Sunteți pe pagina 1din 23

TEMA DE PROIECT NR.

Să calculeze un cuptor electric de inducţie cu creuzet pentru topirea aluminiului.


Datele de calcul sunt:
• Capacitatea cuptorului m=1000 Kg
• Rezistivitatea aluminiului la 658 oC ρAl=8∙10-8 Ω∙m
• Rezistivitatea aluminiului la 700 oC ρAl=9 10-8 Ωm
• Rezistivitatea aluminiului la 20 oC ρAl=(2,8...4)10-8Ωm
• Temperatura de topire Θt=658 oC
• Temperatura de golire Θg=700 oC
• Timpul de topire t = 1,5 ore
• Densitatea la 658 oC ρ’Alt=2400kg/m3

1. GENERALITĂŢI
Încălzirea prin inducţie se bazează pe pătrunderea energiei electromagnetice într-un
conductor masiv, situat în câmpul magnetic variabil în timp al unei bobine (inductor). Încălzirea
conductorului se produce prin efectul Joule – Lenz al curenţilor turbionali induşi.
Avantajele încălzirii prin inducţie în comparaţie cu alte metode de încălzire sunt
următoarele:
• căldura se dezvoltă în metalul ce urmează a fi încălzit, rezultînd o viteză de încălzire mai
ridicată în comparaţie cu cea obţinută în cuptoarele cu încălzire indirectă (cuptoare cu arc
electric, dacă arcul se stabileşte între doi electrozi sau cuptoare cu încălzire indirectă cu
rezistoare)
• construcţia instalaţiilor de încălzire mai simplă, permiţind utilizarea vidului sau
amosferelor de protecţie permiţind automatizarea funcţionării în condiţiile producţiei în
flux
• condiţiile de lucru sunt îmbunătăţite

Încălzirea prin inducţie a materialelor conductoare din punct de vedere electric este utilizată
pentru:
- topirea metalelor – oţel, fontă, cupru, aluminiu, zinc, magneziu şi aliajelor lor
- încălzirea în volum (profunzime) a semifabricatelor (oţel, cupru, aluminiu) ce
urmează a fi prelucrate la cald prin forjare, matriţare, presare, laminare etc.
- călirea superficială a pieselor
- sudarea şi lipirea metalelor

Cuptoarele de inducţie cu creuzet sunt utilizate pentru elaborarea oţelurilor cu calitate superioară,
a fontei, a metalelor şi aliajelor neferoase, cum ar fi aluminiu, cupru, nichel etc.
Din punct de vedere al frecvenţei tensiunii de alimentare, cuptoarele cu creuzet pot fi:
• de frecvenţă industrială (50 Hz)
• de frecvenţă medie (100 ... 10.000 Hz)
• de înaltă frecvenţă (50 ... 400 kHz)

Ele pot funcţiona în vid – condiţie cerută în ultimul timp la prelucrarea metalelor şi
aliajelor necesare construcţiilor aerospaţiale, ale centrelor nucleare.

1.1 AVANTAJE

• se obţin temperaturi foarte ridicate în toată masa metalului, ca urmare a unei concentrări
mari de putere direct în acesta (200 – 300 kW/t, pentru fontă la 50 Hz; 1500 kW/t pentru
fier la 1000 Hz)
• ca urmare a amestecului (agitaţiei) intens a băii metalice topite sub acţiunea forţelor
electrodinamice, se produce uniformizarea temperaturilor, se elimină supraîncălzirile
locale şi se reduc în consecinţă pierderile de metal (0,5 ... 0,8 %)
• se obţin metale sau aliaje foarte pure, şarja fiind ferită de acţiunea chimică a electrozilor
cuptoarelor cu arc, sau combustibilul de la cuptoarele cu flacără, topirea este posibilă în vid
sau atmosfere controlate
• zgomotul de funcţionare are valori mici, sub (70 – 80 dB)
• poluarea mediului ambiant este foarte redusă, cantitatea prafului fiind de ordinul 0,5 kg/t
faţă de cuptoarele cu arc, unde avem 5 – 8 kg/t
• reglajul automat al puterii este uşor de realizat
• în comparaţie cu cuptoarele de inducţie cu canal cele cu creuzet au construcţie mai simplă,
solicitări termice şi mecanice mai reduse, cuptorul cu creuzet poate fi golit complet după
fiecare sarjă

1.2 DEZAVANTAJE

• antrenarea zgurei în sarjă


• solicitarea mecanică puternică a căptuşelii creuzetului, datorită agitaţiei intense a băii
topite
• Costul ridicat datorat surselor de alimentare (în general sunt generatoare, dacă nu se
lucrează cu frecvenţa industrială) şi a bateriilor de condensatoare necesare

Capacitatea actuală a cuptoarelor de frecvenţă industrială are valori între 0,8 – 50 t, puterea ajunge
la 20 – 25 MW, consumul specific de energie electrică fiind 520 – 700 kWh/t.

1.3 Construcţia şi funcţionarea cuptoarelor cu creuzet

Elementele constructive principale ale cuptoarelor cu creuzet sunt:


- creuzetul
- inductorul
- ecranul magnetic
- reţeaua scurtă – compusă din cabluri flexibile şi barele sursei de alimentare
- mecanismul de răsturnare
Creuzetul are căptuşeală acidă (cuarţită – 98 % SiO2), bazică (magnezită) sau neutră (şamotă,
grafit sau oţel refractar). Forma creuzetului este cilindrică, în partea inferioară (1/3 înălţime) are o
formă tronconică, deoarece în această zonă eroziunea provocată de agitaţia băii este cea mai
puternică. Baza creuzetului se sprijină pe un suport de cărămizi refractare şi termoizolante.

Între creuzet şi inductor se prevede un cilindru din material termoizolant cu grosimea de


3 ... 20 cm. Creuzetul se confecţionează prin stamparea (bătătorirea) compoziţiei refractare uscate
(praf refractar amestecat cu acid boric) introduse între suport, cilindrul de material termoizolant şi
un şablon cilindric de oţel (4 – 8 mm grosime) – sinterizarea compoziţiei refractare se realizează
prin încălzirea lentă cu gaz sau inducţie.
Starea căptuşelii creuzetului trebuie controlată permanent (după fiecare şarjă) în scopul
prevenirii fisurării acestuia, şi pătrunderii metalului topit în inductor, ceea ce ar provoca o
explozie. Uzura căptuşelii este sesizabilă prin creşterea factorului de putere al cuptorului (cu circa
10 – 30 % faţă de valoarea corespunzătoare fazei topite a şarjei), ceea ce se observă printr-un
număr scăzut de trepte a bateriei de condensatoare necesare compensării factorului de putere la
cosφ = 0,92.
Creuzetul este acoperit cu un capac în special la cuptoarele cu frecvenţa industrială, la
care agitaţia băii este mai intensă, dar şi în scopul reducerii pierderilor termice. Cuptoarele cu
medie frecvenţă nu au capac, simplificându-se în acest mod construcţia şi exploatarea lor.
Inductorul are forma unei bobine cilindrice într-un singur strat, de preferinţă din ţevi de
cupru, prin care circulă apă de răcire sub presiune. Spirele inductorului pot fi neizolate (fixate cu
distanţoare) în aer sau turnate în azbociment, izolate cu micanită. Ţinînd cont de forţele
electrodinamice spirele inductorului sunt presate între două plăci frontale din material izolant,
stânse cu tiranţi.
Ecranul magnetic format din pachete de tole de transformator dispuse radial în jurul
inductorului, este consolidat împreună cu creuzetul şi inductorul cu ajutorul unui cadru
confecţionat din OLC obişnuit. Ecranul magnetic este necesar pentru a înpiedica încălzirea

1- inductor
2- metal topit Al
3- creuzet refractar
4- cilindru azbest
5- ecrane feromagnetice

elementelor constructive metalice ale cuptorului, aflate în câmpul magnetic al inductorului.

Cablurile flexibile care formează reţeaua scurtă sunt răcite cu apă, cu diametrul exterior de
65, 83, 195 mm.
Mecanismul de răsturnare a cuptorului în vederea golirii este ori electromecanic, ori
hidraulic ca şi sistemul de rotire al capacului creuzetului.

În funcţie de necesităţile tehnologice, cuptoarele cu creuzet pot fi utilizate în următoarele regimuri


de funcţionare:

1. regim intermitent – la care cuptorul se goleşte complet după fiecare şarjă, iar pornirea
se face la încărcătură solidă
2. regim continuu – la care în permanenţă se află în cuptor o cantitate de metal topit
3. regimul duplex – cu un alt cuptor electric

Observaţie – la funcţionarea continuă a cuptorului, din cuptor se goleşte numai materialul


necesar la turnarea imediată, în locul lui fiind introduse bucăţi solide de metal. Deoarece
funcţionarea cu creuzetul parţial umplut cu metal topit acuză o scădere a puterii active faţă de
valoarea ei nominală, se recomandă ca golirea să nu depăşească 2/3 din capacitatea nominală.

1.4 Schema
principală a unui cuptor cu
creuzet, cu dimensiunile
principale:
unde,
a, b – se referă la inductor
ac – se referă la grosimea medie a materialului refractar
ai – se referă la grosimea izolaţiei
h1 – este înălţimea cuptorului cu creuzet
h2 – este înălţimea încărcăturii, care este mai mic cu aproximativ 30 % din motive de securitate

ALUMINIUL.

Se obtine prin electroliza bauxitei topite, la temperaturi cuprinse intre 950 si 970 0C. Din 4 t
de bauxita se obtine 1t aluminiu metalurgic, cu un continut de Al cuprins intre 99,5 si 99,9 %, in
conditiile unui consum de curent de 18.000 kWh. Aluminiul are o structura cubica cu fete centrate
si este deosebit de prelucrabilla cald si la rece. Poseda rapoarte avantajoase rezistenta- densitate ,
si o rezistenta buna la coroziune determinata de factorii atmosfericisi de solutiile acide.elementele
importante de aliere sunt Cu, Mg, Zn. Prin tratamente termice corespunzatoare se poate obtine o
durificare prin precipitare. Domeniile de utilizare sunt: arhitectura, constructiile, ind chimica si
electrotehnica.

2. DIMENSIONAREA CUPTORULUI
2.1 DIMENSIONAREA CREUZETULUI:

După alegerea materialului refractar al creuzetului se stabilesc dimensiunile d 2 (diametrul mediu)


şi h2 (înălţimea maximă a încărcăturii – de siguranţă)

Materialul refractar: Grafit

m π ⋅ d 22
Volumul util: v= ' = ⋅ h2
ρ 4
unde ρ’ este densitatea la temperatura mediului ambiant 200C : ρ met _ topit = 2,72 kg/dm3
'

Coeficientul de zvelteţe al băii:

Acest coeficient ese impus pentru a obţine un randament electric şi termic cât mai mare, şi
se alege din intervalul:
d
c 2 = 2 = 0,5 ... 1 => c2=0,6
h2
Rezultă, diametrul mediu al acestui cuptor cu creuzet este:

4⋅c ⋅m 4 ⋅ 0,6 ⋅1000


d2 = 3 =3 = 3 283 ,08 = 6,566 dm = 0,656 m
π ⋅ρ '
π ⋅ 2,7

Diametrul mediu al cuptorului este: d2= 0,656 m

Cu ajutorul coeficientului de zvelteţe ales ( c=0,6 ) vom determina înălţimea creuzetului:

d 2 0,656
h2 = = ⇒ h2 = 1,1m
c 0,6
Înălţimea încărcăturii este: h2=1,1 m
Înălţimea creuzetului se adoptă cu circa 20 – 30 % mai mare decât h 2 pentru a ţine cont de agitaţia
băii şi de adăugarea bucăţilor solide de metal.
Înălţimea creuzetului este: h1 = 1,25 ⋅ h2 deci h1= 1,37m
Grosimea peretelui creuzetului este ac şi se adoptă pe baza relaţiei:
ac
= 0,1 ... 0,25 = 0,20
d2
Vom adopta ac=0,13m deci: ac=0,13 m

Grosimea stratului izolator – diatomită – în general se ia valori de 1 – 10 cm. Voi alege


grosimea de 0,01 m, deci: ai=0,01
m

2.2 RANDAMENTUL TERMIC AL CUPTORULUI

d1 = d 2 + 2 ⋅ a c + 2 ⋅ a i = 0,656 + 2 ⋅ 0,13 + 0,01 = 0,926 m

- material refractar- diatomina


• densitate ρ=700kg/m3
• conduciv. termică λ=(0,16+0,31∙10-3∙Θ) W/m∙oC
• temperatura maximă de utilizare Θmax=900 oC

Pierderile laterale prin stratul de grafit şi diatomită:

Pierderile laterale se calculează pentru primul strat:


r2
ln
r1
Rλ =
2 ⋅π ⋅ l ⋅ λ
- pentru că se calculează aproximând cuptorul cu un cilindru, unde
l = h2 + ac/2=1.093+0,1/2=1,143 m
r 0,398
ln 2 ln
r1 0,298 o
Rλ = = = 0,000249607 C
2 ⋅ π ⋅ l ⋅ λ 2 ⋅ π ⋅1,143 ⋅ (163 − 10 ⋅150 ⋅10 )
−3 W

Deci rezistenţa termică a grafitului este:


Rλ=2,49607∙10-4 oC/W

Pierderile laterale se calculează pentru al doilea strat:


r
ln 2
r1
Rλ =
2 ⋅π ⋅ l ⋅ λ
Temperatura la suprafaţa interioară a stratului termoizolant se consideră Θ=150 oC.
a 0,05 o
Rλ = c = = 0,0527173 C
S 2 ⋅ λ 4.593 ⋅ (0,16 + 0,31 ⋅10 ⋅150) −3 W
S 2 = π ⋅ Θ 2 ⋅ (1,4 ⋅ h2 ) = 4.593 m2
Rλ=0,0527173 oC/W
Rezistenţa totală este:
Rtot = Rλ1 + Rλ 2 = 2,49607 ⋅10 −4 + 0,0527173 = 0,0529669 oC/W

Pierderile laterale:
Θ golire − Θambiant 700 − 150
Φlateral = = = 11327 .8292 W
Rtot 0,0529669
Pierderile laterale Φlaterale= 11327.8292 W

Transferul de căldură prin porţiunea inferioară:

a 0,1 o
Rλ inf = = = 0,838656 C
S inf ⋅ λ −3
0,717439 ⋅ (0,16 + 0,31 ⋅10 ⋅ 20 ) W
π ⋅ Θ2 0,956 2 ⋅ π
S2 = 3
= = 0,717439 m2
4 4
Θ golire − Θ ambiant 700 − 20
Φ inf = = = 870 .44032 W
Rλinf 0,838656
Pierderile prin partea inferioară a cuptorului Φinf= 870.44032W

Transferul de căldură prin capac:

Vom considera capacul acestui cuptor din fibre ceramice care are următoarele proprietăţi fizice:

• densitate ρ=50 kg/m3


• conducivitate termică λ=(0,1+0,4∙10-3∙Θ) W/m∙oC
• temperatura maximă de utilizare Θmax=1300 oC
cu grosimea de g=6 cm.

Rezistenţa termică a capacului:


g 0,06
Rcapac = = = 0,1441910 o
C/W
λ ⋅ S capac (0,1 + 0,4 ⋅10 −3 ⋅1200 ) ⋅ 0,717439

Fluxul termic prin capac este date de:


Θgolire − Θambiant 700 − 40
Φcapac = = = 4924 .02438 W
Rcapac 0,1441910

Pierderile prin capacul cuptorului Φcapac= 4924.02438 W

Deci pierderile totale rezulta însumând aceste trei pierderi, adică:


ΦTOTAL = Φlateral + Φinf erior + Φcapac

Adică:
ΦTOTAL = Φlateral + Φinf erior + Φcapac =11327 .8292 +870 .44032 + 4924 .02438 =17122 .293904
W
m ⋅ i ρ ' ⋅ V ⋅ i 1000 ⋅ 0,35
Pu = = = = 233 kW
t t 1.5
Pu 233
ηt = = = 91.81 %
Pu + p t 233 + 17 .12
Puterea transformată în căldură în şarjă la randament ηt = 91,8%

m ⋅i 1000 ⋅ 0,35
P2 = = = 260 kW
t topire ⋅ηt 1,5 ⋅ 0,91

i = energia specifica a materialului

2.3 ALEGEREA FRECVENŢEI DE LUCRU:

La a cuptoare în general este un moment de cheie alegerea frecvenţei de lucru, alegerea se


face ţinând cont simultan de:
• Randamentul electric al cuptorului
• Agitaţia dorită a băii de metal topit

Din practică se alege o valoare a frecvenţei de lucru, mai mare decât:


25 ⋅ 106 ⋅ ρ 2
f ≥ [ Hz ]
µ r2 ⋅ d 22
unde:
ρ2 – este rezistivitatea la 7000C ρ2=9 ∙10-8 Ω∙m
μr – permeabilitatea magnetică, μr = 1 şi
d2 – diametrul creuzetului

Deci frecvenţa de lucru va fi:

25 ⋅ 106 ⋅ ρ 2 25 ⋅ 106 ⋅ 9 ⋅ 10−8


f ≥ = = 5,23 Hz
µ r2 ⋅ d 22 1 ⋅ 0,6562

Dar trebuie să mergem cu frecvenţa industrială de f =50 Hz, şi pentru această frecvenţă
trebuie să urmărim următoarele verificări:

Verificarea 1: - referitor la timpul de topire


Dependenţa timpului minim de topire de frecvenţă pentru o ridicare admisibilă se poate citi pe
diagrama de mai jos, şi este

tt= 150 m pentru f =50 Hz (aluminiu) – care verifică, pentru că la noi timpul de topire este de 1,5
ore.

Verificarea 2: - referitor la dimensiunile minime a bucăţilor solide de metal


Din această nomogramă se vede clar, că dimensiunile minime ale bucăţilor solide de metal în
funcţie de frecvenţa de lucru este de 200 mm – şi această condiţie este verificată

2.4 CALCULUL INDUCTORULUI ŞI AL SISTEMULUI INDUCTOR-ŞARJĂ

Dimensiunile inductorului sunt:

d1 = d2 + 2 ⋅ ac + 2 ⋅ ai   d1 = ,0 6 + 52 ⋅ ,0 16+ 23⋅ ,0 0 ⇒ d11 = ,0 9 m 3 6


⇒ 
h1 = (1,2. 1,.3) ⋅.h2   h1 = 1,2 ⋅ h25⇒ h1 = 1,2 ⋅ 1,15= 1,3 m 7 5
d1 =
diametrul

inductorului
h1 = inaltimea inductorului

d1=0,936 m si h1=1,375 m

Adâncimea de pătrundere:
2
δ= , unde
ω ⋅σ ⋅ µ
δ – adâncimea de pătrundere
ω–pulsaţiacurentului ω = 2 ⋅π ⋅ f = 2 ⋅π ⋅ 50 = 314 ,159 rad/s
1 1
σ – fiind conductivitatea electrică a metalului, adică σ = = = 0,344 ⋅ 10 8 S/m
ρ 2,9 ⋅10 −8
μ=μ0∙μr=4∙π∙10-7∙1=4∙π∙10-7 V∙s/A∙m – permeabilitatea magetică

Având în vedere cele scrise mai sus, adîncimea de pătrundere se poate scie sub forma prezentată
mai jos:
2 ρ
δ= = 503 ⋅
ω ⋅σ ⋅ µ µr ⋅ f
2,9 ⋅ 1 0− 8
δ 1 = 50 3⋅ = 12,11⋅ 10− 3 m la 20oC
1⋅ 5 0

8 ⋅ 10 −8
δ 2 = 503 ⋅ = 20,12 ⋅10 −3 m la 658oC
1 ⋅ 50

Grosimea peretelui spirei:

a = (1,2 ... 2)δ1 dar indicat a ≥1,57 δ1


a ≥ 1,57δ1 ⇒ 1,3 ⋅12 ,11 = 15 mm, deci a=15 mm

Parametrii inductorului:

Parametrii inductorului se pot determina înlocuind cele N spire ale inductorului,


deocamdată necunoscute printr-o singură spiră, ca şi cum spirele inductorului ar fi legate în
paralel, în loc de serie.

Rezistenţa şi reactanţa interioară a inductorului cu o singură spiră se calculează cu relaţia


de mai jos, considerând factorul de umplere g = 0,8:
( R1 ) 1 = ( X 1 ) 1 = ρ1 ⋅ π ⋅ d1
h1 ⋅ δ 1 ⋅ g
Deci:
( R1 ) 1 = ( X 1 ) 1 = ρ1 ⋅ π ⋅ d1 = 2,9 ⋅ 10 −8 ⋅ π ⋅ 0,936
= 0,63 ⋅ 10 −5 Ω
h1 ⋅ δ 1 ⋅ g 1,375 ⋅ 12,11 ⋅ 10 −3 ⋅ 0,8

Rezistenţa şi reactanţa şarjei - raportate - se poate calcula cu relaţiile de mai jos:

π ⋅ d2
R2' = N 2 ⋅ R2 = N 2 ⋅ ρ 2 ⋅ ⋅ K r2 - este rezistenţa şarjei raportată la inductor
h2 ⋅ δ 2
Kx
X 2' = N 2 ⋅ X 2 = N 2 ⋅ R2 ⋅ 2 - este reactanţa interioară a şarjei raportată la inductor
Kr

Dar în acest caz avem: Kr2 = Kx2 = 1, numărul de spire N = 1, deci avem:

π ⋅ d2 π ⋅ 0,656
R2 = X 2 = N 2 ⋅ ρ 2 ⋅ ⋅ K r2 = 1 ⋅ 2,9 ⋅ 10 −8 ⋅ ⋅ 1 = 2,7 ⋅ 10 −5 Ω
h2 ⋅ δ 2 1,1 ⋅ 20,12 ⋅ 10 −3
Folosind factorii de corecţie din tabelul de mai jos:

obţinem pentru raportul:


d1 0,936
α1 = = = 0,680 ⇒ α 1 = 0,788
h1 1,375
d 2 0,656
α2 = = = 0,596 ⇒ α 2 = 0,782
h2 1,1
h d 
α M =  1 1  = 0,67
 h2 h1 
α M = factor de corectie inductivitate mutuala

Reactanţa aerului se poate calcula cu relaţia de mai jos:

 π ⋅ d12 π ⋅ d 22 
( X 1 ) 1 − p X II = ω ⋅ µ 0 ⋅ 
2
 ⋅α 1 − ξ ⋅ ⋅ α 2 
 4 ⋅ h1 4 ⋅ h2 
adică:
 π ⋅ d12 π ⋅ d 22 
( X 1 ) 1 − p X II = ω ⋅ µ 0 ⋅ 
2
⋅α1 − ξ ⋅ ⋅ α 2 
 4 ⋅ h1 4 ⋅ h2 

 π ⋅ 0,936 2 π ⋅ 0,656 2 
= 2 ⋅ π ⋅ 50 ⋅ 4 ⋅ π ⋅10 −7 ⋅  ⋅ 0,780 − 0,804 ⋅ ⋅ 0,782 
 4 ⋅1,375 4 ⋅ 1.1 
αM 2
ζ=( ) = 0,834 = p
α1

deci: (X1)1 - p2XII = 78,87 · 10-6 Ω

Parametrii sistemului inductor:

( R ) 1 = ( R1 ) 1 + ξ ⋅ R2
( X ) 1 = ( X 1 ) 1 + ( X I ) 1 + ξ ⋅ ( X 2 − X II )

( R ) 1 = ( R1 ) 1 + ξ ⋅ R2 = 0,63 ⋅10 −5 + 0,804 ⋅ 2,45 ⋅ 10 −5 = 2,6 ⋅ 10 −5 Ω


( X ) 1 = ( X 1 ) 1 + ( X I ) 1 + ξ ⋅ ( X 2 − X II ) = 8,57 ⋅ 10 −5 Ω

Parametrii sistemului inductor (R)1 =2,6∙10-5 Ω şi (X)1 = 8,57∙10-5 Ω

2.6 RANDAMENTUL ELECTRIC AL CUPTORULUI

Randamentul electric al cuptorului se poate calcula folosind parametrii inductorului, cu formula


de mai jos:
ξ ⋅ R2
ηe =
( R)1
Înlocuind în relaţia de mai sus, valorile parametrilor, obţinem:
ξ ⋅ R2 0,834 ⋅ 2,45 ⋅ 10 −5
ηe = = = 79 %
( R)1 −5
2,6 ⋅ 10

Randamentul electric al cuptorului este: ηe=79 %

2.7 FACTORUL DE PUTERE AL CUPTORULUI

Ca la orice instalaţie electrică, consumator este un parametru foarte important, nu numai din
punctul de vedere al cheltuielilor de exploatere, ci şi din punctul de vedere al calităţii energiei
electrice, a pierderilor de tensiune şi de putere care apar la transportul energiei reactive în reţea.
Factorul de putere trebuie corectat la o valoare neutră, care este dat de normativele în vigoare.
Compensarea sau mai precis corecţia acestui indicator la valoarea neutră se face cu condensatoare
electrice.
Mai întâi trebuie să calculăm valoarea acestui factor, care se poate determina cu ajutorul
formulei:
( R)1 2,6 ⋅ 10 −5
cos ϕ ≅ = = 0,3
R12 + X 12 2,6 2 + 8,57 2 ⋅ 10 −5

Factorul de putere al cuptorului este: cosφ =0,3

Se vede că factorul de putere naturală are valoare mică, în practică se obţin valori din intervalul
(0,05 ... 0,4).

2.8 PUTEREA ABSORBITĂ DE INDUCTORUL CUPTORULUI

Puterea activă absorbită de la reţea – fără compensare – obţinem din:


P 260
Pa = 2 = = 361,55 kW
ηe 0,79

Puterea activă absorbită de la reţea Pa = 361,55 kW

2.9 PUTEREA APARENTĂ A CUPTORULUI

Se poate calcula cu ajutorul factorului de putere, cum este prezentat mai jos:

P 361 ,55
S = = =1208 ,5 kVA
cos ϕ 0,3

Puterea aparentă a cuptorului S = 1208,5 kVA

2.10 SOLENAŢIA INDUCTORULUI

Solenaţia necesară cuptorulu se poate determina, cu formula:


P2 260 ⋅ 10 3
( NI 1 ) = = = 12,09 ⋅ 10 4 A∙spiră
( R )1 ⋅η e −5
2,6 ⋅ 10 ⋅ 0,79
Solenaţia (NI1)=120900 Asp

2.11 NUMĂRUL DE SPIRE AL INDUCTORULUI

Numărul de spire necesare pentru a avea solenaţia dorită se calculează cu relaţia:

( NI1 ) ⋅ U a lim 120900 ⋅ 380


N= = = 37 spire
S 1268,5 ⋅ 10 3
Numărul de spire necesare N = 37 spire
2.12 CURENTUL ABSORBIT DE CUPOR

Curentul absorbit de cuptor este:

( NI 1 ) 1209000
I1 = = = 3267 ,56 A
N 37
Curentul absorbit: I1= 3267,56 A

2.13 DIMENSIUNEA AXIALĂ A SPIREI

Factorul de umplere, cu care s-au efectuat calculele, este g = 0,8, deci:

b⋅N g ⋅ h1 0,8 ⋅ 1,375


g= ⇒b= = = 0,03 m
h1 N 37
Dimensiunea axială a spirei este: b=3 cm

2.14 GROSIMEA IZOLAŢIEI DINTRE SPIRE

Se poate calcula cu ajutorul:


h1 1,375
∆= −b = − 0,03 = 0,008 m
N 37
Grosimea izolaţiei dintre spire este: Δ= 0,8 cm

2.15 DENSITATEA DE CURENT

Trebuie verificat inductorul şi în cazul răcirii cu apă trebuie să satisfacă următoarea condiţie:

I1
J1 = ≤ 70 A
b ⋅ δ1 mm 2
Deci dacă calculăm densitatea de curent, obţinem:
I 3267 ,56
J1 = 1 = = 48,99 A ≤ 70 A
b ⋅ δ 1 30 ⋅ 12,11 mm 2 mm 2 - această condiţie este satisfăcută

2.16 INTENSITATEA CÂMPULUI ELECTRIC DINTRE SPIRE

Verificarea intensităţii câmpului electric dintre spirele inductorului se poate calcula cu formula:
U 380
E= = = 1,22 V/mm care este mai mic decât cel admisibil, cum este prezentat mai jos:
N ⋅ ∆ 37 ⋅ 8
Eadm = 10 ... 40 V/mm pentru aer
Eadm = 100 ... 120 V/mm în cazul în care folosim izolaţie între spire
2.17 FLUXUL MAGNETIC PRODUS DE INDUCTOR

Fluxul magnetic total produs de inductor este:


U 380
Φmagnetic = = = 46 ,267 mWb
4,44 ⋅ f ⋅ N 4,44 ⋅ 50 ⋅ 37

Fluxul magnetic total produs de inductor Φmagnetic = 46,267 mWb

2.18 ECRANUL FEROMAGNETIC

Numărul şi dimensiunile pachetelor de tole se determină pe baza relaţiei de mai jos. Ca valoare
orientativă se recomandă un consum de 600 – 700 kg tablă silicioasă pentru fiecare tonă de metal
din capacitatea cuptorului.
Secţiunea necesară a tuturor coloanelor din tole care formează ecranul feromagnetic este:
U
Aecran = ( 0,7... 0,9 )
4,44 ⋅ f ⋅ B ⋅ N
unde:
U – tensiunea de alimentare (U = 380 V)
f – frecvenţa tensiunii de alimentare (f = 50 Hz)
B – inducţia magnetică admisibilă a tolelor (0,6 ... 0,9 T pentru 50 Hz)
N – numărul spirelor inductorului

Deci:
U 380
Aecran = ( 0,7... 0,9 ) = 0,8 ⋅ = 0,057 m2
4,44 ⋅ f ⋅ B ⋅ N 4,44 ⋅ 50 ⋅ 0,8 ⋅ 37
Secţiunea necesară a tuturor coloanelor din tole Aecran = 0,057 m2

2.19 PARAMETRII SISTEMULUI INDUCTOR - ŞARJĂ

Parametrii sistemului inductor – şarjă se poate calcula cu relaţiile de mai jos:

R = N 2 ⋅ ( R)1 = 37 2 ⋅ 2,6 ⋅ 10 −5 = 35,5 ⋅ 10 −3 Ω


X = N 2 ⋅ ( X )1 = 37 2 ⋅ 8,57 ⋅ 10 −5 = 117,32 ⋅ 10 −3 Ω
X 117 ,32 ⋅10 −3
L= = = 0,3736 mH
2 ⋅π ⋅ f 2 ⋅ π ⋅ 50

Inductivitatea inductorului are valoarea de L=0,37 mH

2.20 REŢEAUA SCURTĂ

Reţeaua scurtă realizează legătura între sursa de alimentare şi cuptorul de inducţie. Conductoarele
electrice se dimensionează astfel încât se satisfacă simultan următoarele condiţii:
• rezistenţă mecanică
• stabilitate termică
• pierdere de tensiune admisibilă
• stabilitate termică şi dinamică la scurtcircuit
Conductoarele trebuie să aibă rezistenţă mecanică suficientă astfel încât să nu se deteriorează din
cauza eforturilor la care sunt supuse în timpul montării şi exploatării. Secţiuniile minime necesare
sunt date în normativul I7 în vigoare.
Dimensionarea intalaţiilor electrice de joasă tensiune se face pe baza stabilităţii termice – a
încălzirii maxim admisibile produsă de trecerea curentului electric, veriicându-se apoi la pierderea
de tensiune în reţea, şi stabilitatea termică şi dinamică la scurtcircuit.

Secţiunea barei reţelei de alimentare:

Secţiunea activă a barei este: Aa = δ1 ⋅ b = 3 ⋅ ( 2.107 ⋅100 ) = 632 .1 mm2


'

• Secţiunea totală a barei este: A = a ⋅ b = 3 ⋅ (10 ⋅100 ) = 3000 mm2
' '

• Bara cu care se face alimentarea are următoarii parametrii:


a’= 10 mm, b’= 100 mm Iadm_CC=8250 A

Verificarea la încălzire:
Secţiunea este impusă de condiţia de a nu depăşii încălzirea în curent continuu:
Aa 632 .1
I ≤ IC = 8250 = 3786 .920 A
A 3000

3267,56 A < 3786.920 A – deci se verifică la încălzire

2.21 BATERIA DE CONDENSATOARE

Condensatoarele derivaţie au rolul de a compensa consumul de putere reactivă al cuptoarelor de


inducţie, în general la cosφ = 1.
Factorul de putere al istemului inductor – piesă:

R R
cos ϕ = =
Z R +X22

Pe diagrama fazorială a compensării cuptorului de


inducţie cu conden-satoare derivaţie se poate vedea.

La rezonanţă (figura de mai sus): I C = I 1 ⋅ sin ϕ , adică:


U ω⋅L
U ⋅ C ⋅ω = ⋅ , de unde capacitatea:
R + (ω ⋅ L ) R + (ω ⋅ L )
2 2 2 2

L 0,37 ⋅10 −3
C= = = 25,342 mF
R 2 + (ω ⋅ L) 2 (35,5 ⋅10 −3 ) 2 + 0,1161 2

Puterea condensatoarelor este de:


Q = ω ⋅ C ⋅U 2 = 2 ⋅ π ⋅ f ⋅ C ⋅U 2

deci Q = 2 ⋅ π ⋅ f ⋅ C ⋅U 2 = 2 ⋅ π ⋅ 50 ⋅ 25,342 ⋅10 −3 ⋅ 380 2 = 1,148 MVAr

Puterea condensatoarelor este de: Q=1,148MVAr


Deci trebuie să folosim 48 bucăţi de condensatoare legate în paralel de tip CS – 0,38 – 20 – 3
pentru a compensa factorul de putere la cosφ = 1.

2.22 RANDAMENTUL TOTAL

Unul dintre indicatorii energetici cei mai importanţi este randamentul total al instalaţiei, care este
produsul randamentului termic şi electric în cazul de faţă:
η = ηt ⋅ηe = 0,91 ⋅ 0,79 = 0,72 %

Randamentul total al cuptorului cu inducţie cu creuzet proiectat este de η= 72,7 %

4. RĂCIREA CUPTORULUI
4.1 CALCULUL PUTERII CEA CE TREBUIE EVACUATĂ DE APA DE RĂCIRE

Apa care circulă în inductor preia căldura dezvoltată în acesta şi căldura transmisă prin peretele
creuzetului. Puterea Pe care trebuie evacuată de apa de răcire este:

Pe = P ⋅ (1 − η e ) + plateral = 361,54 ⋅ (1 − 0,7923 ) + 49,24 kW=125,81 kW


Pierderile care trebuie evacuate de apa de răcire Pe = 125,81 kW

4.2 CALCULUL DEBITULUI NECESAR DE APĂ DE RĂCIRE


Debitul necesar de apă:

Pe  l 
Qapa = 1,2 ⋅ 
0,07 ⋅ ∆γ e  min 

unde Pe – se dă în kW

Δγ = γiesire – γintrare – este diferenţa de temperatură a apei de răcire la ieşirea respectiv intrarea în
sistemul de răcire (inuctor).
Δγ = γiesire – γintrare=60 – 25 = 35 oC
Pe 125,81
= 61,63 
l 
Deci: Qapa = 1,2 ⋅ = 1,2 ⋅
0,07 ⋅ ∆γ e 0,07 ⋅ 35  min 

Viteza de curgere a apei se poate determina cu ajutorul formulei de mai jos:

Qa 10 −3  m 
va =
⋅  
unde A – suprafaţa secţiunii A în m2, sşi pe figura
ţevii 60
explicativă de mai jos se poate calcula
2
A = 0,024 ⋅ 0,024 = 5,76 ⋅10 −4 m
Qa 10 −3 61,63 10 −3 m 
Deci: v a = ⋅ = −4
⋅ = 1,78  
A 60 5,76 ⋅ 10 60 s 

Puterea ce poate fi preluată prin convecţie de apa de


răcire este dată de relaţia:

Pca = α ia ⋅ ( γ i − γ a ) ⋅ A [kW]
unde:
αia – este transmisivitatea între inductor şi apă în kW/m2K – care se poate citii pe diagrama de mai
jos:

DIAGRAMA
VITEZA apei de racire 1 2 3 4 5 m/s
Pentru diametrul de 5 mm 10 15 22 30 45
Pentru diametrul de 10 mm 7 13 18 22 30
Pentru diametrul de 20 mm 6 10 16 18 22

Valorile de mai sus sunt penru transmisivitatea intre inductor si apa date in kW/(metru patrat*K)
γi – este temperatura admisibilă a inductorului
60 + 25
γa – este temperatura medie a apei de răcire, γ i = = 42 ,5 oC
2
pe figura de mai sus se poate citii valoarea transmiivităţii pentru viteza de curgere a apei. Vom
obţine valoarea de αia=10 kW/m2K
A – este suprafaţa laterală a interioară a ţevii – cum se poate observa pe figura de mai jos -care
vine în contact cu materialul izolant. Vom obţine valoarea de:

A = n spire ⋅ ( d1 + 2 ⋅ a ) ⋅ π ⋅ b = 37 ⋅ (0,926 + 0,02) ⋅ π ⋅ 0,04 = 4,359 m2.


Deci: Pca = α ia ⋅ ( γ i − γ a ) ⋅ A = 10 ⋅ ( 60 − 42,5) ⋅ 4,35 = 761,25 kW

Se poate vedea că Pca >Pe adică se poate prelua toată căldura prin convecţie, ceea ce trebuie
evacuată.

5. CONSUMUL SPECIFIC DE ENERGIE ELECTRICĂ


5.1 CONSUMUL SPECIFIC DE ENERGIE ELECTRICĂ A CUPTORULUI

Consumul specific de energie electrică Qs al instalaţiei reprezintă un indicator energetic de a cărui


valoare depinde economicitatea instalaţiei electrotermice. Acest indicator este expimat prin
consumul total de energie electrică raportat la unitatea de măsură a producţiei instalaţiei (bucăţi,
kilogram, tone etc.), conform relaţiei:
P ⋅t i 350
QS = = = = 443 ,3 kWh
m η 0,79 t
Observaţie – Consumul specific de energie electrică este influenţat în mare măsură de pierderile de
căldură, valori scăzute obţinându-se prin realizarea unei izolaţii termic corespunzătoare.

6. SIMETRIZAREA CUPTORULUI

6.1 MONTAJUL STEINMETZ PENTRU SIMETRIZARE


În figura de mai jos este dată schema de alimentare a unui cuptor cu creuzet frecvenţa tensiunii de
alimentare de 50 Hz. Pentru a transfoma sarcina monofazată reprezentată de cuptor în sarcină
trifazată simetrică se utilizează o instalaţie de simetrizare compusă dintr-o bobină L s şi un
condensator Cs ambele reglabile.

Unde:

C – baterie pentru compensarea puterii reactive


Cs – baterie pentru simetrizare
Ld – drossel – bobină cu miez feromagnetic

Tensiunea Ul = 380 V
Puterea P = 361,55 W
Curentul I = 3267,56 A

Se poate desena diagrama fazorială:

I RC
I Cs = I Ld =
3
P 361,55 ⋅ 10 3
P = U l ⋅ I ⋅ cos ϕ ⇒ cos ϕ = = = 0,291
U l ⋅ I 380 ⋅ 3267 ,56
 c ϕo = s,0 2 5 7
ϕ = 7 52 3 0 ⇒2 
o ' '

 s ϕi = n0,9 2 1
De unde putem calcula curenţii:

I RC = I ⋅ cos ϕ = 3267 ,56 ⋅ 0,257 = 839 ,76 A


I C' = I ⋅ sin ϕ = 3267 ,56 ⋅ 0,921 = 2904 ,3 A

Curentul nominal al unui condensator la tensiunea de 380 V(tensiunea de linie):

QNC 20kVAr
QNC = U N ⋅ I 1N ⇒ I 1N = = = 52,6315 A
UN 380V
Impedanţa:

U N Ul U
ZC = = ⇒ I1C = I1N ⋅ l ⇒ I1C = I1N = 52,6315 A
I1N I1C UN

Determinarea numărului de condensatoar necesare:


I C' 2904,3
N1 - n1 = = = 55 buc. de condensatoare
I 1C 52,6315
I RC 839 ,76
Curentul: I C1 = = = 485 ,41 A
3 3

Numărul de condensatoare între fazele R şi S se poate determina folosiind relaţia:

I C1 485,41
N2 - n2 = = = 9 condensatoare
I 1C 52,6315

Curentul drosselului la tensiunea de 380 V este:

I Ld = I CS = 485 ,41 A

Curentul nominal al drosselului este de:

UN 380
I NLd = I Ld ⋅ = 485 ,41 ⋅ = 485 ,41 A
Ul 380

Puterea nominală la 380 V a drosselului:

Q NLd = U N ⋅ I NLd = 380 ⋅ 485 ,41 = 184 ,45 kVAr


6.2 VERIFICAREA PUTERII CERUTE PE O FAZĂ

Folosim o bobină de 139.819 kVAr-i şi în acest fel vom avea puterea pe o fază:

Ul I RC 380 839 ,76 P


Pfaza = U faza ⋅ I faza = ⋅ = ⋅ = 106 ,36 ≅ CUPTOR
3 3 3 3 3

Dacă nu folosim montajul Steinmetz dintr-o sarcină monofazată, conectată la un sistem trifazat
între două faze, această sarcină deformează puternic sistemul, cu acest montaj sunt absorbite puteri
egale pe cele trei faze.

BIBLIOGRAFIE UTILIZATĂ

1. Dan Comşa, Lucia Pantelimon ELECTROTERMIE, Editura Didactică şi Pedagogică,


Bucureşti 1979

2. Dan Comsa UTILIZĂRI ALE ENERGIEI ELECTRICE, Editura Didactică şi Pedagogică,


Bucureşti 1973

3. Dan Comşa ş.a. PROIECTAREA INSTALAŢIILOR ELECTRICE INDUSTRIALE,


Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti 1979
4. HUTTE Manualul inginerului 2000.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate