Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
___________________________________________________________________________
TEMA DE PROIECT
5
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
CAPITOLUL I
CONSIDERAŢII TEORETICE GENERALE
Încălzirea prin inducţie a materialelor conductoare din punct de vedere electric este utilizată
pentru:
- topirea metalelor – oţel, fontă, cupru, aluminiu, zinc, magneziu şi aliajelor lor
- încălzirea în volum (profunzime) a semifabricatelor (oţel, cupru, aluminiu) ce
urmează a fi prelucrate la cald prin forjare, matriţare, presare, laminare etc.
6
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Ele pot funcţiona în vid – condiţie cerută în ultimul timp la prelucrarea metalelor şi
aliajelor necesare construcţiilor aerospaţiale, ale centrelor nucleare.
2. AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
AVANTAJE
• se obţin temperaturi foarte ridicate în toată masa metalului, ca urmare a unei concentrări
mari de putere direct în acesta (200 – 300 kW/t, pentru fontă la 50 Hz; 1500 kW/t pentru
fier la 1000 Hz)
• ca urmare a amestecului (agitaţiei) intens a băii metalice topite sub acţiunea forţelor
electrodinamice, se produce uniformizarea temperaturilor, se elimină supraîncălzirile
locale şi se reduc în consecinţă pierderile de metal (0,5 ... 0,8 %)
• se obţin metale sau aliaje foarte pure, şarja fiind ferită de acţiunea chimică a electrozilor
cuptoarelor cu arc, sau combustibilul de la cuptoarele cu flacără, topirea este posibilă în
vid sau atmosfere controlate
• zgomotul de funcţionare are valori mici, sub (70 – 80 dB)
• poluarea mediului ambiant este foarte redusă, cantitatea prafului fiind de ordinul 0,5 kg/t
faţă de cuptoarele cu arc, unde avem 5 – 8 kg/t
• reglajul automat al puterii este uşor de realizat
7
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
DEZAVANTAJE
• antrenarea zgurei în sarjă
• solicitarea mecanică puternică a căptuşelii creuzetului, datorită agitaţiei intense a băii
topite
• Costul ridicat datorat surselor de alimentare (în general sunt generatoare, dacă nu se
lucrează cu frecvenţa industrială) şi a bateriilor de condensatoare necesare
Capacitatea actuală a cuptoarelor de frecvenţă industrială are valori între 0,8 – 50 t, puterea
ajunge la 20 – 25 MW, consumul specific de energie electrică fiind 520 – 700 kWh/t.
8
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Starea căptuşelii creuzetului trebuie controlată permanent (după fiecare şarjă) în scopul
prevenirii fisurării acestuia, şi pătrunderii metalului topit în inductor, ceea ce ar provoca o
explozie. Uzura căptuşelii este sesizabilă prin creşterea factorului de putere al cuptorului (cu
circa 10 – 30 % faţă de valoarea corespunzătoare fazei topite a şarjei), ceea ce se observă printr-
un număr scăzut de trepte a bateriei de condensatoare necesare compensării factorului de putere
la cosφ = 0,92.
Creuzetul este acoperit cu un capac în special la cuptoarele cu frecvenţa industrială, la
care agitaţia băii este mai intensă, dar şi în scopul reducerii pierderilor termice. Cuptoarele cu
medie frecvenţă nu au capac, simplificându-se în acest mod construcţia şi exploatarea lor.
Inductorul are forma unei bobine cilindrice într-un singur strat, de preferinţă din ţevi de
cupru, prin care circulă apă de răcire sub presiune. Spirele inductorului pot fi neizolate (fixate
cu distanţoare) în aer sau turnate în azbociment, izolate cu micanită. Ţinînd cont de forţele
1- inductor
2- metal topit Al
3- creuzet refractar
4- cilindru azbest
5- ecrane feromagnetice
electrodinamice spirele inductorului sunt presate între două plăci frontale din material izolant,
stânse cu tiranţi.
Ecranul magnetic format din pachete de tole de transformator dispuse radial în jurul
inductorului, este consolidat împreună cu creuzetul şi inductorul cu ajutorul unui cadru
confecţionat din OLC obişnuit. Ecranul magnetic este necesar pentru a înpiedica încălzirea
elementelor constructive metalice ale cuptorului, aflate în câmpul magnetic al inductorului.
Cablurile flexibile care formează reţeaua scurtă sunt răcite cu apă, cu diametrul exterior
de 65, 83, 195 mm.
Mecanismul de răsturnare a cuptorului în vederea golirii este ori electromecanic, ori
hidraulic ca şi sistemul de rotire al capacului creuzetului.
În funcţie de necesităţile tehnologice, cuptoarele cu creuzet pot fi utilizate în
următoarele regimuri de funcţionare:
9
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
• regim intermitent – la care cuptorul se goleşte complet după fiecare şarjă, iar pornirea se
face la încărcătură solidă
• regim continuu – la care în permanenţă se află în cuptor o cantitate de metal topit
• regimul duplex – cu un alt cuptor electric
Observaţie – la funcţionarea continuă a cuptorului, din cuptor se goleşte numai
materialul necesar la turnarea imediată, în locul lui fiind introduse bucăţi solide de metal.
Deoarece funcţionarea cu creuzetul parţial umplut cu metal topit acuză o scădere a puterii active
faţă de valoarea ei nominală, se recomandă ca golirea să nu depăşească 2/3 din capacitatea
nominală.
unde,
a, b – se referă la inductor
ac – se referă la grosimea medie a materialului refractar
ai – se referă la grosimea izolaţiei
h1 – este înălţimea cuptorului cu creuzet
10
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
h2 – este înălţimea încărcăturii, care este mai mic cu aproximativ 30 % din motive de securitate
5. CUPRUL
Cuprul (numit și aramă) este un element din tabelul periodic având simbolul Cu și
numărul atomic 29.
Cuprul este un metal de culoare roșcată, foarte bun conducător de electricitate și căldură.
Cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din
acest metal datând din 8700 î.Hr. A fost unul din primele metale folosite, deoarece cantități
mici din el apar în unele locuri în stare liberă. Principalele minereuri ale cuprului sunt:
calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau criscolul (ferosulfura de cupru), cupritul (oxidul
cupros) și malachitul și azuritul (ambele forme ale carbonatului basic de cupru). Metoda folosită
pentru extracția de cupru depinde natura minereului. Dacă cuprul se găsește în stare liberă, el
poate fi separat prin sfărâmarea minereului în bucăți mici și amestecarea sa cu apa. Cuprul,
fiind relativ greu, se depune pe fund. Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la
fabricarea conductelor de gaz și apa, a materialelor pentru acoperișuri, a ustensilelor și a unor
obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conducător de căldură, se utilizează la boilere
și alte dispozitive ce implică transferul de căldură, sau folie de cupru (simplu strat) sau două
(dublu strat) se folosește ca PCB. Originea numelui: din cuvântul latinesc cyprium (dupa insula
Cipru).
În stare solidă, de metal, cuprul are culoare roșie-portocalie, aceasta fiind principala
proprietate după care se deosebește de alte elemente. De obicei, majoritatea compușilor
anorganici, dar și organici ai cuprului au o culoare albastră, deși unii pot fi și verzui sau vernil.
Sistemul de cristalizare al cuprului este cubic, cu fețe centrate, lipsind prezența
polimorfismului. Una dintre dezavantajele cuprului este fenomenul de coclire (înverzire), ce
poate fi observat adesea pe vasele vechi sau pe monedele (la moneda românească de 5 bani).
Împreună cu osmiul (albastru) și aurul (galben-auriu), cuprul este unul dintre cele trei metale
elementare care are altă culoare naturală în afară de gri sau argintiu. Cuprul pur este portocaliu-
roșu și dobândește o pată roșiatică în momentul expunerii la aer, urmând să se înverzească mai
târziu.
Duritatea cuprului este relativ mică (3 pe scara Mohs), dar este destul de rezistent la
rupere, și foarte ductil (poate fi tras în fire), putând fi modelat la presiuni mari.
Conductibilitatea calorică este asemănătoare cu a argintului (1 față de 0,93 a argintului) și mult
11
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
mai mare decât a altor metale uzuale. Tocmai datorită acestei proprietăți, cuprul se utilizează în
conducte, pentru transmiterea căldurii. Însă, conductibilitatea scade când cuprul este impur; în
momentul în care conține 0,1 % impurități de elemente ca fosfor, arsen, siliciu sau fier,
valoarea conductibilității poate scădea chiar cu 20%. De aceea, în electrotehnică se utilizează
numai cupru pur, electrolitic.
Densitatea curentă maximă a cuprului în aer deschis este de aproximativ 3.1×106 A/m2.
Ca toate metalele, dacă cuprul este placat cu alt metal, începe un proces de coroziune galvanică.
Atât cuprul, cât și aliajele sale, au o maleabilitate foarte ridicată (pot fi trase în foi
subțiri), fiind și foarte ușor de prelucrat. Totodată, ductilitatea cuprului este extraordinar de
favorabilă, astfel, putându-se obține fire foarte subțiri de cupru, numite lițe (se foloseau, în
trecut, la siguranțele fuzibile). Cuprul este un metal foarte moale, cu o duritate de 3 pe scara
Mohs (și 50 pe scara Vickers), puterea sa de tracțiune situându-se la 210 MPa.
Cuprul este singurul metal ce are culoarea arămie. Foarte interesante sunt proprietățile
acestuia de a forma compuși de culoarea verde (carbonat, clorură, etc.), neagră (oxid) sau
albastră (sulfat și hidroxid).
Numărul atomic al cuprului este 29, iar simbolul chimic este Cu. Masa atomică relativă
este 63,546. Valența cuprului este, în principal 1 sau 2 (cuprul formează o varietate rară de
compuși și săruri cu starea de oxidare +1 și +2, care sunt de obicei numite săruri cuproase sau
cuprice), deși, mai rar, poate fi chiar și 3. Acesta nu reacționează cu apa, dar reacționează încet
cu aerul atmosferic; în urma acestei reacții, pe suprafața cuprului se formează un strat de cupru
oxidat verde . În contrast cu oxidarea fierului la aer umed, acest strat de oxid se oprește din
coroziune; un strat de cocleală verde (carbonat de cupru) pot fi observate pe construcțiile vechi
din cupru, cum ar fi Statuia Libertății, cea mai mare statuie din cupru din lume. Majoritatea
sărurilor de cupru sunt higroscopice.
12
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Raza atomică calculată are valoarea de 135 (145) picometri (pm), raza covalentă 138 picometri
(pm), iar raza van der Waals. Cuprul prezintă conductivitate magnetică.
Cuprul are 29 de izotopi; doi dintre aceștia, 63Cu și 65Cu sunt stabili, iar izotopul 63Cu
reprezintă 69% din totalitatea cuprului natural. Ceilalți 27 de izotopi sunt instabili (radioactivi);
cel mai stabil dintre cei radioactivi este 67Cu cu timpul de înjumătățire de 61,83 de ore. Șapte
alți izotopi au fost caracterizați; Dintre izotopii radioactivi remarcăm 63Cu, care emite radiații
beta pozitive, având ca rezultat izotopi de nichel, în timp ce izotopul 65Cu, cu emisii radioactive
beta negative, are ca rezultat izotopi de zinc.
Majoritatea cuprului scos din mină este sub formă de compuși, cum ar fi sulfați sau
sulfuri. Exemple de astfel de mine includ minele de la Chuquicamata din Chile, Bingham
Canyon Mine din Utah, Statele Unite ale Americii și El Chino Mine din New Mexico, Statele
Unite ale Americii. În conformitate cu studiile efectuate de geologii britanici, în 2005 Chile a
fost cel mai mare producător de cupru, urmat pe locul doi de Statele Unite ale Americii,
Indonezia și Peru.
Industria auto este unul dintre cei mai mari consumatori de cupru.
13
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
CAPITOLUL II
CUPTOARELE INDUSTRIALE
14
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
15
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
• cuptoare în care căldura se degajă în materialul supus prelucrării datorită reacţiilor exoterme.
In aceste cuptoare, particulele de material care intră în reacţie (a căror temperatură creşte),
transmit căldura particulelor alăturate, prin radiaţie şi conducţie. In cazul existenţei gazelor
de ardere, căldura se transmite prin radiaţie şi convecţie de Ia gaze la material. In cazul în
care căldura degajară nu este suficientă, se introduce o cantitate suplimentară de căldură
produsă prin arderea combustibilului. Din această categorie fac parte cuptoarele pentru
arderea minereurilor care conţin sulfuri.
• cuptoare electrice, în care căldura se transmite materialului prin radiaţie de la un arc electric
sau de la o rezistentă, prin conducţie de la rezistenţă, prin convecţie şi radiaţie de la gazele
încălzite de rezistenţă, prin radiaţie şi conducţie de la pereţii încălziţi de o rezistenţă şi prin
trecerea curentului electric direct prin material. Din ceasta categorie fac parte cuptoarele cu
arc electric pentru elaborarea oţelului, cu rezistenţă electrică pentru tratamente termice, de
inducţie pentru călire şi cu încălzire mixtă pentru obţinerea carburii de calciu (carbid).
După forma camerei de lucru. Spaţiul de lucru este locul în care se aşează materialul
care trebuie tratat termic împreună cu adaosurile necesare (de exemplu fondanţi) după forma
spaţiului de lucru se deosebesc:
• cuptoare verticale, la care spaţiul de lucru este un put cu înălţimea de ce puţin o dată
şi jumătate mai mare decât diametrul (furnale, cuptoare de var,cubilouri):
• cuptoare cu camere. Spaţiul de lucru este o cameră cu pereţii permanenţi sau
temporari. Materialul se aşează în cameră în strat înalt sub formă de rânduri.
• cuptoare cu vatră, la care spaţiul de lucru este prevăzut cu una sau mai multe vetre,
pe care materialul se aşează într-un strat subţire (cuptoare de încălzire pentru forjă, cuptoare
de tratament termic);
• cuptoare cilindrice rotative, la care spaţiul de lucru al cuptorului este format dintr-un
tambur orizontal sau înclinat cu 5... 10 grade; -cuptoare tunel, la care spaţiul de lucru este
format dintr-un canal orizontal de lungime mare, în care materialul este transportat în
vagonete sau transportoare (cuptoare de încălzire pentru forjă):
• cuptoare cu creuzete, la care spaţiul de lucru este format dintr-o cameră în care se
aşează creuzetele. în general materialul se obţine în creuzete în stare topită (cuptoare pentru
topirea metalelor neferoase):-cuptoare cu bazin, la care spaţiul de lucru este format dintr-o
cameră, prevăzută la partea inferioară cu un bazin în care produsul se obţine în stare topită.
16
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
17
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
rece. apare condens pe inductor ce periclitează izolaţia acestuia. Orientativ, la o viteză a apei
de răcire de 1... 1.5m/s, densitatea de curent este de circa 20 A/'mm
Micşorarea pierderilor în cuprul inductorului nu este posibilă prin mărirea secţiunii
transversale a ţevii datorită efectului pelicuiar. Grosimea peretelui ţevii orientată spre creuzet
trebuie să fie de ce puţin 1,3 ori mai mare decât adâncimea de pătrundere a câmpului
electromagnetic în materialul ţevii. La frecvenţe industriale adâncimea de pătrundere fiind de
circa 10 mm, inductorul se realizează din bară de cupru plină. Pe faţa inductorului opusă
creuzetului se sudează o ţeava de cupru prin care va circula apa de răcire. Izolarea spirelor se
face prin spaţii de aer de 1...2 cm sau prin straturi de micanită. sticlostratitex cu grosimi de
minim 1,5 mm.
Unele inductoare au prize ce permit utilizarea raţională a puterii sursei în condiţiile
modificării impedanţei cuptorului în decursul elaborării şarjei sau ca urmare a uzurii
căptuşelii sau a trecerii de la o marcă de metal la alta.
Căptuşeala creuzetului se confecţionează din material refractar granulat, după ce
inductorul a fost montat. Materialul refractar se îndeasă prin batere (stampare) în spaţiul
dintre carcasa interioară (din carton de azbest sau micanită) a inductorului şi un şablon din
tablă de oţel ce se va topi la prima şarjă.
Compoziţia materialului refractar se adoptă având în vedere:
• căderea mare de temperatură dintre metalul topit (circa 1600 °C la oţel) şi
inductorul răcit cu apa ce trebuie preluată de o grosime de numai 10... 13 cm a
peretelui creuzetului (cu cât acest perete este mai subţire, performanţele
electrice ale cuptorului sunt mai ridicate);
• solicitarea mecanică a căptuşelii datorită presiunii hidrostatice a topiturii si
eforturilor electrodinamice din baia de metal topit;
• acţiunea chimică a diferitelor componente ale încărcăturii (de exemplu,
manganul acţionează asupra căptuşelii acide formând silicaţi ce impurifică
metalul, iar siliciul distruge căptuşelile bazice).
Mecanismul de basculare poate fi cu acţionare: hidraulică, prin cabluri, cu şurub sau
alte sisteme. Rotirea cuptorului se poate face în jurul unei axe ce trece prin centrul său de
greutate (consum minim de energie) sau în jurul unei axe ce trece pe sub jgheabul de golire.
Ultima variantă are avantajul că elimină manevrele cu oala de turnare care are o poziţie fixă,
iar vâna de metal fiind scurtă rezultă pierderi reduse de material prin oxidare.
18
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Bascularea cuptorului se poate face şi cu ajutorul unui plan cu monoşina care deserveşte mai
multe cuptoare în acelaşi timp. este folosit şi la încărcarea acestora.
Cuptoarele de mare capacitate sunt acţionate hidraulic, inclusiv deschiderea
capacelor. Dezavantajul rezidă în necesitatea unor spaţii mari sub cuptor pentru instalarea
cilindrilor hidraulici şi existenţa instalaţiilor de ulei sub presiune, care scumpesc
echipamentul cuptorului. Conductele de alimentare ale cuptorului trebuie să permită
înclinarea acestuia şi. din punct de vedere constructiv, deosebim două variante şi anume:
• reţea scurtă cu legături rigide, ce utilizează contacte tip separator care se
deschid în momentul înclinării cuptorului. Sistemul nu permite alimentarea
cuptorului în poziţie înclinată, dar are lungime redusă şi deci pierderi mici prin
efect Joule-Lentz. Ca dezavantaj principal menţionăm întreţinerea periodică a
contactelor. Densitatea de curent admisibilă a contactelor răcite cu apă este de
20- 30 A/mm .
• reţea scurtă cu legături flexibile, sistem frecvent utilizat, care înlătură
dezavantajele variantei anterioare. Ca inconveniente se menţionează lungimea
mare a cablurilor flexibile (câţiva metri) şi pierderile de putere pe
conductoarele acestora , ultimele ajungând până la 5 % din puterea activă a
cuptorului. Cablurile sunt răcite cu apă (circulă în interiorul unui furtun de
cauciuc în care este introdusă funia de cupru) şi admit o densitate de curent de
5...6 A/mm2.
a.Confecţionarea inductorului
Inductorul nu are numai un rol electric, acela de a crea câmpul magnetic din cuptor, ci
si un rol mecanic, de a consolida creuzetul şi de a mării rigiditatea acestuia. Din acest motiv
construcţia inductorului este foarte importantă, iar consolidarea spirelor sale trebuie făcută
corect, având în vedere şi forţele electrodinamice care tind să expandeze spirele spre
exterior.
Metodele de consolidare a inductorului depind de forma spirelor acestuia, care pot fi
de tip elicoidal sau plan.
19
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
20
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
21
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
înălţime de 1/3... 1/4 din înălţimea creuzetului) , întrucât aici corodarea cauzată de agitaţia
topiturii este maximă.
Materiale refractare utilizate la confecţionarea creuzetului trebuie să suporte
temperaturi până la 1650°C (topirea oţelului), să aibă coeficient de dilataţie cât mai mic (se
evită fisurarea creuzetului datorită variaţiilor de temperatură pe grosimea peretelui) şi să
reziste la acţiunea chimică a zgurei. In general, se utilizează amestecuri de materiale
refractare după reţete care au condus la durabilităţi ridicate ale creuzetului. De menţionat, ca
aceste reţete sunt dependente de metalul sau aliajul de topit.
22
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
CAPITOLUL III
DIMENSIONAREA CUPTORULUI
1 DIMENSIONAREA CREUZETULUI
După alegerea materialului refractar al creuzetului se stabilesc dimensiunile d2
(diametrul mediu) şi h2 (înălţimea maximă a încărcăturii – de siguranţă)
m π ⋅ d 22
Volumul util: v= ' = ⋅ h2
ρ 4
ρ met
'
_ topit = 2,72 kg/dm
3
Acest coeficient ese impus pentru a obţine un randament electric şi termic cât mai mare, şi se
alege din intervalul:
d2
c2 = = 0,5 ... 1 => c2=0,6
h2
23
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
d 2 0,656
h2 = = ⇒ h2 = 1,1m
c 0,6
Înălţimea încărcăturii este:
h2=1,1 m
Înălţimea creuzetului se adoptă cu circa 20 – 30 % mai mare decât h2 pentru a ţine cont de
agitaţia băii şi de adăugarea bucăţilor solide de metal.
h1= 1,37m
ac
= 0,1 ... 0,25 = 0,20
d2
24
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
• densitate ρ=700kg/m3
• conduciv. termică λ=(0,16+0,31∙10-3∙Θ) W/m∙oC
• temperatura maximă de utilizare Θmax=900 oC
r2
ln
r1
Rλ =
2 ⋅π ⋅ l ⋅ λ
l = h2 + ac/2=1.093+0,1/2=1,143 m
r2 0,398
ln ln
r1 0,298 o
Rλ = = = 0,000249607 C
2 ⋅ π ⋅ l ⋅ λ 2 ⋅ π ⋅1,143 ⋅ (163 − 10 ⋅150 ⋅10 )
−3 W
25
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
r2
ln
r1
Rλ =
2 ⋅π ⋅ l ⋅ λ
ac 0,05 o
Rλ = = = 0,0527173 C
S 2 ⋅ λ 4.593 ⋅ (0,16 + 0,31 ⋅10 ⋅150)
−3 W
S 2 = π ⋅ Θ 2 ⋅ (1,4 ⋅ h2 ) = 4.593 m2
Rλ=0,0527173 oC/W
Pierderile laterale:
Pierderile laterale
Φlaterale= 11327.8292 W
26
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
a 0,1 o
Rλ inf = = = 0,838656 C
S inf ⋅ λ −3
0,717439 ⋅ (0,16 + 0,31 ⋅10 ⋅ 20) W
π ⋅ Θ 23 0,956 2 ⋅ π
S2 = = = 0,717439 m2
4 4
Φinf= 870.44032W
Vom considera capacul acestui cuptor din fibre ceramice care are următoarele proprietăţi
fizice:
g 0,06
Rcapac = = = 0,1441910 oC/W
λ ⋅ S capac (0,1 + 0,4 ⋅10 ⋅1200 ) ⋅ 0,717439
−3
27
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Φcapac= 4924.02438 W
Adică:
Φ TOTAL = Φ lateral + Φ inf erior + Φ capac = 11327 .8292 + 870.44032 + 4924 .02438 = 17122 .293904 W
Pu 233
ηt = = = 91.81 %
Pu + pt 233 + 17.12
28
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
La a cuptoare în general este un moment de cheie alegerea frecvenţei de lucru, alegerea se face
ţinând cont simultan de:
25 ⋅10 6 ⋅ ρ 2
f ≥ [ Hz ]
µ r2 ⋅ d 22
unde:
ρ2 – este rezistivitatea la 7000C ρ2=9 ∙10-8 Ω∙m
μr – permeabilitatea magnetică, μr = 1 şi
d2 – diametrul creuzetului
25 ⋅ 10 6 ⋅ ρ 2 25 ⋅ 10 6 ⋅ 9 ⋅ 10 −8
f ≥ = = 5,23 Hz
µ r2 ⋅ d 22 1 ⋅ 0,656 2
29
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Dar trebuie să mergem cu frecvenţa industrială de f =50 Hz, şi pentru această frecvenţă trebuie
să urmărim următoarele verificări:
Dependenţa timpului minim de topire de frecvenţă pentru o ridicare admisibilă se poate citi pe
diagrama de mai jos, şi este
tt= 150 m pentru f =50 Hz (aluminiu) – care verifică, pentru că la noi timpul de topire este de
1,5 ore.
30
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Din această nomogramă se vede clar, că dimensiunile minime ale bucăţilor solide de metal în
funcţie de frecvenţa de lucru este de 200 mm – şi această condiţie este verificată
d1 = diametrul inductorului
h1 = inaltimea inductorului
d1=0,936 m si h1=1,375 m
Adâncimea de pătrundere:
31
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
2
δ= , unde
ω ⋅σ ⋅ µ
δ – adâncimea de pătrundere
ω–pulsaţiacurentului
ω = 2 ⋅ π ⋅ f = 2 ⋅ π ⋅ 50 = 314,159 rad/s
1 1
σ= = = 0,344 ⋅ 10 8 S/m
ρ 2,9 ⋅ 10 −8
Având în vedere cele scrise mai sus, adîncimea de pătrundere se poate scie sub forma prezentată
mai jos:
2 ρ
δ= = 503 ⋅
ω ⋅σ ⋅ µ µr ⋅ f
2,9 ⋅ 10 −8
δ 1 = 503 ⋅ = 12,11 ⋅ 10 −3 m la 20oC
1 ⋅ 50
32
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
8 ⋅ 10 −8
δ 2 = 503 ⋅ = 20,12 ⋅ 10 −3 m la 658oC
1 ⋅ 50
Parametrii inductorului:
π ⋅ d1
( R1 ) 1 = ( X 1 ) 1 = ρ1 ⋅
h1 ⋅ δ 1 ⋅ g
Deci:
π ⋅ d1 π ⋅ 0,936
( R1 ) 1 = ( X 1 ) 1 = ρ1 ⋅ = 2,9 ⋅ 10 −8 ⋅ = 0,63 ⋅ 10 −5 Ω
h1 ⋅ δ 1 ⋅ g 1,375 ⋅ 12,11 ⋅ 10 −3 ⋅ 0,8
π ⋅ d2
R2' = N 2 ⋅ R2 = N 2 ⋅ ρ 2 ⋅ ⋅ K r2 - este rezistenţa şarjei raportată la inductor
h2 ⋅ δ 2
33
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
K x2
X 2' = N 2 ⋅ X 2 = N 2 ⋅ R2 ⋅ - este reactanţa interioară a şarjei raportată la inductor
Kr
Dar în acest caz avem: Kr2 = Kx2 = 1, numărul de spire N = 1, deci avem:
π ⋅ d2 π ⋅ 0,656
R2 = X 2 = N 2 ⋅ ρ 2 ⋅ ⋅ K r2 = 1 ⋅ 2,9 ⋅ 10 −8 ⋅ ⋅ 1 = 2,7 ⋅ 10 −5 Ω
h2 ⋅ δ 2 1,1 ⋅ 20,12 ⋅ 10 −3
34
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
d1 0,936
α1 = = = 0,680 ⇒ α1 = 0,788
h1 1,375
d 2 0,656
α2 = = = 0,596 ⇒ α 2 = 0,782
h2 1,1
h d
α M = 1 1 = 0,67
h2 h1
α M = factor de corectie inductivitate mutuala
35
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
π ⋅ d12 π ⋅ d 22
( X 1 ) 1 − p 2 X II = ω ⋅ µ 0 ⋅ ⋅α 1 − ξ ⋅ ⋅ α 2
4 ⋅ h1 4 ⋅ h2
adică:
π ⋅ d12 π ⋅ d 22
( X 1 ) 1 − p 2 X II = ω ⋅ µ 0 ⋅ ⋅ α1 − ξ ⋅ ⋅ α 2
4 ⋅ h1 4 ⋅ h2
π ⋅ 0,936 2 π ⋅ 0,656 2
= 2 ⋅ π ⋅ 50 ⋅ 4 ⋅ π ⋅ 10 −7
⋅ ⋅ 0,780 − 0,804 ⋅ ⋅ 0,782
4 ⋅ 1,375 4 ⋅ 1.1
αM 2
ζ=( ) = 0,834 = p
α1
( R ) 1 = ( R1 ) 1 + ξ ⋅ R2
( X ) 1 = ( X1 ) 1 + ( X I ) 1 + ξ ⋅ ( X 2 − X I I )
36
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
ξ ⋅ R2 0,834 ⋅ 2,45 ⋅ 10 −5
ηe = = = 79 %
( R)1 2,6 ⋅ 10 −5
ηe=79 %
37
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Mai întâi trebuie să calculăm valoarea acestui factor, care se poate determina cu ajutorul
formulei:
( R)1 2,6 ⋅ 10 −5
cos ϕ ≅ = = 0,3
R12 + X 12 2,6 2 + 8,57 2 ⋅ 10 −5
cosφ =0,3
Se vede că factorul de putere naturală are valoare mică, în practică se obţin valori din intervalul
(0,05 ... 0,4).
P2 260
Pa = = = 361,55 kW
η e 0,79
Pa = 361,55 kW
Se poate calcula cu ajutorul factorului de putere, cum este prezentat mai jos:
38
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
P 361,55
S= = = 1208,5 kVA
cos ϕ 0,3
S = 1208,5 kVA
10 SOLENAŢIA INDUCTORULUI
P2 260 ⋅ 10 3
( NI 1 ) = = = 12,09 ⋅ 10 4 A∙spiră
( R )1 ⋅ η e −5
2,6 ⋅ 10 ⋅ 0,79
Solenaţia
(NI1)=120900 Asp
39
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
N = 37 spire
( NI 1 ) 1209000
I1 = = = 3267,56 A
N 37
Curentul absorbit:
I1= 3267,56 A
b=3 cm
40
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
h1 1,375
∆= −b = − 0,03 = 0,008 m
N 37
Δ= 0,8 cm
15 DENSITATEA DE CURENT
Trebuie verificat inductorul şi în cazul răcirii cu apă trebuie să satisfacă următoarea condiţie:
I1
J1 = ≤ 70 A
b ⋅ δ1 mm 2
I1 3267,56
J1 = = = 48,99 A ≤ 70 A
b ⋅ δ 1 30 ⋅ 12,11 mm 2 mm 2 - această condiţie este satisfăcută
U 380
E= = = 1,22 V/mm
N ⋅ ∆ 37 ⋅ 8
41
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
care este mai mic decât cel admisibil, cum este prezentat mai jos:
Eadm = 100 ... 120 V/mm în cazul în care folosim izolaţie între spire
U 380
Φ magnetic = = = 46,267 mWb
4,44 ⋅ f ⋅ N 4,44 ⋅ 50 ⋅ 37
18 ECRANUL FEROMAGNETIC
U
Aecran = ( 0,7...0,9 )
4,44 ⋅ f ⋅ B ⋅ N
42
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
unde:
U – tensiunea de alimentare (U = 380 V)
f – frecvenţa tensiunii de alimentare (f = 50 Hz)
B – inducţia magnetică admisibilă a tolelor (0,6 ... 0,9 T pentru 50 Hz)
N – numărul spirelor inductorului
Deci:
U 380
Aecran = ( 0,7...0,9 ) = 0,8 ⋅ = 0,057 m2
4,44 ⋅ f ⋅ B ⋅ N 4,44 ⋅ 50 ⋅ 0,8 ⋅ 37
Aecran = 0,057 m2
X = N 2 ⋅ ( X )1 = 37 2 ⋅ 8,57 ⋅ 10 −5 = 117,32 ⋅ 10 −3 Ω
X 117,32 ⋅ 10 −3
L= = = 0,3736 mH
2 ⋅π ⋅ f 2 ⋅ π ⋅ 50
L=0,37 mH
43
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
20 REŢEAUA SCURTĂ
Verificarea la încălzire:
Secţiunea este impusă de condiţia de a nu depăşii încălzirea în curent continuu:
Aa 632.1
I ≤ IC = 8250 = 3786 .920 A
A 3000
44
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
21 BATERIA DE CONDENSATOARE
R R
cos ϕ = =
Z R2 + X 2
U ω⋅L
U ⋅ C ⋅ω = ⋅ , de unde capacitatea:
R + (ω ⋅ L ) R + (ω ⋅ L )
2 2 2 2
L 0,37 ⋅ 10 −3
C= = = 25,342 mF
R 2 + (ω ⋅ L) 2 (35,5 ⋅ 10 −3 ) 2 + 0,11612
Q = ω ⋅ C ⋅U 2 = 2 ⋅ π ⋅ f ⋅ C ⋅U 2
deci
45
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Q=1,148MVAr
22 RANDAMENTUL TOTAL
Unul dintre indicatorii energetici cei mai importanţi este randamentul total al instalaţiei,
care este produsul randamentului termic şi electric în cazul de faţă:
η= 72,7 %
CAPITOLUL IV
RĂCIREA CUPTORULUI
46
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Apa care circulă în inductor preia căldura dezvoltată în acesta şi căldura transmisă prin
peretele creuzetului. Puterea Pe care trebuie evacuată de apa de răcire este:
Pe = 125,81 kW
Pe l
Qapa = 1,2 ⋅ min
0,07 ⋅ ∆γ e
unde Pe – se dă în kW
Δγ = γiesire – γintrare
– este diferenţa de temperatură a apei de răcire la ieşirea respectiv intrarea în sistemul de răcire
(inuctor).
Δγ = γiesire – γintrare=60 – 25 = 35 oC
Deci:
Pe 125,81 l
Qapa = 1,2 ⋅ = 1,2 ⋅ = 61,63
0,07 ⋅ ∆γ e 0,07 ⋅ 35 min
47
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Qa 10 −3 m
va = ⋅
A 60 s
Deci:
Qa 10 −3 61,63 10 −3 m
va = ⋅ = ⋅ = 1,78 s
A 60 5,76 ⋅ 10 −4 60
Puterea ce poate fi preluată prin convecţie de apa de răcire este dată de relaţia:
Pca = α ia ⋅ ( γ i − γ a ) ⋅ A [kW]
unde:
αia – este transmisivitatea între inductor şi apă în kW/m2K – care se poate citii pe diagrama de
mai jos:
DIAGRAMA
Valorile de mai sus sunt penru transmisivitatea intre inductor si apa date in kW/(metru
patrat*K)
48
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
pe figura de mai sus se poate citii valoarea transmiivităţii pentru viteza de curgere a apei. Vom
obţine valoarea de αia=10 kW/m2K
A – este suprafaţa laterală a interioară a ţevii – cum se poate observa pe figura de mai jos -care
vine în contact cu materialul izolant. Vom obţine valoarea de:
Deci:
Pca = α ia ⋅ ( γ i − γ a ) ⋅ A = 10 ⋅ ( 60 − 42,5) ⋅ 4,35 = 761,25 kW
Se poate vedea că Pca >Pe adică se poate prelua toată căldura prin convecţie, ceea ce trebuie
evacuată.
49
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
CAPITOLUL V
CONSUMUL SPECIFIC DE
ENERGIE ELECTRICA
50
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
P ⋅ t i 350
QS = = = = 443,3 kWh
m η 0,79 t
CAPITOLUL VI
SIMETRIZAREA CUPTORULUI
51
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
În figura de mai jos este dată schema de alimentare a unui cuptor cu creuzet frecvenţa
tensiunii de alimentare de 50 Hz. Pentru a transfoma sarcina monofazată reprezentată de cuptor
în sarcină trifazată simetrică se utilizează o instalaţie de simetrizare compusă dintr-o bobină Ls
şi un condensator Cs ambele reglabile.
Unde:
Tensiunea Ul = 380 V
Puterea P = 361,55 W
Curentul I = 3267,56 A
52
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
I RC
I Cs = I Ld =
3
P 361,55 ⋅ 10 3
P = U l ⋅ I ⋅ cos ϕ ⇒ cos ϕ = = = 0,291
U l ⋅ I 380 ⋅ 3267 ,56
cos ϕ = 0,257
ϕ = 72 o 50 '32 '' ⇒
sin ϕ = 0,921
QNC 20kVAr
QNC = U N ⋅ I1N ⇒ I1N = = = 52,6315 A
UN 380V
Impedanţa:
U N Ul U
ZC = = ⇒ I1C = I1N ⋅ l ⇒ I1C = I1N = 52,6315 A
I1N I1C UN
53
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
I C' 2904,3
N1 - n1 = = = 55 buc. de condensatoare
I 1C 52,6315
I RC 839,76
Curentul: I C1 = = = 485,41 A
3 3
I C1 485,41
N2 - n 2 = = = 9 condensatoare
I 1C 52,6315
I Ld = I CS = 485,41 A
UN 380
I NLd = I Ld ⋅ = 485,41 ⋅ = 485,41 A
Ul 380
54
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Folosim o bobină de 139.819 kVAr-i şi în acest fel vom avea puterea pe o fază:
U l I RC 380 839,76 P
Pfaza = U faza ⋅ I faza = ⋅ = ⋅ = 106,36 ≅ CUPTOR
3 3 3 3 3
CAPITOLUL VII
ANALIZA ECONOMICA A
ECHIPAMENTULUI PROIECTAT
55
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Costul de producţie cunoaşte mai multe definiţii dar cea mai largă
utilizare a costului de producţie este expresia monetară a consumului de factori de producţie
pentru obţinerea unui bun sau serviciu.
Intre noţiunea de cost şi cea de cheltuieli există unele deosebiri, deoarece
cheltuielile sunt elemente componente ale costului pe de o parte, iar pe de altă parte
reprezintă costuri delimitate.
Pentru obţinerea produsului finit se realizează mai multe categorii de cheltuieli:
• Cheltuieli materiale: în categoria acestora sunt incluse următoarele cheltuieli:
materii prime şi materiale, ambalaje, transportul mărfurilor, combustibil, energie, reparaţii,
lucrări si servicii executate de terti. servicii executate de terţi.
• Cheltuieli cu munca vie dintre care:
• Salarii
• contrubuţii pentru asigurări sociale (CAS)
• Cheltuieli pe clădiri, taxe şi alte cheltuieli, din care:
• impozite, taxe
• dobânzi
• indemnizaţii pentru deplasari si detasari
• prime de asigurare
• expertize contabile.
• Cheltuieli negenerate de ciclul de producţie:
• cheltuieli pentru prevenirea calamitatilor naturale
• pentru păstrarea echilibrului ecologic,
In cadrul relaţiei cost si pret, costul de producţie oglindeşte doar o parte a preţului de
vanzare .
Cheltuieli pentru realizarea unui produs se fac inca de la conceperea produsului la
compartimentul cercetare - dezvoltare, în acestea fiind cuprinse următoarele:
• cheltuieli pentru proiectul de execuţie ce conţine: ansamblul desenelor de
execuţie, desenele subansamblelor şi reperelor componente
cheltuieli pentru proiectul tehnologic ce conţine: fişa tehnologică, lista SDV-
urilor ,listă manoperă, listă materiale, instrucţiuni tehnologice specifice
eventualelor cooperări.
56
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
57
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
Valoarea materialelor
In tabelul de mai jos este prezentat calculul preţului de cost al pieselor si
58
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
b) Materiale
Nr. Denumire material sau piesa Pret [lei]
1 Beton refractar
2 Ciment refractar
3 Azbest
Valoarea manoperei
Costul manoperei include activitatea de cercetare şi proiectare a produsului,
proiectarea tehnologică, execuţia produsului şi încercările de tip şi lot.Se estimează
că proiectul va permite execuţia, fără modificări majore în documentaţie.
59
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
M=500/100+100/l00+100+40/100+8=114,4 ore
Pentru un salariu net de 500 Iei la ceea ce corespunde unui salariu brul de 675 lei,
preţul orar al manoperei este: Sal.Brut/ore pe lună = 675/168 = 4.02 Iei/h
- rezultă costul manoperei corespunzătoare unui singur produs este de:
4.02*114.0 = 459.6 lei Calculul preţului de producţie pentru un produs finit are în vedere
costul materiilor prime şi materialelor, costul manoperei şi respectiv cheltuielile comune
ale secţiei, după cum urmează:
60
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
CAPITOLUL VIII
DETERMINAREA DISTRIBUIEI
DENSITATII DE CURENT IN SISTEM
61
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
62
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
63
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
64
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
65
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
66
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
67
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
68
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
69
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
70
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
71
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
72
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
73
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
BIBLIOGRAFIE
1. COMŞA DAN, Instalaţii electrotehnice industriale, voi. 1+2, Editura Tehnică, Bucureşti,
1986;
Dan Comşa, Lucia Pantelimon ELECTROTERMIE, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti 1979
74
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
75
OPREA Răzvan – Mihai Cuptorul de Inducţie cu Creuzet pentru Topirea Cuprului
___________________________________________________________________________
76