TRATAMENTE TERMICE MODERNE APLICATE ORGANELOR

DE MAȘINI

Lecturer PhD Eng. Stăncioiu A.,

Constantin Brâncuşi’’ University of Tg-Jiu, ROMANIA

ABSTRACT: Domeniul tratamentelor termice se afla in plina modernizare. Computerele si

microprocesoarele joaca un rol prioritar in dirijarea si controlul proceselor, robotii reprezentand elementul
cheie in noile sisteme de tratament termic si termodinamic. Performante spectaculoase, in domeniu, se
obtin prin realizarea tratamentelor în câmp magnetic, tratamentelor termice cu laser, cu surse ultrascurte de
lumina, a tratamentelor termice in vid

KEYWORDS: tratament, termic, laser, manetic, vid

1. TRATAMENT TERMIC ÎN CÂMP MAGNETIC

Câmpul magnetic iniţiat, fig.1, în echilibru termodinamic al transformării coboară punctul
de încălzire cu o valoare ΔT:
ΔT=HI/Δф(T0-Ttr) [oC]; (1)
HI – intensitatea câmpului magnetic;
I- inducţia câmpului magnetic;
Δф – forţa motrice de transformare;
To- temperatura de transformare fără câmp magnetic;
Ttr- temperatura de transformare cu câmp magnetic.

Fig.1 Fig.2
1- Încălzirea fără câmp magnetic;
2- Încalzirea cu câmp magnetic.

Acest tratament termic se pretează numai aliajelor feromagnetice. Chiar daca sunt realizate
câmpuri magnetice de intensitate mare, totuşi temperatura scade numai cu 4 oC.
Tratamentul are însa eficacitate deoarece creste viteza de germinare deci implicit creste
viteza totala de transformare şi deci scurtează timpul procesului. Totodată se observă o
scădere a procentului de austenită reziduală, martensita este mai rezistenta şi are o
granulaţie mai fina. La început s-a constatat ca austenita reziduală se descompune mai
uşor. Influenta câmpului magnetic în timpul inducţiei are ca efect încetinirea vitezei de
încălzire pana la 925 oC. Din aceasta rezultă că prin suprapunerea câmpului magnetic peste
tratamentul termic de călire superficiaăl se obţine o adâncime mai mare a stratului călit,
fig.2.
2. TRATAMENT TERMIC CU ÎNCĂLZIRE ULTRA RAPIDA,
TRATAMENT CU ÎNCĂLZIRE CU LASER
Include tratamente termochimice precum şi de călire superficială prin inducţie şi cu
flacăra oxi-gaz. Parametrii tehnologici sunt: temperatura de inducţie, viteza de inducţie,
durata de menţinere. Acestea se aleg în funcţie de: puterea laserului, frecventa fascicolului,
natura materialului, absorbtivitatea suprafeţei. Exista o problemă legata de absorbitivitatea
suprafeţei materialului metalic deoarece fascicolele sunt reflectate, iar energia emisa de
laser nu este absorbita în stratul superficial cu randament ridicat. De aceea pe suprafaţa
materialului se depune un strat de fosfaţi de Mn şi Zn sau oxizi metalici daca în acest strat
se afla şi C atunci se poate realiza şi o cementare, randamntul se ridică astfel de la 0,1-0,6.
Raza fascicolului laser este cuprinsa intre 1-5 mm. Amprenta laserului are diametrul de 5-
30 mm, deci nu este suficientă pentru acoperirea întregii suprafeţe a piesei. Metalul
prezintă şi avantajul că este selectivă adică se poate căli precis numai anumite parţi ale
suprafeţei.
Pentru acoperirea întregii suprafeţe se aplica metodele:
- pentru suprafaţa plană, fig. 3:

Fig.3 a) fascicolul circular;b)fascicolul drept unghiular;c)fascicolul prin baleaj;

d)fascicolul prin vibraţie;e)fascicolul prin oscilaţie.

-pentru o piesa rotunda, fig.4:

Fig.4 a)in benzi; b)in diagonala;c)in spirala în ambele sensuri;

 d)in inele; e,f,g) cu oglinzi în interior şi exterior.
Se numeşte coeficient de umplere Ku ca fiind raportul dintre aria pe care acţionează laserul
pe suprafața totala a piesei:

KU=A’/A (2)

Productivitatea pentru fascicolele rotunde este:

P=(πd2KUf)/4; (3)

Productivitatea pentru fascicolele dreptunghiulare este :

P=(Lb-0,2b)f. (4)

d- diametrul fascicolului; L-lungimea; b- lăţimea; f- frecventa radiaţiei.

Datorită formei amprentei laserului unele porţiuni sunt încălzite de două ori, din aceasta
cauză rămânând în zonele respective porţiuni moi, fiindcă la prima încălzire se realizează
călirea, iar la cea de doua revenirea şi deci o scădere în duritate a materialului.
Pentru a preveni acest impediment suprafaţa se ecranează.

3. TRATAMENTE TERMICE CU SURSE ULTRASCURTE DE

LUMINĂ
Tratamente termice cu efecte similare pot fi efectuate şi cu alte surse radiante decât laserii.
Aceste surse sunt lămpile cu descărcare în gaz LDG, ce emit radiaţii din domeniul optic
de lungimi de undă şi funcţionează în regim de impulsuri ultrascurte. Ele se utilizează
pentru încălzirea radiantă a diferitelor medii (lichide, solide, gazoase etc.). Domeniul de
aplicare este foarte vast începând cu pomparea laserilor cu element activ solid, instalaţii de
simulare a iradierii solare a aparatelor cosmice, cuptoare optice, până la bioreactoare în
medicină.

Fig.5. Schema de principiu a tratamentului superficial cu LDG

1 – sursă de lumină; 2 – reflector; 3 – bloc de condensatori; 4 – sursă de
alimentare; 5 – piesa metalică; 6 - stratul modificat.

Aceste surse reprezintă tuburi din sticlă de cuarţ optic topit de calitate înaltă, închise la
ambele capete, unde sunt montaţi electrozi de formă specială din wolfram conectaţi la o
sursă de alimentare şi sunt umplute cu un gaz neutru (Xe, Ar, Kr, Ne), cât şi cu unele
amestecuri ale acestora ca He, I etc. O schemă de principiu a unei instalaţii de tratament cu
LDG este prezentată pe fig.5.20.
Funcţionarea se bazează pe descărcarea electrică între electrozii de wolfram în mediul
gazos şi apariţia plasmei, care emană prin pereţii balonului lămpii un flux strălucitor de
energie radiantă cu lungimea de undă corespunzătoare gazului de umplere. Spectrul
fluxului radiant este continuu în domeniul undelor vizibile (380-780 nm) şi în infraroşu
scurt (λ ≤ 1,1 μm) şi este aproape de spectrul radiant al CAN la temperatura de 9000 K, cu
diferenţa că la LDG maximul energetic este situat în domeniul λm = 0,5 μm, iar la CAN –
λm = 0,322 μm. Spectrul este asemănător cu spectrul soarelui, cu maximum de intensitate
la lungimea de undă λm = 0,5 μm. La micşorarea duratei impulsului, temperatura de
strălucire a plasmei creşte şi poate atinge valori de 10000-15000 K, iar maximul
intensităţii spectrale se deplasează spre zona undelor de lungimi scurte ( λm = 0,35-0,5
μm). La sursele cu funcţionare în impulsuri descărcarea are loc de la o baterie de
condensatori de tensiune înaltă.
Durata impulsului este de ordinul milisecundelor (τi = 10-3-10-4 s). Intensitatea radiaţiei
este funcţie de tensiunea aplicată la bornele condensatorilor şi este de ordinul 100-40000 J
pe durata unui impuls, iar puterea maximă de ordinul 104-106 W. Balonul lămpii poate fi
executat practic în toate formele geometrice cunoscute.

4. TRATAMENTE TERMICE ÎN VID

Se realizează la o presiune mult mai mica decât presiunea atmosferica, necesita utilaje
speciale şi scumpe. în interiorul incintei cuptorului se realizează sublimarea, oxidarea,
reducerea, disocierea, absorbţia, difuzia.
Degazarea - este procedeul de eliminare a gazului din atmosfera incintei din suprafaţa
pieselor şi a elementelor constructive ale cuptorului.
Sublimarea – este un proces fizic de transformare din starea solidă în starea gazoasă. Este
posibila datorita temperaturii ridicâte şi presiunii scăzute.
Căderea de tensiune - este posibilă datorita temperaturii înalte şi presiunii joase, precum şi
a degazării şi se realizează între pereţii cuptorului şi suprafaţa piesei.
Oxidarea - s-a observat ca în incinta cuptorului cu vid materialele oxidează diferit.
Piesele din oţel şi fonta oxidează mai puţin deoarece oxigenul reacţionează mai întâi cu
carbonul. Toate aceste procedee duc la îmbunătăţirea proprietarilor materialului, la
creşterea rezistentei şi a maleabilităţii.

5. CONCLUZII
Domeniul tratamentelor termice se afla in plina modernizare. Computerele si
microprocesoarele joaca un rol prioritar in dirijarea si controlul proceselor, robotii
reprezentand elementul cheie in noile sisteme de tratament termic si termodinamic.
Performante spectaculoase, in domeniu, se obtin prin realizarea tratamentelor în câmp
magnetic, tratamentelor termice cu laser, cu surse ultrascurte de lumina, a tratamentelor
termice in vid, etc. In domeniul calirii, se impun tot mai mult tratamentele termice cu
laseri.

6. BIBLIOGRAFY
[1] Stăncioiu Alin, Cercetări cu privire la influenţa calităţii sculelor asupra proceselor
tehnologice de tăiere, Universitatea din Craiova, Teza de Doctorat, 2004
[2] Stăncioiu Alin, Şontea, Sever, Cercetări privind mărirea duratei de viaţă a sculelor de
tăiat cu ajutorul metodei acoperire prin scântei, Targu Jiu, 2001
[3] Şontea, Sever, Tratamente termice şi termochimice , Editura Spirit Românesc, Craiova,
2001
[4] Şontea, S., – Tratamente termice, curs, Reprografia Universităţii din Craiova 1992