ASUPRA ARCUIRII ȘI SUPRAÎNALȚĂRII MATERIALELOR

METALICE SUPUSE OPERAȚIEI TEHNOLOGICE DE ÎNDOIRE

(PARTEA A II-A, PRELUCRAEA STATISTICĂ A
REZULTATELOR)
STĂNCIOIU Alin, As.univ.dr.ing., Universitatea Constantin Brâncuşi Tg-Jiu
POPESCU Gheorghe, Prof.univ.dr.ing., Univ. Constantin Brâncuşi Tg-Jiu

Abstract: Experiments and the simulations are conducted to elucidate theeffects of the blank
profile on the camber final shape. An incremental statistica computer program, was developed to
simulate successive camber processes. Satisfactory agreement between calculations and the
experimental results was obtained, clearly demonstrating the efficiency of the code.

Key: tools, deformed, die, statistica

1.Considerații generale privind statistica.

Statistica este stiinta care se ocupa cu descrierea si analiza numerica a fenomenelor
dezvaluind particularitatile lor de volum, structura, dinamica, conexiune, precum si
regularitatile sau legile ce le guverneaza.
Astazi, statistica constituie un puternic instrument de cunoastere a lumii
inconjuratoare. Marea majoritate a disciplinelor imprumuta de la statistica modelele si
procedeele acesteia, indispensabile de altfel indeplinirii rolului acestora.
In cadrul operatiei de modelare a fenomenelor si proceselor are loc un proces de
simbolizare si abstractizare a lor in vederea analizarii sub aspect cantitativ. Analiza cantitativa
constitute o faza premergatoare analizei calitative. Testarea modelelor construite se realizeaza
prin intermediul operatiei de simulare. Pe parcursul tuturor fazelor de construire si testare a
modelelor, statistica este mereu prezenta in campul cercetarii stiintifice fiind solicitata de a
lua decizii pe baza metodelor si procedeelor pe care le pune la dispozitie. Modelul construit si
testat vine in ajutorul statisticii sa aprofundeze cunoasterea fenomenelor si proceselor.
Modelarea matematica a castigat tot mai mult teren, dobandind o importanta deosebita,
odata cu intensificarea aplicarii modelelor statistice. Culegerea si organizarea datelor rezultate
din observari statistice constituie etapa premergatoare elaborarii unui model. In acest mod,
modelul realizat va reprezenta o macheta a realitatii, alcatuita pe baza datelor din observarea
statistica. Pe buna dreptate, modelarea este considerate o modalitate de cunoastere a realitatii
inconjuratoare.
Organizarea culegerii, transmiterii si receptionarii informatiilor in cadrul unui sistem
economic constituie obiectivele esentiale ale unui sistem informational. Un sistem
informational este alcatuit din mai multe circuite informationale, unde fiecare in parte trebuie
sa includa operatii de culegere, transmitere neperturbata a datelor si receptionarii acestora in
scopul folosirii lor. Trecerea de la prelucrarea manuala la cea automatizata a tuturor fazelor
din cadrul sistemului informational, adanceste procesul de cunoastere a realitatii, permitand
asimilarea sistemului informational unui flux tennologic informational, prin transformarea lui
intr-un sistem cibernetic. Organizarea circulatiei informatiei intr-un sistem in conformitate cu
principiile sistemelor cibernetice, constituie un suport stiintific in abordarea gestiunii eficiente
a acestuia. Avand in vedere natura nedeterminista a majoritatii elementelor componente dintr-
un sistem cibernetic, studierea stabilitatii acestora se realizeaza apeland tot la statistica. Studii
de reglare si echilibru intr-un sistem cibernetic se pot aborda numai pe baza unor observari
statistice realizate metodic care ne permit sa construim modelul matematic in conformitate cu
realitatea.
Informatica, prin aparatul sau, se implica tot mai mult in toate fazele de vehiculare si
prelucrare a informatiilor din cadrul sistemelor informationale, conducand in acest mod la un
salt calitativ important, cu consecinte semnificative si asupra statisticii. Calculatoarele
electronice, prin puterea lor de calcul, conduc la o noua viziune cu privire la functiile
statistice, precum si la modalitatile de realizare a acestor functii.
Realizarea automata si in regim interactiv a tuturor metodelor si procedeelor
algoritmizabile din statistica, cu ajutorul calculatorului nu afecteaza cu nimic obiectul si
metoda statisticii.
Calculatorul electronic nu constituie decat un instrument de calcul, degajand statistica
de volumul mare de calcule. In aplicatiile practice implementate cu ajutorul calculatorului
specialistul este absolvit in totalitate de manipularea datelor cat si a operatiilor cu acestea,
concentrandu-se in exclusivitate asupra interpretarii rezultatelor intermediare si finale.

2.Modul de lucru
Pentru a putea realiza o interpretare mai corectă a supraînălțării și arcuirii materialului
metalic îndoit influenţate de variabilele independente a fost necesară o prezentare grafică a
dependenţelor supraînălțării și arcuirii de lungime și lățime .
Aceste dependenţe pentru fiecare material în parte sunt prezentate în figurile 1-11.

Fig.1

Tabelul nr.1
Variabilă independentă Ecuație matematică
z = 0.309+0.002*x-0*y-0*x*x-6.548e-6*x*y+5e-6*y*y
Lațimea 12 mm y = 0.276-0*x+5.555e-7*x^2+eps
Lățimea 16 mm y = 0.312-0*x+5e-6*x^2+eps
Lățimea 24 mm y = 0.311-0.002*x+9.444e-6*x^2+eps
 Fig.2

Fig.3

LUNGIMEA [MM]
Fig.4
LUNGIMEA [MM]
Fig.5

LUNGIMEA [MM]
Fig.6

Fig.7
Tabelul nr.2
Variabilă independentă Ecuație matematică
z = 86.634+0.317*x+0.02*y-0.005*x*x-0*x*y-0*y*y
Lațimea 12 mm y = 89.1+0.032*x-0*x^2+eps
Lățimea 16 mm y = 91.6-0.017*x+0*x^2+eps
Lățimea 24 mm y = 90.6+0.028*x-0*x^2+eps

Fig.8

Fig.9

Fig.10
 Fig.11

Supraînalțările provin din deplasarea laterală a materialului din zona centrală a probelor
sub influența pe de o parte a forțelor de întindere care acționeză pe exterior și pe de altă parte
a forțelor de compresiune care acționează pe interiorul curbei de deformare iar arcuirea se
produce în urma înlăturării forţelor care au produs îndoirea modificând forma piesei.
Datele experimentale nu ne oferă o imagine concludentă asupra supraînălțării și
arcuirii şi de aceea a fost necesară şi o prelucrare statistică a acestora. Prin prelucrarea
statistică a datelor experimentale s-a urmărit determinarea dependenţelor analitice şi grafice
ale supraînălțării și arcuirii.
Expresiile analitice permit determinarea supraînălțării și arcuirii pentru diferite valori
ale variabilelor independente (lațime și lungime). Deci prin folosirea acestor modele
matematice se elimină studiul supraînălțării și arcuirii prin cercetări experimentale. Modelele
matematice ce ne oferă dependenţa analitică a supraînălțării și arcuirii de variabilele
independente sunt prezentate în tabelele 1 și 2.

3. Concluzii:
Rezultatelor realizate oferă posibilitatea emiterii unor concluzii referitoare la
supraînalțare și arcuire după cum urmează:
- erorile introduse prin folosirea modelelor matematice, pentru determinarea abaterilor de la
forma geometrică, în locul cercetărilor experimentale se încadrează în limite satisfăcătoare
-modelele care aproximează cel mai bine rezultatele experimentale sunt cele polinomiale.
-prin folosirea acestor modele matematice se elimină studiul supraînălțării și arcuirii prin
cercetări experimentale.

Bibliografie:
1. Lange K (1985) Handbook of metal forming. McGraw-Hill, New York
2. Weinmann KJ, Shippell RJ (1978) Effect of tool and workpiece geometries upon
bending forces and springback in 90 degree V-die bending of HSLA steel plate. 6th North
American Metal Working Research Conference Proceeding, May 1978, pp 220–227
3. Ciupitu I.,-Deformări plastice. Tehnologii și echipamente, Reprografia universității
din Craiova, 2000