ANALIZA COMPARATIVĂ A RUGOZITĂȚII SUPRAFEȚELOR

ACTIVE ALE SCULELOR DE TĂIERE FOLOSIND RUGOZIMETRU

DIGITAL PORTABIL
Alin STĂNCIOIU*
Gheorghe GÎRNICEANU**
Gheorghe POPESCU***
* Lect. dr. eng. U.C.B, Tg-Jiu, e-mail alin@utgjiu.ro
** Prof. dr. eng. U.C.B,Tg-Jiu, e-mail girniceanu@utgjiu.ro
*** Prof. dr. eng. U.C.B,Tg-Jiu, e-mail gepo@utgjiu.ro

Rezumat:Rezistenţa la uzare a sculelor este diferenţiată funcţie de compoziţia chimică a oţelului şi tipul
tratamentului termic folosit.
În această lucrare se prezintă rezultatele cercetărilor sculelor de tăiere realizate din oţelul OSC10, comparativ
cu oţelul OSC10 cromat, fiecare dintre acestea realizând câte 16000 ştanţări în aceleaşi condiţii tehnologice.
Key words: Poanson , rugozitate, tăiere

1. Introducere
În figura 1 este prezentat desenul de execuție al poansonului cu care s-au realizat
cercetările experimentale.

Fig.1 Poanson

Aparatul pentru mãsurarea rugozitãții a fost un rugozimetru portabil .Este un

instrument de precizie supercompact, mobil, rezultatul celor mai recente cercetãri tehnologice.
Ușor de mânuit, aparatul furnizeazã rezultatele mãsurãtorii în mod rapid chiar și în secțiile de
producție. Aparatul (fig.2-3) poate mãsura suprafețe orizontale, verticale sau înclinate.

Fig.2 Rugozimetru digital portabil Fig.3 Poziționarea unitãții de avans pe piesã

Funcții principaleale rugozimetrului:
• Deoarece este compact și ușor, este ușor de transportat.
• Datoritã modului de alimentare cu acumulator, aparatul poate fi utilizat și în secțiile
de producție.
 • Poate analiza șapte parametri.Norma doritã se selecteazã cu ajutorul unei taste.
În funcție de suprafața care urmeazã a fi mãsuratã, aparatul poate fi exploatat ca
unitate compactã (unitatea de evaluare, unitatea de avans și palpatorul). Dacã este necesar,
unitatea de evaluare și unitatea de avans pot fi legate una de cealaltã prin intermediul unui
prelungitor asigurând astfel mãsurarea pozițiilor greu accesibile.
Domeniul de mãsurare se schimbã automat, în funcție de structura suprafeței.
Dupã setarea parametrilor pentru toleranța rugozitãții, display-ul afișeazã în funcție de
rezultatul mãsurãtorii.
Pregãtirea operației de mãsurare a constat în:
 Poziționarea unitãții de avans pe piesã fig.3.
 Mãsurarea s-a făcut pe o suprafațã cilindricã si de aceea s-a folost ca dispozitiv de
orientare și așezare o prismă

2.Evaluarea parametrilor
Cu acest aparat se pot evalua șapte parametri. Dintre acești parametri, Ra, Rz, Rpm,
rugozitate (profilul R) iar Pt este calculat pe baza profilului primar. Lm este distanța de
referințã folositã pentru evaluarea parametrilor (DIN 4768) și este împãrțitã în cinci porțiuni
Le (Le = Lm/5). Lungimile acestor porțiuni corespund cu lungimea de undã lc (CUT OFF) a
filtrului selectat.
Ra - Valoarea aritmeticã medie aRugozitãții DIN 4768
Ra=1/L fL0 |f(x)| dx (μm, μ“), ISO 4287/1

Fig.4 Determinarea rugozității Ra Fig.5 Determinarea rugozității Ra si Rq

Aceastã valoare se determinã din media aritmeticã a sumei tuturor valorilor de

rugozitate.
Distanța de mãsurare trebuie sã fie de cinci ori mai mare decât valoarea CUT OFF
(pentru JIS trebuie sã fie de trei ori mai mare).
Impuritãțile de pe suprafața piesei au un efect redus asupra valorii Ra.
Rmax - Adâncimea maximã a rugozitãții
Rmax=max (Zi) … i = 1 ~ 5, DIN 4768
Adâncimile Zi ale rugozitãții din cele cinci porțiuni lm.
Rmax nu corespunde cu Rt.

Fig.4 Determinarea rugozității Rmax Fig.4 Determinarea rugozității Rz

Rz - Adâncimea medie a rugozitãții

Rz=1/5 (Z1+Z2+Z3+Z4+Z5) DIN 4768/1
Aceastã valoare corespunde cu valoarea medie a adâncimilor Zi din porțiunile L.
Rz oferã informații privitoare la crãpãturile verticale ale suprafeței.
 3.Rezulatatele masurătorilor au fost următoarele:

a) b) c) d)
Fig.12 Diagramele rugozităților pentru poansoane din materialele :
a) OSC10 calit și revenit nefolosit; b) OSC10 calit și revenit uzat cu gripaj; c) OSC10 calit și revenit
uzat; d) OSC10 calit și revenit cromat

4 Concluzii
Cercetările permit următoarele concluzii de comportare:
- din diagramele de mai sus se observă faptul că poansoanele prezintă urmele
procesului de uzare.
- minimele şi maximele precum şi devierea bruscă a graficului sunt explicate prin
faptul că pe muchiile elementelor active există ciupituri, urme de gripaj, precum şi porţiuni
deformate plastic.
- în urma analizei evoluţiilor graficelor rezultă că cel mai bine la uzură s-a comportat
poansonul din oţelul OSC10 cromat şi cel mai puţin bine s-a comportat poansonul din oţelul
OSC10 îmbunătăţit ;
În timpul proceselor de tăiere suparafețele active ale poansoanelor trec forțat prin
găurile semifabricatelor astfel că acestea suportă o netezire.
Cu cât rugozitatea suprafețelor este mai mică cu atât poansonul este mai puțin uzat si
în concluzie apt pentru a continua tăierea.
Rezultă în acest caz că durabilitatea cea mai mare o are poansonul OSC10 cromat iar
cea mai mică poansonul OSC10 îmbunătăţit.

BIBLIOGRAPHY:
[1] Stăncioiu Alin, Cercetări cu privire la influenţa calităţii sculelor asupra proceselor tehnologice de
tăiere, Universitatea din Craiova, Teza de Doctorat, 2004
[2] Şontea, Sever., Tratamente termice şi termochimice , Editura Spirit Românesc, Craiova, 2001
[3] Şontea, Sever, Calitatea acoperirilor prin cromare dură , Revista Tratamente termice, Nr.5.
1993