SUPORT DE CURS REALIZAT ÎN FORMAT DIGITAL PENTRU VIDEOPROIECTOR

Prof. ing. LIPAN IOANA

DISCIPLINA MODUL 1. MĂSURĂRI TEHNICE, CLASA A X-A

Capitolul 2. PRECIZIA PRELUCRĂRII ŞI A ASAMBLĂRII PIESELOR

Lecţia: RUGOZITATEA SUPRAFEŢELOR

Starea suprafeţelor (rugozitatea) pieselor tehnice

În procesul de obtinerea suprafetelorunei piese, prin diferite procedee tehnologice (strunjire, frezare,
turnare, forjare, etc.), acestea(suprafetele)rezulta cu mici asperitati (microneregularitati), uneori
neobservabile cu ochiul liber.
Def. Ansamblul microneregularitatilor unei suprafete rezultata în urma unui proces tehnologic
se numesterugozitate.

Existenta acestor neregularitatiprezinta unele dezavantaje:

 se reduce suprafata de contact,
 conditiile de frecare se înrautatesc etc.

În acelasi timp, absenta neregularitatilor determina greutati privind ungerea suprafetelor de

contact( mentinerea peliculei de ulei).
În mod practic, suprafetele de contact trebuie sa aiba o anumita rugozitate
corespunzatoareconditiilor de functionare.

Dacă aceste abateri sunt mari, suprafața este aspră; dacă abaterile sunt mici, suprafața
este netedă.

Rugozitatea reprezintă măsurarea la scară microgeometrică a variațiilor în înălțime ale unei suprafețe
fizice (conform metrologiei suprafețelor). Această măsurare este diferită de determinarea abaterilor de la
forma geometrică corectă care caracterizează geometria suprafeței sau denivelările nedorite.
Rugozitatea cu valori mari poate fi o caracteristică nedorită, deoarece cauzează mărirea frecării și
uzurii, dar poate fi și benefică, deoarece permite aderența peliculei de ulei și preîntâmpină formarea
punctelor de sudură între suprafețele în mișcare (fenomenul de gripaj).
Elementele care caracterizeaza rugozitatea sunt definiti în standard SR ISO 4287: 2000. Într-o
sectiune perpendicular pe suprafata se obtine profilul microneregularitatilor (fig. 1.1).

Fig. 1.1

1
 Deoarece aparatele de masura si control folosite la evaluarea rugoziatii nu permit reproducerea
profilului real al suprafeteidecat cu un anumit grad de aproximatie, se face o distinctie intre profilul
real siprofilul obtinut prin masurare(profilul efectiv). Ca atare, neregularitatile care constituie rugozitatea pot
fimasurate ca abateri ale profilului efectiv de la anumita linie de baza. Aceasta linie de baza este linia medie
aprofilului sau o linie echidistanta cu aceasta.

Rugozitatea se exprimă în micrometri.

Simbolul oficial actual al micrometrului în SI este μm.

1 μm = 10-6m=0,000001 m
1 μm = 10-3mm’=0,001mm

Valoarea rugozității se determină prin calcularea unor parametri definiți prin standardul național român SR
EN ISO 4287: 2003.
Valoarea rugozității poate fi calculată fie pe un profil (linie) sau pe o suprafață (arie, zonă). Parametrii pentru
rugozitatea profilului (Ra, Rq, ...) sunt cei mai frecvenți. Totuși, parametrii de suprafață (Sa, Sq, ...) dau

valori mai semnificative.Sunt mai mulți parametri ai rugozității în uz, [1] dar este cel mai folosit din
motive istorice și nu pentru că ar caracteriza mai bine rugozitatea: primele măsurători puteau determina doar
acest parametru.

este abaterea medie aritmetică a profilului evaluat și reprezintă media aritmetică a valorilor
absolute ale ordonatelor profilului, în limitele unei lungimi de bază [2] (cf. standard SR EN ISO 4287:2003.,
Specificații geometrice pentru produse.Starea suprafeței. Metoda profilului).

În tabelul 1.1. sunt date valorile numerice preferentiale(în μm) ale parametrilor de rugozitate,
stabilite în SR ISO 4287:2000:

Tabelul 1.1.

Valorile parametrilor Ra se pot indica si prin simbolurile claselor de rugozitate simbolizate cu

N1, N2,…, N12 conform tabelului 1.2.:

Tabelul 1.2.

2
 Corelatia dintre rugozitatea Ra si diverse procedee de prelucrare este dataîn tabelul 1.3 ..

Pentru înscrierea stării suprafeţelor pe desenele de execuţie ale pieselor

Simbolurile utilizate pentru indicarea rugozitatiisuprafetelor sunt prezentate în
SR EN ISO
1302:2002.

3
Exemplu

MĂSURAREA RUGOZITĂŢII SUPRAFEŢELOR

Măsurarea rugozităţii suprafeţelor se face prin mai multe metode, prezentate în ceea ce urmează.

Metode experimentalede determinare a rugozităţii suprafeţelor la strunjire

Controlul rugozităţii suprafeţelor se face cu următoarele metode:

- metoda de evaluare calitativă, prin compararea cu mostre etalon de rugozitate;
- metoda de evaluare cantitativă sumară a rugozităţii pe o porţiune dată;
- metoda de evaluare cantitativă a rugozităţii într-o secţiune dată;
- metoda de evaluare cantitativă absolută a rugozităţii.
În funcţie de rugozitatea prescrisă, STAS 4200-69 indică modul de alegere amijloacelor de verificat şi
măsurat rugozitatea.

Metode de evaluare calitative comparative

1. MĂSURAREA PRIN COMPARARE

La această metodă se folosesc mostre etalon de rugozitate.Etaloanele prelucrate în acelaşi mod se
montează, în ordinea valorilor parametrului de rugozitate, în rame numite port etalon, care se păstrează în
truse.

Mostrele de rugozitate sunt plăcuţe dreptunghiulare cu suprafaţa plană,cilindrică concavă sau cilindrică
convexă.Suprafaţa de măsurare a mostrelor este caracterizată printr-o rugozitateaproprie şi de o anumită
orientare a neregularităţilor. Suprafaţa de măsurare este osuprafaţă reală sau care reproduce o suprafaţă reală
având o valoare cunoscută arugozităţii Ra.
Mostrele de rugozitate sunt executate în seturi, pe serii de rugozităţi, pentrudiferite procedee şi diferite forme
ale suprafeţelor a căror rugozitate se determină.

Măsurarea prin comparare(Compararea rugozităii suprafeţelor) se poate face:

 Cu ochiul liber, pentru suprafeţe cu R a ≥3,2 μm ;
 Cu lupa simplă, pentru suprafeţe cu R a ≥1,6 μm ;
 La microscopul de atelier, pentru suprafete cu R a =12,5...0,4 μm ;
 La microscopul comparator, pentru suprafeţe cu R a =12,5...0,1 μm .
Pentru efectuarea unei comparări corecte se iau modele din primul lot prelucrat şi se compară cu
etaloanele.

4
Determinarea rugozităţii folosind metode cantitative absolute -Metodele absolute, mai precise
decât cele comparative

2. METODA DE DETERMINARE A RELIEFULUI PRIN PALPARE

Această metodă constă în măsurarea rugozităţii suprafeţeiprin palparea profilului cu un palpator (ac) de-a
lungul direcţiei de măsurare. Sepoate folosi un rugozimetru inductiv cu palpare (profilograf)
Pentru măsurarea prin palpare se folosesc următoarele aparate:
 Profilometru – aparat cu palpator mecanic – indică rugozitatea
 Profilograf - aparat cu palpator mecanic – înregistrează forma profilului supus măsurării
 Profilografmetru – combinaţie între cele două de mai sus

Rugozimetru inductiv cu palpare

Cu profilograful se înregistrează profiluri paralele , cu valorile obţinute prelucrate pe calculator se trasează

harta reliefului suprafeţei şi apoi rugozitatea cu formule matematice.

Metoda oferă o serie de avantaje, cum sunt: universalitate, posibilitateaînregistrării rapide a profilului,
amplificări şi lungimi de palpare mari, iar la celemoderne, prevăzute cu calculator, se pot reda toate
informaţiile referitoare lamicrogeometria suprafeţelor.

5
 3. MĂSURAREA RUGOZITĂŢII CU AJUTORUL TRADUCTOARELOR
PIEZOELECTRICE DE RUGOZITATE

La

deplasarea acului pe suprafaţa de măsurat, acesta va urmări profilul suprafeţei. Datorită neregularităţilor
suprafeţei , acul va oscila şi va transmite oscilaţiile lamelei de cuarţ, unde va apărea o tensiune electrică de
amplitudine variabilă, ce se va citi pe displayul aparatului, adică rugozitatea.
Se folosesc 3 ace pentru a se evita erorile provocate de poziţionarea greşită a aparatului.