Текстовый документ

----------------------- Page 1-----------------------
Catedra Electromecanica
ANDREI CHICIUC ANGELA CORJAN
Metrologie, Standardizare si Masurari
Curs de lectii
?U
?
I
?
B
~ U
Chisinau 2002
----------------------- Page 2-----------------------
Lucrarea reprezinta notite de curs la disciplina Met
rologia,
Standardizarea si Masurari si se adreseaza studentilor de l
a anul III,
Facultatea de Energetica, de la specializarile:
1903 Electromecanica;
1906 Metrologie, standardizare, control si certificarea
productiei,
dar este utila tuturor celor ce doresc sa se familiarizeze cu unele aspecte
ale tehnicii masurarii.
Cursul de lectii reprezinta un rezultat al activitatii autorilor
sub tutela
distinsilor profesori universitari Carmen GOLOVANOV (Univ
ersitatea
Politehnica Bucuresti) si Mihai CRETU (Universitatea Tehnica Gh
.
Asachi , Iasi) si, in acelasi timp, se bazeaza pe lucrarile ce
lor mai
valorosi specialisti in domeniu din Romania.
Elaborare:
Dr. ing. Andrei Chiciuc (capitolele 13, 610)
Ing. Angela Corjan (capitolele 4, 5)
Referent stiintific:
Prof. Dr. ing. Petru Todos
U.T.M.,
2002
----------------------- Page 3-----------------------
4 Metrologie, Standardizare si
Masurari
1. NO?IUNI GENERALE DE METROLOGIE
1.1. Obiectul metrologiei. Conceptul de masurare
Metrologia, stiinta masurarilor, are ca obiect determinarea v
alorica a
marimilor fizice. Metrologia ( metron - masura, logos - stiinta) este o
ramura a stiintelor fizice si isi are radacini in inceputurile
cunostintelor
practice si stiintifice.
Din cele mai stravechi timpuri Omul a simtit necesitatea de
a stabili
raporturi cantitative intre elementele componente ale activitatii
sale. Ca
un exemplu elocvent, in existenta unor cunostinte profunde in domeniul
masurarilor in antichitate, pot servi constructiile piramidelor din Egiptul
antic. Masuratorile ulterioare asupra piramidei lui Keops
au dedus
egalitatea:
4L 2 H
(1.1)
unde: L este lungimea laturii bazei patrate a piramidei,
H inaltimea piramidei.
Indiferent de unitatea de masura a lui L si H, din relatie se poate deduce
valoarea precisa a constantei cercului =2L/H=3,1428571 ceea ce
presupune ca egiptenii admiteau sfericitatea pamantului. Utilizand metrul
ca unitate de lungime, se obtine L=231,5 m si H=14,7 m din care rezulta
ca 4L=927 m o lungime corespunzatoare arcului de 1/
2 minut
sexazecimal al meridianului pamantesc.
Orice activitate a omului, care foloseste mijloace tehnice si
care are
impusi niste parametri de precizie, presupune cel putin o oper
atie de
masurare, prin care sa se certifice realizarea preciziei cerute. Masurarea a
devenit o componenta indispensabila in toate etapele de atestare a calitatii
unui produs, din faza de conceptie pana la controlul final.
Metrologia este domeniu al stiintei si tehnicii care se ocupa de aspectele
teoretice si practice ale procesului de masurare, oricare ar fi incertitudinea
acestora si este divizata in:
q Metrologia generala (teoretica) trateaza aspecte comu
ne ale
metrologiei privind structura normelor de marimi fizice, uni
tati de
masura, erori de masurare, teoria masurarii.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 4-----------------------
Notiuni generale de metrologie
5
q Metrologia aplicata trateaza aspecte teoretice si practice
(tehnica
masurarilor) privind masurarile in anumite domenii (ex. metro
logie
industriala, metrologie medicala, metrologia in domeniul
tehnicii
nucleare etc).
q Metrologia legala trateaza totalitatea cerintelor, prescriptiilor tehnice
si juridice privind conservarea si transmiterea unitatilor d
e masura,
in vederea asigurarii uniformitatii, preciziei si legalitatii masurarilor.
Prin marime se intelege tot ce poate varia cantitativ. Din

pun punct
practic, prezinta importanta acele marimi care pot fi evaluate cantitativ si
se pot exprima valoric, ca urmare a unei posibilitati de aso
ciere unor
siruri de numere naturale.
Notiunii de masurare i se pot da mai multe definitii:
?Masurarea este operatia experimentala prin care se determina,
cu ajutorul unor mijloace de masurat, valoarea numerica a unei
marimi in raport cu o unitate de masura data.
?Masurarea este operatia prin care se stabileste p
e cale
experimentala raportul numeric intre marimea de masurat si
o
valoare oarecare a acesteia, luata ca unitate de masura.
In figura 1.1. este prezentata schema generala a procesului de masurare.
X i Xe
Marimea de Mijloc de
Receptor
masurat masurare
Sursa de
perturbatii
Fig. 1.1. Schema generala a procesului de masurare.
Pentru ca procesul de masurare sa poata avea loc, este
necesara
indeplinirea a doua conditii :
S multimea starilor sa fie ordonata, adica intre toate pe
rechile de
elemente care se pot forma sa se poata stabili relatii de ord
ine: mai
mare sau mai mic, incat elementele multimii pot fi aranja
te intr-o
succesiune unica;
S intre multimea starilor si multimea numerelor reale sa se poata stabili
o corespondenta biunivoca, astfel incat fiecarui element din multimea
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 5-----------------------
Masurari
starilor sa-i corespunda un numar real si numai unul.
Aceasta
corespondenta, care se stabileste conventional, poarta denumire
a de
scara sau scara de referinta si ea presupune alegerea u
nitatii de
masura.
Metoda de masurare este ansamblul de principii si procedee folo
site in
vederea obtinerii unor informatii de masurare SOFT.
Mijlocul de masurare este ansamblul de mijloace tehnice util
izate in
procesul de masurare HARD.
Elementele procesului de masurare :
1. masurandul (marimea de masurat);
2. metoda de masurare;
3. mijlocul de masurat;
4. etalonul.
1.2. Notiuni generale despre masuranzi (marimi fizice)
Marimile fizice caracterizeaza proprietatile fizice ale materiei sau starilor
fizice (masa, volum, densitate, vascozitate), miscarea materiei
(viteza,
acceleratie, deplasare) etc.
Obiectele (masuranzii) pot fi clasificate in masurabile si nemasurabile si,
dupa cum pare evident, in continuare se vor examina numai ma
rimile
masurabile.
Masurarea este procesul de corespondenta intre multimea de stari c
are
descriu proprietatile obiectelor si fenomenelor {X , X , ,
X } si
1 2
n
multimea numerelor reale IR (fig. 1.2.).
Marimile fizice pot fi exprimate astfel:
Valoarea = Valoarea + unitate de
marimii fizice numerica masura
Valoarea marimii fizice este exprimarea marimii prin valoare numerica si
unitate de masura.
Valoarea numerica a marimii fizice este elementul din
multimea
numerelor reale care corespunde unui element din multimea de stari (este
un numar pozitiv, zero sau negativ care depinde de conventia
de scara
adoptata).
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 6-----------------------
7
Unitatea de masura este elementul din multimea de stari ale unei marimi
fizice care corespunde valorii 1 (sau elementul careia i se
atribuie un
nume, depinde de conventia de scara).
Prin alegerea unei unitati si prin procedeul experimental de m
asurare,
fiecarei marimi fizice i se asociaza o valoare numerica.
Marimea fizica, notata prin simbolul X, se exprima prin produsul dint
re
unitatea de masura adoptata u si valoarea numerica obtinuta X
:
m
m
X
X X m um ; X m .
(1.2)
u
m
Daca se alege o alta unitate de masura u , evident va rezulta o
valoare
m
X diferita de Xm. Dar marimea fizica fiind independenta de sistemul de
m
unitati adoptat, rezulta:
X
X X u ; X .
(1.3)
m m m
u
m
Rezultatul masurarii (valoarea numerica a marimii masurate) Xm este un
numar adimensional si variaza invers proportional cu
unitatea de
masurare adoptata.
Multimea de stari Multimea numerel
or
{X } reale{IR}
X1 Conventia de scara .
X2 .
X3 -3
-2
.
-1
.
u 0
1
.
2
.
X .
n
Fig. 1.2. Definirea procesului de masurare.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 7-----------------------
Masurari
Pentru efectuarea unei masurari, in conformitate cu definitiile citate, este
necesar ca unitatea de masura sa poata fi realizata in mod
concret.
Realizarea materiala a unitatii de masura constituie masura ; evide
nt,
numai pentru anumite unitati este posibila concretizarea sub for
ma de
masuri.
1.3. Clasificarea marimilor masurabile
Criteriile de clasificare a marimilor masurabile sunt diverse.
A) Marimile fizice pot fi: aditive, neaditive si indirect aditive.
Pentru marimile aditive este valabila operatia experimentala de insumare
(aditivitate) si poate defini un singur etalon pentru intreaga scara.
De exemplu : lungimea, masa, intensitatea curentului, tensiunea etc.
Marimi neaditive nu prezinta proprietatea de insumare dar are sens fizic
diferentiala X ; scara se stabileste prin fixarea unui anumit n
umar de
repere, intre care se face interpolarea; trecerea de la o unitate de masura
la alta nu se mai face prin simpla inmultire cu un factor de conversie.
De exemplu: temperatura, pH, duritatea, sensibilitatea peliculelor
foto,
etc.
Ca exemplu de marime neaditiva poate servi trecerea de
la scara
Fahrenheit la scara Celsius pentru temperatura:
5
C F 32
(1.4)
9
Marimi indirect aditive sunt marimile care se pot exprima in fun
ctie de
marimile aditive, conventia de scara se stabileste pe baza unor marimi de
referinta si nu se utilizeaza un etalon.
De exemplu: rezistivitatea , permitivitatea dielectrica r ,
factorul de
calitate a unei bobine Q etc.
B) Marimile fizice in functie de variatia marimii in timp.
Clasificarea marimilor masurabile dupa modul de variatie in timp
este
prezentata in figura 1.3. Prin pozitia ocupata in clasificare
se determina
metoda de masurare, mijlocul de masurare, analiza rezultatelor masurarii
si timpul de masurare. Timpul de masurare T reprezinta inte
rvalul de
m
timp dintre momentul aplicarii marimii de masurat si momentul obtinerii
valorii masurate.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 8-----------------------
9
Marimile fizice constante sunt marimile invariabile in timpul ef
ectuarii
masurarii. Timpul de masurare poate fi ales independent
de natura
marimii de masurat si el este determinat de eventualele
perturbatii
tranzitorii produse de conectarea aparatului asupra fenomenului
supus
masurarii si de tipul de raspuns al aparatului. Uzual T este cupr
ins intre
m
0,1 si 4 s.
Marimile fizice variabile in timp pot fi stationare sau nestat
ionare. Se
numesc stationare acele marimi variabile a caror valoare efectiva, valoare
de varf si valoare medie sunt constante in timp.
sinus
oidala
constanta
Marime periodica
nesi
nusoidala
de masurat stationara
variabila neperiodica (aleatoare)
nestationara
Fig. 1.3. Clasificarea marimilor masurabile in functie de timp
C) Marimile masurabile, functie de aspectul energetic, se clasifica:
Marimile active sunt marimile masurabile care permit eliberarea energiei
de masurare, de exemplu temperatura, tensiunea electrica, intensit
atea
curentului electric. Deoarece energia de masurare este imprumutata chiar
de la fenomenul supus masurarii este necesar sa se asigure conditia ca ea
sa fie suficient de mica pentru a nu perturba marimea de masurat si a nu
afecta exactitatea masurarii.
Marimile pasive sunt marimile masurabile care nu permit
eliberarea
energiei de masurare, de exemplu, vascozitatea, masa, rezistenta electrica
etc. In acest caz se face apel la o marime auxiliara activa si semnalul care
se genereaza isi ia energia de la aceasta marime, numita m
arime de
activitate care este modulata de catre marimea de masurat. Est
e necesar
sa se asigure ca marimea de activitate sa nu perturbe marimea de masurat.
D) Marimi masurabile clasificate dupa gradul cu care acestea apar in
legile electromagnetismului:
Marimile de gradul 1 sunt marimile care figureaza ca termini de gradul
intai in legile generale ale electromagnetismului - au polaritate
(pot fi
pozitive si negative).
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 9-----------------------
10 Metrologie, Standardizare si Masu
rari
Aceste marimi:
S pot fi masurate prin metode diferentiale sau zero, prin simpla
opozitie;
S se preteaza la masurari directe;
S preiau energie de la sistemul de masurare, etaloanele si
elementele de referinta au obligatoriu elemente active.
Marimile de gradul 2 sunt marimile care caracterizeaza schimbul
de
energie. Aceste marimi se exprima ca produsul sau suma de produse ale
marimilor de gradul 1.
Marimile de gradul 0 sunt marimile care intervin raportate intre marimile
de gradul 1 si 2. Majoritatea sunt marimi pozitive, de acea
nu se pot
folosi metode diferentiale sau zero (deci cu dispozitive auxiliare
de
multiplicare sau divizare). Aceste marimi sunt inerte in timp;
sistemele
lor de masurare - etaloanele - sunt sisteme pasive (fara surse), adica mai
simple. Marimile de gradul 0 pot fi clasificate in:
U I
S marimi dimensionale Z , Y , L ;
I U I
P U1
S marimi adimensionale cos , ku .
S U
2
In Anexa 1 sunt prezentate marimile electromagnetice masurabile direct,
clasificate dupa categoriile electromagnetismului.
1.4. Sistemul legal de unitati de masura
Un sistem de unitati de masura este constituit din totalitatea
unitatilor
fundamentale, precum si a celor derivate care se definesc cu ajut
orul
unitatilor fundamentale.
Valoarea masurata a unei marimi se exprima printr-un numar real urmat
de unitatea de masura respectiva, de exemplu 4kg, 15V. Din considerente
de coordonare si simplificare a diverselor relatii matematice
ce
caracterizeaza fenomenele fizice a aparut necesitatea sa se grup
eze
unitatile de masura intr-un sistem de unitati constituite dintr-
un numar
restrans de unitati fundamentale adoptate prin conventii internationale si
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 10-----------------------
11
din unitati derivate definite in functie de unitatile fundamenta
le prin
ecuatii ale caror coeficienti numerici sa fie unu.
Aceasta proprietate se numeste coerenta. S-au obtinut sisteme coerente de
unitati de masura alese astfel incat ecuatiile intre valorile
numerice,
inclusiv factorii numerici, sa aiba aceeasi forma ca si ecuat
iile dintre
marimi. Folosind relatia de definitie a unor marimi este posibil sa se scrie
ecuatia de dimensiuni care leaga o marime oarecare de
marimile
fundamentale ale unui sistem coerent de unitati. De exemplu, e
cuatia
intre energia cinetica - EC, masa - m si viteza unui corp - v este:
1
EC mv2
(1.5)
2
si rezulta ecuatia de dimensiuni, in functie de marimile funda
mentale:
lungimea - L, masa - M, timpul - T.
2 2
EC L MT
(1.6)
Ecuatiile de dimensiuni permit aplicarea analizei dimensionale, as
igura
verificarea omogenitatii expresiilor fizice sau permit sa se emita anumite
previziuni privind legile unor noi fenomene. In ceea ce priveste sistemele
coerente de unitati este de remarcat elaborarea in Franta, i
n 1793, a
sistemului de unitati de masura denumit Sistemul Metric care a
vea la
baza 2 unitati fundamentale: metrul pentru lungime si kilogram p
entru
masa. In 1875 a fost semnat un act diplomatic - Conventia mediului - prin
care Sistemul Metric a devenit sistem de unitati cu aplicabilitate in toate
tarile semnatare. Ulterior, pornindu-se de la Sistemul Metric
, au fost
elaborate numeroase sisteme de unitati de masura adaptate unor
nevoi
specializate ale stiintei si tehnicii.
Eforturile pentru elaborarea unui singur sistem de unitati au fost finalizate
prin adoptarea, in anul 1960, la cea de-a 11-a Conferinta Ge
nerala de
Masuri si Greutati a Sistemului International de Unitati (SI)
care are 7
unitati fundamentale: metrul, kilogramul, secunda, amperul,
molul,
kelvinul si candela (definitiile carora sunt prezentate in Anexa 2
), doua
unitati suplimentare: radian pentru unghiul plan, steradian
pentru
unghiul solid (Anexa 3), precum si 35 unitati derivate (Anexa 5).
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 11-----------------------
Masurari
Cu privire la unitatile SI pot fi mentionate urmatoarele observatii:
w Kilogramul este o denumire de exceptie a unitatii fundamentale
de masa, deoarece este singurul caz in care o un
itate este
exprimata prin multiplul unei alte unitati (gramul); multiplii sai
se exprima in raport cu gramul.
w Pentru a nu pierde avantajul de principiu al coerent
ei SI, se
recomanda folosirea cat mai rara a unitatilor derivate straine.
Sistemul International de Unitati este un sistem coerent, simplu si rational
structurat, cu aplicatibilitate in toate domeniile stiintei si t
ehnicii. El
defineste un ansamblu organizat sistematic de unitati de m
asura, de
multiplii si submultiplii precum si reguli de formare si de
scriere a
acestora.
In ceea ce priveste formarea si scrierea unitatilor de mas
ura sunt
prevazute o serie de reguli dintre care remarcam urmatoarele:
w denumirile se scriu cu litere mici (amper, metru, newton);
w simbolurile se scriu cu litere mici cu exceptia celor care deriva
din numere proprii (metri - m, kelvin - K);
w pluralul se formeaza dupa regulile gramaticale
din limba
romana (secunda - secunde, volt - volti, watt - wati).
Pentru formarea multiplelor si submultiplilor se utilizeaza prefixe (Anexa
4) care se scriu fara spatiu fata de unitate (kilometru - km,
gigawatt -
GW). Trebuie de mentionat, ca nu se admite folosirea
prefixelor
combinate, de exemplu: nm nanometru si mm multimicrometru.
In afara de SI se mai utilizeaza ca sisteme tolerate:
w sistemul practic MKSA - metru, kilogram, secunda,
amper
nerationalizat;
w sistemul tehnic Mkfs - metru, kilogram, forta, secunda;
w sistemul CGS e.s. (electrostatic, cu permitivitatea vidului ca unitate
electromagnetica independenta) sau CGSBi (centimetru,
gram,
secunda, biot) in care:
1 Bi = 1 A 3·1010 Fr/s (franklin/sec)
(1.7)
w sistemul CGS e.m. (electromagnetic, cu permeabilitatea vidului m0
ca unitate electromagnetica independenta) sau CGS Fr (centim
etru,
gram, secunda, franklin) in care:
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 12-----------------------
13
10 9
1 Fr 1/3·10 Bi 1/3 ·10 C
(1.8)
In prezent Sistemul International de Unitati se aplica in peste 150 de tari
si exista perspectiva certa ca unitatile SI vor deveni in curand unit
ati de
masura cu utilizare de toate popoarele si in toate timpurile asa cum au
dorit-o creatorii Sistemului Metric.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 13-----------------------
14 Metrologie, Standardizare si Ma
surari
2. METODE aI MIJLOACE ELECTRICE DE MASURARE
2.1. Proces de masurare
Procesul de masurare reprezinta ansamblul de operatii necesare p
rivind
solicitarea, obtinerea, transmiterea, receptia si prelucrarea semna
lului
metrologic pentru a se obtine valoarea marimii masurate.
In procesul masurari intervin urmatoarele elemente:
S Obiectul masurarii: marimea de masurat;
S Metoda de masurare: modul de comparare a marimii de masurat
cu unitatea de masura;
S Mijloacele de masurare: totalitatea mijloacelor tehnic
e cu
ajutorul carora se determina cantitativ marimea de masurat.
Principiile de masurare ale mijloacelor de masurare depind de
natura
fenomenelor fizice pe care se bazeaza functionarea acestora, diferind de
la un mijloc la altul.
Mijlocul de masurare poate fi reprezentat ca o retea de c
aptare,
transmitere si receptie a informatiei, retea care poate fi denumita ca lant
de masurare. Mijlocul de masurare constituie un canal informational de-a
lungul caruia vehiculeaza un semnal energetic purtator al informatiei de
masurare semnal metrologic. Structura mijloacelor de masurare este in
continua modificare, in prezent, folosindu-se si elemente care
au ca
functie sa efectueze operatii aritmetice (adunari, multiplicari etc), operatii
analitice (derivari, integrari etc), operatii logice (codificari, decodi
ficari
etc), iar introducerea microprocesoarelor conduce la adaugarea
de noi
functii si performante.
2.2. Metode electrice de masurare
Metoda de masurare reprezinta modul de aplicare a principiul
ui de
masurare pentru obtinerea valorii numerice a marimii de masurat.
Clasificarea masurarilor se face dupa urmatoarele criterii:
a) Dupa forma sub care aparatul de masurat prezinta rez
ultatul
masurarii:
1. Metode de masurare analogice, la care rezultatul poate lua
orice
valoare din domeniul de masurare, fiind deci o marime con
tinua.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 14-----------------------
Metode si mijloace electrice de masurare
15
Marimea se apreciaza prin citirea indicatiei data de
elementul
indicator care se deplaseaza in dreptul unei scari gradate.
2. Metode de masurare digitale, la care rezultatul poate avea
numai
anumite valori din domeniul de masurare, fiind deci
o marime
discontinua. Prin operatia de cuantificare, domeniul este impartit intr-
un numar de subdomenii egale (cuante sau unitati de cuantificare), iar
procesul de masurare consta in numararea cuantelor corespunzatoare
masurandului, codificarea rezultatului intr-un sistem de numeratie si
afisarea lui pe un dispozitiv specializat, sub forma unui numar.
Masurarea digitala este preferabila celei analogice, deoarece:
S se elimina erorile subiective de citire;
S aparatele digitale au, un general, o precizie superioa
ra celor
analogice;
S exista posibilitatea prelucrarii, transmiterii la distanta si inregistrari
i
informatiilor rezultate in procesul de masurare, prin
mijloacele
tehnicii de calcul.
b) Dupa caracterul masurarii in timp:
1. Metode de masurare statice, care se efectueaza asupra unor marimi
de regim permanent, de valoare constanta in intervalul de timp in care
se face determinarea;
2. Metode de masurare dinamice, efectuate asupra uno
r marimi
variabile rapid in timp si necesita aparate cu un timp de raspuns mic,
care dispun de elemente de memorare sub forma con
tinua sau
discreta a valorilor determinate;
3. Metode de masurare statistice, care se efectueaza as
upra unor
marimi cu caracter aleatoriu, cu variatie imprevizibila
in timp,
neputand fi descrise de relatii matematice care sa stabilea
sca o lege
de reproducere a anumitor valori, in anumite conditii experimentale.
c) Dupa modul de obtinere a rezultatelor masurarii:
1. Metodele de masurare directe sunt metodele prin care valoarea unei
marimi se obtine direct, fara efectuarea de calcule suplime
ntare si
sunt bazate pe compararea directa cu unitatea de masura
sau cu
ajutorul unui aparat gradat in unitatile respective. In ace
st tip de
masurare se determina o singura marime.
Exemple : masurarea temperaturii cu termometrul; masurarea p
resiunii cu
manometru etc.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 15-----------------------
16 Metrologie, Standardizare s
i Masurari
2. Metode de masurare indirecta sunt metode prin care valoarea unei
marimi se obtine prin masurarea directa a altor marimi,
de care
marimea de masurat este legata printr-o relatie cunoscuta
. Aceste
masurari sunt mai complexe si au o precizie mai scazuta, dar in multe
cazuri nu pot fi evitate.
Exemple : masurarea rezistentelor electrice prin metoda amperm
etrului si
voltmetrului folosind legea lui Ohm R=U/I; masurarea densitatii unui corp prin
masurarea masei sale M si a volumului V =M/ V.
3. Metode de masurare combinate constau in determinarea valorilor
unui anumit numar de marimi de masurat pe baza
rezultatelor
masurarii directe sau indirecte a diferitelor combinatii ale
acestor
valori si a rezolvarii ecuatiilor in care sunt incluse
rezultatele
masurarii.
Exemple : masurarea masei fiecarei greutati in parte, cand masa uneia din ele es
te
cunoscuta si sunt cunoscute rezultatele compararii intre ele
a diferitelor
combinatii de greutati.
Metodele de masurare directe sunt cele mai numeroase, constituind baza
masurari tuturor marimilor fizice. Aceste metode se impart, la randul sau,
in alte cinici metode:
y Metoda de compensare (de zero) in aceasta metoda efectul actiunii
marimii de masurat este redus la zero (compensat) de efectul actiunii
unei masuri sau marimi cunoscute, de acelasi fel.
y Metoda diferentei in aceasta metoda marimea de ma
surat se
compara cu o masura sau cu o marime cunoscuta,
valoarea ei
rezultand din diferenta dintre efectele simultane ale
celor doua
marimi asupra aparatului de masurat.
y Metoda de rezonanta pentru aceasta metoda este
specifica
utilizarea unui circuit oscilant care se regleaza pentru a
se realiza
rezonanta si in acest moment valoarea masurata a
marimii se
determina printr-o relatie de calcul care implica valorile unor marimi
ce se masoara si valorile unor elemente conectate in schema.
y Metoda substitutiei implica doua masurari succesive, marime
a de
masurat fiind inlocuita cu o marime, de aceeasi natura, cunoscuta cu
o exactitate superioara, reglabila astfel incat in cele doua masurari sa
se obtina aceeasi deviatie, adica efectele asupra aparatu
lui sa fie
aceleasi.
y Metoda de punte utilizeaza un patrulater complet avand 4
laturi
formate din impedante, o diagonala de alimentare si o dia
gonala de
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 16-----------------------
17
masurare unde este conectat un indicator de nul. Se ech
ilibreaza
puntea ceea ce corespunde situatiei in care indicatorul de nul indica
un curent zero si in acest caz se poate scrie o relatie intre cele patru
impedante.
In continuare, sunt prezentate I E 0 k
cateva exemple de utilizare
practica ale metodelor de R
masurare prezentate mai sus.
Metoda de compensare: Pentru r
masurarea t.e.m. continui E se
x
realizeaza schema din figura 2.1 Ex IN
si se regleaza rezistenta r pana se
constata ca in circuitul de Fig. 2.1. Metoda de compensar
e.
masurare IN indica un curent E0 tensiunea electrica etalon;
zero. Rezulta: Ex tensiunea electrica de masur
at;
R rezistenta de precizie;
r r rezistenta reglabila.
Ex E0 (2.1)
R
Metoda de compensare cu substitutie: In figura 2.2 t.e.m.
Ex este
inlocuita cu o tensiune Ep cunoscuta cu exactitate ridicata, ia
r efectele
asupra elementelor schemei sunt aceleasi. Se obtine:
I E 0
k
r r
E x E ; E 0 E (2.2)
x 0 p 0
R R R
In final, obtinem:
r
r E E
Ex x Ep (2.3) x p I
N
r
o
Metoda de rezonanta: Functiona-
Fig. 2.2. Metoda de compensare
cu
rea Q-metrului, aparat care substitutie.
permite masurarea factorului de E0 t.e.m. etalon; Ep t.e.m. de p
recizie;
calitate (Q L/R) al unei bobine
0 E t.e.m. de masurat; R rezistent
a de
x
de rezistenta R si inductivitate L precizie; r rezistenta reglab
ila.
(figura 2.3). Se regleaza
condensatorul variabil C pana ce se realizeaza rezonanta corespunzatoare
la deviatia maxima a voltmetrului V . Rezulta factorul de calitate:
2
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 17-----------------------
surari
U
Q 2 U
1
(2.4)
R L
U1 V C V
1 2
Fig. 2.3. Metoda de rezonanta masurarea factorului de calitate a
unei bobine. V , V voltmetre, R rezistenta bobinei, L
1 2
inductivitatea bobinei, C condensator reglabil.
Metoda de punte: Puntea Wheatstone (puntea simpla - figura
2.4)
prezinta rezistentele fixe R , R ; rezistenta reglabila R si rez
istenta
1 2
necunoscuta R , alimentarea fiind in c.c. La echilibru se obtine:
x
R
Rx 1 R
(2.5)
R
2
Puntea simpla se utilizeaza atat in curent
R R
continuu cat si in curent alternativ. 1
x
Metoda de punte cu substitutie: Implica doua
masuratori de punte succesive in care IN
marimea de masurat (R ) este inlocuita cu o
marime de aceeasi natura (R ), de exactitate R 2
R
superioara, de valoare foarte apropiata de
precedenta astfel incat efectele asupra U1
elementelor puntii sunt aceleasi. Pentru
puntea Wheatstone se obtine:
Fig. 2.4. Metoda de p
unte
R R puntea Wheatstone.
1 1
Rx 1 R ; Rx 2 R (2.6)
R R
2 2
de unde rezulta:
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 18-----------------------
19
R R
Rx 1 Rx 2 1 (
2.7)
R
Exactitatea cu care se efectueaza masurarea unei marimi depinde
de
metoda electrica de masurare folosita, in acest context pot fi evidentiate
urmatoarele observatii:
w Metoda electrica de masurare indirecta si metoda de rezona
nta
folosesc cel putin doua aparate de masurare de aceea exactitatea este
mai redusa.
w Metoda indirecta si metoda directa cu substitutie sunt utilizate pentru
masurari de exactitate medie cu aparatele analogice obtinandu
-se
incertitudini de masurare de 0,21%, iar cu aparatele di
gitale
incertitudine de masurare se reduce la 0,050,5%.
w Metoda de punte si metoda de compensare sunt masurari de exactitate
ridicata intalnindu-se incertitudinea de masurare de 0,020,5
%
(depinde, in principal, de exactitatea cu care sunt cunoscute marimile
etalon care intervin in schema).
w Metoda de punte cu substitutie si metoda de compensare cu substitutie
nu necesita decat indicatoare de nul fidele, iar incertitudinea
de
masurare depinde numai de exactitatea cu care este cunosc
uta
marimea etalon care se substituie marimii de masurat. De a
ceea,
aceste metode sunt indicate pentru masurarile de foarte
mare
exactitate atingandu-se, in conditii de laborator, incertitudini
de
masurare de 0,0010,005%.
2.3. Mijloace de masurare
Mijloacele de masurare constituie totalitatea mijloacelor tehnice cu care
se obtin informatiile de masurare. Aceste mijloace trebuie
sa
indeplineasca anumite conditii pentru a putea servi scopului pro
pus,
denumite generic, caracteristici metrologice normate si stabilite prin acte
normative (standarde, norme tehnice de metrologie etc.)
Mijloacele de masurare se impart, dupa precizia lor, in:
w mijloace de masurare de lucru care servesc la efectuar
ea
masurarilor curente, necesare in practica;
w mijloace de masurat model (de ex. utilizand metoda de masurar
e
prin comparatie), destinate etalonarii sau verificarii masurilor
si
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 19-----------------------
i Masurari
aparatelor de masurat de lucru, fiind mai precise decat
acestea, dar
satisfacand conditii limitate de precizie;
w mijloace de masurare etalon, care reproduc sau stabilesc unitatea de
masura cu o precizie maxima, o pastreaza si o transmit mijloacelor
de masurare de precizie inferioara. Etaloanele sunt de ma
i multe
categorii:
S nationale cele care alcatuiesc baza metrologica
a tarii
respective;
S principale (primare) cele care determina unitatea de masura
prin compararea lor cu etaloanele nationale;
S de verificare (de lucru) - cele care servesc la
executarea
lucrarilor de metrologie curente.
Mijloacele de masurare pot fi clasificate in urmatoarele categorii:
w masuri;
w aparate de masurat;
w instalatii de masura;
w sisteme de masura.
Masurile reprezinta realizarea materiala a unitatilor de masura,
a unui
multiplu sau submultiplu al acestuia; au ca scop realizarea si conservarea
unitatii de masura. Masurile pot fi cu valoare unica - pastreaza o singura
valoare a masurandului; si cu valori multiple - contin mai mult
e valori
distincte ale masurandului.
Aparatele de masurat servesc la compararea masurandului cu u
nitatea
de masura; ele servesc la conversia masurandului intr-o marime adecvata
indicarii, inregistrarii sau vizualizarii. Aparatele de masurare c
are au un
numar mic de conversii se numesc instrumente de masura (de exemplu:
sublerul, termometrul de sticla, miliampermetrul magnetoelectric).
Perfectionarea aparatelor de masura s-a facut in doua directii:
aparate de masurat analogice - in care semnalul p
urtator de
informatie de masurare este o marime fizica variabila continuu, iar
rezultatul masurarii se vizualizeaza prin deplasarea unui
indicator
in fata unei scale gradate sau se stocheaza sub f
orma unor
inregistrari grafice;
aparate de masurat digitale - in care semnalul pu
rtator de
informatie metrologica este discretizat (cuantificat), iar r
ezultatul
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 20-----------------------
21
se indica sub forma numerica sau se stocheaza sub form
a unor
inregistrari numerice.
Instalatii de masurare contin aparate de masura, masuri si dispozit
ive
anexe, reunite intr-o schema sau metoda comuna si care serveste pentru
masurarea uneia sau mai multor marimi (de exemplu: instalatiile
pentru
verificarea si etalonarea aparatelor de masurat - A, V, W; instalatii pentru
determinarea caracteristicilor statice si dinamice ale materi
alelor
feromagnetice etc).
Sistemele de masurare servesc la masurarea simultana a unui
numar
mare de marimi, transmiterea la distanta, selectarea, centraliz
area si
stocarea informatiei de masurare; informatia de masurare prelucrat
a se
utilizeaza in conducerea sau reglarea sistemelor de productie.
In sistemele de masurare semnalele de intrare si iesire din d
iferitele
componente ale sistemului sunt standardizate (semnale unificate),
dand
posibilitatea construirii sistemului din blocuri interschimbabile,
cu o
structura modulata. Exista 4 directii de dezvoltare:
? sisteme de masurare propriu-zisa, care sunt destinate stabilirii
caracteristicilor cantitative ale obiectelor;
? sisteme de control - sunt destinate stabilirii corespon
dentei
dintre parametrii obiectului si normele sau cerintele
impuse
obiectului;
? sisteme de diagnoza - sunt destinate stabilirii
cauzelor
defectelor si localizarii acestora in obiectul observat;
? sisteme de identificare - sunt destinate stabilirii apar
tenentei
unui obiect la o anumita clasa de obiecte.
Pentru reprezentarea in scheme a mijloacelor de masurare
sau a
elementelor componente au fost adoptate anumite semne conventional
e
prezentate in Anexa 6.
2.4. Structuri tipice ale aparatelor de masurare
Mijlocul electric de masurare constituie un lant de masurare si de aceea
poate fi reprezentat printr-o schema functionala, ale carei e
lemente
principale pot fi denumite convertoare de masurare. Sub forma generala,
mijloacele de masurare pot fi considerate ca fiind alcatuite din trei tipuri
de convertoare de masurare:
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 21-----------------------
22 Metrologie, Standardizare
si Masurari
1. Convertoare de intrare (traductoare) care transforma marimea
de
masurat intr-un semnal electric: curent, tensiune,
numar de
impulsuri etc;
2. Convertoare de prelucrare (amplificatoare, circuite de
mediere,
circuite de comparare, circuite de formare a impulsurilor etc) care
transforma semnalul electric astfel incat acesta sa poata
actiona
convertorul de iesire;
3. Convertoare de iesire dau posibilitatea citirii sau i
nregistrarii
valorii masurate.
Schemele functionale pot fi clasificate dupa natura marimii de masurat:
activa sau pasiva si dupa modul de obtinere a valorii masurate:
analogic
sau digital.
Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea unei marimi
active (figura 2.5) prezinta convertorul de intrare (trad
uctorul) ce
converteste marimea de masurat. Semnalul metrologic
electric este
prelucrat de catre convertorul de prelucrare pentru a putea fi
aplicat la
intrarea convertorului de iesire care este un instrument
electric de
masurare.
Marimea de Marimea Marimea el.
Valoarea
masurat electrica prelucrata
masurata
Fenomen Convertor Convertor Instrum
ent
de studiat de de electri
c de
intrare prelucrare masura
re
Fig. 2.5. Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea unei
marimi active.
Pentru realizarea unui aparat electric digital se inlocuieste instrumentul
magnetoelectric, prezentat in figura 2.5, cu un voltmetru digital.
In cazul masurarii marimilor pasive acestea nu pot furn
iza energia
formarii semnalului metrologic si de aceea se face apel l
a o marime
exterioara fenomenului supus masurarii (numita marime de activare) care
este modulata de catre marimea de masurat si aceasta este ap
licata la
intrarea convertorului de intrare care converteste marimea de ac
tivare
intr-o marime electrica si lantul de masurare se pastreaza (figura 2.6).
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 22-----------------------
23
Generator de
marime de
activare
Marimea Marimea el.
Valoarea
Marimea de activare
electrica prelucrata
masurata
Convertor Convertor Instr
ument
Fenomen
de de elect
ric de
de studiat
intrare prelucrare masu
rare
Marimea de activare
modulata de marimea de
masurat
Fig. 2.6. Schema functionala a unui aparat analogic pentru masurarea
unei marimi pasive.
Pentru realizarea aparatului digital se procedeaza ca in cazul
marimilor
active inlocuindu-se, in schema prezentata in figura 2.6, conver
torul de
iesire cu un voltmetru digital.
2.5. Caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurare
Caracteristicile metrologice ale aparatelor de masurat sunt caracteristicile
care se refera la comportarea aparatului de masurat in raport cu obiectul
supus masurarii, cu mediul ambiant si cu operatorul uman.
Intervalul de masurare (Xmin, Xmax) este 6 7
8
intervalul intre valoarea minima Xmin si 5
9
valoarea maxima Xmax masurabile; poate fi 0
10
impartita in game de masurare. Nu A
intotdeauna intervalul coincide cu indicatia
Fig. 2.7. Scala
unui
scalei - in exemplul dat in figura 2.7 avem ampermetru.
intervalul de masurare 510A.
Rezolutia este o caracteristica de iesire a aparatului si reprezinta cea mai
mica valoare a masurandului care poate fi apreciata pe
indicator.
Rezolutia se exprima in:
unitati de masura a masurandului (V, m etc);
unitati relative.
Sensibilitatea este o caracteristica de transfer a aparatului si
reprezinta
variatia marimii de iesire in functie de marimea de intrare:
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 23-----------------------
24 Metrologie, Standardizare si M
asurari
dy
S
(2.7)
dx
unde: S - sensibilitatea, y - marimea de iesire, x - marimea de intra
re a
mijlocului electric de masurare.
La aparatele analogice marimea de iesire se exprima in uni
tati de
deplasare a dispozitivului mobil (de exemplu mm/mV). Sensibilitatea de-a
lungul scarii gradate depinde de principiul de functionare si scara gradata
poate fi uniforma sau neuniforma. Daca marimea de iesire se exprima in
diviziuni, de exemplu diviziuni/mV atunci sensibilitatea este constanta pe
intervalul de masurare, indiferent de aspectul scarii gradate.
S y x
(2.8)
Inversul sensibilitatii se numeste constanta aparatului:
1 x
C
(2.9)
S y
si ea se exprima, de exemplu in amperi/diviziune, ohmi/diviziune. Pentru
orice mijloc de masurare sau convertor sensibilitatea reprezinta raportul
dintre intervalul marimii de iesire si intervalul marimii de i
ntrare. De
exemplu, un termometru electric care masoara temperaturi intre -40C si
+120C si are o scara gradata cu 80 diviziuni prezinta o sensibilit
ate de
0,5 diviziuni/C si o constanta de 2C/diviziune.
Pragul de sensibilitate este o caracteristica de intrare si rep
rezinta cea
mai mica variatie a masurandului care poate fi pusa in evidenta;
determina precizia si valoarea Xmin;
este determinat de rezolutia aparatului, nivelul de zgomot (propriu
si exterior) si de sensibilitatea indicatorului de nul;
se poate mari prin masurarea la temperaturi joase sau prin cresterea
duratei masurarii.
Precizia instrumentala (exactitatea) este calitatea aparatului d
e a da
rezultate cat mai apropiate de valoarea adevarata a masurandului.
La efectuarea unei masurari se obtine valoarea masurata a marimii supuse
masurarii. Dar datorita aparatului de masurat si celorlalti factori implicati
in procesul de masurare, valoarea masurata obtinuta este difer
ita de
valoarea adevarata a marimii de masurat, deci masurarea
este
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 24-----------------------
25
caracterizata de o anumita incertitudine. Pentru a estima incertitudinea de
masurare trebuie sa fie evidentiate toate erorile ce afecteaza masurarea.
Clasa de exactitate reflecta un ansamblu de caracteristici metrologice. La
aparatele la care se normeaza eroarea relativa sau eroarea raportata clasa
de exactitate este numeric egala cu eroarea relativa sau raportata maxima
admisa.
Clase de exactitate pentru aparatele de masurat analogice:
0,001 0,01 0,1 1
0,002 0,02 0,2 1,5
0,005 0,05 0,5 2,5 5
Rapiditatea (timpul de masurare) reprezinta numarul de
masurari
efectuate in unitate de timp sau banda de frecventa a masurandului pentru
care aparatul nu iese din limitele de precizie normala. De exemplu, pentru
aparatele analogice timpul de masurare este de maxim 4s, i
ar pentru
aparatele digitale viteza de masurare ajunge sau depaseste 50 masurari pe
secunda.
Puterea consumata se intelege prin puterea preluata de apar
at de la
fenomenul supus masurarii, pentru formarea semnalului met
rologic si
pentru obtinerea valorii masurate. Valoarea puterii consumate depinde de
tipul convertorului de intrare (de exemplu masa si di
mensiunile
traductorului) precum si de tipul convertorului de iesire (de
exemplu
instrumentele analogice consuma puteri intre cativa miliwati si
wati, iar
cele digitale puteri foarte mici).
Fiabilitate metrologica este caracteristica aparatului de a functio
na fara
defecte.
Stabilitatea reprezinta calitatea unui aparat digital de a-si
pastra timp
indelungat caracteristicile, prin conservarea zeroului si instabilit
atea la
variatiile de temperatura, umiditate si paraziti electromagnet
ici (de
exemplu 0,01% pe an).
Compatibilitatea cu un sistem automat de masurare. Un aparat digital
este compatibil cu un sistem automat de masurare daca este prevazut cu o
interfata de intrari-iesiri cu ajutorul careia se poate conecta
la liniile
magistralei sistemului, pentru a primi comenzi si a furniza date in cod.
Pot fi enumerate si alte caracteristici ale aparatelor de masurat: protectie
fata de actiunea mediului, gabarit, masa, pret.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 25-----------------------
i Masurari
3. ERORI DE MASURARE
3.1. Definirea erorii de masurare
In practica, se observa ca intotdeauna valoarea numerica reala
X a unei
marimi fizice masurate este diferita de valoarea Xm indicata de aparatul de
masurat. Aceasta eroare, care apare in procesul de masurare, se numeste
eroare de masurare si se noteaza in general prin X .
X X m X
(3.1)
Valoarea adevarata a unei marimi este imposibil de determinat, deoarece
orice masurare este practic afectata, mai mult sau mai putin,
de erori,
datorate imperfectiunii mijloacelor de masurare, conditiilor de
mediu,
unor perturbatii exterioare, operatorului etc. In practica se ac
cepta in
locul valorii adevarate o valoare determinata cu o incertitudine suficient
de mica, denumita valoare conventional adevarata. De a
ici rezulta
importanta cunoasterii, pentru o masurare efectuata in anumite conditii si
cu anumite mijloace de masurare, erorii maxime care poate fi comisa.
- eroarea de masurare
valoarea masurata (Xm) diferenta
valoarea conventio
nal
incertitudinea de masurare
adevarata
valoarea adevarata
Fig. 3.1. Cu privire la eroarea de masurare.
Prin incertitudine de masurare se intelege intervalul i
n care se
estimeaza, cu o anumita probabilitate, ca se afla valoarea ade
varata a
masurandului. Precizarea acesteia face utilizabil sau nu
rezultatul
masurarii. De exemplu, o prelucrare mecanica cunoscuta
cu o
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 26-----------------------
Erori de masurare
27
incertitudine de ± 0,1 mm este inutila daca ea s-a cerut ini
tial sa fie de
±0,01 mm. In lipsa acestor precizari, rezultatul poate sa nu
prezinte
interes practic in utilizare.
3.2. Clasificarea erorilor de masurare
Pentru a determina erorile care afecteaza rezultatul masurarii, precum si
factorii care le produc, trebuie sa se tina seama ca:
mijlocul electric de masurare masoara o marime
care este
implicata in fenomenul supus masurarii impreuna
cu alte
marimi;
aceasta marime trebuie corect definita;
masurarea se desfasoara intr-un mediu ambiant;
rezultatul masurarii are un beneficiar.
In figura 3.2 sunt evidentiate principalele elemente care sunt prezente in
procesul de masurare si erorile pot fi clasificate dupa provenienta lor in
erori datorate:
w fenomenului supus masurarii;
w interactiunii mijloc de masurare-fenomen supus masurarii;
w mijlocului electric;
w interactiunii beneficiarului masurarii-mijloc de masurare.
In figura 3.2 x este marimea de masurat, q , q sunt mar
imile de
k k
influenta prezente in fenomenul supus masurarii, respectiv
in mediul
ambiant corespunzator mijlocului de masurare, iar y este
valoarea
masurata obtinuta de la mijlocul de masurare de catre be
neficiarul
masurarii.
Fenomenul Mediul
supus masurarii ambiant
q q
k k
x y
Marimea de Mijlocul electric Beneficia
rul
masurat de masurare masurari
i
Fig. 3.2. Principalele surse de erori in procesul de masurare
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 27-----------------------
surari
Erorile de model sunt datorate fenomenului supus masurarii si ele provin
din simplificarea sistemului fizic asupra caruia se efectueaza m
asurarea
neglijandu-se unele proprietati sau marimi fizice caracteristice acestuia.
Erorile de influenta reprezinta erorile introduse de factorii de mediu care
pot influenta marimea de masurat. Exemplu: umiditatea mediului ambiant
la masurarea grosimii hartiei cu grosimetre electrice capacitive.
Erorile instrumentale reprezinta erorile proprii ale mijloacelor e
lectrice
de masurare fiind cuprinse, de regula, intre limitele cunoscute in functie
de modul de definire a preciziei, precum si erorile suplimentare datorita
marimilor de influenta, de exemplu: temperatura, camp
urile
electromagnetice, umiditatea etc.
Erorile de interactiune dintre mijlocul electric de masurare si fenomenul
supus masurarii sunt cauzate de actiuni electromagnetice sau mec
anice
exercitate de mijlocul de masurare asupra fenomenului supus masurarii si
reciproc.
Erorile de interactiune dintre beneficiarul masurarii si mijlocul electric
de masurare sunt cauzate de neasigurarea de catre beneficiar a conditiilor
nominale de utilizare a mijlocului electric de masurare.
Dupa modul cum sunt exprimate, erorile pot fi: absolute, relat
ive si
raportate:
1. Eroarea absoluta este diferenta dintre valoarea masurata si valoarea
adevarata a marimii masurate:
X=X-Xe
(3.2)
Eroarea absoluta are aceleasi dimensiuni fizice ca si marimea masurata si
se exprima in aceleasi unitati de masura. Eroarea absoluta cu
semn
schimbat se numeste corectie.
2. Eroarea relativa este raportul dintre eroarea absoluta si va
loarea
marimii masurate:
X X X
e
(3.3)
X X
e e
3. Eroarea raportata este raportul dintre eroarea absoluta si domeniul
de masurare.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 28-----------------------
Erori de masurare
29
X X X
r e
(3.4)
X X X X
max min max min
unde: Xmax limita superioara de masurare; Xmin limita inferio
ara de
masurare.
Eroarea relativa si cea raportata sunt marimi adimensionala si se exprima
ca un numar, in procente sau in parti pe milion [unitate de masura anglo-
. -4
saxona] (de exemplu 5 10 , 0.05% sau 500 ppM).
Valoarea masurata se prezinta impreuna cu eroarea de
masurare
exprimata in aceleasi unitati sau sub forma de eroare relativa pentru a se
putea aprecia precizia masurarii. De exemplu, pentru exprimarea valorii
tensiunii masurate sunt acceptate urmatoarele prezentari:
Ux V Ux si Ux V x %
(3.5)
Dupa regimului marimii de masurat erorile pot fi sta
tice sau
dinamice:
1. Eroarea statica reprezinta eroarea de masurare care rezulta la un
regim stationar constant al marimii de masurat.
2. Eroarea dinamica este eroarea de masurare care rezul
ta la un
regim variabil al marimii de masurat. Erorile dinamice depind atat
de caracteristicile mijloacelor si metodelor de masurare
utilizate
cat si de natura variatiilor marimii de masurat.
Dupa caracterul aparitiei in masurarile repetate, erorile de masurare
se clasifica in trei tipuri de erori:
1. Erori sistematice sunt acele erori care nu variaza la
repetarea
masurarii in aceleasi conditii sau variaza in mod determinabil
odata cu
modificarea conditiilor de masurare. Ele se datoreaza unor cauze
bine
determinate, se produc intotdeauna in acelasi sens, au valoare cons
tanta
in marime si semn sau variabila dupa o lege bine determinata
si pot fi
eliminate prin aplicarea unor corectii. Erorile sistematice pot fi la randul
lor obiective si subiective:
a) erori sistematice obiective:
w erori de aparat (instrumentale), datorate unor car
acteristici
constructive ale aparatelor, incorectei etalonari, uzurii.
Limitele
lor de variatie sunt cunoscute din specificatiile tehnic
e date de
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 29-----------------------
i Masurari
furnizorul aparatului si sunt, prin urmare, cel mai usor de evaluat
de catre operator;
w erori de metoda, aparute ca urmare a principiilor
pe care se
bazeaza metoda de masurare, a introducerii unor simplificari sau
utilizarii unor relatii empirice. Ele apar mai ales l
a metodele
indirecte de masurare;
w erori produse de factori externi (erori de influenta), deosebit
de
greu de evaluat prin calcule, deoarece nu intotdeau
na pot fi
cunoscute cauzele si legile de variatie in timp a co
nditiilor de
mediu (temperatura, presiunea, umiditatea, campuri magnetice
,
radiatii etc.). Pentru eliminarea lor se impune
asigurarea
conditiilor de mediu cerute de producator pentru in
stalatia de
masurat.
b) erori sistematice subiective (de operator), provenind
din modul
subiectiv in care operatorul apreciaza anumite efecte (coin
cidente de
repere la citirea rezultatelor, intensitati luminoase etc.) si
care tin de
gradul sau de oboseala, de starea sa psihica sau de anumite deficiente ale
organelor de perceptie.
2. Erori aleatoare (intamplatoare) sunt erorile care au valori
si semne
diferite intr-o succesiune de masuratori efectuate in aceleasi conditii.
Ele nu sunt controlabile si pot proveni din fluctuatiile accidentale ale
conditiilor de mediu, ale atentiei operatorului uman,
sau ale
dispozitivului de masurare.
3. Erori grosolane (greseli) constau in abateri foarte
mari, cu
probabilitate mica de aparitie si care produc denaturari puternice ale
rezultatelor masuratorilor. Aceste erori sunt introduse prin
alegerea
gresita a metodei sau a mijloacelor de masurare, neatentiei in timpul
masurarii, calculelor eronate etc.
Alte categorii de erori ale instrumentelor de masura:
w eroarea de fidelitate caracterizeaza exactitatea cu care se obtin
o
serie de indicatii concordante, masurand aceeasi marime, repet
at, la
anumite intervale de timp;
w eroarea de citire (la instrumentele analogice) consta in aprecierea
gresita a pozitiei indicatorului;
w eroarea de mobilitate este cea mai mica modificare a marimii
de
masurat care se poate observa cu certitudine (mobilit
atea fiind
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 30-----------------------
Erori de masurare
31
calitatea unui instrument de a-si modifica pozitia sistemului mobil la o
variatie cat mai mica a marimii);
w eroarea de histerezis consta in producerea de indicatii diferite ale
instrumentului in functie de modul de variatie al mar
imii: valori
crescatoare sau descrescatoare, cu variatie rapida sau lenta;
w eroarea de zero incorecta definire a pozitiei initiale dintre indicator
si originea scalei pe care se face citirea rezultatului ma
surarii, in
absenta marimii de masurat, ceea ce va conduce l
a un decalaj
permanent intre valoarea indicata si cea adevarata;
w eroarea de justete este diferenta dintre valoarea mediei aritmetice
X a unui sir de masuratori si valoarea sa adevarata X .
0 a
3.3. Prelucrarea datelor experimentale
Utilizarea metodelor grafo-analitice reprezinta o modalitate
simpla de
prezentare a datelor experimentale. Pentru interpretarea mai comod
a a
rezultatelor obtinute din masuratori se prefera reprezentarea graf
ica sub
forma de histograma.
Daca presupunem ca intr-un sir de n masuratori s-au obti
nut valorile
limita Xm max si Xm min, lungimea intervalului de grupare d se calculeaza cu
formula lui Sturges:
X X
m max m min
d
(3.6)
1 3,22 log n
Pentru a intocmi o histograma se procedeaza in modul urmator:
S se intocmeste tabelul de date primare;
S se ordoneaza in sens crescator valorile din tabelul precedent
si, pe
baza formulei lui Sturges, se stabilesc intervalele de grupare;
S se calculeaza pentru fiecare interval de grupare valoarea centrala sau
medie;
S se determina numarul de date n corespunzator unei clase; numarul de
i
masurari ni pentru care se obtin valori cuprinse intr-un
interval de
grupare se numestefrecventa absoluta ;
S se calculeaza frecventa relativa ca raport al frecventei absolute n si al
i
numarului total de masurari n:
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 31-----------------------
Masurari
n
i
f i
(3.7)
n
Daca se construieste o diagrama formata din dreptunghiuri avand
baza
egala cu intervalul de grupare, iar inaltimea proportionala cu
frecventa
(absoluta sau relativa), se obtine o histograma (figura 3.3).
Unind prin segmente de dreapta fi
a
v
(care formeaza o linie franta) i
t 0,4
a
l
mijloacele superioare ale e
r
0,3
a
dreptunghiurilor histogramei, se t
n
e 0,2
obtine poligonul de frecventa. v
c
e
r 0,1
F
3.3.1. Indicatori statistici utilizati 1 2 3 4 5
6 di
la prelucrarea datelor Intervale de grupa
re
experimentale Fig. 3.3. Histograma si polino
mul
Pentru prelucrarea statistica a frecventelor relative.
masuratorilor efectuate, se folosesc
niste valori tipice de selectie,
numite indicatori statistici. Cei mai importanti sunt:
A) Indicatori de localizare (de pozitie)
media aritmetica: efectuand un sir de n masuratori asupra unei marimi
fizice X, in aceleasi conditii experimentale, se obtin valorile Xm 1, Xm2, ,
Xmn, Media aritmetica se determina cu formula:
n
X X ... X 1
m1 m2 mn
X X mi
(3.8)
n n i1
Este deosebit de importanta in estimarea preciziei masuratorilor, deoarece
prin proprietatile sale, deseori se adopta ca marime de referinta. Se poate
demonstra ca in cazul unui sir foarte mare de masuratori (n), valoarea
medie X tinde catre valoarea reala a marimii masurate.
media geometrica:
n
n
G X m1 X m 2 ...X mn n X mi
(3.9)
i1
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 32-----------------------
Erori de masurare
33
media patratica:
1
X 2 X 2 X 2 ... X 2 (3.10
)
p m1 m2 mn
n
1 n 2
sau X p X mi (3.11
)
n i 1
media armonica:
1 1
H (3.12
)
1 1 1 n 1
X X ...X X
m1 m 2 mn i 1 mi
mediana Me se defineste ca valoare a variabilei care imparte si
rul
rezultatelor, dispuse in ordine crescatoare, in doua parti egale. Daca sirul
are un numar impar de termeni, mediana se ia ca valoarea de
ordin
(n+1)/2. Daca sirul este par, mediana se ia egala cu media
aritmetica a
valorilor centrale.
moda sau dominanta M0 se defineste ca valoarea careia ii co
respunde
frecventa maxima de masuratori intr-un sir de determinari. Daca sirul de
masuratori are doua valori maxime, repartitia se numeste bimodal
a, iar
daca sunt mai multe, plurimodala.
Intre media aritmetica, mediana si moda exista urmatoarele relatii:
M 2X 3M M
M e 0 ; M 0 3M e 2X ; X e 0 . (3.13
)
3 2
B) Indicatori de dispersie
amplitudinea de dispersie, care arata domeniul de variatie a ma
rimii
studiate:
w = Xm max - Xm min (3.14
)
abaterea:
di X mi X (3.15
)
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 33-----------------------
34 Metrologie, Standardizare si Masurar
i
abaterea medie patratica:
n n
2
X X d 2
mi i
i1 i1
S (3.16)
n 1 n 1
2
dispersia de selectie S :
2 2 2
2 X m1 X X m2 X ... X mn X
S
n 1
n 2 (3.17)
X mi X
i 1
n 1
3.3.2. Repartitia normala (Gauss) a rezultatelor experimentale
Prin numeroasele aplicatii practice, aceasta repartitie are o deosebit
a
importanta in metrologie. Cu ajutorul ei se pot analiza:
w un sir de masuratori, strict in aceleasi conditii experimentale
,
efectuate asupra aceleiasi marimi X ;
w rezultatele unor masuratori asupra unei colectivitati de obi
ecte
caracterizate printr-o anumita proprietate, pentru determinarea
unei caracteristici a acesteia.
Pentru distributia Gauss, densitatea de probabilitate de repartitie a
rezultatelor, considerate ca variabile aleatoare, se scrie :
X m X 2
1 2
f X m e 2S (3.18)
S 2
pentru: X m X (3.19)
unde: X este media aritmetica a masuratorilor; S abaterea medie
patratica.
In figura 3.4 se prezinta aspectul graficului functiei distributiei de
probabilitate, reprezentand pe axa absciselor diferenta, iar pe axa
ordonatelor valorile acestei functii, conform relatiei (3.18).
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 34-----------------------
Erori de masurare
35
Se poate observa ca:
1
f X X (prin derivare in raport cu X )
(3.20)
max m m
S 2
exista doua puncte de inflexiune simetrice:
f X m X S 0,606 f max X m
(3.21)
f(Xm )
Fig. 3.4. Curba de repartitie
Gauss a densitatii de
probabilitate de distributie a
rezultatelor masuratorilor.
-3S -2S -S S 2S 3S
Xm-X
Proprietati ale curbei Gauss:
w pentru un numar suficient de mare de masurari, riguros in
aceleasi
conditii experimentale, valorile marimii masurate se di
stribuie
simetric fata de media aritmetica X ;
w functia densitatii de probabilitate este neglijabila pentru valo
ri ale
variabilei Xm care difera de media aritmetica cu mai mult de 3S;
w aria delimitata de curba si de axa absciselor este 1 pentru toate valorile
X si S;
wf(X )>0 si f( -X ) = f(X ) deci graficul este simetric fa
ta de axa
m m m
ordonatelor;
w curba are forma de clopot (clopotul lui Gauss) si are doua puncte de
inflexiune in punctele:
X m X S
(3.22)
X m X S
(3.23)
w forma curbei este conditionata de dispersia rezultatelor masurat
orilor
(fig.3.5): S <S <S
1 2 3
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 35-----------------------
Masurari
Probabilitatea ca eroarea absoluta sa se afle intre doua limite si este :
1
2
2
2 X
1 2
P1 X 2 e 2S dX
(3.24)
S 2
1
X X m X
(3.25)
Grafic, aceasta probabilitate este reprezentata de aria delimitata de curba
Gauss, axa absciselor si ordonate in punctele si (figura 3.5).
1 2
f(X)
Fig. 3.5. Curba de repartitie
Gauss a densitatii de
probabilitate de distributie a 1 2
erorilor accidentale. -3S -2S -S S 2S
3S X
Pe langa repartitia normala
(Gauss), se utilizeaza in
analiza sau prezentarea
valorilor marimilor masurate
si alte repartitii: Repartitia
normala Laplase; Repartitia t
(Student); Repartitia 2 (hi-
patrat); Repartitia Weibull
(fig. 3.6); Repartitia
rectangulara s.a.
Fig. 3.6. Curba de repartitie Weibull
a
repetitivitatii vitezei vantului pe grad
atii de
viteza (aplicatie WAsP).
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 36-----------------------
Standardizarea
37
4. STANDARDIZAREA
4.1. Notiuni generale
Standardizarea este uniformizarea planificata a unor obiecte m
ateriale
sau imateriale, efectuata in comun de factorii interesati in folosul general.
Standardizarea promoveaza rationalizarea si asigurarea
calitatii in
economie, tehnica, stiinta, administratie si serveste la cresterea securitatii
oamenilor si a obiectelor. De asemenea ea contribuie la cresterea calitatii
in toate sectoarele vietii, iar continutul standardelor trebuie sa tina seama
de necesitatile generale.
Standardele trebuie sa promoveze dezvoltarea si umanizarea tehn
icii.
Datorita faptului ca progresul tehnic poate avea si efecte
negative,
standardele au devenit sursa de incredere pentru utilizare
a tehnicii.
Prescriptiile cuprinse in ele ofera o garantie a evitarii e
ventualelor
consecinte nocive ale tehnicii. In acelasi timp, standarde
le au o
importanta deosebita pentru protectia consumatorilor, pentru
protectia
muncii in scopul evitarii accidentelor, pentru pastrarea datelor
si pentru
protectia mediului inconjurator.
4.2. Principii ale standardizarii
Activitatea de elaborare a standardelor are la baza noua principii :
1. activitatea este voluntara: oricine are dreptul de a colabo
ra pe baza
de reciprocitate, inclusiv parteneri straini reprezentanti pe piata;
2. publicabilitate : toate propunerile de standardizare si proiect
ele de
standarde sunt publicate si supuse dezbaterilor;
3. participarea tuturor factorilor interesati : fiecare putand sa-si
apere
drepturile;
4. uniformitatea si noncontradictia: activitate ce cuprin
de toate
disciplinele tehnice; inainte de publicare, standardele, sunt comparate
cu cele existente;
5. veridicitatea: reflecta realitatea si se redacteaza in baza c
unoasterii
tehnico-stiintifice;
6. aplicarea in interesul general: standardele trebuie s
a cuprinda
probleme de interes general si sa fie destinate,
obligatoriu,
prosperitatii generale;
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 37-----------------------
Masurari
7. luarea in considerare a nivelului tehnicii: standardiza
rea se
desfasoara pe baza cunoasterii realizarilor stiintifice si og
lindeste
nivelul tehnicii la momentul elaborarii lor;
8. luarea in seama a situatiei economice: la elaborarea standardelor se
analizeaza efectele economice ale acestora, in acelasi
timp se
standardizeaza numai ce este absolut necesar;
9. internationalitatea: activitatea de standardizare are la baza
efectele
economice ale unui comert mondial fara piedici de ordin tehnic si a
unei piete comune in Europa; de aici si necesitatea stand
ardelor
internationale si, in tot mai mare masura, de standarde europene.
Standardele tehnice castiga tot mai mult teren in domeniul juridic
intre
partenerii de afaceri, in special in contractele comerciale si de fabricatie.
Principiile generale ale activitatii de standardizare sunt:
S formarea cadrului legislativ in domeniul standardizarii;
S aplicarea practicilor internationale si europeane in d
omeniul
standardizarii;
S trecerea la standardizarea voluntara;
S crearea si gestionarea Fondului National de documente normative
de standardizare;
S organizarea activitatii de standardizare pe baza fun
ctionarii
Comitetului Tehnic de standardizare;
S dezvoltarea sistemului de asigurare informationala in domeniu
l
standardizarii pe baza noilor tehnologii informationale,
care
integreaza procesul de acumulare, prelucrare, pastrare si difuzare
a informatiei.
4.3. Organisme internationale de standardizare
Standardizarea se efectueaza la nivel national (standardele nationale si de
firma), la nivel european si la nivel international, acesta din urma este cel
spre care se indreapta o mare parte a intereselor economiei
nationale
(figura 4.1). In prezent exista circa 20 000 de standarde internationale si
mai mult de 5000 de standarde europene.
4.3.1. Standardizarea internationala
Organizatia Internationala pentru Standardizare ISO (Inter
national
Organization for Standardization) si Comisia Internationa
la de
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 38-----------------------
Standardizarea
39
Electrotehnica CEI (International Electritechnical
Commission)
formeaza impreuna sistemul international de standardizare (figura 4.1).
Ambele organisme sunt asociatii particulare conform dreptului elve
tian,
cu sediul la Geneva. Orice tara poate fi membra a cestei a
sociatii prin
institutul sau national de standardizare. La votare fiecare tara detine cate
un vot. Asociatia CEI a fost fondata in 1906 si este
o organizatie
neguvernamentala, ce are ca menire elaborarea si publicarea standardelor
internationale in domeniile electrotehnic, electronic si
in alte domenii
inrudite, precum si asigurarea conformitatii standardelor.
Standarde intern
ationale ISO/CEI
Grad de concretizare Compromis
Standarde eu
ropene
orientat pe probleme Termen CEN/CENELEC
de valabilitate Standarde
nationale
Apropierea de ultimul
nivel al tehnicii
Stan
darde de
Obligativitate intre
prindere (interne)
pentru intreprindere
Fig. 4.1. Piramida standardelor.
Standarde internationale sunt elaborate de catre cele aproximativ 1000 de
comitete tehnice si subcomitete de la ISO si CEI, dintre
care 224 sunt
Comitete Tehnice (TC) de la ISO, si respectiv o multime de subcomitete.
Orice tara poate participa la lucrarile CEI prin intermediul Comi
tetului
Tehnic National, care ar trebui sa fie unicul in tara respectiva. In prezent,
139 de tari sunt membre ale organizatiei ISO si sunt
divizati in tei
categorii:
?member bodies (93 de tari) este un membru reprezentativ al fiecarei
tari, care participa si exercita drepturi depline de vot la orice comitet
tehnic;
?correspondent members (35 de tari, printre care si R. Moldova) este
un membru corespondent, o organizatie a tarii respective, act
ivitatea
careia este desfasurata in scopul elaborarii standardele nationale, acest
membru al ISO nu este un participant activ in activit
ate tehnica si
politica al acestei organizatii, insa este informata cu toate ac
tivitatile
ei;
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 39-----------------------
si Masurari
?subscriber membership (11 de tari) acest statut de membru subscris
este acordat tarilor cu o economie slab dezvoltata, pentru
care sunt
stabilite taxe de membru reduse, fiindu-se informat c
u standarde
internationale.
Membrii deplini ai CEI au drepturi depline de a participa
in activitatea
comitetelor tehnice si ale diferitor subcomitete in calitate de:
membru
participant (Participating member: P-member include 30 de Comitet
e)
cu obligatii de vot, participare la adunari sau membru
observator
(Observer member: O-member include 53 de Comitete) care are un statut
de observator insa cu drepturi de a lua cunostinta cu
documentele
comitetelor si de a comenta/participa la dezbateri, precu
m si de a
participa la adunari.
Republica Moldova este reprezentata la ISO de catre Departamentul
de
Standardizare si Metrologie ("Moldova-Standard") si fac
e parte din
correspondent members.
Standardele Internationale contin recomandari pentru
standardele
nationale echivalente, dar pot fi utilizate si direct, ca, de
exemplu, in
cazul intreprinderilor multinationale sau a tarilor in curs de
dezvoltare
care n-au institute de standardizare suficient de dezvoltate.
4.3.2. Standardizarea europeana
Comitetul European pentru Standardizare (CEN) si Comitetul European
pentru Standardizare in Electrotehnica (CENELEC) su
nt asociatii
particulare de drept belgian, cu sediul la Bruxelles. El
e formeaza
institutia de standardizare europeana comuna. Membrii ei sunt in
stitute
nationale de standardizare ale tarilor membre ale Comunitatii Europene si
ale zonelor europene de comert liber. CEN si CENELEC functione
aza
asemanator cu ISO/CEI cu unele diferente. La votarea
standardelor
europene, diferite tari au o pondere diferita a voturilor, i
n functie de
puterea economica a tarii respective, de exemplu Germania are 10 voturi
iar Luxemburg numai 2.
Un standard european trebuie preluat de catre tarile
membre, in
standardele nationale, chiar daca acestea au votat impotriva
, anuland
standardele nationale cu prescriptii care difera.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 40-----------------------
Standardizarea
41
4.4. Standardizarea in Republica Moldova
4.4.1. Strategii si principii de functionare
Importanta standardizarii in economia si societatea contemporana e
ste
unanim recunoscuta pe plan mondial. Analiza experientei internatio
nale
demonstreaza ca nu poate fi creata o economie nationala viabi
la si
competitiva, nu pot fi create relatii comerciale civilizate si rec
iproc
avantajoase cu alte tari, fara crearea Sistemului National de Standardizare
(SNS).
In Republica Moldova, Departamentul de Standardizare, Metrologie si
Supraveghere Tehnica "Moldova-Standard" determina strategi
a de
dezvoltare a standardizarii nationale, asigura realizarea unei po
litici
tehnice unice in domeniul standardizarii, metrologiei si certificarii.
Crearea Sistemul National de Standardizare a Republicii Moldova
a
demarat dupa obtinerea independentei (29 August 1991) si p
ot fi
evidentiate doua etape:
1991 - Reorganizarea Directiei republicane din Moldova (RSSM)
a
Gosstandart -ului (URSS) in Departamentul de Stat pentru
Standarde, Metrologie si Calitatea Productiei al Republ
icii
Moldova;
1992 - Departamentul Standarde, Metrologie si Calitatea Productiei s-a
comasat cu Departamentul pentru Supraveghere Tehnica, formand
astfel actualul Departament Standarde, Metrologie
si
Supraveghere Tehnica al Republicii Moldova ("Moldov
a-
Standard").
Baza legislativa a activitatii Departament Standarde, Metrologie
si
Supraveghere Tehnica, precum si a standardizarii in R. Moldova
o
reprezinta legile:
1. Legea cu privire la standardizare.
2. Legea privind protectia consumatorilor.
Politica Statului in domeniul standardizarii se realizeaza prin Sistemului
National de Standardizare care cuprinde:
w Departamentul Supraveghere Tehnica, Standardizare si Metrologie
investit cu dreptul de Organism National de Standardizare (ONS);
w Comitetele Tehnice de Standardizare;
w Subdiviziunile (serviciile) de standardizare ale ministere
lor,
departamentelor si agentilor economici.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 41-----------------------
asurari
Activitatile de baza desfasurate de SNS sunt:
w Crearea si gestionarea fondului national de standarde de produse,
procese, servicii, metode de incercari, precum si de s
tandarde
nationale de tehnica generala. In prezent, Fondul Nation
al de
Standardizare (figura 4.2) cuprinde peste 37000 de standarde.
Fig. 4.2. Fondul National de
Standardizare al R. Moldova:
1. Standarde nationale 190 de 6
standarde ce constituie 0,5 la 5 1% 1
suta din fondul total; 3% 1%
2
23%
2. Standarde romane 8500
(23%);
3. Standarde internationale
6000 (16%);
4. Standarde regionale
(interstatale) 21000 (56,5%);
5. Standarde ale tarilor CSI
3
1000 (3%); 4
16%
6. Standarde ale altor tari 400 56%
(1%).
w Elaborarea principiilor generale ale SNS RM reiesin
d din
conditiile de aderare la Organizatia Mondiala a Comertului;
w Trecerea la aplicarea voluntara a standardelor;
w Completarea cadrului legislativ cu norme legislative na
tionale
armonizate cu normele internationale, europene si national
e ale
statelor industrial dezvoltate;
w Colaborarea internationala in domeniul standardizarii;
w Asigurarea informationala in domeniul standardizarii;
w Pregatirea si perfectionarea cadrelor in domeniul standardizarii.
"Moldova-Standard" colaboreaza cu institutii similare din statele-membre
ale CSI, Romania, Turcia, Bulgaria, Germania, Tarile Baltice, Po
lonia,
SUA etc.
Principalele directii de colaborare fiind:
schimbul de documente normative;
verificari metrologice;
schimbul de experienta;
incercari de certificare a produselor;
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 42-----------------------
Standardizarea
43
stagierea specialistilor;
recunoasterea reciproca a certificatelor de conformitate;
asistenta tehnica;
acreditare.
Premisele organizarii activitatii de standardizare in Republica Mo
ldova
sunt urmatoarele conditii reale:
S reforma economiei nationale pe baza relatiilor de piata;
S recunoasterea oportunitatii integrarii economiei natio
nale cu
economiile europeana si internationala;
S necesitatea promovarii unei politici armonizate cu prevederil
e
Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC);
S necesitatea promovarii politicii de comun acord in d
omeniul
standardizarii cu Comunitatea Statelor Independente.
"Moldova-Standard" reprezinta Republica Moldova in cal
itate de
membru in:
w Organizatia Internationala de Standardizare (ISO);
w Organizatia Internationala de Metrologie Legala (OIML);
w Organizatia Institutiilor Metrologice de Stat a tarilor din Europa
Centrala si de Est (COOMET);
w Consiliul Euro-Asiatic de Standardizare, Metrolog
ie si
Certificare in cadrul CSI (EASC);
w Organizatia Interregionala de Standardizare (IRSA).
4.4.2. Principii de organizare a Sistemului National de Standardizare
Administrarea si coordonarea activitatii de standardizare, cooperare
a cu
ministerele, departamentele, asociatiile obstesti, comitetele teh
nice de
standardizare si agentii economici, participarea la activit
atea de
standardizare internationala si regionala sunt exercitate de catre
ONS
Departamentul Supraveghere Tehnica, Standardizare si Met
rologie
( Moldova Standard ).
Comitetele Tehnice de standardizare sunt organisme create in
diverse
domenii de activitate, cu acordul ONS, de catre intreprinderi, organizatii
si alte persoane juridice interesate pentru efectuarea activi
tatii de
standardizare nationala, internationala si regionala. In pre
zent, in
R.Moldova sunt constituite 25 CT, inclusiv un singur comit
et care
activeaza in domeniul Energetica si Electrotehnica - Electro
nica
comitetul CT 12 "Radioelectronica" creat de Institutul de
Cercetari
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 43-----------------------
Masurari
Stiintifice in domeniul constructiei aparatelor electrice ELIRI
la
03.04.1995.
Documentele normative de standardizare in domeniul elect
rotehnic
aplicate pe teritoriul Republicii Moldova sunt:
Standardele nationale (SM);
Standardele internationale, regionale (interstatale)
GOST,
aplicate in modul stabilit;
Standardele nationale romane STAS sau SR, aplicate in
modul
stabilit;
Prescriptiile tehnice (PT MD);
Standardele de firma (SF).
4.4.3. Baze de date in domeniul standardizarii electrotehnice exis
tente
in R. Moldova
Fondul National de documente normative in domeniul electrotehnic este
depozitat la biblioteca Departamentului Supraveghere
Tehnica,
Standardizare si Metrologie.
Acest fond cuprinde:
S 964 standarde GOST ale fostei URSS adoptate pana la 01.01.92 in
domeniul E - Utilaj Energetic si Electrotehnic;
S 928 standarde GOST ale fostei URSS adoptate pana la 01.01.92 in
domeniul ? Electronica, Radioelectronica si Telecomunicatii;
S 106 standarde romane SR/STAS declarate ca standarde nationale in
domeniul F Energetica si Electrotehnica - Electronica;
S 56 standarde ale Federatiei Ruse GOST R declarate ca stan
darde
nationale in domeniul E Utilaj Energetic si Electrotehnic;
S 13 standarde ale Federatiei Ruse GOST R declarate ca stan
darde
nationale in domeniul ? Electronica, Radioelectronica
si
Telecomunicatii;
S 1 standard moldovean SM 103:1995 Ascensoare E
lectrice.
Clasificare si terminologie.
4.4.4. Modul de elaborare a standardelor electrotehnice in R. Moldova
Modul de elaborare a standardelor moldovene este stipulat in standardul
SM 1-3:1997, care stabileste modul de elaborare, coordonare, aprobare,
inregistrare de stat, editare, examinare, revizuire, modificare si anulare a
standardelor moldovene.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 44-----------------------
Standardizarea
45
Procesul de elaborare a standardelor moldovene este
divizata in
urmatoarele faze de elaborare:
a) Anteproiect . Este elaborat de Comitetul Tehnic sau de orice persoana
fizica sau juridica interesata. Odata cu elaborarea anteproiectului trebuie
sa se intocmeasca si nota de fundamentare, care sunt
transmise
organizatiilor interesate, inclusiv: beneficiarului sau cons
umatorului
principal, intreprinderilor producatoare, institutiilor de
cercetare si
organelor supravegherii de stat. Dupa expirarea termenului (de o luna) de
studiere si expediere a observatiilor asupra proiectului, CT imp
reuna cu
elaboratorul intocmeste o sinteza a observatiilor primite si o redactie noua
a proiectului de standard tinand cont de observatiile si
propunerile
primite.
b) Proiect pentru comitet. Dupa examinarea anteproiectului, de
catre
membrii CT, si transmiterea observatiilor (daca sunt) s
e stabileste
necesitatea unei noi redactii sau pregatirea proiectului pentru comitet ca
proiect pentru ancheta publica. Ciclul se repeta pana cand
se adopta
hotararea referitoare la consens.
c) Proiect pentru ancheta. Proiectul este supus anchet
ei publice
(publicat). Orice persoana fizica sau juridica poate lua cu
nostinta cu
textul proiectului si poate prezenta observatiile si propunerile
sale pe
margine proiectului. Sinteza observatiilor primite este
transmisa
membrilor CT si organizatiilor ce coordoneaza proiectul - pentru discutia
observatiilor (60 zile). Persoanele fizice sau juridice care au
transmis
observatii sunt invitate sa participe la sedinta CT pentru
discutarea
observatiilor. In cazul unor modificari importante proiectul standardului
poate fi supus unei noi anchete publice.
d) Proiect de standard. Proiectul de standard in baza observatiilor facute
in cadrul anchetei publice si in cazul discutiilor in CT est
e considerat
proiect de standard si transmite catre ONS.
e) Aprobarea si inregistrarea de stat a standardelor.
Organismul
National de Standardizare examineaza si ia decizia, in urma ef
ectuarii
expertizei proiectului de standard, referitor la aprobarea s
tandardului.
Inregistrarea de stat a standardului este efectuata de catre ONS.
f) Editarea standardului. Organismul National de Standardizare publica
informatia referitor la standardele aprobate. Dreptul de editate (reeditare)
si difuzare a standardelor nationale apartine in exclusivitate ONS.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 45-----------------------
Masurari
4.4.5. Modul de adoptare a standardelor romane in s
tandarde
moldovene
Avand comunitatea de limba, istorie si cultura, precum si acce
ptul din
partea organizatiilor ISO/CEN de preluare pe teritoriul R
epublicii
Moldova a standardelor romane, dupa anul 1992 sistemul national
de
standardizare a desfasurat activitati de selectare si adoptare a standardelor
romane in standarde moldovene. In cest scop, se utilizeaza
metoda
declaratiei de ratificare si metoda paginii de coperta, ele fiind cele mai
rapide si cele mai putin costisitoare.
Metodele se reglementeaza in baza acordurilor de colaborare inch
eiate
intre ASRO - Asociatia de Standardizare din Romania si ONS. Modul de
adoptare a standardelor romane, inclusiv si a standardelor identice cu cele
internationale si europene este stabilit de standardul moldovean SM 1-2
:
2000 "Adoptarea standardelor romane in standarde moldovene".
4.4.6. Modul de elaborare a standardelor interstatale (in cadrul CSI)
Modul de elaborare a standardelor interstatale (Comunitatea
Statelor
Independente) este stipulat in standardul SM 1-10:1996, care sta
bileste
regulile de organizare si executare a urmatoarelor categorii de lucrari in
domeniul standardizarii interstatale: elaborare, expertiza si prezen
tare a
standardelor interstatale pentru aprobare, aplicarea standardelor, tirajarea
standardelor, formarea, pastrarea si gestiunea fondului de
standarde
interstatale.
In Republica Moldova se executa urmatoarele tipuri de l
ucrari in
domeniul standardizarii interstatale:
colaborarea tehnico-stiintifica la lucrarile de standardizare interstatala
cu toate statele participante la Conventie;
organizarea aplicarii standardelor interstatale (GOST);
expertiza tehnico-stiintifica a proiectelor de documente n
ormative
interstatale;
elaborarea proiectelor GOST in conformitate cu Progra
mul de
standardizare interstatala si celor de initiativa;
formarea propunerilor la proiectul programelor an
uale de
standardizare interstatala si la programele de perspectiva;
examinarea propunerilor la proiectele programelor de standardiz
are
interstatala ale statelor participante la Conventie;
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 46-----------------------
Standardizarea
47
avizarea proiectelor de standardizare interstatale in redactie
finala
elaborate de alte state participante la Conventie;
formarea, pastrarea si gestionarea fondului de standarde interstatale.
Organizarea si coordonarea lucrarilor de standardizare intersta
tala se
realizeaza nemijlocit de catre Departamentul Moldova-Standard .
Aplicarea standardelor interstatale, pe teritoriul republicii, preve
de doua
cazuri:
1) cand nu exista un standard moldovean analog;
2) cand exista un Standard moldovean analog in vigoare (in
acest
caz prin aceeasi hotarare standardul moldovean se anulea
za din
momentul punerii in aplicatie a standardului interstatal).
4.4.7. Adoptarea standardelor internationale in standarde moldov
ene
Modul de adoptare a standardelor internationale (ISO) elaborate de catre
Organizatia Internationala de Standardizare si de catre
Comisia
Electrotehnica Internationala (CEI), a documentelor si recomandarilo
r
internationale (DI si RI) elaborate de Organizatia Internation
ala de
Metrologie Legala (OIML) si de catre alte institutii si or
ganisme
internationale de standardizare in standarde moldovene este stipul
at in
standardul SM 1-12:1997.
Adoptarea standardelor internationale in standarde moldoven
e se
efectueaza prin una din urmatoarele metode:
metoda traducerii (cu sau fara reimprimarea originalului);
metoda unei noi redactii (cu sau fara abateri tehnice);
metoda de incorporare sau referinta (in standardul moldove
an se
incorporeaza integral standardul international sau partile lui cuprinse
in standard; sau se face referinta la standardul internati
onal in
intregime sau la partile lui utilizate in standardul moldovean).
Propunerile privind metoda de aplicare (de adoptare a stan
dardelor
internationale) se face de catre comitetul tehnic national de standardizare.
La adoptarea standardului international, indicativul stan
dardului
moldovean este format din sigla standardului moldovean
(SM) si
indicativul standardului international, cum ar fi: SM ISO 4171, SM CEI
68-1.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 47-----------------------
surari
5. ETALOANE
5.1. Generalitati. Clasificari
Masurile etalon sunt masurile care servesc la reproducerea si
pastrarea
unitatilor de masura, precum si la verificarea si gradarea dife
ritelor
masuri si instrumente de masura. Etaloane se impart in doua clase:
A) etalonul propriu-zis, care este o masura destinata pastra
rii si
reproducerii unei unitati, cu precizie maxima, permisa de t
ehnica
masurarii intr-un anumit stadiu al tehnicii. Ele sunt de urmato
arele
categorii:
1. etaloane de baza, care formeaza baza legala si stiinti
fica in
tehnica masurarii intr-o anumita tara, independent de u
nitatile
stabilite;
2. etaloane derivate, care reprezinta reproducerea concre
ta a
unitatilor derivate;
3. etaloane de lucru, folosite la lucrarile curente de metrologie.
Etaloanele se mai pot clasifica:
1) dupa destinatie:
S etaloane absolute sunt dispozitive care servesc la def
inirea
unitatilor de masura fundamentale: metrul, kilogramul, sec
unda,
amperul;
S etaloane de conservare sunt dispozitive precise si stabile in timp
care furnizeaza unitatea de masura corespunzatoare si ne
cesita
calibrare in raport cu etaloane absolute;
S etaloane de transfer sunt dispozitive care permit tra
nsferul
unitatilor de masura intre domenii sau regimuri de functionare.
2) dupa precizie:
S etaloane internationale care sunt pastrate la Biroul International
de Masuri si Greutati BIMG de la Serves, Franta ;
S etaloane primare(nationale) care sunt pastrate la Biroul National
de Metrologie Legala BNML a tarii si servesc la veri
ficarea
etaloanelor secundare, se considera ca fiind cele mai precise din
tara respectiva si se verifica periodic cu etaloanele internationale;
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 48-----------------------
ETALOANE
49
S etaloane secundare servesc la verificarea etaloanelor de lucru si
sunt pastrate la filialele regionale ale BNML;
S etaloane tertiare (de lucru) sunt pastrate in labo
ratoarele
metrologice uzinale si sunt utilizate la verificarea apa
ratelor de
masura de precizie.
B) masurile model, cu precizie normata, care sunt de trei categorii:
1. Masuri etalon si instrumente de categoria I-a, care se v
erifica
dupa etaloane;
2. Masuri etalon si instrumente de categoria II-a, care s
e verifica
cu masurile de categoria I-a;
3. Masuri etalon si instrumente de categoria III-a, care se verifica
cu masurile de categoria II-a.
5.2. Etalonul absolut de curent electric
Unitatea fundamentala de curent electric, amperul absolut, se stabile
ste
cu ajutorul balantei de etalon (figura 5.1), a carei functionare se bazeaza
pe fortele de interactiune dintre conductoarele strabatute d
e curenti
electrici (forte electrodinamice). Platanul P1 al balantei, rep
rezinta un
sistem electrodinamic, cu inductivitatea mutuala M. Bobina fixa B , B ,
1 2
conectata in serie cu bobina mobila b, sunt parcurse de curentul I. Forta
rezultanta este:
f x f r f a
(5.1)
Forta rezultata f x se
masoara cu greutati
etalon m, asezate pe
platanul P2 al balantei.
Valoarea intensitatii P 0
1
curentului electric, f r B1 P
determinata la pozitia 2
a
m
de echilibru a balantei,
b
rezulta din egalitatea f a
B 2
f x f m , fortei
Fm=m g
electrodinamice cu cea F =k I 2
1
gravitationala:
Fig. 5.1. Balanta etalon.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 49-----------------------
50 Metrologie, Standardizare si Masura
ri
2 m g
k I m g ; I ; [A]
k
unde: constanta k, este determinata de elementele constructive al
e
bobinelor, pozitia lor relativa si de permeabilitatea magne
tica a
circuitului magnetic (aer, vid);
m este masa de pe platanul P ;
2
g este acceleratia gravitationala in punctul de experimentare.
La efectuarea masuratorilor se respecta urmatoarele conditii: se
verifica
exactitatea balantei, se stabileste vid in mediul inconjurator,
se mentine
temperatura uniforma si constanta, astfel ca se poate realiza o precizie de
masurare pana la 0,001 %.
5.3. Etalon de rezistenta. Determinarea absoluta a ohmului
Ohmul absolut este determinat cu ajutorul unei punti avand un
etalon
absolut Lampard. In figura 5.2 se prezinta puntea Ogawa format
a din
rezistentele R , R , R si condensatoarele C , C , C .
1 2 3 1 2 3
Ecuatiile de echilibru sunt:
2
R R C C 1
1 2 1 2
R1 R2 (5.3)
C R C R C
R 3 1 1 2 2
3
Reglajul puntii se realizeaza din capacitatea C , variabila de 100
pF si
3
prin modificarea frecventei generatorului. Generatorul este sincronizat la
1591 Hz, valoarea fiind ajustabila cu o rezolutie de 10-7. Valorile uzuale
ale componentelor sunt: R =R =R =20000 , condensatoarele
1 2 3
C =C =5000 pF, C =10000 pF, =10000 deci f /2 1591Hz .
1 2 3
Se considera rapoartele:
R2
R
1
(5.4)
C
2
C
1
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 50-----------------------
ETALOANE 51
Pentru eliminarea influentilor capacitatilor parazite se utilizeaza
ramura
Wagner. Rezistenta se determina absolut:
1
R1 (5.5)
C
1
-6
Precizia de determinare absoluta pentru valoarea de 1 este de 210 .
C
Ramura
R
Wagner
R 1
C1
R
R3
C3 C3
~
R2
C2
Fig. 5.2. Punte Ogawa pentru determinarea absoluta a ohmului.
5.4. Etalon de tensiune
5.4.1. Determinarea absoluta a voltului
Determinarea absoluta a voltului se realizeaza cu electrometrul prin
masurarea fortei de atractie intre doi electrozi aflati la o
diferenta de
potential. Fie avem capacitatea C a unui condensator format din doi
electrozi. In situatia aplicarii unei diferente de potential, energia
inmagazinata pe armaturile condensatorului este:
1
W CU 2 (5.6)
2
iar forta de atractie este:
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 51-----------------------
52 Metrologie, Standardizare si Mas
urari
dW
F (
5.7)
dx
unde dW - reprezinta variatia de energie corespunzatoare la o variatie dx
intre electrozi.
U2 dC
F (
5.8)
2 dx
Determinarea absoluta a tensiunii U se realizeaza prin masurarea fortei F
si a capacitatii dC. In raportul dC/dx intervine lungimea si capacitat
ea,
care poate fi obtinuta printr-un etalon absolut de capacitate Lampard.
5.4.2. Electrometru pentru reproducerea absoluta a voltului
In figura 5.3 este U
reprezentat un S
electrometru realizat de
K. Clothier la National
h
x
Measurement Laboratory
NML (Australia), care
utilizeaza un electrod
Mercur
mobil reprezentat de
suprafata unui lichid Fig. 5.3. Electrometru absolut cu mercur
conductor, mercurul. (NML, Australia)
Forta electrostatica este echilibrata de greutatea mercurului supr
aridicat
cu inaltimea h, atunci cand se aplica o diferenta de potential U. Pentru un
element de suprafata se obtine:
U2 dC U2 S
F 2 hS ?g (
5.9)
2 dx 2 x
unde: - este densitatea mercurului;
C=S/x capacitatea electrometrului;
x distanta dintre nivelul suprainaltat al mercurului si electrodul fix.
Expresia tensiunii este data de:
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 52-----------------------
ETALOANE 5
3
2hg
U x (5.10)
in aceasta expresie nu mai intervine suprafata S. Aceasta metoda necesita

cunoasterea densitatii mercurului cu o precizie de 10-6, si a unei distante
forte mici h, de exemplu: de ordinul milimetrilor pentru tensiuni d
e
ordinul de 10kV.
5.5. Etalonul absolut de capacitate (A.M.Thompson)
Acest etalon are la baza teorema demonstrata in 1956 de catre australienii
A.M. Thompson si D.G. Lampard, care demonstreaza ca daca patr
u
conductoare metalice, cilindrice si rectilinii, sunt asezate paralel, cu axele
dispuse in colturile unui patrat si daca doua conductoare diagonal-opuse
sunt legate electric intre ele si puse la pamant, atunci intre celelalte doua
conductoare, ramase libere, va exista o capacitate a carei valoare depinde
numai de lungimea conductoarelor.
D.G. Lampard si A.M. Thompson au propus un nou tip de etalo
n de
capacitate bazat pe proprietatile electrostatice ale sistemelor ci
lindrice.
Lampard si Van de Pauw au considerat o suprafata cilindrica divizata prin
patru segmente izolate (figura 5.4). Capacitatile liniare obtinute intre doi
electrozi opusi corespund traiectoriilor interne ale liniilor de
forta. In
cazul in care cele patru segmente sunt identice, atunci C=C =C si s
e
13 24
obtine:
C
2 e o 1 (5.11)
de unde rezulta capacitatea:

ln 2 107
C 0 2 2 ln 2 1,953509 [pF / m] (5.12)
4 c
0
2
unde: 0 1 0 c0 este permitivitatea calculata functie de vitez
a
6
luminii c =2,997925410 m/s in vid si permeabilitatea magnetica
0
-7
=410 H/m, ln2=0,693147, =3,141592.
0
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 53-----------------------
surari
In figura 5.5 este reprezentat etalonul absolut propus de A.M.Thompson.
Capacitatea C are expresia identica:
ln 2
C o l (
5.13)
2
D
C
24
1
3 d
ln2
C=
4 l
o
d
C13
Fig. 5.4. Cuplarea electrozilor
Fig. 5.5. Etalonul absolut de capacita
te
propusa de Lampard
propus de A.M. Thomson.
si Van de Pauw.
Aceasta expresie permite realizarea celui mai simplu etalon abso
lut de
capacitate, bazat doar pe masurarea precisa a unei lungimi. Ra
portand
capacitatea la unitatea de lungime, rezulta capacitatea spe
cifica
C =1,953509pF/m.
s
C ln 2
Cs 0 (
5.14)
l
Pentru dimensionarea condensatorului etalon la o valoare de 10 pF ar fi
necesare conductoare de lungime l=5,11883m.
Precizia acestui etalon va depinde de precizia cu care poate
fi masurata
lungimea barelor. Prin procedee optice interferometrice, lungimea l poate
fi masurata cu precizii de ordinul 10-8 sau 1/100 ppm, iar pentru pot fi
0
asigurate precizii de ordinul 10-7 (1/10 ppm) sau 10-5%. Pr
ecizia
etalonului de capacitate nu poate depasi in aceste conditii 10-6 (10-4%) sau
10 -6
1ppm (unitatea relativa anglo-saxona parts million =1/10 sau 10 %
). In
cazul in care este cunoscut cu aproximativ 10-8 dupa Naval Research
0
Laboratory NRL (SUA), atunci precizia este aproximativ de 0,1ppm.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 54-----------------------
Instrumente electrice de masurare
55
6. INSTRUMENTE ELECTRICE DE MASURARE
Instrumentul electric de masurare constituie cel mai simplu
mijloc
tehnic care poate furniza de sine statator informatii de mas
urare si
reprezinta o componenta de baza a oricarui aparat de masurare analogic.
Un instrument de masurare este un mecanism electromecanic care,
in
majoritatea cazurilor, converteste o marime electrica activa
x intr-o
marime mecanica, cel mai adesea un cuplu de forte denumit cuplu activ
care provoaca rotirea dispozitivului mobil al acestuia. Pentru ca fiecar
ei
valori x sa-i corespunda o deviatie a dispozitivului mobil,
asupra
acestuia actioneaza si un cuplu rezistent, dependent de .
Principiul de functionare al instrumentelor de masurare difera in functie
de fenomenul fizic utilizat pentru producerea cuplului de forte
necesar
rotirii dispozitivului mobil. Dupa principiul de functionare instrumentele
de masurare se impart in urmatoarele categorii:
S magnetoelectrice; S de inductie;
S cu magnet mobil; S electrostatice;
S feromagnetice; S cu lamele vibrante;
S electrodinamice; S termice etc.
S ferodinamice;
In Anexa 8 sunt prezentate simbolurile marcate pe cadranele ap
aratelor
de masurat, printre care si simbolurile instrumentelor de masurare.
Instrumentele de masurare sunt formate dintr-o parte fixa s
i o parte
mobila, denumita dispozitiv mobil. Atat partea fixa cat si cea mobila sunt
prevazute cu elemente active care servesc la producerea cuplului activ si
cu elemente auxiliare care indeplinesc diverse functii.
6.1. Elemente auxiliare ale instrumentelor de masurat
In constructia instrumentului de masurare intra urmatoarele dispozitive:
a) Elemente care asigura suspensia sistemului mobil.
Suspensia poate fi:
w cu lagare (figura 6.1), utilizata la aparate cu clasa c0,2, consta din
pietre dure (rubin, agat, sticla speciala, otel sau bronz), prevazute cu
mici cratere slefuite in care se pot roti pivotii (din
otel) cu varfuri
rotunjite;
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 55-----------------------
asurari
w cu benzi tensionate (figura 6.2), utilizata la instrumentele
cu o
sensibilitate ridicata (ca si suspensia pe fir de torsiune
) cu clasa de
exactitate c 0,5 elimina frecarile din lagare;
w cu fir de torsiune, benzile tensionate sau firul de tensiune produc
cuplul antagonist si conduc curentul (in unele dispozitive) la bobina
mobila.
3
4
1 5
1
2 6
2
7
3
5
Fig. 6.2. Suspensie pe benzi tensionate: 1 ac
Fig. 6.1. Suspensie pe indicator; 2 scala de masura; 3 corector de
lagare: 1 ax din otel, zero; 4 arc de intindere; 5 benzi tensio-
2 piatra dura, 3 surub. metrice; 6 contragreutate; 7 bobina mobila.
b) Elemente de producere a cuplului antagonist, dependent de unghiul de
rotatie al echipajului mobil. Poate fi realizat pe cale:
w mecanica (resorturi spirale, benzi sau fire de torsiune, m
ai rar
greutatea proprie);
w pe acelasi principiu ca si cuplul activ (la logometre).
c) Corectorul de zero - regleaza exact pozitia de zero a dispozitivului de
citire al aparatului de masurare. Este un buton sau surub care poate roti
punctul de fixare al unuia din resoartele spirale sau un cap
at al benzii
(firului) de torsiune.
d) Dispozitivul de citire al deviatiilor compus din:
w indicatorul deviatiei, care poate fi ac indicator sau cu spot luminos;
w scara gradata.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 56-----------------------
57
e) Dispozitivul de amortizare produce un cuplu de forte proportional cu
viteza unghiulara dx/dt a sistemului mobil, reducand astfel num
arul si
amplitudinea oscilatiilor. Pot fi:
w pneumatice, cu camera de aer si piston sau paleta (figura 6.3 , b);
w electromagnetice, cu o paleta de Al sau cadru care se
misca in
campul magnetic al unui magnet permanent (figura 6.4).
f) Elemente de echilibrare (contragreutati) etc.
1
1
2
2
3
3
a) b)
Fig. 6.3. Dispozitive de
amorsare pneumatice: a) cu Fig. 6.4. Dispozitiv de amorsa
re
piston, b) cu paleta. eloctromagnetic: 1 ax, 2 magnet
1 ax; 2 piston; 3 paleta. permanent, 3 piesa din aluminiu
6.2. Instrument magnetoelectric
Exista doua tipuri constructive de instrumente magnetoelectrice:
cu
magnet permanent exterior si cu magnet permanent interior.
6.2.1. Instrumentul cu magnet permanent exterior (prezentat in fig. 6.5)
Acest tip constructiv este cel mai raspandit. Sistemul fix al acestuia este
format dintr-un magnet permanent 1 prevazut cu piesele polare 2 si miez
cilindric 3. Elementul activ al dispozitivului mobil il constit
uie bobina
mobila 4 care inconjoara miezul 3 putandu-se roti in intrefierul cilindric
dintre piesele polare si miez, fiind fixata pe doua semiaxe care se sprijina
in paliere. Pe semiaxe mai sunt fixate acul indicator 7 cu contragreutatile
de echilibrare 5 si doua resorturi spirale 6 infasurate in
sensuri opuse
pentru a compensa efectele variatiilor de temperatura. Resorturile spirale
servesc totodata la aducerea curentului la bobina mobila.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 57-----------------------
Masurari
Bobina are, in repaus, o inclinare fata de axa N-S de 40 45,
astfel
incat rotirea are loc intr-un singur sens, cu un unghi de max
im 90.
Pentru unghiuri mai mari de 90 se utilizeaza constructii speciale care pot
permite o rotatie de pana la 260. Scara este gradata uniform.
8
Fig. 6.5. Instrument
magnetoelectric cu magne
t
7
permanent exterior.
1 magnet permanent,
2 piese polare,
3 cilindru feromagnetic,
4 bobina mobila,
5 contragreutati,
6 resort spiral,
7 ac indicator,
8 scala,
9 sistem corector de zer
o.
9 6 5 3 4 2 1
Magnetul permanent se fabrica din aliaj magnetic dur, caracteriz
at prin
inductie remanenta si camp coercitiv de valori mari, pentru a produce in
intrefier un camp magnetic puternic. Piesele polare si miezul cilindric se
fabrica dintr-un material magnetic moale, de mare permeabilitate.
6.2.2. Instrumentul cu magnet permanent interior (prezentat in fig. 6.6)
Instrumentul cu magnet permanent interior are circuitul magnetic alcatuit
dintr-un magnet permanent interior 1 si un cilindru exterior din material
feromagnetic 2 prin care se inchide fluxul magnetic. In intrefierul dintre 1
si 2 se poate roti bobina mobila 3 cu suspensie pe paliere.
6.2.3. Functionarea instrumentului magnetoelectric
La conectarea in circuitul de masurare, bobina mobila este par
cursa de
curentul I si, sub actiunea cuplului activ, se va deplasa cu
un unghi
elementar d, astfel incat energia localizata in campul mag
netic al
dispozitivului mobil ( W =I) va suferi o deviatie:
m
dWm =Id
(6.1)
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 58-----------------------
59
1
2
3
Fig. 6.6. Instrument magnetoelectric
N cu magnet permanent interior.
S 1 magnet permanent,
2 cilindru feromagnetic exterior,
3 bobina mobila,
4
4 piesa polara.
Daca notam cu dS suprafata elementara din intrefier parcursa d
e cele
doua laturi active ale bobinei la rotirea ei cu d, variatia flux
ului
magnetic va fi:
F
d=NBdS (6.2)
in care dS=bld=Ad (6.3) N
S
unde: N este numarul de spire al
bobinei; B inductia din B F
intrefier; l lungimea laturii
Fig. 6.6. Cu privire la
active a bobinei; b latimea
functionarea instrumentului
bobinei; A suprafata bobinei
magnetoelectric.
Substituind ecuatiile 6.2 si 6.3 in 6.1 obtinem ecuatia cuplului
activ,
produs de interactiunea dintre campul magnetic din intrefier si curentul ce
parcurge bobina mobila:
dWm
M a 0 I (
6.4)
d I const.
unde: W I - energia localizata in campul magnetic al dispozitivului
m
mobil;
d - deplasarea acului indicator;
=NBA
0
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 59-----------------------
60 Metrologie, Standardizare si Masur
ari
Sub actiunea cuplului activ M dispozitivul mobil se roteste cu un unghi
a
care corespunde pozitiei in care acest cuplu este echilibrat
de cuplul
rezistent Mr =-D (unde D este cuplul rezistent specific al elemen
tului
elastic) dezvoltat in resorturile spirale. La echilibru M + M =0, rezulta:
a r
0 I D (6.5
)
Din care se obtine ecuatia de functionare a instrumentului
magnetoelectric:
0 I S I (6.6
)
D
unde S reprezinta sensibilitatea acestuia si se determina ca:
0 NBA
S (6.7
)
D D
Deoarece S=const., deviatia este proportionala cu intensitatea curentului I
si scara instrumentului este deci uniforma. Instrumentul functioneaza
numai in curent continuu.
6.2.4. Logometru magnetoelectric (figura 6.7)
Echipajul mobil este constituit din doua
bobine coaxiale, dispuse sub un anumit
unghi. Cele doua cadre bobinate creeaza
cupluri electromagnetice care actioneaza
in sens contrar si la a caror egalitate se N S
stabileste pozitia de echilibru. Astfel, nu
este necesar un cuplu antagonist
mecanic, el fiind realizat pe cale Fig. 6.7. Logometru
magnetoelectric.
electrica. Echipajul mobil nu are o
pozitie preferentiala (de zero), el poate
ocupa orice pozitie, in echilibru indiferent.
M 1 NBSi1 cos (6.8
)
M NBSi cos (6.9

)
2 2
2
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 60-----------------------
61
La echilibru:
M 1 M 2 0
(6.10)
i
Rezulta: tg 1
(6.11)
i
2
Decalajul cadrelor poate fi diferit de 90°, iar campul magnetic poate sa nu
fie uniform. S-a constatat ca sensibilitatea este cu atat mai mare cu cat se
alege un unghi de incrucisare mai mic (5° 15°). Logome
trul
magnetoelectric functioneaza cu curenti foarte slabi. Propr
ietatea sa
principala este independenta indicatiilor de conditiile externe.
Instrumentele magnetoelectrice cunosc cele mai raspandite
utilizari.
Galvanometrele cu oglinda sunt instrumente cu o mare
sensibilitate
-7 -11
(curenti de ordinul 10 10 A ). Galvanometrele cu ac i
ndicator le
urmeaza, cu curenti in domeniul 10-5?10-7 A si pot fi e
talonate ca
miliampermetre, microampermetre, ampermetre, milivolmetre, voltmetre,
in c.c sau c.a. daca sunt prevazute cu redresoare.
Logometrele magnetoelectrice se utilizeaza la constructia:
w ohmmetrelor (cu doua sau trei bobine);
w frecventmetrelor (varianta cu doua bobine) etc.
6.3. Instrument feromagnetic
Ampermetrele si voltmetrele feromagnetice reprezinta
cele mai
raspandite aparate de masurat de curent alternativ. In d
ispozitivele
feromagnetice cuplul activ este creat de fortele de interactiune
care se
exercita intre campul magnetic produs de o bobina fixa, p
arcursa de
curentul de masurat, si una sau mai multe piese feromagnetice aflate sub
actiunea campului. Sub actiunea acestor forte, piesele feromagneti
ce se
deplaseaza in regiunea unde campul magnetic este mai intens, m
arind
prin aceasta energia magnetica a sistemului.
Dupa natura fortelor care creaza cuplul activ si dupa modul de constructie
instrumentele feromagnetice pot fi: cu atractie si cu repulsie.
In figura
6.8 este reprezentat dispozitivul feromagnetic cu repulsie utilizat frecvent
la realizarea aparatelor de tablou.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 61-----------------------
Masurari
Acest dispozitiv contine o bobina fixa 3, de forma cilindrica rotunda, in
interiorul careia se afla doua piese 1 si 2, confectionate din
material
feromagnetic moale, dintre care una este fixata de interiorul
carcasei
bobinei (1), iar cealalta este mobila (2), fiind prinsa
de axul
dispozitivului.
1
2
Fig. 6.8. Instrument feromagne
tic
3 cu repulsie:
1 piesa feromagnetica fixa,
4 2 piesa feromagnetica mobila,
5
3 bobina,
I I 4 resort spiral.
Cuplul activ apare datorita respingerii pieselor feromagnetice car
e se
polarizeaza magnetic in acelasi fel atunci cand prin bobina trece curentul
de masurat.
Cuplul rezistent este creat de un singur resort spiral 4.
Cuplul de amortizare, la unele dispozitive, este creat pe cale
mecanica
(pneumatic), prin miscarea unei palete in interiorul unei camere
de aer,
inchisa (vezi figura 6.3).
Expresia cuplului activ care actioneaza asupra sistemului mobil poat
e fi
obtinuta exprimata astfel:
dWem 1 2 dL
M a I
(6.12)
d 2 d
unde: W - energia campului magnetic al bobinei, care are expresia;
em
L inductivitatea proprie a bobinei;
- unghiul de deviatie a acului indicator.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 62-----------------------
63
La echilibrul cuplului activ cu cuplul rezistent M r D
(dat de
resortul spiral) se obtine pentru deviatia :
1 2 dL
I
(6.13)
2D d
Relatia obtinuta arata ca scara gradata a dispozitivului feromag
netic are
2
un caracter patratic, imprimat de existenta factorului I ; deviati
ile cresc
odata cu patratul curentului.
6.3.1. Logometrele feromagnetice
Logometrele feromagnetice (figura 6.9) sunt construite din doua
bobine
fixe (1) parcurse de curentii i si i de masurat, in ferestrele carora patrund
1 2
cele doua piese feromagnetice (2), solidare cu axul echipajului mobil (5).
Pe ax este fixat rigid acul indicator (3) cu contragreutati
(6). In figura,
scala aparatului este notata cu cifra 4.
Logometrele sunt lipsite de cuplu
antagonist mecanic, unul din 6
3 4
cuplurile produse de curentii de 1
masurat jucand rolul cuplului 5
antagonist.
Montajul este astfel realizat, incat 2 1
una din piesele feromagnetice intra
in fereastra bobinei (marindu-i
inductanta), iar cealalta iese din
bobina corespunzatoare
(micsorandu-i inductanta).
Fig. 6.9. Logometru
6.3.2. Caracteristici ale
feromagnetic.
instrumentului feromagnetic
Functionarea acestor instrumente
este influentata de existenta pieselor feromagnetice, prezenta campurilor
magnetice exterioare, variatiile de temperatura si de frecventa.
Avantaje :
w constructie simpla;
w sensibilitate redusa la suprasarcini;
w posibilitatea folosirii atat in c.c cat si in c.a;
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 63-----------------------
si Masurari
w fiabilitate ridicata;
w pret de cost scazut.
Dezavantaje:
w consum propriu mare (0,5 7,5 W) comparativ cu
dispozitivul
magnetoelectric. Energia se consuma pentru producerea
campului
magnetic al bobinei.
w sensibilitate mai mica (comparativ cu
dispozitivele
magnetoelectrice);
w necesitatea unor ecranari pentru reducerea influentei unor cam
puri
magnetice exterioare;
w precizia aparatului este influentata de pierderile
prin curenti
turbionari in piesele feromagnetice;
w pierderile prin histerezis si curenti turbionari la masurarea
in c.a.
sunt mai mari decat in c.c., rezultand reducerea ind
icatiilor. Se
impune reducerea la minimum a pieselor feromagnetice.
Clasa de precizie a instrumentelor feromagnetice este, ca urmare, nu prea
buna, de ordinul 12,5. Numai in constructii speciale poate aju
nge 0,5
sau 0,2 (folosind pentru piesele feromagnetice aliaje slab magnetice).
6.4. Instrument electrodinamic
Aparatele electrodinamice (precum si cele ferodinamice) utilizeaz
a ca
dispozitiv de masurat un electrodinamometru, la care bobin
ele fixa si
mobila sunt parcurse de curentul de masurat sau de curenti proportionali
cu acesta.
Caracteristica lor principala este precizia ridicata, aparatele de
acest tip
construindu-se ca aparate de laborator, de clasa 0,2 si 0,1
pentru curent
alternativ si curent continuu. De obicei ele se etaloneaza
in curent
continuu, prin metoda de compensatie si se utilizeaza in curent alternativ
ca aparate etalon sau de verificare a altor aparate de precizie mai redusa.
Cuplul activ al dispozitivelor electrodinamice (precum
si a celor
ferodinamice) este creat de fortele electrodinamice care apar intre una sau
mai multe bobine fixe si una sau mai multe bobine mobile p
arcurse de
cureti.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 64-----------------------
65
Dupa cum in circuitul magnetic al bobinelor nu se foloses
te sau se
folosesc piese feromagnetice, dispozitivele se numesc electrodinamic
e,
respectiv ferodinamice.
Dispozitivul electrodinamic (figura 6.10) consta din doua bobin
e fixe 1,
cilindrice, identice, coaxiale si dintr-o bobina mobila 2 de forma rotunda
sau dreptunghiulara, fixata pe axul 3 dispus perpendicular
pe axul
bobinelor fixe. Curentul este adus la bobina mobila prin doua
resoarte
spirale 4 care servesc si la crearea cuplului rezistent mecanic. De ax mai
sunt fixate: acul indicator 5 cu contragreutatile 6 si
paleta 7 a
amortizorului cu aer 8.
La trecerea unor curenti continui I1 si I2 prin bobinele fixa
si mobila,
fortele de interactiune care apar tind sa roteasca bobina mobi
la (2) in
pozitia in care fluxul sau ar coincide cu cel al bobinei f
ixe (1). Cuplul
activ corespunzator acestor forte se poate calcula folosind
expresia
generala in care pentru energia magnetica W a sistemului,
format din
em
cele doua bobine, poate fi scrisa expresia:
1 1
W L I 2 L I 2 L I I
(6.13)
em 1 1 2 2 12 1 2
2 2
unde: L si L sunt inductivitatile proprii ale bobinelor fixa si mobila, iar
1 2
L12 este inductivitatea mutuala.
1 5 4
1 5 4
2
6
2 3
I 2
7
6
I 1 I 1
8
Fig. 6.10. Schita instrumentului electrodinamic.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 65-----------------------
Masurari
Dintre toate marimile de care depinde W numai inductivitatea mutua
la
em
L12 variaza cu deviatia , deci expresia cuplului activ al disp
ozitivului
electrodinamic este:
dWem dL12
M a I1 I2
(6.14)
d d
adica, este functie atat de curentii din bobine, cat si de pozitia reciproca a
bobinelor.
La echilibrul cuplului activ cu cel rezistent, dat de resoartele spirale, are
loc egalitatea: M a M r D , care permite obtinerea deviatiei:
1 dL
I I 12
(6.15)
1 2
D d
Dispozitivul ferodinamic este similar celui electrodinamic ava
nd insa
circuitul magnetic al bobinei fixe format in cea mai mare p
arte din
material feromagnetic (tole de transformator sau pulberi feromagne
tice
presate, pentru reducerea pierderilor prin histerezis si curenti turbionari).
In acelasi timp, trebuie de mentionat ca instrumentele ferodinamice sunt
inferioare ca precizie celor electrodinamice (clasa 1? 2,5). Au
un cuplu
activ mult mai puternic (datorita utilizarii partilor feromagneti
ce) si
consum propriu mai redus. Sunt mai robuste constructiv, fiind utilizate cu
precadere pentru aparate de c.c. de tablou (wattmetre), aparate destinate
mediilor cu socuri si vibratii, si pentru inregistratoare (cuplu puternic).
6.5. Instrument electrostatic
Aparatele electrostatice utilizeaza in scopul deplasarii sistemului
mobil
fortele electrostatice de atractie ce apar intre armaturile unui condensator
electric, carora li se aplica o diferenta de potential. Aceste
forte tind sa
mareasca capacitatea si energia electrostatica inmagazinat
a in
condensator. Variatia capacitatii aparatelor electrostatice poate fi obtinuta
fie prin varierea suprafetei active a armaturilor, fie prin varierea distantei
dinte armaturi. Aparatele electrostatice se construiesc in sp
ecial ca
voltmetre (pentru masurarea tensiunilor inalte) si wattmetre (mai rar) .
Instrumentul electrostatic (figura 6.11) este constituit din doua armatu
ri
metalice fixe 1, avand forma unor sectoare de cutie cilindrica foarte plata,
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 66-----------------------
67
in interiorul carora se afla o paleta mobila din aluminiu 2 de forma unui
sector dublu de cerc.
La aplicarea unei tensiuni continue U intre armatura mobila si armaturile
fixe, fortele electrostatice determina aparitia unui cuplu activ care roteste
paleta mobila in sensul cresterii capacitatii si energiei localizat
a in
condensatorul format de sistemul de armaturi.
Avand in vedere ca energia localizata in campul electric
este
1
W CU 2 , cuplul activ rezulta:
e 2
1 dC 2
M a U (6
.16)
2 d
Din conditia de echilibru a cuplurilor (M =-D ) se deduce ecu
atia de
a
functionare in curent continuu:
1 dC 2
U (6
.17)
2D d
2
ecran
1
1
U
1 2
Fig. 6.11. Instrument
U electrostatic cu variatia
suprafetei active a armaturilor
.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 67-----------------------
Masurari
Aceste instrumente masoara direct tensiuni continue si
alternative
indiferent de forma acestora.
Printre alte proprietati ale instrumentului electrostatic se pot mentiona:
S precizie: nu prea ridicata (1 / 1,5);
S sensibilitatea: scazuta, fortele electrostatice fiind mici, est
e cel
mai putin sensibil dispozitiv;
S consum propriu foarte scazut, practic zero (rezistent
a interna
infinita) fiind dispozitivul cu cel mai scazut consum de energie.
6.6. Instrument termoelectric
Aparatele termoelectrice constau dintr-un instrument de
masurat
magnetoelectric asociat cu unul sau mai multe dispozitive termoelectrice.
Dispozitivul de masurat termoelectric
(figura 6.12) consta dintr-un
termocuplu al carui punct de sudura i
este incalzit datorita caldurii
dezvoltate prin efect Joule de catre t0
curentul electric de masurat trecut
printr-un fir incalzitor. La stabilirea
unei diferente de temperatura intre
t
E
punctul de sudura si capetele libere
ale termocuplului, apare intre acestea
Fig. 6.12. Termocuplu cu con
tact
o tensiune continua (tensiune si fir incalzitor.
termoelectromotoare), care se
masoara cu un aparat de masurat
magnetoelectric.
Tensiunea termoelectromotoare E produsa de dispozitivele termoelectrice
depinde, in afara factorilor constructivi ai acestora, de dif
erenta de
temperatura t existenta intre punctul de sudura incalzit t si capetele reci
ale termocuplului t temperatura ambiantala.
0
Supratemperatura t este proportionala cu cantitatea de
caldura
dezvoltata in firul incalzitor (de rezistenta R), de catre cu
rentul de
2
masurat I, adica cu RI . Rezulta, cu aproximatie, considerand R constant,
ca tensiunea termoelectromotoare este:
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 68-----------------------
69
E k t k RI 2 k I 2
(6.18)
1 2
proportionala cu patratul curentului masurat. Aceasta tensiune se masoara
cu un milivoltmetru magnetoelectric a carui deviatie este:
S E S k I 2
(6.19)
U U 2
adica scara aparatului este patratica (SU sensibilitatea de tensiune).
6.7. Instrument de inductie
Principiul de functionare a acestor instrumente consta in intera
ctiunea
dintre fluxurile magnetice create de una sau mai multe bobine si curentii
indusi de aceste fluxuri in sistemul mobil sau in anumite pa
rti metalice
ale acestuia. Astfel, ele sunt dispozitive de c.a., fiind bazate pe fenomenul
de inductie.
Cea mai importanta utilizare a instrumentului de inductie este realizarea
contoarelor de inductie, mono sau trifazate. Deaceea, in continuare, se va
prezenta principiul de functionare a unui contor de inductie monofazat.
Prin integrarea in raport cu timpul a puterii active P (t
) livrata unui
a
consumator se poate determina energia consumata intr-
un interval de
timp: t si t :
1 2
t
2
E P (t)dt
(6.20)
a
t
1
La contorul de inductie (schitat in figura 6.13) asupra
unui disc de
aluminiu, montat pentru a se putea roti, exercita o influenta
paralel cu
axul lagarului un flux magnetic U produs de o bobina de tensiune si un
flux I produs de o bobina de curent. Tensiunile induse produc curenti
turbionari in disc. Cuplul Mel produs electromagnetic
rezulta din
interactiunea ambelor fluxuri U si I , cu curenti turbio
nari produsi in
conditiile respective de celalalt flux.
Cuplul Mel care rezulta este proportional cu frecventa
retelei f , cu
fluxurile U si I , si cu sinusul unghiului de defazaj d
intre ambele
fluxuri:
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 69-----------------------
70 Metrologie, Standardi
zare si Masurari
M el f U I sin (U ,I ).
(6.21)
Pentru a obtine un cuplu proportional cu puterea activa P :
a
M P UI cos
(6.22)
el a
trebuie ca fluxul sa fie proportional cu curentul I. Curentul prin bobina
I
de tensiune care produce fluxul corespunzator tensiunii trebuie
sa fie
proportional cu tensiunea U si defazat cu 90° fata de tensiunea U, ceea ce
pentru o inductanta pura aproximativ are loc.
Astfel, in cazul unui consumator pur rezistiv trebuie ca fluxul
U sa fie
defazat cu exact 90° fata de fluxul I (compensare 90°). Deo
arece, in
afara de aceasta, asupra discului se exercita, printr-un magnet permanent,
un cuplu de franare M ~ proportional cu viteza unghiulara
a discului,
f s
s
viteza unghiulara instantanee a discului se regleaza
proportional cu
puterea activa instantanee P (t), adica:
a
(t) ~ P (t).
(6.23)
s a
Numarul N de rotatii obtinut cu ajutorul unui angrenaj demutiplicator este
citit la contoarele de inductie mono sau trifazate de uz cas
nic pe un
dispozitiv de indicare mecanic si este proportional
cu integrala in
intervalul de timp t - t a vitezei unghiulare (t) a discului.
2 1 s
t t
2 2
N=k tdt=k P tdt.
(6.24)
1 2 a
t t
1 1
Erorile dispozitivului de inductie, implicit si a contorului de inductie, pot
proveni din:
S variatiile de tensiune, determinand modificarea
punctului de
functionare pe curba de magnetizare a fierului;
S variatia frecventei, determinand variatia inductantelor bobinelor,
a decalajului flux-curent, a valorii curentilor turbionari indusi;
S variatia temperaturii, influentand rezistenta dispozitivului mobil
- (o variatie t =10 °C conduce la o eroare de 1-2%).
Proprietati ale instrumentului de inductie :
S clasa de precizie scazuta;
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 70-----------------------
Instrumente electrice de masurare 71
S cuplu motor mare;
S rezistenta la suprasarcini;
S camp magnetic propriu puternic;
S scala neuniforma;
1
2
6
U
I
B
3 4 5
~ U
Fig. 6.13. Contor de inductie.
1 electromagnet de tensiune; 2 bobina de tensiune; 3 electromagnet
de curent; 4 bobina de curent; 5 magnet de franare; 6 disc
de
aluminiu.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 71-----------------------
Masurari
7. PUN?I DE MASURARE
Puntile sunt mijloace de masurare a caror functionare se bazea
za pe
metoda de zero (compensatie) si se utilizeaza, cu precadere, la masurarea
rezistentelor dar nu numai. Domeniul de masurare al pun
tilor se
incadreaza in intervalul de la 10-6 la 1010 , (cu scheme deri
vate din
puntea simpla Wheatstone), iar ca precizii:
S 1 2 % pentru puntile portabile;
S pana la 0,001 % pentru puntile de laborator.
Circuitul puntii (de masurare) se compune din:
w patru rezistente care formeaza laturile unui patrulater inchis;
w un aparat indicator de zero legat intr-una din diagonalele puntii;
w sursa de alimentare conectata in cea de-a doua diagonala.
Principiul metodelor de punte consta in echilibrarea electrica a
puntii,
care se caracterizeaza prin lipsa curentului in diagonala aparatu
lui de
zero. Valoarea marimii de masurat rezulta din conditia de echi
libru a
puntii, in functie de rezistentele cunoscute din laturile patrulaterului.
Metodele de punte au o sensibilitate si precizie mare de masurare, nefiind
influentate de etalonarea aparatului de zero sau de variatiile
sursei de
alimentare.
Clasificari ale puntilor de masurare:
a) dupa modul de lucru:
S punti echilibrate:
S semiechilibrate;
S punti dezechilibrate.
b) dupa regimul de alimentare:
S punti de curent continuu;
S punti de curent alternativ.
c) dupa valorile rezistentelor masurate:
S pentru valori mici (Thomson);
S pentru valori medii (Wheatstone);
S pentru valori mari (punti megohmetrice).
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 72-----------------------
Punti de masurare
73
7.1. Puntea Wheatstone echilibrata
Schema puntii (figura 7.1) este o retea completa cu patru
noduri, in
laturile patrulaterului avand rezistentele R R , intr-una din
diagonale
1 4
sursa de alimentare electrochimica sau electronica E si
in cealalta
diagonala un galvanometru sau un alt detector (indicator) de n
ul IN cu
rezistenta interna R .
5
Principiul metodei consta in echilibrarea schemei, adic
a atingerea
situatiei cand curentul in diagonala detectorului de nul este zero:
I =0 (7.1)
g
C
Astfel, tensiunile la bornele
rezistentelor R si R respectiv R si R 2
R 1
2 3 1 Ig
R sunt egale doua cate doua:
4
I 1
A IN
B
R I =R I (7.2)
2 1 3 2 R5
I 2 2
R I =R I (7.3) I
1 1 4 2
R3
R4
De unde:
D
R1 R4 R2 (7.4) E R 6
1
R
3
Relatia 7.4 este conditia de
echilibru a puntii Wheatstone si Fig. 7.1. Puntea simpl
a
Wheatstone alimentata in c
.c.
permite determinarea uneia din
rezistente cand se cunosc celelalte.
Pentru a obtine echilibrul trebuie ca
una sau mai multe dintre rezistentele
R , R , R sa fie variabile. Se
2 3 4
deosebesc din acest punct de vedere:
S punti cu rezistenta variabila la
raport constant;
S punti cu raport variabil la
rezistenta constanta, raportul
putand fi R / R sau R / R .
2 3 4 3
Fig. 7.2. Rezistente ce al
catuiesc
Puntile de precizie sunt construite de raportul puntii de pre
cizie.
obicei cu raport constant si rezistenta
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 73-----------------------
Masurari
variabila. Rezistentele care alcatuiesc raportul (fig.7.2) sunt
realizate
astfel incat acest raport sa poata fi fixat la o valoare e
gala cu o putere
-3 3
intreaga a lui 10, intre 10 si 10 . Ca rezistenta de echil
ibrare a puntii
serveste, de obicei, o rezistenta cu 3 pana la 6 decade cu manete sau fise
incorporate in punte.
Deviatia galvanometrului este proportionala cu curentul
Ig din
diagonala C-D:
=S I
(7.5)
I g
unde SI este sensibilitatea de curent a galvanometrului. Aplicand legile lui
Kirchhoff se determina I :
g
E R R R R
I 2 4 1 3
g R R R R R R R R R R R R R
R
1 2 2 4 3 4 1 4 5 6 1 2 3
4
R R R R R R R R R R
5 1 2 3 4 6 2 3 3 4
(7.6)
unde:
R este rezistenta detectorului de nul IN;
5
R6 rezistenta sursei E.
Domeniile de masurare ale puntilor Wheatstone este limitat intre 1 si 1
M. Pentru rezistente sub 1 erorile apar datorita rez
istentelor
conductoarelor si a celor de contact de la borne, iar peste
1 M prin
reducerea sensibilitatii puntii din cauza micsorarii curentilor prin laturi si
influentei rezistentelor de izolatie.
7.2. Puntea dubla Thomson
Se foloseste la masurarea rezistentelor sub 1 , pana la 10-6
, avand
rezistentele de contact si de legatura ale rezistentei de masu
rat plasate
intr-un circuit auxiliar, incat prin conexiune tetrapolara, influenta lor este
evitata, figura 7.3.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 74-----------------------
Punti de masurare 75
E
R h
K
A
RX r RN
R 1 R 2
IN
R3 R4
Fig. 7.3. Puntea dubla Thomson.
Schema se poate transfigura intr-o punte obisnuita Wheatstone (f
igura
7.4) cu inlocuirile:
r R
rX 1 (7.7)
r R1 R2 RX RN
r r
X N
r R
2
r (7.7)
N
r R R
1 2
r
G
R R
1 2
rG (7.8)
r R1 R2 R 3 IN R4
La echilibru, prin
galvanometru (IN indicatorul
Fig. 7.4. Schema electrica
de nul) nu trece curent si intre
echivalenta a puntii Thomson.
rezistentele echivalente se
stabilesc relatiile:
R r R r
X X N N (7.9)
R R
3 4
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 75-----------------------
asurari
in care, inlocuind relatiile anterioare (7.6) si (7.7):
R R R R R
RX RN 3 r 2 3 1 4
(7.10)
R4 R4 r R1 R2
Intrucat conditia R ·R R ·R =0 este greu de realizat, este neces
ar ca
2 3 1 4
legatura dintre R si R (r) sa aiba o rezistenta cat mai redusa si R , R
, R
X N 1
2 4
sa fie realizate cu valori cat mai mari.
In mod obisnuit R si R formeaza o rezistenta dubla, in decade, R si R
1 3
2 4
se fixeaza prin fise, iar RN este o rezistenta etalon montata in circuitul
auxiliar, exterior puntii.
Caderile de tensiune pe RX si R4 fiind mici, de ordinul mV, p
ot aparea
erori datorate tensiunilor termoelectromotoare. De aceea, pentru masurari
de precizie, este necesara repetarea masurarii pentru aceiasi cu
renti, cu
sensul inversat si apoi calculul mediei.
Cu puntea dubla se masoara rezistente mici, precum: reziste
nte de
contact, rezistente de aparate (ampermetre, circuite de cure
nt de
wattmetre etc.) rezistente de sunturi, bobine etc. Domeniile s
unt de
0,01 10 , la precizii de 0,1 0,2.
7.3. Punti pentru rezistente mari
Pentru masurarea rezistentelor mari - puntea Megohom - (peste 1 M)
se modifica puntea simpla si se folosesc detectoare de nul cu rezistente de
intrare foarte mari (amplificatoare de c.c. cu tranzistoare cu efect de camp
sau tuburi electrometrice).
In figura 7.5, a se prezinta schema unei punti de rezistente m
ari in
6 12
domeniul 10 10 , care se poate transfigura in montaj stea
ca in
figura 7.5, b, avand conditia de echilibru:
R R R R R RR
(7.11)
2 1 3 X 3
R R R
1 3
R R R R R R
Din care: RX R 2 1 3 1 3
(7.12)
R R
3
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 76-----------------------
Punti de masurare
77
Elementul variabil R este plasat in latura opusa lui R , avand avantajul ca
X
prin R=0 rezulta RX =.
RX
R
RX
R
IN
IN
R 1
RR /
R3 R2 3
R
RR3/
R 1
RR
1/
a) b)
Fig. 7.5. Puntea Megohom:
a) schema electrica; b) schema electrica echivalenta.
La masurarea rezistentelor mari trebuie sa se tina seama de
tensiunea
aplicata rezistentelor (pana la 500 1000 V) si de timpul de po
larizare
(de ordinul minutelor) fiind necesara repetarea masuratori
lor cu
inversarea tensiunilor aplicate, pentru eliminarea erorilor de dec
alare si
de neliniaritate.
7.5. Punti neechilibrate
Puntea Wheatstone poate fi utilizata in regim de punte neechil
ibrata,
figura 7.6, pentru a masura variatii mici R ale rezistentei R , fa
ta de o
X X
valoare de echilibru RX0. Astfel de punti se pot folosi la masurarea unor
marimi neelectrice. Traductorul este rezistiv de valoare nominala R
X0 si
plasat in latura 1 a puntii; in celelalte brate exista rezis
tente de precizie
din care unele reglabile. Initial puntea este in echilibru pri
n reglarea
rezistentelor ajustabile, cu RX0 la valoarea nominala.
Prin variatia marimii neelectrice de intrare se produce o modi
ficare a
valorii rezistentei traductorului fata de valoarea nominala
cu ±RX,
puntea dezechilibrandu-se la iesire cu tensiunea ± U; dupa o amplificare,
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 77-----------------------
78 Metrologie, Standardizare si Masurar
i
semnalul este masurat cu un instrument magnetoelectric, etalonat
direct
in unitati ale marimii neelectrice de masurat.
R R
U U 3 2
R3 R4 RX 0 R2 RX
R R (7.13)
U 3 X
R R R R RX
X 0 2 3 4 1
R R
X 0 2
R2 RX0
R
X
U M
R 3 R4
U
Fig. 7.6. Punte simpla neechilibrata.
S-a tinut seama ca: R R R R (7.14)
X 0 3 2 4
Daca puntea are bratele egale, adica: RX 0 R2 R3 R4 (7.15)
R
si se admite ca: X 1 (7.16)
2R
X 0
RX RX
se obtine: U U 1 (7.17)
4R 2R
X 0 X 0
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 78-----------------------
Punti de masurare 79
Concluzii:
S tensiunea de dezechilibru care apare la iesirea puntii neechil
ibrate
pentru o variatie R /R a rezistentei traductorului este
X X 0
proportionala cu tensiunea sursei de alimentare;
S caracteristica statica de transfer a puntii (dependenta dintre tensiunea
de iesire a puntii si variatia rezistentei) este neliniara;
R
S sensibilitatea pentru X 0,01 se poate scrie:
R
X 0
U
U 1
S (7.18)
RX 4
R
X 0
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 79-----------------------
Masurari
8. MASURAREA TURA?IEI aI DEPLASARILOR
8.1. Marimi neelectrice si clasificarea traductoarelor
Natura foarte diferita a marimilor de masurat (care pot f
i termice,
mecanice, radiatii s.a.) a impus unificarea semnalelor purt
atoare de
informatii si alegerea marimilor electrice pentru acest scop,
deoarece
electronica si tehnica de calcul ofera cele mai mari posib
ilitati de
valorificare a informatiilor primite sub forma electrica
(precizie,
sensibilitate, consum mic de putere, viteza mare de raspuns, p
relucrare
operationala a mai multor semnale, stocare etc).
Elementele care realizeaza convertirea unei marimi de intrare neelectrica
intr-o marime de iesire de natura electrica (tensiune, curent
, sarcina
electrica, rezistenta) se numesc traductoare.
Tipurile existente de traductoare sunt extrem de numeroase, clas
ificarea
lor putandu-se face dupa urmatoarele criterii:
?Dupa forma semnalului electric obtinut, traductoarele se pot grupa in:
traductoare analogice, la care semnalul produs
depinde
continuu de marimea de intrare;
traductoare numerice, la care semnalul de iesir
e variaza
discontinuu, dupa un anumit cod (operatie de codificare).
?Dupa modul de transformari efectuate si modul de interc
onectare,
traductoarele se impart in:
traductoare directe care realizeaza o singura transformare;
traductoare complexe care inglobeaza mai multe
tipuri de
traductoare directe si uneori chiar elemente de aparte.
?Dupa domeniul de utilizare, traductoarele avand denumirea marimii
masurate pot fi: pe presiune, de debit, de temperatura, de umiditate, de
deplasare etc.
?Dupa natura marimii de iesire, traductoarele electrice
directe se
impart:
traductoare pasive, la care ca marime de iesire este rezistenta,
inductanta sau capacitatea si care necesita o sursa
de energie
auxiliara;
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 80-----------------------
Masurarea turatiei si deplasarilor
81
traductoare generatoare la care ca marime de ies
ire este o
t.e.m. termoelectrica, piezoelectrica, fot
oelectrica,
electrochimica sau de inductie.
8.2. Masurarea turatiei
Principale aparate care permit masurarea pe cale electrica a t
uratiilor,
vitezelor unghiulare sunt: tahometrul cu curenti
turbionari,
tahogeneratorul, tahometre cu impulsuri, stroposcopul
de turatii,
giroscopul cu fibra optica si laser.
Tahometrele cu curenti turbionari (figura 8.1) se construies
c pentru
intervale de masurare 2010.000 rot/min. Sunt construite
dintr-un
dispozitiv mobil format din unul sau doi magneti permanenti ce
se pot
roti in interiorul unui tambur de aluminiu sau cupru. Tamburul este solitar
cu un ac indicator si se poate roti la randul sau intre
doua paliere fiind
insa mentinut in pozitia initiala datorita unui arc spiral. Ar
cul spiral are
capatul exterior fix si capatul interior solitar cu tamburul.
Arborele a
carui turatie se masoara pune in miscare de rotatie dispozitivul mobil si
prin aceasta liniile de camp magnetic produse de magneti permanenti taie
tamburul. In tambur vor fi induse t.e.m. proportionale cu tura
tia. Intre
curentii indusi in tambur si fluxul magnetilor permanenti
apare o
interactiune care se manifesta prin aparitia unui cuplu activ:
M a k1 n
(8.1)
unde: n este viteza de turatie unghiulara (turatia).
N
M
r
S M a
n
Fig. 8.1. Schema constructiva a tahometrului cu
curenti turbionari.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 81-----------------------
i Masurari
Sub actiunea acestui cuplu activ tamburul se roteste, iar cuplului activ i se
opune cuplul rezistent dat de arcul spiral:
M r k2
(8.2)
unde este unghiul de rotatie.
Cand cele doua cupluri sunt egale:
M a M r n k3 sau k4 n
(8.3)
deci, unghiul cu care s-a rotit tamburul (acul indicator) este proportional
cu turatia, iar scara este gradata direct in unitati de turatie.
Tahogeneratoarele sunt traductoare de turatie si
ele sunt
microgeneratoare de curent continuu sau alternativ care
genereaza
tensiuni electrice proportionale cu viteza de rotatie a arborelu
i cu care
sunt cuplate. Exista tohogeneratoare de c.c. si de c.a.
Tahogeneratoarele consuma o putere de 150 W care este neglijabila la
puteri mari de antrenare, dar la puteri mici apar erori de
masurare a
turatiei.
Stroboscopul de turatii permite masurarea turatiei fara
un contact
mecanic cu obiectul aflat in rotatie. Se foloseste inertia ochiului omenesc,
prin care un corp in vibratie sau rotatie pare imobil daca este iluminat cu
impulsuri scurte, a caror frecventa de repetitie este egala cu frecventa de
vibratie sau rotatie a corpului sau este un multiplu intreg
al acesteia. In
prezent se folosesc stroboscoape cu sclipiri luminoase.
Metoda
stroboscopica permite masurarea celor mai mici turatii care se
intalnesc
in tehnica. Frecventa impulsurilor poate atinge valoarea de 1000
Hz, la
care corespunde turatia de 60.000 rot/min.
Tahometrul de impulsuri se realizeaza pe baza traductorulu
i digital
electromagnetic pentru viteza unghiulara ce converteste turatia in trenuri
de impulsuri.
Solitar cu axul a carei viteza unghiulara se masoara se afla o roata dintata
din material feromagnetic (figura 9.2). Un magnet permanent situ
at in
interiorul unei bobine se termina cu un capat din material f
eromagnetic
care se afla la o foarte mica distanta de periferia dintilor. Cand un dinte se
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 82-----------------------
83
aproprie sau se departeaza de magnet, variaza lungimea intrefierului, deci
reluctanta circuitului magnetic, ceea ce conduce la o variatie a fluxului si
la generarea unui impuls in bobina.
Pentru obtinerea vitezei unghiulare se 2
poate masura intervalul de timp dintre N
1
doua impulsuri sau numarul de
impulsuri pentru un anumit interval.
Precizia depinde de numarul de dinti, de S
3
precizia cu care s-a realizat pasul
dintilor si de precizia cu care se masoara
intervalul de timp. Aceste traductoare
pot fi utilizate pentru viteze unghiulare
care genereaza frecvente intre 10 Hz si
10 kHz.
8.3. Masurarea deplasarii liniare sau
unghiulare
Fig. 9.2. Traductor d
igital
Traductoarele electrice utilizate pentru elecromagnetic pentru v
iteza.
masurarea deplasarii liniare permit 1-bobina;
masurarea deplasarii intr-un interval 2-magnet permanent;
cuprins de la cativa microni pana la 3-roata dintata.
deplasari de ordinul metrilor, iar cele
pentru deplasari unghiulare intr-un interval de la cateva secunde la 360.
Pentru conversia deplasarii intr-o marime electrica traduct
oarele de
deplasare pot cuprinde senzori rezistivi, capacitivi, inductivi,
optici sau
digitali.
8.3.1. Utilizarea senzorilor rezistivi
Traductoarele rezistive de deplasare sunt constituite dintr-
un senzor
potentiometric a carui rezistenta se modifica datorita unui curs
or ce se
deplaseaza sub actiunea marimii de masurat, deplasarea putand fi liniara
sau circulara.
Prin deplasarea cursorului are loc o modificare a lungimii l di
n senzor,
care este inclusa in circuitul de masurare, ceea ce conduce la relatia:
R f x
(8.4)
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 83-----------------------
i Masurari
unde: R este rezistenta senzorului; x marimea neelectrica ce produce
deplasarea cursorului.
Traductoarele potentiometrice se realizeaza sub forma liniara (figura 8.3,
a) sau circulara (figura 8.3, b).
Caracteristica de conversie a traductorului potentiometric liniar este data
de relatia:
l
R Rt a Rt
(8.5)
l
t
in care: R este rezistenta totala a senzorului; R rezistenta intre cursor si
t
un capat; lt lungimea totala; l lungimea corespunzatoare deplasa
rii
cursorului, a=l/l deplasarea relativa.
t
lt R t
B
B t R
C
l
C
A
A B
c)
a) C
A
b)
R
R
t n
aR t
R 2
t
R
a
a
a
d) e)
Fig. 8.3. Traductoare potentiometrice:
a) traductor potentiometric liniar;
b) traductor potentiometric circular;
c) schema electrica;
d) caracteristica de conversie;
e) variatia discontinua a senzorului bobinat.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 84-----------------------
Masurarea turatiei si deplasarilor 85
Pentru traductorul potentiometric circular se poate scrie in mod similar:
R Rt a Rt (8.6)
t
t este unghiul de rotatie a cursorului; - unghiul de rotatie a cursorului
fata de un capat; a t - rotirea relativa.
Pentru ambele tipuri de traductoare potentiometrice caracteristica de
conversie este liniara (figura 8.3, d).
Deoarece senzorul potentiometric se executa prin bobinarea unui fir
rezistiv pe un suport izolant rezulta ca variatia rezistentei nu se produce
in mod continuu ci in trepte care corespund cursorului de pe
o spira pe
alta (figura 8.3, e). Rezulta ca valoarea rezistentei R este afectata de
o
eroare de discontinuitate si deci:
R
R aRt t (8.7)
2n
unde n reprezinta numarul total de spire.
Eroarea de discontinuitate este:
R
Rd t (8.8)
2n
iar eroarea relativa de discontinuitate este:
R 1
d d (8.9)
R 2a n
Rezistenta totala a traductorului este de 10 100.000 iar eroarea relativa
de neliniaritate este cuprinsa intre 0,025% si 0,5%. Reactanta inductiva
si capacitiva a traductoarelor potentiometrice este foarte mica
putand fi
neglijata pana la frecvente de ordinul zecilor de kHz.
Traductoarele potentiometrice se utilizeaza pentru masurarea deplasarilor
liniare pentru lungimi pana la 50cm sau pentru deplasari unghiulare.
Deasemeni senzorii potentiometrici pot fi intalniti in structura
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 85-----------------------
i Masurari
traductoarelor complexe pentru masurarea nivelelor, presiunilor, fortelor
etc.
Traductoarele potentiometrice pot fi conectate in orice
circuit de
masurare a rezistentelor electrice. De exemplu in figura 8.4 se utilizeaza o
sursa de curent continuu U .
0
In acest caz tensiunea de iesire este:
U
U 0 R
(8.10)
R
t
Daca se masoara aceasta tensiune cu un voltmetru de rezistenta interna R
v
el va indica o tensiune:
R
Uv U0
(0.1)
RR R
t
R
t
R
v
si schema de masurare introduce o abatere de la liniaritate care se reduce
daca R >>R .
v t
R
Rt U V U
v
U0
Fig. 8.4. Alimentare in curent continuu.
8.3.2. Utilizarea senzorilor capacitivi
Traductoarele capacitive utilizate pentru masurarea electrica a deplasarii
liniare sau unghiulare se bazeaza pe modificarea ariei de supr
apunere a
electrozilor.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 86-----------------------
87
Traductoarele capacitive de deplasare unghiulara sunt construite din doi
senzori capacitivi cu un electrod comun. Cei trei electrozi su
nt formati
din placi de forma dreptunghiulara cu laturile de ordinul a 2030 mm si
grosime de 12 mm (figura 8.5). Electrozii inferiori sunt ficsi
si sunt
separati cu o mica distanta (1 mm).
l U
a
U
0
Fig. 8.5. Traductor capacitiv de deplasare liniara.
Electrodul superior este electrodul comun si sub actiunea marimi
i de
masurat se poate deplasa paralel cu electrozii ficsi pastrand
o distanta
constanta (d- 1mm). Prin aceasta se modifica aria comuna dintre electrozii
cu: A a x .
Cei doi electrozi ficsi sunt alimentati prin intermediul unui transformator
cu priza mediana. Cand electrodul mobil este situat simetric in raport cu
cei doi electrozi ficsi tensiunea rezultanta U este nula si capacitatile celor
doi senzori sunt egale C =C =C.
1 2
Pentru o deplasare x a electrodului superior cele doua capacitati devin:
C1 C C si C2 C C
(8.12)
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 87-----------------------
Masurari
Traductoarele capacitive se utilizeaza pentru masurarea dep
lasarilor
liniare pentru lungimi pana la 20mm (egale cu lungimea electrozilor).
8.3.3. Utilizarea senzorilor inductivi
Senzorii inductivi utilizati pentru realizarea traductoarelor de d
eplasare
pot fi clasificate in:
S senzori inductivi la care este influentata o singura inductivitate;
S senzori inductivi la care sunt influentate doua inductivitati;
S senzori inductivi la care sunt influentate inductivitati mutuale.
Senzori inductivi la care este influentata o singura induc
tivitate.
Formele cele mai raspandite de astfel de traductoare de deplas
are au
senzorul construit dintr-o singura bobina a carei inductivit
ate este
modificata prin deplasarea unui miez sau a unei armaturi.
De exemplu, pentru masurarea deplasarilor se utilizeaza tr
aductorul
inductiv cu o singura inductivitate si miez mobil. Traductorul inductiv cu
miez mobil (figura 8.6) este format dintr-o bobina cilindrica lunga, fixa,
in interiorul careia se poate deplasa axial un miez mobil di
n material
feromagnetic, de aceeasi lungime cu bobina, solitar cu piesa
a carei
deplasare se masoara. Inductivitatea bobinei variaza in functie de pozitia
miezului intre valorile L0 si Lmax corespunzatoare miezului
scos din
bobina, respectiv complet introdus in bobina.
Dependenta inductivitatii L a bobinei in functie de deplasar
ea x a
miezului feromagnetic fata de pozitia de inductivitate maxima se
poate
exprima prin relatia:
x
k
L L L e l L
max 0 0
(8.13)
Caracteristica de conversie L=f(x) exprimata de ecuatia (
8.13) si
reprezentata grafic in figura 8.6, b este neliniara. Caracteris
tica de
conversie se poate liniariza pe un interval larg, realizandu-se o distributie
neuniforma a spirelor pe lungimea bobinei.
Traductorul este robust, simplu si se utilizeaza la masurarea deplasarilor
medii si mari pentru intervale de la 0100 mm pana la 02000 mm.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 88-----------------------
89
x
L
L
max
L0
x
a) b)
Fig. 8.6. Traductor inductiv cu miez mobil: a) circuitul magnetic;
b) caracteristica de conversie.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 89-----------------------
asurari
9. MASURAREA TEMPERATURII
Temperatura este marimea fizica ce caracterizeaza starea de incalzire a
unui corp. Multe procese tehnologice care au loc in reactoarele chimice,
coloane de fractionare, difuzie si altele, sunt puternic influent
ate de
temperatura din utilaj. De aceea masurarea cu precizie a tempe
raturii in
utilajele tehnologice are o importanta deosebita.
In 1715 Gabriel D. Fahrenheit a introdus scara cei poarta
numele
(Fahrenheit) care contine 180 de diviziuni intre punctul de topire a ghetii
(32 F) si punctul de fierbere a apei (212 F).
Acelasi interval intre punctul de topire a ghetii si punctul de fierbere a
apei, in 1742 a fost divizat de Anders Celsiul in 100 de diviziuni
(0C
100 C). Aceasta scara, cunoscuta ca scara cu 100 de diviziuni, din 1
948
se numeste scara Celsius in cinstea autorului.
Celelalte doua scari de temperatura (Kelvin si Rankine) sunt
scarile
utilizate pentru descrierea temperaturii absolute, a caror valoarea minima
este egala cu minimul termodinamic. Aceste doua scari se definesc prin
intermediul relatiilor:
K TC 273,15
(9.1)
T 459,67
R F
unde: si sunt temperaturile absolute pe scara Kelvin si Rankine;
K R
T si T temperaturile pe scara Celsius si Fahrenheit.
C F
Pentru exprimarea temperaturii pe diverse scari, se folosesc r
elatiile
dintre grade (9.1) si se tine seama de valorile corespunzatoare punctului
de topire a ghetii.
Aparatele pentru masurarea temperaturii se bazeaza pe modificarea
cu
temperatura a unor marimi fizice, si anume:
w variatia dimensiunilor prin dilatare (termometre bimetalice);
w variatia volumului prin dilatare (termometre de sticla cu lichid);
w variatia presiunii lichidelor si gazelor inchise in incinte de volum
constant (termometre manometrice);
w variatia rezistentei electrice (termorezistente);
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 90-----------------------
Masurarea temperaturii
91
w variatia tensiunii generate prin efect term
oelectric
(termocupluri);
w variatia intensitatilor radiatiilor corpurilor incalzite (termometre
de radiatie).
9.2. Termometre bimetalice
La diverse materiale, dilatarea functie de temperatura este
diferita.
Dilatarea liniara cu temperatura este caracterizata prin coeficie
ntul de
dilatare termica . Daca, spre exemplu, o bara are la temperatura 0 °C,
lungimea l atunci la temperatura °C, lungimea barei va fi:
0
l l0 1
(9.2)
Coeficientul se determina masurandu-se lungimea l1 a
barei la
temperatura si l la temperatura . Se scrie sistemul de ecuatii:
1 2 2
l l l
1 0 0 1
(9.3)
l l l
2 0 0 2
Prin rezolvarea sistemului de ecuatii, de mai sus se obtin:
l2 l1 l
, [1/C]
(9.4)
l l
0 2 1 0
in care l l l si
2 1 2 1
Se observa ca exprima cu cat se alungeste o bara de 1 m la cresterea
temperaturii cu 1°C. Diversele materiale au coeficientul de dilata
re
diferit. Termometrele bimetalice se bazeaza pe dilatarea
diferita a
diverselor materiale.
In figura 9.1, este reprezentat un termometru bimetalic tubular
compus
din tubul 1, cu coeficient de dilatare , mult mai mic decat coeficientul
1
de dilatare al tijei 2.
2
Astfel, introducand tubul cu tija in mediul de temperatura , ti
ja se va
0
dilata si valoarea temperaturii se va putea citi pe scala aparatului. Efectul
de dilatare mentionat se obtine daca de exemplu tubul este d
in portelan
+5 -1 -5 -1
( =0,510 C ), iar tija din aluminiu (2,210 C ).
1
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 91-----------------------
asurari
In figura 9.2 este reprezentata o lama
100 C
bimetalica care este constituita din doua
lamele sudate 1 si 2, realizate din metale cu
coeficienti de dilatare diferiti > .
2 1
Lama este incastrata la unul din capete si este
orizontala, la o temperatura 0 (pozitia 0 C
punctata). Daca lama este incalzita la o
temperatura > lama se indoaie, deoarece
0
1
lama 2 se alungeste mai mult decat lama 1. Pe 2 1
acest principiu se bazeaza termometrul cu
lamela bimetalica: daca termometrul este
2
incalzit, lama va tinde sa se indrepte, capatul
liber se va ridica. Deplasarea capatului liber
este proportionala cu temperatura, deaceea de
acest capat se fixeaza acul indicator. Fig. 9.1. Termomet
ru
bimetalic tubula
r.
2 0
Fig. 9.2. Lamela bimetalica, utilizat
a in
constructia termometrelor bimetalice
1 2 1 lamelare.
9.3. Termometre manometrice
Principiul de functionare al termometrelor manometrice se baze
aza pe
variatia cu temperatura a presiunii lichidelor si gazelor inchise in incinte
de volum constant; in functie de fluidul de lucru pot fi:
w termometre manometrice lichide;
w termometre manometrice cu gaz.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 92-----------------------
93
Acestea au constructii identice si difera numai fluidul
de umplere (gaz
sau lichid).
7
6
3
5
4
2
4
1
Gaz (lichid)
Fig. 9.4. Masurarea temperaturii utilizand tubul Fig. 9.5. Termometru
manometric.
Bourbon.
Termometrul manometric (fig. 9.5) este compus dintr-un cartus termic 1
2
ce reprezinta un balon (de aproximativ 10-15 cm ) care comunica printr
-
un tub capilar 2, cu traductorul manometric 3. Traduct
orul de presiune
poate fi un traductor de tub Bourbon (fig. 9.4) sau un traduc
tor cu
membrana. Cartusul termic, tubular capilar si traductorul sunt umplute
cu
un fluid sub presiune 4 (gaz sau lichid).
Termometrul manometrie cu gaz este umplut, de obicei, c
u azot sub
presiune, iar cartusul termic se introduce in mediul a
carui temperatura
trebuie masurata. In cazul gazelor ideale, daca volumul V al incinte
i este
constant si masa gazului din incinta este M, atunci conform legii gaze
lor
perfecte, presiunea este proportionala cu temperatura :
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 93-----------------------
Masurari
P V R M 273
(9.5)
R M R M
sau P 273
(9.6)
V V
.
in care R=8,31434 J/(Kmol) este constanta universala a gazelor.
Astfel, in cazul termometrului din figura 9.5, daca fluidul 4 este un gaz,
presiunea acestuia va creste cu cresterea temperaturi . Aceasta pre
siune
va actiona asupra membranei 5, a traductorului de presiune. Memb
rana
va strange resortul 6 si va deplasa. acul indicator 7. Pe scala aparatului se
citeste in dreptul acului indicator valoarea temperaturii .
Aceste
termometre manometrice se utilizeaza pentru masurarea temperaturilor
intre 200 °C si +500 °C.
Termometrul manometric cu lichid este umplut de obicei cu mercur.
Fluidul de umplere 4 (vezi fig. 9.5) fiind lichid sub presi
une, prin
incalzirea cartusului termic la temperatura , lichidul se
dilata si
presiunea fluidului creste. Aceasta crestere a presiunii, care e
ste functie
de temperatura, duce la deplasarea acului indicator 7, ca s
i in cazul
termometrului manometric cu gaz. Termometrele manometrice cu lichid
se utilizeaza pentru masurarea temperaturilor intre 80 °C si +3
00 °C,
gama de masurare a temperaturii depinzand de lichidul de umplere.
9.4. Termometre cu rezistenta (termorezistente)
Principiul de functionare al termorezistentelor se bazeaza pe proprietatea
unor conductoare de a-si modifica rezistivitatea electrica la modificarea
temperaturii mediului in care se gasesc. Materialele din
care se
confectioneaza termorezistentele trebuie sa-si pastreze
in timp
proprietatile fizico-chimice, iar coeficientul de variatie a re
zistivitatii
electrice functie de temperatura sa fie cat mai mare, la randul ei variatia
rezistivitatii functie de temperatura sa fie cat mai liniara etc.
Cele mai des, la confectioneaza termorezistentelor, sunt
utilizate
materialele: platina, cuprul, nichelul si fierul; dintre care
cele mai
performante termorezistente fiind executate din platina sau cupru.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 94-----------------------
95
Termorezistentele din platina se folosesc de obicei pentru masura
ri de
precizie, pe cand, pentru masurarile obisnuite, se folosesc termorezistente
din cupru. De exemplu, variatia rezistentei electrice a cuprului functie de
temperatura se poate exprima de relatia:
R0 R 1
(9.7)
in care: este coeficientul de variatie a rezistentei electrice
functie de
temperatura;
R0 rezistenta la temperatura 0 °C;
R rezistenta la temperatura ;
temperatura mediului.
Termorezistentele din cupru se utilizeaza pentru domenii mici de variatie
a temperaturii (-200 °C si +150 °C). Pentru domeniul de variati
e a
temperaturii mai mari (-200 °C si +550 °C) se utilizeaza termorezistente
confectionate din platina.
In figura 9.6 este reprezentata variatia indicelui R /R pentru
diverse
0,
materiale, in functie de R
temperatura, iar in figura 9.7 o 8 R
sectiune dintr-o termorezistenta.
Ni
Constructiv, termorezistentele sunt
alcatuite dintr-o infasurare de fire 6
Cu
sau benzi 1, executate pe un suport
izolator din punct de vedere 4
Pl
electric 2 (ceramica, mica).
Aceasta infasurare se acopera cu 2
un strat izolant 3 si se introduce
C
intr-un tub de protectie 4,
0
confectionat din cupru sau otel.
-200 0 200 400 600
800 1000
In cazul in care termorezistentele
sunt destinate masurarii unor Fig. 9.6. Curbele de variatie a
rezistentei
temperaturi joase, tubul de functie de temperatura pentru ni
chel, cupru
protectie este etans si uneori si platina.
umplut cu gaz sub presiune - un
bun conducator de temperatura sau
cu parafina.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 95-----------------------
asurari
Gazul sau parafina servesc la reducerea inertiei termice care ar exista la
transmiterea temperaturii dintre mediu si infasurarea 1. La c
apetele
termorezistentei se sudeaza fire din acelasi material ca si
spirele
infasurarii, care se aduc la o cutie de borne.
In masurarile industriale se folosesc termorezistente cu valori ridicate ale
rezistentei electrice, deoarece necesita aparate de precizie mai mica:
Termorezistentele se pot grada functie de rezistenta la 0 °C (notata cu R )
0
astfel:
w pentru termorezistentele din platina: platina Pt100 (R =.100);
0
Pt50 (R = 50); Pt 10 (R =10 );
0 0
w pentru termorezistentele din cupru: Cu 100 (R = 100 ); Cu 50
0
(R = 50 ).
0
Termistoarele sunt termorezistente care
folosesc materiale semiconductoare in
locul spirelor din cupru sau platina etc. ce
constituiau infasurarea termosensibila a
termorezistentelor. Spre deosebire de

termorezistente, termistoarele sunt
rezistente cu coeficienti negativi de
variatie a rezistivitatii cu temperatura.
Rezistenta termistorului scade cu
cresterea temperaturii si se exprima cu

ajutorul relatiei:
K
Fig. 9.7. Sectiune dint
r-o
T
R R0 e , termorezistenta.
(9.8)
in care T este temperatura absoluta
exprimata in Kelvin, iar K este o constanta care depinde de m
aterialul
semiconductor.
In figura 9.8 este reprezentata variatie cu temperatura a rezistentei unui
termistor, iar in figura 9.9 forma sa constructiva.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 96-----------------------
97
R
40 1 2
3
30
20
10
C
0
0 5
10
0 100 200 300 400 500
Fig. 9.8. Variatia rezistentei unui termistor Fig. 9.9. Varianta const
ructiva a unui termistor.
functie de temperatura. 1 sticla (ceramica); 2
termistor;
3 fire de le
gatura.
Termistoarele au coeficienti mari de variatie a rezistentei cu temp
eratura.
Modificarea cu un grad a temperaturii produce o variatie a rezisten
tei de
3 % din rezistenta termistorului. Aceasta sensibilitate mare face c
a ele sa
fie utilizate pentru masurari de precizie. Rezistivi
tatea mare a
semiconductoarelor face posibila utilizarea termistoarelor pentru m
asurari
la distante mari, deoarece rezistenta conductoarelor de
legatura este
neglijabila.
Termistoarele au rezistente cuprinse in domeniile: 200
2.000 , 5
10.000 , 300 50 M etc. Ele sunt utilizate
pentru masurarea
temperaturii intre 80 °C si +600 °C. Un dezavantaj al termist
oarelor il
reprezinta caracterul neliniar al caracteristicii sale
care limiteaza
utilizarea lor in domenii largi de masurare a tempera
turilor, servind in
special pentru compensarea influentei temperaturii uno
r elemente de
circuit in montajele electronice de masurat.
9.5. Termometre cu termocupluri
Termocuplurile se bazeaza pe proprietatea pe care o a
u doua metale
diferite sudate intre ele la capete, de a produce o tensiune electr
ica, cand
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 97-----------------------
asurari
capetele sudate se gasesc la temperaturi diferite. Tensiunea
electrica
rezultata poarta denumirea de tensiune electromotoare si ea depin
de de
diferenta de temperatura intre cele doua capete si de un coeficient specific
metalelor care alcatuiesc termocuplul. Conductoarele din m
ateriale
diferite care alcatuiesc termocuplul se numesc termoelec
trozi.
Termoelectrozii se confectioneaza din metale si aliaje ale acestora, tipul
metalelor definind tipurile de termocupluri.
Caracteristicile unor termocupluri se prezinta in figura 9.10, cu o scurta
descriere ce urmeaza:
S termocuplul fier-constantan (aliaj cu 57% Cu si 43% Ni
utilizat
pentru masurarea temperaturii intre 200 °C si +450 °C, tensiu
nea
termoelectromotoare produsa la 450 °C fiind de aproximativ 30 mV;
S termocuplul cromeI-
UmV
alumel (cromelul este Fe-Const. Cr-
Al
aliaj cu 90% Ni si 10% 40
Cr, iar alumelul contine
94% Ni, 3% Mn, 2% Al
si 1 % Si), utilizat in 30
domeniul 50 °C +900
°C, tensiunea obtinuta la 20 Pt
-Rh-Pt
900 °C fiind de 37,36
mV; 10
S termocuplul platin-
C
rhodiu-platin (90'% Pt, 0
10% Rh), destinat 0 200 300 400 500 600
700
masurarii temperaturii
pana la 1.300 °C, iar la o Fig. 9.10. Caracteristicile statice ale
unor
functionare intermitenta, termocupluri.
pana la 1.600 °C.
Tensiunea
termoelectromotoare dintre electrozii termocuplului se poate masura
cu
ajutorul unui milivoltmetru (fig. 9.11).
Acest termocuplu este compus din urmatoarele parti componente (f
ig.
9.12): termoelectrozii 1, teaca de protectie 2, dispozitivul de montare 3, si
cutia de borne cu capac 4. Dispozitivul de montare 3 servest
e pentru
fixarea termocuplului in zona de masurare a temperaturii. Te
aca de
protectie se confectioneaza din cupru, otel aliat sau tuburi ce
ramice,
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 98-----------------------
99
materialul utilizat depinzand de domeniul de temperatura c
are se
masoara.
Masurarea temperaturilor cu termocupluri. Pentru masurarea continua a
temperaturilor se utilizeaza un ansamblu de masurare (fig. 9.11) care este
constituit dintr-un termocuplu si un
aparat indicator de tip
mV
magnetoelectric (de regula un
milivoltmetru). Acesta se (+) (-)Jonctiunea
conecteaza la bornele de referint
a
termocuplurilor prin intermediul
unor conductoare de legatura.
Conductoarele de legatura se
confectioneaza din aceleasi
materiale ca si termocuplurile. In
Jonctiunea
unele situatii, conductoarele de
de masurare
legatura (cablurile de prelungire) se
fac din alte materiale, cum ar fi Fig. 9.11. Schema de principiu
aliajele cupru-nichel. a termocuplului.
In cazul masurarii temperaturii cu
termocuplul, care se conecteaza la
milivoltmetru, rezistenta liniei si rezistenta aparatului de masur
are sunt
niste factori importanti. Deviatia acului indicator depinde de c
urentul I
4 3
Niplu nichel
at
2
1
Flansa mobila Flansa fixa
Fig. 9.12. Realizare constructiva a unui termocuplu industrial.
care circula prin bobina mobila, iar acesta, de rezistenta t
otala a
circuitului electric si de tensiunea termoelectromotoare obtin
uta la
bornele termocuplului:
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 99-----------------------
100 Metrologie, Standardiz
are si Masurari
E
I ,
(9.9)
R R R
t i l
unde: E este tensiunea interna a milivoltmetrului;
R rezistenta interna a milivoltmetrului;
t
R rezistenta termocuplului;
i
R rezistenta cablurilor de legatura.
l
Deoarece rezistenta termocuplului Rt creste odata cu
temperatura, se
produce o eroare de masurare, care este cu atat mai mare, cu cat rezistenta
exterioara a aparatului este mai mare in raport cu rez
istenta interna.
Pentru reducerea erorilor de masurare, in practica
se utilizeaza
milivoltmetre cu rezistenta interna mare, iar rezistenta exterioara (R + R)
t
se stabileste la o anumita valoare. Aceasta rezistenta,
denumita si
rezistenta de egalizare, sau rezistenta de linie, se
intercaleaza pe
conductorul pozitiv langa milivoltmetru. Valoarea
acesteia este
aproximativ de 20 si se confectioneaza din manganina.
9.6. Pirometre de radiatie
Termenul de pirometrie deriva de la cuvantul grecesc piro , care inseamna
foc; notiunea referindu-se la metodele de masurare a temperaturi
i prin
metode fara contact, pe baza legilor radiatiei termice.
Astfel, functionarea pirometrelor de radiatie se bazeaza pe masu
rarea
energiei radiante emisa de corpurile incalzite. Avantaj
ele masurarii
temperaturii cu ajutorul pirometrelor de radiatie sunt urmatoarele:
S masurarea temperaturii se face fara contact, deci
fara perturbarea
mediului masurat;
S limita superioara de masurare a temperaturii este teoretic nelimitata;
S pot fi utilizate pentru masurari de temperatura in
medii in care
conditiile fizice fac imposibila aplicarea altor metode.
Unul dintre pirometrele utilizate este pirometrul optic monocromatic cu
disparitia filamentului. La acest tip de instrument se face comp
ararea,
respectiv egalarea stralucirii monocromatice a doua s
urse luminoase,
folosind-se sensibilitatea ochiului operatorului.
In figura 9.13 este reprezentata simplificat schema optica de principiu a
pirometrului monocromatic cu disparitia filamentului.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 100-----------------------
101
Pirometrul cu disparitia filamentului contine o lampa etalon cu filamen
t
din wolfram 4, filtre monocromatice de rosu 5, filtre
de atenuare 3,
precum si alte dispozitive prezentate in figura 9.13.
1 2 3 4 5 6
7 8
9
Fig. 9.13. Pirometru optic cu disparitia filamentului.

1 corp incandescent; 2, 6 obiectiv (lentila);
3 filtru de absorbtie (atenuare) cand T>1300 C; 4 lampa; 5 filtru monocromatic;
7 ocular; 8 ochiul operatorului; 9 sursa de alimentare reglabila.
Metoda de masurare este o metoda de comparatie; pe imaginea suprafetei
radiante 1 ce emite o radiatie in spectrul vizibil, se
suprapune lampa
etalon. Prin reglarea curentului din filament se modific
a temperatura
acestuia si implicit culoarea filamentului; in momentul in care imaginea
filamentului dispare (figura 9.14), se obtine egalarea intr
e temperatura
masurata T si temperatura filamentului T . Valoarea
curentului prin
m f
filament constituie o masura a temperaturii masurate.
Curentul electric, din circuitul filamentului, se regleaza (mareste - sc
ade)
pana la disparitia filamentului (cazul b) pe fondul cor
pului. Deoarece
dependenta stralucirii filamentului fata de temperatura
corpului este
cunoscuta, la egalizarea stralucirii filament-suprafata
corpului, se
determina temperatura.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 101-----------------------
urari
Domeniul de masurare este compus intre 700C (culoarea rosu inchis) si
1500C temperatura maxima a filamentului, insa poate fi extinsa pana
la 3000 C daca se folosesc atenuatoare optice. Daca sesizarea disparitiei
filamentului se face cu ajutorul fotodetectoarelor, limita inferioa
ra a
domeniului de masurare poate cobori la circa 500 C, iar erori
le de
masurare pot fi mai mici de 0,5%.
a) b) c)
Fig. 9.14. Imaginea filamentului (pirometrului) pe
fondul imaginii corpului incandescent.
a) filamentul la temperatura minima;
b) temperatura egalata;
c) filamentul la temperatura maxima.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 102-----------------------
Masurari
10. SISTEME DE ACHIZI?IE DE DATE
10.1. Aspecte ale supravegherii in timp real a proceselor industriale
Sugestiv, conducerea proceselor industriale, poate fi reprezentata printr-o
piramida impartita pe diferite niveluri (figura 10.1).
Supravegherea se gaseste in piramida conducerii proceselor pe nivelul
al treilea alaturi de conducerea procesului, ceea ce arata ca, practic, ele nu
pot fi separate.
Domeniul supravegherii
proceselor industriale este destul
de vast. Acesta contine aplicatii
incepand cu simpla achizitie de
date si pana la prelucrari foarte Gestiune
Supervizare
complexe:
Optimizare
analize statistice;
gestiunea elaborarii Supraveghere
alarmelor; si conducere
ghid operator; Controlul Procesului
supravegherea actiunilor de Achizitii si Actionari
conducere de catre operatori;
identificari de parametri si Fig. 10.1. Nivelurile de conducer
e a
simulari; proceselor industriale.
supravegherea dinamica a
raspunsului procesului etc.
La baza piramidei se situeaza operatiile de achizitie din proce
s a
marimilor de intrare si de transmitere catre procesul supravegheat a
comenzilor de actionare.
Functiile de baza ale unei aplicatii de supraveghere a unui proces sunt:
u comunicatia cu procesul;
u semnalizarea;
u comunicatia cu programele utilizate pentru prelucrarea datelor;
u interfatarea om-masina;
u gestiunea alarmelor;
u gestiunea rapoartelor.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 103-----------------------
Sisteme de Achizitie de Date
103
Aplicatia in timp real realizeaza un sistem informatic,
al carui
comportament este conditionat de evolutia dinamica a starii procesului, la
care este conectat. Sistemul informational este menit sa urmareasca sau sa
conduca procesul, respectand conditiile de timp stabilite. De
ci, timpul
real este o notiune care marcheaza de fapt conceptul de timp de reactie
relativ la dinamica procesului pe care sistemul informatic il
conduce
(supravegheaza).
Supravegherea in timp real a unui proces este o etapa necesa
ra pentru
trecerea la pasul urmator - conducerea procesului.
Sistem in timp real este sistemul de automatizare complex
a, cu
calculatorul, a unor probleme de decizie, mai ales cu caracter operativ, in
care timpul de raspuns este suficient de redus pentru a putea influenta in
mod semnificativ si pozitiv evolutia obiectivului condus.
In figura 10.2 este prezentata schema simplificata a unui s
istem de
achizitie si prelucrare a datelor in timp real, destinat pentru supravegherea
proceselor dintr-o retea electrica, care realizeaza:
culegere de date;
actualizare baza de date;
calcule conform unor strategii de conducere;
supraveghere si corectare on-line a regimului.
Sistemele de achizitie de date asociate cu microsistemele de calcul, in
timp real, au ca principale avantaje :
S flexibilitatea si adaptabilitatea la o mare varietate de situatii;
S cresterea gradului de automatizare a unor operatii;
S marirea preciziei masuratorilor;
S fiabilitate buna (numar redus de componente, posibilitatea
de
autotestare datorita programelor incorporate);
S miniaturizarea echipamentelor;
S posibilitatea prelucrarii complexe a datelor din proces;
S simplificarea proiectarii electrice si tehnologice
datorita
existentei familiilor de componente cu interconectari standard.
10.2. Conditii impuse unui sistem de achizitie de date
Etapele principale ale procesului de prelucrare a informatiilor
primare
sunt:
? achizitia semnalelor din proces;
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 104-----------------------
104 Metrologie, Standardiza
re si Masurari
? adaptarea nivelului semnalului la valorile d
e intrare ale
echipamentului de calcul;
? conversia analog-digitala a semnalelor (precum si
esantionarea/memorarea semnalului);
? procesarea esantioanelor;
? inregistrarea si afisarea (optional) a semnalelor achizitionate.
S I S T E M D E
C A L C U L
Operator
I N T I M P
R E A L
Generare rapoarte, Calcule conform unor
semnalizari, alarmari strategii de conducere
Baza Actualizare baza de
Ceas de
de date date din retea
timp real
retea
Culegere de date
din retea
R E T E A E L E C T R I C A
Fig. 10.2. Schema unui sistem de achizitie si calcul, in timp real, pentr
u
supravegherea unei retele electrice.
I. Pentru obtinerea unor informatii corecte priv
ind procesul
supravegheat, mijloacele de masurare trebuie sa asigure determinarea
frecventei tensiunii semnalului achizitionat, cu o precizie ri
dicata si
ajustarea corespunzatoare a intervalelor de esantionare a curb
elor de
tensiune si de curent electric.
II. Deseori, achizitia datelor din proces se face pri
n intermediul
transformatoarelor de masurare de tensiune si a transformatoarelor de
masurare de curent. Utilizarea acestor transformatoare de masu
rare,
drept convertoare de intrare (traductoare de semnal),
prezinta un
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 105-----------------------
105
dezavantaj esential, acela al determinarii unui transfer
deformat al
datelor, de la nivelul de tensiune inalta spre bornele de
intrare ale
echipamentului de masurare.
III. Blocurile care asigura achizitia si adaptarea semnalului trebuie sa fie
caracterizate de:
o buna rezolutie;
liniaritate a semnalului de iesire;
timp de raspuns redus.
IV. Esantionarea semnalului trebuie facuta avand in vedere teorema
lui
Shannon (teorema esantionarii), iar semnalul esanti
onat trebuie
memorat si mentinut constant pe durata conversiei, pentru a
asigura
un numar suficient de esantioane pe o perioada a curbelor de tensiune
sau de curent electric.
Conform teoremei lui Shannon, un semnal de variatie continua poate fi
reprezentat de esantioanele sale daca:
.
f e 2 f max
(10.1)
unde: f este frecventa de esantionare;
e
f max - frecventa maxima a armonicilor semnalului in studiu.
Pentru o reprezentare cat mai corecta a semnalului, se recoman
da ca,
pentru reconstituirea semnalului, frecventa de esantionare sa fie de 810
ori mai mare decat frecventa maxima a armonicilor semnalului (f max). In
literatura de specialitate se recomanda ca numarul optim de esantioane pe
o perioada a unei curbe de tensiune sau de curent electric
sa fie de 128
esantioane/perioada, iar fereastra de esantionare sa fie de mini
mum 2T
(doua perioade).
V. Alegerea convertorului analog-digital (CAD) trebuie
facuta astfel
incat sa aiba o viteza de lucru ridicata, pentru a perm
ite reducerea
erorilor de achizitie si sa asigure conversia marimilor analogice cu
o
rezolutie de cel putin 12 biti.
O atentie deosebita trebuie acordata echipamentelor care
folosesc un
singur CAD, unde eroarea datorata multiplexarii nu trebuie sa af
ecteze
eroarea totala a aparatului.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 106-----------------------
asurari
VI. Achizitia marimilor de proces trebuie facuta permanent p
e toate
canale, iar procesarea si incadrarea in tipul de evenimente se face pe
baza deciziei sistemului expert din blocul de intrare.
Cu alte cuvinte, sistemele de achizitie si analiza (prelucrare) a semnalelor
necesita respectarea urmatoarelor conditii principale:
w utilizarea circuitelor de masurare si adaptare a semnalului,
avand
caracteristica liniara;
w izolarea galvanica a sistemului fata de proces;
w utilizarea, pe durata conversiei analog-digitale, a circuite
lor de
memorare a semnalelor esantionate;
w memorarea rezultatelor conversiei intr-o forma optima;
w validarea datelor obtinute din conversia analog-digitala si eventual
estimari in cazul datelor nevalidate.
10.3. Arhitecturi ale sistemelor de achizitie de date
Ca rezultat a raspandirii largi, in ultimul timp, a calculatoarelor personale
si a perfectionarii lor continue, marile firme producatoare de sisteme de
masurare au cautat sa realizeze produse care sa utilizeze calcu
latorul
personal pentru:
S achizitia de date din sistemele industriale;
S reglajul si supravegherea unor parametri sau instalatii (procese);
S realizarea unor mijloace de masurare cu performante ridicate.
In prezent, resursele calculatorului personal sunt utilizate pentru a efectua
sarcini cum ar fi: comanda, gestiunea, prelucrarea si afisajul datelor, care
altfel ar fi preluate de un microprocesor, plasat in in
teriorul
instrumentului.
Instrumentul de masurare comunica cu PC-ul prin intermediul
unei
interfete care are in mod obligatoriu un convertor analog-d
igital.
Instrumentul de masurare poate fi redus la o simpla cartela de achizitii de
date pentru masuratori.
In momentul de fata, prin claviatura calculatorului se poate c
omanda
instrumentul de masurare, iar pe display pot fi vizualizate rezu
ltatele
masuratorilor, sub forma numerica sau sub forma grafica.
Aceste
rezultate apar ca urmare a prelucrarii datelor brute obtinute
de la
instrumentul de masurare de catre calculator, la cererea utilizatorului. De
aici, rezulta aparate cu pret de cost mult mai scazut.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 107-----------------------
107
Un sistem de achizitie de date poate avea, in functie de
destinatie si
performantele cerute, diferite arhitecturi:
multicanal cu multiplexare temporala;
multicanal cu achizitie sincrona de date;
multicanal cu achizitie rapida de date.
Pentru aceasta se considera un sistem clasic (sistem de achiz
itie de
date cu multiplexare temporara), a carui schema bloc este prez
entata in
continuare (figura 10.3).
Oricare ar fi arhitectura folosita, exista cateva elemente hardware care nu
pot lipsi si care vor fi evidentiate in cele ce urmeaza.
Elementul esential al oricarui SAD este convertorul
analog-digital
(CAD), in jurul caruia sunt grupate, in conformitate cu arhitectura pentru
care s-a optat, circuite de prelucrare analogica a semnalului,
totul fiind
separat de o logica de comanda.
Aceasta din urma poate sa fie un microprocesor (care s
a prelucreze
informatiile achizitionate sau sa le transmita unui sistem maste
r) sau o
logica cablata, transferul informatiilor facandu-se de catre sistemul digital
de prelucrare.
1 Iesire paral
ela
EA 1
2 CAD Regi
stru
EA 2 tam
pon
MUX CEM
Semnale analogice EOC
analogic Iesir
e serie
n Start
EA n Esantionare
si Sfarsit de
memorare conversie
Comanda
Adresare conversie
canal Unitatea
Centrala DATE
Fig. 10.3. Schema bloc a sistemului de achizitie de date cu
multiplexare temporara.
In SAD prezentat in figura 10.3 diferitele surse de semnal l
ogic sunt
multiplexate la intrarea circuitului de esantionare si memorare, care retine
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 108-----------------------
si Masurari
de fiecare data valoarea unui esantion in vederea conversiei.
Pentru o
utilizare mai eficienta a timpului de achizitie, comutarea la
urmatorul
canal are loc pe durata cat circuitul de esantionare si
memorare, al
canalului precedent, se gaseste in starea de memorare si tensiunea sa de
intrare este supusa conversiei. Aceasta solutie este cea mai ieftina, dar si
cea mai lenta.
In aplicatiile in care datele trebuie achizitionate simulta
n din toate
punctele de masurare si intr-un timp relativ scurt se utilizeaza arhitectura
prezentata in figura 10.4 (sistem de achizitie de date
multicanal cu
achizitie sincrona de date).
Iesire para
lela
1
EA 1 CEM1
R
egis -
tru
2 CAD ta
mpon
EA 2 CEM2 MUX
EOC
Semnale analogice analogic
Ies
ire serie
n Sfarsit de Start
EA n CEMn conversie
Comanda
Comanda
Adresare convers
ie
esantionare
canal
si memorare Unitatea
Centrala DATE
Fig. 10.4. Sistem de achizitie de date cu achizitie sincrona de date.
Sursele de semnal analogic sunt conectate la cate u
n circuit de
esantionare-memorare (CEM). Comanda pentru trecerea
in starea de
memorare este data simultan pentru toate circuitele de
esantionare si
memorare, dupa care iesirile acestora sunt multiplexate
la intrarea
convertorului analog-digital. Multiplexarea se poate face secvential
sau
cu adrese aleatoare. Deoarece timpul de asteptare in vederea conectarii la
intrarea CAD poate fi de lunga durata, circuitele de
esantionare-
memorare trebuie sa prezinte o rata redusa de alterare
a tensiunii
memorate. In unele sisteme se utilizeaza mai multe convertoare A/D, la
intrarea fiecaruia fiind multiplexate iesirele unui anumit numar de circuite
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 109-----------------------
109
de esantionare-memorare. Aceasta varianta va prezenta o
viteza de
achizitie marita.
Cea mai performanta arhitectura de sistem de achizitie de date multicanal
este cea prezentata in figura 10.5, care utilizeaza cate un
convertor
analog-digital pentru fiecare sursa de semnal, precedat de eleme
nte de
adaptare a semnalului (EA) si circuite de esantionare si
memorare
(CEM).
1 Registru
EA 1 CEM 1 CAD 1 tampon
EOC START
2 Registru MUX
EA 2 CEM 2 CAD 2 tampon
EOC START numeric
Semnale analogice
n Registru
EA n CEM n CAD n tampon
EOC START
Adresare
canal
Comanda E/M { Unitatea
Comanda conversie
START { Centrala
Receptie semnal { DATE
EOC
Fig. 10.5. Sistema bloc a unui SAD rapid de achizitie de date.
Registrele tampon (bufferul) inmagazineaza temporar inform
atia ce
urmeaza a fi transmisa multiplexorului numeric, care selecteaza
datele
primite si le transmite secvential pe magistrala sistemului de calcul.
Avantajele acestei structuri de sistem de achizitie de date
sunt, in
principal, urmatoarele:
pot fi utilizate convertoarele analog-digitale mai lente si deci
mai
ieftine, chiar daca se doreste o viteza mare de achizitie;
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 110-----------------------
Masurari
structura avantajoasa in cazul aplicatiilor industriale,
in care
traductoarele sunt raspandite pe suprafata mare;
prin conversia locala sub forma numerica se asigura
o buna
imunitate la perturbatii;
posibilitatea unei separari galvanice a sursei de semnal
impreuna
cu convertorul A/D aferent, fata de restul sistemului;
prezenta procesorului local permite operarea primara
asupra
datelor, evitand sufocarea procesorului central.
10.4. Elemente functionale a unui sistem de achizitie de date
In aplicatiile in care datele trebuie achizitionate simultan
din toate
punctele de masurare si cu viteza ridicata se utilizeaza
arhitectura
prezentata in figura 10.4 (sistem de achizitie de date sincron). Numarul
ridicat de circuite de esantionare si memorare determina si pretul ridicat
al acestei scheme.
Varianta cea mai performanta, dar si cea mai scumpa, este structura SAD
rapid (figura 10.5). Acest sistem permite achizitionarea si
multana a
datelor de pe toate canalele. Prin conversia locala sub forma numerica se
asigura o imunitate sporita la perturbatii. De asemenea,
exista
posibilitatea separarii galvanice a lantului analogic de restul sistemului.
Insa in majoritatea cazurilor, luand in consideratie
raportul
pret/performanta, se considera mai oportuna utilizarea unui
SAD cu
multiplexare temporara, schema bloc fiind prezentata in fi
gura 10.3.
Acest sistem este compus din urmatoarele elemente functionale:
A convertoare de intrare (elementele de adaptare a semnale
lor de
proces precum si elemente de izolare fata de proces);
A circuit de multiplexare analogica;
A circuitul de esantionare si memorare;
A convertorul analog-digital;
A registrul tampon (bufferul);
A unitatea centrala (P);
A interfata de conexiuni dintre SAD si PC.
10.4.1. Elemente de adaptare a semnalului
Elementele de adaptare a semnalului au rolul de a efectua o
prelucrare
primara si se refera in special la conversia curent-tensiune,
filtrare si
atenuare sau amplificare:
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 111-----------------------
111
S conversia curent-tensiune: se realizeaza cel mai adesea prin s
impla
conectare in circuitul de curent a unui rezistor astfel
ales incat
tensiunea la bornele sale sa fie compatibila cu valoarea standardizata
a tensiunii de intrare in convertorul analog digital.
S filtrarea : are drept scop inlaturarea tensiunilor parazite
induse in
conductoarele circuitelor de masurare. Evident, banda de trec
ere a
filtrelor trebuie sa permita trecerea neatenuata a semnalelor
utile si
rejectia parazitilor. In acest scop se folosesc fie filtre
trece-jos
pasive, fie, pentru canale puternic perturbate, filtre active.
S atenuarea: se realizeaza fie prin divizoare rezistive,
fie prin
amplificatoare cu factor de amplificare subunitar.
In cazul
divizoarelor rezistive este foarte importanta stabilitatea si
precizia
acestora.
S amplificarea: se realizeaza cu amplificatoare cu castig
variabil;
factorul de amplificare poate fi comandat de un microproces
or sau
reglat automat, chiar in interiorul lantului de masura.
Toate aceste operatii care pot fi efectuate de elementele de
adaptare
poarta numele de conditionare a semnalului.
10.4.2. Convertor analog-digital
Convertorul analog-digital este componenta principala a oricarui s
istem
de achizitie de date. Aceasta componenta realizeaza tra
nsformarea
tensiunii analogice intr-un cod numeric binar, care reprezinta v
aloarea
numerica aproximativa a tensiunii de la intrare. Principala
masura a
acestei aproximatii este data de numarul de biti pe care se face conversia.
De regula, criteriile de alegere ale CAD sunt, in principal trei:
3 timpul de conversie;
3 precizia conversi ei care cuprinde toate sursele
de erori:
histerezisul, eroarea de cuantificare, rezolutia etc;
3 rejectia zgomotelor.
De exemplu, in cazul masuratorilor in retelele energetice la (f =50Hz), cel
mai potrivit este CAD cu aproximatii succesive, care asigura viteze bune
de conversie, precizie ridicata, numarul de biti alesi fiind un compromis
intre viteza si precizie convertor ce va fi prezentat in continuare.
Metoda aproximarii succesive este cea mai raspandita metoda de realizare
a conversiei analog-digitale in convertoarele cu rapiditate
medie si
ridicata. Structura CAD cu aproximatii succesive contine un conv
ertor
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 112-----------------------
si Masurari
digital-analogic. Insa, in comparatie cu CAD cu compensare dinamica, in
CAD cu aproximatii succesive semnalul de iesire al CDA creste pana la
nivelul semnalului de intrare pe perioada a n tacte (pentru convertorul cu
n-biti). Ca rezultat, procesul de conversie ocupa un timp considerabil mai
mic si, in afara de aceasta, timpul de conversie nu depinde
de nivelul
semnalului de intrare.
Ui
Uref
- +
CD/A
Iesire
numerica
RAC
Generator
si schema de comanda
de tact
a)
DM
111
Semnal de iesire analogic
111
110
110
101
110
100
Iesirea CDA 100
011
011
010
LSB MSB Iesirea RAC 010
001
001
1 1 0
000
b) timp c)
Fig. 10.6. Convertor analog-digital cu aproximatii succesive.
a) Schema de structura simplificata;
b) Diagrama temporara a semnalelor;
c) Schema logica de functionare a CA/D cu aproximatii succesive.
Aceasta metoda se bazeaza pe aproximatia semnalului de intrare cu codul
binar si controlul ulterior a corectitudinii acestei aproxima
tii, pentru
fiecare grad al codului, pana nu se va atinge cea mai buna aproximatie a
valorii semnalului de intrare. La fiecare etapa a acestui proc
es valoarea
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 113-----------------------
113
binara a aproximatiei curente se memoreaza in registrul
aproximarii
consecutive (RAC).
In figura 10.6 este data schema functionala a CAD cu
aproximatii
succesive cu n=3 si se prezinta principiul lui de functionare.
Convertirea incepe cu initializarea valorii 1 a MSB in RAC. Ac
easta
corespunde primei evaluari a valorii semnalului de intrare cu jumatate din
valoarea intregului diapazon. Comparatorul compara semnalul de iesire al
CDA cu tensiunea de intrare si elibereaza spre controler o c
omanda de
golire ( stergere ) a MSB, daca evaluarea primara depaseste valoarea
semnalului de intrare; in caz contrar aceasta valoare ramane memorata. In
tactul urmator controlerul fixeaza valoarea 1 pe urmatorul bit,
si din
nou, reesind din nivelul semnalului de intrare, comparatorul decide de a
memora sau nu starea acestui rang.
Conversia se prelungeste in mod analogic, pana nu va fi verificat ultimul
LSB. In acest moment starea memorata in RAC si in registrul
de iesire
este cea mai buna aproximatie binara a semnalului de intrare - acesta si
este semnalul numeric de iesire ( cuvantul ) al CAD.
10.4.3. Circuit de esantionare memorare
Un circuit de esantionare si memorare realizeaza prelevarea valorii, de la
un moment dat, a unui semnal analogic (tensiune sau curent e
lectric) si
memorarea acestei valori, figura 10.7.
In stare de esantionare, impusa de nivelul logic 1 al semn
alului de
comanda esantionare/memorare, circuitul de esantionare si
memorare
functioneaza ca repetor.
Circuitele de esantionare si memorare se utilizeaza in si
stemele de
achizitie si distributie de date. Astfel, intr-un sistem de achizitie de date
iesirea CEM este conectata la intrarea CAD. In intervalul corespunzator
efectuarii unei conversii analog-numerice, circuitul de esan
tionare si
memorare este comandat in stare de memorare pentru
a mentine
constanta tensiunea la intrarea CAD. Astfel, se obtine mari
rea valorii
limitei superioare a domeniului de frecvente ale semnalului de intrare la
care CAD este utilizat la rezolutia maxima, data de numarul d
e biti ai
acestuia. Se precizeaza ca acest deziderat este atins daca tensiunea de la
intrarea CAD nu se modifica in intervalul efectuarii conversiei
cu mai
mult de 1/2 LSB. In sistemele de distributie a datelor, circ
uitele de
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 114-----------------------
i Masurari
esantionare si memorare sunt utilizate pentru reconstituirea semna
lelor
multiplexate in timp.
U U
i e
Ui
Ui U
e
CEM
t t t
1 2 3
t
E/M
Esantionare
Memorare
a) b)
Fig. 10.7. Circuit de esantionare-memorare:
a) reprezentare functionala;
b) modul de aproximare a unei curbe prin esantionare.
De cele mai dese ori in sistemele achizitie de date sunt utilizate:
circuit de esantionare si memorare in bucla;
circuit de esantionare si memorare cu integrator.
Circuit de esantionare si memorare in bucla. In timpul es
antionarii,
bucla din figura 10.8 permite eliminarea erorii de mod comun si a erorii
de offset, iesirea fiind fortata sa urmareasca intrarea. Ca efect, tensiunea
la bornele lui C, pe durata cat comutatorul este inchis, este egala cu:
A
Ue Ui
(10.2)
A 1
cu un A foarte mare, la primul etaj, se obtine egalitatea intre U si U .
i e
K _ Ue (t)
_
+
U (t)
i +
A( U -U ) C
e i
Fig. 10.8. CEM in bucla.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 115-----------------------
115
In acelasi timp, aceasta precizie este obtinuta in detrimentul
rapiditatii
deoarece pe durata memorarii amplificatorul A 1 este inevitabil sa
turat,
intoarcerea la functionarea liniara, pentru esantionare, face
sa creasca
timpul de achizitie, care poate atinge mai multe zeci de s.
Circuit de esantionare si memorare cu integrator. In figura 10.
9 sunt
prezentate doua montaje ale CEM cu integrator. In montajul din
figura
10.9,a capacitatea C este izolata in raport cu masa, iar
comutatorul
functioneaza in comutatie de curent, comanda fiind simplificata.
Insa, ca si in cazul precedent, primul amplificator est
e saturat pe
parcursul memorarii. Pentru a depasi aceasta dificultate
se adopta
montajul din figura 10.9,b.
R
K C
_
K
C
_
R
_
U (t)
_
i U (t)
+ i +
+ U (t)
+
e
U (t)
e
a) b)
Fig. 10.9. CEM cu integrator (a) si evitarea saturatiei (b).
10.4.4. Multiplexor analogic
Multiplexorul (MUX) analogic (figura 10.10) este a
nsamblu de
comutatoare analogice cu n intrari (intre 4 si 16) si o iesire, comandat de
un sistem logic care permite cuplarea uneia din intrari la iesire.
Multiplexorul analogic permite utilizarea unui singur co
nvertor A/D
pentru mai multe canale analogice. Utilizarea multiplexoarelor est
e o
solutie economic viabila si in cazul semnalelor de intrare de nivel redus,
pentru care multiplexarea se realizeaza cu costuri ridicate.
Elementul principal al MUX il constituie divizorul de comutare,
care
poate fi realizat in mai multe variante constructive:
1. cu relee obisnuite;
2. cu relee cu mercur;
3. cu relee reed;
4. cu elemente semiconductoare (tranzistoare bipo
lare, diode
schottky, tranzistoare J-FET, tranzistoare C-MOS).
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 116-----------------------
si Masurari
Primele trei variante, utilizand elemente electromecanice,
conduc la
investitii initiale reduse, compensate insa de costuri
ridicate de
exploatare, fiabilitate si durata de functionare redusa. De aceea, utilizarea
lor nu mai este recomandabila.
0
_
1
intrari 2 + uti
lizare
analogice
iesire
n-1
adrese
validare
registru decodor
Fig. 10.10 Organizarea unui multiplexor analogic.
Fiecare tip de multiplexoare, realizate cu elemente semiconductoar
e, au
unele performante mai avantajoase insotite de incoveniente mai mult sau
mai putin surmontabile. Astfel:
A Comutatoarele cu diode rapide au timp de comutatie
1 ns, insa
rezistentele reziduale (in stare inchisa si respectiv deschi
sa) R si
on
Roff sunt mai dezavantajoase, in comparatie cu alte tipuri;
A Comutatoarele cu tranzistoare bipolare au timpi de comutatie mici si
rezistente Ron reduse, dar necesita curenti de comanda importanti, iar
Roff are o valoare relativ mica, ceea ce duce la transparenta mare a
comutatorului;
A Comutatoarele cu J-FET au rezistenta R de ordinul
zecilor de
on
ohmi, timpi de comutatie medii, insa necesita circuite de
comanda
complicate;
A Comutatoarele cu tranzistoare complementare C-MOS, sunt cele mai
avantajoase si cele mai folosite. Ele au timpi d
e comutatie
satisfacatori, rezistenta R relativ mica si R - ridicata
. In acelasi
on off
timp ele pot fi comandate foarte simplu, iar transparenta
creste
5 8
doar la frecvente inalte (10 - 10 ).
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 117-----------------------
117
10.4.5. Registrul tampon (buffer-ul)
Bufferul (registrul tampon - memorie cu trei stari la iesire)
reprezinta
elementul de transfer informational dintre convertorul analog-digita
l si
unitatea centrala, care va efectua stocarea si prelucrarea
informatiei
numerice.
Registrul tampon, al marimilor numerice rezultate din conversie, este de
fapt un integrat care are iesirile legate in paralel la magistrala de date a
sistemului.
10.5.6. Interfete de comunicatie
In cazul supravegherii proceselor si instalatiilor prin sisteme de masurare
si achizitie de date utilizand calculatoare, cartele de achizitii de date etc,
legaturile de comutatie pot prezenta diferite configuratii, depend
ente de
mai multe considerente:
natura semnalului ce trebuie transmis;
destinatia acestuia (memorare, prelucrare sau comanda);
distanta la care trebuie transmis semnalul achizitionat;
frecventa de transmisie etc.
Datorita diversitatii s-a pus problema normalizarii acestor comun
icatii,
impunandu-se anumite tipuri de legaturi definite prin protocoale
precise
in ceea ce priveste modul de comunicatie intre sistemele de masurare sau
prelucrare a datelor.
Pot fi enumerate doua tipuri de comunicatii:
legaturile serie (RS 232C / 422, CCITT V/24);
legaturile paralele (IEEE 488, GPIB, HPIB).
Fiecare tip de legatura de comunicatie este realizata prin intermediul unei
cartele interfata.
Legaturile serie permit transmiterea datelor in serie, pe o s
ingura linie
care leaga cele doua sisteme. Cea mai utilizata norma pentru
aceasta
comunicatie, in momentul de fata, este norma RS 232C - utila
pentru
legaturile la mare distanta.
Legaturile paralele (cea mai utilizata fiind norma GPIB) sunt
destinate
unor viteze de transmisie ridicate, dar la distante limitate (
max. 20m la
GPIB fata de mai mult de 1km la RS 232C).
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 118-----------------------
i Masurari
Legatura serie este un concept introdus de necesitatea de a c
ontrola un
ansamblu tehnic cu elemente dispersate pe suprafete mari. Cel mai simplu
sistem consta in efectuarea unei achizitii de date pentru masu
rari prin
intermediul unor senzori, aceste date fiind apoi utilizate pentru a comanda
diferite dispozitive de actionare.
Un exemplu practic, cand interfata serie este superioara
interfetei
paralele, este transferul de date la distante considerabile. Pentru un astfel
de transfer interfata serie are nevoie de un singur fir, ia
r in cazul
transferului paralel ar fi nevoie de, ca regula, opt fire.
Transferul printr-un singur fir are doua superioritati:
Prima: Este legata de faptul, ca pretul cablului si a setului formator de
linie - receptor va fi considerabil mai mic, in comparatie cu pretul
dispozitivelor tehnice in cazul echivalent, a co
nfiguratiei
multicanale. Reesind din aceasta, si mai ales in cazur
ile cand
avem nevoie de transmisii la distante lungi, interfata seriala este
considerabil mai economica decat cea paralela.
A doua:Transferul serie a datelor permite utilizarea sist
emelor de
comunicatii comerciale, de exemplu de reteaua
telefonica
obisnuita sau de canale standarde de transfer a
informatiei
numerice.
In figura 10.11 sunt prezentate schemele structurale simp
lificate a
interfetelor serie si paralela. Pe ele se exemplifica, pentru
fiecare tip de
comunicare in parte, transferul unui simbol (cuvant) - 1011.
1
MSB MSB
0
1011
Emitator Receptor Emitator Rec
eptor
1
paralel paralel serie s
erie
1
LSB LSB
a) b)
Fig. 10.11. Schemele structurale simplificate ale interfetelor: paralela (a) si
serie
(b) in cazul transferului unui cuvant - 1011
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 119-----------------------
119
In cazul interfetei paralele, fiecare fir este destinat pentru transferul unui
anumit rang al cuvantului (adica: MSB, LSB etc) - in asa mod, poate fi
instantaneu determinat ce cuvant este transmis. Iar, in cazu
l interfetei
seriale toate rangurile cuvantului sunt transmise pe un singur
fir. Noi
putem controla orice rang, cunoscand pozitia lui in sirul de
date serie,
precum si lungimea lui.
Pentru transferul unui simbol, canalul serie necesita un timp
mai mare
decat in cazul transferului paralel. Transferul unui simbol de n- biti,
pe
canalul serie, necesita cel putin de n- ori mai mult timp
, decat la
transferul lui prin interfata paralela.
Astfel, in functie de parametrii impusi sistemului de masurare se va opta
pentru solutia optima (transfer serial sau paralel) pentru fieca
re caz in
parte.
10.4.7. Microprocesorul
Microprocesorul, fiind parte componenta a unitatii centrale de comanda
a unui sistem de achizitie de date, trebuie sa realizeze
urmatoarele
functiuni:
S selectarea canalului analogic pe care se doreste
a se face
achizitia;
S comanda esantionarii;
S comanda conversiei CAD;
S sesizarea sfarsitului conversiei si citirea codului binar rezultat;
S incarcarea codului binar in memorie;
S corectia erorilor introduse de diverse blocuri componente;
S prelucrarea si afisarea datelor;
S testarea blocurilor componente defecte.
Alegerea microprocesorului si a circuitelor sale periferice este dictata de
analiza structurii hard (constituita din componente de microinform
atica,
procesor, memorii, componente electronice clasice) si structurii s
oft in
vederea asigurari cerintelor de viteza de masurare si de versa
litate ale
sistemului.
Tot mai frecvent, in sistemele de masurare moderne se
opteaza pe
utilizarea procesoarelor de semnal . Procesoarele de semna
l (DSP -
Digital Signal Prcesing) sunt microprocesoare a caror arhitectura
a fost
optimizata pentru prelucrarea in timp real a semnalelor discrete obtinute
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 120-----------------------
Masurari
prin esantionarea unor marimi continue. Arhitectura lor a f
ost astfel
conceputa incat sa minimizeze durata de executie a unor algor
itmi de
prelucrare, cum ar fi:
u filtrarea unui semnal;
u convolutia (mixarea) a doua semnale;
u corelatia (compararea) intre doua semnale;
u rectificarea, amplificarea sau transformarea unui semnal;
u transformata Fourier rapida (FFT).
10.5. Determinarea frecventei de esantionare a semnalelor
Cum s-a mentionat anterior, un rol important in proiectarea unui SAD il
ale respectarea teoremei lui Shannon: frecventa de esantio
nare a
semnalului, pentru a nu pierde informatii la reconstituirea sa, trebuie sa
fie minimum dublul frecventei maxime din spectrul semnalului .
f e 2 f max
(10.3)
Deoarece, in realitate, conditiile in care s-a dedus teorema esantionarii nu
pot fi indeplinite, frecventa de esantionare se ia, in mod uzual, de 510
ori mai mare decat frecventa semnificativa din spectrul semnalului:
f e (5 10) f max
(10.4)
In consecinta, se vor alege corespunzator elementele functiona
le ale
sistemului de achizitie de date, astfel incat, corelat cu frecventa maxima
din spectrul semnalului, sa rezulte frecventa de esantionare data de relatia
precedenta.
Se calculeaza, mai intai, timpul necesar pentru prelucrarea inf
ormatiei
aferenta unui esantion, ca o suma formata din timpii necesari
pentru
urmatoarele operatii:
Sesantionare-memorare (tEM = timp de comanda + timp de achizitie)
Smultiplexare (tEM = timp de comanda + timp de inchidere)
Sconversie (tCAN = timp de comanda + timp de conversie
analog
numerica)
Smemorare (tm = timp de citire a rezultatului + timp
de stabilire a
ordinului de marime).
Astfel, pentru un singur canal, timpul de esantionare rezulta:
t =t + t + t + t
(10.5)
e1 EM M CAN m
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 121-----------------------
121
Pentru un sistem de achizitie cu n canale, timpul de esantionare este:
t =n·(t + t + t + t ) (
10.6)
e EM M CAN m
Se determina apoi frecventa de esantionare,
f e =1/te
(10.7)
si se verifica respectarea conditiei:
f =(510) f .
(10.8)
e max
Pentru retelele sistemului energetic din R. Moldova, care functioneaza la
frecventa de 50 Hz, se poate considera, cu suficient de buna precizie, ca
numai primele 40 de armonici au influenta in spectrele semnalel
or de
tensiune si curent. Frecventa maxima rezulta deci:
f max= 40 50=2 kHz.
(10.9)
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 122-----------------------
urari
Anexa
1
Marimi masurabile clasificate dupa gradul cu care acestea apar in
legile electromagnetismului
Interval de Interval de
Cate-
Marimea fizica Simbol frecventa de valori
goria
masura masurabile
Intensitatea curentului el. I 8 -15 5
010 Hz 10 10 A
Tensiune electrica U 9 -10 6
010 Hz 10 10 V
Sarcina electrica Q 0 Hz -15 -1
10 10 C
grad 1 Flux magnetic 0 Hz -6 2
10 10 Wb
Intensitatea campului el. E 01010 Hz -8 6
10 10 V/m
Inductia magnetica B 5 -9
010 Hz 10 10 Tl
Rezistenta, Impedanta, R, Z, X 9 -7 16
010 Hz 10 10
Reactanta
Conductanta, Admitanta, G, Y, B 9 -10 2
010 Hz 10 10 S
Susceptanta
Capacitate C 9 -18 0
010 Hz 10 10 F
Inductivitate L 9 -10 6
grad 0 010 Hz 10 10 H
Factor de calitate Q 9 -2 5
010 Hz 10 10
Factor de pierderi tg -3 9 -6
10 10 Hz 10 10
dielectrice
Permitivitate dielectrica -3 9 0 5
r 10 10 Hz 10 10
Permitivitate magtetica 9 0 6
r 010 Hz 10 10
Putere activa P 11 -8 8
010 Hz 10 10 W
Putere reactiva Q 0 8
4565 Hz 10 10 var
grad 2 Putere aparenta S 0 9
4565 Hz 10 10 VA
Energie electrica We -2 11
4565 Hz 10 10 k
Wh
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 123-----------------------
Anexe
123
Anexa 2
Unitati SI fundamentale
Unitatea SI
Marime Sim-
Denumire Definitie
bol
Un metru este lungimea drumului
parcurs de
lumina, in vid, intr-un inte
rval de timp
Lungime metru m 1/299.792.458 dintr-o secund
a. Definitie
adoptata la cea de-a 17-a Conferinta Gen
erala
de Masuri si Greutati din 1983.
Masa kilogramului prototip
international
Masa kilogra kg adoptat ca unitate de masura
a masei la
m Conferinta Generala de Masuri si Greutat
i din
1889.
Durata a 9.192.631.770 perioade
ale radiatiei
care corespunde tranzitiei int
re cele doua
Timp secunda s
niveluri hiperfine ale starii f
undamentale a
atomului de cesiu 133.
Intensitatea unui curent electric
constant care
mentinut in doua conductoar
e paralele,
rectilinii, de lungime infini
ta, sectiune
Intensitate amper A circulara neglijabila, asezate in vid, l
a distanta
de 1m unui de altul, ar prod
uce intre aceste
. -7
conductoare o forta de 2 10 N pe o lun
gime
de 1 metru.
Temperatura Kelvinul este fractiunea
1/273,16 din
termo- kelvin K temperatura termodinamica a punctului
triplu
dinamica al apei.
Cantitatea de substanta a unui
sistem care
Cantitate de
mol mol contine atatea elementare cati
atomi sunt in
substanta
0,012 kg de carbon 12.
Intensitatea luminoasa, intr-o dir
ectie data, a
unei surse de lumina care emi
te o radiatie
. 12
monocromatica cu frecventa de 540 10
Hz si
Intensitatea
candela cd care are o intensitate radiant
a in aceeasi
luminoasa
directie de 1/683 watt pe steradian. Def
initia a
fost adoptata la cea de-a 16
-a Conferinta
Generala de Masuri si Greutati din 1979.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 124-----------------------
i Masurari
Anexa 3
Unitati SI suplimentare
Unitatea SI
Marime
Denumire Simbol Definitie
Unghiul plan cuprins intre doua
raze care
Unghiul
radian rad delimiteaza pe un cerc un arc
cu lungimea
plan
egala cu raza.
Unghiul solid care avand in ce
ntrul unei
Unghiul sfere decupeaza pe suprafata sf
erei o arie
steradian sr
solid egala cu cea a unui patrat avand latura
egala
cu raza sferei.
Anexa 4
Multiplii si submultiplii SI
Factor de Prefix Factor de Prefi
x
multiplicare Denumire Simbol multiplicare Denumire
Simbol
24 -24
10 yotta Y 10 yocto
y
21 -21
10 zetta Z 10 zepto
z
18 -18
10 exa E 10 atto
a
15 -15 femto
10 peta P 10
f
12 -12 pico
10 tera T 10
p
9 -9
10 giga G 10 nano
n
6 -6
10 mega M 10 micro
3 -3
10 kilo k 10 mili
m
2 -2
10 hecto h 10 centi
c
1 -1
10 deca da 10 deci
d
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 125-----------------------
Anexe
125
Anexa 5
Unitati de masura derivate ale SI
Simbol
Nr. Marimea Denumirea
ul
2
1 Arie metru patrat
m
3
2 Volum metru cub
m
3 Viteza metru pe secunda
m/s
2
4 Acceleratie metru pe secunda la patrat
m/s
5 Viteza unghiulara radian pe secunda
rad/s
2
6 Acceleratie unghiulara radian pe secunda la patra
t rad/s
7 Numar de unda unu pe metru
1/m
8 Frecventa Hertz
Hz
3
9 Densitate, masa volumica kilogram pe metru cub
kg/m
10 Forta newton
N
11 Presiune, tensiune mecanica pascal
Pa
12 Vascozitate dinamica pascal . secunda
Pa . s
2
13 Vascozitate cinematica metru patrat pe secunda
m /s
14 Lucru mecanic, energie joule
J
15 Putere watt
W
16 Cantitate de electricitate coulomb
C
17 Tensiune electrica, diferenta de
volt
V
potential, tensiune electromotoare
18 Intensitatea campului electric volt pe metru
V/m
19 Rezistenta electrica ohm
20 Conductanta electrica siemens
S
21 Capacitate electrica farad
F
22 Tensiune magnetica, tensiune
amper
A
magnetomotoare
23 Intensitatea campului magnetic amper pe metru
A/m
24 Fluxul inductiei magnetice weber
Wb
25 Inductie magnetica tesla
T
26 Inductanta henry
H
27 Cantitate de caldura joule
J
28 Entropie joule pe kelvin
J/K
.
.
29 Caldura masica joule pe kilogram kel
vin J/(kgK)
.
.
30 Conductivitate termica watt pe metru kelvin
W/(mK)
31 Intensitate energetica watt pe steradian
W/sr
32 Flux luminos lumen
lm
2
33 Luminanta candela pe metru patrat
cd/m
34 Iluminare lux
lx
35 Activitate (a unei surse radioactive) Becquerel
Bq
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 126-----------------------
si Masurari
Anexa 6
Coeficienti de conversie ai unitatilor de masura straine* in unitati si
derivate SI
Unitati de masura straine SI Unitati si derivate de ma
sura SI
coef. unitate coeficient uni
tate
pentru lungime
1 Yard (yds) 1,094 Metru (m)
1 Tol [inch eng.] (in.) 0,03937 Milimetri (mm)
1 Tol [inch] (in.) 0,3937 Centimetri (c
m)
1 Picior [foot] (ft.) 3,281 Metru (m)
1 Mila [mile] 1,610306 Kilometru (km
)
pentru suprafata
2
1 Yard patrat [square yard] (sq.yds) 0,836127 Metru patrat
(m )
2
1 Tol patrat [square inch] (sq.in.) 645 Milimetri pat
rati (mm )
2
1 Picior patrat [square foot] (sq.ft.) 10,76391 Metru patrat
(m )
2
1 Mila patrata [square mile] 2,590674 Kilometru pat
rat (km )
pentru greutate
1 Uncie [ounce] (ozs) 28,46781 Grame (g)
1 Funt (lb) englez 453,6 Grame (g)
1 Funt (lb) german 400,0 Grame (g)
1 Funt (lb) rusesc 409,512 Grame (g)
pentru volum
3
1 Tol cub [cubic inch] (cu.in.) 0,028317 Metru cub (m
)
1 Tol cub [cubic inch] (cu.in.) 0,016387 Litru (l)
3
1 Picior cub [cubic foot] (cu.ft.) 16,4 Centimetru cu
b (cm )
1 Picior cub [cubic foot] (cu.ft.) 28,31658 Litru (l)
1 Galon englez (Imp) [gallon UK] 4,546095 Litru (l)
1 Galon american (US) [gallon UK] 3,785413 Litru (l)
pentru presiune
1 Foot / inchi cub (psi) 6,89 kiloPascali (
kPa)
1 Foot / inchi cub (psi) 0,0689 Bari (Bar)
1 Atmosfere 101,3274 Pascali (Pa)
pentru vitez a
1 Mila pe ora (mile/hr) 1,609344 kilometru pe
ora (km/ora)
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 127-----------------------
Anexe
127
* unitati ce se mai folosesc, cu precadere, in tarile anglo-saxo
ne dar nu numai.
Majoritatea acestor unitati de masura nu sunt recomandate pen
tru utilizare si sunt
prevazute a fi abandonate.
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 128-----------------------
surari
Anex
a 7
Semne conventionale utilizate in schemele de masurare
Semnal Semnal
Semnificatia Semnificatia
conventional conventional
curent (tensiune) sursa ideala de
continuu tensiune
curent (tensiune) sursa ideala de
alternativa curent
curent continuu si
autotransformator
alternativ
impedanta sau transformator de
rezistenta tensiune monofazat
transformator de
sunt
curent
rezistenta variabila aparat indicator
rezistenta variabila
V voltmetru indicator
cu contact mobil
inductanta A ampermetru
indicator
inductanta cu miez aparat de masurat
feromagnetic cu 0 la mijloc
condensator aparat inregistrat
or
pila electrica sau A ampermetru
acumulator inregistrator
intreruptor voltmetru
V
monopolar inregistrator
wattmetru
siguranta fuzibila W
inregistrator
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 129-----------------------
Anexe
129
Anexa
8
Simboluri marcate pe cadranele instrumentelor electrice de
masurare
Simboluri care indica principiul de functionare
Instrument magnetoelectric cu cadru mobil
Logometru magnetoelectric
Instrument cu magnet mobil
Instrument feromagnetic (cu fier mobil)
Instrument electrodinamic
Instrument ferodinamic
Logometru electrodinamic
Instrument de inductie
Instrument cu lamele vibrante
Instrument electrostatic
Instrument termic cu fir cald
Instrument bimetalic
Instrument cu redresor
Instrument termoelectric (cu termoelement)
Simboluri care indica felul ecranarii
Ecranare electrostatica
Ecranare magnetica
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 130-----------------------
130 Metrologie, Standardizare si Masur
ari
Anexa 8 continuare
Simboluri care indica felul curentului masurat
- Curent continuu
~ Curent alternativ monofazat
Curent continuu si alternativ monofazat
Simboluri care indica clasa de exactitate
Clasa se refera la erorile exprimate in procente di
n
1,5
valoarea conventionala (ex. 1,5)
1,5
Idem, din lungimea scarii gradate (ex. 1,5)
1,5 Idem, din valoarea masurata (ex. 1,5)
Simboluri care indica pozitia normala de functionare
^ Cu cadran vertical
Cu cadran orizontal
u
60 Cu cadran inclinat fata de orizontal (ex. 60°)
Simboluri care indica tensiunea de incercare
Tensiunea de incercare 500 V
2 Tensiunea de incercare peste 500 V (ex. 2 kV)
Protectie impotriva tensiunii inalte care depaseste
tensiunea de incercare
W Borna de pamant
Andrei CHICIUC
----------------------- Page 131-----------------------
urari
BIBLIOGRAFIE
1. Antoniu M., Masurari electronice. Metrologie, aparate de masur
a
analogice, Ed. SATYA, Iasi, 1999.
2. Barbulescu D., Marcuta C., Masurari electrice si electron
ice.
Indrumar de laborator, Institutul Politehnic Iasi, 1986.
3. Bogoevici N., Electrotehnica si masurari electrice, Ed. Didactica si
pedagogica, Bucuresti, 1979.
4. Buzduga M., Marcuta C., Sarbu G., Metrologie. Teorie si practica,
Ed. Tehnica-Info, Chisinau, 2001.
5. Chiciuc A., Determinarea parametrilor de calitate a energiei
in
regim deformant, Teza de doctorat, UPB, Bucuresti, 1999.
6. Golovanov C., Albu M.: coordonatori, Probleme moderne
de
masurare in electroenergetica, Ed. Tehnica, Bucuresti, 2001.
7. Dally J., Riley W., McConnell K., Instrumentation for engineering
measurements, John Wiley & Sons, Inc, New York, 1993.
8. Ignea A., Masurarea electrica a marimilor neelectrice, Ed. de Vest,
Timisoara, 1996.
9. Iliescu C., Ionescu-Golovanov C., s.a., Masurari electric
e si
electronice, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1983.
10. Iliescu C., Pantelimon B., s.a., Metrologie. Sisteme de masurare, Ed.
ICPE, Bucuresti, 1994.
11. Manolescu P., Ionescu-Golovanov C., Masurari electric
e si
electronice, Ed. Didactica si pedagogica, Bucuresti, 1979.
12. Pantelimon B., Iliescu C., Masurarea electrica a marimi
lor
neelectrice, Ed. Tritonoc, 1995.
13. Tertisco M., Stamara A., s.a., Aparate de masurat si con
trol.
Automatizarea productiei , Ed. Didactica si pedagogica, Bucu
resti,
1994.
14. Todos P., Golovanov C., Senzori si traductoare, Ed. teh
nica,
Chisinau 1998.
15. Tompkins W., Webster J., Interfacing sensors to the IBM
PC ,
University of Wisconsin-Madison, Prentice-Hall, 1988.
16. Vlaicu C., Sisteme digitale de masurare, Litografia U.P.B., Bucuresti,
1995.
17. Voiniciuc C., Cretu M., Sarmasanu C., Potangeanu P., Masur
ari
electrice si neelectrice. Elemente de metrologie generala
si
instrumentatie, Universitatea Tehnica Gh. Asachi , Iasi, 1999.
Andrei CHICIUC

Текстовый документ

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Текстовый документ

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

----------------------- Page 1-----------------------

Prin marime se intelege tot ce poate varia cantitativ. Din

in aceasta expresie nu mai intervine suprafata S. Aceasta metoda necesita

de unde rezulta capacitatea:

M NBSi cos (6.9

termorezistentelor. Spre deosebire de

cresterea temperaturii si se exprima cu

Fig. 9.13. Pirometru optic cu disparitia filamentului.

S-ar putea să vă placă și