MET 1 Notiuni de Metrologie

MĂSURĂRI IN ELECTRONICĂ ŞI
TELECOMUNICAŢII
CURS ANUL II
Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii
si Tehnologia Informaţiei
2021-2022
BIBLIOGRAFIE
1. Antoniu M.: Măsurări electrice şi electronice, vol.I, II şi III, Editura "Satya", Iaşi,
2001.
2. Iliescu C.,: Măsurări electrice şi electronice, E.D.P. - Bucureşti 1984
3. Millea A.: Măsurări electrice: principii şi metode, E.T.- Bucureşti, 1980
4. Jones L. D., Chin A. F.: Electronic Instruments and Measurements, Prentice-Hall,
1991
5. Fantom A.E.: Radiofrequency & Microwave Power Measurement, Peter
Peregrinus, 1990
6. Nicolau Ed. (coord.) : Manualul inginerului electronist, vol. I, E.T.- Bucureşti,
1979
7. Vremeră E.: Măsurări electrice şi electronice, vol. I, MatrixRom, Bucureşti, 1998
8. Vremeră E.: Măsurări electrice şi electronice, vol. II, MatrixRom, Bucureşti, 2002
9. Vremeră E., Zet C., Harja C.: Măsurări electrice şi electronice, îndrumar de
laborator, rotaprint U.T. "Gh. Asachi" Iaşi, 1997.
CUPRINS
• Cap. 1. Noţiuni generale de metrologie electronică

• Cap. 2. Instrumentaţie electronică de măsurat
• Cap. 3. Măsurarea tensiunii
• Cap. 4. Măsurarea intensităţii curentului electric
• Cap. 5. Măsurarea puterii
• Cap. 6. Măsurarea impedanţei
• Cap. 7. Măsurarea unor parametri de semnal
https://forms.office.com/r/k8pDdWNpa3
CAPITOLUL 1
NOŢIUNI DE METROLOGIE
1.1 TERMINOLOGIE
- Conform ISO (International Organization for Standardization)
-• JCGM, Joint Committee for Guides on Metrology (JCGM_100_2008.pdf)
Măsurarea:
- VIM, International
ansamblul Vocabulary
operaţiilor având ofcaBasic
scopand General Terms
determinarea in Metrology
valorii unei mărimi.
(JCGM_200_2008.pdf)
Scopul măsurării este să cuantifice ceea ce este cunoscut calitativ.
• Măsură şi măsurare:
In sens larg măsura este simbolul armoniei şi schimbării, reprezentarea
corectitudinii şi exactităţii faţă de om şi societate ca şi în toate formele de
cunoaştere, emoţie sau acţiune. Măsurarea desemnează acţiunea.
CAPITOLUL 1
1.1 TERMINOLOGIE
• Metrologia:
domeniul cunoaşterii relativ la măsurări. Ea este aplicată (mijloc) şi
fundamentală (scop în sine).
• Metoda de măsură:
ansamblul operaţiilor teoretice şi practice, în termeni generali, reunite pentru
executarea măsurării după un principiu dat.
CAPITOLUL 1
1.1 TERMINOLOGIE
• Principiul de măsură:
baza ştiinţifică a unei metode de măsură.
• Procesul de măsură:
Totalitatea informaţiilor, echipamentelor şi operaţiilor relativ la o măsurare
dată şi cuprinde: principiul, metoda, modul de lucru, valorile mărimilor de
influenţă şi etaloanele.
CAPITOLUL 1
1.1 TERMINOLOGIE
• Rezultatul măsurării:
valoarea unei mărimi obţinută prin măsurare. Rezultatul se referă la o
indicaţie, un rezultat brut, un rezultat corectat, media mai multor rezultate.
• Valoarea unei mărimi:

este asocierea dintre un număr, care reprezintă magnitudinea mărimii, si o
mărime de referinţă. Prin raportarea valorii la referinţă se obţine valoarea
numerică. In timp ce valoarea este constantă, valoarea numerică se
schimbă funcţie de referinţă: 1 V, VN:1; 1000 mV, VN: 1000.
• Exactitatea măsurării:
gradul de legătură între rezultatul unei măsurări şi valoarea sa adevărată.
CAPITOLUL 1
1.1 TERMINOLOGIE
• Incertitudinea măsurării:
estimare caracterizând intervalul valorilor în care se situează valoarea
adevărată a unei mărimi măsurate.
• Etalon primar:
etalonul care prezintă calităţile metrologice cele mai bune într-un domeniu
dat.
CAPITOLUL 1
1.1 TERMINOLOGIE
• Metodologia de măsură:
examinarea modelelor, metodelor, mijloacelor şi măsurărilor selectate
pentru determinarea unei mărimi specifice într-o ramură particulară şi pentru
o problemă dată.
• Mărimea:
un atribut al unui fenomen, corp sau substanţă susceptibil de a fi distins
calitativ şi de a fi determinat cantitativ.
• Unitatea de măsură:
o mărime determinată, adoptată prin convenţie, utilizată pentru exprimarea
cantitativă a mărimilor de aceeaşi dimensiune.
CAPITOLUL 1
1.1 TERMINOLOGIE
• Accesul la o măsurare:
ansamblul acţiunilor care permit obţinerea rezultatului prin măsurare. Se
disting patru tipuri de acţiuni (metodologii): de observare, de verificare, de
experimentare şi de reuşită.
Acţiunea de observare relevă teoria în sensul ei etimologic, ca şi cea de
presupunere ce decurge din ipoteze;
Acţiunea de verificare a ceea ce s-a presupus;
Acţiunea de experimentare, ce dă atenţie cauzelor şi efectelor acestora,
comparându-le apoi cu efectele aşteptate;
Acţiunea de reuşită: relevă ce trebuie făcut în permanenţă pentru a avea
succes când se anunţă valoarea măsurată şi incertitudinea sa.
Accesul la o măsurare: obţinerea rezultatului prin măsurare.

CAPITOLUL 1
1.2 PROCESUL DE MĂSURARE
Elementele principale:
• Măsurandul (mărimea de măsurat)
• Metoda
• Mijlocul de măsurat (aparatul de măsurat)
• Etalonul. Alte Alte
măsurări acţionări
Traductoare El. de execuţie
Informaţii Acţionare
directe Acţionare
Informaţii directă indirectă
indirecte
Alte Măsurare şi control Alte
informaţii ieşiri
Figura 1.1 Procesul de măsurare şi control.

CAPITOLUL 1
1.2.1 MĂRIMEA DE MĂSURAT
MM
M
MD
Figura 1.2
Multimea M:
• Mărimi definibile (MD)

• Mărimi masurabile (MM).
A: https://forms.office.com/r/QPZnn0Wczx
CAPITOLUL 1
• Clasificarea mărimilor măsurabile:
A. După criteriul energetic, mărimile măsurabile se împart în mărimi active
şi mărimi pasive.
B. După variaţia în timp, mărimile măsurabile se împart în constante şi
variabile.
nestaţionar neperiodic (aleator)
Mărime variabilă { staţionar { sinusoidal
masurabilă
{ constantă
periodic {
nesinusoidal
CAPITOLUL 1
• Pentru mărimile variabile staţionar se pot măsura:

- valoarea instantanee la un moment dat sau într-un interval de timp t1-t2
dat;
- un parametru global:
1 t2
- valoarea medie:
X med = ∫ x(t).dt (1.1)
t 2 - t1 t
1
1 t2
- valoare efectivă: X = ∫ x 2 (t).dt (1.2)
t 2 - t1 t
1
- valoare maximă: (1.3)
X m = max t ... t | x(t)|
1 2
CAPITOLUL 1
• Pentru mărimile variabile nestaţionar se poate măsura:
- valoarea instantanee la un moment dat sau la momente discrete de timp
(prin eşantionare);
- valoarea medie pe un interval de timp t1-t2 dat;
- ansamblul valorilor instantanee într-un interval de timp.
CAPITOLUL 1
1.2.2 METODA DE MĂSURARE
Metoda (methodos = cale, mijloc, gr.) reprezintă un sistem de reguli sau principii de
cunoaştere şi de transformare a realităţii obiective. Cele care conduc la cunoaşterea valorilor
mărimilor măsurabile se numesc metode de măsură.
Metoda de măsurare stabileşte funcţia de măsurare prin intermediul căreia se atribuie
numere reale fiecărei mărimi măsurabile, rezultând valoarea mărimii măsurate. Aparatul de
Clasificarea metodelor de măsurare :
măsurat realizează această corespondenţă.
a. modul în care este comparată mărimea de măsurat cu cea de

referinţă prin intermediul mijlocului de măsurat:
- simultan, Metode de comparaţie simultană, figura 1.3a)
- sau succesiv, Metode de comparaţie succesivă, figura 1.3b) –c)
REF X REF X
Mijloc de masurare Mijloc de masurare Mijloc de masurare
REZULTAT CALIBRARE REZULTAT
a) b) c)
Figura 1.3
CAPITOLUL 1
a1.1 Metode de comparaţie simultană 1:1 directă:
Metoda diferenţială: REF X
Mijloc de masurare
x = x0 + ξ (1.4)
REZULTAT
∆x ∆ x0 ∆ξ ∆ x0 ξ ∆ξ (1.5) ξ
= + ≈ + . a)
x x x x0 x ξ
Figura 1.3
CAPITOLUL 1
a1.1 Metode de comparaţie simultană 1:1 directă:

REF X
Metoda de zero:
x - x0 ≤ PS ⇒ x = x0 (1.6)
Mijloc de masurare
∆x ∆ x0 PS
≈ + (1.7) REZULTAT
x x0 x α=0
a) (PS)
Figura 1.3
CAPITOLUL 1
a1.2 Metode de comparaţie simultană 1:1 indirectă: REF X
- Metoda comparaţiei simple: X=K*REF Mijloc de masurare
- Metoda substituţiei: REF= Xt: 1. X⇒K1; 2. X=X0⇒K2; 3. X=f(X0,K1,K2) REZULTAT

K≅1
- Metoda permutării : 1. (REF, X)⇒K1; 2.(X, REF)⇒K2; 3. X=f(REF,K1,K2) a)
Figura 1.3
CAPITOLUL 1
a1.3 Metodele de măsurare prin comparaţie simultană 1:n : REF X
- Metodele de adiţionare: REF= REF1+REF10+REF100+… Mijloc de masurare
- Metodele de raport REZULTAT
∆x ∆ x0 ∆K
x = K x0 (1.8); = + (1.9) a)
x x0 K Figura 1.3
CAPITOLUL 1
a2 Metodele de măsurare prin comparaţie succesivă
REF X
α CAL = f (REF) (1.10);

Mijloc de masurare Mijloc de masurare
α = f ( x, α CAL ) (1.11) CALIBRARE REZULTAT
b) c)
Figura 1.3
CAPITOLUL 1
1.2.3 MIJLOACELE ELECTRICE DE MĂSURAT
• Măsurile: materializează una sau mai multe valori ale unei mărimi fizice
• Instrumentele de măsurat: cea mai simplă asociere de dispozitive şi elemente
care poate furniza informaţii de măsurare
• Aparatele de măsurat: mijloacele de măsurat construite pe baza unei scheme şi
constituite din mai multe convertoare
Click to add text
• Sistemele de măsurat: ansamblul de aparate de măsurat, măsuri şi dispozitive
anexă, reunite printr-o schemă sau metodă comună în vederea măsurării uneia sau
mai multor mărimi.
Ansamblul mijloacelor tehnice care materializează şi conservă unităţile de
măsură şi furnizează informaţi de măsurare utilizând ca suport energetic pe cel
electric constituie mijloacele electrice de măsurat. Ele pot fi împărţite în:
• Măsuri
• Instrumente de măsurat
• Aparate de măsurat
• Sisteme (instalaţii) de măsurat.
CAPITOLUL 1
1.2.4 SISTEMUL LEGAL DE UNITĂŢI DE MĂSURĂ. ETALOANE
• A. SISTEMUL INTERNAŢIONAL DE UNITĂŢI DE MĂSURĂ
• Unitatea de măsură este o mărime bine determinată, adoptată prin convenţie,
utilizată pentru exprimarea cantitativă a mărimilor de aceeaşi natură sau diferită, pe baza
unor legi fizice
• Definirea UM este strâns legată de etaloane, ca cea mai precisă valoare, ca
repetabilitate, a unei mărimi; se pot schimba odată cu progresul din ştiinţă şi tehnologie
• Sistem Internaţional: s-au ales mărimile fundamentale (7), de bază (3) şi
independente (4), mărimile suplimentare (2) şi mărimile derivate (35) pentru care s-au
definit UM, simbolurile acestora şi ai multiplilor/submultiplilor care le pot însoţi
• Unităţile derivate sunt definite funcţie de cele fundamentale prin ecuaţii a căror
coeficienţi sunt unitari, proprietate denumită coerenţă.
• Ecuaţiei de dimensiuni leagă o mărime oarecare de cele fundamentale ale unui
sistem coerent de UM
• Pe lângă UM SI, mai există altele tolerate utilizate cu uşurinţă în cazuri concrete
• Ca exemplu: decibelul, dB, utilizat în exprimarea multor parametri relativi:
amplificare, atenuare, putere relativă, nivel
• Definiţia generală este: 10log10(Po/Pi) → n [dB]
• In cazul în care mărimile sunt de ordinul 1 relaţia de calcul devine 20log10(Uo/Ui)
• Niveluri de referinţă – dBm: 1 mW/600Ω, 1 mW/50 Ω; dBµV : 1 µV
• Tensiunile corespunzătoare puterii sunt 0,775 V respectiv 0,223 V
CAPITOLUL 1
lul Dimensiunea
1.2.4 Unitatea
SISTEMUL Simb. unitate
LEGAL DE UNITĂŢI DE MĂSURĂ ETALOANE
e de bază
L metru m
Tabelul
Tabelul 1.1
Tabelul1.1 UM
1.1UM fundamentale
UMfundamentale
derivate deindependente
bază
M kilogram kg
T secunda s
Mărimea Simbolul Dimensiunea Unitatea Simb. unitate Mărimea Simbolul Dimensiunea Unitatea
Unităţi derivate
Frecvenţă f T-1 hertz Hz (1/s) Unităţi fundamentale independente
Energie W L2MT-2 joule J (Nm) Curent electric I I amper
Putere P L2MT-3 watt W (J/s) Temperatura T θ Kelvin
Tensiune el. U L2MT-3I-1 volt V (W/A)
Int. luminoasă candela
Rezistenţa R L2MT-3I-2 ohm Ω (V/A)
Capacitate C L-2M-1T4I2 farad F (A s/V)
Cant. substanţă mol
Inductanţă L L2MT-2I2 henry H (V s/A)
CAPITOLUL 1
UM Definiţia
Tabelul1.2
Tabelul 1.2Definirea
DefinireaUM fundamentaleRealizare
UMfundamentale practică
independente
de bază
m lungimea parcursă de lumină în vid pe durata a 1/299.792.458 LASER cu He-Ne
secunde σ=44x10-12
kg masa prototipului internaţional prototipul din Pt+10%iridiu, Paris
s
Click to add text
durata a 9.192.631.770 perioade ale radiaţiei corespunzătoare MASER cu H (σ=10-13) şi ceasurile
tranziţiei între două nivele hiperfine ale stării fundamentale a cu Cs133 (σ=10-12) pt. timpul
atomului de Cs133 atomic
UM Definiţia Realizare practică

A intensitatea curentului constant care produce o forţă de 2x10-7 N/m când - balanţa de curent
conductoarele sunt situate paralel în vid la distanţă de 1m (σ=3⋅10-6);
- pe baza celor de rez. şi
tensiune (σ=10-8)
K 1/273.16 din temperatura termodinamică a punctului triplu al apei celule de pct. triplu
(σ=10-4)
cd intensitatea luminoasă a unei radiaţii monocromatice de 540 THz şi intensitate
energetică 1/683 W/sr
mol cantitatea de materie a unui sistem ce conţine unităţi elementare (atomi, molecule,
ioni, etc.) câţi atomi sunt în 0,012kg de C12
CAPITOLUL 1
1. An Introduction to the Revised International System of Units (SI);
2. The Units for Mass, Voltage, Resistance, and Electrical Current in the SI
IEEE instrumentation & measurement Magazine, Vol. 22, No. 3, June 2019
Figura 1.4 (a) Simbolurile celor 7 UM fundamentale; (b) Simbolurile celor 7

constante de definire a UM; (c) UM si constantele intr-un singur logo.
CAPITOLUL 1
Tabelul 1.3 Constantele de definire, valorile lor si UM pe care le definesc
R=8,314 462 618 153 24 [J⋅K−1⋅mol−1] (constanta molara a gazelor).

h = const. × f (m); h = ML2T −1 m = const. × f (h); M = T −2 L−1T 2 L−1T 1 ( ML2T −1 ) = M
→ 20.05.2019 20.05.2019 →
CAPITOLUL 1
https://www.bipm.org/en/measurement-units/si-base-units
CAPITOLUL 1
Rezultatele măsurărilor se exprimă prin valoare si UM. In practică, acestea sunt
insotite de multiplii sau submultiplii zecimali ai acestora, tabelul 1.5.
Tabelul 1.5 Multiplii şi submultiplii zecimali
Multipli Submultipli
Prefix Prefix
Nume Simbol Factor Nume Simbol Factor

kilo k 103 mili m 10-3
mega M 106 micro µ 10-6
giga G 109 nano n 10-9
tera T 1012 pico p 10-12
peta P 1015 femto f 10-15
exa E 1018 atto a 10-18
A: https://forms.office.com/r/ybxP5uhXEP
A: https://forms.office.com/r/L1FK9Sib7M

MET 1 Notiuni de Metrologie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MET 1 Notiuni de Metrologie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MĂSURĂRI IN ELECTRONICĂ ŞI

• Cap. 1. Noţiuni generale de metrologie electronică

• Valoarea unei mărimi:

Accesul la o măsurare: obţinerea rezultatului prin măsurare.

Figura 1.1 Procesul de măsurare şi control.

• Mărimi definibile (MD)

• Pentru mărimile variabile staţionar se pot măsura:

a. modul în care este comparată mărimea de măsurat cu cea de

Mijloc de masurare Mijloc de masurare Mijloc de masurare

REZULTAT CALIBRARE REZULTAT

Metoda diferenţială: REF X

a1.1 Metode de comparaţie simultană 1:1 directă:

a1.2 Metode de comparaţie simultană 1:1 indirectă: REF X

- Metoda comparaţiei simple: X=K*REF Mijloc de masurare

- Metoda substituţiei: REF= Xt: 1. X⇒K1; 2. X=X0⇒K2; 3. X=f(X0,K1,K2) REZULTAT

a1.3 Metodele de măsurare prin comparaţie simultană 1:n : REF X

- Metodele de adiţionare: REF= REF1+REF10+REF100+… Mijloc de masurare

- Metodele de raport REZULTAT

α CAL = f (REF) (1.10);

α = f ( x, α CAL ) (1.11) CALIBRARE REZULTAT

UM Definiţia Realizare practică

Figura 1.4 (a) Simbolurile celor 7 UM fundamentale; (b) Simbolurile celor 7

Tabelul 1.3 Constantele de definire, valorile lor si UM pe care le definesc

R=8,314 462 618 153 24 [J⋅K−1⋅mol−1] (constanta molara a gazelor).

Nume Simbol Factor Nume Simbol Factor

S-ar putea să vă placă și