Suport de curs

ANALIZA COMPONENTELOR
SISTEMULUI DE MĂSURARE

Prof.ing.Har Mihaela Voichița

Liceul Tehnologic”Mihai Viteazul” Zalău
Argument
În cadrul proceselor de producție cu înalt grad de mecanizare și
automatizare, mijloacele și metodele de măsurare și control au un rol vital, astfel
încât în orice întreprindere, serviciul de control al calității a devenit sector de sine
stătător și indispensabil pentru bunul mers al producției.În activitatea
industrială, controlul calității produselor necesită permanente măsurări,
efectuate asupra materiilor prime, materialelor și componentelor la fiecare
operație de execuție, la montaj sau asupra produsului finit.

Lucrarea cuprinde patru capitole structurate conform tematicii primite.

Pentru realizarea ei am studiat materiale bibliografice indicate dar şi alte lucrări
ştiinţifice cum ar fi: cărţi şi reviste de specialitate . În acest fel am corelat
cunoştinţele teoretice şi practice dobândite în timpul cursurilor ,cu cele întâlnite
în documentaţia tehnică de specialitate parcursă în perioada de elaborare a
atestatului profesional.

Consider că tema aleasă în vederea obţinerii atestatului în specialitatea

“ Tehnician tehnolog mecanic”, dovedeşte capacitatea mea de a sistematiza şi
sintetiza cunoştinţele, de a rezolva probleme teoretice dar şi practice în
specializarea dorită.
Capitolul I PROCESUL DE MĂSURARE

Procesele de măsurare a unor mărimi fizice sunt

indispensabile pentru asigurarea bunei funcţionări a unei
game largi de maşini şi instalaţii.De fapt, orice activitate
tehnică sau ştiinţifică se desfăşoară prin evaluarea
cantitativă a diverse mărimi,parametrii,etc

Fig.1.1 Schema procesului de măsurare

Procesul de măsurare trebuie să răspundă urmatoarelor
întrebari:
- Ce măsurăm?
- Cu ce măsurăm?
- Cum măsurăm?
Procesul de măsurare este un ansamblu de operaţii de măsurare,
care au drept scop determinarea valorii numerice ale unei mărimi
fizice, cu ajutorul unui mijloc de măsurare şi aplicând anumite
reguli/ principii.

Măsurarea este o operaţie sau un proces metrologic prin care, cu

ajutorul unui mijloc de măsurare (măsura, instrument, aparat etc.)
şi în anumite condiţii, se determină valoarea unei mărimi date,
exprimată printr-o unitate de măsură corespunzătoare.
Elementele componente ale procesului de măsurare

Obiectul de măsurat (măsurandul) este obiectul purtător al

mărimii fizice. -Ce măsurăm?
Măsurarea constă într-o succesiune de operaţii experimentale,
realizate pentru determinarea cantitativă a unei mărimi. Măsurarea
este operaţia metrologică prin care o mărime fizică este comparată cu
unitatea de măsură specifică.
Mijloacele de măsurare sunt sisteme tehnice construite în
scopul comparării mărimii de măsurat cu unitatea de măsură
specifică, în scopul aflării valorii măsurate. Mijlocul de măsurare este
răspunsul la întrebarea „ – Cu ce măsurăm?”.
 Etalonul este un mijloc de măsurare simplu,destinat definirii, reproducerii,
determinării, conservării sau generării uneia sau mai multor valori cunoscute ale unei mărimi,
pentru a servi drept referinţă în operaţia de comparare a etalonului cu alte mijloace de
măsurare.

Etalonul poate fi:

- o măsură etalon;
- un aparat de măsurat etalon;
- un traductor etalon;
- un ansamblu de măsurare etalon.
Mijloacele de măsurare etalon au o destinaţie bine precizată, şi anume aceea de
etalonare a altor mijloace de măsurare.Etaloanele nu se folosesc pentru măsurări curente.

Precizia rezultatelor obţinute prin măsurare poate fi influenţată de

numeroşi factori, din care un rol deosebit îl au mijloacele de măsurare folosite şi metodele de
măsurare alese. Alegerea corectă a metodelor şi mijloacelor de măsurare şi control se face
ţinând seama de mai mulţi factori:
 Precizia măsurării;
 Caracteristicile metrologice şi economice ale mijlocului de măsurare;
 Forma şi dimensiunile pieselor;
 Felul producţiei.
Operaţii pregătitoare pentru utilizarea tehnicilor de măsurare
Asigurarea condiţiilor de microclimat
Influenţa condiţiilor de microclimat asupra mijloacelor de măsurare se manifestă în
două moduri:prin acţiuni reversibile şi prin acţiuni ireversibile. Din prima categorie fac
parte cele datorate dependenţei caracteristicilor metrologice de mărimile specifi ce aerului
înconjurător: temperatură, umiditate, presiune etc. A doua categorie de acţiuni include
efecte de îmbătrânire, coroziune şi alte tipuri de deteriorări care se produc, de obicei, în
timp mai îndelungat.
În metrologie, sunt stabilite aşa-numitele condiţii de referinţă, definite pentru categorii
şi tipuri de mijloace de măsurare. Condiţiile de referinţă cele mai obişnuite sunt
următoarele:
- temperatura de referinţă cel mai des folosită este de +20°C, dar este întâlnită şi valoarea de
+23°C;
- umiditatea de referinţă, exprimată în unităţi de umiditate relativă a aerului, care poate fi
orice valoare din intervalul 40... 65%;
- presiunea de referinţă, de obicei, cu valoarea de 98066,5Pa
 Reglaje prevăzute în instrucţiunile de utilizare
Instrucţiunile de utilizare ale mijloacelor de măsurare complexe prevăd
pregătirea aparatului în vederea măsurării. Operaţiile pregătitoare sunt specifice fiecărui
mijloc de măsurare.

Selectarea domeniilor de măsurare în funcţie de valoarea

prognozată
Un aparat de măsurat poate avea mai multe intervale de măsurare. Aceste intervale
multiple, care se obţin prin acţionarea unei „comenzi” a aparatului (comutator, borne etc.), se
mai numesc domenii de măsurare (uneori se mai folosesc şi termenii „subintervale de
măsurare”, „game de măsurare” şi „scări de măsurare”).

Verificarea legăturilor funcţionale dintre componente

În cazul unui circuit electric, verifi carea legăturilor funcţionale dintre
componentele circuitului se poate face astfel:
- vizual, verificând corectitudinea montajului (dacă legăturile au fost corect făcute,
conform
schemei, dacă lipiturile sunt stabile) şi izolaţia cordonului de alimentare;
- cu aparate de măsură cum ar fi voltmetrul,ampermetrul, cu ajutorul cărora se măsoară
tensiunea, respectiv intensitatea curentului electric;în cazul când circuitul a fost realizat
corect, valorile măsurate trebuie să corespundă cu prevederile documentaţiei tehnice.
Capitolul II
MIJLOACE ȘI METODE DE MĂSURARE
- Cum măsurăm?
Caracteristicile mijloacelor de măsurare

Procesele de măsurare ale unor mărimi fizice sunt esențiale pentru

asigurarea bunei funcționari a unei game largi de mașini și instalații.
Cu toate că sistemele de măsurare sunt, în general, bine puse la punct, există și erori.
Prin efectuarea unei masurari, oricât de precise ar fi aparatele de măsurat și metodele
prin care se măsoară, nu se obține niciodată valoarea adevărată a mărimii de măsurat.

Există trei tipuri de erori: erori sistematice, cele care au o

valoare determinată și un semn precis; erori întâmplătoare,
cele ale căror valori și semne variază la întâmplare, dar și
greșeli, ale căror valori sunt mari și denaturează cu mult
rezultatele măsurătorilor, în urmă acestora trebuind repetată
măsurarea
 Principalele etape ale unui proces de
măsurare sunt: obținerea informației primare
despre mărimea de măsurat sub formă unui
semnal oarecare, prelucrarea informației
obținute și valorificarea informației sub formă
indicării lizibile a înregistrării, a utilizării pentru
calcule complexe. Pentru realizarea acestor etape,
lanțul de măsurare este format din elemente
adecvate operațiilor și fazelor respective.
 Aparatele de măsurat
Tehnica de măsurare, cu
ajutorul căreia se efectuează orice
proces de măsurare, conţine pe lângă
metoda de măsurare si o a doua
componentă: mijlocul de măsurare – ca
element “fizic” cu ajutorul căruia se
aplica o metodă de măsurare în scopul
realizării experimentului ce conduce la
determinarea valorii măsurandului
analizat. Fig.2.1.Schema de principiu a unui aparat de masurat

Mijlocul de măsurare, pe care – indiferent de complexitatea lui – îl vom

denumi la modul generic aparat de masurat, este "plasat" între obiectul sau
procesul analizat si operatorul care execută măsurarea, (v.fig. 2.1,a). Ca
urmare, sub forma sa cea mai simplă, un aparat de măsurat poate fi considerat
ca un diport căruia la intrare i se aplică un semnal X (v. fig. 2.1,b) prelevat de la
obiectul analizat si care reprezintă măsurandul, iar la ieşire furnizează un
semnal Y (un răspuns) sub o formă ce poate fi percepută de operator ca rezultat
al măsurării.
Caracteristicile metrologice ale aparatelor de măsurat
Ele se referă la comportarea aparatelor de măsurat în raport cu obiectul supus
măsurării, cu mediul ambiant şi cu operatorul uman.

Precizie
instrumentala
Prag de
Supraîncarcabilitatea sensibilitate

fiabilitatea Constanta
metrologică Caracteristicile aparatului
aparatelor de
măsurat

Interval de Sensibilitatea
masurare relativa

Rezoluţia Sensibilitatea
 Instrumentele de măsură sunt aparate care afișează valoarea unei
mărimi într-o formă care poate fi înțeleasă de utilizator: fie printr-un afișaj din
cifre, un grafic sau prin deplasarea unui indicator pe o scala. Instrumentele de
măsură au în componentă mai multe elemente:
– dispozitivul de măsurat reprezintă ansamblul componentelor care produc
mișcarea sistemului, a cărui deplasare depinde de mărimea de măsurat;
– elemente de prelucrare a semnalelor sunt componente sau accesorii care
determina modificarea semnalelor (că mărime, faza, formă) sau realizează diverse
operații matematice asupra semnalelor (adunare, scădere, înmulțire, împărțire,
integrare, derivare, logaritmare), cu scopul de a le adapta la instrumentele de măsură
utilizate;
– traductorul este elementul de intrare în lanțul de măsurare, care transformă
mărimea de măsurat într-una electrică, adecvată schemei funcționale sau instalației
respective;
– elementele de referință sunt acele componente care furnizează mărimi cu
parametri de o valoare cunoscută cu precizie (tensiune, curent, capacitate, rezistență
etc), folosite de instrumentele de măsură bazate pe metode de compensație sau de
punte;
– elementele auxiliare sunt componentele care participa la realizarea și
funcționarea corectă a aparatului: surse de alimentare, elemente de protecție
împotriva factorilor perturbatori (câmpuri electromagnetice, vibrații, temperatura,
umiditate etc), elemente de fixare, consolidare și conectare a părților componente
etc.
 Clasificarea instrumentelor de măsură

 După tehnologia utilizată, există instrumentele de măsură analogice și digitale;

 După principiul de funcționare, instruentele de măsură pot fi feromagnetice,
electromagnetice, de inducție, electrodinamice, electrostatice, termice,
magnetoelectrice cu termoelemente, magnetoelectrice cu redresoare, cu vibrații
etc;
 După construcție, există instrumente de măsură pentru obținerea unei singure
interacțiuni (simple) și pentru producerea a două interacțiuni (spre exemplu
logometrul, care măsoară raportul dintre două mărimi electrice);
 După mărimea electrică măsurată, există ampermetre, voltmetre, wattmetre,
ohmmetre, contoare, galvanometre, frecventmetre etc;
 După modul de obținere a rezultatelor măsurării, există instrumente de măsură
care folosesc: metode de măsurare directe, prin care valoarea unei mărimi este
obținută direct, fără calcule suplimentare; metode de măsurare indirecte, prin care
valoarea unei mărimi este obținută prin măsurarea directă a altor mărimi legate de
această ; metode de măsurare combinate
 După caracterul măsurării în timp, instrumentele de măsură pot folosi: metode de
măsurare dinamice, efectuate asupra unor mărimi variabile, care presupun un timp
de răspuns mic; metode de măsurare statice, care se efectuează asupra unor
mărimi de regim permanent, de valoare constanța; metode de măsurare statistice,
care se efectuează asupra unor mărimi cu caracter aleatoriu sau cu variație
imprevizibilă în timp.
 Capitolul III
TENDINȚE DE DEZVOLTARE A PROCESELOR DE
MĂSURARE

Utilizarea calculatorului în procesul de măsurare permite înlocuirea

instrumentului de măsurare cu o simplă cartelă de achiziţie a datelor, care poate
fi comandată de la tastatura calculatorului iar rezultatele măsurătorilor pot fi
vizualizate pe monitor sub formă numerică sau grafică.

Tehnologiile de măsurare merg mai departe pentru a satisface nevoile de procesare

Producătorii caută tehnologie de măsurare avansată, cum ar
fi viteza ciclurilor de măsurare, abilitatea de a verifica piesele cu
o precizie mai ridicată și abilitatea de a măsura precis
caracteristicile geometrice și formele fluide.
Tehnologia metrologică a evoluat foarte mult în ultimii ani și
acum sunt disponibile instrumente care să satisfacă exact aceste
cerințe de inspecție
 Sisteme optice
Pentru prelucrarea produselor, unul din primele beneficii aduse de
tehnologia optică de măsurare este viteza, după cum se poate vedea în aplicațiile din
industria construcțiilor de mașini .

Avantaje tehnologice: Scanarea 3D prin această metodă este mult mai rapidă

comparativ cu alte tehnologia laser. Acesta se datoreaza campului vizual semnificativ

mai mare.
Tehnologie în continuă dezvoltare, pentru care sunt implementate deja standarde de
verificare metrologică.Se poate atinge o precizie ridicată, cu valori de 3…15 microni,
dar necesită condiții speciale ale suprafeței măsurate.
Dezavantaje: Metodele de captare 3D laser &

optice, pot fi influențate de transparență sau luciul

suprafețelor măsurate. Suprafețele foarte lucioase și
cele transparente necesită acoperire cu substanțe de
contrast ( spray alb ).
 Sisteme de capete de masurare tactile
Tehnologia tactilă este foarte cunoscută și este înglobată atât în echipamente dedicate de măsurare
3D (CMM) cât și în mașini de prelucrare cu comanda numerică (CNC).
Echipamentele de măsurate 3D prin tehnologia tactilă sunt disponibile ca CMM sau Brațe
articulate de măsurare.
Avantaje tehnologice
 Tehnologie matură, documentare vastă și standarde de utilizare bine puse la punct
 Pot atinge precizii foarte ridicate, cu valori sub micron, dar necesită condiții speciale în acest
sens. (Brațele de măsură nu fac obiectul acestei calități)
 Pentru aplicații cu complexitate mică, sunt soluții ieftine. Numarul de furnizori este ridicat iar
competitivitatea este acerbă
 Spre deosebire de metodele laser & optice, nu pot fi influențate de transparență sau luciul
suprafețelor măsurate
Dezavantaje

Cu excepția brațelor de măsură CMM, toate
echipamentele ce folosesc tehnologia tactilă
nu sunt mobile.

Durata de măsurare este de regulă ridicată.
Achiziția punct cu punct nu avantajează în
cazul măsurării unor repere cu multe
caracteristici.

Pentru suprafețe cu formă organică sau
neregulată, metoda tactilă este complet
deficitară
Tomografie computerizată pentru mediul industrial
Această tehnologie, deosebit de cunoscută din medicină, este utilizată și în mediul
industrial și oferă posibilitatea de a determina nedistructiv defecte imposibil de identificat
cu orice altă tehnologie, spre exemplu : structuri interne, defecte în material, delaminare
materiale compozite etc. În plus, ca și în cazul scanner-elor 3D, întreaga geometrie a piesei
face obiectul controlului de calitate
Avantaje:
-metoda non distructivă (non contact) de inspecție 100% (internă și externă) a
geometriei măsurate inspecție rapidă de 100% direct în producție care permite
identificarea din timp a problemelor de fabricație-măsurătorile nu sunt influențate de
aspectul suprafeței exterioare a piesei
-capacitatea de măsurare a subansamblelor compuse din mai multe materiale

Dezavantaje:
-densitatea materialului restricționează adâncimea de
pătrundere a electronilor în structura materialului.
-tehnologia CT necesită un nivel de investiție ridicat
 Capitolul IV NORME DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI DE
PREVENIRE ŞI STINGERE A INCENDIILOR

Norme de tehnica securităţii muncii

Problemele cu caracter organizatoric aferente activităţii de măsurare pot influenţa hotărâtor
(direct sau indirect) producerea accidentelor de muncă sau a îmbolnăvirilor profesionale, a securităţii
personalului şi a aparatelor (instalaţiilor).Datorită acestui lucru, se va acorda o atenţie deosebită
următoarelor elemente:
 controlul frecvent al condiţiilor la locul de muncă;
 controlul dotării instalaţiilor şi al aparatelor cu dispozitive de tehnica securităţii muncii,
precum şi a personalului, cu echipament şi materiale de protecţie,înainte de începerea
lucrului;
 organizarea locului de muncă şi a activităţii respective;
 asigurarea disciplinei în muncă;
 nu se va lucra cu mâinile ude şi nu se vor atinge părţile aflate sub tensiune,
 nu se va efectua niciun fel de modificări asupra montajului, atâta timp cât acesta se află sub
tensiune ;
 se vor utiliza echipamentul şi materialele de protecţie individuală.
Norme de prevenire şi stingere a incendiilor
Respectarea normelor P.S.I. este obligatorie pentru întreg personalul din instituţii,
întreprinderi, ateliere,etc.
Pentru aceasta, este necesar ca fi ecare loc de muncă să fi e dotat cu aparatură de stins
incendii, formată din: stingătoare de incendiu, furtune de incendiu prevăzute cu ajutaje, rastele cu unelte
P.S.I. (găleţi,lopeţi, târnăcoape). Personalul de la locul respectiv de muncă este obligat să cunoască locul
de amplasare al aparaturii din dotare şi funcţionarea acesteia
 BIBLIOGRAFIE

1.Anca Manolescu, Petre Dodoc, Gh. Diaconescu, Constantin Micu- Aparate si sisteme
de masurare in constructia de masini,Editura tehnica ,1980
2.Aurel Ciocîrlea-Vasilescu, Mariana Constantin, Ion Neagu - Tehnici de măsurare în
domeniu : manual pentru clasa a XI-a, ruta directă şi pentru clasa a XII-a, ruta progresivă
filiera tehnologică, profil Tehnic - Bucureşti : CD PRESS, 2007;ISBN 978-973-1760-
33-9
3.Cornelia Cepişcă., Jula, N., Interfaţarea traductoarelor, Editura ICPE, Bucureşti,2000
4.Ion Ionescu, Ion Ezeanu -Masurari tehnice. Filiera tehnologica, profil tehnic. Manual
pentru clasa a X-a ,editura LVS Crepuscul,2005
5.Luchian Zaharia- Sisteme de măsurare computerizate pentru achiziţia de date, Iaşi
2005
6 Mariana Tanasescu, Tatiana Gheorghiu, Cornelia Cepişcă - Masurari tehnice. Manual
pentru clasa a X-a, liceu tehnologic,Editura Aramis ,2005
7 .Sergiu Calin, Aurel Pascu, Stelian Popescu - Echipamente electronice pentru
automatizări, Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti 1989
https://www.ttonline.ro/revista/calitate-control
https://scanare3d.com/tehnologii-de-masurare-3d/
VĂ MULŢUMESC !