1.

NOIUNI GENERALE DE METROLOGIE

1.1. Obiectul metrologiei. Conceptul de masurare.
Metrologia este o stiinta aplicata, o stiinta a tehnicilor de masurare, o tiin a cunoaterii prin metode si
mijloace ale acestor tehnici.
Obiectivul principal al acestei stiinte este determinarea cit mai apropiata de cea adevarata a valorii unei
informatii din domeniul sau de abordare.
Domeniul de abordare al Metrologiei cuprinde multimea tuturor informatiilor despre realitatea
inconjuratoare, despre formele de manifestare ale acestei realitati : actiuni, fenomene, materie etc.
Metrologia (metron - msur, logos - tiin) i are geneza n tiinele fundamentale: fizica, chimie,
matematica, stiintele naturii si cele sociale, n nceputurile cunotinelor practice i apoi tiinifice despre natur si
formele de existen ale materiei.
Originea metrologiei se ndeprteaz tot mai mult de momentul prezent dac inem seama de
faptul c procesul de cunoatere a lumii nconjurtoare are la baz experimentul, adic evaluarea calita- tiv
i/sau cantitativ, care este singurul capabil s dea rspunsuri corecte la ntrebrile pe care omul i le-a pus i nc
i le pune i probabil i le va pune att timp ct va exista, despre realitatea care-l inconjoara..
Din cele mai vechi timpuri Omul a simit necesitatea de a stabili raporturi cantitative ntre elementele
componente ale activitilor sale i ale rezultatelor acestora.
Ca un exemplu elocvent, n existena unor cunotine profunde n domeniul msurrilor n antichitate, pot
servi construciile piramidelor din Egiptul antic. Msurtorile ulterioare asupra piramidei lui Keops spre
exemplu, au dedus egalitatea:

4 L 2 H

(1)
unde: L este lungimea laturii bazei patrate a piramidei, H naltimea piramidei.
Indiferent de unitatea de msur a lui L si H, din relaie se poate deduce valoarea precis a constantei

2 L / H 3,1428571
cercului :
, ceea ce presupune c egiptenii admiteau sfericitatea pmntului.
Utiliznd metrul ca unitate de lungime, se obine L=231,5 m i H=14,7 m din care rezult c 4L=927 m
o lungime corespunzatoare arcului de minut sexazecimal al meridianului pmntesc.
Toare activitatile a omului, in care el utilizeaza mijloace tehnice de lucru, procedee de lucru, materii i
materiale din care se executa produsele finale ale activitatilor, au impuse nite caracteristici conforme cu
necesitatile de satisfacere asigurate de aceste produse, presupun cel putin o operaie de cuantificare, de
msurare, prin care s se certifice realizarea a ceea ce s-a dorit.
In astfel de contaxte msurarea a devenit o component indispensabil n toate etapele de atestare a
calitilor unui produs, din faza de concepie pn la controlul final al acestuia.
Metrologia, desi tiin aplicativ, are i trasturile principale ale oricrei stiine fundamentale: deductiv,
inductiv, instrumental, pragmatic, figura 1.

Fig.1.Schema simbolica pentru definirea METROLOGIEI ca stiinta de sine statatoare.

Putem face referire despre un fenomen numai atunci cnd l putem msura, iar dac acest lucru nu este posibil
atunci cunoaterea este sumar i nesatisfctoare Williams Thomson, Lord Kelvin; sau A msura
nseamn a cunoate, [32].
1

Deductiv,-, deductivi,-e,adj.*Care procedeaz prin deducie, care folosete deducia.*Form fundamental de

raionament n care gndirea se mic exclusive n planul conceptelor, concluzia decurgnd cu necesitate din
premise,[66].
3
Inductiv,-, inductivi,-e, adj. *Care procedeaz prin inducie, care se bazeaz pe inducie.*(Metod inductiv)metod de cercetare care procedeaz prin ridicarea de la particular la general, prin urmrirea trecerii de la effect la
cauz,[66].
4
Instrumental,-, instrumentali,-e, adj.*Fcut, executat cu ajutorul instrumentelor.*Complement circumstanial
care arat mijlocul prin care se realizeaz o aciune,[66].
5
Pragmatic,-, pragmatici,-e, adj. *Care aparine pragmatismului , referitor la pragmatism, bazat pe
pragmatism.*Care ia n consideraie eficacitatea, utilitatea practic. *Care judec exclusive n funcie de utilitatea
practic ( real sau aparent),[66].
Alte opinii despre Metrologie. Masurarea, cuantificarea lucrurilor, fenomenelor, actiunilor, a realitatii care
ne inconjoara fac parte din activitatile si din universal nostru cotidian. Ea constituie o referinta indispensabila pentru
toate previziunile cantitative si calitative despre realitate.
Nevoile de a masura din toate sectoarele amintite si necesitatea asigurarii validarii rezultatelor acestora
precum si asigurarea caracterului de universalitate al tehnicilor de masurare au determinat aparitia si conturarea
unei stiinte a masurarilor numita Metrologie.
Metrologia poate fi definite ca fiind stiinta masurarilor asociata cu evolutia incer titudinii sale Specificitatea
stiintei Metrologie nu consta numai din masurare in sine ci si in validarea rezultatelor masurarilor, in notarea si
precizarea limitelor pe care le pot atinge valorile obtinute prin masurarile in sine, corectitudinea interpretarilor
rezultatelor obtinute.
Metrologia este mijloc de baza a schimbului de bunuri, in piata/desfacerea acestora, in determinari sau
concepte legate de bunuri, de schimburi, de valori, de necesitati, de nevoi, de mediu, de sanatate etc. Ea se releva
ca indispensabila in schimburile din societate, este integrata in societatile constructoare ca mijloc de optimizare a
tehnologiei, cercetarii si dezvoltarii de la conceptie la productie si servicii in aceeasi masura, dupa cum ea asigura
protectia inte- reselor financiare legate de tranzactii.
Din punct de vedere structural , Metrologia are urmtoarele componente:

Fig.2.Schema definirii componentelor Metrologiei

I. Metrologia general (denumita si metrologia teoretic), figura 2 si figura 3, trateaz aspecte generale
ale metrologiei privind :
bazele teoretice ale msurrilor i proceselor de msurare,
principiile de sintez optimal a mijloacelor de msurare,
concepte i teoreme fundamentale legate de metodele, principiile, procesele i mijloacele de msurare,
principiile teoretice i practice de construire a metriilor din diferite domenii crora le aparin informaiile
de msurat,
algoritmii de obinere i prelucrare a informaiilor de msurat,
teoria erorilor i incertitudinilor de msurare etc.
Metrologia general este partea metrologiei care are ca obiect aspectele comune tuturor do- meniilor
acesteia, independent de mrimile care se msoar i deci se ocup de structura sistemelor de uniti de msur,
conversiunea unitilor de msur ntre sisteme, teoria erorilor de msurare, caracte- risticile metrologice ale
mijloacelor de msurat din punct de vedere al destinaiei acestora, metode de msurare, asigurare metrologic,
informaia de msurare, prelucrarea i interpretarea rezultatelor msu- rrii, teoria general a fiabilitii metrologice
etc.
In figura 3 sint prezentate sistematic subiectele mari tratate in contextul Metrologiei generale.

Fig.3. Schema definirii Metrologiei generale

II. Metrologia aplicat, figura 2 si figura 4, trateaz aspecte teoretice si practice ( tehnica msu- rrilor)
privind:
ansamblul de documente legate de desfurarea efectiv a proceselor de msurare,
proiectarea i construcia efectiv a mijloacelor de msurare,
activitatea de elaborare a documentaiilor tehnice i metrologice, a normativelor i standardelor de
verificare i control a mijloacelor de msurare,
activitatea de elaborare a documentaiilor tehnice i metrologice, a norma- tivelor i standardelor de
verificare i control a mijloacelor de msurare,
conceperea i realizarea tehnicilor de msurare.
In figura 4 sint prezentate sistematic , in corelare reciproca, subiectele tratate de Metrologia aplicata

Fig.4.Schema definirii Metrologiei aplicate

III. Metrologia domeniilor , figura 2 si figura 5 : este metrologia unor anumite mrimi fundamen- tale sau a
uneia oarecare (metrologia dimensional, metrologia maselor, metrologia presiunilor, metrolo- gia temperaturii
etc.).

Fig.5. Schema definirii Metrologiei domeniilor.

Literatura de specialitate mai face referiri i la :
metrologia industrial

 metrologia de ramur ( metrologia medical, metrologia nuclear etc.), ele operand cu infor- maii de
msurare specifice acestor domenii,
IV. Metrologia legal, figura 2 si figura 6, trateaz :
totalitatea msurilor i cerintelor, prescriptiilor tehnice si juridice pe linie central sau de stat n vederea
conducerii, planificrii, elaborrii i aplicrii reglementrilor cu privire la unitile de msur, la conservarea si
transmiterea acestora, n vederea asigurrii uniformitii, preciziei i legalitii msurrilor,
coordonarea activitilor desfurate de organizaiile i organismele ce se ocup cu metodele,
procedeele , principiile , procesele i mijloacele de msurare.

Fig.6.Schema definirii METROLOGIEI LEGALE

1.2. Noiuni , concepte, definiii.
Se consider necesar acest paragraf pentru ca studenii s neleag de ce materialul care este prezentat
se adreseaz nu att specialitilor formai ci mai cu seam i celor care urmeaz s se formeze, deci lor . Cci,
dac acum sntem confruntai cu o adevrat criz a intelectualitii, acesta se datoreaz n primul rnd lipsei acute
de specialiti autentici, specialiti n formarea competenelor, specialiti adaptai dinamismului i disciplinei severe
dintr-o societate modern.
Alturi de imaginea plastic a cutezanei umane , este de remarcat un aspect semnificativ : ne- stpnirea
unui limbaj comun n orice mprejurare i n prezena oricrei oportuniti, d natere unui adevrat virus pentru
actul vital al existenei, act personalizat n comunicare stiintifica. Un astfel de virus a fost i este denumit : confuzie.
n domeniile tiinelor Aplicative, de factura tehnica, cum este i Metrologia, concreteea i ri -gurozitatea
limbajului reprezint una dintre premisele reuitei unei aciuni sau a unei activiti creative sau de monitorizare.
n domeniul structurilor mecatronice n general, respectiv al celor din componena sistemelor mecatronice
de msurare n special, unde majoritatea termenilor snt standardizai/normalizai, utilizarea unui limbaj strict definit
devine, dintr-o simpl recomandare ce face chiar apel la un bun sim elementar, o obligaie n sine, ntrit prin
documente cu putere de lege. Limbajul n domeniile tiinelor Aplicative, tehnice, se sprijin pe o serie de idei i
noiuni definitorii aparintoare acestora. Ele poart denumirea de concepte sau concepte fundamentale atunci cnd
stau la baza nelegerii domeniilor n ansamblu.
n context, dup cum se tie: cuvintele care denumesc conceptul se numesc termeni iar ansamblul de
termeni ce definesc un domeniu poart denumirea de terminologie.
Terminologea formeaz la rndul ei vocabularul limbajului respectiv. Vocabularul este, practic, terminologia
ordonat, de regul, dup criteriul alfabetic. Un specialist n formare sau, cu att mai mult, unul ajuns la maturitate
profesional trebuie s stpneasc perfect limbajul personalizat al profesiei sau meseriei sale. Aceasta presupune
ca el s dovedeasc nelegerea i asimilarea corect i complet a ntregului set de concepte fundamentale ale
domeniului n care se regsesc profesia sau meseria sa.
A asimila corect i complet nseamn a putea reda definiii clare, cu exprimarea esenialului
conceptului respectiv. Definiiile trebuie s asigure coerena ansamblului de concepte si s elimine contradiciile i
suprapunerile de concepte, care nu pot genera dect un limbaj confuz.
Finalitatea utilizrii conceptelor fundamentale este o problem pur personal a specialistului respectiv, a
intereselor particulare ale aestuia, n cele din urm ! Nu pot fi recomandate reete generale n a reui; ar fi, ceea ce
americanii spun, o nerecunoatere a faptului c, nainte de toate exist inteligena personal a fiecruia, singura
capabil s creeze personaliti autentice.
Terminologia corect nsuit contribuie la elaborarea i folosirea unui limbaj tehnic unitar i adecvat n
vederea accesului nerestricionat la documentaii i la utilizarea acestora, la asigurarea calitii i a compatibilitii
diferitelor struc turi i echipamente, la conformarea i alinierea la vocabularul i normativele tehnice ale Uniunii
Europene.
1.3. Organe si organisme nationale si internationale de Metrologie

Necesitatea universalizarii si unificarii masurarilor implica existenta unei organizatii internationale

independente structurata ca sa creeze un ansamblu de referinte precise, acceptate de toata lumea si accesibile in
toate domeniile unde masurarea este necesara.
O astfel de organizatie este International Organization of Legal Metrology (Organizatia Internationala
de Metrologie legala OIML).

a) OILM

b) IEC

c) ISO

d) UNIDO BIPM

e) ILAC IAF

f)
g)
h)
Fig.7. Insemnele unor Organizatii Internationale de Metrologie : a - Organizatia Internationala de Metrologie
Legala, b- International Electrotechnical Commission, c - International Organization for Standardization, d - United
Nations Industrial Development Organization - International Bureau of Weights and Measures , e - International
Laboratory Accreditation Cooperation - International Accreditation Forum, f - International Measurement
Confederation, g - World Trade Organization,
h Miscellaneous- Information on accessing the EU market (customs, regulations, etc.)

i)

j)

k)

l)

m)

n)
p)
q)
r)
s)
Fig.8. Insemnele unor Organizatii Regionale de Metrologie - Regional Legal Metrology Organizations (RLMO) : i Asia-Pacific Legal Metrology Forum, j - Euro-Asian Cooperation of National Metrological Institutions (COOMET).
Web Portal www.coomet.net , k - Euro-Mediterranean Legal Metrology Forum, l - European Cooperation in Legal
Metrology, m AFRIMET, n - Sistema Interamericano de Metrologia,
p - European Committee for Standardization, q - European Committee for Electrotechnical Standardization, r European Cooperation for Accreditation, s - SADCMEL - Cooperation in Legal Metrology

De la nfiinarea sa n 1955, Organizaia Internaional de Metrologie Legal s-a strduit ntotdea- una s
ncheie acorduri cu alte organizaii internaionale ori de cte ori este necesar, n vederea consoli- drii colaborare i
armonizarea internaional.
Obiectivul este de a evita existenta simultana a unor cerine cuantificate in contradictoriu; n con- secin ,
productorii i utilizatorii de mijloace de masurare, laboratoare de testare, etc. pot aplica simul- tan documente ale
OIML sau ale altor instituii cu care acesta este in colaborare, figura 7 si figura 8.
Forul suprem international in metrologa legala este Conferina internaional. OIML are ca mem- brii stabili
delegaiile i observatorii din partea membrilor corespondenti i instituiile internaionale i re- gionale n cooperare,
intruniti la fiecare patru ani pentru a defini politicile generale i liniile bugetare pen- tru organizaie.
Intre conferinte atributii in coordonarea activitatilor o are Comitetul Interna ional (CIML) prin Comitetul
Director pentru OIML. CIML se ntrunete anual pentru a revizui progresul tehnic al organizaiei i a efectua
anumite operaiuni administrative.
Comitetul este compus din cte un reprezentant desemnat de fiecare stat membru al OIML.
La retragerea din poziia lor ca membru CIML i drept recunoatere a contribuiei lor la dezvolta- rea
organizaiei, anumii membri CIML sunt numii membri de onoare CIML.
OIML functioneaza prin comitete i subcomitete tehnice care asigura un consens internaional n cadrul
Comunitii de Metrologie legal, structuri compuse din reprezentani ai statelor membre, consens in ce priveste

standardizarea internaional la nivelul organizaiilor tehnice nationale, a productorilor, a altor asociaii i

organisme regionale de reglementare.
Sub coordonarea unui secretariat, experi stabileasc orientri tehnice internaionale pentru a asigura
performane metrologice in procedurile de testare a mijloacelor de msurare legale. Astfel de comitete sint
urmatoarele :
TC1 Terminology,
TC2 Units of measurement,
TC3 Metrological control
TC4 Measurement standard and calibration and verification devices,
TC5 General requirements for measuring instruments,
TC6 Prepackaged products
TC7 Measuring instruments for length and associated quantities,
TC8 Measurement of quantities of fluids,
TC9 Instruments for measurind mass end density
TC10 Instruments for measuring pressure, force and associated quantities,
TC11 Instruments for measuring temperature and associated quantities,
TC12 Instruments for measuring electrical quantities,
TC13 Measuring instruments for acoustics and vibration,
TC14 Measuring instruments used for optics,
TC15 Measuring instruments for ionizinc radiations
TC16 Instruments for measuring polluants,
TC17 Instruments for physico-chemical measurements,
TC18 Medical measuring instruments
Activitatile CIML sint conduse de un preedinte i doi vicepreedini, impreuna cu un numr limitat de
membrii ai consiliului, numiti de ctre preedinte. Acesti membri activeaza ca un grup consultativ pentru
preedinte; Consiliul se intruneste n general de patru ori pe an.
OIML este in strns colaborare cu aproximativ 100 de instituii internaionale i regionale, avnd activiti
legate de metrologie, standardizare in domenii conexe, activitatea OIML-ului poart marca unei cooperari globale
menite s promoveze practici de msurare credibile.
OIML organizeaza periodic, prin BIML Seminarii tehnice, adesea cu unul sau mai multe state membre sau
n colaborare cu alte instituii de cooperare i vizeaz evidenierea progreselor n domeniul mijloacelor de msurare
i procedurile Metrologie.
Aceste seminarii ofer o oportunitate valoroas pentru guvern i industrie, realizindu-se schimburi de
informatii i diverse reflexii fata de OIML. activiti care se extind n mas, volum i presiunea de msurare,
acustic i vibraii, preambalare, temperatura, instrumentar medical i poluarea mediului.
OIML ofer liniile directoare pentru cerinele naionale i regionale de Metrologie legal din toata lumea.
Acest organism asigura incredere in privinta masuratorilor efectuate in intreaga lume, elaborind o serie de
reglementari in acest sens.
OIML dezvolt modele de regulamente, de recomandri internaionale, care furnizeaz o baz la nivel
internaional convenita cu membri ai organizatiei pentru stabilirea legislaiei naionale privind diferitele categorii de
mijloace de msurare.
Avnd n vedere creterea aplicatiilor OIML ca linii directoare la nivel naional, mai muli produc- tori se
raporteaza la OIML International cu recomandri pentru a se asigura c produsele lor satisfac specificaiile
internaionale pentru testari metrologice de performan.
Principalele elemente ale unei recomandri International sunt : domeniul de aplicare a produsu- lui, cererea
sa i terminologii legate de produs; cerine metrologice; cerinele tehnice; metode i echipa- mente pentru testarea
i verificarea conformitii cu cerinele; i formatul test de raport.
Proiectele OIML-ului despre recomandri i documentele de reglementari sunt dezvoltate de comitetele
tehnice sau subcomitete care sunt formate din delegatii aparetinind statelor membre. Anumite instituii
internaionale i regionale participa, de asemenea, pe baz de consultare.
OIML este o organizaie juridica internationala in domeniul Metrologiei, organizatie cu caracter
interguvernamental ca un tratat in care sint incluse Statele membre, rile care particip activ la activiti tehnice
ale OIML, i state member corespondente, rile care se alture OIML ca observatori.
n 2007 cifrele Bancii Mondiale, indica ca OIML un nivel de acoperire ca membrii activi un procent de 86%
din populaia lumii i 96% din economia sa.
OIML, organizatia Internationala de Metrologie legal este o organizaie interguvernamental , dezvolta
modele de regulamente si legislatii in domeniul Metrologiei pentru orice stat membru al sau.
OIML cuprinde state membre active (care participa activ la activitile tehnice ale organizatiei) i state
membri corespondente (care se altura OIMLului ca observatori).
Organizarea a fost nfiinat n 1955 pentru a promova armonizarea global a cerinelor i procedurilor
Metrologie legal. De la nceput, obiectivul principal al OIML a fost acela de a dezvolta o structura tehnic la nivel
mondial, care sa ofere:
informaii reciproce i ncredere n structurile de Metrologie legal a fiecarui stat membru,

 documente care furnizeaz cerinele armonizate intre activitatile , regulamentele si legislatiile din statele
membre,
ghid pentru dezvoltarea i implementarea normelor, regulamentelor si legislatiilor din Metrologie legal in
toate statele membre,
sisteme globale pentru certificare internationala i acceptare n Metrologie legal in toate statele
membre.
Acest lucru permite OIML s contribuie la punerea n aplicare de catre Organizaia Mondiala a Comerului
(OMC) a acordului barierelor tehnice n calea comerului (TBS).
OIML este un observator n Comitetul TBT OMC i, de asemenea, particip n mod direct si activ n
activitatile de standardizare internaionale, regionale i organizaii ale Metrologie legal.
Metrologie legal cuprinde toate activitile pentru care cerin ele legale sunt prescrise pentru msuri, uniti
de msur, mijloace de msurare i pentru metodele de msurare, aceste activiti fiind efectuate de ctre sau n
numele autoritilor guvernamentale, pentru a asigura un nivel corespunztor de credibilitate a rezultatelor
proceselor de msurare , n mediul de reglementare naional al statului membru. (Definiia luate de la OIML D 1
elemente pentru un Legea metrologiei, 2004).
Metrologie genereaz un profit mare pentru investiii din bani publici. BIPM i OIML joac un rol important
n ceea ce ar putea fi numit "Sistem de Metrologie al Lumii".
Suma de bani cheltuita pe Metrologie este o foarte mic parte din totalul cheltuielilor naionale, dar
impactul este extraordinar.
Fr Metrologie lumea noastr ar fi foarte diferita. Metrologie este de o importan fundamental n
industrie i comer - nu numai din punct de vedere al consumatorului, dar, de asemenea, pentru cei implicai n
procesul de fabricaie. Ambele grupuri trebuie s aib ncredere n acurateea i fiabilitatea msurtorilor de care
acestea depind.
Fiecare mica investiie n Metrologie se reintoarce multiplicat la investitor, fie ca investitorul este o
companie privat, fie un guvern national sau o organizaie internaional. Acest lucru face ca Investiia n
Metrologie sa constitue o strategie de rasunet pentru prosperitatea viitoare.
Organisme ale Metrologiei Internationala: BIPM i OIML, ca si altele sint prezentate cu siglele si insemnele
lor in figura 7.
Premise si opinii ale organismelor internationale. Metrologia poate fi intilnita peste tot, este stiinta
msurarilor i aplicatiile acestora. Metrologie include toate aspectele teoretico -practice ale masurarilor, cu orice
aplicatii ale incertitudinii i domeniului de msurare.
(Vocabular internaional de Metrologie concepte de baza si asocieri de termeni VIM, 3rd Edition, 2007 ).
Metrologia ca tiina a msurrii este ceva de o importan vital pentru noi toi.
Metrologa cuantifica activitatile si eficientele retelelor de servicii, a furnizorilor de servicii, a comunicatiilor
de care depinde toata lumea; pe metrologie se bazeaz caracterizarea modului de funcionare a acestor activitati,
eficienta i fiabilitatea lor.
Multe msurtori fizice i chimice au impact imediat asupra calitatii lumii n care trim. Exemple unde
Metrologie este ntlnit n viaa de zi cu zi :
Bogia naiunilor depinde de capacitatea de a produce bunuri de calitate, bunuri testate stiintific,
profesional, cu responsabilitate
Schimburile comerciale dintre ri adesea implic sume imense de bani, prin urmare eroarea n msurarea
acestor schimburi trebuie sa fie cit mai mica, dar inainte de orice trebuie sa fie cunoscuta (de exemplu, fluxul de
tarife i cantitile de petrol i gaze pot reprezenta o sum semnificativ de bani).
Globalizarea economic necesit adesea ca piesele din structurile mecanice complexe sa fie fabricate n
diferite ri. Metrologia asigur ca aceste piese sa se potriveasca reciproc atunci cnd sint ansamblate in sistemul
final. Din acest motiv, marile companii multinaionale adesea au propriile lor departamente de Metrologie .
Progresele enorme n microelectronic din ultimii 40 - 50 de ani nu au fost posibile fr Metrologia
adaptata n producia continu de micro-chip-uri.
Dezvoltarea rpida a tehnicilor de calcula u permis inginerilor de conceptie si proiectare utilizarea de noi
micro-circuite, care la rndul lor permite creerea de computere din ce in ce mai performante.
Sistemele de navigaie prin satelit fac ca nivel international sa existe o corelatie cit mai posibil de exacta
intre un centru de coordonare si locatia aflata oriunde pe glob. Aceste sisteme permit crearea de reele ntre
sisteme de computere din ntreaga lume i permit unei aeronave s aterizeze n condiii de siguran chiar si in
conditii de vizibilitate redus.
Sntatea uman depinde de capacitatea noastr de a face diagnostice precise, acestea necesitind
msurtori cit mai cuprinzatoare, de exemplu determinarea nivelului de colesterol din snge.
Analizoarele de respiraie sunt folosite pentru a msura nivelul de alcool n organism.
Consumatorii trebuie s aib ncredere n volum de benzina achizitionat de la pompa.

Metrologia poate fi mprit n dou parti principale: Metrologia tiinific i Metrologia aplicata. BIPM i
legaturile internaionale de msurtori.
Biroul Internaional de Greuti i Msuri (n francez Bureau International des Poids et Mesures sau
BIPM) a fost creat de Convenia metrului in anul 1875 i este situat n Paris, Frana.
BIPM este o organizaie interguvernamental finan ata de statele care sunt semnatare ale Conveniei
metrului, i funcioneaz sub supravegherea Comitului International de greutati si Masuri (Comitet International de
Poids et Mesures (CIPM).
BIPM are un mandat pentru a oferi baza unui sistem unic, coerent de msurtori n toat lumea , operatie
urmrit prin Sistemul Internaional de uniti (SI).
Aceast activitate are mai multe forme, de la difuzarea directa de uniti (ca n cazul marimilor fizice mas
i timp) la comparaii internaionale pentru a valida coerena de standardele naionale (n energie electric, radiaii
ionizante i chimie).
BIPM angajeaz munca tiinific la cel mai inalt nivel pe un set selectat a cantitilor fizice i chimice.
Sarcina major a BIPM este coordonarea la nivel mondial din punct de vedere metrologic, n principal prin
Institutele Naionale de Metrologie (NMI), a difuzarii continue a trasabilitatii in lantul de laboratoare acreditate
national i n cele din urm in industriei.
Metrologia tiinific, la BIPM i NMI, stabilete i valideaz prin comparare directa precizia msurtorilor.
Acest lucru se realizeaz prin trasabilitatea rezultatelor msurarilor, obinute prin conectarea msurarilor la
standarde de comportament metrologice cunoscute prin lanuri nentrerupte de msurtori, cu trasabilitati
preferabile.
Cantitile din SI sint acum aproape toate legate de fenomene cuantice, cum ar fi proprietile
spectroscopice ale atomilor sau, de exemplu, fenomenul cuantic al efectului Hall i constanta von Klitzing , pentru
care putem presupune c sint invariabile cu timpul.
Misiunea BIPM este uniformizarea la nivel mondial a proceselor de msurare
Biroul International de Metrologie Legale (BIML) este Secretariat i sediul central al OIML. El coordoneaz
tehnic activitatea desfurat de OIML tehnice comitete i subcomitete organizeaz conferina de OIML i
reuniunile comitetului i gestioneaz finanele organizaiei.
A implementat i menine sistemul de certificatul OIML i aranjament de acceptare reciproc (MAA). BIML
public OIML recomandri, documente, lexic, ghiduri, Expert de rapoarte i Buletinul i menine acest Site Web.
Legaturile sunt pstrate cu organismele internaionale, regionale i naionale pentru a promova Metrologie
legal la nivel global.
In Romania organismul care monitorizeaza in totalitate ceea ce presupune Metrologia este Biroul
National de Metrologie Legala BNML.
Citeva premise-opinii ale activitatilor acestui organism. Stiinta care are ca obiect masurarile este
Metrologia. Metrologia cuprinde totalitatea cunostintelor referitoare la masurari, incluzand toate aspec- tele
teoretice si practice ale masurarilor, oricare ar fi marimea masurata, modalitatea si scopul efectuarii lor, domeniul
in care intervin, nivelul de exactitate.
Astfel, Metrologia include: marimi si unitati de masura, masurari si rezultate ale masurarii, metode si
mijloace de masurare, etaloane si etalonare, erori si incertitudine de masurare, exactitate si trasabilita- te, conditii
de masurare, caracteristici ale mijloacelor de masurare, reglementari referitoare la uniformita- tea masurarilor, la
introducerea pe piata a mijloacelor de masurare etc.
Metrologia are trei obiective principale:
definirea unitatilor de masura acceptate pe plan international, corespunzatoare marimilor fizice
fundamentale sau derivate;
realizarea unitatilor de masura prin metode stiintifice;
stabilirea lanturilor de trasabilitate pentru fundamentarea exactitatii de masurare.
Metrologia
este
structurata
in
mai
multe
domenii,
grupate
in
trei
metrologia stiintifica, care se ocupa cu realizarea, dezvoltarea si conservarea etaloanelor
unitatilor de masura;

categorii:

 metrologia industriala, care asigura functionarea corespunzatoare a mijloacelor de masurare folosite in

industrie, atat in productie cat si in controlul calitatii;
metrologia legala, care asigura exactitatea si uniformitatea masurarilor efectuate in domenii de interes
public.
Metrologia stiintifica, impreuna cu acele parti ale metrologiei legale si industriale care implica competenta
stiintifica, constituie metrologia fundamentala si semnifica tratarea masurarilor cu cel mai inalt nivel de exactitate in
cadrul unui anumit domeniu.
Metrologia fundamentala considera marimile fizice grupate in 11 domenii:
1) masa,
2) electricitate,
3) lungime,
4) timp si frecventa,
6) radiatii ionizante si radioactivitate,
7) fotometrie si radiometrie,
9) acstica, 10) cantitatea de substanta, 11) metrologia interdisciplinara.

5) termometrie
8) debit

Metrologia fundamentala opereaza cu 3 concepte esentiale pentru caracterizarea masurarilor.

Acestea sunt:
incertitudinea de masurare, care constituie o indicatie cantitativa asupra calitatii rezultatului unei
masurari;
exactitatea metodelor de masurare si a rezultatelor masurarii, caracterizata prin justetea si fidelitatea
masurarilor;
trasabilitatea, care caracterizeaza capacitatea unui rezultat al masurarii sau a valorii unui etalon de a se
raporta la referinte stabilite (etaloane nationale sau internationale).
Aspecte privind istoricul aparitiei si dezvoltarii Metrologiei in Romania. Facind o incursiune selectiva in
istoria Metrologiei in tara noastra sint de retinut citeva date importante. Astfel:
15 septembrie 1864 - Promulgarea Legii pentru adoptarea Sistemului Metric de masuri si greutati in Romania de
catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza. Romania a fost a 16-a tara din lume care a adoptat Sistemul Metric de
unitati de masura creat in Franta, in 1799
.
1883 - Romania adera la Conventia Metrului, devenind al 19-lea stat membru al acestui tratat internati- onal prin
care Sistemul Metric a fost adoptat ca sistem de unitati cu utilizare in statele semnatare si in re- latiile dintre ele si
au fost create organele Conventiei Metrului (BIPM, CIPM si CGPM).
1889 - Infiintarea Serviciului Central de Masuri si Greutati, primul organ de stat in domeniul metrologiei legale din
Romania.
1951 - Infiintarea Institutului de Metrologie care, incepind din 1974, se va numi Institutul National de
Metrologie (INM), institut de cercetare stiintifica in domeniul metrologiei.
1952 - Constituirea Directiei Generale de Metrologie (DGM) avind in componenta Institutul de Metrolo- gie si
Directia Verificari Metrologice (DVM).
1956 - Romania devine membru al OIML constituita in 1955 inclusiv cu contributia Romaniei.
30 august 1961 - Declararea de catre Romania a Sistemului International de Unitati (SI) adoptat de cea de a 11a CGPM (1960), ca "singur sistem de unitati legal si obligatoriu". Romania a fost al saptelea stat din lume care a
adoptat SI.
3 noiembrie 1978 - Adoptarea Legii Metrologiei.
1 februarie 1990 - Organizarea Comisiei Nationale pentru Standarde, Metrologie si Calitate avand in
componenta Institutul Roman de Standardizare, Institutul National de Metrologie si Oficiul de Stat pentru Calitate.

 1991 - Romania devine membru al COOMET.(Cooperarea euro-asiatica a institutiilor nationale de metrologie)

1992 - Infiintarea Biroului Roman de Metrologie Legala ca organ de specialitate al administratiei publice centrale.
17 martie 1994 - Adoptarea de catre Parlamentul Romaniei, prin Legea nr. 11, a Ordonantei Guvernului
Romaniei nr. 20/21 august 1992 privind activitatea de metrologie, prin care se mentine sta- tutul Sistemului
International de Unitati si se stabilesc unitatile de masura legale in Romania.
1994-a fost nfiinat Biroul Roman de Metrologie Legal, organ de specialitate al administraiei publice centrale.
1996 - Romania devine membru asociat al WELMEC. (Organizatia europeana pentru cooperare in metrologia
legala)
2001 - INM devine membru corespondent al EUROMET. (Cooperarea europeana in domeniul etalo- anelor)
6 septembrie 2001 - Adoptarea de catre Guvernul Romaniei a Hotararii nr. 879 privind declararea celei de-a
doua duminici din luna septembrie "Ziua Metrologiei".
2003 - Legislatia din domeniul metrologiei este amendata pentru a fi compatibila cu reglementarile Uniunii
Europene. Noua legislatie prevede, pentru prima data, finantarea intretinerii si dezvoltarii etaloanelor nationale de
la bugetul statului.
2004 - Prin indeplinirea tuturor criteriilor (inclusiv demonstrarea rutei de trasabilitate la unitatile SI), INM este
admis membru cu drepturi depline al EUROMET.
mai 2007 - Cu ocazia celei de a 23-a Reuniuni a Comitetului WELMEC, a fost semnat, de catre presedintele
WELMEC, dl. Gerald Freistetter si directorii generali ai organismelor nationale de metrologie din Romnia si
Bulgaria, dl. prof.univ.dr.ing. Fanel Iacobescu si respectiv dl. dr. Katerin Katerinov, Memorandum-ul de intelegere,
prin semnarea caruia Romnia a devenit membru cu drepturi depline al WELMEC.
Ziua Mondiala a Metrologiei. 20 mai 2012. Este una din actiunile de anvergura organizata in fiecare an in
tara si in strainatate.
Aceasta zi a fost aleasa ca o recunoastere a semnarii Conventiei Metrului in 1875, reprezentand inceputul
oficial al colaborarii internationale in domeniul metrologiei. In fiecare an, Ziua Mondiala a Metrologiei este
organizata si sarbatorita impreuna de catre Biroul International pentru Masuri si Greutati (BIPM) si Organizatia
Internationala pentru Metrologie Legala.
Tema aleasa pentru acest an este Metrologia pentru siguranta, aceasta reflectand importanta
masurarilor corecte pentru a asigura siguranta noastra la locul de munca sau in activitatile efectuate in timpul liber.
La fel ca si termenul "metrologie", termenul "siguranta" acopera o varietate de termeni, dar multi oameni nu
sunt constienti de rolul vital pe care il joaca comunitatea metrologiei la nivel mondial.
Ziua Mondiala a Metrologiei 2011 a insemnat si aniversarea a 60 de ani de la infiintarea Institutului National
de Metrologie; apoi tot de Ziua Mondiala a Metrologiei 2011 s-a desfasurat si A 4-a Adunare Generala EURAMET
(Lisabona, Portugalia 2010) respect A 26-a Reuniune a Comitetului WELMEC (Bled, Slovenia 2010) si A 23-a
Reuniune a Comitetului WELMEC ( Sinaia - Romania 2007 )
Organisme ale Metrologiei
Institutul National de Metrologie
Centrul de Excelenta in Metrologie
International Organization of Legal Metrology
National Institute of Standards and Technology
Physikalisch: Technische Bundesanstalt (PTB)
Bureau International des Poids et Mesures
Laboratoire national de mtrologie et d'essais
European Collaboration in Measurement Standards
National Physical Laboratory

LINK-URI
http://www.inm.ro
http://www.brml-cem.ro
http://www.oiml.org
http://www.nist.gov
http://www.ptb.de
http://www.bipm.fr
http://www.bnm.fr
http://www.euramet.org
http://www.npl.co.uk

NMI

http://www.nmi.nl

Ziua Mondiala a Metrologiei este sarbatorita anual la 20 mai, data la care, in urma cu 133 de ani, a fost
semnata "Conventia Metrului".
De ce sunt importante masurarile? Poate ca nu ne gandim foarte des la lucrul acesta, dar masurarile fac
parte din viata noastra.
1.
2.
3.
4.

Daca suntem bolnavi, este important sa primim doza corecta de medicamente

Platim energia pe care o folosim pentru a ne incalzi casele pe baza citirii contoarelor
Aerul pe care il respiram este monitorizat pentru a vedea care este gradul de poluare
Alimentele sunt masurate cu grija pentru a le asigura calitatea si si cantitatea necesara

Atunci cand medicul masoara temperatura cu un termometru, masurarea se face pe b aza unor etalone
dezvoltate la un institut national de metrologie. Micile variat ii de temperatura pot indica existenta unei boli grave,
astfel ca masurarea exac ta a temperaturii poate imbunatati tratamentul si salva vieti.
In intreaga lume, comertul cu produse si servicii este vital pentru economia globala. Dar pentru a avea un
comert corect, trebuie sa stim ca masurarile facute in diferite parti ale lumii sunt echivalente - daca am masurat
acelasi lucru, rezultatele sunt aceleasi?
Pentru a fi siguri ca masurarile sunt uniforme peste tot in lume, institutele nationale de metrologie din toate
tarile sunt legate intre ele printr-un sistem de organisme guvernamentale si acorduri. Potrivit unui comunicat al
Biroului Roman de Metrologie Legala, editia de anul a cesta este dedicata masura- rilor in tranzactiile
comerciale, deoarece comertul pr esupune masurari, iar sistemul international de tran- zactii comerciale se
bazeaza pe aceste masurari pe care le considera corecte, indiferent unde sunt ele facute. Corectitudinea
masuratorilor este determinata de metrologi, care sunt specialisti in tehnici de masurare si care asigura cadrul
international pentru efectuarea unor masurari exacte pe care se ba- zeaza industria, legiuitorii, organismele de
reglementare si publicul larg.
Astazi, peste 70 de Institute Nationale de Metrologie participa la Aranjamentul de Recunoastere Reciproca
al Comitetului International pentru Masuri si Greutati (CIPM MRA).
Prin participarea la acest CIPM MRA, toate INM-urile isi accepta reciproc masura rile si contribuie la
reducerea numarului de bariere tehnice in calea comertului . INM-urile implicate trebuie sa participe la comparari,
sa aiba un sistem al calitatii adecvat si sa permita verificarea reciproca a expertizelor tehnice.
Acest proces a conferit incredere in masurari la nivel mondial si a permis multor INM-uri sa-si
imbunatateasca nivelul de exactitate si intervalul de masurare. Aceasta incredere este completata de un al doilea
aranjament international stabilit de Organizatia Internationala de Metrologie Legala, numit Aranjamentul de
Recunoastere Reciproca (OIMLMAA). Acest aranjament stabileste increderea reciproca in evaluarea mijloacelor de
masurare de catre participanti si asigura acceptarea reciproca a rezultatelor evaluarilor. OIML mai are in curs de
elaborare si al te sisteme de acceptare si recunoastere reciproca.
OIML MAA a intrat in vigoare in septembrie 2006 si cuprinde in prezent 22 de tari participante. Aceste
aranjamente sunt extrem de importante - 95% din productia economica mondiala provine din ta- rile semnatare
CIPM MRA. Cine se ocupa de masurari in lume? Imaginati-va ca atunci cand calatoriti in alta tara trebuie nu numai
sa va potriviti ceasul dupa ora locala, dar trebuie sa va adaptati si la trecerea timpului (secunde, minute, ore) care
este masurata altfel. Lumea nu ar putea functiona daca ar exista aceasta desincronizare.
Asemeni dirijorului unei orchestre, Biroul International de Masuri si Greutati ( BIPM) coordoneaza
activitatea institutelor nationale de metrologie din intreaga lume. Responsabilitatea BIPM este aceea de a asigura
la nivel mondial un sistem de masurare unic, trasabil la Sistemul International de Unitati de Masura. Datorita BIPM,
indiferent ca o secunda se masoara in Europa, Asia sau Africa - secunda este aceeasi pretutindeni. O alta
organizatie numita Organizatia Internationala de Metrologie Legala (OIML) coordoneaza metrologia legala din
intreaga lume prin armonizarea reglementarilor interne si internatio- nale privind masurarile si mijloacele de
masurare. OIML asigura corectitudinea comertului dintre tari prin diferite mecanisme care permit recunoasterea si
acceptarea reciproca a masurarilor. OIML este membru observator in Organizatia Mondiala a Comertului, in
Comitetul pentru Bariere Tehnice in Comert, prin rolul pe care il detine in stabilirea standardelor internationale.

Masurarile din Romania. Majoritatea marfurilor si serviciilor comerciale trebuie masurate pentru a
demonstra ca sunt conforme cu legislatia si satisfac cerintele clientilor. Totul, de la componentele unui motor de
avion pana la produsele de ingrijire a sanatatii, de la materiale de constructie la jucarii pentru copii - trebuie sa
respecte strict conditiile legale pentru a fi sigure si a oferi calitatea asteptata. De masu- rari si legalitatea acestora
se ocupa Biroul Roman de Metrologie Legala. Acesta asigura increderea in domeniile reglementate prin
exercitarea controlului metrologic legal. Institutul National de Metrologie detine etaloanele si facilitatile de masurare
si cerceteaza noi tehnici de masurare pentru a sprijini inova- tia in economie. Sprijinul sau este imens si absolut
esential pentru numeroase domenii de activitate.
www.worldmetrologyday.org
Link-uri utile : www.worldmetrologyday.org; www.brml.ro; www.inm.ro; www.oiml.org
Pentru aderarea Romabniei la UE, BRML a implementat toate cele 25 de directive necesare pentru
includerea metrologiei romaneti n infrastructur european. A ndeplinit toate obligaiile rezultate din art. 21-30
dintratatul european prin care se interzice discriminarea la importul cantitativ al produselor.
Romania este membr a tuturor organismelor internaionale de specialitate.
In schema de mai jos este prezentata structura actuala a BNML. Aceasta cuprinde printre altele si
structurile in teritoriu ale acestui birou. Ele sint denumite Directii Regionale de Metrologie Legala-DRML, conduse
de Birouri Regionale de Metrologie Legala -BRML.
Directia Regionala de Metrologie Legala Cluj are in subordonare Serviciile Judetene de Metrologie Legala :
Bistrita Nasaud, Maramures, Salaj, Bihor, Satu Mare.
Prin eforturi deosebite , n iunie 2004 BRML a intrat cu drepturi legale n EUROMET-organizaie a UE
pentru colaborare n domeniul metrologiei.
Totodat i-a impus credibilitatea msurtorilor efectuate.Din septembrie 2004 BRML a preluat
transmiterea orei exacte n ROMANIA. Pn la aceast dat ora legal a Romaniei se prelua din diferite surse , ca:
sistemul de poziionare global GSP, semnale radio etc. Ora legal a Romaniei este ora UTC+2ore (UTC-Universal
Time Clokc ) i ncepnd cu septembrie 2004 se preia de la etalonul naional. La INM , aparinnd BRML, din 1998
se pstreaz etalonul naional de timp i frecven, care reprezint i etalonul scrii de timp a Romaniei. Scara de
timp este legal transmisibil ca scar internaional de timp, pstrat de Biroul Internaional de Msuri i Greuti
din Paris, organism care conserv unitile in- ternaionale de msur. Etalonul naional este constituit dintr-un
etalon primar de frecven cu cesiu, fabricaie HP, tip 5071A i instalaiile auxiliare. Etalonul naional de
timp/frecven are un sistem de codificare/decodificare care se materializeaz pe un ceas cu precizia de 1 secund
la 25.000 de ani, localizat la etajul 1 n BRML. Prin preluarea orei exacte de la etalonul naional se asigur o
uniformitate orar pe tot teritoriul rii, avnd o importan maxim pentru : telecomunicaii, transporturi feroviare,
aeriene, terestre, armat, sistemul bgancar financiar, sistemul energetic etc.

Fig.9. Schema privind structura BNML

Prescurtari utilizate in redarea schemei structurale a BNML:

INM - Institutul National de Metrologie
DA - Directia Autorizari
DT - Directia Tehnica
DISP - Directia Inspectii si Supravegherea Pietei
DRML1 - Directia Regionala de Metrologie Legala Bacau
DRML2 - Directia Regionala de Metrologie Legala Constanta DRML3 - Directia Regionala de Metrologie Legala
Ploiesti
DRML4 - Directia Regionala de Metrologie Legala Craiova
DRML5 - Directia Regionala de Metrologie Legala
Timisoara
DRML6 - Directia Regionala de Metrologie Legala Cluj-Napoca DRML7 - Directia Regionala de Metrologie
Legala Brasov
DRML8 - Directia Regionala de Metrologie Legala Bucarest
1.4. Mrime metrologic.Mrimi fizice.
Orice form de existen a materiei ( obiect, fenomen etc.) este determinat prin cantitate i calitate.

Fig.10.Schema definirii marimilor fizice de masurat.

Att cantitatea ct i calitatea snt variabile i snt n exclusivitate legate de o mrime ce cuantific din
aceste puncte de vedere forma de existen. Calitatea unei forme nu poate exista n afara laturii lui cantitative dup
cum i aceasta este legat de calitate. Schimbarea uneia determin i schimbarea celeilalte. Aceast
interdependen este o prim variant a noiunii de msurare.
Avnd n vedere faptul c mrimea entitii este o proprietate a sa, putem avea n vedere sub aceast
denumire att calitatea ct i cantitatea entitii. In general, se folosete cu sensul de cantitate i, n consecin,
mrimea este ceea ce are proprietatea esenial de a varia, de a crete sau descrete, de a fi evaluat cantitativ,
adic de a fi exprimat numeric.

Dintre toate mrimile posibile ne intereseaz numai acelea ce pot fi exprimate printr-o formul algebric,
adic numai mrimile fizice care sunt elemente caracteristice ale unor stri fizice i care pot fi evaluate prin
comparare, msurare sau reperare i exprimate numeric.
Mrimile fizice, prin caracterul lor de a putea fi evaluate cantitativ reprezint un element de baz al
metrologiei.
Deci mrimea poate reprezenta i defini fie cantitatea , fie calitatea formei existeniale. Ea se leag n
general de cantitate. Cum aceasta are proprietatea esenial c poate s varieze, s se modifice, s scad sau s
creasc, iar aceste modificari s se exprime numeric, noiunea metrologic care este oportun s se introduc este
cea de mrime fizic . Din punct de vedere practic, aceasta prezint importan deoarece este o mrimi care pot
fi evaluat cantitativ i se poate exprima valoric, ca urmare a unei posibilitati de asociere a unor iruri de numere
naturale. O mrime fizic devine mrime de msurat dac ea reprezint obiectul unui proces de msurare.
Mrimea fizic purttoare a unei informaii despre forma de existen a materiei poart numele de
msurand iar forma , surs de msuranzi. Msuranzii caracterizeaz proprietile fizice ale materiei sau staril ei
fizice (mas, volum, densitate, vscozitate), micarea materiei (viteza, acceleratie, deplasare)
Mrimile fizice , pentru sistematizarea lor, se pot clasifica dup urmtoa- rele criterii cel mai bine cunoscute
n domeniul metrologiei.
1. Criteriul msurabilitii. S notm cu M0 totalitatea mrimilor fizice ce caracterizeaz formele de
existen, figura 11.
n interiorul acestei mulimi se poate evidenia o submulime M1 a mrimilor observabile, mrimi despre
care n stadiul actual al cunoaterii poate fi obinut o informaie care s permit cel puin o identificare a lor. Deci
despre ele se poate face afirmaia c exis- t. La rndul ei, n aceast submulime se poate identifica o alt
submulime M2 a mrimilor principial msurabile. O mrime se consider principial msurabil dac pentru ea snt
satisfcute urmtoarele premise :

Fig.11.Sistematizare dup criteriul msurabilitii.

a.) mrimea respectiv este observabil,
b.) varietatea strilor observabile sub care se poate identifica mrimea respectiv s se constituie intr-o mulime
ordonat (adic intre toate strile observabile s existe relaii matematice de ordonare < , = , > astfel nct
elementele mulimii s poat fi aranjate intr-o succesiune unic) , (premis necesar),
c.) pentru mrimea respective s se poat construi o scar de cuatificare/msurare (adic intre varietatea strilor
observabile i mulimea numerelor reale s se poat stabili o coresponden univoc, coresponden ce poart
numele de convenie de scar), (premis suficient).
n submulimea M2 se poate identifica , n sfrit, submulimea mrimilor practic msurabile, M 3. Este
practic submulimea mrimilor cunoscute. Pentru acestea snt stabilite uniti de msur, scari de msurare,
procedee i metode de msurare i pot sta la baza conceperii altor asemenea elemente de transformare a
mrimilor din M2 n M3.
2. Criteriul compunerii. Acest criteriu se aplic mrimilor din M3. Conform acestui criteriu mrimile practic
msurabile snt :
d.) mrimi extensive sau marimi aditive , marimi care au proprietatea de a putea fi ordonate i sumate.
Snt mrimi pentru care este valabil operaia matematico-experimental de nsumare (aditivitate) i pot defini un
singur etalon pentru ntreaga scar.
De exemplu: lungimea, masa, intensitatea curentului, tensiunea etc. ntre o lungime total L i
componentele sale L1, L2, ,Ln se poate accepta relaia: L=L1+L2+ +Ln, msurarea acesteea
fiind posibil i exprimabil n aceeai unitate de msur. Masa m a unui ansamblu de doua

elemente este suma maselor elementelor; m=m 1+m2 care daca nu sint egale , pot fi ordonate in
functie de valoarea lor;
e.) Marimi intensive sau mrimi neaditive ce sint definite prin prorietati de ordonare dar nu si de insumare. Snt
mrimi fizice ce se pot caracteriza prin proprieti de ordonare dar nu de sumabilitate; deci nu prezint proprietatea
de nsumare dar are sens fizic ca o diferenial X; scara se stabilete prin fixarea unui anumit numr de repere,
ntre care se face interpolarea; trecerea de la o unitate de msur la alta nu se mai face prin simpla nmulire cu un
factor de conversie.
De exemplu: temperatura, pH, duritatea, sensibilitatea peliculelor foto etc. temperaturile T1 si T2 a
doua medii distincte pot fi ordonate dupa valoarea lor dar nu pot fi insumate.
Se poate vorbi de egalitatea a dou temperaturi dar nu de nsumarea acestora. Un alt exemplu de
mrime in- tensiv sau neaditiv poate servi trecerea de la scara de temperatur Fahrenheit la
scara Celsius, trecere ce se realizeaz dup relaia :

5
F 32
9
(2)

C , F
n care
snt temperaturile exprimate n grade 0F, respective n grade 0C.
f.) Mrimi indirect aditive snt mrimile care se pot exprima n funcie de mrimi- le aditive, convenia de scar se
stabilete pe baza unor mrimi de referin i nu se utilizeaz un etalon.
Exemplu: rezistivitatea ,permitivitatea dielectrica r,factorul de calitate a unei bobine Q etc.
3. Criteriul variaiei mrimii fizice n timp, [10]. In realitate, nici o mrime nu este constant n timp. In
metrologie, se consider c o mrime este constant dac variaiile ei ntr-un interval de timp de msurare Tm sunt
suficient de mici, de regul, mult mai mici dect incertitudinea de msurare. Timpul Tm, de msurare poate s
varieze de la ordinul secundelor la ordinul orelor, n funcie de complexitatea experimentului, el fiind specific fiecrei
aplicaii.
Clasificarea mrimilor practic msurabile dup modul n care ele variaz n timp este prezentat n figura
12. Mrimile variabile pot s fie de dou feluri (vezi schema din figura 12): staionare (de regim permanent) sau
nestaionare. Prin poziia ocupat n aceast clasificare se stabilesc: metoda de msurare, mijlocul de msurare,
procesul de msurare, analiza rezultatelor msurrii i timpul de msurare.
Timpul de msurare Tm reprezint intervalul de timp dintre momentul aplicrii mrimii de msurat i
momentul obinerii valorii msurate. Conform acestui criteriu mrimile fizice snt de urmtoarele tipuri :
g.) Mrimi fizice constante. Snt mrimi invariabile n timp pe tot parcursul desfurrii procesului de msurare.
Timpul de msurare poate fi ales independent de natura mrimii de msurat sau msurandului i el este determinat
de eventualele perturbaii tranzitorii produse de conectarea aparatului asupra fenomenului supus procesului de
msurare i de tipul de rspuns al aparatului. Uzual Tm este cuprins ntre 0,1 i 4 s.
h.) Mrimi fizice variabile n timp. Acestea pot fi staionare sau nestaionare.Se numesc stationare acele marimi
variabile a caror valori efective, de vrf si medii snt constante n timp.

Fig.12. Clasificarea mrimilor fizice dup criteriul variaiei n timp.

4. Criteriul ce ine seama de aspectul energetic al mrimilor fizice,[10]. Conform acestui criteriu mrimile
fizice snt :
i.) Mrimi fizice active. Snt acele mrimi msurabile care permit eliberarea energiei de msurare. Deoarece
energia de msurare este mprumutat chiar de la fenomenul supus msurrii este necesar s se asigure condiia
ca ea s fie suficient de mic pentru a nu perturba nsi mrimea de msurat i a nu afecta exactitatea msurrii.
De exemplu temperatura, tensiunea i intensitatea curentului electric etc.
j.) Mrimi fizice pasive.Snt mrimile msurabile care nu permit eliberarea energiei de
msurare. n acest caz se face apel la o mrime auxiliar activ i semnalul care se genereaz i ia energia de la
aceasta marime, numita marime de activitate care este modulat de ctre mrimea de msurat. Este necesar s
se asigure ca mrimea de activitate s nu perturbe mrimea de msurat.
De exemplu vscozitatea, masa, rezistena electric etc.
5. Criteriu ce ine seama de gradul cu care mrimile apar n legile electromagnetismului. Dup acest
criteriu se cunosc :
k.) Mrimi de gradul 1.Snt mrimi care figureaz ca termini de gradul nti n legile genera- rale ale
electromagnetismului, respetiv au polaritate (pot fi pozitive si negative). n aceast categorie snt mrimile ce :
pot fi msurate prin metode difereniale sau zero, prin simpl opoziie;
se preteaz la msurri directe;
preiau energie de la sistemul de msurare;etaloanele i elementele de referin au obligatoriu elemente
active.
l.) Mrimi de gradul 2.Snt mrimile ce caracterizeaz schimbul de energie. Aceste mrimi se exprim ca produs
sau sum de produse ale mrimilor de gradul 1.
m.) Mrimi de gradul 0. Snt mrimile care intervin raportate ntre mrimile de gradul 1 si 2. Majoritatea snt mrimi
pozitive, de acea nu se pot folosi metode difereniale sau zero
(deci metode care implic dispozitive auxiliare de multiplicare sau divizare). Aceste mrimi snt inerte n timp;
sistemele lor de msurare ca de exemplu etaloanele - snt sisteme passive, fr surse de energie.
Mrimile de gradul 0 pot fi clasificate n:
mrimi dimensionale, caracterizate prin relaii de forma :
U
I

Z ,Y , L ;
I
U
I
(3)
mrimi adimensionale, caracterizate prin relaii de forma :
U
P
cos , k u 1 .
S
U2
(4)
n tabelul 1 sunt prezentate mrimile electromagnetice msurabile direct, clasifi- cate dup criteriul 5
(criteriul electromagnetismului).

6. Alte tipuri de mrimi fizice .Fr a aparine anumitor tipuri sistematizate conform anumitor criterii se mai
cunosc urmtoarele categorii de mrimi :
n.) Mrimi fundamentale, mrimi care ntr-un sistem de mrimi snt considerate independente sau distincte unele
de altele i pot fi alese convenional. Condiia care li se impune este de a da posibilitatea ca unitile de msur
care li se atribuie s poat fi determinate cu cea mai mare exactitate, uor reproduse, transmise i pstrate.
Numrul lor nu este limitat.Cu ajutorul lor pot fi expreimate , prin intermediul unor relaii matematice, alte tipuri de
mrimi cum ar fi cele derivate.
o.) Mrimi derivate, mrimi definite cu ajutorul mrimilor fundamentale prin relatii matematice de definire.
viteza

spatiu
timp

De exemplu:
; for F=mas x acceleraie; mrimea F=MxLxT-2 .
Din punct de vedere al expresiei matematice, mrimile se pot clasifica dup cum urmeaz:
p.) Mrimi scalare, snt mrimi exprimate prin valorile lor numerice i prin unitile lor de msur. Ele nu depind de
un anumit sistem de coordonate n care se poziioneaz sursa de msuranzi sau msuranzii insi.
De exemplu, o lungime oarecare are valoarea: L=2m.
q.) Mrimi tensoriale. Snt mrimi care i modific componentele intr-un anumit spaiu odat cu schimbarea
sistemului de coordonate n care se poziioneaz sursa de msuranzi sau msuranzii insi.
r.) Marimi vectoriale. Dac marimea este descris prin valoarea ei numeric, un suport orientat i unitatea de
msur n care se exprim aceast valoare;
Mrimile fizice se exprim prin :
[Valoarea mrimii fizice] = [Valoartea sa numeric] + [Unitatea de msur corespunztoare]
[Valoarea mrimii fizice] este exprimarea mrimii propriu-zise prin valoarea sa numeric i prin unitate de
masur corespunztoare.

[Valoartea sa numeric] este elementul din mulimea numerelor reale care co -respunde unui element din
mulimea determinat de multitudinea de stri ale formelor existeniale (este un numar pozitiv, zero sau negativ
care depinde de convenia de scara adoptat).
[Unitatea de msur corespunztoare] este elementul din mulimea de stri ale unei mrimi fizice care
corespunde valorii sale unitare, adic 1 (sau elementul cruia i se atribuie un nume, dependent de convenia de
scar).
Prin alegerea unei uniti i printr-un procedeul experimental de msurare, fiecrei mrimi fizice i se
asociaz o valoare numeric. Mrimea fizic, notat prin simbolul X, se exprim prin produsul dintre unitatea de
msur adoptat um i valoarea numeric obinut Xm :

X X m um ; X m X um .
(5)

'
m

Dac se alege o alt unitate de msur

, evident va rezulta o valoa- re
mrimea fizic fiind independent de sistemul de uniti adoptat, rezult:

'
m

Xm
diferit de

. Dar

X X m' u m, ; X m' X u m, .
(6)

Xm
Rezultatul msurrii , adic valoarea numeric a mrimii msurate,
variaz invers proporional cu unitatea de m -sur adoptat.

este un numr adimensional i

1.5. Uniti de msur.Sisteme de uniti de msur.

Unitatea de msur este o mrime de aceeai natur cu mrimea fizic respective msurandul care este
supus procesului de msurare, avnd valoarea numeric egal cu unitatea , adic 1 i este aleas convenional
astfel nct ea s poat fi uor definit, reprodus, conservat i determinat cu precizie optim.
Unitile de msur pot fi : fundamentale, derivate, suplimentare i speciale, (snt conforme n general cu
mrimile fizice corespunztoare, clasificate dup criteriul 6).
n acest sens , pentru stabilirea unitilor de msur fundamentale spre exemplu, se nlocuiesc mrimile
fundamentale din ecuaiile de dimensiuni cu unitile fundamentale corespunztoare, puterile rmnnd aceleai.
De exemplu, relatia de definire a vitezei instantanee este cunoscuta sub forma unui raport intre
variatia spatiului parcurs de elementul cinematic in raportul cu timpul necesar elementului sa ajunga in
pozitiile ce definesc spatiul parcurs de element.; ecuaia dimensional a aceleai viteze este

v LT 1

v ms 1

iar ecuaia unitii de msur este

, deoarece lungimea se msoar n metri m
iar timpul n secunde s.
Simbolurile unitilor de msur, adic semnele convenionale care definete unitatea de msur, nu snt
urmate de punct dect n situaia impus de punctuaia din text. Unitile de msur determinate i simbolurile lor se
scriu cu litere mici (amper, metru, newton) cu excepia acelora care deriv din nume proprii care se scriu cu
majuscule (metri - m, kelvin - K).
Pluralul se formeaz dup regulile gramaticale din limba romn (secund - secunde, volt - voli, watt wai). Multiplii i submultiplii unitilor de msur se formeaz cu prefixe cunoscute,[1] i prezentai n Anexa 4
care se scriu fr spaiu fa de unitate (kilometru - km, gigawatt - GW). Trebuie de menionat, c nu se admite
folosirea prefixelor combinate, de exemplu: nm nanometru si mm multimicrometru. Unitile de
msur care se definesc cu ajutorul celor fundamentale prin intermediul unei relaii n care coeficintul de conversie
este cunoscut se numesc unitati de masura derivate.

F masa m acceleraca a
De exemplu, ecuaia de determinare a modulului unei fore este :

F k M a

ecuaia dimensional a aceleai fore este

, n care k = 1, M = 1kg, [a] = 1m/1s 2 . n acest
caz unitatea de msur a forei (n Sistemul Internaional SI ) este una coerent deoarece avem 1N =1 x
1kg x 1m x s-2. Relaie n care nu exist factori numerici diferii de 1. Exist i uniti de msur necoerente
cum ar fi : 1mm Hg = 133,3 N/m2; 1h = 60 min = 3600 s; 1CP = 736 W; 1Wh = 3600 J.

Un sistem de uniti de msur este constituit din totalitatea unitilor fundamentale, precum i a celor
derivate care se definesc cu ajutorul unitilor fundamentale. Valoarea msurat a unei mrimi se exprim aa cum
s-a mai precizat, printr-un numr real urmat de unitatea de masur respectiv, de exemplu 4kg, 15V.

Din considerente de coordonare i simplificare a diverselor relaii matematice ce caracterizeaz

fenomenele fizice a aprut necesitatea s se grupeze unitile de msur ntr-un sistem de uniti constituite dintrun numr restrns de uniti fundamentale adoptate prin convenii internaionale i din uniti derivate definite n
funcie de unitile fundamentale prin relaii ale caror coeficieni numerici s fie 1. Aceast proprietate a fost
denumit coeren. S-au obinut astfelsisteme coerente de uniti de msur alese astfel nct relaiile ntre valorile
numerice, inclusiv factorii numerici, s aib aceeai form ca i relaiile dintre mrimile fizice corespunztoare.
Folosind relaia de definiie a unor mrimi este posibil s se scrie relaia de dimensiuni care leag o
mrime oarecare de mrimile fundamentale ale unui sistem coerent de uniti.

EC
De exemplu, ecuatia ntre energia cinetica -

E C 1 mv
2

, masa m i viteza unui

(7)
rezult ecuaia de dimensiuni, n funcie de mrimile fundamentale: lungimea

EC L MT
2

corp - v este:

- L, masa - M, timpul - T.

(8)
Ecuaiile de dimensiuni permit aplicarea analizei dimensionale, asigur verificarea omogenitii expresiilor
fizice sau permit s se emit anumite previziuni privind legile unor noi fenomene. n ceea ce privesc sistemele
coerente de uniti este de remarcat elaborarea n Franta, n 1793, a sistemului de uniti de msur denumit
Sistem Metric care avea la baz 2 uniti fundamentale:
metrul pentru lungime i kilogram pentru mas.
n 1875 a fost semnat un act diplomatic - Conventia metrului prin care Sistemul Metric a devenit sistem
de uniti cu aplicabilitate n toate rile semnatare ale acestui act. Ulterior, pornindu-se de la Sistemul Metric, au
fost elaborate numeroase sisteme de uniti de msur adaptate unor nevoi specializate ale tiinei i tehnicii .
* unitati ce se mai folosesc, cu precadere, n tarile anglo-saxone dar nu numai. Majoritatea acestor unitati de
masura nu sunt recomandate pentru utilizare si sunt prevazute a fi abandonate.
* unitati ce se mai folosesc, cu precadere, n tarile anglo-saxone dar nu numai.Majoritatea acestor unitati de
masura nu sunt recomandate pentru utilizare si suntprevazute a fi abandonate.

Eforturile pentru elaborarea unui singur sistem de uniti au fost finali - zate prin adoptarea, n anul 1960, la
cea de-a11-a Conferin General de Msuri si Greuti a Sistemului International de Uniti (SI) care are 7 uniti
fundamentale:
metrul, kilogramul, secunda, amperul, molul, kelvinul si candela
definiiile crora snt prezentate n Anexa 2, doua uniti suplimentare:
radian pentru unghiul plan, steradian pentru unghiul solid
precum i 35 uniti derivate prezentate i definite n Anexa 5.
In Anexele 4 si 6 sint prezentati coeficientii de definire a multiplilor si submultiplilor unitatilor de masura
fundamentale si derivate respectiv coeficienti de conversie pentru unitati de masura utilizate in anumite zone/tari
ale globului
Cu privire la unitile SI pot fi mentionate urmatoarele observaii:
Se recomand Kilogramul care este o denumire de excepie a unitii fundamentale de mas, deoarece este
singurul caz n care o unitate este exprimat prin multiplul unei alte uniti - gramul; multiplii si se exprim n
raport cu acesta.
Pentru a nu pierde avantajul de principiu al coerenei SI, se recomand folo- sirea ct mai rar a unitilor
derivate strine. Sistemul International de Uniti este un sistem coerent, simplu si rational structurat, cu
aplicatibilitate n toate domeniile tiintei i tehnicii. El definete un ansamblu organizat sistematic de uniti de
msur, de multiplii i submultiplii precum i reguli de formare i de scriere a acestora.
n afar de SI se mai utilizeaz ca sisteme tolerate:
sistemul practic MKSA - metru, kilogram, secund, amper neraionalizat;
sistemul tehnic Mkfs - metru, kilogram, for, secund;
sistemul CGS e.s. (electrostatic, cu permitivitatea vidului ca unitate electro- magnetic independent) sau CGSBi
(centimetru, gram, secund, biot) n care:


1 Bi 1 A 3 1010 Fr s franclin
sec und

(9)
sistemul CGS e.m. (electromagnetic, cu permeabilitatea vidului m 0 ca unita-te electromagnetic independent )
sau CGS Fr (centimetru, gram, secund, franklin) n care:

1 Fr 1 3 1010 Bi 1 3 10 9 C
(10)
n prezent Sistemul International de Uniti se aplic n peste 150 de ri i exist perspectiva cert ca
unitile SI s devin n curnd uniti de msur cu utilizare de toate rile i n toate timpurile aa cum au dorit-o
creatorii Sistemului Metric.
CONCLUZII.
Masurarea face parte din activitatile si din universal nostrum cotidian. Ea constitui o referinta
indispensabila pentru toate sectoarele (industrie, comert, transporturi, mediu etc. )
Este in acelasi timp la baza tuturor previziunilor cantitative.
Nevoile de a masura din toate sectoarele amintite si necesitatea asigurarii validarii rezultatelor acestora
precum si asigurarea caracterului de universalitate al metodelor si tehnicilor de masurare a determinat aparitia si
conturarea unei stiinte a masurarilor numita Metrologie.
Metrologia poate fi definite ca fiind stiinta masurarilor asociata cu evolutia incertitudinii sale .
Specificitatea disciplinei metrologie nu consta numai la masurare in sine ci si in validarea rezultatelor
masurarilor, in notarea si precizarea limitelor pe care le pot atringe valorile obtinute prin masurarile in sine.
Metrologia este mijloc de baza a schimbului de bunuri, in piata/desfacerea acestora, in determinari sau
concepte.
Ea se releva ca indispensabila in schimburile din societate, este integrate in societatile constructoare ca
mijloc de optimizare a tehnologiei, cercetarii si dezvoltarii de la conceptie la productie si servicii
in aceeasi
masura, dupa cum ea asigura protectia intereselor financiare legate de tranzactii.
Necesitatea universalizarii si unificarii masurarilor implica existenta unei organizatii internationale
independente aleasa sa creeze un ansamblu de referinte precise , acceptate de toata lumea si accesibile in toate
domeniile unde masurarea este necesara.
O astfel de organizatie este Biroul International de Greutati si masuri-BIPM. Ea a fost creata la data de 20
mai 1875 cu acordul dintre mai multe tari (mai cu seama cele care formase Conventia Metrului) . Statele membre
s-au angajat sa utilizeze sis a difuzeze sistemul metric in vederea concurarii la uniformizarea masurarilor in lume.
Printre organizatiile internationale de metrologie care au fost create in continuare se poate aminti Organizatia
Internationala de Metrologie legala - OIML
Aceasta organizatie a fost creata in 1955. Sediul este situat in Paris. Ea are rolul sa armonizeze la nivel
international reglementarile metrologice, metodele si mijloacele de control instrumental.
OIML produce recomandari internationale care definesc performantele atinse de mijloacele de masurare . Tarile
vor putea fonda propriile lor reglementari bazate pe aceste recomandari internationale.
Conventia metrului. Este o conventie/intelegere diplomatica intre state , semnata la Paris in 1875 pentru a
etala si intretine bazele necesare pentru asigurarea uniformizarea masurarilor si ea este la originea creerii BIGM .
Ea reuneste astazi aproape cincizeci de state printre care figureaza toate tarile industriale. Conventia
metrului a aratat o structura permanenta permitind statelor member de a avea o actiune comuna
Asupra tuturor gestiunilor raportindu-se la unitatile de masura. Conventia metrului este cadrul official de
masuri caruia I se supun toate activitatile internationale ale Metrologiei practice.
Au fost adoptate diferite unitati de masura specifice numai anumitor domenii si in anumite situatii : CGScentimetru, gram, secunda; MTS, MKpS, MKS.

2.

CONDITII DE DERULARE A PROCESELOR DE MASURARE.

2.1. Msurare.Proces de msurare.

Noiunii de msurare i se pot da mai multe definiii, [1], [10]. Astfel :
Msurarea reprezint un ansamblu de operaii ce are drept scop determina-rea valorii efective a unei
mrimi numit mrime de msurat.
ntr-o acceptiune mecatronic msurarea ca activitate prin excelen uman are , sub aspect general,
scopul obinerii unei valori pentru o informaie cu un caracter personalizat, numit informaie de msurat, de la
obiectul, fenomenul sau procesul investigat. n acest sens msurarea urmrete dezvoltatrea unei probleme
concrete din domeniile cercetrii fundamentale i/sau applicative, a monitorizrii derulrii unor procese

tehnologice speciale sau modernizate a mo- nitorizrii derulrii unor procese de diagnose medicale sau de alt
natur,a mo- nitorizrii derulrii schimburilor de bunuri etc. Informaia de msurat este un tip specific de
informaie coninnd rezultatul identificrii i definirii unui msurand prin intermediul unei funcii scalare adecvate,
[32].
Msurarea este operaia experimental prin care se determin, cu ajutorul unor mijloace de msurat,
valoarea numeric a unei mrimi n raport cu o unitate de msur dat.
Msurarea este operaia prin care se stabilete pe cale experimental raportul numeric ntre mrimea de
msurat i o valoare oarecare a acesteia, luat ca unitate de msur. Procesul de msurare reprezint totalitatea
operaiilor ce se desfoar dup o anu- mit logic pentru realizarea unei sarcini concrete de msurare. ntr-o
alt accepiune procesul de msurare reprezint un ansamblu de operaii necesare privind sesizarea, prelua
rea/obi- nerea, transmiterea, prelucrarea/procesarea i redarea valorilor semnalului metrologic pentru a se obtine
valoarea real a mrimii masurate.
Structura unui process de msurare presupune urmtoarele elemente :
informaia sau semnalul de msurat, notate n continuare cu X i respective i (ca semnal de intrare); intro terminologie metrologic msurandul sau mrimea de msurat;
metoda de masurare; este de fapt modalitatea de comparare a informaiei sau semnalul de msurat cu
unitatea de msur i/sau cu etalonul;
mijlocul de masurare; reprezin totalitatea mijloacelor tehnice cu ajutorul crora se determin cantitativ
i/sau se cuantific calitativ informaia sau semnalul de msurat
etalonul ca mijloc de msurare ce asigur prezena semnalului de comparare sau aunitii de msur.
Raionamentele tiinifice efectuate n cadrul unui experiment n fizic se fundamenteaz pe o serie de
noiuni abstracte de specii diferite (geometrice, mecanice, calorice etc.) denumite entiti.
Fiecare entitate este caracterizat prin categoriile de calitate i cantitate.
Calitatea reprezint determinarea obiectelor i fenomenelor prin stabilirea trsturilor i laturilor lor
eseniale i stabile care le fac a fie obiectele i fenomenele respective, ea determin unitatea lucrului. Calitatea
unei entiti nu poate exista n afara aspectului su cantitativ.
Cantitatea caracterizeaz obiectele i fenomenele prin gradul de dezvoltare a nsuirilor lor. Cantitatea
este legat de calitate; schimbarea uneia provoac modificarea celeilalte. Interdependena dintre ele se exprim
prin noiunea de msur care este grania existenei obiectului indicnd limita pn la care modificrile cantitative
nu duc la modificri calitative.
Proprietatea unui obiect sau fenomen reprezint expresia exterioar a calitii n relaia dintre el i alte
obiecte.
Din punct de vedere al definirii acestor operaii, ca o coresponden ntre dou mulimi, se poate construi
un veritabil model matematic al oricrui proces de msurare. n conformitate cu tehnica de construire a unui astfel
de model se poate accepta c sursa de msuranzi este o mulime de variabile-informaii de msurat , mulime
notat n continuare prin {M (Xi)}.
Mulimea valorilor numerice ale variabilelor-informaii msurate, mulime n realitate format din numere
reale, se va nota n mod asemntor prin {M (Xe)}. Modelul mathematic al procesului de msurare, figura 13,
presupune n fapt ca prin intermediul unor proceduri aa numite de scalare s se evidenieze una sau mai multe
funcii de scalare f, [32] cu proprietatea ca fiecrui element X i din mulimea {M (Xi)} s i corespund un
anumit element X e i numai unul din mulimea {M (Xe)}. Pus sub forma unei relaii matematice dintre cele
doua multimi,aceast coresponden are urmtorul aspect:

Fig.13. Schema definirii modelului matematic al procesului de masurare

Elementul X i din mulimea {M (Xi)} care corespunde valorii numerice 1, adic X e= 1, este n realitate
unitatea de msur a elemntului X i (alt definiie a unitii de msur !). Extinznd aceast definiie pentru orice
scar se poate formula urmtoarea premis : la o cretere a mrimii X i cu o unitate de msur i corespunde o
cretere cu 1 a valorii sale numerice X e.
Expresia mrimii X i sub form de valoare numeric X e, nsoit de unitatea sa de msur este n fapt
valoarea mrimii respective. Aceast valoare este unic. Ea nu se schimb chiar dac unitatea de msur se
schimb. Se schimb numai valoarea sa numeric. Aceste ultime premise se constitue n ecuaia fundamental a
msurrii, [32].

n figura 14 este prezentat schema structural pentru un model fizic al unui mijloc de msurare de tip
sistem generalizat de msurare, model pe care se poate materializa procesul de msurare.
Materializarea este de fapt succesiunea etapelor parcurse de informaia de msurat pe traseul de la
sesizarea i preluarea sa sub forma unui semnal de intrare a crui valoare trebuie msurat, supunerea acestei
informaii unor operaii de convertire-adaptare la principiul de structurare a mijlocului de msurare, urmate apoi de
operaii de procesare/prelucrare si transmiterea rezultatelor acestor operaii spre subansamblele de redare/afiare
a lor pentru a fi preluate i interpretate de operator/utilizator.

Fig.14. Schema structural pentru un model al unui mijloc de

msurare de tip sistem generalizat de msurare

Fig.15. Convenia de scar a

proceselor de msurare

De exemplu , pentru msurarea duritii unei suprafee este nevoie de o energie care s asigure
penetrarea unui palpator, sau la determinarea vscozitii unui fluid prin anumite metode este necesar prezena
unei fore exterioare care s asigure ptrunderea n fluid a elementului de preluare a informaiei vscozitate.
Pentru ca procesul de msurare s fie justificat i s ofere rezultate utile, mrimile fizice ce definesc
informaia de msurat trebuie s ndeplineasc condiiile mentionate referitor la mrimile principial msurabile
(vezi criteriul 1 al msurabilitii).
Dintre condiiile menionate , din punct de vedere al desfurrii proceselor de msurare importan
deosebit prezint aceea ca ntre mulimea strilor i mulimea numerelor reale s se poat stabili o
coresponden biunivoc, astfel nct fiecrui element din mulimea strilor s-i corespund un numr real i
numai unul, figura 15.
Aceast coresponden, care se stabilete conventional, poart denumirea de scar sau scar de
referin i ea presupune alegerea mai nti i n principal a unitii de msur. Pentru efectuarea unei msurri, n
conformitate cu definiiile citate, este necesar ca unitatea de msur s poat fi realizat n mod concret.
Realizarea material a unitii de msur constituie practic definirea unui mijloc de msurare numit msur ;
evident, numai pentru anumite uniti este posibil o astfel de definire/concretizare.
Scrile de msurare i cele de referin se sistematizeaz n mai multe tipuri[1],[32], dup mai multe
criterii.
2.1. Factori perturbatori.Perturbaii.
Aa cum se sugereaz i prin figura 14 , mijlocul de msurare se afl sub impactul continuu al unor
factori perturbatori, pe scurt perturbaii, factori care influieneaz nemijlocit i desfurarea procesului de
msurare. Aceste perturbaii provin fie din partea surselor de informaii de msurat sau chiar din partea acestor
informaii, fie din partea mediului n care se desfoar procesul de msurare, fie din partea , uneori, a

componentelor sau dispozitivelor auxiliare aflate n structura mijlocului de msurare. Perturbaiile afecteaz n
principal preci- zia rezultatelor msurtorilor.
Dup modul n care snt influienate derulrile proceselor de msurare snt sistematizate trei categorii de
perturbaii, figura 16 :
perturbaii de tip semnale perturbatoare, (snt semnale interfereniale),
perturbaii de tip efecte perturbatoare, (snt semnale modificatoare),
perturbaii de tip retroaciuni, (snt provocate de mijloacele de msurare).

Fig.16.Schema perturbaiilor i a impacturilor acestora asupra proceselor de msurare.

Perturbaii de tip semnale perturbatoare. Din mediul investigat ca surs a informaiilor de msurat, alturi
de semnalele X i dorite i urmrite pentru a fi sesizate-percepute, snt co-percepute i aceste tipuri de perturbaii.
Ele reprezint informaii despre mrimi fizice altele dect cele de interes (vibraii, cmpuri magnetice sau
electromagnetice, cureni de aer, cureni de ap etc.). Pot coexista unul sau mai multe astfel de semnale. n
consecin ele snt preluate de componentele sau subansamblele de sesizare-preluare fie n totalitate fie numai
parial. Aceste semnale mai snt denumite i interfereniale inndu-se seama de modul n care se compun cu
semnalele dorite.
Perturbaii de tip efecte perturbatoare. Procesul de msurare indirect, respectiv mijlocul de msurare (pe
care se deruleaz procesul) in mod direct prin elementele i subansamblele sale structurale, se afl intr-un anumit
mediu real. Parametri care caracterizeaz mediul (presiune, umiditate, radiaii de diferite tipuri, compui chimici
diveri etc.) influeneaz comportarea mijlocului de msurare n ansamblul su sau a componentelor acestora n
parte, prin modificarea n special a caracteristicilor funcionale i metrologice ale acestora. Efectele perturbatoare
influeneaz n mod direct rezultatele msurtorilor.
Perturbaii de tip retroaciune. Acestea snt reprezentate de aciuni ale mijlocului de msurare asupra
surselor de informaii de msurare la nivelul subansamblelor sau elementelor de sesizare-preluare a acestor
informaii. Aceste perturbaii se manifest sub forma unui effect de ncrcare respective de solicitare a surselor
de informaii de msurare la nceperea sau pe tot parcursul prelurii acestor informaii (spre exemplu la msurarea
rugozitii unei suprafee dac fora de palpare pentru msurare este mai mare dect rezistena proeminenelor ce
determin calitatea suprafeei, aceste proieminene vor fi practic prelucrate de palpator i nu cuantificate,
rezultatul msurrii fiind evident viciat).
Analiznd schema prezentat n figura 16 snt necesare cteva precizri pentru a percepe influena
perturbaiilor asupra rezultatelor msurrilor. Semnificaiile notaiilor snt urmtoarele :
X id este informaia de intrare neafectat de perturbaii i materializat prin informaia de msurat de
interes, deci informaia de dorit s fie preluat la nivelul subansamblelor sau elementelor de sesizare-preluare;
X ed - informaia de ieire materializat prin valoarea informaiei msurate, valoare obinut n urma
derulrii procesului de msurare cnd, la intrare s-a luat n considerare informaia X id ;
X i,ep - informaia de intrare afectat de perturbaii de tipul efectelor perturbatoare;
X e,ep - informaia de ieire afectat de perturbaii de tipul efectelor perturbatoare;
X i,sp - informaia de intrare afectat de perturbaii de tipul semnalelor perturbatoare;
X e,sp - informaia de ieire afectat de perturbaii de tipul semnalelor perturbatoare;

X i,R - informaia de intrare afectat de perturbaii de tipul retroaciunilor;

X e,R - informaia de ieire afectat de perturbaii de tipul retroaciunilor;
ep -erorile ce afecteaz X ed datorit perturbaiilor de tipul efectelor perturbatoare;
sp -erorile ce afecteaz X ed datorit perturbaiilor de tipul semnalelor perturbatoare;
R -erorile ce afecteaz X ed datorit perturbaiilor de tipul retroaciunilor;
Aa cum se poate remarca i din figura 16 , dintre perturbaii numai cele de tip retroaciune acioneaz
direct asupra informaiei X i (respectiv X id ) iar efectele acestor perturbaii se transmit spre X e (respectiv X ed ) ,
efecte cuantificate prin R .
n figura 17 este prezentat o schem privind modul n care se compun perturbaiile la nivelul informaiilor
de msurat respectiv a celor situate n diferite etape a procesului de msurare, evident chiar msurate. n acelai
timp snt sugerate corelaiile funciilor dintre informaiile afectate de perturbaii. Semnificaiile notaiilor snt
urmtoarele :
F(d) este funcia de corelaie dintre informaia de msurat X i (respectiv X id ) i informaia msurat X e
(respectiv X ed ). Aceast funcie este o caracteristic static sau dinamic a mijlocului de msurare.
F(sp) funcia de corelaie ntre aceleai informaii dar n condiiile n care se ine seama de impactul
perturbaiilor de tip semnale perturbatoare. Aceste funcii se suprapun uneori cu caracteristicile statice sau
dinamice ale mijloacelor de msurare definite prin F(d). Funcia F(sp) se afl n acelai timp sub impactul altei
funcii de corelaie F(ep,sp).
F(ep,d) funcia ce modeleaz influena efectelor perturbatoare asupra informaiei X i (respectiv
X id ) , asa cum se va putea vedea spre exemplu la repoziionarea C.s. a caracteristicii C.s.din figura18.
F(ep,sp) funcia ce modeleaz influena efectelor perturbatoare asupra semnalelor perturbatoare;
aceast funcie se mai cunoate i sub denumirea de perturbarea perturbaiei;

Fig.17. Schema de compunere a perturbaiilor i corelarea funciilor dintre

informaiile afectate de perturbaii.
isp, iep semnale purttoare ale perturbaiilor de tip efecte i semnale perturbatoare; ele nsoesc semnalul de
intrare i care se identific cu id , semnal purttor al informaiei Xi (respectiv X id ). Semnalele isp, iep pot fi
considerate prin similitudine ca purttoare ale informaiilor X i,sp respectiv Xi,ep.
sp, ep valoarea erorilor care cuantific abaterile provocate de impactul perturbaii- lor de tip efecte i
semnale perturbatoare asupra valorilor informaiei X e (respectiv X ed ). Valorile informaiilor determinate de sp, i
ep se vor nota pentru consecven cu : X e,sp recpectiv X e,ep . Eroarea ep = ep + ep , unde ep este valoarea erorii
datorate influenei efectului perturbator asupra informaiei X i (respectiv X id ) iar ep este valoarea erorii datorate
perturbrii perturbaiei;
R - valoarea erorilor care cuantific abaterile provocate de impactul perturbaiei de tip retroaciune;
e - semnal purttor al informaiei X e ;
ed - semnal purttor al informaiei X ed ;
X1, X2, X3 se identific cu X,sp, X,ep, X,R care reprezint informaii ce in seama i de valorile erorilor
determinate de perturbaii;
1, 2, 3, 2, 2 se identific n aceeai succesiune cu sp, ep, R, ep, ep.
n sensul celor afirmate n definirea funciei F(sp), n figura 18 este prezentat un exemplu despre modul
n care perturbaiile de tipul efectelor i semnalelor perturbatoare pot influena caracteristica static notata cu C.s. a
unui mijloc de msurare. n general o astfel de caracteristic este liniar. Datorit unui semnal perturbator, spre
exemplu a unei vibraii apreciabile, caracteristica sufer o repoziionare din C.s. n C.s. meninndu-i acelai

coeficient unghiular . Abaterea sp indicat prin 1 n figura 17 va fi sp = h. Sub impactul unor perturbaii de tipul
efectelor perturbatoare, spre exemplu a

Fig.18. Infliene posibile ale perturbaiilor asupra caracteristicilor mijlocului de msurare.

unei variaii de temperatur spre exemplu, care provoac dilatarea lagrelor unui mijloc de msurare in
coordonate, aceeai caracteristic se repoziioneaz prin modificarea coeficientului unghiular de la la , noua
poziie a caracteristicii fiind C.s. Abaterea ep indicat prin 2 n figura 17 va fi ep = . Dac acceptm
prezena ambelor perturbaii poziia caracteristicii va fi C.s. iar valoarea semnalului de abatere va fi un
cuantificat prin cele doua abateri sp si ep . Valoarea informatiei masurate cu un astfel de mijloc de masurare va
trebui sa fie corectata cu o cantitate care sa tina seama de aceste abateri.
Un alt exemplu prin care se poate analiza impactul unui factor perturbator asupra valorilor informatiei
masurate este si cel din figura 19.

Fig. 19. Schema unor posibile modaliti de impact a perturbaiilor

Factorul perturbator este temperatura. Acesta produce un efect perturbator care consta din dilatarea mai
mult sau mai putin a elementelor mecanice din structura mijloacelor de masurare. In urma acestor dilatari
elementele care compun articulatiile si culisele cinematice vor introduce frecari mai mari cu repercusiuni asupra
monitorizarii fortelor de masurare , iar elementele de legatura dintre acestea prin dilatare vor determina spre
exemplu pozitii eronate ale componentelor de preluare a informatiei de masurare in cazul unor mijloace de
masurare din domeniul metrologiei dimensionale.
Asa cum se poate vedea si in figura 19 temperatura are impact atit direct asupra procesului de masurare
prin mijlocul de masurare si informatia de masurat, cit si indirect prin modificarea parametrilor conditiilor de mediu
in care se deruleaza insasi procesul de masurare: influenta asupra presiunii mediului, asupra umiditatii atmosferei,
asupra altori factori si toate aceste influente avind impact atit asupra mijlocului de masurare cit si asupra informatiei
de masurat ; caci este important ca o informatie de masurat cum este o lungime a unui element sa fie preluata la
temperatura normala sau la o temperatura ridicata cit sursa ce ofera aceasta informatie s-a dilatat.
n conceperea, proiectarea , executarea i utilizarea mijloacelor de m- surarwe se vor lua msuri
corespunztoare pentru anularea sau cel puin atenuarea influenelor perturbaiilor asupra proceselor de msurare

n general , respective asupra rezultatelor msurrilor in special. Aceste eliminri respective atenuri se realizeaz
n contextual unor operaii numite corecii ale efectelor perturbaiilor.
Perturbaiile care vor putea afecta rezultatele finalizrii derulrii proceselor de msurare se identific din
analiza principiilor de funcionare a mijloacelor de msurare n ansamblul lor sau numai a unor subansamble
componente mai importante ale acestora, respectiv din analiza soluiilor constructive con- crete de realizare a
mijloacelor de msurare n ansamblul lor sau numai a acelorai subansamble componente. n acelai timp se
analizeaz cu deosebit responsabilitate i competen caracteristicile mediului n care se desfoar procesele de
msurare.
n funcie de aceste activiti se identific toate tipurile de perturbaii dac este posibil, dac nu, se
identific cel puin perturbaiile cu cele mai mari influene i se aleg una sau mai multe soluii de corecie a
acestora.
2.2. Metode de corecie.
n condiiile opiunilor mecatronice de concepere, proiectare i realiza- re a mijloacelor de msurare, se
caut ca perturbaiile, respectiv efectele aces- tora, s se anuleze sau s se atenueze n mod automat i s se
evite elemina- rea lor prin metode sau tehnici care ar presupune spre exemplu evaluarea/cal- cularea lor prin
algoritmi matematici de mare complexitate.
Datorit faptului c perturbaiile au cauze extrem de variate, unele cu - noscute altele necunoscute,
metodele/procedeele/soluiile de corecie a lor depind de :
rezolvarea problemei de msurat ( formularea/definirea corect i complet a sursei informaiilor de
msurat),
de conceperea procesului de msurare utiliznd metode i principii optime, n concordan cu natura,
anvergura, condiiile de accesare etc. a sursei msu -ranzilor,
proiectarea proceselor i a mijloacelor de msurare la nivelul exigenelor noilor viziuni mecatronice ale
tehnicii i tehnoloriilor,
materializarea/realizarea fizic corect a soluiilor/proiectelor privind mijloacele de msurare,
respectndu-se normativele i standardele actualizate privind preciziile de execuie, materialele utilizate, calitatea i
securitatea acestor mijloace etc.
De fiecare dat, n funcie de tipul de perturbaie identificat, se analizeaz i se decide dac aceasta
acioneaz direct asupra informaiei de msurat sau indirect, prin intermediul altor mrimi fizice, [32].
Cele mai utilizate metode/procedee/soluii de corecie snt :
Alegerea, n funcie de caracteristicile metrologice impuse procesului de msurare respectiv n funcie de
caracteristicile constructive, funcionale i metrologice ale mijloacelor de msurare, a acelora care snt insensibile
la perturbaii. Dac mijloacele de msurare n ansamblul lor nu dau satisfacie n a -cest sens , se aleg cel puin
subansamble ale acestora insensibile la acelei perturbaii.
Conceperea, realizarea i utilizarea n scop de corecie a unor montaje cu reacie i amplificatoare de
semnale de intrare i ce se identific cu id .
Metoda comparaiei inverse.
Utilizarea unor metode de filtrare/ecranare a tuturor semnalelor.
Utilizarea unor metode de compensare/autocompensare a efectelor perturbaiilor, cunoscute i sub
denumirea de metode ale intrrilor n opoziie .
Conceperea i utilizarea unor metode i algoritmi de calcul efectiv a efectelor perturbaiilor (respectiv
calcularea valorilor erorilor sp, ep, R) i aplicarea de corecii, n funcie de aceste erori, rezultatelor msurrilor.
n concordan cu schema din figura 17 i n succesiunea prezentat mai sus, n cele ce urmaez se dau
cteva detalii privind metodele/procedeele/soluiile de corecie a perturbaiilor i efectelor acestora.
Alegerea mijloacelor de msurare sau a subansamblelor importante ale acestora insensibile la perturbaii
permit sesizarea, prelevarea, preluarea, convertirea, adaptarea, procesarea si/sau redarea informaiilor fr
impactul perturbaiilor asupra valorilor lor. n aceste condiii valorile tuturor tipurilor de erori notificate prin snt
zero.
De exemplu,s se utilizeze n construcia mijloacelor de msurare n coordonate a unor materiale cu
coeficient de dilatare termic nul sau foarte mic: roci naturale sau compozite, andezit, bazalt, beton
acrilic etc. Materiale cu aceleazi caliti se impun i n cazul realizrii traductoarelor sau a
codificatoarelor digitale de deplasare.
Conceperea, realizarea i utilizarea unor montaje cu reacie i amplificatoare de semnale de intrare. Ele
se aplic n special pentru corecii ale perturbaiilor de tip efecte perturbatoare i retroaciuni. Prin aceast metod
se limiteaz semnificativ efectele perturbatoare deoarece se amplific att de mult semnalul i (respectiv i d ) nct
semnalele de orice alt natur au valori nesemnificative fa de acesta i deci influena lor asupra rezultatelor

msurrii snt i ele nesemnificative. Retroaciunile se anuleaz prin faptul c energia necesar msurrii efective
nu se preia din sursa informaiilor de msurat ci de la un subansamblu ce asigur energie auxiliar necesar
sesizrii/prelurii informaiilor de msurat, figura 14, [33] . n contextul utilizrii acestei metode informaia de
msurat se compar cu o mrime/informaie egal cu ea dar generat prin intermediul unui alt subansamblu sau
element auxiliar numit subansamblu/element de reacie citirea valorilor informaiilor msurate fcndu-se la
egalitatea lor.
Metoda comparaiei inverse este de fapt o variant a celei precedente. Metoda este aplicabil att n cazul
erorilor aditive (erori ce nu depind de valoarea informaiei de msurat) ct i erorilor multiplicative (erori ce depind
de valoarea informaiei de msurat). Principiul metodei const n compararea con- tinu a semnalului de ieire e
(sau X e) respective ed (sau X ed ) cu cel de intrare i (sau X i ) respectiv id (sau X id ). Dac ntre acestea exist o
diferenren diferit de zero msurat cu un mijloc de msurare aa zis de zero atunci se modific semnalul de
ieire pn cnd acesta, dup un process de adaptare/convertire realizat cu un traductor corespunztor, coincide cu
semnalul de intrare.
Calitatea procesului de eliminare a efectelor perturbaiilor depinde de
calitatea procesului de comparare a celor dou semnale. Din aceast cauz acestui subansamblu al mijlocului de
msurare trebuie s i se asigure o deosebit atenie i importan n fazele de conceperea, proiectare, realizare i
utilizare a mijlocului de msurare. Metoda comparaiei inverse este probabil singura care asigur eliminarea
inclusiv a efectelor perturbaiilor provocate d de cauze din interiorul mijloacelor de msurare.
Metode de filtrare/ecranare a tuturor semnalelor. Aceasta const n se- pararea semnalului respectiv
informaiei de intrare i (sau X i ) respectiv id (sau X id ) de perturbaiile de orice fel, n funcie de frecvena acestora
ceea ce pre- supune s fie cunoscute cauzele care provoac perturbaiile i perturbaiile n- si. Aceast separare
se realizeaz de fapt prin operaii de filtrare/ecranare a
tuturor semnalelor /informaii de intrare de restul semnalelor.

Fig.20. Filtrarea/ecranarea semnalelor la intrare.

Operaiile de fil- trare/ecranare se pot efectua n orice secven a lanului cinematic pe care se structureaz
mijlocul de msurare dar mai cu seam la nivelul subansamblelor de intrare i ieire din acesta. n cazul
perturbaiei temperatur din figura 19, eliminarea influenei acesteea n cazul msurrii cu mijloacelor de msurare
de precizie a lungimilor, se realizeaz prin termostatarea laboratorului (sau ncperii n care se efectueaz
msurarea) sau uscarea probelor de gaz supuse analizelor, prin absoabia chimic a vaporilor de ap.
n figura 20 este redat o soluie posibil privind structura unui mijloc de msurare n ca snt introduse
subansamble auxiliare de filtrare filtru zero pe secvena structural de intrare n mijlocul de msurare. Cele
dou subansamble asigur ecranri att dinspre sursa informaiilor de msurat ct i dinspre mediul nconjurtor. n
acest fel valorile semnalelor altele dect cele de interes snt zero iar funciile de corelaie nu au obiectul
modelrii. n figura 21 este prezentat o schem general a traseelor diferitelor informaii n condiiile utilizrii unei
variante structurale a mijlocului de msurare n care filtrarea/ecranarea se realizeaz pe secvena subansamblelor
structurale de ieire din acest mijloc.
n partea final a schemei se remarc traseul informaional comun pen- tru semnalul de ieire afferent
informaiei msurate i pentru erorile cauate de perturbaiile de tip efecte respective semnale perturbatoare. Snt

introduce notaiile corespunztoare valorilor erorilor semnificative prin care se cuantific influenele factorilor
perturbatori precum i subansamblele de filtrare/ecranare. n urma operailor de filtrare/ecranare, la nivelul
suansamblelor de redare operatorul are la dispoziie valorile informatiilor msurate neafectate de perturbaii,
respectiv valorile pentru : e (sau X e) respective ed (sau X ed ) .

Fig.21. Filtrarea/ecranarea semnalelor la ieire.

Metode de compensare/autocompensare a efectelor perturbaiilor, cunoscute i sub denumirea de
metode ale intrrilor n opoziie .Prin aceste me- tode erorile (n special cele sistematice) datorate perturbaiilor de
tipul semna- lelor perturbatoare se elimin cu ajutorul unor montaje adecvate, fr a putea fi ns eliminate dect
uneori i numai parial. Aceasta pentru c n astfel de situaii nu se pot elemina cauzele care provoac perturbaiile.
Perturbaiile suprapuse a cror influene apar aditiv, (erorile fiind aditive) fa de semnalul sau in - formaia
i (sau X i ) respective id (sau X id ) , se cuantific n cadrul mijlocului de msurare pentru corectarea automat a
rezulta- tului msurrii, aa cum rezult i din figura 22, [32].

Fig. 22. Compensarea efectelor perturbaiilor aditive (ce nu depind de informaia de msura )
n cazul perturbaiilor multiplicative (ce depind de informaia de msurat) se urmrete ca eroerea s apar
cu semen care s alterneze: odat cu sem- nul + i odat cu semnul - astfel nct n final s se compenseze,
figura 23.
Aceste metode, ca principii de structurare, constau n preluarea din sur- sa informaiilor de msurat a unui
semnal suplimentar astfel nct acesta, ntr-un montaj corespunztor, s anuleze semnalul perturbator
sesizat/prelevat simul tan cu semnalul sau informaia i (sau X i ) respective id (sau X id ). Schema de propagare a
informaiilor este prezentat n figura 24.
Semnalul suplimantar sau informaia suplimentar sesizat/prelevat din sursa informaiilor de msurat
snt isp respectiv X i,sp care vor duce la a- pariia la nivelul subansamblelor de ieire din mijlocul de msurare a
unui sem- nal a crui eroare este sp.

ntr-un montaj n opoziie acesta trebuie s anuleze semnalul a crui eroare este sp cauzat de semnalul
perturbator sesizat/prelevat la nivelul subansamblelor mijlocului de msurare cu acest rol.
Semnalul de ieire e sau ed va conine numai informaia X e sau X ed .

Fig. 23. Compensarea efectelor perturbaiilor multiplicative (ce depind de informaia de msurat ).
Metodele compensrii/autocom- pensrii sau a intrrilor n opoziie snt cele mai performante metode de
corecie a perturbaiilor fiind n acelai timp simple, puin costisitoare i prin urmare, ori de cite ori este posibil, ele
snt de preferat celorlalte metode, [33].

Fig. 24. Schema de propagare a informaiilor n cazul metodei de corecie a perturbaiilor prin
autocompensare.
Conceperea i utilizarea unor metode i algoritmi de calcul efectiv a efectelor perturbaiilor, (respectiv
calcularea valorilor erorilor sp, ep, R din figura 17) i aplicarea de corecii, n funcie de aceste erori, rezultatelor
msurrilor se constituie n soluii analitice de realizare a coreciilor perturbaiilor.
Cunoscnd/determinnd de cele mai multe ori prin msurtori, semnalele i efectele perturbatoare modelate
prin funciile F(sp) respectiv F(ep, d) precum i modul n care acestea influeneaz rezultatele finalizrii derulrii
proce- sului de msurare , se pot calcula coreciile care trebuie aplicate valorilor prelu- ate la nivelul
subansamblelor cu acest rol din structura mijlocului de msurare pentru a obine valori ct mai apropiate de cele
reale ale semnalelor sau infor- maiilor e (sau X e) respective ed (sau X ed).Pentru sistemele complexe de
msurare, cum ar fi sistemele de msurare n coordinate, sistemele de monitorizare a navigaiei maritime, sau a
celei aeriene/spaiale, a sistemelor de monitorizare a funcionrii centralelor nucleare etc. la care alturi de precizia
msurtorilor este important i efectuarea lor n timp real, calcularea coreciilor se face n regim automat, cu
ajutorul tehnicii de calcul i aunor algoritmi matematici performani (care s asigure spontaneitate, acuratee,
fidelitate, precizie, simultaneitate etc. n procesarea informaiilor) dup schema din figura 25. Urmrind
respectarea unei raiuni logice de derulare a calculelor matematice a coreciilor trebuie s se admit urmtoarele
secvene ale activitilor prezentate n schema din figura 25
dac valorile semnalelor sau informaiilor e(sau X e) respective ed (sau X ed) de la nivelul
subansamblelor de redare a rezultatelor procesului de msurare snt percepute sub form analogic ele trebuie
convertite sub form numeric pentru a putea fi introduse, printr-o interfa corespunztoare, n calculator;

Fig.25. Schema structural a unui sistem complex de calcul

a coreciilor n regim automat.
calculatorul trebuie s aib implementat soft -ul corespunztor calculrii i aplicrii coreciilor asupra
rezultatelor procesului de msurare derulat strict pe mijlocul de msurare;
schema din figura 25 se concepe i se realizeaz avnd la baz sheme de tipul celei prezentate n figuira
17, modelele matematice respectnd notaiile si semnificaia acestora din aceast figur;
perturbaiile pentru care se preteaz aceast metod snt cele care genereaz erori de tip systematic,
att additive ct i multiplicative;
Metoda calculrii coreciilor n regim automat este aplicabil dac snt ndeplinite urmtoare premise :
funciile care modeleaz influena semnalului sau informaiei i (sau X i ) res- pective id (sau X id ) de ctre
perturbaii s fie stabile ceea ce presupune ca e- rorile sistematice s fie i ele stabile pe toat perioada derulrii
procesului de msurare,
semnalele i efectele perturbatoare trebuie s fie cuantificate/evaluate/m- surate cu o precizie ct mai
ridicat, dar meninnd principiul conform cruia n orice proces de msurare nu trebuie s se msoare att de
exact ct este posibil, ci att de exact ct este necesar ,
costurile echipamentelor suplimentare : convertoare de tip A/D , tehnica de calcul etc. i a soft-ului
corespunztor s fie mai mic dect cel necesar aplicrii, cu aceleai performane privind precizia msurtorilor, a
altor metode de co-recie a perturbaiilor sau a celui de realizare efectiv a unui mijloc de msurare mai performant.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------1
Putem face referire despre un fenomen numai atunci cnd l putem msura, iar dac acest lucru nu este posibil
atunci cunoaterea este sumar i nesatisfctoare Williams Thomson, Lord Kelvin; sau A msura
nseamn a cunoate, [32].
2
Deductiv,-, deductivi,-e,adj.*Care procedeaz prin deducie, care folosete deducia.*Form fundamental de
raionament n care gndirea se mic exclusive n planul conceptelor, concluzia decurgnd cu necesitate din
premise,[66].
3
Inductiv,-, inductivi,-e, adj. *Care procedeaz prin inducie, care se bazeaz pe inducie.*(Metod inductiv)metod de cercetare care procedeaz prin ridicarea de la particular la general, prin urmrirea trecerii de la effect la
cauz,[66].
4
Instrumental,-, instrumentali,-e, adj.*Fcut, executat cu ajutorul instrumentelor.*Complement circumstanial
care arat mijlocul prin care se realizeaz o aciune,[66].
5
Pragmatic,-, pragmatici,-e, adj. *Care aparine pragmatismului , referitor la pragmatism, bazat pe
pragmatism.*Care ia n consideraie eficacitatea, utilitatea practic. *Care judec exclusive n funcie de utilitatea
practic ( real sau aparent),[66].
6
Cantitate, cantiti, s.f. * Ctime, numr, mrime. *Proprietate care poate fi reprezentat printr-un numr obinut
dintr-o msurare sau dintr-o numrare.*Ansamblul determinrilor care exprim gradul de dezvoltare al nsuirilor
unui obiect susceptibile de a fi msurate i traduse numeric.*nsuire a obiectelor a crei schimbare nu produce la
nceput modificri radicale n calitatea lor, ci numai pregtete aceste modificri. [66] .
7
Calitate, caliti,s.f. *Totalitatea nsuirilor i laturilor eseniale n virtutea crora un lucru este ceea ce este,
deosebindu-se de celelalte lucruri.*nsuire(bun sau rea), fel de a fi (bun sau ru), caracteristic pozitiv, nsuire
bun. .[66].