Abstract Lucrarea 1 / METROLOGIE 1.1. Tema lucrarii : UNITATI DE MASURA. SISTEME DE UNITATI DE MASURA 1.2.

Scopul lucrarii: prin aceasta lucrare se prezinta:

unitatile fundamentale si derivate ale sistemului SI, inclusiv unitati

derivate exprimate n termeni SI fundamentali si unitati SI derivate av!nd denumiri si sim"#luri speciale$

unitatile ce nu fac parte din SI: acceptate pentru a fi utilizate, acceptate temp#rar si care nu sunt acceptate pentru f#l#sire n SI$ re%ulile si c#nventiile de stil pentru exprimarea unitatil#r de masura si
marimil#r, re%ulile si c#nventiile #rt#%rafice pentru denumiri de unitati$

re%ulile si c#nventiile f#l#sirii c#recte a sim"#luril#r si numerel#r n

d#cumentatia te&nica$

definitiile unitatil#r SI fundamentale, c#eficienti si ta"ele de c#nversie ale unitatil#r din alte sisteme n SI si invers, c#nstante ale marimil#r fizice fundamentale$ T#ate aceste prezentari sint #p#rtunitati de insusire a c#ntinutului acest#ra intr'un sc#p c#nc#mitent de necesitate de cun#astere a l#r.
1.3. Aspecte generale. In procesul cunoasterii realitatii inconjuratoare, realitate perceptibila direct sau indirect, este esential ca rezultatele masurarii sa fie compatibile ntre ele, deci sa fie exprimate ntr-un limbaj universal, indiferent de timp, de loc, de nationalitate sau de limba, astfel nct sa aiba o semnificatie unica pentru toata lumea. Acest limbaj si-a nceput dezvoltarea de la Sistemul Metric, conceput sa devina (un sistem pentru t#ate p#p#arele lumii si pentru t#ate timpurile) , parcurgnd o cale lunga, ca n sfrsit, sa fie recunoscut la nivel international si numit Sistemul International de Unitati, notat n continuare prin SI. Cunoasterea acestui limbaj de catre intreaga umanitate este obligatorie, indiferent de profilul specializarii si domeniul n care activeaza. Sistemul de unitati SI a fost adoptat la a I-a Conferinta !enerala de "asuri si !reutati a #rganizatiei Internationale Conventia "etrului n anul $%&'. (a data de *+ au%ust ,-., este prezentata # declaratie de catre R#mania a Sistemului Internati#nal de Unitati / SI0 ad#ptat de cea de a ,,'a 123M /,-.+0, ca 4sin%ur sistem de unitati le%al si #"li%at#riu4. R#mania a f#st al saptelea stat din lume care a ad#ptat SI. 5a aceeasi data s'a stabilit ca Sistemul de unitati SI sa se utilizeze n toate domeniile stiintei, te)nicii, economiei, inclusiv n formarea specialistilor de toate nivelurile. *n prezent SI este folosit n toata lumea, fiind sistemul de unitati legal n majoritatea tarilor. *n +omania la data de 3 noiembrie

Abstract 1 !" 6 a f#st ad#ptata 5e%ea Metr#l#%iei prin care s'a impus sistemul SI ca #"li%at#riu si unic sistem de unitati din R#mania. *n prezent, n +omania sunt n vigoare documente normative care se refera la marimi, sisteme de marimi, unitati de masura si sisteme de unitati de masura , seria de standarde S" IS# -$-',$%%. ,

S" IS# -$-$-,$%%., /"arimi si 0nitati1 si S" %--2- /"etrologie. "arimi si unitati de masura. 3erminologie1.
4esi au trecut peste 5' de ani de la adoptarea sistemului de unitati SI, fiecare noua generatie de studenti este pusa n fata necesitatii studierii si utilizarii corecte a unitatilor de masura acceptate de comunitatea internationala. Cu scopul facilitarii acestor eforturi a fost structurata aceasta lucrare #bre$ieri utili%ate in lucrare& BIML67ir#ul Interna8i#nal de Metr#l#%ie 5e%al9 /7ureau Internati#nal de M:tr#l#%ie
5:%ale0

BIPM67ir#ul Internati#nal de Masuri si 2reutati /7ureauInternati#nal des 3#ids et Mesures0 CCU61#mitetul 1#nsultativ al Unitatil#r /1#mit: 1#nsultatif desUnit:s0. CEI IEC61#misia Electr#te&nica Internati#nala /Internati#nalElectr#tec&nical 1#mmissi#n0. C!PM61#nferinta 2enerala de Masuri si 2reutati / 1#nf:rence 2:n:rale des 3#ids
et.Mesures0. C!S6Sistem de unitati mecanice ale carui unitati fundamentale sunt centimetrul /pentru lun% %ime0, %ramul /pentru masa0 si secunda /pentru timp0. CIML61#mitetul Internati#nal de Metr#l#%ie 5e%ala /1#mit: Internati#nal de M:tr#l#%ie 5:%ale0. CIPM61#mitetul Internati#nal de Masuri si 2reutati /1#mit: Internati#nal des 3#ids et Mesures0. CI""PC61#mmittee f#r Intera%enc; Radiati#n Researc& and 3#lic; 1##rdinati#n. CM61#nventia Metrului /5a 1#nventi#n Internati#nale du M<tre0 IC"U61#misia Internati#nala a Unitatil#r pentru Radiatie si Masurari /Internati#nal 1#mmissi#n #n Radiati#n Unit and Measurements0. IS#6=r%anizatia Internati#nala de Standardizare /Internati#nal Standard =r%anizati#n0. IUPAC 6Uniunea Internati#nala de 1&imie 3ura si Aplicata. IUPAP6Uniunea Internati#nala de >izica 3ura si Aplicata. $IST6Institutul Nati#nal de Standarde si Te&n#l#%ie, S.U.A. /Nati#nal Institute #f Standards and Tec&n#l#%;0. #IML6=r%anizatia Internati#nala de Metr#l#%ie 5e%ala /=r%anisati#n Internati#nal de M:tr#l#%ie 5:%ale0. #$M6=r%anismul Nati#nal de Metr#l#%ie /=r%anisme Nati#nale de M:tr#l#%ie0. SI 6 Sistemul Internati#nal de Unitati /5e S;st<me Internati#nal d?Unit:s0. TC 6 1#mitet Te&nic /1#mit:s Tec&ni@ues0.

1.%. Unitati si pre&i'e SI Se numeste unitate de masura o marime particulara a unei marimi fizice, definita si adoptata prin conventie, cu care sunt comparate alte marimi de aceeasi natura, pentru exprimarea valorilor lor n raport cu acea marime. Ansamblul unitatilor de masura definite pentru un sistem dat de marimi fizice formeaza un sistem de unitati de masura.

Abstract *n prezent, unitatile de masura cuprinse n Sistemul International de 0nitati 7SI8 sunt divizate n trei clase, unitati fundamentale,

unitati derivate, unitati suplimentare,

care, mpreuna, formeaza un sistem coerent$ de unitati de masura. SI, de asemenea, mai include si prefixe pentru a forma multiplii si submultiplii decimali ai unitatilor de masura din SI, Anexa 1. #. Unitati SI &un(amentale *n tabelul $ sunt prezentate cele sapte unitati fundamentale, reciproc independente,pe care se bazeaza Sistemul International de 0nitati. *n tabel sunt prezentate denumirile si simbo lurile respectivelor marimi, iar definitiile unitatilor SI fundamentale sunt prezentate n Anexa A. '. Unitati SI (eri)ate 0nitatile derivate sunt exprimate algebric utiliznd unitatile fundamentale sau alte unitati derivate 7inclusiv radianul si steradianul 6 cele doua unitati SI suplimentare8. Simbolurile pentru unitatile derivate s-au obtinut prin operatii matematice de nmultire si mpartire. (e e)em*lu, unitatea derivata pentru cantitatea masei m#lare 7masa divizata la cantitatea substantei8 este 9ilogramul pe mol, notat prin simbolul +,/mol. :xemple suplimentare de unitati derivate, exprimate n termini SI fundamentali sunt prezentate n ta"elul A.,. 0n sistem de unitati se considera coerent n cazul cnd el nu introduce coeficienti suplimentari n relatia dintre unitatile de masura ale unor marimi fata de relatia existenta ntre respectivele marimi.

Tabelul -& Exemple de unitati SI derivate exprimate n termini SI fundamentali

Abstract

Unitati SI (eri)ate a)*n( (enumiri si sim+oluri speciale 0n anumit numar de unitati derivate detin denumiri si simboluri speciale 7tabelele - si 58. 4upa cum este mentionat n paragraful $.-, radianul si steradianul sunt unitati suplimentare si ele, de asemenea, sunt incluse n tabelul -. !ra(ul Celsius Ca un supliment la unitatea de masura a valorii temperaturii termodinamice 7simbolul T8 exprimata n 9elvini se mai utilizeaza unitatea de temperatura Celsius 7simbol t8, definita prin expresia, t . T / T0 1 unde T0;2<-,$. =. Specificatii "i"li#%rafice : * Steradianul /sr0 nu este unitate SI fundamentala, nsa n f#t#metrie stera' dianul se pastreaza n expresiile pentru unitati. B Marimile derivate exprimate prin %ra; si sievert sunt prezentate n c#nf#r' mitate cu rec#mandarile 1#misiei Internati#nale a Unitatil#r si Masuraril#r Radiatiei 6 I1RU. C Nuclide radi#active. >entru a exprima temperatura Celsius, unitatea grad Celsius si simbolul + 1, care este tot att de important ca si unitatea =elvin 7 +D 8, se utilizeaza denumirea %rad 1elsius 6 fiind nlocuit Eelvin-ul. 3otusi, intervalul sau diferenta de temperatura +1 poate fi exprimata att n unitati +D ct si n grade Celsius. 3emperatura termodinamica T0 este mai mica cu exact 0&01 2 dect temperatura termodinamica a punctului triplu al apei 7vezi Anexa A8. Tabelul 3& Unitati SI derivate cu denumiri si sim"#luri speciale,

Abstract

Tabelul 3& Unitati SI derivate cu denumiri si sim"#luri speciale, admise din m#tivul pr#tectiei sanatatii #muluiB

Utili,area unitatilor SI (eri)ate cu (enumiri si sim+oluri speciale

Abstract :xemple ale unitatilor SI derivate exprimate prin intermediul unitatilor SI derivate ce poarta denumiri si simboluri speciale 7aici sunt inclusi radianul si steradianul8, sunt prezentate n tabelul .. Tabelul 4& Exemple ale unitatil#r SI derivate exprimate prin unitati SI derivate ce p#arta denumiri si sim"#luri speciale

0rmarind datele prezentate n tabelul ., se evidentiaza avantajele utilizarii denumirilor speciale si a simbolurilor unitatilor SI derivate.

Abstract De exemplu, valoarea entropiei molare, unitatea ?@7molA=8 este mult mai simplu de nteles dect ec)ivalentul unitatii bazata pe unitatile SI, 7 m2A9gAs-2A=-$ Amol-$.8. *nsa, trebuie de recunoscut ca utilizarea denumirilor si simbolurilor speciale se bazeaza pe comoditatea pe care o ofera, sau pe cazurile n care utilizarea denumirilor si simbolurilor speciale utilizate n cazul combinatiilor de unitati este incorecta. De exemplu, pentru exprimarea fluxului magnetic 7 vezi ta"elul *8 poate fi folosit termenul volt Asecunda 7B As8 sau 7m 2A9gAs-2AA-$ 8 n locul cunoscutei si mult mai ntelesei unitati 6 Ceber 7Db8. *n ta"elele *, B si C sunt prezentate diverse marimi exprimate n aceleasi unitati SI. 4e exemplu, F#ule pe Eelvin 7?@=8 este unitatea SI ce descrie capacitatea calorica, precum si entropia. Astfel, denumirea unitatii nu este suficienta pentru descrierea marimii masurate. #rice unitate derivata, deseori, poate fi exprimata prin diferite cai utiliznd unitatile SI fundamentale sau unitati SI derivate ce poarta denumiri speciale. *n practica, n cazul ctorva marimi, pentru simplificarea deosebirii dintre marimile ce au aceeasi exprimare n termeni SI fundamentali se prefera utilizarea ctorva unitati cu denumiri speciale sau a combinatiilor de unitati. 4e exemplu, unitatea SI a frecventei se exprima mai degraba prin )ertz 7Ez8 dect prin unu pe secunda 7s -$8, sau unitatea SI a momentului fortei se exprima mai degraba prin neCton Ametru 7F Am8 dect prin F#ule /G0. Similar, pentru c!mpul radiatiei i#nizante , unitatea SI a activitatii se exprima mai degraba n "ec@uerel /7@0 dect prin unu pe secunda 7s -$8G sau unitatile SI ale dozei de absorbtie si dozei ec)ivalente se exprima mai degraba prin %ra; /2;0 si respectiv sievert /Sv0 dect prin joule pe Eil#%ram /GHE%0. Unitati SI suplimentare 4upa cum s-a constatat mai sus, exista doua unitati ce apartin acestei clase, radianul cu simbolul rad, care este unitatea SI ce defineste ung)iul planG si steradianul cu simbolul sr, unitatea SI de definire a un%&iului s#lid. 4efinitiile acestor unitati sunt prezentate n Anexa A. 0nitatile SI suplimentare sunt interpretate ca unitati derivate adimensionale pentru care 5G6M permite libertatea de a fi folosite sau nu n expresii pentru unitati derivate cu denumiri si simboluri speciale <. Astfel, radianul si steradianul nu sunt date ntr-un tabel separat. Aceasta interpretare i-a fost data n $%H' la 5I6M. Acest lucru a fost considerat necesar deoarece Rez#lutia ,A adoptata la a $$-a conferinta 5G6M 7in anul $%&', cind a fost adoptat SI8 nu definea natura unitatilor suplimentare incluse n ta"elul * mpreuna cu celelalte unitati SI derivate cu denumiri si simboluri speciale Aceasta interpretare a unitatilor suplimentare sugereaza ca un%&iul plan si un%&iul s#lid sunt considerate marimi derivate cu valoarea unu, fiecare,cu simbol $, si sunt coerente n unitati SI. *nsa, n practica, cnd se exprima valoarea unei marimi derivate continnd ung)iul plan sau ung)iul solid, daca n locul numarului $ sunt

Abstract folosite denumirile speciale 7sau simbolurile8 Iradian) /rad0 sau Isteradian) /sr0, acestea contribuie la o mai usoara ntelegere a ei. 4e exemplu, cu toate ca valoarea marimii derivate a vitezei ung)iulare 7ung)iul plan divizat la timp8 poate fi exprimata n unitatea s -$, uzual aceste valori sunt exprimate n unitatea rad@s. Multipli si su+multipli ai unitatilor SI: pre&i'e SI. *n ta"elul . sunt prezentate prefixele SI care sunt utilizate la formarea multiplilor si submultiplilor unitatilor SI. Acestea permit evitarea utilizarii valorilor numerice foarte mari sau foarte mici. 0n prefix se ataseaza direct denumirii unei unitati, iar un prefix-simbol se ataseaza direct simbolului unitati. 4e exemplu, un 9ilometru cu simbolul $ 9m, este egal cu o mie de metri 6 simbol ,+++ m sau $'- m. *n cazul cnd prefixele sunt atasate la unitatile SI1 pentru a le deosebi de sistemul coerent de unitati SI, unitatile formate se numesc Imultipli sau submultipli ale unitatilor SI1. +egulile si conventiile de utilizare si tiparire a prefixelor SI sunt prezentate n paragrafele ce urmeaza unde sint detaliate si regulile speciale de formare a multiplilor si submultiplilor pentru unitatea de masa. Tabelul 7& 3refixe SI

Fota, # definire alternativa a prefixelor SI si a simbolurilor acestora nu este permisa. 4e exemplu, este interzis de a utiliza 9ilo -./ pentru a reprezenta 2$' ; $'25, mega 7"8 pentru a prezenta 2 2' ; $ '5H .<&, sau giga 7!8 pentru 2 -' ; $ '<<5$ H25. Unitati ce nu &ac parte (in SI (egea metrologiei permite utilizarea, n +omania, si a unitatilor de masura ce nu fac parte din SI& 0nitatile care nu fac parte din SI pot fi divizate n - categorii,

Abstract

unitati care sunt acceptate pentru a fi utilizate n SIG unitati care sunt temporar acceptate pentru a fi folosite n SIG unitati care nu sunt acceptate pentru folosire n SI, iar utilizarea
lor trebuie evitata. 0nitatile de masura legale care nu fac parte din SI sunt unitati de masura din alte sisteme de unitati 7ex.,Eil#%ram f#rta si Eil#%ram f#rta pe metru patrat , care fac parte din sistemul M28S8, care nu a*artin nici unui sistem de unitati 7ex., mila marina, litru, #ra etc8 sau care sunt rezultatul combinarii unor astfel de unitati ntre ele 7ex., litru pe #ra, t#na pe zi 8. 0nitatile de masura legale care nu fac parte din SI sunt cu utilizare generala sau cu utilizare numai n anumite domenii. 4omeniile de utilizare ale acestor unitati sunt prezentate n ta"elul J. Tabelul !& D#meniile de utilizare a unitatil#r de masura le%ale care nu fac parte din SI&

Abstract

Unitati acceptate 0n SI *n acest paragraf se vor prezenta, n detaliu, unitatile de masura care sunt acceptate pentru a fi folosite n SI. #ra1 gra(1 litru si alte unitati 0nele unitati de masura, ce nu fac parte din SI, sunt destul de importante si pe larg utilizate astfel nct ele sunt acceptate de CI>" pentru a fi utilizate alaturi de unitatile SI . Aceste unitati sunt prezentate n ta"elul K. >entru a nu se pierde proprietatea de coerenta a sistemului SI, utilizarea combinatiilor acestor unitati 7tabelul H8 cu unitatile SI, n diverse unitati derivate, sunt limitate numai pentru cazurile particulare. 0tilizarea prefixelor SI pentru unitatile prezentate n ta"elul K sunt descrise in lucrare, la un paragraf cu acest subiect .

Abstract Suplimentar, trebuie de mentionat, ca exista numeroase cazuri cnd este necesar de utilizat unitati ce se refera la timp diferite de cele prezentate n ta"elul J. *n particular, mprejurarile pot solicita intervale de timp exprimate n saptamni, luni sau ani. *n aceste cazuri, cnd unitatea nu are un simbol standardizat, denumirea unitatii trebuie scrisa n ntregime. *n legatura cu riscul de a confunda litera l cu cifra 1, 5G6M a adoptat simbolul alternativ pentru litru 6 L. C)iar daca l si L sunt simboluri internationale acceptate pentru litru, n 0.:. se prefera utilizarea literei l, iar n S.0.A. 6 L. *n acelasi timp, transcriptia italica a literei l nu este acceptata pentru a reprezenta simbolul litrului. Tabelul "& Unitati acceptate pentru a fi utilizate n SI.

$eper1 +el1 s2annon si alte unitati. :xista cteva unitati specializate, ce nu sunt incluse n ta"elul J, care sunt recomandate de catre Or,ani%atia Internationala de Standardi%are 9ISO: si 5omisia Electrote;nica Internationala 9IE5: pentru a fi acceptate n utilizare mpreuna cu unitatile SI. Acestea include unitatile, neper$' 9<*:, bel$$ 9':1 octava$2, fon$- si son$5G Semnificatia indicatiil#r de "i"li#%rafie: " vezi para%raful de mai F#s. Ln S.U.A., precum si n alte state an%l#'sax#ne, n l#cul denumirii de t#na /t#nne0 se mai utilizeaza si denumirea de t#na metrica /metric t#n0 M,, AN. 10 <e*er 6 unitate de masura a nivelului de transmisiune al unui semnal electric sau acustic. 11 'el 6 unitate de masura pentru intensitatea sunetel#r /atenuare / amplificare H nivel0. 1Octa$a M#ctaveN 6 interval ntre d#ua sunete ale %amei la distanta de #pt trepte. 13 8on Mp&#nN 6 unitate de masura pentru nivelul acustic. 13 Son Ms#neN 6 unitate acustica ec&ivalenta cu B+ de f#ni. unitatile de masura utilizate n te)nologiile informationale, care includ, "aud,C /7d0, "it ,. /"it0, erlan% /E0, &artle; /Oart0 si s&ann#n /Sn0. Simbolurile prezentate n paranteze reprezinta simboluri international acceptate pentru fiecare unitate de masura n parteG pentru unitatile #ctava, f#n si s#n nu exista simboluri rezervate.

Abstract 0tilizarea unitatii bJte,J 7K8, care reprezinta un ansamblu de biti 7 de #"icei K8 si este folosit pentru exprimarea capacitatii de memorie, nu este reglamentata pe plan international. Electron)oltul si unitatea (e masa atomica uni&icata. 1I3M a considerat necesar acceptarea pentru a fi utilizate, mpreuna cu unitatile SI, a acestor doua unitati prezentate n ta"elul - L2M, L-M. Aceste unitati, electronvoltul si unitatea de masa atomica unificata, se utilizeaza n domenii specializate, iar valorile lor n unitati SI se determina experimental 6 de aceea, ele nu se cunosc cu exactitate. "odalitatea de utilizare a prefixelor SI fata de unitatile prezentate n ta"elul K se va detalia in paragraful urmator. N#ta: Ln unele d#menii unitatea de masa at#mica unificata este denumita ca dalt#n cu sim"#lul (a. Lnsa aceasta denumire, precum si sim"#lul ei, nu este acceptata de 123M, 1I3M, IS= si IE1 pentru a fi utilizata cu unitate in SI. Similar, sim"#lul #MU /at#mic mass unit0 nu este acceptat pentru prezentarea unitatii de masa at#mica unificata. Unicul nume permis este Iunitatea de masa at#mica unificata) si unicul sim"#l acceptat pentru ea este u. $. Bau( 6 unitate de viteza pas cu pas si de capacitate a canalelor de informatieG unitate de viteza n telegrafie. $& Bit 6 unitate de masura pentru cantitatea de informatie. $< *n limba romna se mai utilizeaza denumirile de #ctet si "ait. Tabelul & Unitati f#l#site mpreuna cu unitatile SI, a car#r val#are n unitati SI este #"tinuta experimental

Unitati naturale si atomice *n unele cazuri, cu precadere n stiintele fundamentale, valorile marimilor sunt exprimate n termeni ai constantelor naturale fundamentale sau asa-numitele unitati naturale. 0tilizarea acestor unitati n SI este permisa n cazurile cnd sunt necesare niste relatii mai eficace dintre informatii. *n aceste cazuri, unitatile naturale specifice utilizate trebuie identificate. Aceasta prevedere se aplica c)iar si asupra sistemului de unitati numit Iunitati atomice1 6 utilizate n teoria fizicii atomice si c)imie, deoarece exista cteva

Abstract sisteme diferite care poarta aceiasi denumire Iunitati atomice1. :xemple de marimi fizice utilizate n exprimarea unitatilor naturale sunt prezentate n ta"elul ,+. Unitati temporar acceptate 0n SI . >ornind de la practica existenta n anumite domenii si ntr-un sir de state, n $%<H 1I3M a permis continuarea utilizarii unitatilor de masura, prezentate n ta"elul ,,, pna n momentul cnd 1I3M va considera ca utilizarea lor nu este necesara L2L, L-M. *n acelasi timp, aceste unitati nu trebuie introduse pentru utilizare n domeniile n care, n prezent, ele nu se folosesc. 4e exemplu, NIST a recomandat scoaterea din utilizare a acestor unitati de masura pna n anul 2''', cu exceptia milei maritime, nodului, arului si altor unitati. Tabelul 10& Exemple de marimi fizice utilizate ca unitati naturale

Unitati neacceptate pentru utili,are cu unitatile SI. *n urmatoarele doua subparagrafe sunt prezentate unitatile de masura care nu sunt acceptate pentru utilizare mpreuna cu unitatile SI. Unitatile C!S. *n ta"elul ,A sunt prezentate exemple ale sistemului de unitati Icentimetru'%ram'secunda1 95GS:1 care utilizeaza denumiri speciale. Aceste unitati nu sunt admise pentru a fi utilizate alaturi de unitatile SI. *n plus, nici alte unitati ale diverselor sisteme de unitati C!S1 care includ sistemele C!S :lectrostatic 7ESU8, C!S :lectromagnetic 7EMU8 si C!S 2aussian, nu sunt acceptate pentru utilizare alaturi de unitatile SI, cu exceptia unitatilor centimetru, gram si secunda care sunt definite n SI. Tabelul 11& Unitati temp#rar acceptate pentru a fi utilizate n SI

Abstract

Unitati neacceptate. :xista numeroase alte unitati de masura, pe lnga unitatile 5GS, ce nu fac parte din SI si nu pot fi utilizate alaturi de acestea. 4in aceasta categorie fac parte o mare parte din unitatile utilizate n statele an%l#sax#ne, cu precadere n S.U.A., cum ar fi, inc)$H, pound$% etc. Tabelul 1-& Unitati 5GS cu denumiri speciale, neacceptate de afi utilizate n SI

,K ,-

Inc; /t#l0 6 unitate de lun%ime /, in P AC,B mm0. 6ound 6 unitate de masa /, l" P BC*,C-A*J %0, n lim"a r#m!na se mai utilizeaza denumirile: livra, funt sau pund. A+ 6oise /30 este unitate 12S pentru visc#zitate /numita si visc#zitate dinamica0. A, Sto+es /St0 6 unitate 12S pentru visc#zitatea cinematica. AA Aceste unitati fac p#arte din sistemul 12S electr#ma%netic tridimensi#nal si nu p#t fi c#mparate cu unitati c#respunzat#are ale sistemului SI.

Abstract Tabelul 1-& Exemple de unitati neacceptate pentru utilizare.

0tilizarea acestor unitati trebuie strict evitata, precum si multiplii sau submultiplii acestor unitati, iar n locul lor este necesar de a utiliza unitatile SI sau multiplii - submultiplii acestora. Aceste restrictii se aplica si la utilizarea denumirilor speciale neacceptate n SI sau a denumirilor speciale pentru multiplii si submultiplii acestora, cum ar fi m)o pentru siemens /S0 sau micron pentru micrometru 7Nm0. Ln ta"elul ,* sunt prezentate cteva exemple ale unor unitati de masura neacceptate pentru utilizare. Termenii 3unitati SI4 si 3unitati acceptate4. Conform practicilor acceptate L2M,L-M, n aceasta lucrare, se utilizeaza termenul unitate SI pentru a reda unitatile de masura ale SI, care n realitate sunt unitatile SI fundamentale, unitatile SI derivate si suplimentare, precum si multiplii si submultiplii acestor unitati formati prin utilizarea prefixelor SI. 3ermenul unitati acceptate 0n SI este introdus pentru comoditate si reprezinta unitatile SI su*limentare= 1& unitatile de masura acceptate pentru a fi utilizate concomitent cu unitatile SI 7vezi ta"elul K si -8 . A* unitate de lun%ime n spectr#sc#pia R#ent%en. -& unitatile temporar acceptate pentru a fi utilizate alaturi de unitatile SI 7vezi ta"elul ,,8. 3. multiplii si submultiplii unitatilor acceptate sau temporar acceptate pentru utilizare n SI& 4eoarece unitatile naturale si atomice nu sunt recunoscute de a fi utilizate odata cu unitatile SI, ele nu sunt incluse n acest termen. 4omeniul lor de utilizare este specificat ntr-un paragraful de mai sus.

Abstract 1.5. "eguli si con)entii (e stil pentru e'primarea unitatilor (e masura "eguli si con)entii (e stil pentru sim+olurile unitatilor SI 0rmatoarele paragrafe sunt dedicate prezentarii regulilor si conventiilor de stil utilizate la scrierea, tiparirea si utilizarea simbolurilor unitatilor de masura. 6ormatul caracterelor. Simbolurile unitatilor sunt tiparite utiliznd stilul roman 7vertical8 indiferent de tipul textului care-l nconjoara 7para%raful ,.K8. Ma7uscule. 3oate simbolurile unitatilor de masura sunt tiparite utiliznd literele mici 7minuscule8, cu exceptia, simbolul sau prima litera a simbolului unitatii de masura va fi majuscula pentru unitatile ale caror nume provine de la numele unei persoaneG

n unele state, simbolul litrului se noteaza prin (G Exemple: s 7secunda8 9g 79ilogram8 rad 7radian8 A 7amper8 Ez 7)ertz8 Db 7Ceber8 Pluralul. Asupra simbolurilor unitatilor de masura nu se ras&r*ng regulile gramaticale de formare a pluralului si la plural ele ramn nemodificate. Exemple: l P $ m sau l ; &. m N#ta: n acest caz litera l reprezinta sim"#lul cantitativ pentru lun%ime /re%ulile si c#nventiile pentru exprimarea marimil#r sunt prezentate n para%raful ,... Punctuatia. Simbolurile unitatilor nu sunt urmate (e punct, cu exceptia cazurilor cnd ele se afla la sfrsitul propozitiei. Exemple: (ungimea constituie 25 m.sau :ste de 25 m lungime. si nu :ste de 25 m. lungime. Sim+olurile unitatilor o+tinute prin multiplicare. Simbolurile pentru unitatile formate prin multiplicarea 7nmultirea8 altor unitati sunt prezentate printr-un punct 7la o jumatate din naltimea caracterului8 sau spatiu ntre simbolurile utilizate. >entru a evita unele situatii confuze, n prezentarea simbolurilor unitatilor, se prefera utilizarea punctului. Exemple: B As sau BOs N#ta : 1& Utilizarea punctului sau a spatiului ntre sim"#luri este stric necesara. De exemplu, m Qs', este sim"#lul pentru unitatea metru pe secunda, pe c!nd ms ', este unitatea ec&ivalenta a val#rii ,+* s', n care se utilizeaza prefixul m 6 mili . -& Ln rec#mandarile IS= M.N se su%ereaza ca n cazurile c!nd spatiul ntre sim"#luri este utilizat la f#rmarea multiplil#r el p#ate fi #mis, daca aceasta simplificare nu %enereaza c#nfuzii. Aceasta p#si"ilitate p#ate fi evidentiata la utilizarea sim"#lului ER& si nu ER Q& sau ER &, cum ar fi l#%ic, pentru Eil#Satt #ra. Lnsa pentru a exclude diversele c#nfuzii p#si"ile, n c#ntinuare, se va insista asupra utilizarii punctului sau a spatiului ntre sim"#lurile implicate n diverse #peratii de multiplicare. Sim+olurile unitatilor o+tinute prin (eri)are. Simbolurile pentru unitatile formate prin derivarea 7mpartirea8 altor unitati de masura sunt prezentate prin intermediul unei bare nclinate @, unei linii orizontale sau a exponentilor negativi. Exemple: m@s, sau m As-$. 3otusi, pentru evitarea ambiguitatilor, bara nclinata nu

Abstract trebuie sa se repete n aceeasi expresie, cu exceptia cazurilor cnd vor fi utilizate parantezele. Exemple: m@s2 sau m As-2, si nu m@s@s G m A9g@7s- AA8 sau m A9g As-- AA-$ si nu m A9g@s-@A *n acelasi timp, exponentii negativi se recomanda a fi utilizati n cazurile mai complicate, cnd evitarea lor este problematica. Utili,area concomitenta a sim+olurilor si (enumirilor (e unitati Simbolurile unitatilor de masura nu pot fi utilizate mpreuna cu denumirile unitatilor. Exemple: 1HE%, 1 AE%',, sau c#ul#m" pe Eil#%ram si nu c#ul#m"HE%, c#ul#m" pe E%, 1H Eil#%ram, c#ul#m" AE%',,1 pe E%, c#ul#m"HEil#%ram A+re)ierea sim+olurilor si (enumirilor (e unitati. 4eoarece, n general, unitatile de masura SI sunt recunoscute si acceptate pe plan international, este inter,isa abrevierea simbolurilor sau a denumirilor sale. De exemplu, este inadmisibila utilizarea simbolurilor sec 7in loc de s sau secunda8, mm patr. 7pentru mm2 sau milimetru patrat 8, cc 7 pentru cm- sau centimetru cub8, lit 7 in loc de l sau litru8, mps 7pentru m@s sau metru pe secunda8 etc. SI 8 G;id de utili%are& Cu toate ca marimile, de regula, sunt exprimate utiliznd cifrele si simbolurile unitatilor, din anumite motive reprezentarea unitatii poate fi mai comoda utiliznd denumirea acesteia si nu simbolul ei. *n acest caz, denumirea unitatii trebuie scrisa n forma completa. "eguli si con)entii (e stil pentru pre&i'ele SI. 0rmatoarele opt subcapitole sunt dedicate prezentarii regulilor si conventiilor de stil utilizate la scrierea si utilizarea prefixelor utilizate n SI. 6ormatul caracterelor. Simbolurile prefixelor unitatilor SI sunt tiparite utiliznd stilul roman 7 vertical 8, fara a lasa spatii libere ntre simbolul prefixului si simbolul unitatii. Exemple: MT/me%a#&m0, Um /micr#metru0 3Oz /peta&ert0 Ma7uscule.Simbolurile prefixelor P7Jotta8, Q7zeta8, :7exa8, >7peta8, 37teta8, !7giga8 si "7mega8 sunt tiparite cu caractere majuscule n timp ce celelalte prefixe SI sunt tiparite cu caractere minuscule 7vezi ta"elul .8. Insepararea pre&i'ului (e unitate. !rupul de simboluri, format din simbolul prefixului adaugat la simbolul unitatii constituie un sim+ol nou insepara+il 7formnd multiplul sau submultiplul unitatii de masura8. Acest nou simbol poate fi ridicat la putere 7pozitiva sau negativa8 si poate fi combinat cu alte simboluri pentru formarea unor simboluri de unitati compuse. >refixele sunt, de asemenea, inseparabile fata de denumirile unitatilor la care sunt adaugate. Astfel, de exemplu, milimetrul, micropascalul si meganeCtonul reprezinta un singur cuvnt. Exemple: C,K cm* P C,K /cm0* P C,K /,+'A m0* P C,K Q,+'. m*$ , cm', P , /cm0 ', P , /,+'A m0', P ,+A m',$ , VHcm P /, V0H/,+'A m0 P ,+'A VHm

Abstract Pre&i'e compuse. Simbolurile prefixelor compuse, reprezinta simbolurile prefixelor formate prin juxtapunere 7alaturare8 a doua sau mai multe simboluri ale prefixelor - actiune inter,isa. Exemplu: ns 7nano secunda8 si nu mNs 7milimicrosecunda8 Utili,area pre&i'elor multiple. *ntr-o unitate de masura derivata 6 formata prin divizare, utilizarea unui simbol de prefix 7sau a unui prefix8 concomitent la numarator si la numitor este ne(orita, deoarece aceasta poate duce la confuzii. Astfel, de exemplu, notatia $' 9B@mm este acceptabila, nsa este preferata notatia $' "B@m, deoarece ea contine doar un prefix care este plasat n numarator. Aceeasi regula se extinde si asupra unitatilor derivate formate prin multiplicare, folosirea a mai multor simboluri de prefix 7sau a mai multor prefixe8 poate duce la confuzii. Astfel, de exemplu, notatia $' "B Ams este acceptabila nsa se considera preferabila utilizarea notatiei $' 9B As. N#ta: Rec#mandarile de mai sus nu sunt vala"ile n cazul unitatil#r derivate din Eil#%ram. De exemplu, n#tatia +,AC mm#lH% nu p#ate fi c#nsiderata mai preferata dec!t n#tatia +,AC m#lHE%. $eacceptarea pre&i'elor i,olate. >refixele simbolurilor nu pot fi utilizate izolat si astfel nu pot fi atasate cifrei $ 6 simbolului pentru unitatea unu. *n acelasi context, prefixele nu pot fi atasate denumirii unitatii unu, adica cuvntului Iunu1 Exemplu: val#area densitatii at#mului de 3l este de C Q,+ .Hm* si nu val#area densitatii at#mului de 3l este de C MHm* Pre&i'e si .ilogramul. 4in motive istorice, denumirea / Eil#%ram1 pentru unitatea SI fundamentala a masei contine cuvntul /9ilo1, care este si prefixul SI pentru $'-. Astfel, deoarece prefixele compuse nu sunt acceptate, simbolurile multiplilor zecimali si submultiplilor unitatii de masa sunt formati prin atasarea simbolurilor prefixelor SI la simbolul ,, iar denumirea unui astfel de multiplu sau submultiplu se formeaza prin adaugarea prefixului SI la cuvntul gram. Exemplu:,+'. E% P , m% /, mili%ram0si nu $'-& 9g ; $ N9g 7$ micro9ilogram8 Pre&i'e ale gra(ului Celsius si ale unitatilor acceptate (e a &i utili,ate 0n SI. Simbolurile prefixelor pot &i utilizate mpreuna cu simbolul RC, precum si cu denumirea unitatii de temperatura I%rad 1elsius1. De exemplu, este permisa n#tatia ABmW1 /ABmili%rade 1elsius0.T#tusi,pen' tru a evita diverse situatii c#nfuze, sim"#lurile prefixel#r nu se f#l#sesc mpreuna cu sim"#lurile /si denumirile0 unitatil#r referit#are la timp: min ' minut, & ' #ra, d ' zi$ nici cu sim"#lurile /si denumirile0 cu privire la un%&i: W ' %rad, X ' minut si XX ' secunda /vezi ta"elul K0. 3refixele mai p#t fi f#l#site mpreuna cu sim"#lurile si denumirile unitatil#r l ' litru, t ' t#na, eV ' electr#nv#ltul si u ' masa at#mica unificata /vezi ta"elele J si K0. Lnsa, cu t#ate ca su"multiplii litrului cum ar fi ml ' mililitrul si dl ' decilitrul sunt pe lar% utilizate, aceasta nu se refera la t#ti multiplii litrului, cum ar fi El ' Eil#litrul si Ml 6 me%alitrul a car#r utilizare nu este rec#mandata.

Abstract Acelasi lucru se ntmpla si n cazul multiplilor tonei, cum ar fi Et 79ilotona8 6 a carei utilizare este admisa si practicata, si submultiplul acesteia mt 7militona8 unitate ce este ec)ivalenta cu un 9ilogram 79g8 a carei utilizare nu este recomandata. Exemple de utilizare a prefixel#r cu unitatile eV si u:CB MeV /CB me%aelec' tr#nv#lti0 si A* nu /A* nan#masa at#mica unificata0. 1.9. "eguli si con)entii (e stil pentru e'primarea marimilor. :aloarea si e'presia numerica a marimii Baloarea cantitativa, a unei marimi fizice, este marimea exprimata prin produsul unui numar 7valoarea sa numerica8 si a unitatii sale de masura. :xemplificnd, valoarea cantitativa a unei marimii fizice # poate fi scrisa ca # ; <#= >#?1 unde <#= reprezinta valoarea numerica a lui # iar >#? reprezinta unitatea de masura n care se exprima aceasta marime. 4e aici, rezulta ca valoarea numerica poate fi exprimata ca <#= ; # >#?. Spatierea (intre )alorile numerice si sim+olurile unitatilor. *n expresia ce exprima valoarea cantitativa a unei marimi fizice, simbolul unitatii este plasat dupa valoarea numerica si este distantat de un spatiu 6 ntre valoarea numerica si simbolul unitatii. 0nica exceptie de la aceasta regula este valabila n cazul simbolurilor unitatilor %rad, minut si secunda, precum si n cazul simbolurilor pentru ung)iul plan, 7vezi ta"elul K8G n aceste cazuri nu se lasa spatii ntre valoarea numerica si simbolul unitatii. Exemplu: rad ; -'' 22S HSS G rad este simbol cantitativ pentru ung)iul plan. Aceasta regula 7a spatierii8 se respecta si n cazul simbolului 'C 6 pentru gradul Celsius, care este precedat de un spatiu liber si exprima valoarea temperaturii Celsius. Exemplu: t ; -',2 'C si nu t ; -',2'C sau t;-',2oC E'primarea cantitati)a a unei marimi.Baloarea cantitativa a unei marimi este exprimata folosind o singura unitate de masura. Exemplu: l ; ,+,A*B m si nu l ; ,+m A*cm Bmm N#ta: Exprimarea val#rica a intervalel#r de timp si a un%&iuril#r plane face exceptie la aceasta re%ula. T#tusi, este prefera"il de a diviza %radele fracti#nale. Astfel, mai de%ra"a ar tre"ui sa se scrie *,,A+ +dec!t *,+,A?, exceptie fac!nd asa d#menii ca cart#%rafia si astr#n#mia. Atasarea in&ormatiilor suplimentare la unitatile (e masura. *n cazul prezentarii valorii cantitative a unei marimi, se inter,ice atasarea unor litere sau a altor caractere la simbolul unitatii de masura. Aceasta necesitate poate aparea n cazul dorintei de a furniza unele informatii suplimentare ce vor descrie marimea sau vor prezenta conditiile ei de masurare. *n sc)imb, aceste litere sau diversele caractere pot fi atasate la marime. Exemplu: Umin ; $'' B si nu U ; $'' BminG N#ta: U este sim"#lul cantitativ ce exprima diferenta de p#tential.

Abstract Com+inarea unitatilor (e masura cu in&ormatiile suplimentare. *nc cazul existentii unei valori cantitative a unei marimi, orice Informatie suplimentara ce tine de aceasta marime sau de conditiile sale de masurare trebuie prezentata ntrun astfel de mod, nct ele sa nu &ie asociate cu unitatea respectiva. Altfel spus, valorile marimilor trebuie definite astfel nct ele sa poata fi exprimate numai n unitati acceptate. Exemplu: continutul de >b este . ng@l si nu . ng >b@l sau .ng plumb pe litru sensibilitatea moleculelor de F#- este . TU$'$' TUcm-- si nu sensibilitatea este . TU$'$' molecule F#- @cm- intensitatea de emisie a neutronilor este . TU$'$' TUs-$ si nu intensitatea de emisie este . TU$'$' n@s Utili,area sim+olurilor si numerelor 0mpreuna cu (enumirile acestora *n aceasta lucrare se ncearca reglamentarea elementelor c)eie ale ntocmirii documentelor stiintifice sau te)nice, n particular prezentarea rezultatelor masurarilor si valorile cantitative ale marimilor masurate. Aceasta va face posibila ntelegerea documentului de catre persoanele neavizate n domeniu, inclusiv de documentului de catre persoanele neavizate n domeniu, inclusiv de catre cititorii cu cunostinte slabe ale limbii n care este prezentat documentul. Astfel, pentru a promova ntelegerea informatiei cantitative n general, precum si ntelegerea ei de catre persoanele neavizate n particular, valorile cantitative ale marimilor trebuie exprimate n unitati reciproc accepta+ile, folosind,

V
arabeG

simbolurile 7cifrele8 arabe pentru numere si nu denumirile numerelor

V simbolurile unitatilor si nu denumirile unitatilor.

Exemple: naltimea cladirii este de $' m si nu naltimea cladirii este de zece metri. temperatura de 2' TC a fost mentinuta timp de . min si nu temperatura de 2' grade Celsius a fost mentinuta timp de . minute. N#ta: 1. 4aca cititorul caruia i este adresata lucrarea este mai putin familiarizat cu simbolurile unor unitati particulare, atunci la prima utilizare ele ar trebui definite. -& 4eoarece utilizarea denumirilor numerelor arabe mpreuna cu un simbol al unitatii poate cauza confuzii, astfel de combinatii trebuie strict evitate. 4e exemplu, nu se va scrie Ilungimea pistei este patruzeci m.1. Claritatea 0n scrierea )alorilor marimilor cantitati)e. Baloarea cantitativa a unei marimi este exprimata ca produsul unui numar si a unitatii sale de masura 7vezi primul paragraf din $.&.8. Astfel, pentru a evita posibilele confuzii, este necesar ca valorile cantitative sa fie scrise n asa mod nct interpretarea lor sa fie uni)oca, sa fie clar carui simbol al unitatii i apartine valoarea numerica. *n acelasi context, se mai recomanda ca expresia Ipna la1 sa se utilizeze numai la specificarea gamei 7intervalului8 valorilor. Exemple: -$2 nm pna la .-- nm sau 7-$2 pna la .--8 nm si nu -$2 pna la .-- nmG ''C pna la H''C sau 7' pna la H'8'Csi nu ''C 6 H''C.

Abstract . B pna la $' B sau 7. pna la $'8 B si nu . 6 $' B 7.,2G &,5G <,&G H,HG $','8 9Ez si nu .,2G &,5G <,&G H,HG $',' 9Ez 5. s 6 & s ; -% s sau 75. 6 &8 s ; -% s si nu 5. 6 & s ; -% s Sim+oluri solitare . Simbolurile unitatilor de masura nu se &olosesc niciodata solitare, adica fara specificarea valorii numerice sau a simbolului cantitativ. Exemple: n $' 9m sunt $'5 mm si nu n $' 9m sunt mai multi mm se vinde la metru patrat si nu se vinde la m2. Sunt permise utilizarea expresiilor de genul t@'C, E@7B@m8, p@">a etc. Selectarea pre&i'elor SI. Selectarea si alegerea multiplilor si submultiplilor zecimali ai unei unitati, destinate exprimarii unei valori 7marimi8 cantitative, respectiv alegerea unui prefix SI este determinata de ctiva factori,

V necesitatea indicarii celor mai semnificative cifre din numarG V necesitatea utilizarii valorilor numerice usor de ntelesG V experienta n domenii specifice ale stiintei si te)nicii.
4eseori se recoman(a, pentru a simplifica ntelegerea, ca prefixele sa fie alese astfel nct valorile numerice sa fie cuprinse ntre ',$ si $'''. *n aceasta situatie se vor modifica numai simbolurile prefixelor, care reprezinta cifra $' ridicata la o putere multipla lui -. Exemple:.,< x$'< Ez p#ate fi scris ca .< x$'& Ez ; .< "Ez ',''< 5- g p#ate fi scris ca <,5- x$'-- g ; <,5- mg .$2% D p#ate fi scris ca .,$2% x$'- D ; .,$2% 9D H,2 x$'-H m p#ate fi scris ca H2 x$'-% m ; H2 nm 3otusi, nu ntotdeauna marimile permit respectarea recomandarilor de mai sus, respectarea carora nu este obligatorie. *n diverse tabele cu valori se recomanda utilizarea unui singur prefix, c)iar daca unele din valorile numerice nu se ncadreaza n domeniul ',$ W$'''. 4e exemplu, se prefera utilizarea expresiei Imarimea piesei este de 2'mm x . mm x ','- mm1 si nicidecum a expresiei Imarimea piesei este de 2 cm x . mm x - Nm1. *n unele tipuri de desene te)nice este primita exprimarea tuturor dimensiunilor n milimetre. Acesta este un exemplu de utilizare a prefixelor bazat pe experienta acumulata n unele domenii specifice ale stiintei si te)nicii. Marimi a(imensionale. 0nele marimi, de exemplu indicele de refractie, permeabilitatea relativa etc, sunt definite ca raportul dintre doua marimi reciproc comparabile si astfel au dimensiunea 7unitatea de masura8 unu. 0nitatea coerenta SI pentru o astfel de marime este raportul dintre doua unitati SI identice, care este exprimata prin cifra $. *n acelasi timp, cifra $ nu apare n expresia marimii de dimensiunea unu. 4e exemplu, valoarea indicelui de refractie dintr-un mediu dat este exprimata ca n ; $,.$ TU$ ; $,.$. 4in alt punct de vedere, unele marimi adimensionale 7egale cu unu8 au simboluri si denumiri speciale care pot fi utilizate n functie de mprejurari. 0ng)iul

Abstract plan si ung)iul solid 7vezi tabelul -8, pentru care unitatile SI sunt radianul 7rad8 si respectiv steradianul 7sr8, sunt exemple clasice ale unor astfel de marimi. Multiplii si su+multiplii unitatii unu. 4eoarece prefixele simbolurilor nu pot fi atasate unitatii 7cifrei8 unu , este recoman(at ca puterile lui $' sa exprime multiplii si submultiplii zecimali ai unitatii de masurare. Exemplu: mr P ,,A x ,+'. si nu mr P ,,A Ur N#ta: mr este sim"#lul cantitativ pentru permia"ilitatea relativa. Procentul 8 @. *n acord cu L&M se consi(era accepta+il de a folosi simbolul X 7procent8 pentru numarul ','$ si, astfel, de a exprima cu ajutorul lui o marime cantitativa cu valoarea unu. (a folosirea acestui simbol este lasat spatiu ntre el si numarul pe care-l multiplica. *n acord cu paragraful 5.&, este necesar de a folosi simbolul X si nu cuvntul Iprocent1. Exemple: xK ; ',''2. ; ',2. X si nu xK ; ',2. procente. 4eoarece simbolul X reprezinta pur si simplu un numar, nu este recomandat de a-i atasa informatii suplimentare . 4e aceea, tre+uie e)itata folosirea expresiilor de tip Iprocentaj de greutate1, Iprocentaj de masa1, Iprocentaj de volum1 sau Iprocentaj dintr-o cantitate de substanta1. Similar, trebuie sa se e)ite si scrierea simbolului procentual, de exemplu, IX 7m@m81, IX 7din greutate81, IX 7B@B81, IX din volu m1 sau IX 7mol@mol81. *n astfel de cazuri se prefera de a folosi formularile de tipul, Ifractia masei este ',$'1 sau Ifractia masei e de $' X1, ISK ; ',$'1 sau ISK ; $' X1 etc. *n acelasi context, deoarece simbolul X reprezinta pur si simplu numarul ','$, este incorect de a scrie, de exemplu, Iunde rezistentele R$ si R2 difera cu ','. X1 sau Ivaloarea rezistentei R$ depaseste valoarea rezistentei R2 cu ','. X1. *n acest caz, ar trebui sa se utilizeze formularea Iunde R$ ; R2 7$ Y ','. X81 sau sa se defineasca marimea YZ utiliznd relatia YZ ; 7R$ 6 R28 @ R2 si sa se scrie Iunde YZ ; ','. X1. Ppm1 pp+ si ppt . Aceste simboluri fac parte din termenii limbii engleze, abrevieri pentru, parte din milion 6 ppm, parte din bilion 6 ppb si parte din trilion 6 ppt. Aceste notatii nu sunt acceptate pentru a fi utilizate n SI, pentru exprimarea marimilor cantitative. :xemple ale nlocuirii notatiilor ppm, ppb si ppt sunt prezentate n continuare. .,' x (@( sau .,' x $'-& V si nu .,' ppm V %,- nm@m sau %,- x $'-% l si nu %,- ppb l H ps@s sau H x$'-$2 t si nu H ppt t unde, V 6 volum, l 6 lungime si t 6 timp. Ci&re romane. :ste inaccepta+il de a folosi cifrele romane pentru a exprima valorile marimilor cantitative.Fumai n cazuri exceptionale, pot fi folosite cifrele C, " si "" pentru substituirea numerelor $'2, $'- si respectiv $'&. 1.A. "eguli si con)entii ortogra&ice pentru (enumiri (e unitati. *n urmatoarele paragrafe sunt prezentate reguli si conventii stilistice referitoare la pronuntarea si scrierea denumirilor de unitati. Ma7uscule. (a pronuntare, denumirile unitatilor sunt tratate ca niste substantive obisnuite.Astfel, (enumirile tuturor unitatilor, la scriere, 0ncep cu lite8

Abstract re minuscule, cu exceptia cazului cnd se afla la nceputul propozitiei sau n titluri. 4e exemplu, n conformitate cu aceasta regula, scrierea corecta a denumiii unitatii 'C este Igrad Celsius1 7unitatea Igrad1 ncepe cu o litere minuscula Ig1, iar cuvntul ICelsius1 ncepe cu o majuscula IC1,deoarece este un nume personal8. Benumiri (e unitati cu pre&i'e. (a scrierea denumirilor unei unitati, ce contine un prefix, ntre prefix si denumirea unitatii nu se &oloseste spatiul sau cratima Exemple: mili%ram si nu mili'%ram sau mili %ram Eil#Satt si nu Eil#'Satt, sau Eil# Satt. Conform prescriptiilor de scriere a unitatilor de masura se poate sublinia ca exista doar cteva cazuri n care vocala finala a prefixului SI se omite. Exemple: me%#&m si nu me%a#&m Eil#&m si nu Eil##&m &ectare si nu &ect#are. *n toate celelalte cazuri n care denumirea unitatii ncepe cu o vocala, ambele vocale, cea finala a prefixului ct si cea a denumirii unitatii se pastreaza si ambele se pronunta. Benumiri (e unitati o+tinute prin multiplicare. (a scrierea denumirii unei unitati derivate formate din alte unitati prin multiplicare se utili,ea,a spatiul 0ntre unitatile componente 7forma preferata8 sau cratima 6 pentru a separa denumirile unitatilor individuale. Exemple: neSt#n metru sau neSt#n'metru pascal secunda sau pascal' sec. Benumiri (e unitati o+tinute prin (i)i,are. (a scrierea unei denumiri de unitate derivata formata din alte unitati prin mpartire se utili,ea,a cu)*ntul *e. Exemple: radian pe secunda 7rad@s8 si nu radian@secunda neCton pe metru 7F@m8 si nu neCton@metru Benumiri (e unitati ri(icate la putere. *n cazurile cnd se citesc denumirile de unitati ridicate la putere, se &olosesc cu)intele ce repre,inta )aloarea puterii, de genul Ipatrat1 ori Icub1, care se plaseaza dupa denumirea unitatii. Conform gramaticii limbii romne, n unele cazuri naintea cuvntului ce reprezinta puterea se mai utilizeaza prepozitia Ila). Exemple: metru pe secunda la patrat /mHsA0 radian pe secunda la patrat /radHsA0 milimetru cu" /mm*0 amper pe metru patrat /AHmA0 F#ule pe metru cu" /GHm*0. Pluralul (enumirilor (e unitati. *n conformitate cu ortografia limbii romne, pluralul denumirilor unitatilor de masura se poate forma n urmatoarele cazuri, a: n cazul unitatilor simple, conform regulilor gramaticale. Exemple: metru patrat6metri patrati &ertz6&erti %rad 1elsius6%rade 1elsius lux 6 lucsi. :xceptie se face n cazul unitatii tesla, care este utilizata, traditional, sub

Abstract aceeasi forma si la plural precum si n cazul unitatilor )enrJ si graJ, care ramn nesc)imbate la plural. b: n cazul unitatilor derivate compuse exprimate printr-un produs de doua sau mai multe unitati simple, prin preluarea formei pluralului de catre prima din unitati. Exemple: neSt#n metru6neSt#ni metru pascal secunda 6 pascali secunda c: n cazul unitatilor derivate compuse exprimate printr-un ct de unitati, prin preluarea formei pluralului de catre unitatea de la numarator sau, dupa caz, de catre prima unitate de la numarator, cnd aceasta este o unitate compusa constituita dintr-un produs de unitati simple. Exemple: metru pe secunda 6 metri pe secunda Satt pe metru Eelvin 6 Sati pe metru Eelvin :xceptie fac unitatile Iunu peZ1 ale caror denumiri ramn nesc)imbate la plural. Inaccepta+ilitatea utili,arii operatorilor matematici. 4eoarece, utilizarea operatorilor matematici n exprimarea denumirilor unitatilor de masura, ar putea provoca confuzii 6 simbolurile operatorilor matematice nu sunt utilizate n exprimarea denumirilor de unitati. *n acest caz, exceptie fac numai simbolurile unitatilor unde acesti operatori pot fi utilizati . Exemple: joule pe metru cub sau ?@m- sau ? x m-- si nu joule@metru cub sau joulexmetru-1.C.6olosirea (e sim+oluri si numere 0n (ocumente te2nice8tipuri (e sim+oluri.Simbolurile utilizate n diverse expresii pot fi grupate n - tipuri principale a: simboluri pentru marimiG b: simboluri pentru unitatiG c: simboluri pentru termeni descriptivi. >entru exprimarea simbolurilor marimilor, ntotdeauna, se utilizeaza caractere italice 7cursive8, cu cteva exceptii, componente ale alfabetului (atin sau !rec. Aceste simboluri pot avea indici inferiori sau superiori sau alte simboluri 7semne8 de identificare. Simbolurile pentru unitatile de masura, n special cele acceptate pentru utilizare, au fost prezentate pe larg n capitolele anterioare. Simbolurile pentru termenii descriptivi 7suplimentari8 includ simbolurile pentru elementele c)imice, simboluri matematice precum si indicii inferiori si superiori pentru simbolurile marimilor. Sim+oluri pentru marimi stan(ar(i,ate. 0tilizarea unor cuvinte, abreviaturi sau a altor, oarecare, litere ntmplatoare n exprimarea simbolurilor marimilor trebuie evitate. De exemplu, f#l#sirea sim"#lului marimii [m pentru impedanta mecanica si nu a prescurtarii IM. *n realitate, exista sute de simboluri 7nationale si internationale8 acceptate si utilizate n domeniul stiintelor 7de exemplu fizica si te)nologie8. "ulte dintre acestea sunt prezentate n L&M si L<M. Exemple: E /intensitatea c!mpului electric0 [m /impedanta mecanica0

Abstract p /presiunea0 st#t /sectiunea transversala t#tala0 = /un%&iul s#lid0 TN /temperatura dupa N:el0 Semne si sim+oluri matematice.Ca si n cazul simbolurilor pentru marimi, unele dintre semnele si simbolurile matematice folosite n stiinta 7dar nu numai8 sunt standardizate. Aceste semne si simboluri se regasesc n standardul IS# -$-$$ L&M, iar n continuare 7tabelele $5W$<8 sunt prezentati si descrisi unii din cei mai utilizati operatori matematici. Tabelul 13& Exemple de sim"#luri utilizate n l#%ica matematica

Tabelul 14& Exemple de sim"#luri matematice utilizate n exprimarea multimil#r

Tabelul 17& Exemple de diverse sim"#luri si semne matematice

Abstract

Tabelul 1!& Exemple de functii exp#nentiale si l#%aritmice

Caractere pentru sim+oluri."odalitatea de scriere 7tiparire8 a simbolului ajuta la definirea semnificatiei acestui simbol. 4e exemplu litera IA1 poate fi scrisa n diferite moduri, fiecare avnd o semnificatie aparte,

V n cazul unei marimi scalare 7aria8 6 cu caractere italice 7cursiv8, AG V n cazul unei unitati de masura 7amper86cu caractere romane7drepte8 AG V n cazul unei marimi vectoriale 7vector8-cu caractere italice aldine 7bold8
A. Marimi si )aria+ile. >entru exprimarea marimilor se utilizeaza simbolurile cu caracter italic ca si n cazul simbolurilor pentru functii, de exemplu, f7x8. Marimi si )aria+ile. >entru exprimarea marimilor se utilizeaza simbolurile cu caracter italic ca si n cazul simbolurilor pentru functii, de exemplu, f7x8. Exemple: t ; & s, t 6 timpul, s 6 secundaG T ; 22 =, T 6 temperatura, = 6 9elvinG r ; -. cm, r 6 raza, cm 6 centimetruG Z ; &-- nm, Z 6 lungimea undei, nm 6 nanometru.

Abstract Constantele sunt, marimi fizice si astfel simbolurile lor sunt reprezentate cu caractere italiceG totusi daca simbolurile sunt folosite ca indici superiori sau inferio ri, si au un rol descriptiv, ei se tiparesc cu caractere romane. :xemple,e 6 sarcina elementaraG R 6 constanta molara a gazuluiG me 6 m masa, e 6 electronG NA 6 constanta lui Avogadro, A 6 AvogadroG '4 6 temperatura 4ebJe, 4 6 4ebJe. Fumerele si simbolurile pentru variabile n ecuatiile matematice sunt tiparite cu caractere italice,

Simbolurile pentru vectori utilizeaza caractere italice 7cursiv8 aldine 7bold8, pentru reprezentarea tensorilor simbolurile trebuie sa fie de tipul sans-serif italic aldin, iar n cazul matricelor - numai italice,

Simbolurile folosite ca indici sau ca exponenti sunt de tip italic, n cazul cnd reprezinta marimi sau variabile, cp p 6 presiuneG @m m 6 masaG s= = 6 ung)i solidG z z 6 coordonata. Unitati. Simbolurile pentru unitati si prefixe SI sunt tiparite utiliznd caractere de tip roman, m 6 metruG cm 6 centimetruG g 6 gramG Ng 6 microgramG l 6 litruG ml 6 mililitru. Termeni cu caracter (escripti).Simbolurile ce au un caracter pur descrip -tiv 7exemplu, elementele c)imice8 se tiparesc utiliznd caractere romane 7drepte8G cum ar fi simbolurile ce reprezinta constantele matematice care au un caracter inva -riabil 7de exemplu, p8 si simbolurile care reprezinta functiile explicit definite sau operatorii bine definiti. :lemente c)imice, Al 6 aluminiu, Ke 6 beriliu, S 6 sulf, 0 6 uraniu. Constante, functii si operatori matematici,

Simbolurile folosite ca indici inferiori sau superiori, daca au un caracter descriptiv, se tiparesc cu caractere romane,

Abstract

Mo(ele (e scriere a ecuatiilor:

Sim+oluri pentru elemente c2imice. Simbolurile elementelor c)imice trebuie tiparite cu caractere romane, oricare ar fi tipul caracterelor utilizate n text. 0n simbol al unui element c)imic nu este urmat de punct, n afara cazului punctuatiei normale, de exemplu la sfrsitul unei propozitii. Exemple:Fe > Cr >t Indicii superiori sau inferiori, atasati unui nuclid sau a unei molecule, au urmatoarele semnificatii,

V Fumarul de nucleoni 7numar de masa8 al unui nuclid este plasat n pozi-tia superioara stnga, de exemplu,

Fumarul atomilor unui nuclid ntr-o molecula este plasat n pozitia inferioara dreapta, de exemplu,

V V

Fumarul de protoni 7numar atomic8 poate fi indicat n pozitia inferioara stnga, de exemplu,

V # stare de excitare sau de ionizare poate fi indicata, daca este necesar,

n pozitia superioara dreapta, de exemplu,

V Stare de ionizare,

Abstract

V Stare electronica excitata, V Stare nucleara excitata,

$umere. Tiparirea numerelor. Fumerele 7arabe8 trebuie tiparite, de regula, cu caractere romane 7drepte8 6 stil normal. Semnul ,ecimal. Semnul zecimal este o virgula de rnd. 4aca valoarea absoluta a unui numar este mai mica dect unu, semnul zecimal trebuie precedat de un zero. Exemplu: +,CB mm este f#rma c#recta si nu .CB mm. 4eseori, n documentele n limba engleza, semnul punctului este utilizat n locul virgulei. *nsa, conform deciziei Consiliului IS#, semnul zecimal utilizat n documentele IS# este virgula. 4aca n exprimarea numerelor zecimale se utilizeaza punctul, ca si n cazul virgulei, el trebuie situat n acelasi rnd cu cifrele utilizate. !ruparea ci&relor. >entru a se usura citirea numerelor care contin mai multe cifre, aceste numere pot fi separate, preferabil n grupe de cte trei cifre alaturate, considerate de o parte si de alta a semnului zecimal. !rupele, de cte trei cifre, ar trebui separate printr-un mic spatiu, dar niciodata printr-o virgula, un punct sau n alt mod. Aceasta modalitate de grupare nu este, de obicei, utilizata n cazul numerelor de 5 cifre cu exceptia unor cazuri izolate. Exemplu: BJ AB* CC- si nu BJ.AB*.CC-$ ., J.-,BBK -J si nu .,.J.-,BBK -J ABA- sau A BA- si nu A.BA-$ +,-** CJA K si nu +,-**CJAK B,+-,-J*, sau B ,+-,-J* , si nu B ,+-,-J*, sau B,+-,-J* ,. N#ta: >ractica de folosire a spatiului, pentru gruparea cifrelor, nu este 7de obicei8 folosita n aplicatii specializate exacte, cum ar fi proiectele ingineresti sau rapoartele financiare. Dnmultirea numerelor Semnul utilizat pentru reprezentarea nmultirii numerelor este x sau un punct plasat la seminaltimea cifrelor 7 O8. 4aca punctul, plasat la seminaltimea cifrelor, este utilizat ca semn de nmultire, atunci virgula este utilizata ca semn zecimal. *nsa, daca punctul este utilizat ca semn zecimal 7de exemplu, cazul S.0.A.8 atunci semnul x este utilizat ca semn de nmultire. Cu toate acestea, n documentele IS#, punctul nu este utilizat direct ntre numere pentru a indica o nmultire. Exemple: .& x <H,2G %2 x &<.5 9gG H& m@s x 2$,-5 s

Abstract N#ta: *nmultirea simbolurilor marimilor 7a numerelor sau a marimilor situate n paranteze8 poate fi reprezentata prin urmatoarele moduri, a ", a Q ", a x ". Al&a+etul grec. *n tabelul $H este prezentata forma exacta a alfabetului grec n ambele forme de scriere, roman 7drept8 si italic 7cursiv8. Tabelul 1"& Alfa"etul %rec

Lucrarea - / METROLOGIE 2.1. Tema lucrarii : =R2ANE SI =R2ANISME NATI=NA5E SI INTERNATI=NA' 5E DE METR=5=2IE. 2.2. Scopul lucrarii: 1reerea de #p#rtunitati pentru a cun#aste structura mana%ementului Metr#l#%iei le%ale la nivel nati#nal si internati#nal. 2.3. #rgane si organisme internationale (e Metrologie Legala Fecesitatea universalizarii si unificarii masurarilor implica existenta unei organizatii internationale independente structurata ca sa creeze un ansamblu de referinte precise, acceptate de toata lumea si accesibile in toate domeniile unde masurarea este necesara. # astfel de organizatie este International Or,ani%ation o> Le,al Metrolo,? 7=r%anizatia Internati#nala de Metr#l#%ie le%ala 6 OIML0. Sub egida #I"( s-au structurat mai multe organizatii cu caracter international dar de mai mica anvergura. Cea mai mare parte a acestor organizatii sint prezentate in figura 2.$ si in figura 2.2.

Abstract

a:&#I("

b: I:C

c: IS#

d: 0FI4# @@....

KI>"

e: I(AC 6 IA[ >: ,: ;: 8i,&-&1& Insemnele unor #rganizatii Internationale de "etrologie , a - =r%anizatia Internati#nala de Metr#l#%ie 5e%ala, "' Internati#nal Electr#tec&nical 1#mmissi#n, c ' Internati#nal =r%anizati#n f#r Standardizati#n, d ' United Nati#ns Industrial Devel#pment =r%anizati#n ' Internati#nal 7ureau #f Rei%&ts and Measures , e ' Internati#nal 5a"#rat#r; Accreditati#n 1##perati#n ' Internati#nal Accreditati#n >#rum, f ' Internati#nal Measurement 1#nfederati#n, % ' R#rld Trade =r%anizati#n, & 6 Miscellane#us' Inf#rmati#n #n accessin% t&e EU marEet /cust#ms, re%ulati#ns, etc.0

i8

j8

98

l8

m8

n8

p8

\8

r8

s8

Abstract 8i,&-&-& Insemnele unor #rganizatii +egionale de "etrologie - Re%i#nal 5e%al Metr#l#%; =r%anizati#ns 7+("#8 : i ' Asia'3acific 5e%al Metr#l#%; >#rum, F ' Eur#'Asian 1##perati#n #f Nati#nal Metr#l#%ical Instituti#ns /1==MET0. Re" 3#rtal SSS.c##met.net , E ' Eur#'Mediterranean 5e%al Metr#l#%; >#rum, l ' Eur#pean 1##perati#n in 5e%al Metr#l#%;, m 6 A>RIMET, n ' Sistema Interamerican# de Metr#l#%ia, p ' Eur#pean 1#mmittee f#r Standardizati#n, @ ' Eur#pean 1#mmittee f#r Electr#tec&nical Standardizati#n, r ' Eur#pean 1##perati#n f#r Accreditati#n, s ' SAD1ME5 ' 1##perati#n in 5e%al Metr#l#%; 4e la nfiin]area sa n $%.., Or,ani%a@ia Interna@ionalA de Metrolo,ie Le,alA s-a str^duit ntotdeauna s^ nc)eie acorduri cu alte organiza]ii interna]ionale ori de cte ori este necesar, n vederea consoli- d^rii colaborare _i armonizarea interna]ional^. #biectivul este de a evita existenta simultana a unor cerin]e cuantificate in contradictoriuG n consecin^, produc^torii _i utilizatorii de mijloace de masurare, laboratoare de testare, etc. pot aplica simultan documente ale OIML sau ale altor institu]ii cu care acesta este in colaborare, figura 2.- si figura 2.5. [orul suprem international in metrolog`a legala este Conferin]a interna]ional^. OIML are ca mem- brii stabili delega]iile _i observatorii din partea membrilor corespondenti _i institu]iile interna]ionale _i regionale n cooperare, intruniti la fiecare patru ani pentru a defini politicile generale _i liniile bugetare pentru organiza]ie. Intre conferinte atributii in coordonarea activitatilor o are Comitetul Internaional 75IML8 prin Comitetul 4irector pentru OIML. 5IML se ntrune_te anual pentru a revizui progresul te)nic al organiza]iei _i a efectua anumite opera]iuni administrative. Comitetul este compus din cte un reprezentant desemnat de fiecare stat membru al OIML. (a retragerea din pozi]ia lor ca membru 5IML _i drept recunoa_tere a contribu]iei lor la dezvoltarea organiza]iei, anumii membri 5IML sunt numi]i membri de onoare 5IML& OIML functioneaza prin comitete i subcomitete te)nice care asigura un consens interna]ional n cadrul Comunit^]ii de "etrologie legal^, structuri compuse din reprezentan]i ai statelor membre, consens in ce priveste standardizarea interna]ional^ la nivelul organiza]iilor te)nice nationale, a produc^torilor, a altor asocia]ii _i organisme regionale de reglementare. Sub coordonarea unui secretariat, exper]i stabileasc orient^ri te)nice interna]ionale pentru a asigura performan]e metrologice in procedurile de testare a mijloacelor de m^surare legale. Astfel de comitete sint urmatoarele , aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa T51Termin#l#%;, T5- Units #f measurement, T53 Metr#l#%ical c#ntr#l T53 Measurement standard and cali"rati#n and verificati#n devices,

Abstract T54 2eneral re@uirements f#r measurin% instruments, T57 3repacEa%ed pr#ducts T5! Measurin% instruments f#r len%t& and ass#ciated @uantities, T5" Measurement #f @uantities #f fluids, T5 Instruments f#r measurind mass end densit; T510 Instruments f#r measurin% pressure, f#rce and ass#ciated @uantities, T511 Instruments f#r measurin% temperature and ass#ciated @uantities, T51- Instruments f#r measurin% electrical @uantities, T513 Measurin% instruments f#r ac#ustics and vi"rati#n, T513 Measurin% instruments used f#r #ptics, T514 Measurin% instruments f#r i#nizinc radiati#ns T517 Instruments f#r measurin% p#lluants, T51! Instruments f#r p&;sic#'c&emical measurements, T51" Medical measurin% instruments aaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaaa Activitatile 5IML sint conduse de un pre_edinte _i doi vicepre_edin]i, impreuna cu un num^r limi- tat de membrii ai consiliului, numiti de c^tre pre_edinte. Acesti membri activeaza ca un grup consulta- ativ pentru pre_edinteG Consiliul se intruneste n general de patru ori pe an. OIML este in strns^ colaborare cu aproximativ $'' de institu]ii interna]ionale _i regionale, avnd activit^]i legate de metrologie, standardizare in domenii conexe, activitatea OIML-ului poart^ marca unei cooperari globale menite s^ promoveze practici de m^surare credibile. OIML organizeaza periodic, prin 'IML Seminarii te)nice, adesea cu unul sau mai multe state membre sau n colaborare cu alte institu]ii de cooperare _i vizeaz^ eviden]ierea progreselor n domeniul mijloacelor de m^surare _i procedurile "etrologie. Aceste seminarii ofer^ o oportunitate valoroas^ pentru guvern _i industrie, realizindu-se sc)im- buri de informatii _i diverse reflexii fata de #IML. activit^]i care se extind n mas^, volum _i presiunea de m^surare, acustic^ _i vibra]ii, preambalare, temperatura, instrumentar medical _i poluarea mediului. OIML ofer^ liniile directoare pentru cerin]ele na]ionale _i regionale de "etrologie legal^ din toata lumea. Acest organism asigura incredere in privinta masuratorilor efectuate in intreaga lume, elaborind o serie de reglementari in acest sens. OIML dezvolt^ modele de regulamente, de recomand^ri interna]ionale, care furnizeaz^ o baz^ la nivel interna]ional convenita cu membri ai organizatiei pentru stabilirea legisla]iei na]ionale privind diferitele categorii de mijloace de m^surare. Avnd n vedere cre_terea aplicatiilor OIML ca linii directoare la nivel na]ional, mai mul]i produc^- tori se raporteaza la OIML International cu

Abstract recomand^ri pentru a se asigura c^ produsele lor satisfac specifica]iile interna]ionale pentru testari metrologice de performan]^. >rincipalele elemente ale unei recomand^ri International sunt , domeniul de aplicare a produsu- lui, cererea sa _i terminologii legate de produsG cerin e metrologiceG cerin]ele te)niceG metode i ec)ipamente pentru testarea _i verificarea conformit^ii cu cerineleG _i formatul test de raport. >roiectele OIML-ului despre recomand^ri _i documentele de reglementari sunt dezvoltate de comitetele te)nice sau subcomitete care sunt formate din delegatii aparetinind statelor membre. Anumite institu]ii interna]ionale _i regionale participa, de asemenea, pe baz^ de consultare. OIML este o organiza]ie juridica internationala in domeniul Metrolo,iei1 organizatie cu caracter interguvernamental ca un tratat in care sint incluse Statele membre, ]^rile care particip^ activ la activit^]i te)nice ale OIML, _i state member corespondente, ]^rile care se al^ture OIML ca observatori. *n 2''< cifrele Kancii "ondiale, indica ca OIML un nivel de acoperire ca membrii activi un procent de H&X din popula]ia lumii _i %&X din economia sa. OIML, organizatia Internationala de "etrologie legal^ este o organiza]ie interguvernamental^ , dezvolta modele de regulamente si legislatii in domeniul "etrologiei pentru orice stat membru al sau. OIML cuprinde state membre active 7care participa activ la activit^]ile te)nice ale organizatiei8 _i state membri corespondente 7care se al^tura OIML-ului ca observatori8. #rganizarea a fost nfiin]at^ n $%.. pentru a promova armonizarea global^ a cerin]elor _i procedurilor Metrolo,ie le,alA. 4e la nceput, obiectivul principal al OIML a fost acela de a dezvolta o structura te)nic^ la nivel mondial, care sa ofere, O informa]ii reciproce _i ncredere n structurile de "etrologie legal^ a fiecarui stat membru, O documente care furnizeaz^ cerinele armonizate intre activitatile,regulamentele si legislatiile din statele membre, O g)id pentru dezvoltarea _i implementarea normelor, regulamentelor si legislatiilor din "etrologie legal^ in toate statele membre, O sisteme globale pentru certificare internationala _i acceptare n "etrologie legal^ in toate statele membre. Acest lucru permite OIML s^ contribuie la punerea n aplicare de catre Or,ani%a@ia Mondiala a 5omer@ului 7OM58 a acordului barierelor te)nice n calea comer]ului 7T'S8. OIML este un observator n Comitetul 3K3 OM5 _i, de asemenea, particip^ n mod direct si activ n activitatile de standardizare interna]ionale, regionale _i organiza]ii ale Metrolo,ie le,alA. "etrologie legal^ cuprinde toate activit^]ile pentru care cerin ele legale sunt prescrise pentru m^suri, unit^]i de m^sur^, mijloace de m^surare i pentru

Abstract metodele de m^surare, aceste activit^]i fiind efectuate de c^tre sau n numele autorit^]ilor guvernamentale, pentru a asigura un nivel corespunz^tor de credibilitate a rezultatelor proceselor de m^surare , n mediul de reglementare na]ional al statului membru. 74efini]ia luate de la OIML (1 elemente pentru un Le,ea metrolo,iei1 -0038. "etrologie genereaz^ un profit mare pentru investi]ii din bani publici. 'I6M _i OIML joac^ un rol important n ceea ce ar putea fi numit b Sistem de Metrolo,ie al Lumiib. Suma de bani c)eltuita pe "etrologie este o foarte mic^ parte din totalul c)eltuielilor na]ionale, dar impactul este extraordinar. [^r^ Metrolo,ie lumea noastr^ ar fi foarte diferita. Metrolo,ie este de o importan]^ fundamental^ n industrie _i comer] - nu numai din punct de vedere al consumatorului, dar, de asemenea, pentru cei implica]i n procesul de fabrica]ie. Ambele grupuri trebuie s^ aib^ ncredere n acurate]ea _i fiabilitatea m^sur^torilor de care acestea depind. [iecare mica investi]ie n Metrolo,ie se reintoarce multiplicat la investitor, fie ca investitorul este o companie privat^, fie un guvern national sau o organiza]ie interna]ional^. Acest lucru face ca Investi]ia n Metrolo,ie sa constitue o strategie de rasunet pentru prosperitatea viitoare. #rganisme ale Metrolo,iei Internationala, 'I6M _i OIML, ca si altele sint prezentate cu siglele si insemnele lor in figura 2.$. >remise si opinii ale organismelor internationale. Metrolo,ia poate fi intilnita peste tot, este stiinta m^surarilor _i aplicatiile acestora. Metrolo,ia include toate aspectele teoretico -practice ale masurarilor, cu orice aplicatii ale incertitudinii _i domeniului de m^surare. /Bocabular interna@ional de Metrolo,ie 6 c#ncepte de "aza si asicieri de termeni VIM, *rd Editi#n, A++J0. Metrolo,ia ca \tiin8a a m9sur9rii este ceva de # imp#rtan89 vital9 pentru n#i t#8i. Metrolo,Ca cuantifica activitatile si eficientele retelelor de servicii, a furnizorilor de servicii, a co- municatiilor de care depinde toata lumeaG pe metrologie se bazeaz^ caracterizarea modului de func]io- nare a acestor activitati, eficienta _i fiabilitatea lor. "ulte m^sur^tori fizice _i c)imice au impact imediat asupra calitatii lumii n care tr^im. :xemple unde Metrolo,ie este ntlnit n via]a de zi cu zi , O 'o,A@ia na]iunilor depinde de capacitatea de a produce bunuri de calitate, bunuri testate stiintific, profesional, cu responsabilitate

Abstract Sc;imburile comerciale dintre ]^ri adesea implic^ sume imense de bani, prin urmare eroarea n m^surarea acestor sc)imburi trebuie sa fie cit mai mica, dar inainte de orice trebuie sa fie cunoscuta 7de exemplu, fluxul de tarife _i cantit^]ile de petrol _i gaze pot reprezenta o sum^ semnificativ^ de bani8. Globali%area economic^ necesit^ adesea ca piesele din structurile mecanice complexe sa fie fabricate n diferite ]^ri. Metr#l#%ia asigur^ ca aceste piese sa se potriveasca reciproc atunci cnd sint ansamblate in sistemul final. 4in acest motiv, marile companii multina]ionale adesea au propriile lor departamente de Metr#l#%ie . 6ro,resele enorme n microelectronic^ din ultimii 5' - .' de ani nu au fost posibile f^r^ Metrolo,ia adaptata n produc]ia continu^ de micro-c)ip-uri. (e%$oltarea rcpida a te)nicilor de calcula u permis inginerilor de conceptie si proiectare utilizarea de noi micro-circuite, care la rndul lor permite creerea de computere din ce in ce mai performante. Sistemele de naviga]ie prin satelit fac ca nivel international sa existe o corelatie cit mai posibil de exacta intre un centru de coordonare si locatia aflata oriunde pe glob. Aceste sisteme permit crearea de re]ele ntre sisteme de computere din ntreaga lume _i permit unei aeronave s^ aterizeze n condi]ii de siguran -]^ c)iar si in conditii de vizibilitate redus^. S^n^tatea uman^ depinde de capacitatea noastr^ de a face diagnostice precise, acestea necesitind m^sur^tori cit mai cuprinzatoare, de exemplu determinarea nivelului de colesterol din snge. Analizoarele de respira]ie sunt folosite pentru a m^sura nivelul de alcool n organism. Consumatorii trebuie s^ aib^ ncredere n volum de benzina ac)izitionat de la pompa. Metrolo,ia poate fi mp^r]it^ n dou^ parti principale, Metrolo,ia Dtiin@i>icA _i Metrolo,ia a*licata& KI>" _i legaturile interna]ionale de m^sur^tori. Kiroul Interna]ional de !reut^]i _i "^suri 7n francez^ Kureau International des >oids et "esures sau KI>"8 a fost creat de Conven ia metrului in anul $H<. _i este situat n >aris, [ran]a. KI>" este o organizaie interguvernamental^ finan ata de statele care sunt semnatare ale Conven]iei metrului, _i func]ioneaz^ sub supraveg)erea Comitului International de greutati si "asuri 7Comitet International de >oids et "esures 7CI>"8. KI>" are un mandat pentru a oferi baza unui sistem unic, coerent de masur^tori n toat^ lumea, operatie urm^rit^ prin Sistemul Interna]ional de unit^]i 9SI:& Aceast^ activitate are mai multe forme, de la difuzarea directa de unit^]i 7ca n cazul marimilor fizice mas^ _i timp8 la compara]ii interna]ionale pentru a valida coeren]a de standardele na]ionale 7n energie electric^, radia]ii ionizante _i c)imie8.

Abstract KI>" angajeaz^ munca _tiin]ific^ la cel mai inalt nivel pe un set selectat a cantit^]ilor fizice _i c)imice. Sarcina major^ a KI>" este coordonarea la nivel mondial din punct de vedere metrologic, n principal prin Institutele Fa]ionale de "etrologie 7F"I8, a difuzarii continue a trasabilitatii in lantul de laboratoare acreditate national _i n cele din urm^ in industriei. "etrologia _tiin]ific^, la KI>" _i F"I, stabile_te _i valideaz^ prin comparare directa precizia m^sur^torilor. Acest lucru se realizeaz^ prin trasabilitatea rezultatelor m^surarilor, ob]inute prin conectarea m^surarilor la standarde de comportament metrologice cunoscute prin lan]uri nentrerupte de m^sur^tori, cu trasabilitati preferabile. Cantit^ile din SI sint acum aproape toate legate de fenomene cuantice, cum ar fi propriet^]ile spectroscopice ale atomilor sau, de exemplu, fenomenul cuantic al efectului Eall _i constanta von =litzing , pentru care putem presupune c^ sint invariabile cu timpul. "isiunea KI>" este uniformizarea la nivel mondial a proceselor de m^surare Kiroul International de "etrologie (egale 7KI"(8 este Secretariat _i sediul central al #I"(. :l coordoneaz^ te)nic activitatea desf^_urat^ de #I"( te)nice comitete i subcomitete organizeaz^ conferin]a de #I"( _i reuniunile comitetului i gestioneaz^ finan]ele organiza]iei. A implementat _i men]ine sistemul de certificatul #I"( _i aranjament de acceptare reciproc^ 7"AA8. KI"( public^ #I"( recomand^ri, documente, lexic, g)iduri, :xpert de rapoarte _i Kuletinul _i men]ine acest Site Deb. (egaturile sunt p^strate cu organismele interna]ionale, regionale _i na]ionale pentru a promova "etrologie legal^ la nivel global. In Romania organismul care monitorizeaza in totalitate ceea ce presupune Metrolo,ia este 'iroul <ational de Metrolo,ie Le,ala E '<ML& Citeva premise-opinii ale activitatilor acestui organism. Stiinta care are ca #"iect masurarile este Metr#l#%ia.Metr#l#%ia cuprinde t#talitatea cun#stintel#r refe' rit#are la masurari, incluzand t#ate aspec' tele te#retice si practice ale masurari' l#r, #ricare ar fi marimea masurata, m#dalitatea si sc#pul efectuarii l#r, d#meniul in care intervin, nivelul de exactitate. Astfel, Metr#l#%ia include: marimi si unitati de masura, masurari si rezultate ale masurarii, met#de si miFl#ace de masurare, etal#ane si etal#nare, er#ri si incer' titudine de masurare, exactitate si trasa"ilita' te, c#nditii de masurare, caracteristici ale miFl#acel#r de masurare, re%lementari referit#are la unif#rmitatea masuraril#r, la intr#ducerea pe piata a miFl#acel#r de masurare etc. Metr#l#%ia are trei #"iective principale= ] definirea unitatil#r de masura acceptate pe plan internati#nal, c#respun' zat#are marimil#r fizice fundamentale sau derivate$ ] realizarea unitatil#r de masura prin met#de stiintifice$ ] sta"ilirea lanturil#r de trasa"ilitate pentru fundamentarea exactitatii de masurare.

Abstract Metrolo,ia este structurata in mai multe domenii1 ,ru*ate in trei cate,orii: ] metr#l#%ia stiintifica, care se #cupa cu realizarea, dezv#ltarea si c#nservarea etal#anel#r unitatil#r de masura$ ] metr#l#%ia industriala, care asi%ura functi#narea c#respunzat#are a miFl#acel#r de masurare f#l#site in industrie, atat in pr#ductie cat si in c#ntr#lul calitatii$ ] metr#l#%ia le%ala, care asi%ura exactitatea si unif#rmitatea masuraril#r efectuate in d#menii de interes pu"lic. Metrolo,ia stiinti>ica, impreuna cu acele parti ale metr#l#%iei le%ale si industriale care implica c#mpetenta stiintifica, c#nstituie metr#l#%ia fundamentala si semnifica tratarea masuraril#r cu cel mai inalt nivel de exactitate in cadrul unui anumit d#meniu. Metrolo,ia >undamentala considera marimile >i%ice ,ru*ate in 11 domenii: 1: masa, -: electricitate, 3: lun%ime, 3: timp si frecventa, 4: term#metrie 7: radiatii i#nizante si radi#activitate, !: f#t#metrie si radi#metrie, ": de"it : ac^stica, 10: cantitatea de su"stanta, 11: metr#l#%ia interdisciplinara. Metrolo,ia >undamentala o*erea%a cu 3 conce*te esentiale *entru caracteri%area masura/ rilor& Acestea sunt: ] incertitudinea de masurare, care c#nstituie # indicatie cantitativa asupra calitatii rezultatului unei masurari$ ] exactitatea met#del#r de masurare si a rezultatel#r masurarii, caracterizata prin Fustetea si fidelitatea masuraril#r$ ] trasa"ilitatea, care caracterizeaza capacitatea unui rezultat al masurarii sau a val#rii unui etal#n de a se rap#rta la referinte sta"ilite /etal#ane nati#nale sau internati#nale0. Aspecte privind ist#ricul aparitiei si dezv#ltarii Metr#l#%iei in R#mania. >acind # incursiune selectiva in ist#ria Metr#l#%iei in tara n#astra sint de retinut citeva date imp#rtante. Astfel: _ 14 se*tembrie 1"73 ' 3r#mul%area 5e%ii pentru ad#ptarea Sistemului Metric de masuri si %reutati in R#mania de catre d#mnit#rul Alexandru I#an 1uza. R#mania a f#st a ,.'a tara din lume care a ad#ptat Sistemul Metric de unitati de masura creat In >ranta, in ,J--. ```````````````````````````` _ 1""3 ' R#mania adera la 1#nventia Metrului, devenind al ,-'lea stat mem"ru al acestui tratat internati' #nal prin care Sistemul Metric a f#st ad#ptat ca sistem de unitati cu utilizare in statele semnatare si in re' latiile dintre ele si au f#st create #r%anele 1#nventiei Metrului /7I3M, 1I3M si 123M0.

Abstract _ 1"" ' Infiintarea Serviciului 1entral de Masuri si 2reutati, primul #r%an de stat in d#meniul metr#l#%iei le%ale din R#mania. _ 1 41 ' Infiintarea Institutului de Metr#l#%ie care, incepind din ,-JB, se va numi Institutul Nati#nal de Metr#l#%ie /INM0, institut de cercetare stiintifica in d#meniul metr#l#%iei. _ 1 4- ' 1#nstituirea Directiei 2enerale de Metr#l#%ie /D2M0 avind in c#mp#nenta Institutul de Metr#l#%ie si Directia Verificari Metr#l#%ice /DVM0. _ 1 47 ' R#mania devine mem"ru al =IM5 c#nstituita in ,-CC inclusiv cu c#ntri"utia R#maniei. _ 30 au,ust 1 71 ' Declararea de catre R#mania a Sistemului Internati#nal de Unitati 9SI: ad#ptat de cea de a ,,'a 123M /,-.+0, ca 4sin%ur sistem de unitati le%al si #"li%at#riu4. R#mania a f#st al saptelea stat din lume care a ad#ptat SI& _ 3 noiembrie 1 !" ' Ad#ptarea 5e%ii Metr#l#%iei. _ 1 >ebruarie 1 0 ' =r%anizarea 1#misiei Nati#nale pentru Standarde, Metr#l#%ie si 1alitate avand in c#mp#nenta Institutul R#man de Standardizare, Institutul Nati#nal de Metr#l#%ie si =ficiul de Stat pentru 1alitate. _ 1 1 ' R#mania devine mem"ru al 1==MET./1##perarea eur#'asiatica a institutiil#r nati#nale de metr#l#%ie0 _ 1 - ' Infiintarea 7ir#ului R#man de Metr#l#%ie 5e%ala ca #r%an de specialitate al administratiei pu"lice centrale. _ 1! martie 1 3 ' Ad#ptarea de catre 3arlamentul R#maniei, prin 5e%ea nr. ,,, a =rd#nantei 2uvernului R#maniei nr. A+HA, au%ust ,--A privind activitatea de metr#l#%ie, prin care se mentine statutul Sistemului Internati#nal de Unitati si se sta"ilesc unitatile de masura le%ale in R#mania. _ 1 3-a f#st nfiin8at 7ir#ul R#man de Metr#l#%ie 5e%al9, #r%an de specialitate al administra8iei pu"lice centrale. _ 1 7 ' R#mania devine mem"ru as#ciat al RE5ME1. /=r%anizatia eur#peana pentru c##perare in metr#l#%ia le%ala0 _ -001 ' INM devine mem"ru c#resp#ndent al EUR=MET. /1##perarea eur#peana in d#meniul etal#anel#r0 _ 7 se*tembrie -001 ' Ad#ptarea de catre 2uvernul R#maniei a O#tararii nr. KJprivind declararea celei de'a d#ua duminici din luna septem"rie 4[iua Metr#l#%iei4. _ -003 ' 5e%islatia din d#meniul metr#l#%iei este amendata pentru a fi c#mpati"ila cu re%lementarile Uniunii Eur#pene. N#ua le%islatie prevede, pentru prima data, finantarea intretinerii si dezv#ltarii etal#anel#r nati#nale de la "u%etul statului. _ -003 ' 3rin indeplinirea tutur#r criteriil#r /inclusiv dem#nstrarea rutei de trasa"ilitate la unitatile SI0, INM este admis mem"ru cu drepturi depline al EUR=MET. _ mai -00! ' 1u #cazia celei de a A*'a Reuniuni a 1#mitetului RE5ME1, a f#st semnat, de catre presedintele RE5ME1, dl. 2erald >reistetter si direct#rii %enerali ai #r%anismel#r nati#nale de metr#l#%ie din R#m!nia si 7ul%aria, dl.pr#f. dr. In%. >anel Iac#"escu si respectiv dl. dr.DaterinDaterin#v,Mem#randum'ul de intele%ere, prin semnarea caruia R#m!nia a devenit mem"ru cu drepturi depline al RE5ME1.

Abstract Fiua Mondiala a Metrolo,iei& -0 mai -01-& Este una din actiunile de anver%ura #r%anizata in fiecare an in tara si in strainatate. Aceasta zi a f#st aleasa ca # recun#astere a semnarii 1#nventiei Metrului in ,KJC, reprezentand inceputul #ficial al c#la"#rarii internati#nale in d#meniul metr#l#%iei.In fiecare an, [iua M#ndiala a Metr#l#%iei este #r%anizata si sar"at#ri' ta impreuna de catre 7ir#ul Internati#nal pentru Masuri si 2reutati /7I3M0 si =r%a' anizatia Internati#nala pentru Metr#l#%ie 5e%ala. Tema aleasa pentru acest an este Metrolo,ia *entru si,uranta, aceasta reflectand imp#rtanta masuraril#r c#recte pentru a asi%ura si%uranta n#astra la l#cul de munca sau in activitatile efectuate in timpul li"er. 5a fel ca si termenul 4metr#l#%ie4, termenul 4si%uranta4 ac#pera # varietate de termeni, dar multi #ameni nu sunt c#nstienti de r#lul vital pe care il F#aca c#munitatea metr#l#%iei la nivel m#ndial. [iua M#ndiala a Metr#l#%iei A+,, a insemnat si aniversarea a .+ de ani de la infiintarea Institutului Nati#nal de Metr#l#%ie$ ap#i t#t de [iua M#ndiala a Metr#l#%iei A+,, s'a desfasurat si A B'a Adunare 2enerala EURAMET /5isa"#na, 3#rtu%alia A+,+0 respect A A.'a Reuniune a 1#mitetului RE5ME1 /7led, Sl#venia A+,+0 si A A*'a Reuniune a 1#mitetului RE5ME1 / Sinaia ' R#mania A++J 0 #rganisme ale Metrologiei Institutul Fational de "etrologie Centrul de :xcelenta in "etrologie International #rganization of (egal "etrologJ Fational Institute of Standards and 3ec)nologJ >)Jsi9alisc), 3ec)nisc)e Kundesanstalt 7>3K8 Kureau International des >oids et "esures (aboratoire national de mdtrologie et deessais :uropean Collaboration in "easurement Standards Fational >)Jsical (aboratorJ F"I LI$E8U"I )ttp,@@CCC.inm.ro )ttp,@@CCC.brml-cem.ro )ttp,@@CCC.oiml.org )ttp,@@CCC.nist.gov )ttp,@@CCC.ptb.de )ttp,@@CCC.bipm.fr )ttp,@@CCC.bnm.fr )ttp,@@CCC.euramet.org )ttp,@@CCC.npl.co.u9 )ttp,@@CCC.nmi.nl

Qiua "ondiala a "etrologiei este sarbatorita anual la 2' mai, data la care, in urma cu $-- de ani, a fost semnata bConventia "etruluib. 4e ce sunt importante masurarilef >oate ca nu ne gandim foarte des la lucrul acesta, dar masurarile fac parte din viata noastra. $. 4aca suntem bolnavi, este important sa primim doza corecta de medicamente 2. >latim energia pe care o folosim pentru a ne incalzi casele pe baza citirii contoarelor -. Aerul pe care il respiram este monitorizat pentru a vedea care este gradul de poluare

Abstract 5. Alimentele sunt masurate cu grija pentru a le asigura calitatea si si cantitatea necesara Atunci cand medicul masoara temperatura cu un termometru, masurarea se face pe b aza unor etalone dezvoltate la un institut national de metrologie. "icile variat ii de temperatura pot indica existenta unei boli grave, astfel ca masurarea exac ta a temperaturii poate imbunatati tratamentul si salva vieti. In intreaga lume, comertul cu produse si servicii este vital pentru economia globala. 4ar pentru a avea un comert corect, trebuie sa stim ca masurarile facute in diferite parti ale lumii sunt ec)ivalente - daca am masurat acelasi lucru, rezultatele sunt aceleasif >entru a fi siguri ca masurarile sunt uniforme peste tot in lume, institutele nationale de metrologie din toate tarile sunt legate intre ele printr-un sistem de organisme guvernamentale si acorduri. >otrivit unui comunicat al Biroului "oman (e Metrologie Legala, editia de anul a cesta este dedicata masura- rilor in tranzactiile comerciale, deoarece comertul pr esupune masurari, iar sistemul international de tran- zactii comerciale se bazeaza pe aceste masurari pe care le considera corecte, indiferent unde sunt ele facute. Corectitudinea masuratorilor este determinata de metrologi, care sunt specialisti in te)nici de masurare si care asigura cadrul international pentru efectuarea unor masurari exacte pe care se bazeaza industria, legiuitorii, organismele de reglementare si publicul larg. Astazi, peste <' de Institute Fationale de "etrologie participa la Aranjamentul de +ecunoastere +eciproca al Comitetului International pentru "asuri si !reutati 7CI>" "+A8. >rin participarea la acest CI>" "+A, toate IF"-urile isi accepta reciproc masura rile si contribuie la reducerea numarului de bariere te)nice in calea comertului . IF"-urile implicate trebuie sa participe la comparari, sa aiba un sistem al calitatii adecvat si sa permita verificarea reciproca a expertizelor te)nice. Acest proces a conferit incredere in masurari la nivel mondial si a permis multor IF"-uri sa-si imbunatateasca nivelul de exactitate si intervalul de masurare. Aceasta incredere este completata de un al doilea aranjament international stabilit de #rganizatia Internationala de "etrologie (egala, numit Aranjamentul de +ecunoastere +eciproca 7#I"("AA8. Acest aranjament stabileste increderea reciproca in evaluarea mijloacelor de masurare de catre participanti si asigura acceptarea reciproca a rezultatelor evaluarilor. #I"( mai are in curs de elaborare si al te sisteme de acceptare si recunoastere reciproca. #I"( "AA a intrat in vigoare in septembrie 2''& si cuprinde in prezent 22 de tari participante. Aceste aranjamente sunt extrem de importante - %.X din productia economica mondiala provine din ta- rile semnatare CI>" "+A. Cine se ocupa de masurari in lumef Imaginati-va ca atunci cand calatoriti in alta tara trebuie nu numai sa va potriviti ceasul dupa ora locala, dar trebuie sa va adaptati si la trecerea timpului 7secunde, minute, ore8 care este masurata altfel. (umea nu ar putea functiona daca ar exista aceasta desincronizare.

Abstract Asemeni dirijorului unei orc)estre1 'iroul International de Masuri si Greutati 7 7I3M0 coordoneaza activitatea institutelor nationale de metrologie din intreaga lume. +esponsabilitatea KI>" este aceea de a asigura la nivel mondial un sistem de masurare unic, trasabil la Sistemul International de 0nitati de "asura. 4atorita KI>", indiferent ca o secunda se masoara in :uropa, Asia sau Africa secunda este aceeasi pretutindeni. # alta organizatie numita #rganizatia Internationala de "etrologie (egala 7#I"(8 coordoneaza metrologia legala din intreaga lume prin armonizarea reglementarilor interne si internatio- nale privind masurarile si mijloacele de masurare. #I"( asigura corectitudinea comertului dintre tari prin diferite mecanisme care permit recunoasterea si acceptarea reciproca a masurarilor. #I"( este membru observator in #rganizatia "ondiala a Comertului, in Comitetul pentru Kariere 3e)nice in Comert, prin rolul pe care il detine in stabilirea standardelor internationale. Masurarile (in "omania. "ajoritatea marfurilor si serviciilor comerciale trebuie masurate pentru a demonstra ca sunt conforme cu legislatia si satisfac cerintele clientilor. 3otul, de la componentele unui motor de avion pana la produsele de ingrijire a sanatatii, de la materiale de constructie la jucarii pentru copii - trebuie sa respecte strict conditiile legale pentru a fi sigure si a oferi calitatea asteptata. 4e masu- rari si legalitatea acestora se ocupa Biroul "oman (e Metrologie Legala. Acesta asigura increderea in domeniile reglementate prin exercitarea controlului metrologic legal. Institutul Fational de "etrologie detine etaloanele si facilitatile de masurare si cerceteaza noi te)nici de masurare pentru a sprijini inova- tia in economie. Sprijinul sau este imens si absolut esential pentru numeroase domenii de activitate. CCC.CorldmetrologJdaJ.org (in9-uri utile , CCC.CorldmetrologJdaJ.orgG CCC.brml.roG CCC.inm.roG CCC.oiml.org >entru aderarea +omabniei la 0:, 'RML a implementat toate cele 2. de directive necesare pentru includerea metrologiei romane_ti n infrastructur^ european^. A ndeplinit toate obliga]iile rezultate din art. 2$--' dintratatul european prin care se interzice discriminarea la importul cantitativ al produselor. +omania este membr^ a tuturor organismelor interna]ionale de specialitate. In sc)ema de mai jos este prezentata structura actuala a KF"(. Aceasta cuprinde printre altele si structurile in teritoriu ale acestui birou. :le sint denumite 4irectii +egionale de "etrologie (egala- (RML, conduse de Kirouri +egionale de "etrologie (egala -K+"(. 4irectia +egionala de Metrolo,ie Le,ala 5luG are in subordonare Serviciile ?udetene de Metrolo,ie Le,ala , Kistrita Fasaud, "aramures, Salaj, Ki)or, Satu "are. >rin eforturi deosebite , n iunie 2''5 'RML a intrat cu drepturi legale n :0+#":3-organiza]ie a 0: pentru colaborare n domeniul metrologiei.

Abstract 3otodat^ _i-a impus credibilitatea m^sur^torilor efectuate.4in septembrie 2''5 K+"( a preluat transmiterea orei exacte n +#"AFIA. >n^ la aceast^ dat^ ora legal^ a +omaniei se prelua din diferite surse , ca, sistemul de pozi]ionare global^ !S>, semnale radio etc. #ra legal^ a +omaniei este ora 03CY2ore 703C0niversal 3ime Clo9c 8 _i ncepnd cu septembrie 2''5 se preia de la etalonul na]ional. (a I<M , apar]innd 'RML, din $%%H se p^streaz^ etalonul na]ional de timp _i frecven]^, care reprezint^ _i etalonul sc^rii de timp a +omaniei. Scara de timp este legal transmisibil^ ca scar^ interna]ional^ de timp, p^strat^ de 'iroul Interna@ional de MAsuri Di GreutA@i din 6aris , organism care conserv^ unit^]ile in- terna]ionale de m^sur^. :talonul na]ional este constituit dintr-un etalon primar

Abstract

[ig.%. Sc)ema privind structura KF"( de frecven]^ cu cesiu, fabrica]ie E>, tip .'<$A _i instala]iile auxiliare. :talonul na]ional de timp@frecven]^ are un sistem de codificare@decodificare care se

Abstract materializeaz^ pe un ceas cu precizia de $ secund^ la 2..''' de ani, localizat la etajul $ n K+"(.>rin preluarea orei exacte de la etalonul na]ional se asigur^ o uniformitate orar^ pe tot teritoriul ]^rii, avnd o importan]^ maxim^ pentru , telecomunica]ii, transporturi feroviare, aeriene, terestre, armat^, sistemul bgancar 6 financiar, sistemul energetic etc. >rescurtari utilizate in redarea sc)emei structurale a '<ML, I$M - Institutul Fational de "etrologieGBA - 4irectia Autorizari BT-4irectia 3e)nica BISP - 4irectia Inspectii si Supraveg)erea >ietei B"ML1 - 4irectia +egionala de "etrologie (egala Kacau B"ML2 - 4irectia +egionala de "etrologie (egala Constanta B"ML3 - 4irectia +egionala de "etrologie (egala >loiesti B"ML% - 4irectia +egionala de "etrologie (egala Craiova B"ML5 - 4irectia +egionala de "etrologie (egala 3imisoara B"ML9 - 4irectia +egionala de "etrologie (egala Cluj-Fapoca B"MLA - 4irectia +egionala de "etrologie (egala Krasov B"MLC - 4irectia +egionala de "etrologie (egala Kucarest

Lucrarea 3 / METROLOGIE 3.1. Tema lucrarii : STUDIU5 5E2IS5ATIEI 3RIVIND TERMIN=5=2IA IN METR=5=2IA 5E2A5A

Abstract

3.2. Scopul lucrarii: Lucrarea pune la dispozitia studentilor cea mai mare parte din continutul unei legii care stabilete cadrul i mijloacele prin care se asigur exactitatea i uniformitatea msurrilor. De asemenea este pusa la dispozitia acestora terminologia legala de care se face uz in METROLO !E " terminologie adaptata la cea europeana. Termenii de specialitate utiliza#i sunt defini#i tot in conformitate cu legislatia din tara adaptata la cea europeana. . 3.3. Aspecte generale. >entru asigurarea exactit^]ii _i uniformit^]ii m^sur^rilor se utilizeaz^ unit^]i de m^sur^ legale _i mijloace de m^surare care au ca referin]e etaloane na]ionale ale +omniei sau ale altor ]^ri, deci etaloane internatio]ionale. "ijloacele de m^surare _i m^sur^rile care sunt utilizate n domenii de interes public privind s^n^tatea _i siguran]a popula]iei, ordinea public^, protec]ia mediului, protec]ia consumatorilor, perceperea taxelor _i impozitelor _i corectitudinea tranzac]iilor comerciale, care afecteaz^ direct sau indirect via]a cet^]enilor, se supun controlului metrologic legal, conform prevederilor legislatiei din domeniul METR=5=2IEI 5E2A5E. . Activit^]ile agen]ilor economici, care au ca obiect mijloacele de m^surare _i m^sur^rile in sine, sunt supuse controlului metrologic legal, prin autorizare@ @avizare _i supraveg)ere, conform legislatiei. 'iroul RomHn de Metrolo,ie Le,alA 6 B"ML este organul de specialitate al admi- nistra]iei publice centrale, organism competent, responsabil cu asigurarea reglement^rilor metrologice, mijloacelor te)nice _i ac]iunilor la nivelul ntregii ]^ri, necesare pentru ob]ine- rea credibilit^]ii rezultatelor m^sur^rilor. K+"( exercit^, n numele statului, controlul metrologic legal al mijloacelor de m^surare _i al m^sur^rilor. 0nit^]ile de m^sur^ legale se aprob^ prin )ot^rri ale !uvernului structurate pe propuneri ale B"ML . :le stabilesc denumirile, simbolurile _i defini]iile unit^]ilor de m^sur^ legale, valorile unit^]ilor de m^sur^ legale exprimate n unit^]i SI, _i, dup^ caz, domeniile n care acestea pot fi utilizate. *n m^sur^rile efectuate n domeniile de interes public este obligatoriu s^ se utilizeze unit^]i de m^sur^ legale. Se admite utilizarea tranzitorie a indica]iilor suplimentare exprimate n unit^]i de m^sur^, altele dect cele prev^zute in legislatie numai n condi]iile stabilite tot prin )ot^rre a !uvernului. *n cazul contractelor pentru export, la cererea partenerilor externi, agen]ii economici pot folosi _i alte unit^]i de m^sur^ convenite ntre p^r]i. 3&3&MiGloace de mAsurare&

Abstract *n func]ie de scopul utiliz^rii _i independent de construc]ia sau de exactitatea lor, mijloacele de m^surare se mpart n etaloane _i mijloace de m^su -rare de lucru. Etaloanele na@ionale sunt recunoscute prin )ot^rre a !uvernului, la propunerea Kiroului +omn de "etrologie (egal^. Acestea sunt bunuri proprietate public^ a statului, de]inute, perfec]ionate, conservate _i utilizate de c^tre organiza]ii nominalizate prin )ot^rre a !uvernului, care satisfac cerin]ele stabilite conform prevederilor legislative. C)eltuielile privind etaloanele na]ionale ale Kiroului +omn de "etrologie (egal^ _i ale organiza]iilor mentionate mai sus se suport^ de la bugetul de stat. Trasabilitatea re%ultatelor mAsurArilor efectuate cu mijloace de m^surare supuse controlului metrologic legal se realizeaz^ prin verific^ri metrologice, efectuate de c^tre laboratoare de metrologie n condi]iile legislatiei. *n acest scop se utilizeaz^ etaloane trasa- bile la etaloanele na]ionale ale +omniei, ale altor ]^ri sau la etaloane interna]ionale. Atestarea, conservarea _i utilizarea etaloanelor na]ionale, compararea lor cu eta- loanele altor state _i racordarea la etaloanele interna]ionale se realizeaz^ conform prevederilor instruc]iunilor de metrologie legal^, emise potrivit dispozi]iilor legislatiilor din domeniu. Instruc]iunile de metrologie legal^ vor stabili _i cerin]ele pe care trebuie s^ le ndeplineasc^ organiza]iile prev^zute in legislatie n vederea nominaliz^rii lor. 5ontrolul metrolo,ic le,al& Controlul metrologic legal al mijloacelor de m^- surare. Se supun controlului metrologic legal mijloacele de m^surare de lucru destinate s^ realizeze m^sur^rile din domeniile de interes public, cuprinse n 5ista #ficial9 a miFl#acel#r de m9surare supuse c#ntr#lului metr#l#%ic le%al. Lista o>icialA a miGloacelor de mAsurare su*use controlului metrolo,ic le,al1 va detalia m^sur^rile din domenii de interes public, categoriile _i sortimentele de mijloace de m^surare de lucru utilizate n aceste m^sur^ri, modalit^]ile de control metrologic aplicabile fiec^rui sortiment, precum _i intervalul maxim admis ntre dou^ verific^ri metrologice succesiveG lista se stabile_te _i se aprob^ de c^tre directorul general al Kiroului +omn de "etrologie (egal^ _i se public^ n "onitorul #ficial al +omniei, >artea I. >entru fiecare dintre categoriile de mijloace de m^surare prev^zute n (ista oficial^ a mijloacelor de m^ -surare supuse controlului metrologic legal, cu excep]ia mijloacelor de cnt^rit cu func]ionare neautomat^, se elaboreaz^ norme de metrologie legal^ _i@sau norme de metrologie legal^ din Comunitatea :conomica :uropeana - C::, care stabilesc cerin]ele te)nice _i metrologice specifice categoriei respective. >entru introducerea pe pia]^ _i punerea n func]iune a mijloacelor de m^surare legale, cu excep]ia celor din domeniile speciale prevazute de legislatia din +omania controlul metrologic legal se exercit^ n conformitate cu prevederile din instruc]iunile de metrologie legal^, prin urm^toarele modalit^]i, a: a*robare de modelI b: a*robare de model 5EEI

Abstract c: $eri>icare metrolo,icA ini@ialAI d: $eri>icare ini@ialA 5EEI e: a$i% metrolo,ic& Aprobarea de model pentru mijloacele de m^surare fabricate _i comercializate n mod legal ntr-un stat membru al 0niunii :uropene, 7n 3urcia8, ntr-un stat semnatar al Acordului privind Spa]iul :conomic :uropean sau ntr-un stat cu care +omnia a nc)eiat un acord de recunoa_tere n acest sens nu este obligatorie dac^ aceste mijloace de m^su- rare au ob]inut aprobare de model n statul respectiv _i cerin]ele n baza c^rora aceasta a fost acordat^ sunt ec)ivalente celor impuse n +omnia pentru acordarea aprob^rii de model respective. >entru mijloacele de m^surare fabricate _i comercializate n mod legal ntrun stat membru al 0niunii :uropene, 7n 3urcia8, ntr-un stat semnatar al Acordului privind Spa]iul :conomic :uropean sau ntr-un stat cu care +omnia a nc)eiat un acord de recunoa_tere n acest sens, care fac obiectul unei cereri de aprobare de model, ncerc^rile efectuate n acel stat sunt acceptate dac^ ele sunt ec)ivalente cu ncerc^rile cerute n +omnia _i dac^ rezultatele acestor ncerc^ri sunt puse la dispozi]ie Kiroului +omn de "etrologie (egal^ . Berific^rile metrologice ini]iale pentru mijloacele de m^surare fabricate _i comercializate n mod legal ntr-un stat membru al 0niunii :uropene, 7n 3urcia8, ntr-un stat semnatar al Acordului privind Spa]iul :conomic :uropean sau ntr-un stat cu care +omnia a nc)eiat un acord de recunoa_tere n acest sens nu sunt obligatorii dac^ aceste mijloace de m^surare au fost supuse verific^rilor metrologice ini]iale n statul respectiv _i cerin]ele n baza c^rora acestea au fost efectuate sunt ec)ivalente celor impuse n +omnia pentru efectuarea verific^rilor metrologice ini]iale respective. Condi]iile de introducere pe pia]^ _i de punere n func]iune a mijloacelor de m^surare din domeniile prev^zute n lege precum _i a celor care fac obiectul normelor de metrologie legal^ C:: se stabilesc prin reglemen- t^ri te)nice specifice adoptate prin )ot^rri ale !uvernului. 3oate prevederile legislative conforme cu C:: se aplic^ in tara de la data ader^rii +omniei la 0niunea :uropean^. "ijloacele de m^surare prev^zute in legislatie, introduse pe pia]^, puse n func]i- une n condi]iile legii _i aflate n utilizare, se supun, n condi]iile stabilite prin instruc]iuni de metrologie legal^, urm^toarelor modalit^]i de control metrologic legal, a/ )eri&icare metrologicF perio(icFG +/ )eri&icare metrologicF (upF reparare sau mo(i&icareG c/ inspecHie Ii testare inopinatFG (/ supra)eg2ere metrologicF a utili,Frii. >entru mijloacele de m^surare care au corespuns la controlul metrologic legal se emit, dup^ caz, documente specifice _i li se aplic^, dup^ caz, urm^toarele marcaje metrologice, a/ marca7ul apro+Frii (e mo(elG +/ marca7ul (e )eri&icare metrologicFG

Abstract c/ (/ marca7ul apro+Frii (e mo(el CEEG marca7ul (e )eri&icare iniHialF CEE.

"ijloacele de m^surare prev^zute la alin. $ sunt mijloace de m^surare legale. +eprezentarea grafic^, condi]iile de aplicare _i@sau de recunoa_tere a marcajelor metrologice se stabilesc prin instruc]iuni de metrologie legal^. "arcajele metrologice aplicate sub form^ de sigiliu se supun _i dispozi]iilor legale referitoare la sigiliile statului _i beneficiaz^ de aceea_i protec]ie juridic^. Art. $% - "ijloacele de m^surare care nu au corespuns la controlul metrologic legal sau pe care sunt aplicate marcaje de verificare cu termen de valabilitate dep^_it nu au calitatea de mijloace de m^surare legale. :ste interzis^ introducerea pe pia]^, punerea n func]iune sau utilizarea pentru m^sur^rile din domeniile de interes public prev^zute la art. - alin. $ a mijloacelor de m^surare prev^zute la alin. $. 4e]in^torii acestor mijloace de m^surare sunt obliga]i, dup^ caz, s^ le retrag^ de pe pia]^ sau s^ le scoat^ din uz. 4ac^ se constat^ utilizarea de mijloace de m^surare nelegale, acestea sunt sigilate _i, dup^ caz, confiscate. *n cazul s^vr_irii vreunei infrac]iuni, se iau m^suri s^ nu dispar^ urmele infrac]iunii, corpurile delicte _i orice alte mijloace de prob^, potrivit prevederilor Codului de procedur^ penal^, _i sunt sesizate organele de urm^rire penal^. Art. 2' - Kiroul +omn de "etrologie (egal^ poate asigura executarea activit^]ilor de control prev^zute la art. $& alin. $ lit. c8 _i la art. $&$ lit. a8 _i b8 prin delegarea exercit^rii acestor categorii de control unor laboratoare autorizate n conformitate cu prevederile instruc]iunilor de metrologie legal^. (aboratoarele autorizate prev^zute la alin. $ trebuie s^ ntocmeasc^ documente de eviden]^ privind mijloacele de m^surare verificate . Sec@iunea a -/a& 5ontrolul metrolo,ic le,al al mAsurArilor Art. 2$ - Se supun controlului metrologic legal m^sur^rile care se ncadreaz^ n urm^toarele categorii, , a8 m^sur^rile efectuate n cadrul unor tranzac]ii comerciale sau m^sur^rile pe baza c^rora se stabilesc costuri pentru utilit^]i publice, tarife, taxe, daune, impozite _i altele asemeneaG b8 m^sur^rile efectuate asupra unor m^rimi ce afecteaz^ interesele cet^]enilor, cum sunt, concentra]ia de za)^r _i concentra]ia de alcool n b^uturi, concentra]ia de gr^simi n lapte _i unt, masa )ectolitric^ _i umiditatea cerealelor, viteza autove)iculelor, concentra]ia alcoolic^ din snge _i altele asemeneaG c8 m^sur^rile efectuate asupra unor m^rimi ce afecteaz^ s^n^tatea _i siguran]a popula]iei, precum _i mediul, cum sunt, poluan]ii organici _i metalici din ap^, pesticide _i alte substan]e toxice, gazul de e_apament al autove)iculelor, con]inutul de noxe din atmosfer^ _i altele asemenea G d8 m^sur^rile care privesc produsele _i m^rfurile care se livreaz^ _i se vnd preambalate, con]innd cantit^]i determinate, indicate prin etic)etare sau sub alt^ form^, precum _i produsele cu gramaj declarat, f^r^ a fi preambalateG

Abstract e8 alte m^sur^ri din domeniile care pot afecta s^n^tatea _i securitatea persoanelor _i protec]ia mediului . >entru domeniile n care se utilizeaz^ aceste categorii de m^sur^ri, metodele de m^surare se stabilesc de c^tre autorit^]i, dup^ caz. Art. 22 - Controlul metrologic legal asupra m^sur^rilor prev^zut la art. . alin. 2 se realizeaz^ prin urm^toarele modalit^]i, a8 prelevarea de probe _i efectuarea de m^sur^ri _i analize comparative pentru verificarea exactit^]ii rezultatelor declarate ale m^sur^rilorG b8 inspec]ii _i test^ri inopinate n locurile unde se efectueaz^ m^sur^rileG c8 avizarea metodelor de m^surare prev^zute la art. 2$ alin. 2G d8 expertize metrologice. >entru realizarea controlului metrologic legal prev^zut la alin. $ Kiroul +omn de "etrologie (egal^ poate solicita colaborarea _i altor organe ale administra]iei publice centrale sau locale, dup^ caz. Cap. #bliga]iile persoanelor fizice _i juridice n domeniul metrologiei BI legale

Art. 2- - >ersoanele fizice sau juridice care fabric^, repar^, modific^, monteaz^ _i verific^ mijloacele de m^surare prev^zute la art. $. alin. $, cu excep]ia mijloacelor de m^surare din domeniile prev^zute n anexa nr. $ la (egea nr. &'H@2''$, republicat^, trebuie s^ solicite _i s^ ob]in^ emiterea de c^tre Kiroul +omn de "etrologie (egal^, n condi]iile prev^zute de reglement^rile specifice, a urm^toarelor documente, dup^ caz, a8 avize pentru repararea@modificarea _i montarea mijloacelor de m^surareG b8 certificate de aprobare de model sau, dup^ caz, certificate de aprobare de model C::G c8 autoriza]ii pentru persoane juridice privind activitatea de verificare a mijloacelor de m^surare, respectiv de verificator metrolog persoan^ fizic^G d8 avize metrologice. *n cazuri speciale, prev^zute de reglement^rile specifice, responsabilitatea ob]inerii aprob^rii de model revine de]in^torului. >ersoanele fizice sau juridice care repar^, modific^, monteaz^, verific^ mijloace de m^surare din domeniile cuprinse n anexa nr. $ la (egea nr. &'H@2''$, republicat^, dup^ ce acestea au fost puse n func]iune, trebuie s^ solicite _i s^ ob]in^ emiterea de c^tre Kiroul +omn de "etrologie (egal^, n condi]iile prev^zute de reglement^rile specifice, a urm^toarelor documente, dup^ caz, a8 avize pentru repararea@modificarea _i montarea mijloacelor de m^surareG b8 autoriza]ii pentru persoanele juridice privind activitatea de verificare a mijloacelor de m^surare, respectiv de verificator metrolog persoan^ fizic^. >ersoanele fizice _i juridice prev^zute la alin. $ _i - trebuie s^ respecte n cursul desf^_ur^rii activit^]ii cerin]ele ini]iale care au stat la baza deciziei de acordare a autoriza]iilor@avizelor _i s^ asigure condi]iile necesare realiz^rii supraveg)erii, potrivit prevederilor instruc]iunilor de metrologie legal^. Art. 25 - >ersoanele fizice sau juridice care utilizeaz^ ori ncredin]eaz^ spre utilizare, n calitate de proprietar, mijloace de m^surare supuse controlului metrologic legal sunt obligate s^ asigure legalitatea acestora _i s^ le declare, nainte de punerea n func]iune@utilizare, Kiroului +omn de "etrologie (egal^, pentru asigurarea controlului metrologic.

Abstract Se interzice persoanelor fizice sau juridice s^ de]in^ n locurile destinate m^sur^rilor din domenii de interes public, prev^zute la art. - alin. $, mijloace de m^surare specifice acestor m^sur^ri, dac^ acestea sunt false sau falsificate, nu poart^ marcajele metrologice obligatorii n termenul de valabilitate sau au indica]ii exprimate numai n unit^]i de m^sur^ nelegale. Art. 2. - >roduc^torul de mijloace de m^surare supuse controlului metrologic legal prin aprobare de model sau reprezentantul autorizat al acestuia, persoan^ juridic^ cu sediul n +omnia, are responsabilitatea aplic^rii marcajului aprob^rii de model, n condi]iile prev^zute prin reglement^ri specifice. *n cazul n care sunt impuse unele condi]ion^ri prin certificatul aprob^rii de model, produc^torul sau reprezentantul s^u autorizat, importatorul, de]in^torul unui mijloc de m^surare, dup^ caz, este obligat s^ respecte _i s^ aduc^ integral la cuno_tin]^ clien]ilor aceste condi]ion^ri. Art. 2& - >roduc^torii sau reprezentan]ii lor autoriza]i, importatorii _i utilizatorii poart^ ntreaga r^spundere privind calitatea mijloacelor de m^surare care nu sunt supuse controlului metrologic legal, din punct de vedere metrologic. Art. 2< - #peratorii economici care fabric^, repar^, modific^, monteaz^ sau verific^ mijloacele de m^surare prev^zute la art. $. alin. $ _i vor organiza activit^]ile ce fac obiectul controlului metrologic legal pe baza cerin]elor din instruc]iunile de metrologie legal^. Activitatea de metrologie va fi coordonat^ de un responsabil te)nic al activit^]ii, numit prin decizie a conduc^torului operatorului economic persoan^ juridic^. 5a*&BII Sanc@iuni Art. 2H - *nc^lcarea prevederilor prezentei ordonan]e atrage r^spunderea material^, civil^, contraven]ional^ sau penal^, dup^ caz. Art. 2% - Constituie contraven]ii, dac^ nu au fost s^vr_ite n astfel de condi]ii nct, potrivit legii penale, s^ constituie infrac]iuni, urm^toarele fapte _i se sanc]ioneaz^ dup^ cum urmeaz^, a8 nerespectarea prevederilor art. < alin. $, cu amend^ contraven]ional^ de la .'.'''.''' lei la $.'.'''.''' lei _i sigilarea mijlocului de m^surare pn^ la intrarea n legalitateG b8 nerespectarea prevederilor art. $H alin. $, cu amend^ contraven]ional^ de la $'.'''.''' lei la .'.'''.''' lei _i sigilarea mijlocului de m^surareG c8 nerespectarea prevederilor art. $% alin. 2, cu amend^ contraven]ional^ de la .'.'''.''' lei la $.'.'''.''' lei _i sigilarea mijlocului de m^surare pn^ la intrarea n legalitateG d8 nerespectarea prevederilor art. 2' alin. 2, cu amend^ contraven]ional^ de la $'.'''.''' lei la .'.'''.''' lei _i@sau suspendarea autoriza]iei pn^ la o dat^ stabilit^ de personalul desemnat al Kiroului +omn de "etrologie (egal^G e8 producerea _i distribu]ia de produse de larg consum _i preambalate care nu au corespuns modalit^]ilor de control metrologic legal prev^zute la art. 22 alin. $ lit. a8, b8 _i d8, cu amend^ contraven]ional^ de la 2..'''.''' lei la .'.'''.''' lei, precum _i retragerea de pe pia]^ _i@sau interzicerea introducerii pe pia]^ a acestoraG f8 nerespectarea prevederilor art. 2- alin. $ _i -, cu amend^ contraven]ional^ de la $''.'''.''' lei la 2''.'''.''' leiG g8 nerespectarea prevederilor art. 2- alin. 5, cu amend^ contraven]ional^ de la

Abstract .'.'''.''' lei la $''.'''.''' lei _i restrngerea@suspendarea sau retragerea autoriza]iei@ avizului, dup^ caz, conform prevederilor instruc]iunilor de metrologie legal^G )8 nerespectarea prevederilor art. 25 alin. $, cu amend^ contraven]ional^ de la .'.'''.''' lei la $''.'''.''' leiG i8 nerespectarea prevederilor art. 25 alin. 2, cu amend^ contraven]ional^ de la .'.'''.''' lei la 2''.'''.''' lei, sigilarea _i@sau confiscarea mijlocului de m^surare, dup^ cazG j8 nerespectarea prevederilor art. 2., cu amend^ contraven]ional^ de la 2..'''.''' lei la <..'''.''' lei _i@sau sigilarea mijlocului de m^surareG 98 mpiedicarea, sub orice form^, a persoanelor desemnate conform art. -& s^-_i exercite atribu]iile prev^zute de lege privind controlul metrologic legal, cu amend^ contraven]ional^ de la .'.'''.''' lei la $''.'''.''' lei. Art. -' - Contraven]iilor prev^zute la art. 2% le sunt aplicabile prevederile #rdonan]ei !uvernului nr. 2@2''$ privind regimul juridic al contraven]iilor, aprobat^ cu modific^ri prin (egea nr. $H'@2''2, cu modific^rile ulterioare. Art. -$ - *n cazul n care amenzile prev^zute la art. 2% se aplic^ persoanelor fizice, limitele minime _i maxime ale acestora se reduc la jum^tate. Art. -2 - *mpotriva procesului-verbal de constatare a contraven]iei _i de aplicare a sanc]iunii se poate face plngere de c^tre persoana fizic^ sau juridic^, n termen de $. zile de la data comunic^rii acestuia, la judec^toria pe a c^rei raz^ teritorial^ s-a s^vr_it contraven]ia. Art. -- - Constatarea contraven]iilor _i aplicarea sanc]iunilor se fac de c^tre personalul din cadrul Kiroului +omn de "etrologie (egal^, desemnat n acest scop de c^tre directorul general. 5a*&BIII (is*o%i@ii&&>inale Art. -5 ggg Abrogat de (. Fr. $<H@2''Art. -. - >entru serviciile prestate, n aplicarea prezentei ordonan]e, Kiroul +omn de "etrologie (egal^ are dreptul de a stabili _i de a ncasa tarife sau contravaloarea devizelor stabilite pe baz^ de tarife. 3arifele se propun de c^tre Kiroul +omn de "etrologie (egal^ _i se aprob^ prin )ot^rre a !uvernului. Art. -& - >ersonalul Kiroului +omn de "etrologie (egal^ desemnat s^ efectueze activit^]ile de inspec]ie, control inopinat _i supraveg)ere a pie]ei are drept de acces n toate locurile unde exist^ _i se utilizeaz^ mijloace de m^surare, precum _i n locurile unde se fabric^, se repar^, se modific^, se ncearc^, se verific^, se vnd sau se nc)iriaz^ mijloace de m^surare. #rganele de poli]ie acord^, la cerere, sprijinul necesar persoanelor desemnate s^ efectueze controlul metrologic legal n exerci]iul func]iunii sau s^ le nso]easc^, dup^ caz. Art. -< - *n vederea aplic^rii prezentei ordonan]e, Kiroul +omn de "etrologie (egal^ elaboreaz^ instruc]iuni de metrologie legal^, norme de metrologie legal^ _i transpune normele de metrologie legal^ C::. Instruc]iunile de metrologie legal^ se aprob^ prin )ot^rri ale !uvernuluiG normele de metrologie legal^ _i transpunerea normelor de metrologie legal^ C:: se aprob^ prin ordin al directorului general al Kiroului +omn de "etrologie (egal^, care se

Abstract public^ n "onitorul #ficial al +omniei, >artea I. >e data intr^rii n vigoare a prezentei ordonan]e se abrog^ (egea metrologiei nr. 2<@$%<H _i Eot^rrea !uvernului nr. 22.@$%%.. #ne)a&&<r&1 3ermenii de specialitate utiliza]i n ordonan]^ se definesc astfel, $. aprobare de model - decizie cu relevan]^ legal^ bazat^ pe un raport de evaluare, conform c^reia un tip de mijloc de m^surare ndepline_te cerin]ele din reglement^rile de metrologie legal^ aplicabile _i este adecvat utiliz^rii n domeniul reglementat, astfel nct este de presupus c^ el realizeaz^ rezultate de m^surare sigure, ntr-o perioad^ de timp definit^G 2. aprobare de model C:: - aprobare de model acordat^ prin raportarea la cerin]ele din directivele europene sau normele de metrologie legal^ C::G -. C:: - prescurtare a Comunit^]ii :conomice :uropene, utilizat^ n codificarea directivelor europene din vec)ea abordareG 5. control metrologic legal - ansamblu de activit^]i de metrologie legal^ care contribuie la asigurarea metrologic^G .. etalon - mijloc de m^surare care este destinat s^ defineasc^, s^ realizeze, s^ conserve sau s^ reproduc^ o unitate ori una sau mai multe valori ale unei m^rimi pentru a servi ca referin]^G &. etalonare - ansamblu de opera]ii care stabilesc, n condi]ii specificate, rela]ia dintre valorile unei m^rimi indicate de un aparat de m^surat ori un sistem de m^surare sau dintre valorile reprezentate de o m^sur^ ori un material de referin]^ _i valorile corespunz^toare realizate cu etaloaneG opera]iile de etalonare se aplic^ att mijloacelor de m^surare etalon, ct _i celor de lucruG <. etalon interna]ional - etalon recunoscut printr-un acord interna]ional pentru a servi pe plan interna]ional drept baz^ pentru atribuirea de valori altor etaloane ale m^rimii considerateG H. etalon na]ional - etalon recunoscut printr-o decizie na]ional^ pentru a servi ntr-o ]ar^ drept baz^ pentru atribuirea de valori altor etaloane ale m^rimii considerateG %. exactitate de m^surare - grad de concordan]^ ntre rezultatul unei m^sur^ri _i valoarea conven]ional adev^rat^ a m^rimii m^surateG $'. exactitate a unui mijloc de m^surare - proprietate a unui mijloc de m^surare de a da r^spunsuri apropiate de o valoare adev^rat^G $$. expertiz^ metrologic^ - ansamblu de opera]iuni efectuate n scopul de a examina _i de a demonstra starea unui mijloc de m^surare _i de a determina caracteristicile metrologice ale acestuia, printre altele, prin raportarea la cerin]ele din reglement^rile de metrologie legal^ aplicabileG $2. instruc]iune de metrologie legal^ - reglementare de metrologie legal^ care se refer^ la principiile _i regulile generale specifice activit^]ilor de control metrologic legalG $-. introducere pe pia]^ a unui mijloc de m^surare - ac]iunea de a face disponibil un mijloc de m^surare pentru prima dat^, contra cost sau gratuit, n vederea distribuirii _i@sau utiliz^riiG $5. marcajul aprob^rii de model sau marcajul aprob^rii de model C:: - semn distinctiv care, aplicat pe un mijloc de m^surare, atest^ conformitatea acestuia cu modelul aprobatG

Abstract $.. marcajul de verificare metrologic^ sau marcajul de verificare ini]ial^ C:: semn distinctiv care, aplicat pe un mijloc de m^surare supus controlului metrologic legal, confirm^ c^ verificarea metrologic^, respectiv verificarea ini]ial^ C::, s-a efectuat cu rezultate corespunz^toareG $&. material de referin]^ - material sau substan]^ ale c^rei una sau mai multe valori ale propriet^]ii 7propriet^]ilor8 sale sunt suficient de omogene _i bine stabilite pentru a fi utilizate la etalonarea unui aparat de m^surat, evaluarea unei metode de m^surare sau atribuirea de valori materialelor ori substan]elorG $<. m^surare - ansamblu de opera]ii avnd ca scop determinarea unei valori a unei m^rimiG $H. metrologie _tiin]^ a m^sur^riiG $%. metrologie legal^ - parte a metrologiei referitoare la activit^]ile care sunt desf^_urate n conformitate cu cerin]ele reglementate de c^tre organisme competente _i care se aplic^ m^sur^rilor, unit^]ilor de m^sur^, mijloacelor de m^surare _i metodelor de m^surareG 2'. mijloc de m^surare - m^sur^, aparat de m^surat, material de referin]^ sau traductor, dispozitiv, ec)ipament, instala]iile, precum _i materialele de referin]^ care furnizeaz^ informa]ii de m^surare, singure sau asociate cu unul ori mai multe dispozitive suplimentareG 2$. mijloc de m^surare de lucru - mijloc de m^surare utilizat n m^sur^ri uzualeG un mijloc de m^surare de lucru nu poate fi utilizat pentru etalonarea sau verificarea metrologic^ a unui alt mijloc de m^surare de aceea_i categorieG 22. norm^ de metrologie legal^ - reglementare de metrologie legal^, specific^ unei anumite categorii de mijloace de m^surare, care con]ine cerin]ele te)nice _i metrologice pe care trebuie s^ le ndeplineasc^ un mijloc de m^surare din acea categorie, atunci cnd este supus controlului metrologic legalG 2-. norm^ de metrologie legal^ C:: - norm^ de metrologie legal^ care transpune n legisla]ia romn^ prevederile directivelor europene referitoare la o categorie de mijloace de m^surare supuse controlului metrologic legalG 25. punere n func]iune a unui mijloc de m^surare - prima utilizare a unui mijloc de m^surare, n scopul pentru care acesta a fost conceput, de c^tre un utilizator finalG 2.. reprezentant autorizat al produc^torului - persoana juridic^ mputernicit^ de produc^tor s^ ac]ioneze n numele s^uG 2&. Sistemul Interna]ional de 0nit^]i, SI - sistem coerent de unit^]i adoptat _i recomandat de Conferin]a !eneral^ de "^suri _i !reut^]iG 2<. supraveg)ere metrologic^ - control exercitat la produc]ia, importul, instalarea, utilizarea, ntre]inerea, repararea _i verificarea metrologic^ a mijloacelor de m^surare, n scopul de a constata dac^ acestea sunt utilizate corect, n raport cu prevederile legii metrologiei _i ale reglement^rilor metrologiceG 2H. trasabilitate - proprietate a rezultatului unei m^sur^ri sau a valorii unui etalon de a putea fi raportat, respectiv raportat^, la valori ale unor referin]e stabilite, de regul^ etaloane na]ionale sau interna]ionale, prin intermediul unui lan] nentrerupt de compar^ri avnd, toate, incertitudini determinateG 2%. unitate de m^sur^ - m^rime particular^, definit^ _i adoptat^ prin conven]ie, cu care sunt comparate alte m^rimi de aceea_i natur^, ca rezultat al m^sur^rii, pentru exprimarea valorilor lor n raport cu acea m^rimeG -'. unitate de m^sur^ compus^ - combina]ie dintre unit^]ile apar]innd SI _i@sau unit^]ile din afara SI, de exemplu, ton^ pe metru cub 7t@m-8, amper or^ 7Ah)8, mol pe litru 7mol@l8G

Abstract -$. verificare ini]ial^ C:: - verificare ini]ial^ efectuat^ n scopul stabilirii conformit^]ii unui mijloc de m^surare cu modelul C:: aprobat _i@sau cu cerin]ele aplicabile din directivele europene sau normele de metrologie legal^ C::G verificarea ini]ial^ C:: se certific^ prin aplicarea marcajului de verificare ini]ial^ C::G -2. verificare metrologic^ - modalitate de control metrologic legal, alta dect aprobarea de model, prin care se constat^ _i se confirm^ c^ mijlocul de m^surare ndepline_te cerin]ele prev^zute n reglement^rile de metrologie legal^G termenul bverificare metrologic^b este specific numai mijloacelor de m^surare supuse controlului metrologic legalG --. verificare metrologic^ ini]ial^ - verificare a unui mijloc de m^surare care nu a mai fost verificat anteriorG -5. verificare metrologic^ periodic^ - verificare obligatorie a unui mijloc de m^surare, efectuat^ periodic, la intervale de timp specificate, conform unei proceduri stabilite prin reglement^ri de metrologie legal^. Anexa Fr. 2 ggg Abrogat^ de #.!. Fr. $'5@$%%%

Controlul mijloacelor de m^surare _i monitorizare n scopul asigur^rii conformit^]ii produselor la *.S. b+:!IS3+0b 1& Introducere *n scopul asigur^rii credibilit^]ii n procesele de m^surare _i monitorizare, organiza]iile trebuie s^ implementeze procedura de control _i monitorizare a ec)ipamentului de m^surare. *n conformitate cu IS# seria %''' este prev^zut^ o astfel de procedur^ care are drept scop asigurarea conformit^]ii produsului conform cerin]elor naintate. Aceast^ procedur^ include confirmarea faptului, c^ ec)ipamentul de m^surare este apt pentru expluatare _i se men]ine n condi]ii de lucru cu exactitatea de m^surare trasabil^ la etalonul +epublicii "oldova, care se p^streaz^ n cadrul Institutului na]ional de standardizare _i metrologie. -& Terminolo,ie "etrologie 6 domeniul de cuno_tin]e _i activitate, legat de m^sur^ri. "etrologia este _tiin]a despre m^sur^ri, metode _i mijloace de asigurare a uniformit^]ii m^sur^rilor _i a metodicilor de atingere a exactit^]ii m^sur^rilor necesare. "etrologia se divizeaz^ n metrologia teoretic^, aplicat^ _i legal^. :c)ipament de m^surare - mijloc de m^surare, softCare, etalon, materialele de referin]^ sau aparatura auxiliar^ sau combina]ie ale acestora necesare pentru a realiza un proces de m^surare. #biectul metrologiei este unitatea de m^surare, mijloace de m^surare, etaloane, metodicile efectuare a m^sur^rilor.

Abstract #biectul tradi]ional al metrologiei snt m^rimile fizice. Caracteristica m^rimilor fizice 7forma scurt^ a termenului 6 /m^rime18 se folose_te pentru descrierea sistemelor materiale _i obiectelor 7 fenomene, procese etc.8 care sunt studiate n diferite _tiin]e 7fizic^, c)imie, etc.8. "^surare 6 aflarea m^rimii valorii prin cale experimental^ cu ajutorul mijloacelor te)nice speciale. 4e exemplu, a_ez^m o rigl^ cu o valoare a diviziunii pe un obiect anumit, comparnd diviziunea cu unitatea riglei etalon _i efectund calculul primim valoarea 7lungime, n^l]ime _i a altor parametrii a obiectului m^surat8. *n defini]ia de mai sus este ar^tat^ partea te)nic^ 7totalitatea de opera]ii8, se eviden]iaz^ esen]a m^sur^rii metrologice 7compararea cu unitatea8 _i se arat^ aspectul de informare 7primirea m^rimii valorii sau informa]ia despre ea8. "etrologia n esen]^ este m^surarea - proces de aflarea a m^rimii fizice prin cale experimental^ cu ajutorul mijloacelor te)nice de m^surare. 0niformitatea m^sur^rii 6 starea m^sur^rii la care rezultatele m^sur^rii sunt estimate n valori de m^sur^ legiferate iar eroarea de m^surare nu dep^_e_te limitele admisibile cu o probabilitate tat^. f dat^ 4eci, prima condi]ie de asigurare a uniformit^]ii m^sur^rilor este necesitatea de prezentarea a rezultatelor m^sur^rii n valori de m^surare legiferate , care vor fi acelea_ peste tot unde se efectueaz^ m^sur^rile. *n +epublica "oldova, precum _i n majoritatea altor ]^ri, unit^]i de m^sur^ legiferate snt unit^]ile de m^sur^ a sistemului interna]ional de unit^]i SI, aprobat^ prin conferin]a general^ de m^rimi _i greut^]i _i recomandate de #rganismul interna]ional de metrologie legal^. A doua condi]ie de asigurare a uniformit^]ii m^sur^rilor este, ca eroarea de m^surare s^ nu dep^_easc^ 7cu o probabilitate stabilit^8 limitele admisibile. :roarea de m^surare a mijloacelor de m^surare se indic^ n documentul de apartenen]^ 6 pa_aportul te)nic, condi]iile te)nice, etc. 4ocumentul normativ principal de asigurare a uniformit^]ii m^sur^rii n +epublica "oldova este /(egea de metrologie1 nr. &5<- II din $<.$$.$%%.. :a are drept scop ap^rarea drepturilor legale a cet^]enilor, economiei _i securit^]ii ]^rii de efectele negative a rezultatelor neveridice. Berificarea mijloacelor de m^surare 7etalonului8 - totalitatea de opera]ii, efectuate de c^tre serviciile metrologice sau alte organiza]ii abilitate n scopul de a determina valabilitatea _i conformitatea mijloacelor de m^surare cu cerin]ele te)nice obligatorii stabilite. 3& 5ontrolul ec;i*amentului de mAsurare

Abstract #rganiza]ia trebuie s^ determine monitoriz^rile _i m^sur^rile care trebuie efectuate _i ec)ipamentul de m^surare necesar pentru a furniza dovezi ale conformit^]i produsului cu cerin]ele determinate. *n conformitate cu standardul na]ional S" :F IS# %''$,2''2, acolo unde este necesar s^ asigure rezultate ntemeiate ec)ipamentul de m^surare trebuie sa fie, a& etalonat sau verificate, la intervale specificate, sau nainte de ntrebuin]are fa]^ de etaloane de m^sur^ trasabile pn^ la etaloane interna]ionale sau na]ionale. Atunci cnd astfel de etaloane nu exist^, baza utilizat^ pentru etalonare sau verificare trebuie nregistrat^G b& ajustat sau reajustat, dup^ cum este necesarG c& identificat pentru a permite determinarea st^rii de etalonareG d& pus n siguran]^ mpotriva ajust^rilor care ar putea invalida rezultatul m^sur^riiG e& protejat n timpul manipul^rii, ntre]inerii _i depozit^rii mpotriva degrad^rilor _i deterior^rilor. *n plus, organiza]ia trebuie s^ evalueze _i s^ nregistreze validitatea rezultatelor m^sur^rilor anterioare atunci cnd ec)ipamentul este g^sit neconform cu cerin]ele. #rganiza]ia trebuie s^ ntreprind^ ac]iuni adecvate asupra ec)ipamentului _i a oric^rui produs afectat. 3rebuie men]inute nregistr^ri referitoare la rezultatele etalon^rii _i verific^rii. Atunci cnd este utilizat pentru monitorizare _i m^surarea cerin]elor specificate trebuie confirmat^ capabilitatea softCare-ului pentru calculator de a satisface utilizarea inten]ionat^. Confirmarea trebuie f^cut^ nainte de prima utilizare _i reconfirmarea dup^ cum este necesar. 3& Sistemul de stat de asi,urare a uni>ormitA@ii mAsurArilor Sistemul de stat de asigurare a uniformit^]ii m^sur^rilor 6 sistemul de asigurare a uniformit^]ii m^sur^rilor n ]ar^ ce este realizat^, controlat^ de organul metrologic de stat 7inspectoratul metrologic subordonat Serviciului de standardizare _i metrologie a +epublicii "oldova8. Activitatea de asigurare a uniformit^]ii m^sur^rilor 7n continuare A0"8 este orientat^ spre ap^rarea drepturilor _i intereselor legale ale cet^]enilor, ordinelor legale _i economiei pe calea protec]iei de urm^ri negative a rezultatelor m^sur^rii n toate domeniile vie]ii cotidiene, bazate pe normele _i legile constitu]ionale. *n particular A0" se realizeaz^ n conformitate cu /(egea de metrologie1 a +epublicii "oldova nr. &5<- III din $<.$$.$%%. _i a regulamentului general +! 2%'--$2H,2''2 /Sistemul na]ional de metrologie1. +egistrul etaloanelor de stat a unit^]ilor fizice de m^sur^. A0" n ]ar^ se asigur^,

Abstract la nivel de stat 7Serviciul de standardizare _i metrologie al +"8G la nivelul organelor publice de statG la nivelul organelor juridice 7agen]i economici8.

4& Sco*ul Di sarcinile sistemului de stat de asi,urare a uni>ormitA@ii mAsurArilor Scopul sistemului de stat A0" 6 crearea unor cerin]e unice de drept, normative, organiza]ionale, te)nice _i economice pentru rezolvarea problemelor privind asigurarea uniformit^]ii m^sur^rilor _i punerea la dispozi]ie posibilitatea de evaluare a corectitudinii m^sur^rilor efectuate. Sarcinile de ba%A a le sistemului de stat #UM,

elaborarea unor principii optime de control a activit^]ii de asigurare a uniformit^]ii de m^surareG organizarea _i efectuarea unor cercet^ri _tiin]ifice fundamentale cu scopul elabor^rii unor metodici mai performante _i mai exacte privind reproducerea unit^]ii _i transmiterea m^rimilor fiziceG stabilirea unei sisteme de unit^]i de m^sur^,diapazoane de m^surare dis -ponibile pentru aplicareG stabilirea no]iunilor principale de metrologie, unificarea termenilor _i defini]iilor metrologiceG stabilirea unei sisteme de etaloane de stat economic^ _i ra]ional^G crearea, aprobarea, implementarea _i perfec]ionarea bazei etaloanelor de statG stabilirea sistemelor 7pe tipuri de m^surare8.de transmitere a dimensiunilor unit^]ii de m^sur^ de la etaloanele de stat folosite n ]ar^. crearea _i perfec]ionarea etaloanelor secundare, etaloanelor de lucru _i complexul instala]iilor de verificare _i de laboratorG stabilirea cerin]elor metrologice generale privind baza de etaloane, mijloace de m^surare, metodicile de efectuare a m^sur^rilor, metodicilor de verificare 7calibrare8 a mijloacelor de m^surare _i alte cerin]e,respectarea c^rora este o cerin]^ obligatorie n A0"G elaborarea _i expertizadomeniilor metrologice de asigurare a programelor de stat _i a programelor de creare _i dezvoltare a producerii te)nicii de ap^rare. efectuarea controlului metrologic de supraveg)ere de stat, verificarea mijloacelor de m^surareG test^ri n scopul aprob^ri de model a mijloacelor de m^surareG licen]ierea activit^]ilor juridice si a activit^]ilor persoanelor fizice privind fabricarea _i repararea mijloacelor de m^surareG efectuarea controlului metrologic de stat, pentru emitere, starea _i aplicarea mijloacelor de m^surareG a etaloanelor unit^]ilor de m^sur^G a meto dicilor atestate dup^ care se efectueaz^ verificareaG respectarea legilor _i normelor metrologiceG cantitatea de produse alienabile primite n urma o-

Abstract pera]iunilor comercialeG cantitatea produselor fasonate n ambalaj de diferit tip n timpul mpac)et^rii _i vnz^rii. elaborarea principiilor de optimizare a bazei materialo-te)nice _i de cadre a Serviciului de standardizare _i metrologieG atestarea metodicilor de efectuare a m^sur^rilorG calibrarea _i certificarea mijloacelor de m^surare ce nu intr^ n domeniul controlului metrologic de inspec]ieG acreditarea serviciilor metrologice _i a altor servicii de form^ juridic^ sau persoana fizic^ ce activeaz^ n domeniul metrologic. acreditarea laboratoarelor de verificare, calibrare, m^surare, ncerc^ri _i analitice, a laboratoarelor de control nedestructiv _i radia]ie n conformitate cu sistemul de acreditare din +"G participarea la lucr^ri cu alte organiza]ii interna]ionale activitatea c^rora este legat^ de asigurarea uniformit^]ii m^sur^rilorG

elaborarea metodologiei de tarifare a serviciilor acordate, mpreun^ cu organele

de stat abilitate cu acest dreptG organizarea cursurilor de perfec]ionare _i preg^tire a cadrelor n domeniul metrologicG asigurarea informativ^ privind problemele asigur^rii uniformit^]ii m^sur^rilorG dezvoltarea _i perfec]ionarea continu^ a sistemului de m^surare de stat. 7& 5ontrolul miGloacelor de mAsurare Jn cadrul K&S& LREGISTRUL Controlul mijloacelor de m^surare _i a altui ec)ipament de m^surare din cadrul *.S. /+:!IS3+01 se efectueaz^ cu scopul de a asigura uniformitatea _i exactitatea m^sur^rilor n procesul de expluatare a acestora. (a *.S. /+:!IS3+01 controlului sunt supuse urm^toarele tipuri de aparataj de m^surare, mijloacele de m^surare, programele de sistem _i alte aparataje ajut^toare sau combina]ia acestora necesar^ pentru efectuarea procesului de m^surare. "ijloacele de m^surare, conform /(istei oficiale a mijloacelor de m^surare, supuse obligatoriu controlului metrologic al statului1, sunt supuse verific^rii metrologice 7anexa la ordinul 4epartamentului standardizare _i metrologie nr. $55.-" din '5.'$.2''58. >entru efectuarea verific^rii toate mijloacele de m^surare preventiv se aduc n ordine 7se cur^]^ de murd^rie, se nl^tur^ deterior^rile carcasei, bornelor, se pun la dispozi]ie dispozitivele auxiliare ale ec)ipamentului de m^surare necesare pentru efectuarea procesului de m^surare _i monitorizare etc.8. Berificarea mijloacelor de m^surare se efectueaz^ conform S" H-$2 - /Berificarea mijloacelor de m^surare. #rganizarea si modul de efectuare1.

Abstract 3ransmiterea mijloacelor de m^surare, de c^tre subdiviziunile structurale inginerului-metrolog 4irec]iei sistemului de calitate spre verificare, se efectueaz^ n baza actului de predare 6 primire. *n actul de predare 6 primire se indic^ fiecare mijloc de m^surare 7denumirea, num^rul de fabricare, num^rul de inventar, elementele lips^8. Actul de predare-primire se semneaz^ de persoanele care predau _i care primesc mijloacele de m^surare. 4in momentul semn^rii actului, responsabil de mijloacele de m^surare, devine inginerul 6 metrolog. +eturnarea mijloacelor de m^surare se efectueaz^ tot n baza actului de predare-primire. 4up^ colectarea mijloacelor de m^surare, inginerul-metrolog le transmite spre verificare metrologic^ #rganismului Fa]ional de "etrologie, conform declara]ieiprogram de verificare a mijloacelor de m^surare, care se aprob^ de directorul general al *.S. I+:!IS3+01 n ultima lun^ a anului precedent 6 nceputul lunii anului ce urmeaz^. #rganismul na]ional de metrologie n +" este Serviciul de standardizare _i metrologie. Berificarea mijloacelor de m^surare se efectueaz^ n decurs de $' zile lucr^toare din momentul transferului banilor pe contul Serviciul de standardizare _i metrologie. +esponsabil de starea ec)ipamentului de m^surare n procesul de expluatare o poart^ _eful subdiviziunii structurale. Controlul _i monitorizarea ec)ipamentului de m^surare o efectueaz^ 4irec]ia sistemului de calitate. !& Strate,ia Jn domeniul metrolo,ic $. #rganizarea controlului _i monitorizarea mijloacelor de m^surare ce se afl^ n oficiile teritoriale ale *.S. I+:!IS3+01. 2. :fectuarea actualiz^rii permanente a mijloacelor de m^surare din cadrul *.S. I+:!IS3+01, n conformitate cu cerin]ele progresului te)nico-_tiin]ific. -. >ermanent de a organiza perfec]ionarea de calificare a personalului ce utilizeaz^ ec)ipament de m^surare. "& 5onclu%ii *n conformitate cu /(egea de metrologie1 nr. &5<- III din $<.$$.$%%. a +epublicii "oldova _i a #rdinului directorului general nr. 5<$ din $5.$2.2''5, la *.S. I+:!IS3+01 a fost organizat^ activitatea de metrologie. 4in momentul organiz^rii activit^]ii de metrologie, la ntreprindere au fost ndeplinite urm^toarele m^suri, $. Anual se ntocme_te planul de lucru a inginerului metrolog n domeniul metrologieiG

Abstract 2. Sa elaborat _i a fost aprobat standardul de firma S[ -<&''-22$-'5&,2''& /Sistemul de management al calit^]ii. Controlul ec)ipamentelor de m^surare1G -. A fost elaborat registrul de eviden]^ a mijloacelor de m^surare din cadrul *.S. I+:!IS3+0G 5. *nc)eierea contractului de prest^ri servicii de verific^ri metrologice cu Institutul na]ional de standardizare _i metrologie 7IFS"8G .. :laborarea planului 6 grafic de verific^ri metrologice a mijloacelor de m^surare din cadrul *.S. I+:!IS3+0G &. Acordarea ajutorului consultativ laboratorului de ncerc^ri n scopul acredit^rii acestuiaG <. A fost organizat procesul de actualizare permanent^ a registrului de eviden]^ a mijloacelor de m^surare din cadrul *.S. I+:!IS3+0. 3oate aceste m^suri de control _i monitorizare a mijloacelor de m^surare au drept scop asigurarea uniformit^]ii m^sur^rilor la *.S. I+:!IS3+0, implementarea sistemului de management al calit^]ii n conformitate cu cerin]ele standardelor interna]ionale _i na]ionale IS# seria %'''
5E2A5Aa=RD=NANbc Nr. A+ d0 din A, au%ust ,--A privind activitatea de metr#l#%ie 5. Nr. ,..H,A.+..A++J 3u"licat9 n M.=f. Nr. B+.H,K.+..A++J Ln temeiul art. ,+J alin. /*0 din 1#nstitu8ia R#m!niei \i al 5e%ii nr. K,H,--A, 2uvernul R#m!niei emite urm9t#area #rd#nan89: 1ap. I Art. B ' ddd A"r#%at de 5. Nr. ,JKHA++* Art. - ' ddd A"r#%at de 5. Nr. ,JKHA++* Art. ,+ ' ddd A"r#%at de 5. Nr. ,JKHA++* 1ap. IV ddd Titlu a"r#%at de 5. Nr. ,JKHA++* prev9zute n anexa nr. , la 5e%ea nr. .+KHA++, privind evaluarea c#nf#rmit98ii pr#dusel#r, la 5e%ea nr. .+KHA++,, repu"licat9, ddd Alin. . a f#st a"r#%at prin =.2. Nr. ACHA++J Art. ,J ' ddd A"r#%at de 5. Nr. ,JKHA++*

Abstract

Lucrarea 3 / METROLOGIE %.1. Tema lucrarii : STUDIU5 3ERTUR7ATII5=R INTR'UN 3R=1ES DE MASURARE SI A MET=DE5=R DE 1=RE1TIE %.2. Scopul lucrarii: Lucrarea pune la dispozitia studentilor cea mai mare parte din continutul unei legii care stabilete cadrul i mijloacele prin care se asigur exactitatea i uniformitatea msurrilor. De asemenea este pusa la dispozitia acestora terminologia legala de care se face uz in METROLO !E " terminologie adaptata la cea europeana. Termenii de specialitate utiliza#i sunt defini#i tot in conformitate cu legislatia din tara adaptata la cea europeana. . %.3. Aspecte generale. Sintetizand cele prezentate in cadrul prelegerilor de curs, se ajunge la urmatoarea sc)ema de clasificare a semnalelor , informatiilor si influentelor acestora intr-un proces de masurare.

Abstract

Cu i s-a notat generic intrarea semnalelor considerate in mijlocul de masurare, adica xi sau xid, iar cu e respectiv semnalele de iesire, componentele in rezultatul masurarii prin citire sau/si inregistrare, adica x e sau xed. 2.Mijloace de masurare analizate. 2a.Manometru diferential cu lichid. xemplu !.Masurarea unei diferente de presiune cu un manometru ".

#ig!.$.%ertur&atii la un manometru diferential cu lichid

Abstract

'n acest caz semnalul dorit (marimea de masurat) este diferenta de presiune* p+p2-p! Manometrul diferential(piezometrul) functioneaza in &aza legii lui %ascal, adica* p2+p!,gh, sau p+p2-p!+gh, de unde se poate exprima functia de legatura intrare-iesire #(d)- numita caracteristica statica - su& forma (fig!.$.a)* xe+h+p/g+xi/g (!.!) .naliza rezultatelor privind pertur&atiile si interpretarea lor !/.'n figura !.$ & si c se evidentiaza doua posi&ile semnale pertur&atoare si anume* fectuarea masurarii pe un vehicul care se deplaseaza in momentul respectiv cu acceleratia a in sensul indicat, in care caz apare un semnal de iesire a+0sp ,evidentiat in fig!.$ la p+/. - Montarea mnometrului cu o deviatie unghiulara fata de verticala locului (c) care conduce la aparitia unui semnal de iesire +0sp in a&senta semnalului de intrare. 2/ Ca efecte pertur&atoare se pot evidentia* - variatiile de temperatura care conduc atat la variatii dimensionale ale suportului scarii gradatepe care se face citirea , cat si la modificarea densitatii lichidului manometric conform relatiei* =/(!,/) in care * /-este densitatea la temperatura de referinta(temperatura la umplere), o&isnuit 2//, -este densitatea lichidului manometric in momentul efectuarii masurarii la o temperatura care difera cu +/-// fata de temperatura de referinta /, -este coeficientul de dilatare volumetrica a lichidului manometric - variatia acceleratiei gravitationale g cu modificarea (semnificativa) altitudinii si/sau latitudinii la care se efectueaza masurarea fata de locul de umplere. 1/ 2etroactiunea, adica modificarea masurandului p prin prezenta mijlocului de masurare se manifesta astfel* 2acordarea (legarea) manometrului diferential se face la doua incinte avand presiunile efective p2 respectiv p!. Considerand temperatura

Abstract

invaria&ila pe durata efectuarii masurarii se poate accepta vala&ilitatea legii gazelor perfecte adica * %3+ct.sau*p!3!+C! si *p232+C2 (!.2)

4ar volumele ocupate de gaze la presiunile initiale , 3 ! respectiv 32 , se modifica prin prezenta tu&ulaturii de racord si a inaltimii coloanelor de lichid in cele doua ramuri ale manometrului ".Conform fig. !.$.a (la tu&uri de racord identice), volumul incintei 2 (cu presiunea efectiva p2) a crescut mai mult decat cel al incintei !, deci p2 a scazut mai mult decat p! la momentul efectuarii masurarii , si ca urmare (p) mas [ (p) efectiv . vident, toate aceste pertur&atii sunt mai mici sau (unele) insesiza&ile dar ele exista si, ca urmare, tre&uie prevenite printr-o cunoastere si evaluare corespunzatoare . 2.&. 4inamometru electrotensometric xemplul 2* Masurarea electrotensometrica a fortelor. %e o epruveta de hotel se lipeste un asa-zis tim&ru tensometric cu firele dispuse in lungul acesteia (fig !.5), avand rezistenta 2 . %rin aplicarea fortei de masurat # epruveta se alungeste (in limitele de vala&ilitate a legii lui 6oo7e-domeniul elastic) si impreuna cu ea traductorul tensorezistiv..lungire firelor traductorului conduce la modificarea rezistentei electrice a acestuia 2 care poate fi evidentiata, cu ajutorul unui montaj in punte 8heatstone, prin diferenta de potential "e.

#ig. !.5. 4inamometru electrotensometric 3ariatia rezistentei electrice in functie de alungirea specifica +l/l este*

Abstract

29+729 Cu notatiile din figura !.5 semnalul de iesire -diferenta de potential "e- va fi *
" e = =a <2 9 2 2 = ;" a :2 9 2 (2 9 + 2) (2 9 + 2) 2

"nde*
:= <l > # = = l .

Cu*

.- aria sectiunii transversale a epruvetei - modulul de elasticitate longitudinal al materialului epruvetei - tensiunea mecanica de intindere ?emnalul dorit este forta # in raport cu care se pot identifica urmatoarele pertur&atii* .naliza rezultatelor privind pertur&atiile si interpretarea lor !.?emnale pertur&atoare - 3ariatiile dimensionale ale epruvetei cu temperatura, in particular alungirea conform relatiei* l+l/(l,/) cu* lo- lungimea epruvetei la temperatura de referinta, - coeficientul de dilatare lineara al materialului epruvetei si /- diferenta de temperatura (intre cea efectiva in momentul masurarii si cea de referinta-o&isnuit 2// C) .cest semnal pertur&ator , la variatii semnificative de temperatura, este foarte puternic-de acelasi ordin de marime cu semnalul dorit (alungirea datorata fortei de masurat ). 3ariatia de temperatura afecteaza , in mai mica masura , si parametrii si . ai epruvetei.
$ Tensiuni electromotoare parazite induse in firele traductorului datorita prezentei unor campuri electromagnetice %ariabile &reteaua de alimentare de c.c.a. '()z" unde radio" T* " etc.+

2. fecte pertur&atoare * - Modificarea rezistentei electrice , a conductoarelor electrice si a rezistentelor de echili&rare ale puntii , cu temperatura - 3ariatia tensiunii de alimentare "a a puntii - 9ensiuni electromotoare induse in firele montajului in punte datorita prezentei unor campuri electromagnetice varia&ile

Abstract

1.2etroactiunea se manifesta prin faptul ca ,datorita prezentei traductorului tensorezistiv, aria transversala a epruvetei in zona de palpare a crescut cu aria transversala a firelor traductorului, ca si cum epruveta a fost armata cu fi&rajul traductorului, devenind mai rigida. ?i in acest caz se intrevad precautiile care tre&uie luate pentru reducerea/anularea efectelor pertur&atiilor, asa cum se va arata in continuare.