Cfeel

CFEEL – Program 4 – Proiect 21 - 043/2007
Compatibilitatea functionala a echipamentelor electrotehnice speciale, cu

ferofluide magnetice (treceri isolate, transformatoare de masura, ondulatoare
pentru microparticule fizice, divizoare de tensiune la frecventa industriala)
NR. PROIECT: 21 - 043/2007;
ACRONIM: CFEEL;
COORDONATOR INCDIE ICPE - CA Bucuresti;
DIRECTOR PROIECT Dr. Ing. Lucian Pislaru-Danescu
PARTENERI ÎN CONSORŢIU
- ICMET Craiova;
- ARFT Timisoara;
- UPB - ECEE Bucuresti;
- SC ROSEAL Odorheiul Secuiesc;
VALOARE PROIECT 2.050.000 lei
BUGET 1.900.000 lei
COFINANTARE 150.000 lei
REZULTATE FINALE ALE PROIECTULUI

Realizarea unui prototip de transformator, avind ca agent de racire un ferofluid magnetic.
ELEMENTE DE NOUTATE ALE PROIECTULUI

• Modelarea proceselor de transfer de caldura si studiul curgerii fluidelor magnetice in cimpuri
magnetice si electrice externe (pentru modelul experimental proiectat)
• Definitivarea procedurii de obtinere si de caracterizare a probelor de ferofluid de diferite
concentratii ce urmeaza a fi utilizate de catre partenerul ICMET Craiova. Prepararea probelor de fluide
magnetice utilizate ca agent de racire a transformatoarelor electrice,;
• Prepararea probelor de fluide magnetice pentru utilizarea in cazul trecerilor izolate
BENEFICIARII REZULTATELOR SI POTENTIALUL DE APLICARE IN ECONOMIE

Entitatile producatoare de energie electrica
PARTICIPARE TINERI CERCETATORI

Zarnescu George(ICPE-CA), Stoica Victor(ICPE-CA), Patroi Eros (ICPE-CA), Erdei Remus (ICPE-
CA), Taculescu Alina (ARTF), Marinica Oana (ARTF), Daia Camelia (ARTF), Ipate Mihaela (UPB),
Negoias Andrei (UPB), Copaciu Daniela Cristina (ROSEAL)
DISEMINARE
ARTICOLE PUBLICATE
• Silvius-Dorel Nedelcuţ, Victor Proca, Dorina-Mioara Purcaru, "Study on Bushing Cooling with
Ferrofluids and On-Line Monitoring", Recent Advances in Systems, Communications and Computers,
Selected Papers from the WSEAS Conferences in Hangzhou, China (April 6-8, 2008)
(www.worldses.org/indexes), ISBN: 978-960-6766-61-9, ISSN: 1790-5117, pag. 141-146.Indexat ISI
• Silvius-Dorel Nedelcuţ, Victor Proca, Dorina-Mioara Purcaru, "Monitoring of Dielectric Losses and
use the Ferrofluids for Bushing Cooling", ID Code: 30059 la International Conference on Electric
Power and Energy Systems (EPES 2008), Paris, Franta, 04-06 iulie 2008, Proceedings of World
Academy of Science, Engineering and Technology, vol. 30, iulie 2008, ISSN 1307-6884, pag. 154-
159, indexat Google Scholar, Directory of Open Acces Journals (DOAJ), EBSCO, Ulrich's Periodicals
Directory, German National Library of Science and Technology and University Library Hannover
(TIB/UB), Genamics, GALE and INTUTE (www.waset.org/proceedings.html)
• Silvius-Dorel Nedelcuţ, Victor Proca, Dorina-Mioara Purcaru, "Use of Ferrofluids for Bushing
Cooling and On-Line Monitoring-Extended Paper", International Journal of Systems Applications,
Engineering and Development, University Press (www.universitypress.org.uk), Issue 4, Volume 1,
2007, pag. 82-90.
• D.Stoian, S. Holotescu, V, Stoica, Doina Bica, L. Vékás, Comparative study of convective heat
transfer in water and water based magnetizabile nanofluid for thermal applications, J. Optoelectronics
and Advanced Materials, Vol.10, No.4, 773-776 (2008).
• G. Telipan, L. Pislaru-Danescu, "Sensor and Apparatus for CO2 detector with organo-siloxane
supramolecular polymer sensitive layer", Metalurgia International, vol. Special Issues, (2008), pp. 22-
28. Revista categoria A -ISI CNCSIS, Thomson Scientific Master Journal List letter M, position 400.
• G. Telipan, L. Pislaru-Danescu, C. Racles, « CO2- detector based on organo-siloxane
supramolecular polymer", 2nd Electronics System- Integration Technology Conference 1-4 september,
2008, Greenwich, London United Kingtom, Proceedings 2 nd Electronics System Integration
Technology Conference, vol. 2. 2008, pp. 1231-1234.
• Lucian PISLARU - DANESCU, Alexandru M. MOREGA, Florica NOURAS, Victor STOICA,
"Thermal effects on functional characteristics of the electrical transformers", ELECTROMOTION 2009
• Procedeengs EPE Chapter ‘Electric Drives' Joint Symposium, 1-3 July 2009, Lille, France.
Published on CD section, DS1, Design and analysis of electromagnetic devices', Paper 9.
• Gabriela Telipan, Jana Pintea and Lucian Pislaru-Danescu, "Electrical properties of ferrofluid based
on Fe3O4 obtained by co-precipitation method", Physics Conference TIM 08, 28-29 november 2008,
Timisoara, Romania.
• G. Telipan, V. Cozan, V. Parvulescu, " Synthesis, characterization and gas sensing properties of
composite ZnO-modified polysulfone", EUROSENSORS XXII Conference, 7-10 september, Dresden,
GERMANY.
• L. Pîslaru-Danescu, G. Telipan, „Nanoparticles of ferrofluid Fe3O4 synthetized by coprecipitation
method used in microactuation process", Romanian Conference on Advanced Materials, ROCAM,
2009, Brasov, data spre publicare
• G. Telipan, L. Pîslaru-Danescu, V. Marinescu, P. Prioteasa, G. Zarnescu," Gas sensing properties
of 1-D ZnO obtained by hydrothermal process", Romanian Conference on Advanced Materials,
ROCAM, 2009, Brasov, data spre publicare.
• Pislaru-Danescu L. Telipan G., „Signal conditioning of CeO2 detector based on CeO2-Nb2O5
mixed semiconductor oxides", 1 st International Workshop Innovation and Evolution by R&D-SMEs
Strategic Partnership, Bucharest, Romania, september 10-12, 2009.
CARTI PUBLICATE
• G. Telipan, L. Pislaru-Danescu, M. Ignat, C. Racles, chapter book, „ Organo-siloxane
supramolecular polymers used in CO2 detection", data la publicare
ETAPE:
ETAPA 1: Analiza stadiului actual privind performantele fluidelor magnetice (proprietati fizice, aspecte
economice si compatibilitatea functionala cu materialele constructive ale echipamentelor
electrotehnice)
PERIOADA 18.09.2007 - 12.12.2007;
VALOARE ETAPA 55.000 lei
BUGET 55.000 lei
COFINANTARE 0
PRECURSORI/REZULTATE INTERMEDIARE Obtinerea de nanofluid magnetic pe baza de ulei de
transformator pentru utilizarea ca agent de racire
Componentele de baza ale unui nanofluid magnetic nepolar
ETAPA 2: Efecte electrice, magnetice si termice asupra caracteristicilor functionale ale

echipamentelor electrotehnice imersate in ferofluide
PERIOADA 12.12.2007 - 12.12.2008
VALOARE ETAPA 746.834 lei
BUGET 696.834 lei
2
COFINANTARE 50.000 lei
PRECURSORI/REZULTATE INTERMEDIARE
ACHIZITII REALIZATE Dotări pentru cercetare în valoare de 122.399,14 lei
ETAPA 3: Proiectarea modelelor fizice si matematice ale echipamentelor electrotehnice speciale

imersate in ferofluide.
PERIOADA 12.12.2008 - 15.09.2009;
VALOARE ETAPA 285.780 lei;
BUGET 215.780lei;
COFINANTARE 70.000lei;
PRECURSORI/REZULTATE INTERMEDIARE S-a realizat transformatorul prototip monofazat de
mică putere şi medie tensiune avind ca agent de racire un nanofluid magnetic
INAPOI
3
RAPORTUL STIINTIFIC SI TEHNIC 21-043 / 2007
DENUMIREA PROIECTULUI: COMPATIBILITATEA FUNCTIONALA A

ECHIPAMENTELOR ELECTROTEHNICE SPECIALE, CU FEROFLUIDE MAGNETICE
(TRECERI ISOLATE, TRANSFORMATOARE DE MASURA, ONDULATOARE PENTRU
MICROPARTICULE FIZICE, DIVIZOARE DE TENSIUNE LA FRECVENTA INDUSTRIALA)
ETAPA 2:
EFECTE ELECTRICE, MAGNETICE SI TERMICE ASUPRA CARACTERISTICILOR

FUNCTIONALE ALE ECHIPAMENTELOR ELECTROTEHNICE IMERSATE IN
FEROFLUIDE.
12 Decembrie, 2008
1
A. Obiectivele generale
În cercetarea propusă vom analiza aspectele teoretice are curgerii ferofluidelor şi transferului de
căldură prin convecţia ferofluidelor. Vom considera problema de transfer de căldură asociată răcirii
unor structuri electromecanice (de ex. solenoid, trecere izolata, transformator imersat în ferofluid),
unde căldura este generată în înfăşurări şi este transfertă spre mediul ambiant prin fluidul de răcire,
prin convecţie naturală. Acest transfer convectiv sporeşte dacă fluidul este o dilutie de ferofluid in ulei
de transformator şi dacă gradientul de câmp magnetic este important. Creşterea transferului de căldură
este asigurată şi de dependenţa magnetizaţiei particulelor magnetice de temperatură. Analiza va fi
extinsă şi la nivelul altor sisteme electromecanice.
Un alt domeniu in care se pot utiliza ferofluidele, sunt trecerile izolate tip condensator. Aceste treceri
izolate se utilizeaza pentru transformatoare, aparataj electric, (separatoare, transformatoare de
masura), cabluri, hidrogeneratoare, etc. Un studiu preliminar comparativ al trecerii izolate de 123 kV,
650 A, arata superioritatea fluidelor magnetice fata de ulei in ceea ce priveste proprietatile dielectrice.
Trecerile izolate tip condensator au foarte multe domenii de utilizare dintre care amintim câteva:
trecerile izolate pentru transformatoare, trecerile izolate pentru aparataj electric (separatoare,
întreruptoare, transformatoare de măsură), trecerile izolate aer-aer (folosite în special pentru trecerea
unui conductor printr-un perete), treceri izolate pentru hidrogeneratoare, treceri izolate pentru ieşiri de
cabluri.
B. Obiectivele fazei de executie
In aceasta faza, ne – am propus urmatoarele obiective :

a) Proiectarea modelului experimental. Realizare documentaţie de execuţie pentru modelul
experimental:” Transformator monofazat de mică putere şi medie tensiune tip TMOf-24-5”;
b) Modelarea proceselor de transfer de caldura si studiul curgerii fluidelor magnetice in cimpuri

magnetice si electrice externe pentru modelul experimental proiectat;
c) Definitivarea procedurii de obtinere si de caracterizare a probelor de ferofluid de diferite

concentratii ce urmeaza a fi utilizate de catre partenerul ICMET Craiova. Prepararea probelor de fluide
magnetice pentru racirea transformatoarelor electrice;
d) Prepararea probelor de fluide magnetice pentru utilizarea in cazul trecerilor izolate;
e) Realizarea modelului experimental;
f) Experimentare model experimental: „Transformator monofazat de mică putere şi medie tensiune

tip TMOf-24-5”. Experimentare trecere izolată tip condensator, cu tensiunea nominală de 123 kV şi
curentul nominal 630 A, tip TIE 123-550/630-C-3100.
g) Evaluarea rezultatelor experimentale;
h) Demonstrarea functionalitatii si utilitatii modelului;
i) Evaluarea starii functionale si la elaborarea unor solutii de optimizare a solutiei de proiectare

adoptata. Prelevarea de probe de ferofluid dupa experimentari si masurari specifice asupra dilutiei.
2
C. Rezumatul fazei
S-a realizat de catre partenerul ARFT Timisoara un studiu aprofundat al principalelor

proprietati ale ferofluidelor. O atentie deosebita se acorda stabilitatii solutiei feromagnetice la variatia
temperaturii. Se constata ca, stabilitatea termica a ferofluidelor este puternic dependenta de densitatea
particulelor. Din paleta largă ale proprietăţilor fizico-chimice ale ferofluidelor, proprietăţile de natură
magnetică prezintă un interes aparte pentru oamenii de ştiinţă, acestea fiind determinante în cazul unor
aplicaţii cu caracter practic. Astfel, se prezinta caracteritica de magnetizare a ferofluidului LMITR-30,
produs de catre partenerul SC ROSEAL Odorheiul Secuiesc cu consultanta ARFT Timisoara.
Determinarile s – au realizat la INCDIE ICPE – CA Bucuresti.
De asemenea, la INCDIE ICPE – CA Bucuresti s – au efectuat determinari ale proprietatilor
dielectrice pentru acelasi tip de ferofluid. O aplicaţie a ferofluidelor ca agent de răcire se referă la
utilizarea acestora pentru răcirea transformatoarelor de putere. Cercetările efectuate de catre partenerul
ARFT Timisoara dovedesc faptul că înlocuirea uleiului clasic de tranformator cu un nanofluid
magnetic, cu lichid de baza “ulei de transformator”, aduce beneficii în funcţionarea transformatorului
atât din punct de vedere termic cât şi dielectric. Nanoparticulele magnetice mono-domenice de
dimensiuni nanometrice (1- 15 nm) sunt dispersate ultrastabil in mediul de baza nepolar, fiecare dintre
nanoparticulele magnetice mono-domenice fiind invelit printr-un strat monomolecular de stabilizant
organic chemisorbit, de regula acid oleic. Nanoparticulele magnetice pot fi utilizate pentru a
îmbunătăţi răcirea printr-o circuaţie mai accelerată a fuidului în canalele interioare ale înfăşurărilor.
Ferofluidele permit totodată creşterea capacităţii transformatorului de a rezista la supratensiuni, şi
prezintă rezistenţă mai bună în timp la degradare datorată umezelii faţă de uleiurile clasice. Aceste
efecte benefice ale ferofluidelor pot fi exploatate permiţând proiectarea de noi transformatoare de
eficienţă ridicată şi de dimensiuni mai reduse, respectiv extinderea duratei de viaţă sau a capacităţii de
încărcare a transformatoarelor aflate în exploatare.
Studiul curgerii unui ferofluid sub influenta unui camp magnetic extern, şi a unui gradient de
temperatură, se realizeaza prin utilizarea unui modelul matematic. De asemenea, pe baza acestui
model matematic, se realizeaza modelarea numerica a fenomenului. In continuare, se prezinta un
studiu referitor la mecanismele specifice de transfer termic in cazul nanofluidelor magnetice. Pentru a
raspunde temei proiectului, se propune un procedeu pentru obtinerea de nanofluide magnetice pe baza
de ulei de transformator, elaborat de catre partenerul ARFT Timisoara. Se determina conditia de
stabilitate a nanofluidului magnetic rezultat. Astfel, se arata ca este necesar ca energia miscarii de
agitatie termica trebuie sa depaseasca energia de interactiune magnetica dipolara dintre
nanoparticulele magnetice. De asemenea, se demonstreaza ca stabilizantul ce acopera fiecare
nanoparticula magnetica, care are dimensiunea potrivita (sub 15 nm), impiedica contactul direct dintre
particule prin mecanismul de respingere sterica. Din datele din literatura referitoare la nanofluide in
procese de transfer termic, rezulta ca va fi nevoie de nanofluide magnetice cu fractia volumica a
nanoparticulelor magnetice relativ mica, de ordinul a 1 %. Deci nanofluidului magnetic obtinut initial
va fi diluat la concentratia impusa de aplicatie, prepararea probelor necesare experimentelor este
realizata de catre partenerul S.C. ROSEAL Odorheiul Secuiesc. O problema foarte importanta, care
este abordata acum este stabilitatea la dilutie a nanofluidului magnetic rezultat.
De asemenea, un obiectiv al acestei faze a cercetării este elaborarea unui model matematic şi pe baza
acestuia simularea fenomenelor de transfer de căldură sub influenţa unui câmp magnetic exterior.
Aceste fenomene au loc într-un aparat de lucru destinat evaluării experimentale a proprietătilor
magnetoreologice şi de transfer de căldură, caracteristice unui ferofluid coloidal, din clasa celor
utilizate în aplicaţiile electrotehnice care fac obiectului proiectului, studiu efectuat de catre partenerul
UPB-ECEE Bucuresti.
S-a realizat un studiu sistematic asupra proprietatilor termice-capacitate termica si conductivitatea
termica- a nanofluidelor magnetice, in corelatie cu proprietatile magnetice si de curgere ale acestora.
S-au evidentiat aspectele inca neelucidate ale mecanismului de transfer termic, care vor fi investigate
etapele urmatoare.
3
Prin tema de proiect am realizat si utilizarea nanofluidului magnetic ca agent de racire, pentru trecerile
izolate la medie si inalta tensiune. De aceea, se studiaza încălzirea în regim de scurtă si lunga durată
pentru trecerile izolate de tip condensator, precum si stabilitatea termica a acestui subansamblu. Prin
simulare numerică efectuata de catre partenerul UPB-ECCE Bucuresti este evidenţiată structura
curgerii termice gravitaţionale şi a spectrului câmpului de temperatură pentru diferite nivele de
excitaţie (câmp magnetic). Pentru inceput am determinat comportarea din punct de vedere termic a
unei bobine scufundate in ferofluid.
Transformatorul de mica putere si medie tensiune, proiectat special de catre partenerul
ICMET Craiova, ( numit generic TMOf-24-5 ), are izolaţia internă de clasă A cu mediul de racire
ulei de transformator (CEI 60296) sau ferofluid (suspensii coloidale ultrastabile de nanoparticule
magnetice dispersate în diferite lichide de bază având ca proprietate principală combinaţia dintre
comportarea obişnuită de lichid şi controlul magnetic al poziţiei, curgerii şi al propiretăţilor) - iar
răcirea la exterior prin circulaţia naturală a aerului.
Trecerile izolate tip condensator au foarte multe domenii de utilizare cum ar fi trecerile izolate pentru
transformatoare, trecerile izolate pentru aparataj electric, trecerile izolate aer-aer, treceri izolate pentru
hidrogeneratoare, treceri izolate pentru ieşiri de cabluri. O trecere izolată tip condensator, imersată, de
exterior cu tensiunea nominală de 123 kV şi curentul nominal 630 A, tip TIE 123-550/630-C-3100,
este utilizata special de catre partenerul ICMET Craiova pentru experimente. Pentru aceasta trecere
izolata, 550 kV reprezintă tensiunea de impuls, C simbolizarea de la condensator şi 3100 mm
lungimea liniei de fugă. Rezultatele experimentale obtinute si in acest caz pentru proba de incalzire,
dovedesc odata in plus veridicitatea utilizarii nanofluidului magnetic ca agent de racire.
De asemenea, INCDIE ICPE – CA Bucuresti a realizat si un studiu privind instabilitatile superficiale
in campuri magnetice constante si a determinat unele aspecte teoretice si experimentale privind
realizarea unui transformator de mica putere utilizind ferofluide magnetice. In final, s-a demonstrat
posibilitatea realizarii unui actuator utilizind ferofluide magnetice.
D. Descrierea stiintifica si tehnica
1. Cap. 1. Modelarea proceselor de transfer de caldura si studiul curgerii fluidelor

magnetice in cimpuri magnetice si electrice externe, realizata in cadrul activitatii A.2.4.
de catre partenerul P 3, pentru modelul experimental proiectat
1.1. Introducere
Ferofluidele şi fluidele magnetoreologice sunt utilizate într-un număr mare de aplicaţii tehnologice
importante, în care câmpuri magnetice exterioare controlează curgerea. Prin urmare, cunoaşterea
proprietăţilor lor (“de material”) este foarte importantă, şi pentru determinarea acestora sunt uilizate
aparate de laborator specializate.
Pe de altă parte, modelarea numerică utilizează estimările cantitative ale proprietăţilor de material (de
ex., vâscozitatea dinamică, conductivitate termică, căldură specifică, ş.a.). Prin urmare, elaborarea
unor modele numerice pentru simularea chiar a aparatului utilizat în evaluarea experimentală a acestor
proprietăţi apare ca un element esenţial în validarea acurateţii modelelor utilizate ulterior, în analiza
echipamentelor de interes în cercetarea propusă. În acest sens, un prim obiectiv al cercetării raportate
este elaborarea unui model matematic şi – pe baza acestuia – simularea fenomenelor de transfer de
căldură sub influenţa unui câmp magnetic exterior, fenomene care au loc într-un aparat de lucru
destinat evaluării experimentale a proprietătilor magnetoreologice şi de transfer de căldură,
caracteristice unui ferofluid coloidal, din clasa celor utilizate în aplicaţiile electrotehnice care fac
obiectului proiectului.
Rezultatele obţinute în acest prim studiu permit, în următoarea etapă de cercetare, “etalonarea”
schemei numerice de simulare elaborate prin validare, în raport cu date experimentale. Pe baza lor, se
pot face şi recomandări referitoare la optimizarea designului aparatului experimental destinat evaluării
proprietăţilor de transfer de căldură ale ferofluidului de lucru.
4
Din studiile efectuate in etapa 2007 asupra rezultatelor publicate pana acum despre procesul de
transfer termic cu nanofluide, in particular cu nanofluide magnetice, s-a desprins faptul ca fractia
volumica a nanoparticulelor trebuie sa fie in jurul valorii de 1 %. In cazul nanofluidelor magnetice cu
nanoparticule de magnetita aceasta valoare corespunde la o magnetizatie de cca. 40-50 G. In ce
priveste structura nanofluidelor magnetice pentru transfer termic prin convectie, rezultatele anterioare
arata ca formarea de aglomerate in mod limitat este favorabila procesului. Considerentele de mai sus
au condus la unele modificari ale procesului de sinteza a nanofluidelor magnetice pe baza de ulei de
transformator la SC ROSEAL SA, pe baza procedeului la nivel de laborator la ARFT-Lab Lichide
Magnetice, de asemenea modificat. Modificarile se refera la fazele de filtrare/purificare, prin care se
elimina aglomeratele primare din nanofluide. Pe baza procedeului prezentat au fost preparate 6 probe
(cu magnetizatii intre 40-90Gs), la ROSEAL respectiv la Lab LM-ARFT, care au fost analizate din
punct de vedere magnetic, reologic si structural. S-a efectuat un studiu sistematic asupra proprietatilor
termice-capacitate termica si conductivitatea termica- a nanofluidelor magnetice, in corelatie cu
proprietatile magnetice si de curgere ale acestora. S-au evidentiat aspectele inca neelucidate ale
mecanismului de transfer termic, care vor fi investigate etapele urmatoare. In cursul realizarii
activitatilor prevazute in Etapa 2008, echipa de cercetare a Lab. Lichide Magnetice-ARFT a acordat
consultanta partenerilor cu privire la prepararea si proprietatile nanofluidelor magnetice, a modului de
utilizare si de experimentare a lor la modelul de transformator electric, respectiv la modelarea
comportarii lor ca agent de racire in conditii specifice transformatorelor electrice. Ferofluidele sunt
utilizate într-un număr important de aplicaţii industriale: bobine “silenţioase” (pentru reducerea
zgomotului), senzori (de ex. accelerometre, debitmetre, senzori de înclinaţie, presiune, nivel), etanşări,
diferite tipuri de elemente de comutaţie [1.1], ş.a. Recent, se observă un interes crescând pentru
utilizarea lor în construcţia unor echipamente electrotehnice de putere. Astfel, se remarcă preocupările
şi realizările raportate în literatură referitor la construcţia unor tansformatoare răcite cu ferofluide
coloidale. Ferofluidele prezintă proprietăţi de transfer de căldură şi dielectrice superioare fluidelor
clasice (de ex., uleiul de transformator), şi pot fi utilizate pentru îmbunătăţirea circulaţiei fluidice în
înfăşurările unui transformator, contribuind, de ex., la sporirea capacităţii sale de a prelua impulsuri.
Ferofluidele pot fi influenţate de câmpuri magnetice exterioare, iar forţa de reacţie (prin magnetizare)
a unui ferofluid poate fi modificată prin schimbarea stării de magnetizare, sau prin modificarea
structurii câmpului magnetic incident [1.2]-[1.4]. Nanofluidele magnetizabile utilizate în aplicaţii de
transfer termic, alternativă pentru fluidele nemagnetice uzuale, au o concentraţie scăzută de
nanoparticule magnetice.
Figura 1.1. Model experimental utilizat pentru determinarea proprietăţilor ferofluidului [1.8.].
5
În acest capitol se prezintă modelul matematic şi tehnica de simulare numerică a fenomenelor de
curgere şi transfer de căldură într-un aparat de laborator (Fig. 1.1) destinate evaluării experimentale a
proprietăţilor de transfer de căldură specifice unui ferofluid. Aparatul permite modificarea structurii
câmpului magnetic incident şi a regimului termic, în mod corespunzător.
Referitor la evaluarea proprietăţilor termice, este de dorit ca mişcarea indusă termic, prin convecţie
naturală, să fie cât mai redusă, neglijabilă. În acest sens, simularea numerică poate contribui la
evaluarea acestei ipoteze de lucru experimentale. Rezultatele de simulare numerică dau informaţii
importante referitor la designul optim al celulei de lucru (cavitatea aparatului).
Suplimentar, detaliile “fine” (spectrele locale de câmp magnetic, curgere şi termic) şi răspunsul
sistemului (ferofluidul de lucru) la modificarea câmpului magnetic incident şi/sau, a regimului termic,
sunt discernabile exclusiv prin simulare numerică.
1.2. Modelul matematic

Procesele de transfer de căldură şi transport care au loc într-un ferofluid aflat în câmp magnetic şi
termic externe, în aparatul de lucru (Fig. 1.1) sunt descrise de următorul sistem de ecuaţiile cu derivate
parţiale neliniare, cuplate
Conservarea impulsului (Navier-Stokes)
⎡∂ u ⎤
ρ⎢ + ( u ⋅∇ ) u ⎥ = −∇p + μ ( M ⋅∇ ) H + μ f ∇ 2u + fT , (1.1)
⎣∂t ⎦ 14243
f mg
Conservarea masei (curgere incompresibilă)

∇ ⋅ u = 0, (1.2)
Transfer de căldură (conservarea energiei)
⎡∂T ⎤
ρc p ⎢ + (u ⋅ ∇ )T ⎥ = k∇ 2T + E ⋅ J ϕe , (1.3)
⎣ ∂t ⎦
Difuzia staţionară a câmpului magnetic
⎛1 ⎞
∇ × ⎜ ∇ × A ϕ ⎟ − σu × (∇ × Aϕ )= J ϕe . (1.4)
⎝μ ⎠
În ecuaţiile (1.1) - (1.4) intervin următoarele mărimi: u – viteza; p – presiunea; T – temperatura; Aϕ –
componenta unghiulară a câmpului magnetic vector; M – magnetizaţia (în ferofluid); H – intensitatea
câmpului magnetic; E – intensitatea câmpului electric; J ϕe –componenta unghiulară a densităţii de
curent electric (de conductie, în bobina de excitaţie); fT – forţa “termică”, de volum (gravitaţională,
datorată variaţiei cu temperatura a densităţii masice a ferofluidului); fmg – forţa magnetică, de volum
(dată de magnetizaţia ferofluidului); – conductivitatea electrică; k – conductivitatea termică; –
permeabilitatea magnetică; f – vâscozitatea dinamică; – densitatea de masă; cp – căldura specifică
(la presiune constantă).
Fluidul de lucru este sediul unui flux de căldură produs de sursa de căldură prevăzută la baza cavităţii
cilindrice (Fig. 1.1). Transferul de căldură are loc prin conducţie, în regiunile solide, şi prin conducţie
şi convecţie în fluidul de lucru.
Distribuţia temperaturii în fluidul de lucru este influenţată de structura termică (construcţie, materiale
componente, condiţii externe), şi este caracterizată prin neuniformitatea distribuţiei temperaturii. Prin
urmare, sistemul (fluidul) este în afara echilibrului termodinamic, caracterizat prin gradienţi de
temperatură, care antrenează schimburi de căldură în sistem. Variaţiile spaţiale de temperatură
(“gradienţii” de temperatură) constitutie cauza convecţiei termice, gravitaţionale, care se dezvoltă în
6
fluid. Asociat lor, densitatea masică a fluidului (o proprietate dependentă de temperatură) este
neuniformă. În consecinţă, în prezenţa câmpului gravitaţional se dezvoltă forţe de volum care imprimă
fluidului o mişcare de natura termică, de tip convectiv – convecţie naturală (liberă).
În acest studiu adoptăm modelul Boussinesq, în care se ţine seama de variaţia cu temperatura a
densităţiii masice a fluidului de lucru exclusiv în termenul sursă fg, ec. (1.1), care exprimă contribuţia
câmpului gravitaţional. Factorul de formă (înălţime/rază) al cavitătii de lucru influenţează semnificativ
structura curgerii convective care se dezvoltă.
Mediile care intervin prezintă proprietăţi de material liniare, exceptând ferofluidul, a cărui
carcateristică magnetică este neliniară [1.4].
Un câmp magnetic extern poate magnetiza ferofluidul, iar acţiunea sa – în acest aparat – contribuie la
amortizarea mişcării convective. Structura câmpului de curgere este atunci rezultatul acţiunii a două
câmpuri de forţe: o forţă termică şi o forţă magnetică.
În acest studiu analizăm comportarea unui ferofluid super-paramagnetic, pentru care influenţa
câmpului coercitiv, Hc, sau inducţia remanentă, Br, sunt neglijabile. Relaţia de material (legea
constitutivă) este în acest caz
B = μ 0 (H + M). (1.5)
Câmpul magnetic produs de curentul electric care se închide prin bobina de excitaţie (Fig. 1.1) este
sursa forţelor magnetice, de volum, care influenţează curgerea indusă termic. Magnetizaţia
ferofluidului este aproximată prin relaţia analitică
M r, z = arctg(bH r, z ), (1.6)
unde a = 10 4 A m şi b = 3 × 10−5 m A sunt constante experimentale [4].
Forţele de volum magnetice sunt, formal, derivatele energiei magnetice din sistem (fluid) în raport cu
cordonatele
fmg = μ 0 (M ⋅ ∇ )H . (1.7)
Condiţii la limită specifice completează modelul, în definirea unei probleme la limită bine formulate.
1.3. Modelul numeric

Modelul matematic este implementat şi rezolvat în mediul de simulare multifizică COMSOL (FEM)
[1.6]. Reţeaua de discretizare utilizată (Fig. 1.2 ) este structurată (elemente dreptunghiulare) în
domeniul de curgere, şi nestructurată (elemente triunghiulare) în restul domeniului de calcul.
Aproximativ 16000 elemente finite (Lagrange P2-P1 pentru domeniul de curgere şi Lagrange pătratice
pentru restul domeniului de calcul) conduc la soluţii cu o acurateţe numerică corespunzătoare. Pentru
nivele de putere (flux de căldură injectat în cavitatea de lucru), excitaţie (solenaţii de magnetizare), au
fost obţinute soluţii staţionare. Sistemele algebrice de ecuaţii au fost rezolvate utilizând un solver
bazat pe minimizarea reziduurilor operator (FMGRES), cu precondiţionare de tip LU [1.6].
7
a. Reaţeaua de discretizare FEM. b. Reţeaua de discretizare – detaliu.
Figura 1.2. Domeniul de calcul (6×10 cm).
Figura 2 prezintă domeniul de calcul prin reţeaua de discretizare de tip element finit. Exploatând
simetria axială a aparatului experimental, modelul elaborat este 2D, cu simetrie cilindrică. Un curent
continuu (prin bobina cilindrică) este sursa câmpului magnetic de excitaţie. Condiţiile la limită sunt
specificate ţinând seama de condiţiile de lucru ale aparatului, şi simetria axială menţionată – pentru
câmpul magnetic (simetria axială, suprafaţa laterală a domeniului de calcul este presupusă suprafaţă de
tub de flux) şi câmpul termic (simetrie axială, elementele izolante termic, şi temperatură impusă pe
suprafaţa laterală a domeniului de calcul). Pentru problema curgerii fluidului în cavitate am presups
condiţii de aderenţă la perete (viteză zero la contactul cu peretele).
1.4. Rezultate de simulare numerica

În această secţiune am analizat influenţa pe care diferiţi parametri ai modelului (de ex., factorul de
formă al cavităţii de lucru, A = înalţime/rază, puterea injectată, intensitatea câmpului magnetic) o pot
avea asupra proceselor de transfer de căldură care au loc în aparat. Aici raportăm rezultatele pentru o
putere de 0.6 W, injectată de elementul încălzitor în cavitatea de lucru.
În acest caz, în absenţa câmpului magnetic extern, ferofluidul este sediul unui câmp de temperatură ale
cărui suprafeţe izoterme sunt convexe, doar uşor înclinate de la axă spre peretele cavităţii, indicând un
regim de transfer de căldură la limita conducţiei termice pure (componenta convectivă este aproape
neglijabilă). Chiar şi în aceste circumstanţe, curgerea termică gravitaţională este prezentă (de ex., în
Fig. 1.3 curgerea evidenţiată prin linii de curent), iar amploarea ei este de aşteptat să crească cu nivelul
puterii injectate (creşterea căldurii transmise fluidului). Acest rezultat sugerează că utilizarea acestei
cavităţi (factor de formă) în experiment pentru determinarea proprietăţilor de transfer de căldură ale
unui (fero) fluid presupunând un regim de transfer de căldură pur conductiv (în direcţia verticală)
trebuie considerată cu rezerve.
8
a. Curgerea şi transferul de căldură la Bmax = 0 T.
b. Curgerea şi transferul de căldură la Bmax = 0.03 T.
9
c. Curgerea şi transferul de căldură la Bmax = 0.47 T.
Figura 1.3. Transfer de căldură, câmp magnetic şi curgere pentru diferite nivele de excitaţie – cavitatea înaltă,
A = 2.625.
Pentru câmpuri magnetice externe din ce în ce mai intense (“reglate” prin modificarea curentului de
excitaţie), forţele de volum datorate magnetizării ferofluidului devin mai puternice, iar influenţa lor
este remarcată prin modificarea structurii curgerii: în Fig. 1.3 sunt prezentate rezultatele pentru Bmax =
0, 0.03, 0.47 T. Vitezea curgerii termice gravitaţionale, “constrânsă” magnetic, scade şi structura sa
capătă mai multă complexitate – de ex., apar celule secundare, de recirculaţie.
În aceste condiţii, limita pur conductivă a transferului de căldură pentru evaluarea proprietăţilor
termice ale ferofluidului este încă mai puţin argumentată – aşa cum evidenţiază şi aspectul izotermelor
din Fig. 1.3.
În studiul transferului de căldură şi masă natural în incinte închise este bine documentat faptul că
factorul de formă al cavităţii de lucru este un element important în stabilirea spectrului de curgere şi al
“canalelor” de entalpie şi flux de masă [1.5] – astfel, cu cât cavitatea este mai înaltă, cu atât curgerea
este mai complexă, de ex., prezintă mai multe celule de recirculaţie.
În continuare considerăm aparatul experimental cu o cavitate de lucru plată, respectiv A = 1.3125 (A =
înălţime/rază). Figura 1.4. indică rezultatele pentru Bmax = 0, 0.04597, 0.4597 T – câmpul de
temperatură (izoterme), câmpul magnetic (inducţia magnetică, linii de potenţial magnetic constant) şi
câmpul de curgere (linii de curent).
10
11
c. Curgerea şi transferul de căldură la Bmax = 0.4597 T.
Figura 1.4. Transfer de căldură, câmp magnetic şi curgere pentru diferite nivele de excitaţie – cavitatea plată
(fantă), A = 1.3125.
Aparent, curgerea prezintă o singură celulă, indiferent de amplitudinea câmpului magnetic de

excitaţie. Izotermele conservă acelaşi profil, uşor convex. Aceste rezultate sugerează că o cavitate
plată (fantă) poate fi o soluţie constructivă mai bună pentru aparatul destinat determinării proprietăţilor
termice ale unui (fero)fluid. Stabilirea celui mai potrivit factor de formă devine atunci o problemă de
optimizare constructivă.
Se poate aduce o îmbunătătire structurală observând că gradul de convexitate al izotermelor din partea
superioară a cavităţii de lucru este mai mare. Pentru a corecta acest aspect, propunem utilizarea unui
bloc foarte bun conductor termic (de ex., aluminiu) ca buffer (aproape) izoterm.
Figura 1.5 prezintă o schiţă a aparatului modificat, în cazul cavităţii plate. Rolul blocului introdus este
de a uniformiza câmpul de temperatură, contribuind la reducerea convexităţii profilului izotermelor.
12
Figure 1.5. Model experimental utilizat pentru determinarea proprietăţilor ferofluidului – cavitate plată şi
buffer de uniformizare a temperaturii [1.8].
Figura 1.6 prezintă rezultate de simulare numerică pentru aparatul modificat.
13
Figure 1.6. Heat transfer, magnetic field, and flow in the short, flat cavity, A = 1.3125.
Este de remarcat că pentru cavităţi mai plate, respectiv pentru A << 1, apropierea de convexitate zero a
profilului izotermelor – limita regimului de transfer de căldură pur conductiv – este mai bună.
1.5 APLICAREA MODELULUI DE TRANSFER TERMIC ELABORAT LA

TRANSFORMATOARELE ELECTRICE
Modelele matematic şi numeric elaborate pentru analiza aparatului experimental destinat analizei
proprietătilor ferofluidelor sunt dezvoltate şi utilizate în analiza proceselor de transfer de căldură care
au loc într-un transformator monofazat, echivalent tipului constructiv propus prin proiect.
1.5.1. Modelul matematic. Modelul numeric

Complexitatea sistemului fizic (3D) prezentată de transformator în simularea numerică necesită
adoptarea unor ipoteze simplificatoare. Între acestea, cea mai importantă este definirea unor modele
echivalente 2D, a căror tratare numerică este abordabilă cu resursele hardware şi software curente. Au
fost considerate secţiuni verticale, perpendiculare pe planul vertical al miezului feromagnetic, care
reprezintă fereastra transformatorului.
Figura 1.7 prezintă domeniul de calcul pentru modelul 2D simplificat al unui transformator monofazat
cu datele principale ale transformatorului din proiect – dimensiunile înfăsurărilor, miezul – cu cuvă
cilindrică. Solenaţiile corespund punctului nominal de funcţionare. În acest regim, miezul
feromagnetic este practic descărcat, solenaţiile fiind compensate.
14
a. Domeniul de calcul. b. Detaliu – capetele înfăşurărilor, miezul, cuva.
Figura 1.7. Modelul 2D simplificat, simetrie axială – cuvă cilindrică.
Modelul de câmp electromagnetic adoptat în această analiză este regimul cvasistaţionar armonic,
permanent, descris de ecuaţia cu derivate parţiale exprimată in potenţial magnetic vector
(jωσ − ω ε ε )A
2
0 r ϕ + ∇ × (μ−1
0 μ r ∇ × A ϕ )− σu × (∇ × A ϕ ) = J ϕ .
−1 e
(1.8)
Modelele de curgere şi de transfer de căldură sunt descrise de ecuaţiile (1.1)-(1.3), iar ferofluidului i se
aplică modelul constitutiv (1.5)-(1.6), cu observaţia că pentru regimul de lucru considerat – valori
moderate, de tip dispersie, pentru câmpul magnetic – se adoptă forma liniară. Forţele de volum
magnetice sunt descrise de ecuaţia (1.7).
Strategia de rezolvare numerică adoptată consideră rezolvarea problemei de câmp electromagnetic şi
utilizarea puterii active din înfăşurări ca sursă de căldură pentru problemele de transfer de căldură şi
curgere. Schema iterativă utilizată pentru integrarea numerică constă în rezolvarea – la fiecare pas de
iteraţie – a celor trei probleme: difuzia câmpului electromagnetic, transferul de căldură şi curgerea
termică. Soluţiile obţinute, pentru regimul de lucru considerat, sunt staţionare (câmp termic şi curgere)
şi cvasistaţionare (câmp electromagnetic).
1.5.2. Rezultate de simulare numerica

Simularea numerică a evidenţiat că dimensiunile radiale mici ale canalelor dintre înfăşurări şi dintre
înfăşurarea de joasă tensiune şi miez (3-5 mm) contribuie în mică măsură la transferul de căldură
convectiv, aşa încât în continuare s-a considerat doar componenta conductivă a fluxului de căldură la
nivelul lor.
Figura 1.8 prezintă rezultatele simulării numerice pentru un fluid de răcire fără proprietăţi magnetice
(nemagnetizabil) – câmpul de temperatură (harta de culoare, Fig. 1.8, a, b, c), curgerea termică (linii
de curent şi vectori, Fig. 1.8, a, b, c), inducţia magnetică (Fig. 1.8, d, hartă de culoare), linii de câmp
(potenţial magnetic vector, componenta azimutală, Fig. 1.8, d).
Se remarcă mişcarea convectivă a fluidului de răcire, caracterizată prin două celule convective,
generată prin încălzirea sa în contact cu înfăşurările şi miezul, respectiv răcirea în contact cu peretele
cuvei. Pentru cuvă, în problema de transfer de căldură a fost considerată o condiţie la limită de tip
Robin, respectiv transfer de căldură convectiv către mediul ambiant, aflat la T = 300 K, cu un
coeficient de transfer de căldură h = 2 W/m2K (convecţie naturală).
15
a. Câmpurile de temperatură, curgere termică. b. Detaliu – temperatură, curgere termică.
c. Detaliu – câmpurile de temperatură, curgere. d. Spectru de câmp magnetic.

Figura 1.8. Modelul simplificat, 2D, simetrie axială – cuvă cilindrică.
a. Detaliu (sus) – forţe de magnetizaţie. b. Detaliu (sus) – forţe termice gravitaţionale.
16
c. Detaliu (jos) – forţe de magnetizaţie. d. Detaliu (jos) – forţe termice gravitaţionale.
Figura1.9. Câmpul magnetic şi forţe magnetice atunci când este utilizat un ferofluid pentru răcire.
Prezenţa miezului – nesolicitat magnetic în acest regim de funcţionare, cu solenaţii compensate – este
necesară pentru analiza problemele de transfer de căldură şi curgere.
În cazul utilizării unui ferofluid de răcire, suplimentar forţei termice gravitaţionale, intervine forţa de
volum datorată magnetizaţiei ferofluidului. Figura 1.9 prezintă spectrul de câmp magnetic (inducţia
magnetică) şi distribuţia forţelor magnetice.
1.6. APLICAREA MODELULUI DE TRANSFER TERMIC ELABORAT LA IZOLATOARELE DE

TRECERE
În studiul regimului termic al izolatorului de trecere au fost adoptate o serie de ipoteze simplificatoare
[1.7]. Regimul de lucru este nominal, cvasistaţionar electromagnetic.
1.6.1. Modelul de calcul. Modelul numeric

În principal, este considerată simetria axială pe care o prezintă ansamblul izolator. În acest model, 2D
axial-simetric, curentul electric este axial, în plan. Câmpul magnetic produs de acesta este orientat
după azimut (perpendicular pe plan), iar componentele sale nu depind de coordonata unghiulară. În
aceste împrejurări, forţele de magnetizare care intervin – dacă este utilizat un ferofluid pentru răcire –
sunt
fmg = μ 0 (M ⋅ ∇)H =
⎧⎡ ∂H r 1 ∂H r ∂H r ⎤ ⎫
⎪⎢ M r + Mϕ + Mz ⎥e r + ⎪
⎪⎣ ∂r r ∂ϕ ∂z ⎦ ⎪
⎪ ⎡ ∂H 1 ∂Hϕ ∂H ⎤ ⎪
= μ 0 ⎨+⎢ M r ϕ + M ϕ + M z ϕ ⎥eϕ ⎬ = (1.9)
⎪ ⎣ ∂r r ∂ϕ ∂z ⎦ ⎪
⎪ ⎡ ∂H z 1 ∂H z ∂H z ⎤ ⎪
⎪+⎢ M r + Mϕ + Mz ⎥e z ⎪
⎩ ⎣ ∂r r ∂ϕ ∂z ⎦ ⎭
= 0.
Datorită simetriei axiale, componentele radială şi axială ale magnetizaţie şi intensităţii câmpului
magnetic sunt nule, iar componentele azimutale ale magnetizaţiei şi intensităţii câmpului magnetic nu
depind de coordonata unghiulară (derivatele în raport cu aceasta sunt nule). Prin urmare, în acest
sistem nu intervin forţe de volum de magnetizaţie.
Sursa în problema de transfer de căldură este efectul Joule, dezvoltat în conductor. În acest model am
considerat distribuţia de curent continuu a curentului electric, neglijând majorarea în curent alternativ
a rezistenţei electrice. Această simplificare a permis renunţarea la rezolvarea problemei de câmp
electromagnetic asociată curentului electric variabil, care nu prezintă interes în determinarea stării de
magnetizare a fluidului de răcire – acesta poate fi un fluid nemagnetizabil, de exemplu ulei de
transformator.
17
Figura 1.10 prezintă domeniul de calcul – 2D, simetrie axială. Pe frontiera domeniului (spălată de aer)
se consideră o condiţie la limită de tip Robin, convecţie naturală – h = 2W/m2K. Această abordare, în
limitele de acurateţe uzuale pentru o astfel de analiză, permite reducerea domeniului de calcul la
nivelul izolatorului.
Modelul matematic este implementat şi rezolvat în mediul de simulare multifizică COMSOL (FEM)
[1.6]. Reţeaua de discretizare utilizată (Fig. 1.10, c) este nestructurată (elemente triunghiulare).
Aproximativ 76000 elemente finite (Lagrange P2-P1 pentru domeniul de curgere şi Lagrange pătratice
pentru restul domeniului de calcul) conduc la soluţii cu acurateţe numerică corespunzătoare. Pentru
nivele de putere (flux de căldură injectat în cavitatea de lucru) au fost obţinute soluţii staţionare.
Pentru condiţionarea sistemului de ecuaţii a fost utilizată tehnica difuziei (numerice) după linia de
curent (de curgere), cu minimizare prin metoda celor mai mici pătrate. Sistemele algebrice de ecuaţii
liniarizate au fost rezolvate utilizând un solver de tip direct (SPOOLES), cu precondiţionare de tip LU
[1.6].
Figura 1.2 prezintă domeniul de calcul prin reţeaua de discretizare de tip element finit. Exploatând
simetria axială a izolatorului, modelul elaborat este 2D, cu simetrie cilindrică. Condiţiile la limită sunt
specificate ţinând seama de condiţiile de lucru ale izolatorului şi câmpul termic asociat. Pentru
problema curgerii fluidului în cavitate, am presupus condiţii de aderenţă la perete (viteză zero la
contactul cu peretele).
b. Detaliu – compartimentul cu
a. Izolatorul de trecere. c. Reţeaua de discretizare FEM.
fluid de răcire e marcat.
Figura 1.10. Izolatorul de trecere – domeniul de calcul pentru problema de transfer de căldură.
1.6.2. Rezultate de simulare numerica

Figura 1.11 prezintă câmpul de temperatură şi curgerea termică gravitaţională. Pentru evidenţierea
structurii curgerii, a fost amplificată sursa de căldură, şi este reprezentată supratemperatura din sistem.
18
Figura 1.11. Câmpul de temperatură şi curgerea termică, gravitaţională – detaliu.
Bibliografie pentru Cap. 1.
1.1. FEROTEC Corporation Singapore, http://www.ferrotec.com
1.2. Stoian, F.D, Holotescu, S., Stoica, V., Bica, D, Vekas, L., “Comparative study of convective heat transfer
in water and water based magnetizablemnanofluid for thermal applications”, J. Of Optoelectronics and
Advanced Materials, 10, 4, pp.773-776 (2008).
1.3. Tangthieng, C., Finlayson, B.A, Maulbetsch, J.S., Cader, T., “Heat Transfer Enhancement in Ferrofluids
subjected to Steady Magnetic Fields”, Eighth International Conference on Magnetic Fluids, June 29-July 3,
1998, Timisoara, Romania.
1.4. Morega, A.M. and Morega, M., “A FEM analysis of Magnetically induced biomagnetic fluid mixing”, Rev.
Roumaine Sci. Techn. Electrotech. Et Energ., 50, 2, pp. 239-248 (2005).
1.5. Bejan, A., Heat transfer, Wiley, NY (1998).
1.6. COMSOL MultiPhysics, v 3.4, Comsol AB, (2008).
1.7. Pansini, A.J., Electrical Transformers and Power Equipment, The Fairmont Press, Inc., 1998.
1.8. Morega, A.M., Morega, M., Stoian, F.D., Holotescu, S., “Numerical simulation of an experimental
apparatus for the evaluation of physical properties of magnetic fluids”, COMSOL Conference, Budapest, 24-25
November 2008.
19
Cap. 2. Prepararea probelor de nanofluide magnetice pentru racirea transformatoarelor
electrice si a trecerilor izolate, realizata in cadrul activitatii A.2.4. de catre partenerul P 4, cu
consultanta de la partenerul P2
2.1. Procedeul de sinteza a nanofluidului magnetic pe baza de ulei de transformator

destinat racirii transformatoarelor electrice
Procedeul de sinteza a nanofluidului magnetic pe baza de ulei de transformator destinat racirii

transformatoarelor electrice este redat in Organigrama 2.1. S-au preparat 6 nanofluide magnetice cu
densitati intre 0,9 – 0,95 g/cm3 (tabelul 2.1.).
Tabelul 2.1. Probe preparate
Densitate
Nr crt Lichid de baza Indicativ proba
ρ [g/cm3 ]
1 LM/P13 ρ =0,901 g/cm3
2 LM/P0 ρ =0,914g/cm3
3 Ulei de transformafor LM/P6 ρ =0,910g/cm3
4 UTr LM/P6’ ρ =0,937 g/cm3
5 LM/P12 ρ =0,918 g/cm3
6 LM/P11 ρ =0,950 g/cm3
20
Soluţie apoasă NH4OH
Coprecipitare
Fe3+, Fe2- (soluţie 25%)
80-82°C
Nanoparticule Fe3O4 subdomenice
Surfactant
Stabilizare sterică (chemisorbţie)
(acid oleic)
80-82°C
Fază de separare
Soluţie apoasă
Decantare magnetică
săruri reziduale
NPM acoperite monostrat
Apă distilată
Spălări repetate
70-80°C
Soluţie apoasă
săruri reziduale
NPM acoperite monostrat + acid oleic

liber
Acetonă
Extracţie
Acetonă, apă,
acid oleic liber
NPM stabilizate
Hidrocarbură uşoară
Dispersare
120-130°C
NPM acoperite monostrat în
hidrocarbură uşoară
Floculare cu acetona
Redispersare NPM in Ulei Trafo Acid oleic liber

Conc. Vol. 1%
Fluid magnetic nepolar MF/Utr
Organigrama 2.1. Procedul de sinteza a nanofluidului magnetic pe baza de ulei de transformator

destinat racirii transformatoarelor electrice
21
2.2. Caracterizarea magnetica a esantioanelor de fluid magnetic preparat, prin metoda
magnetometrului
Masuratorile s-au efectuat cu magnetometrul VSM 880 (ADE Technologies-USA) de la Centrul

National pentru Ingineria Sistemelor cu Fluide Complexe-UPTimisoara.
In figurile de mai jos sunt prezentate curbele complete de magnetizatie M = f(H) si dependenta M=
f(1/H) in cazul probelor investigate. Datele primare ale masuratorilor VSM sunt prezentate in
Anexa 1.
40 40
35
30 Proba LM/P13
30 3
ρ = 0,901 g/cm
25
M [Gs]
M [Gs]
Proba LM/P13
20 3
ρ = 0,901 g/cm 20
15
10
10
5
0
0
0 2000 4000 6000 8000 10000 0,000 0,002 0,004 0,006 0,008
-1
H [Oe] 1/H [Oe ]
a) curba de magnetizatie b) variatia 1/H cu campul aplicat

Figura 2.1 Caracterizare magnetica: proba LM/P13, ρ = 0,901 g/cm3
70 70
60 60
50 50 Proba LM/P0
3
ρ = 0,914 g/cm
40
40
M [Gs]
M [Gs]
30
30
20 Proba LM/P0
3
ρ = 0,914 g/cm 20
10
10
0
0
0 2000 4000 6000 8000 10000 0,000 0,002 0,004 0,006 0,008
H [Oe] 1/H [Oe ]
-1

Figura 2.2 Caracterizare magnetica: proba LM/P0, ρ = 0,914 g/cm3
22
70 70
60 60
50 50 Proba LM/P6,
3
ρ =0,910 g/cm
40
40
M [Gs]
M [Gs]
30
30
20 Proba LM/P6,
3
ρ =0,910 g/cm 20
10
10
0
0
0 2000 4000 6000 8000 10000 0,000 0,002 0,004 0,006 0,008
H [Oe] 1/H [Oe ]
-1

Figura 2.3 Caracterizare magnetica: proba LM/P6, ρ =0,910g/cm3
70
70
60 60
50 Proba LM/P6'
50 3
ρ =0,937 g/cm
40
M [Gs]
40
M [Gs]
30 30
Proba LM/P6'
3
ρ =0,937 g/cm
20
20
10
10
0
0
0,000 0,002 0,004 0,006 0,008
0 2000 4000 6000 8000 10000
-1
H [Oe] 1/H [Oe ]

Figura 2.4 Caracterizare magnetica: proba LM/P6’, ρ =0,937 g/cm3
70 70
60 60
50 50 Proba LM/P12,
ρ = 0,918 g/cm3
40
M [Gs]
M [Gs]
40
30
30
20 Proba LM/P12,
3 20
δ = 0,918 g/cm
10
10
0
0
0 2000 4000 6000 8000 10000 0,000 0,002 0,004 0,006 0,008
H [Oe] 1/H [Oe ]
-1

23
100
90
80 80 Proba LM/P11
3
70 ρ = 0,950 g/cm
60 60
M [Gs]
M [Gs]
50
40 Proba LM/P11
3
ρ = 0,950 g/cm 40
30
20
20
0 10
0
0 2000 4000 6000 8000 10000 0,000 0,002 0,004 0,006 0,008
-1
H [Oe] 1/H [Oe ]

1,0
90
80
0,8
70
60
M/M sexp [-]
M [Gs]
0,6
50
40 Proba LM/P13
0,4 Proba LM/P0
30
Proba LM/P13 Proba LM/P6
20 Proba LM/P0 Proba LM/P6'
Proba LM/P6 0,2 Proba LM/P12
10 Proba LM/P6'
Proba LM/P11
Proba LM/P12
0 Proba LM/P11
0,0
0 2000 4000 6000 8000 10000
0 2000 4000 6000 8000 10000
H [Oe]
H [Oe]
Figura 2.7 Curbe de magnetizatie a probelor investigate Figura 2.8 Variatia raportului M/Msexp cu campul aplicat
pentru fluidele investigate
Utilizand curbele de magnetizare, respectiv curbele M=f(1/H) s-a efectuat analiza magneto-
granulometrica a probelor investigate. Analiza magneto-granulometrică isi propune determinarea, pe
baza curbei de magnetizare, a parametrilor distribuţiei dimensionale D0 si S, a diametrului „
magnetic” mediu Dm şi a abaterii standard σ . S-a folosit metodologia de calcul descrisă in lucrarile
[2.1, 2.2].
24
Figura 2.9 Diagrame explicative pentru analiza magnetogranulometrica:
(a) curba de magnetizare M=M(H); (b) dependenta M=M(1/H).
Din reprezentarea datelor experimentale (figura 2.9a,b) se determină parametrii distribuţiei

dimensionale, adică susceptibilitatea iniţială χi (χi = ctg α), precum şi magnetizaţia de saturaţie Ms şi
câmpul H0. Parametrul S al distributiei log-normale se calculează cu relaţia:
1 3 ⋅ χi ⋅ H0
S= ln
3 MS
(2.1)
Pentru calculul diametrului mediu se foloseşte relaţia:
⎛ S2 ⎞
D m = D 0 ⋅ exp ⎜⎜ ⎟⎟
⎝ 2 ⎠ (2.2)
unde D0 este diametrul minim:
D 0 = 3 D 30
(2.3)
6 ⋅kB ⋅ T MS
D 30 =
μ0 ⋅ π ⋅ H0 ⋅ Md 3 ⋅ χi ⋅ H0
(2.4)
unde:
kB – constanta lui Boltzmann (kB = 1,38 · 1023 J/K)
T – temperatura [K]
μ0 – permeabilitatea vidului (μ0 = 4 π· 107 H/m)
Md – magnetizaţiade saturaţie a solidului magnetic (Md = 4,46· 105 A/m)
Densitatea de particule n se calculează cu relaţia:

μ ⋅ H ⋅ MS
n= 0 0
kB ⋅T (2.5)
Expresia abaterii standard σ este:
[
σ = D m ⋅ exp S 2 − 1 ] 1/ 2
(2.6)
Rezultatele analizei sunt redate in Tabelul 2.2.
25
Tabelul 2.2 Proprietatile magnetice si magneto-granulometrice ale nanofluidelor
Msexp 1/H0 D0 n Dm χi
Proba S σ
[Gs] [Oe] [nm] [part/m3] [nm]
LM/P13 ρ=0,901 g/cm3 38 2,3 · 10-3 0,292 6,43 3,3 · 1022 6,71 0,06 2,01
LM/P0 ρ =0,914g/cm 3
65 1,8 · 10 -3
0,319 5,77 7,3 · 1022
6,07 0,09 1,99
22
LM/P6 ρ =0,910g/cm 3
59 1,9 · 10 -3
0,312 5,91 6,3 · 10 6,21 0,09 1,99
22
LM/P6’ ρ =0,937 g/cm 3
68 1,8 · 10 -3
0,321 5,81 7,4 · 10 6,12 0,10 2,02
LM/P12 ρ =0,918 g/cm3 63 2,2 · 10-3 0,272 6,49 5,6 · 1022 6,74 0,09 1,87
LM/P11 ρ =0,950 g/cm3 88 2,3 · 10-3 0,308 6,33 7,7 · 1022 6,64 0,16 2,10
Curbele de magnetizare si datele extrase referitoare la distributia dimensionala “magnetica” a

particulelor dispersate, sintetizate in Tabelul 2.1, arata ca magnetizatia de saturatie probelor este in
intervalul dorit intre cca 30 si 100 G, iar dimensiunea magnetica a nanoparticulelor variaza intr-un
interval restrans intre 6 si 7 nm. Curbele de magnetizare adimensionale M/Ms din figura 2.8 de
asemenea nu evidentiaza diferente semnificative intre probe in ce priveste distributia dimensionala a
particulelor sau prezenta excesiva a aglomeratelor.
26
2.3. DETERMINAREA CURBELOR DE CURGERE PENTRU ESANTIOANELE DE
FEROFLUID REALIZATE IN CADRUL PROGRAMULUI
Masuratorile de vascozitate dinamica in functie de viteza de forfecare (curbe de curgere) la diferite
valori ale temperaturii in domeiul 20-80 0C au fost realizate cu reometrul de cercetare PHYSICA
MCR 300 (Anton Paar) de la Centrul National pentru Ingineria Sistemelor cu Fluide Complexe-
UPTimisoara. S-a utilizat celula cu cilindri comcentrici DG 26,7.
In figurile de mai jos se prezinta curbele de curgere pentru lichidul de baza UTr, precum si pentru
lichidele magnetice preparate, la diferite valori ale temperaturii.
-1
10
Pa·s
UTr, T=20
UTR, T=30
-2
10 UTR, T=40
η UTR, T=50
UTR, T=60
UTR, T=70
UTR, T=80
-3
10
0 1 2 3
10 10 10 1/s 10
.
Shear Rate γ
Figura 2.10. Curbe de curgere la diferite temperaturi pentru proba UTr
-1
10
Pa·s
LM / P11, T=20
LLM/P11, T=30
-2
10
η LM/P11, T=40
LM/P11, T=50
LM/P11, T=60
LM/P11, T=70
-3
10
0 1 2 3
10 10 10 1/s 10
.
Shear Rate γ
Figura 2.11. Curbe de curgere la diferite temperaturi pentru proba LM/P11 (Msexp=38Gs)
27
-1
10
Pa·s
LM_P0, T=20
LM/P0, T=30
-2
10 LM/P0, T=40
η LM/P0, T=50
LM/P0, T=60
LM/P0, T=70
LM/P0, T=80
-3
10
0 1 2 3
10 10 10 1/s 10
.
Shear Rate γ
Figura 2.12. Curbe de curgere la diferite temperaturi pentru proba LM/P0, Msexp = 65Gs
-1
10
Pa·s
LM/P6, T=20
LM/P6, T=30
-2
10 LM/P6, T=40
η LM/P6, T=50
LM/P6, T=60
LM/P6, T=70
LM/P6, T=80
-3
10
0 1 2 3
10 10 10 1/s 10
.
Shear Rate γ
28
-1
10
Pa·s
LM/P6', T=20
LM/P6', T=30
-2
10 LM/P6', T=40
η LM/P6', T=50
LM/P6', T=60
LM/P6', T=70
LM/P6', T=80
-3
10
0 1 2 3
10 10 10 1/s 10
.
Shear Rate γ
Figura 2.14. Curbe de curgere la diferite temperaturi pentru proba LM/P6’, Msexp = 68Gs
-1
10
Pa·s
LM / P12, T=20
LM/ P12, T=30

-2
10
η LM / P12, T=40
LM / P12, T=50
LM / P12, T=60
LM / P12, T=70
-3
10
0 1 2 3
10 10 10 1/s 10
.
Shear Rate γ
29
-1
10
Pa·s
LM / P13, T=20
LM / P13, T=30
-2
10
η LM / P13, T=40
LM / P13, T=50
LM / P13, T=60
LM / P13, T=70
-3
10
0 1 2 3
10 10 10 1/s 10
.
Shear Rate γ
-1
10
LM_P0, T=20
UTr, T=20
Pa·s LM/P6, T=20

η LM/P6', T=20
LM / P13, T=20
LM / P12, T=20
LM / P11, T=20
-2
10
0 1 2 3
10 10 10 1/s 10
.
Shear Rate γ
Figura 2.17. Comparatii curbe de curgere la T = 20°C
30
-2
10
LM/P0, T=60
UTR, T=60
Pa·s LM/P6, T=60

η LM/P6', T=60
LM / P13, T=60
LM / P12, T=60
LM/P11, T=60
-3
10
0 1 2 3
10 10 10 1/s 10
.
Shear Rate γ
Figura 2.18. Comparatii curbe de curgere la T = 80°C
Datele de masurare a vascozitatii dinamice arata o comportare newtoniana a tuturor probelor

preparate, pentru toate valorile de temperatura investigate. Se observa ca, asa cum era de asteptat,
valoarea vascozitatii creste odata cu cresterea fractiei volumice a nanoparticulelor in lichidul de baza,
UTr.
2.4. Fitarea datelor cu dependenta de tip Arrhenius a variatiei vascozitatii cu temperatura
Datele de masurare privind vascozitatea dinamica la diferite temperaturi au fost fitate cu formula
Arrhenius, rezultatele fiind prezentate in figurile 2.19 – 2.25.
⎡ E ⎤
η = A exp ⎢ a ⎥ (2.7)
⎣kb ⋅ T⎦
unde A [Pa s] = constantă de material

Ea [J ] = energia de activare a curgerii vâscoase
kb = 1,38 10-21 J K -1 constanta lui Boltzmann
T[K] = t [oC] + 273.15 = temperatura absolută
0,021
Proba UTr_LB
' -1
0,018 η [Pa s], γ = 10 s
Fit Arrhenius
η = A exp (Ea/kb T)
-7
0,015 A = 4,5410 Pas;
-4
Ea = 9,87 10 J
η [Pa s]
0,012
0,009
0,006
0,003
20 30 40 50 60 70 80
o
T [ C]
Figura 2.19. Fit Arrhenius pentru proba UTr_LB
31
0,022
Proba LM/P13
' -1
0,020 η [Pa s], γ = 10 s
Fit Arrhenius
0,018
-7
0,016 A = 2,93 10 Pas;
-5
Ea = 1,04 10 J
η [Pa s]
0,014
0,012
0,010
0,008
0,006
0,004
0,002
20 30 40 50 60 70
o
T [ C]
Figura 2.20. Fit Arrhenius pentru proba LM/P13, Msexp=38Gs
0,021
Proba LM/P0
' -1
η [Pa s], γ = 10 s
0,018 Fit Arrhenius
-7
0,015 A = 4,62 10 Pas;
η [Pa s]
-4
Ea = 9,92 10 J
0,012
0,009
0,006
0,003
20 30 40 50 60 70 80
o
T [ C]
0,024
Proba LM/P6
0,021 '
η [Pa s], γ = 10 s
-1
Fit Arrhenius
0,018 η = A exp (Ea/kb T)
-7
A = 5,29 10 Pas;
-4
η [Pa s]
0,015 Ea = 9,86 10 J
0,012
0,009
0,006
0,003
0,000
20 30 40 50 60 70 80
o
T [ C]
Figura 2.22. Fit Arrhenius pentru proba Msexp=59Gs
32
0,025
Proba LM/P6'
' -1
η [Pa s], γ = 10 s
0,020 Fit Arrhenius
-7
A = 4,96 10 Pas;
-4
Ea = 9,91 10 J
0,015
η [Pa s]
0,010
0,005
0,000
20 30 40 50 60 70 80
o
T [ C]
Figura 2.23. Fit Arrhenius pentru proba LM/P6’, Msexp=68Gs
0,025
Proba LM/P12
' -1
η [Pa s], γ = 10 s
Fit Arrhenius
0,020 η = A exp (Ea/kb T)
-7
A = 3,3 10 Pas;
-5
Ea = 1,03 10 J
η [Pa s]
0,015
0,010
0,005
20 30 40 50 60 70
o
T [ C]
0,025 Proba LM/P11

' -1
η [Pa s], γ = 10 s
Fit Arrhenius
0,020 -7
A = 3,95 10 Pas;
-5
Ea = 1,02 10 J
η [Pa s]
0,015
0,010
0,005
20 30 40 50 60 70
o
T [ C]
33
0,024
Proba LM/13
Proba LM/P0
0,020 Proba LM/P6
Proba LM/P6'
Proba LM/P12
η [Pa s]
0,016 Proba LM/P11
0,012
0,008
0,004
20 30 40 50 60 70 80
o
T [ C]
Figura 2.25. Fit Arrhenius pentru probele investigate
Din investigatiile reologice rezulta ca toate probele au comportare newtoniana la toate valorile de
temperatura din domeniul 20-80 0C. Dependenta vascozitatii dinamice de temperatura este descrisa cu
buna aproximatie de formula de tip Arrhenius (2.7), asa cum se observa din fiturile prezentate in
fig.2.19 - 2.25, parametrii de fit fiind prezentati in tabelul 2.3.
Tabelul 2.3. Valorile parametrilor de fit Arrhenius
Nr. crt Proba γ . [s-1] A [Pa s] Ea [J]
1 Proba UTr_LB 4,54 · 10-7 9,87 · 104
2 Proba LM/P13 2,93 · 10-7 1,904· 105
3 Proba LM/P0 4,62 · 10-7 9,92 · 104
4 Proba LM/P6 10+1 5,29 · 10-7 9,86 · 104
5 Proba LM/P6’ 4,96 · 10-7 9,91 · 104
6 Proba LM/P12 3,3 · 10-7 1,03· 105
7 Proba LM/P11 3,95 · 10-7 1,02· 105
34
2.5. Caracterizarea structurala a probelor prin imprastierea luminii
Determinarile s-au efectuat utilizand aparatul Nanosizer ZS (Malvern). Spre deosebire de alte aparate
similare, acesta are posibilitatea de a investiga si suspensii relativ concentrate, cum sunt nanofluidele
magnetice. Prin aranjamentul de difuzie inapoi la 173 grade (fig.2.26), aparatul permite determinarea
distributiei dimensionale a diametrului hidrodinamic, adica al nanoparticulelor impreuna cu invelisul
de stabilizare si in cazul coloizilor cu concentratie ridicata de particule dispersate, asa cum sunt
nanofluidele magnetice.
Figura 2.27. Diametrul hidrodinamic:

Figura 2.26. Principiul de masurare la Nanosizer ZS (Malvern) dimensiunea nanoparticulei magnetice
impreuna cu invelisul de stabilizare
35
2.5.1. Distributia dimensionala dupa intensitate
Figura 2.28. Distributia dupa intensitate pentru proba LM/P0
36
Figura 2.30. Distributia dupa intensitate pentru proba LM/P6’
37
Figura 2.33. Distributia dimensionala dupa intensitate pentru probele investigate
38
2.5.2. Distributie dimensionala dupa numar
Figura 2.44. Distributia dupa numar pentru LM/P0
39
Figura 2.46. Distributia dupa numar pentru LM/P6’
40
Figura 2.49. Distributia dimensionala dupa numar pentru probele investigate
─ Investigatiile structurale prin DLS au evidentiat existenta unor structuri de cateva zeci de nm
(Tabelul 2.4), favorabile procesului de transfer termic/racire, dar fara a afecta sensibil
stabilitatea coloidala a sistemului pe termen lung in conditiile de camp magnetic specifice
transformatoarelor electrice.
41
Tabelul 2.4. Caracteristici magnetice si structurale ale nanofluidelor magnetice selectate
Nr. Magnetizatie Diametru mediu Diametru mediu

Proba
Crt. [Gs] magnetic [nm] hidrodinamic [nm]
1 LM/P0 =0,914g/cm3 65 6,07 47

2 LM/P6 =0,910g/cm3 59 6,21 96
3 LM/P6’ =0,937 g/cm3 68 6,12 74
4 LM/P12 =0,918 g/cm3 63 6,74 60
2.6. Studiu analitic privind dependenţa de temperatură şi câmp magnetic a

proprietăţilor termice, de curgere şi magnetice ale nanofluidelor magnetice
Utilizarea nanofluidelor magnetice ca mediu izolator şi de răcire în transformatoare electrice,

treceri izolate ş.a. determină necesitatea cunoaşterii dependenţei proprietăţilor electrice şi termice, de
curgere şi magnetice ale acestora cu temperatura şi câmpul magnetic aplicat. Cunoaşterea acestor
dependenţe este utilă la analiza testelor şi încercărilor la care sunt supuse echipamentele electrice
respective, precum şi la conceperea şi realizarea unor modele teoretice de analiză ale diferitelor
regimuri de funcţionare ale acestora.
Domeniul de temperatură pentru regimul de funcţionare de durată uzual al transformatoarelor
electrice de putere se situează între 40 şi 100 ºC. În cele ce urmează se prezintă o analiză a
proprietăţilor termice, de curgere şi magnetice ale unui nanofluid magnetic de referinţă, având o
compoziţie similară cu probele preparate şi analizate, ale cărui principale caracteristici sunt prezentate
în Tabelul 2.5 şi Tabelul 2.6, pentru acest domeniu de temperatură.
Tabelul 2.5. Proprietăţile fizice ale nanofluidului magnetic analizat
Proba Densitate [g/cm3] Fracţie volumică [%] Magnetizaţie de saturaţie [Gs]
LM/UTR30 (Fe3O4, AO) 0.914 1.1 62
Tabelul 2.6. Proprietăţile fizice ale materialelor de bază (la t = 20 ºC)
Capacitatea Conduct. Diam. Masa Viscozitate Viscozitate

Densitate
Mediul termică masică termică partic. particulei m cinematica dinamica
[kg/m3]
cp [J/kg K] K [W/m K] dp [nm] [kg] ν [m2/s] η [Pa s]
Ulei de 866 1890 0.1245 - - 36.5·10-6 0.0316
transformator
Magnetită 5180 0.888 1.39 8.07 2.265·10- - -
21
42
2.6.1. Capacitatea termică
Capacitatea termică a nanofluidului magnetic este determinată de capacităţile termice ale

componentelor (nanoparticule + surfactant, lichid de bază), de concentraţia de nanoparticule
magnetice şi de prezenţa cîmpului magnetic.
În absenţa câmpului electric, capacitatea termică a nanofluidului magnetic, pentru o anumită
valoare a temperaturii, poate fi descrisă de ecuaţia:
(ρ (t ) ⋅ c(t ))nf = (1 − Φ ) ⋅ (ρ (t ) ⋅ c(t )) f + Φ ⋅ (ρ (t ) ⋅ c(t ))s (2.8)
În vederea determinării capacităţii termice masice a nanofluidului magnetic au fost luate în

considerare următoarele dependenţe cu temperatura ale proprietăţilor corespunzătoare (c, )
materialelor de bază:
a) pentru ulei de transformator:
ρ f (t ) = −0.6t + 878 [kg/m3] (2.9.)
c f (t ) = 5.025t + 1789.5 [J/kg K] (2.10)
unde t [º·C].
b) pentru magnetită:
- presupunem că ρ s (t ) = constant ;
- literatura de specialitate indică pentru magnetită (în pelicule subţiri) următoarea relaţie de
dependenţă pentru variaţia capacităţii termice masice cu temperatura:
cs (T ) = 0.6334 + 0.871 ⋅10 −3 T [J/kg K] (2.11)
unde T [K] – temperatura solidului.

Presupunem că în condiţii de echilibru ansamblul nanoparticule – lichid de bază se află la aceeaşi
temperatură. S-a analizat variaţia capacităţii termice masice cu temperatura pe intervalul de
temperatură 20 – 100 ºC.
În figura 2.50 se prezintă comparativ variaţia capacităţii termice masice a mai multor tipuri de
uleiuri cu temperatura. Se observă că uleiurile sintetice au o capacitate termică masică mai mare
comparativ cu uleiurile minerale de transformator.
43
3000
2500
2000
cp [J/kg K]
1500
1000
500
0
-60 -40 -20 0 20 40 60 80 100 120
t [C]
TR [1] Royal Purple Oil [2] OptiCool Oil [3]
Figura 2.50. Variaţia capacităţii termice masice cu temperatura pentru diferite tipuri de ulei de
transformator
În figura 2.51 se prezintă variaţia capacităţii termice masice cu temperatura pentru nanofluide
magnetice pe bază de ulei de transformator, cu nanoparticule de magnetită (1% fracţie volumică). Se observă că
adăugarea de nanoparticule magnetice reduce capacitatea termică a nanofluidului magnetic faţă de cea a
lichidului de bază, însă se menţine trendul de creştere liniară a capacităţii termice cu temperatura. Precizăm că
s-au luat în considerare dependenţele cu temperatura ale capacităţilor termice ale uleiului, magnetitei, precum şi
dependenţele cu temperatura ale densităţilor uleiului si ale nanofluidului magnetic. S-a presupus că densitatea
magnetitei rămâne constantă în intervalul de temperatură considerat.
2500
c [J/kg K]
2000
1500 y = 4,6137x + 1680,1
1000
0 20 40 60 80 100 120
t [C]
MNF-Tr TR Linear (MNF-Tr)
Figura.2.51.. Dependenţa capacităţii termice masice cu temperatura – comparaţie între lichidul de bază
(UTr) şi nanofluidul magnetic (lichid de bază UTr şi nanoparticule de Fe3O4 cu Φ = 1.1 %)
În ceea ce priveşte influenţa aplicării unui câmp magnetic asupra capacităţii termice masice, pentru un
anumit interval de temperatură, literatura de specialitate consemnează rezultate care indică, pe de o parte
influenţa compoziţiei nanofluidului magnetic (a naturii lichidului de bază şi a nanoparticulelor, a concentraţiei
acestora), iar pe de altă parte influenţa valorii câmpului magnetic şi a orientării acestuia în raport cu câmpul
gravitaţional. Spre exemplu, rezultatele experimentale obţinute de Weisgerber şi Janocha au arătat că prin
aplicarea unui câmp magnetic uniform (DC) orientat perpendicular pe direcţia câmpului gravitaţional,
capacitatea termică masică a unui nanofluid magnetic pe bază de apă creşte (cu până la 48%), în timp ce cea a
unui nanofluid pe bază de ulei nu este influenţată de cîmpul magnetic, pentru intervalul de temperatură 20 – 50
ºC. În ambele cazuri nanoparticulele dispersate au fost din magnetită. Korolev s.a. au analizat influenţa
câmpului magnetic aplicat (având orientarea perpendiculară pe direcţia câmpului gravitaţional) asupra unui
nanofluid magnetic pe bază de ulei de transformator şi magnetită (cu fracţia volumică de 7.4 %) pe un interval
de temperatură între 15 şi 80 ºC, observând că, pentru o valoare constantă a temperaturii, capacitatea termică
44
masică prezintă un maxim pentru domeniul de variaţie al intensităţii câmpului magnetic aplicat. Rezultatele
obţinute de Chiu s.a. pentru un nanofluid magnetic pe bază de apă şi magnetită, într-un câmp magnetic aplicat
cu orientarea paralelă cu cea a câmpului gravitaţional, au arătat că pentru intervalul de temperatură analizat (0 –
100 ºC), capacitatea termică masică scade cu creşterea temperaturii şi a intensităţii câmpului magnetic aplicat.
2.6.2. Conductivitatea termică

Conductivitatea termică este o proprietate termică importantă care indică, în principiu,
abilitatea mediului respectiv de a conduce energia sub formă de căldură. Din analiza unor date
experimentale existente în literatura de specialitate, prezentate în figura 2.52, privind dependenţa de
temperatură şi presiune a conductivităţii termice pentru diferite tipuri de ulei de transformator, se
observă că valoarea acesteia scade liniar cu creşterea temperaturii, iar efectul creşterii presiunii
lichidului este invers celui determinat de creşterea temperaturii.
0,16
0,14
0,12
0,1
y = -0,000x + 0,123
k [W/m K]
0,08
0,06
0,04
0,02
0
-50 0 50 100 150 200
t [C]
k [4] k, p =0.1 MPa [5]
Figura 2.52. Influenţa valorii temperaturii şi a presiunii asupra conductivităţii termice a uleiului de
transformator
Este dovedit că adăugarea de nanoparticule solide (metalice sau nemetalice) dispersate într-un
lichid de bază (apă, etilen glicol, ulei) permite obţinerea unor nanofluide caracterizate de valori
ridicate ale conductivităţii termice efective (rezultante) şi, în acelaşi timp, îmbunătăţirea
performanţelor de transfer de căldură ale acestor medii, comparativ cu lichidul de bază. Printre
nanoparticulele care şi-au dovedit performanţele se numără cele din: cupru şi oxid de cupru, oxid de
aluminiu (Al2O3), oxid de siliciu (SiO2), oxidul de titan (TiO2) etc. Lichidele de bază utilizate cu
precădere sunt apa, amestecul apă – etilen glicol, diferite uleiuri.
Deşi în accepţiunea curentă conductivitatea termică a unui nanofluid are, ca proprietate
globală, aceeaşi semnificaţie ca şi conductivitatea termică a unui material omogen, în realitate
dependenţa sa de proprietăţile componentelor este complexă şi, la stadiul actual, definită empiric, pe
baza unor ipoteze care ţin cont de unele caracteristici ale lichidului de bază şi nanoparticulelor,
precum şi de interacţiunea dintre moleculele lichidului şi complexul nanoparticulă – surfactant cu
purtătorii de energie, la transferul de energie sub formă de căldură.
Pentru a estima conductivitatea termică a unui nanofluid pe bază de ulei de transformator şi
nanoparticule de magnetită, cu fracţia volumică de 1.1% (ρ = 0,914 g/cm3), a fost utilizată relaţia
propusă de S.P. Jang and S.U.S. Choi, care au aratat rolul fundamental al dinamicii nanoparticulelor în
lichidul de bază, dezvoltând un model care include în conductivitatea termică efectivă dependenţa de
temperatură şi de concentraţie, precum şi de dimensiunea nanoparticulei.
df
λeff ≅ λ f (1 − φ ) + λ pφ + 3 λ f φ Re 2d ,nano Pr (2.12.)
dp
45
unde:
- numarul Reynolds este definit ca:
C R.M . d p D p d p
Re d ,nano = = (2.13)
νf l fν f
- coeficientul de difuzie Dp:
k BT
Dp = (2.14)
3πηeff d p
- viscozitatea efectivă a amestecurilor fluide (rel. Einstein), valabilă pentru fracţii volumice mici:
η eff = η f (1 + 2.5φ ) (2.15)
- numarul Prandtl este:

ν eff η eff
Pr = = (2.16)
Dp ρD p
în care:
kB = 1.3807 ·10-23J/K – constanta Boltzmann
T –temperatura absoluta [K]
ρ – densitatea [kg/m3]
dp – raza nanoparticulei [m]
l – drumul liber mediu al fononilor [m]
Calculele au fost realizate pentru intervalul de temperatură 20 – 100 ºC, pentru diametrul
mediu al nanoparticulelor de magnetită a fost utilizată valoarea rezultată din masurători (8. 07 nm),
pentru un diametru mediu echivalent al moleculei pentru ulei s-a considerat valoarea de 1nm, iar
pentru drumul liber mediu al fononilor în ulei s-a presupus valoarea de 5 nm (valabilă pentru C60 –
graphene). Rezultatele obţinute pentru nanofluidul magnetic considerat au fost comparate cu cele ale
lichidului de bază, pe intervalul de temperatură considerat. Din figura 2.53 se observă că deşi
conductivitatea termică efectivă a nanofluidului magnetic scade cu temperatura, datorită scăderii
conductivităţii termice a lichidului de bază, creşterea datorată adăugării de nanoparticule de magnetită
este net superioară valorii de referinţă de la 20 ºC (în condiţiile în care s-a presupus că valoarea
conductivităţii termice a magnetitei rămâne constantă, egală cu cea de la temperatura de referinţă de
20 ºC). Astfel, adăugarea de nanoparticule din magnetită determină îmbunătăţirea proprietăţii termice
analizate, faţă de valoarea corespunzătoare lichidului de bază.
0.14
0.135
kef [W/mK]
0.13
k (TR)
k (MNF), 1.1%
0.125
0.12
0.115
0 20 40 60 80 100 120
t [C]
Figura 2.53. Comparaţie între variaţia conductivităţii termice cu temperatura pentru un ulei de
transformator şi un nanofluid magnetic (lichid de bază – ulei de transformator, nanoparticule – Fe3O4,
cu fracţia volumică de 1,1 %)
46
În ceea ce priveşte efectul câmpului magnetic asupra acestei proprietăţi termice, se poate face
aceeaşi observaţie ca şi în cazul capacităţii termice masice. Rezultatele experimentale prezentate în
literatură, pentru un câmp magnetic uniform, arată că se obţin rezultate diferite în funcţie de orientarea
câmpului în raport cu gradientul de temperatură [2.7 - 2.9]. Pentru cazul în care câmpul magnetic este
perpendicular pe gradientul de temperatură, conductivitatea termică a nanofluidului magnetic este
puţin sau deloc influenţată. Dacă însă câmpul este paralel cu gradientul de temperatură, la temperatura
mediului ambiant (25 ºC) a rezultat o creştere de până la 300 % (în cazul unui nanofluid magnetic pe
bază de kerosen şi nanoparticule de magnetită, cu fracţia volumică de 6.3%).
2.6.3. Viscozitatea cinematică şi dinamică
Proprietăţile reologice ale nanofluidului magnetic sunt de asemenea dependente de

temperatură. În figura 2.54 se compară rezultatele obţinute pentru viscozitatea dinamică a lichidului
de bază şi ale nanofluidului analizat, cu valori ale acestei proprietăţi pentru alte tipuri de uleiuri de
transformator minerale sau sintetice.
0,35
0,3
0,25
0,2
η [Pa s]
0,15
0,1
0,05
0
0 20 40 60 80 100 120
t [C]
Ulei transformator [2] Ulei transformator [6] UTr_LB MNF, 1.1%
Figura 2.54. Variaţia viscozităţii dinamice cu temperatura pentru diferite tipuri de ulei de
transformator, în comparaţie cu viscozitatea nanofluidului magnetic analizat
2.6.4. Magnetizaţia
Pentru a analiza influenţa temperaturii nanofluidului magnetic asupra magnetizaţiei, s- considerat

ecuaţia [2.14]:
M (H , T ) = M s L(H , T ) (2.17)
unde Ms – magnetizaţia de saturaţie a probei,

L(H,T) – funcţia Langevin
L(H , T ) = L(ε ) = coth ε −
1
(2.18)
ε
μ 0 M sVH
în care ε =
kT
47
unde V – volumul particulei magnetice, [m3]
H – intensitatea câmpului magnetic [A/m]
T – temperatura [K]
k – constanta Boltzmann (1.3806 10-23 J/K)
Pentru analiză s-au utilizat următoarele ipoteze:
- nanoparticulele au formă sferică, diametrul magnetic fiind determinat din curba de magnetizare
la temperatura mediului ambiant (Dm = 6.07 nm),
- domeniul de variaţie al temperaturii a fost 20 – 100 ºC.
- Magnetizaţia de saturaţie a magnetitei 4.46 105 A/m [13]
70
60
50
M (T,H) [Gs]
40
30
20
10
0
0 20 40 60 80 100 120
t [ C]
H = 50 kA/m H = 100 kA/m H = 200 kA/m H = 300 kA/m H = 400 kA/m

H = 500 kA/m H = 600 kA/m H =700 kA/m H = 800 kA/m
Figura 2.55. Dependenţa magnetizaţiei probei de nanofluid analizate în funcţie de valoarea câmpului şi
de temperatură
Din fig. 2.55 se observă următoarele:
- pentru toate valorile câmpului aplicat considerate, magnetizaţia probei scade cu creşterea
temperaturii (procentual cu o medie de 10 % pentru o diferenţă de temperatură de 80 ºC, la
câmpuri joase);
- pe măsură ce ne apropiem de valoarea câmpului magnetic corespunzătoare magnetizaţiei de
saturaţie a probei, influenţa temperaturii asupra valorii magnetizaţiei se reduce.
48
Referinte bibliografice pentru Cap. 2.
2.1. Minnesota Taconite as a Microwave-Absorbing Road Aggregate Material for Deicing and Pothole Patching
Applications, Final Report, publicat de Minnesota Department of Transportation, Research Services Section,
August 2004
2.2. J. Lis, P.O. Kellard, Measurements of the thermal conductivity of thin films of magnetite, J. Phys. D: Appl.
Phys. 1 1117-1123, 1968
2.3. F.F. Mamedov, F.A. Kullev, A.G. Azizov, Thermophysical properties of transformer and turbine oils,
Chemistry and technology of Fuel and oils, Vol. 15, 1999, p.26-28
*** - Synthetic Transformer Oil for cooler transformers, www.ro-quip.com
2.4. E. Neacsu, M. Nagi, Tabele, diagrame si formule termotehnice, Lito UPT, 1997
2.5. D. Susa, Dynamic Thermal Modelling of Power transformers, PhD Disertation, Helsinki Univ. of
technology, 2005
2.6. R.L. Grubb, M. Hudis, A. Trant, A transformer thermal duct study of various insulating fluids, Power
Apparatus and systems, IEEE Transactions, Vol. PAS-100, 1981, p.466-473.
2.7. J. Philip et al., Enhancement of thermal conductivity in magnetite based nanofluid due to chainlike structures,
Appl. Phys. Lett. 91(2007), 203108-1- 203108-3.
2.8. I. Djurek et al. Croatica Chemica Acta 80(2007), 529-532.
2.9. Q. Li et al., Exp. Therm. Fluid Sci. 30(2005), 109-116.
2.10. P.Weisgerber, H. Janocha, 6th German Ferrofluid Workshop, Saarbrücken (2005), P66.
2.11. T. Ukai et al., Proc. 7th Int. Conf. ER Fluids and MR Suspensions, Honolulu (1999), p.294-299.
2.12. Jang, S.P., Choi, S.U.S.: Role of Brownian motion in the enhanced thermal conductivity of nanofluids,
Appl. Phys.Letts., Vol.84, No.21, p.4316-4318, 2005
2.13. L. Vekas, D. Bica, O. Marinica, Magnetic nanofluids stabilized with various chain length surfactants,
Rom. Rep. Phys. Vol. 58, p. 257-267, 2006
2.14. B. Berkovski, V. Bashtovoy (Eds.), Magnetic Fluids and Applications, Handbook, Begell House, New
York (1996).
2.15. G. Nedelcu, The heating study of two types of colloids with magnetite nanoparticles for tumours therapy,
Digest Journal of Nanomaterials and Biostructures, Vol3., 2008, p.99-102
2.16. A. Skumiel, M. Labowski, H. Gojzewski, The heating effect of magnetic fluid APG-832 in an alternating
magnetic field, Molecular and Quantum Acoustics, Vol. 28, 2007, p.229-239
2.17. Rasa, M. (2000). Magnetic properties and magneto-birefringence of magnetic fluids. Eur.Phys.
J. E, 2, 265-275.
2.18. Rasa, M., Bica, D., Philipse, A. & Vekas, L. (2002). Dilution series approach for investigation of
microstructural properties and particle interactions in high-quality magnetic fluids. Eur. Phys. J. E, 7,
209- 220.
49
Cap. 3. Sinteza ferofluid INCDIE ICPE - CA
Ferofluidul s-a sintetizat prin metoda coprecipitarii. S-au cantarit 10,8 g FeCl3x6H2O si 5,6g
FeSO4x7H2O care s-au dizolvat in 300 ml apa distilata, urmat de agitare puternica cu agitator
magnetic la 80oC timp de 1 ora. La amestec s-au adaugat 100 ml solutie NaOH 10%. S-a obtinut un
precipitat negru brun care se lasa sa decanteze. S-a spalat cu apa distilata si s-a decantat pana la
obtinerea pH 7. S-a introdus solutie de HCl 0,1 N pentru peptizare si s-a lasat timp de 24 ore pentru
realizarea solutiei coloidale de magnetita. S-a tratat cu acetona pentru indepartarea apei, dupa care s-a
tratat cu toluen si acid oleic (rol de surfactant) s-a incalzit la 90-100oC pentru eliminarea toluenului.
Amestecul magnetita –acid oleic s-a dispersat in ulei de transformator. Proportiile dintre componenti
sunt: 5% magnetita, 10% acid oleic, 85% ulei de transformator. In organigrama 3.1 se prezinta etapele
sintezei ferofluidului magnetic.
50
Organigrama 3.1. Sinteza ferofluidului INCDIE ICPE – CA
1
3.1. Analiza sructurala a ferofluidului magnetic INCDIE ICPE – CA
Asupra materialului pulbere de ferofluid s-a realizat difractia de raze X efectuata la aparatul
difractometru tip Brucker D08 Advance, utilizand radiatia CuKα1 la lungimea de unda λ=1,5405982
Å. Fig. 3.1 prezinta difractograma de raze X a pulberii de magnetita. . Se constata ca s-a obtinut
magnetita cu structura cristalina cubica, cu parametrul de celula a=b=c= 8,3778 Å, valoare in acord cu
valoarea teoretica de 8,39 Å [1]. Dimensiunea medie a cristalitelor calculata cu formula Debye
Scherrer este de 14 nm.
Figura 3.1. Difractograma de raze X pentru magnetita sintetizata
2
3.2. Masuratori de permitivitate a lichidului ferofluidic
3.2.1. Masuratori de permitivitate a lichidului feromagnetic denumit generic T
Variatia permitivitatii lichidului magnetic T in ulei cu frecventa este data in figura 3.2. Lichidul
ferromagnetic prezinta o crestere a permitivitatii cu frecventa.
Figura 3.2. Variatia permitivitatii cu frecventa a lichidului magnetic T in ulei.
Figura 3.3. Variatia permitivitatii cu frecventa a lichidului magnetic T in apa.
3
Avand in vedere ca permitivitatea dielectrica a apei este de 81, iar valorile obtinute sunt foarte
mici, concluzionam ca Fe3O4 a deteriorat proprietatile dielectrice ale apei, conducand la o solutie
mai conductiva. In jurul frecventei de 15MHz, fig.3.3 se pare ca acesta are totusi proprietati
dielectrice mai pronuntate. Proba devine conductiva la frecvente mari, isi pierde proprietatile
dielectrice. Se observa, fig.3.3, ca acesta are un maxim in partea inferioara a domeniului de
frecventa si o scadere apoi a permitivitatii odata cu cresterea frecventei
2 .0
V a ria tia p ie rd e rilo r d ie le ctrice c u fre cv e n ta
1 .8
1 .6
1 .4
Pierderi dielectrice
1 .2
1 .0
0 .8
0 .6
0 .4
0 .2
0 .0
0 200 400 60 0 80 0 1 00 0
F re cv e n ta [H z]
Figura 3.4. Variatia pierderilor dielectrice cu frecventa pentru ferofluid in ulei T.
Se observa ca pierderile dielectrice scad de asemenea cu frecventa, fig. 3.4. De asemenea, impedanta
scade cu frecventa, fig. 3.5-3.6, ceea ce demonstreaza existenta unor proprietati dielectrice pentru
nanofluidul magnetic sintetizat.
4
Figura 3.5. Variatia impedantei cu frecventa , f=40Hz-1KHz
Figura 3.6. Variatia impedantei cu frecventa, f= 600Hz-10KHz
5
3.2.2. Masuratori de permitivitate a lichidului feromagnetic denumit generic B
3.0
Lichid magnetic
Permitivitatea relativa
2.5
2.0
0 200000 400000 600000 800000 1000000
Frecventa [Hz]
1.20E+008
Lichid magnetic
1.00E+008
8.00E+007
Impedanta [ohmi]
6.00E+007
4.00E+007
2.00E+007
0.00E+000
0 200000 400000 600000 800000 1000000

frecventa [Hz]
Figura 3.7. a) si 7b). Variatia permitivitatii relative si a impedantei, cu frecventa f=600Hz-1GHz,

pentru ferofluidul B.
6
0.4 pierderi dielectrice in lichidul magnetic
0.2
Pierderi dielectrice
0.0
-0.2
-0.4
0 200000 400000 600000 800000 1000000

Frecventa Hz
Figura 3.8. Variatia pierderilor dielectrice cu frecventa, ferofluid B.
6 6 5 5 6 6
-1,5x10 -1,0x10 -5,0x10 0,0 5,0x10 1,0x10 1,5x10
0,8 0,8
0,6 0,6
0,4 0,4
0,2 0,2
0,0 0,0
J (T)
-0,2 -0,2
-0,4 -0,4
P3
-0,6 -0,6
-0,8 -0,8
-1,0 -1,0
6 6 5 5 6 6
-1,5x10 -1,0x10 -5,0x10 0,0 5,0x10 1,0x10 1,5x10
H (A/m)
Figura 3.9. Curba de histereziz magnetic in cazul ferofluidului B.

3.1. Y.Nakatani, “Some electrical properties of γ-Fe2O3 ceramics”, Jpn. J.Appl. Phys., 22(1983), 233.
7
Cap.4. Instabilitati superficiale in campuri magnetice constante
4.1. Introducere
Melcher, in anul 1963, a constatat ca o interfata plana dintre doua fluide stationare, dintre care
cel putin unul este magnetizabil, poate fi instabila atunci cand un camp magnetic constant este aplicat
normal la ea. Daca interfata este perturbata, fluxul magnetic este concentrat in varfuri si astfel apar
forte care tind sa amplifice perturbarea in timp ce tensiunea superficiala si forta gravitationala,
presupunand fluidul usor deasupra celui greu, au o influenta stabilizatoare tinzand a diminua
perturbarea. Acest tip de instabilitate este similar celui constatat la interfetele dintre fluide bune
conducatoare electric si fluide dielectrice in prezenta unui camp electric extern, gasita de Melcher
(1963) si de Taylor si Mc. Ewan (1965).
Cawley si Rosensweig (1967) au gasit pe cale experimentala ca exista o deosebire esentiala
intre procesele ce au loc la interfetele electrice-dielectrice si a fluidelor magnetice-nemagnetice, in
sensul ca in cazul fluidelor magnetice se formeaza o structura regulat periodica atunci cand planeitatea
nu mai poate fi mentinuta.
Interesul cunoasterii acestor probleme este, pe de o parte, datorat caracterului ei stiintific, prin
faptul ca fenomenele interfaciale formeaza un domeniu in care mecanica fluidelor difera considerabil
de mecanica ferofluidelor si, pe de alta parte, datorat importantei ei tehnologice, prin faptul ca
instabilitatile interfetelor impun unele limite aplicatiilor tehnice ale ferofluidelor.
Ferofluidele au o comportare paramagnetica bine descrisa de teoria clasica a lui Langevin.
Cum histerezisul practic nu exista, B si H sunt paraleli iar dependenta B ( H ) este neliniara.
Scriind campul perturbat sub forma liniara, liniarizand ecuatiile campului si conditiile de
frontiera si considerand ca fortele magnetice normale la interfata sunt preluate de tensiunea
superficiala se obtine criteriul de stabilitate a ferofluidelor: valoarea critica a magnetizarii care poate
suporta o perturbatie stabila a interfetei si valoarea corespunzatoare a numarului de unda - § 2
Numarul de unda critic poate fi legat de o cantitate masurabila si anume de spatiul dintre doua
varfuri vecine ale suprafetei perturbate. In § 4 se determina aceasta marime pentru o suprafata
perturbata cu simetrie hexagonala.
4.2. Criteriul de stabilitate a ferofluidelor [4.1]
Configuratia geometrica a modelului de calcul este indicata in figura 4.1.
8
Figura 4.1. Configuratia geometrica a modelului de calcul
Campul magnetic perturbat, scris sub forma liniara, este:
⎧⎪ B = B0 + b , b << B0
⎨ (4.1)
⎪⎩ H = H 0 + h , h << H 0
Dependenta B( H ) este de tipul
⎧ ∂B
⎪⎪bz = μˆ hz , μˆ = ∂H la H = H 0
⎨ (4.2)
⎪bx = μ hx , by = μ hy , μ = B0
⎪⎩ H0
Deoarece nu exista curenti de conductie, h deriva dintr-un potential scalar
h = ∇φ (4.3)
tinand cont ca b este sinusoidal, se obtin:
∂ 2φ1 ∂ 2φ1 ∂ 2φ1

μ + μ + μ
ˆ = 0, Δφ2 = 0 (4.4)
∂x 2 ∂y 2 ∂z 2
Perturbatia frontierei
z = z0 ( x , y ) (4.5)
9
satisface ecuatia
∂ 2 z0 ∂ 2 z0
+ 2 + k 2 z0 = 0 (4.6)
∂x 2
∂y
in care k este numarul de unda al perturbatiei interfaciale. Ecuatia (4.6) admite solutii z0 ( x, y )
periodice in x si in y.
Versorul normalei la suprafata z0 ( x, y ) este
∂z0 ∂z
− i − 0 j +k
∂x ∂y
n12 = (4.7)
∂z ∂z
[1 + ( 0 ) 2 + ( 0 ) 2 ]1/ 2
∂x ∂y
iar componenta tangentiala a vectorului H 0 este
∂z0 ∂z ∂z ∂z
H0 i + H 0 0 j + H 0 [( 0 ) 2 + ( 0 ) 2 ]k
∂x ∂y ∂x ∂y
H 0t = n12 × ( H 0 × n12 ) = (4.8)
∂z ∂z
1 + ( 0 )2 + ( 0 )2
∂x ∂y
Liniarizand conditiile pe frontiera, continuitatea componentelor tangentiale ale lui H se

exprima prin:
∂z0 ∂z
[hx + H 0 ] = 0,[hy + H 0 0 ] = 0 (4.9)
∂x ∂y
in care prin operatorul [ ] aplicat marimii de camp f se intelege variatia valorii lui f transversal
interfetei, adica
[ f ] = f 2 − f1 (4.10)
Exprimand pe hx si hy prin φ si integrand se obtine
[φ ] = − z0 [ H 0 ] (4.11)
Continuitatea componentei normale a lui B implica
10
[bz ] = 0 (4.12)
Exprimand ecuatia (11) in functie de magnetizatia M , cum [ B0 ] = 0 si [ M 0 ] = −[ H 0 ] , ecuatiile

(4.11) si (4.12) conduc la
∂φ1 ∂φ
φ1 − φ2 = 0, μˆ = μ0 2 (4.13)
∂z ∂z
unde nu s-au mai pus indicii 1 si 2 la M 0 , μ̂ , μ deoarece numai fluidul 1 este magnetic.
Solutiile ecuatiilor (4.4), (4.5) cu conditiile de frontiera (4.13) si pentru care perturbatiile
descresc cu distanta de la frontiera sunt
z0 M 0 exp(hz ( μ / μˆ ) rz M exp(− hz ) μμˆ

φ1 = , φ2 = 0 0 ,r = (4.14)
1+ r 1+ r μ0 2
Rezulta atunci perturbatia campului
kz0 μ0 M 0
bz = (4.15)
1 + 1/ r
care implica o concentratie a fluxului magnetic la varfurile perturbatiei, deoarece bz este maxim la z0
maxim.
Dupa Cowley si Rosensweig, tensorul tensiunilor magnetice intr-un ferofluid stationar este
1
σ ij = −( p + μ0 H 2 )δ ij + H i B j (4.16)
2
Tensorul este legat de densitatea volumica de forta prin relatia
3 3 ∂σ ij
f = −∇p + ∑∑ ei (4.17)
i =1 j =1 ∂x j
In [4.2] se arata ca in mediile slab magnetizate temporar, relatie (4.17) ce conduce la
f = −∇p + (∇ × H ) × B + μ0 M (∇H ) (4.18)
Termenul al doilea din membrul drept al ecuatiei (4.18) reprezinta contributia curentului de
conductie la densitatea de volum a fortei electromagnetice; in cazul ferofluidelor este nul.
In cadrul teoriei liniarizate
M (∇H ) = M 0∇hz (4.19)
11
si adaugand efectul fortelor gravitationale, ecuatia (4.18) conduce la ecuatia echilibrului ferofluidului
p + ρ gz − μ0 M 0 hz = ct (4.20)
cu consecinta
[ p ] = gz0 Δρ − μ0 M 0 hz (4.21)
Pentru eliminarea termenului [ p ] se folosesc teoremele demonstate in Anexa 2: T1: Fortele

superficiale cauzate de variatia discontinua a lui μ sunt normale pe suparafata de discontinuitate si
T2: Fortele superficiale pot fi preluate de tensiunea superficiala. Din ecuatia (16), tinand cont ca
[ H xy , Bz ] = 0 , se calculeaza succesiv:
⎧ 1 1
⎪[σ zz ] = −[ p ] − [ H z Bz − 2 μ0 H z ] = −[ p ] − 2 [ M z ]
2 2
⎪
⎪−[ M z ] = M 0 + 2 M 0 mz
2 2
⎨ (4.22)
⎪[σ zz ] = Tk z0
2
⎪ 1
⎪[ p ] = μ0 M 0 2 + μ0 M 0 mz − Tk 2 z0
⎩ 2
Eliminand termenul [ p] din ecuatiile (4.21) si (4.22) si cu ecuatia (4.15) se obtine relatia
μ0 M 0 2 g Δρ
= + kT (4.23)
1 k
1+
r
care conduce la criteriul de stabilitate a ferofluidului
g Δρ 1
kcrt = , μ0 M crt 2 (1 + ) = 2 gT Δρ (4.24)
T r
adica sunt determinate valoarea minima a magnetizatiei care poate suporta o perturbatie stabila si
numarul de unda corespunzator. Domeniul de variatie a termenului 1/ r este intre unitate
(permeabilitate efectiva mica) si zero (permeabilitate infinita). Chiar daca r este necunoscut, M crt se
determina in interiorul unui factor de 2.
4.3. Date experimentale[4.1]
Ferofluidele folosite in experimente au fost preparate prin metoda dispersarii mecanice. Pentru
studiul interfetei ferofluid-apa si ferofluid-aer s-a preparat un ferofluid pe baza de petrol si magnetita
cu acid oleic ca agent stabilizant. Din ferofluidul cu densitatea de 1500 kg/m3, prin diluarea cu petrol,
s-au obtinut probe cu densitatea de pana la 792 Kg/m3 (densitatea petrolului).
Curbele de magnetizare au fost ridicate prin folosirea unor probe cilindrice de ferofluid cu
raportul lungime/diametru=4. Valorile magnetizatiilor de saturatie cresc liniar cu densitatea.
Extrapolarea la densitatea magnetizatiei solide masive da 65% din valoarea magnetizatiei materialului
masiv pun; discrepanta se poate datora particulelor straine introduse in timpul macinarii, cat si reactiei
12
agentului stabilizant cu particulele in suspensie, la suprafata lor, avand ca rezultat un produs
nemagnetic.
Masuratorile tensiunii de suprafata au fost facute cu un tensiometru Du Nouy. Variatia
tensiunii interfaciale cu densitatea ferofluidului nu este mare si s-a gasit o valoare medie de 0,0275
N/m pentru interfata ferofluid-apa.
Campul magnetic perturbator este creat de o pereche de bobine Helmholtz. Ferofluidul a fost
asezat intr-un vas Petri plasat astfel incat campul magnetic sa fie normal la suprafata libera a
ferofluidului.
La cresterea de la zero a campului magnetic, suprafata ferofluidului, observata prin reflexia
luminii, ramane initial plana, exceptand marginile. La o anumita valoare a campului, notata cu Bcrt ,
suprafata se schimba indicand o mica perturbatie centrala. Cresterea campului cu mai putin de 2 %
produce un varf central inconjurat de sase varfuri de inaltime mai mica dispuse intr-o simetrie
hexagonala, distanta dintre varfuri fiind de aproximativ 10 mm. Cu cresterea in continuare a campului,
toata suprafata este acoperita de varfuri, exceptand o banda ingusta in jurul peretelui vasului.
Configuratia interfaciala este foarte stabila; daca ferofluidul este usor agitat, configuratia se reface la
incetarea agitatiei.
4.4. Calculul lungimii critice
Experimentele efectuate arata ca la depasirea unei valori critice a campului magnetic

perturbator, interfata ferofluidului prezinta un pic central inconjurat de sase picuri dispuse intr-o
simetrie hexagonala. Simetria hexagonala este foarte des citata fara a fi si explicata. Existenta ei
sugereaza insa corelarea numarului de unda al perturbatiei cu distanta dintre doua picuri vecine.
Ecuatia suprafetei perturbate z0 ( x, y ) se obtine integrand ecuatia (6).
Cu metoda separarii variabilelor si admitand ca z0 ( x, y ) este periodica si para in x si y se
obtine
z0 ( x, y ) = C[cos α kx ⋅ cos β ky + cos(ky + θ )] (4.25)
in care β 2 = 1 − α 2 , iar θ este un parametru care controleaza inaltimea picului.

In cazul simetriei hexagonale, α = 3 / 2, β = 1/ 2 si rezulta distanta dintre doua picuri vecine
pentru conditia critica
4π
lcrit = (4.26)
3kcrit

4.1. E. Luca si altii – „Ferofluidele si aplicatiile lor in industrie”, Editura Tehnica,
Bucuresti 1978
4.2. G. C. Moisil – „Fizica pentru ingineri”, Editura Tehnica, Bucuresti
4.3. Elena Murgulescu, M. Tirnoveanu si altii – „Geometrie analitica si diferentiala”,
Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1965
4.4. C. I. Mocanu – „Teoria campului electromagnetic”, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti 1981
13
Cap.5. Proiectare si experimentare transformator monofazat de mică putere şi medie tensiune
tip TMOf-24-5, activitatile A. 2.4, respectiv A. 2.5. Experimentare trecere izolată tip
condensator, pentru transformatoare, de tip TIE 123-550/630-C-3100 cu tensiunea nominală de
123 kV
5.1. Proiectare transformator monofazat de mică putere şi medie tensiune tip TMOf-24-5
Modelul experimental: Transformator TMOf-24-5 de medie tensiune (tensiune de linie – 24

kV; putere 5kVA) a fost proiectat în mod special pentru a fi supus la încercări în cadrul acestei teme
de cercetare. Proiectarea sa specială a fost necesară şi din motivul că orice transformator de măsură
sau de mică putere (în mod normal trifazat), de medie tensiune, cu izolaţia în ulei, gata disponibil de
pe piaţă, de fabricaţia curentă (din ţară sau import) are o cantitate de lichid izolant, susceptibilă de a fi
înlocuită cu ferofluid, destul de ridicată, de cîteva ori peste cantitatea limită impusă de 3l în cadrul
cercetării în cauză.
Totodată la un transformator de măsură, chiar funcţionând în regim de transformator de mică
putere, lichidul izolant este solicitat mai mult sub aspect electric decât termic.
La proiectarea acestui transformator s-a avut în vedere totuşi ca, indiferent de rezultatele
concrete privind posibilitatea ferofluidelor de a substitui lichidele izolante clasice, la răcirea şi izolarea
echipamentelor electrice, construcţia propusă să constituie totodată o modalitate de a demonstra
posibilitatea realizării unor transformatoare de mică putere, cu greutate redusă şi mici dimensiuni
utilizabile în instalaţii de medie tensiune. Cantitatea de lichid izolant clasic foarte redusă, realizarea cu
o tehnologie simplă adaptabilă unei automatizări pentru o fabricaţie de serie mare şi o bună aliniere la
normele ecologice privind recuperarea materialelor deficitare fără producerea de substanţe toxice,
constituie argumente de eficienţă economică de luat în consideraţie.
Utilizarea de peste un secol a uleiului mineral ca mediu izolant şi de răcire în construcţia
echipamentelor electrice, nu a determinat nicidecum o slăbire a preocupărilor privind aspectele legate
de noi tehnologii de aplicat în procesul de fabricaţie şi de întreţinere sau de urmărirea în exploatare a
calităţii sistemelor izolante ce intră în structura lor folosind acest tip de ulei şi în general a interesului
deosebit manifestat la nivel de articole publicate în revistele de specialitate sau prezentărilor recente cu
ocazia diverselor simpozioane, direcţionate asupra sistemelor automate de monitorizare a principalilor
parametri ai izolaţiei în scopul evitării avariilor grave, ca şi a modalităţilor de preîntâmpinare a
proceselor de îmbătrînire prin depistarea la timp a cauzelor ce conduc la degradarea calităţii izolaţiei.
Cu atît mai evident, este de aşteptat ca în cazul ferofluidelor, materiale destul de recent apărute
în tehnică, cu o experienţă de utilizare în scopul propus practic inexistentă, să fie necesare
experimentări dificile, multidisciplinare, care să poată atesta capabilitatea noului material de a concura
cu uleiul mineral sau sintetic, pentru început numai sub aspectul strict al performanţelor de natură
tehnică, nu şi a celor economice.
Încercările pe modele experimentale chiar în condiţiile unor rezultate promiţătoare, trebuie
continuate prin altă suită de încercări care să ateste comportarea bună în timp, sub acţiunea de durată a
14
solicitării de cîmp electric şi termic, ca şi, în general, de încercări complementare în afara unui
echipament anume, pe mostre şi machete pentru stabilirea acelei metode de încercare, (sau preluarea
uneia deja existente în cadrul standarizării CEI), de echivalare a proceselor de îmbătrînire pe durata
vieţii de funcţionare, într-un timp de încercare relativ scurt.
În scopul urmărit de cercetarea indicată, totalitatea încercărilor prevăzute în SFICMET MI
Nr.10/2008 pentru acest tip de transformator ca produs de sine stătător, fig 5.1, nelegat de prezenţa sau
absenţa, ca lichid izolant, a ferofluidului, nu poate fi aplicată decât parţial dat fiind faptul că:
a) – încercările trebuie efectuate pe un singur produs, care în prima etapă are ca lichid izolant şi de
răcire uleiul mineral clasic, iar în a doua etapă, după scurgerea acestuia şi substituirea cu
ferofluid (din motive economice nu a fost posibilă realizarea a două transformatoare TMOf
distincte pentru fiecare tip de ulei);
b) – din motivul expus mai sus, pentru a obţine rezultate cât de cât concludente, încercările ce se
efectuează în prima etapă nu trebuie să conducă la o modificare, prin suprasolicitare termică sau
electrică, a caracteristicilor materialelor izolante din componenţa sa;
c) – condiţiile tehnologice de execuţie, în special în procesul de uscare, vidare, impregnare, au fost
destul de precare nu la nivelul exigenţelor ce se impun în cadrul unui flux tehnologic normal
aplicat la acest tip de echipament;
d) – datorită unei proiectări deficitare, eventual la limită, să nu poată fi posibilă satisfacerea
anumitor performanţe propuse în standardul de firmă.
Din motivele expuse mai sus se impune ca încercările asupra acestui transformator
(model experimental) să aibă un carater specific, în concordanţă cu ceea ce se urmăreşte prin
tema de cercetare.
În cadrul celei de a II-a etape de realizare a proiectului propus, a fost realizat modelul
experimental “Transformator monofazat de mică putere şi medie tensiune tip TMOf-24-5” în vederea
efectuării de încercări comparative cu privire la utilizarea uleiului electroizolant de transformator şi
utilizarea ferofluidelor pentru răcirea transformatorului respectiv.
5.1.1. Breviar de calcul model experimental TMOf-24-5

Anexa3 la Raportul ştiinţific si tehnic, împreună cu SR ICMET MI Nr. 10/08.
5.1.2. Realizare documentaţie de execuţie şi execuţie model experimental, transformator

monofazat de mică putere şi medie tensiune tip TMOf-24-5
În vederea realizării modelului experimental pentru transformatorul monofazat de mică putere

şi medie tensiune tip TMOf-24-5 a fost realizată documentaţia de execuţie (desen de ansamblu general
MP2-8414) şi standardul de firmă SF ICMET MI Nr. 10/2008 pentru evidenţierea caracteristicilor
15
generale ale transformatorului, efectuarea încercărilor şi stabilirea metodelor de încercare. La
elaborarea standardului de firmă s-a avut în vedere CEI 61869-1:2007 – Transformatoare de măsură.
Particularitati si cerinţe generale pentru transformatorul TMOf-24-5.
a) Acest transformator are izolaţia internă de clasă A cu mediul de racire ulei de transformator
(CEI 60296) sau ferofluid (nanofluid magnetic pe bază de ulei de transformator NFM/UTR -
nanoparticule magnetice dispersate în diferite lichide de bază având ca proprietate principală
combinaţia dintre comportarea obişnuită de lichid şi controlul magnetic al poziţiei, curgerii şi al
proprietăţilor) - iar răcirea la exterior prin circulaţia naturală a aerului.
b) Transformatorul TMOf-24-5 poate fi utilizat în reţelele de medie tensiune de 24 kV ca
transformator coborâtor (pentru alimentarea circuitelor la tensiune joasă) sau în standurile de probe, ca
transformator ridicător -sursă de medie tensiune
c) Transformatorul tip TMOf-24- 5 are partea activă–miez magnetic cu înfăşurările de
IT (înaltă tensiune) şi JT (joasă tensiune) fixată într-o cuvă metalică constituită din două jumătăţi
asamblate etanş prin sudură moale şi capabilă de deformaţie elastică pentru preluarea variaţiei cu
temperatura a volumului de ulei.
d) Forma geometrică a cuvei urmăreşte pe aceea a ansamblului parţii active pentru a se reduce
la minimum volumul uleiului special, de tip ferofluid, izolant şi de răcire.
e) Borna de înaltă tensiune este scoasă pe partea semicuvei superioare printr-o
trecere izolată a cărui izolator este de tip compozit.
f) Bornele de joasă tensiune şi borna de nul a înfăşurării de înaltă tensiune sunt
scoase într-o cutie de borne cu grad de protecţie IP44.
g) Circuitul magnetic este de tip în manta, constituit din 2 miezuri identice de formă
rectangulară (tor turtit), dispuse spate-n spate. Fiecare miez este format prin rularea pe un dorn a
benzilor de tablă silicioasă de lăţime diferită astfel ca să rezulte un miez a cărui coloană centrală,
rectilinie, să fie în trepte, de secţiune încadrabilă într-un cerc; pentru introducerea pe coloană a
înfăşurărilor, cele două miezuri sunt tăiate în prealabil, iar zonele de secţionare rectificate pentru a se
asigura un întrefier minim; strângerea celor patru semimiezuri, de forma literii U, pentru reîntregirea
circuitului magnetic, se realizează printr-un sistem de coliere.
h) Înfăşurările de IT şi JT concentrice, din conductoare de cupru, plasate pe coloana centrală a
miezului, sunt impregnate mai întâi în ulei normal şi apoi, după scurgerea acestuia, cufundate în ulei
special care asigură izolaţia internă dintre ele şi faţă de cuvă.
i) Partea activă montată în cuvă, împreună cu trecerea izolată plasată într-un dispozitiv, ce
substituie în mod provizoriu izolatorul compozit, sunt uscate sub vid şi impregnate în ulei normal de
transformator, după care acesta este lăsat să se scurgă şi este substituit cu uleiul special, izolaţia de
hârtie şi cartoanele reţinând, prin impregnare, doar puţin ulei normal.
16
j) Înfăşurarea de înaltă tensiune este cu izolaţie de tip degresiv, cu o singură bornă
izolată cealaltă fiind legată la masă; scoaterea izolată totuşi a acesteia în cutia de borne alături de
şurubul de punere la masă asociat, la un nivelul de izolaţie de 3 kV, ca şi a bornelor înfăşurării de JT,
urmăreste facilitarea programului de încercări prevăzut.
k) Transformatorul tip TMOf-24-5 are răcirea cu simbolizarea ONAN; pentru o creştere a
eficienţei acestui tip de răcire pe semicuva superioară sunt sudate nervuri; prezenţa uleiului special,
ferofluid, contribuie la transmisia mai bună a căldurii interne către cuvă.
l) Prezenţa ca lichid izolant şi de răcire a uleiului special de tip ferofluid, impune un anumit
grad de stabilitate în timp a indicatorilor de calitate ai acestuia, care să ateste că acţiunea de durată a
tensiunii aplicate şi a încălzirii interne relativ ridicate, nu se răsfrânge negativ asupra caracteristicilor
electrice legate de starea izolaţiei interne şi de capacitatea de răcire, pe întreaga durată de viaţă a
transformatorului.
m) Transformatorul TMOf-24-5 se încadrează în dimensiunile de gabarit de
345 x 300 x 525 (Lxlxh mm) o greutate de aproximativ 38 kG din care aproximativ
3 Kg ulei special de transformator sau ferofluid.
Caracteristicile electrice ale transformatorului TMOf-24-5 sunt prezentate în Tab. 5.1
17
Tabelul 5.1.
Nr.crt. Denumire Simbol UM Valoare

1. Frecvenţă f Hz 50
2. Putere de lungă durată SN kVA 5
3. Tensiune nominală primară (a înfăşur. de IT) UPN kVef 20/√3
4. Tensiune nominală secundară (a înfăş.de JT) USN kVef 0,4/√3
5. Raport de transformare UP / US - 50:1
Nivel de izolatie:
tensiune nominală (de linie, maximă- 24/
permanent/ Um / 50/
6. tensiune de ţinere indusă,sub ploaie-40s- UP ~150Hz kVef / 125
150Hz/ / kVef /
tensiune de ţinere impuls -
1,2/50μs U∧ kVmax
7. Tensiune de ţinere aplicată 1min 50Hz US~50Hz kVef 3
(verificare a izolaţiei înfăşurării de JT şi a bornei de nul)
8. Curent primar nominal IPn A 0,433
9. Curent secundar nominal ISn A 21,650
10. Curent de mers în gol I0 % <3
11. Tensiune de scurtcircuit uK % <5
Pierderi: - în gol la 75 0C P0 W 25
12. - în sarcină la 100 0C PK W 210
Raport: curent de anclanşare / curent nominal
13. Iancl./ IPn ; (Iancl.-valoare de varf) & constanta de Iancl./ IPn - kT A/A - s ∼9 & 0,12
timp
14. Compatibilitate electromagnetică (la 1,1Um /√3) RIV μV <2500
15. Nivel al descărcărilor parţiale (la 1,2Um /√3) DP pC <5
16. Capacitate faţă de masă a bornei de IT CTr pF ∼80 3)
Factor de pierderi dielectrice tgδ (la 20 C) tgδ

0 2); 3)
17. - <0,005
18. Linia de fugă a izolatorului trecerii izolate lfugă mm 510
19. Randament (la sarcină cosϕ =0,8 şi la 100 C)
0
η - 0,953
20. Nivel de zgomot ζ dB <40
21. Rezistenţa înfăşurării primare la 200C ±10% RP Ω 564
22. Rezistenţa înfăş. secundare la 200C ±10% RS Ω 0,150
23. Supratemperatura max. admisibilă a infăşurărilor. θCu 0
C 65
În Tabelul 5.2 sunt prezentate caracteristicile electrice şi fizico-chimice ale uleiului de

transformator Tr 30 (coloana a)) şi ale ferofluidului LM/UTR 30 utilizat (coloana b)).
18
Tabelul 5.2.
Nr. Caracteristici UM Ulei Tr Ferofluid

30 LM/UTR30
crt.
a) b)
Vîscozitatea cinematică la :
21,51
- 200C ≤ 16,4
1. mm2/s 10,7
≤ 800
0
- 40 C
200
- 150C
2. Punct de imflamabilitate C 0
≥ 140 140
3. Punct de curgere C 0
≤ -30 -43
4. Densitate kg/cm3 ≤ 0,895 0,8689
5. Tensiunea interfacială la 250C mN/m 40 41
6. Indice de neutralizare mgKOH/g ≤ 0,03 ≤ 0,03
7. Conţinut de apă mg/kg ≤ 30 16
Stabilitate la oxidare: mgKOH/g ≤ 0,40 0,05
8. -indice de neutralizare % ≤ 0,10 nedectabil
-depunere % de masă
9. Tensiunea de străpungere kV ≥ 30 65
0
10. Factor de pierderi dielectrice la 90 C;40-60Hz - ≤0,005 0,0005
Aptitudinile de funcţionare ale transformatorului TMOf-24-5 sunt determinate de respectarea

parametrilor de încărcare nominală în regim de transformator coborâtor sau ridicător (cu o sarcină
legată de bornele înfăşurării secundare conformă cu puterea nominală) şi de condiţiile de mediu
ambiant.
În circuitul de joasă tensiune (indiferent de regimul de funcţionare ca transformator coborâtor
sau ridicător) se montează o siguranţă fuzibilă sau un microîntrerupător automat care să protejeze
transformatorul la supracurenţi de defect ca urmare a unei avarii interne sau externe transformatorului,
prin deconectarea directă sau indirectă a sursei de alimentare.
În figura 5.1 este prezentat desenul de gabarit al TMOf-24-5, iar în figurile 5.2 şi 5.3 este
prezentat modelul experimental.
19
4
1 – Ansamblu cuvă inferioară
2 – Cutie de borne
2 3 – Ansamblu cuvă superioară
4 – Ans. trecere izolată
Figura 5.1. – Desen de gabarit TMOf-24-5
20
Figura 5.2. Model experimental TMOf-24-5
21
Figura 5.3. Model experimental TMOf-24-5 cu vas de expansiune a uleiului
22
5.2. Experimentare model experimental “Transformator monofazat de mică putere şi medie
tensiune tip TMOf-24-5” ce utilizeaza ca dielectric uleiul de transformator respectiv ferofluidul
magnetic LM/UTR30
În vederea efectuării de încercări comparative cu privire la utilizarea uleiului electroizolant de
transformator tip TR 30 şi utilizarea nanofluidului magnetic pe bază de ulei de transformator, s-a
convenit ca încercările asupra model experimental să aibă un carater specific, în concordanţă cu ceea
ce se urmăreşte prin tema de cercetare, după cum se indică mai jos.
5.2.1. Încercarea la încălzire. Modul de lucru.

a) Se va aplica fie metoda indicată la transformatoarele de măsură (alimentarea transformatorului
între borna de IT şi masă cu tensiunea de 20/√3kV, care să determine, prin sarcină corespunzătoare
legată la borne, circulaţia curentului nominal corespunzător puterii de 5kVA la tensiunea de 400√3 V),
fie metoda aplicării tensiunii de scurtcircuit la bornele de JT (care se consideră mai simplă şi mai
potrivită scopului experimentărilor la tema de cercetare) Astfel prin înfăşurarea de JT va circula
curentul nominal de 21,65 A iar prin înfăşurarea primară scurtcircuitată (borna de IT legată la masă),
∼0,433A. Tensiunea de scurtcircuit este de aprox. 21 V.
- Cu ajutorul unui aparat de determinare a temperaturii la distanţă se va măsura temperatura în
punctele a), b), c) indicate în fig. 5.4. Măsurările vor fi de aşa natură, ca interval de timp una faţă de
următoarea, încât să se determine viteza de creştere a acesteia.
- În momentul în care supratemperatura, în punctul cel mai cald, după cel mult 4 ore de funcţionare
are tendinţa să depăşească 300C, se vor determina temperaturile înfăşurărilor prin metoda variaţiei
rezistenţei a căror supratemperatură nu trebuie să depăşească 600C.
- Pentru a nu suprasolicita transformatorul la încălzire, prin verificările indicate se urmăreşte de fapt
stabilirea puterii reale, eventual mai mică de 5 kVA astfel ca să nu se depăşească supratemperatura de
600C.
- Odată stabilită puterea la care se poate supune transformatorul la încercarea de încălzire, se va nota
în finalul încercării diferenţa de nivel în vizorul de sticlă.
b) Verificarea nivelului de DP
Verificarea se va face numai la 1,2 x24/√3kV. Se vor nota şi valorile la 5 şi 10 kV
c) Măsurarea capacităţii trecerii şi a valorii tgδ
Măsurările se fac la JT prin deconectarea punerii la masă a capătului înfăşurării de ÎT
23
Fig. 5.4. - Transformatorul tip TMOf-24-5
aşa cum se prezintă pentru probele indicate
1. Borne secundare JT a; b; c. Zonele de măsurare de la distanţă a

2. Borna de nul a înfăşurării de IT temperaturii pereţilor de cuvă (un aparat de
(legată la borna de punere la pământ) tip Flucke) la încercarea de încălzire
3. Borna de punere la pământ d. Nivelul de ulei (de urmărit la încercarea
4. Borna de IT (legată la unul din de încălzire)
tiranţii ce strâng vizorul cilindric)
24
Fig. 5.5. Aspectul transformatorului racit cu ulei in circuitul de încercare
Fig. 5.6. Aspectul transformatorului racit cu nanofluid magnetic in circuitul de încercare
25
RAPORT Nr. 10356 ICMET Craiova
Circuitul de încercare pentru verificarea încălzirii este prezentat în fig.5.7.
G
I
Tc A
50/5A
K1
K3 K2
mV V
A2 A1
S2 S1
Fig.5.7. Circuitul de încercare pentru verificarea încălzirii
G - Generator K1, K2, K3 - Separatoare
Tc - Transformator de curent mV, V - Voltmetre
I - Întreruptor A1, A2 - Ampermetre
S1 S 2 - Surse de current continuu
Incălzirea transformatorului s-a efectuat prin alimentarea înfăşurării secundare la curentul I=15.15 A
corespunzător puterii 3500VA. Încercarea s-a efectuat până când variaţia temperaturii înfăsurărilor nu
a depăşit 1K pe oră. Alimentarea a fost efectuată cu cabluri de cupru cu secţiunea de (1x16)mm2,
înfăşurarea de înaltă tensiune a fost scurtcircuitată cu cablu de (1x4)mm2.
Temperaturile pe bornele transformatorului şi carcasă s-au măsurat cu multimetru digital METRAHIT
24 S.
Temperatura înfăşurărilor a fost calculată folosind metoda variaţiei rezistenţei.
Pentru măsurarea temperaturii ambiante s-au folosit termometre amplasate la 1m în jurul
transformatorului.
Relaţia folosită pentru calcularea încălzirii este: θ t = ( R t R 0 ) × ( T + θ 0 ) − T
unde: T pentru cupru = 235 ,
θ0= temperatura medie a înfăşurărilor măsurată în stare rece a transformatorului,
θt = temperatura medie a înfăşurărilor măsurată în stare caldă a transformatorului,
Rt= rezistenţa înfăşurării măsurată în starea caldă,
R0= rezistenţa înfăşurării măsurată în starea rece a transformatorului,
Incălzirea înfăşurărilor este: Δθ = θ t - θ a
unde: θ a=temperatura ambiantă finală.
26
5.2.2. Rezultatele obtinute la incercare
5.2.2.1. Încălzirea transformatorului folosind ca lichid de răcire ulei
Tabel 5.3.
Înfăşurări Rezistenţa [Ω] Temperatura ambiantă [°C] Încălzirea Δθ

[K]
R0 Rt θ0 θa calculată specificată
Înfăşurare ÎT 523.03 651.56 11 13 58.45 60
Înfăşurare JT 0.140 0.1672 11 13 45.79 60
Tabel 5.4.
Înfăşurări Mediu ambient [Ω] Încălzire [K]

Masurată Specificată
BORNE ÎT 13 4 75
BORNE JT 13 16.5 75
CARCASA 13 18.8 40
5.2.2.2. Încălzirea transformatorului folosind ca lichid de răcire nanofluid magnetic
Tabel 5.5.

[K]
Înfăşurare ÎT 523.03 638.5 11 11.5 53.83 60
Înfăşurare JT 0.140 0.16396 11 11.5 41.60 60
Tabel 5.6.
Înfăşurări Mediu ambient [Ω] Încălzire [K]

Masurată Specificată
BORNE ÎT 11.5 2 75
BORNE JT 11.5 11 75
CARCASA 11.5 14 40
După încercare nu au fost observate deformaţii.
Aspectul transformatorului în circuitul de încercare este prezentat în figurile 5.5 respectiv 5.6
27
INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE-DEZVOLTARE SI
INCERCARI PENTRU ELECTROTEHNICA
ICMET CRAIOVA
LABORATORUL DE MARE PUTERE
“Ovidiu Rarinca”
200515-CRAIOVA Calea Bucuresti Nr.144
ROMANIA
Telefon: +40 351 402427; Fax: +40251 415482; +40351 404
890;
E-mail : lmp@icmet.ro
RAPORT DE ÎNCERCARE
Nr. 10356
Produsul încercat: Transformator monofazat de mică putere şi medie tensiune

tip TMOf-24-5
încercarea: Verificarea încălzirii conform SF 10/08 tab.4 pct.16
Metoda de încercare: Conform SF 10/08 Anexa 4
Data încercării: 25-26.11.2008
Rezultatul încercării: Rezultatele sunt prezentate în tabelele 5.3-5.6
Şef L.M.P. Responsabil lab. încercări

Dr.ing. George Curcanu Ing. Constantin Iancu
Data elaborării: 02.12.2008
Raportul de încercare conţine 6 pagini şi este elaborat în 4 exemplare din care 3 exemplare pentru client.
Observaţii:
1.Publicarea sau reproducerea acestui raport în oricare altă formă în afară de copierea completă nu este permisă
fără aprobarea scrisă a Laboratorului şi a RENAR
2.Rezultatele se referă numai la produsul încercat.
3.Acreditarea laboratorului sau oricare dintre rapoartele sale de încercare în regim de acreditare nu constituie sau
nu implică ele însele o aprobare a produsului de către RENAR care a acordat acreditarea sau de către oricare alt
organism.
P101-01a
28
RAPORT Nr. 10356
CLIENT: ICMET Craiova CEEM
Str. Calea Bucuresti nr144.
PRODUCATOR: ICMET Craiova CEEM

Str. Calea Bucuresti nr144
1.IDENTIFICAREA PRODUSULUI
Tip : TMOf-24-5
Nr. fabricaţie/an: Model experimental/2008
Specificaţie tehnică / desen: -/MP2-8414
Contract: comandă
16027/24.11.2008
Data primirii produsului: 25.11.2008
Starea produsului la Nou
primire:
2.CARACTERISTICI STABILITE DE PRODUCĂTOR
Putere nominală 3.5 kVA

Tensiune nominală 24/0.4 kV
Curent nominal 0.303/15.15 A
Frecvenţă 50Hz
3.PROGRAMUL ÎNCERCĂRILOR
1. O încercare de verificare a încălzirii transformatorului cu ulei la puterea nominală de 3,5 kVA

până la stabilizarea temperaturii înfăşurărilor.
2. O încercare de verificare a încălzirii transformatorului cu nanofluid magnetic la puterea
nominală de 3,5 kVA până la stabilizarea temperaturii înfăşurărilor.
Încercările s-au efectuat conform procedurii tehnice PT 03.16.
4. RESPONSABIL DE ÎNCERCARE: Ing. Sbora Ilie şi Ing. Boltasu Catalin
5. PREZENŢI LA ÎNCERCĂRI:. Ing. Nouras Florica – ICMET CEEM

Chim. Boros Tiberiu- S.C. Roseal Odorheiu Secuiesc
6. CONŢINUTUL RAPORTULUI DE Oscillograme - ; Tabele 4;

ÎNCERCARE
Fotografii 2; Desene -
29
5.2.3. Analiza si interpretarea rezultatelor
30
5.3. Experimentare trecere izolată tip condensator, pentru transformatoare, de tip TIE cu
tensiunea nominală de 123 kV
Un alt domeniu în care pot fi utilizate ferofluidele este domeniul trecerilor izolate
tip condensator.
Trecerile izolate tip condensator au foarte multe domenii de utilizare cum ar fi trecerile izolate
pentru transformatoare, trecerile izolate pentru aparataj electric, trecerile izolate aer-aer, treceri izolate
pentru hidrogeneratoare, treceri izolate pentru ieşiri de cabluri.
Pentru experimentare a fost aleasă o trecere izolată tip condensator, imersată, de exterior cu
tensiunea nominală de 123 kV şi curentul nominal 630 A, tip TIE 123-550/630-C-3100 , unde 550 kV
reprezintă tensiunea de impuls, C simbolizarea de la condensator şi 3100 mm lungimea liniei de fugă.
În figura 5.8 este prezentat desenul de gabarit al trecerii izolate folosite pentru experimentări.
Trecerea izolată, imersată de exterior are una dintre extremităţi destinată a fi amplasată în aerul
ambiant şi supusă condiţiilor atmosferice exterioare şi cealaltă parte destinată imersiunii într-un mediu
izolant, respectiv un ulei special pentru treceri izolate.
Din punct de vedere constructiv trecerea izolată imersată, de exterior, tip condensator pentru
transformatoare se compune din:
- izolaţia principală prevăzută cu armături de uniformizare a câmpului electric;
- armăturile metalice (flanşe suport, flanşe de presare, capete terminale de racordare la reţea
şi de racordare la înfăşurările transformatoarelor);
- mediul de izolare dintre izolaţia principală şi carcasa de protecţie din porţelan;
- carcasa de porţelan.
31
Figura 5.8. Trecere izolată 123 kV/630A
32
Construcţia acestor treceri izolate este de tip cu ulei propriu, utilizând ulei special pentru treceri
izolate. Partea imersată în ulei ca şi partea protejată cu carcasă de porţelan a corpului izolant
condensator nu trebuie să prezinte exfolieri, zgârieturi sau depuneri neuniforme ale lacului. Trecerea
funcţionează cu partea inferioară imersată în ulei, partea superioară protejată cu carcasa de porţelan,
prinsă pe capacul transformatorului.
Caracteristicile trecerilor izolate, imersate de exterior, tip condensator sunt:
1. Tensiunea nominală Ur: 123 kV;
2. Curentul nominal Ir: 630 A, 1600 A (cele două variante constructive prezentate în
documentaţia de execuţie);
3. Curentul termic de scurtă durată Ith: 25 x Ir, cu tth = 2s;
4. Curentul dinamic nominal Id: 2,5 x Ith;
5. Sarcina la încovoiere: 625 N pentru curentul nominal de 630 A şi 800 N pentru curentul de
1600 A;
6. Unghiul de montaj: trecerile izolate se montează sub un unghi de înclinare de maxim 300
faţă de verticală;
7. Linia de fugă specifică este conform tabelului 5.7:
Tabelul 5.7
Zona de Caracteristica zonei Linia de fugă specifică [mm/kV]

poluare
I Zonă cu atmosferă uşor poluată 16
II Zonă cu atmosferă mediu poluată 20
III Zonă cu atmosferă puternic poluată 25
IV Zonă cu atmosferă foarte puternic poluată 31(28*)
*La această linie de fugă specifică este necesară ungerea porţelanului cu unsori siliconice.
8. Limite de temperatură şi încălzire: limitele de temperatură pentru părţile metalice care vin
în contact cu materialul izolant, în condiţiile de funcţionare normală (la maximul mediei
zilnice a temperaturii aerului ambiant înconjurător) trebuie să fie:
-1200C pentru hârtie acoperită cu răşină şi hârtie impregnată cu răşină:clasa E;
-1050 C pentru hârtie impregnată cu ulei: clasa A.
9. Niveluri de izolaţie standardizate:
- tensiunea de încercare la impuls de trăsnet undă 1,2/50 µs, în stare uscată,
trebuie să fie de 550 kV (valoare de vârf);
- tensiunea de încercare la frecvenţa industrială în stare uscată şi sub ploaie,
timp de 1 min., trebuie să fie de 230 kV (valoare efectivă);
33
In vederea efectuării de încercări comparative cu privire la utilizarea uleiului pentru
treceri izolate şi utilizarea ferofluidelor, trecerea izolată tip condensator pentru transformatoare, tip
TIE 123 kV, 630 A a fost supusă la următoarele încercări considerate reprezentative pentru acest tip de
trecere şi anume:
1. Măsurarea tangentei unghiului de pierderi dielectrice (tanδ) şi a capacităţii la temperatura
ambiantă, conform SR EN 60137:1998, pct. 8.1, înainte şi după încercarea cu tensiune
aplicată (TA);
2. Încercarea cu tensiune aplicată, conform SR EN 60137:1998;
3. Măsurarea nivelului descărcărilor parţiale, conform SR EN 60137;1998, pct.8.4
4. Încercarea la încălzire, conform SR EN 60137:1998, pct. 7.5.
Încercările s-au efectuat în prima fază cu ulei special pentru treceri izolate, în data
de 29.09-01.10.2008, după care trecerea a fost golită şi reumplută cu nanofluid magnetic NFM/UTR.
Încercările de la punctul 1,2,3 au fost efectuate în Laboratorul Înaltă Tensiune în data de 20-
21.11.2008. Rezultatele încercărilor efectuate în LIT sunt cuprinse în raportul de încercare nr
41824/21.11.2008 anexat. Din raportul de încercare respectiv se observă ca valorile capacităţii şi tg δ
măsurate cu nanofluidul magnetic sunt stabile, variaţiile cu tensiunea sunt mici, la fel ca şi atunci când
s-au măsurat cu propriul ulei. Nivelul descărcărilor parţiale se încadrează în valorile impuse în SR EN
60137:1998.
Încercarea la încălzire s-a efectuat în data de 22.11.2008, încercarea s-a efectuat în
paralel pe o trecere cu ulei propriu şi pe trecerea umplută cu nanofluid magnetic pe bază de ulei de
transformator conform schemei prezentată în Raportul de încercare nr. 10355/22.11.2008, anexat,
eliberat de Laboratorul de Mare Putere în cadrul căruia s-a efectuat încercarea. În tabelul 1 din acest
raport de încercare sunt prezentate rezultatele încercării.
5.3.1. Circuitul de încercare pentru verificarea încălzirii, modul de lucru
Circuitul de încercare pentru verificarea încălzirii este prezentat în fig.5.9.

In fig. 5.10 se prezinta aspectul trecerilor izolate in circuitul de încercare.
34
35
Figura 5.10. Aspectul trecerilor izolate in circuitul de încercare
Încercarea de încălzire a fost efectuată monofazat prin trecerea unui curent de 630A/50Hz prin
doua treceri izolate inseriate astfel: una cu nanofluid magnetic, cealalta cu ulei inseriate până când
variaţia temperaturii nu a depăşit 2K pe durata a doua ore.
Alimentarea a fost efectuată cu cabluri de cupru cu secţiunea de (1x400)mm2, conexiunea
temporara de inseriere a trecerilor izolate a fost efectuata din bara de Cu cu sectiunea 50X8 mm2.
Temperaturile s-au măsurat masurat cu sistemul computerizat Keithley Multimeter Integra 2700 cu
termocuple de tip J, având punctele de măsură PM1 ÷ PM9, amplasate ca în fig 1.
Temperatura mediului ambiant a fost măsurată cu ajutorul a trei termocuple, distribuite în mod
egal în jurul cuvei de ulei la jumătatea înălţimii şi la aproximativ 1 m distanţă de aceasta.
5.3.2. Rezultatele incercarii pentru verificarea încălzirii, in cazul trecerii izolate tip TIE 123-
550/630-C-3100
Valorile temperaturilor măsurate sunt prezentate în tabelul 5.8.
36
Tabel 5.8
No. Locul de Limita Temperatura

amplasare Incalzirea Rezerva
punct Natura maxima a finala pentru
masurata incalzire
masura al Material incalzirii Δt≤1K/h
punctului partii
[K] [K]
PM de masura [°C] [°C]
Borna Terminal Cupru /

superioara
trecere cu ulei
conectat la Cupru-Ag
PM1 75 55.06 42.12 32.88
exterior cu
surub
superioara
trecere cu
conectat la Cupru-Ag
PM2 75 54.17 41.23 33.77
NFM/UTR exterior cu
surub
inferioara
PM3 trecere cu
conectat Cupru 70 54.71 15.29
cu surub 67.65
NFM/UTR

inferioara
PM4 trecere cu ulei
conectat Cupru 70 57.97 12.03
cu surub 70.91
PM5 60±2 60.34 -

ULEI - - 73.28
Mediu -
PM9 Ambiant - - -
- 12.94
1)Valoarea medie a temperaturii celor trei puncte

Masurarile au fost efectuate cu incertitudinea de: 3% pentru temperaturi, 3% pentru curent iar nivelul
de incredere P = 95%
Incalzirea pe cablurile de alimentare la distanta de 0.5m de bornele superioare(PM7,PM8) a fost

40,45K respectiv 39.24K, iar incalzirea pe conexiunea temporara(PM6) a fost 51.95K
37
INSTITUTUL NAŢIONAL
DE CERCETARE-DEZVOLTARE
ŞI ÎNCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICĂ
ICMET CRAIOVA
DIVIZIA DE ÎNALTĂ TENSIUNE - DIT

LABORATORUL DE INALTA TENSIUNE – LIT
200515 Craiova, Calea Bucureşti 144

Certificat de înmatriculare: J 16/312/1999; Cod de înregistrare fiscala RO3871599
Telefon 0351 - 404888, 0351 - 404889, 0351 – 402425; Fax 0251 - 415482, 0351 - 404890
RAPORT DE ÎNCERCĂRI
NR. 41824 / 21.11.2008
1. CLIENT: CEEM – ICMET
Str.Calea Bucureşti nr.144, Craiova
2. PRODUCĂTOR: Model experimental
3. PRODUSUL ÎNCERCAT: Trecere izolată tip TIE 123 kV / 630 A

Seria: 348160
4. STANDARD DE REFERINŢĂ: SR EN 60137 / 1998
5. ÎNCERCĂRLE EFECTUATE: A. Cu propriul ulei (29÷30).09.2008 şi

B. Cu nanofluid magnetic pe bază de ulei de transformator NFM /
UTR (Odorheiul Secuiesc) 20.11.2008
I – Măsurarea capacităţilor şi tangentei delta înainte şi după încercarea cu tensiune aplicată
II – Încercarea cu tensiune aplicată
III – Măsurarea descărcărilor parţiale,
6. DATELE ÎNCERCĂRILOR: 29.09.2008; 01.10.2008; 20÷21.11.2008
7. REZULTATUL ÎNCERCĂRII: Produsul a trecut încercările

8. Raportul conţine 6 pagini şi este editat în 4 exenplare din care 3 exemplare pentru client.
ŞEF DIVIZIE ÎNALTĂ TENSIUNE

ŞEF LABORATOR
Ing. Dorin POPA
Ing. Aurel UNGUREANU
________________________________________________________________________________
AVERTISMENTE:
a. Rezultatul încercărilor se referă numai la produsul încercat.
b. Publicarea sau reproducerea conţinutului acestui raport în oricare altă formă decât cea completă este
interzisă fără aprobarea scrisă a diviziei din care face parte laboratorul.
c. Acreditarea laboratorului sau oricare Rapoart de încercare editat în regim de acreditare nu constituie sau nu implică ele însele o
aprobare a produsului de către organismul de acreditare.
_______________________________________________________________________________________________
© ICMET Craiova - 2008
38
RAPORT DE ÎNCERCĂRI Nr. 41824
pag.2
D.I.T.
Conţinut
pagina
¾ Identificarea produsului
3
¾ Caracteristicile tehnice ale produsului
3
¾ Programul încercărilor
3
¾ Responsabil încercare
3
¾ Măsurarea capacităţilor şi tangentei delta înainte şi după tensiunea aplicată 4
¾ Încercarea cu tensiune aplicată 5
¾ Măsurarea descărcărilor parţiale 5
¾ Fotografia
39
pag.3
D.I.T.
1. IDENTIFICAREA PRODUSULUI:
Tip: Trecere izolată tip TIE 123 kV / 630 A
Seriile de fabricaţie / an: 348160
Specificaţie tehnică / desen: -

Contract / comandă: -
Data încercării produsului: 29.09.2008; 01.10.2008; 20÷21.11.2008
Starea produsului la începerea probei: Model experimental
2. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRODUSULUI:

Tensiunea nominală: 123 kV
Curentul nominal: 630 A
Frecvenţa nominală: 50 Hz
3. PROGRAMUL ÎNCERCĂRILOR:
I – Măsurarea capacităţilor şi tangentei delta înainte şi după încercarea cu tensiune aplicată

II – Încercarea cu tensiune aplicată
III – Măsurarea descărcărilor parţiale
4. RESPONSABILI ÎNCERCARE: Ing. Gh.Macovei (I, II)

Ing. T. Nicoară (III)
5. PARTICIPANT LA ÎNCERCARE: Dl. Boroş Tiberiu – SC ROSEAL SA Odorheiul Secuiesc

Ing. F. Nouraş – CEEM - ICMET
40
RAPORT DE ÎNCERCĂRI Nr.41824
pag.4
D.I.T.
A). I. MĂSURAREA CAPACITĂŢILOR ŞI TANGENTEI DELTA
ÎNAINTE ŞI DUPĂ ÎNCERCAREA CU TENSIUNE ALICATĂ (TA)
- cu propriul ulei -
1. Data primirii: 29.09.2008
2. Data încercării: 29.09.2008
3. Condiţii atmosferice: p = 1004 mbari; t = 14,5 oC ± 0,1 oC; h = 61,03 %
4. Norma de încercare: SR EN 60137 / 1998, pct.8.1
Seria trecerii Um înainte de TA [kV] TA Um după TA [kV]
10 74,6 123 10 74,6 123
[kV] [kV] [kV] [kV] [kV] [kV] [kV]
348160 C [pF] 179,12 179,13 179,16 0,85x230=195,5 179,15 179,16 179,19
tg δ [%] 0,51 0,51 0,53 0,50 0,508 0,528
Temperatura uleiului în timpul măsurătorilor (20 ± 0,1) oC
B). I. MĂSURAREA CAPACITĂŢILOR ŞI TANGENTEI DELTA

ÎNAINTE ŞI DUPĂ ÎNCERCAREA CU TENSIUNE ALICATĂ (TA)
- cu nanofluidul magnetic (Odorheiul Secuiesc) -

3. Condiţii atmosferice: p = 1006 mbari; t = 10 oC ± 0,1 oC; h = 54,5 %
Seria trecerii Um înainte de TA [kV] TA Um după TA [kV]
10 74,6 123 10 74,6 123
[kV] [kV] [kV] [kV] [kV] [kV] [kV]
348160 C [pF] 178,48 178,48 178,51 0,85x230=195,5 178,48 178,49 178,52
tg δ [%] 0,69 0,685 0,72 0,68 0,68 0,71
Temperatura uleiului în timpul măsurătorilor (16 ± 0,1) oC

5. Sistemul de măsurare folosit pentru C + tgδ:
- Puntea Schering de înaltă tensiune tip Siemens , seria Z8 – 11 – Y0B - 182.
- Condensator normal, nr.6809606.
Incertitudinea măsurării raportată este ± 0,3 % (pentru capacităţi) şi de ± 0,02 % (pentru tgδ).
Incertitudinea raportată este o incertitudine extinsă, obţinută prin multiplicarea incertitudinii standard compusă cu un factor
de extindere k = 2, asigurându-se astfel rezultatului un nivel de încredere de aproximativ 95 %.
6. Sistemul de măsurare folosit pentru tensiune alternativă:
Sistem măsură 350 kV format din: braţ de IT tip MCF 75 / 350P, nr.853889 şi braţ de JT tip H90,
nr.898939 + voltmetru de vârf tip MU9, nr.892204
41
Incertitudinea pentru tensiunea aplicată este: 1,2 %.
7. Utilajul de încercare folosit: Staţia de 350 kVA / 350 kV, nr.3 - 1963
Obs: Pentru trecerile cu izolaţie hârtie acoperită cu răşină, valoarea tgδ impusă de SR EN 60137 / 1998 este
de 1,5 % la 1,05xUr/√3=74,5 kV, iar creşterea tgδ între 1,05xUr/√3 şi 1,5xUr/√3 nu trebuie să fie mai
mare de 0,4 %.
8. Concluzia: Produsul a trecut încercările.
B
9. Opinii interpretări: Se observă că valorile C+tgδ măsurate cu nanofluidul magnetic sunt stabile, variaţiile cu
tensiunea sunt mici, la fel ca şi atunci când s-au măsurat cu propriul ulei.
pag.5
D.I.T.
A). II. ÎNCERCAREA CU TENSIUNE APLICATĂ (TA)

III. MĂSURAREA NIVELULUI DE DESCĂRCĂRI PARŢIALE
- cu propriul ulei -
3. Condiţiile atmosferice: p = 995 mbari; t = 16,9 oC ± 0,1 oC; h = 64,3 %
Serie trecere Tensiunea de încercare Timp de Tensiunea de Nivel DP
(TA) sau presolicitare menţinere măsurare
[kV] [pC]
[min] [kV]
348160 0,85 x 230 = 195,5 1 1,5xUr/√3=106,5 43

01.10.2008 5
1,05xUr/√3=74,5
B). II. ÎNCERCAREA CU TENSIUNE APLICATĂ (TA)

III. MĂSURAREA NIVELULUI DE DESCĂRCĂRI PARŢIALE
- cu nanofluidul magnetic (Odorheiul Secuiesc) -
3. Condiţiile atmosferice: p = 994 mbari; t = 10,8 oC ± 0,1 oC; h = 52,4 %
Serie trecere Tensiunea de încercare Timp de Tensiunea de Nivel DP
(TA) sau presolicitare menţinere măsurare
[kV] [pC]
[min] [kV]
348160 0,85 x 230 = 195,5 1 1,5xUr/√3=106,5 84

21.11.2008 5
1,05xUr/√3=74,5
5. Sisteme de măsurare şi echipamentul folosit:

- Staţia de 350 kVA / 350 kV, nr.3 - 1963;
- Sistem măsură 350 kV format din: braţ de IT tip MCF 75 / 350P, nr.853889 şi braţ de JT tip H90,
42
- Condensator de cuplaj nr.02: 500 pF
- Ecran pentru înaltă tensiune: φ 400 mm
- Diametru conductor flexibil: φ 200 mm
- Sarcina injectată pentru calibrarea circuitului de măsurare a DP: 25 pC
Calibrator tip PET 2 – 1, seria 893534, CE DKD nr. 0094 / 28.03.2007
- Sistem de măsurare: impedanţa de măsurare tip LDM – 5 / U (seria: 735 35 131) + aparat de măsurat în
bandă largă tip LDS – 6 (seria: 21543181 ) CE DKD nr. 172 / 11.11.2008
Incertitudinea pentru măsurarea nivelului de descărcări parţiale este: 0.5 pC + 0.04q (pC)
Obs: Pentru trecerile cu izolaţie hârtie acoperită cu răşină, nivelele DP impuse de SR EN 60137 / 1998 sunt:
250 pC la 1,5xUr/√3=106,5 kV şi 100 pC la 1,05xUr/√3=74,5 kV.
6. Concluzia: Produsul a trecut încercările.

pag.6
D.I.T.
Fig. 5.11. Masurarea nivelului descarcarilor partiale
43
Cap. 6. Aspecte teoretice şi experimentale privind un transformator cu ferofluide
6.1. Sinteza generala privind obiectivele si contributiile proiectului.

Urmatoarele obiective stiintifice si urmatoarele contributii ale participantilor au loc in acest proiect.
A.Realizarea unui ulei de transformator imbunatatit cu lichid feromagnetic pentru imbunatatirea

parametrilor termici.
B.Realizarea unui ulei de transformator imbunatatit cu lichid feromagnetic cu influente asupra

circuitului magnetic si a fluxurilor de dispersie..
C.Realizarea unui ulei de transformator imbunatatit cu lichid feromagnetic pentru imbunatatirea

izolatiei electrice.
D.Aplicatii ale fluidelor magnetice.
6.2.Generalitati privind abordarea proiectului.

O abordare complete a proiectului implica urmatoarele aspecte teoretice ordonate dupa cum urmeaza;
- Bazele electrotehnicii [1],legi,teoreme,aspecte:

Teoria campului electromagnetic[1]
• Legea magnetizatiei temporare.
• Legea dependentei dintre inductie ,intensitate si magnetizatie in camp magnetic.
• Legea fluxului magnetic.
• Legea inductiei electromagnetice.
• Legea circuitului magnetic.
• Circuite magnetice liniare si neliniare
• Teorema energiei electromagnetice.
• Teorema impulsului electromagnetic.
• Teoremele campului magnetic stationar.
• Teoria magnetilor permanenti.
• Bobina cu miez de fier.
Teoria circuitelor electrice[2]

• Circuite electrice simple –bobina (inductorul)
• Circuite cu bobine
• Circuite de ordinul doi.
• Regimul periodic nesinusoidal.
- Teoria masinilor electrice [3,4,9];

• Campul magnetic in transformatoarele si masinile electrice.
• Transformatorul electric.
• Ecuatiile si teoria tehnica.
• Incercarile transformatorului.
• Functionarea in gol.
• Functionarea in scurtcircuit.
• Functionarea in sarcina.
• Izolatia transformatorului electric.
• Incalzirea si bilantul de puteri.
Studiul a avut ca obiectiv comportarea lichidelor feromagnetice utilizate in aplicatiii cum ar fi
realizarea unui transformator cat si posibilitatea investigarii unor parametrii sau caracteristici
[1,11,12].
44
Astfel din punct de vedere teoretic un prim comentariu se refera la o comparatie intre bobina cu
miez de fier si bobina cu ferofluid. Un prim experiment a inclus realizarea a doua infasurari ; o
infasurare primara (I) si una secundara (II) pe o incinta cilindrica in care a fost introdus un lichid
ferromagnetic .
In tabelul 6.1 sunt prezentate elementele experimentului.
Tab.6.1.
Infasurare I II
Nr.de spire 1000 500
Diametrul conductor 0,2 0,2
Diametrul miezului 35
Parametrii lichidelor feromagnetice experimentate ;
Ca element de circuit se poate aprecia ca lichidul feromagnetic prezinta un caracter neliniar, asa cum
se vede si din caracteristica experimentala curent electric functie de tensiune (Fig.6.1), efectuata la 50
Hz.
Fig.6.1 Caracteristica curent vs. tensiune
Din acest punct de vedere vom comenta în termenii teoriei tehnice [6.3,6.4,6.5] ,adica pe considerarea
pierderilor in circuitul magnetic si pe saturatie. In Fig.6.2 este prezentat montajul experimental
utilizat.
45
Fig.6.2. Schema de incercari pentru investigarea lichidului feromagnetic.
Schemele echivalente ale unei bobine cu miez ferofluidic sunt cele reprezentate in :
- Fig.6.3 schema echivalenta serie ,

- Fig.6.5 schema echivalenta paralel,
- Fig.6.4 diagrama schemei serie,
- Fig.6.6 diagrama schemei paralel.
R Ld
I e
R (fefs )
U
U u
L(ufs )
Fig.6.3 Schema echivalenta serie .
46
jω L(fefs ) Ie
U (s)
R I
fef e
jω Ld Ie
RIe Ie
Fig.6.4 Diagrama de fazori pentru schema echivalenta serie.
R Ld
I e
I R
I L
U R (fefp ) L(ufp )
U u
Fig.6.5 Schema echivalenta paralel.
47
U
jω Ldf Ie
I Uu
R R fef Ie
I L
I e
Fig.6.6. Diagrama de fazori pentru schema echivalenta paralel.
Ecuatiile corespunzatoare celor doua cazuri sunt redate mai jos :
U = R I e + jωLd I e + R (fefs ) I e + jωL(fefs ) (6.1)

U = R I e + j ωL d I e + U u (6.2)
Ie = IR + IL (6.3)
O caracteristica specifica de histerezis pentru ferofluide este cea prezentata in Fig.6.7 (fluidul
feromagnetic B).
6 6 5 5 6 6
- 1 ,5 x 1 0 -1 ,0 x 1 0 -5 ,0 x 1 0 0 ,0 5 ,0 x 1 0 1 ,0 x 1 0 1 ,5 x 1 0
0 ,2 5 0 ,2 5
0 ,2 0 0 ,2 0
0 ,1 5 0 ,1 5
0 ,1 0 0 ,1 0
0 ,0 5 0 ,0 5
J (T)
0 ,0 0 0 ,0 0
-0 ,0 5 -0 ,0 5
-0 ,1 0 P1 -0 ,1 0
-0 ,1 5 -0 ,1 5
-0 ,2 0 -0 ,2 0
-0 ,2 5 -0 ,2 5
6 6 5 5 6 6
- 1 ,5 x 1 0 -1 ,0 x 1 0 -5 ,0 x 1 0 0 ,0 5 ,0 x 1 0 1 ,0 x 1 0 1 ,5 x 1 0
H ( A /m )
Fig.6.7. Ciclul de histerezis pentru ferofluidul B.
Este un ciclu foarte ingust cu intensitatea coercitiva ; H c ≅ 0,3 − 0,5 × 10 5 [ A / m] iar inductia
remanenta Br = 0,02 − 0,03[T ] si domeniul de permeabilitate relativa ; μr = 0,5....1 .
Este evident ca valorile permeabilitatii relative indica faptul ca ferofluidul nu poate fi competitiv cu
tabla feromagnetică cel putin în proiectarea si constructia trasformatoarelor electrice.
48
Ferofluidul utilizat in combinatie cu uleiul de transformator poate cpnstitui o solutie imbunatatita ca
lichid de racire, izolator (dielectric mai bun chiar decit uleiul de transformator),dar poate imbunatatii
chiar fluxurile utile.
In proiectarea si teoria transformatoarelor electrice apar ca elemente importante fluxurile si
inductivitatile de dispersie [6.3,6.4,6.9,6.13,6.14]:
-pentru primarul transformatorului:
φσ 12 = Lσ 12 i1 (6.4)
- pentru secundar:
φσ 21 = Lσ 21i2 (6.5)
Unde fluxurile de dispersie sunt ; φσ 12 , φσ 21 , iar inductivitatile Lσ 12 , Lσ 21 .

In Fig.8 si 9 sunt reprezentate schema echivalenta corespunzatoare teoriei transformatorului electric
(teoria tehnica) cat si diagrama de fazori.
Contributia , chiar in limitele indicate mai sus , al permeabilitatii ferofluidului (combinat cu uleiul de
transformator ) reduce fluxul de dispersie marind fluxul util (care este situat in toate cazurile
transformatoarelor conventionale in circuitul magnetic) si in final imbunatatind parametrii
transformatorului ; micsorind pierderile, fluxul de dispersie, micsorarea factorului de putere (in sensul
π
in care inductivitatile introduc un factor de putere in crestere spre .
2
Fig.6.8 Schema echivalenta a transformatorului cu pierderi in miezul feromagnetic
49
Fig.6.9 Diagrama de fazori la transformatorul cu pierderi in miez
Relatia intre fluxuri fiind referitor la fluxul infasurarii primare cat si al infasurarii secundare ca sume
intre fluxurile utile si cele de dispersie;
φ1 = φu1 + φσ 12 (6.6)
φ2 = φu 2 + φσ 21 (6.7)
Iar relatiile de calcul pentru inductantele de dispersie ;
Nφ NB S N μHSσ 12
Lσ 12 = 1 σ 12 = 1 σ 12 σ 12 = 1 (6.8)
i1 i1 i1
In acest context ecuatiile schemei echivalente neraportate [6.3,6.9] sunt urmatoarele:
U 1 = R1 I1 + jωLσ 12 I1 + jωw1φ1
(6.9)
− U 2 = R2 I 2 + jωLσ 21 I 2 + jωw2 ϕ 2
Unde N1 , Bσ 12 , Sσ 12 , H - numarul de spire din primar, inductia magnetica corespunzatoare fluxului de
dispersie, sectiunea de dispersie si intensitatea campului magnetic in infasurarea primara (similar
pentru inductivitatea de dispersie a secundarului transformatorului). De observat ca inductivitatea de
dispersie este proportionala cu permeabilitatea magnetica.
Explicatia este chiar mai simpla cand se considera reluctanta [6.1,6.3,6.13] circuitului magnetic de
dispersie unde se observa ca marirea permeabilitatii contribuie la micsorarea reluctantei de dispersie si
implicit a pierderilor.:
l
R = σ 12 (6.10)
μSσ 12
6.3 Experimente comparative pe un transformator cu tole respectiv pe acelasi transformator de
la care au fost indepartate tolele si infasurarea a fost imersata in cele doua ferofluide de
refferinta B (fabricat de ROSEAL ) si ferofluidul T (fabricat in cadrul Dep.1.10)
Un alt tip de experimente, fata de studiul experimental al bobinei cu miez feromagnetic, au fost
asimilate din teoria incercarilor transformatorului electric [6.3,6.4,6.9,6.11,6.12].
Au fost efectuate experimente comparative pe un transformator cu tole ,apoi pe acelasi transformator
de la care au fost indepartate tolele si infasurarea imersata in cele doua ferofluide de refferinta B
(fabricat de ROSEAL ) si ferofluidul T (fabricat in cadrul Dep.1.10).In tabele 6.2, 6.3, 6.4 sunt redate
rezultatele experimentale specifice incercarii in gol; U10[V]- tensiunea in gol in primar, I10[mA]-
curentul in primar, cosφ-factorul de putere, P10[V]-puterea absorbita in gol in primar, U20[V]-
tensiunea in secundar, kt raportul de transformare.
50
Tabel 6.2.Incercarea in gol a unui transformator cu tole feromagnetice.
U10[V] I10[mA] cosφ P10[W] U20[V] kt

5 1,29 0,2 0,0013 0,236 21,18
10 2,56 0,25 0,0064 0,508 19,68
20 4,83 0,26 0,025 1,02 19,60
40 9,30 0,27 0,1 2,05 19,51
60 13,80 0,28 0,23 3,11 19,29
80 17,90 0,3 0,43 4,09 19,55
100 22 0,32 0,704 5,10 19,6
120 26,6 0,33 1,05 6,15 19,51
140 30,8 0,36 1,512 7,12 19,66
150 33,2 0,4 1,992 7,61 19,7
Tabel 6.3 Incercarea in gol a unui transformator cu tole cu ferofluid B
U10[V] I10[mA] cosφ P10[W] U20[mV] kt

5 5,36 0,83 0,022 4 1250
10 10,04 0,85 0,085 9 1111
20 20,2 0,86 0,344 25 808
40 39,5 0,87 1,378 58 681
60 57 0,88 3 89 671,1
80 75,31 0,89 5,36 120 666
100 92,34 0,9 8,31 148 675
120 107 0,91 11,68 170 705
140 120,8 0,91 15,288 193 725
150 126,2 0,91 17,199 201 746
Tabel 6.4. Incercarea in gol a unui transformator cu ferofluid T.
U10[V] I10[mA] cosφ P10[V] U20[mV] kt

5 5,10 0,76 0,019 1 5100
20 19,98 0,77 0,309 22 909
40 40,33 0,78 1,25 56 714
60 58,53 0,79 2,77 87 689
80 77,50 0,8 4,96 118 677
100 95,24 0,815 7,76 147 680
120 111,3 0,83 11,05 174 689,6
140 127,2 0,84 14,94 198 707
150 133,1 0,91 18,15 206 728
O prima constatare o reprezinta raportul de transformare care este constant pentru transformatorul
conventional cu tole si valoarea variabila ,cu valori foarte mari a raportului de transformare in cazurile
celor doua fluide utilizate ca circuite magnetice ( se observa valorile foarte mici ale tensiunilor in gol
in secundarul transformatorului la experimentele cu ferofluide).
Un alt comentariu il constituie factorul de putere , curentul de magnetizare I10,
pierderile de magnetizatie P10.
Comparativ cu puterile mici pierdute prin magnetizare la transformatorul conventional (echipat cu
tole feromagnetice) de aproximativ de 1,992W, la transformatorul utilizind lichide feromagnetice
aceste pierderi au ajuns pina 17,199 w la ferofluidul B si 18,15W la transformatorul cu ferofluid
T.Acest lucru se explica prin reluctantele foarte mari in cazul transformatorului cu ferofluid.
51
Din teoria incercarilor in gol ale transformatoarelor [6.3,6.7,6.9,6.11] este cunoscut ca acest tip de
incercare evidentiaza pierderile de magnetizatie.Aceeasi situatie o intilnim comparativ ,in cazul
curentului de magnetizare.
Doua exemple ale oscilografierii tensiunilor din primar si secundar pentru cele doua ferofluide sunt
reprezentate in Fig.6.10 si Fig.6.11. Nu se observa regim deformant deosebit ,deoarece circuitele
magnetice cu ferofluide au permeabilitati mici .
Poate sa constituie un studiu interesant ,tensiunea din secundar pentru diferite tipuri de consumator;
inductiv,capacitiv,rezistiv.
Fig.6.10 Oscilograma inregistrarii tensiunilor din primar si secundar pentru ferofluidul B.
Fig.6.11.Oscilograma inregistrarii tensiunilor din primar si secundar pentru ferofluidul T.
Experimentele au continuat pentru regimul transformator in sarcina.Au fost considerate trei sarcini
rezistive ( cos ϕ = 1 ) diferite : 53,8 ohmi( experimente tabelate in Tab.6.5,6.6,6.7),80,5 ohmi
(tab.6.8,6.9,6.10) si 134 ohmi (tab.6.11,6.12,6.13).
52
Tabel 6.5. Incercarea in sarcina a transformatorului cu tole (R=53,8ohm)
U1[V] I1[mA] P1[W] U2[V] I2[mA] P2[mW] η

5 1,4 0,007 0,214 3,5 0,7 0,1
10 2,86 0,028 0,454 7,15 3,2 0,114
20 5,55 0,11 0,920 14,4 13,2 0,12
40 10,64 0,424 1,83 28,37 51,9 0,122
60 15,38 0,922 2,69 41,72 112,2 0,122
80 20,58 1,646 3,65 56,73 206,9 0.125
100 25,61 2,561 4,45 71,78 319,42 0,124
120 30,72 3,686 5,36 87,1 466,8 0,126
140 35,86 5,02 6,28 102,4 643 0,128
150 38,75 5,81 6,77 111,1 751,47 0,13
Tabel 6.6. Incercarea in sarcina a transformatorului cu ferofluid B
U1[V] I1[mA] P1[W] U2[V] I2[mA] P2[mW] η

5 5,1 0,0255 0,002 0,10 0,0002 0,00008
10 9,92 0,092 0,008 0,19 0,0015 0,000016
20 19,93 0,369 0,023 0,38 0,0087 0,000023
40 39,4 1,576 0,055 0,74 0,004 0,000003
60 56,71 3,402 0,083 1,06 0,088 0,000025
80 75,44 6,035 0,114 1,39 0,158 0,000026
100 91,72 10,73 0,140 1,67 0,23 0,0002
120 107,3 12,84 0,164 1,93 0,316 0,00025
140 121,5 17,01 0,186 2,16 0,401 0,00023
150 126,2 18,93 0,192 2,24 0,403 0,00021
Tabel 6.7. Incercarea in sarcina a transformatorului cu ferofluid T.
U1[V] I1[mA] P1[W] U2[V] I2[mA] P2[W] η

5 5,06 0,025 0,001 0,13 0,0000001 0.000004
10 9,87 0,0987 0,006 0,25 0,0000015 0.000015
20 19,9 0,398 0,021 0,5 0,00001 0,00003
40 39,6 1,584 0,051 1,01 0,000051 0,000032
60 58,1 3,48 0,081 1,45 0,00012 0,000034
80 75,2 6,016 0,107 1,86 0,00019 0.00003158
100 93,6 9,36 0,136 2,29 0,00031 0.0000331
120 109,2 13,04 0,158 2,63 0,00042 0.0000322
140 123,2 17,248 0,178 2,92 0,00052 0.0000301
150 126,8 19,02 0,181 2,97 0,00054 0.000028391
53
Tabel 6.8. Incercarea in sarcina a transformatorului cu tole (R=80,5ohm)

5 1,53 0,0076 0,243 2,80 0,0006 0,078
10 2,72 0,027 0,459 5,12 0,003 0,111
20 5,33 0,106 0,943 10,51 0,009 0,08
40 10,23 0,409 1,89 20,79 0,039 0,095
60 14,87 0,892 2,79 30,61 0,085 0,095
80 20 1,6 3,80 41,80 0,150 0,093
100 24,6 2,46 4,6 51,74 0,238 0,096
120 29,4 3,528 5,53 62,32 0,344 0,097
140 34,81 4,827 6,57 73,7 0,48 0,1
150 37,10 5,565 6,98 78,67 0,549 0,1

5 5,37 0.026856 2 0,11 0.0002 0.0074
10 10,25 0.1025 8 0,20 0.0016 0.0156
20 19,85 0.397 23 0,38 0.00874 0.022
40 38,5 1.54 54 0,73 0.03942 0.02559
60 56,39 3.3834 83 1,05 0.08715 0.0257
80 74,6 5.968 112 1,37 0.15344 0.02571
100 91,36 9.136 139 1,66 0.23074 0.0252
120 107 12.84 163 1,93 0.31459 0.0245
140 122 17.08 187 2,18 0.40766 0.02386
150 126,6 18.99 192 2,24 0.43008 0.022647

5 5,32 0.0266 2 0,10 0.0002 0.00751
10 9,58 0.0958 6 0,18 0.00108 0.01127
20 19,42 0.3884 20 0,36 0.0072 0.01853
40 39,4 1.576 52 0,72 0.03744 0.02375
60 57,9 3.474 82 1,04 0.08528 0.02454
80 75,6 6.048 110 1,35 0.1485 0.02455
100 94,2 9.42 138 1,64 0.22632 0.024025
120 109,4 13.128 162 1,92 0.31104 0.02369
140 124,2 17.388 183 2,13 0.38979 0.02241
150 128,7 19.305 188 2,19 0.41172 0.021327
54
Tabel 6.11. Incercarea in sarcina a transformatorului cu tole (R=134ohm)

5 1,31 0.00655 0,222 1,6 0.0003552 0.05422
10 2,6 0.026 0,473 3,32 0.00157036 0.06039
20 5,1 0.102 0,973 6,72 0.00653856 0.0641
40 9,8 0.392 1,93 13,4 0.025862 0.065974
60 14,2 0.852 2,83 19,6 0.055468 0.0651
80 18,9 1.512 3,82 26,6 0.101612 0.0672
100 23,6 2.36 4,72 33,4 0.157648 0.0668
120 28,5 3.42 5,74 40,3 0.231322 0.067638
140 33,3 4.662 6,71 47 0.31537 0.067646
150 35,6 5.34 7,1 50 0.355 0.066479

5 4,52 0.0226 0,001 0 0 0
10 10 0.1 0,008 0,13 0.00000104 0.0000104
20 19,47 0.3894 0,022 0,24 0.00000528 0.0000135
40 38,87 1.5548 0,055 0,47 0.00002585 0.0000166
60 56,32 3.3792 0,084 0,67 0.00005628 0.0001665
80 75,34 6.0272 0,116 0,89 0.00010324 0.0000171
100 91,37 9.137 0,142 1,06 0.00015052 0.00001647
120 106 12.72 0,165 1,21 0.00019965 0.000015695
140 120 16.8 0,185 1,35 0.00024975 0.00001486
150 124,5 18.675 0,190 1,38 0.0002622 0.00001404

5 5,44 0.0272 0,001 0 0 0
10 9,7 0.097 0,006 0,122 0.000000732 0.00000754
20 19,42 0.3884 0,021 0,232 0.000004872 0.000012543
40 39,31 1.5724 0,053 0,46 0.00002438 0.0000155
60 52,03 3.1218 0,081 0,66 0.00005346 0.0000171
80 76,1 6.088 0,111 0,85 0.00009435 0.000015497
100 93,2 9.32 0,139 1,06 0.00014734 0.0000158
120 109,2 13.104 0,163 1,21 0.00019723 0.0000150
140 121,7 17.038 0,181 1,33 0.00024073 0.00001412
150 128 19.2 0,189 1,40 0.0002646 0.00001378
55
Incercari in gol. Ferofluid B
Fig.6.12. Caracteristica curent vs.tensiune primar
Ferofluid T.
56
Transformator conventional din tole
Incercari in sarcina
Ferofluid B R = 80.5 Ω
57
Fig.6.16 Curentul in sarcina vs. tensiunea primar
Ferofluid B R = 53.8 Ω
58
Ferofluid B, R = 134 Ω
59
Ferofluid T R = 80.5 Ω
Fig.6.21. Caracteristica curent vs.tensiune primar.
60
Ferofluid T R = 53.8 Ω
61
Ferofluid Telipan R = 134 Ω
62
Transformator conventional din tole R = 80.5 Ω
63
Fig.6.27. Caracteristica curent secundar vs.tensiune primar.
Transformator conventional din tole R = 53.8 Ω
Fig.6.28. Caracteristica curent primar vs.tensiune primar.
64
Fig.6.29. Caracteristica curent secundar vs.tensiune primar.
Fig.6.30.Carracteristicile curentilor primari functoie de tensiunea primara la o sarcina de 138 ohmi.
65
Fig.6.31. Caracteristicile curentilor secundari functie de tensiunea primara la o sarcina de 134 ohmi.
Fig.6.32. Caracteristicile puterilor primare functie de tensiunea primara la o sarcina de 134 ohmi.
66
Fig.6.33. Caracteristicile puterilor secundare functie de tensiunea primara la o sarcina de 134 ohmi.
O prima concluzie dupa incercarile in sarcina , randamentul transformatorului conventional cu tole

feromagnetice cu mult superior celor cu lichide feromagnetice.
Tensiunile din secundarul transformatoarelor cu ferofluid net inferioara celui conventional.
Curentii dun infasurarea primara sunt net superiori fata de curentul din transformatorul conventional
(Fig.30), situatie inversa privind curentii din secundar (Fig.6.31) . ceea ce reprezinta implicit puteri
transmise prin circuitul fluidului magnetic foarte slabe(Fig6.32 si Fig.6.33).
Abordarea teoretica indica previzibil o necompetitivitate existenta in ideea de a utiliza fluidul
feromagnetic in constructia transformatoarelor chiar de mici puteri.
Totusi reluctantele ridicate ale ferofluidului indica posibilitati pentru realizarea unor traductoare
rotative sau liniare .
In final, am studiat profilele termice ale transformatorului cu miez de ferofluid, pentru cazul celor
doua ferofluide, dupa o ora de functionare.
Fig.6.34. Transformatorul cu miez de ferofluid.

67
Caracteristicile cilindrului de sticla:
Lcilindru = 125mm
Lbobinaj = 45mm
Dint = 22mm
Dext = 25mm
OC 1,OC 2, Fluke 196 B, SCOPEMETER
Forma de unda sinusoidala
Montaj tip transformator
N1 = 1000spire;N 2 = 500spire.
φ = 0, 2mm.
Dupa 1 ora, ferofluid T. Profile termice.
68
69
Dupa 1 ora, ferofluid B. Profile termice.
70
71
In cadrul aceluiasi program de cercetare, s-a studiat posibilitatea utilizarii lichidului feromagnetic in
aplicatii de actuatie.
Fig. 6.35. Mosorelul bobinei utilizata pentru studiul proprietatilor de actuatie.
Datele constructive ale bobinei.

N = 598 spire
Φ = 0.24 mm izolat
Fig. 6.36. Schema electrica de principiu utilizata pentru studiul proprietatilor de actuatie.
72
Fig. 6.37. Explicativa pentru demonstrarea actuatiei, lichidul B in punctul de maxim.
Fig. 6.38. Explicativa pentru demonstrarea actuatiei, lichidul B in punctul de minim.
73
Fig. 6.39. Explicativa pentru demonstrarea actuatiei, lichidul T in punctul de minim.
Fig. 6.40. Explicativa pentru demonstrarea actuatiei, lichidul B in punctul de maxim

[6.1] C.I.Mocanu,”Teoria cimpului electromagnetic”,Ed.Didactica si pedagogica, 1980,pp.590 -621.
[6.2] C.I.Mocanu,”Teoria circuitelor electrice”,Ed. Didactica si pedagogica,1979.
[6.3] C.Bala, « Teoria masinilor electrice « ,Ed.Tehnica,1980.,pp.86- 135.
[6.4] I.S.Gheorghiu,Al.Fransua,”Tratat de masini electrice”,vol.I-IV,Ed.Academiei ,1970.pp.43 -144.
[6.5] U.Wiener , Măsurări electrice , vol.II, Ed.Tehnică, Bucureşti,1969, pp.50-67.
[6.6] A.Aldenkamp, Rev.Sci.Instr.31,5,p.544,1990.
[6.7] G.K.Jerve,”Incercarile masinilor electrice”,Ed.Tehnica,1968.
[6.8] Al.Fransua, A.Nicolaide,Gh.Trifu, “Masini electrice uzuale, exploatare si regimuri de
functionare”,Ed.Tehnica,1973.
[6.9] R.Richter,”Masini electrice”,vol.I, Ed.Tehnica,1953-1960.
[6.10] A.E. Alexeev,”Constructia masinilor electrice”,Ed.Energetica,1958.
[6.11] D.Carstea,G.Ambrozie, Gh.Udangiu,C.Truta,”Incercarea transformatoarelor”, Ed.Tehnica,
1967.vol.II,pp.34- 123.
[6.12] Ov.Gh.Draganescu, “Incercarile masinilor electrice rotative”, Ed.Tehnica, 1987.
[6.13] St.J.Chapman,”Electric Machinery”,Mc.Graw Hill, Boston,2005.pp.65- 151.
[14] Dep.of Electrical Engineering,Massachsets Institute of Technology,”Magnetic Circuits and
Transformers”,John Wiley &sons,New York,1947.
74
E. Anexe (documentatie de executie, caiet de sarcini, teme de proiectare, buletine de incercari,
atestari, certificari);
Anexa 1 - masuratori VSM

Fisa de masuratori pentru proba LM/P13
@Filename: C:\vsm-lv\Oana\data\2008\LM_UTR_Tibi_05-11-08\LM_UTR_13-VIR.VVD
@Measurement Controlfilename: c:\vsm-lv\Oana\Control\Last-Virgin.VVC
@Signal Manipulation filename: C:\vsm-lv\Oana\settings\6noi2008.cal
@Operator: Oana
@Samplename: LM_UTR_13
@Date: Thursday, November 06, 2008 (2008-11-06)
@Time: 15:36:39
@Test ID: Virgin curve
@Apparatus: DMS-VSM
@System Status = Online
@Sample Orientation and Shape: line parallel with field
@@Sample Dimensions
Shape: Cylindrical; Length: 2.7 [mm] Width: 6.6 [mm] Thickness: 1000.0 [nm] Diameter: 5.5 [mm] Volume: 6.41E-8
[m^3] Area: NaN [mm^2] Mass: 0.08 [g] Nd: 0.00
@@End Sample Dimensions
@Measurement type: Virgin Curve
@Product of: DMS EasyVSM Software version 8.02 (August 28th, 2000)
@@Comments:
@@END Comments
@@Parameters
@@Measurement Preparation Actions
Action 0: Set AC demagnetization factor to 0.5000 [ ] and wait 0.0000 s ; Set Mode = Set and wait till there
Action 1: Set Field Angle to 0.0000 [deg] and wait 0.0000 s ; Set Mode = Set and wait till there
Action 2: Set AC demagnetization to 397.8874 [kA/m] and wait 0.0000 s ; Set Mode = Set and wait till there
@@END Measurement Preparation Actions
@@Measurement Parameters
@Repeat all sections = No
@Number of sections= 3
@Section 0: Virgin; New Plot
@Preparation Actions:
Action 0: Set Gauss Range to 0.0000 [ ] and wait 0.0000 s ; Set Mode = Set and wait till there
@Repeated Actions:
Action 0: Set Applied Field to 0.0000 [kA/m] and wait 0.0000 s ; Set Mode = Set and wait till there; Measure
@Main Parameter = 0 : Applied Field [kA/m].
@Main Parameter Setup:
From: 0.0000 To: 60.0000 Min Stepsize/Sweeprate = 5.0000 Max Stepsize/Sweeprate = 5.0000
Signal change min step = 0.00[%] Signal change max step = 0.00 [%] ; Wait time = 0.00 [sec] Up & Down = No
@Measured Signal(s) = X
@Section 0 END
@Section 1: Virgin
@Section 1 END
@Section 2: Virgin
@Section 2 END
@@Plot Settings
Number of plots: 1
Plot 0: Virgin = On; Section: 0; Signal: X; Label: Vir X; Point style: 2; Interpolation: On; Color: 0; Mirror: Off
@@ENDPlot Settings
@@END Measurement Parameters
@@Instrument Parameters
@Gauss Range: 30 kOe
75
@Emu Range: 400 mEMU
@Torque Range: 4000 dyne cm
@Auto-range emu: No
@Number of averages: 10
@Rot 0 deg cal: -21000
@Rot 360 deg cal: 21000
@Dec Pt. constant: 1000
@Emu dec cal: 100
@Emdac: 8901
@Emu/v: 24.010
@Y Coils Correction Factor: 1.000
@Sample Shape Correction Factor: 1.000
@Coil Angle Alpha: 45.000
@Coil Angle Beta: -45.000
[Data Manipulation]
Image Effect Correction = No
Background Subtraction = Yes Method = Straight Line
Background slope x, y, z [emu/Oe] = -3.024125E-7 0.000000E+0 0.000000E+0
Background Offset x, y, z [emu] = -1.128373E-2 0.000000E+0 0.000000E+0
Angular Sensitivity Correction = No
Remove Slope = No
Remove Signal Offset = No
Remove Field Offset = No
Cubic Spline Interpolation = No # Points = 0
Noise Filter = No Filter Order = 0
Subtract Files = No
[Demagnetizing Field Correction]
Demagnetizing Field Correction = No; Nd = 0.000 (x 4 Pi); Sample Mounted Perpendicular to Field = No
@@END Instrument Parameters
@@END Parameters
@@Columns
@Column Separator:
@Column Contents:
@Number of sections: 3
@Section 0
Column 0: Time since start, Time [s]
Column 1: Applied Field, Applied Field [kA/m]
Column 2: Raw Signal Mx, Moment as measured [memu]
Column 3: Signal X direction, Induction [A/m]
@@END Columns
@@End of Header.
@Time at start of measurement: 15:36:39
@@Data
New Section: Section 0:
9.251000E+0 0.000000E+0 4.510000E-1 1.829339E+2
1.832500E+1 5.013381E+0 2.831100E+1 6.175431E+2
2.725500E+1 9.947184E+0 4.896200E+1 9.397659E+2
3.679300E+1 1.496056E+1 6.390400E+1 1.172995E+3
4.924300E+1 1.989437E+1 7.541800E+1 1.352780E+3
6.138700E+1 2.498733E+1 8.448800E+1 1.494475E+3
7.322100E+1 3.000071E+1 9.181300E+1 1.608962E+3
8.522300E+1 3.493451E+1 9.791400E+1 1.704364E+3
9.384100E+1 3.994789E+1 1.030890E+2 1.785334E+3
1.063110E+2 4.488169E+1 1.074360E+2 1.853392E+3
1.183070E+2 4.989507E+1 1.113070E+2 1.914035E+3
1.289390E+2 5.490846E+1 1.147350E+2 1.967771E+3
1.378800E+2 5.992184E+1 1.178000E+2 2.015849E+3
1.531290E+2 7.989578E+1 1.271910E+2 2.163429E+3
1.627090E+2 9.994930E+1 1.338100E+2 2.267802E+3
1.739710E+2 1.200028E+2 1.388140E+2 2.346997E+3
1.833690E+2 1.398972E+2 1.427250E+2 2.409145E+3
1.962790E+2 1.599507E+2 1.459040E+2 2.459891E+3
2.069010E+2 1.799247E+2 1.485070E+2 2.501652E+3
2.167590E+2 1.998986E+2 1.507500E+2 2.537802E+3
76
2.303410E+2 2.499528E+2 1.551280E+2 2.609016E+3
2.408200E+2 3.000071E+2 1.583240E+2 2.661805E+3
2.523490E+2 3.499021E+2 1.607990E+2 2.703343E+3
2.654140E+2 3.999564E+2 1.627740E+2 2.737097E+3
2.754300E+2 4.499310E+2 1.643950E+2 2.765328E+3
2.892530E+2 4.999057E+2 1.657190E+2 2.788928E+3
2.994040E+2 5.499599E+2 1.668450E+2 2.809447E+3
3.132310E+2 6.000141E+2 1.678030E+2 2.827347E+3
3.233970E+2 6.499092E+2 1.686400E+2 2.843351E+3
3.373820E+2 6.998839E+2 1.693970E+2 2.858112E+3
3.483200E+2 7.499381E+2 1.700250E+2 2.870867E+3
3.594290E+2 7.999127E+2 1.705600E+2 2.882168E+3
@@END Data.
@Time at end of measurement: 15:42:42
@NO Instrument Changes.
@Measurement parameters
Upward Part Downward part Average Parameter 'definition'
Virgin Curve Virgin Curve Parameters
M at H max A/m 2.882E+3 2.882E+3 M at the maximum field
Ms A/m 2.882E+3 2.882E+3 Saturation Magnetization: maximum M measured
Hc' kA/m 23.07 23.07 'Coercive field' of virgin curve: H at M=0.5 Ms
Hs' kA/m 401.66 401.66 Saturation field for the virgin curve, field at which M(H)
reaches 0.95 Ms
Area_vir kA/m * A/m 2.065E+6 2.065E+6 Area under the virgin curve
Perm_0 emu/Oe 1.765E-4 1.765E-4 Initial permeability
@END Measurement parameters
77
@Filename: C:\vsm-lv\Oana\data\2008\LM_UTR_CFEEL_ICPECA_Craiova_05-11-08\LM_UTR_50_odorhei-VIR.VVD
@Operator: Oana
@Samplename: LM_UTR_50_odorhei
@Date: Wednesday, November 05, 2008 (2008-11-05)
@Time: 16:40:28
@Test ID: Virgin Curve
@Apparatus: DMS-VSM
@@Sample Dimensions
@@Comments:
@@END Comments
@@Parameters
@Repeated Actions:
@Section 0 END
@Section 1: Virgin
@Section 1 END
@Section 2: Virgin
@Section 2 END
@@Plot Settings
Number of plots: 1
@@ENDPlot Settings
@Emu Range: 4 EMU
@Auto-range emu: No
78
@Rot 360 deg cal: 21000
@Emu dec cal: 100
@Emdac: 8898
@Emu/v: 24.001
[Data Manipulation]
Remove Slope = No
Subtract Files = No
@@END Parameters
@@Columns
@Column Separator:
@Column Contents:
@Section 0
@@END Columns
@@End of Header.
@@Data
9.717000E+0 0.000000E+0 2.300000E-1 1.794887E+2
1.864200E+1 5.013381E+0 3.900000E+1 7.841750E+2
2.726500E+1 1.002676E+1 7.200000E+1 1.298912E+3
3.663300E+1 1.496056E+1 9.720000E+1 1.692050E+3
4.570100E+1 1.997395E+1 1.182000E+2 2.019718E+3
5.507100E+1 2.498733E+1 1.350000E+2 2.281912E+3
6.416200E+1 3.000071E+1 1.483000E+2 2.489544E+3
7.306900E+1 3.501409E+1 1.601600E+2 2.674727E+3
8.213900E+1 4.002747E+1 1.700000E+2 2.828421E+3
9.456900E+1 4.496127E+1 1.783000E+2 2.958103E+3
1.066990E+2 4.997465E+1 1.852100E+2 3.066121E+3
1.187200E+2 5.490846E+1 1.921300E+2 3.174289E+3
1.306950E+2 6.000141E+1 1.979000E+2 3.264540E+3
1.441630E+2 7.989578E+1 2.159000E+2 3.546323E+3
1.536950E+2 1.000289E+2 2.283000E+2 3.740820E+3
1.665900E+2 1.200028E+2 2.382000E+2 3.896335E+3
1.773510E+2 1.399768E+2 2.453000E+2 4.008201E+3
1.866120E+2 1.600303E+2 2.519000E+2 4.112277E+3
1.961570E+2 1.800042E+2 2.570000E+2 4.192965E+3
2.087640E+2 1.999782E+2 2.613000E+2 4.261181E+3
2.223570E+2 2.499528E+2 2.693000E+2 4.388855E+3
2.355870E+2 3.000071E+2 2.759600E+2 4.495644E+3
2.452860E+2 3.499817E+2 2.808000E+2 4.574055E+3
2.557270E+2 3.999564E+2 2.843000E+2 4.631578E+3
79
2.674050E+2 4.500106E+2 2.879000E+2 4.690664E+3
2.807810E+2 4.999853E+2 2.902200E+2 4.729791E+3
2.903200E+2 5.499599E+2 2.930000E+2 4.776090E+3
3.007630E+2 6.000141E+2 2.950000E+2 4.810233E+3
3.126020E+2 6.499888E+2 2.963000E+2 4.833459E+3
3.244490E+2 6.998839E+2 2.982000E+2 4.866035E+3
3.364600E+2 7.499381E+2 2.992000E+2 4.884589E+3
3.487750E+2 7.999923E+2 3.008000E+2 4.912497E+3
@@END Data.
reaches 0.95 Ms
80
@Operator: Oana
@Time: 11:55:43
@Apparatus: DMS-VSM
@@Sample Dimensions
@@Comments:
@@END Comments
@@Parameters
@Repeated Actions:
@Section 0 END
@Section 1: Virgin
@Section 1 END
@Section 2: Virgin
@Section 2 END
@@Plot Settings
Number of plots: 1
@@ENDPlot Settings
@Emu Range: 4 EMU
@Auto-range emu: No
81
@Rot 360 deg cal: 21000
@Emu dec cal: 100
@Emdac: 8901
@Emu/v: 24.010
[Data Manipulation]
Remove Slope = No
Subtract Files = No
@@END Parameters
@@Columns
@Column Separator:
@Column Contents:
@Section 0
@@END Columns
@@End of Header.
@@Data
1.101800E+1 0.000000E+0 -1.160000E+0 1.578198E+2
1.993900E+1 5.013381E+0 1.685100E+2 2.803119E+3
2.901800E+1 1.002676E+1 2.933000E+2 4.748779E+3
4.145900E+1 1.496056E+1 3.832200E+2 6.150843E+3
5.346400E+1 1.989437E+1 4.518800E+2 7.221483E+3
6.562400E+1 2.498733E+1 5.058200E+2 8.062661E+3
7.745400E+1 3.000071E+1 5.490000E+2 8.736095E+3
8.607700E+1 3.501409E+1 5.851200E+2 9.299470E+3
9.503800E+1 4.002747E+1 6.160000E+2 9.781159E+3
1.074840E+2 4.488169E+1 6.419000E+2 1.018520E+4
1.196300E+2 4.997465E+1 6.642000E+2 1.053314E+4
1.316180E+2 5.490846E+1 6.843000E+2 1.084678E+4
1.434530E+2 5.992184E+1 7.021000E+2 1.112456E+4
1.561660E+2 7.989578E+1 7.572300E+2 1.198517E+4
1.652460E+2 1.000289E+2 7.961700E+2 1.259340E+4
1.751380E+2 1.200028E+2 8.253000E+2 1.304869E+4
1.849880E+2 1.399768E+2 8.481000E+2 1.340531E+4
1.975940E+2 1.600303E+2 8.672000E+2 1.370425E+4
2.082180E+2 1.799247E+2 8.822600E+2 1.394020E+4
2.179570E+2 1.999782E+2 8.958000E+2 1.415246E+4
2.316870E+2 2.499528E+2 9.211000E+2 1.454983E+4
2.419920E+2 3.000071E+2 9.400200E+2 1.484774E+4
2.521550E+2 3.499021E+2 9.552000E+2 1.508734E+4
2.626120E+2 3.999564E+2 9.671300E+2 1.527628E+4
2.741560E+2 4.499310E+2 9.770000E+2 1.543311E+4
82
2.861720E+2 4.999057E+2 9.853000E+2 1.556546E+4
2.995620E+2 5.499599E+2 9.920000E+2 1.567287E+4
3.092760E+2 6.000141E+2 9.983000E+2 1.577405E+4
3.192730E+2 6.499092E+2 1.004100E+3 1.586742E+4
3.312860E+2 6.998839E+2 1.009000E+3 1.594677E+4
3.434540E+2 7.499381E+2 1.013300E+3 1.601676E+4
3.542360E+2 7.999127E+2 1.017200E+3 1.608052E+4
@@END Data.

reaches 0.95 Ms
83
Fisa de masuratori pentru proba LM/P6’
@Filename: C:\vsm-lv\Oana\data\2008\LM_UTR_Tibi_05-11-08\LM_Utr_6prim-VIR.VVD
@Operator: Oana
@Samplename: LM_UTR_6prim
@Time: 11:34:17
@Apparatus: DMS-VSM
@@Sample Dimensions
@@Comments:
@@END Comments
@@Parameters
@Repeated Actions:
@Section 0 END
@Section 1: Virgin
@Section 1 END
@Section 2: Virgin
@Section 2 END
@@Plot Settings
Number of plots: 1
@@ENDPlot Settings
@Emu Range: 4 EMU
@Auto-range emu: No
84
@Rot 360 deg cal: 21000
@Emu dec cal: 100
@Emdac: 8901
@Emu/v: 24.010
[Data Manipulation]
Remove Slope = No
Subtract Files = No
@@END Parameters
@@Columns
@Column Separator:
@Column Contents:
@Section 0
@@END Columns
@@End of Header.
@@Data
1.124000E+1 0.000000E+0 -2.000000E-1 1.727853E+2
2.322300E+1 5.013381E+0 4.604000E+1 8.939222E+2
3.520900E+1 1.002676E+1 8.100000E+1 1.439214E+3
4.718900E+1 1.496056E+1 1.072000E+2 1.847941E+3
5.933500E+1 1.997395E+1 1.270000E+2 2.156902E+3
7.132500E+1 2.498733E+1 1.431500E+2 2.408963E+3
8.332100E+1 3.000071E+1 1.563000E+2 2.614256E+3
9.532600E+1 3.501409E+1 1.678000E+2 2.793828E+3
1.038010E+2 4.002747E+1 1.773000E+2 2.942221E+3
1.162430E+2 4.488169E+1 1.850000E+2 3.062545E+3
1.282390E+2 4.997465E+1 1.921900E+2 3.174932E+3
1.402250E+2 5.490846E+1 1.989800E+2 3.281075E+3
1.522130E+2 6.000141E+1 2.043000E+2 3.364310E+3
1.649060E+2 7.989578E+1 2.222000E+2 3.644534E+3
1.739850E+2 1.000289E+2 2.352000E+2 3.848385E+3
1.838790E+2 1.200028E+2 2.451000E+2 4.003900E+3
1.937300E+2 1.399768E+2 2.530000E+2 4.128237E+3
2.063320E+2 1.600303E+2 2.599300E+2 4.237458E+3
2.169640E+2 1.800042E+2 2.650000E+2 4.317678E+3
2.263830E+2 1.999782E+2 2.700100E+2 4.396963E+3
2.404210E+2 2.499528E+2 2.790000E+2 4.540069E+3
2.507250E+2 3.000071E+2 2.860000E+2 4.652158E+3
2.624090E+2 3.499817E+2 2.920000E+2 4.748653E+3
85
2.753320E+2 3.999564E+2 2.960300E+2 4.814438E+3
2.853630E+2 4.499310E+2 3.003000E+2 4.883964E+3
2.991870E+2 4.999057E+2 3.031000E+2 4.930574E+3
3.089080E+2 5.499599E+2 3.063000E+2 4.983425E+3
3.193700E+2 6.000141E+2 3.083000E+2 5.017568E+3
3.313690E+2 6.499888E+2 3.109000E+2 5.061060E+3
3.432170E+2 6.998839E+2 3.128000E+2 5.093635E+3
3.552250E+2 7.499381E+2 3.140000E+2 5.115308E+3
3.673870E+2 7.999127E+2 3.160000E+2 5.149447E+3
@@END Data.
reaches 0.95 Ms
86
@Operator: Oana
@Time: 15:46:32
@Apparatus: DMS-VSM
@@Sample Dimensions
@@Comments:
@@END Comments
@@Parameters
@Repeated Actions:
@Section 0 END
@Section 1: Virgin
@Section 1 END
@Section 2: Virgin
@Section 2 END
@@Plot Settings
Number of plots: 1
@@ENDPlot Settings
@Emu Range: 4 EMU
@Auto-range emu: No
87
@Rot 360 deg cal: 21000
@Emu dec cal: 100
@Emdac: 8901
@Emu/v: 24.010
[Data Manipulation]
Remove Slope = No
Subtract Files = No
@@END Parameters
@@Columns
@Column Separator:
@Column Contents:
@Section 0
@@END Columns
@@End of Header.
@@Data
9.717000E+0 0.000000E+0 1.000000E+0 1.914923E+2
1.803000E+1 5.013381E+0 4.880000E+1 9.369481E+2
2.663700E+1 9.947184E+0 8.420000E+1 1.489094E+3
3.708100E+1 1.488099E+1 1.098000E+2 1.888468E+3
4.601600E+1 1.997395E+1 1.293000E+2 2.192757E+3
5.539600E+1 2.498733E+1 1.453000E+2 2.442479E+3
6.448200E+1 3.000071E+1 1.578200E+2 2.637952E+3
7.340400E+1 3.501409E+1 1.683000E+2 2.801623E+3
8.247400E+1 3.994789E+1 1.771000E+2 2.939099E+3
9.491200E+1 4.488169E+1 1.842000E+2 3.050074E+3
1.069060E+2 4.997465E+1 1.912400E+2 3.160123E+3
1.190540E+2 5.490846E+1 1.971000E+2 3.251767E+3
1.310360E+2 5.992184E+1 2.023000E+2 3.333128E+3
1.444970E+2 7.989578E+1 2.180000E+2 3.579060E+3
1.545080E+2 9.994930E+1 2.298000E+2 3.764199E+3
1.671070E+2 1.200028E+2 2.383000E+2 3.897894E+3
1.777240E+2 1.399768E+2 2.450000E+2 4.003525E+3
1.869740E+2 1.600303E+2 2.500000E+2 4.082658E+3
1.998910E+2 1.799247E+2 2.549900E+2 4.161626E+3
2.106670E+2 1.998986E+2 2.588000E+2 4.222204E+3
2.268920E+2 2.499528E+2 2.663000E+2 4.342088E+3
2.365950E+2 3.000071E+2 2.718000E+2 4.430793E+3
2.470500E+2 3.499021E+2 2.761000E+2 4.500782E+3
2.588940E+2 3.999564E+2 2.792000E+2 4.552073E+3
88
2.705980E+2 4.499310E+2 2.820000E+2 4.598684E+3
2.826020E+2 4.999057E+2 2.848000E+2 4.645294E+3
2.959820E+2 5.499599E+2 2.869000E+2 4.680996E+3
3.070810E+2 6.000141E+2 2.882500E+2 4.705007E+3
3.186500E+2 6.499888E+2 2.901000E+2 4.736807E+3
3.306610E+2 6.998839E+2 2.911000E+2 4.755352E+3
3.426970E+2 7.499381E+2 2.923000E+2 4.777024E+3
3.550180E+2 7.999127E+2 2.936500E+2 4.801030E+3
@@END Data.
VirginCurve Virgin Curve Parameters
reaches 0.95 Ms
89
@Operator: Oana
@Time: 16:11:33
@Apparatus: DMS-VSM
@@Sample Dimensions
@@Comments:
@@END Comments
@@Parameters
@Repeated Actions:
@Section 0 END
@Section 1: Virgin
@Section 1 END
@Section 2: Virgin
@Section 2 END
@@Plot Settings
Number of plots: 1
@@ENDPlot Settings
@Emu Range: 4 EMU
@Auto-range emu: No
90
@Rot 360 deg cal: 21000
@Emu dec cal: 100
@Emdac: 8901
@Emu/v: 24.010
[Data Manipulation]
Remove Slope = No
Subtract Files = No
@@END Parameters
@@Columns
@Column Separator:
@Column Contents:
@Section 0
@@END Columns
@@End of Header.
@@Data
9.240000E+0 0.000000E+0 2.190000E+0 2.100433E+2
1.831700E+1 5.013381E+0 7.630000E+1 1.365648E+3
2.726800E+1 1.002676E+1 1.282700E+2 2.176111E+3
3.680900E+1 1.496056E+1 1.660000E+2 2.764580E+3
4.924800E+1 1.989437E+1 1.948000E+2 3.213838E+3
6.139100E+1 2.498733E+1 2.170000E+2 3.560218E+3
7.322400E+1 2.992113E+1 2.353000E+2 3.845790E+3
8.184400E+1 3.501409E+1 2.509500E+2 4.090062E+3
9.079600E+1 3.994789E+1 2.638700E+2 4.291765E+3
1.032450E+2 4.488169E+1 2.747500E+2 4.461667E+3
1.153910E+2 4.989507E+1 2.840000E+2 4.606163E+3
1.260000E+2 5.490846E+1 2.929000E+2 4.745203E+3
1.344900E+2 5.992184E+1 3.001000E+2 4.857741E+3
1.500480E+2 7.989578E+1 3.240000E+2 5.231504E+3
1.597540E+2 9.994930E+1 3.402100E+2 5.485391E+3
1.723640E+2 1.200028E+2 3.531000E+2 5.687523E+3
1.829890E+2 1.399768E+2 3.629200E+2 5.841791E+3
1.922600E+2 1.600303E+2 3.709300E+2 5.967848E+3
2.018240E+2 1.799247E+2 3.772000E+2 6.066770E+3
2.144260E+2 1.998986E+2 3.832000E+2 6.161488E+3
2.288100E+2 2.499528E+2 3.941000E+2 6.334374E+3
2.403400E+2 3.000071E+2 4.023000E+2 6.465170E+3
2.534220E+2 3.499021E+2 4.082000E+2 6.560102E+3
2.634280E+2 3.999564E+2 4.133000E+2 6.642571E+3
2.734240E+2 4.499310E+2 4.178000E+2 6.715683E+3
91
2.854320E+2 4.999057E+2 4.210000E+2 6.768529E+3
2.969800E+2 5.498803E+2 4.240000E+2 6.818257E+3
3.103790E+2 6.000141E+2 4.270000E+2 6.867994E+3
3.199240E+2 6.499092E+2 4.292900E+2 6.906649E+3
3.342080E+2 6.998043E+2 4.312800E+2 6.940627E+3
3.453110E+2 7.499381E+2 4.330000E+2 6.970410E+3
3.559880E+2 7.999127E+2 4.342000E+2 6.992078E+3
@@END Data.
reaches 0.95 Ms
Anexa 2
Teorema A1: Fortele superficiale cauzate de variatia discontinua a lui μ sunt normale pe suprafata
de discontinuitate.
Demonstratie:
Folosind tensiunile maxwelliene se determina forta totala F care actioneaza asupra VA integrand
tensiunea pe suprafata exterioara A a volumului V . Contributia suprafetei laterale (de inaltime oricat
de mica) poate fi neglijata si atunci
F = A(Tn 2 + Tn1 ) A 2.1
F H B HB n B2 B 2
fs = = [ H 2 ( B2 n12 ) − n12 2 2 − H1 ( B1n12 ) + n12 1 1 ] = Bn ( H 2 − H1 ) + 12 ( 1 − 2 ) A 2.2
A 2 2 2 2 μ1 2 μ2
Deoarece
1 1
H 2 − H1 = H 2 n − H1n = n12 Bn ( − ) A 2.3
μ2 μ1
B12 = Bn 2 + μ12 H t 2 A 2.4
B2 2 = Bn 2 + μ2 2 H t 2 A 2.5
92
se obtine in final
μ1 − μ2 Bn 2
f s = n12 ( + Ht 2 ) A 2.6
2 μ1μ2
Teorema A2: Fortele superficiale normale sunt preluate de tensiunea superficiala.
Demonstratie:
Daca R1 si R2 sunt razele de curbura principale ale suprafetei z = z0 ( x, y ) , forta normala este data de
ecuatia lui Laplace
1 1
fs = T ( + ) A 2.7
R1 R2
in care T este tensiunea superficiala.

Suma curburilor principale se calculeaza cu relatia [3]
1 1 Gl − 2 Fm + En
+ = A 2.8
R1 R2 EG − F 2
in care
∂z0 2 ∂z ∂z ∂z
E = 1+ ( ) , G = 1 + ( 0 )2 , F = 0 ⋅ 0 A 2.9
∂x ∂y ∂x ∂y
1 ∂ 2 z0 1 ∂ 2 z0 1 ∂ 2 z0 ∂z ∂z
l= , n = , m = , W = [1 + ( 0 ) 2 + ( 0 ) 2 ]1/2 A 2.10
W ∂x 2
W ∂y 2
W ∂x∂y ∂x ∂y
In cadrul teoriei liniare
∂ 2 z0 ∂ 2 z0
E = 1, G = 1, F = 0, W = 1, l = + 2 A 2.11
∂x 2 ∂y
Ecuatia suprafetei interfaciale z = z0 ( x, y ) care permite variatii periodice ale lui z0 dupa x si y este
∂ 2 z0 ∂ 2 z0
+ 2 + k 2 z0 = 0 A 2.12
∂x 2 ∂y
Rezulta atunci
f s = −k 2 z0T A 2.13
93
Anexa 3
BREVIAR DE CALCUL
TRANSFORMATOR DE MICĂ PUTERE, MONOFAZAT,
20/√3// 0,4√3kV; 5kVA, tip TMOf-24-5
(pentru verificari experimentale ale capacitatii de racire si izolare cu nanofluid magnetic pe bază de ulei de
transformator)
Date tehnice nominale: conform SF ICMET MI Nr. 10/2008
Nr. Ansamblul Parametrii constructivi Relaţia de calcul [1], [2], [3], Date Definirea simbolurilor
Desen Calculul efectiv Observaţii
crt. proiectat şi de calcul - UM nomin. impuse* sau alese** UM
Miez 3 trepte, în manta, tăiat Tablă silicioasă
1 - - -
4buc forma U lam. la rece M2
C SC SC–putere 5000 VA
4,5 5000
2 Secţiune –coloană miez [cm2] AC = ⋅ C –Coeficient 4÷6 A= ⋅ = 31,81 real 31,86
2 f f – frecvenţa 50Hz 2 50
3 Inălţimea coloanei [cm] lC 17,2
4 Circuitul
MP4 8502 Lungime circuit magnetic [cm] - lFe. 60,1
magnetic Diametrul min. al cercului
5 - DC 7,2
de înscriere - miez în trepte [cm]
6 Masa [kg] MFe= lFe⋅AC⋅γ⋅10-3 γ-- densitate t.s.l.r. 7,65g/cm
3
MFe=60,1⋅31,86⋅7,65⋅⋅10-3=14,648
7 Inducţia în coloană [T] ** BC =1,47
8 Pierderi - mers în gol active [W] P0 funcţie de MFe şi BC pFe =0,7 [W/kg] P0 = 10,5
9 Pierderi reactive [VA] Funcţie de întrefier şi BC
10 Înfăşurarea de MP4. Tensiune nominală [V] * UJT =400/√3 UJT -
joasă tensiune 8412
(şi notaţiile U JT 400 / 3
11 Număr de spire wJT = wJT = = 222
Anexa 2) 4,44 fA B C C
0,0222 ⋅ 31,86 ⋅ 1,47
12 Curent nominal [A] IJT =SC/ UJT IJT IJT =5000:400/√3 =21,65
13 Densitate de curent [A/mm2] ** jJT=2,8 - -
n- nr conduct în paralel-2; CuE2(4x1)PET2
qCuJT=21,65/2,8=7,73 real 7,72
14 Secţiune conductor [mm2] qCuJT= IJT/ jJT=n·a·b·kr a, b laturile secţiunii 2x3,86=7,72
msp =70g/m ; rΩsp =0,00227Ω/m
kr ~0,96 muchii cu rază, CuE tras
DmJT=(7,2+0,5)+1,6⋅7,72⋅102⋅222:17,2=
15 Diametrul mediu [cm] DmJT = (DC+0,5)+1,6 qCuJT⋅102ּwJT:lC -
7,6+1.50≈9,2
16 Lungimea totală [m] LCuJT = πּwJTּ DmJTּ10/-2 - LCuJT = πּ 222ּ9,2ּ10-2 ≈64
94
17 Masa [kg] MCuJT = LCuJT· mspּ10-3ּ - MCuJT= 64· 70ּ10-2=4,48
18 Pierderi în cupru [W] PCuJT = LCuJTּ rΩspּ (InJT)2 = Pk jt rΩsp - rezist.specif.=0,00027 [Ω/m] PCuJT = 64ּ 0,00227(21,65)2=68
19 Suprafaţa de răcrire [m2]
p -pierderile specifice produse într-
Căderea de temperatură un [cm3] de material [W/ cm3]
p ⋅ ab2 ab - grosimea(radială) a
θ = 0,28 ⋅ în care: bobinei =1,5 [cm] 2,8 ⋅ 0,4 ⋅ 0,2
λm kp - constantă de material, pt. p = 2,14 ⋅ ⋅ 10 − 2
(0,41 + 0) ⋅ 0,22
Căderea de temp.în izolaţie [0C] J JT ⋅ a ⋅ b profile de cupru kp=2,14
⋅ 10 − 2
=0,135
20 p = kp ⋅ a; b; a'; b' - dimensiunile conduct.
(a ' + δ S ) ⋅ b ' blank şi izolat; 0,40 / 0,20 0,0029 ⋅ 0,2 ⋅ 0,41
respectiv 0,41/ 0,22 [cm] λm = = 0,074
λ ⋅ ⋅b ⋅ a ' λm- conductibilitatea termică medie 0,01 ⋅ 0,22
λm = ; [W/cm0C] θ = 0,28⋅0,135⋅1,52 / 0,074=1,15
2 ⋅δ ⋅ b'
λ - conductibilitata termică a izo-
2δ=a'-a=b'-b laţiei conduct.=0,0029 [W/cm0C
2δ = 0,01 [cm]
q - Densitatea de suprafaţă a
pierderilor [ W/m2]
θ buJT = 0,285 ⋅ q 0,6 1,07 ⋅ 2,8 ⋅ 21,65 ⋅ 1
kS - Coeficient de pierderi
q= = 75,42
0,5 ⋅ (0,22 + 1,5)
Căderea de temp. bobină-ulei suplimentare = 0,99
21 (Bobinaj cilindric- conductor 1,07 ⋅ j JT ⋅ I nJT ⋅ k S kac- Coef. de acoperire ≈0,5
q=
profilat)
(
k ac ⋅ a ' + ab ) a’ - Lăţime conductor
ab - Grosimea radială a
[ cm] θ buJT = 0,285 ⋅ 75,42 0,6 = 3,8
bobinei [cm]
22 Înfăşurarea de MP3. Tensiune nominală [kV] *20/√3
23 înaltă tensiune 8416 Curent nominal [A] IIT =SC/ UIT - IIT =5000/20000/√3=0,433
24 (şi notaţiile Densitate de curent [A/mm2] **JIT =2,75 - -
Anexa 2) dCuIT-diametrul conduct. izolat= CuEt2∅0,45/0,512
25 Secţiune conductor [ mm2] qCuIT= IIT / jIT =πּdCuIT2/4 qCuIT= 0,433/ 2,75=0,157
0,512 [mm] 0,159mm2
26 Număr de spire wIT =nTrּ wJT *nTr raport de tranformare =50 wIT =50ּ 222=11100
Diametrul mediu aIT – Cota radială a înfăş. de IT gstrat =0,0512+0,011=0,0622
DmJT = (DeJT+1)+aIT în care wm//strat- nr.mediu de spire / strat aIT =(11100/220)ּ 0,068 = 3,48≈3,5
aIT= (wIT/ wm//strat)ּ gstrat gstrrat -Grosimea 1 strat gstrrat =1,1ּ (0,0512+0,011)=0.068
27 Diametrul mediu [cm]
wm//strat = lm bob/ dCuIT lm bob –Lung. medie de bobinare
gstrrat = 1,1(dCuIT+giz) =11,5 [cm] DmJT =(10,5+1)+3,5=15
giz- Gros. iz.dintre str.=0,011[ cm]
28 Lungimea totală [m] LCuIT = πּwITּ DmITּ10/-2 - LCuIT =πּ 11100 ּ 15ּ 10-2 =5230
29 Masa [kg] MCuIT = LCuIT· mspּ10-3ּ msp -masa /metru =1,48 [g/m] MCuIT = 5230ּ 1,48ּ 10-3= 7,74
rΩsp - rezist.specif la.1000C=0,132
30 Pierderi în cupru [W] PCuIT = LCuITּ rΩspּ (InIT)2 = Pk it PCuIT = 5230ּ 0,132ּ (0,433)2 ≈136
[Ω/m]
31 Suprafaţa de răcrire [m2]
95
p ⋅ ab2 k0 - constantă de material, pt.
θ = 0,28 ⋅ conduct.cupru rotund k0=1,68
λm
λm- conductibilitatea termică medie
J JT ⋅ a ⋅ b [W/cm0C]
p = k0 ⋅ ⋅ 10 − 2 λ - conductibilitatea termică a
(d ' + δ S ) ⋅ d '
Căderea de temp.în izolaţie izolaţiei conduct.=0,0029
32 λ ⋅ ⋅λS ⋅ (d ' + δ S ) [W/cm0C]
λm = λ - conductibilitatea termică a
λ ⋅ δ S + + λS ⋅ d ' izolaţiei dintre straturi δS (folie
poliester 50 μm +hartie 60 μm)
λ =0,002
δS = 0,011 [ cm]
d’’= 0.02 [cm]
Căderea de temp. bobină-ulei
33
(Bobinaj cilindric- conductor rotund)
Suprafaţa exterioară (de răcire)
34 0,3
[ m2]
35 Suprafaţa nervurilor (de răcire[m2] 0,06
36 MP3 Volum [ m3] 0,012
0, 6 K1 =1
8411 ⎡1,05 ⋅ ( Pk + P0 ) ⎤ ⎡1,05 ⋅ (200 k + 60) ⎤
0, 6
37
Căderea de temp între ulei şi θ uc = 0,165 ⋅ k1 ⋅ ⎢ ⎥
AC0 –aria suprafeţei de
convecţie [m2]
θ uc = 0,165 ⋅ ⎢ ⎥ =
cuvă [0C] ⎣ AC 0 ⎦ ⎣ 0,3 ⎦
=9,8
38 MP3 Diametrul barei [mm] ** 2r0 2r0=12
39 Trecere izolată 8603 Numărul de ecrane N 6
⎛ 2α 1 α −1 n ⎞ n
ai1÷ ain =1,0 ; ae1÷ aen =1,6
⎜ − = ⋅ ⎟⋅ α - raportul L1 /LN-1/ α = l1 : lN-1 =25,0:12,0=2,08333
Razele rn ,lungimile Ln, şi
rn = r0 ⋅ β ⎝ α +1 N α +1 N ⎠ N −1 β - relaţia indicată în coloana β1 =1,206; r1 =0,724; l1 =25,0
treptele ecranelor ain (pe latura alăturată
N (α +1) β2 =1,426; r2 =0,856; l2 =22,4
40 n - indicele de ordine al
internă a trecerii) respectiv aen N (α +1)− 2 β3 =1,655; r3 =0,993; l3 =19,8
(pe latura externă a trecerii)
βn = α capacităţilor succesive dintre
β4 =1,883; r4 =1,130 l4 =17,2
Ln +1 = Ln + (ain + a en )
2 ecrane învecinate de la
[cm] bară către ecranul final β5 =2,100; r5 =1,260; l5 =14,6
β6 =2,296; r6 =1,378; l6 =12,0
96
ln
C n = 2π ⋅ ε 0 ⋅ ε r =
r
ln n
rn −1 Constanta dielectrică relativă a C1 =1,221ּ25,0:ln 7,24 /6,0=162,48
l izolaţiei dintre ecrane, film C2 =1,221ּ22,4:ln 8,56 /7,24=163,3
0,555 ⋅ ε r ⋅ n [pF]; poliesteric 50μm :
r εr=2,2
C3 =1,221ּ19,8:ln 9,93 /8,56=162,84
ln n C4 =1,221ּ17,2:ln 11,30/9,93=162,49
41 Capacităţile dintre ecrane [pF] rn −1 Capacitatea trecerii
(neimpregnate in ulei) C5 =1,221ּ14,6:ln 12,60/11,30=163,7
1
ε0 = [F / cm] ⎛ n =6 ⎞ C6 =1,221ּ12,0:ln 13,78/12,60=163,7
4π ⋅ 9 ⋅ 1011 CT = ⎜ ∑ C n ⎟ : N 2 CT =27,18
⎝ n =1 ⎠
97
Fig. A3.1. Sectiuni prin circuitul magnetic al transformatorului model experimental.
98
Anexa 4.
Breviar teoretic; metoda de masurare a permitivitatii, utilizind analizorului de impedanta tip
4294A si a unei celule de testare pentru materiale sub forma lichida tip 16452B
Dielectricii sunt materiale care se caracterizeaza prin stari de polarizatie cu functie de utilizare. Prin
stare de polarizatie electrica se intelege starea materiei caracterizata prin momentul electric al unitatii
de volum diferit de zero. Starea de polarizatie poate fi temporara daca depinde de intensitatea locala a
campului electric in care este situat dielectricul si poate fi de deplasare (electronica sau ionica) sau de
orientare dipolara.
Indiferent de mecanismul de polarizare, in domeniul liniar, interactiunea unui dielectric izotrop
cu campul electric este caracterizata de permitivitatea complexa relativa:
D
ε= = ε′ − jε′′ (A4.1)
ε0 E
unde: D este inductia electrica
E este intensitatea campului electric:
1
ε0 = ⋅ 10−9 F / m, permitivitatea vidului.
36π
Daca un material dielectric cu permitivitatea complexa relativa ε, se introduce intre armaturile

unui condensator avand in vid capacitatea Co in aproximatia ca liniile de camp se inchid in intregime
prin material (efectele de margine sunt neglijabile), admitanta la bornele condensatorului astfel format
are expresia:
Y = jωεC 0 = jω(ε′ − jε′′)C 0 = ωε′′C 0 + jωε′C 0 (A4.2)
Deci, condensatorul cu materialul dielectric intre armaturi este echivalent cu un condensator

fara pierderi, Ce = ε ′ Co, ce are si o rezistenta de pierderi in paralel cu condensatorul, de valoare
1
Re =
ωε ′′C 0
Schema echivalenta si diagrama fazoriala sunt date in Fig. 4. 1.
Figura A4.1. Schema echivalenta si diagrama fazoriala pentru

un condensator cu dielectric intre armaturi.
99
Din schema echivalenta se observa ca partea reala a permitivitatii complexe relative caracterizeaza
dielectricul din punct de vedere al proprietatilor sale de a se polariza (indiferent de mecanismul de
polarizare) si are ca efect cresterea de ε' ori a capacitaţii condensatorului la aceleasi dimensiuni
geometrice, capacitatea condensatorului obtinut fiind :
Ce = ε'Co (A4.3)
Partea imaginara a permitivitatii complexe relative ε , caracterizeaza dielectricul din punct de
''
vedere al pierderilor de energie in material, pierderi modelate prin rezistenta

1
Re = (A4.4)
ωε ′′C 0
In diagrama fazoriala din Fig. 4.1, unghiul ϕ este unghiul dintre tensiunea U aplicata
condensatorului si curentul I care il strabate. Complementarul unghiului de fazaj ϕ se numeşte unghi
de pierderi şi se notează cu δ.
Se defineste tangenta unghiului de pierderi a materialului dielectric, ca fiind raportul:
Pa U ⋅ IR IR 1 ωε ′′ C 0 ε ′′
tgδ ε = = = = = = (A4.5)
Pr U ⋅ IC IC ωC e R e ωε′ C 0 ε′
unde: Pa: puterea activa la bornele condensatorului
Pr: puterea reactiva la bornele condensatorului
Inversul tangentei unghiului de pierderi se numeste factor de calitate al materialului dielectric
si se noteaza cu
1 ε′
Qε = = ωCR = r (A4.6)
tgδ ε ′r′
Permitivitatea complexa relativa poate fi pusa si sub forma:
⎛ ε ′′ ⎞
ε = ε ′⎜1 − j ⎟ = ε′(1 − j ⋅ tgδ ε ) (A4.7)
⎝ ε′ ⎠
In acest caz, partea imaginara ne da o informatie completa asupra pierderilor totale (pierderi
prin polarizare, pierderi prin conductie electrica, pierderi prin ionizare) in dielectric. Din punct de
vedere al utilizatorului de componente, pentru materialul dielectric acesti doi parametri ε' şi tgδε sunt
esentiali.
Datorita structurii fizice si fenomenelor complexe ce se petrec in dielectric cand asupra
acestuia se aplica un camp electric, permitivitatea dielectrica reala ε' si tangenta unghiului de pierderi
tgδε sunt dependente puternic de frecventa si temperatura.
Masurarea permitivitatii complexe a unui material dielectric se face prin compararea
proprietatilor condensatorului cu dielectricul introdus intre armaturi si proprietatile aceluiasi
condensator considerat fara dielectric.
Masuratorile s-au efectuat cu ajutorul analizorului de impedanta tip 4294A, tehnologie
Agilent-figura A4.2 si a unei celule de testare pentru materiale sub forma lichida tip 16452B prezentat
in figura A4.3.
100
Figura. A4.2 Analizor de impedanta 4294 A .
Figura. A4.3. Celula de testare16452A.
Masuratorile se bazeaza pe masurarea directa a Cp si Rp si calcularea cu ajutorul formulei :
Cp 1
εr = α( −j ), (A4.8)
C0 ωC 0 R p
unde α este factorul de corectie dat de formula
ε
α= si ε = +
(ω )
(A4.9)
ε +
εr permitivitatea relativa
Cp capacitatea lichidului
C0 capacitatea aerului
Rp rezistenta paralela echivalenta
ω = 2π f (unde f este frecventa)
101
Anexa 5 INSTITUTUL NAŢIONAL
DE CERCETARE-DEZVOLTARE
ŞI ÎNCERCĂRI PENTRU ELECTROTEHNICĂ
ICMET CRAIOVA
DIVIZIA DE ÎNALTĂ TENSIUNE - DIT
LABORATORUL DE INALTA TENSIUNE – LIT
200515 Craiova, Calea Bucureşti 144

Certificat de înmatriculare: J 16/312/1999; Cod de înregistrare fiscala RO3871599
Telefon 0351 - 404888, 0351 - 404889, 0351 – 402425; Fax 0251 - 415482, 0351 - 404890
RAPORT DE ÎNCERCĂRI
NR. 41832 / 02.12.2008
1. CLIENT: CEEM – ICMET
Str.Calea Bucureşti nr.144, Craiova
2. PRODUCĂTOR: Model experimental
3. PRODUSUL ÎNCERCAT: Transformator de mică putere şi medie tensiune tip

TMOf – 24 – 5 kV; 20 / 0,4 kV, cu nanofluid magnetic pe bază de ulei de transformator
NFM / UTR
4. STANDARD DE REFERINŢĂ: SF ICMET MI Nr. 10 / 2008
5. ÎNCERCĂRLE EFECTUATE: I – Măsurarea capacităţilor şi tangentei delta

II – Măsurarea descărcărilor parţiale
6. DATELE ÎNCERCĂRILOR: 28.11.2008; 02.12.2008
7. REZULTATUL ÎNCERCĂRII: Se comunică rezultatele.
8. Raportul conţine 6 pagini şi este editat în 4 exenplare din care 3 exemplare pentru client.
ŞEF DIVIZIE ÎNALTĂ TENSIUNE

ŞEF LABORATOR
Ing. Dorin POPA
Ing. Aurel UNGUREANU
_______________________________________________________________________________
AVERTISMENTE:
a. Rezultatul încercărilor se referă numai la produsul încercat.
b. Publicarea sau reproducerea conţinutului acestui raport în oricare altă formă decât cea completă este
interzisă fără aprobarea scrisă a diviziei din care face parte laboratorul.
c. Acreditarea laboratorului sau oricare Rapoart de încercare editat în regim de acreditare nu constituie sau nu implică ele însele o
aprobare a produsului de către organismul de acreditare.
___________________________________________________________________________________________
© ICMET Craiova - 2008
102
pag.2
D.I.T.
Conţinut
pagina
¾ Identificarea produsului
3
¾ Caracteristicile tehnice ale produsului
3
¾ Programul încercărilor
3
¾ Responsabil încercare
3
¾ Măsurarea capacităţilor şi tangentei delta 4
¾ Măsurarea descărcărilor parţiale 5
¾ Fotografia
6
103
pag.3
D.I.T.
1. IDENTIFICAREA PRODUSULUI:
Tip: TMOf – 24 – 5; 20 / 0,4 kV
Serie de fabricaţie / an: - / 2008
Specificaţie tehnică / desen: SF ICMET MI Nr. 10 / 2008
Contract / comandă: -
Datele încercării produsului: 28.11.2008; 02.12.2008
Starea produsului la începerea probei: Model experimental
2. CARACTERISTICILE TEHNICE ALE PRODUSULUI:

Tensiunea nominală primară: 20 / √3
Tensiunea nominală secundară: 0,4 / √3
Curentul primar nominal: 0,433 A
Curent secundar nominal: 21,650 A
Frecvenţa nominală: 50 Hz
3. PROGRAMUL ÎNCERCĂRILOR:
I – Măsurarea capacităţilor şi tangentei delta

II – Măsurarea descărcărilor parţiale
4. RESPONSABILI ÎNCERCARE: Ing. Gh.Macovei (I)

Ing. T. Nicoară (II)
5. PARTICIPANT LA ÎNCERCARE: Ing. F. Nouraş – CEEM – ICMET

Ing. N. Păduraru – CEEM – ICMET
104
RAPORT DE ÎNCERCĂRI Nr.41832
pag.4
D.I.T.
I. MĂSURAREA CAPACITĂŢILOR ŞI TANGENTEI DELTA

7. Condiţii atmosferice: p = 1005 mbari; t = 10 oC ± 0,1 oC; h = 63,7 %
8. Norma de încercare: SF ICMET MI Nr. 10 / 2008
Izolaţia verificată Tensiunea de măsurare Capacitatea tg δ
[kV] [pF] [%]
JT – (IT+C)m 1 737 68
JT – IT; Cm 1 404 59
IT – JT; Cm 1 403,6 59
IT – (JT+C)m 1 666 60
5. Sistemul de măsurare şi încercare folosit pentru C + tgδ:

- Trusă automată de măsurare capacităţi şi tangentă delta tip DELTA 2000, producător Megger
(SUA), eroare: ± 0,5 % pentru capacităţi
± 2 % pentru tgδ
- Seria: 5655 0507
6. Concluzia: Se comunică rezultatele.
105
pag.5
D.I.T.
II. MĂSURAREA NIVELULUI DE DESCĂRCĂRI PARŢIALE

3. Condiţiile atmosferice: p = 997 mbari; t = 11,3 oC ± 0,1 oC; h = 47 %
4. Norma de încercare: SF ICMET MI Nr. 10 / 2008
5. Sisteme de măsurare şi echipamentul folosit:
- Staţia de 350 kVA / 350 kV, nr.3 - 1963;
- Sistem măsurare 350 kV format din: braţ de IT tip MCF 75 / 350P, nr.853889 şi braţ de JT tip H90,

- Condensator de cuplaj nr.02: 500 pF
- Diametru conductor flexibil: φ 200 mm
- Sarcina injectată pentru calibrarea circuitului de măsurare a DP: 5 pC
Calibrator tip PET 2 – 1, seria 893534, CE DKD nr. 0094 / 28.03.2007
- Sistem de măsurare DP: impedanţa de măsurare tip LDM – 5 / U (seria: 735 35 131) + aparat de măsurat
în bandă largă tip LDS – 6 (seria: 21543181 ) CE DKD nr. 172 / 11.11.2008
Incertitudinea pentru măsurarea nivelului de descărcări parţiale este: 0.5 pC + 0.04q (pC)
6. Rezultate:
Tensiunea de măsurare Nivel DP
[kV] [pC]
20 / √3 = 11,5 3
1,2 x 20 / √3 = 13,8 5
7. Concluzia: Se comunică rezultatele.
106
pag.6
D.I.T.
107
F. Concluzii (se prezinta punctual);
1. In cercetarea de fata s–a realizat pentru inceput studiul unui aparat destinat caracterizării
experimentale a ferofluidelor. A fost elaborat un model matematic care ţine seama de principalele
procese de curgere şi transfer de căldură pe care le suportă un ferofluid în cavitatea de lucru a
aparatului, atunci când este încălzit (de dedesubt) şi magnetizat (în câmp magnetic extern).
2. Unul dintre rezultatele acestui studiu este evidenţierea formei (optime) a cavităţii de lucru pentru
detreminarea proprietăţilor de transfer de căldură ale unui ferofluid.
3. Rezultatele experimentale propriu-zise pot fi analizate şi interpretate în raport cu rezultatele
simulării numerice, care evidenţiază detalii şi mecanisme de curgere termică gravitaţională şi de
transfer de căldură greu, dacă nu imposibil, de surprins experimental.
4. Modelarea a chiar aparatului de lucru permite “etalonarea” modelului matematic şi numeric
utilizate în analiza echipamentelor electrotehnice care fac obiectul de interes pentru proiect.
5. Modelul elaborat – 2D, axial-simetric – se bazează pe simetria cilindrică (constructivă şi
funcţională) pe care o prezintă izolatorul. Curentul este axial, în plan, iar câmpul magnetic produs
de acesta este azimutal. Datorită structurii particulare pe care o prezintă aceast model, forţele de
magnetizare nu intervin suplimentar faţă de forţele termice, gravitaţionale, şi pentru răcirea
izolatorului poate fi utilizat un fluid de răcire uzual.
6. Curgerea termică este complexă, şi devine semnificativă la gradienţi mari de temperatură,
respectiv în regimuri electrice pentru care efectul Joule este important.
7. Adoptarea modelului de curent continuu al distribuţiei şi regimului curentului electric sunt
justificate de faptul că starea de magnetizare a ferofluidului de lucru nu contribuie prin forţe de
volum suplimentar forţelor termice gravitaţionale.
8. Simularea numerică a permis evidenţierea mecanismelor de transfer de căldură şi curgere în
fereastra transformatorului, în regim nominal de funcţionare comparativ, pentru un fluid de răcire
uzual (ulei de transformator), şi un ferofluid.
9. Utilizarea unui ferofluid ca mediu de răcire are ca efect apariţia unor forţe de volum suplimentare
forţelor termice, gravitaţionale. Acestea acţionează concurent (ascendent), la capătul superior al
înfăşurării şi în opoziţie, la capătul inferior al înfăşurării.
10. Prezenţa miezului feromagnetic este importantă în explicarea mecanismelor de transfer de căldură,
respectiv curgerea termică a fluidului de răcire.
11. Pentru transformatorul analizat, canalele axiale – între înfăşurări şi între înfăşurări şi miez – nu
contribuie la transferul prin convecţie al căldurii. Deşi pereţii canalului axial dintre înfăşurări sunt
zone cu densitate de putere mare, transferul de căldură convectiv prin canal este redus. Un studiu
de detaliu va fi efectuat în etapele următoare.
12. Pe baza experientelor efectuate in cadrul Lab.Lichide Magnetice –ARFT-P2, respectiv la SC
ROSEAL SA-P4, a fost definitivat un procedeu de sinteza a nanofluidelor magnetice pe baza de
ulei de transformator NFM/Utr destinate racirii transformatoarelor electrice.
13. Probele NFM/Utr au fost investigate din punct de vedere structural (prin DLS), respectiv au fost
determinate proprietatile magnetice si reologice si s-a efectuat analiza magnetogranulometerica
(Tabelul 5.1).
14. Probele de NFM/Utr toate au o comportare newtoniana, iar dependenta vascozitatii dinamice de
temperature este bine descrisa de o formula de tip Arrhenius, cu parametrii determinati prin fitarea
acestuia cu datele de masurare.
108
15. Investigatiile structurale prin DLS au evidentiat existenta unor structuri de cateva zeci de nm
(Tabelul 5.1), favorabile procesului de transfer termic/racire, dar fara a afecta sensibil stabilitatea
coloidala a sistemului pe termen lung in conditiile de camp magnetic specifice transformatoarelor
electrice.
Tabelul 7.1. Caracteristici magnetice si structurale ale nanofluidelor magnetice selectate

Magnetizatie Diametru mediu Diametru mediu
Nr. Crt. Proba
[Gs] magnetic [nm] hidrodinamic [nm]
1 LM/P0 ρ=0,914g/cm3 65 6,07 47
2 LM/P6 ρ=0,910g/cm3 59 6,21 96
3 LM/P6’ ρ=0,937 g/cm3 68 6,12 74
4 LM/P12 ρ=0,918 g/cm3 63 6,74 60
16. In concluzie se poate spune ca un camp magnetic normal la suprafata plana dintre un ferofluid si
un fluid nemagnetizabil are o influenta destabilizatoare. Tensiunea superficiala si gravitatia au un efect
stabilizator daca fluidul mai usor se afla deasupra. Teoria arata si experienta confirma ca exista o
valoare critica a magnetizarii pentru care apar instabilitatile interfaciale.
17. Recomandăm utilizarea următoarelor fluide magnetice (nanoflide magnetice) în vederea cercetării
privind compatibilitatea lor cu funcţionarea echipamentelor electrice speciale cum sunt: treceri
izolate, transformatoare de măsură, ondulatoare pentru microparticule fizice, divizoare de tensiune
la frecvenţă industrială:
Tabelul 7.2. Nanofluid magnetic pe bază de ulei TR30.

Valori
Nr. Unitate de Metoda de
Caracteristici NFM/Utr NFM/Utr
Crt. masură verificare
100G 60G
1. Densitate, ρ G/cm3 0.906 0,85 Densimetru
2. Concentraţie volumică, φ - 0.023 0,014 Se calculează
Prin
3. Magnetizaţia, G G 100 60
interpolare
18. Din analiza prezentată rezultă că proprietăţile termice, de curgere şi magnetice variază diferit cu
temperatura şi câmpul aplicat, la o anumită concentraţie a nanofluidului magnetic. Se observă că
un avantaj al utilizării nanofluidului pe bază de ulei de transformator ca mediu de răcire în
echipamente electrice (transformatoare), îl constituie îmbunătăţirea conductivităţii termice a
lichidului de bază, care compensează scăderea conductivităţii termice a uleiului de transformator
cu temperatura, chiar şi la concentraţii mici ale nanoparticulelor (1 %).
19. Trebuie precizat de asemenea, că din literatura de specialitate de referinţă lipsesc rezultate
sistematice experimentale privind variaţia proprietăţilor termice ale nanofluidelor magnetice cu
temperatura în câmp magnetic variabil (excepţie făcând nanofluidele utilizate în hipertermie însă
frecvenţele caracteristice domeniului respectiv sunt mult peste 50 Hz). De aceea, se impune
stabilirea dependenţelor acestor proprietăţi şi de frecvenţa câmpului magnetic, ţinând cont de
efectele de disipare care pot apare şi care pot influenţa bilanţul fluxurilor de căldură din
echipament.
109
20. Prin aplicarea unui procedu de sinteza adaptat scopului urmarit, s-au realizat probe de nanofluid
magnetic pe baza de ulei de transformator, atat la SC ROSEAL SA-P4, cat si la Lab.Lichide
Magnetice-ARFT-P2. Acestea au dimensiunea medie si concentratia volumica a nanoparticulelor
in domeniul de valori prevazute pe baza studiilor efectuate anterior.
21. Probele de nanofluid magnetic au fost caracterizate structural (DLS), magnetic (VSM), reologic
(MCR 300) si termic ; proprietatile determinate corespund experimentarilor in transformatoare
electrice (model).
22. Proprietatile termice, in particular capacitatea calorica si conductivitatea termica, au fost analizate
in functie de caracteristicile structurale ale nanofluidelor magnetice. Variatia proprietatilor termice
cu temperatura si campul magnetic aplicat, a fost analizata in corelatie cu variatia magnetizatiei si
a vascozitatii nanofluidelor, pentru a evalua performantele acestora ca agent de racire.
23. Echipa de cercetare a ARFT-P2 a acordat consultanta pe tot parcursul desfasurarii lucrarilor
tutoror partenerilor, in mod special cu privire la sinteza si proprietatile nanofluidelor magnetice si
modelarea comportarii nanofluidelor ca agent de racire, precum si la realizarea modelului
experimental, cu aplicatie la transformatoare electrice si treceri izolate.
F. Concluzii:
Au fost realizate:
16. Un aparat destinat caracterizării experimentale a ferofluidelor.

17. Un model matematic, care ţine seama de principalele procese de curgere şi transfer de căldură pe
care le suportă un ferofluid în cavitatea de lucru a aparatului, atunci când este încălzit (de
dedesubt) şi magnetizat (în câmp magnetic extern). Unul dintre rezultatele acestui studiu este
evidenţierea formei (optime) a cavităţii de lucru pentru detreminarea proprietăţilor de transfer de
căldură ale unui ferofluid. Modelarea a chiar aparatului de lucru permite “etalonarea” modelului
matematic şi numeric utilizate în analiza echipamentelor electrotehnice care fac obiectul de interes
pentru proiect.
18. Un model matematic si numeric pentru trecerea izolata, 2D, axial-simetric care se bazează pe
simetria cilindrică (constructivă şi funcţională). Curentul este axial, în plan, iar câmpul magnetic
produs de acesta este azimutal. Datorită structurii particulare pe care o prezintă aceast model,
forţele de magnetizare nu intervin suplimentar faţă de forţele termice, gravitaţionale.
19. Un model matematic si numeric pentru pentru transformatorul model experimental.
Utilizarea unui ferofluid ca mediu de răcire are ca efect apariţia unor forţe de volum suplimentare
forţelor termice, gravitaţionale. Acestea acţionează concurent (ascendent), la capătul superior al
înfăşurărilor şi în opoziţie, la capătul inferior al acestora. Prezenţa miezului feromagnetic este
importantă în explicarea mecanismelor de transfer de căldură, respectiv curgerea termică a
fluidului de răcire. Simularea numerică a permis evidenţierea mecanismelor de transfer de căldură
şi curgere în fereastra transformatorului, în regim nominal de funcţionare comparativ, pentru un
fluid de răcire uzual (ulei de transformator), şi un ferofluid.
20. Pentru transformatorul analizat, prezenţa miezului feromagnetic este importantă în explicarea
mecanismelor de transfer de căldură, respectiv curgerea termică a ferofluidului magnetic, utilizat
ca agent de răcire. Canalele axiale insa – între înfăşurări şi între înfăşurări şi miez – nu contribuie
la transferul prin convecţie al căldurii. Deşi pereţii canalului axial dintre înfăşurări sunt zone cu
densitate de putere mare, transferul de căldură convectiv prin canal este redus.
110
21. Un procedeu de sinteza a nanofluidelor magnetice pe baza de ulei de transformator
NFM/Utr destinate racirii transformatoarelor electrice, pe baza experientelor efectuate in
cadrul Lab.Lichide Magnetice –ARFT-P2, respectiv la SC ROSEAL SA-P4.
22. Au fost investigate probele din NFM/Utr realizat din punct de vedere structural, respectiv au
fost determinate proprietatile magnetice si reologice si s-a efectuat analiza
magnetogranulometerica. Probele NFM/Utr au o comportare newtoniana, iar dependenta
vascozitatii dinamice de temperature este bine descrisa de o formula de tip Arrhenius, cu
parametrii determinati prin fitarea acestuia cu datele de masurare.
23. Investigatiile structurale, au evidentiat existenta unor structuri de cateva zeci de nm, tabelul F.1,
favorabile procesului de transfer termic/racire, dar fara a afecta sensibil stabilitatea coloidala a
sistemului pe termen lung in conditiile de camp magnetic specifice transformatoarelor electrice.
Tabelul F.1. Caracteristici magnetice si structurale ale nanofluidelor magnetice selectate.
Magnetizatie Diametru mediu Diametru mediu

Nr.
Proba [Gs] magnetic [nm] hidrodinamic
Crt.
[nm]
1 LM/P0 ρ=0,914g/cm3 65 6,07 47
2 LM/P6 ρ=0,910g/cm3 59 6,21 96
3 LM/P6’ ρ=0,937 g/cm3 68 6,12 74
4 LM/P12 ρ=0,918 g/cm3 63 6,74 60
24. Din analiza prezentată, rezultă că proprietăţile termice, de curgere şi magnetice variază diferit cu
temperatura şi câmpul aplicat, la o anumită concentraţie a nanofluidului magnetic. Se observă că
un avantaj al utilizării nanofluidului pe bază de ulei de transformator ca mediu de răcire în
echipamente electrice (transformatoare), îl constituie îmbunătăţirea conductivităţii termice a
lichidului de bază, care compensează scăderea conductivităţii termice a uleiului de transformator
cu temperatura, chiar şi la concentraţii mici ale nanoparticulelor (1 %).
25. Trebuie precizat de asemenea, că din literatura de specialitate de referinţă lipsesc rezultate
sistematice experimentale privind variaţia proprietăţilor termice ale nanofluidelor magnetice cu
temperatura în câmp magnetic variabil (excepţie făcând nanofluidele utilizate în hipertermie însă
frecvenţele caracteristice domeniului respectiv sunt mult peste 50 Hz). De aceea, se impune
stabilirea dependenţelor acestor proprietăţi şi de frecvenţa câmpului magnetic, ţinând cont de
efectele de disipare care pot apare şi care pot influenţa bilanţul fluxurilor de căldură din
echipament.
26. S-au analizat proprietatile termice, in particular capacitatea calorica si conductivitatea

termica, in functie de caracteristicile structurale ale nanofluidelor magnetice. Variatia
proprietatilor termice cu temperatura si campul magnetic aplicat, a fost analizata in corelatie cu
variatia magnetizatiei si a vascozitatii nanofluidelor, pentru a evalua performantele acestora ca
agent de racire.
27. S-a acordat consultanta, de catre echipa de cercetare a ARFT-P2 pe tot parcursul desfasurarii
lucrarilor tutoror partenerilor, in mod special cu privire la sinteza si proprietatile nanofluidelor
magnetice si modelarea comportarii nanofluidelor ca agent de racire, precum si la realizarea
modelului experimental, cu aplicatie la transformatoare electrice si treceri izolate.
111
28. S-au realizat probe de nanofluid magnetic pe baza de ulei de transformator, atat la SC
ROSEAL SA-P4, cat si la Lab.Lichide Magnetice-ARFT - P2 respectiv, prin aplicarea unui
procedu de sinteza adaptat scopului urmarit. Acestea au dimensiunea medie si concentratia
volumica a nanoparticulelor in domeniul de valori prevazute pe baza studiilor efectuate in cadrul
cercetarilor din etapele I si II ale proiectului 21 - 043. Dupa realizare, probele de nanofluid
magnetic au fost caracterizate structural (DLS), magnetic (VSM), reologic (MCR 300) si termic;
proprietatile determinate corespund experimentarilor in transformatoare electrice (model).
29. S-a proiectat un model experimental, denumit generic TMOf-24- 5 , respectiv A. 2.4. – CO.
Breviarul de calcul este prezentat pe larg in cadrul fazei II. Se pot observa urmatoarele
particularitati:
• Transformatorul TMOf-24-5 are izolaţia internă de clasă A cu mediul de racire ulei de
transformator (CEI 60296) sau ferofluid (nanofluid magnetic pe bază de ulei de transformator
NFM/UTR - nanoparticule magnetice dispersate în diferite lichide de bază având ca proprietate
principală combinaţia dintre comportarea obişnuită de lichid şi controlul magnetic al poziţiei,
curgerii şi al proprietăţilor) - iar răcirea la exterior prin circulaţia naturală a aerului.
• Transformatorul tip TMOf-24- 5 are partea activă–miez magnetic cu înfăşurările de IT (înaltă
tensiune) şi JT (joasă tensiune) fixată într-o cuvă metalică constituită din două jumătăţi
asamblate etanş prin sudură moale şi capabilă de deformaţie elastică pentru preluarea variaţiei
cu temperatura a volumului de ulei.
• Forma geometrică a cuvei urmăreşte pe aceea a ansamblului parţii active pentru a se reduce la
minimum volumul uleiului special, de tip ferofluid, izolant şi de răcire.
• Borna de înaltă tensiune este scoasă pe partea semicuvei superioare printr-o trecere izolată a
cărui izolator este de tip compozit.
• Circuitul magnetic este de tip în manta, constituit din 2 miezuri identice de formă rectangulară
(tor turtit), dispuse spate-n spate. Fiecare miez este format prin rularea pe un dorn a benzilor de
tablă silicioasă de lăţime diferită astfel ca să rezulte un miez a cărui coloană centrală, rectilinie,
să fie în trepte, de secţiune încadrabilă într-un cerc; pentru introducerea pe coloană a
înfăşurărilor, cele două miezuri sunt tăiate în prealabil, iar zonele de secţionare rectificate
pentru a se asigura un întrefier minim; strângerea celor patru semimiezuri, de forma literii U,
pentru reîntregirea circuitului magnetic, se realizează printr-un sistem de coliere.
• Înfăşurările de IT şi JT concentrice, din conductoare de cupru, plasate pe coloana centrală a
miezului, sunt impregnate mai întâi în ulei normal şi apoi, după scurgerea acestuia, cufundate
în ulei special care asigură izolaţia internă dintre ele şi faţă de cuvă.
30. S-a realizat modelul experimental, denumit generic TMOf-24- 5, respectiv Transformatorul
TMOf-24-5 de medie tensiune (tensiune de linie – 24 kV; putere 5kVA) a fost proiectat si
realizat în mod special pentru a fi supus la încercări în cadrul acestei teme de cercetare.
Proiectarea sa specială a fost necesară şi din motivul că orice transformator de măsură sau
de mică putere (în mod normal trifazat), de medie tensiune, cu izolaţia în ulei, gata disponibil
de pe piaţă, de fabricaţia curentă (din ţară sau import) are o cantitate de lichid izolant,
susceptibilă de a fi înlocuită cu ferofluid, destul de ridicată, de cîteva ori peste cantitatea
limită impusă de 3l în cadrul cercetării în cauză.
31. S-a realizat experimentarea modelul de transformator realizat, denumit generic TMOf-24- 5,
precum si trecerea izolată tip condensator cu tensiunea nominală de 123 kV şi curentul
nominal 630 A, tip TIE 123-550/630-C-3100 , A. 2.6. – P1, respectiv A. 2.6. – CO. Încercările
pentru treceri izolate s-au efectuat în prima fază cu ulei special, după care trecerea a fost golită şi
reumplută cu nanofluid magnetic NFM/UTR. Încercările au fost efectuate în Laboratorul Înaltă
Tensiune. Rezultatele încercărilor efectuate în LIT sunt cuprinse în raportul de încercare nr
41824/21.11.2008 anexat. Din raportul de încercare respectiv se observă ca valorile capacităţii şi
112
tg δ măsurate cu nanofluidul magnetic sunt stabile, variaţiile cu tensiunea sunt mici, la fel ca şi
atunci când s-au măsurat cu propriul ulei. Nivelul descărcărilor parţiale se încadrează în valorile
impuse în SR EN 60137:1998. Încercarea la încălzire s-a efectuat în paralel pe o trecere cu
ulei propriu şi pe trecerea umplută cu nanofluid magnetic pe bază de ulei de transformator
conform schemei prezentată în Raportul de încercare nr. 10355/22.11.2008, anexat, eliberat
de « Laboratorul de Mare Putere », Craiova, în cadrul căruia s-a efectuat încercarea. Se
observa o imbunatatire a transferului termic in cazul utilizarii nanofluidului magnetic pe
baza de ulei de transformator, pentru principalele puncte de masura, borna superioara a
trecerii, respectiv borna inferioara. Experimentarea modelul de transformator realizat,
denumit generic TMOf-24- 5, a demonstrat in mod evident superioritatea utilizarii
nanofluidului magnetic pe baza de ulei de transformator cu scop de agent de racire, Tabelul
F.2. – F.3.
Tabelul F.2. Încălzirea transformatorului folosind ca lichid de răcire ulei

[K]
Înfăşurare ÎT 523.03 651.56 11 13 58.45 60
Înfăşurare JT 0.140 0.1672 11 13 45.79 60
Tabelul F.3. Încălzirea transformatorului folosind ca lichid de răcire nanofluid magnetic

[K]
Înfăşurare ÎT 523.03 638.5 11 11.5 53.83 60
Înfăşurare JT 0.140 0.16396 11 11.5 41.60 60
32. S-a demonstrat posibilitatea ferofluidelor de a substitui lichidele izolante clasice, la răcirea şi
izolarea echipamentelor electrice, in urma evaluarii starii functionale a modelului experimental,
Construcţia propusă constituie o modalitate de a demonstra posibilitatea realizării unor
transformatoare de mică putere, cu greutate redusă şi mici dimensiuni utilizabile în instalaţii de
medie tensiune. Cantitatea de lichid izolant clasic foarte redusă, realizarea cu o tehnologie simplă
adaptabilă unei automatizări pentru o fabricaţie de serie mare şi o bună aliniere la normele
ecologice privind recuperarea materialelor deficitare fără producerea de substanţe toxice,
constituie argumente de eficienţă economică de luat în consideraţie.
113
33. Rezultatele obţinute au fost diseminate prin:
• 1. Alexandru M. Morega, Mihaela Morega, Floriana D. Stoian, Sorin Holotescu, „Numerical

Simulation of an Experimental Apparatus for the Evaluation of Physical Properties of
Magnetic Fluids”, COMSOL Conference Budapest 2008, University POLITEHNICA of
Bucharest, The Institute of Statistical Mathematics and Applied Mathematics, Romanian
Academy, University POLITEHNICA of Timişoara, Romania, Splaiul Independenţei nr. 313,
sector 6, Bucureşti, 060042, Romania, amm@iem.pub.ro.
• 2. G. Telipan, L. Pislaru-Danescu, “Sensor and Apparatus for CO2 detector with organo-
siloxane supramolecular polymer sensitive layer”, Metalurgia International, vol. Special
Issues, (2008), pp. 22-28. Revista categoria A –ISI CNCSIS, Thomson Scientific Master
Journal List letter M, position 400.
• 3. G. Telipan, L. Pislaru-Danescu, C. Racles, „CO2- detector based on organo-siloxane
supramolecular polymer”, 2nd Electronics System- Integration Technology Conference 1-4
september, 2008, Greenwich, London United Kingtom, Proceedings 2 nd Electronics System
Integration Technology Conference, vol. 2. 2008, pp. 1231-1234.
• 4. Gabriela Telipan, Jana Pintea and Lucian Pislaru-Danescu, “Electrical properties of
ferrofluid based on Fe3O4 obtained by co-precipitation method”, Physics Conference TIM 08,
28-29 november 2008, Timisoara, Romania.
• 5. G. Telipan, V. Cozan, V. Parvulescu, “Synthesis, characterization and gas sensing properties
of composite ZnO-modified polysulfone”, EUROSENSORS XXII Conference, 7-10
september, 2008, Dresden, GERMANY.
• 6. Lucian Pîslaru-Dănescu, Mircea Ignat, Ioan Puflea, Victor Stoica, „The Determination of the
Total Magnetic Losses in the Stator of the Asynchronous Electrical Micromachines Fed with
Pulse Width Modulation, PWM, and with Triangular Waveforms, Respectively”, XVIII
International Conference on Electrical Machines, ICEM 08, Vilamoura, Portugal, 6 – 9
September 2008, IEEE Catalog Number: CFP0890B – CDR, ISBN: 978 – 1 – 4244 – 1736 – 0,
Library of Congress Number: 2007906913.
• 7. Silvius – Dorel Nedelcut, „Monitoring of Dielectric Losses and Use of Ferrofluids for
Bushing Cooling”, XXIX Waset Conference: International Conference on Electric Power
and Energy Systems (EPES 2008), July 2008, Paris, France.
INAPOI
114

Cfeel

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cfeel

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CFEEL – Program 4 – Proiect 21 - 043/2007

Compatibilitatea functionala a echipamentelor electrotehnice speciale, cu

REZULTATE FINALE ALE PROIECTULUI

ELEMENTE DE NOUTATE ALE PROIECTULUI

BENEFICIARII REZULTATELOR SI POTENTIALUL DE APLICARE IN ECONOMIE

PARTICIPARE TINERI CERCETATORI

Componentele de baza ale unui nanofluid magnetic nepolar

ETAPA 2: Efecte electrice, magnetice si termice asupra caracteristicilor functionale ale

ACHIZITII REALIZATE Dotări pentru cercetare în valoare de 122.399,14 lei

ETAPA 3: Proiectarea modelelor fizice si matematice ale echipamentelor electrotehnice speciale

DENUMIREA PROIECTULUI: COMPATIBILITATEA FUNCTIONALA A

EFECTE ELECTRICE, MAGNETICE SI TERMICE ASUPRA CARACTERISTICILOR

B. Obiectivele fazei de executie

In aceasta faza, ne – am propus urmatoarele obiective :

b) Modelarea proceselor de transfer de caldura si studiul curgerii fluidelor magnetice in cimpuri

c) Definitivarea procedurii de obtinere si de caracterizare a probelor de ferofluid de diferite

d) Prepararea probelor de fluide magnetice pentru utilizarea in cazul trecerilor izolate;

e) Realizarea modelului experimental;

f) Experimentare model experimental: „Transformator monofazat de mică putere şi medie tensiune

g) Evaluarea rezultatelor experimentale;

h) Demonstrarea functionalitatii si utilitatii modelului;

i) Evaluarea starii functionale si la elaborarea unor solutii de optimizare a solutiei de proiectare

S-a realizat de catre partenerul ARFT Timisoara un studiu aprofundat al principalelor

D. Descrierea stiintifica si tehnica

1. Cap. 1. Modelarea proceselor de transfer de caldura si studiul curgerii fluidelor

1.2. Modelul matematic

Conservarea masei (curgere incompresibilă)

1.3. Modelul numeric

1.4. Rezultate de simulare numerica

b. Curgerea şi transferul de căldură la Bmax = 0.03 T.

b. Curgerea şi transferul de căldură la Bmax = 0.04597 T.

Aparent, curgerea prezintă o singură celulă, indiferent de amplitudinea câmpului magnetic de

a. Curgerea şi transferul de căldură la Bmax = 0 T.

1.5 APLICAREA MODELULUI DE TRANSFER TERMIC ELABORAT LA

1.5.1. Modelul matematic. Modelul numeric

1.5.2. Rezultate de simulare numerica

c. Detaliu – câmpurile de temperatură, curgere. d. Spectru de câmp magnetic.

a. Detaliu (sus) – forţe de magnetizaţie. b. Detaliu (sus) – forţe termice gravitaţionale.

1.6. APLICAREA MODELULUI DE TRANSFER TERMIC ELABORAT LA IZOLATOARELE DE

1.6.1. Modelul de calcul. Modelul numeric

1.6.2. Rezultate de simulare numerica

Bibliografie pentru Cap. 1.

1.1. FEROTEC Corporation Singapore, http://www.ferrotec.com

1.5. Bejan, A., Heat transfer, Wiley, NY (1998).

1.6. COMSOL MultiPhysics, v 3.4, Comsol AB, (2008).

2.1. Procedeul de sinteza a nanofluidului magnetic pe baza de ulei de transformator

Procedeul de sinteza a nanofluidului magnetic pe baza de ulei de transformator destinat racirii

Tabelul 2.1. Probe preparate

NPM acoperite monostrat

NPM acoperite monostrat + acid oleic

Redispersare NPM in Ulei Trafo Acid oleic liber

Fluid magnetic nepolar MF/Utr

Organigrama 2.1. Procedul de sinteza a nanofluidului magnetic pe baza de ulei de transformator

Masuratorile s-au efectuat cu magnetometrul VSM 880 (ADE Technologies-USA) de la Centrul

a) curba de magnetizatie b) variatia 1/H cu campul aplicat

a) curba de magnetizatie b) variatia 1/H cu campul aplicat

a) curba de magnetizatie b) variatia 1/H cu campul aplicat

a) curba de magnetizatie b) variatia 1/H cu campul aplicat

a) curba de magnetizatie b) variatia 1/H cu campul aplicat

a) curba de magnetizatie b) variatia 1/H cu campul aplicat

Din reprezentarea datelor experimentale (figura 2.9a,b) se determină parametrii distribuţiei

Densitatea de particule n se calculează cu relaţia:

Expresia abaterii standard σ este: