Universitatea Tehnică a Moldovei

Cu titlu de manuscris
CZU: 621.314 (075.8)
A13

Tudor Ambros

CONVERTIZOARE ELECTROENERGETICE SPECIALE

Specialitatea 05.09.01 - Electromecanica, maşini electrice,

sisteme de acţionare , aparate şi dispozitive electrice

AUTOREFERAT
ştiinţific al tezei de doctor habilitat

Chişinău 2009
 Teza a fost elaborată în cadrul catedrei de Electromecanică şi
Metrologie, Universitatea Tehnică a Moldovei.

Referenţi oficiali:
Vasile Iancu, dr. ing., prof.univ. Universitatea Tehnică,
Cluj-Napoca,
Ion Vlad, , dr. ing., prof.univ, Universitatea din Craiova,
Dorel Cernomazu, dr. ing., prof.univ., Universitatea „Ştefan
cel Mare” Suceava.

Membri ai Consiliului Ştiinţific Specializat:

1. Berzan Vladimir, dr. hab. în tehnică, cercet.şt.prin., Institutul de
Energetică al A.Ş.M. - preşedinte;
2. Tîrşu Mihail, dr. în tehnică, cercet.şt.sup., Institutul de Energetică al
A.Ş.M. - secretar ştiinţific;
3. Postolati Vitalie, dr. hab. în tehnică, acad., Institutul de Energetică
al A.Ş.M.;
4. Chiorsac Mihail, dr. hab. în tehnică, prof.univ., Universitatea
Tehnică a Moldovei;
5. Simion Alecsandru, dr.ing., prof.univ. ,, Universitatea Tehnică
„Gheorghe Asachi”, Iaşi, România;

Susţinerea va avea loc la ora 1500, 17 iunie 2009, or. Chişinău, în şedinţa
Consiliului Ştiinţific Specializat DH 03.05.09.01-01* în cadrul Institutului
de Energetică al A.Ş.M. pe adresa MD-2028, mun. Chişinău, str.
Academiei, 5, aula 432.
Teza şi autoreferatul pot fi consultate la biblioteca Institutului de
Energetică al A.Ş.M.. şi pe pagina WEB a C.N.A.A. (www.cnaa.acad.md).

Autoreferatul a fost expediat la „14” mai 2009.

Secretar ştiinţific
al Consiliului Ştiinţific Specializat,
dr. în tehnică, cercet.şt.sup. Tîrşu Mihail

Autor
dr. în tehnică, prof.univ. Ambros Tudor

2
 I. CARACTERISTICA GENERALĂ A LUCRĂRII

Transformatoarele, motoarele şi generatoarele electrice de construcţie

specială sunt utilizate pentru conversia electrică şi electromecanică a energiei în
cazuri speciale.
În literatura de specialitate tot mai frecvent este folosită denumirea
echitabilă de convertizoare respectiv electrice şi electromecanice speciale, care
în teza sunt întrunite sub denumirea de convertizoare electroenergetice
speciale, deoarece acestea sunt parte componentă a unui sistem
electroenergetic.
Actualitatea temei de cercetare. Convertizoarele electrice speciale,
inclusiv transformatoarele monofazate de sudare, sunt folosite în gospodăriile
mici private pentru racordarea fiabilă a elementelor de construcţie metalică.
Convertizoarele electromecanice speciale sunt utilizate pentru producerea
şi consumul energiei electrice; generatoarele sunt antrenate de turbine de apă şi
eoliene, iar motoarele antrenează pompe centrifuge, ventilatoare şi alte
mecanisme şi maşini de lucru.
Cercetările realizate în acest domeniu de activitate ştiinţifică sunt legate
de implementarea noilor tehnologii eficiente de producere a convertizoarelor
respective, fiind utilizate materiale noi electrotehnice recondiţionate – oţel,
cupru, aluminiu şi materiale magnetice – magneţi permanenţi confecţionaţi din
elemente de pământuri rare.
Eforturile întreprinse în această problemă amplă teoretică şi
experimentală în studierea proceselor electromagnetice prezente în aceste
convertizoare sunt reflectate în literatura de specialitate, inclusiv în cea
periodică.
Totuşi, în pofida studiului profund realizat în lucrările fundamentale de
specialitate publicate de I. Kopîlov, T. Dordea, A. Câmpeanu, R. Măgurenu,
I. Boldea, în domeniul proiectării şi descrierii matematice a proceselor
tranzitorii din convertizoarele electromecanice, de P. Tihomirov, I. Cioc în
domeniul transformatoarelor, de V. Ignatov, L. Palastin, A. Simion, D.
Cernomazu C. Nică în domeniul convertizoarelor electromecanice speciale,
implementarea în practică a acestor convertizoare electroenergetice speciale de
construcţie simplificată, fiabile şi tehnologice nu corespund potenţialului de
care dispun aceste maşini speciale.
Anterior acest fapt se explica şi se justifica prin lipsa materialelor
adecvate construcţiei speciale a acestor convertizoare, cum ar fi lipsa oţelului
electrotehnic laminat la rece, magneţi permanenţi cu însuşiri mecanice, termice
şi magnetice ridicate ş.a. În prezent dificultăţile indicate au fost depăşite, de
aceea abordarea acestei probleme a devenit actuală.
Însă producerea acestor convertizoare speciale înaintează unele probleme
privind studiul teoretic şi experimental al proceselor staţionare şi tranzitorii în
vederea elaborării metodelor de proiectare şi de calcul electromagnetic optim,
3
pentru economisirea materialului electromagnetic, magnetic, pentru ridicarea
factorilor tehnico-economici, fiabilităţii, simplificării tehnologiei de producere
în serie.
Soluţionarea problemelor ridicate pot fi realizate în baza aprofundării
teoriei şi elaborării în continuare a metodelor de proiectare specifice pentru
aceste maşini electrice speciale abordate în lucrare. Problema implementării
convertizoarelor speciale în practică constituie una dintre direcţiile actuale
tehnice ştiinţifice de importanţă semnificativă pentru economia naţională.
Domeniul de cercetare. Lucrarea are ca domeniu de cercetare aspectele
teoretice şi experimentale privind studiul proceselor staţionare şi tranzitorii cu
aplicarea unor metode moderne de elaborare şi proiectare a convertizoarelor
electroenergetice pentru implementarea acestora în practică.
Obiectivul cercetării îl constituie convertizoarele electroenergetice
speciale elaborate în baza materialelor electrotehnice recondiţionate, a oţelului
electrotehnic laminat la rece, a magneţilor permanenţi.
Scopul si obiectivele lucrării.
Scopul si obiectivele lucrării constau în aprofundarea cercetărilor
teoretice şi experimentale privind elaborarea şi realizarea metodelor de
proiectare şi calcul electromagnetic a caracteristicilor de funcţionare şi pornire a
proceselor tranzitorii la considerarea particularităţilor constructive ale
convertizoarelor electroenergetice speciale.
Din scopul determinat s-au conturat obiectivele generale formulate în
teză:
1. Aprofundarea şi dezvoltarea teoriei convertizoarelor speciale cu aplicarea
noilor metode matematice şi experimentale de cercetare.
2. Utilizarea noilor materiale electrotehnice, magnetice şi a noilor tehnologii de
producere a convertizoarelor electroenergetice speciale în vederea ridicării
eficienţei producerii, transportului şi consumului energiei electrice privind
conservarea acesteia.
3. Elaborarea metodelor de calcul şi a modelelor matematice pentru descrierea
analitica a proceselor tranzitorii.
4. Implementarea în practică a convertizoarelor speciale, inclusiv producerea în
serie.
Obiectivele concrete în dezvoltarea teoriei şi aplicării practice a
convertizoarelor speciale prevăd:
• Crearea teoriei generalizate a regimurilor electromagnetice staţionare şi
realizarea conţinutului acestora sub formă de soluţii analitice generale pentru
elaborarea metodelor de proiectare şi calculului electromagnetic la
considerarea particularităţilor constructive ale acestor convertizoare speciale.

4
• Aprofundarea premiselor teoretice privind descrierea analitică a regimurilor
staţionare de funcţionare cu aplicarea metodei elementelor finite pentru
determinarea repartizării fluxurilor principale şi de dispersie în spaţiul
interior şi exterior al sistemului magnetic în transformatoarele de sudare şi în
motoarele asincrone axiale ermetizate protejate de diagrame feromagnetice
pe stator şi rotor, în vederea elaborării metodelor de proiectare şi calcul.
• Aplicarea noilor principii teoretice în descrierea proceselor de pornire ale
motoarelor monofazate axiale cu un rotor şi două rotoare utilizate pentru
antrenarea fără transmisii suplimentare a mecanismelor de uz casnic,
inclusiv optimizarea acestor procese de pornire în dependenţă de varierea
parametrilor elementului de defazaj.
• Elaborarea modelelor fizice şi a mostrelor experimentale pentru
demonstrarea posibilităţii compensării uneia dintre succesiuni – directă sau
inversă – fără aplicarea elementului suplimentar de defazaj in motoarele
asincrone cu o singură fază
• Implementarea magneţilor permanenţi în construcţia motorului asincron
ermetic în vederea transformării acestuia în motor sincron cu indici tehnici şi
economici superiori motorului asincron. Aplicarea teoriei celor două axe d şi
q la considerarea particularităţilor constructive ale acestor motoare pentru
elaborarea metodelor de calcul şi optimizarea procesului de pornire si
intrarea in sincronism.
Metodologia şi metodele realizării lucrării
Metodologia realizării cercetărilor ştiinţifice ale convertizoarelor electrice
şi electromecanice speciale are ca bază procedeele de analiză a rezultatelor
teoretice şi experimentale. Cercetările teoretice ale convertizoarelor speciale s-
au realizat în baza metodei în complex, a diagramelor fazoriale, a schemelor
echivalente, a modelări matematice şi a simulării la calculator.
Inovaţia ştiinţifică a cercetărilor constă în elaborarea şi aplicarea noilor
concepte şi metodologii, modele fizice, modele matematice, soluţii analitice,
noi metode de cercetare teoretice şi experimentale în descrierea proceselor
fizice din convertizoarele electroenergetice speciale. În baza rezultatelor
metodologice obţinute în acest domeniu de cercetare, se formulează problema
generală şi noile abordări în vederea sporirii eficienţei şi determinării
performanţelor, sferei de aplicare şi implementare a noilor tehnologii, materiale
electrotehnice şi metode de calcul pentru producerea în serie a convertizoarelor
electroenergetice speciale.
Semnificaţia teoretică a lucrării constă în aprofundarea teoriei, noilor
principii şi concepte de identificare şi descriere a proceselor staţionare şi
tranzitorii, în elaborarea metodelor de proiectare şi calcul ale convertizoarelor
electroenergetice speciale.
5
 Contribuţia teoretică ştiinţifică referitoare la noile abordări şi elaborări ale
convertizoarelor electroenergetice speciale este prezentată după cum urmează:
− un nou principiu de determinare a valorii optime a reactanţei de
scurtcircuit cu aplicarea metodei elementelor finite la variaţia modului de
asamblare a miezului magnetic din oţel electrotehnic recondiţionat, a
modului de poziţionare a înfăşurărilor pe coloanele transformatorului de
sudare pentru asigurarea arderii stabile a arcului electric dintre electrod şi
piesa de sudare conectate la bornele înfăşurării secundare;
− o nouă destinaţie a motoarelor asincrone trifazate şi monofazate axiale
utilizate pentru antrenarea pompelor şi mecanismelor de uz casnic în
scopul reducerii materialelor active şi a nivelului de zgomot şi vibraţii şi
asigurării fiabilităţii ridicate la funcţionarea atât în regim nominal, cît şi în
regim de pornire a agregatului;
− un nou principiu de compensare a succesiunii directe sau inverse a
câmpului magnetic pulsatoriu din motoarele asincrone monofazate
scurtcircuitate, cu o singură fază pe stator.
− o nouă metodă de calcul a motorului sincron ermetizat, excitat de
magneţii permanenţi montaţi pe rotorul fieromagnetic masiv în mod
deosebit în raport cu înfăşurare de pornire;
− descrierea proceselor staţionare şi tranzitorii cu aplicarea metodelor de
simulare a câmpului magnetic şi a modelării matematice a generatorului
sincron fără zonă de dantură pe stator.
Valoarea aplicativă a lucrării. Lucrarea constitue un suport teoretic şi
practic privind elaborarea şi implementarea metodelor de proiectare şi calcul
realizate în baza studiului teoretic şi experimental al proceselor staţionare şi
tranzitorii ale convertizoarelor electroenergetice speciale confecţionate din
materiale recondiţionate, noi materiale electrotehnice, noi materiale magnetice
în vederea simplificării tehnologiei de producere, reducerii masei şi
dimensiunile geometrice, majorării randamentului şi factorului de putere.
Valoarea practică a lucrării este confirmată prin elaborarea, proiectarea şi
producerea în serie a transformatoarelor de mică putere şi de sudare,
confecţionate din material electrotehnic ieftin recondiţionat, prin elaborarea
metodelor de calcul şi prin adaptarea acestor metode la condiţiile de proiectare
şi producere a convertizoarelor electroenergetice de întreprinderile de profil
electrotehnic.
Tematica cercetărilor teoretice şi experimentale prezentate în lucrare s-a
efectuat în conformitate cu direcţiile de cercetare ştiinţifică elaborate de
Academia de Ştiinţe a Republicii Moldova. În anexe sunt indicate proiectele
realizate în cadrul Catedrei de Electromecanică în perioada anilor 1960-2008.
În această perioadă au fost elaborate, proiectate, încercate şi certificate
primele transformatoare în colaborare cu S.A. Red-Nord, Bălţi: TMU-10/10,
TTU-25/10, TTU-10/10, TTU-40/10, TTU-63-10/10, transformatoare cu arc

6
electrice TSE, transformatoare cu răcire în aer TTA, care în prezent sunt
produse în serie de Red-Nord, Bălţi şi realizate pe piaţa internă.
S-au elaborat şi proiectat motoare asincrone axiale cu un rotor şi cu două
rotoare, respectiv la turaţia de 500rot/min şi 3000rot/min, pentru antrenarea
mecanismelor maşinii de spălat fără aplicarea transmisiilor auxiliare.
S.A. Moldovahidromaş şi Catedra de EM au elaborat, proiectat şi
confecţionat două tipo-dimensiuni de motoare ermetizate sincrone cu magneţi
permanenţi pentru antrenarea pompelor centrifuge, fiind înlocuite astfel
motoarele asincrone produse în prezent. Încercările efectuate în laboratorul
uzinei au demonstrat prioritatea motoarelor sincrone propuse de uzină pentru
producere în serie. Aceste motoare au fost transferate de la treptele de 3 kW şi
22 kW la treptele de 4 kW şi respectiv 26 kW fiind executate în aceleaşi
dimensiuni ale motoarelor asincrone.
În cadrul contractului de stat au fost elaborate generatoare sincrone cu
magneţi permanenţi destinate pentru conversia energiei vântului în energie
electrică. Generatoarele elaborate cu flux magnetic axial pot fi cuplate cu
motoarele eoliane sau cu turbinele de apă fără multiplicator, astfel a sporit
randamentul şi s-a economisit materialul constructiv.
Aşadar, elaborarea, proiectarea şi producerea convertizoarelor
electroenergetice speciale soluţionează una din problemele de bază ale
economiei republicii, referitoare la reînnoirea sau regenerarea industriei
electrotehnice republicane.
Rezultatele ştiinţifice înaintate spre susţinere.
1. Formularea şi soluţionarea problemei privind elaborarea şi implementarea
convertizoarelor electrice produse din materiale electrotehnice
recondiţionate, a convertizoarelor electromecanice speciale produse din noi
materiale electrotehnice şi magnetice pentru reducerea preţului şi majorarea
eficienţei în procesul de confecţionare şi exploatare în noi domenii de
aplicare a acestora.
2. Metodele de proiectare şi calcul ale convertizoarelor electroenergetice
speciale bazate pe metode analitice, grafo-analitice, de modelare şi
matematice numerice, care au dat posibilitate de a efectua analiza tablourilor
câmpurilor magnetice din sectoarele sistemelor magnetice, coloane, juguri,
întrefier, zonă de dantură, de a calcula caracteristicile staţionare şi dinamice,
de a optimiza procesele de pornire a convertizoarelor electromecanice la
variaţia parametrilor constructivi.
3. Analiza rezultatelor experimentale obţinute la încercarea modelelor fizice, a
mostrelor experimentale, elaborate şi încercate în condiţii reale de laborator
şi de uzină pentru compararea rezultatelor încercărilor cu rezultatele obţinute
prin calcul, fiind precizate în continuare metodele de proiectare.
4. Crearea şi asimilarea producerii în serie a transformatoarelor de sudare şi a
motoarelor sincrone ermetizate, elaborate în baza materialelor recondiţionate
şi respectiv magnetice.
7
5. Elaborarea şi implementarea noilor tehnologii de producere a
convertizoarelor electromecanice în vederea reducerii materialului
electrotehnic şi constructiv prin reducerea transmisiilor şi cumularea
mecanismelor de lucru de uz casnic antrenate de aceste convertizoare.

Aprobarea rezultatelor tezei

Rezultatele tezei au fost publicate în literatura tehnică periodică, discutate
şi publicate în materialele conferinţelor şi simpozioanelor internaţionale în
cadrul URSS, în ţările din bazinul Mării Negre.
Din aceste întruniri ştiinţifice fac parte:
Conferinţele Tehnico-Ştiinţifice Unionale;
Regimuri dinamice de funcţionare ale maşinilor şi acţionărilor electrice.
Dneprodzerjinsc, 1975, Groznîi 1986, Kaunas 1987.
Conference on optimisation of Electrical and Electronic Equipaments,
Braşov România, 1991.
The International Conference Applied and Theoretical Electrotehnics
Craiova România, 1991.
The Eighth National Conference of Electrical drives, Iaşi România, 1992.
Conferinţa Internaţională OPTIM-94, Braşov România.
Simpozion International ELECTRO’96, Chişinău Republica Moldova,
1977.
Sciences in Electromecanical Energy Conversion, Bucharest Romania,
1998.
Lucrări referitoare la tema tezei au fost raportate şi editate în cadrul
Sesiunilor Conferinţelor Internaţionale în Sisteme Electromecanice din anii
1997, 1999, 2001, 2003, 2005, 2007, care au avut loc la Chişinău, autorul fiind
unul din iniţiatorii şi organizatorii acestor conferinţe.
Mostrele şi motoarele elaborate în cadrul catedrei şi S.A. Red-Nord au
fost expuse şi demonstrate în repetate rânduri la Expoziţiile Naţionale şi
Internaţionale. Motorul asincron reglabil după viteză a obţinut medalia de bronz
la Expoziţia Realizărilor Economice a URSS.
Publicaţii referitoare la teză. După susţinerea tezei de doctor în tehnică în
anul 1976 în reviste internaţionale periodice de specialitate au fost publicate de
autor şi în colaborare 15 lucrări, 60 lucrări ştiinţifice au fost raportate şi
publicate în cadrul conferinţelor internaţionale şi naţionale amintite anterior.
Autorul a publicat trei manuale, unul fiind editat în colaborare; două
monografii, o traducere din limba rusă. A fost conducător sau executor
responsabil a 18 teme ştiinţifice, contracte internaţionale şi naţionale. Are 22
lucrări metodice pentru studenţii specialităţilor facultăţii de energetică şi alte
lucrări referitoare la tema tezei.
Structura şi volumul tezei. Teza de doctor habilitat conţine şase capitole,
lista biografică şi anexele ilustrative. Volumul lucrării este expus pe 261 pagini,

8
din care 164 textul de bază, 71 desene şi ilustraţii, acte de implementări, 5
tabele, 166 denumiri bibliografice.
În Introducere este argumentată actualitatea temei, fiind determinat
scopul şi obiectivele, semnificaţia teoretică, inovaţia ştiinţifică şi aplicarea
practică a convertizoarelor electromagnetice speciale.
Concluziile şi contribuţiile tezei. Concluziile şi contribuţiile tezei
cuprind rezultatele generalizate ale cercetărilor realizate referitoare la
aprofundarea teoriei studiului proceselor staţionare şi tranzitorii, la elaborarea
metodelor de proiectare în vederea implementării în practică şi a producerii în
serie a convertizoarelor electroenergetice speciale.
Anexele şi figurile conţin material ilustrativ, explicativ grafic, acte de
implementare a metodelor de proiectare, de certificare şi producere în serie a
convertizoarelor electroenergetice speciale.
Cuvinte cheie: convertizor, transformatoare de sudare, modele
matematice, motoare axiale, material recondiţionat, magneţi permanenţi,
metode de proiectare, convertizoare electrice.

II. CONŢINUTUL LUCRĂRII

Lucrarea conţine argumentarea problemelor actuale ridicate în cercetarea

ştiinţifică. Dintre acestea, principale sunt două probleme.
Prima problemă conţine premisele teoretice, elaborarea metodei de calcul şi
proiectarea optimă a transformatoarelor de mică putere speciale din materiale
recondiţionate (oţel electrotehnic, cupru, aluminiu, oţel constructiv), în vederea
reducerii costului acestor transformatoare.
A doua problemă se referă la studiul teoretic şi experimental al
convertizoarelor electromecanice speciale privind majorarea eficientei
producerii şi consumului energiei electrice, reducerea materialului constructiv,
simplificării tehnologiei producerii concomitent implementării metodelor de
calcul pentru producerea în serie.
Capitolul I este dedicat studiului transformatoarelor de mică putere
speciale, inclusiv de sudare. În capitol este fundamentată problema necesităţii
producerii transformatoarelor din materiale recondiţionate: oţel electrotehnic,
cupru, aluminiu ş.a.
Trecerea la economia de piaţă a ridicat probleme dificile, în primul rând
referitoare la energetica ţărilor lipsite de surse de energie. Republica Moldova a
fost pusă într-o situaţie extrem de grea, devastatoare din punct de vedere al
necesităţii materiei prime pentru întreprinderile industriale, al lipsei surselor
proprii de producere a energiei electrice necesară pentru toate ramurile
economiei naţionale. În perioada de tranziţie economică se observă că
majoritatea transformatoarelor de mare putere funcţionează în sarcină redusă.
Transformatoarele de mică putere (10...160) kVA sunt utilizate mai eficient.

9
Cota transformatoarelor de mică putere în zonele teritoriale energetice din
republică este prezentată în tabelul 1.1.
În transformatoarele electrice cu puterea de 10-160 kVA, care constituie
63% din numărul total de transformatoare, au loc pierderi de 3,5 ori mai mici
decât în transformatoarele de mare putere.
Deci, pentru a ridica eficienţa exploatării transformatoarelor, este necesar
de a procura şi de a instala transformatoare de mică putere comode pentru
întreprinderile mici private. În prezent aceste transformatoare trebuie importate,
iar costul acestora este ridicat pe piaţa externă .
Tabelul 1.1
Cota
Numărul de Pierderile Numărul
transformatoa-
Zona transformatoare de energie total de
relor cu puterea
teritorială cu puterea electrică, transforma-
(10...160)
energetică (10 ...160) kVA % toare
kVA, %
Union-Fenosa 3676 60% 18% 6126
Red – Nord 2719 65,5% 15,5% 4152
Red – Nord –
1724 64% 19,7% 2680
Vest
Medie 8119 63% 17,7% 12958
În lucrare se propune o soluţionare mult mai avantajoasă, din punct de
vedere economic şi tehnologic a acestei probleme.
Materialele recondiţionate obţinute la dezasamblarea transformatoarelor de
mare putere, ieşite din funcţie din cauza unor avarii sau din cauza expirării
termenului de viaţă pentru care nu are sens de a fi reparate, pot fi utilizate în
producerea transformatoarelor de mică putere.
Producerea în serie a transformatoarelor de mică putere şi de sudare în baza
utilizării materialelor recondiţionate se desfăşoară în halele S.A. Red-Nord cu
participarea Catedrei de Electromecanica a UTM la elaborarea, proiectarea şi
certificarea acestor produse electrotehnice.
Elaborarea documentaţiei tehnice şi producerea transformatoarelor
înaintează probleme de optimizare a construcţiei atât din punct de vedere tehnic
cît şi economic.
În lucrare s-a pus problema de a adapta proiectarea transformatoarelor de
sudare produse în serie la proiectarea şi producerea acestora din materialele
recondiţionate.
Deoarece în transformatoarele de sudare curentul în scurtcircuit nu trebuie
să depăşească valoarea curentului nominal de 2-2,5 ori, urmează ca aceste
transformatoare să fie proiectate cu reactanţa de scurtcircuit majorată. În capitol
s-au analizat diverse scheme constructive de sisteme magnetice; cu jugul
suprapus pe coloane, cu diferite moduri de asamblare a miezului magnetic, cu
montarea diversă a înfăşurărilor pe coloanele transformatorului (fig.1.1), fiind
propuse recomandări pentru majorarea reactanţei de scurtcircuit.
10
 În compartiment s-a soluţionat problema dimensionării sistemului magnetic
şi a înfăşurărilor, fiind elaborată metoda de calcul a transformatoarelor de
sudare la variaţia curenţilor de sudare în limitele 60-250 A pentru electrozi cu
diametrele de 2, 3, 4, 5 mm , care asigură realizarea construcţiei fără deşeuri.
Transformatoarele de sudare funcţionează permanent în regimuri extreme,
de aceea s-a pus problema descrierii matematice a proceselor tranzitorii.

a) cu jug suprapus b) asamblat într-o tolă c) asamblat în două tole

π 2 π 3
Φ Φ

d) asamblată sub 90 grade e ) asamblată sub 30 grade

f) înfăşurările montate pe diferite coloane g) înfăşurările montate mixt

Fig.1.1. Diverse scheme constructive de asamblare a miezului magnetic şi

de montare a înfăşurărilor

În acest context s-a folosit metoda operaţională de soluţionare a ecuaţiei

diferenţiale de descriere a regimului de scurtcircuit pentru diverse valori ale
reactanţei de scurtcircuit (fig.1.2a,b).

11
 Fig.1.2 Curbele variaţiei curentului de scurtcircuit:
a) pentru W1=236, b) W1=257

Una dintre problemele de bază pentru asigurarea arderii stabile a arcului

este determinarea corectă, precisă a reactanţei de dispersie.

Bn = 1.52 T , I1 = 15 A, Bn = 1.44 T , I 1 = 47 A, Bn = 1.12 T , I 1 = 94 A,

I 2 = 0 A, W1 = 236, I 2 = 150 A, W1 = 236, I 2 = 370 A, W1 = 236,
W2 = 56, δ = 0.40 mm, W2 = 56, δ = 0.40 mm, W2 = 56, δ = 0.40 mm,
a) b) c)

Fig. 1.3, a, b, c câmpul magnetic în diverse regimuri de funcţionare

a – în gol, b – în sarcină, c – în scurtciruit.

În lucrare s-a precizat cu ajutorul metodei elementelor finite valoarea

fluxului de dispersie, corespunzător regimului de scurtcircuit.
În acest context s-a realizat un studiu în baza repartizării liniilor fluxului
câmpului magnetic pentru diverse sisteme constructive ale circuitului magnetic
şi ale materialului electrotehnic, fiind astfel determinată influenţa parametrilor
constructivi asupra valorii reactanţei de scurtcircuit.
În figurile 1.3 sunt prezentate liniile fluxului câmpului magnetic pentru
regimurile de mers în gol, în sarcină şi în scurtcircuit, care demonstrează gradul
de saturaţie a sistemului magnetic pentru fiecare regim aparte.

12
 Capitolul I se încheie cu prezentarea succesiunii metodei de calcul a
transformatoarelor de sudare la variaţia curentului în limitele 60-250 A.

Fig. 1.4. Transformatoare de mică putere şi speciale

În figura 1.4 sunt prezentate primele transformatoare de mică putere şi de

sudare, certificate şi produse în serie de S.A. „Red-Nord” Bălţi.
În capitolul II s-a realizat studiul şi analiza motoarelor asincrone trifazate
cu flux magnetic axial, fiind scoase în evidenţă performanţele şi neajunsurile
acestor maşini. Ca rezultat al analizei, s-a propus ca acest motor să fie utilizat
pentru antrenarea pompelor ermetizate produse de Moldovahidromaş.
S-a constatat că utilizarea motoarelor axiale depinde de forma
caracteristicilor mecanice ale maşinilor şi mecanismelor antrenate, care pot
compensa forţele unilaterale ale motorului, acesta fiind cumulat cu mecanismul
de respectiv lucru. La antrenarea pompelor centrifuge de motoarele axiale forţa
de presiune produsă de pompă este compensată de forţa unilaterală dezvoltată
de motorul axial. Rotorul motorului fiind cumulat cu pompa reduce materialul
constructiv, concomitent se exclud deşeurile la stanţare cu 40%.
În baza expresiei pentru constanta maşinii electrice, fiind admise anumite
ipoteze, pentru prima dată s-a determinat corelaţia dintre mărimile geometrice şi
electromagnetice de bază ale motorului axial în raport cu aceleaşi mărimi ale
motorului asincron cilindric.
Dm
mm
2p6
400
350 2p4
300
250
200
150 P , kW
15 30 60 120
a) b)
Fig. 2.1. Graficele variaţiilor Dm = f (P) şi D = f (P)
a) pentru maşina cu flux axial; b) pentru maşina de construcţie clasică

13
 În figurile 2.1-2.4 sunt prezentate curbele variaţiei Dm = f (P ) , D = f (P ) şi
l= f ( P ) , lδ = f ( P ) , respectiv pentru motoarele cilindrice şi axiale.

l lδ
mm mm 2p6
2p6
200 200 2p4
2p4
150 150

100 100
P , kW P , kW
15 30 45 60 120 15 30 45 60 120
a) b)
Fig. 2.2. Graficele variaţiilor l = f (P) şi lδ = f ( P)
a) pentru maşina cu flux axial; b) pentru maşina de construcţie clasică

Pentru a determina expresiile analitice la variaţia forţelor unilaterale în

regim de pornire şi în regim de mers în gol, s-a admis:
– suprafeţele crestate ale statorului şi rotorului sunt considerate netede;
– valoarea curentului din rotor este neglijată în regim de mers în gol;
– curentul statoric în regim de scurtcircuit poartă caracter inductiv;
– forţa magnetizantă rezultantă din întrefier este sinusoidală.
Forţa de interacţiune dintre stator şi rotor pentru motorul axial, în regim
de mers în gol, este produsă de fluxul magnetic principal (fig.2.3, a). Pentru
motorul trifazat această putere se scrie după cum urmează:
2 2p
Fmg = Φ 2 . (2.1)
3 μ0 ⋅τ m ⋅ l
sau la considerarea expresiei pentru fluxul magnetic avem
2
2⎛ U1 ⎞ 2p
Fmg = ⎜ ⎟ , (2.2)
3 ⎜ π 2 ⋅ W1 ⋅ f1 ⋅ k w ⎟ μ0 ⋅τ m ⋅ l
⎝ 1 ⎠

unde: p – numărul de perechi de poli; l şi τ m –lungimea de calcul şi pasul polar

medii.
π ( DE + D1 )
τm = . (2.3)
2p
În regim de pornire pentru valoarea alunecării S = 1 şi neglijarea
curentului de mers în gol, curentul rotoric raportat la înfăşurarea statorică:
I 2 = I sc = I 1 .
'

Fazorii curenţilor statorici şi rotorici se află în faze opuse. Fluxurile

magnetice de dispersie produse de aceşti curenţi sunt orientate în direcţii opuse
şi se închide fiecare în propriile pachete.
Aceste fluxuri produc forţe contrare, respingând statorul de rotor (fig.2.3, b).
Pentru rotorul calat, pachetul rotoric se va mişca sub acţiunea acestor
forţe în direcţia majorării întrefierului cu mărimea Δδ .

14
 La mişcarea mecanică a
rotorului se va efectua lucrul
dAδ = Fδ ⋅ dδ (2.4)
Concomitent, această
Fo Fo Fδ Fδ deplasare contribuie la
modificarea inductivităţii de
scurtcircuit Lsc şi, prin urmare, a
energiei câmpului magnetic din
Φo Φδ1 Φδ 2 întrefierul motorului:
1 ∂L
a) b) dWd = I sc2 sc d δ . (2.5)
2 dt
Fig. 2.3. Fluxurile magnetice din întrefier:
Fluxul total de dispersie se
a) în regim de mers în gol;
va modifica după cum urmează
b) în regim de scurtcircuit. ∂Lsc
dΨd = I sc dLsc = I sc dδ . (2.6)
∂δ
Prin urmare, tensiunea electromotoare indusă în înfăşurarea statorică
d Ψd ∂L
e=− = − I sc sc d δ ; (2.7)
dt ∂δ
Dacă admitem că u = e, atunci înfăşurarea statorică va consuma din reţea
∂Lsc
dW R = U ⋅ I sc dt = I sc2 dδ (2.8)
∂δ
Energia dWR consumată se cheltuieşte pentru realizarea lucrului dAδ şi
modificarea energiei corespunzătoare creşterii fluxului de dispersie
dWR = dAδ + dWd ; (2.9)
Substituim (2 – 5) şi (2 – 8) în (2 – 9) obţinem
∂Lsc 1 ∂Lsc
I sc2 = Fδ + I sc2 (2.10)
∂δ 2 ∂t
de unde urmează că:
1 2 dLsc
Fδ =
I sc . (2.11)
2 dδ
Inductivitatea de scurtcircuit Lsc conţine şase componente:
xsc x1c + x1 f + x1d + x2' c + x2' f + x2' d
Lsc = = . (2.12)
2π f 2π f
Reactanţele de crestătură şi a părţilor frontale de dispersie nu depind de
mărimea întrefierului, iar reactanţele diferenţiale sunt f(δ):
atunci x1d ≈ x2′ d = xd′
sau x1d + x2' d = 2 xd = f (δ ) , (2.13)
2 xd x
urmează = d , (2.14)
2π f π f
deoarece
4m ⋅ f1 ⋅ μ 0 ⋅ lδ ⋅ τ m ⋅ W12 2
xd = ⋅ k w1 ⋅ k D , (2.15)
π ⋅ k μ ⋅ kδ ⋅ p ⋅ δ
atunci
15
 dLsc 4m ⋅ μ0 ⋅τ m ⋅ lδ ⋅W12 ⋅ k w21
=− ⋅ kD . (2.16)
dδ π 2 ⋅ kμ ⋅ δ 2 ⋅ kδ ⋅ p
Substituind în (2.11) (2.16), obţinem:
1
Fδ = − I sc2 ⋅ k R , (2.17)
2
4 ⋅ m ⋅ μ0 ⋅τ m ⋅ lδ ⋅W12 ⋅ k w21
unde kR = − ⋅ kD .
π 2 ⋅ kμ ⋅ δ 2 ⋅ kδ ⋅ p
Urmează că forţa de respingere dintre stator – rotor depinde de parametrii
constructivi ai maşinii axiale.
Conform schemei echivalente a maşinii axiale

U1
I sc =
2
. (2.18)
⎛ R ⎞
⎜ R1 + 2 ⎟ + x sc
2

⎝ S ⎠
Substituim (2.18) în (2.17),
obţinem:
m1 ⋅ U 12
Fδ = − ⋅ kR . (2.19)
⎡⎛ R2 ⎞
2
⎤
2 ⎢⎜ R1 + ⎟ + x sc ⎥
2

⎣⎢⎝ S ⎠ ⎦⎥
Aşadar, în întrefier acţionează
două forţe de sens contrar: prima –
Fm. g . şi a doua – Fδ .
Fig. 2.4. Graficele curbelor variaţiei
forţelor de atracţie unilaterală.

Rezultanta acestor două componente:

2 ⎛⎜ U1 ⎞ 2p
⎟ m1 U 12
FR = − kR (2.20)
3 ⎜⎝ π 2 W1 f 1 k w1 ⎟⎠ μ 0 τ m ⋅ lδ ⎡⎛ R ⎞
2
⎤
2⎢⎜ R1 + 2 ⎟ + X sc ⎥
2
S⎠
⎣⎝ ⎦
Pentru a selecta corect mecanismul de lucru antrenat de motorul axial la
compensarea forţei unilaterale dintre stator şi rotor, poate fi folosită expresia
analitică pentru această forţă. Astfel s-a demonstrat că în regim de mers în gol
aceasta atinge valoarea maximă, iar în regim de pornire scade esenţial.
Oscilogramele ridicate la încercarea mostrei experimentale demonstrează
că legea varietăţii forţei rezultante de interacţiune dintre stator şi rotor
corespunde curbelor descrise de expresia (2.20).
Expresia conţine parametrii constructivi ai motorului axial, datorită cărui
fapt la etapa de proiectare este posibil de a determina valoarea forţei unilaterale
pentru compensarea parţială sau totală a forţei unilaterale dezvoltată de
mecanismul respectiv de lucru.

16
 Pentru elaborarea metodei de calcul a motorului axial, au fost determinate
legile variaţiei inducţiei magnetice pe fiecare sector al circuitului magnetic.
Pentru această a fost folosită metoda sondelor-bobine montate sau dispuse pe
fiecare sector al circuitului magnetic.
Fiind aplicată metoda elementelor finite, s-au calculat liniile de închidere a
fluxului magnetic (fig. 2.5) corespunzător curbei din figura 2.6, care puţin se
deosibeşte de cea ridicată experimental.

Fig. 2.6. Curbele variaţiei

Fig. 2.5. Tabloul câmpului magnetic inducţiei magnetice
IA = Im, IB = IC = -0.5 Im. IA = Im, IB = IC = -0.5 Im.

În capitol este prezentată metoda calculului electromagnetic a motoarelor

axiale la considerarea particularităţilor constructive şi electromagnetice, fiind
extinsă gama aplicării acestor motoare. Capitolul se încheie cu prezentarea
modelului matematic elaborat în sistemul de coordonate α , β , fiind acceptate
unele abateri neesenţiale.
Ecuaţiile de echilibru ale tensiunilor pentru valorile instantanee se scriu în
sistemul de coordonate α şi β:
di1α
U 1α = r1α ⋅ i1α + M
dt
di1β
U 1β = r1β ⋅ i1β + M
dt
(2.21)
di di L
U 2α = r2α ⋅ i2α + M 2α + 2α 2α + ω r L2α i2α + ω r Mi2α
dt dt
di2 β di2 β L2 β di2 β
U 2 β = r2 β ⋅ i2 β +M + − ω r L2 β i 2 β − ω r M
dt dt dt
şi ecuaţia de mişcare
J dω R
± MR = Me (2.22)
P dt
unde L1α = M + l1α ; L2α = M + l 2α ; L1β = M + l1β ; L2 β = M + l 2 β ,

17
 iar L1α, L1β, L2α, L2β – inductivităţile totale ale înfăşurărilor statorului şi
rotorului după axele α şi β, iar l1α , l 2α , l1β , l 2 β - inductivităţile de dispersie.
M – inductivitatea mutuală ciclică.
Inductivităţile şi rezistenţele respective s-au determinat prin calcule
efectuate anterior.
Oscilogramele procesului de pornire obţinute la soluţionarea sistemului de
ecuaţii sunt prezentate în fig. 2.7 şi 2.8. Pentru regimul de mers în gol
stabilizarea procesului tranzitoriu are loc pentru t = 0,4s, iar în sarcină pentru t
= 0,45s.

Fig. 2.7. Oscilograma procesului de Fig. 2.8. Oscilograma procesului de

pornire în gol a motorului axial pornire în sarcină a motorului axial

În figura de mai jos sunt prezentate două statoare de motoare axiale

asincrone cu diverse înfăşurări. Se observă că pentru părţile frontale ale
înfăşurării plate se utilizează o cantitate mai mare de conductor din material
deficitar – cupru.

Fig. 2.8. Statoare de motoare axiale cu înfăşurări plată şi toroidală

Pachetele statorice ale motorului axial cu două rotoare au crestăturile

deschise pentru a monta mai uşor înfăşurările, însă aceasta provoacă armonici
de ordin dentar în curba inducţiei magnetice. Pentru reducerea acestor armonici
s-au folosit pene de închidere a crestăturilor din material feromagnetic.
18
 Capitolul III. Motoarele monofazate, spre deosebire de cele trifazate, de
obicei sunt produse la puteri mici, fiind folosite în sistemele automatizate sau
mai frecvent pentru acţionarea mecanismelor şi a maşinilor de uz casnic, în
care reţeaua de alimentare este monofazată.
Motoarele axiale utilizate pentru antrenarea mecanismelor de uz casnic au
construcţia, în raport cu cele cilindrice, deosebită: rotor disc cu inerţie mecanică
majorată, dimensiuni axiale mici, fac mai comodă cuplarea sau cumularea
rotorului cu mecanismul respectiv. Aceste motoare de asemenea pot fi realizate
la un număr mare de poli, adică la turaţie redusă.
În acest capitol s-au analizat diferite scheme constructive brevetate de
motoare asincrone axiale monofazate, în care autorii propun tehnologii noi de
formare a zonei de dantură, scheme de înfăşurări statorice.
Tot în acest capitol au fost studiate propuse de Catedra de Electromecanică,
cu participarea autorului, două tipuri de motoare axiale constructiv adaptate la
cuplarea acestora cu mecanismele de lucru ale maşinii de spălat.
În schema propusă, s-a prevăzut ca motorul asincron axial cu un rotor să
acţioneze activatorul maşinii de spălat. Activatorul fiind fixat nemijlocit pe
arborele motorului axial a exclus cureaua de transmisie, care era sursa
principală de zgomot şi vibraţii. Celălalt motor axial cu două rotoare acţiona
centrifuga şi pompa de apă a maşinii de spălat. Diametrelor mari ale rotoarelor
le corespund momente de inerţie majorate, care provoacă efect giroscopic şi
atenuează dezechilibrul produs de neuniformitatea materialului de spălat din
centrifugă şi reduc esenţial zgomotul (fig. 3.1., 3.2.)
Una din realizările de bază ale motorului axial este confecţionarea
pachetelor statoric şi rotoric practic fără deşeuri, crestăturile fiind stanţate cu
pas variabil de dispozitivul de stanţare automată. În capitol s-au obţinut expresii
analitice pentru determinarea erorii de înfăşurare a pachetelor statoric şi rotoric
şi compensarea acesteia la confecţionarea pachetelor motorului.

Fig. 3.1. Motor asincron Fig. 3.2. Motor asincron

monofazat axial cu un rotor monofazat axial cu dublu rotor

19
 S-au determinat particularităţile de calcul ale motoarelor axiale cu un rotor
şi cu două rotoare.
Dimensiunile geometrice de bază se determină cu expresiile obţinute în
premieră şi bazate pe diametru medie:
P1 ⋅ 2 p
Dm = 3 (3.1)
k B ⋅ λδ ⋅ π Ω ⋅ k w1 ⋅ Bδ ⋅ A
şi lungimea de calcul:
P1
lδ = (3.2)
k ⋅ k B ⋅ k w1 ⋅ Dm2 ⋅ Bδ ⋅ A ⋅ Ω

kT
unde k = , β = (1,25 − 1,7) , iar k T = 2
β
Calculile parametrilor circuitului magnetic
şi a înfăşurărilor statorice şi rotorice au fost
adaptate la construcţia axială, fiind astfel
folosite recomandările date în literatura de
specialitate.
Calculul proceselor tranzitorii s-au realizat Fig. 3.3 Schema motorului
în baza modelului matematic elaborat în axele monofazat în axele α, β
α , β (fig.3.3).
rsα rsα ⎫
pΨsα = U − ⋅ Ψsα + ⋅ Ψr'α ⎪
Lkα Lkα ⋅ σ r
⎪
rsβ rsβ k 1 k ⎪
pΨsβ = U − ⋅ Ψsβ + ⋅ ⋅ Ψr'β − p −1 ⋅ Ψsβ + p −1 ⋅ Ψr'β ⎪
Lkβ Lkβ σ r CLkβ CLkβ σ r ⎪
⎬ (3.3)
rr ⋅ σ α
'
rr '
⎪
pΨrα = −
'
⋅ Ψrα +
'
⋅ Ψsα − ω r ⋅ Ψrβ
'

Lkα ⋅ σ Lkα ⋅ σ r ⎪
⎪
rr' ⋅ σ β rr' ⋅ k ⎪
pΨrβ = −
'
⋅ Ψrβ +
'
⋅ Ψsβ − ω r ⋅ Ψrα'
⎪
Lkβ ⋅ σ r Lkβ ⋅ σ r ⎭

Ecuaţia cuplului electromagnetic, exprimat prin fluxurile totale poate fi

dată astfel:
Me =
p1 ⋅ M
Lkα ⋅ Lkβ ⋅ σ r
2
[ ( )
k ⋅ (σ α ⋅ σ r − 1) ⋅ Ψsβ ⋅ Ψrα − σ β ⋅ σ r − k 2 ⋅ Ψsα ⋅ Ψrβ ]

Hodografele fazorilor curenţilor obţinute la soluţionarea ecuaţiilor

modelului matematic sunt date în fig. 3.4 şi 3.5.
Conform oscilogramelor prezentate, obţinerea cuplului de pornire majorat
şi câmpului magnetic învârtitor circular are loc pentru valoarea capacităţii
condensatoarelor C = 8 mF.

20
 Pentru calculul termic s-a elaborat schema echivalentă termică şi metodele
de calcul ale motoarelor axiale cu un rotor şi două rotoare, fiind luate în
consideraţie construcţia specifică a acestor motoare.

Fig. 3.4. Holograful fazorului Fig. 3.5. Hodograful fazorului

curentului statoric C=3 mF curentului statoric C=8mF

Rezultatele de calcul şi experimentale au demonstrat că în motoarele de

construcţie axială poate fi ridicată de (1,5-1,7) densitatea curentului la aceeaşi
putere în raport cu motoarele cilindrice, astfel fiind reduse proporţional
dimensiunile motorului.
Fiind aplicată metoda elementelor finite, s-a calculat tabloul câmpurilor
magnetice pentru motorul cu două rotoare, în regim de mers în gol (fig. 3.6).

a a

Fig. 3.6. Tabloul câmpului magnetic al motorului axial cu două rotoare

Tabloul demonstrează că liniile câmpului magnetic se repartizează uniform

pe ambele parţi ale pachetului statoric. Deci s-a confirmat ipoteza de a efectua
calculul electromagnetic numai pentru o parte dintre cele două părţi simetrice
axei a-a” ale motorului.

Capitolul IV. Motoarele monofazate au două înfăşurări de fază pe stator.

Pentru obţinerea câmpului magnetic învârtitor circular, s-au apropiat de cel
circular, în una din faze, numită de pornire, este introdus un element de defazaj
capacitiv, rezistiv sau inductiv.

21
 În acest capitol al lucrării se propune analiza unui motor asincron cu o
singură înfăşurare montată pe stator care ocupă două treimi din crestăturile
statorice. Secţiunea conductorului înfăşurării este aceeaşi pentru toată faza.
Rotorul motorului este scurtcircuitat.
Spre deosebire de motoarele monofazate cu două faze, pornirea motorului
cu o singură fază este realizată prin scurtcircuitarea unui anumit număr de spire
ale înfăşurării statorice, care, după atingerea turaţiei nominale, se însereează cu
celelalte spire ale fazei.
Pornirea motorului şi funcţionarea în regim nominal poate fi realizată de
asemenea dacă în procesul de pornire o doime din barele înfăşurării rotorice nu
sunt scurtcircuitate, fiind astfel compensată una dintre succesiuni. În capitol s-
au analizat, din punct de vedere teoretic, procesele care au loc la demararea
motorului cu o singură fază.
În figura 4.1 sunt prezentate modele de motoare cu una dintre succesiuni
compensată.

Fig. 4.1. Modelul fizic al motorului cu o singură fază

cu una dintre succesiuni compensată
a) M=0; b) M≠0; viteza ω directă; c) M≠0; ; viteza ω indirectă.

1 − înfăşurarea statorică concentrată,

2 − înfăşurarea rotorică,
3 − contactoarele ermetizate,
4 − magneţii perii.

La acest compartiment este analizată

Fig. 4.2. Construcţia schematică a
motorului cu perii magnetice
şi descrisă construcţia motorului
asincron cu o singură fază cu perii din
magneţi permanenţi. Conform fig. 4.2, la
închiderea unei părţi dintre contactoarele
ermetizate are loc pornirea motorului.
Construcţia schematică a motorului

22
este dată în figura 4.2, care asigură reglarea vitezei motorului la modificarea
poziţiei magneţilor permanenţi în raport cu axa magnetică a fazei statorice.
În baza teoriei celor două axe α, β s-a elaborat modelul matematic al
motorului asincron cu o parte a înfăşurări statorice scurtcircuitate, s-a optimizat
pornirea motorului, fiind variat unghiul dintre axele magnetice ale părţilor
înfăşurării statorice şi numărul de secţii.

lΨs − l R′ Ψ pα − l ′p ΨR′ α ⎫
is = ⎪
l ′p l R′ + l s′ l ⎪
( )
l − l ′p + l s ΨR′ α − l R′ Ψs − l s ΨR′ α ⎪
⎪
i ′pα =
l ′p l R′ + l s′ l ⎪
(l − l R′ + l s′ )ΨR′ α − l ′p′Ψs − l s Ψ ′pα ⎪⎪
i R′ α = ⎬ (4.1)
l ′p l R′ + l s′ l ⎪
(M + l R ) Ψ ′ − 1 Ψ ′ ⎪
i ′pβ = pβ Rβ ⎪
M ⋅l l ⎪
(
M + l ′p ) 1 ⎪
i R′ β = ΨR′ β − Ψ ′pβ ⎪
M ⋅l l ⎪
⎭
Expresia pentru fluxul electromagnetic
[
M em = M i′pβ ⋅ iR′ α − (i′pα + is )⋅ iRp
′ ]
În figura 4.3 este prezentată oscilograma variaţiei cuplului şi vitezei
motorului cu o singură fază în procesul de pornire.

Fig. 4.3. Oscilograma cuplului şi turaţiei la pornire (unghiul α = 55 grade)

În tabelul 4.1. sunt prezentate rezultatele încercărilor motorului asincron

cu o singură fază, efectuate în laboratorul CTŞ Hidrotehnica.
Masa totală a motorului se micşorează aproximativ cu 20%, iar cuprul
utilizat pentru înfăşurare cu 35%.

23
 Tabelul 4.1
P1 , nn , η, cos ϕ Mp M max
Masa Masa
Tip rot % % Mn Mn
totală, cuprul,
kW min kg kg
AIRVŞ
40 2870 45 60 0,6 2,0 2,3 0,22
5052
Motorul
40 2870 42 68 0,74 2,5 1,8 0,14
propus

Aplicând metoda elementelor finite, s-a demonstrat teoretic obţinerea

câmpului magnetic învârtitor pentru anumite corelaţii dintre numărul de secţii
ale părţilor înfăşurării fazice. Tabloul câmpului magnetic şi variaţia inducţiei
magnetice din întrefier şi jug sunt prezentate în fig. 4.4.

a) b) c)
Fig. 4.4. Tabloul câmpului magnetic şi curbele variaţiei inducţiei magnetice
a – tabloul câmpului magnetic, b – curbele inducţiei magnetice din întrefier,
c – din jugul statoric
Conform curbelor prezentate în figura 4.4, armonicile de ordin superior
deformează esenţial curba inducţiei magnetice din întrefier.

Fig. 4.5. Motorul asincron Fig. 4.6. Motorul asincron cu o singură

cu o singură fază fază cu perii magnetice

24
 În capitolul V sunt prezentate rezultatele cercetărilor teoretice şi
experimentale ale motoarelor sincrone cu magneţi permanenţi elaborate în baza
motoarelor asincrone ermetizate produse de filiala Hidrotehnică
Moldovahidromaş şi în baza motoarelor asincrone de uz general produse în
serie.
Ca rezultat al analizei comparative a motoarelor asincrone ermetizate
produse de S.A. Hidrotehnica, şi a motoarelor sincrone cu magneţi permanenţi
s-au constatat performanţele evidente ale motoarelor sincrone din punct de
vedere tehnologic şi economic. S-a stabilit că în aceleaşi dimensiuni de gabarit
ale motorului asincron, motorul sincron are o putere cu 25-30 % mai mare, iar
randamentul şi factorul de putere cresc aproximativ cu 5% şi respectiv 15%.
Rotorul motorului sincron este executat din material fieromagnetic masiv
cu magneţi permanenţi şi înfăşurare de pornire montate în corpul rotorului
(fig.5.1).

Fig. 5.1. Secţiunea transversală Fig. 5.2. Secţiunea transversală

a motorului sincron ermetizat cu a motorului sincron cu magneţi
magneţi permanenţi permanenţi elaborat în baza
motorului asincron produs în serie
În acelaşi mod s-a elaborat motorul sincron cu magneţi permanenţi în baza
motorului asincron produs în serie. Pe rotorul acestui motor cu înfăşurare în
scurtcircuit s-au montat magneţi permanenţi prealabil, fiind executate în corpul
rotorului crestături pentru montarea magneţilor (fig. 5.2).
Înfăşurarea scurtcircuitată serveşte ca înfăşurare de pornire. S-au
determinat particularităţile proceselor fizice la funcţionarea motoarelor
elaborate în regim staţionar şi tranzitoriu, în baza acestora fiind elaborate
metodele de calcul ale caracteristicilor de funcţionare şi de pornire.
Cu aplicarea teoriei celor două axe d şi q s-a elaborat modelul matematic,
fiind luate în consideraţie variaţia inducţiei magnetice din întrefierul motorului
(fig. 5.3).

25
 Conform curbelor variaţiei inducţiei magnetice după axa d şi q, conţinutul
armonicilor din întrefier este pronunţat. Pentru înăbuşirea acestor armonici de

Fig. 5.3. Curbele variaţiei inducţiei magnetice după axele d şi q

ordin dentar, la etapa de proiectare se iau măsuri pentru a îmbunătăţi tehnologia
înglobării magneţilor permanenţi în corpul rotorului.
Pentru sistemul de coordonate d, q, ecuaţiile diferenţiale Park-Gorev în
unităţi relative se prezintă după cum urmează:
dΨd ⎫
= U d − rs ⋅ id + ω r ⋅ Ψq ⎪
dt
⎪
dΨmsd
= − rms ⋅ imsd + ω r ⋅ Ψmsd ⎪
dt ⎪⎪
⎬ (5.1)
dΨ pd ⎪
= − rpd ⋅ i pd
dt ⎪
⎪
dΨmrd ⎪
= − rmr ⋅ imrd
dt ⎪⎭

şi după axa q:
dΨq ⎫
= U q − rs ⋅ iq − ω r ⋅ Ψd ⎪
dt ⎪
dΨmsq ⎪
= −rms ⋅ imsq − ω r ⋅ Ψmsq ⎪
dt ⎪
⎬ (5.2)
dΨ pq ⎪
= − rpq ⋅ i pq
dt ⎪
⎪
dΨmrq ⎪
= −rmr ⋅ imrq
dt ⎪⎭

În sistemele de ecuaţii (5.1) şi (5.2):

U d , U q - tensiunile înfăşurării indusului după axele d şi q;
Ψd , Ψmsd , Ψ pd , Ψmrd , Ψq , Ψmsq , Ψ pq , Ψmrq - fluxurile totale ale înfăşurării indusului,
cilindrului statoric, înfăşurării de pornire şi cilindrului rotoric după axele d şi q;
id , imsd , i pd , imrd , iq , imsq , i pq , imrq - curenţii înfăşurării indusului, ai cilindrului
statoric, ai înfăşurării de pornire şi ai cilindrului rotoric după axele d şi q;
26
 rs , rms , rmr , rpd , rpq -
rezistenţele înfăşurării statorice, ale cilindrului statoric, ale
cilindrului rotoric, ale înfăşurării de pornire după axele d şi q;
t şi ωr - timpul curent şi viteză unghiulară a rotorului.
În baza modelului matematic elaborat, s-a optimizat procesul de pornire şi
intrare în sincronism a motorului sincron.
În figura 5.4. şi 5.5. sunt prezentate oscilograma pornirii motorului şi
respectiv caracteristicile de pornire.

Fig. 5.4. Procesul de pornire pentru

cuplul rezistent M s = M sn ⋅ ω r Fig. 5.5. Caracteristicile de pornire statice şi
caracteristicile mecanice ale mecanismului
de lucru
Una dintre problemele dificile soluţionate în acest capitol a fost asigurarea
pornirii în asincron a motorului sincron cu magneţi permanenţi şi intrarea în
sincronism cu reţeaua la tensiune redusă impusă de standardele în vigoare.
În baza tablourilor câmpurilor magnetice şi curbelor variaţiei fluxului
magnetic şi a inducţiei magnetice pe sectoarele circuitului magnetic şi în
întrefierul motorului cu aplicarea metodei elementelor finite, s-au obţinut
parametrii optimi constructivi ai magneţilor permanenţi şi înfăşurării de pornire
(fig. 5.6, 5.7).
Rezultatele calculului tabloului câmpului magnetic de reacţie al motorului
cu rotorul cilindric din material feromagnetic fără crestături cu aplicarea
metodei elementelor finite, au dat posibilitate de a determina repartizarea
liniilor magnetice în corpul rotorului feromagnetic.
În figurile 5.6, 5.7 sunt prezentate tabloul câmpului magnetic şi curba
variaţiei inducţiei magnetice ale motorului asincron cu rotor feromagnetic, ca
variantă tehnologică uşor realizabilă. Liniile câmpului magnetic sunt
reprezentate uniform. Însă această schemă constructivă, la funcţionarea
motorului în regim nominal, are randamentul şi factorul de putere mai reduse ca
la motorul asincron cu rotorul în scurtcircuit.
În figura 5.8 este prezentat tabloul câmpului magnetic produs de magneţii
permanenţi montaţi pe arcul polar al rotorului. Se observă că liniile fluxului
magnetic de excitaţie a magneţilor are axa suprapusă pe axa polilor. Câmpul
magnetic prezentat a fost calculat pentru regimul de mers în gol.
27
 Variaţia valorii inducţiei magnetice în lungul pasului polar este prezentată
în figura 5.7. Curba inducţiei magnetice conţine armonici de ordin superior,
care provoacă pierderi în rotorul masiv.

Fig. 5.6. Câmpul indusului Fig. 5.7. Repartizarea inducţiei magnetice

maşinii cu rotorul cilindric în întrefierul motorului cu rotor cilindric
Tabloul câmpului magnetic după axa „d”, produs de curenţii statorici
pentru schema constructivă cu barele rotorice intercalate cu magneţii
permanenţi, este prezentată în fig. 5.8.
Reluctanţa după axa „d” este mare, deoarece magneţii permanenţi cu
µ~µ0 măreşte întrefierul motorului şi amplitudinea fundamentalei se
micşorează.
Curba inducţiei magnetice (fig. 5.9) are spectrul armonicilor sporit. Însă
pătrunderea acestor armonici în corpul rotorului este dificilă, deoarece
întrefierul motorului este majorat.

τ,
mm
Fig. 5.9. Repartizarea inducţiei
magnetice a reacţiei indusului
dupa axa d
Fig. 5.8. Câmpul indusului maşinii
după axa „d”

Liniile câmpului magnetic se închid în majoritate prin dinţii din zona

înfăşurării de pornire, care se află în stare de saturaţie (fig. 5.10). Şi totuşi
valoarea inducţiei magnetice după axa q depăşeşte valoarea inducţiei magnetice
28
după axa ,,d”, fenomen contrar maşinilor sincrone cu excitaţie
electromagnetică.

Fig. 5.10. Câmpul reacţiei Fig. 5.11. Repartizarea inducţiei magnetice a

indusului maşinii după axa reacţiei indusului după axa q
„q”
Curba variaţiei fluxului magnetic a componentei transversale a reacţiei
indusului este prezentat în fig.5.11.
Dintre schemele constructive prezentate, schema cu înfăşurarea de pornire
intercalată cu magneţii permanenţi asigură pornirea şi întrarea în sincronism a
motorului sincron. Spectrul armonic este mai pronunţat, însă armonicile
inducţiei magnetice pătrund numai parţial în corpul rotorului.
Conform concluziilor teoretice prezentate, s-au luat în consideraţie
particularităţile constructive atât ale motoarelor ermetizate cât şi a motoarelor
produse în serie, fiind astfel elaborate metodele de calcul ale acestora.
În acest compartiment sunt prezentate caracteristicile de funcţionare a
diferitelor mostre experimentale de motoare sincrone cu magneţi permanenţi
din acestea fiind selectată varianta optimă. În figura 5.12 sunt prezentate
motoarele sincrone cu magneţi permanenţi, elaborate în baza motorului
asincron ermetizat şi a motorului asincron produs în serie.

Fig. 5.12. Motoare sincrone cu magneţi permanenţi produse în serie

29
 În capitolul VI se demonstrează că generatoarele electrice cu flux
magnetic axial pot fi folosite în cuplu cu motoarele eoliene şi turbinele de apă
fără a multiplica turaţia la arbore. Datorită dimensiunilor radiale mari acestea
rot
pot fi elaborate la un număr mare de poli care reduce turaţia până la 60 şi,
min
prin urmare, asigură funcţionarea normală a generatorului la viteze mici. Aceste
generatoare pot fi cuplate comod şi eficient cu motoarele eoliene sau turbinele
hidraulice, ultimele asigurând compensarea forţelor unilaterale, pentru
generatorul cu un rotor. Construcţia motorului cu două rotoare asigură
compensarea forţelor unilaterale şi reduce esenţial părţile frontale ale înfăşurării
toroidale statorice fig. 6.1.
În baza constantei maşinii electrice, s-a demonstrat că raportul dintre
suprafeţele polilor construcţiei axiale şi suprafeţele polilor construcţiei
cilindrice poate fi redat cu expresia:
p ⋅ k d2 ⎡ ⎛ Di ⎞ ⎤
2
S pa
= ⎢1 − ⎜ ⎟ ⎥ (6.1)
S pc λ ⋅ π ⎢ ⎜⎝ De ⎟⎠ ⎥
⎣ ⎦

Este evident că, dacă acest raport depăşeşte

unitatea, atunci construcţia axială va fi mai
eficientă decât construcţia maşinii electrice
cilindrice. Numărul de perechi de poli ai maşinii
axiale trebuie să corespundă condiţiei:
λ ⋅π
p≥ (6.2)
⎡ 2
⎛Di ⎞ ⎤
k d2 ⎢1 − ⎜⎜ ⎟⎟ ⎥
⎢ ⎝ De ⎠ ⎥
⎣ ⎦
Fig.6.1. Schema constructivă a Pentru îmbunătăţirea formei curbei
generatorului cu două rotoare inducţiei magnetice din întrefierul generatorului
axial sincron, au fost realizate mostre
experimentale de generatoare axiale, configuraţia polilor fiind trapezoidală sau
circulară.
În procesul de cercetare s-a variat cu configuraţia polilor şi cu mărimea
întrefierului.
S-a constatat că configuraţia circulară a polilor şi majorarea întrefierului
îmbunătăţeşte curba inducţiei din întrefier, însă puterea generatorului scade.
Pentru studiul regimului de funcţionare al generatorului proiectat a fost
elaborat modelul matematic. Iniţial s-a considerat că viteza unghiulară a
rotorului generatorului este constantă şi egală cu viteza sincronă.
Ecuaţiile de echilibru ale tensiunilor pentru înfăşurările statorice în
sistemul de coordonate d, q sunt prezentate în continuare.

30
 dΨd ⎫
− U d = r ⋅ id + − Ψq ω ⎪
dt ⎪
⎬ (6.3)
dΨq
− U q = r ⋅ iq + + Ψd ω ⎪
dt ⎪⎭
unde Ud, Uq, id, iq, Ψd, Ψq – tensiunile, curenţii, fluxurile înfăşurării statorice
după axele d şi q;
r – rezistenţa fazei statorice.
Ecuaţiile fluxurilor totale ale înfăşurărilor statorice după axele d şi q se
dau cu expresiile:
Ψd = Ψdmω + x d id ⎫
⎬ (6.4)
Ψd = x q ⋅ iq ⎭
unde Ψdm – fluxul total produs de magneţii permanenţi, înlănţuit cu înfăşurarea
statorică;
xd, xq – reactanţele înfăşurării statorice după axele d şi q.
Asupra magneţilor permanenţi acţionează reacţia indusului după axa
longitudinală, prin urmare
Ψdm = f (id ) (6.5)
Ecuaţia cuplului electromagnetice:
M e = Ψd iq − Ψq ⋅ id (6.6)
În figura 6.2 prezentate oscilogramele variaţiei curenţilor de fază pentru
cazul scurtcircuitului brusc simetric trifazat

iA

iB

iC

Fig. 6.2. Oscilogramele variaţiei curenţilor de fază

Tot în acest compartiment s-a studiat generatorul sincron cu magneţi

permanenţi cu două faze cu puterea de 40W. S-a aflat că generatoarele de mică
putere au alura caracteristicii externe relativ înclinată. Pentru a ridica rigiditatea
caracteristicii în una dintre faze se conectează în serie sau în paralel un
condensator (fig. 6.3.).
31
 Condensatorul contribuie la compensarea
reacţiei indusului, astfel fiind majorată rigiditatea
caracteristicii externe. În baza schemei din fig.
6.3. s-a elaborat metoda de calcul şi modelul
matematic care a demonstrat că puterea
generatorului creşte de la 40W la 80W.
Schema-bloc prezentată în fig. 6.4
corespunde modelului matematic elaborat în baza
Fig. 6.3. Generator sincron generatorului asincron cu două faze. Consecutiv
cu două faze pe stator
cu faza orientată după axa β este conectat
condensatorul pentru premagnetizarea sistemului magnetic.

Fig. 6.4. Schema de calcul realizată în SIMULINK MATLAB

Blocul „Subsist1” reproduce valorile inducţiei magnetice corespunzătoare

fazelor α şi β.
Blocul „Subsist2” realizează dependenţele:
f = (ω ⋅ cos ωt ) ⋅ Bα ; Φ mα ( β ) = S m Bα ( β ). (6.7)
t
1
Blocul Iα realizează iα =
Lα ∫ (kiα ⋅Wα ⋅ S m ⋅ f1 − rα ⋅ iα − U s )dt , (6.8)
0

1
t ⎛ t ⎞
⎜ k ⋅ W ⋅ S ⋅ f − k ⋅ i + U + 1 i dt ⎟dt .
iar blocul Iβ realizează iβ =
Lβ ∫ ⎜ iβ β m 2 β β s c ∫ β ⎟ (6.9)
0⎝ 0 ⎠
Capitolul VI finalizează cu un succint studiu asupra generatoarelor cu două
rotoare şi cu înfăşurarea trifazată montată pe jugul statoric, pachetul statoric
fiind executat fără crestături. Astfel tehnologia producerii generatorului se
simplifică esenţial, concomitent fiind reduse pierderile provocate de dantura
statorică prezentă în generatoarele axiale obişnuite.

32
 Cu aplicarea metodei elementelor finite, s-a calculat tabloul câmpului
magnetic şi curbele variaţiei inducţiei magnetice din întrefier şi jugul statoric
fig. 6.5. a, b, c.

a)

b) c)
Fig. 6.5. Tabloul câmpului magnetic şi curbele variaţiei inducţiei magnetice:
a) tabloul câmpului magnetic din întrefier;
b) curbele variaţiei inducţiei magnetice din întrefier;
c) curbele variaţiei în jugul statoric

Fig. 6.6. Tehnologia confecţionării statorului generatorului sincron

cu magneţi permanenţi fără crestături pe pachetul statoric

33
 SINTEZA REZULTATELOR OBŢINUTE

În teza de doctor habilitat s-a aprofundat teoria proceselor

electromagnetice staţionare şi tranzitorii prezente în convertizoarele
electroenergetice speciale, privind crearea bazei ştiinţifice de descriere analitică
a fenomenelor electromagnetice în vederea elaborării metodelor de calcul cu
aplicarea programelor moderne realizate la calculator, a utilizării noilor
tegnologii şi materiale electrotehice pentru îmbunătăţirea parametrilor tehnico-
economice la producerea în serie a acestor convertizoare.
Ca rezultat al cercetărilor realizate, s-au soluţionat importante probleme
actuale referitoare la extinderea implementării transformatoarelor şi maşinilor
electrice speciale, tehnologice şi fiabile, în baza utilizării însuşirilor
electromagnetice şi de construcţie deosebită a acestor convertizoare speciale.
Rezultatele teoretice şi practice de bază ale cercetărilor realizate în lucrăre
pot fi prezentate după cum urmează:
1. Pentru utilizarea eficientă şi raţională fără deşeuri a materialului
recondiţionat – oţel electrotehnic, cupru, aluminiu - şi asigurarea
funcţionării stabile a transformatorului de sudare, s-au efectuat cercetări
teoretice complexe, privind studiul proceselor prezente în arcul electric şi
în sistemul magnetic al transformatorului, s-a realizat descrierea analitică
a regimurilor de funcţionare staţionare şi tranzitorii cu aplicareaa metodei
în complex şi operaţionale, s-au soluţionat ecuaţiile diferenţiale pentru
determinarea legii variaţiei curentului de sudare, fiind optimizată
construcţia transformatorului de sudare produs în serie, în premieră în
Republica Moldova.
2. S-a constatat că valoarea curentului de scurtcruit în transformatoarele
de sudare fără regulator special de curent nu trebuie să depăşească de 2-
2,5 ori curentul nominal de sudare, parametrul de influenţă dominantă a
valorii curentului de scurtcircuit fiind reactanţa de scurtcircuit. Pentru
obţinerea valorii optime a acestui parametru, s-a variat cu dimensiunile
geometrice ale miezului magnetic, modul de înterţesere a tolelor, modul
de montare a înfăşurărilor pe coloane, fiind aplicată metoda elementelor
finite în determinarea fluxurilor de dispersie şi a reactanţei de scurtcircuit
respective.
3. În baza rezultatelor cercetărilor teoretice şi experimentale, a fost
elaborată metoda de proiectare şi calcul a transformatoarelor monofazate
de sudare folosită şi implimentată în practică, la producerea în serie de
S.A. Red-Nord a acestor transformatoare speciale.
4. S-au analizat rezultatele explorării diverselor construcţii de motoare
axiale, fiind selectat modelul motorului asincron cu flux magnetic axial
cu două rotoare şi înfăşurarea statorică toroidală cu părţile frontale de 2
34
 ori mai mici, fiind economisit conductor din cupru la confecţionarea
acestei înfăşurări. Construcţia axială propusă în locul motorului asincron
cilindric ermetizat, contribuie la înlocuirea cilindrelor de protecţie cu
diafragme uşor de confecţionat din punct de vedere tehnologic şi de
montat atât pe pachetul statoric, cât şi pe cel rotoric. Sau obţinut expresii
analitice pentru forţele unilaterale de atracţie dintre stator şi rotor în
funcţie de parametrii constructivi ai motorului. Calculele analitice ale
curbelor variaţiei acestor forţe în dependenţă de viteza unghiulară a
rotorului se încadrează în limitele admisibile la compararea acestora cu
graficele ridicate experimental.
5. Rezultatele cercetărilor teoretice realizate cu aplicarea metodei
elementelor finite pentru determinarea legilor variaţiei inducţiei
magnetice pe sectoarele circuitului magnetic practic nu se deosebesc de
cele experimentale obţinute la încercarea mostrei experimentale a
motorului asincron axial ermetizat.
6. În baza rezultatelor cercetărilor efectuate, s-a elaborat metoda de
calcul a motoarelor axiale ermetizate împlementată în S. A.
Moldovahidromaşi. La considerarea particularităţilor constructive ale
sistemului magnetic şi înfăşurărilor motorului axial, s-au obţinut expresii
analitice pentru determianrea parametrilor motorului axial, fiind astfel
realizată modelarea matematică şi optimizarea valorii forţelor de atracţie
unilaterală în dependenţă de grosimea diafragmelor de protecţie sau
mărimea întrefierului.
7. S-a demonstrat utilizarea eficientă a motoatrelor monofazate
asincrone axiale la cuplarea mecanică cu mecanisme şi maşini de uz
casnic, fiind excluse astfel transmisiile suplimentare, care reduc
randamentul agregatului şi provoacă zgomot şi vibraţii. Datorită turaţiei
reduse şi diametrelor mari ale motoarelor axiale, acestea se cuplează
direct la mecanismul respectiv, iar momentele de inerţie majorate,
dezvoltate de aceste motoare provoacă efect giroscopic şi reduc zgomotul
şi vibraţiile.
8. În lucrare au fost efectuată analiza variantelor constructive şi a
schemelor de pornire ale motoarelor axiale monofazate, fiind selectate
construcţia axială cu un rotor pentru acţionarea activatorului şi construcţia
cu două rotoare pentru acţionarea centrifugii maşinii de spălat. În baza
cercetărilor efectuate, s-a pus baza proiectării şi calculelor
electromagnetice şi termice ale motoarelor axiale cu un rotor şi două
rotoare, fiind date expresii analitice pentru determinarea parametrilor
geometrici ai circuitului magnetic şi înfăşurărilor statorice şi rotorice.
Generalizînd rezultatele cercetărilor, în lucrare sunt propuse în formă
grafică dependenţe funcţionale între solicitările electromagnetice şi
35
 dimensiunile geometrice de bază ale generatorului pentru a fi folosite în
procesul de proiectare.
9. În baza modelelor matematice elaborate s-a optimizat procesul de
pornire a motoarelor monofazate în dependenţă de valoarea capacităţii
condensatorului electric din fază auxiliară. Hodograful descris de fazorul
curentului statoric corespunzător câmpului magnetic circular a fost
confirmat de tabloul câmpului magnetic calculat cu aplicarea metodei
elementelor finite.
10. S-au efectuat cercetări asupra elaborării motorului asincron cu o
singură înfăşurare fazică pe stator în vederea obţinerii pornirii acestuia
fără elemente suplimentare de defazaj. În baza modelelor fizice şi
experimentale realizate s-a constatat că oricare dintre cele două
succesiuni, directă sau inversă, a câmpului magnetic poate fi suprimată
prin scurtciruitarea parţială a înfăşurării statorice sau înfăşurării rotorice,
acest proces fiind fundamentat teoretic. S-au studiat procesele de
reversare şi reglare a vitezei unghiulare la modificarea poziţiei periilor
magnetice ale modelului motorului cu o singură fază.
11. Au fost elaborate modele matematice pentru cele două procedee de
pornire ale motorului, fiind prezentate oscilogramele obţinute la
soluţionarea ecuaţiilor diferenţiale de descriere a procesului, care dau un
răspuns exhaustiv la problema pusă.
12. În lucrare este prezentată analiza particularităţilor constructive şi
electromagnetice ale motoarelor asincrone trifazate ermetizate, utilizate
pentru antrenarea pompelor centrifuge în vederea adaptării construcţiei şi
transformării acestor motoare în motoare sincrone excitate de magneţi
permanenţi cu randament şi factor de putere ridicaţi. S-a demonstrat că
motoarele sincrone cu magneţi permanenţi realizate în baza dimensiunilor
geometrice ale motoarelor asincrone ermetizate şi produse în serie au
puterea majorată cu (25-30)%, factorul de putere şi randamentul fiind
majorat cu 15% respectiv cu 5%.
13. Cu aplicarea relaţiilor analitice obţinute în baza metodei în
complex, a diagramei fazoriale, teoriei celor două axe d şi q, s-au cercetat
teoretic procesele electromagnetice din aceste convertizoare sincrone
speciale în regim staţionar şi tranzitoriu. Pentru prima dată a fost
elaborată metoda calculului electromagnetic a motorului sincron
ermetizat excitat de magneţi permanenţi, fiind calculate caracteristicile de
funcţionare şi pornire.
14. Pentru determinarea tabloului câmpului magnetic şi a curbelor
variaţiei inducţiei magnetice din întrefier după axa d şi q, a fost aplicată
36
 metoda elementelor finite, astfel fiind precizat calculul electromagnetic şi
parametrii motorului sincron. Sunt prezentate rezultatele experimentale
comparative ale motoarelor asincrone şi sincrone ermetizate, ultimele
fiind propuse de Consiliul Tehnic Moldovahidromaşi pentru a fi produse
în serie, şi transferate pe următoarele trepte de puteri nominale standarde
majorate cu 25%, şi executate în aceleaşi dimensiuni ale motorelor
asincrone.
15. În lucrare s-a constatat că generatoarele sincrone cu magneţi
permanenţi pot fi utilizate în sistemele de surse regenerabile de energie.
Cuplarea mecanică dintre generator şi motorul eolian sau turbina de apă
este realizată fără multiplicator. A fost determinată analitic limita
numărului de poli (2p≥10), pentru care generatoarele cu flux magnetic
axial sunt eficiente în folosirea lor la viteze mici. Pe cale experimentală
s-au ridicat curbele inducţiei magnetice din întrefier pentru proeminenţa
polelor de diversă configuraţie, concomitent, sau ridicat caracteristicile
externe la diverse viteze unghiulare şi caracteristicile de funcţionare.
16. Modelele matematice ale generatoarelor trifazate şi bifazate cu
magneţi permanenţi s-au realizat în axele d, q. Rigiditatea caracteristicii
externe a generatorului sincron bifazat s-a realizat la premagnetizarea
sistemului magnetic prin intermediul condensatorului introdus în una
dintre fazele generatorului. Tablourile câmpului magnetic şi curbele
variaţie inducţiei magnetice din întrefier şi jugul statoric au fost calculate
pentru generatorul axial fără zonă de dantură pe stator, fiind demonstrată
realizarea practică a acestui generator.

CONCLUZII FINALE ŞI RECOMANDĂRI

În conformitate cu rezultatele cercetărilor teoretice şi experimentale

efectuate asupra convertizoarelor electroenergetice speciale, considerate ca
elemente de bază în electroenergetică, se trag concluzii după cum urmează:
1. În teză s-a soluţionat problema elaborării, proiectării şi
implementării transformatoarelor de mică putere, inclusiv de sudare,
produse din oţel electrotehnic şi cupru recondiţionat.
2. În baza rezultatelor obţinute s-a elaborat metoda de calcul a
transformatoarelor de sudare, fiind adaptată la consumul eficient al
materialului activ electrotehnic recondiţionat şi a fost transmisă S.A.
Red-Nord Bălţi, care a început producerea în serie a
transformatoarelor TTU, TMU, TSA realizate pe piaţa internă .
3. Au fost determinate performanţele constructive şi tehnologice ale
motoarelor asincrone cu flux magnetic axial, în comparaţie cu
motoarele cilindrice clasice. Schema construcivă selectată a fost
37
 propusă pentru a înlocui motorul asincron de construcţie cilindrică cu
un motor axial cu rotor dublu.
4. Cu aplicarea metodei elementelor finite au fost formulate legile
repartizării inducţiei magnetice pe sectoarele sisemului magnetic al
motorului asincron axial ermetizat, acestea fiind confirmate
experimental.
5. În baza cercetărilor efectuate şi a rezultatelor obţinute, s-a elaborat
şi implimentat metoda de calcul a motorului axial executat în
monobloc cu pompa centrifuga. Metoda de calcul elaborată în baza
rezultatelor teoretice şi experimentale obţinute, ia în consideraţie
particularităţile constructive ale motorului axial cu înfăşurare
toroidală pe stator şi diafragme de protecţie, montate pe părţile
interioare ale statorului şi rotorului motorului axial.
6. S-au elaborat motoare asincrone monofazate cu un rotor şi două
rotoare cu flux magnetic axial pentru acţionarea activatorului şi a
centrifugii maşinii de spălat.
7. În baza metodelor de calcul elaborate a motoarelor axiale cu un
rotor şi două rotoare s-au proiectat şi confecţionat mostre
experimentale, încercate în condiţii de laborator. Rezultatele au
demonstrat că nivelul zgomotului s-a redus esenţial datorită efectului
giroscopic produs de motorul cu două rotoare cuplat mecanic la
centrifugă.
8. Optimizarea procesului de pornire a motoarelor axiale în
dependenţă de capacitatea condensatoarelor s-a realizat în baza
modelului matematic elaborat.
9. S-a demonstrat teoretic şi experimental că pornirea motorului
asincron cu o singură fază poate fi realizată fără aplicarea elementelor
suplimentare de defazaj de pornire, astfel fiind redusă cantitatea
cuprului pentru înfăşurări aproximativ de două ori.
10. Pentru obţinerea cîmpului magnetic circular şi asigurarea pornirii
motorului cu o singură fază s-a efectuat optimizarea corelaţiei dintre
numărul de spire a părţilor înfăşurării statorice.
11. În baza implementării magneţilor permanenţi în construcţia
maşinilor electrice, în lucrare s-a soluţionat problema trecerii la
producerea motoarelor sincrone ermetizate cu magneţi permanenţi, cu
performanţe evidente în raport cu motoarele asincrone, produse de
Moldovahidromaşi.
12. În conformitate cu cele menţionate în lucrare s-a efectuat studierea
motoarelor produse şi propuse pentru producere, fiind selectată
construcţia motorului sincron cu magneţi permanenţi fixaţi pe rotorul
din fier masiv, care asigură majorarea puterii acestuia în gabaritele
motorului asincron cu 25%, concomitent fiind ridicat randamentul cu
5%, iar factorul de putere cu 15%.
38
 13. S-a elaborat metoda proectării motorului propus cu aplicarea
metodei elementelor finite.
14. Prin intermediul modelului matematic elaborat, s-a soluţionat
problema pornirii şi intrării în sincronism a motorului sincron la
tensiune redusă cu 8%.
15. Consiliul Tehnic a S.A. Moldovahidromaş a propus producerea în
serie a motoarelor sincrone cu magneţi permanenţi.
16. În teză au fost studiate şi cercetate generatoarele axiale cu magneţi
permanenţi recomandate de a fi folosite în sistemele surselor
regenerabile, elaborate la viteze unghiulare reduse, fără crestături pe
stator, fiind conjugate mecanic cu motoarele eoliene sau cu turbinele
hidraulice fără multiplicator.

PUBLICAŢII LA TEMA TEZEI

1. Ambros Tudor. Electromecanica Cosmică – Convertizoare cosmice

de energie. Ed.: „Efimie Murgu”, Reşiţa, România, 2007, - 98 p.,
ISBN973-8286-75-1, - 6, 125 c.a.
2. Кицис С.И., Амброс Ф.С. Расчет стационарных режимов
асинхронного генератора с обмоткой подмагничивания,
присоединенной к выводам обмотки статора. Изд.: М., «Энергия»,
Электричество, №5, 1978, с.21-27, ISSN00135380, - 0,37 c.a.
3. Ambros Tudor. Convertizoare electrice şi electromecanice speciale.
Ed.: „Tehnica INFO”, Chişinău, 2008 - 288 p., 19,25 c.a.
4. Амброс Ф.С., Бырладян А.С., Бумбу Н.С. Характер
электромагнитных сил в торцевом асинхронном
электродвигателе. Известия Академии Наук МССР, №3, 1984,
Кишинев, с.61-63, ISSN0321-169X, - 0,1 c.a.
5. Амброс Ф.С., Бырладян А.С. Исследование характера
распределения магнитного поля в торцевом асинхронном
электродвигателе. Известия Академии Наук МССР, №3, 1986,
Кишинев, с.49-52, ISSN0321-169X, - 0,25 c.a.
6. Ambros T., Carabadjac C., Bejan S. Motoare electrice pentru pompe
utilizate în sistemele de încălzire a clădirilor şi edificilor. Meridian
Ingineresc, Nr.1, 1995, p.65-68, Ed.: U.T.M. Chişinău, ISSN5-7790-
0327-0, - 0,2 c.a.
7. Ambros T., Iazloveţchi L., Olhovschi V. Comparative analysis of the
mathematical model of the one-phased induction motor with non-
traditional starting method. Buletinul Institutului Politehnic din Iaşi,
1999, tom. XLV(IL), Fase. 5 c., Ed.: Universitatea Tehnică Gh. Asachi,
Iaşi, România, p.71-75, ISBN 0258-9100 –0,25 c.a.

39
8. Ambros T., Burduniuc M., Gulpescu D. Processus electrodynamiques
dans le moteur asyncrone, monophase, court-circuite dune
commutateur. Buletinul Institutului Politehnic din Iaşi, Tom
XLVIII(LII), Fase-5c, Electrical Machines, 2002, p.79-84, Ed.:
Universitatea Tehnică Gh. Asachi, Iaşi, România, ISSN 0258-9109, - 0,31
c.a.
9. Ambros T. Les processus electromecanique dans le systeme
planétaire solare. Buletinul Institutului Politehnic din Iaşi, Tom
XLVIII(LII), Fase-5c, Electrical machines, 2002, p. 75-78, ISSN 0258-
9109, - 0,2 c.a.
10. Ambros T., Iazloveţchi L., Lisnic I. The constructive structures
of electric generators with axial magnetic flux. Buletinul Institutului
Politehnic din Iaşi, Tom L(LIV), Fase-5c, Electrical Machines, 2004,
p.1177-1184, ISSN 1223-8139, - 0,31 c.a.
11. Ambros T., Câmpeanu A., Iazloveţchi L. Generator sincron axial
pentru minihidrocentrale. ENERGETICA, Nr.1/ ianuarie 2004,
Institutul Naţional Român pentru Studiul Amenajării şi Folosirii Surselor
de Energie – IRE, p.33-35, ISSN 1220-5133, - 0,1 c.a.
12. Ambros T., Iazloveţchi L., Iazloveţchi M. Determination of the
dispersion conductivity of constant magnets in magnetic systems of
electrical machines. Analele Universităţii din Craiova. Seria Inginerie
Electrică. Nr. 31, 2007, Vol..II, p.112-117, Ed.: Universitaria, Craiova,
România, ISSN 1842-4805. – 0,31 c.a.
13. Ambros T., Chiorsac M., Oprea D. Voltaje regulation the
asynchronous generator in an independent mode of operation.
Analele Universităţii din Craiova. Seria Inginerie Electrică. Nr. 31, 2007,
Vol..II, p.118-121, Ed.: Universitaria, Craiova, România, ISSN 1842-
4805. – 0,2 c.a.
14. Ambros T. Le spectre des harmoniques du champ magnétique
du générateur asynchrone prémagnetisé. Buletinul Institutului
Politehnic din Iaşi, Tom LIV(LVIII). Fase 4, 2007, p.681-688, ISSN
1223-8139, - 0,44 c.a.
15. Ambros T. La solution du sisteme des equations du champ
magnetique GAAP. Buletinul Institutului Politehnic din Iaşi, Tom
LIV(LVIII). Fase 4, 2008, p.677-680, ISSN 1223-8139, - 0,44 c.a.
16. Ambros T., Burduniuc M., Iazloveţchi L. Autosincronizarea
motorului sincron cu magneţi permanenţi. Meridian Ingineresc, Nr.4,
2006, p.35-36, Ed.: U.T.M., Chişinău, ISSN 1683-853X, - 0,1 c.a.
17. Ambros T., Piroi I., Iazloveţchi L., Burduniuc M. Modeling the
start process of the synchronous motors hermetically closed with
permanent magnets. Buletinul Institutului Politehnic din Iaşi,
Tom.LIV(LII), 2006, p.201-208, ISSN 1223-8139, - 0,5 c.a.

40
18. Ambros T., Câmpeanu A., Carabadjac C. Metode de compensare
a succesiunii inverse în motoarele asincrone monofazate Prima
Conferinţa Internaţională de sisteme electromecanice Chişinău 16-18
octombrie 1997, secţia Maşini electrice, p.167-170, Ed.: Tehnica, ISBN
9975-910-22-X, - 0,2 c.a.
19. Ambros T., Iazloveţchi, L., Ţurcan V. Calculul parametrilor
motorului monofazat cu colector. Prima Conferinţa Internaţională de
sisteme electromecanice Chişinău 16-18 octombrie 1997, secţia Maşini
electrice, p.171-174, Ed.: Tehnica, ISBN 9975-910-22-X, - 0,2 c.a.
20. Câmpeanu A., Ambros T. Aspecte teoretice privind comportarea
în regim dinamic a maşinii de inducţie cu considerarea saturaţiei
Prima Conferinţa Internaţională de sisteme electromecanice Chişinău 16-
18 octombrie 1997, secţia Maşini electrice, p.237-240, Ed.: Tehnica,
ISBN 9975-910-22-X, - 0,2 c.a.
21. Calugăreanu S., Simion Al., Ambros T., Livădaru L. Studiul
câmpului magnetic în regim dinamic la o maşina asincronă cu
geometrie impusă. A doua Conferinţa Internaţională de sisteme
electromecanice, 8-9 octombrie 1999, V-I, secţia Maşini electrice, p.59-
62, Ed.: Agenţia „Moldpres”, ISBN 9975-910-22-X, - 0,2 c.a.
22. Simion Al., Ambros T., Livădaru L., Calugăreanu S. Studiul
câmpului magnetic în maşina bifazată cu înfăşurare toroidală. A doua
Conferinţa Internaţională de sisteme electromecanice, 8-9 octombrie
1999, V-I, secţia Maşini electrice, p.67-70, Ed.: Agenţia „Moldpres”,
ISBN 9975-910-22-X, - 0,2 c.a.
23. Ambros T., Piroi I., Piroi M. Generator unipolar destinat pentru
băi de galvanizare. A doua Conferinţa Internaţională de sisteme
electromecanice, 8-9 octombrie 1999, V-I, secţia Maşini electrice, p.95-
96, Ed.: Agenţia „Moldpres”, ISBN 9975-910-22-X, - 0,2c.a.
24. Ambros T., Iazloveţchi, L., Prodan I. Modelul mathematic
generalizat al motorului monofazat. A doua Conferinţa Internaţională
de sisteme electromecanice, 8-9 octombrie 1999, V-I, secţia Maşini
electrice, p.97-100, Ed.: Agenţia „Moldpres”, ISBN 9975-910-22-X, - 0,2
c.a.
25. Ambros T., Iazloveţchi L., Gherman T. Le modèle mathematique
du générauter syncrone de construction universelle. The Annals of the
„Ştefan cel Mare” University, 1999, No.12, ISSN 1222-4316. – 0,31 c.a..
26. Ambros T., Ciobanu N., Corjan A. Determinarea pasului variabil
al zonei de dantură în maşinile electrice de curent alternativ cu flux
axial. A doua Conferinţa Internaţională de sisteme electromecanice, 8-9
octombrie 1999, V-I, secţia Maşini electrice, p.101-104, Ed.: Agenţia
„Moldpres”, ISBN 9975-910-22-X, - 0,2 c.a.
27. . Ambros T., Gulpescu D. Consideraţii privind particularităţile
constructive şi de proictare ale maşinilor axiale. Lucrările Conferinţei
41
 Internaţionale SIELMEN 2001, Chişinău, 4-6 octombrie 2001, p.125-126,
ISBN 9975-9638-6-2, - 0,1 c.a.
28. Ambros T., Burduniuc M., Iazloveţchi L. Pornirea şi reglarea
vitezei motoarelor asincrone monofazate. Lucrările Conferinţei
Internaţionale SIELMEN 2001, Chişinău, 4-6 octombrie 2001, p.117-120,
ISBN 9975-9638-6-2, - 0,2 c.a.
29. Ambros T., Iazloveţchi L., Câmpeanu A. Modelul matematic al
generatorului asincron-redresor. Lucrările Conferinţei Internaţionale
SIELMEN 2001, Chişinău, 4-6 octombrie 2001, p.121-124, ISBN 9975-
9638-6-2, - 0,2 c.a.
30. Ambros T., Iazloveţchi L., Burduniuc M. Particularităţile
funcţionării generatorului asincron cu autoexcitaţie în cuplu cu un
redresor. Lucrările Conferinţei Internaţionale SIELMEN 2001, Chişinău,
4-6 octombrie 2001, p.107-110, ISBN 9975-9638-6-2, - 0,2 c.a.
31. Câmpeanu A., Ambros, Iazloveţchi L. T. Analiza proceselor
oscilante electromecanice din maşina de inducţie. A treia conferinţa
internaţională de sisteme electromecanice şi energetice, 2001, Chişinău,
4-6 octombrie 2001, Vol., I p.5-8, ISBN 9975-9638-6-2, - 0,2 c.a.
32. Ambros T., Iazloveţchi L., Gulpescu D. Considérations sur le
calcul du bruit produit par les moteurs électriques utilisés dans le
sistem de ventilation. 4th International Conference on Electromecanical
and Power Systems. SIELMEN-2003, Chişinău, 26-27 september 2003,
Vol.I, p.275-278, Ed.: Universitatea Tehnică a Moldovei, ISBN 9975-
9771-0-3, - 0,2 c.a.
33. Ambros T., Iazloveţchi L., Gulpescu D. Particularites du calcul
electromagnetique du generateur synchrone axial aimant
permanents. The 7th International Conference on DEVELOPMENT
AND APPLICATION SYSTEMS, Suceava, 27-29 May 2004, 10p., - 0,6
c.a.
34. Ambros T., Câmpeanu A., Gabriela D. Petropol-Serb
Consideration the determination of the asynchronous characteristics
of the salient poles synchronous machine. A review. The 5th
Conference on Electromecanica land Power Systems. SIELMEN 2005,
october 6-8, 2005, Chişinău, Proceedings. V.1, p.12-15. ISBN 973-716-
230-7, - 0,2 c.a.
35. Ambros T., Tofan Gr. Projection optimale des transformatéurs
de soudare. The 5th Conference on Electromecanica land Power Systems.
SIELMEN 2005, october 6-8, 2005, Chişinău, Proceedings. Vol.2, p.794-
796. ISBN 973-716-230-7, - 0,12 c.a.
36. Ambros T., Iazloveţchi L., Burduniuc M. Determinarea
dimensiunilor geometrice ale magneţilor permanenţi utilizaţi în
excitaţia maşinilor electrice. Energetica Moldovei-2005, Conferinţa

42
 Internaţională 21-24 septembrie 2005, Chişinău, Editare, Chişinău,
Tipogr. AŞRM, p.638-641, - 0,2 c.a.
37. Ambros T., Burduniuc M., Lisnic I. Les aimants permanents
dans la construction des machines électriques. The 5th International
Conference on Electromechanical and Power Systems. SIELMEN’2005,
October 6-8 2005, Chişinău, Proceedings, V.2, p.791-793. ISBN: 973-
716-230-7, - 0,125 c.a.
38. Ambros T. Les processus électromécaniques et
th
électromecaniques dans l’espace cosmique. The 5 International
Conference on Electromechanical and Power Systems. SIELMEN’2005,
October 6-8 2005, Chişinău, Proceedings, Vol.1, p.9-11. ISBN: 973-716-
209-9, - 0,12 c.a.
39. Ambros T., Burduniuc M., Lisnic I. Les aimants permanents
dans la construction des machines electriques. The 5th International
Conference on Electromechanical and Power Systems. SIELMEN’2005,
October 6-8 2005, Chişinău, 2005, Vol.2, p.791-793, ISBN 973-716-230-
7, Printed by PIM Publishing House, Iaşi, România, - 0,15 c.a.
40. Ambros T., Iazloveţchi L., Câmpeanu A. Modelul matematic al
motorului asincron monofazat axial. A II-a Conferinţa tehnico-
ştiinţifică Studenţească a universităţilor din România şi R.Moldova,
Ploeşti, 1999, 28-30 aprilie, - 0,1 c.a.
41. Ambros T., Burduniuc M. Noi posibilităţi de reglare a vitezei
motoarelor asincrone monofazate. Conferinţa Naţională de Energetică
CNE-M-2000, Chişinău 19-21 octombrie 2000, Culegere de lucrări,
Ediţia a II-a, Vol.II, 2000, p.23-26, Ed.: UTM Chişinău, ISBN 9975-63-
024-3, - 0,2 c.a.
42. Ambros T. Ipoteze moderne referitoare la electromecanica
cosmica. Conferinţa Naţională de Energetică CNE-M-2000, Vol.II, p.43-
46, Ed.: Iaşi, Universitatea Gh. Asachi. ISBN 9975-63-024-3, - 0,2 c.a.
43. Muntean I., Ambros T. Procese tranzitorii ale transformatorului
de sudare. Conferinţa Jubiliară tehnico-ştiinţifică a Colaboratorilor,
Doctoranzilor şi Studenţilor consacrată celei de-a 4+-a Aniversare a
Doctoranturii UTM, 17-18 noiembrie, Chişinău, 2006, Secţia Redactore şi
Editare UTM, Vol. I, 2006, p.433-436, ISBN 978-9975-025-6, - 0,2 c.a.
44. Tofan Gh., Ambros T. Metoda operaţională în calculul
transformatorului de sudare. Conferinţa Jubiliară tehnico-ştiinţifică a
Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor consacrată celei de-a 4-a
Aniversare a Doctoranturii UTM, 17-18 noiembrie, Chişinău, 2006,
Secţia Redactore şi Editare UTM, Vol. I, 2006, p.449-452, ISBN 978-
9975-025-6, - 0,2 c.a.
45. Tofan Gh., Ambros T. Metoda elementelor finite în calculul
câmpului magnetic al transformatorului de sudare. Conferinţa
tehnico-ştiinţifică a Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor, 15-17
43
 noiembrie, Chişinău, 2007, Secţia Redactore şi Editare UTM, Vol. I,
p.324-325, ISBN 978-9975-45-068-3, - 0,1 c.a.
46. Ursatîi N., Ambros T. Studiul asupra câmpului magnetic al
transformatorului de sudare. Conferinţa tehnico-ştiinţifică a
Colaboratorilor, Doctoranzilor şi Studenţilor, 15-17 noiembrie, Chişinău,
2007, Secţia Redactore şi Editare UTM, Vol. I, p.321-323, ISBN978-
9975-45-068-3, - 0,1 c.a.
47. Ambros T., Burduniuc M. Reglarea vitezei în maşinile asincrone
monofazate. Conferinţa Tehnico-Ştiinţifică a studenţilor şi doctoranzilor,
14-16 noiembrie 2002, Chişinău, Vol. III, p.151-152, Ed.: Universitatea
tehnică a Moldovei, - 0,1 c.a.
48. Ambros T., Burduniuc M., Bojonea I., Iazloveţchi L. Influenţa
piesei polare asupra parametrilor generatorului sincron cu magneţi
permanenţi. Conferinţa Tehnico-Ştiinţifică a studenţilor şi doctoranzilor,
17 noiembrie 2005, Chişinău, p.88-89, Ed.: Universitatea tehnică a
Moldovei, - 0,1 c.a.
49. Ambros T., Dimov D., Lisnic I. Tehnologia producerii
generatoarelor sincrone axiale cu magneţi permanenţi. Conferinţa
Tehnico-Ştiinţifică a studenţilor şi doctoranzilor, 17 noiembrie 2005,
Chişinău, p.90-91, Ed.: Universitatea tehnică a Moldovei, - 0,1 c.a.
50. Ambros T. Considérations sur l’apparition de la machine
électric cosmique. Proceedings of the International Conferance on
Development on Aplication Systems, D$AS, Suceava, România, No. 09,
21-23 May, 1988, p.219-222, - 0,2 c.a.
51. Ambros T., Nuca I. Mathematical discriet. model of axial
asincronous motor. Development and Application Systems, Suceava,
România, No.1, 1992, p.271-276, - 0,38 c.a.
52. Ambros T., Jitari N. The smoatihing dow of the impulse road in
electro drive with an individual fecding source. Development and
Application Systems, Suceava, România, No.1, 1992, p.277-282, - 0,38
c.a.
53. Ambros T., Roşco V. The calculation of tne magnetic field of
frontal dispersion in the axial machine. ICATE’91, The international
conference on applied and theoretical Electrotehnicnics, Craiova,
România, 1991, - 0,37 c.a.
54. Ambros T., Nuca I. Les performances des machines axiales
Proceedings. The 8th National Conference of Electrical dries., Iaşi,
Romania, 22-24 ocrombrie, 1992, - 0,1 c.a.
55. Ambros T., Nuca I. Le processus transitoire au démarage de
moteur axial. ICATE’93, 18-20 November 1993, p.16-19, Craiova,
Romania, 1993, - 0,2 c.a.

44
56. Ambros T., Nuca I. Le réglare de la tension du generateur
asyncrone à autoexcitation. ICATE’93, 18-20 November 1993, p.14-15,
Craiova, Romania, 1993, - 0,06 c.a.
57. Ambros T., Bumbu N. The calculus of the magnetic induction in
the axial machine air gap. Braşov, Romania, OPTIM’94, 12-14 May
1994, p.51-52, Ed.: Transilvania Univercity of Braşov., - 0,6 c.a.
58. Ambros T., Onică I., Buhuş C. Design elements of asynchronous
one phased motor. 5th International Conference on optimization Electric
and Electronic equipments OPTIM’96, May 15-17 1996, Braşov,
România, Ed.: Transilvania University of Braşov., - 0,25 c.a.
59. Ambros T., ., Iazloveţchi L., Bejan V. Mathematic model of the
asynchronous one-phased electromotor. 5th International Conference on
optimization Electric and Electronic equipments OPTIM’96, May 15-17
1996, Braşov, România, p.18-19, Ed.: Transilvania Univercity of
Braşov., - 0,06 c.a.
60. Ambros T. Particularităţile maşinii electrice unipolare –
Pământ. Applied Sciences in electromechanical Energy conversion
ASEE’98, Bucharest, România, november 3-7 1998, - 0,1 c.a.
61. Ambros T., Iazloveţchi L. Le modèle mathèmatique du moteur
asincrone à une seule phaze. Applied Sciences in electromecanical
Energy conversion ASEE’98, Bucharest, România november 3-7 1998, -
0,25 c.a.
62. Амброс Ф.С., Тамоян Г.С., Нука И.Ф. Расчет магнитного
поля лобовых частей торроидальной обмотки торцевых
электрических машин. Сборник научных трудов №87,
Автоматизированное проектирование электрических машин. - 0,35
c.a.
63. Ambros T. Synchronous generators with permanent magnets
for stabilization the output voltage of the power wind mill
installations. Black See Energy Policy Conference: Energy Investments
and Trade Opportunities. Book of abstracts. 8-9 October 2008, Athens,
Greece, p.14, 0,03 c.a.
64. Ambros T. Maşini electrice. Transformatoare şi maşini
asincrone. Ed.: Universitas, Chişinău, 1992, Vol.I, p.480, ISBN5-362-
00896-X, - 25,2 c.a.
65. Ambros T. Maşini electrice. Maşini sincrone şi de curent
continuu procese tranzitorii. Ed.: Universitas, Chişinău, 1994, Vol.II,
p.341, ISBN5-362-01132, - 18,16 c.a.
66. Ambros T., Arion V., Guţu A., Sobor I., Todos P., Ungureanu D.
Surse regenerabile de nergie. Ed.: Tehnica-INFO, Chişinău, 1999, p.434,
ISBN 9975-910-79-3, - 22,8 c.a.

45
 Rezumat

Lucrarea este dedicată problemelor de cercetări teoretice, experimentale şi

metodologice efectuate în domeniul convertizoarelor electroenergetice speciale
produse şi propuse pentru producerea în serie din materiale recondiţionate,
materiale noi electrotehnice şi materiale magnetice cu parametri magnetici
ridicaţi în vederea reducerii costului şi materialului activ şi constructiv, şi a
ridicării eficientei consumului şi producerii energiei electrice.
În teză s-au constatat noi domenii de aplicare a convertizoarelor
electroenergetice, pentru antrenarea mecanismelor maşinilor de uz casnic,
pentru acţionarea pompelor centrifuge ermetizate, pentru convertirea energiei
mecanice în energie electrică în sistemele regenerabile de energie.
De asemenea este propusă soluţia elaborării proiectării şi producerii
transformatoarelor de sudare cu respectarea corelaţiei dintre dimensiunile
geometrice ale materialului recondiţionat şi parametrii transformatorului de
sudare la producerea în serie fără deşeuri.
Este descrisă şi analizată o nouă clasă de motoare asincrone de construcţie
axială trifazate şi monofazate, respectiv ermetizate şi de uz casnic.
Sunt descrise metode experimentale de cercetare şi modelare a cimpului
magnetic în regim staţionar de funcţionare. Sunt constatate performanţele
acestei clase de motoare axiale la cuplarea mecanică cu anumite maşini şi
mecanisme de lucru.
În teza sunt prezentate metodele calculelor electromagnetice şi modelării
matematice a proceselor tranzitorii.
S-a înaintat o nouă concepţie de obţinere a cîmpului magnetic învîrtitor în
motoarele monofazate fără aplicarea elementului de defazaj, de asemenea sunt
descrise procesele de pornire în aplicarea modelării matematice şi a modelării
câmpului magnetic.
Sunt analizate diverse variante constructive de motoare ermetizate folosite
în antrenarea pompelor centrifuge pentru pomparea lichidelor agresive.
În acest context, s-a propus utilizarea motoarelor sincrone cu magneţi
permanenţi pentru majorarea puterii, în dimensiunile motorului sincron, şi
reducerea materialului electrotehnic şi constructiv folosit la producerea acestor
tipuri de motoare. Sunt prezentate noi elemente teoretice şi rezultate
experimentale în baza cărora s-a elaborat metoda calculului electromagnetic, cu
aplicarea modelării matematice în axele d şi q şi a modelării câmpului
magnetic. S-a optimizat procesul de pronire şi intrare în sincronism a motorului
sincron.
Lucrarea se încheie cu descrierea unor soluţii de utilizare a generatoarelor
cu magneţi permanenţi, de construcţie axială, propuse pentru aplicare în
sistemele surselor regenerabile de energie, în vederea simplificării tehnologiei
de producere a acestor generatoare.
46
 The summary

The dissertation is devoted to theoretical, experimental and

methodological researches in the field of special electrical power converters and
is offered to release them into production with use of the secondary
electrotechnical and magnetic materials for reduction of cost, quantity of active
constructional material with simultaneous increase of efficiency of consumption
and production of electrical energy.
In the work are defined the new areas of application of special electrical
power converters for electrical drive of the machines and mechanisms of home
use, of centrifugal pumps for transformation of mechanical energy into
electrical energy in the systems of nonconventional sources of energy.
Is offered the resolution of development, of designing and release of
welding transformers made on the basis of secondary using of electrical
technical materials with offered at designing parities between the sizes of the
steel sheet of material and windings, and parameters of transformer.
The description and analysis of a new class of single-phase and three-
phase asynchronous motors with end face execution and for usual motors of
household use is given.
Are described the methods of experimental research and modeling of a
magnetic field in permanent modes of operation. Are established the advantages
of this class of motors at mechanical connection with the working mechanism.
The methods of calculation and mathematical modeling of transients are
submitted. Is put forward the new concept of receiving of a rotating magnetic
field in single-phase motors without connection the phase-shifting element and
are given the mathematical models describing process of start-up of the motor.
The comparative analysis of various variants of tight electric motors for a
drive of centrifugal pumps is executed.
On the basis of made researches is offered to use synchronous motors
with constant magnets for increase of power at the same size as asynchronous
motors.
In the work are given the new theoretical concepts and results of
experimental researches, on the basis of which was developed the method of
electromagnetic calculation of electric motors with constant magnets.
The mathematical model in axes d, q with application of the method of
final elements for the description of a magnetic field was developed. On the
basis of this was optimized the process of start-up and synchronization of the
motor.
The work is finishing with the description of some decisions to use the
end face generator with constant magnets in nonconventional systems of
production of electrical energy without multiplicator between the generator and
motor.
47
 Аннотация

Диссертационная работа посвящена теоретическим,

экспериментальным и методологическим исследованиям в области
специальных электроэнергетических преобразователей, предложенных к
серийному выпуску с применением вторичных использованных
материалов, электротехнических и магнитных материалов для сокращения
стоимости количества активного, конструкционного материала с
одновременным повышением эффективности потребления и выработки
электрической энергии.
В работе определены новые области применения
электроэнергетических специальных преобразователей для привода
бытовых машин, центробежных насосов, для преобразования
механической энергии в электрическую в системах нетрадиционных
источников энергии.
Предложено решение вопроса разработки выпускаемых сварочных
трансформаторов, изготовленных на основе электротехнических
материалов, используемых вторично, с учетом соотношений между
размерами листов стали, проводов и параметрами трансформатора.
Даны описание и анализ нового класса асинхронных двигателей
торцевого исполнения однофазных и трехфазных, соответственно
герметичных и бытовых двигателей.
Описаны методы экспериментального исследования, моделирования
магнитного поля в стационарных режимах. Установлены преимущества
этого класса двигателей при механическом соединении с рабочим
механизмом.
Представлены методы расчета и математического моделирования
переходных процессов. Выдвинута новая концепция получения
вращающегося магнитного поля в однофазных двигателях без
дополнительного подключения фазосдвигающего элемента, приведены
математические модели, описывающие процесс пуска двигателя.
В работе выполнен сравнительный анализ различных вариантов
герметичных электродвигателей для привода центробежных насосов.
В этом контексте предложено использовать синхронные двигатели с
постоянными магнитами для повышения мощности в тех же габаритах
асинхронного двигателя.
Приведены новые теоретические элементы и экспериментальные
результаты, на основе которых был разработан метод электромагнитного
расчета.
Разработана математическая модель в осях d, q с применением
метода конечных элементов для описания магнитного поля и определения

48
параметров. На основе этого был оптимизирован процесс пуска и
синхронизации синхронного двигателя.
Работа завершается описанием синхронного генератора с
постоянными магнитами, торцевой конструкции, низкой частоты
вращения, использованный в нетрадиционных системах выработки
электрической энергии, исключающий мультипликатор между
генератором и приводом двигателей.

49
___________________________________________________________
Bun de tipar 05.05.09 Formatul hârtiei 60x84 1/16
Hârtie ofset. Tipar ofset. Tirajul 50 ex.
Coli de tipar 2,0 Comanda nr.
___________________________________________________________
U.T.M. 2009, Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 168
Secţia Redactare şi Editare a U.T.M.
2068, Chişinău, str. Studenţilor, 11
© U.T.M. 2009

50