UNIVERISTATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE
HERMANN OBERTH
Specializarea : Electronica Aplicata

DISCIPLINA: ELECTRONICA DE PUTERE I

Programa analitica a cursului;

Programa analitica a laboratorului;
Programa analitica a proiectelor;
Bibliografie;
Modalitati de evaluare a cunostintelor;
Subiecte de examen;
Referatul.

Coordonator :
Sef.Lucrari.Dr.Ing.Francisc Szombatfalvi Torok

Student:
Cretu Florin - Adrian
Grupa: 332

Anul universitar 2011 2012

Programa analitica a cursului

1. Conversii energetice:
Conversia parametrica a energiei electrice
Conversia energiei electrice
2. Dispozitive semiconductoare de putere:
Dioda semiconductoare
Tiristorul
Diacul. Triacul
Tranzistorul MOS de putere
3. Dispozitive semiconductoare de putere:
Tiristorul cu comanda bilateral (GTO)
Tranzistorul bipolar cu poarta izolata (IGBT)
Tranzistorul controlat MOS(MCT)
Tranzistorul cu inductie statica si tiristorul cu inductie statica
Comparatii intre dispozitivele semiconductoare de putere
4. Comutatia in circuitele electronice cu circuite semiconductoare:
Intrerupatoare statice
5. Variatoare de curent alternativ
6. Convertorul monofazat:
Convertorul monofazat cu nul
Convertorul monofazat in punte
7. Convertorul trifazat:
Convertorul trifazat in punte
Convertorul trifazat cu nul
8. Regimul de conductie intrerupta
9. Convertoare de patru cadrane:
Cicloconvertoare
10. Variatoare de tensiune continua
11. Invertoare cu comutatia fortata:
Modulatia in durata a impulsurilor (PWM)
12. Invertoare:
Invertoare de tensiune PWM
Invertoare de curent PWM
Convertoare de frecventa
13. Surse:
Alimentarea in tampon
Surse neintreruptibile de tensiune (UPS)
Surse pentru sudarea cu arc electric
14. Energetica conversiei energiei

Programa analitica a lucrarilor de laborator

1. Influenta curentului electric asupra corpului omenesc.

Norme de protective a muncii in laboratorul de electronic de putere.

Studiul aparatelor de labolator.

2. Studiul regimurilor stationare ale dispozitivelor semiconductoare de comutatie
energetica.
3. Studiul regimurilor dinamice ale dispozitivelor semiconductoare de comutatie
energetica.
4. Studiul convertoarelor monofazate cu nul si in punte.
5. Studiul convertoarelor trifazate cu nul si in punte.
6. Studiul variatoarelor de tensiune continua de tip BUCK
7. Studiul variatoarelor de tensiune de tip BOOST
8. Studiul invertoarelor de tenisiune PWM
9. Studiul convertoarelor de frecventa de ca/cc.
10. Studiul unui invertor monofazat cu circuit resonant in serie.
11. Studiul unor surse de rezerva.
12. Studiul unor surse in comutatie.
13. Studiul unui convertor de ca/cc cu izolare galvanic.
14. Studiul regimului deformant.

Programa analitica proiectelor

1. Etapele intocmirii unui proiect (fundamentarea teoretica, justificari de solutii, scheme

bloc, scheme desfasurate, proiectul de an, proiectul de diploma).
2. Proiectarea unui transformator de sudura de 3 KVA.
3. Proiectarea unor module de putere cu tiristoare si a unui invertor monofazat cu
tiristoare cu circuit resonant serie.
4. Proiectarea unei surse in comutatie de mare putere.
5. Proiectarea unor variatoare de tensiune continua.
6. Proiectarea unei surse de incarcare in tampon a bateriilor de acumulator.
7. Proiectarea unui corrector de factor de putere (PFC).

BIBLIOGRAFIE
1)
2)
3)
4)
5)

Kelemen, A. si col.: Mutatoare, EDP, Bucuresti, 1978;

Kelemen, A. si col.: Mutatoare, aplicatii, EDP, Bucuresti, 1980;
Kelemen, A. si col.: Electronica de putere, EDP, Bucuresti, 1983;
Titz, G.: Curs de comutatoare, P. Bucuresti, Litografie, 1981;
Iosif, N. si col.: Tiristoare si module de putere, Catalog, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1984;

6) Bodea, M. si col.: Diode si tiristoare de putere, Performante, Vol. I, Ed. Tehnica,

Bucuresti, 1984;
7) Bodea, M. si col.: Diode si tiristoare de putere, vol. II, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1990;
8) Alexa, D.: Aplicatii ale convertoarelor statice de putere, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1989;
9) Maschalko, R.: Convertoare de c.a./c.c. cu modulare in durata a impulsurilor, Ed.
Mediamira, Cluj-Napoca, 1997;
10) Floricau, D.: Sisteme de comanda pentru convertoare statice de putere, Ed. Printech,
Bucuresti, 1997;
11) Ionescu, F.: Dispozitive semiconductoare de putere, Indrumar de laborator,
Universitatea Politehnica, Bucuresti, 1997;
12) Ionescu, F.: Convertoare statice de putere, Indrumar de laborator, Universitatea
Politehnica, Bucuresti, 1997;
13) Bitoleanu, A.: Convertoare statice, Indrumar de laborator, Universitatea din Craiova;
14) Cerbescu, D.: Convertoare statice de putere, Ed. Universitara din Craiova, 1995;
15) Ionescu, F.: Electronica de putere, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998;
16) Alexa, D.: Convertoare de putere cu circuite rezonante, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998;
17) Ionescu, F. si col.: Electronica de putere, Modelare si simulare, Ed. Tehnica, Bucuresti;
18) Lungu, M. si col.: Echipamente de modulare cu semiconductoare de putere
proiectare, verificare, utilizare + IPA, Bucuresti;
19) Hauler, E.: Mutatoare indrumar de laborator, Timisoara, 1984;
20) Radoi, C. si col.: Electronici si informatica industrial Aplicatii practice, Bucuresti;
21) Iordache, M. si col.: Calitatea energiei electrice, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1997;
22) Popescu, V.: Stabilizatoare de tensiune in comutatie, Ed. De Vest, Timisoara, 1992;
23) Boclea, M. si col.: Circuite integrate liniare. Manual de utilizare, Bucuresti, 1985;
24) * ** * RUT Electrotehnica Carte tehnica, redresoare cpmandate tip RUT;
25) Nicolae, P. M.: Calitatea energiei electrice in sisteme electroenergetice de putere
limitata, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1998;
26) Fansua, A. s.a.: Conversia electromecanica a energiei, Ed. Tehnica, Bucuresti, 1999;
27) Popescu, V. s.a.: Convertoare de putere in comutatie, Ed. de Vest, Timisoara, 1999;
28) Popescu, V.: Electronica de putere, Ed. de Vest, Timisoara, 1998;
29) Popescu, M. O.: Convertoare statice de c.c. cu comutatie fortata,, Bucuresti, 1999;
30) Ionescu, F. s.a.: Electronica de putere, ed. ICPE, Bucuresti. 2000;
31) Ghita, C.: Convertoare electromecanice Vol. I, Ed. ICPE, Bucuresti, 1998;
32) Ghita, C.: Convertoare electromecanice, Vol. II, Ed. ICPE, Bucuresti, 1999;

Modalitati de evaluare a cunostintelor

Capacitatea de analiza si sinteza a studentilor se testeaza si de-a lungul semestrului,
atat la orele de curs cat si la laborator. Nota finala N obtinuta de student ca o masura a
cunostintelor accumulate si a disponibilitatilor de utilizare a acestor cunostinte are
urmatoarele component:

N1 nota pentru Prezenta,

N2 nota pentru activitatea desfasurata la laborator,
N3 Nota pentru refereate, teme, problem,
N4 nota pentru lucrari de control,
N5 nota de examen final.

N=0,005*N1+0,1*N2+0,25*N3+0,1*N4+0,5*N5

Prezenta este obligatorie la laborator si proiect.

Activitatea de laborator este finalizata in urma efectuari tuturor lucrarilor, absentele
maxim 4, care se recupereaza la sfarsitul semestrului, de asemenea activitatea de proiect este
finalizata la efectuarea partii scrise si practice a proiectului. Se permite recuperarea a maxim 2
absente la sfarsitul semestrului.
In timpul semestrului fiecare student va intocmi un referat pe tema aleasa din
programa analitica a cursului. Se va face o cercetare tematica pe Internet, de asemenea fiecare
student va contacta o firma care produce dispozitive de electronica de putere.
Lucrari de control sunt considerate testele de debut si sfarsit de disciplina, in care se
verifica cunostintele minime legate de prezenta la disciplina.
Examenul final este oral cu raspuns dupa biletul de examen, care contine trei subiecte.
Obtinerea notei cinci dupa subiectele de pe biletul de examen da dreptul studentului la un joc
interactiv de imbunatatire a notei obtinute.
Nota finala se mareste in procent de 20% pentru activitati deosebite in interesul
disciplinei.

Subiecte de examen

1. Rezistorul
2. Condensatorul
3. Bobina
4. Diode semiconductoare de putere
5. Diacul-Triacul
6. Tiristorul GTO
7. Invertoare de curent
8. Tranzistorul MOS de putere

9. IGBT-tranzistorul cu poarta izolata

10. MCT-tranzistorul controlat MOS
11. Comutatia in electronica de putere
12. Intrerupatoare de c.a. monofazat(VTA)
13. Variatoare de c.a. monofazat(VTA)
14. SITH sau Cicloconvertoare
15. Convertorul monofazat cu nul
16. Convertorul monofazat in punte
17. Convertorul bifazat cu nul
18. Convertorul trifazat in punte
19. Regimul de conductive intrerupta
20. Convertoare de 4 cadrane. Functionarea fara curenti de circulatie
21. Convertoare statice de frecventa
22. Tranzistorul bipolar de putere
23. Convertoare de 4 cadrane. Functionarea cu curenti de circulatie
24. Variatoare de tensiune continua de un cadran
25. Variatoare de tensiune continua de doua cadrane
26. Invertoare monofazate
27. Invertoare trifazate
28. Redresoare comandate
29. Redresoare monofazate in punte monofazata semicomandata
30. Redresoare trifazate in punte semicomandata
31. Redresorul. Curenti absorbiti de la retea.
32. FILTRE PASIVE
33. RTC-coborator de tensiune(BUCK)
34. VTC-ridicator de tensiune(BOOST)
35. Invertorul cu punte monofazata
36. Protectia in current a convertoarelor statice de putere
37. Protectia in tensiune a convertoarelor statice de putere

Referatul
Referatul trebuie sa contina un subiect din tematica cursului sau din subiectele de
examen.
1.Titlul;
2.Rezumatul;
3.Textul referatului;
4.Concluzii;

5.Bibliografie;
Referatul trebuie sa contina 3-4 pagini,maxim 5.

SURSE IN COMUTATIE
DE TIP
COBORITOR

REZUMAT

Convertorul Buck este un circuit electronic care are rolul sa furnizeze la iesire o
tensiune constanta si de valoare mai mica decat tensiunea de alimentare. ( Valim ).
In lucrarea urmatoare voi prezenta o descriere structurala, dar si functionala, a acestui
tip de convertor c.c. - c.c . Exista, in electronica contemporana, topologii de convertoare c.c. c.c. realizate special pentru a genera tensiuni continue bine filtrate, cu valori stabilizate sau
reglabile. Aceste convertoare utilizeaza filtre de tensiune care pot fi atasate la iesire sau pot
face parte integranta din structura convertorului.
Tehnica de conversie a energiei electrice se bazeaza pe principiul modularii in latime a
impulsului ( PWM ). In majoritatea cazurilor aceste convertoare sunt unidirectionale din punct
de vedere al circulatiei energiei, deci pot functiona intr-un singur cadran al planului electric :
tensiune de iesire - curent de iesire ( Uo - Io ).
Fiind convertoare de un cadran se poate discuta despre functionarea lor in regimul de
curent intrerupt sau despre conductia discontinua prin inductanta filtrului de tensiune. In acest
caz valoarea tensiunii de iesire, la o aceeasi comanda, este influentata de valoarea curentului
de sarcina.
Convertoarele c.c. - c.c. cu filtre de tensiune sunt utilizate in numeroase aplicatii: surse
de tensiune continua, interconectarea surselor regenerabile de energie, autovehicule electrice
si hibride etc. In functie de aplicatie se utilizeaza anumite structuri sau tipuri de asemenea
convertoare. De exemplu, variantele cu separare galvanica ce formeaza asa numita categorie
de surse in comutatie sunt folosite cu precadere pentru alimentarea aparaturii electronice de
mica putere ( de calcul, telecomunicatii, masura si control, audio-video, electro-casnice etc).
In aplicatii cu puteri mai ridicate sunt utilizate convertoarele c.c. - c.c. cu filtre de tensiune
fara separare galvanica. Acestea, la randul lor, pot fi intalnite sub forma mai multor structuri
din care enumeram :

Structura coboritoare de tensiune de tip buck;

Structura ridicatoare de tensiune de tip boost;
Structura coboritoare/ridicatoare de tensiune de tip buck/boost;

Dintre structurile enumerate anterior, doar convertoarele buck si boost se pot

caracteriza ca fiind de baza. Toate celelalte topologii utilizeaza principiile de functionare ale
primelor doua. In aceasta lucrare se vor studia doar convertoarele de tip buck

TEXTUL REFERATULUI

Asa cum rezulta din Fig.22.1, structura coboritoare de tip buck rezulta prin adaugarea
la iesirea unui circuit chopper de un cadran a unui filtru de tensiune L-C. Ansamblul rezultat
este privit ca un convertor static de tensiune care permite transferul unidirectional al puterii
electrice (P > 0), de la o tensiune continua mai ridicata ( Ud ) la o tensiune continua filtrata,
de valoare mai mica ( Ue ).

Elementul activ al convertorului este semiconductorul de putere controlabil T

reprezentat in figura ca un tranzistor de tip IGBT. In practica, tranzistorul trebuie sa lucreze la
frecvente de comutatie cat mai mari in scopul diminuarii pe cat posibil a filtrarii. Pentru
comanda tranzistorului se vor utiliza semnale modulate in latime PWM prin a caror factor de
umplere poate fi ajustata valoarea tensiunii la iesire, aspect ce va fi demonstrat in continuare.
Dioda D este obligatorie pentru a asigura o cale de descarcare a curentului intretinut de
inductanta L pe intervalul in care tranzistorul este blocat. Capacitatea Cd este necesara ca un
rezervor tampon de energie la intrarea structurii in scopul asigurarii imediate a curentului
cerut de convertor dupa deschiderea tranzistorului T. Acest curent este intermitent ( apare sub
forma unor pulsuri ) si poate deranja sursa Ud. Din acest motiv in locul capacitatii Cd se pot
utiliza si filtre mai complexe de inalta frecventa.
La iesirea convertorului este conectata o sarcina de c.c. sensibila la forma de unda a
tensiunii ( invertoare PWM, baterii de acumulatoare etc. ). Sunt aplicatii in care iesirea
convertorului se conecteaza la o micro-retea de c.c. ( DC net ) care poate alimenta mai multe
sarcini diferite si in care pot injecta energie electrica mai multe convertoare sau surse
( eventual regenerabile ). La randul ei aceastra mircro-retea poate fi izolata sau interconectata,
prin intermediul altor convertoare, cu reteaua publica de distributie a energiei electrice.

In majoritatea tratatelor de specialitate analiza convertoarelor c.c. - c.c. cu filtre de

tensiune urmareste sa determine relatia de legatura intre factorul de umplere al semnalelor de
comanda PWM si valoarea tensiunii filtrate la iesire. Calculul este facut in doua situatii
diferite de functionare :
- in regimul de curent neintrerupt ( conductie continua prin L).
- in regimul de curent intrerupt ( conductie discontinua prin L).
a) Analiza structurii buck in cazul conductiei continue
Conductia continua sau permanenta a curentului prin inductanta L se mentine
daca valoarea curentului de sarcina nu scade sub un prag minim I* luat in calcul atunci cand
s-a dimensionat filtrul de tensiune. Acest regim de curent neinterupt este unul normal de
functionare in care valoarea tensiunii de iesire poate fi impusa exclusiv prin durata relativa
de conductie a tranzistorului T. Daca avem o conductie continua a curentului prin inductanta
L rezulta o conductie continua si prin structura de un cadran ( T + D). In aceste conditii, dupa
aceasta structura, tensiunea apare sub forma unui tren de pulsuri modulate in durata ale caror
valoare medie este data de relatia:

unde DRC = ton/Tc este durata relativa de conductie a tranzistorului T.

Tensiunea Umed se aplica filtrului de tensiune L-C. Deoarece pe inductanta L
nu apar caderi de tensiune continue ( medii ), un rationament imediat sugereaza ca tensiunea
continua de la iesirea filtrului va fi egala cu tensiunea medie de la intrarea acestuia
( Uo = Umed ). In consecinta, valoarea Ue poate fi reglata direct prin intermediul
duratei relative de conductie a tranzistorului T ( prin factorul de umplere al semnalului de
comanda PWM ). Altfel spus, un filtru de tensiune L-C, considerat ideal, va atenua numai
componenta alternativa a unei tensiuni pulsatorii aplicate la intrare lasand sa treaca in
totalitate componenta continua a acesteia.
b) Analiza structurii buck in cazul coductiei discontinue
In conditiile pastrarii unei comenzi constante ( DRC = const. ), daca sarcina se
modifica permanent in sensul scaderii Isarcina la un moment dat structura buck va trece in
regimul de curent intrerupt ( conductie discontinua prin L ). Modul cum apare acest regim
reiese foarte bine din Fig.22.3 unde s-a prezentat forma de unda a curentului iL, la granita
(limita) dintre conductia continua si conductia discontinua.

Se observa, ca pe masura ce valoare medie a curentului din inductanta scade, la un

moment dat cand IL = Isarcina = I* punctele de minim Imin ating valoarea zero.
Daca Isarcina va scadea in continuare curentul din inductanta se va anula inainte de
redeschiderea tranzistorului T si conductia prin L se va intrerupe.
In practica nu este dorita functionarea convertorului in regim de curent intrerupt, motiv
pentru care este foarte importanta cunoasterea valorii de prag I*. Relatia de calcul a I* se
poate determina observand ca valoarea medie de granita a iL este egala cu aria triunghiului
ABC din Fig.22.3 impartita la perioada de comutatie Tc. Pe de alta parte aria triunghiului este
egala cu baza ( Tc ) inmultita cu inaltimea ( Imax ) impartita la 2.

CONCLUZII

Daca in Antichitate mijloacele tehnice aveau in principal o

structura care se baza pe mecanica teoretizata mai tarziu de
Newton, in lumea tehnologica moderna, electronica reprezinta
domeniul ingineresc cu cea mai mare dezvoltare din punctul de
vedere al performantelor si al imbunatatirii calitatii vietii.
Dezvoltarea circuitelor electronice a dus in mod inevitabil
la raspandirea folosirii acestora, societatea contemporana
bazandu-se in principal pe interactiunea dintre lumea "reala" si
cea electronica, aceasta relationare avand caracter simbiotic.
Chiar daca simbioza reprezinta actul prin care doua organisme
din specii diferite convietuiesc in mod reciproc avantajos, acest
atribut poate fi utilizat in cazul interconectarii umane prin
intermediul electronicii, un organism tehnic de aceasta data.

BIBLIOGRAFIE

1).Viorel Popescu- Electronica de Putere , Editura de Vest 1998

2).Dimitrie Alexa- Convertoare de putere cucirucite rezonante, Editura Tehnica Bucuresti
1998
3). Viorel Popescu- Surse de alimentare in telecomunicatii, Editura de Vest 2002