ELECTRONICA DE PUTERE

Scopul cursului:
-Cunoasterea principiilor de functionare ale
convertoarelor electronice de putere.
-Investigarea performantelor convertoarelor
electronice de putere, clasificate dupa rolul lor
functional.
-Insusirea de cunostinte si deprinderi practice
legate de analiza, sinteza, proiectarea, modelarea,
simularea si experimentarea echipamentelor
bazate pe circuite electronice de putere.
Ce reprezinta un convertor electronic de putere?
-Un ansamblu de circuite electronice de putere
destinate conversiei energiei electrice cu anumiti
parametri in energie electrica cu alti parametri.
-Circuitul electronic de putere contine rezistori,
bobine, condensatoare si dispozitive electronice de
putere.
-Convertorul electronic de putere poate functiona
numai in prezenta unui circuit de comanda sau
comanda si reglare care genereaza semnalele necesare
controlului asupra dispozitivelor electronice de putere
folosite.
Dispozitive electronice de putere:
-Necomandate: diode de putere
-Semicomandate: tiristoare de putere, triacuri, GTO.
-Comandate: tranzistoare bipolare de putere,
tranzistoare cu efect de cimp de putere, MOSFET,
tranzistoare bipolare cu comanda prin cimp, IGBT.
Dispozitive de semnal din configuratia circuitelor
de comanda si reglare: diode de semnal,
tranzistoare, circuite integrate, circuite integrate
specializate-ASIC, microcontrolere, controlere
digitale de semnal-DSC, procesoare digitale de
semnal-DSP. Rar: calculatoare personale.
Sistem de reglare cu motor de ca, cu eficienta energetica
ridicata si prietenos fata de reteaua publica si sarcina.
FUNCTIILE PRINCIPALE ALE CONVERTOARELOR
ELECTRONICE DE PUTERE
 BIBLIOGRAFIA
1.Kelemen, A., Maria Imecs, Marschalko, R., Voiculescu, E., Koos, F., Broscoi,
A.: Electronica Industriala. Mutatoare, Indrumator de laborator, vol.I, Cluj: Lito
IPC-N, 1982.
2.Kelemen, A. si Maria Imecs: Electronica de putere, Bucuresti: Editura
Didactica si Pedagogica, 1983.
3.Marschalko, R.: Convertoare de ca/cc cu modulare în durata a impulsurilor,
Cluj: Editura Mediamira, 1997.
4.Marschalko, R. si Micu, D.O.: Convertoare de ca/cc cu modulare în durata a
impulsurilor si aplicatii, Cluj: Editura Mediamira, 1997.
5.Marschalko, R.: Electronica pentru ingineri electrotehnicieni, Vol. I,
Dispozitive si circuite electronice fundamentale, Cluj: Editura Mediamira, 2003.
6.Marschalko, R., Bojan, M., Salomir, C.: Electronica pentru ingineri
electrotehnicieni. Ghid practic pentru seminar si laborator, Vol. I, Cluj: Editura
Mediamira, 2004.
7.Marschalko, R.: Electronica pentru ingineri electrotehnicieni, Volumul II,
Circuite electronice pentru semnale continue, Cluj: Editura Mediamira, 2006.
Ce sta la baza functionarii circuitelor electronice
de putere ? COMUTATIA !
Tipuri de comutatie:
-externa:
-de la reteaua de intrare;
-de la reteaua de iesire
-interna:
-fortata;
-proprie

STRUCTURA CURSULUI:
1/2 Comutatia, 1/2 Studiul functional al circuitelor.
Foarte important:
- In electronica de putere dispozitivele semiconductoare
functioneaza in regim de comutatie.
-Prin comutatia dispozitivelor electronice se controleaza
comutarea curentului dintr-o latura de circuit in alta.
-Modul in care se comuta curentul dintr-o latura de circuit in
alta defineste functia electronica indeplinita de circuitul
electronic de putere.
-In multe cazuri studiul comutarii curentului, numite
impropriu tot comutatie se face admitind dispozitivele
ideale, (cu timp nul de comutatie directa si inversa).
-Deoarece timpul de comutatie al dispozitivelor este mic,
aproximatia facuta conduce la rezultate satisfacatoare.
-Comutatia in electronica de putere trebuie facuta in asa fel
incit sa evitam si regimurile tranzitorii nepermise de
dispozitive, (supratensiuni si supracurenti)
PRINCIPIUL COMUTATIEI:
Explicativa privind evolutia curentilor in timpul
comutatiei si definitia curentului de comutatie.
Circuitul specific comutatiei de la reteaua de intrare.
Comutatia naturala. (Comutatie de tip extern.)
ANALIZA GRAFICA A COMUTATIEI DE LA RETEAUA
DE INTRARE
Citeva concluzii:

• Comutatia este efectuata cu ajutorul tensiunii de pe

partea de intrare a circuitului.
• Curentul este filtrat inductiv pe partea de iesire a
circuitului si este unidirectional. Valoarea medie a
tensiunii pe partea de iesire se poate controla.
• Evolutia curentului de comutatie depinde de parametri
circuitului de comutatie si de momentul declansarii
comutatiei, (unghiul de comanda).
• Comutatia este simpla, sigura si de durata variabila.
• Unghiul de comanda se masoara de la punctul de
comutatie naturala, inainte, pina la intrarea in conductie
a tiristorului.
CIRCUITUL DE COMUTATIE EXTERNA DE LA
CONDENSATOR
 ANALIZA GRAFICA A COMUTATIEI EXTERNE
DE LA CONDENSATORUL DE FILTRARE
Curentii in circuitul
de comutatie

Tensiunea pe
partea de
alternativ a
circuitului de
comutatie

Tensiunile pe
ventilele care
comuta
Citeva concluzii privind comutatia externa de la
condensatorul de filtrare din circuitul de iesire:

• Bobina de reactanta de pe partea de retea confera circuitului de

intrare caracterul de sursa de curent.
• Tensiunea de pe partea de iesire a circuitului de comutatie este
filtrata capacitiv.
• Prin urmare tensiunea de iesire este quasiconstanta dar curentul de
iesire poate avea orice sens.
• Deoarece comutatia este efectuata de tensiunea constanta de la
iesire, durata comutatiei este practic constanta si depinde putin de
unghiul de comanda.
• Unghiul de comanda se masoara de la punctul de comutatie
naturala, inapoi, pe durata de conductie a tiristorului din ventil.
• Comutatia este pretentioasa si sensibila.
 COMUTATIA INTERNA

Comutatia interna caracterizeaza acele circuite

electronice la care nu se poate aplica comutatia
externa. Se foloseste si la circuite de conversie ce
pot functiona cu comutatie externa atunci cind se
urmaresc performante functionale superioare.
Comutatia interna:
- fortata, aplicata la circuitele cu tiristoare
- proprie, caracterizeaza circuitele electronice
de putere cu tiristoare GTO sau cu tranzistoare de
putere.
 COMUTATIA INTERNA FORTATA

Este necesara in circuitele

electronice de putere cu
tiristoare atunci cind nici
reteaua de intrare si nici
reteaua de iesire nu poate
asigura energia reactiva
necesara comutatiei.
Circuitul tipic, (coboritor de
tensiune):
Ce rezolva circuitul?
Problema transformarii directe a nivelului unei tensiuni
continue. Solutiile electrotehnice clasice: randament redus
si nefiabile. Exemplu: bobina de inductie, Bosch-
Ruhmkorff:
Ce reprezinta de fapt circuitul de aprindere
de pe automobil?

Astazi acest
convertor este
inlocuit cu un circuit
electronic in
configuratie boost
sau, mai des, fly-
back.
Ce este comutatorul “S” ?
Comutatie:
Proprie
interna fortata

Proprie

Proprie

Proprie
CIRCUITUL DE COMUTATIE FORTATA
FORME DE UNDA SPECIFICE
 CONCLUZII
• Comutatia fortata impune prezenta unei surse
locale, artificial create, de energie reactiva-
condensatorul de stingere.
• Comutatia fortata implica un regim tranzitoriu
relativ complex si pretentios.
• Comutatia este indirecta, intre momentul
comenzii de comutatie si momentul intrarii in
functiune a diodei de fuga existind un interval de
timp relativ lung si dependent de conditiile
specifice comutatiei.
• Tensiunea din circuitul de iesire depinde mult de
procesele tranzitorii ce insotesc comutatia
fortata.
• Incarcarea condensatorului de stingere cu
tensiune cu nivel si polaritate adecvata
reprezinta un element de maxima importanta in
tehnologia circuitelor de comutatie fortata – din
acest punct de vedere exista multiple circuite.
• In [2] sunt prezentate cele mai folosite variante
precum si calculul complet al circuitului de
comutatie.
• Frecventa de lucru a circuitului de comutatie
fortata, limitata la citeva sute de herz precum si
fiabilitatea sa discutabila limiteaza in prezent
aplicatiile sale in favoarea circuitelor cu
comutatie interna proprie cu tranzistoare.
 COMUTATIA PRIN MODULAREA IN DURATA A
IMPULSURILOR

Partea I
Sisteme de modulare aplicate la convertoare cu
comutatie proprie si intrare si iesire in curent continuu:
-Modulare propriu-zisa in durata a impulsurilor,
PWM
-Modulare in frecventa a impulsurilor, PFM
-Modulare in durata a impulsurilor cu reglare
bipozitionala de curent, Random switching control –
RSC, Zweipunktregelung, Bang-bang control.

(In practica se foloseste uneori si modularea in

amplitudine a impulsurilor – vom reveni la capitolul de
invertoare)
Principiul comutatiei PWM propriu zise
Un circuit tipic cu comutatie interna PWM
propriu-zisa
Principiul comutatiei interne PFM
Aplicatie tipica de comutatie interna PFM
Circuit cu comutatie interna cu reglare
bipozitionala de curent
Principiul de generare al curentului de
referinta
 Comutatia interna de tensiune cu reglare bipozitionala de
curent in cazul convertoarelor cu intrare sau iesire in curent
alternativ
Explicativa privind efectul schimbarii formei undei
de referinta si a topologiei circuitului.
Explicativa privind functionarea cu referinta
sinusoidala de curent
 MODULAREA IN DURATA A IMPULSURILOR
PARTEA a-II-a
Probleme specifice comutatiei proprii prin modulare in
durata a impulsurilor in cazul convertoarelor care au intrare
sau iesire in curent alternativ:
-Sarcinile de curent alternativ sunt proiectate pentru regim de
functionare sinusoidal, monofazat sau polifazat.
-Pe partea de alternativ a convertoarelor sistemul de tensiuni este de
forma dreptunghiulara, cu doua, trei sau mai multe nivele – cel mai des
2.
-Functionarea optima a sistemului e conversie impune ca fundamentala
sistemului de tensiuni dreptunghiulare sa fie sinusoidala.
-Armonicile superioare de tensiune sau curent nu pot depasi nivele
tolerate de reteaua de intrare sau de catre sarcina.
-In multe aplicatii valoarea efectiva si frecventa fundamentalei undei de
tensiune sau de curent de pe partea de alternativ a sistemului de
conversie trebuie sa fie comandabile sau reglabile in mod independent.
Circuite specifice:
Aplicatie de cc/ca, invertor.
Circuite specifice:
Aplicatie de ca/cc-redresor PWM
Schema echivalenta simplificata.
Orientari posibile ale fazorului spatial de tensiune.
Modularea naturala in durata a
impulsurilor
Modularea cu esantionare uniforma a
functiei m(t)
Modularea cu esantionare uniform asimetrica
Modularea cu esantionare uniform-asimetrica
optimala
Traiectoria poligonala a fazorului spatial pentru
cazul p = 18
Explicativa privind modularea sinusoidala.
Circuitul unui “brat” al sistemului de
conversie:
Analiza efectului circuitului de inserare a
timpului de garda
Modularea sinusoidala cu simetrizare:
Modularea “Flat-Top”
Modularea PWM “Hanning”
Arhitectura unui ASIC PWM (Hanning)
Cursep06
Convertoare de curent alternativ-curent continuu.
Redresoare cu comutatie externa de la reteaua de intrare.

is 1 id
T1
us1 Lb

up ud
M
us 2

is 2 T2

us1
uT 1
Ls1

is 1 T1

us 2 uT 2
Ls2

is 2 T2

ud
id
La

Rd

Redresorul monofazat cu nul. Circuitul electronic şi schema echivalentă

Impulsuri de
comandă  T1 T2 T1

ud us1 us 2 t

Usmax t
id
t
uT 1
 2
t
2Us max

is 1
t
is 2
up up
ip i1 p  t
ip
i1 p
t

Redresorul monofazat cu nul. Forme de undă ideale la

unghiul de comandă α = 450.
 
Impulsuri de
comandă
T1 T2

t
uT 1 tq  trev  tq
2U s max

 2
t
 

iT 1 iT 2 iT 1
id T1

t
ud

 2 t
 U s max

Fig. 6.3. Comutarea curentului în redresorul monofazat cu nul.

Impulsuri de
comandă  T1 T2

t
ud ud 
Ud
Ud Usmax

 2 t

us1 us 2
 

iT 2 iT 1 iT 2 id
t

Fig. 6.4. Efectul comutaţiei asupra tensiunii redresate.

 Schema echivalenta
Tensiune
alternativă

Unghi de
comandă

U d
 U d*
Ud0
N
1 α = 0°
0.9 α = 30°

r
0.8

so
0.7 α = 45°
0.6 d re
Re
0.5 α = 60°
gi m

0.4
Id
 I d*
0.3 α = 75°
Re

0.2
0.1
I dN
1 2
0
-0.1 α = 90°
I d* max
or

-0.2
α = 105°
e rt

-0.3
Inv

-0.4
-0.5 α = 120°
gi m

-0.6
 max
Re

-0.7
M
-0.8
α = 150°
-0.9  max
-1
Caracteristici externe
 U d
 U d*
Ud0
1
0.9 Id  0 Regim Redresor
0.8
0.7
I dN
0.6
I d max Id
0.5 U d*  k usc
0.4
I dN
0.3
0.2
0.1 30° 60° 90° 120° 150° 180°
0
-0.1
-0.2

-0.3
-0.4  max
-0.5
-0.6
-0.7
-0.8 Regim Invertor
-0.9
-1 U min
 '
max M
 tq  oM

Fig. 6.7. Caracteristicile de comandă ale redresorului

monofazat cu nul.
 Convertor Filtru id ~ Sarcină
~
M

Ud  E a
id  Id id ~ Id 
Rd
ud 
ud
Ud
Ud

 2 t
b
 
ud ~
 d ud ~

Ud t

id
id
 id

Id Id min
t
id ~ d
id ~
 id
 2 t
e

Fig. 6.8. Explicativă privind filtrarea curentului redresat.

 ud ud  ud ~

 d
2
Usmax
1 2
0
 2
t

id 2 pulsuri

id
 id
I dcr
0
1 2 t
i~
id ~
0
 2 t

Fig. 6.9. Funcţionarea redresorului monofazat cu nul, comandat cu α = 900, la limita

conducţiei permanente şi cu pulsaţie maximă a curentului.
Fig. 6.10.Explicativă privind funcţionarea redresorului monofazat cu nul în regim de
curent întrerupt.
 Ud 
U d*  *  p=2
Ud0  od
1.6

1.4 *
I dcr
- Limita conducției permanente
1.2
A cr
α = 0°
1
0.9 Bcr α = 32° 29'
0.8
0.7
0.6 α = 60°
0.5
0.4
Id
0.3
Conducție
I d*  M
0.2
0.1 întreruptă I d* min I dcr
1 2 α = 90° 3
0
-0.1
-0.2
-0.3
-0.4 α = 120°
-0.5
-0.6
-0.7 180  cr
-0.8
-0.9 Bcr' α = 180°
-1
Acr'

Fig. 6.11.Caracteristicile externe ale redresorului monofazat cu nul cu luarea în

considerare a conducţiei întrerupte.
 P
id
P

T1 T3

ip udP
is Lb

u sP
up us1 0 ud
u sN
M

T1 T1
udN

N
N

Fig. 6.12.Circuitul electronic de putere al redresorului monofazat în punte.

 Impulsuri de
comandă  T1, T2 T3, T4 T1, T2

udP , udN usP udP Us max  t

2
Us max  t
usN udN 2
ud Us max
Ud
t

id Id

uT 1 t
 tq
 2
t
Us max
iT 1 , iT 2
t
iT 3 , iT 4 Id
t

Fig. 6.13.Forme de undă specifice funcţionării redresorului monofazat în punte.

Redresoare trifazate cu comutatie de la reteaua de
intrare

u s1 uT 1
u p1
R
iR is 1 T1

up2 us 2 uT 1
S
iS is 1 T2

u p3 us 3 uT 2
T
iT is 2 T3

ud id
Lb
M

Fig. 6.14.Circuitul electronic de putere al redresorului trifazat cu nul.

 Impulsuri de T1 T2 T3 T1 T2
comandă

 2 / 3 2 / 3 t
us1 us 2 us3
ud A B C
Us max
Ud
t
id Id
uT 1 t
tq

t
3Us max

iT 1  is1 Id Ismed Id / 3
t
iT 2  is2 2 / 3 Ismed Id / 3

2 / 3 t
iT 3  is3 Ismed Id / 3

2 / 3 t
i p1  is1 ~ 2 / 3I d
1/ 3I d t
ip2  is2 ~ 2 / 3I d
1/ 3I d t
ip3  is3 ~ 2 / 3I d

uR
1/ 3I d t
u R , i R , i1R
iR i1 R
id
t
1  
u S , iS , i1S uS
iS i1 S
id
t
1  
uT , iT , i1T uT
i1 T iT id
t
1  

Fig. 6.15.Forme de undă specifice funcţionării redresorului trifazat cu nul la unghiul de

comandă α = 450.
Fig. 6.16.Explicativă pentru calculul general al valorii medii
a tensiunii redresate ideale.
Fig. 6.17.Explicativă pentru calculul general al inductivităţii
bobinei de netezire a curentului redresat.
Fig. 6.18. Circuitul electronic de putere al redresorului
trifazat în punte integral comandată.
 Fig. 6.19. Forme de undă specifice pentru redresorul
trifazat în punte integral comandată funcţionând la α = 450.
Fig. 6.20. Circuitul electronic de putere al redresorului
monofazat în punte semicomandată asimetrică.
Fig. 6.22. Circuitul electronic de putere al redresorului
monofazat în punte semicomandată simetrică.
Fig. 6.23. Circuitul electronic de putere al redresorului
trifazat în punte semicomandată.
Fig. 6.24. Circuitul electronic al redresorului monofazat în punte
Comandată, prevăzut cu diodă de fugă.
 Convertoare de 4 cadrane

Fig. 6.25. Convertoare de patru cadrane cu comutaţie externă de la reţeaua

de intrare.
Fig. 6.26. Principiul funcţionării convertoarelor de 4 cadrane cu redresoare
de două cadrane, cu comutaţie externă de la reţeaua de intrare şi
caracteristicile de comandă aferente.
Convertoare de ca-cc cu comutatie externa de la condensator

Fig. 6.27. Circuitul electronic de putere al redresorului monofazat în punte cu

comutaţie externă de la condensatorul din circuitul de ieşire
Fig. 6.28. Forme de undă specifice funcţionării redresorului monofazat
cu comutaţie externă de la condensatorul din circuitul de ieşire.
 Redresor cu comutaț ie
de la condensator

Circuite
driver

Bloc de comandă pe
grilă

u αd

Reacț ie pozitivă
derivativă de curent

Referinț ă de
u αst tensiune
Regulator de tensiune (Kp ,
Ki)

Fig. 6.29. Schemă de principiu pentru comanda şi reglarea redresoarelor cu

comutaţie externă de la condensatorul din circuitul de ieşire.
Variatoare de tensiune continua
Variatoare de tensiune continua
Variatoare de tensiune continua
Variatoare de tensiune continua
Variatoare de tensiune continua
SMPS. Circuitul fundamental buck.
SMPS. Circuitul fundamental boost
SMPS. Circuitul fundamental fly-back.
SMPS.Circuitul fundamental forward
SMPS. Circuit de control 1.
SMPS. Circuit de control 2.
SMPS cu PFC. Principiul controlului.
Balasturi electronice. Idee generala.
 CONVERTOARE DE CC/CA
INVERTOARE
CLASIFICARI
-Invertoare fara modulare
-Invertoare cu modulare a impulsurilor
-modulare in amplitudine-invertoare cu mai multe
nivele de tensiune
-modulare in durata a impulsurilor, pwm
-pwm de tensiune-comanda electronica
-pwm de tensiune controlat in curent-reglare
electronica
INVERTOARE FARA MODULARE
-Invertoare autosecventiale
-Invertoare cu stingere pe faza, de grup, etc.(pot
functiona si cu modulare in durata a impulsurilor)
Invertorul de curent cu comanda autosecventiala
(stingere autonoma)
 Invertorul cu stingere autonoma
Schema bloc pentru circuitele de comanda
Invertorul de tensiune cu comutatie
autosecventiala
Invertorul de tensiune cu stingere autonoma
Schema bloc pentru circuitele de comanda
Invertoare PWM. Circuitul electronic de putere cel
mai folosit – punte trifazata comandata
Invertoare PWM – Schema bloc pentru sistemul de
conversie
Invertoare PWM - Clasificari
Invertoare PWM de tensiune – CSU-SIN
Invertoare PWM de tensiune controlate in curent –
varianta 1
Invertoare PWM de tensiune controlate in curent,
varianta - 2
Invertoare PWM de tensiune controlate in curent –
varianta 3 – CSI-SIN