Examinare

cu lichide penetrante

CURS

Conf. dr. ing. Marinela MARINESCU

 Obținere punctaje la disciplina
Examinare cu lichide penetrante

Activitatea semestrială: Examen:

- Laborator – 30p (=nota 10) - Examen final – 40p

- Referat – 30p (=nota 10)

TOTAL = 60p TOTAL = 40p

Puncte credit disciplină = 4p

 1. INTRODUCERE ÎN NDE

2. STANDARDE ȘI NORME
CURS 1 FOLOSITE LA
EXAMINAREA CU
LICHIDE PENETRANTE

3. INTRODUCERE ÎN
EXAMINAREA CU
LICHIDE PENETRANTE
 Cuprins
• INTRODUCERE ÎN NDE

o Generalități. Definiții
o Scurt istoric
o Domenii de aplicare
• STANDARDE ȘI NORME FOLOSITE LA EXAMINAREA CU LICHIDE PENETRANTE

o Standarde referitoare la examinarea cu lichide penetrante

o Standarde referitoare la terminologia specifică domeniului NDE
o Standarde referitoare la neconformități, defecte, imperfecțiuni
o Standarde și norme referitoare la calificarea personalului
• INTRODUCERE ÎN EXAMINAREA CU LICHIDE PENETRANTE

o Generalități
o Defecte detectate
o Avantajele metodei
o Dezavantajele metodei
o Eficacitatea metodei
 1. INTRODUCERE ÎN NDE
1.1. Generalități. Definiții
 Metodele de examinări nedistructive sunt definite ca fiind ansamblul de
metode folosit pentru examinarea sau inspecția materialelor,
semifabricatelor, pieselor sau sistemelor și care permit caracterizarea stării
lor de integritate fără a le distruge structura sau a le afecta utilizarea lor
ulterioară. Termenul este în general folosit pentru investigațiile nemedicale
destinate integrității materialelor.
 Evaluarea nedistructivă (Nondistructive Evaluation – NDE). Deși uneori
noțiunile de evaluare și încercare sunt utilizate ca sinonime, din punct de
vedere tehnic, prin evaluare nedistructivă se înțelege, în primul rând,
măsurarea și descrierea unui defect, stabilirea formei și poziției acestuia,
determinarea caracteristicilor unui material, proprietăților fizice,
magnetice etc.
 Domenii de aplicare ale NDE

 industria auto;
 industria navală (controlul corpului navei si a structurilor sudate);
 industria aeronautică (aripile avioanelor, diferite piese de motor, etc);
 industria energetică (reactoare, turbine, cazane de încălzire, țevi, etc);
 industria aerospațială și armată;
 transporturi feroviare (diferite structuri feroviare);
 industria petrochimică (țevi sau tuburi subterane supuse coroziunii);
 sectoare primare de prelucrare (piesele turnate, deformate plastic,
structuri sudate);
 industria electronică;
 medicină.
 1.2. SCURT ISTORIC

Evenimente notabile petrecute la începuturile industriei de control

nedistructiv

 1854 – Hartford, Connecticut, S.U.A.: un boiler al Fales and Gay Gray

Car a explodat, omorând 21 oameni și rănind grav 50. De atunci, în
decurs de un deceniu, statul Connecticut a adoptat o lege care a impus o
verificare anuală a boilerelor (în acest caz o inspecție vizuală);

 1895 - Fizicianul Wilhelm Conrad Röntgen a descoperit ceea ce acum

sunt cunoscute ca raze X. În prima sa lucrare el a discutat despre
posibilitatea detectării unui defect folosind radiația X;
 Cazan cu abur vechi
(Courtesy of C. Hellier.)

Explozia cazanului cu
abur
(Courtesy of C. Hellier.)
 Reclama companiei
Hartford
(Courtesy of C. Hellier.)

În primăvara anului 1866, legiuitorul din Connecticut a aprobat un act de constituire a

companiei de inspectare și asigurare a cazanelor cu abur Hartford.
Acest lucru este important deoarece premisa pe care a fost fondată această societate era
de a se ocupa de siguranța în funcționare a cazanelor.
 1880 – 1920 - S-a folosit metoda "Oil and Whiting" (ungere şi albire) de
detectare a fisurilor și crăpăturilor în industria feroviară.
Metoda consta în îmbibarea în ulei diluat a unei porțiuni a piesei controlate și
apoi aplicarea unui strat de culoare albă care se usuca și forma o pulbere. Prin
scurgerea uleiului din eventualele crăpături, pulberea se colora în maro,
evidențiind defectele.
• Etapele - similare cu cele de acum
• Problemele metodei: procedurile, obiectivitatea, determinarea cu
exactitate a dimensiunilor defectelor
• Declin în 1930 (ca urmare a apariției metodei de examinare cu pulberi
magnetice)
• Revenire odată cu utilizarea pe scară largă a pieselor din Al, ceramice,
plastice
Această metodă a fost precursoarea metodei moderne de control cu lichide
penetrante;
 1920 – 1924 - Dr. H. H. Lester a început dezvoltarea radiografierii la nivel
industrial a metalelor. Folosește radiografia cu raze X pentru examinarea
unor piese turnate utilizate la echiparea unor instalații ce lucrează sub presiune
în Boston Edison Company;

 1926 – este disponibil primul instrument pe bază de curent electromagnetic

folosit în măsurarea grosimii materialelor;

 1930 - Robert F. Mehl demonstrează imagistica radiografică folosind radiaţii

gamma obținute din Radium, care poate examina componente de grosimi
mai mari decat cele controlate cu ajutorul aparaturii cu raze X disponibile la
acel moment;
 1935 - 1940 – Au fost dezvoltate metodele de control cu lichide penetrante (Betz,
Doane, şi De Forest);
 1940 – 1944 - Dr. Floyd Firestone a dezvoltat în S.U.A, controlul nedistructiv cu
ultrasunete;
 1950 - J. Kaiser a introdus ca metodă de control nedistructiv emisia acustică;

Unele metode, considerate tradiționale, cum ar fi lichidele penetrante,

radiațiile penetrante și pulberile magnetice au o evoluție lentă, chiar ușor
descendentă (radiațiile), în ceea ce privește aplicabilitatea, în timp ce alte
metode au cunoscut în ultimele decenii o dezvoltare explozivă.
 Principalele metode de examinare nedistructivă

 Examinarea optico-vizuală (visual testing – VT);

 Examinarea cu lichide penetrante (penetrant testing – PT) – 1850;

 Examinarea cu pulberi magnetice ( magnetic testing – MT);

 Examinarea cu curenți turbionari (eddy current testing – ET) – 1879;

 Examinarea cu radiații penetrante (radiography testing – RT) – 1895;

 Examinarea cu ultrasunete (ultrasound testing – US) – 1930;

 Analiza emisiei acustice (acoustic emission testing – AET) – 1950;

 Verificarea etanșeității (leak testing – LT) – 1860.

 2. STANDARDE ȘI NORME FOLOSITE LA
EXAMINAREA CU LICHIDE PENETRANTE

2. 1. Standarde referitoare la examinarea cu lichide penetrante

Nr. Data
Indice Titlu română
crt. aprobării

Examinări nedistructive. Examinarea cu lichide penetrante

1 SR EN ISO 3059:2013 31/05/2013
şi cu pulberi magnetice. Condiţii de observare

SR EN ISO 3452- Examinări nedistructive. Examinarea cu lichide

2 29/11/2013
1:2013 penetrante. Partea 1: Principii generale

SR EN ISO 3452- Examinări nedistructive. Examinare cu lichide penetrante.

3 30/04/2014
2:2014 Partea 2: Încercarea produselor de penetrare

SR EN ISO Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante.

4 31/05/2010
12706:2010 Vocabular
 SR EN ISO 3452- Examinări nedistructive. Examinare cu lichide penetrante.
5 30/04/2014
3:2014 Partea 3: Blocuri de referinţă

SR EN ISO 3452- Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante.

6
4:2002 Partea 4: Echipament
26/09/2002

Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante.

SR EN ISO 3452-
7 Partea 5: Examinări cu lichide penetrante la temperaturi
5:2009
mai mari de 50 grade C
20/05/2009

Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante.

SR EN ISO 3452-
8 Partea 6: Examinări cu lichide penetrante la temperaturi
6:2009
mai mici de 10 grade C
20/05/2009
 2.2. Standarde referitoare la terminologia specifică domeniului NDE

Nr. Data
Indice Titlu română
crt. aprobării

Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 1: Lista

1 SR EN 1330-1:2015 29/05/2015
termenilor generali

Examinări nedistructive. Terminologie. Partea 2: Termeni

2 SR EN 1330-2:2002 26/11/2002
comuni pentru metodele de examinare nedistructivă

SR EN ISO 9000 - Sisteme de management al calității. Principii fundamentale

3 30/09/2015
2015 și vocabular.

SR EN ISO Examinări nedistructive. Examinări cu lichide penetrante.

4 31/05/2010
12706:2010 Vocabular
 2.3. Standarde referitoare la neconformități, defecte, imperfecțiuni

Nr.
Indice Titlu română
crt.

Clasificarea imperfecțiunilor geometrice ale îmbinărilor sudate ale

1 SR EN ISO 6520-1:1999
materialelor metalice. Partea 1: sudare prin topire.

Clasificarea imperfecțiunilor geometrice ale îmbinărilor sudate ale

2 SR EN ISO 6520-1:1999
materialelor metalice. Partea 2: sudare prin presiune.

Defectele produselor laminate, extrudate și trase din oțel. Clasificare

3 STAS 6656-80
și terminologie.

Defectele pieselor forjate din oțel. Terminologia, clasificarea și

4 STAS 6092/1 - 83
simbolizarea defectelor.
Defectele pieselor forjate din material metalice neferoase.
5 STAS 6092/2 – 84
Terminologia, clasificarea și simbolizarea defectelor.
6 STAS 782 – 79 Defectele pieselor turnate. Clasificare și terminologie.
7 STAS 12077 – 82 Defectele îmbinărilor lipite. Clasificare și terminologie.
 2.4. Standarde și norme referitoare la calificarea personalului care
execută examinări nedistructive

Nr.
Indice Titlu română
crt.
Examinări nedistructive. Calificarea şi certificarea personalului
pentru examinări nedistructive (armonizat cu directiva europeană D
1 SR EN ISO 9712-2013
97/23/CE Echipamente sub presiune)
 3. INTRODUCERE ÎN EXAMINAREA CU LICHIDE
PENETRANTE
3.1.Generalități
Metoda de examinare cu lichide pentrante este o metodă utilizată
pentru a detecta discontinuitățile de la suprafață și cele din aproprierea
suprafețelor materialelor, care comunică cu suprafața (de exemplu, fisuri,
crăpături, pori etc.), în materiale neporoase.
Este folosită la examinarea:
- materialelor metalice feroase și neferoase (fonta, oțelurile,
aluminiul, magneziul, cuprul, titanul și aliajele acestora),
- materialelor nemetalice (materiale ceramice, materiale plastice,
cauciucuri sau sticlă).
 3.2. Defecte detectate

 defecte ale materialelor, semifabricatelor sau pieselor obținute prin

procedee primare de fabricare: turnare, laminare, forjare, extrudare,
tragere, etc. (exemple tipice: pori la suprafață, sufluri deschise, crăpături la
cald sau la rece, pliuri etc);
 defecte ale pieselor rezultate în urma proceselor tehnologice de prelucrare
prin așchiere, prin sudare, prin lipire, sau în urma tratamentelor termice etc.
(exemple tipice: fisuri de rectificare, pori, fisuri, crăpături și nepătrunderi
ale îmbinărilor sudate etc.);
 defecte ale pieselor apărute în procesul de exploatare al acestora (exemple
tipice: fisuri de oboseală, uzuri, crapături, ruperi etc.).
 Fig. 1. Tipuri de defecte puse în evidență la examinarea cu lichide penetrante

Sensibilitatea controlului cu lichide penentrante este

foarte mare, permiţînd detectarea unor fisuri deschise la
suprafaţă cu lăţime minimă de 0,001 mm, adâncime minimă
de 0,01 mm şi lungime minimă de 0,1 mm.
 3.3. Avantajele metodei de examinare cu lichide penetrante

 se pot examina toate suprafețele exterioare ale pieselor indiferent de

complexitatea acestora;
 sensibilitatea examinării cu lichide penetrante este foarte mare, permițând
detectarea unor fisuri deschise la suprafață cu lățime minimă de 0,001
mm, adâncime minimă de 0,01 mm și lungime minimă de 0,01 mm;
 poate fi aplicată unei game varietate de materiale: metale și aliaje feroase
și neferoase, ceramică arsă, piese sinterizate, sticlă și anumite tipuri de
materiale organice, cu condiția ca acestea să nu fie poroase și să nu fie
afectate de lichidele penetrante;
 este o metodă relativ ieftină, care nu necesită echipamente, sofisticate;
 inspecția poate fi efectuată și cu echipament portabil, dacă suprafața de
examinat este mică,
 mărește dimensiunea aparentă a discontinuităților prin extragerea la
suprafața piesei a penetrantului din discontinuități, rezultând o indicație
mai vizibilă;
 sunt indicate poziția discontinuității în piesă, orientarea acesteia și
lungimea aproximativă, făcând posibilă interpretarea și evaluarea
rezultatelor;
 metoda este ușor adaptabilă procesării unui volum mare de piese,
permițând inspecția de 100% a tuturor suprafețelor accesibile, piesele de
dimensiuni mici putând fi plasate în coșuri;
 instalațiile specializate de examinare pot fi semi-automate sau complet
automatizate pentru a procesa cât mai multe piese pe oră, în scopul
creșterii productivității;
 sensibilitatea metodei poate fi crescută prin selectarea adecvată setului de
penetranți și a tehnicilor de examinare.
 poate fi utilizată pentru verificarea etanșeității diverselor conducte sau
recipienți care lucrează sub presiune de exemplu, pentru detectarea
scurgerilor;
 această metodă are cea mai mare aplicabilitate pentru piesele cu pereți
subțiri în care accesul este permis atât pe suprafețele interioare, cât și pe cele
exterioare, iar discontinuitatea se propagă transversal prin material.
 3.4. Dezavantajele metodei de examinare cu lichide penetrante

 sensibilitatea medodei depinde de capacitatea lichidelor penetrante de a

intra și de a umple discontinuitatile;
 metoda are restricții privind deschiderile defectelor - orice condiție privind
starea suprafeței, cum ar fi: acoperirea de protecție a acesteia (de exemplu:
cu vopsea, prin placare, brunare etc.), murdăria, uleiul, vaselina sau diverse
rășini care interferează cu intrarea sau ieșirea lichidului penetrant, scade
eficiența metodei;
 prin această metodă pot fi puse în evidență doar discontinuități deschise de
la suprafață;
 nu poate fi aplicată materialelor poroase, cum ar fi unele piese din
aluminiu anodizat sau alte piese metalice care necesită acoperiri de protecție
 dificultatea controlului la temperaturi scăzute sau ridicate – exista
standarde pentru examinări cu lichide penetrante la temperaturi mai mari de
50C si mai mici de 10C.
 suprafețele obiectelor care trebuie inspectate trebuie să fie curate și lipsite de
contaminanți organici sau anorganici care vor împiedica acțiunea mediilor de
penetrare. De asemenea, este esențial ca suprafața interioară a
discontinuităților să fie liberă de materiale cum ar fi oxizi, produsele de
ardere sau alți contaminanți care ar limita pătrunderea penetrantului.
 penetranții sunt, de obicei, materiale uleioase, care conțin solvenți puternici
și coloranți foarte concentrați. Acestea pot ataca anumite materiale
nemetalice, cum ar fi cauciucul și materialele plastice. Există, de asemenea,
riscul de colorare permanentă a unor materiale poroase.
3.5. Eficacitatea metodei de examinare cu Lichide penetrante

Conform SR EN ISO 3452-1: 2013

 Atenție!

 procedeele mecanice de curățire a suprafeței supuse examinării

pot afecta suprafața metalelor și pot închide sau reduce
deschiderea oricăror discontinuități existente pe suprafață cum ar fi:
• curățarea prin ciocănire a cusăturilor sudate,
• honuirea,
• sablarea abrazivă cu alice de fontă sau cu nisip,
• șlefuirea și periajul
 orice operațiune de curățire care are drept rezultat creșterea
rugozității suprafaței materialului NU ar trebui să preceadă
examinarea cu lichide penetrante decât dacă se efectuează o
decapare chimică efectivă.
 datorită naturii uleioase a majorității penetranților, NU vor fi utilizați pe
piese sau ansambluri de piese de pe care nu pot fi îndepărtate complet și care
ulterior, în funcționare, vor intra în contact cu oxigenul gazos sau lichid.
Uleiurile, chiar și cantități reziduale, pot exploda sau arde foarte rapid în
prezența oxigenului;
 unele lichide penetrante pot conține compuși de sulf și/sau halogeni
(cloruri, fluoruri, bromuri și ioduri). Acești compuși pot cauza fragilizarea
sau crăparea oțelurilor inoxidabile austenitice dacă nu sunt îndepărtate
complet înainte de tratarea termică sau dacă piesele sunt expuse în
funcționare la temperaturi ridicate. Compușii de halogen introduși pot
provoca, de asemenea, coroziunea aliajelor de titan dacă nu sunt îndepărtați
complet după finalizarea inspecției și piesa este expusă la temperaturi
ridicate.
Personalul care aplică metoda de examinare cu lichide penetrante sau
examinează piesele pentru analiza indicațiilor de defect TREBUIE să fie
calificat după cum este specificat în conformitate cu SR EN ISO 9712-2013.

Este esențial ca personalul care efectuează examinarea cu lichide penetrante să

fie instruit și cu experiență.

!!!Simplitatea aparentă a examinării cu lichide penetrante este înșelătoare.

Variațiile foarte ușoare ale performanței procesului de inspecție pot duce la o
reducere a sensibilității de examinare și la erori grave.
https://www.multilab.ro/densimetre/densimetru_portabil.html