s.l.dr.ing.

Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Proiect IOPC

Universitatea Politehnica Bucuresti

Facultatea Ingieria si Managementul calitatii
Specializarea: IMC

Stundent: STOICA ANDREI-CRISTIAN

Grupa: 642 CB

Indrumator proiect: s.l.dr.ing. Stefan Constantin PETRICEANU

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Cuprins:

1 Scopul lucrarii:
2 Descrierea teoretică a metodei
2.1 Domeniul de aplicare:
2.2 Istoric;

3 Principiul metodei:

3.1 Examinarea cu lichide penetrante:

3.1.1 Definitia examinarii cu ichide penetrante;
3.1.2 Schema de principiu (explicatii);
3.1.3 Formarea si afisarea imaginii campului observat (ce tip de codare a imaginii foloseste
camera, tipul de software utilizat la prelucrarea primara, tipul de format a fișierului de
ieșire: jpeg, tiff, bmp, png etc
3.1.4 Examinarea cu lichide penetrante in ingineria mecanica (teorie, exemple de aplicatii);
3.1.5 Sensibilitatea metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;
3.1.6 Echipamente utilizate la termografierea in IR - tipuri de camere de termografiere
3.1.7 Standarde utilizate in Examinarea cu lichide penetrante;
3.1.8 Limitarile metodei de control nedistructiv cu radiatie IR;

4 Modul de lucru
4.1 Inregistrarea imaginilor in infrarosu - precizarea tipului de echipament cu care s-a lucrat,
a conditiilor in care s-a facut masurarea, a factorilor de mediu care pot influenta rezultatele,
etapele inregistrarii etc);
4.2 Prelucrarea imaginilor in infrarosu cu ajutorul unor functii specifice Matlab (scopul
pentru care se aplica prelucrarea imaginii, prezentarea functiilor matlab care ajuta la
prelucrarea imaginii, prezentarea imaginlor brute si prelucrate cu fiecare functie Matlab
specificata etc);
4.2.1 Prezentarea rezultatelor si interpretarea acestora (se vor prezenta in paralel imaginile
in IR prelucrate si cele in spectrul vizibil - inregistrate cu aparatul foto; conditiile de mediu
de inregistrare specifice; modul de identificare/codare a imaginilor; prezentarea
problemelor identificate si explicarea acestora etc);

5 Concluzii
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

1 Scopul lucrarii:
Examinarea cu lichide penetrante este una dintre cele mai populare metode de examinare
nedistructivă (NDE) din industrie. Este económica și necesită o pregătire minimă în comparație
cu alte metode NDE. Examinarea cu lichide penetrante verifică defectele materialelor deschise la
suprafață prin scurgerea lichidului foarte subțire în defect și apoi extragerea lichidului cu un
developant. Sâmele sunt cele mai obișnuite elemente inspectate, dar plăcile, barele, țevile, piese
turnate și piese forjate sunt, de asemenea, inspectate în mod obișnuit utilizând examinarea
penetrantului lichid. [1]
2 Descrierea teoretică a metodei
Aceasta este o metodă care poate fi folosită pentru detectarea discontinuităților în orice produs
industrial care este fabricat dintr-un material neporos. Această metodă este utilizată pe scară
largă pentru testarea materialelor nemagnetice. În această metodă se aplică un penetrant lichid pe
suprafața produsului pentru un anumit timp predeterminat, după care se elimină penetrantul în
exces. Suprafața este apoi uscată și se aplică un dezvoltator. Penetrantul care rămâne în
discontinuitate este absorbit de către dezvoltator pentru a indica prezența, precum și localizarea,
mărimea și natura discontinuității. [3]
Domeniul de aplicare

Examinarea cu lichide penetrante poate fi folosita pentru a inspecta aproape orice material, cu
condiția ca suprafața sa să nu fie extrem de dură sau poroasă. Materialele care sunt în mod
obișnuit inspectate utilizând aceasta metoda includ următoarele:
-Metale (aluminiu, cupru, oțel, titan, etc.)
-Sticlă
-Multe materiale ceramice
-Cauciuc
-Materiale plastice
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Figure 1- Aplicarea penetrantului colorat pentru verificarea fisurarii [2]

Examinarea cu lichide penetrante oferă flexibilitate în efectuarea inspecțiilor, deoarece poate fi

aplicată într-o mare varietate de aplicații, de la bujiile auto la componentele de avion critice.
Materialele penetrante pot fi aplicate cu un vas de pulverizare sau un tampon de bumbac pentru a
inspecta defectele cunoscute ca apar într-o anumită zonă sau pot fi aplicate prin scufundare sau
pulverizare pentru a inspecta rapid zonele mari. În imaginea de mai sus, penetrantul colorant
vizibil este aplicat local la un punct de legătură foarte încărcat pentru a verifica solicitarea la
oboseala. [4]

Figure 2- placi de sustinere pentru motorul unui avion de tip DC-10

Sistemele de inspecție penetrante au fost dezvoltate pentru a inspecta unele componente foarte
mari. În imaginea de mai sus, fitingurile banjo DC-10 sunt mutate într-un sistem de inspecție
penetrant care apartinea companiei Douglas Aircraft din Long Beach, California. Aceste forjate
din aluminiu prelucrate sunt folosite pentru a susține motorul numărul doi în coada unui avion
DC-10.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Istoric
Controlul penetrantului lichid (LPI), cunoscut și sub denumirea de test de penetrare a
colorantului (DPI) sau test de penetrare (PT), a fost dezvoltat pentru prima dată la începutul
anilor 1940 pentru a detecta defectele pe suprafața materialelor. Deși există mai multe opțiuni în
ceea ce privește modul în care este efectuat testul, principiile de bază nu s-au schimbat de-a
lungul anilor. [5]
Prima utilizare documentată a examinarii cu lichide penetrante a fost în industria feroviară.
Roțile de cale ferată au fost scufundate în ulei uzat, uscate și apoi acoperite cu cretă de pulbere
sau suspensie de cretă în alcool. Odată ce roțile au fost uscate, orice ulei stocat în defect ar fi
absorbit în cretă și ar fi detectat. Aceasta a fost numită metoda uleiului și merlanului. [5]

3 Principiul metodei
Examinarea cu lichide penetrante se bazează pe acțiunea capilară, în care fluidul de tensiune
superficială penetrează în discontinuități curate și uscate. Penetrantul poate fi aplicat
componentei de testare prin scufundare, pulverizare sau periere. După ce a fost permisă o
perioadă de penetrare adecvată, se elimină penetrantul exces și se aplică un dezvoltator.
Dezvoltatorul ajută la extragerea penetrantului din defect, astfel încât indicația invizibilă devine
vizibilă pentru inspector. Inspecția se efectuează în lumină ultravioletă sau albă, în funcție de
tipul de colorant utilizat - fluorescent sau nonfluorescent (vizibil). [6]

Figure 3-Penetrant in discontinuitati de suprafata

3.1 Examinarea cu lichide penetrante:

Fluidul penetrează porii metalului și depozitează o peliculă de ulei (în mod tipic pe bază de
solvenți) care înlocuiește apa și protejează metalul de umiditate. Penetranții și uleiurile
penetrante pot de asemenea să funcționeze ca lubrifianți, agenți de curățare, sau inhibitori de
coroziune.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Inspecția cu penetrare lichidă este deseori menționată ca o prelungire a metodei de inspecție

vizuală. Multe standarde, cum ar fi AWS D.1. Cod, spune că "sudurile care fac obiectul testelor
de penetrare lichidă vor fi evaluate pe baza cerințelor pentru inspecția vizuală. [8]

Procesare

In scopul obtinerii unei sensibilitati optime este esential ca procedurile adoptate sa fie strict in
acord cu tehnica. In continuare sunt descrise procedurile generale pentru examinarea cu lichide
penetrante.

Restrictii de folosire

Controlul cu lichide penetrante nu este eficient daca se aplica la:

a. Piese si materiale realizate din materiale poroase sau absorbante.

b. Piese sau materiale la temperaturi sub 10 sC sau mai mari de 50 sC.

c. Piese care au fost supuse unui tratament de suprafata ce ar putea obtura discontinuitatile, de
exemplu: alocromare, alodinare, vopsire, impregnare, placare, sablare umeda sau uscata, polizare,
lustruire.

d. Examinarea se efectueaza la cel mult 5 h de la indepartarea penetrantului. [7]

Pregatirea suprafetei

Cauza cea mai comuna a esecului in examinarea cu lichide penetrante este pregatirea
necorespunzatoare a suprafetei. Impuritatile pot masca discontinuitatilor, pot bloca penetrantul in
discontinuitati, pot cauza indicatii nerelevante si pot ascunde discontinuitatile adevarate. Exista
mai multe tehnici de curatire a suprafetei:

a. Curatarea mecanica cum ar fi perierea cu perii de sarma sau sablarea trebuie sa fie folosita
cand nici o alta metoda de curatare nu asigura o curatare suficienta.

b. Una din metodele preferate este curatirea chimica si indepartarea vopselei.

c. Degresarea cu vapori este eficienta pentru indepartarea urmelor de ulei sau vaselina
deoarece nu deterioreaza specimenul de testat.

d. Curatirea cu detergenti este cea mai buna metoda de pregatirea suprafetei pentru
indepartarea solutiilor anorganice sau a altor impuritati solide.

e. Pe langa aceste metode de curatire mai amintim si curatirea cu ultrasunete precum

si curatirea cu jet de abur.
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

f. Cand este aprobata, decaparea chimica este des folosita fiind urmata de curatire mecanica.
Aceasta este folosita pentru descoperirea discontinuitatilor inchise dupa slefuire. [7]

Aplicarea penetrantului

Penetrantul se poate aplica in diferite moduri, fie prin spray-ere, fie prin pensulare, fie prin
imersia peiselor in bai de penetrant. Metoda de aplicarea a penetrantului are un efect mic asupra
sensibilitatii metodei, insa metoda electrostatica ( prin spary-ere) se considera a fi mai buna
decat celelalte metode. Dupa aplicarea penetrantului, trebuie sa asteptam un timp suficient pentru
ca acesta sa patrunde in defectele existente, timp numit dwell time. [4]

Indepartarea excesului de penetrant

Procedura de indepartare a excesului de penetrant trebuie sa curete excesul de penetrant de

pe suprafata piesei, fara a scoate, insa, penetrantul din discontinuitati. [4]

Aplicarea developantului

Aplicarea developantului se face de obicei folosind un aerosol. Pentru aceasta aplicare se

recomanda tinerea spray-ului la aproximativ 300 - 450 mm (12 – 18 inch) fata de suprafata de
testat si sa se spray-eze aceasta suprafata astfel incat sa se obtina un film subtire si uniform de
developant. Pentru penetrantii cu contrast de culoare se va aplica developant intr-un strat
suficient de gros astfel incat fundalul colorat al zonei de interes sa fie mascat. Aceasta se poate
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

obtine de obicei prin una sau doua spray-eri consecutive. Aplicarea developantului trebuie sa se
faca in lumina alba. [4]

Examinarea si inregistrarea indicatiilor

Se vor vizualiza si se vor interpreta indicatiile. Dupa interpretarea indicatiilor acestea se vor
inregistra si se va intocmi documentatia aferenta. Dintre metodele de inregistrare a defectelor
amintim: schite, fotografierea, marcarea zonei in care se afla defecte. Trebuie avut grija ca
indiferent de metoda de testare folosita timpul dintre interpretare si inregistrare sa fie cat mai mic
deoarece odata cu trecerea timpului indicatiile vor deveni neclare si distorsionate neilustrand
discontinuitatile reale. [4]

Curatirea si protectia suprafetei

Se va sterge developantul de pe suprafata piesei testate cu o carpa curata dupa care se va spray-a
aceasta suprafata cu solvent pentru curatirea finala. Se va restaura suprafata sau se va aplica o
protectie temporara, daca este cazul. [4]

Paleta de culori; Conversia

Paleta de culori desemnează ansamblul de culori utilizate în definirea imaginii color

(profunzimea). Manipularea acesteia are rolul de a reduce timpul de calcul ca atunci când se
utilizează imaginea iar anumite detalii nu sunt semnificative.

Figure 4- Imaginea in format uint8 transformată cu funcția rgb2gray din matlab

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Conversia unei imagini se realizează prin utilizarea unor multiplicatori scalari pentru fiecare
vector al matricei imaginei (pentru o imagine color există 3 vectori R,G,B).

Fig. 5 -Crearea propriei palete de culori

Rezultatul acestei transfromări se prezintă în figura 5. Se observă o corecție a nuanțelor de gri,

conform operațiilor de multiplicare cu scalari efectuate de programator.

Figure 6- a) Imaginea înainte conversiei b) după conversie (multiplicarea cu scalari)

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Observație: modificarea valorilor coeficienților coeff1, coeff2 și coeff3 conduce la modificarea

valorilor corespunzătoare ale culorilor roșu (coeff1), verde (coeff2) și albastru coeff (3). Dacă se
egalează cu zero unul sau mai mulți coeficienți atunci pentru culorile respective se va obține pe
imagine negru.

Încărcarea, afișarea și înregistrarea unei imagini, egalizarea de histogramă,

pseudocolorarea
Histrograma în niveluri de gri a imaginii IR_1026 se prezintă în figura 2. Se cere intrepretarea
acesteia de către studenți.

Figure 7 - Imaginea in format uint8 citită cu ajutorul matlab

s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Figure 8- Histograma imaginii cu niveluri de gri

Concluzii:

Această metodă se aplică pentru depistarea defectelor de suprafață. Se pot pune de

asemenea în evidență fisurile de oboseală și de coroziune. Pentru control trebuie curătată și
pregatită suprafața de examinare.
Metoda este aplicată cu success îmbinărilor sudate, dar se poate face și înainte de
sudură (pentru efectuarea unui control al tuturor suprafețelor înainte de a fi sudate).
Metoda permite determinarea discontinuitatilor deschise de pe suprafata pieselor (vase
sub presiune, conducte, suduri, etc). Informatia obtinuta se refera la forma, marimea si orientarea
defectului.
Spre deosebire de metoda de examinare cu particule magnetice, această metodă poate
pune în evidenţă defecte sau discontinuităţi şi pe suprafaţa materialelor care nu sunt
magnetizabile
s.l.dr.ing.Stefan Constantin PETRICEANU Laborator IOPC Facultatea IMST

Bibliografie

http://www.kimet.ro/lichide-penetrante.html [1]
http://www.divinetechnologies.in/ndt_structural_building.html [2]
https://www.scribd.com/document/180589100/Procedura-de-Examinare-Cu-Lichide-Penetrante
[3]
https://en.wikipedia.org/wiki/Dye_penetrant_inspection [4]
http://www.phys.ubbcluj.ro/~daniel.andreica/pdf/NDT/PDF-MN-
LICHIDE%20PENETRANTE.pdf [5]
https://www.eddyfi.com/ndt/surface-inspection/some-alternatives-to-liquid-penetrant-testing/ [6]
http://www.sprepcon.com/our-services/advanced-ndt-services/penetrant-testing-pt-
liquiddyeflorescent/ [7]
https://www.cuantum.com.ro/cursuri/operator-cnd-examinare-cu-lichide-penetrante/ [8]