Examinare LP

Procedură de lucru Ediția : 1 / 06.06.
2017
S.C BOSOI S.R.L Examinarea cu lichide penetrante Revizia : 0 / 08.06.2017
COD: PL-LP -01 Pag. 1 / 7
PROCEDURĂ DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE
LISTA DE DIFUZARE
Compartiment Numele si prenumele Semnatura Data
Întocmit Verificat Aprobat

Nume Bosoi Bogdan
Semnatura
Data
Procedură de lucru Ediția : 1 / 06.06.2017
CUPRINS
1. SCOP
2. DOMENIU DE APLICARE
3. DEFINIȚII SI PRESCURTĂRI
4. DOCUMENTE DE REFERINȚĂ
5. RESPONSABILITĂȚI
6. DESCRIEREA PROCEDURII
7. ÎNREGISTRĂRI
Întocmit Verificat Aprobat

Nume Bosoi Bogdan
Semnatura
Data
1. SCOP
1.1. Prezenta procedură stabileşte cerinţele şi responsabilităţile pentru examinarea nedistructivă

cu lichide penetrante a reperului „suport polizor” în scopul evidenţierii defectelor deschise la
suprafaţă.
2.DOMENIUL DE APLICARE
2.1. Această procedură se aplică la examinarea cu lichide penetrante a sudurilor, a produselor

laminate, turnate şi forjate.
2.2. Examinarea cu lichide penetrante se poate efectua în stare finală sau în faze intermediare de
execuţie, funcţie de cerinţele din documentaţia tehnică a produsului. Totodată, poate fi utilizată în
completarea altor metode de control, ca de exemplu pentru confirmarea unor defecte constatate la
examinarea vizuală.
3.DEFINIŢII
3.1. În conformitate cu SR EN-urile în vigoare. Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie
4. DOCUMENTE DE REFERINŢĂ
EN 1330-6 Examinări cu lichide penetrante. Terminologie
SR EN 473-2002 Calificarea şi certificarea personalului.
SR EN 571-1,2,3-1999 Examinări cu lichide penetrante.
SR EN 10163/1994, SR EN 10228-2/2000, SR EN 1956.
SR EN 10228-2-2000 Examinări nedistructive ale pieselor forjate. Examinarea cu lichide

penetrante.
SR EN 5817 Îmbinări sudate. Ghid de acceptare a defectelor.
Codul ASME secţiunea V 1998.
ASTM E 165,1209,1219,1220.
ASTM D 129,516,808,1552.
5. RESPONSABILITĂŢI
Controlul cu lichide penetrante va fi efectuat de personal autorizat conform CR11 colecţia ISCIR
pentru examinări sub incidenţa ISCIR şi/sau SR EN 473/2002.
6. PROCEDURA
6.1. METODA ŞI MATERIALELE UTILIZATE
a) Este aplicabilă orice metodă de control (prin pulverizare sau imersie, cu lichide penetrante
colorate sau fluorescente), urmărindu-se o cât mai bună adaptare la condiţiile concrete referitoare
la numărul şi dimensiunile piesei „suport polizor”, spaţiul, dotările şi materialele disponibile etc.
Este de preferat, utilizarea unor lichide colorate pulverizate cu ajutorul unor spray-uri.
b) Seturile de lichide utilizate vor fi adecvate metodei, fiind interzisă combinarea materialelor
provenite de la producători diferiţi. Calitatea materialelor utilizate trebuie să fie certificată de
furnizor.
c) Conţinutul maxim de halogeni admis, este de 250 ppm, iar conţinutul de sulf, să nu
depasesca 1% în greutatea reziduului.
d) Cerinţele specifice (de performanţă) ale LP.
Materialele folosite în controlul cu LP, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
 să nu provoace reacţii chimice cu materialul examinat;
 să nu provoace reacţii chimice între ele;
e) Condiţii climatice de utilizare.
Utilizarea LP în afara limitelor de temperatură prescrise de producător, poate conduce la creşterea

vâscozităţii penetrantului şi scăderea proprietilor de pătrundere, în cazul temperaturilor aflate sub
limitele prescrise, iar în cazul temperaturilor care depăşesc limitele prescrise, evaporarea
componenţilor volatili reduc sensibilitatea metodei faţă de defectele fine.
f) Iluminarea necesară la locul de examinare în cazul penetranţilor coloraţi, trebuie să fie de

minim 500 lux/metru pătrat pe suprafaţa piesei examinate. Intensitatea luminoasă necesară poate
fi obţinută de la un bec de 100W la distanţă de 0,2m, sau de la un tub cu lumina fluorescentă de
80W la distanţă de 1m.
g) Pentru examinarea cu lichide penetrante fluorescente se vor folosi lămpi care emit radiaţii
ultraviolete cu lungimea de undă cuprinsă între 330-390nm. Laboratorul trebuie să fie dotat cu
aparat pentru măsurarea iluminării zonei de examinat pentru lumina albă sau UV şi să aibă în
dotare un bloc de comparare.
6.2. PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI
a) Starea suprafeţei, care urmează a fi examinată trebuie să corespundă prescripţiilor din

standardul de produs, sau din documentaţia tehnică de execuţie.
O suprafaţă bine pregătită va permite o penetrare foarte bună a defectelor, şi implicit detectarea
acestora ca urmare a obţinerii unor indicaţii de defect bine conturate. De regulă, se admite
utilizarea oricărei metode de curăţire, cu condiţia ca aceasta să nu provoace închiderea sau
mascarea defectelor şi alterarea lichidelor penetrante.
b) Suprafaţa de examinat şi zonele adiacente pe o lărgime de 25mm, trebuie să fie libere de

oxizi, zgură, stropi, grăsimi, uleiuri, vopsea, acoperiri de protecţie şi orice alt material străin.
c) Curăţirea se face pe cale chimică, prin spălare/degresare cu detergenţi sau solvenţi şi/sau pe
cale mecanică prin folosirea periilor de sârma, a materialelor abrazive fine sau prin prelucrare.
După curăţirea mecanică se va efectua o degresare a suprafeţei, pentru a îndepărta impurităţile

care pot obtura deschiderea la suprafaţă a defectelor.
Operaţia de curăţire se va face cu maximă atenţie pentru a evita mascarea discontinuităţilor.
6.3. APLICAREA PENETRANTULUI
a) Temperatura piesei de examinat şi a lichidelor penetrante trebuie să fie cuprinsă între 100 –
500C, dacă în instrucţiunile de utilizare nu sunt prevăzute alte limite de temperatură.
b) Penetrantul se aplică pe suprafaţa piesei prin turnare, pulverizare, imersare sau pensulare.
c) Timpul de penetrare trebuie să fie cuprins între 5 şi 60 de minute, dacă producătorul nu

indică alte valori.
Se va urmări ca penetrantul să acopere tot timpul întreaga suprafaţă a piesei şi să nu se usuce.
6.4. ÎNDEPĂRTAREA EXCESULUI DE PENETRANT
a) După scurgerea timpului de penetrare, penetrantul rămas pe suprafaţa piesei se

îndepărtează. Se va evita spălarea excesivă, care poate extrage penetrantul din discontinuităţi, ca
şi spălarea insuficientă, care lasă un fond de penetrant care poate masca discontinuităţile.
b) Penetranţii lavabili cu apă se îndepărtează prin spălare cu apă. În cazul utilizării unui jet de
apă, temperatura apei va fi 10-400C, presiunea mai mică de 2,5 bar şi unghiul mai mic de 300 faţă
de suprafaţă.
c) Penetranţii solubili în solvenţi se îndepărtează prin ştergere cu o pânza uscată, urmată de o

ştergere cu o pânza înmuiată în solvent.
6.5. USCAREA SUPRAFEŢEI
După îndepărtarea excesului de penetrant, suprafaţa de examinat se usucă prin unul din
următoarele procedee:
 ştergere
 evaporare naturală
 evaporare forţată cu un jet de aer a cărui temperatură nu depăşeşte 500C, cu orientarea

jetului oblic pe suprafaţă, pentru a nu extrage penetrantul din discontinuităţi.
6.6. APLICAREA DEVELOPANTULUI
a) Developantul se aplică după îndepărtarea excesului de penetrant şi uscarea suprafeţei.
b) Developantul trebuie să acopere cu un strat subţire şi uniform toată zona examinată, fără a
forma depuneri ce pot masca discontinuităţile.
c) Timpul de developare se măsoară din momentul uscării developantului depus. El este

cuprins între 10 şi 30 de minute, dacă producătorul nu prevede altfel.
6.7. EXAMINAREA SUPRAFEŢEI
a) Suprafeţele controlate cu penetranţi fluorescenţi se examinează în incinte întunecate sau slab

iluminate, folosind lămpi cu radiaţii ultraviolete. Înaintea începerii examinării, ochiul operatorului se
va acomoda cu lumina mediului ambiant timp de minim 5 minute. Iluminarea suprafeţei de
examinat se efectuează astfel încât direcţia fascicului de lumină să nu depăşească cu 300 unghiul
format cu normală la suprafaţă, să nu se creeze umbre sau reflexii de pe suprafaţa de examinat,
iar în cazul lichidelor penetrante fluorescente lumina reziduală vizibilă trebuie limitată la 20lx.
b) Suprafeţele controlate cu penetranţi coloraţi se examinează la lumina naturală sau artificială,

asigurându-se o iluminare adecvată pentru analizarea discontinuităţilor.
c) Prezenţa unei cantităţi de penetrant pe fondul developantului indica existenţa unei

discontinuităţi.
Discontinuităţile (fisuri, suprapuneri, stratificări) dau indicaţii sub formă de linii continue, întrerupte
sau punctate. Suflurile izolate apar sub formă de puncte, iar cele grupate apar ca o grupare de
puncte sau ca o pată.
d) Din mărimea indicaţiei nu se pot trage concluzii cu privire la adâncimea discontinuităţii.
e) Datorită faptului că o difuzie excesivă a penetrantului în stratul de developant poate denatura

forma şi mărimea indicaţiei, evoluţia indicaţiilor de defect va fi urmărită pe tot timpul examinării,
începând cu momentul formării lor.
f) Informaţii suplimentare se pot obţine prin îndepărtarea penetrantului şi examinarea

discontinuităţii cu ajutorul unei lupe.
g) În cazul apariţiei unor indicaţii nerelevante, zona respectivă se supune din nou examinării, cu
respectarea tuturor fazelor.
6.8. APRECIEREA REZULTATELOR
Rezultatele examinării vor fi apreciate după formă, mărimea şi dispunerea discontinuităţilor, în

conformitate cu normele de acceptare prevăzute în documentaţia tehnică a produsului.
Exemple:
1.Criteriile de acceptare/respingere, după EN 1289-2002 (PT CR6-2003) sunt:
Nr.crt. Tipul indicatiilor Nivel de acceptare
1 2 3
1 Indicatii liniare L<2mm L<4mm L<8mm
L=lungimea indicatiilor
2 Indicatii neliniare D<4mm D<6mm D<8mm
D=axa cu dimensiunea
maxima
2.Criterii de acceptare/respingere conform SR EN 5817/2006.
6.9. CURĂŢIREA FINALĂ
Dacă se prevede îndepărtarea penetrantului şi a developantului după examinare, aceasta se

realizează prin spălare cu apă sau ştergere cu o pânză cu solvent.
7. MENŢIUNI ŞI ÎNREGISTRĂRI
7.1. Buletinul de examinare va fi conform anexei.
La solicitarea beneficiarului, raportul de examinare poate fi redactat pe un alt tip de formular decât
cel conţinut în această procedură, un exemplar însoţeşte produsul, iar un exemplar se păstrează în
arhiva laboratorului pe perioada de garanţie a produsului.

Examinare LP

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Examinare LP

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Procedură de lucru Ediția : 1 / 06.06.

PROCEDURĂ DE EXAMINARE CU LICHIDE PENETRANTE

Compartiment Numele si prenumele Semnatura Data

Întocmit Verificat Aprobat

Întocmit Verificat Aprobat

1.1. Prezenta procedură stabileşte cerinţele şi responsabilităţile pentru examinarea nedistructivă

2.1. Această procedură se aplică la examinarea cu lichide penetrante a sudurilor, a produselor

3.1. În conformitate cu SR EN-urile în vigoare. Defectoscopie cu lichide penetrante. Terminologie

EN 1330-6 Examinări cu lichide penetrante. Terminologie

SR EN 473-2002 Calificarea şi certificarea personalului.

SR EN 571-1,2,3-1999 Examinări cu lichide penetrante.

SR EN 10163/1994, SR EN 10228-2/2000, SR EN 1956.

SR EN 10228-2-2000 Examinări nedistructive ale pieselor forjate. Examinarea cu lichide

SR EN 5817 Îmbinări sudate. Ghid de acceptare a defectelor.

Codul ASME secţiunea V 1998.

6.1. METODA ŞI MATERIALELE UTILIZATE

d) Cerinţele specifice (de performanţă) ale LP.

Materialele folosite în controlul cu LP, trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

 să nu provoace reacţii chimice cu materialul examinat;

 să nu provoace reacţii chimice între ele;

e) Condiţii climatice de utilizare.

Utilizarea LP în afara limitelor de temperatură prescrise de producător, poate conduce la creşterea

f) Iluminarea necesară la locul de examinare în cazul penetranţilor coloraţi, trebuie să fie de

6.2. PREGĂTIREA SUPRAFEŢEI

a) Starea suprafeţei, care urmează a fi examinată trebuie să corespundă prescripţiilor din

b) Suprafaţa de examinat şi zonele adiacente pe o lărgime de 25mm, trebuie să fie libere de

După curăţirea mecanică se va efectua o degresare a suprafeţei, pentru a îndepărta impurităţile

Operaţia de curăţire se va face cu maximă atenţie pentru a evita mascarea discontinuităţilor.

6.3. APLICAREA PENETRANTULUI

c) Timpul de penetrare trebuie să fie cuprins între 5 şi 60 de minute, dacă producătorul nu

Se va urmări ca penetrantul să acopere tot timpul întreaga suprafaţă a piesei şi să nu se usuce.

6.4. ÎNDEPĂRTAREA EXCESULUI DE PENETRANT

a) După scurgerea timpului de penetrare, penetrantul rămas pe suprafaţa piesei se

c) Penetranţii solubili în solvenţi se îndepărtează prin ştergere cu o pânza uscată, urmată de o

6.5. USCAREA SUPRAFEŢEI

 evaporare forţată cu un jet de aer a cărui temperatură nu depăşeşte 500C, cu orientarea

6.6. APLICAREA DEVELOPANTULUI

a) Developantul se aplică după îndepărtarea excesului de penetrant şi uscarea suprafeţei.

c) Timpul de developare se măsoară din momentul uscării developantului depus. El este

6.7. EXAMINAREA SUPRAFEŢEI

a) Suprafeţele controlate cu penetranţi fluorescenţi se examinează în incinte întunecate sau slab

b) Suprafeţele controlate cu penetranţi coloraţi se examinează la lumina naturală sau artificială,

c) Prezenţa unei cantităţi de penetrant pe fondul developantului indica existenţa unei

d) Din mărimea indicaţiei nu se pot trage concluzii cu privire la adâncimea discontinuităţii.

e) Datorită faptului că o difuzie excesivă a penetrantului în stratul de developant poate denatura

f) Informaţii suplimentare se pot obţine prin îndepărtarea penetrantului şi examinarea

6.8. APRECIEREA REZULTATELOR

Rezultatele examinării vor fi apreciate după formă, mărimea şi dispunerea discontinuităţilor, în

1.Criteriile de acceptare/respingere, după EN 1289-2002 (PT CR6-2003) sunt:

Nr.crt. Tipul indicatiilor Nivel de acceptare

1 Indicatii liniare L<2mm L<4mm L<8mm

2 Indicatii neliniare D<4mm D<6mm D<8mm

2.Criterii de acceptare/respingere conform SR EN 5817/2006.

6.9. CURĂŢIREA FINALĂ

Dacă se prevede îndepărtarea penetrantului şi a developantului după examinare, aceasta se

7.1. Buletinul de examinare va fi conform anexei.

S-ar putea să vă placă și