ICS 25.160.

10

SR EN ISO 15614-10

Standard Român Decembrie 2005

Titlu Specificaţia şi calificarea procedurilor de

sudare pentru materiale metalice
Verificarea procedurii de sudare
Partea 10: Sudare în cheson în mediu
hiperbaric
Specification and qualification of welding procedures for metallic materials
Welding procedure test
Part 10: Hyperbaric dry welding

Descriptif et qualification d'un mode opératoire de soudage pour les matériaux

métalliques
Epreuve de qualification d'un mode opératoire de soudage
Partie 10: Soudage hyperbar en caisson

Aprobare Aprobat de Directorul General al ASRO la 22 decembrie 2005

Standardul european EN ISO 15614-10:2005 are statutul unui

standard român

Data publicării versiunii române:31 iulie 2012

Corespondenţă Acest standard este identic cu standardul european

EN ISO 15614-10:2005

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

 Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucureşti ,  www.asro.ro

© ASRO Reproducerea sau utilizarea integrală sau parţială a prezentului standard în orice
publicaţii şi prin orice procedeu (electronic, mecanic, fotocopiere, microfilmare etc.) este
interzisă dacă nu există acordul scris prealabil al ASRO

Ref.: SR EN ISO 15614-10:2005 Ediţia 1

 SR EN ISO 15614-10:2005

Preambul naţional
Acest standard reprezintă versiunea română a textului standardului european EN ISO 15614-10:2005.
Standardul a fost tradus de ASRO, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale şi a fost publicat cu
permisiunea CEN.

Acest standard reprezintă versiunea română a textului în limba engleză a standardului european
EN ISO 15614-10:2005.

Standardul european EN ISO 15614-10:2005 a fost adoptat ca standard român la 22.12.2005, prin
metoda notei de confirmare.

Corespondenţa dintre standardele europene la care se face referire şi standardele române, este
următoarea:

EN ISO 4063:2010 IDT SR EN ISO 4063:2011

EN ISO 6947:2011
EN ISO 14175:2008
EN ISO 15607:2003
EN ISO 15609-1:2004
EN ISO 15618-2:2001
EN 288-9:1999
(standard anulat)
Sudare şi procedee conexe. Nomenclatorul procedeelor
şi numere de referinţă
IDT SR EN ISO 6947:2011
Sudare şi procedee conexe. Poziţii de sudare
IDT SR EN ISO 14175:2008
Materiale consumabile pentru sudare. Gaze şi amestecuri
de gaze pentru sudarea prin topire şi procedee conexe
IDT SR EN ISO 15607:2004
Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Reguli generale
IDT SR EN ISO 15609-1:2005
Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Specificaţia procedurii de sudare.
Partea 1: Sudarea cu arc electric
IDT SR EN ISO 15618-2:2002
Calificarea sudorilor pentru sudare sub apă. Partea 2:
Sudori scafandri şi operatori sudori pentru sudare
hiperbarică sub apă în mediu uscat
IDT SR EN 288-9:2001
Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru
materiale metalice. Partea 9: Verificarea procedurii de
sudare cap la cap pe şantier a conductelor de transport
terestre şi marine (Standard anulat)

Pentru aplicarea acestui standard se utilizează standardele europene la care se face referire
(respectiv standardele române identice cu acestea).

Simbolul gradului de echivalenţă (IDT – identic), conform SR 10000-8.

Cuvintele „standard european”, respectiv „standard internaţional”, trebuie citite „standard român”.

Prezentul standard intră în patrimoniul comitetului tehnic ASRO/CT 39, Sudare şi procedee conexe.
 SR EN ISO 15614-10:2005

STANDARD EUROPEAN EN ISO 15614-10

EUROPEAN STANDARD
NORME EUROPÉENNE
EUROPÄISCHE NORM Februarie 2005

ICS 25.160.10

Versiunea română

Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare pentru materiale metalice.

Verificarea procedurii de sudare. Partea 10: Sudare în cheson în mediu
hiperbaric (ISO 15614-10:2005)
Specification and qualification of Descriptif et qualification d'un Anforderung und Qualifizierung
welding procedures for metallic mode opératoire de soudage von Schweißverfahren für
materials - Welding procedure pour les matériaux métalliques - metallische Werkstoffe -
test - Part 10: Hyperbaric dry Epreuve de qualification d'un Schweißverfahrensprüfung –
welding (ISO 15614-10:2005) mode opératoire de soudage - Teil 10: Trockenschweißen
Partie 10: Soudage hyperbar en unter Überdruck
caisson (ISO 15614-10:2005) (ISO 15614-10:2005)

Acest standard european a fost adoptat de CEN la 3 februarie 2005.

Membrii CEN au obligaţia să respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipulează condiţiile
în care acestui standard european i se atribuie statutul de standard naţional, fără nici o modificare.
Listele actualizate şi referinţele bibliografice referitoare la aceste standarde naţionale pot fi obţinute pe
bază de cerere de la Secretariatul Central sau orice membru CEN.

Acest standard european există în trei versiuni oficiale (engleză, franceză, germană). O versiune în
oricare altă limbă, realizată prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, în limba sa
naţională şi notificată la Secretariatul Central, are acelaşi statut ca şi versiunile oficiale.

Membrii CEN sunt organismele naţionale de standardizare din Austria, Belgia, Danemarca, Elveţia,
Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia,
Olanda, Portugalia, Republica Cehă, Spania şi Suedia.

CEN
COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE
European Committee for Standardization
Comité Européen de Normalisation
Europäisches Komitee für Normung

Centrul de Management: rue de Stassart, 36 B - 1050 Bruxelles

© 2005 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice formă şi în Ref. EN ISO 15614-10:2005 RO
orice mod sunt rezervate membrilor naţionali CEN.
 SR EN ISO 15614-10:2005

Cuprins

Pagina
Preambul .................................................................................................................................... 4
Introducere ................................................................................................................................. 5
1 Domeniu de aplicare .......................................................................................................... 6
2 Referinţe normative............................................................................................................ 6
3 Termeni şi definiţii .............................................................................................................. 6
4 Specificaţia preliminară a procedurii de sudare (pWPS) ................................................... 7
5 Verificarea procedurii de sudare ........................................................................................ 8
6 Probă ................................................................................................................................. 8
6.1 Generalităţi .................................................................................................................... 8
6.2 Formele şi dimensiunile probelor .................................................................................. 8
6.3 Sudarea probelor ........................................................................................................... 8
7 Examinări şi încercări ........................................................................................................ 8
7.1 Volumul încercărilor ....................................................................................................... 8
7.2 Poziţiile şi prelevarea epruvetelor ................................................................................. 8
7.3 Examinări nedistructive ................................................................................................. 9
7.4 Încercări distructive........................................................................................................ 9
7.5 Repetarea încercării ..................................................................................................... 9
8 Domeniul de valabilitate a calificării ................................................................................... 9
8.1 Generalităţi .................................................................................................................... 9
8.2 Referitor la producător ................................................................................................... 9
8.3 Referitor la materialul de bază ...................................................................................... 9
8.4 Comun tuturor procedeelor de sudare ........................................................................ 10
8.5 Specific procedeelor de sudare) .................................................................................. 11
8.6 Specific mediului hiperbaric ......................................................................................... 12
9 Proces-verbal de calificare a procedurii de sudare (WPQR) ........................................... 12

3
 SR EN ISO 15614-10:2005

Preambul
Acest document (EN ISO 15614-10:2005) a fost elaborat de comitetul tehnic ISO/TC 44 "Sudare şi
procedee conexe" în colaborare cu comitetul tehnic CEN/TC 121 "Sudare" al cărui secretariat este
deţinut de DIN.

Acest standard european trebuie să primească statutul de standard naţional, fie prin publicarea unui
text identic, fie prin ratificare, cel târziu până în august 2005, iar toate standardele naţionale
conflictuale trebuie anulate cel târziu până în august 2005.

Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, organismele naţionale de standardizare din

următoarele ţări sunt obligate să aplice acest standard european: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca,
Elveţia, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Islanda, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania,
Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia,
Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria.

Declaraţie de ratificare

Textul ISO 15614-10:2005 a fost aprobat de CEN ca EN ISO 15614-10:2005, fără nicio modificare.

4
 SR EN ISO 15614-10:2005

Introducere

Toate noile calificări ale procedurilor de sudare trebuie efectuate în conformitate cu această parte a
ISO 15614 de la data publicării acesteia.

Această parte a ISO 15614 nu invalidează procedurile de sudare calificate anterior în conformitate cu
alte standarde sau specificaţii, în măsura în care cerinţele tehnice sunt satisfăcute şi calificările
precedente sunt relevante pentru aplicaţia şi fabricaţia la care trebuie utilizate.

În cazul în care trebuie efectuate încercări suplimentare pentru a face ca precedenta calificare să fie
echivalentă din punct de vedere tehnic, este necesară numai efectuarea încercărilor suplimentare în
conformitate cu această parte a ISO 15614.

Se recomandă ca solicitările de interpretări oficiale ale oricărui aspect al acestui standard să fie
adresate direct secretariatului ISO/TC 44, prin organismul naţional de standardizare, o listă completă
a acestora putând fi găsită la adresa www.iso.org.

5
 SR EN ISO 15614-10:2005
1 Domeniu de aplicare
Această parte a ISO 15614 specifică cum se califică o specificaţie a procedurii de sudare pentru
sudare în cheson în mediu hiperbaric.

De asemenea, specifică cerinţele minime referitoare la verificare în vederea calificării procedurilor de

sudare.

Această parte a ISO 15614 poate fi utilizată pentru calificarea procedurilor de sudare utilizând sudarea
mecanizată şi automată.

NOTĂ - Această parte a ISO 15614 face parte dintr-o serie de standarde, detalii referitoare la această serie fiind
date în ISO 15607:2003, anexa A.

2 Referinţe normative
Următoarele documente de referinţă sunt indispensabile pentru aplicarea acestui document. Pentru
referinţele datate se aplică numai ediţia citată. Pentru referinţele nedatate se aplică ultima ediţie a
documentului de referinţă (inclusiv orice amendamente).

ISO 4063, Welding and allied processes — Nomenclature of processes and reference numbers

ISO 6947, Welds — Working positions — Definitions of angles of slope and rotation

ISO 14175, Welding consumables — Shielding gases for arc welding and cutting

ISO 15607:2003, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials —
General rules

ISO 15609-1, Specification and qualification of welding procedures for metallic materials — Welding
procedure specification — Part 1: Arc welding

ISO 15618-2, Qualification testing of welders for underwater welding — Part 2: Diver-welders and
welding operators for hyperbaric dry welding

EN 288-9, Specification and approval of welding procedures for metallic materials — Part 9: Welding
procedure test for pipeline welding on land and offshore site butt welding of transmission pipelines

3 Termeni şi definiţii

Pentru scopurile acestui document se aplică termenii şi definiţiile date în ISO 15607 şi
ISO 15618-2, precum şi următoarele:

3.1
reparaţie
orice operaţie implicând sudarea, care urmăreşte remedierea unei suduri, efectuată în afara ciclului
normal de sudare

3.2
reparaţie cu pătrundere completă
reparaţie prin sudare asupra întregii grosimi a îmbinării pentru calificare

3.3
reparaţie interioară
reparaţie prin sudare urmărind remedierea unei suduri, efectuată dinspre partea interioară sau dinspre
partea rădăcinii sudurii, după scobire şi repregătire, utilizând o singură trecere sau mai multe treceri

3.4
marcă
nume sau marcă comercială specifică a materialului consumabil pentru sudare, dar nu denumirea
acestuia

6
 SR EN ISO 15614-10:2005

3.5
examinator
persoană desemnată pentru verificarea conformităţii cu standardul aplicabil.

NOTĂ - În anumite cazuri poate fi cerut un examinator extern independent.

[ISO 15607:2003, definiţia 3.241]]

3.6
organism de examinare
organism desemnat pentru verificarea conformităţii cu standardul aplicabil.

NOTĂ - În anumite cazuri poate fi cerut un organism de examinare extern independent.

[ISO 15607:2003, definiţia 3.251)]

4 Specificaţia preliminară a procedurii de sudare (pWPS)

Specificaţia preliminară a procedurii de sudare trebuie elaborată în conformitate cu ISO 15609-1.
Aceasta trebuie să specifice toţi parametrii şi toleranţele relevante, incluzând aspectele suplimentare
următoare, dacă este cazul:

— adâncimea apei la care se efectuează sudarea;

— compoziţia gazului din incinta sau habitatul hiperbaric;

— presiunea parţială a oxigenului;

— domeniul de temperaturi din incinta sau habitatul hiperbaric;

— umiditatea relativă;

— metoda de măsurare a energiei liniare şi/sau a vitezei de depunere;

— nuanţa materialului şi condiţia de livrare;

— numărul şi poziţiile scafandrilor sudori (pentru conducte);

— îmbinarea parţial realizată;

— tipul dispozitivului de aliniere (pentru conducte);

— momentul îndepărtării dispozitivului de aliniere (pentru conducte);

— procedura de preîncălzire;

— procedura de tratament termic după sudare;

— procedura de manipulare şi de control al materialelor consumabile.

Se recomandă ca pWPS să detalieze precauţiile de avut în vedere pentru a se preveni deteriorarea,

coroziunea şi/sau contaminarea materialelor consumabile datorită umidităţii sau altor influenţe ale
mediului.

1) Termenul şi definiţia au fost reproduse pentru claritate.

7
 SR EN ISO 15614-10:2005
5 Verificarea procedurii de sudare
Sudarea trebuie efectuată în condiţii simulate sau în condiţii de şantier reale la o adâncime adecvată a
apei.

Probele trebuie să reprezinte tipul de sudare utilizată în fabricaţie şi să fie realizate şi încercate în
conformitate cu articolele 6 şi 7.

NOTĂ - Scafandrul sudor sau operatorul sudor în mediu hiperbaric care reuşeşte verificarea satisfăcătoare a
procedurii de sudare în conformitate cu această parte a ISO 15614 este considerat calificat pentru domeniul de
calificare corespunzător dat în ISO 15618-2.

6 Probă

6.1 Generalităţi

Îmbinarea sudată, căreia îi va fi aplicată în fabricaţie procedura de sudare, trebuie să fie reprezentată
prin executarea uneia sau mai multor probe standardizate, aşa cum este specificat în 6.2 (a se vedea
şi 8.4.3).

6.2 Formele şi dimensiunile probelor

Forma şi dimensiunile probelor din oţel trebuie să fie în conformitate cu ISO 15618-2, cu excepţia
conductelor, unde sudurile de încercare trebuie executate între două secţiuni scurte de ţeavă
(W 500 mm).

6.3 Sudarea probelor

Pregătirea şi sudarea probelor trebuie efectuată în conformitate cu pWPS, cu îndepărtarea

dispozitivului de aliniere, execuţie parţială şi reluarea sudării, dacă este cazul. Sudurile trebuie
executate în aceleaşi condiţii de producţie ca şi cele din fabricaţie pentru care sunt reprezentative.
Poziţiile de sudare şi limitele unghiului de înclinare pentru probă trebuie să fir în conformitate cu
ISO 6947.

Dacă sudurile de prindere trebuie topite în îmbinarea finală, acestea trebuie să facă parte din probă.

Sudarea şi încercările probelor trebuie efectuate în prezenţa unui examinator sau a unui organism de
examinare.

NOTĂ - În anumite cazuri poate fi necesară efectuarea unei încercări preliminare de sudare pentru a se furniza
informaţii care să permită alegerea condiţiilor de sudare pentru pWPS.

7 Examinări şi încercări

7.1 Volumul încercărilor

Examinările nedistructive şi încercările distructive trebuie efectuate în conformitate cu ISO 15618-2

pentru structuri din oţel şi EN 288-9 pentru conducte.

7.2 Poziţiile şi prelevarea epruvetelor

Poziţiile epruvetelor trebuie să fie în conformitate cu ISO 15618-2 pentru structuri din oţel şi EN 288-9
pentru conducte.

Epruvetele trebuie prelevate numai după efectuarea tuturor examinărilor nedistructive (NDT) şi dacă
au fost satisfăcute criteriile relevante de inspecţie pentru metoda (metodele) NDT utilizată (utilizate).
Epruvetele pot fi prelevate din afara zonelor cu imperfecţiuni cuprinse între limitele pentru metoda
(metodele) NDT utilizată (utilizate) (a se vedea mai sus).

8
 SR EN ISO 15614-10:2005
7.3 Examinări nedistructive

7.3.1 Metodă

Toate examinările nedistructive în conformitate cu 7.1 trebuie efectuate pe probe înainte de

prelevarea epruvetelor. Orice tratament termic după sudare specificat trebuie executat înainte de
examinările nedistructive.

În cazul materialelor susceptibile la fisurare datorită hidrogenului şi pentru care nu este specificat
niciun tratament termic după sudare, examinările nedistructive ar trebui efectuate după cel puţin 24 h,
dacă nu se specifică altfel.

7.3.2 Niveluri de acceptare

O procedură de sudare este calificată dacă imperfecţiunile din probă se încadrează între limitele
specificate în ISO 15618-2 pentru structuri din oţel şi EN 288-9 pentru conducte.

7.4 Încercări distructive

Încercările distructive trebuie să fie în conformitate cu ISO 15618-2 pentru structuri din oţel şi EN 288-
9 pentru conducte.

7.5 Repetarea încercării

Dacă proba nu satisface oricare din cerinţele pentru examinarea vizuală sau examinările nedistructive
specificate în 7.3.2, trebuie să fie sudată şi supusă aceleiaşi examinări o altă probă. Dacă această
probă suplimentară nu satisface cerinţele relevante, pWPS trebuie considerată ca nefiind în măsură
să satisfacă cerinţele acestei părţi a ISO 15614 fără modificare.

În cazul în care oricare epruvetă nu îndeplineşte cerinţele pentru încercările distructive în conformitate
cu 7.4, alte două epruvete trebuie să fie supuse încercării pentru fiecare epruvetă necorespunzătoare.
Aceste epruvete suplimentare se pot preleva din aceeaşi probă, dacă există suficient material
disponibil sau dintr-o altă probă nouă. Fiecare epruvetă suplimentară trebuie să fie supusă aceloraşi
încercări ca şi epruveta iniţială care a fost necorespunzătoare. Dacă oricare din epruvetele
suplimentare nu satisface cerinţele încercării, pWPS nu corespunde acestei părţi a ISO 15614.

8 Domeniul de valabilitate a calificării

8.1 Generalităţi

Fiecare din condiţiile date în articolul 8 trebuie îndeplinită pentru a fi în conformitate cu această parte a
ISO 15614.

Orice modificare în afara domeniilor specificate, impune o nouă verificare a procedurii de sudare.

8.2 Referitor la producător

O specificaţie a procedurii de sudare calificată (WPS) este valabilă pentru sudare în aceleaşi condiţii
tehnice şi de control al calităţii ca şi cele respectate la calificarea WPS.

8.3 Referitor la materialul de bază

8.3.1 Gruparea materialelor de bază

Pentru a se evita multiplicarea inutilă a verificărilor procedurilor de sudare, oţelurile trebuie grupate în
conformitate cu ISO 15618-2 pentru structuri din oţel şi EN 288-9 pentru conducte.

Sudurile realizate cu materiale diferite necesită o calificare separată.

9
 SR EN ISO 15614-10:2005
8.3.2 Grosimea metalului de bază şi diametrul ţevii

Domeniul de valabilitate a calificării unei proceduri de sudare din punct de vedere al grosimii
materialului de bază şi al diametrului ţevii trebuie să fie în conformitate cu ISO 15618-2 pentru
structuri din oţel şi EN 288-9 pentru conducte.

8.4 Comun tuturor procedeelor de sudare

8.4.1 Procedee de sudare

Calificarea este valabilă numai pentru procedeul de sudare sau combinaţia de procedee utilizate la
verificarea procedurii de sudare. Pentru un procedeu dat, nu se admite schimbarea sudării cu treceri
multiple în sudare printr-o singură trecere (sau o singură trecere pe fiecare parte) şi invers. În cazul
unei proceduri de sudare cu procedee de sudare multiple, calificarea este valabilă numai pentru
ordinea procedeelor utilizată în timpul verificării.

8.4.2 Poziţii de sudare

Domeniul de valabilitate a calificării unei proceduri de sudare din punct de vedere al poziţiilor de
sudare trebuie să fie în conformitate cu ISO 15618-2 pentru structuri din oţel şi EN 288-9 pentru
conducte.

8.4.3 Tipul îmbinării

Tipul îmbinării utilizat la verificarea unei proceduri de sudare trebuie să fie reprezentativ pentru
îmbinarea de sudat în producţie.

Orice modificare a geometriei îmbinării în afara toleranţelor specificate în ISO 15618-2 pentru structuri
din oţel şi EN 288-9 pentru conducte, necesită o nouă calificare a procedurii de sudare.

8.4.4 Materiale consumabile

Domeniul de valabilitate a calificării pentru electrozi înveliţi şi sârme tubulare cu miez de flux este
limitat la aceeaşi marcă, utilizată pentru verificarea procedurii de sudare.

Orice modificări ale procedurii de transport şi de depozitare sub apă (inclusiv schimbarea
containerelor presurizate în containere nepresurizate), orice adăugare sau suprimare a unor învelişuri
suplimentare, precum şi mărirea timpului de expunere a metalului de adaos în atmosfera de calificare,
necesită recalificarea WPS.

Calificarea este limitată la compoziţia nominală a gazului de protecţie utilizată în timpul verificării
procedurii de sudare.

8.4.5 Tipul curentului

Calificarea este valabilă pentru tipul curentului (curent alternativ, curent continuu, curent în impulsuri)
şi polaritatea utilizate la verificarea procedurii de sudare.

8.4.6 Energia de sudare

Acest paragraf se aplică numai atunci când este specificat controlul energiei de sudare.

Atunci când se aplică cerinţe referitoare la rezistenţa la încovoiere prin şoc, limita superioară a
energiei termice introduse, pentru care este dată calificarea, este cu 15 % mai mare decât cea
utilizată la sudarea probei.

Atunci când se aplică cerinţe referitoare la duritate, limita inferioară a energiei termice introduse,
pentru care este dată calificarea, este cu 15 % mai mică decât cea utilizată la sudarea probei.

8.4.7 Temperatura de preîncălzire

Limita inferioară a domeniului de valabilitate a calificării este temperatura de preîncălzire utilizată în

timpul verificării procedurii de sudare.

10
 SR EN ISO 15614-10:2005

8.4.8 Temperatura între treceri

Limita superioară a domeniului de valabilitate a calificării este temperatura cea mai ridicată
înregistrată, utilizată în timpul verificării procedurii de sudare.

8.4.9 Post-încălzirea pentru eliminarea hidrogenului

Temperatura şi timpul de menţinere a post-încălzirii pentru eliminarea hidrogenului nu pot fi mai mici
decât cele atinse în timpul verificării procedurii de sudare. Post-încălzirea nu poate fi omisă, dar poate
fi adăugată.

8.4.10 Tratament termic după sudare

Nu este permisă adăugarea sau eliminarea tratamentului termic după sudare.

Domeniul de valabilitate a temperaturii este temperatura de menţinere utilizată pe parcursul verificării

pentru calificarea procedurii de sudare ± 20 oC, dacă nu se specifică altfel. Acolo unde se cer, vitezele
de încălzire, vitezele de răcire şi timpul de menţinere trebuie să fie în funcţie de piesa din fabricaţie.

Timpul de menţinere la temperatura de tratament termic trebuie să fie cel utilizat pentru calificarea
WPS 25 %.

8.4.11 Îndepărtarea dispozitivului (dispozitivelor) de aliniere

Dispozitivul (dispozitivele) nu trebuie să fie îndepărtat(e) atâta timp cât lungimea sudurii (în % din
circumferinţă) sau numărul de treceri este mai mică (mic) decât cea (cel) înregistrată (înregistrat) în
timpul verificării procedurii de sudare.

8.4.12 Numărul de scafandri sudori

În cazul conductelor, calificarea acordată este limitată la numărul minim de scafandri sudori utilizaţi la
verificarea procedurii de sudare.

8.4.12 Suduri realizate parţial

Calificarea acordată este limitată la sudurile care comportă un număr de treceri cel puţin egal cu cel
realizat înainte de răcirea sub temperatura de preîncălzire, aşa cum a fost înregistrată în timpul
verificării procedurii de sudare.

8.5 Specific procedeelor de sudare2)

8.5.1 Procedeele 111, 114, 131, 135, 136, 137, 141 şi 15

Calificarea acordată corespunde diametrului electrodului/materialelor consumabile utilizat în timpul

verificării procedurii de sudare.

8.5.2 Procedeele 15, 131, 135, 136, 137 şi 141

Calificarea este valabilă pentru gazul de protecţie şi gazul de protecţie la rădăcină în conformitate cu
ISO 14175 utilizate în timpul verificării procedurii de sudare, cu acelaşi diametru al duzei şi acelaşi
debit nominal ( 15 %).

Calificarea acordată pentru gazul de protecţie şi/sau gazul de protecţie la rădăcină este limitată la tipul
gazului (compoziţia nominală) utilizat în timpul verificării procedurii de sudare.

2) Numerele procedeelor în conformitate cu ISO 4063 (a se vedea tabelul 1).

11
 SR EN ISO 15614-10:2005
Tabelul 1 — Numerele procedeelor în conformitate cu ISO 4063

Numărul
Definiţia conform ISO 4063
procedeului
15 Sudare cu plasmă
111 Sudare manuală cu arc electric
114 Sudare cu arc electric cu sârmă tubulară autoprotectoare
Sudare cu arc electric cu electrod fuzibil în mediu de gaz inert
131
(sudare MIG)
Sudare cu arc electric cu electrod fuzibil în mediu de gaz activ
135
(sudare MAG)
136 Sudare MAG cu sârmă tubulară cu miez de flux
137 Sudare MIG cu sârmă tubulară
Sudare cu arc electric în mediu de gaz inert cu electrod de
141
wolfram (sudare WIG)

8.6 Specific mediului hiperbaric

Domeniul de valabilitate a calificării pentru adâncimea apei este dat în tabelul 2.

Tabelul 2 — Domeniul de valabilitate a calificării pentru adâncimea apei

Adâncimea apei
WD Domeniul de valabilitate a
Tipul sudării
calificării
m
Manuală, mecanizată, Cea mai mare dintre valorile
automată WD ≤ 200
+ 20 % sau + 10 m a
Manuală, automată 200 < WD ≤ 300  15 %
300 < WD ≤ 500  10 %
a O scădere a adâncimii nu necesită o recalificare.

Pentru o adâncime a apei ≤ 200 m, o înlocuire a mediului de argon sau heliu-oxigen cu un mediu de
aer sau azot-oxigen necesită o nouă verificare a procedurii de sudare. Schimbarea inversă nu
necesită o nouă verificare a procedurii de sudare. Pentru o adâncime a apei > 200 m, nu se admite
nicio modificare.

O creştere a umidităţii relative mai mare de 10 % necesită o nouă verificare a procedurii de sudare.

9 Proces-verbal de calificare a procedurii de sudare (WPQR)

Procesul verbal de calificare a procedurii de sudare (WPQR) furnizează o confirmare scrisă a
rezultatelor obţinute pe fiecare probă, incluzând încercările repetate pentru fiecare încercare de
verificare a procedurii de sudare. Toate variabilele listate în specificaţia procedurii de sudare (WPS) în
conformitate cu ISO 15609-1 trebuie să fie incluse în WPQR, precum şi toate rezultatele încercărilor în
conformitate cu articolul 7.

În cazul în care toate rezultatele sunt între limitele definite în conformitate cu această parte a
ISO 15614, WPQR este aprobat şi trebuie să fie semnat şi datat de către un examinator sau un
organism de examinare.

Trebuie utilizat un formular standard pentru WPQR, pentru a înregistra detaliile referitoare la
procedura de sudare şi rezultatele încercărilor, în scopul de a facilita o prezentare uniformă precum şi
evaluarea datelor.

12
 ASRO – Asociaţia de Standardizare din România
organismul naţional de standardizare cu atribuţii exclusive privind activitatea de
standardizare naţională şi reprezentarea României în procesul de standardizare
european şi internaţional.

Standardele constituie rezultatul creaţiei Este important ca utilizatorii standardelor

intelectuale şi sunt protejate prin drepturi de
autor. În calitate de organism naţional de
standardizare, ASRO este titularul drepturilor
de autor asupra standardelor române şi
urmăreşte respectarea drepturilor de autor
asupra standardelor europene şi internaţionale
în România.
Fără acordul prealabil expres al ASRO,
standardele nu pot fi reproduse în alte
documente sau multiplicate. Standardele sau
părţi din acestea nu pot fi traduse pentru a fi
comunicate public sau pentru a reprezenta
opere derivate, cum ar fi cursuri de formare
profesională, baze de date, publicaţii şi
documentaţii de specialitate.
Respectarea drepturilor de autor asupra
standardelor nu afectează libera lor utilizare şi
aplicare.
române să se asigure că sunt în posesia ultimei
ediţii şi a tuturor modificărilor în vigoare.
Utilizatorii standardelor sunt răspunzători pentru
interpretarea şi aplicarea corectă a prevederilor
standardelor române.
Utilizarea standardelor române nu înlătură
obligaţia respectării prevederilor legale în
vigoare.
Informaţiile referitoare la standardele române
sunt publicate lunar în „Buletinul standardizării”.
Lista şi datele bibliografice complete ale tuturor
standardelor naţionale, europene şi
internaţionale adoptate în România, în vigoare
şi anulate, se regăsesc în aplicaţia electronică
Infostandard, care se achiziţionează de la
ASRO.

ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA

www.standardizarea.ro http//magazin.asro.ro http://standardizare.wordpress.com/
Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70
Standardizare: Tel. +40 21 310 17 29, +40 21 310 16 44, +40 21 312 47 44, Fax: +40 21 310 17 29
Vânzări/Abonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax + 40 21 317 25 14, +40 21 312 94 88; vanzari@asro.ro
Redacţie – Marketing, Drepturi de Autor: Tel. : +40 21 316.99.74; marketing@asro.ro

14 pagini