Fișă de control prin atribute

LUPESCU IONELA MIHAELA

Facultatea IIR, CE 203, Splaiul Independenței, nr.313, 060042, Sector 6, București, România
lupescu.mihaela@yahoo.com

1.Rezumat
În lucrarea de față se prezintă o metodă excelentă pentru ca inginerii să poată monitoriza dacă
un proces este sub control statistic. Sunt prezentate fișele de control c și u pentru numărul de
defecte care se bazează pe distribuția Poisson, adică numărul de defecte în eșantion se supune
legii de repartiție Poisson. Fișele c indică numărul de defecte, atunci când mărimea
eșantionului este constantă. Fișele u sunt utilizate pentru studierea proporției
neconformităților sau defectelor în cazul produselor de „dimensiuni” variabile, obținându-se
numărul de defecte pe unitatea de suprafață, de volum etc., de exemplu proporția de
neregularități într-o țesătură sau porozitatea într-o peliculă de smalț.
Cuvinte cheie: fișă de control,diagramă, distribuția Poisson,limite de control,timp, control
statistic,atribute.

2.Introducere:
Controlul statistic al proceselor  este o metodă de control al calității care utilizează
metode statistice pentru a monitoriza și ține sub control un proces ce realizează produse de
serie, de exemplu un proces de fabricație.
Fișa de control statistic face distincție între cauzele de variație aleatorii și cele
desemnabile, prin alegerea limitelor sale de control: superioară și inferioară. Aceste limite de
control sunt calculate utilizând legi de probabilitate astfel încât cauzele de variație foarte
improbabile să fie presupuse că se datoresc nu unor cauze aleatorii ci unor cauze
desemnabile/atribuibile. Limitele de control sunt alese (calculate) astfel încât aproape toate
punctele care reprezintă valorile parametrului statistic al procesului să fie situate între aceste
limite atât timp cât procesul rămâne „sub control”. Cele două limite de control, superioară și
inferioară, sunt poziționate la distanța 3σ de fiecare parte a liniei medii. Astfel, 99,73 % dintre
toate valorile măsurate vor fi situate între aceste două limite.

1
 3.Metode:
Pentru caracteristici atributive produsele sunt clasificate în „corespunzător” și
„necorespunzător”, utilizându-se următoarele tipuri de fișe de control statistic:
 fișa de control „np” este folosită atunci când caracteristica de calitate este reprezentată
de numărul de elemente defective din eșantion. Se referă la articole neconforme (nu
numărul total de neconformități);
 fișa de control „p” este folosită atunci când caracteristica de calitate este reprezentată
de procentul de unități neconforme sau defective din eșantion; informațiile cu privire
la aceste neconformități sunt înscrise deseori pe același grafic (într-un formular
asociat), pentru a stabili cauza variației;
 fișa de control c este utilizată pentru a controla și a analiza un proces prin numărul de
defecte ale unui produs. Se numește fișă de control prin numărare;
 în cazul unor produse cu mărime variabilă se utilizează fișa de control u care indică
numărul de defecte pe unitate. „Mărimea” variabilă a produsului poate fi lungimea,
suprafața, volumul sau zona produsului.
De exemplu, în cazul unei țesături se controlează numărul de neregularități de țesere
pe o suprafață a țesăturii. Fișa u se numește fișă de control prin măsurare pe unitate.
(standard SR ISO 7870:1999) și se utilizează atunci când se dorește să se evidențieze
numărul mediu de neconformități pe unitate de produs. Aceste fișe se folosesc pentru
analiza și evaluarea proceselor în cazul defectelor prezente în părți de produs care nu
sunt separabile unele de altele, de exemplu, bobine de fire, sârmă, bucăți de stofă etc.
Fișele de control c și u pentru numărul de defecte sunt fișe de control prin
atribute și se bazează pe distribuția Poisson, adică numărul de defecte în eșantion se
supune legii de repartiție Poisson. Fișele c indică numărul de defecte, atunci când
mărimea eșantionului este constantă. Fișele u sunt utilizate pentru studierea proporției
neconformităților sau defectelor în cazul produselor de „dimensiuni” variabile,
obținându-se numărul de defecte pe unitate de suprafață, de volum etc., de exemplu
proporția de neregularități într-o țesătură sau porozitatea într-o peliculă de smalț.

2
Fișe de control np:
În controlul statistic al calității, graficul np este un tip de diagramă de control utilizat
pentru a monitoriza numărul de unități neconforme dintr-un eșantion. Este o adaptare a
graficului p și este utilizată în situații în care personalului găsește mai ușor să interpreteze
performanța procesului în termeni de număr concret de unități, decât în proporție ceva mai
abstractă.
Diagrama np diferă de graficul p în doar cele trei aspecte următoare:
1. Limitele de control sunt n p ±3 √ n p(1− p)
, unde n este mărimea eșantionului și p este estimarea mediei procesului pe termen lung
stabilită în timpul configurării diagramelor de control.
2.Numărul neconform (np), mai degrabă decât fracția neconformă (p), este reprezentat în
raport cu limitele de control.
3.Mărimea eșantionului, n, este constantă.

m n
1 if xij defective
Linia de centru: n
p=
∑∑
i=1 j=1 { otherwise
0
m
Linia de control: n p ±3 √ n p(1− p)

3
 n
1 if x ijdefective
Statistică grafică: n pi=∑
j=1 { otherwise
0

Fișe de control p:
În controlul statistic al calității, graficul p este un tip de diagramă de control utilizat
pentru a monitoriza proporția de unități neconforme într-un eșantion, în care proporția de
neconformitate a probei este definită ca raportul dintre numărul de unități neconforme cu
dimensiunea eșantionului.
Graficul p găzduiește doar inspecția de tip „trecere” / „eșuat”, așa cum este
determinată de unul sau mai multe indicatoare sau teste de mers sau nu, aplicând efectiv
specificațiile la date înainte de a fi reprezentate pe grafic. Alte tipuri de diagrame afișează
amploarea caracteristicii de calitate studiate, ceea ce face posibilă rezolvarea problemelor
direct de pe acele grafice.

Ipoteze:
Distribuția binomului este baza pentru graficul p și necesită următoarele presupuneri:
 Probabilitatea de neconformitate p este aceeași pentru fiecare unitate;
 Fiecare unitate este independentă de predecesorii sau succesorii săi;
 Procedura de inspecție este aceeași pentru fiecare eșantion și se realizează în
mod constant de la eșantion la eșantion.

p (1− p)
Limitele de control pentru acest tip de diagramă sunt p ±3
√ n
unde p este

estimarea mediei procesului pe termen lung stabilită în timpul configurarii graficului

de control. În mod firesc, dacă limita de control inferioară este mai mică sau egală cu
zero, observațiile procesului trebuie să fie trasate doar cu limita superioară de control.
Rețineți că observațiile proporționale care nu se conformează sub o limită pozitivă de
control mai mică sunt motive de îngrijorare, deoarece acestea sunt mai frecvent dovezi
ale echipamentelor de testare și inspecție calibrate în mod necorespunzător sau ale
inspectorilor instruiți inadecvat decât ale îmbunătățirii calității susținute.

Unele organizații pot alege să ofere o valoare standard pentru p, ceea ce o face
efectiv o valoare țintă pentru proporția neconformă. Acest lucru poate fi util atunci
când simplele ajustări ale procesului pot muta în mod constant media procesului, dar,
în general, acest lucru face mai dificil să se judece dacă un proces este complet scăpat
de control sau pur și simplu off-target (dar altfel controlat).

4
Există două circumstanțe care merită o atenție specială:
 Asigurarea sunt necesare suficiente observații pentru fiecare eșantion;
 Contabilizarea diferențelor în numărul de observații de la eșantion la eșantion.
Sensibilitatea limitelor de control
Unii practicanți au subliniat că graficul p este sensibil la presupunerile de bază,
folosind limite de control derivate din distribuția binomului, mai degrabă decât de la
variația de eșantion observată. Datorită acestei sensibilități la ipotezele de bază,
diagramele p sunt adesea implementate incorect, cu limite de control care sunt fie prea
largi, fie prea restrânse, ceea ce duce la decizii incorecte cu privire la stabilitatea
procesului. O diagramă p este o formă a graficului Individual (denumită și "XmR" sau
"ImR"), iar acești practicieni recomandă graficul persoanelor fizice ca o alternativă
mai robustă pentru datele bazate pe număr.

m n
1 if xij defective
Linia de centru:
p=
∑∑
i=1 j=1 { otherwise
0
mn

p (1− p)
Linia de control: p ±3
√ n
n
1if x ij defective
Statistică grafică:
pi=
∑
j=1 { otherwise
0
n

5
 Fișe de control c:
În controlul statistic al calității, graficul c este un tip de diagramă de control folosit
pentru a monitoriza date de tip „numărătoare”, de obicei numărul total de neconformități
pe unitate.
De asemenea, este folosit ocazional pentru a monitoriza numărul total de evenimente
care au loc într-o anumită unitate de timp.
Graficul c diferă de graficul p, întrucât reprezintă posibilitatea mai multor
neconformități pe unitatea de inspecție și că (spre deosebire de graficul p și graficul u),
este necesară o dimensiune a eșantionului fix. Modelele cu diagrame p doar "inspectează"
tipul "trec" / "eșuează", în timp ce graficul c (și graficul u) oferă posibilitatea de a distinge
între (de exemplu) 2 elemente care nu reușesc inspecția din cauza fiecărui defect și fiecare
aceleași două elemente care nu reușesc inspecția cu 5 defecte fiecare; în primul caz,
graficul p va afișa două elemente neconforme, în timp ce graficul c va afișa 10 defecțiuni.
Neconformitățile pot fi, de asemenea, urmărite după tip sau locație, care se pot dovedi
utile în urmărirea cauzelor atribuibile.
Exemple de procese adecvate pentru monitorizarea cu o diagramă c includ:
 Monitorizarea numărului de goluri pe unitate de inspecție în procesele de turnare
prin injecție sau turnare;
 Monitorizarea numărului de componente discrete care trebuie re-soldate pe placa
de circuit imprimat;
 Monitorizarea numărului de returnări de produse pe zi.
Distribuția Poisson este baza graficului și necesită următoarele ipoteze:
 numărul de oportunități sau locații potențiale pentru neconformități este foarte mare;
 probabilitatea de neconformitate în orice locație este mică și constantă;
 procedura de inspecție este aceeași pentru fiecare eșantion și se realizează în mod
constant de la eșantion la eșantion.

Limitele de control pentru acest tip de diagramă sunt c ±3 √ c unde c este estimarea
mediei procesului pe termen lung stabilită în timpul configurării diagramelor de control.

6
 m

 Linia de centru:
∑ faradefecte pentru x ij
c= i=1
m
 Limite de control: c ±3 √ c
n
 Statistică grafică:c i=∑ fara defecte pentru x ij
j=1

Fișe de control u:
În controlul statistic al calității, graficul u este un tip de diagramă de control utilizat pentru
a monitoriza date de tip „numărătoare” în care dimensiunea eșantionului este mai mare decât
una, de obicei numărul mediu de neconformități pe unitate.
Graficul u diferă de graficul c, deoarece contabilizează posibilitatea ca numărul sau
dimensiunea unităților de inspecție pentru care sunt contabilizate neconformitățile să
poată varia. Eșantioanele mai mari pot fi o necesitate economică sau pot fi necesare pentru
a crește aria de oportunități pentru a urmări nivelurile foarte scăzute de neconformitate.
Exemple de procese adecvate pentru monitorizarea cu o diagramă u includ:
 monitorizarea numărului de neconformități pe lot de materie primă primită acolo unde
dimensiunea lotului variază;

7
  monitorizarea numărului de noi infecții într-un spital pe zi;
 monitorizarea numărului de accidente pentru camioane de livrare pe zi;
La fel ca în graficul c, distribuția Poisson este baza graficului și necesită aceleași
presupuneri.

u
Limitele de control pentru acest tip de diagramă sunt u ±
n √
3
unde u este estimarea
mediei procesului pe termen lung stabilită în timpul configurării diagramelor de control.
xi
Observațiile ui= sunt reprezentate în raport cu aceste limite de control, unde xi este
ni
numărul de neconformități pentru subgrupul ith și ni este numărul de unități de inspecție din
sub-grup.

m n

Linia de centru:
∑ ∑ fara defecte pentru x ij
u= i=1 j=1
mn
u
Limite de control: u ±
n
√
3

Statistică grafică:
∑ fara defect pentru xij
ui= j=1
n

8
 4.Concluzii
În concluzie fișa de control este o metodă excelentă pentru ca inginerii să poată monitoriza
dacă un proces este sub control statistic.
Fișele de control prin atribute au avantajul de a permite rezumate rapide ale diverselor aspecte
ale calității unui produs.Este ușor de clasificat produsele ca fiind acceptabile sau
inacceptabile, bazat pe diverse criterii de calitate. Astfel, graficele de atribute ocolesc uneori
nevoia de dispozitive scumpe și precise și proceduri de măsurare consumatoare de timp. De
asemenea, acest tip din grafică tinde să fie mai ușor înțeles de către manageri care nu cunosc
procedurile de control ale calității; prin urmare, ea poate oferi dovezi mai convingătoare
pentru management.

5. Bibliografie:
1. https://pdfs.semanticscholar.org/b178/9f99165b79d647a980825458504f4ef64e0f.p
df
2. file:///C:/Users/lupes/Desktop/em9110.pdf
3. https://catalog.extension.oregonstate.edu/sites/catalog/files/project/pdf/em9110.pdf
4. https://www.wikipedia.org/

9
10