Transmisiuni de date Seminar 4

CODURI HAMMING GRUP

Unul din codurile cele mai cunoscute este codul Hamming C(n, k), corector de
o eroare, la care coloana hi, a matricii de control H, este reprezentarea în binar a
numărului i, dacă eroarea este singulară.
• Lungimea codului este ;n=m+k
o k – numărul de simboluri de informaţie
o m – numărul simbolurilor de control
o n lungimea fiecărui cuvânt
• Cuvântul de cod este de forma , unde
ci reprezintă cuvintele de control, iar ii reprezintă biţii de informaţie. Mulţimea
cuvintelor de cod (cuvinte cu sens), care trebuie să satisfacă anumite condiţii:
o numărul de cuvinte cu sens va trebui să fie mai mare sau egal cu
numărul mesajelor ce urmează a fi transmise , cu k < n
o submulţimea V se alege astfel încât să formeze un subgrup în raport cu
grupul tuturor cuvintelor posibile
i
• 2 reprezintă poziţia simbolurilor de control cu
• H matricea de control , unde hi reprezintă în cod binar
numărul coloanei respective
• Relaţia de codare este de forma
• un cuvânt de cod eronat, cu ei eroare

• . Dacă si = 0 ⇒

• , m = n – k ⇒ n = m + k, 2m reprezintă numărul de corectori

distincţi, iar reprezintă numărul total al cuvintelor eroare, în cazul în care

se doreşte corecţia a „e” erori
• distanţa minimă este 3
• numărul de erori ce pot fi corectate este 1
Acest cod pe lângă faptul că poate corecta o eroare singulara, mai poate detecta şi
erori duble. În acest fel codul se transformă într-un cod corector de o eroare şi
detector de erori duble. Distanţa minimă a unui cod ce corectează t erori şi detectează
p erori (p > t) trebuie să fie cel puţin p + t + 1. Pentru t = 1 şi p = 2 ⇒ dmin = 1 + 2 + 1
= 4. În concluzie distanţa minimă a codului trebuie crescută cu o unitate, acest lucru
realizându-se în două moduri: fie utilizând un cod Hamming extins, fie un cod
Hamming prescurtat.

1
Transmisiuni de date Seminar 4
Pentru a obţine un cod Hamming extins se bordează matricea de control H a
codului Hamming iniţial cu o coloană de „0” la stânga şi cu o linie de „1” în partea
inferioară.

Matricea de control a avea linii şi coloane, de unde rezultă

C(n+1,k). Astfel lungimea cuvântului de cod va creşte cu o unitate, care corespunde
introducerii unui bit de control suplimentar, pe prima poziţie din stânga.

Exemplu
Codul C(7, 4)
Structura unui cuvânt de cod va fi de forma:

Astfel rezultă codul extins C(8, 4) cu relaţia de codare de forma

Bitul c0 este suma modulo 2 a tuturor celorlalţi biţi din cuvântul de cod, numindu-
se bit de control al parităţii sau bit de paritate.
Distanţa minimă a codului Hamming extins este 4. Prin adăugarea bitului de
paritate, ponderea cuvintelor care iniţial aveau un număr par de „1” rămâne
neschimbată, iar cea a cuvintelor cu număr impar de „1” va creşte cu o unitate.

Problemă
Fie N = 16 simboluri ce se transmit pe un canal cu perturbaţii utilizând un cod
Hamming grup corector de o eroare.
Să se calculeze:
a) k – numărul simbolurilor de informaţie
m – numărul simbolurilor de control
n – lungimea fiecărui cuvânt de cod
b) H – matricea de control şi cuvintele de cod
c) Să se reprezinte schema codorului şi a decodorului
d) Expresia corectorului când se eronează c4.

Rezolvare
a) N = 16

2
Transmisiuni de date Seminar 4

b)

Pentru a se determina cuvintele de cod trebuie determinaţi biţii de control pe poziţiile

2i cu
20 = 1 21 = 2 22 = 4
Biţii de control vor apare pe poziţiile 1, 2 şi 4.

Codarea se realizează cu formula

c) Codorul este format dintr-un registru de deplasare cu 7 celule.

RD1

c1 c2 i3 c4 i5 i6 i7

out

c1 S1
+

c2 S2
+

c4 S3
+ 3
Transmisiuni de date Seminar 4

Decodorul este format dintr-un registru de deplasare şi un descifrator zecimal.

d)

4
Transmisiuni de date Seminar 4

Lucrarea de laborator

Corectorul de erori
În cazul codului C(8, 4), vom avea 4 poziţii:

r – reprezintă secvenţa care apare eronat

Dacă vor apare un număr impar de erori, atunci corectorul va consta din suma
modulo 2 a unui număr impar de coloane din matricea , iar pe ultima poziţie a
corectorului se va afla s0 = 1.

Dacă vor apare un număr par de erori , atunci corectorul va consta din suma
modulo 2 a unui număr par de coloane din matricea , iar pe ultima poziţie a
corectorului se va afla s0 = 0.

Simbolul s0 va împiedica o corecţie eronată, detectând erorile duble.

Decodarea se va realiza după următoarele reguli:
• dacă s = 0 şi s0 = 0 nu au apărut erori
• dacă s ≠ 0 şi s0 = 1 apare o eroare corectabilă
• dacă s ≠ 0 şi s0 = 0 apar două erori necorectabile
• dacă s = 0 şi s0 = 1 bitul de paritate este eronat.

Exemplu
C(7, 4) sau C(8, 4)

Cazul fără erori

s=0

s0 = 0

5
Transmisiuni de date Seminar 4
Detectarea şi corectarea unei erori

Fie secvenţa

s≠0

s0 = 1

Detectarea de erori duble

Fie secvenţa

s≠0

s0 = 0