Electroencefalograma (EEG)

Electroencefalograma (EEG) este o evaluare non-invaziva, care detecteaza, potenteaza si

inregistreaza activitatea bioelectrica a creierului. Celulele neuronale care alcatuiesc scoarta
cerebrala si emit potentiale post-sinaptice cu valoare electrica ce pot fi preluate, inregistrate si
evaluate cu ajutorul electroencefalogramei. Scopul acestei investigatii este de a oferi medicului
informatii despre activitatea electrica a creierului in contextul unor manifestari clinice ale unei
posibile afectari cerebrale.

Aceasta metoda de investigare a activitatii electrice a creierului este foarte importanta in

diagnosticul si monitorizarea pacientilor cu epilepsie, dar si in diagnosticul altor afectiuni
neurologice de tipul encefalopatiilor, encefalitelor, tulburarilor de somn, monitorizarea gradelor
de profunzime a comelor, existenta unor tumori si stabilirea diagnosticului de moarte cerebrala.

Electroencefalograma nu are contraindicatii absolute, orice pacient putand practic sa treaca prin
aceasta analiza neurofiziologica cu limitari pentru procedurile de stimulare ale activitatii
neuronale prin hiperventilatie la pacientii cu afectiuni respiratorii sau cardiovasculare severe,
sindroame de hipertensiune intracraniana si siclemie, iar pentru stimularea luminosa intermitenta
la pacientii cu dezlipire de retina, chirurgie oculara recenta, keratite si dilatatie pupilara. Un
aspect important de mentionat este faptul ca inregistrarea EEG nu poate masura gradul de
inteligenta si nici diagnostica afectiunile psihiatrice.

Electroencefalograma se poate efectua inclusiv femeilor insarcinate si purtatorilor de

pacemeaker. 

Indicatii : ajuta medicul sa identifice cauza anumitor simptome - precum convulsii (crize) sau
poate afla mai multe detalii despre o afectiune deja diagnosticata. Cea mai frecventa utilizare a
EEG este de a detecta si investiga epilepsia, o afectiune care provoaca crize repetate.  Mai rar,
EEG poate fi utilizata pentru a investiga alte afectiuni, cum ar fi dementa, leziunile cerebrale
traumatice, tumorile cerebrale, encefalita (inflamatia creierului) si tulburarile de somn, precum
apneea obstructiva de somn. Pacientii cu diferite afectiuni ale creierului, care pot rezulta din
tumori sau accidente vasculare cerebrale, prezinta modificari specifice ale undelor grafice
inregistrate de EEG, in functie de dimensiunea si localizarea leziunii.

Durata : Inregistrarile EEG de rutina dureaza de obicei 20 pana la 40 de minute, dar intreaga
procedura poate dura aproximativ o ora, incluzand o scurta perioada de pregatire atat la inceput
cat si la finalul investigatiei. Exista si alte tipuri de inregistrari EEG in care timpul necesar poate
varia pana la cateva zile.
Tipuri de electroencefalograma

1.EEG de rutina
O inregistrare EEG de rutina dureaza aproximativ 20 pana la 40 de minute. In timpul testului, se
recomanda efectuarea procedurilor specifice indicate de medicul examinator pentru a identifica
diferite moduri de raspuns ale activitatii cerebrale.

2.EEG de somn sau EEG cu privare de somn

O inregistrare EEG de somn se efectueaza in timp ce pacientul doarme. Acest tip de inregsitrare
se recomanda in cazurile in care EEG-ul de rutina nu ofera suficiente informatii sau in cazurile in
care se doreste evaluarea afectiunilor care determina tulburari de somn. Pentru a avea
certitudinea ca examinarea se efectueaza in timpul somnului pacientului, se poate recomanda o
privare prealabila a somnului cu durata variabila in functie de varsta.

3. EEG ambulatoriu
O inregistrare EEG ambulatoriu se efectueaza continuu, pe o perioada de una sau mai multe zile;
astfel, activitatea creierului este evaluata atat pe parcursul zilei, cat si al noptii pe o perioada data
de timp. Electrozii vor fi atasati la un dispozitiv electric numit recorder EEG portabil, care poate
fi prins pe imbracaminte. In aceasta perioada, pacientul poate continua majoritatea activitatilor
zilnice normale, cu mentiunea de a evita actiunile ce pot deteriora echipamentul tehnic. Acest tip
de evaluare se foloseste cand evaluarea EEG standard nu ofera informatii suficiente pentru a
corela simptomatologia descrisa cu aspectul inregistrarii activitatii electrice cerebrale.

4. EEG video /Telemetrie video

Este un tip special de EEG in care pacientul este filmat si inregistrat in timp real. Acest aspect
este util pentru a corela datele grafice inregistrate de EEG cu activitatea desfasurata de pacient in
timp real.  Testul se realizeaza, de obicei, timp de cateva zile. Semnalele EEG sunt transmise
wireless catre un computer. Videoclipul este, de asemenea, inregistrat de computer si urmarit in
mod regulat de catre personalul medical.
 Electromiografia (EMG)

Electromiografia (EMG) este o procedura care evalueaza functia nervilor si a

muschilor. Acest examen este indispensabil in stabilirea unui diagnostic exact in patologia
sistemului nervos periferic. Examenul electromiografic este compus din doua parti. In situatii
speciale, medicul poate opta doar pentru una din acestea. Ambele parti ale testului sunt bine
tolerate de majoritatea pacientilor, desi produc un disconfort,  si nu au riscuri semnificative
pentru starea de sanatate ulterioara.
Prima parte a procedurii este studiul conducerii nervoase – electroneurografia -  si
presupune stimularea nervilor in diferite puncte pe traseul lor printr-o mica descarcare electrica.
Medicul va aplica pe piele mici electrozi pentru inregistrare, de obicei la nivelul mainii si
piciorului, si va aplica un mic soc electric pe piele in alta zona a membrului la care se face
inregistrarea. Senzatia pe care o vei percepe poate fi sau nu dureroasa. Deoarece fiecare membru
are mai multi nervi care necesita evaluare, procedura se va repeta de 3, 4 sau mai multe ori. Pe
parcurs, testul se va intrerupe de cateva ori pentru a-i permite medicului sa faca calcule si
masuratori.
A doua parte a procedurii este examinarea musculara cu ac - electromiografia propriu-
zisa-  si se efectueaza prin introducerea unui ac foarte subtire in anumiti muschi. Acul contine un
electrod microscopic care inregistreaza activitatea electrica normala sau anormala a fibrelor
musculare. Acul este introdus in muschiul relaxat si miscat putin pentru a inregistra activitatea
musculara in repaus, apoi medicul iti va cere sa incordezi muschiul studiat pentru a evalua
muschiul in activitate. Momentul cel mai neplacut este strapungerea pielii cu acul, miscarile
acului in muschi fiind mai putin percepute ca durere, cat mai mult ca o senzatie de presiune.
Acul are doar rol de inregistrare, prin intermediul sau nu se administreaza socuri electrice sau
injectii intramusculare.
Durata : Examinarea dureaza de obicei intre 30 si 90 de minute. Timpul necesar examinarii
nu poate fi determinat cu exactitate inaintea inceperii procedurii.
Nu exista restrictii alimentare inainte sau dupa test, poti veni si pleca cu masina si iti poti
continua activitatea normala in restul zilei. Nu aplica nici un produs pe piele in ziua examinarii
(lotiuni, uleiuri, creme). Se recomanda ca imbracamintea sa fie lejera pentru ca frecvent este
necesara examinarea unor zone precum umarul, coapsa sau spatele.
Dupa procedura : Dupa examenul EMG iti vei putea relua activitatea zilnica obisnuita. Poti
conduce masina. Orice senzatii de disconfort in urma examinarii ar trebui sa dispara complet in
24-48 de ore. Pentru ameliorarea mai rapida, poti aplica local comprese calde si folosi antialgice
usoare (Paracetamol, Algocalmin).