ELECTROENCEFALOGRAMA

(EEG)
Electroencefalograma (EEG) este o procedura care
înregistrează activitatea undelor cerebrale.
Biopotentialele corticale provin din activitatea metabolica si
functionala a celulelor neuronale, in special a celulelor piramidale din
cortexul cerebral. Inregistrarea acestor biopotentiale sub denumirea
de EEG permite analiza activitatii electrice a tesutului nervos
excitabil.

Scop
Explorator
 Pentru a determina prezenţa si tipul de epilepsie.
 Ajuta in diagnostiarea leziunilor intracraniene.

 Pentru a evalua activitatea electrica a creierului in boli

metabolice si degenerative, traumatism cranian, meningita,
encefalita .

 Pentru a confirma moartea cerebrala

 Indicații
 In diagnosticul epilepsiei si diferentierea acesteia de alte stari
convulsive (convulsiile psihogenice, sincopele, tulburarile
extrapiramidale ale miscarii).
 In diagnosticul encefalopatiilor (EEG este practic unica metoda
de diagnostic a encefalitei spongiforme subacute).

 Ca test de stabilire a mortii cerebrale

 In monitorizarea si pronosticul pacientilor comatosi

 Psihiatrie – boli psihice, nevroze

 Neuro-chirurgie – traumatisme cranio-cerebrale, tumori,

malformatii vasculare

Materiale necesare

  Tampoane de vata
 Alcool sanitar
 Electrozi de unica folosinta
 Aleza, musama
 Tavita renala
 Manusi de unica folosinta
 Pasta electrolictica
 Solutie salina

Pregatirea mediului
o Camera de examinare trebuie sa aiba un climat corespunzator

o Temperatura din camera sa fie constanta de 20 grade

o Schimbarea lenjeriei de pat (cearceaf din bumbac) sau hartie de

unica folosinta.
Pregatirea pacientului

• Pregatirea psihica:
 Se informeaza si se explica pacientul necesitatea procedurii

 Trebuie sa explice pacientului, necesitatea si modul in care se

desfasoara procedura
 Se pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a
înlatura factorii emotionali
 Asigurarati pacientul ca electrozii nu vor provoca socuri electrice

 Inainte de a incepe procedura de inregistrare, pacientul este

instruit sa se relaxeze cu ochii inchisi si sa nu vorbeasca decat daca i
se cere.

• Pregatirea fizica:
 Se transporta bolnavul în sala de procedura, cu 10 – 15 min
înainte

 Înainte cu 12-24 ore de înregistrarea EEG, pacientul nu va

consuma ceai negru, cafea, cacao, ciocolată, alcool, iar dacă
urmează un tratament cu antihistaminice, vitamine din grupul B,
hormoni, hipotensoare, somnifere, sedative, tranchilizante, acesta va
fi întrerupt.

 Pacientul nu trebuie să fie febril, să fi fost traumatizat fizic si

psihic, glicemia și calcemia în limite normale.
 Pacientul va sta în clinostatism, cu ochii închisi si gura usor
întredeschisă, relaxat fizic si psihic.

Pregatirea asistentei medicale

 Sa cunoasca antecedentele medicale ale pacientului si
tratamentele prescrise
 Sa cunoasca eventualele alergii ale pacientului

 Sa pregateasca pacientul fizic si psihic

 Sa pregateasca materialele necesare tehnicii

Tehnica – etapele de executie

Aplicarea si fixarea electrozilor pe scalp se efectuează după
prealabila degresare a tegumentului cu alcool si umezirea electrozilor
cu o solutie salină saturată sau pastă electrolitică, pacientul putând
rămâne în pozitie sezândă sau poate fi culcat în decubit dorsal cu un
suport în regiunea cervicală.
Contactul perfect între tegument si electrod este una din conditiile
esentiale pentru obtinerea unui EEG de calitate.

Etapele înregistrării EEG

 Traseu de referintă in stare de veghe, ochii închisi, relaxare fizică
si psihică;
 Traseu la deschiderea ochilor;

 Traseu cu ochii închisi si activare prin hiperpnee;

 Stimulare luminoasă intermitentă cu 6 Hz i 12 Hz

 Activări suplimentare.

Metode de activare EEG

Traseul EEG trebuie înregistrat atât în conditii de repaus, cât si în
conditii de activare activitate electrică corticală evocată. Metodele de
activare corticală prin diver si stimuli au ca scop declansarea
manifestărilor electrice patologice, absente pe un traseu EEG spontan.

Hiperpneea. Efectuarea voluntară a 25-30 de respira ii/min timp de 3

minute, determină alcaloză respiratorie (hipocapnie) secundară
hiperventilatiei, ce va induce fiziologic cresterea excitabilitătii
corticale si amplificarea efectelor sincronizatoare ale formatiunilor
subcorticale. În conditii patologice, hiperventilatia poate determina
vasoconstrictie, spasme cerebrale, ischemie si hipoxie cerebrală.
Stimularea luminoasă intermitentă (SLI). Este efectuată cu ajutorul
stroboscopului care generează stimuli luminosi intermitenti, cu
frecventa între 4-30 fla uri/sec. (Hz) Cele mai utilizate frecvente sunt
cele de 6 Hz i 12 Hz, aplicate timp de 2-3 minute.
Activări suplimentare. Se referă la metode de activare ale traseului
EEG efectuate în scopul diagnosticului epilepsiei, efectuate numai de
către medicul specialist neurolog, cu posibilitatea acordării primului
ajutor în cazul declan ării crizei epileptice:
– activare prin sunet – pentru diagnosticul epilepsiei reflexe
audiogene;
– activare medicamentoasă – pentru stabilirea pragului convulsivant;
– activare prin somn medicamentos – se efectuează mai ales la copii
deoarece manifestările iritative apar în momentul adormirii si la trezire,
sau activare prin privare de somn, timp de 36-48 de ore – utilă pentru
toate formele de epilepsie.
Se ataseaza 16 pana la 25 electrozi, folosind o pasta speciala,
lipicioasa. Uneori se poate folosi o casca ce are atasati direct pe ea
electrozi stabili, iar ocazional acestia pot fi prevazuti cu mici ace.

Este posibil ca inregistrarea datelor sa fi oprita la anumite intervale de

timp pentru a permite pacientului sa isi schimbe pozitia.

Îngrijirea pacientului dupa tehnică

 Se face toaleta locala a pielii
 Se schimba cearsaful
 Ajuta pacientul sa se imbrace

Notarea tehnicii in foaia de observatii

 Se noteaza tehnica si rezultatul ei

 Se ataseaza rezultatul EEG

 Se noteaza numele persoanei care a efectuat tehnica

Accidente / Incidente
Electroencefalograma este unul dintre cele mai sigure teste, deoarece
desi testul masoara activitatea electrica a creierului, in nici un moment
impulsuri electrice nu sunt transmise in organism.
Cei ce sufera de epilepsie sau atacuri de apoplexie este posibil ca
acestea sa apara in timpul testului. Daca acest lucru se intampla nu
trebuie sa va ingrijorati deoarece tehnicianul are pregatirea necesara
pentru a va acorda primul ajutor.

 Defecte ale electrocardiografului sau interferente electrice

 Atasarea necorespunzatoare a electrozilorPacientul se misca prea

mult in timpul efectuarii testului;
 Administrarea tratamentelor pentru atacurile de epilepsie
(medicamente antiepileptice), sedative, calmante sau barbiturati;
 Aplicarea produselor cosmetice sau de intretinere direct pe par
inainte de efectuarea testului, situatie care poate ingreuna plasarea
electrozilor la nivelul scalpului.

Reorganizarea locului de munca

 Electrozii si gelul sunt indepartati

 Se colecteaza deseurile conform P.U. in recipiente speciale

 Se indeparteaza manusile

 Se spala mainile

Observatii
 Interpretarea se face de catre medicul neurolog
 Durata normala a electroencefalogramei este de 1-2 ore.

Rezultatele EEG
Rezultatele normale ale electroencefalogramei trebuie sa cuprinda:
-la adulti, in stare de veghe cu precadere unde alfa si beta;
-doua parti ale creierului cuprind acelasi tip de unde;
-EEG nu inregistreaza pulseuri sau incetiniri ale activitatii electrice
a creierului;
-daca se recurge si la stimularea stroboscopica, partea occipitala a
creierului poate sa reactioneze usor, dar per ansamblu undele creierului
ar trebui sa pastreze parametrii nomali.
Rezultate anormale ale electroencefalogramei pot cuprinde
urmatoarele manifestari:
-doua parti ale creierului prezinta tipuri diferite ale
activitatii electrice. Acest lucru se poate datora anumitor probleme ale
unei parti a creierului;
-EEG inregisreaza pulseuri sau incetiniri ale activitati undelor
formate la nivel cerebral. Aceste schimbari se pot datora unor tumori
cerebrale, infectiillor, leziunilor, atacurilor cerebrale sau epilepsiei. In
cazurile de epilespsie localizarea si tipul undelor poarta un rol esential
in stabilirea tipului epilepsiei sau al atacului de apoplexie. Cu toate
acestea la cei mai multi dintre pacientii care sufera de epilepsie,
rezultatele electroencefalogramei se pot incadra in parametrii normali
daca este efectuata intre doua manifestari ale bolii);

-EEG inregistreaza variatii ale undelor, manifestate in mai multe zone

ale creierului. Acest lucru se poate datora intoxicatiilor
medicamentoase, infectiilor (encefalita), disfunctii metabolice
(cetoacidoza diabetica). Toate aceste conditii medicale influenteaza
echilibrul chimic al intregului organism.
-EEG inregistreaza prezenta undelor delta sau a unui nivel ridicat al
undelor theta la adultii in stare de veghe. Acest lucru poate fi cauzat de
leziuni ale creierului, anumite boli ale sistemului nervos, sau poate fi
pur si simplu cauzat de anumite medicamente;
-EEG nu inregistreaza nici un fel de activitate electrica la nivel
cerebral (pe foaia de hartie se imprima o linie dreapta). Acest lucru
indica faptul ca activitatea cerebrala a incetat, avand de obicei drept
cauza lipsa de oxigen sau de sange a creierului.