STUDIUL CONDUCERII

NERVOASE SI AL
CONTRACTIEI MUSCULARE

CURS EMG PARTEA a II-a

 FIZIOLOGIA CONDUCERII
NERVOASE
Fibrele nervoase şi musculare – proprietaţi comune

• Polarizare de repaus: diferenţa de potenţial extra/intra celulară

• Excitabilitate: producerea potenţialului de acţiune
• Conductibilitate: propagarea potenţialului de acţiune la suprafaţa
membranei

 nerv: transmiterea semnalului şi comenzii;

 muşchi: declanşarea contracţiei mecanice.
 POTENTIALUL DE REPAUS
• Potenţialul de repaus
• = negativ -60_____-75 celula nervoasă
-80_____-90 celula musculară
• se datorează:

Consecinţe:
• H K intracelular – hiperpolarizare (pot repaus crescut)
• h K intracelular – depolarizare (scade pot repaus prin scăderea gradientului)
 POTENTIALUL DE REPAUS
• 2) Activitatea pompei Na-K
• = proteina transmembranară complexă cu 2 subunitaţi:
- faţa externă a membranei: locusuri pt. K şi oubaină
- faţa internă a membranei: locusuri pt. Na şi ATP
 POTENTIALUL DE REPAUS

Cl
• se distribuie pasiv
• rol de stabilizator al membranei
 EXCITABILITATEA -
POTENTIALUL DE ACTIUNE
 EXCITABILITATEA-
POTENTIALUL DE ACTIUNE
 CONDUCTIBILITATEA
conducerea PA (informaţiei)
• conducere prin curenţi locali: 1 m/s - fibre nemielinizate
• conducere saltatorie internodală (Lillie): 50 m/s – fibre mielinizate
CONDUCTIBILITATEA
CUPLAJUL ELECTROMECANIC
 UNITATEA MOTORIE
• Unitatea motorie (UM) = 1 axon + fibrele musculare inervate de el
– fiecare fibră musculară primeşte o ramificaţie nervoasă
– are autonomie funcţională
• Aria UM depinde de mărimea ei - ! UM învecinate se întrepătrund
• Mărimea UM depinde de funcţia ei:
- oculomotori: 10-20 fibre musculare
- mm mâinii: 100-200 fibre musculare
- mm membrelor inferioare (gradare limitată a forţei): 1000-2000 fibre
musculare
• Compoziţia UM, omogenă, e corespunzătoare inervaţiei:
- tip I (lente) – axoni de calibru mic
- tip II (rapide) – axoni de calibru mare
• dar poate fi modulată funcţie de utilizarea muşchiului
 CONTRACTIA VOLUNTARA A UM
• PPSE multiple, la originea axonului, de la:
- fasciculul cortico-spinal
- alte căi medulare descendente (rubro-, reticulo-, vestibulo-spinal)
- căi reflexe
=) contracţia UM

• Creşterea forţei de contracţie - prin:

 Creşterea frecvenţei de contracţie
- de la 8 Hz la 30 Hz (tetanizare)
- prin creşterea frecvenţei de descărcare a PA axonale (per refractară mai mică,
latenţă mai scurtă)
 Recrutarea noi UM
- de la nivelul nucleului motor din MS
- în ordinea crescătoare a taliei
- gradare liniară prin activarea asincronă a diferitelor UM
 PATOLOGIA UM

• Reducerea UM funcţionale
lez musculare =) reducerea eficacităţii mecanice
lez axonale
desincronizarea UM (viteze diferite pe rr normale /
afectate)
lez transmisiei neuro-musc

• Compensare prin:
– accelerarea UM restante
– reorganizarea UM
 PATOLOGIA UM
Reorganizarea UM

• reinervare colaterală : creşterea dimensiunii UM

– omogenizare enzimatică şi funcţională treptată (prin includerea
fibrelor reinervate) = grupare
– în: lez axonale =) înmugurire la nivelul nodurilor şi terminaţiilor
(z 4)
– lez musculare =) inervarea resturilor cel musculare şi a cel
satelite (stem)
• reinervare prin regenerare axonală
- iniţial UM mai mică şi desincronizată (reinervează fibrele aceleiaşi UM dat
acţiunii celulelor de adeziune ale fostei plăci motorii)
- 10% din fibre se suprapun peste reinervarea colaterală
- după 1-2 zile începe transmisia neuro-musculară
 PRINCIPIILE ELECTROFIZIOLOGIEI
PRACTICE ÎN STUDIUL PATOLOGIEI
NEURO-MUSCULARE

Obiectiv: detectarea, amplificarea şi măsurarea activităţii electrice generate

de contracţia musculară şi conducerea nervoasă
• Depolarizarea membranelor

Curenţi locali în ţesuturile învecinate = volum (câmp) conductor

Culegere – electrozi amplasaţi (cm) în câmpul conductor =) semnal electric

• Culegerea: 2 electrozi în câmpul conductor = diferenţă de potenţial măsurabilă

• Câmpul conductor :
- fiziologic – contracţie voluntară, reflexă, involuntară (examen de detecţie)
- artificial indus – stimulare externă (examen de stimulo-detecţie)
SEMNALUL ELECTRIC (UNDA)
 STUDIUL CONDUCERII NERVOASE
(STIMULO – DETECŢIE)

• Evaluarea conducerii nervoase motorii şi senzitive la

nivelul nervilor periferici prin înregistrarea răspunsului
generat de stimularea acestora la nivelul muschiului

• viteze de conducere motorie (VCM): 1948 – Hodes

• viteze de conducere senzitivă (VCS): 1958 – Gilliat, Sears
 VITEZA DE CONDUCERE
MOTORIE
Principiu
Stimularea transcutană a unui nerv periferic, pe traiectul anatomic
superficial al acestuia, va determina formarea unei unde de
depolarizare ce se propagă de-a lungul nervului şi antrenează
contracţia muşchiului – exprimată:
clinic prin - contracţie vizibilă
electric - potenţialul compus de unitate motorie (PCUM) înregistrat de
electrozii de culegere.
– Potenţialul compus de unitate motorie (PCUM) = suma potenţialelor de
unitate motorie ale axonilor depolarizaţi din structura nervului stimulat.
– Viteza de conducere motorie (VCM) teoretic: raportul dintre distanţa
dintre locul de stimulare şi locul de culegere (lungimea nervului) şi timpul
necesar conducerii nervoase de-a lungul acestuia (latenţa PCUM).
- factor de eroare: întârziere la nivelul transmisiei neuromusculare  se
măsoară viteza între două stimulări pe traiectul nervului
VITEZA DE CONDUCERE
MOTORIE
 VITEZA DE CONDUCERE
MOTORIE
Culegerea : 5 Hz – 10 kHz, 2-5 mV/div., 5 ms/div.
– electrozi de suprafaţă – nontraumatic, contracţia globală a muşchiului
– Ag, aliaj, oţel; separaţi sau bară; Ø: 5-11 mm
Activ (-) A – deasupra muşchiului inervat de nervul stimulat (central)  debut
de potenţial cu undă negativă amplă
Referinţă (+) R– deasupra unei arii inactive (tendon, os), distal de electrodul
activ
Electrozi ac nerecomandaţi:
- traumatici
- îşi schimbă poziţia în timpul contracţiei musculare
- arie de captare restrânsă - evaluează contracţia numai a unei părţi a
muşchiului
Împământare G – pe segmentul investigat, între catod şi electrodul activ
 VITEZA DE CONDUCERE
MOTORIE
Calculul vitezei de conducere motorie
distanţa S1-S2 (mm)
– VCM (m/s) = -------------------------------------------------
timpul de conducere (lat S1 – lat S2) (ms)
Măsoară viteza de conducere maximă (a celor mai rapide fibre):
– 50 – 70 m/s membre superioare
– 40 – 55 m/s membre inferioare
Factori de variabilitate:
- vârsta: la nou-născut VCM = ½ din VCM adult
peste 20 ani scade cu 0,5 – 1,5 m/s la fiecare 10 ani
- înalţimea: scade cu 2-3m/s la fiecare 10 cm
- sexul: la femei mai mică cu 2 - 4 m/s
- temperatura: reduce VCM cu 1,2 – 2,4m/s pt. fiecare C°, sub 30°C (cutanat)
- lungimea segmentului: VCM este mai mare proximal
VITEZA DE CONDUCERE
MOTORIE
VITEZA DE CONDUCERE
MOTORIE
VITEZA DE CONDUCERE
MOTORIE
VITEZA DE CONDUCERE
MOTORIE
VITEZA DE CONDUCERE
MOTORIE
VITEZA DE CONDUCERE SENZITIVA
VITEZA DE CONDUCERE SENZITIVA
VITEZA DE CONDUCERE SENZITIVA
 UNDA F, REFLEXUL H

• investigheaza segmentul proximal al axonului: radacina,

plex, segment proximal al nervului periferic

• mai putin exacta decat conducerea nervoasa periferica

• consta in inregistrarea unui raspuns evocat muscular

tardiv – 15-40 ms – care, functie de intensitatea utilizata
in stimularea unui segment distal accesibil de nerv
periferic = unda F / reflex H
 REFLEXUL H
reflex monosinaptic, echivalentul reflexului osteo-tendinos:
– excitatie fb postganglionara – fb preganglionara = rad posterioara – x medulara –
radacina anterioara – nerv periferic – raspuns motor
- permite evaluarea radacinii senzitive – asociat VCS
- raspuns tardiv, forma asemanatoare cu M
- apare la Is mai mica decat M, scade ca A la Is maximala, dispare la Is
supramaximala (axon in perioada refractara dupa stimularea directa antidromica)
= unda F - fenomen de coliziune
- catodul orientat proximal
- se masoara latenta si amplitudinea – functie de:
- densitatea fusurilor neuromusculare
– excitabilitatea diferita a fibrelor proprioceptive / motorii periferice
- eficienta transmisiei sinaptice medulare
- in m solear
 UNDA F
raspuns evocat tardiv generat de activarea motoneuronilor medulari prin
stimulare antidromica supramaximala
- dupa M
- A, latenta si forma variabile
- Stimulare repetata (10-40): latenta minima + A maxima
• Tehnica
- A = 200-500 V/div ( A= 25% din M)
- Viteza: 5-10 ms/div
- Stimulare proximala
• Analiza rezultatelor
- se masoara A, latenta, aria / M
- latenta: 22 ms – stim cot, culegere mana
27 ms – stim pumn, culegere mana
30 ms – stim poplitee, culegere gamba
37 ms – stim poplitee, culegere picior
45 ms – stim glezna, culegere picior
 ELECTROMIOGRAFIE

• Electromiografia = studiul activitatii electrice a muschiului

• detectia si evaluarea patologiei UM:

- neuronal: pericarion, axon (radacina, plex, nerv)
- sinapsa neuro-musculara
- muschi

• culegerea potentialului bioelectric -> amplificat, inregistrat, analizat

 EMG MUSCHI NORMAL

In repaos
• potential de insertie a acului:
- datorita stimularii mecanice a fibrei musculare
- durata: 2 s

• zgomot de placa:
- monofazica negativa, neregulata, frecventa mare, 0,5 – 2 ms, <
100 V (corespund activitatii spontane de la nivelul placii)
- bifazica (inceput negativ), 3 – 5 ms, 100 – 200 V (potential
spontan de fibra musculara)
 EMG MUSCHI NORMAL
In contractie
• PUM = suma potentialelor fibrelor musculare componente ale 1 UM
ce se afla in perimetrul de culegere al electrodului
- bifazic / trifazic / polifazic (12%) (unda negativa = sub electrod);
- nr de faze = nr de treceri ale liniei izoelectrice + 1
- durata = 2 –15 ms (I – ultima deflexiune)
- amplitudine = 0,2 – 3 mV (vf – vf); prop cu distanta dintre ac si fibre, nr
fb si cu frecventa de recrutare, mai putin cu dispersia temporala a fb
- timp de activare (rise time) = timpul de la debutul la vf undei negative:
estimeaza distanta dintre ac si fb active (0,2 ms)
- aria undei negative = nr + diametrul fb din vecinatatea ac + dispersia
temporala a potentialelor lor
• Recrutarea:
- activarea: la frecventa scazuta
- recrutarea = sumare temporala si spatiala: la o frecventa de 5 – 20 PUM/s
intra o noua UM -> interferenta
 EMG MUSCHI PATOLOGIC
• Activitate patologica de repaos
• Potentialul de actiune al unitatii motorii (PA)
Leziune miogena:
- A redusa
- D redusa
- Polifazism crescut
Leziune neurogena:
- A crescuta
- D crescuta
• Polifazismul:
- cu A si D scazuta: in miopatii, reinervare precoce dupa leziune axonala, lez sinapsa
- cu A si D crescuta: denervare partiala cronica cu reinervare (boala neuron motor), miopatii
• Potentiale satelite:
- la 15 – 25 ms dupa PA
- generate de excitatie ectopica la nivelul placii motorii sau conducere pe colaterala
nemielinizata
- in leziuni neurogene si miogene
 EMG MUSCHI PATOLOGIC

ANOMALII DE RECRUTARE

Lez neurogena:
- scade numarul UM (nr mare fb)
- creste rata descarcarii: 5 –20 -> 50 Hz
Lez miogena:
- numar normal / crescut a UM (nr mic fb)
- rata descarcarii creste cu severitatea