1.

Electroterapie –definiţie
Electroterapia reprezintă un capitol al terapiei care utilizează factorii fizicali pentru a menţine
sau redobândi starea de sănătate, precum şi recuperarea restantului funcţional.

2. Enumeraţi stimuli implicaţi în declanşarea impulsului nervos

Există stimuli:
- naturali, adecvaţi, care pot declanşa impulsuri nervoase,
- arficiali, neadecvaţi, determinând reacţii similare celor obţinute prin excitanţi specifici.
3. Enumeraţi proprietăţile celulei vii
Proprietăţile celulelor vii sunt:
- Iritabilitatea – reacţia primară celulară la un stimul, cu apariţia unui răspuns local
- Excitabilitatea – reacţia secundară la un stimul, determinând transmiterea acestuia de catre celule
şi fibre nervoase.
Reacţiile specifice care au loc pot fi : secreţia glandulară sau contracţia musculară. (det de
intensitate minima si timp minim de actiune)
**Pentru a declanşa o excitaţie urmată, stimulul aplicat trebuie să aibă o intensitate
minimă(reobaza) , numită intensitate de prag, şi să acţioneze un interval de timp, numit timp minim
necesar.

4. Enumeraţi caracteristicile celulei nervoase

Celula nervoasă se caracterizează prin echilibrul proceselor fizice şi chimice la nivelul
membranei celulare, de o parte şi de alta a acesteia.
Prin aplicarea unui stimul se modifică această stare de repaus şi sunt determinate procese fizice şi
chimice.
În stare de repaus, celula nervoasă înregistrează un potenţial de repaus, determinat de polarizarea
electrică a membranei (pozitiv la exterior şi negativ la interior).

5. Definiţi noţiunea de electrotonus

În timpul procesului de excitare se produc modificări ale proprietăţilor fizice şi fiziologice ale
ţesuturilor, determinate de sensul de scurgere al curentului electric, cunoscute sub numele de
electrotonus.

6. Enumeraţi modificările ce se produc la polul (+)

Modificarile produse de la nivelul polului pozitiv (anod) se numesc anelectrotonus.

7. Enumeraţi modificările ce se produc la polul (-)

La polul negativ (catod) modificările se numesc catelectrotonus,

8. Enumeraţi caracteristicile curentului pentru a produce depolarizarea

9. Definiţi şi comentaţi noţiunea de catelectrotonus

DEF: depolarizarea locală și iritabilitatea crescută a unui nerv în regiunea electrodului sau catodului
negativ la trecerea unui curent de electricitate prin acesta
La polul negativ (catod) modificările se numesc catelectrotonus
Catelectrotonus:
- Apare la catod (-)
- Scade pragul de excitabilitate
- Creste excitabilitatea

10. Definiţi şi comentaţi noţiunea de anelectrotonus

DEF:iritabilitatea scăzută a unui nerv în regiunea unui electrod sau anod pozitiv la trecerea unui
curent de electricitate prin acesta
Modificarile produse de la nivelul polului pozitiv (anod) se numesc anelectrotonus.
Anelectrotonus:
- Apare la anod (+)
- Creste pragul de excitabilitate
- Scade excitabilitatea (hiperpolarizare)

11. Definiţi secusa de contracţie catodică

Pentru aplicaţiile de curent continuu şi de joasă frecvenţă, excitaţiile au loc la unul din poli.
Dacă stimularea are loc la nivelul polului negativ, apare o excitaţie care se numeşte secusă de
contracţie catodică.

12. Enumeraţi parametrii electronofiziologici care caracterizează excitabilitatea unui nerv

- Reobaza
- Timpul util
- Cronaxia
- ? depolarizarea/ repolarizarea

13. Definiţi şi comentaţi noţiunea de reobază

Reobaza –intensitatea minimă de curent care poate produce o excitaţie în timp nedefinit
Conteaza foarte mult valoarea intensitatii raportate la suprafata membrane-concentratia
curentului pe sectiunea de membrane-aceasta este densitatea curentului.
Valoarea acestei intensitati depinde de marimea electrozilor.
Astfel, la electrozi mici densitatea este mai mare datorita concentrarii mai mari pe unitatea de
suprafata, iar la electrozii mai mari densitatea este mai mica.

14. Definiţi şi comentaţi noţiunea de timp util

Timpul util- timpul minim necesar transportului unei cantităţi de energie necesară modificării
potenţialului de repaus la nivelul membranei celulare excitabile.
Timpul minim in care un curent dreptunghiular cu valoarea reobazei produce excitatia de inchidere
a curentului se numeste TIMP UTIL
Cu cat intensitatea curentului este mai mare cu atat timpul util este mai mic, si cu cat intensitatea
este mai mica cu atat timpul util este mai mare.
Poate prezenta variatii mari de timp de la 2-20ms chiar si la modificari mici de curent, de aceea
valorile sale nu sunt foarte utilizate.

15. Definiţi şi comentaţi noţiunea de cronaxie

Cronaxia (Lapique)–timpul util minim necesar pentru a produce o excitaţie minimă cu un curent a
cărui intensitate este egală cu dublul reobazei.
In caracterizarea excitabilitatii cronaxia este mai valoroasa decat reobaza sau timpul util.
Valoarea cronaxiei este de 10-30 ori mai mica decat timpul util, aproximativ 0,1-0,6ms.
Pentru nervii care inerveaza musculatura alba cronaxia este mai mic, deci excitabilitate mai mare
decat la muschii rosii.
Valoarea cronaxiei este diferita si pentru fibrele nervoase:fibrele mielinice tip A, au excitabilitate
mare si o cronaxie de 0,1-0,2ms, fibrele mielinice mai subtiri au cronaxie de 0,2-0,3ms, iar fibrele
amielinice au cronaxia de 0,4-0,7ms.
Cronaxia este invers proportional cu excitabilitatea nervoasa.

16. Cronaxia la muşchii netezi şi striaţi:valori cronaximetrice pentru musculatura albă/roşie

17. Cronaxia la muşchii netezi şi striaţi:valori cronaximetrice pentru fibrele nervoase

18. Cronaxia la muşchii striaţi:valori cronaximetrice (clasificare)

Se accepta pentru muschii striati ca exista 3 grupe privind durata cronaxieie:
-cronaxia scurta cu o durata de 0,06-0,16 ms
-cronaxia medie cu o durata de 0,2-0,36 ms
-cronaxia lunga cu o durata de 0,4-0,72 ms

19. Cronaxia la muşchii netezi:valori cronaximetrice,comentarii

20. Enumeraţi caracteristicile valorilor cronaximetrice a muşchilor striaţi, în funcţie de funcţia lor
- cronaxia pentru muschii cu activitate rapida-fazici, albi- este mai scurta decat a muschilor cu
activitate mai lenta –tonici, rosii
- cronaxia este mai scurta pentru muschii flexori fata de cei extensori
- cronaxia este mai mica la nivelul punctelor motorii proximale ale muschiului fata de cele distale.
- cronaxia musculaturii proximale la nivelul membrelor este mai scurta decat a musculaturii distale
de la acest nivel
- cronaxia la nivelul membrelor superioare este mai mica decat cea a membreleor inferioare
- cronaxia musculaturii ventrale a trunchiului este mai mica decat a celei dorsale

21. Enumeraţi caracteristicile valorilor cronaximetrice muşchilor striaţi, în funcţie de topografia lor
- cronaxia pentru muschii cu activitate rapida-fazici, albi- este mai scurta decat a muschilor cu
activitate mai lenta –tonici, rosii
- cronaxia este mai scurta pentru muschii flexori fata de cei extensori
- cronaxia este mai mica la nivelul punctelor motorii proximale ale muschiului fata de cele distale.
- cronaxia musculaturii proximale la nivelul membrelor este mai scurta decat a musculaturii distale
de la acest nivel
- cronaxia la nivelul membrelor superioare este mai mica decat cea a membreleor inferioare
- cronaxia musculaturii ventrale a trunchiului este mai mica decat a celei dorsale

22. Enumeraţi factorii care influenţează valorile cronaximetriei fiziologice

Valorile cronaximetriei fiziologice pot fi influentate de anumiti factori de mediu si constitutionali:
- varsta – sub 5 ani cronaximetria este mai scurta
- structura si functia muschiului
- echilibrul electrolitic –in hipocalcemie scade cronaxia
- echilibrul acido-bazic
- bioritmul
- reactivitatea corticala
- echilibrul neuro-vegetativ
- postura-temperatura mediului ambient –la temperature crescuta cronaxia scade

23. Cronaxia la muşchii netezi şi striaţi: comentarii legate de rolul calciului în excitabilitate şi
transmiterea excitaţiei
Ionii de calciu au rol în transmisia excitaţiei la nivelul sinapsei neuromusculare şi în iniţierea
contracţiei la nivelul miofibrilei. Un deficit de calciu va duce la creşterea excitabilităţii
neuromusculare, uneori muşchiul prezentând contracţii spontane.

24. Descrieţi modificările care se produc la anod la închiderea curentului electric

25. Descrieţi modificările care se produc la anod la deschiderea curentului electric

26. Descrieţi modificările care se produc la catod la închiderea curentului electric

27. Descrieţi modificările care se produc la catod la deschiderea curentului electric

28. Descrieţi potenţialul de repaus

În repaus, membrana celulară prezintă un potenţial electric între (-70) şi (-90) mV.
Acest potenţial electric este generat de asimetria distribuţiei ionilor, determinată prin transport ionic
transmembranar pasiv (prin potenţial electrochimic, conform legii lui Nernst) şi activ (prin pompaj,
alimentat de energia metabolică stocată în ATP) si are valoarea de - 86mV calculat in raport de
concentratia ionilor situati de o parte si alta a membranei.
Negativitatea în interiorul celulei este datorată anionilor organici care rămân permanent intracelular.
Potenţialul de repaus se caracterizează printr-o concentraţie mare de ioni de potasiu (K+) în
interiorul celulei (140-145mEq/l) si 4 mEq/l extracelular,in raport de 1/38 şi o concentraţie
mare de ioni de sodiu (Na+) la exteriorul celulei (142-145 mEq/l) si doar 10-12 mEq/l la exterior,
in raport de 12/1.
Această repartiţie este datorată unei permeabilităţi inegale în repaus pentru ionii de potasiu şi sodiu,
respectiv proporţia este K/Na de 1/0,04 (sau la 100 ioni K, penetrează membrana celulară doar 4
ioni Na).
Potentialul de repaus este determinat in principal de difuzia pasiva a ionilor mici de K si de
transportul activ al ionilor de Na si K datorita pompei K-Na.
Diferenta este mentinuta prin mecanismul de pompa, consumatoare de energie, in care
mitocondriile au rol important ca generator de energie rol important are pompa de Na
permeabilitatea membranei celulare este de 50-100 ori mai mare pentru K+ fata de Na+.
K+ este mai difuzibil si va tinde mai repede spre exterior decat sa fie atras activ sa strabata
membrana celulara spre interior unde concentratia cationilor este mai mica.
De aceea pompa de K este putin eficienta si are rol, redus in generarea potentialului de membrana.
Datorita diferentei in concentratia ionilor de K si Na la nivel membranar in stare de repaus se va
realiza o diferenta de tensiune numita potential de membrana sau un potential stabil

29. Descrieţi potenţialul de acţiune

În urma unei excitaţii, dacă stimulul depaşeşte, ca intensitate şi durată, “valoarea prag”, se
declanşează depolarizarea care are două faze:

- faza a: intrarea ionilor Na+,

- faza b: intrarea exploziva a ionilor Na+ şi ieşirea ionilor K+. În urma acestui proces,
concentraţia ionilor de Na depăşeşte concentraţia ionilor de K, iar încărcarea
electrică interioară atinge (+30)mV.
In urma depolarizarii creste permeabilitatea membranei celulare pentru Na de 30-40 ori mai mare
fata de K iar viteza de migrare a Na ajunge sa fie de 7 ori mai mare decat pentru K. Trecerea masiva
si foarte rapid a ionilor de sodium in interiorul celulei se numeste OVERSHOOT potentialul de
repaus se reduce cu 15-20 mV ajungand la -65mV numit potential critic
In acest timp apar procese care tind sa restabileasca potentialul de repaus, cu inactivarea
mecanismului de transport al Na si revenirea K in celula. Modificarea de permeabilitate poate dura
1 ms. Interiorul celulei atinge un maxim al procesului la + 30mV, moment in care inceteaza
procesele declansate de stimulare.
Deci se atinge un potenţial de acţiune, care creşte de la (-90) la (+30)mV: practice în valoare
absolută, potenţialul de acţiune va fi (90 + 30) de 120 mV.
- Între 0 – (+30) mV apare aşa-numitul “vârf” (overshoot).
- Atingerea valorii de (+30)mV declanşează repolarizarea, care, prin acţiunea pompei Na-K
(proces activ) face să iasă ionii Na+ şi să intre ionii K+, astfel refăcând potenţialul de repaus.

30. Descrieţi repolarizarea

Atingerea valorii de (+30)mV declanşează repolarizarea, care, prin acţiunea pompei Na-K
(proces activ) face să iasă ionii Na+ şi să intre ionii K+, astfel refăcând potenţialul de repaus.
Excesul de sarcini pozitive trebuie să iasă pentru a reface potenţialul de repaus. Astfel apare
repolarizarea care implică două mecanisme:
- inactivarea pompei de Na+,
- creşterea permeabilităţii membranei celulare pentru K+.
În concluzie, electroterapia foloseste curentul electric pentru a obţine efecte fiziologice şi
terapeutice asupra organismului uman.
****Repolarizarea: canalele de K+ se deschid, canalele de sodium se închid, potasiul pozitiv iese
din celulă, potențialul de mambrană scade. Mult sodium în interior, mult potasium în exterior (opus
față de perioada de repaus).

31. Definiţi hiperpolarizarea

Hiperpolarizarea: canalele de potasiu nu se închid destul de repede, astfel că potențialul de
membrană scade puțin sub potențialul de repaus.

32. Definiţi perioada refractară

Perioada refractară: pompele de sodium-potasium funcționeează pentru a restabili
periada de repaus inițială (mai mult potasium în interior, sodium la exterior). Până acest lucru nu
se realizează, neuronul nu poate genera alt potențial de acțiune.
* Perioada refractară absolută = de la depolarizare la restabilirea perioadei de repaus inițială.
* Perioada refractară relativă = de la hiperpolarizare până la restabilirea perioadei de
repaus.

33. Enumeraţi etapele potenţialului de acţiune

1. Perioada de repaus: când celula se află în repaus, pompele sodium-potasium (Na+ - K+) mențin
potențialul de acțiune (-70 mV).
Sodium (Na+) mult în exteriorul membranei celulare, (K+) mult în interior.
Canalele ionice sunt închise, deci gradientul ionic nu se modifică.
2. Depolarizarea: canalele de Na+ se deschid, sodiumul pozitiv pătrunde în interiorul celulei,
potențialul membranar crește până la +30 mV.
Mult sodium în interior, mult potasium în inteior.
3. Repolarizarea: canalele de K+ se deschid, canalele de sodium se închid, potasiul pozitiv iese din
celulă, potențialul de mambrană scade. Mult sodium în interior, mult potasium în exterior (opus
față de perioada de repaus).
4. Hiperpolarizarea: canalele de potasiu nu se închid destul de repede, astfel că potențialul de
membrană scade puțin sub potențialul de repaus.
5. Perioada refractară: pompele de sodium-potasium funcționeează pentru a restabili
periada de repaus inițială (mai mult potasium în interior, sodium la exterior). Până acest lucru nu
se realizează, neuronul nu poate genera alt potențial de acțiune.

34. Curentul electric-caracteristici şi clasificare

Organismul uman- reprezintă un conductor de clasa a II-a, la nivelul căruia purtătorii de sarcină
electrică sunt ionii.
Curentul electric este caracterizat de o anumită intensitate şi o anumită tensiune: el va strabate
organismul, care la rândul sau va opune o anumită rezistenţă la trecerea curentului.
Curentul electric este de două tipuri:
 curent electric continuu
 curent electric alternativ.

35. Enumeraţi parametrii curentului electric

36. Enumeraţi proprietăţile fizice ale curentului electric

37. Enumeraţi acţiunile biologice ale curentului electric

38. Enumeraţi indicaţiile generale de aplicare a procedurilor de electroterapie

Electroterapia, prin diversele sale forme de aplicaţie este utilă în toate tipurile de patologie:
- bolile reumatismale cronice – inflamatorii (poliartrita cronica) sau degenerative (gonartroza,
spondiloza) ,
- bolile degenerative ale coloanei vertebrale şi sindroamele asociate inclusiv lombosciatica,
- bolile articulare degenerative şi/sau posttraumatice ale centurilor şi membrelor ( scapulare:
tendinita,periartrita scapulo-humerala/ la bazin: peritrohanterita);
- bolile reumatismale abarticulare (muşchi, tendoane, fascii, sinovie, etc.);
- bolile nervilor periferici (nevralgii, nevrite, polinevrite, leziuni traumatice şi sechelele lor);
- leziuni de neuron motor central – hemiplegii, paraplegii;

39. Curentul galvanic: efecte polare, caracteristici

- efectele polare - se produc la nivelul electrozilor aplicaţi,
Efectele polare sunt datorate modificărilor care apar la locul de contact dintre tegument şi electrozii
de aplicat. Astfel, la anod se produce acid (HCl = acid clorhidric ), iar la catod se produce baza
(NaOH = hidroxid de sodiu ).
Efectele polare sunt determinate deci, de modificările chimice apărute; aceste modificări depind de
mai mulţi parametrii :
• calitatea electrodului (forma, dimensiune, compoziţie chimică);
• calităţile curentului galvanic (intensitate, direcţie, sens, durată);
• anumite proprietăţi ale organismului (starea tegumentului, rezistenţa electrică, capacitatea,
conductibilitatea diverselor ţesuturi, reactivitatea generală a individului).

40. Curentul galvanic: efecte interpolare, caracteristici

- efectele interpolare - se produc în interiorul organismului, în regiunile cuprinse între cei doi
electrozi.
Efectele interpolare sunt cele importante, fiind consecinţa modificărilor fizico-chimice tisulare
determinate de trecerea curentului electric continuu şi ele stau la baza efectelor dezvoltate în
substratul străbătut de curentul galvanic. Au la bază procese de :
• bioelectroliză(mişcarea anionilor şi cationilor în câmpul electric),
• ionoforeza,
• electroosmoza,
• electroforeza,
• modificarea potenţialului de membrană,
• efecte termice,
• modificări în compoziţia chimică a ţesuturilor care implică :
• modificări ale potenţialului de membranp,
• modificări de excitabilitate neuro-muscularp,
• efecte termice,
• efecte de inducţie electromagnetică,
• modificări apărute în compoziţia chimică a ţesuturilor.

41. Curentul galvanic: de cine depinde rezistivitatea cutanată

Aplicarea curentului continuu determină scăderea
rezistivităţii cutanate. Aceasta depinde de:
• Oscilaţiile de temperatură ale corpului
• Odihna
• Stress
• Ritmul biologic noapte-zi
• Echilibrul sistemului endocrin
• Momentul de ingestie al alimentelor
• Lungimea segmentului străbătut de curentul
electric
• Diametrul segmentului străbătut de acest curent.

42. Curentul galvanic: parametrii de care depind efectele (enumerare, descriere)

43. Enumerarea situaţiilor patologice de modificare a rezistivităţii cutanate la aplicarea curentului

galvanic
În unele situaţii patologice se constată:
 scăderea rezistivităţii cutanate:
• tulburări psihice,
• alcoolism,
• neurastenie,
• posttraumatisme craniocerebrale
sau
creşterea acesteia:
• epilepsie,
• sclerodermie,
• hemiplegie

44. Efectele fiziologice şi terapeutice ale aplicaţiilor de curent galvanic (aspecte generale)
Aplicarea curentului galvanic cu pantă (introducerea este lină), cum se întâmpla în terapeutică, dă
naştere unor efecte net diferite faţă de curentul galvanic intrat brusc, folosit de regulă în scop
diagnostic.
Această excitaţie bruscă prin curent galvanic va determina o reacţie care la nivelul fibrei musculare
este motorie, determinând contracţie, iar la nivelul fibrei senzitive determină durere.

45. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase senzitive (descriere senzaţii la aplicare)
Dacă intensitatea curentului depaşeşte nivelul senzaţiei de furnicătură, următoarea senzaţie
dezvoltată va fi de înţepături fine iar dacă se insistă cu creşterea intensităţii, va apare
senzaţia de arsură, în final ajungându-se la senzaţia de durere.

46. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase senzitive: enumeraţi modificări ale
excitabilităţii neuromusculare

47. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase senzitive (enumeraţi formele de
electrotonus şi comentaţi modificările în funcţie de intensitatea curentului galvanic)

48. Anelectrotonus-descriere, caracteristici

- la polul pozitiv (+), membrana celulară se hiperpolarizează şi astfel scade excitabilitatea
(creşte pragul excitabilităţii, deci substratul va reacţiona la stimuli mai intenşi, inclusiv dureroşi),
şi astfel spunem că se dezvoltă anelectrotonusul.
S-a constatat că:
• la intensităţi mici domină catelectrotonusul,
• la intensităţi mari domină anelectrotonusul,
• la intensităţi medii există un echilibru între efecte

49. Catelectrotonus- descriere, caracteristici

La polul negativ (-), depolarizarea domină şi astfel creşte excitabilitatea (scade pragul excitabilităţii,
substratul va reacţiona la stimuli mai puţin intenşi, va fi mai excitabil), deci se dezvoltă
catelectrotonusul.
S-a constatat că:
• la intensităţi mici domină catelectrotonusul,
• la intensităţi mari domină anelectrotonusul,
• la intensităţi medii există un echilibru între efecte

50. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii (descriere fenomene, utilizare)
La polul negativ (-), atunci când acesta este folosit ca electrod activ, se produce scăderea pragului
excitabilităţii pentru fibrele motorii, deci creşte excitabilitatea lor şi va fi posibilă stimularea
fibrelor motorii cu apariţia contracţiei.
Acţiunea stimulatoare a curentului galvanic asupra fibrelor nervoase motorii este utilizată în
practică ca şi pregătire a musculaturii denervate pentru curenţii de tip excitator.

51. Acţiunea curentului galvanic asupra sistemului nervos central- tipuri de aplicaţii
Aplicaţiile descendente de curent galvanic determină scăderea reflectivităţii osteotendinoase a
individului (de la + la -) , în vreme ce aplicaţiile ascendente cresc excitabilitatea ( de la – la +) . În
concluzie, tonusul SNC este diminuat, în general, în aplicaţiile descendente.

52. Acţiunea curentului galvanic asupra sistemului nervos central- aplicaţii descendente

53. Acţiunea curentului galvanic asupra sistemului nervos central- aplicaţii ascendente

54. Enumeraţi posibile reacţii senzoriale la aplicarea curentului galvanic

- reacţii vizuale luminoase de tip fosfene, percepute sub formă de puncte, bastonaşe, cercuri
colorate (galben sau alte culori);
• reacţii auditive de tip acufene (pocnituri/zgomote în urechi);
• reacţii labirintice de tip vertij
• reacţii gustative : la polul negativ (–) se constată apariţia gustului metalic, astringent, iar la polul
pozitiv (+) apariţia gustului acru.

55. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor vegetative vasomotorii : efecte şi reacţii posibile
Curentul galvanic determina o activare vasculara importanta, exprimata clinic prin hiperemie locala.
Astfel, la trecerea curentului galvanic, dupa o scurta perioada de vasoconstrictie, se produce o
vasodilatatie reactiva care caracterizeaza hiperemia, exprimata clinic prin eritemul cutanat
local, insotit de cresterea temperaturii locale.
Subiectiv, se percepe o senzatie de caldura placuta la nivelul electrodului.
Are loc o reactie care se mentine si dupa întreruperea curentului electric, fiind întotdeauna mai
pronuntata la catod, si care dispare lent în cateva ore.
Vasodilatatia locala este importanta, atât la nivelul vaselor superficiale cutanate, cât si la nivelul
vaselor profunde, în primul rând a vaselor musculare.
Deci, la trecerea curentului galvanic creste vascularizatia si in teritoriile profunde,
consecutiv cresterii fluxului sanguin în cele superficiale.

56. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor vegetative vasomotorii: modificări ale circulaţiei
cutanate şi musculare-comentarii
Deci, la trecerea curentului galvanic creste vascularizatia si in teritoriile profunde, consecutiv
cresterii fluxului sanguin în cele superficiale.
Astfel s-a constatat ca, la trecerea curentului galvanic, circulatia:
• cutanata creste cu pâna la 500%,
• cea musculara cu pâna la 300% fata de valorile de
repaus (înaintea trecerii curentului galvanic).
Persistenta fenomenului este de 15-30 minute dupa aplicatie.

57. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor vegetative vasomotorii : enumeraţi modificări la
nivelul vascularizaţiei locale
Cresterea vascularizatiei locale la trecerea curentului galvanic determina cresterea irigatiei zonei
respective si efecte biotrofice, prin aceasta creste gradul de nutritie a teritoriului, si consecutiv,
creste resorbtia exudatelor si a edemelor locale.

58. Acţiunea curentului galvanic asupra fibrelor vegetative vasomotorii : enumeraţi indicaţii pentru
unele afecţiuni datorită acţiunii locale
Aplicatiile curentului galvanic au ca si indicatii:
• acrocianoze ( albastrire piele det de circulatia periferica proasta)
• angioneuropatii
• crioparestezii functionale nocturne, mai ales ale membrelor inferioare ( picioare reci/ furnicaturi)
• arteriopatii periferice
• distrofii simpatice reflexe (vechile “algoneurodistrofii”) ale membrelor ( dupa fracturi/
traumatisme )

59. Acţiunea curentului galvanic asupra sistemului nervos vegetativ în general: elementele de care
depinde reacţia vegetativă la trecerea curentului galvanic
Reactia vegetativa la trecerea curentului galvanic depinde de :
• dominanta tonusului simpatic sau parasimpatic, specifica
individului asupra caruia se face aplicatia,
• locul de aplicare a curentului galvanic,
• polaritatea.

60. Acţiunea curentului galvanic asupra sistemului nervos vegetativ în general: enumeraţi regiuni de
elecţie pentru aplicare
Regiunea de electie, atunci când se urmareste în mod special influentarea functiei sistemului nervos
vegetativ (SNV), este zona cervicala si dorsala superioara, denumita generic “ gulerul lui Scerbac”:
acesta va fi locul de aplicare a procedurii.

61. Acţiunea curentului galvanic asupra sistemului circulator:enumeraţi efectele care derivă din
tipul de aplicaţie ascendenta al galvanizării
Daca aplicatia este ascendenta :
• creste circulatia venoasa de la nivelul membrelor inferioare si organelor portale catre cord,
• creste circulatia arteriala spre plamâni si membrele superioare,
• creste viteza sângelui venos de la inima spre plamâni.

62. Acţiunea curentului galvanic asupra sistemului circulator:efectele care derivă din tipul de
aplicaţie descendentă al galvanizării
Galvanizarile descendente cresc afluxul sanguin din mica circulatie catre cord, deci:
• creste circulatia de întoarcere a sângelui venos din plamâni si
din membrul superior,
• creste transportul de sânge arterial catre sistemul port.

63. Enumeraţi şi descrieţi efectele terapeutice determinate de acţiunea fiziologică a curentului

galvanic
Aplicatiile curentului galvanic prin actiunile fiziologice vor determina principalele efecte
terapeutice:
• analgetic, antialgic datorita scaderii excitabilitatii nervoase la nivelul polului pozitiv
• stimularea neuromusculara la nivelul electrodului negativ
• decontracturant prin reglarea modificarilor de excitabilitate a SNC
• modulator neurovegetativ – prin reglarea sistemului neurovegetativ
• vasodilatator datorita hiperemiei la nivel tegumentar superficial si muscular profund
• biotrofic prin imbunatatirea circulatiei locale si
• resorbtiv prin facilitarea drenarii edemelor
64. Enumeraţi stări patologice în care se aplică curentul galvanic
Stari posttraumatice - prin efectele: analgetic, decontracturant, resorbtiv, decongestiv, vasomotor.
• Inflamatii abarticulare – inflamatiile structurilor moi periarticulare - pentru efectele:
antiinflamator, decongestiv, resorbtiv, decontracturant.
• Afectiuni nevralgice - nevralgii, nevrite, pareze paralizii, sindroame de suprasolicitare-
• Tulburari circulatorii: aplicatiile curentului galvanic actioneaza foarte bine inclusiv în
tromboflebitele acute
• Afectiuni degenerative de tip artrozic: artrozele apar la diverse nivele ale scheletului uman

65. Specificaţi stadiul afecţiunii patologice în care se poate aplica curentul galvanic
66. Enumeraţi contraindicaţii de aplicare a curentului galvanic
67. Enumeraţi principalele forme metodologice de aplicare ale curentului galvanic
68. Specificaţi intensitatea şi dozarea de aplicare a curentului galvanic în general şi în funcţie de
patologie
69. Galvanizarea sub formă de băi galvanice:generalităţi, observaţii
70. Galvanizarea sub formă de băi galvanice: comentarii privind aplicaţia sub formă de băi ,
intensitatea, dozarea
(în general şi în funcţie de patologie)
71. Ionogalvanizare : generalităţi, principiul de acţiune
72. Ionogalvanizare : avantajele şi dezavantajele
73. Ionogalvanizare : principalele aplicaţii
74. Ionogalvanizare : tipuri de afecţiuni în care se aplică ionogalvanizarea
75. Descrieţi posibilităţi de modulare a impulsurilor electrice
76. Curentul diadinamic-definitie şi caracteristici
77. Curentul diadinamic –enumerati forme şi efecte
78. Curentul diadinamic –actiunea dinamică

79. Curentul diadinamic- acţiunea inhibitorie

80. Curentul diadinamic-caracteristici de aplicare în funcţie de intensitatea de aplicare
81. Curentul diadinamic-difazat-definitie, comentarii
82. Curentul diadinamic –monofazat, comentarii
83. Curentul diadinamic – scurtă perioadă , comentarii
84. Curentul diadinamic – lungă perioadă, comentarii
85. Curentul diadinamic –ritm sincopat, comentarii
86. Curentul diadinamic –efecte analgezice
87. Curentul diadinamic –efecte trofice
88. Curentul diadinamic –efecte excitomotorii
89. Curentul diadinamic-efecte asupra organelor interne
90. Curentul diadinamic –modalităţi de aplicare
91. Curentul diadinamic -indicaţii
92. Curentul diadinamic -contraindicaţii
93. Curentul Trabert –caracteristici, indicaţii
94. TENS- mecanism de acţiune
95. TENS-caracteristici
96. TENS – clasificare, aplicaţii
97. TENS-indicaţii
98. Enumeraţi semnele de neuron motor periferic
99. Enumeraţi efectele biologice ale curentului electric
100.Efectul antialgic-modalitati de acţiune
101.Enumeraţi tipurile de curenţi prin care se obţine efectul antalgic prin stimulare periferică
102.Enumeraţi efectele fiziologice ale curentului galvanic pe fibrele nervoase senzitive
103.Enumeraţi efectele fiziologice ale curentului galvanic pe fibrele nervoase motorii
104.Enumeraţi efectele fiziologice ale curentului galvanic asupra SNC
105.Enumeraţi efectele fiziologice ale curentului galvanic asupra fibrelor vegetative
106.Enumeraţi efectele fiziologice ale curentului galvanic asupra SNV

107.Curentul de medie frecvenţă - caracteristici generale

108.Curentul de medie frecvenţă –proprietati biologice
109.Curentul de medie frecvenţă –enumerati forme de curent
110.Curentul de medie frecvenţă –actiuni biologice
111.Curentul de medie frecvenţă –avantaje de aplicare
112.Curentul de medie frecvenţă –efecte fiziologice
113.Curentul de medie frecventa –actiuni secundare
114.Curentul de medie frecvenţă – acţiunea excitomotorie
115.Curentul de medie frecvenţă –modalităţi de aplicare
116.Curentul de medie frecvenţă –aplicaţia manuală în funcţie de frecventa-efecte
117.Curentul de medie frecvenţă –aplicaţia ,,spectru” în funcţie de frecvenţă, efecte
118.Curentul de medie frecvenţă –enumeraţi obiectivele aplicării
119.Curentul de medie frecvenţă –enumeraţi parametrii ce trebuie respectaţi
120.Curentul de medie frecvenţă –indicatii : aparat locomotor
121.Curentul de medie frecvenţă –contraindicaţii
122.Diatermia cu unde scurte: definiţie, caracteristici
123.Enumeraţi proprietăţile fizice ale curenţilor de înaltă frecvenţă
124.Enumeraţi caracteristicile curentului de înaltă frecvenţă
125.Curenţi de înaltă frecvenţă-acţiunea fiziologică a efectului caloric asupra metabolismului,
sistemului circulator
126.Curenţi de înaltă frecvenţă-actiunea fiziologică a efectului caloric asupra sistemului nervos,
muscular, imunitar,
endocrin
127.Enumeraţi efectele terapeutice derivate din acţiunea căldurii la aplicarea curenţilor de înaltă
frecvenţă
128.Enumeraţi factorii de care depinde dozarea intensităţii câmpului de unde scurte
129.Descrieţi metoda obiectivă de dozare a undelor scurte
130.Descrieţi metoda subiectivă de dozare a undelor scurte
131.Descrieţi dozarea corectă, în funcţie de echivalentul în waţi al treptelor de intensitate, pentru
undele scurte
132.Enumeraţi aspecte ce ţin de alegerea dozelor de aplicare a undelor scurte
133.Enumeraţi indicaţiile terapiei cu unde scurte
134.Enumeraţi contraindicaţiile terapiei cu unde scurte

135.Terapia de înaltă frecvenţă pulsatilă-efecte fiziologice

136.Enumeraţi indicaţiile de aplicare a undelor medii
137.Enumeraţi avantajele aplicării şi utilizării curenţilor pulsaţi de înaltă frecvenţă
138.Enumeraţi acţiuni biologice ale curenţilor pulsaţi de înaltă frecvenţă
139.Definiţi: unde decimetrice şi centimetrice
140.Enumeraţi indicaţii de tratament al undelor decimetrice şi centimetrice
141.Enumeraţi contraindicaţii de tratament al undelor decimetrice şi centimetrice
142.Enumeraţi efectele fizice ale ultrasunetelor
143.Enumeraţi efectele ultrasunetelor în medii biologice
144.Enumeraţi efectele terapeutice ale ultrasunetelor
145.Enumeraţi domeniile utilizate în practică medicală referitoare la intensităţile ultrasunetelor
terapeutice
146.Enumeraţi efectele ultrasunetelor asupra globulelor roşii
147.Enumeraţi efectele ultrasunetelor asupra ţesuturilor
148.Enumeraţi efectele locale mecanice ale ultrasunetelor
149.Enumeraţi efectele pozitive la aplicarea ultrasunetelor cu doze mici
150.Enumeraţi efectele termice ale ultrasunetelor
151.Enumeraţi efectele fizico-chimice ale ultrasunetelor
152.Enumeraţi efectele clinic-functionale ale ultrasunetelor
153.Enumeraţi indicaţiile de aplicare ale ultrasunetelor
154.Enumeraţi contraindicaţiile de aplicare ale ultrasunetelor
155.Enumeraţi forme de aplicare ale ultrasunetelor-caracteristici
156.Prezentaţi clasificarea intensităţilor biologice de aplicare a ultrasunetelor şi efectele fizico-
chimice rezultate
157.Prezentaţi forme de cuplaj în aplicarea de ultrasunete
158.Enumeraţi acţiuni biologice ale luminii
159.RIR-definitie, clasificare
160.RIR- enumeraţi efecte produse prin transfer de căldură
161.RIR-enumeraţi efecte terapeutice
162.RIR-enumeraţi modalităţi de aplicare

163.RIR- enumeraţi indicaţii în spaţiu deschis

164.RIR- enumeraţi indicaţii în spaţiu închis
165.RIR-enumeraţi contraindicaţii
166.RUV - definiţie şi enumeraţi efecte fizice şi fizico-chimice
167.RUV –clasificare
168.Prezentaţi dozarea RUV terapeutice
169.Enumeraţi indicaţiile tratamentului cu RUV
170.Enumeraţi contraindicaţiile tratamentului cu RUV
171.Prezentaţi efectele cutanate şi cronice ale radiaţiilor UV
172.RUV – eritemul cutanat
173.Enumeraţi indicaţiile helioterapiei
174.Enumeraţi contraindicaţiile fototerapiei
175.Enumeraţi caracteristicile speciale ale diatermiei de contact
176.Enumeraţi efectele terapeutice ale TECAR
177.Enumeraţi indicaţiile de aplicare ale TECAR
178.Enumeraţi contraindicaţiile de aplicare ale TECAR
179.Shokwave therapy-enumeraţi efecte terapeutice
180.Shokwave therapy-enumeraţi indicaţii de aplicare
181.Shokwave therapy-enumeraţi contraindicaţii de aplicare
182.Shokwave therapy-enumeraţi reacţii adverse
183.Shokwave therapy-enumeraţi modalităţi de aplicare
184.LASER – definiţie
185.LASER – enumeraţi efecte terapeutice
186.LASER – enumeraţi efecte directe –caracteristici
187.LASER – enumeraţi efecte indirecte-caracteristici
188.LASER – enumeraţi indicaţii de aplicare
189.LASER – enumeraţi contraindicaţii de aplicare
190.LASER – enumeraţi reacţii adverse posibile

191.Câmpuri magnetice de joasă frecvenţă – definiţie

192.Câmpuri magnetice de joasă frecvenţă – enumeraţi mecanisme şi efecte rezultate
193.Câmpuri magnetice de joasă frecvenţă – enumeraţi efecte favorabile ce permit accelerarea
proceselor
reparatorii
194.Câmpuri magnetice de joasă frecvenţă – enumeraţi categorii de câmp magnetic
195.Câmpuri magnetice de joasă frecvenţă – câmp magnetic continuu: efecte
196.Câmpuri magnetice de joasă – câmp magnetic întrerupt:efecte
197.Câmp magnetic continuu – enumeraţi efectele aplicării asupra SNC şi SNV
198.Câmp magnetic întrerupt – enumeraţi efectele aplicării asupra SNC şi SNV
199.Câmp magnetic continuu – enumeraţi reacţii negative
200.Câmp magnetic întrerupt – enumeraţi reacţii negative
201.Câmpuri magnetice de joasă frecvenţă – enumeraţi reguli de aplicare
202.Câmpuri magnetice de joasă frecvenţă –enumeraţi indicaţii de aplicare
203.Câmpuri magnetice de joasă frecvenţă –enumeraţi contraindicaţii de aplicare
204.Enumeraţi modalităţi de acţiune ale curenţilor de înaltă frecvenţă pulsatilă
205.Enumeraţi efectele pe verigile fiziopatologice ale curenţilor de înaltă frecvenţă pulsatilă
206.Stimularea contracţiei musculaturii striate normoinervate –caracteristici
207.Stimularea contracţiei musculaturii striate normoinervate –indicatii şi contraindicaţii
208.Terapia musculatrii total denervate –caracteristici
209.Terapia musculaturii spastice –caracteristici
210.Terapia musculaturii spastice – indicaţii şi contraindicaţii
211.Stimularea musculaturii netede –caracteristici, indicaţii