1

ALIMENTATIA BOLNAVULUI

In esenta alimentatia bolnavului nu se deosebeste de a unui om sanatos care se hraneste rational (I. Gontea)

Una din cele mai importante sarcini ale ngrijirii bolnavului este alimentaia. Asigurarea aportului caloric necesar pentru susinerea forelor fizice ale bolnavului, stabilirea regimului alimentar adecvat pentru asigurarea condiiilor de vindecare i administrarea alimentelor pe cale natural sau artificial, constituie sarcini elementare ale ngrijirii oricrui bolnav spitalizat. Definitie Alimentatia rationala(stiintifica)=aportul de alimente in concordanta cu nevoile organismului,diferentiate dupa varsta,munca,stare de sanatate sau de boala,stare fiziologica Alimentatia bolnavului trebuie sa respecte urmatoarele principii: -inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului-cele necesare cresterii la copii sau cele necesare refacerii peirderilor prin consum la adult -asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal,cresterii la copii si celorlalte functii -favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave -prevenirea evolutiei nefavorabile in bolile latente,transformarea bolilor acute in boli cronice si aparitia recidivelor -consolidarea rezultatelor terapeutice Calcularea ratiei alimentare Definitieproportia de alimente de origine vegetala si animala necesara unui bolnav pe 24/h . Ratia alimentara se calculeaza in functie de :varsta,sex,greutate corporala,munca prestata,stare de sanatate sau boala;ea trebuie sa corespunda atat cantitativ cat si

calitativ;sa asigure necesarul potrivit nevoilor organismului. Ratia alimentara se masoara in calorii. Necesarul caloric/24h se calculeaza in functie de: activitate: -in repaus absolut-25 calorii/kg corp -in activitate minima-35-40cal/kg corp -in activitate medie-40-45 cal/kg corpIn activitate -activitate intensa-45-60cal/kg corp varsta: -plus 20-30%pentru copii -minus 10-15%pentru varstnici

Valoarea calorica a principiilor alimentare in urma metabolizarii lor:

-1g glucide=4,1calorii -1g proteine=4,1 calorii -1g lipide=9,3 calorii Ratia echilibrata la adult va cuprinde:400g glucide/24h(6g/kg corp/24h);70g lipide/24h(1g/kg corp/24h);70g proteinein 24h(1g/kg corp/24h). Echilibrul intre principiile nutritive -50-55% hidrati de carbon -10-15% proteine -30-40% lipide

Se asigura echilibrul intre produsele de origine vegetala si animala:

-40% protein de origine animala -60%proteine de origine vegetala -35%lipide de origine animala -65%lipide de origine vegetala

stare de sanatate sau boala

-stari fiziologice:sportivi,sarcina si alaptare+30% -stare febrila necesarul de calorii este cu13% in plus pentru fiecare grad de temperature:25xG+13%(pentru T=38grade) -In arsuri se cresc cu 40-100% in functie de gradul arsurii Intocmirea foii de alimentatie zilnica Foaia de alimentatie zilnica=document in care se centralizeazaregimurile alimentare zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in scop terapeutic. Intocmirea foii de alimentatie revine asistentei sefe ;asistentele de salon raporteaza numarul de regimuri dietetice si de suplimente prescrise de medic. Asistenta sefa totalizeaza numarul de regimuri dietetic pe clinica si trimite foaia de alimentatie la blocul alimentar pentru efectuarea si livrarea regimurilor. Foaia de alimentative se intocmeste in fiecare zi. Exemplu de foaie de masa Clinica CHIRURGIE FOAIE DE MASA Ziua.luna.anul Regim Hidric Hidrozaharat Semilichid Renal Cardiovascular Diabet Mixt 1000calorii Total Medic Nr.portii 10 10 3 5 5 5 20 2 60 Asistenta sefa . Observatii referitoare la hrana din ziua precedenta

Regimurile dietetice Regimurile dietetic=regimul alimentar al unui bolnav satabilit in functie de boala si de necesitatile sale. Regimurile dietetice sunt variate,in funcie de cantitatea si calitatea alimentelor ce o compun : Din punct de vedere cantitativ regimurile dietetice pot fi : - hipocalorice -hipercalorice Din punct de vedere calitativ ele sunt adaptate diverselor categorii de imbolnaviri. Regimurile dietetice urmaresc: punerea in repaus si crutarea unor organe, aparate si sisteme:
regim

de crutare a intestinului gros in dizenterie de crutare a stomacului gastrita, ulcer gastric de crutare a ficatului hepatita, ciroza

regim de crutare a mucoasei bucale stomatita

regim regim

regim de crutare a rinichiului nefrita, glomerulonefrita, insuficienta renala acuta; echilibrul unor functii deficitare sau exagerate ale organismului:

in colita de fermentatie regim bogat in proteine; in colita de putrefactie regim bogat in carbohidrati; in insuficienta cardiaca restrictie de lichide

compensarea unor tulburari rezultate din disfunctia glandelor endocrine: se va stabili toleranta la glucide in diabetul zaharat; regimul va corespunde acestei tolerante;

satisfacerea unor nevoi exagerate ale organismului:

in boli infectioase regim bogat in vitamine;

afectiuni osoase regim bogat in calciu; in tratamentul cu hormoni corticosuprarenali regim bogat in proteine;

indepartarea unor produse patologice de pe peretii intestinali: mucus, puroi, se pot indeparta cu ajutorul regimului de mere rase sau morcovi; Regimurile alimentare

Hidric

Indicatii:postoperator,diaree acuta,gastrita acuta Alimente permise:supe limpezi de legume,ceaiuri,zeama de orez,supe diluate si degresate din carne,apa fiarta si racita

Hidrozaharat

Indicatii:perioada de debut a hepatitei epidemice,insuficienta renala acuta,insuficienta hepatica acuta,,colecistita acuta,in perioada febrila a bolilor infectioase Alimente permise:suc de fructe indulcite,ceaiuri indulcite,zeama de compot,zeama de orez Indicatii:colecistita subacuta,perioada icterica a hepatitei epidemice,ciroza hepatica,varice esofagiene,dupa primele zile ale infarctului de miocard Alimente permise:supe de fainoase,supe de legume,piureuri de legume,fructe coapte,fainoase,sufleuri de branza de vaci-mese mici cantitativ si frecvente Indicatii:in primele 3-5zile ale fazei dureroase a bolii ulceroase,in primele zile dupa hemoragie digestiva superioara; alimente permise:1000-2000ml lapte,eventual imbogatit cu frisca sau smantana Indicatii:dupa puseul acut al ulcerului in remisiune,dupa operatii pe stomac

Semilichid

lactat

Lactofainos

vegetarian Hepatic

Alimente permise:branza de vaci,oua moi,cas,lapte,piureuri de legume,smantana,frisca,fainoase Indicatii:hepatita cronica agresiva,ciroza hepatica decompensata,neoplasm hepatic Alimente permise:branza de vaci,cas,urda,iaurt,carne slaba fiarta,paine alba prajita,legume,fainoase,fructe coapte,biscuiti,supe de fainoase,unt1og/zi,ulei20-30g/zi Indicatii:glomerulonefrita acuta difuza,insuficienta renala Alimente permise:salata de cruditati cu untdelemn,fructe crude coapte,compot,supe de legume si fainoase,prajituri cu mere,cas,branza de vaci,urda,galbenus de ou,frisca,paine fara sare Indicatii:cardiopatii decompensate,hipertensiune arteriala,infarct miocardic acu in a doua saptamana de boala;. alimente permise:lapte,iaurt,branzeturi,carne slaba fiarta,salata de sfecla,fructe crude sau coapte,compot,aluat de tarta,dulceata,,unt10g,ulei30g Indicatii:diabet zaharat:alimente in functie de toleranta la glucude;

Renal

Cardiovascular

Diabet

alimente cantarite:paine,lapte,cartofi,fainoase,legume uscate,fructe; necantarite:peste,carne,mezeluri oua,supe de carne,sosuri fara

Hipocalori c

faina,ulei Indicatii obezitate,hipertensiune arteriala Alimente permise:240cal-300g branza de vaci ;400cal-lapte,branza de vaci,carne alba,legume,mere; 600cal din aceleasi alimente Modurile de alimentatie a bolnavului

n funcie de starea pacientului, alimentarea se face:

activ pacienta mnnc singur n sala de mese sau n salon pasiv necesita ajutor artificial alimentele sunt introduse n organism pe cale artificiala.

Ordinea de servire a mesei : -se va distribui mai intai regimul comun,apoi regimurile tip si la urma se va dispune aducerea regimurilor individuale -vor lua masa mai intai pacientii care se vor alimenta singuri,apoi cei care necesita ajutor. Alimentatia activa si pasiva Obiective

Asigurarea necesitatilor calorice si calitative in functie de varsta si starea organismului Favorizarea procesului de vindecare, consolidarea rezultatelor terapeutice si prevenirea cronicizarii unor imbolnaviri

Pregatirea materialelor
-

Vesela si tacamuri

- Cana simpla - Cana speciala cu cioc sau in functie de starea pacientului, tub pentru administrarea lichidelor - Tava, carucior pentru alimente - Alimente conform regimului recomandat - Servetele de masa - 2 prosoape (servete) pentru protectia lenjeriei de corp si pat Pregatirea pacientului Culegera datelor

- Afectiune, regim, orarul meselor, repartizarea alimentelor pe mese - Posibilitatile de mobilizare, daca pacientul este imobilizat, daca are indicatie de repaus - Posibilitatea de a-si folosi membrele superioare si nivelul de autonomie (se poate alimenta singur-activ, sau este alimentat de alta persoana- pasiv) - Efectuarea unor examene care impun un anumit regim sau restrictii alimentare inainte sau dupa acestea - Administrarea unor medicamente inainte, in timpul mesei sau dupa masa - Preferintele alimentare ale pacientului

psihica

- se stimueaza autonomia - se explica pacientului importanta alimentatiei si a respectarii regimului pentru evolutia favorabila a bolii

fizica

- se respecta recomandarile cu privire la mobilizarea lui,se asigura pacientul de ajutor - se ajuta pacientul sa se spele pe maini -se aseza pacientul intr-o pozitie confortabila in raport cu starea sa generala: Sezand la masa in salon sau in pat Semisezand pentru pacientul care se poate ridica putin In decubit lateral stang daca pacientul este dreptaci, cu capul usor ridicat Efectuare: - se verifica daca sunt indeplinite conditiile pentru servirea mesei: salonul este aerisit, au fost indepartate plostile si urinarele, nu se fac tratamente, nu se face curat in salon

10

-se identifica pacientul si regimul alimentar recomandat - se ajuta pacientul sa-si spele mainile -poriile aranjate estetic sunt aezate pe mese mici (4 persoane-in sala de mese). -se invit pacientii la mas, -felurile de mncare se servesc pe rnd, vesela folosit se ridic imediat. - nu se ating alimentele cu mna. -se pregatesc alimentele pe o tava acordand atentie aspectului esthetic pentru alimentarea in salon -se imbraca un halat curat si manusi Alimentarea activ se poate face: n sala de mese, n salon; la mas sau la pat. n salon la mas: -se ndeprteaz tot ce ar putea influena negativ apetitul pacientului (tvi,scuiptori, plosc). -se invit pacientul s se spele pe mini, se ajut s se aeze la mas; servirea mesei se face ca si n sala de mese.

n salon, la pat:

-se pregtete salonul ca pentru alimentarea n salon la mas. -se aseaza pacientul in pozitie confortabila sezand sau semisezand -se Protejeaza enjeria pacientului cu ajutorul unui prosop daca este cazul -se aseza tava cu alimente in fata pacientului sau se adapteaza o masuta speciala -se ajuta pacientul sa taie alimentele daca este necesar -se observa daca pacientul consum toate alimentele

La pat in decubit lateral stang(daca pacientul este dreptaci) :

11

-se aseaza bolnavul in decubit lateral stang ,cu capul sprijinit pe o perna -se spala pe maini - se protejeaza lenjeria de pat cu o aleza iar a bolnavului cu un prosop curat -se aseaza tava la marginea patului sau pe un taburet la inaltimea patului -se servesc alimentele pe rand,se taie cele solide -lichidele se servesc in cani special cu cioc sau cu paiul Alimentarea pasiv - Cnd starea general a bolnavilor nu le permite s se alimenteze singuri, trebuie s fie ajutai. Scop: vor fi hrnii bolnavii - imobilizai - paralizai - epuizai , adinamici - n stare grav - cu uoare tulburri de deglutiie Efectuare

se asezapacientul in pozitie sezand (daca are membrele superioare afectate) sau semisezand (daca este imobilizat, adinamic, epuizat, in stare grava) se protejaza lenjeria de pat si de corp folosind prosoape curate se plaseaza tava cu alimente pe noptiera, pe un taburet sau pe o masuta adaptabila la pat asezare in partea dreapta a pacientului (de regula) pe un scaun, si se verifica

12

temperatura alimentelor

se ridica cu o mana (stanga) capul bolnavului cu perna si se administreaza supa cu lingura pe jumatate plina se asigura ca pacientul a inghitit inainte de a administra o noua cantitate se rezerva suficient timp pentru a putea face mici pauze daca este nevoie se taie alimentele in bucati mici fara a le atinge cu mana se incurajeaza pacientul sa consume alimentele purtand o discutie agreabila se foloseste lingurita sau o pipeta daca pacientul este in stare foarte grava sau are tulburari de deglutitie se bserva permanent faciesul pacientului Ingrijiri dupa tehnica

se aseza pacientul in pozitie comoda daca nu poate singur se reface patul, se indeparteaza eventualele firmituri sau se schimba lenjeria

daca este necesar

se verifica daca prezinta senzatie de greata se ajuta pacientul sa-si faca toaleta cavitatii bucale

Reorganizare
se indeparteaza vasele muradare si resturile alimentare se aeriseste salonul

Notarea procedurii in dosarul de ingrijire

Notati in dosarul de ingrijire cantitatea de alimente si lichide ingerate Modificarile de apetit: disparitia, diminuarea, exagerarea, refuzul alimentelor,

13

nu-i place mancarea, respecta restrictiile religioase, refuza anumite alimente Prezinta sete exagerata
Acuza senzatie de greata, de rau in timpul mesei sau dupa masa Acuza senzatia de plenitudine Refuza regimul recomandat, consuma alimente nepermis

Recomandari speciale care trebuie comunicate turei urmatoare: mese mici si dese, in timpul noptii, restrictie alimentare pentru examinarile din zilele urmatoare Evaluarea eficacitatii procedurii Rezultate asteptate/dorite:
Pacientul consuma intreaga cantitate de alimente si se hidrateaza corespunzator

Exprima stare de confort Respecta regimul alimentar, o parte din simptome au disparut Rezultate nedorite / Ce faceti
Pacientul nu consuma intreaga cantitate de alimente Cercetati cauzele: apetit diminuat, conditii necorespunzatoare de servire a

mesei, nu-i plac alimentele, consuma alimente aduse de apartinatori, isi respecta religia
Pacientul refuza anumite alimente, acuza greata

14

Se consemneaza observatiile si se anunta medical Alimentarea artificiala Alimentatia artificial= introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace artificiale.

Se realizeaza prin urmtoarele procedee: sond gastric sau intestinal gastrostom clism parenteral Scop: -hrnirea pacienilor incontieni -cu tulburri de deglutiie -cu intoleran sau hemoragii digestive -operai pe tubul digestiv i glandele anexe -cu stricturi esofagiene sau ale cardiei -n stare grav; negativism alimentar

15

Alimentarea prin sond gastrica

Materiale
-

de protecie: alez, prosoape sterile : sond naso-gastric, seringi de 5-10 cm, pens hemostatic bulion alimentar : s nu prezinte grunji, s fie la temperatura corpului, s aib valoare calorica

- nesterile : plnie, tvi renal

-

Pregatirea pacientului ( vezi sondaj gastric) Execuie - n caz de staz gastric , se aspir coninutul i se efectueaz spltur gastric - se ataeaz plnia la captul sondei i se toarn lichidul alimentar 200-400 ml pn la 500 ml, nclzit la temperatura corpului - se introduc apoi 200-300 ml ap i o cantitate mic de aer pentru a goli sonda - se nchide sonda prin pensare pentru a evita scurgerea alimentelor n faringe de unde ar putea fi aspirate determinnd pneumonia de aspiraie complicaie grav - se extrage sonda cu atenie

la pacienii incontieni cu tulburri de deglutiie sau care trebuie alimentai mai mult timp pe aceast cale , sonda se introduce endonazal. sondele de polietilen se menin mai mult de 4-6 zile , cele de cauciuc maximum 2-3 zile fiind traumatizante (produc escare ale mucoaselor)

raia zinic se administreaz n 4-6 doze foarte ncet, de preferin cu aparatul de perfuzat utiliznd vase izoterme Alimentarea prin gastrostom

16

Gastrostoma =deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la piele n scopul alimentrii printr-o sond n cazul n care cale esofagian este ntrerupt -n cazul stricturilor esofagiene , dup arsuri sau intoxicaii cu substane caustice , cnd alimentaia artificial ia un caracter de durat i nu se poate utiliza sonda gastric , alimentele vor fi introduse n organism prin gastrostom -n stom, este fixat o sond prin intermediul creia alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau prin plnie -respectndu-se aceleai principii se introduc i aceleai amestecuri alimentare ca n cazul alimentaiei prin sond gastric -alimentele vor fi introduse n doze fracionate la intervale obinuite , dup orarul de alimentaie al pacienilor , nclzite la temperatura corpului -cantitatea introdus o dat nu va depi 500 ml -dup introducerea alimentelor sonda se nchide pentru a mpiedica refularea acestora -tegumentele din jurul stomei se pot irita sub aciunea sucului gastric care se prlinge adesea pe lng sond , provocnd uneori leziuni apreciabile -de aceea , regiunea din jurul fistulei se va pstra uscat, acoperit cu un unguent protector i antimicrobian, pansat steril cu pansament absorbant Alimentarea prin clism -se poate asigura hidratarea i alimentarea pe o perioad scurt de timp -deoarece n rect nu sunt fermeni pentru digestie, iar mucoasa absoarbe numai soluii izotonice, substanele proteice sunt eliminate sau supuse unui proces de putrefacie

17

alimentarea se face prin clisme pictur cu pictur cu soluie Ringer, glucoz 47 cu rol hidratant. Alimentarea parenteral

Materile necesare -de protecie-pern elastic pentru sprijinirea braului, muama, alez; -pentru dezinfecia tegumentului tip I -instrumentar i materiale sterile - seringi i ace de unic folosin(se verific integritatea ambalajului, valabilitatea, lungimea i diametrul acelor) - n funcie de scop; pense, mnui , tampoane -alte materiale-garou sau band Esmarch, fiole cu soluii medicamentoase, soluii perfuzabile, tvi renal perfuzor = trus de perfuzie

pomp de perfuzie automat-cu reglare programat a volumului i ratei de flux

robinete cu dou sau mai multe ci branul(cateter i.v.) flutura benzi de leucoplast pentru fixarea acului(canulei) i a tubului perfuzorului de pielea bolnavului Se face cu substane care:

18

-Au valoare caloric ridicat -Pot fi utilizate direct de esuturi -Nu au proprieti antigenice -Nu au aciune iritant sau necrozant asupra esuturilor Pe cale i.v. pot fi introduse soluii izo- sau hipertone : glucoz 10-20-33-40% , fructoz 20% , hidrolizate proteice Planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii / 24h i a raiei de lichide n care pot fi dizolvate principiile nutritive Nevoia de lichide este completatcu ser fiziologic sau sol. glucozate i proteice Ritmul de administrare difer dup natura i concentraia preparatului, starea pacientului, de la 50ml/h la 500ml/h

Masurarea greutatii si inaltimii corporala

Scop: - aprecierea starii de nutritie a pacientului - stabilirea necesitatilor calorice -stabilirea dozei terapeutice de medicament

19

-urmarirea evolutiei unor afectiuni(edeme,ciroza hepatica,insuficienta cardiac) Indicatii Toti pacientii internati in spital,exceptand cazurile unde mobilizarea activa este contraindicata Contraindicatii -pacienti cu infarct de miocard,tromboflebite,hemoragii,stari de soc ,traumatisme Materiale necesare: - cantar antropometric,taliometru Pregatirea pacientului: - se anunta sa nu manance - pacientul isi goleste vezica urinara

Efectuare

- se verifica functionalitatea balantei - se imobilizeaza acul balantei - se aseaza greutatile aproximativ la greutatea pacientului - se solicita pacientului sa se aseze pe cantar

20

-se deschide bratul balantei si se echilibreaza greutatile - se citesc valorile obtinute - se imobilizeaza bratul balantei, se coboara pacientul si se conduce la salon - se noteaza greutatea in foaia de temperature Masurarea inaltimii -se solicita pacientului sa se descalte -se aseaza sub cursorul taliometrului cat mai drept -se coboara cursorul pana la vertex -se citeste inaltimea pacientului pe tija gradate -se invita sa coboare -se ajuta sa se incalte -este condus la pat Masurarea se poate face si cu banda metrica,masurand distanta de la vertex pana la sol cantarirea pacientului se face in aceleasi conditii, cu acelasi cantar aceeasi vestimentatie cantaririi anterioare