1.

Actiunile biologice ale curentului galvanic

Actiunile biologice complexe ale curentului galvanic asupra tesuturilor corpului
omenesc nu sunt inca perfect cunoscute in totalitatea lor.Cele mai caracteristice sunt
modificarile ionice ce apar in tesuturi sub influenta curentului si care in mod secundar
declanseaza o serie de procese biologice.
Mediu electrolit nu este omogen,avand numeroase elemente cu grade diferite de
conductibilitate si din acest motiv nu poate fi strabatut uniform de curentul
electric.Structurile tisulare ale corpului omenesc pot fi impartite in cateva grade de
conductibilitate:
-gradul I-foarte buni conductori: sange,limfa;
-gradul II-buni conductori: glande sudoriparemuschi,tesutul,organe interne;
-gradul III- rai conductori: tesut nervos,tesut adipos,tesut osoa;
-gradul IV-foarte rai conductori: parul si epidermul.
Aplicarea curentului galvanic asupra organismului va determina o serie de
procese diferentiate in doua grupe:efecte polare si efecte interpolare.
Efectele polare se rezuma la modificarile survenite la locul de contact al
tegumentului cu electrozi aplicati. Ele sunt consecinta electrolizei si depend de
calitatea electrodului, de calitatile curentului si de anumite proprietati ale
organismului.In cazul de supradozare a curentului electric,se produc efecte polare
extreme:arsuri si necroze.
Efectele interpolare produse in interiorul organismului,in regiunea cuprinsa intre
cei doi electrozi si sunt cele cu importanta pt terapie. Ele se produc ca urmare a
modificarilor fizico-chimice tisulare generate de trecerea curentului si constau in
procese de bioelectroliza,ionoforeza,electroosmoza,efecte termice si de inductie
electromagnetica.

2.Aparatura generatoare de curent galvanic

Aparate generatoare de curent galvanic-caracteristici generale
Aparatele folosite care furnizeaza numai current continuu au fost cunoscute sub
denumirea de pantostate sau galvanostate. Modelele vechi furnizau curent continuu,
curent continuu intrerupt,curent modulat si curent fardic. Modelele modern utilizeaza
semiconductori furnizand un curent continuu bine filtrat si constant.
Chiar in conditiile existentei si utilizarii acestor tipuri de aparate,structural or este
urmatoarea:
1.Sistemul de alimentare. Alimentarea galvanostatelor se face cu curent alternativ
sinusoidal de la retea prin intermediul unei prize ce trebuie sa aiba asigurata printrun fir anume destinat legaturii cu pamantul.Cordonul de legatura este prevazut la un
capat cu un stecher pt prize si la celalatl cu mufa de cuplare cu aparatul,acesta mai
trebuie sa contina si fir pt asigurarea impamantarii.
2.Dispozitiv de redresare. Redresarea curentului de la retea se face cu ajutorul
unui convertizor,care de-a lungul timpului a cunoscut transformari innoitoare
ajungandu-se astazi la utilizarea semiconductorilor.
3-4.Dispozitive de reglare.Potentiometrul are rolul sa creasca sis a descreasca in
mod lent intensitatea curentului de la 0 la o anumita valoare.

5. Instrumentul de masura. Acesta este montat pe panoul frontal al aparatului si

prezinta pe un cadran una sau doua scari de diviziune gradate in miliamperi.
6. Bornele aparatului sunt de obicei pereche si permit fixarea cablurilor pt electrozii
cu polaritate diferita.Cablurile sunt conductor izolati in cauciuc sau masa plastic,la un
capat au o banana sau o clema de fixare la borne si la celalat capat un system de
prindere la electrodul metalic. Deseori sunt utilizate cabluri bifurcate necesare
aplicrii concomitente a doi electrozi la acelai semn de polaritate. Unele aparate
sunt prevzute i cu un comutator schimbtor de polaritate care permite inversarea
polaritiii aplicaiei fr a mai schimba cablurile la borne.
n funcie de efectul terapeutic urmrit, se pot aplica doi electrozi de mrime
egal (metoda bipolar) sau de mrime diferit.
n mod obinuit electrozii au forme dreptunghiulare i mrimi variabile ntre circa
50 cm2 i 80 cm2.

3.Curentul diadinamic forme, mod de aplicare

In practic se utilizeaz mai multe forme, fiecare purtand semnificaii speciale din
punct de vedere terapeutic:
- curentul diadinamic monofazat fix (50 impulsuri/sec) - curent pulsatil obtinut din
curentul sinusoidal de 50 Hz prin anularea semiundei negative. Are efect dinamogen;
efectul analgetic apare tardiv. Subiectiv, se produc vibratii care actioneaz ca un
masaj profund;
- difazat fix (100 impulsuri/sec) - curent pulsatil obinut din curentul sinusoidal de 50
Hz prin redresare,adic prin transformarea semiundei negative in semiund pozitiv.
Rezult astfel un curent cu frecven de 100 Hz.Efectul su principal este cel
inhibitor. Se folosete ca form de introducere inaintea aplicrii celorlalte forme;
- perioada lunga (alternan de monofazat fix cu durata trenului de 4 sec, cu difazat
fix cu durata trenului de 8 sec) se obine prin alternarea lent a formelor MF i DF
intr-un interval de 12 secunde. Efectul dinamogen este diminuat, dominand efectul
inhibitor (analgetic, miorelaxant);
- perioada scurta (alternan de monofazat fix cu difazat fix timp de 1 sec fr
pauz) - se obine prin alternarea brusc intre MF i DF cu ritm de 1 secund.
Efectul dominant este cel dinamogen (resorbtiv);
- ritm sincopat (alternane de monofazat fix de 1 sec cu pauz de 1 sec.) - se obine
prin antreruperea ritmic a formei MF cu pauze de 1 secund. Este forma de curent
folosit pentru electrostimulare muscular;
Curentul difazat fix i lung perioad au un accentuat efect antalgic, iar celelalte
forme au mai mult capaciti excitomotorii.
Electrozii se aplic prin intermediul inveliurilor de protecie hidrofile,
confecionate din diferite structure textile sau material spongios elastic, bine umezite
i fixai cu ajutorul benzilor elastice sau a sculeilor de nisip.
Modaliti de aplicare:
- aplicaii pe puncte dureroase circumscrise. Se utilizeaz electrozi mici, rotunzi,
egali. Polul negativ se aplic direct pe zona dureroas, iar pozitivul proximal la 2-3
cm distan;
- aplicaii transversal,la nivelul articulaiilor mari, a zonelor musculare mari ale
trunchiului i membrelor. Se folosesc electrozi plai, suficient de mari, aezai de o
parte i de alta a zonei dureroase;
- aplicaii longitudinale, de-a lungul unui nerv sau al unei ci vasculare. Pentru nervi
electrodul pozitiv, mai
mare, se aeaz proximal, iar cel negativ distal;

- aplicaii paravertebrale, pe regiunile rdcinilor nervoase, cu electrozi adaptai ca

mrime regiunii afectate, cu polul negativ pe regiunea dureroas i pozitivul de
cealalt parte, sau electrozii de aceeai parte, pozitivul proximal;
- aplicaii ganglionare, pe ganglionii vegetativi. Se utilizeaz electrozi mici, rotunzi, cu
negativul pe ganglionul respectiv i pozitivul la 2 - 3 cm. distan.
In timpul sedinei trebuie crescut intensitatea pentru meninerea senzaiei de
vibraie nedureroas (prin procesul de acomodare, acestea scad la un interval de
timp dup stabilirea pragului inial de intensitate). Durata edinelor de tratament este
diferit in raport cu scopul terapeutic urmrit. Va fi scurt din raiunea evitrii
acomodrii de 4-8 minute sau chiar mai puin;
4.Efectele fiziologice ale curentului de medie frecventa
Principalele efecte fiziologice ale curentilor de MF sunt:
- efectul excitomotor pe musculatura striat (cu toate cele trei grupe de cronaxie).
ntrunul si acelasi muschi exist fibre musculare cu exciatbilitate si cronaxie diferit;
frecvente mici(sub 10 Hz) excit toate fibrele musculare, cu particularittile lor
electroexcitabile diferite. Curentul interferential actioneaz numai pe muschii
sntosi, normoinervati;
- efectul decontracturant, obtinut cu frecvente medii (12 - 35 Hz), mai ales cu
frecvent variabil ntre 0 si 100 Hz, prin alternanta ritmic a strii de relaxare cu cea
de stimulare a tesutului muscular.
- efectul vasculotrofic, hiperemizant si resorbtiv, se obtine prin dou modalitti
de
actiune:
a) direct, pe vase si aceasta la rndul ei, direct pe musculatura neted a vaselor
sanguine si indirect pe structura neurovegetativ vascular;
b) indirect, prin gimnastica muscular realizat de efectul excitomotor muscular,
prin
producerea de contrac_ii fiziologice, line;
- efectul analgetic, modific perceptia dureroas prin diminuarea excitabilittii
dureroase(efectul de acoperire), dar si prin combaterea hipoxiilor generatoare de
durere (deci prin actiunea sa vasodilatoare).
- actiunea excitomotorie pe musculatura neted este realizat de orice formul de
curent interferential (mai ales pe frecvente medii de 12 35 Hz) n mod indirect.
Sintetiznd efectele curentilor interferentiali n functie de frecvent, se poate admite
c:
- frecvente mici (sub 10 Hz) produc un efect excitomotor al muschilor striati
normoinervati;
- frecvencte medii (12 35 Hz) si cu intensitate subliminar a curentilor au un efect
decontracturant si vasculotrofic;
- frecventele ridicate (80 100 Hz) au un efect analgetic.

5.Aparate pt ultrasonoterapie
Aparatul de ultrasunete se compune dintr-un generator de nalt frecvent, un
cablu de record i un cap emitor n care este cristalul piezoelectric.Acest traductor
transmite unda ultrasonic i poate fi capabil s i o recepteze pe cea reflectat.
Frecvena de lucru este de 800 1 000 kHz.
Modele de aparate de terapie cu ultrasunete
Pe panoul frontal de comand, aparatele sunt prevzute cu urmtoarele
elemente:
- comutatoare pentru pornire i creterea intensitii separat pentru traductorul mare
i pentru traductorul mic;
- ceasul semnalizator pentru marcarea timpului sedinei de tratament;
- instrumentul de msura a energiei ultrasonice furnizate;
- bornele pentru cuplarea mufelor cordoanelor traductoarelor;
Aparatele mai recente au un proiector de forma unui ciocan cu mner i capul
propriu-zis. Acest proiector se rcete cu un curent de ap, fiind racordat prin dou
tuburi de cauciuc la reeaua de ap.
Aparatele moderne, care utilizez cristale de titanat de bariu ceramic, nu mai
au nevoie de nci un fel de rcire.
Lama de cristal piezoelectric, care este montat n capul emitor, este prins
ntre dou lame metalice inoxidabile, care sunt legate printr-un cablu de bornele
generatorului de nalt frecven.
Capul propriu zis are form de elipsoid, secionat transversal la unul din capete.
Seciunea formeaz suprafaa emitoare de unde ultrasonice. Aceat suprafa
variaz de la un aparat la altul, fiind ntre 3 i 10 cm2.
Capete de emisie au factor de neuniformitate mai mic pentru a evita
concentrarea prea mare de energie printr-un sistem de control al calitii contactului.
Capul traductorului este astfel construit (etan) nct poate fi utilizat la tratamente
indicate i prin scufundarea n ap.
Mnerul izolator mpiedic propagarea vibraiilor ultrasonore n mna operatorului.
n poziie de nefuncionare, capul emitor se sprijin pe un suport care se gsete
la partea lateral a aparatului.
Traductorul se va alege n funcie de mrimea i forma suprafeei corporale
tratate.
5 Lasertarapia
LASER reprezint acronimul pentru Light Amplification
by
Stimulated Emision of
Radiation. Pn n prezent s-au
descoperit numeroase medii pentru producerea laserului: gaze ionice
i moleculare (He-Ne, CO2, Argon), cristale sintetice (rubin).Radiatia
laser are nevoie de patru condiii de baz pentru a se produce:
- mediul activ care sa emit radiaii n cmpul optic al unui spectru
electromagnatic;
- inversia populaional produs n mediul activ;
- mecanismul de excitare care produce inversia populaional;
- rezonatorul optic care suport frecven de oscilaie i furnizeaz
reacia pozitiv pentru amplifcarea radiaiei de emisie spontan.
Proprieti
Proprietatile laserului care stau la baza laserterapiei sunt:
- monocromacitatea emiterea unui fascicol luminos de o singura
lungime de unda;
- coerenta undele luminoase sunt in aceeasi faza atat in timp cat

si in spatiu;
- directionalitatea undele luminoase sunt paralele si au o tendinta
de convergenta foarte mica;
- stralucirea amplifcarea procesului intr-o cavitate laser
produce o densitate energetica crescuta. Energia se masoara
in Joule iar densitatea in J/cm2.
Interaciunea cu esutul
Lumina poate interactiona cu tesutul in patru moduri diferite:
- transmisia se refera la trecerea luminii printr-un tesut fara a avea
nici un efect asupra acestuia
- reflexia se refera ls respingerea luminii la suprafata tesutului
- imprastierea difuzia luminii se produce dupa ce lumina a intrat in
tesut cu variatii diferite in functie de partile tesutului
- absorbtia lumina trebuie absorbita pentru a avea efect asupra
tesutului tinta
Efectele laserului
Laser ul are in primul rand efecte termice ce rezulta din trei
fenomene distincte: conversia luminii in caldura, trasferul caldurii si
reactia tisulara. Toate sunt legate de temperatura si timpul de
incalzire.
Actiunea termica a laserului poate f descrisa astfel:
- hiperemia o crestere moderata in temperatura (41-44 C) pentru
cateva zeci de minute
- coagularea se refera la o necroza ireversibila, temperatura
ajunge pana la 50-100C. Timp de cateva secunde se produce
desicatie, distrugere si contractare tisulara prin denaturarea
proteinelor si colagenului.
- volatilizarea se traduce prin prierdere de material tisular,
constituentii tisulari dispar la 100 C intr-un interval scurt de timp 110 secunde
Efectele laserterapiei sunt: analgezice, miorelaxante,
antiedematoase, de biostimulare, vasodilatare si regenerare osoasa,
nervoasa, refacere de rupturi ligamentare.
Factorii ce influenteaza tratamentul sunt:
- culoarea pielii
- vechimea afectiunii
- tipul de tesut
- sensibilitatea pacientului
6 Magnetoterapia
Un cmp magnetic este produs de un current electric sau de ctre
un cmp electric variabil. O bobin prin care circul curent electric
produce cmp magnetic. Cmpul magnetic este caracterizat de liniile
de camp sau de for magnetic, a cror densitate i form determin
intensitatea acestuia. Cu ct intensitatea cmpului magnetic este mai
mare, liniile de for magnetic sunt mai dese, aspect ntlnit n interirul
bobinei. Tot aici, cmpul este cel mai omogen, aspect reprezentat de
paralelismul i relativa echidistan a liniilor de cmp. Densitatea
liniilor de for magentic reprezint inducia magnetic, elementul de
exprimare a intensitii cmpului magnetic.
Totalitatea liniilor de for magnetic care trec printr-o suprafa
formeaz cmpul magnetic. Aceasta se calculeaz
prin produsul
dintre inducia magnetic i suprafaa seciunii bobinei. n sistemul
internaional de uniti (SI), intensitatea se msoar n tesla (T), cu
subunitatea militesla (mT). Fa de vechea unitate de msur a
induciei magnetice (Gauss), militesla reprezint o zecime, adic 1 Gs =
0,1 mT.
Cmpul magnetic produs de un curent are aceleai parametri fizici

ca i curentul. Astfel, dac curentul este alternativ, cmpul magnetic

este tot alternativ, avnd aceeai frecven; dac este sub forma de
impulsuri,
cmpul magnetic corespunztor este tot sub form de impulsuri. n
terapia cu cmp magnetic de joas frecven se utilizeaz inducii
magnetice care ajung la valori de ordinul zecilor de mT. Fluxurile
magnetice variabile dau natere n spaiu unui cmp electric
careproduce
ntr-un
conductor
o
tesniune
electric.
Dac
conductorul formeaz un circuit nchis, n acesta ia natere ca urmare a
tensiunii electrice un curent. Fenomenul este cunoscut sub numele de
legea induciei electromagnetice, stabilit de fizicianul englez Faraday.
Mrimea tesiunii electrice este cu att mai mare cu ct viteza de
variaie a fluxului este mai mare i cu ct mrimea fluxului este mai
ridicat. Fenomenul de inducie poate furniza explicaii pentru unele
fenomene care iau natere n interiorul organismului, atunci cnd
acesta este plasat ntr-un cmp magnetic variabil. Tensiunile electrice
care iau natere n esuturi pun n micare ionii din mediile tisulare, n
ritmul cmpului magnetic.
Magnetoterapia local
Const n utilizarea terapeutic a cmpurilor magnetice de joas
frecven n calusarea fracturilor i rezolvarea pseudartrozelor. Metoda
const n aplicarea bobinelor la suprafaa corpului care genereaz
cmpuri de
0,2 mT i 72 Hz. Cu aplicaii zilnice de 12 16 ore s-a obinut
calcificarea complet ntr-un interval de 3 luni la fracturile de tibie
neconsolidate i in 5 luni la cazurile de pseudartroze vechi de 2 ani i
jumtate, din care 54 % fuseser operate mai mai multe ori inainte de
aplicarea cmpurilor magnetice.

8 TENS-ul (Transcutaneous Electrical Nerve Stimulation) este o

tehnic non-invaziv, cea mai rspndit, cea mai apreciat i
utilizat form de electroanalgezie. n ultimii ani s-au conturat trei
aplicaii ale TENS -ului:
1. TENS conventional (constant, de frecven nalt, normal);
caracteristicile standard sunt: curent electric de 50 - 100 Hz, impulsuri
de durat scurt, de 30 200 msec i intensitate de 10 - 40mA;
electrozii se aplic pe zona dureroas sau n amonte pe traiectul
nervului senzitiv; intensitate se stabilete la senzaia de furnictur
confortabil.
2. TENS - acupuncture like, (AL-TENS): folosete un curent electric de 1 5 Hz, impulsuri izolate sau trenuri de impulsuri cu durat de 200 - 500
microsec i intensitate de 50 - 100 mA, obiectivul principal fiind
obinerea unui efect musculo - constrictor. Stimularea se face pe zona
dureroas sau la distan. Mrimea electrozilor trebuie s fe de 100 cm2.
3. TENS intens: stimulare intens de scurt durat; se folosesc cureni
de frecven mare de 100 -150 Hz, cu durata impulsului de 250 - 500
microsec; durata stimularii este de 15 - 30 sec. Efectul se instaleaz
foarte rapid (5 min) i dispare dup 30 min.
PENS (Percutaneous Electrical Nerv Stimulation) este o form
nou de electrostimulare antalgic, care combin avantajele TENS cu
cele ale electroacupuncturii. PEN folosete ace de acupunctur dr ept
electrozi care sunt plasati pe zonal ce corespunde patologiei care
genereaz durerea.
Tehnica de lucru pentru TENS: att n cazul aparatelor mari ct
i n cazul celor portabile electrozii au dimensiuni asemanatoare;
electrodul activ, se aplic pe zona dureroas, pe punctul trigger sau
pe punctul de acupunctur; anodul se plaseaz mai jos de zona
dureroas.

Sigurana protocolului pentru aplicarea TENS:

- verificarea tegumentelor;
- verificarea aparatului i a electrozilor;
- setarea caracteristicilor TENS;
- gradarea atent a intensitii la nceputul edinei;
- intensitate confortabil pentru contracie;
- descreterea controlat a intensitii la nchiderea aparatului.
Contraindicaii TENS: pacemaker, sarcin, nu se se aplic pe
sinusul carotidian, pe faa anterioar a gtul,pe laringe.

Aciuni biologice i fiziologice ale curenilor de nalt frecven

Curenii de nalt frecven sunt utilizai n terapeutic pentru efectele lor
fziologice deosebite, care
difer cu totul de cele ale curentului galvanic sau ale curenilor de joas frecven. Uneori
difrenele sunt att de
mari, nct se ajunge la stabilirea de noi legi care vin n contradicie cu legile
curentului electric continuu sau
alternativ
de
joas
frecven.
Proprietile fizice ale curenilor de nalt frecven aplicate la organism
adic folosirea
lor n
terapeutic determin efecte favorabile n procesele de vindecare, motiv pentru care
sunt att de utilizai n electroterapie. Ei nu influieneaz sistemul nervos senzitiv i
motor, putnd s ptrund prin tegument fr s influeneze terminaiile nervoase i s
nclzeasc esuturile profunde fr s nclzeasc tegumentul.
1. inexcitabilitatea neuro-muscular (fenomenul DArsonval) se caracterizeaz
prin
neinfuienarea sistemului neuro-muscular la trecerea curentului de nalt
frecven prin corp. Nervii motori i senzitivi sunt excitabili la impulsuri sau alternane
de curent electric de joas frecven, al cror numr de oscilaii nu depete
3
000/sec.
Pentru
aceast
frecven,
excitabilitatea
neuromuscular se diminueaz.
2. nclzirea profund a esuturilor (endotermia) este procesul de nclzire profund
al esuturilor corpului prin curent de nalt frecven. Curenii de nalt frecven produc
nclzirea profund a esuturilor, temperatura rmnnd normal sau prea puin
crescut. Dup aplicare de cureni de nalt frecven, temperatura corpului rmne
ridicat timp de 48 72 ore, spre deosebire de alte proceduri termoterapice, dup
care temperatura revine la normal n scurt timp dup procedur.
nclzirea esuturilor ine de mai muli factori:
a) cu ct frecvena oscilaiilor curentului este mai mare, deci lungimea de und
este mai mic, cu att
nclzirea
este
mai
puternic.
b) la undele amortizate cu pauze lungi nici nu apare fenomenul de nclzire. Cnd
pauzele sunt mai scurte i amortizarea undelor este de durat mai lung apare
senzaia de nclzire care devine maxim la undele ntreinute constant, furnizate de
sistemele circuitelor oscilante, cu lmpi a cror alimentare se face prin curent continuu.
c) nclzirea profund maxim se poate obine n cmp condensator cu electrozi
mari, aezai la distan de tegument.
d) gradul de nclzire a corpului depinde de intensitatea curentului cu care se
lucreaz. Cmpul solenoid prin cureni tubionari d o nclzire mai superficial, acesta
innd i de aplicarea electrozilor mai aproape de tegument.
e) transformarea energiei electrice n energie caloric se face conform legii Joule
2
Lenz (Q= 0,24 *I *R*t). f) efectele termice depind de intensitatea curentului, deci
de mrimea i asezarea electrozilor.
g) gradul de nclzire a diverselor esuturi ine de rezistena pe care o opune
esutul fa de trecerea curentului.
h) cantitatea de energie transformat n cldur depinde de capacitatea electric a
organismului. Acest efect capacitiv intervine mai ales cnd se lucreaz cu unde scurte,
fapt care difereniaz nclzirea diverselor esuturi n raport cu lungimea de und.
Undele medii nclzesc mai ales esutul celular subcutanat, mduva osoas i mai
puin pielea, muchii, sngele i nervii. Undele scurte nclzesc n special esuturile mai

dense, ca oase i fcat, apoi muchii. esutul celular subcutanat este cel mai puin
nclzit. Numai pielea prezint aceeai nclzire la undele medii i undele scurte.
Organele i esuturile bogat vascularizate se nclzesc mai greu, din cauza fluxului
sanguin abundent, care transport repede la distan cldura format n esuturi.
Efectul terapeutic derivat din aciunea cldurii: hiperemizant, analgetic, miorelaxant
antispastic, activarea metabolismului.
3) penetraia curenilor de nalt frecven n organism. Curenii de nalt frecven
pot ptrunde uor n organism, tegumentul neconstituind o rezisten de luat n seam,
aa cum este n cazul curentului continuu. Dac rezistena cutanat este apreciat la circa
5 000 ohmi, n cazul galvanizrilor, ea este numai de 50 ohmi n cazul curenilor de nalt
frecven.
4) nu au aciune electrolitic i electrochimic, nu produc fenomene de polarizare

10 Modaliti de aplicare a undelor scurte n nalt frecven

Este cea mai veche procedur din domeniul terapiei de nalt frecven i tot
odat una din cele mai
rspndite. La acest form de terapie se produce o endotermie cldura se formeaz n
interiorul esuturilor
organismului spre doesebire de alte metode i proceduri la care cldura este adus
corpului din mediul extern.
Metoda n cmp condensator
Presupune un circuit generator constituit de aparatul de unde scurte utilizat i un
circuit rezonator realizat
de electrozii n cmpul crora este
introdus pacientul.
Regiunea tratat se af n interiorul cmpului condensator reprezentat de electrozi
i formeaz mpreun
cu materialul izolant ce il separ de electrod un dielectric care repr ezint o pierdere
de energie de tip ohmic. Electrozii nu trebuie neaprat fixai la suprafaa corpului. La o
distan de 2-4 cm nclzirea regiunii este uniform i nclzirea superficial a pielii este
evitat.
Pentru aplicaiile n cmp condensator se utilizeaz eletrozi de tip Schliephake
care constau n plci
metalice rotunde izolate ntr-o capsul de sticl sau de material plastic de diferite
dimensiuni avnd diametrul de
40, 85, 130, 170 mm numii i electrozi rigizi. Distana plcilor fa de tegument poate fi
reglat, astfel nct la
aplicare permite o distan de circa 3 cm fa
de tegument.

Electrozii plai sau fexibili sunt confecionai din cauciuc avnd diferite dimensiuni
(8/14, 10/16, 12/18,
14/20, 18/27 cm find ncorporai ntr-un material textil. Acetia se aplic direct pe
corpul pacientului i sunt utilizai n cazurile n care dorim s tratm afeiuni cu zone
corporale plane sau pacieni imobilizai la pat.

Metoda in camp inductor

La acestea metoda energia este transmisa regiunii tratate printr-un cablu de inductie de
unde si denumirea sa .
n tehnica de lucru a acestei metode se pot utiliza mai multe tipuri de eletrozi:
cablu nfurat n spiral circular amplasat ntr-un nveli de eletrozi;
cablu nfurat n spiral circular i amplasat ntr-un nveli din psl pentru
suprafee mari (dorsal, lombar)
cablu nfurat n spirale n jurul regiunii de tratat: membre, o parte a corpului sau
ntregul corp
electrod tip diplod cuprinde 2 cabluri dispuse n dou planuri
eletrod tip monod (14-15 cm) sau minod (5,5 cm).
n acest metod cmpul electric realizat de bobin produce o inducie
electromagnetic transmis
segmentului corporal tratat, n care se induce o for electromagnetic ce d natere la
cureni turbionari cu
deplasare circular cureni Foucault care se transform n cldur prin efect Joule.
Inclzirea este mai puternic
acolo unde cmpul magnetic este cel mai exprimat.
Fa de aplicaiile n cmp condensator, aceast metod realizeaz o nclzire mai
profund mai eficient
la nivelul esutului muscular.

11 . Terapia cu radiaii infraroii. Aparatur.

Tegumentul formeaz unecran fiziologic fa de radiaiile infraroii, a
crui permeabilitate variaz funcie de lungimea de und, grosimea pielii i cu
starea sa de umiditate. n spectrul luminii, radiaiile nfraroii (RIR) se ntind ntre
760 i 50 000 m. n terapeutic se folosete urmtoarea clasificare:
- RIR cu lungimi de und cuprinse ntre 760 i 1 500 m (grupa A). Acestea sunt
penetrante, puterea de ptrundere fiind n funcie de pigmentaie, degradul de
inhibiie, de temperatur, de doz;
- RIR cu lungimi de und cuprinse ntre 150 i 5 000 m (grupa B) care sunt
absorbite de epiderm i
derm;
- RIR cu lungimea de und mai mare de 5 000 m (grupa C). Acestea sunt absorbite
numai la suprafaa tegumentului.
Efectul radiaiilor infraroii acestea au o aciune caloric cu att mai
profund, cu ct lungimea de und este mai scurt (cele din grupa A ptrund 2 3
cm). Ea determin unele modificri trectoare la nivelul tegumentului contnd ntro vasodilataie arteriolar i capilar care st la baza eritemului caloric.
Efectele clinice ale razelor infraroii deriv din consecinele efectului caloric al
acestora asupra
organismului: activarea circulaiei cu nclzire tisular i rezorbia edemelor
superioare, miorelaxant i antialgic, stimularea catabolismului i sudaie, n funcie
de modalitatea i tehnica de aplicare.

1
0