Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
RECUPERARE MEDICAL
Electroterapia
Suport de curs
Ramura fizioterapiei care se ocup cu studiul diferitelor forme de curent asupra organismului si
utilizarea lor n scop therapeutic.
Curentul galvanic este o deplasare de sarcin electric sau de-a lungului unui conductor-
conduct corp care trece curentul electric: continuu i alternativ.
Curentul continuu acel curent la care sarcinile electrice se deplaseaz n sens unic ( n
acelai sens). Pentru ca un curent electri s circule de la (+) la (-) i de la (-) la (+) CURENT
ALTERNATIV.
Aparatele care produc curent galvanic sunt aparate care transfer curent galvanic n curent galvanic cu
impuls, n energie luminoas termic.
1
NORME DE PROTECIA MUNCII N SLILE DE
ELECTROTERAPIE
1) Slile de electroterapie trebuie s fie mari, spaioase, compoartimentate, illuminate natural,
dac nu, lmpi fluorescente sau neoane.
2) Duurile trebuie s fie acoperite cu gresie antiderapant de preferat acoperite cu material
electroizolant linoleum.
3) Pardoseala i nclmintea asistentului trebuie s fie uscate (NU UMEDE !)
4) Paturile din slile pentru bolnavi trebuie s fie din lemn, fr metal, fr arcuri metalice i
scunelele s fie din lemn.
5) Pereii trebuie s fie vruii, fie cu vopsea cu ulei de culoare deschis petru a liniti bolnavii.
6) Prizele le care se alimenteaz aparatul trebuie s fie cu mpmntare fixate la 1 -1,5m de
duumea.
7) Prelungitorul s aib maxim 2( dou ) aparate, pentru a nu fi suprancrcat sa fie aezat ceva
mai sus de duumea ferit de umezeal.
8) Canapelele s aib speteaz mobil pentru ca bolnavul s fie comod i relaxat.
9) Apartura medical s fie fixat pe bncut din lemn, de preferat cu ditan intre aparate; s fie
n bun de funcionare n timpul tratamentului. Se verific la nceputul turei dac sunt bune,
dac nu, se scoate din priz, se pune pe aparat un carton scris DEFECT i se anun eful
ierarhic superior -> nu avem voie s reparm noi aparatul! Dup ce l-a reparat, electronistul
trebuie s ne arate n fa c funcioneaz.
10) La tratamentul cu ultrasunet trebuie s folosim mnui de protecie din bumbac cu goluri
pentru a ptrunde aerul, ceea ce mpiedic undele ultrasonore s intre n mna asistentului.
11) n sala cu cureni de joas, medie i nalt frecven, numai un aparat , att avem voie s
instalm, ori n cazul in care se afl dou aparate, pereii trebuie s fie izolai n compartiment
separat pentru a nu transimte undele iradiante.
12) Aparatele de magnetodiaflux trebuie s fie isolate n ncperi cu perei despritori pentru ca
undele sa nu se ntreptrund. Dac exist mai multe parate de acest tip, paturile i aparatele
trebuie s fie la distante de 3m.
13) Aparatele de radiaii luminoase-ultraviolete: att asistentul ct i pacientul au ochelari de
protecie.
14) Slile de electroterapie trebuie s aib chiuvet cu ap rece i cald i material de curenie i
igien.
2
Cablul de legtur
Face legtura ntre aparat i pacient, la captul ctre aparat este prevazut cu o muf care se
nfileteaz n aparat iar la captul opus legtura cu pacientul se face prin intermediul
electrozilor;
Acest cablu este format din (li) srm liat, prevazut cu mpmntare, este izolat electri prin
cauciuc sau material plastic.
Plasticul s nu conin fisuri, s fie izolat i neted tot;
Lungimea cablului de legtur trebuie sa fie de 1,5m 2m care s ajung la orice regiune a
pacientului.
Electrozii
Sunt piese metalice de diferite forme i dimensiuni care fac legtura dintre aparat i paciet,
transmite curentul. Electrozii se impart n 3 (trei) categorii :
1. Flexibili
2. Semiflexibili
3. Rigizi
Electrozii flexibili :
o sunt confecionai din plumb laminat sau tras n linii;
o au o grosime de 0,3 0,5 mm, sunt flexibili pentru c se pot mula pe corp si pot reveni
la forma iniial foarte uor, se pot utilize pe orice regiune a corpului.
o Mrimea electrozilor difer n funcie de regiunea de tratat, 4 i 6 cm, 6-8 , 8-12
, 50 -> 800
o Forma electrodului poate fi diferit:
Dreptunghiular
Ptrat
Oval
Rotund
Punctiform.
Electrozii semiflexibili:
o Sunt confecionati din aluminiu
o Sunt mai subiri dect electrozii flexibili, au o grosime de 02-05 mm
o Pot avea aceleai forme ca i cei flexibili
o Se numesc semiflexibili pentru c se muleaz uor pe corp dar revin mai greu la froma
iniial fiind mai rigizi;
o Sunt de dimensiuni diferite, n funcie de regiunea corpului.
3
Condiiile care trebuie s le ndeplineasc electrozii flexibili i
semiflexibili:
1) Electrodul s fie foarte ntins-neted, deoarece altfel concentreaz curentul n locul denivelat i
arde !!! Se ndreapt cu un rulou (suport) metalic nainte de utilizare;
2) Electrodul nu trenuie s prezinte fisuri, nndituri, iar capetele electrodului trebuie sa fie rotunjite;
3) La locul de fixare a cablului de legatur cu electrodul, s fie izolat foarte bine pentru c firul s
nu ating tegumentul
4) Electrodul nu se aplic direct pe tegument, ci prin ntermediul unui strat hidrofil.
Mai exist i electrozi cauciucai cu srm liat n interior iar la exterior cauciucai, la fel
mrimile difer, au capetele rotunjite, pod a i ei arsuri.
Electrozii rigizi:
o Sunt confecionai din cupru, speciali care sunt fixai pe nite mnere izolatoare, la
exterior nichelai sau cromai.
o MAI EXIST ELECTROZI PUNCTIFORMI cu mai multi electrozi punctiformi, un
electrod, metalic intr-un electrod de cauciuc-> poart numele de PLATURI(speciali).
Electrozi fixi:
o Electrozi fixi i mbrac pacientul, nglebai sub forma de ochelari, sub forma de
masc hemifaciali BERGONNIER, care se aplic pe fa n form de tvi renala
pentru tratarea nervului trigemen (dureri de msea) i tratarea nervului facial.
o Electrozi SCERBAK care se aplic cervical.
o Electrozi punctiformi, mici, rotunzi, de civa milimetri pn la 1 cm, care se aplic n
nevralgii se aplic pe nerv pentru stimurare sau analgezie.
Exist aparate cu{ , dar exist situaii cnd avem aparate cu circuit
bifurcate i constau n aceea c avem 3 electrozi : unul pozitiv i doi negative. Aceste cabluri
bifurcate se folosesc pentru aplicatii simultane(n acelai timp) pe 2 regiuni diferite la acelai
bolnav. Adic (+) pe ceaf, (-) pe o mn i cealalt.
4
Fixarea electrozilor (n aplicaii pariale)
Electrozii se fixeaz cu ajutorul sculeilor de nisip care sunt confecionai dintr-un sculet din
pnz n care s-a introdus nisip fin ntr-o cantitate moderat care s nu produc presiune prea
mare asupra tegumentului. Acest scule este introdus intr-un alt scule de preferat de f sau
material impermeabil, se coase foarte bines nu permit ieirea nisipului.
Electrozii se mai pot fixa cu benzi elestice de cauciuc prevzut cu butoniere sau cu fee
elastic prinse cu scai.
O alt modalitate de fixare este prin aezarea pacientului direct pe compresa cu electrodul.
Electrozii nu se aplica direct pe tegument ci prin stratul hidrofil care poate fi confecionat din
material permeabil, de obicei tifon, cu pnz prevazut cu ochiuri, din frotil (material pluat)
sau material de flannel, mai poate fi folosit din material burette spongios n care se introduce
electrodul (cu diferite forme i dimensiuni). Cel mai des utilizm tifonul care se aeaz n
straturi de 6-8, se coase la capete n aa fel nct s nu joace tifonul, se aeaz compresa bine
ntins, umezit i bine ntins, la locul de tratat, de preferat 3 straturi la tegument si 1 deasupra
electrodului, pentru a nu-l arde pe pacient, apoi fixam cu scule de nisip.
Compresele trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii:
5
Indicaii generale de aplicare a procedurilor de
electroterapie
Bolile reumatismale abarticulare:{
o Digestiv litiaze
o Urinar colite cornice, etc
n aceste condiii procedurile electrice sunt utile att n tratamentul de baz al acestor
suferine, ct i atunci cnd aceste suferine nsoesc alte afeciuni ale aparatului
locomotor indicate recuperrii fizical-kinetice.
6
I. Curenii de Joas Frecven 1 1000
Cureni cu impulsuri:
)
2) .
3) . ( ,
4) .
5) .
6) . (
{ 7) . .( )
1)
2) U.S. ( Ultra Sunet)
3) U. ( Unde Scurte) diatermia cu unde scurte
4) Diapuls
7
1. Curenii de Joas Frecven ( J.F.)
(+)ANALGEZIE:
Aproape toate formele de cureni de J.F. n proporii diferite dau ANALGEZIE,
.
acionnd pe:{
o TENS ( 0 200
o C. LEDUC
o C. TRABERT
o C. DAD-RS
o C. FARADIC i NEOFARADIC
(-)ELECTROSTIMULARE:
Se adreseaz:
1. Musculaturii STRIATE:
8
Curentul GALVANIC
Curentul CONTINUU obinut din c. alternativ sinusoidal de 50 , de la reea.
( )
( )
Are aciune {
b) SENSUL CURENTULUI: {
Cu electrozi plac n aplicaii:{
( )
Bile galvanice:{
( )
Ionogalvanizarea: {
9
Curenii de J.F. cu IMPULSURI
C. FARADIC NEOFARADIC
C. TRABERT i LEDUC
C. EXPONENIALI
C. RECTANGULARI
C. DAD
Curenii EXCITOMOTORI
.
(+) ANALGEZIE :{ . .
.
(-) EXCITOMOTOR:
.
.
{ 2 0
60
C. FARADIC:{
C.NEOFARADIC:{
C. TRABERT:{
10
CURENTUL DAD
MF=EXCITOMOTOR DF=ANALGEZIC
(50 ) (10 )
ACOMODARE
PL ( Perioad Lung ){
PS ( Perioad Scurt )
{
( )
RS ( Ritmic Sincopat )( )
11
Cmpuri magnetice de J.F. (MDF)
2) Forma ntrerupt:
Ritmic:
Efecte:
Curent continuu{
Curent ntrerupt{
12
2. Curenii de medie frecven (MF)
1000 100.000
Efecte apolare
Acioneaz pe baza principiului SUMAIEI TEMPORARE
EFECTE:
a. EXCITOMOTORII
b. ANALGEZICE
c. TROFICE
d. VASODILATATORII
e. INFLUENEAZ SNV
Forme de MF:
A. MF. Pur: 5000 - d acomodare
MF. De 4000
B. MF. De 5000 forme de baz
MF. De 0.000
50 500 {
n PS
50 00
20 50
{
n PL EXCITOMOTOR
D. MF. SUPRAMODUAT ( PS-PL; PL-PS)
E. MF. REDRESAT apar EFECTE POLARE ( nedorite )
F. C. INTERFERENIALI
13
Modaliti de aplicare a curenilor de MF
1. C. de MF {
2. C. de MFINTERFERENIALI = ncruciarea endotisular a doi cureni de MF, ca
avantajele apolaritii M.F. i eficienele J.F. n profunzime cu character vibrator.
Exist:
1. Interferen staionar
2. Interferen nestaionar
3. Interferen cu frecven constant 0 100 (MANUAL)
Modaliti de aplicare:
0 0
M.F.
2 35
{ 80 00
14
3. Curenii de nalta Frecven
US ( ultrasunetul)
U ( diatermia cu unde scurte)
Diapuls
US = utrasonoterapia
15
EFECTELE US:
,
{
Modaliti de aplicare
USc = n cmp CONDENSATOR = cu electrozi SCHILPACK
{
{
3 4
16
Curenii de Joas Frecven
(generaliti)
1. Domeniul de frecvena dup EDEL 1 1000
2. Se impun principiului EXCITAIEI SINCRONE = 1stimul = 1 excitaie
3. Curentii de J.F. acioneaz asupra structurilor excitabile prin intermediul impulsurilor => curentii
de J.F. sunt numii i cureni EXCITATORI. Efectul excitator al acestor cureni se manifest
asupra musculaturii denervate (total sau parial) tiut fiind faptul c musculatura normal
inervat se acomodeaz foarte repede.
4. Surse de cureni de J.F
a. C. galvanic (pat de curent cu impulsuri) frecven 0
b. C. de la reea curent alternativ sinusoidal cu o frecvena de 50
5. Aparatele care furnizeaza aceste forme de curent se numesc PANTOSTATE, iar cele utilizate n
practica curent sunt TUR RS10 i TUR RS12 (produse n RDG) ce produc toate formele de
curent de J.F. utilizate in electroterapie dup cum urmeaz
Curent galvanic ca pat pentru impulsuri Curent galvanic ca baza pentru impulsuri
17
7. Pentru ca un stimul de J.F. s fie considerat IMPULS, trebuie s ndeplineasc anumite condiii
(parametrii caracteristici):
Durata impulsului
Durata pantei de cretere a intensitii
Durata pantei de descrestere a intensitatii
Frecventa de succesiune a impulsurilor
8. Variatia in timp a unuia dintre parametrii unui stimul, poarta denumirea de MODULATIE
18
1. ELECTRODIAGNOSTIC
Presupune:
2. ELECTROSTIMULARE:
REGULI GENERALE:
1. Bolnav relaxat psihic si motor
2. Camera in care se efectueaza electrosimularea va avea maxim de confort (sa nu existe nici un fel de
sursa care sa distraga atentia bolnavului)
3. I se va explica bolnavului in ce consta procedura, ce anume urmarim si ce anume va simti.
4. Pe tot parcursul procedurii de electrostimulare este necesara PARTICIPAREA si
COLABORAREA pacientului pentru a-i creea noi imagini kinestezice.
5. Pozitionarea membrului sau segmentului de tratat se va efectua de asemenea maniera incat sa fie
scos de sub incidenta fortelor gravitationale.
6. Inainte de electrostimulare se vor aplica procedure de incalzire ( bai ascendente de member, la
temperatura de 37-39 grade C pentru 5- 10 min cu scopul imbunatatirii circulatiei locale si cresterii
aportului de ; imbunatatirea metabolismului local, celular)
-{
ANALGEZIE
Curentii faradici
Curentii neofaradici
Curentii rectangulari
Curentii DAD
20
CONTRAINDICAII RISCURI MSURI GENERALE DE
PRECAUIE N APLICAIILE CURENILOR DE JOAS
FRECVEN
21
FORME DE CURENT DE JOAS FRECVEN
(CURENT CU IMPULSURI)
ELEMENT COMUN = PERIOADA (T) = durata impulsului + durata pauzei
1. C. Neofaradic
Succesiune de impulsuri rectangular
= 1 ms
T = 20 ms
-----20 ms-----
= 1 ms
T = 20 ms
Aciunea :{
2. C. Trabert
Impulsuri rectangulare
Parametrii:{
Actiune analgezie
22
3. C. Leduc
Impulsuri rectangulare
Parametrii:{
1 10ms 1
Aciunea : ANALGEZIE
4. C. DAD ( diadinamici)
Provin fie din:{
( )
Exist 5 forme de C. DAD:
o Monofazat fix = MF
o Difazat fix = DF
o Lung perioada = PL
o Scurt perioad = PS
o Ritm sincopat = RS
Caracteristici:
Panta de descretere este mai lent dect cea de cretere a intensitii (c. exponeniali)
23
JOASA FRECVEN
Frecvena 1000 Hz dup EDEL
Origini:
. ( . ) 0 {
J.F.: {
50
0
Surse:{ care fuzioneaz
2
1. Curent galvanic
2. Curent galvanic ca baz pentru impulsuri
3. Curent neofaradic
4. Curent Trabert
5. Cureni DAD
6. Cureni exponeniali izolai i n succesiune de impulsuri.
7. Curent trapeizoidal izolat i in succesiune de impulsuri
8. Curent rectangular (dreptunghiular) pentru tratamentul musculaturii spastice
9. Grupuri de impulsuri
Curenii de J.F. acioneaz prin intermediul STIMULILOR electrici asupra structurilor excitabile
ale organismului (receptori) care joac rolul unor traductori biologici, solicitnd din partea
organismului rspunsuri difereniate, integrale, complexe.
Impuls = un curent sau o tensiune care exist un anumit timp, dup care urmeaz o pauz.
Intensitate
Frecven
Integritatea i paticularitatea stimulilor
Locul aplicrii
Durata stimulrii
24
Curentul cu impulsuri se caracterizeaz prin
Forma impulsului
Amplitudinea impulsului
Frecvena impulsului
Durata impulsului
Durata pauzei
Modulaia acestor parametrii
T()= s+ p {
2. C. exponeniali panta de cretere() a intensitii este diferit de panta de descretere.
Durata stimulului = durata pantei de crestere () a I x durata pantei de descretere a I
25
6. C. diadinamici obinui din curent sinusoidal
frecvena acestor
( )
impulsuri 20
(+)(-)+(+)(-) = C. DAD
impulsului:{ ,
O pant ascendent
Un platou
O pant descendent
Durata modulaiei 0,05 1
Durata pauzei dintre trenurile de impulsuri 3-5 sec
Ciclul dureaz 6 secunde.
Modulaii n SCHWELLSTROM
26
2. MODULA IA DE RITMICITATE ( FRECVEN )
Forma, intensitatea i durata stimulilor este constant
Variaz frecvena cu care se succed impulsurile (variaz durata pauzelor dintre
impulsuri) curent care nltur posibilitatea acomodrii.
3. Modulaia de durat
Peste o modulaie de durat, se poate suprapune o modulaie de intensitate -> stimuli iniiali au
o durat i o amplitudine unic, urmai fiind de impulsuri cu durate i amplitudini din ce n ce
mai mari-> supramodulaia n SCHWELLSMNGEK cu efecte intens ANALGETICE.
Prin combinaia diferitelor forme de modulaii se pot obine diferite forme de curent cu
impulsuri cu impulsuri n funcie de scopul urmrit.
1. Electrostimularea musculaturii striate:{
( )
2. Electrostimularea cu afereni terapie antalgic(c. Trabert, C. DAD)
3. Electrostimularea musculaturii netede pentru:
Stimularea musulaturii striate cu inervaie integral vom utilize curent cu PANT
BRUSC DE CRE TERE A INTENSIT II ( C. sinosoidali, C. alternative, C.
rectangulari, C. faradic)
Stimularea musculaturii denervate i a celei netede > EXCITA IE SELECTIV .
27
Electrodiagnosticul leziunii neuro-musculare se poate face:
.
1. Classic = cu ajutorul { prin testarea pe punctul motor.
.
2. Prin curbele cu ajutorul curentului rectangular i triunghiular, stabilindu-se pentru
fiecare form de curent cronaxia i coeficientul de acomodare
3. Electromiografia ( E.M.G.)
Dup ce s-a stabilit locul leziunii i gradul de gravitate se ncepe electrostimularea, innd cont de
civa factori ce influeneaz contracia n
O anumit I a impulsului determin contracia muscular a unui anumit numr de fibre musculare.
n cazul musculaturii denervate, nu se mai poate vorbi de SUMA IE SPA IAL , ci numai
de cea TEMPORAL . La stimuli rspund numai fibrele musculaturii neexcitate din zona afectat
sau sntoas, acomodndu-se.
d. Forma impulsului
28
Cu pant lin la { electrostimularea selectiv
n electricitate sensul curentului electric (fora cu care sunt deplasai electronii este de la
(-) la (+)
Deplasarea sarcinilor electrice se face prin intermediul unei fore electromotorii, numit
TENSIUNE (V) .
Sarcinile electrice mobilizate de tensiune sunt supuse aciunii rezistenei(R) generat de
conductor.
Intensitatea (I) curentului :
n funcie de direcia de curgere a particulelor ncrcate electric printr-un conductor, acetia sunt
mprii n
a. Conductori de gr I : (-) -> (+)
( ) ( )
b. Conductor de gr II : {
( ) ( )
Sngele
Limfa
Glandele sudoripare
muchii
esutul osos
organele interne
29
n organismul uman sarcinile electrice sunt vehiculate de IONI.
Dintre acetia numai o parte la care I = coefficient de activitate servete la transport > comand
ionic.
{ ( )
Conductor gr IV
{
R= . G= = CONDUCTAN A
.
Sub influena curentului electric, A( ) i C(-) se creaz un camp electric care dirijeaz ionii spre
electrodul de sens inver
Na Cl disociaz electrolitic
I. Na Cl
( )
II. {
( )
III. La nivelul electrozilor, ionii i pierd sarcinile
electrice i se transform n radicali active care se
combin cu O
4Cl +2 O=4ClH+ Na + O = NaOH +
HCl + NaOH +
Acumularea ionilor de determin Acumularea sarcinilor negative determin
schimbarea polaritii, cu acumulare de sarcini DEPOLARIZARE
positive, HIPERPOLARIZARE =>
HIPEREXCITABILITATE
31
ELECTROFOREZA deplasarea sub aciunea curentului electric a substanelor ncrcate
( )
{
( )
Efectele biologice
CORPUL OMENESC = CONDUCTORDE GRADUL II
La trecerea unui curent electric prin corp se produc:
1. Efectele polare:
[ ][ ][HP ]
K
[ ][ ][ ][ ]
{ potenialul de membran de repaus = -90mV
32
Stimularea cu un curent continuu( alt excitant)a membrane => acumularea sarcinior(+)
la exteriorul celulei i tulburarea echilibrului de membran n sensul n care se produce o scdere
a potenialului de membran cu 5-20mV = potenial critic.
[ ][ ][ ]
valorii numrtorului [ ][ ][ ][ ]
Corespunde unui potenial de aciune
valorii numrtorului formulei Szent GORG hipoexcitabilitate membranar
permeabilitii membranare pentru >
.
-> Na C -> Cl
1. ANLECTROTONUS CATELECTROTONUS
HIPERPOLARIZARE DEPOLARIZARE
HIPOEXCITABILITATE HIPEREXCITABILITATE
Hiperpolarizarea blocheaz receptorii algogeni
Anelectrotonusul = Analgezic
2. NaOH, HCl produc leziuni > necesitatea utilizrii soluiilor de protecie
3. Acumularea de N ; C la anod conductanei de 5 ori
Se impune {
A: K
ANELECTROTONUS - CATELECTROTONUS
HIPERPOLARIZARE - HIPEREXCITABILITATE
HIPOEXCITABILITATE - STIMULANT
ANALGEZIC
33
ntre A i K exist o zon n care excitabilitatea nu este modificat; limita dintre A i K se poate
modifica n funcie de I (intensitatea) curentului (I, regiunea indiferent se aproprie de K)
2. Efectele interpolare
1) Efectele vasomotorii (efecte vasoculotrope) prin aciunea curentului galvanic asupra
fibrelor nervoase motorii:
Vasoconstricie iniial de scurt durat
Vasodilataie hiperemie activ {
Mai evident (-)
ntrerupt
HIPEREMIA :
Rezultatul polarizrii depolarizrii
Mai evident la nivelul musculaturii
debitul circulator muscular
34
REZORBTIV:
debitul circulator -> proceselor metabolice locale
difuziunea tisular ( se preiau substanele nocive). Este utilizat n
afeciunile:
Circulatorii
Posttraumatice
Inflamatorii
ANALGETIC:
Prin efectul vasculotrop
pragului excitabilitii neuro-musculare
(+) ANELECTROTONUS
EXCITANT:
(-) CATELECTROTONUS
V. EFECTE BIOTROFICE
Durata :
35
Modaliti de aplicare ale curentului GALVANIC
1. Cu electrozi plci pentru galvanizare :{
( ; ;4 )
2. Baia galvanic : {
3. Ionoforeza = introducerea unor principia medicamentoase active prin piele, cu ajutorul
curentului galvanic (curentul continuu)
EFECTE:
{
1. Polare: {
{
( ) ,
2. Biochimice: {
{
36
INDICAIILE I CONTRAINDICAIILE GALVANOTERAPIEI
(GENERALITI)
Galvanizarea terapeutic cu toate formele sale constituie una din procedurile cele mai de
utilizate n ELECTROTERAPIE, avnd un cmp considerabil de aplicare
Analgetice
Sedative
Vasomotorii
Trofice
De stimulare a excitabilitii musculare
Un alt avantaj l reprezint posibilitatea aplicrii sale n orice stadiu de evoluie a bolii.
INDICAII
Pareze; paralizii: {
Reumatice: , ,
. .
{ . .
Schele postraumatice
3. Afeciuni ale aparatului cardio-vascular:
Tulburri de circulaie periferic
Flebit
Tulburri vasomotorii
4. Afeciuni dermatologice
37
CONTRAINDICAII
BILE GALVANICE
( )
Pentru suprafee limitate se folosete curentul galvanic sub form de :{ .
Pentru suprafee mare, ntinse sau pentru tot corpul se folosesc bile galvanice generale ( STANGER).
ntre tegument i curent exist un mediu mijlocitor =APA= (NU APAR ARSURI). Curentul
strbate apa 2/3 i numai 1/3 din curent ptrunde n corp.
,2,3,4
Bile galvanice pot fi: { i fac parte din electroterapie i
hidroterapie.
BILE GALVANICE 4 CELULARE
38
2 membre la acelai semn i un membru la un semn contrar
Un membru la polul pozitiv, alt membru la cel negative.
Direcia curentului, poate fi ascendent( pol pozitiv caudal, pol negativ cranial) sau
descendent, n funcie de scopul terapeutic urmrit.
Apoi oprim curentul de la aparat i solicitm pacientului s intre n baie. Dup aezarea pe
scaun va introduce mai nti membrele inferioare astfel ca apa s ajung sub genunchi apoi
membrele superioare, apa ajungnd la jumtatea braului.
Se indic pacientului s stea linitit. Vom pune aparatul n funciune prin manevrarea
comutatorului general, dup ce am verificat o dat polaritatea corect a electrozilor dup prescripie.
Vom manevra lent comutatorul pentru intensitate, ajungnd la doza prescris de medic.
INDICAII:
Durata edinelor se stabilete intre 10-30 minute n funcie de diagnosticul suferinelor tratate.
39
Acioneaz circulaia de ntoarcere venoas dinspre extremitile inferioare spre
abdomen i inim
Crete aportul de snge arterial spre plmn i membrele superioare
Intensific fluxul venos pulmonar.
La nceput era confecionat din lemn; actualmente sunt construite din material plastic ca
izolant. Sunt prevzute cu 8 electrozi ( de grafit) fixate i conectai n pereii czii, 3 pe prile laterale
unul cranial, la nivelul regiunii cervico-cefalice i altul, caudal la nivelul plantelor.Exist i electrozi
mobile care pot fi plasai n cad dup necesitatea terapeutic, mai frecvent folosii pentru regiunea
lombar sau ntre membrele inferioare.
Descendent
Ascendent
Transversal
Diagonal
Intensitatea curentului aplicat este mai mare dect la baia 4 celular(1000-1200 mA), fiind
repartizat pe ntreaga suprafa corporal. S-a estimat c 2/3 din intensitatea curentului se scurge
pe lng corp (apa fiind bun conductor) i numai 1/3 din acesta trece prin corp.
La baia STANGER este foarte important s ne orientm dup senzaia de curent a pacientului,
aplicnd deci dozarea intensitii la nivelul pragului senzitiv, pn la senzaii de furnictur plcut i
de uoar caldur.
Hille a artat c un rol important l are capacitatea de conducere a mediului lichid din baie.
O cantitate mic de sruri prezent n baie, las s treac prin organism o doz mai redus de
curent, deoarece sunt puini ioni purttori de sarcini electrice ctre tegument.
Maximul concentraiei active este de 2g/l NaCl. La soluii mai concentrate, aciunea curentului
descrete rapid. Pentru o mai bun eficiena terapeutic a procedurii se pot aduga diferite
ingrediente farmaceutice sau extracte de plante.
40
Aciunea acestor bi se explic prin efectul:
a. Termomecanic al apei
b. Electric al curentului
c. Chimic produs de ingredientele adugate
Tehnica de lucru:
Se umple vana cu ap 36-37 grade C sau la 38grade C, dac dorim sa acionm cu intensiti
mai mari. Dup pregtirea bii, controlm prin introducerea minii n baia pregti, prezena
curentului electric apoi oprim aparatul i invitm pacientul s intre n cad.
Se pot introduce n baie i substane aromatizate ( esene de brad, etc ). Dup baie pacientul
trebuie s stea 20 la pat pentru a se efectua fenomenul de sudaie.
ACCIDENTE POSIBILE:
Arsuri:{
Pacientul i pierde cunotiina, respiraia i pulsul scad, T.A. scade, NU poate colabora,
tegumentele devin violacee, uneori pupilele dilatate, dar se poate interveni RAPID pentru
salvarea pacientului prin:
o ndeprtarea de sursa de curent
o Resuscitarea cardio-respiratorie
o Se urmrete T.A., pulsul, respiraia
o Se va transporta pacientul la terapie de urgen
41
IONOFOREZA ( IONOGALVANIZRILE )
IONOFOREZA este procedeul prin care se introduce n organism diferite substane
medicamentoase cu ajutorul curentului electric, care le transport prin tegument i mucoase.
n literatura medical, se ntlnesc mai multe sinonime pentru denumirea acestui procedeu:
IONOTERAPIE
GALVANOIONOTERAPIE
IONOFOREZ
IONIZARE
IONOGALVANIZARE
a) Greutatea atomic
b) Cantitatea i concentraia ionilor n soluie
c) Puritatea soluiei utilizate
d) Intensitatea curentului
e) Mrimea electrozilor
f) Durata procedurii
a) Greutatea atomic = ionii grei emigreaz mai ncet, iar cei uori migreaz mai rapid.
b) Cantitatea i concentraia ionilor n soluie:
Cantitatea de substane medicamentoase introduse n organism prin ionizare au putut fi
calculate prin legea lui Faraday.
( )
c) Puritatea soluiei utilizate: soluiile de protecie:{
Soluia anodic va atrage ioni negativi mediul se va acidifia ceea ce va crea o cretere
a conductibilitii de 5 ori.
Soluia catodic (la electrodul negativ) va atrage ioni pozitivi mediul alcalin crete
conductibilitatea de 2 ori.
42
d) Intensitatea curentului = doza de curent prin creterea intensitii curentului, crete
cantitatea de ionii transferai ( anioni, cationic) pn la o anumit limit, dup care descrete,
printr-un fenomen de frnare.
Intensitate mare -> determin penetraie mai mare de ioni
Creterea intensitii este limitat de rezistena tegumentului.
e) Mrimea electrozilor: se recomand aplicarea electrozilor mici, actiuni, iar soluia trebuie
preparata cu ap distilat, pentru a se evita prezena altor ioni parazitari ce se afl n apa din
conduct.
f) Durata procedurii = 10-20-30 minute
Inconvenientele ionogalvanizrilor:
Cele mai utilizate substane: novocaina; CaCl; sulfat de Mg; iodura de potasiu.
43
Tehnica de aplicare:
Denumirea
Concentraia
Polaritatea electrodului la care trebuie s fie aplicat
Concentraia soluiilor trebuie s fie mai mic, innd cseama c disociaia electric este cu att
mai puternic cu ct soluia este mai diluat.
Ionizrile transorbitocerebrale
44
Curentul Faradic
CURENTUL FARADIC se obtine din curentul continuu cu ajutorul unui inductor.
Reprezentarea sa grafica este o curba neregulata in care undele pozitive cu valori crescute
altereaza cu undele negative
Frecventa este variabila,intre 5-150 Hz
Este un curent alternativ de inductie electromagnetica
Efecte:
INDICATII:
CONTRAINDICATII:
1) Paralizia spastica
2) Contractii musculare de orice fel
3) Tulburarile de sensibilitate
4) Trombofeblite
5) Inflamatii acute
6) Poliartrite
45
Inconveniene:
Stabili:-flexibili
-din plumb (aplicarea lor necesita strat hidrofil)
Mobili:-pensula din fibre moi metalice in forma de:- rulou lung de 5 cm,diametru de 3 cm
-elipsoid,sfera alungita cu ax mare(7cm) sau
ax mic(4cm)
Tehnica de aplicare:
Pacientul,culcat pe canapea in pozitia cea mai relaxata pentru musculatura sau grupele de
muschi pe care dorim sa le tonifiem
Electrodul indiferent (+) confectionat din Pb,cu suprafata de 2-4 cm patrati ,se inveleste intr-
un strat hidrofil imbibat cu apa,se aplica proximal fata de zona de tratament.
Electrodul activ (-) fix(stabil)
-mobil (se aplica EXACT pe placa motorie a muschiului de tratat)
Curentul faradic poate fi utilizat si ca bai faradice partiale sau totale(la fel ca baile galvanice)
La aplicatia de tip placuta,electordul (+) este mai mare iar cel negativ (-) este mai mic: ( + = infierent
iar - =activ)
NU are importanta cum asezam electrozii deoarece curentul alternativ circula de la un electrod la
celalalt si atunci se va activa circulatia iar pacientul va simti circulatia sangelui.
Elipsoid= forma unei sfere alungite,cu baza mare de 7 cm iar baza mica de 4 cm,neteda,fixata pe un
maner izolat,prevazuta cu un surub pentru prinderea cablului
Rulou= un cilindru metalic cu diametrul de 2-3 cm si lungimea de 5 cm, fixat pe un ax metalic care
permite rularea in jurul lui.
Curentul Neofaradic
A inlocuit treptat curentul faradic.
Principalele efecte:
1) Efectul analgezic
2) Efectul excitomotor
3) Efectul vasomotor(vasoconstructor la durata scurta,vasodilatator la durata lunga)
4) Efect trofic hrnete celula n profunzime
5) Efect rezorbtiv
47
Indicatii:
Contraindicatii:
Paralizia spastica
Orice spasme si contractii musculare
Atorfii musculare si degenerescenta
Atrofii musculare insotite de hipersensibilitate
Curentul Trabet
Efecte:
1. HIPERMERIANT
2. ANALGEZIV
Indicatii:
48
Tehnica:
Aplicatii bipolara stiind ca la J.F pozitivul(+) este analgezic iar negativul(-) electrostimuleaza
Electrozii de aceleasi dimensiuni variabili in functie de zona de tratament(3/4cm,4/8cm,8-
12cm)
Electrozii se invelesc in strat hidrofil gros
Aplicatii:-logitudinale(muschii aferenti coloanei si membrelor)
-transversala:-latero-lateral
-antero-posterior
Distanta minima dintre electrozi este de 3-4cm
Intesitatea se creste pana la senzatia de VIBRATIE SUPORTABILA. Daca se depaseste
aceasta senzatie apare contractura musculara, sub forma de crampe.
La sfarsitul tratamentului intesitatea curentului se scade foarte lent
Durata tratamentului este de 15-20 min
Sub catod(-) se constata efect hipermeriant intens(roseata)
Dupa prima sedinta ,efectul antialgic se mentine cateva ore.
Se aplica zilnic 6-8 zile
Daca dupa primele 3 zile NU se obtine rezultate favorabile NU MAI ARE SENS SA INSISTAM
CU ACEASTA FORMA DE TERAPIE
Contraindicatii:
1. Osteosinteza metalice
2. Afectiuni cardiace
3. HTA
4. Arterita obliteranta
5. Afectiuni dermatologice
6. Afectiuni inflamatorii-contagioase
7. TBC
8. Sarcina
9. Neoplasme
49
Curentii exponentiali
Sunt curenti de joasa frecventa cu impulsuri in care panta de crestere a intesitatii este diferita
de panta de descrestere.
Electrostimularea se adreseaza:
-Baile farado-galvanice
-DAD-RS
50
Curentii dreptunghiulari
(rectangulari)
Sunt curenti folositi pentru TESTAREA SI TRATAREA SPASTICITATII musculare.
-T=variabil 1-1.3s
-I =0-10mA
-TUR RS10:-se fixeaza TIMPUL DE INTARZIERE ,fata de timpul stimulului rectangular de pe tur
RS12. Di=0.1-1ms , I=0-90mA
Circuitul II: (+) muschiul fesier mijlociu / (-) muschiul abductor al coapsei
51
Curentul TENS(SNET)
Caracteristici:
Tehnica de aplicare:
Indicatii:
Sfera indicatiilor acestei metode electroterapeutice este larga si cuprinde stari dureroase
acute si cronice de diverse etiologii dupa cum urmeaza:
Contraindicaii:
Efecte secundare:
Foarte reduse
Iritatii cutanate aparute sub electrozi
Curenii diadinamici(diadinamoterapia)
Curentii diadinamici descrisi de Bernard si Edel sunt curenti EXCITOMOTORI cu efecte certe
ANALGEZICE si HIPEREMIANTE.
Rezulta din doua forme de curent: -o forma de curent galanic de baza cu intesitatea de 2mA
-o componenta de curentii cu impulsuri
Si fiindca se aplica modulati in frecventa sub forma de perioade scurte,o perioada lunga sau
RS. Prin aceste modlari se evita acomodarea
Bernard a introdus in terapia cu diadinamici,inversarea polilor. Se lucreaza cu frecvente de 50
si 100Hz.
Principalele efecte:
HIPEREMIANTE
DINAMOGENE
ANALGEZICE
53
Ca si in alte forme de terapie prin impuls este necesar a se fixa intesitatea,durata de
aplicare,marimea polilor,intervalul dintre sedinte,numarul de sedinte pe zi si pe serii,intervalul dintre
serii,etc. Intesitatea curentului se regleaza progresiv ajungandu-se la senzatia de VIBRATII BINE
TOLERATE nedureroase ,deci pana la pragul dureros
O durata mai mare a sedintei nu aduce rezultate mai bune,ci dimpotriva,le diminueaza
Efectul antialgic primar poate dura cateva ore. Dupa sedinta II-III, efectul antialgic poate sa se
permantizeze.
Dupa 4-6 sedinte nu mai apare nici un fel de ameliorare,ci dimpotriva poate aparea o reactie
negativa. Bernard recomanda ca dupa sedinta a 4-a sa se faca o pauza de 7 zile.
MF=monofazat fix
DF=difazat fix
PS=perioada scurta
PL=perioada lunga
RS=ritm sincopat
54
MF=monofazat fix :
DF=difazat fix:
PS=perioada scurta:
PL=perioada lunga:
- suprapunerea a doi curenti difazati intr-o forma speciala care are la baza DF iar la varf
DM(difazat modulat)
- efecte: analgezice,decontracturant,anticuagulativ
- se foloseste in afectiuni cronice dureroase persistente si pronuntate
Indicatii:
- tulburari trofice
- redori articulare
- nevralgii
- zona zoster
- procese periarticulare
Contraindicatii:
- stari spastice
- NU SE APLICA NICIODATA TRANSCARDIAC
55
RS=ritm sincopat:
Efectele DAD:
Modalitati de aplicare:
Indicatii:
Contraindicatii:
Rupturi ligamentare
Fracturi recente
Fractura de menisci
57
Curenii de Medie Frecven
(interfereniali)
Sunt curenialternativi sinusoidali cu frecvene cuprinse ntre 1.000 (sau 1 ) i 100.000
( 100 ).
Principalele efecte fiziologice ale curenilor de M.F. a cror interferen este modulat n J.F. sunt
urmatoarele:
3. Indicaii
Afeciuni ale aparatului locomotor:
Stri post traumatice
Entorse, luxaii, hematoame, contuzii de pri moi
58
Sindron AND postfracturi
Reumatism cronic degenerativ articular i abarticular ( PSH; artroze; artrite cu diferite
localizri)
Suferine localizate la nivelul coloanei vertebrale ( spondiloze; scolioze; discopatii;
mialgii; neuropatii.)
Suferine de nervi periferici( neuropatii de tip nevralgie, nevrita)
Sechele post AVC ale membrelor
Afeciuni vasculare periferice:
Tulburrile circulaiei arteriale, nervoase sau limfatice cu sau fr asocierea unor
tulburri trofice precum: edeme, celulit, angiopatia diabetic)
Afeciuni ginecologice: anexite, metroanexite, dismenoree, etc
Afeciuni ale organelor interne:
Diskinezie biliar
Pancreatita cronic
Boala ulceroas
Gastrit
Distonii fucionale intestinale
4. Contraindicaii:
A. Aplicarea unui curent M.F. modulat=> presupune modularea amplitudinii curentului n ritm de
J.F. Cu ajutorul aparatului MIODIAFLUX se pot aplica urmatoarele forme de curent M.F. :
MFP= MF pur - 5000 - d acomodare
MFPR= MF pur redresat
59
MF modulat n PS
MF modulat n PS redresat
MF modulat in PL
MF modulat dubl( in PS modulat n PL)
Cele mai excitomotorii forme: 5.000 cu lungimea trenurilor modulate in PL peste 4 secunde
Cele mai analgetice forme: 10.000 -> Formele:
o MFP ( MF pur)
o MFPR ( MF pur redresat)
o MF modulat n PS
n practic, edina de terapie ncepe cu MFP ( MF pur) si MFPR ( MF Pur Redresat) timp de 5-10
min, cu scopul de a ameliora troficitatea structurilor musculare, dup care se trece la una din formele
modulate, n funcie de obiectivul urmarit.
Cele dou forme de curent de MF sunt de fapt 2 stimuli vibratori de intensitate constant, care
la punctul lor de ntalnire vor da natere unei vibraii a crei intensitate este dat de diferena dintre
frecvenele celor dou forme de curent de MF.
n funcie de aciunea fiziolagic optim i de efectele urmrite, se aleg diferite tipuri de frecven
i anume:
Prin aplicaiile MANUAL i SPECTRU ale curentului de MF se urmrete: creterea pragului dureros,
efectul stimulant i imodularea sistemului neuro-vegetativ.
INTERFERENA PLAN = cei 2 cureni realizai dau natere unui curent interferenial care variaz
numai in planuri paralele cu RENTA SPAIAL= se adaug n al treilea circuit;
Interferena dinamic:
o Electrozii utilizai:
Clasici:
Numrul edinelor este variabil, ntre 8-12 edinte, n funcie de modul cum reacioneaz
pacientul; de afeciunea tratat i de rezultatele obinute.
Pot fi tratate cazuri n care s fie suficiente 6-8 edine i altele la care se ajunge la o serie de
14-16 edinte, dar se recomand intercalarea unei pauze de 14 zile.
1) NU SE APLIC LA CAP
2) Cervical: se
3) Aplicaii dorsale:
a. cervical mijlociu ( stg dr )
b. torace inferior ( stg dr )
4) Aplicaii lombare:
a. Dorsal
b. Sacrat
5) Aplicaii sacrate:
a. Lombar stg dr
b. Fesier stg dr
Poziia pacientului poate fi decubit dorsal sau decubit ventral ( se aeaz pe electrozi):
62
Pe MS ( membrul superior ) poziia poate fi de decubit{
Umr:{
Bra:{
cot
Cot:{
cot
Antebra:{
Pumn:{ )
( 3
Pe MI ( membrul inferior):
CF(coxofemurale){
Coaps:{
Genunchi:{
Gamb:{
( 3 )
Glezn:{
63
Campuri magnetice de joasa frecventa(magnetodiaflux)
Campul magnetic de J.F. apare ca urmare a trecerii unui curent de J.F. printr-o bobina.
Campul magnetic are acelasi caracteristici(parametrii) fizici ai curentului electric care l-au generat:
Pamantul este inconjurat de un CAMP MAGNETIC a carui intensitate medie este de 0.047mT si
care scade de la poli spre ecuator. Toate vietuitoarele sunt acomodate la valoarea acestui camp
magnetic.
Campuri magnetice de I(intesitate) mica (sub 10mT) cu efecte neglijabile asupra organismului.
Campuri magnetice puternice I=10-100mT ce determina modificari celulare.
Campuri magnetice foarte puternice cu I peste 100mT ce induce modificari ale codului genetic
si efecte MUTAGENE.
64
Substratul PARAMAGNETIC:
o cu incarcare magnetica
o cu rol important in metabolismul energetic celular:
o O2,hidrogen atomic,radicalii liberi
Substratul DIAMAGNETIC:
o majoritatea substantelor organice
o ele tind sa se opuna corpului exterior
S-au demonstrat efecte favorabile ale campului magnetic asupra artrozelor si a circulatiei periferice.
Celular
A sistemului vascular:-creste intesitatea contractiei
-modifica excitabilitatea neuro-musculara
SNV si SNC:-formele continue au efecte: sedative,simpaticolitice,trofotrope
-formele intrerupte au efecte:excitante,cresc tonusul simpaticului,ergotrope
Cefaleea
Tulburari de somn
Irascibilitate
Hipotensiune artostatica
Sensibilitatea crescuta la frig
Anestezii
Aceste fenomene apar dupa primele 3-6 sedinte si impun fie: schimbarea formei din aritmic in ritmic
sau chiar intreruperea procedurii.
Indicatii:
Sechelele posttraumatice
1. Plagi,contuzii,hematoame musculare
2. Entorse,stari dupa rupturi musculotendionoase
3. Sechele postfracturi membre
4. Consolidarea fracturilor(S-a dovedit clinic,in urma multor cercetari,actiunea magnetodiafluxului
asupra consolidarii fracturilor,crescand cu 18% depunerea calciului in os si determinand
consolidarea fracturilor mai repede decat in mod obisnuit)
Afectiunile neuropsihice
1. nevroze si distonii neurovegetative.
2. afectiuni organice ale sistemului nervos(sindrom spastic-hemiplegii,Parkinson,
paraplegii,sindroame excitomotoare ;infirmitate motorie)
Afectiuni cardiovasculare
1. bolile vasculare periferice functionale ;sindrom Raynaud, acrocianoza.
2. bolile vasculare periferice organice : trombangeita obliteranta, ateroscleroza obliteranta si
arteriopatia
3. ateroscleroza cerebrala
4. hipertensiunea arteriala(scade TA)
Afectiunile respiratorii
1. astmul bronsic,
2. bronsita cronica astmatiforma,
3. traheobronsita spastica,
4. astmul nevrotic
Afectiunile digestive
1. ulcer gastroduodenal,
2. gastrite cronice
3. enterocolopatia cronica nespecifica,
66
4. sindrom de colon iritabil,
5. dischinezii biliare
Afectiuni endocrine
1. diabet zaharat in formele insulinoindependente
2. stadiul neurogen al hipertiroidiei.
Afectiuni ginecologice
1. dismenoreea functionala
2. tulburari menstruale functionale (hipermenoreea, menometroragia functionala, hipo sau
oligomenoreea),
3. metroanexite cronice nespecifice,
4. cervicite cronice nespecifice,
5. tulburarile de menopauza si perimenopauza.
Contraindicatii:
purtatori de pace-maker
bolile de sange(anemii)
stari hemoragice
bolile infectioase,stari febrile
tumori maligne
insuficienta hepatica
TBC pulmonara
Epilepsie
Sarcina
Observatii:
67
Curentii de nalt frecven(generaliti)
1. Frecventa peste 300KHz(pragul lui Nerst)
2. Produc fenomene importante capacitive: strabat cu usurinta toate structurile.
3. Produc CALDURA in profunzime
4. La nivelul tesuturilor, produc ionizare electrolitica ,electroforeza,fenomene de polarizare.
5. Efecte biologice:
Modifica conductibilitatea neuro-musculara(la aplicarea J.F nu aparesenzatia de
furnicatura ,contractii musculare)
Incalzirea tisulara profunda(endotermie):
-temperatura tegumentelor ramane normala
-temperatura ramane crescuta in profunzime, 46-72 ore
-cel mai mult se incalesc tesuturile dense: oase,muschi.
Tesuturile bogat vascularizate se incalzesc mai putin datorita sangelui care transporta
caldura prin intreg organismul
Asupra SN=>SEDATIE
Asupra aparatului cadrio-vascular:
-produce vasodilatatie si hiperemie activa a tegumentelor
-efecte antispastice asupra musculaturii netede a vaselor(efect utilizat in
tulburarile circulatorii functionale angiospastice.)
Intensifica fagocitoza prin activarea circulatiei locale
Intensifica metabolismul local sistimuleaza procesele enzimatice
Stimuleaza astiogeneza(diapulsul)
Doze mici=anabolizante
68
Ultrasunetul(UUS)
Intelegem prin terapie cu ultrasunet,aplicarea in scop terapeutic a vibratiilor sonore cu o
frecventa ce depaseste cu mult pragul de excitabilitate a analizatorului auditiv. Daca undele(vibratiile)
sonore au o frecventa pana la 20.000(20KHz) de vibratii pe secunda,cele terapeutice sunt cuprinse
intre 500-800KHz (1 KHz=1000 perioade pe secunda).
Propietatile fizice:
Mecanisme de producere:
Producerea de UUS se face pe cale mecanica,magnetica sau piezo-electrica.
Aparatul:
1. Sisteme de alimentare:-retea: priza,stecher,mufa
-de la retea vine curentul alternativ 220V si ajunge in aparat in care
exista un generator de curent de inalta frecventa
-intre aparat si traductor exista un cablu de legatura
2. Traductorul:
Are forma unui ciocan cu maner. Prezinta un maner izolator din ebonita sau material plastic
care protejeaza operatorul de undele ultrasunete.
69
Persoanele ce executa multe UUS trebuie sa poarte manusi de protectie din bumbac prevazute
cu pori prin care sa patrunda aerul.
Prin aer undele nu se propaga.
Capul propriu zis are forma de elipsoid cu o sectiune transversala pe diagonala dinspre
pacient. Are diamentrul de 3-10cm.
Undele ultrasonore se propaga pe regiunea de tratat sub forma de fascicul.
Tratamentul cu UUS este de profunzime. Se ajunge pana la 6cm->os.
Se folosesc intensitati gradate.
Pe suprafata traductorului UUS sunt distribuite inegal:
- In centru sunt mai dese
- Pe margine sunt mai rare
3. Tabloul de comanda:
Interupator general pronit-oprit.
Lampa de semnalizare
Schimbator pentru traducator
Ceas semnalizator
Aparat de masura: Wattmetru
Aplicarea UUS:
1. Prin cuplaj direct=actiunea directa asupra tegumentelor
2. Prin cuplaj indirect=la distanta
1. Prin cuplaj direct=se realizeaza pe suprafete plane,netede,fara leziuni cutanate
70
Tehnica de aplicare:
Pe regiunea de tratat se unge cu unguent pentru a asigura aderenta pe segment si pentru
aluneacarea capului emitator. Unguentul impiedica reflectarea undelor ultrasonore sub actiunea
luminii.
Manevrarea se face lent cu viteza foarte mica apoi capul emitatorului se tine perpendicular pe
segment si se apasa dar se are grija sa se asigure contactul cu tegumentul.
Unguentul nu trebuie sa fie in strat gros dar nici prea subtire. Daca este prea gros izoleaza
patrunderea undelor.Trebuie sa fie la temperatura camerei. Daca este rece->vasoncostrictie, cald-
>vasodilatatie.
Se pot folosi separat sau combinat. Mai rar se folosesc miscari spiralate sau sinusoidale.
2. Prin cuplaj indirect=se realizeaza prin intermediul apei(intre capul emitator si tegument exista
apa)
Tehnica:
71
UUS in apa se foloseste pentru suprafete neregulate:
Falange
Metacarpiene
Articulatia cotului
Regiuni cu ulceratii
Procee infectioase(furuncul)
Se recomanda ca apa sa fie statuta ca sa nu apara bule de aer deoarece acestea impiedica
propagarea UUS .Bulele se indeparteaza cu mana sau o paleta.
Efecte fizio-chimice:
72
Efecte fiziologice:
- ANALGEZIC
- ANTIINFLAMATOR
- DECONGESTIV
- MIORELAXANT
- HIPEREMIANT
- REZORBTIV
- VASCULOTROFIC
Indicatii:
- afeciuni posttraumatice:fracturi,entorse,luxatii,hematoame,algodistrofii posttraumatice.In
cazul fracturilor recente,ultrasunetele accelereaza consolidarea fracturilor si poate scurta
perioada de calusare(formare osoasa) cu 50%
- afeciuni reumatismale cronice cu procese adereniale (fibroze): poliartrita reumatoid stadiul
III IV, spondilartropatii seronegative stadiul III IV
- reumatism abarticular: miozite, miogeloze, periartrite, tendinite
- reumatism cronic degenerativ:artoze,spondiloze,cu efecte de ameliorare 95%.
- cicatrici cheloide, boala Dupuytren, boala Ledderhose,plagi atone,ulcere trofice
- algoneurodistrofia stadiul III in aplicare pe ganglionul stelat
- nevralgii i nevrite in aplicaii radiculare sau tronculare
- nevralgii si nevrite,sechele nevralgice,distrofie musculara progresiva,sindroame spastice si
hipertone de cauza piramidala si extrapiramidala(scleroza multipla,musc spastica din pareze
centrale,hemiplegii spastice,sd Parkinson)
- arteriopatii obliterante,angioneuropatii ,boala Raynaud
- fibrozite,dermatomiozite,sclerodermie,,dar cu rezultate inconstante.
Contraindicatii:
73
La aplicarea acestei terapii pacientul NU va simti nici o senzatie ci doar o usoara senzatie de
caldura. La terminarea tratamentului se va sterge regiunea tratata cu alcool.
Contraindicatii speciale:
Creierul
Maduva spinarii
Ficatul
Splina
Uterul gravid
Glandele sexuale
Plamanii
Cordul
Marile vase
Nu se vor face aplicatii pe cartilajele de crestere ale oaselor la copii si adolescent !!!
74