Portofoliu - Educatoare-Nivel Ii - 2014-2015

ELENA
SOREGA
PORTOFOLIUL
EDUCATOAREI
-GHID METODIC-
Motto: “Copilul trebuie primit cu respect, crescut cu iubire si apoi lăsat în libertate
deplină. “ - Rudolf Steiner-
EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE

2013
ISBN – 978-606-671-356-6
“Portofoliul educatoarei/Nivel II– ghid metodic”
ISBN: 978-606-671-356-6
Redactor şi tehnoredactare computerizată: Elena Sorega
Coperta şi grafica : Elena Vîlcu
Ediţie întocmită de: ELENA SOREGA
EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE

www.bibliotecadigitala.ro,
E-mail: bdigitala@yahoo.com
Pagina
 Argument……………………………………………………………………......................6
 Structura portofoliului cadrului didactic……………………………………......................7
CAPITOLUL I – LEGISLAŢIE………………………………………………………………..9
 Legea 1 din 5 ianuarie 2011 (Legea 1/2011) a educaţiei naţionale (forma în vigoare
începând cu data de16.01.2014)……………………………………………………………...10
 OUG nr.49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării
ştiinţifice şi pentru modificarea unor act enormative……………………………………….131
 Metodologia de aplicare a planului de învăţământ............................................................149
 Curriculum pentru învăţământul preşcolar........................................................................153
 Precizări privind organizarea programului anual de studiu pe teme……………….........158
 Ghidul de aplicare a programei pentru învăţământul preşcolar.........................................203
 Precizări privind activităţile integrate...............................................................................209
 Scrisoare metodică pentru învăţământul preşcolar ...........................................................213
 Metodologii clasa pregătitoare..........................................................................................221
 LEGE nr. 272 din 21 iunie 2004 (*actualizata*) privind protecţia şi promovarea
drepturilor copilului………………………………………………………………................227
 Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preşcolar- O.M.
nr. 4464/7.09.2000…………………………………………………………………………..263
 Codul de etică pentru învăţământul preuniversitar………………………………...……269
CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A EDUCATOAREI……………276
 Curriculum Vitae European…………………………………….......................................277

 Portofoliu personal pentru dezvoltare profesională………………………………...........280
 Dosarul cadrului didactic………………………………………………………………..281
 Fişa personală……………………………………………………………………………282
 Fişa-cadru a postului…………………………………………………………………….283
 Declaraţie………………………………………………………………………………..285
 Declaraţie pe propria răspundere………………………………………………………..286
 Declaraţia contribuabilului……………………………………………………………...287
 Caietul de formare continuă şi studiu individual cu dovezi de autoperfecţionare….......288
 Inventar şi coperte xerocopiate ale mijloacelor de învăţământ……………………........289
 Inventar şi coperte xerocopiate ale lucrărilor/studiilor cu ISSN/ISBN………………...290
 Fişa individuală a postului - educatoare…………………………………………..........291
 Fişa de evaluare a cadrelor didactice – educatoare…………………………………….297
CAPITOLUL III – DOCUMENTELE ŞCOLARE ŞI INSTRUMENTELE DE LUCRU ALE

EDUCATOAREI………………………………………………………………….................301
 Catalogul grupei……………………………………………………………………….302
 Caracterizarea grupei………………………………………………………………….307
 Plan de acţiuni de integrare şi recuperare pentru copilul cu C.E.S……………………308
 Ordin privind structura anului şcolar 2014/2015……………………………………...311
 Programul “Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”……………………........313
 Structura anului şcolar 2014/2015……………………………………………….........317
 Calendar şcolar 2014/2015……………………………………………………………318
 Plan de învăţământ…………………………………………………………….………319
 Programul zilnic……………………………………………………………………….320
 Orarul grupei……………………………………………………………………..........321
 Tabel cu semnăturile părinţilor care sunt de acord cu opţionalul ales…………...........326
 ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII…………………………………………………...329
1. Comitetul de părinţi……………………………………………………………….330
2. Planificarea şedinţelor cu părinţii…………………………………………………331
- Aspecte privind începerea anului şcolar………………………………………334
- Chestionar pentru părinţi………………………………………………..………337
- Regimul zilnic al activităţilor preşcolarilor………………………….…….....339
- Grădiniţa şi familia………………………………………………………. 341
- Sănătatea este cea mai bună avuţie.........……………………………………..343
- Sfaturi pentru părinţi…………………………………………………………….345
3.Planificarea activităţii de consiliere…………………………………………………348
4.Diplome pentru părinţi………………………………………………………………352
 PLANIFICARE ŞI PROIECTARE CURRICULARĂ……………………………355

 Proiectarea anuală a curriculum-ului…………………..……………………………...356
 Planificarea calendaristică a activităţilor instructiv-educative ……….………………358
 Proiectarea activităţilor instructiv-educative………………………………………….409
 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ŞI A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE, PE

DOMENII…………………………………………………………………..………..577
1. Domeniul Limbă şi comunicare………………………………………………577
- Educarea limbajului……………………….……………………………...579
2. Domeniul Ştiinţe……………………………………………………………...592
-Activitate matematică ……………………………………………………….593
-Cunoaşterea mediului ………………….……………………………………608
3. Domeniul Om şi societate……………………………………………............616
-Educaţie pentru societate……………………………………………………616
-Activitate practică………………………………………………………..….624
4. Domeniul estetic şi creativ...............................................................................635
--Educaţie muzicală ……………………………………………....................636
-Educaţie artistico-plastică …………………………………………………..647
5. Domeniul psihomotric……………………………………………………….658
-Educaţie fizică……………………………………………………………....659
6. OPŢIONAL
-DOS -Educaţie pentru sănătate……………………………………………..672
-DEC –Micii creatori………………………………………………………………..686
 PROIECTE TEMATICE……………………………………………..……............691
1. T.S.: Cine sunt/suntem? – P.: Eu şi lumea mea……………………………....692
2. T.S.: Când/cum şi de ce se întâmplă?– P.: Ce mă înconjoară?…………….....715
3. T.S.: Cine sunt/suntem? – P.: Mândru sunt de ţara mea!……………………735
4. T.S.: Cum a fost/este şi va fi pe Pământ?- P.: Au fost şi sunt în jurul nostru..747
5. T.S.: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? -P.: Eu simt, eu creez, eu exprim!
……………………………………………………………………….763
 Proiecte de lecţie şi activităţi proiectate în manieră integrată……………………….780
 CAPITOLUL IV – EVALUARE………………………………………………….832
 Forme şi tehnici de evaluare…………………………………………………………833

 Fişa de evaluare anuală a preşcolarului (5-6/7 ani)……………………………….....835
 Teste de evaluare – iniţială, formativă, sumativă…………………………………....844
 Fişe de completat şi de colorat……………………………………………….……...869
 CAPITOLUL V – ALTE MATERIALE………………………………………...898
 Calendarul activităţilor pentru anul şcolar 2014-2015……………………………...899

 Materiale metodice folosite…………………………………………………………899
 Lista articolelor publicate………………………………………………………...…900
 ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE………………………………...............901
-Planificarea activităţilor extracurriculare……………………………………...........902
-Regulamentele unor concursuri şcolare…………………………………………….904
-Tabel nominal cu preşcolarii propuşi a participa la diferite concursuri……….........904
-Rezultatele obţinute de preşcolari la diferite concursuri………………………........905
 METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE…………………...…........906
 BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………..912
Fiecare copil este diferit şi nu poate fi comparat decât cu sine
însuşi. În schimb, sunt câteva trăsături esenţiale în funcţie de care poate
fi apreciat nivelul de dezvoltare a unui copil în plan socio-emoţional, în
planul limbajului şi al cunoaşterii, precum şi în plan fizic.
Cunoaşterea acestor trăsături va sprijini cadrele didactice care
lucrează cu preşcolarii, în procesul de stabilire a obiectivelor
educaţionale şi în alcătuirea programului de activitate potrivit vârstei şi
chiar fiecărui copil în parte, precum şi în evaluarea rezultatelor obţinute.
În acest sens, lucrarea „Portofoliul educatoarei” se doreşte a fi un ghid
metodic în acord cu noile orientări din domeniul educaţiei timpurii şi un
auxiliar didactic util care oferă o multitudine de instrumente curriculare,
fiind astfel de un real ajutor în urmărirea performanţelor, a dificultăţilor,
dar şi a găsirii soluţiilor optime pentru rezolvarea tuturor problemelor
inerente procesului instructiv-educativ.
Autorul
Profesiunea de profesor în învăţământul preşcolar cere celui ce o exercită calităţi şi
capacităţi diverse : dragoste de muncă, credinţă în ceea ce face, entuziasm, dragoste pentru copii,
devotament, indulgenţă împletită cu fermitate, echilibru intelectual, curiozitate, gustul
observaţiei, simţ critic şi luciditate, nevoia de înnoire.
În contextul reformei educaţiei se vorbeşte despre standarde profesionale, despre criterii
de calitate şi cantitate a prestaţiei să devină cât mai eficientă.
« Portofoliul educatoarei» este un instrument de eficientizare a muncii cadrului didactic
pentru că :
- permite păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie operaţionale ;
- obligă la o muncă de calitate, de responsabilitate şi rigoare profesională;
- dă posibilitatea cadrului didactic să-şi manifeste iniţiativa, creativitatea în completarea,
reorganizarea şi actualizarea materialelor din portofoliu ;
- oferă posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de inspecţiile inopinate,
dacă este ţinută la zi ;
- permite evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu prilejul
inspecţiilor, acordării calificativelor, a salariilor de merit etc.
« Portofoliul educatoarei» trebuie să cuprindă următoarele:
A. LEGISLAŢIE
B. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A EDUCATOAREI
C. DOCUMENTE ŞCOLARE
A. Cunoaşterea şi aplicarea corectă a prevederilor legale în vigoare:
 Legea educaţiei naţionale nr.1/2011;

 Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a planului pentru învăţământul
preşcolar ,
 Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii;
 Ghidul de aplicare a programei pentru învăţământul preşcolar;
 Scrisori metodice pentru aplicarea programei activităţilor instructiv-educative în grădiniţa
de copii;
 Curriculum-ul naţional pentru învăţământul primar (cel puțin curriculumul pentru clasa
pregătitoare și clasele I-II);
 Legea Nr. 272 / 2004 privind protecţia şi drepturile copiilor;
 Metodologii, regulamente, din setul de legislaţie secundară promovat de MEN, ale căror
prevederi vizează şi învăţământul preşcolar.
B. Dezvoltarea profesională a educatoarei
 Curriculum Vitae European;

 Portofoliul personal pentru dezvoltare profesională, completat la zi, semnat și avizat de
director;
 Caietul de formare continuă şi studiu individual cu dovezi de autoperfecţionare (fişe de
lectură, articole, studii, recenzii, lucrări metodico-ştiinţifice, adeverinţe / atestate de
participare la stagii de perfectionare şi formare continuă);
 Inventar și coperte xerocopiate ale mijloacelor de învăţământ elaborate de cadrul didactic
și avizate de MEN;
 Inventar și coperte xerocopiate ale lucrărilor/studiilor cu ISSN/ISBN elaborate de cadrul
didactic;
 Fişa individuală a postului și fişa de evaluare a educatoarei.
C. Documentele şcolare şi instrumentele de lucru ale educatoarei:
 Catalogul grupei, cu numele și prenumele copiilor, data nașterii și înregistrarea prezenței și

a absențelor;
 Caietul educatoarei, care să conțină cel puțin: planificarea calendaristică a activităților cu
copiii (atât pentru perioadele de studiu cât și pentru cele de vacanță), date generale despre
grupa de copii, colaborarea cu familia, colaborarea cu alţi factori educaţionali şi
instituţionali, munca metodică;
 Programe pentru activitățile opționale (indiferent dacă sunt predate de cadrul didactic de la
grupa respectivă sau de un alt cadru didactic);
 Proiecte de activităţi (debutanţi, grad definitiv), schiţe de proiecte didactice (gradul II și
gradul I ), mape cu proiecte model pentru toate cadrele didactice;
 Mapa didactică a educatoarei: proiecte de activitate (model), proiecte tematice (model),
proiecte tematice pentru activităţi integrate (model), inventar de teme anuale, fişe de
evaluare iniţială, formativă, sumativă;
 Portofoliile copiilor;
 Caiet de observaţii curente asupra copiilor din grupă;
 Caracterizarea psihosocială şi pedagogică a grupei de preşcolari (la sfârşitul fiecărui
semestru şi la sfârşitul unui an de învăţământ );
 Fişa de evaluare a fiecărui copil (inițială, la sf.sem.I și la sf.anului școlar)
 Fișa psihopedagogică a fiecărui copil, la sfârşit de ciclu preşcolar.
 Legea educaţiei naţionale nr.1/2011(forma în vigoare
începând cu data de 16.01.2014)
 Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a
planului pentru învăţământul preşcolar ,
 Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de
copii;
 Ghidul de aplicare a programei pentru învăţământul
preşcolar;
 Scrisori metodice pentru aplicarea programei activităţilor
instructiv-educative în grădiniţa de copii;
 Curriculum-ul naţional pentru învăţământul primar (cel
puțin curriculumul pentru clasa pregătitoare și clasele I-
II);
 Legea Nr. 272 / 2004 privind protecţia şi drepturile
copiilor;
 Metodologii, regulamente, din setul de legislaţie
secundară promovat de MEN, ale căror prevederi vizează
şi învăţământul preşcolar.
LEGEA NR. 1/2011 A EDUCAŢIEI NAŢIONALE
(forma în vigoare începând cu data de 16.01.2014)
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
TITLUL I: Dispoziţii generale
Art. 1. Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului
fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile, organizarea şi
funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.
Art. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi
cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi
abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.
(2)Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii
româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene
şi din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale
înalt competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.
(3)Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care
sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial,
pentru participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa
muncii.
(4)Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de
învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de
discriminare.
(5)Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor
aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene.
(6)Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au dobândit
o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul
României este oficial recunoscută conform legii.
(7)În România învăţământul constituie prioritate naţională.
Art. 3 Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, precum şi învăţarea pe tot
parcursul vieţii din România sunt:
a)principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare;
b)principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la
bune practici naţionale şi internaţionale;
c)principiul relevanţei - în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-
economice;
d)principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin
gestionarea resurselor existente;
e)principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în
proces;
f)principiul răspunderii publice - în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de
performanţele lor;
g)principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;
h)principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului
român;
i)principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul
la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
j)principiul asigurării egalităţii de şanse;
k)principiul autonomiei universitare;
l)principiul libertăţii academice;
m)principiul transparenţei - concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin
comunicarea periodică şi adecvată a acestora;
n)principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine
politice;
o)principiul incluziunii sociale;
p)principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia;
q)principiul participării şi responsabilităţii părinţilor;
r)principiul promovării educaţiei pentru sănătate, inclusiv prin educaţia fizică şi prin practicarea
activităţilor sportive;
s)principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut;
t)principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare;
u)principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de
învăţământ.
Art. 4 Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală
formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe,
deprinderi/abilităţi şi aptitudini, necesare pentru:
a)împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform intereselor şi
aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţii;
b)integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;
c)ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile;
d)formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi
universală şi pe stimularea dialogului intercultural;
e)educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale
omului;
f)cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru
natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.
Art. 5 (1)În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ,
dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict
între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
(2)Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului şcolar,
respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), dispoziţiile prezentei legi care vizează evaluările naţionale de
la finalul învăţământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promoţia aflată în primul an al
învăţământului gimnazial, respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a completării.
Art. 6 (1)În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislaţiei în
vigoare.
(2)Regimul actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se stabileşte prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Conţinutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 7 (1)În unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării
profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune
în pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului
didactic, didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios.
(2)Privatizarea unităţilor şi a instituţiilor de învăţământ de stat este interzisă.
Art. 8. Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor
publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile şi
instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare
ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.
Art. 9 (1)Principiile finanţării învăţământului preuniversitar sunt următoarele:
a)transparenţa fundamentării şi alocării fondurilor;
b)echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate;
c)adecvarea volumului de resurse în funcţie de obiectivele urmărite;
d)predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile;
e)eficienţa utilizării resurselor.
(2)Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul general
obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat. De asemenea, statul asigură finanţarea de bază
pentru învăţământul profesional şi liceal acreditat, de stat, particular şi confesional, precum şi pentru cel
postliceal de stat. Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev sau per preşcolar,
după metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
______________________________
*) Prevederile art. 9 alin. (2) se prorogă până la data de 31 decembrie 2014, conform Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 103/2013.
______________________________
(3)Învăţământul de stat este gratuit. Pentru unele activităţi, niveluri, cicluri şi programe de studii se pot
percepe taxe, în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(4)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin organismul specializat, stabileşte anual
costul standard per preşcolar/elev, cost care stă la baza finanţării de bază. De suma aferentă beneficiază
toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi preşcolarii şi elevii din
învăţământul general obligatoriu, profesional şi liceal, particular şi confesional, care studiază în unităţi
de învăţământ acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare.
(5)Finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar se face după principiul "resursa financiară
urmează elevul", în baza căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev sau unui preşcolar se transferă la
unitatea de învăţământ la care acesta învaţă, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4).
(6)Învăţământul poate să fie finanţat şi direct de către operatori economici, precum şi de alte persoane
fizice sau juridice, în condiţiile legii.
(7)Învăţământul poate fi susţinut prin burse, credite de studii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse proprii şi
alte surse legale.
Art. 10 (1)În România, învăţământul este serviciu de interes public şi se desfăşoară, în condiţiile
prezentei legi, în limba română, precum şi în limbile minorităţilor naţionale şi în limbi de circulaţie
internaţională.
(2)În fiecare localitate se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ sau formaţiuni de studiu cu
limba de predare română şi/sau, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură
şcolarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil.
(3)Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi cetăţenii
români. Planurile de învăţământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar şi suficient învăţării limbii
române. Autorităţile administraţiei publice asigură condiţiile materiale şi resursele umane care să
permită însuşirea limbii române.
(4)În sistemul naţional de învăţământ, documentele şcolare şi universitare oficiale, nominalizate prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, se întocmesc numai în limba română.
Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare.
(5)Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot efectua şi emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale ale
documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 11 (1)Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc români, cu respectarea
legislaţiei statului respectiv.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor
Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unităţi de învăţământ cu predare în limba română
pe lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate, poate susţine lectorate în
universităţi din străinătate, precum şi cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească.
Art. 12 (1)Statul susţine antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi studenţii cu probleme şi nevoi sociale,
precum şi pe aceia cu cerinţe educaţionale speciale.
(2)Statul acordă burse sociale de studii elevilor şi studenţilor proveniţi din familii defavorizate, precum
şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.
(3)Statul acordă premii, burse, locuri în tabere şi alte asemenea stimulente elevilor şi studenţilor cu
performanţe şcolare şi universitare, precum şi cu rezultate remarcabile în educaţia şi formarea lor
profesională sau în activităţi culturale şi sportive.
(4)Elevii şi studenţii care beneficiază de burse sociale de studii pot primi şi burse pentru performanţe
şcolare şi universitare.
(5)Statul şi alţi factori interesaţi susţin financiar activităţile de performanţă, de nivel naţional şi
internaţional, ale elevilor şi studenţilor.
(6)Statul garantează dreptul la educaţie al tuturor persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale.
Învăţământul special şi special integrat sunt parte componentă a sistemului naţionalele învăţământ
preuniversitar.
(7)Învăţământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată, adaptată,
precum şi o formă de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinată persoanelor cu
cerinţe educaţionale speciale.
(8)Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa într-o unitate de învăţământ vor
fi sprijiniţi prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învăţământ sau vor
primi cazare şi masă gratuite în internatele şcolare, cu excepţia celor înscrişi în învăţământul postliceal.
Art. 13 (1)Învăţarea pe tot parcursul vieţii este un drept garantat de lege.
(2)Învăţarea pe tot parcursul vieţii include totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare
persoană, începând cu educaţia timpurie, în scopul dobândirii de cunoştinţe, formării de
deprinderi/abilităţi şi dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală, civică, socială
şi/sau ocupaţională.
Art. 14 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului proiectează, fundamentează şi aplică
strategiile naţionale în domeniul educaţiei, cu consultarea asociaţiilor reprezentative ale profesorilor,
structurilor asociative reprezentative ale părinţilor, Consiliului Naţional al Rectorilor, structurilor
asociative ale universităţilor şi şcolilor de stat, particulare şi confesionale, Consiliului Minorităţilor
Naţionale, sindicatelor reprezentative din învăţământ, asociaţiilor reprezentative ale elevilor, asociaţiilor
reprezentative ale studenţilor, autorităţilor administraţiei publice, mediului de afaceri şi organizaţiilor
neguvernamentale finanţatoare care susţin programe educative/federaţii ale furnizorilor de servicii
sociale.
(2)Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat.
Art. 15 (1)Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului organizarea unui învăţământ teologic specific în cadrul învăţământului de stat în universităţile
de stat existente, ca facultăţi cu dublă subordonare, destinat pregătirii personalului de cult şi activităţii
social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenţii învăţământului liceal, proporţional cu ponderea
numerică a fiecărui cult în configuraţia religioasă a ţării, potrivit recensământului oficial. Înfiinţarea,
organizarea şi funcţionarea acestui învăţământ se realizează potrivit legii.
(2)Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învăţământ confesional prin înfiinţarea şi
administrarea propriilor unităţi şi instituţii de învăţământ particular, conform prevederilor prezentei legi.
TITLUL II: Învăţământul preuniversitar
CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 16 (1)Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar,
învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior, învăţământul liceal devine
obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
(2)Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la
vârsta de 18 ani.
(3)În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de
învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit.
Art. 17 Pe durata şcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepţia învăţământului postliceal, copiii
beneficiază de alocaţia de stat pentru copii, în condiţiile legii.
.Art. 18 (1)Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca
disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent
de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii
proprii.
(2)La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru elevul
minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără
disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au
asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(3)Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor
prezentei legi şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.
Art. 19 (1)În sistemul naţional de învăţământ, unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică
dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel:
a)cu minimum 300 de elevi;
b)cu minimum 300 de elevi, preşcolari şi antepreşcolari;
c)cu minimum 150 de preşcolari şi antepreşcolari;
d)cu minimum 100 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul total al
elevilor, preşcolarilor şi antepreşcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o
singură unitate de învăţământ cu personalitate juridică.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în funcţie de necesităţile locale, se organizează, la cererea
părinţilor sau tutorilor legali şi în condiţiile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu
personalitate juridică, cu predare în limba română.
(4)Pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională, autorităţile administraţiei publice
locale, în baza avizului conform al inspectoratelor şcolare, aprobă organizarea, funcţionarea şi, după caz,
dizolvarea unor structuri de învăţământ, fără personalitate juridică - ca părţi ale unei unităţi de
învăţământ cu personalitate juridică - şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite, în
condiţiile legii.
(5)În cazul unităţilor de învăţământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în vigoare
a prezentei legi, cultele respective şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului au
obligaţia ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi să elaboreze o metodologie de
funcţionare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabileşte relaţia juridică, patrimonială, financiară
şi administrativă.
Art. 20 (1)Autorităţile administraţiei publice locale asigură, în condiţiile legii, buna desfăşurare a
învăţământului preuniversitar în localităţile în care acestea îşi exercită autoritatea.
(2)Neîndeplinirea de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor ce le revin în
organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar se sancţionează conform legii.
Art. 21 (1)Sistemul de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. În învăţământul preuniversitar,
trecerea elevilor de la o unitate şcolară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră
la alta este posibilă în condiţiile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi particular se pot transfera la alte unităţi de învăţământ
de stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare.
(3)Statul garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza pluralismului educaţional, în acord cu
particularităţile de vârstă şi individuale.
(4)Elevii cu performanţe şcolare excepţionale pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar la decizia
unităţii de învăţământ, pe baza unei metodologii naţionale aprobate prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.
compara cu Actul din Metodologie din 2011
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 736 din 19-oct-2011 privind promovarea a 2 ani de
studii într-un an şcolar în învăţământul preuniversitar
CAPITOLUL II: Structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale
Art. 22 (1)Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este constituit din ansamblul unităţilor de
învăţământ de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate.
(2)Învăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învăţământ şi, după caz, filiere şi
profiluri şi asigură condiţiile necesare pentru dobândirea competenţelor-cheie şi pentru profesionalizarea
progresivă.
Art. 23 (1)Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a)educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6
ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
b)învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
c)învăţământul secundar, care cuprinde:
(i)învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII;
(ii)învăţământul secundar superior care poate fi:
- învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică,
vocaţională şi tehnologică;
- învăţământ profesional cu durata de 3 ani;
d)învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
(2)Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format din
clasele a IX-a - a X-a, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a - a XII-a/a XIII-a.
(3)Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se
organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate
cu Registrul naţional al calificărilor.
Art. 24(1)Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar, învăţământul secundar
inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.
(2)Învăţământul tehnic cuprinde clasele a XII-a şi a XIII-a din învăţământul liceal, filiera tehnologică.
(3)Învăţământul profesional şi tehnic este format din: învăţământ profesional, învăţământ tehnic şi
învăţământ postliceal.
Art. 25 (1)Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: învăţământ cu frecvenţă şi
învăţământ cu frecvenţă redusă.
(2)Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. În mod excepţional, pentru persoanele care au
depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în forma de
învăţământ cu frecvenţă redusă, în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 714 din 11-oct-2011 de organizare şi funcţionare a
claselor cu frecvenţă redusă în învăţământul preuniversitar obligatoriu
(3)Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate
organiza învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală.
Art. 26 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate stabili, prin hotărâre a Guvernului,
funcţionarea în sistemul de învăţământ preuniversitar a unor unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie.
SECŢIUNEA 2: Educaţia antepreşcolară
Art. 27 (1)Educaţia antepreşcolară se organizează în creşe şi, după caz, în grădiniţe şi în centre de zi.
(2)Organizarea unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară, conţinutul educativ, standardele de calitate
şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
(3)Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare se face de către
autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu inspectoratele şcolare, cu respectarea standardelor
de calitate şi a legislaţiei în vigoare.
(4)Tipurile şi modalităţile de finanţare a serviciilor de educaţie timpurie antepreşcolară se reglementează
prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Finanţarea din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educaţie timpurie
acreditaţi, de stat sau privaţi.
(5)Acreditarea furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează în conformitate cu
prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi
Ministerul Sănătăţii.
(6)Statul sprijină educaţia timpurie, ca parte componentă a învăţării pe tot parcursul vieţii, prin
acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate în scop educaţional, conform legislaţiei în
domeniul asistenţei sociale, în funcţie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
__________________
*) Până la data de 31 decembrie 2014 nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6),
conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013
__________________
(7)Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se stabileşte prin norme
metodologice adoptate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale.
SECŢIUNEA 3: Învăţământul preşcolar

Art. 28 (1)Învăţământul preşcolar se organizează în grădiniţe cu program normal, prelungit şi
săptămânal. Grădiniţele pot funcţiona ca unităţi cu personalitate juridică sau în cadrul altor unităţi
şcolare cu personalitate juridică.
(2)Autorităţile administraţiei publice locale şi inspectoratele şcolare asigură condiţiile pentru
generalizarea treptată a învăţământului preşcolar.
SECŢIUNEA 4: Învăţământul primar

Art. 29 (1)Învăţământul primar se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă.
(2)În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului
şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa
pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă
dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.
(3)În clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copii cu cerinţe educaţionale speciale, care
împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor
legali sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copii cu cerinţe educaţionale
speciale cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani la data începerii anului şcolar.
(4)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de programe
educaţionale de tip "A doua şansă", în vederea promovării învăţământului primar pentru persoanele care
depăşesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de
învăţământ până la vârsta de 14 ani.
compara cu Actul din Ordinul 5248/2011
a se vedea Actul din Ordinul 5248/2011, M.Of. 721 din 13-oct-2011 privind aplicarea Programului ''A
doua şansă''
a se vedea Actul din Metodologie din 2012, M.Of. 62 din 25-ian-2012 privind cuprinderea copiilor în
clasa pregătitoare şi în clasa I pentru anul şcolar 2012-2013
SECŢIUNEA 5: Învăţământul gimnazial

Art. 30 (1)Învăţământul gimnazial se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu autorităţile administraţiei
publice locale, prin inspectoratele şcolare, poate organiza programe educaţionale de tip "A doua şansă",
în vederea promovării învăţământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta
corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar, gimnazial.
a se vedea Actul din Ordinul 5529/2011, M.Of. 785 din 04-noi-2011 privind aprobarea programelor
şcolare pentru educaţia de bază din cadrul programului ''A doua şansă'' pentru învăţământul secundar
inferior
(3)Absolvenţii învăţământului gimnazial care nu continuă studiile în învăţământul liceal pot să
finalizeze, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite
dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naţional al calificărilor.
SECŢIUNEA 6: Învăţământul liceal

Art. 31 (1)Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri:
a)filiera teoretică, cu profilurile umanist şi real;
b)filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului;
c)filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este abilitat să stabilească prin planurile-
cadru de învăţământ, în funcţie de dinamica socială, economică şi educaţională, specializări diferite în
cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1).
(3)Durata studiilor în învăţământul liceal este de 4 sau 5 ani, în conformitate cu planurile-cadru aprobate
de Ministerul Educaţiei Naţionale. Pentru unele forme de învăţământ cu frecvenţă şi pentru învăţământul
liceal cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.
(4)Învăţământul liceal se organizează şi funcţionează, de regulă, ca învăţământ cu frecvenţă. Acesta se
poate organiza şi poate funcţiona şi ca învăţământ cu frecvenţă redusă, în unităţile de învăţământ
stabilite de inspectoratul şcolar, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.
(5)Unităţile de învăţământ liceal se organizează cu una sau mai multe filiere şi unul sau mai multe
profiluri. În cadrul profilurilor se pot organiza una sau mai multe calificări profesionale sau specializări,
conform legii.
(6)Absolvenţii învăţământului liceal care au dobândit formal, nonformal sau informal competenţe
profesionale pot susţine examen de certificare a calificării, în condiţiile legii. Absolvenţii care
promovează examenul de certificare dobândesc certificat de calificare şi suplimentul descriptiv al
certificatului, conform Europass.
(7)Unităţile de învăţământ în care se organizează filiera tehnologică sau vocaţională a liceului sunt
stabilite de inspectoratele şcolare, cu consultarea autorităţilor administraţiei publice locale, având în
vedere tendinţele de dezvoltare socială şi economică precizate în documentele strategice regionale,
judeţene şi locale.
SECŢIUNEA 7: Învăţământul tehnologic şi vocaţional

Art. 32 (1)Învăţământul liceal tehnologic şi vocaţional se poate organiza în cadrul liceelor din filiera
tehnologică sau vocaţională, pentru calificări din Registrul naţional al calificărilor, actualizat periodic, în
funcţie de nevoile pieţei muncii, identificate prin documente strategice de planificare a ofertei de
formare regionale, judeţene şi locale.
(2)Învăţământul liceal tehnologic şi vocaţional se poate organiza şi pe baza solicitărilor din partea
angajatorilor privaţi sau ai Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, pe baza unor contracte
de şcolarizare.
(3)Absolvenţii clasei a X-a din cadrul filierei tehnologice sau vocaţionale care au finalizat un stagiu de
pregătire practică pot susţine examen de certificare a calificării corespunzător nivelului de certificare
stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor.
(4)Stagiile de pregătire practică de pe parcursul filierei tehnologice sau vocaţionale se pot organiza la
nivelul unităţii de învăţământ şi/sau la operatorii economici ori instituţiile publice cu care unitatea de
învăţământ are încheiate contracte pentru pregătire practică sau la organizaţii-gazdă din străinătate, în
cadrul unor programe ale Uniunii Europene - componenta de formare profesională iniţială. Durata
stagiului de pregătire practică este stabilită prin planul-cadru de învăţământ, aprobat de Ministerul
(5)Operatorii economici care asigură, pe bază de contract cu unităţile de învăţământ, burse de
şcolarizare, stagii de pregătire practică a elevilor, dotarea spaţiilor de pregătire practică sau locuri de
muncă pentru absolvenţi pot beneficia de facilităţi fiscale, potrivit prevederilor legale.
SECŢIUNEA 8: Învăţământul profesional

Art. 33 (1)Învăţământul profesional se poate organiza în şcoli profesionale care pot fi unităţi
independente sau afiliate liceelor tehnologice, de stat sau particulare.
(2)Pregătirea prin învăţământul profesional se realizează pe baza standardelor de pregătire profesională
aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în urma consultării partenerilor
sociali. Standardele de pregătire profesională se realizează pe baza standardelor ocupaţionale validate de
comitetele sectoriale.
(3)Absolvenţii învăţământului profesional, care promovează examenul de certificare a calificării
profesionale, dobândesc certificat de calificare profesională şi suplimentul descriptiv al certificatului,
conform Europass.
(4)Modul de organizare şi de desfăşurare a examenului de certificare a calificării profesionale este
reglementat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin metodologie, care se dă
publicităţii la începutul ciclului.
(5)Absolvenţii învăţământului profesional care promovează examenul de certificare a calificării
profesionale pot urma cursurile învăţământului liceal.
(6)Absolvenţii învăţământului obligatoriu care întrerup studiile pot finaliza, până la vârsta de 18 ani, cel
puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare
Cadrului naţional al calificărilor.
(7)Programele de pregătire profesională, prevăzute la alin. (6), sunt organizate prin unităţile de
învăţământ de stat şi sunt gratuite, în condiţiile în care sunt finalizate până la vârsta de 18 ani.
(8)Durata şi conţinutul programelor de pregătire profesională sunt stabilite de unitatea de învăţământ, pe
baza standardelor ocupaţionale, prin consultare cu angajatorii.
(9)Programele de pregătire profesională se finalizează cu examen de certificare a calificării. Organizarea
şi desfăşurarea examenului de certificare a calificării sunt reglementate de Autoritatea Naţională pentru
Calificări.
(10)Statul susţine învăţământul profesional şi învăţământul liceal - filiera tehnologică sau vocaţională,
prin:
a)recunoaşterea în învăţământul terţiar nonuniversitar a studiilor obţinute în cadrul învăţământului liceal
- filiera tehnologică sau vocaţională, în baza unui regulament propriu;
compara cu Actul din Regulament din 2011
a se vedea Actul din Regulament din 2011, M.Of. 744 din 24-oct-2011 privind recunoaşterea în
învăţământul terţiar nonuniversitar a studiilor obţinute în cadrul învăţământului liceal - filiera
tehnologică sau vocaţională
b)finanţarea parţială la şcolarizarea în cadrul şcolilor postliceale de stat;
c)burse speciale şi alte forme de sprijin material.
SECŢIUNEA 9: Învăţământul militar preuniversitar

Art. 34 (1)Învăţământul preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională este
învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, şi cuprinde: învăţământ liceal
militar şi învăţământ postliceal pentru formarea maiştrilor militari, a subofiţerilor, agenţilor de poliţie şi
agenţilor de penitenciare.
(2)Structura organizatorică, profilurile, specializările/calificările profesionale, cifrele anuale de
şcolarizare şi criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul preuniversitar militar din
sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se propun Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului de ministerele interesate şi de alte instituţii cu responsabilităţi în domeniul
apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale potrivit fiecărei arme, specializări şi forme de organizare
a învăţământului şi se aprobă conform prevederilor prezentei legi valabile pentru instituţiile de
învăţământ civil.
(3)Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul liceal militar se elaborează de către Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, şi sunt
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Planurile-cadru de
învăţământ pentru învăţământul postliceal din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională
se elaborează de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul
Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale, în
conformitate cu standardele naţionale elaborate de instituţiile responsabile cu asigurarea calităţii, şi se
avizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4)Programele şcolare pentru disciplinele de specialitate militară se elaborează de Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei şi de alte instituţii cu atribuţii în
domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale şi se aprobă de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
Art. 35 Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei şi alte
instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale coordonează şi
controlează unităţile de învăţământ militar preuniversitar, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
Art. 36 Conducerea operativă a unităţilor de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine
publică şi securitate naţională se asigură de comandantul/directorul numit prin ordin al conducătorilor
ministerelor şi instituţiilor de ordine publică şi siguranţă naţională, care este şi preşedintele consiliului
de administraţie/consiliului de conducere. În activitatea de conducere, comandantul/directorul este ajutat
de locţiitorul comandantului pentru învăţământ/directorul adjunct. Directorul adjunct/Locţiitorul
comandantului pentru învăţământ este şi preşedintele consiliului profesoral.
Art. 37 (1)Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine
publică şi securitate naţională se constituie din personalul didactic prevăzut în prezenta lege şi din corpul
instructorilor militari, de ordine şi securitate publică.
(2)Personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar din sistemul militar de apărare, ordine
publică şi securitate naţională are drepturile şi îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea
de cadru militar în activitate, respectiv de funcţionar public cu statut special.
(3)Funcţiile didactice pentru corpul instructorilor militari din unităţile de învăţământ preuniversitar din
sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, condiţiile care se cer pentru ocuparea
acestora, normele didactice, competenţele şi responsabilităţile se stabilesc prin instrucţiuni proprii.
Art. 38 Finanţarea învăţământului preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate
naţională este asigurată de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor,
Ministerul Justiţiei şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice şi
securităţii naţionale din fondurile alocate din bugetul de stat.
Art. 39 Certificatele de absolvire şi competenţe profesionale dau dreptul deţinătorilor legali, după
trecerea în rezervă, în condiţiile legii, să ocupe funcţii echivalente cu cele ale absolvenţilor instituţiilor
civile de învăţământ cu profil apropiat şi de acelaşi nivel.
Art. 40 Instituţiile de învăţământ preuniversitar din cadrul sistemului de apărare, ordine publică şi
securitate naţională, precum şi specializările/calificările profesionale din cadrul acestora se supun
mecanismelor de asigurare a calităţii, ca şi instituţiile de învăţământ civil.
Art. 41 Aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar, de ordine publică şi securitate
naţională se face prin ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii.
SECŢIUNEA 10: Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv

Art. 42 (1)Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv se organizează pentru elevii cu aptitudini în
aceste domenii.
(2)Unităţile în care se organizează învăţământul de artă şi învăţământul sportiv de stat se stabilesc de
către autorităţile administraţiei publice locale cu avizul conform al inspectoratelor şcolare, potrivit legii.
(3)În învăţământul de artă şi în învăţământul sportiv:
a)şcolarizarea se realizează, de regulă, începând cu învăţământul gimnazial;
b)elevii pot fi înscrişi numai pe baza testării aptitudinilor specifice;
c)planurile-cadru de învăţământ sunt adaptate specificului acestui învăţământ;
d)studiul disciplinelor de specialitate se realizează pe clase, pe grupe sau individual, potrivit criteriilor
stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
e)programele şcolare pentru învăţământul liceal de artă şi pentru învăţământul liceal sportiv respectă
obiectivele educaţionale stabilite pentru profilul respectiv.
(4)Pentru activitatea sportivă şi artistică de performanţă, la propunerea autorităţilor administraţiei
publice locale, a inspectoratelor şcolare, a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi/sau a
instituţiilor publice de cultură împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se
pot organiza cluburi şcolare şi unităţi de învăţământ preuniversitar de stat cu program sportiv sau de artă,
integrat ori suplimentar.
(5)Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv integrat se organizează în şcolile şi liceele cu program de
artă, respectiv sportiv, precum şi în clase cu program de artă sau sportiv, organizate în celelalte unităţi de
învăţământ primar, gimnazial şi liceal.
(6)Organizarea învăţământului de artă şi a învăţământului sportiv se face prin regulamente aprobate de
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
a se vedea Actul din Regulament din 2011, M.Of. 782 din 03-noi-2011 privind organizarea şi
funcţionarea învăţământului preuniversitar de artă
a se vedea Actul din Regulament din 2011, M.Of. 784 din 04-noi-2011 de organizare şi funcţionare a
unităţilor de învăţământ cu program sportiv integrat
unităţilor de învăţământ cu program sportiv suplimentar
(7)Unităţile de învăţământ cu program sportiv suplimentar, denumite cluburi sportive şcolare, se
constituie ca unităţi de învăţământ de nivel liceal, independente sau afiliate pe lângă alte unităţi de
învăţământ de acelaşi nivel.
(8)Pentru buna desfăşurare a activităţii, cluburile sportive şcolare beneficiază de baze sportive proprii şi
de acces în bazele sportive care aparţin celorlalte unităţi de învăţământ, cu acordul conducerilor acestor
unităţi de învăţământ.
(9)Elevii au acces liber în cluburile sportive, în palatele şi cluburile copiilor.
(10)Pentru buna desfăşurare a activităţilor artistice, unităţile de învăţământ gimnazial şi liceal
beneficiază de săli de repetiţie şi spectacol proprii sau de acces la sălile unităţilor de învăţământ de
acelaşi nivel, cu acordul conducerii acestora.
(11)Cluburile sportive şcolare pot să fie finanţate şi de autorităţile administraţiei publice locale.
(12)Toţi elevii cuprinşi în grupele de performanţă sunt înscrişi într-un Registru naţional al
performanţelor sportive, în baza reglementărilor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.
a se vedea Actul din Regulament din 2011, M.Of. 794 din 09-noi-2011 privind constituirea Registrului
naţional al performanţelor sportive
Art. 43 (1)Pentru sprijinirea activităţii sportive şi artistice de performanţă, Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează tabere sportive sau de creaţie artistică, concursuri
sportive sau artistice, campionate şcolare, precum şi festivaluri şi acordă burse şi alte forme de sprijin
material.
(2)Pentru activităţile sportive, în structura Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
funcţionează Federaţia Sportului Şcolar şi Universitar.
(3)Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi celelalte ministere interesate, Comitetul Olimpic şi
Sportiv Român, federaţiile sportive naţionale, autorităţile locale, precum şi instituţiile de cultură pot
sprijini financiar şi material activităţile de performanţă în domeniul artelor, respectiv al sportului.
(4)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului colaborează cu instituţii, cu organizaţii şi cu
alte persoane juridice, respectiv cu persoane fizice pentru asigurarea resurselor financiare şi materiale
necesare desfăşurării, în bune condiţii, a învăţământului de artă şi învăţământului sportiv integrat şi
suplimentar, precum şi a competiţiilor artistice şi sportive de nivel regional şi naţional.
SECŢIUNEA 11: Învăţământul postliceal

Art. 44 (1)Învăţământul postliceal se organizează pentru calificări profesionale înscrise în Registrul
naţional al calificărilor, stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate
prin hotărâre a Guvernului.
(2)Învăţământul postliceal face parte din învăţământul profesional şi tehnic şi este parţial subvenţionat
de stat.
(3)Învăţământul postliceal special face parte din învăţământul profesional şi tehnic şi este integral
subvenţionat de stat.
(4)Şcolile de maiştri sunt şcoli postliceale.
(5)Învăţământul postliceal are o durată de 1-3 ani, în funcţie de complexitatea calificării şi de numărul
de credite pentru educaţie şi formare profesională.
(6)Şcolarizarea în învăţământul postliceal de stat, organizat în conformitate cu prevederile prezentei legi,
se finanţează prin bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale, din sumele defalcate din
venituri ale bugetului de stat şi din venituri ale bugetelor locale. Şcolarizarea poate să fie finanţată şi de
către solicitanţi, persoane fizice sau juridice, prin contract încheiat cu unitatea de învăţământ care
asigură şcolarizarea. Statul susţine şi stimulează, inclusiv financiar, programe de studiu pentru
învăţământul postliceal, în parteneriat public-privat.
(7)Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin
excepţie, cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat finanţat integral de către solicitanţi,
persoane fizice sau juridice, se aprobă, prin decizie, de inspectoratul şcolar şi se comunică Ministerului
(8)Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea
de învăţământ, prin consultarea factorilor interesaţi.
compara cu Actul din Criterii din 2011
a se vedea Actul din Criterii din 2011, M.Of. 715 din 11-oct-2011 generale de admitere în învăţământul
postliceal
(9)Au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (8), absolvenţii de liceu, cu sau
fără diplomă de bacalaureat.
(91)Învăţământul postliceal se încheie cu examen de certificare a competenţelor profesionale. Modul de
organizare şi desfăşurare a examenului de certificare a competenţelor profesionale este reglementat de
Ministerul Educaţiei Naţionale prin metodologie specifică, elaborată cu consultarea factorilor interesaţi
şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(92)Candidaţii proveniţi din învăţământul postliceal de stat admişi pe locurile finanţate de la bugetul de
stat pot susţine examenul de certificare a calificării profesionale, fără taxă, de cel mult două ori.
Prezentările ulterioare la acest examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite la nivelul
centrului de examen, luând în considerare cheltuielile de examen per candidat.
(93)Absolvenţii învăţământului postliceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării
profesionale primesc certificat de calificare profesională, corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul
naţional al calificărilor şi Suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
(10)Creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi
recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor
senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă.
SECŢIUNEA 12: Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale

Art. 45 (1)Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în
limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii.
(2)În funcţie de necesităţile locale se organizează, la cererea părinţilor sau tutorilor legali şi în condiţiile
legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale.
(3)La toate formele de învăţământ în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în limbi de
circulaţie internaţională, se poate înscrie şi pregăti orice cetăţean român sau cetăţean din ţările Uniunii
Europene şi Confederaţia Elveţiană, indiferent de limba sa maternă şi de limba în care a studiat anterior.
(4)În cadrul unităţilor sau secţiilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în localitate, se
pot organiza clase liceale şi profesionale cu grupe de elevi de diferite profiluri, în condiţiile legii.
(5)Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale, cu mai multe unităţi de învăţământ cu predare în limbile
minorităţilor naţionale, funcţionează cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică, pentru fiecare
limbă maternă, indiferent de efectivul de elevi.
(6)În cazul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare
în municipiu, oraş sau comună, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi.
(7)Elevii care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăţa în limba lor maternă sunt
sprijiniţi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba maternă sau primesc
cazare şi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba maternă.
(8)Minorităţile naţionale au dreptul la reprezentare proporţională cu numărul de clase în organele de
conducere ale unităţilor de învăţământ, ale inspectoratelor şcolare sau ale instituţiilor echivalente, cu
respectarea criteriilor de competenţă profesională, potrivit legii.
(9)În unităţile şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale, unul dintre directori va fi un cadru
didactic din rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională.
(10)În unităţile conexe învăţământului preuniversitar din judeţele în care funcţionează forme de
învăţământ în limbile minorităţilor naţionale se asigură încadrarea cu specialişti şi din rândul
minorităţilor naţionale, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională.
(11)Cadrele didactice care predau la grupe sau clase cu predare integrală în limba minorităţilor naţionale
trebuie să facă dovada competenţei profesionale în limba minorităţii naţionale respective şi au dreptul la
pregătire şi perfecţionare în limba de predare, în ţară sau în străinătate. Fac excepţie de la necesitatea de
a face dovada competenţei profesionale în limba minorităţii naţionale respective cadrele didactice care
predau limba şi literatura română.
(12)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură materiale didactice specifice
disciplinelor predate în limba maternă.
(13)Pentru elevii aparţinând minorităţilor naţionale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului asigură manualele şcolare, care pot fi: manuale elaborate în limba de predare a minorităţilor
naţionale şi manuale traduse din limba română sau manuale de import, avizate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru titlurile needitate din cauza tirajului redus.
(14)În învăţământul în limbile minorităţilor naţionale, în comunicarea internă şi în comunicarea cu
părinţii elevilor şi ai preşcolarilor se poate folosi şi limba de predare.
(15)În învăţământul primar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, calificativele se comunică în
scris şi oral şi în limba de predare.
(16)În cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei din subordinea Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului va funcţiona şi o secţie de cercetare şi inovare pentru învăţământul cu predare în
limbile minorităţilor naţionale.
(17)În finanţarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor
naţionalei costul standard per elev şi per preşcolar se calculează după un coeficient mărit pe baza
factorilor de corecţie, luând în considerare predarea în limba minorităţii naţionale sau a limbii minorităţii
naţionale. În cazul acestor unităţi se are în vedere izolarea lingvistică, geografică şi numărul redus de
elevi şi preşcolari, precum şi elevii prevăzuţi la alin. (7). Acelaşi coeficient se aplică şi în cazul unităţilor
şcolare cu predare în limba română, în condiţii similare.
Art. 46 (1)În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate
disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română.
(2)Disciplina Limba şi literatura română se predă pe tot parcursul învăţământului preuniversitar după
programe şcolare şi manuale elaborate în mod special pentru minoritatea respectivă.
(3)Prin excepţie, în unităţile de învăţământ cu predare în limba unei minorităţi naţionalei ca urmare a
cererii părinţilor sau tutorilor legali, la solicitarea organizaţiei minorităţii naţionale reprezentate în
Parlamentul României sau, în cazul în care minoritatea respectivă nu are reprezentare parlamentară, la
solicitarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale, predarea disciplinei Limba şi literatura
română se face după manualele utilizate în unităţile de învăţământ cu predare în limba română.
(4)Testele la disciplina Limba şi literatura română se elaborează pe baza programei speciale.
(5)Testele de evaluare, subiectele de examen de orice tip din învăţământul preuniversitar şi lucrările
semestriale pentru elevii din învăţământul cu predare în limbile minorităţilor naţionale se elaborează pe
baza cerinţelor didactico-metodologice stabilite de Curriculumul naţional.
(6)În învăţământul preuniversitar, activitatea de predare şi de educare la Limba şi literatura maternă, la
istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective şi la Educaţia muzicală se realizează pe baza
programelor şi a metodologiilor specifice elaborate de colective de experţi cunoscători ai limbii şi ai
culturii minorităţii naţionale respective şi aprobate, potrivit legii.
(7)Elevilor aparţinând minorităţilor naţionale, care frecventează unităţi de învăţământ cu predare în
limba română sau în altă limbă decât cea maternă, li se asigură, la cerere, şi în condiţiile legii, ca
disciplină de studiu, limba şi literatura maternă, precum şi istoria şi tradiţiile minorităţii naţionale
respective, ca parte a trunchiului comun. Programele şi manualele disciplinei Istoria şi tradiţiile
minorităţii naţionale sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(8)În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, disciplinele
Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu
cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a
numelor proprii româneşti şi în limba română.
(9)În învăţământul gimnazial cu predare în limbile minorităţilor naţionale se introduce, ca disciplină de
studiu, Istoria şi tradiţiile minorităţilor naţionale respective, cu predare în limba maternă. Programele
şcolare şi manualele la această disciplină sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(10)În programele şi manualele de istorie se vor reflecta istoria ş| tradiţiile minorităţilor naţionale din
România.
(11)În învăţământul liceal şi postliceal, în care predarea se face în limba maternă pentru disciplinele,
respectiv modulele de pregătire de specialitate, se realizează însuşirea terminologiei de specialitate şi în
limba română.
(12)În învăţământul preuniversitar, probele de admitere şi probele examenelor de absolvire pot fi
susţinute în limba în care au fost studiate disciplinele respective, în condiţiile legii.
Art. 47 (1)Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale - comună, oraş, municipiu - unde funcţionează
mai multe unităţi şcolare cu predare în limba română cel puţin una dintre acestea are personalitate
juridică, indiferent de efectivul de elevi.
(2)Unităţile cu predare în limba română, de nivel gimnazial sau liceal, unice în municipiu, în oraş sau în
comună au personalitate juridică indiferent de efectivul de elevi.
SECŢIUNEA 13: Învăţământul special şi special integrat

Art. 48 (1)Învăţământul special şi special integrat, organizat pentru persoanele cu cerinţe educaţionale
speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale, stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului, se realizează pentru toate nivelurile de învăţământ, diferenţiat, în funcţie de tipul
şi gradul de deficienţă.
(2)Învăţământul special şi special integrat este gratuit şi este organizat, de regulă, ca învăţământ cu
frecvenţă. În funcţie de necesităţile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme, în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
(3)Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educaţionale şi de asistenţă, oferite
copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
Art. 49 (1)Învăţământul special se organizează, după caz, în unităţi de învăţământ special şi în unităţi de
învăţământ de masă.
(2)Învăţământul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau în grupe integrate în
clase de masă. Efectivele formaţiunilor de studiu din învăţământul special şi special integrat sunt
stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în funcţie de tipul şi gradul
deficienţei.
(3)Conţinuturile învăţământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi pregătirea şi
formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei copiilor cu cerinţe
educaţionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
(4)Durata şcolarizării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale poate fi mai mare decât cea precizată prin
prezenta lege şi se stabileşte, în funcţie de gradul şi tipul dizabilităţii, prin ordinal ministrului educaţiei,
învăţământului special şi special integrat
Art. 50 (1)Evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor,
a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către centrele judeţene de resurse
şi de asistenţă educaţională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului Bucureşti
de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare şi de
orientare şcolară şi profesională, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, acordându-se prioritate integrării în învăţământul de masă. CJRAE cuprind şi
centrele logopedice interşcolare.
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 45 din 19-ian-2012 privind evaluarea, asistenţa
psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu
cerinţe educaţionale speciale
(2)Stabilirea gradului de deficienţă al elevilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către
comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecţia copilului din cadrul
direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(3)Diagnosticarea abuzivă a copiilor pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă la
o categorie defavorizată, precum şi de orice alt criteriu, fapt ce determină includerea lor în clase cu
cerinţe educaţionale speciale, se sancţionează.
(4)Obţinerea unei calificări de către elevii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale se face în unităţi de
învăţământ special şi de masă, cu consultarea factorilor locali interesaţi.
(5)Elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale pot dobândi calificări profesionale corespunzătoare
tipului şi gradului de deficienţă.
Art. 51 (1)Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă,
beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz.
Organizarea serviciilor de sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se reglementează
prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 785 din 04-noi-2011 privind organizarea serviciilor
de sprijin educaţional pentru copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale integraţi în
învăţământul de masă
(2)Copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de
masă, inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând
în asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a
încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de
găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale din
cadrul direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
Art. 52 (1)Pentru copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de spitalizare
mai mari de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţii sanitare în care
aceştia sunt internaţi.
(2)Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt
nedeplasabili, se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3)Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către
inspectoratul şcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
compara cu Actul din Metodologie-Cadru din 2011
a se vedea Actul din Metodologie-Cadru din 2011, M.Of. 797 din 10-noi-2011 privind şcolarizarea la
domiciliu, respectiv înfiinţarea de grupe/clase în spitale
(4)Unităţile de învăţământ special pot beneficia de sprijinul instituţiilor de protecţie socială, al altor
organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, pentru
stimulare, compensare şi pentru reducerea gradului de dizabilitate.
Art. 53 Învăţământul special dispune de planuri de învăţământ, de programe şcolare, de programe de
asistenţă psihopedagogică, de manuale şi de metodologii didactice alternative, adaptate tipului şi
gradului de dizabilitate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 54 (1)În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială
spre şcoala de masă şi invers.
(2)Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către
părinţii copilului/tutorele legal instituit şi de către psihologul şcolar. Decizia de reorientare se ia de către
comisia de expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susţinătorului legal.
Art. 55 (1)Şcolarizarea minorilor şi a adulţilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru
minori şi tineri şi din penitenciarele pentru adulţi se realizează cu respectarea Curriculumului naţional.
Resursa umană necesară pentru şcolarizarea acestora este asigurată de către Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare.
(2)În vederea obţinerii unei calificări şi a integrării în viaţa activă a tinerilor cu cerinţe educaţionale
speciale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale, organizează ateliere protejate.
Art. 56 La absolvirea învăţământului special, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
colaborează cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi cu alte organisme guvernamentale sau
nonguvernamentale în vederea integrării în viaţa activă, potrivit calificării obţinute şi în condiţiile
prevăzute de legislaţia în vigoare.
SECŢIUNEA 14: Învăţământul pentru copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte

Art. 57 (1)Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte atât în unităţi de învăţământ, cât
şi în centre de excelenţă. Centrele de excelenţă sunt înfiinţate prin ordin al ministrului educaţiei,
(2)Coordonarea acţiunilor prevăzute la alin. (1) este asigurată de Centrul Naţional de Instruire
Diferenţiată, înfiinţat prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului.
(3)Resursele umane, curriculare, informaţionale, materiale şi financiare pentru susţinerea copiilor şi a
tinerilor capabili de performanţe înalte se asigură de unităţile de învăţământ şi de inspectoratele şcolare,
conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 775 din 02-noi-2011 de organizare şi funcţionare a
centrelor de excelenţă
(4)Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului organizează olimpiade şi concursuri, tabere de profil, simpozioane şi
alte activităţi specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material.
a se vedea Actul din Metodologie-Cadru din 2012, M.Of. 69 din 27-ian-2012 de organizare şi
desfăşurare a competiţiilor şcolare
a se vedea din Regulament din 2012, M.Of. 69 din 27-ian-2012 de organizare a activităţilor cuprinse în
calendarul activităţilor educative, şcolare şi extraşcolare
(5)Copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe
educative care le respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei. Aceste programe
sunt de aprofundare a învăţării, de grupare pe abilităţi, de îmbogăţire a curriculumului cu noi domenii,
de mentorat şi transfer de competenţă, de accelerare a promovării conform ritmului individual de
învăţare.
SECŢIUNEA 15: Programul "Şcoala după şcoală"

Art. 58 (1)Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, pot să îşi extindă activităţile
cu elevii după orele de curs, prin programe "Şcoala după şcoală".
(2)În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin programul "Şcoala după
şcoală", se oferă activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor
dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială. Acolo unde acest lucru
este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaţii nonguvernamentale cu competenţe în domeniu.
(3)Programele "Şcoala după şcoală" se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 738 din 20-oct-2011 de organizare a Programului
''Şcoala după şcoală''
(4)Statul poate finanţa programul "Şcoala după şcoală" pentru copiii şi elevii din grupurile
dezavantajate, potrivit legii.
SECŢIUNEA 16: Alternativele educaţionale

Art. 59 (1)În sistemul de învăţământ preuniversitar pot fi iniţiate şi organizate alternative educaţionale,
cu acordul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor regulamente
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
învăţământului preuniversitar alternativ
(2)Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educaţionale se fac potrivit legii.
(3)Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică şi funcţională, în
conformitate cu specificul alternativei.
(4)La toate formele de învăţământ alternativ în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau în
limbi de circulaţie internaţională, se poate înscrie şi pregăti orice cetăţean român.
(5)Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educaţionale au dreptul la
recunoaşterea de către inspectoratele şcolare judeţene şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului a pregătirii şi a perfecţionărilor realizate de organizaţiile, asociaţiile, federaţiile care
gestionează dezvoltarea alternativei respective la nivel naţional.
SECŢIUNEA 17: Învăţământul particular şi confesional

Art. 60 (1)Învăţământul particular şi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unităţi
de învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile şi formele, conform legislaţiei în vigoare.
(2)Criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de
învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le
îndeplinească unităţile de învăţământ de stat.
(3)Unităţile particulare de învăţământ sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de vedere
organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de
Constituţie.
(4)Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ
preuniversitar particular şi confesional sunt realizate de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în
învăţământul Preuniversitar, conform legislaţiei în vigoare.
(5)Unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional acreditate sunt sprijinite de stat,
condiţiile fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6)Statul sprijină şi coordonează învăţământul particular şi confesional, în condiţiile legii, respectând în
întregime drepturile acestuia.
(7)Directorii unităţilor de învăţământ particular sunt numiţi de conducerea persoanei juridice fondatoare,
cu respectarea criteriilor de competenţă. Actul de numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului şcolar pe
raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă.
CAPITOLUL III: Reţeaua şcolară

Art. 61 (1)Reţeaua şcolară este formată din totalitatea unităţilor de învăţământ acreditate, respectiv
autorizate provizoriu.
(2)Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ de stat şi particular preuniversitar se organizează de către
autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Pentru
învăţământul special liceal şi special postliceal, reţeaua şcolară se organizează de către consiliul
judeţean, respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu consultarea
partenerilor sociali şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3)În cadrul reţelei şcolare se pot înfiinţa şi pot funcţiona, conform legii, grupe/clase în alternative
educaţionale integrate în unităţi şcolare de stat sau particulare.
(4)Persoanele juridice şi fizice pot înfiinţa, conform legii, unităţi de educaţie timpurie şi de învăţământ
primar, gimnazial, liceal şi postliceal.
(5)Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ se dă publicităţii la începutul fiecărui an, pentru anul şcolar
următor. Cifra de şcolarizare pentru învăţământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel
puţin 6 luni înainte de începerea anului şcolar.
(6)În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar de stat se pot înfiinţa şi pot funcţiona,
conform legii, unităţi de învăţământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unităţi
de învăţământ de stat şi particulare acreditate, între acestea şi operatori economici, precum şi între
instituţii din ţară şi străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.
(7)Unităţile de învăţământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră şi profil sunt supuse
acreditării şi evaluării periodice, conform legii.
(8)Pentru a asigura calitatea învăţământului, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale sau
din proprie iniţiativă, inspectoratele şcolare pot solicita Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului ridicarea acreditării/autorizării unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau a unei
structuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale. În situaţia în care Agenţia Română pentru
Asigurarea Calităţii în învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, retrage
acreditarea/autorizaţia de funcţionare, pentru neîndeplinirea condiţiilor legale, unei unităţi de
învăţământ, aceasta îşi încetează activitatea. Autorităţile administraţiei publice locale realizează alocarea
elevilor altor unităţi şcolare, cu respectarea interesului copiilor şi asigurarea logisticii necesare.
compara cu Actul din Procedura din 2011
a se vedea Actul din Procedura din 2011, M.Of. 922 din 27-dec-2011 de atribuire a denumirilor
unităţilor de învăţământ din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar
Art. 62 (1)În vederea asigurării calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de
învăţământ şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea consorţiilor şcolare.
(2)Consorţiile şcolare sunt parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ, care asigură:
a)mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;
b)utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorţiu;
c)lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării şi
evaluării acestora.
(3)Cadrul general pentru înfiinţarea, desfiinţarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare se va reglementa
prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
compara cu Actul din Regulament-Cadru din 2011
a se vedea Actul din Regulament-Cadru din 2011, M.Of. 733 din 19-oct-2011 pentru organizarea şi
funcţionarea consorţiilor şcolare
Art. 63 (1)În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu,
după cum urmează:
a)educaţia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9;
b)învăţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult
de 20;
c)învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de 25;
d)învăţământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de
30;
e)învăţământul liceal şi profesional: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu
mai mult de 30;
f)învăţământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult de
30;
g)învăţământul special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: grupa care cuprinde în medie
10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12;
h)învăţământul special pentru elevi cu deficienţe grave: grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu mai
puţin de 4 şi nu mai mult de 6.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în localităţile în care există cerere pentru forma de
învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de studiu pot fi mai
mici decât minimul prevăzut de prezenta lege. Decizia privind înfiinţarea şi funcţionarea acestor
formaţiuni de studiu aparţine Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu consultarea
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ respective.
(3)În situaţii excepţionale, formaţiunile de preşcolari din grupa mare sau de elevi pot funcţiona sub
efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului
şcolar, pe baza unei justificări corespunzătoare, ţinând seama de încadrarea în costul standard per elev şi
în numărul maxim de posturi aprobat pentru învăţământul preuniversitar la nivelul judeţului, respectiv al
municipiului Bucureşti.
CAPITOLUL IV: Curriculumul învăţământului preuniversitar
Art. 64 (1)În învăţământul preuniversitar se aplică Curriculumul naţional elaborat în conformitate cu

nevoile specifice dezvoltării personale şi cu nevoile pieţei forţei de muncă şi ale fiecărei comunităţi, în
baza principiului subsidiarităţii.
(2)Curriculumul naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al
programelor şcolare din învăţământul preuniversitar.
Art. 65 (1)Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv modulele
de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora.
(2)Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii,
iar curriculumul la decizia şcolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire
opţionale.
(3)Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire din
planul de învăţământ, finalităţile urmărite şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic,
experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora.
(4)Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de
pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituţiile şi organismele
abilitate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al
(5)Curriculumul la decizia şcolii se constituie atât din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivel
naţional, regional şi local, cât şi din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivelul unităţii de
învăţământ. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma consultării elevilor, părinţilor şi
pe baza resurselor disponibile, stabileşte curriculumul la decizia şcolii.
(6)Programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire opţionale
se elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului
consultativ al elevilor, structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale şi,
după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a
elevilor. Programele şcolare sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
(7)În cazul alternativelor educaţionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate, în proiect,
de reprezentanţi ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(8)În învăţământul particular şi confesional se utilizează planurile-cadru de învăţământ şi programele
şcolare pentru Curriculumul naţional aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
sau planurile şi programele de învăţământ similare ori alternative învăţământului de stat, aprobate de
(9)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul teologic şi confesional se
elaborează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu fiecare cult
în parte, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(10)Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul militar se elaborează de către Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, şi sunt
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 66 (1)Numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire este stabilit prin
planurile-cadru de învăţământ şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată
de cadrul didactic, a conţinuturilor predate.
(2)În cadrul Curriculumului naţional, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor opţionale se
stabileşte prin planurile-cadru, astfel încât să fie respectate atât principiul asigurării egalităţii de şanse şi
al echităţii, cât şi principiul relevanţei şi al descentralizării.
(3)Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi
evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu
respectiv, În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide
dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare
remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe
superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.
Art. 67 (1)Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică, cognitivă,
emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficienţe de dezvoltare.
(2)CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie, menite să
realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea şi asistenţa precoce corespunzătoare a
celor cu cerinţe educaţionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale.
Art. 68 (1)Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de
competenţe-cheie care determină profilul de formare a elevului:
a)competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale;
b)competenţe de comunicare în limbi străine;
c)competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
d)competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere;
e)competenţe sociale şi civice;
f)competenţe antreprenoriale;
g)competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
h)competenţa de a învăţa să înveţi.
(2)Educaţia fizică şi sportul în învăţământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al planurilor
de învăţământ.
(3)Disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicării constituie o disciplină opţională pentru elevii din
clasele I-IV şi este disciplină obligatorie în învăţământul gimnazial şi liceal.
(4)Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă a
limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând
totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie.
(5)Învăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor-cheie şi formarea
competenţelor specifice în funcţie de filieră, profil, specializare sau calificare.
Art. 69 (1)În unităţile de învăţământ de stat sau particulare se utilizează manuale şcolare şi alte auxiliare
didactice aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
reglementează elaborarea de manuale şcolare alternative.
(3)Cadrele didactice selectează şi le recomandă elevilor, în baza libertăţii iniţiativei profesionale, acele
manuale şcolare din lista celor aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului care
vor fi utilizate în procesul didactic.
(4)Elevii şi profesorii din învăţământul de stat şi din învăţământul obligatoriu particular
acreditat/autorizat beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât
şi pentru cel în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.
(5)Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conţinut, sunt în
conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă,
în baza libertăţii iniţiativei profesionale, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional.
Art. 70 (1)Bibliotecile şcolare şi centrele de documentare şi informare se organizează şi funcţionează pe
baza unui regulament elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
a se vedea Actul din Regulament din 2011, M.Of. 757 din 27-oct-2011 de organizare şi funcţionare a
bibliotecilor şcolare şi a centrelor de documentare şi informare
(2)Se înfiinţează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma şcolară de e-learning, care includ programe
şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele din programele şcolare, ghiduri metodologice, exemple de
probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi
drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului obţinând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile
permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor.
(3)Unităţile de învăţământ utilizează platforma şcolară de învăţare pentru a acorda asistenţă elevilor în
timpul sau în afara programului şcolar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot
frecventa şcoala.
(4)Înfiinţarea, gestiunea şi îmbogăţirea permanentă a Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei şcolare
de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
CAPITOLUL V: Evaluarea rezultatelor învăţării
SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale privind evaluarea

Art. 71 (1)Scopul evaluării este acela de a orienta şi de a optimiza învăţarea.
(2)Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină,
domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire.
(3)Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin
note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar, sau prin punctaje,
în mod similar testelor internaţionale.
(31)Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.
(4)Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se
realizează prin inspecţia şcolară.
(5)Notarea elevilor fără utilizarea şi respectarea standardelor naţionale şi a metodologiilor de evaluare
constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor prezentei legi.
Art. 72 (1)Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza planurilor
individuale de învăţare. În acest scop se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie
orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă.
(2)Un elev cu deficienţe de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaţie remedială.
Art. 73 (1)Portofoliul educaţional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor înscrisuri
obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în diferite
contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale,
nonformale şi informale.
(2)Portofoliul educaţional este elementul central al evaluării învăţării. Utilizarea lui debutează începând
cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educaţională a elevului.
SECŢIUNEA 2: Structura şi caracteristicile evaluărilor

Art. 74 (1)La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării
fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi
atitudinilor de învăţare.
(2)La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale:
scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate
de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor
şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.
compara cu Art. 5 din anexa 1 din Ordinul 3753/2011
a se vedea Art. 5 din anexa 1 din Ordinul 3753/2011, M.Of. 104 din 09-feb-2011 privind aprobarea unor
măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ
(3)La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin
eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după
modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.
(4)La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe
transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde
limba româna şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor
naţionale, şi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor
individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu.
Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt
trecute în portofoliul educaţional al elevului.
(5)La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se
realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor absolvenţilor. Rezultatele evaluării se exprimă
printr-un punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:
a)o probă scrisă la limba şi literatura română;
b)o probă scrisă la limba maternă;
c)o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe;
d)o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională;
e)o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului;
f)o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.
(6)Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.
Art. 75 (1)Absolvenţii învăţământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire, parte a portofoliului
educaţional, şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional.
(2)Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal sau în învăţământul
profesional este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională.
Numărul de locuri alocate clasei a IX-a din învăţământul liceal şi profesional este cel puţin egal cu cel al
absolvenţilor clasei a VIII-a.
Art. 76 (1)După absolvirea gimnaziului, elevii urmează liceul sau şcoala profesională.
(2)Admiterea la liceu sau la şcoală profesională se realizează după următoarea procedură:
a)în cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ,
admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaţional al elevului;
b)În cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de
învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului,
media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de
la sfârşitul clasei a VIII-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea
de învăţământ.
(3)În cazul mediilor egale, diferenţierea se face pe baza portofoliului educaţional al elevului.
(4)Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a IX-a este elaborată de
Ministerul Educaţiei Naţionale şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la
începutul clasei a VIII-a. Unităţile de învăţământ au obligaţia de a anunţa public disciplina sau
disciplinele la care se susţine proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia,
precum şi modul de utilizare a portofoliului educaţional, până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-
a. Proba suplimentară de admitere se va susţine la cel mult două discipline.
Art. 77 (1)Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a
portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în
condiţiile legii, în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat.
(2)Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susţine examenul naţional de bacalaureat.
(3)Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat
dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile
legii.
(4)Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:
- proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
- proba B de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii
care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
- proba C de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe
parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă
corespunzător Cadrului european comun de referinţă pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul
învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor
lingvistice în limbi străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste
examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului;
- proba D de evaluare a competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de
competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe
parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea
competenţelor digitale au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste
examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului;
- proba E scrisă de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal, după cum
urmează:
a)probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile
şi specializările;
b)probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile
şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
c)două probe scrise, diferenţiate după cum urmează:
1.pentru profilul real din filiera teoretică:
(i)matematică;
(ii)probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie;
2.pentru profilul umanist din filiera teoretică:
(i)o limbă de circulaţie internaţională;
(ii)probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socioumane;
3.pentru filiera tehnologică:
(i)probă scrisă disciplinară specifică profilului;
(ii)probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;
4.pentru filiera vocaţională:
(i)probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;
(ii)probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
(5)Conţinuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului şi se dau publicităţii elevilor la începutul primei clase de liceu, în condiţiile legii. Calendarul,
metodologia, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, la
începutul ultimei clase de liceu.
(6)Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare
a calificării, separat de examenul de bacalaureat. Conţinutul, calendarul şi modul de organizare ale
examenului de certificare a calificării se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu.
(7)Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării
primesc certificat de calificare corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor şi
suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
(8)Eliberarea certificatului de calificare nu este condiţionată de promovarea examenului de bacalaureat.
Art. 78 (1)Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii învăţământului
secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)au susţinut probele A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4);
b)au susţinut probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre
acestea;
c)au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la probele scrise E
prevăzute la art. 77 alin. (4) cel puţin egală cu 6.
(2)În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de
bacalaureat.
(3)Absolvenţilor de liceu care au susţinut evaluările A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4) li se
eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă
digitală. Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise E prevăzute la
art. 77 alin. (4).
(4)În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile următoare,
la cerere, rezultatele la evaluările A, B, C şi D susţinute conform prevederilor art. 77 alin. (4), respectiv
rezultatele la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel puţin nota 5.
(5)În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat.
(6)Candidaţii proveniţi din învăţământul preuniversitar pot susţine examenul naţional de bacalaureat şi
examenul de certificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste
examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
(7)Evaluările A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4) se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii
de învăţământ, în timpul anului şcolar, pe parcursul semestrului al II-lea, în faţa unei comisii prezidate
de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile
stabilite prin metodologie specifică.
(8)Probele scrise E la examenul naţional de bacalaureat, prevăzute la art. 77 alin. (4), se susţin după
încheierea cursurilor, în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar.
(9)Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un preşedinte, numit prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul ştiinţific de
doctor, sau de un cadru didactic din învăţământul liceal, având gradul didactic I şi performanţe
profesionale deosebite, dintr-o unitate de învăţământ situată în alt judeţ decât cel în care se află unitatea
de învăţământ din care provin elevii care susţin probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat.
(10)Comisia prevăzută la alin. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte unităţi de învăţământ
decât cele din care provin elevii care susţin probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat.
(11)Rezultatele examenului naţional de bacalaureat se fac publice prin afişare.
CAPITOLUL VI: Resursa umană
SECŢIUNEA 1: Beneficiarii educaţiei

Art. 79 (1)Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii.
(2)Beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar sunt familiile antepreşcolarilor, ale
preşcolarilor şi ale elevilor.
(3)Comunitatea locală şi societatea, în general, sunt beneficiari terţiari ai învăţământului preuniversitar.
Art. 80 (1)Învăţământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate prin
consultarea reprezentanţilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Naţional al Elevilor sau a altor
asociaţii reprezentative ale elevilor, şi prin consultarea obligatorie a reprezentanţilor beneficiarilor
secundari şi terţiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinţilor, a reprezentanţilor
mediului de afaceri, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a societăţii civile.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Consiliul Naţional al Elevilor
şi organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale reprezentative, elaborează un statut în care sunt
prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului. În baza acestui statut, fiecare unitate de învăţământ îşi elaborează regulamentul
şcolar propriu.
Art. 81 (1)Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar au drepturi egale la
educaţie, prin activităţi extraşcolare organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(2)Activităţile extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, în cluburi, în
palate ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement sau în alte unităţi
acreditate în acest sens.
(3)Organizarea, acreditarea, controlul şi competenţele unităţilor care oferă educaţie extraşcolară se
stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
unităţilor care oferă activitate extraşcolară
Art. 82 (1)Elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat pot beneficia de
burse de performanţă, de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social.
(2)Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi
numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului
judeţean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(3)Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanţă, de merit, a burselor de studiu şi a
celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ, în
limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităţilor şcolare.
(4)Elevii pot beneficia şi de burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte
persoane juridice sau fizice, precum şi de credite pentru studiu acordate de bănci, în condiţiile legii.
(5)Elevii şi cursanţii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit prevederilor
legale.
(6)Elevii etnici români cu domiciliul stabil în străinătate beneficiază de burse, potrivit prevederilor
prezentei legi.
Art. 83 (1)Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile şcolare de stat şi particulare
autorizate/acreditate beneficiază de asistenţă medicală, psihologică şi logopedică gratuită, în cabinete
medicale, psihologice şi logopedice şcolare ori în unităţi medicale de stat.
(2)La începutul fiecărui an şcolar se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor, pe baza unei
metodologii comune elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de
Ministerul Sănătăţii.
(3)Autorizarea sanitară necesară funcţionării unităţilor de învăţământ de stat se obţine fără taxe.
Art. 84 (1)Elevii din învăţământul obligatoriu, profesional şi liceal acreditat/autorizat beneficiază de tarif
redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru
transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic.
(2)Elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o măsură de
protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutela beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile de
transport prevăzute la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic.
(3)Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport
din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin unităţile de învăţământ la
care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce
reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.
(4)Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de
teatru, de operă, de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice.
(5)Elevii etnici români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la
toate manifestările prevăzute la alin. (4).
Art. 85 (1)În situaţii justificate, elevilor din învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate
decât aceea de domiciliu, li se asigură, după caz, servicii de transport, de masă şi de internat, de către
autorităţile administraţiei publice locale din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici,
al colectivităţilor locale, al societăţilor de binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice.
(2)Statul subvenţionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din grupuri
socioeconomice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează învăţământul profesional, inclusiv
pentru perioada stagiilor de pregătire practică. Modalitatea de subvenţionare şi criteriile de acordare a
subvenţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Art. 86 (1)Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, în momentul înscrierii antepreşcolarilor, respectiv
a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educaţional, în care sunt înscrise
drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor. Contractul educaţional-tip este aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi este particularizat, la nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie.
(2)Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de către unitatea de învăţământ este
sancţionată de inspectoratul şcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al
(3)Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada
învăţământului obligatoriu.
(4)Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii, cauzate de
elev.
Art. 87 Unităţile de învăţământ pot primi donaţii din ţară şi din străinătate, potrivit reglementarilor
legale, dacă servesc politicii educaţionale a sistemului naţional de învăţământ şi dacă nu sunt contrare
intereselor statului român şi legislaţiei în vigoare.
SECŢIUNEA 2: Personalul din învăţământul preuniversitar

Art. 88 (1)Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic, personal didactic
auxiliar şi personal administrativ sau nedidactic.
(2)În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal didactic asociat.
(3)Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi.
(4)Personalul administrativ îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 89 În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice vacante şi rezervate se
ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei
metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 90 (1)Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate
prezenta orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2)Angajarea personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face prin
încheierea contractului individual de muncă de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de
administraţie.
Art. 91 (1)Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi
administrative dintr-o unitate de învăţământ sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al
unităţii de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului.
(2)Angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar şi
administrativ în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu
aprobarea consiliului de administraţie.
Art. 92 (1)La nivelul fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar se realizează anual
evaluarea activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
a se vedea din Metodologie din 2011, M.Of. 824 bis din 22-noi-2011 DE EVALUARE ANUALĂ A
ACTIVITĂŢII PERSONALULUI DIDACTIC ŞI DIDACTIC AUXILIAR
(2)Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administraţie privind acordarea calificativului
anual şi a gradaţiei de merit.
(3)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului dezvoltă programul naţional de stimulare a
excelenţei didactice, finanţat din propriul buget, din care se premiază excelenţa didactică.
(4)Metodologia de acordare a gradaţiei de merit şi a implementării programului naţional de stimulare a
excelenţei didactice se elaborează de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(5)Salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar din unităţile de învăţământ de stat se face
şi în funcţie de performanţele profesionale, conform legii.
(6)Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea
personalului didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea
persoanei juridice finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii
şcolare.
(7)Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti realizează auditarea
periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la cunoştinţa
celor în cauză, consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Art. 93 Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară şi
disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de
administraţie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile
conform hotărârilor consiliului de administraţie. Angajatorul este unitatea de învăţământ.
CAPITOLUL VII: Conducerea sistemului şi a unităţilor de învăţământ

Art. 94 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ca organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, elaborează şi implementează politica naţională în domeniul
învăţământului preuniversitar. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are drept de
iniţiativă şi de execuţie în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educaţiei.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului exercită, în domeniul învăţământului
preuniversitar, următoarele atribuţii:
a)elaborează, aplică, monitorizează şi evaluează politicile educaţionale naţionale;
b)monitorizează activitatea de evaluare externă;
c)coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ;
d)avizează structura reţelei învăţământului preuniversitar şi înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele
de şcolarizare, pe baza propunerilor unităţilor de învăţământ, a autorităţilor administraţiei publice locale,
a operatorilor economici, având în vedere recomandările studiilor de prognoză, centralizate, avizate şi
transmise de către inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti;
e)coordonează elaborarea şi aprobă Curriculumul naţional şi sistemul naţional de evaluare, asigură şi
supraveghează respectarea acestora;
f)evaluează, aprobă şi achiziţionează manualele şcolare şi asigură finanţarea conform legii;
g)aprobă, conform legii, regulamentele de organizare şi de funcţionare a unităţilor subordonate şi a
unităţilor conexe;
h)elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învăţământului;
i)asigură omologarea mijloacelor de învăţământ;
j)asigură cadrul organizatoric pentru selecţionarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini
deosebite;
k)asigură şcolarizarea specializată şi asistenţa psihopedagogică adecvată a copiilor şi tinerilor cu
dizabilităţi sau cu cerinţe educaţionale speciale;
l)analizează modul în care se asigură protecţia socială în învăţământ şi propune Guvernului şi
autorităţilor administraţiei publice locale abilitate măsuri corespunzătoare;
m)coordonează, monitorizează şi controlează perfecţionarea şi formarea iniţială şi continuă a
personalului didactic pentru politicile de interes naţional;
n)elaborează politicile naţionale în domeniul resurselor umane;
o)răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ pe baza standardelor naţionale;
p)elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state şi cu organismele
internaţionale specializate în domeniul învăţământului, formării profesionale şi al cercetării ştiinţifice;
q)stabileşte modalităţile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor şi a
titlurilor ştiinţifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, încasează taxe, în lei şi în valută,
pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de recunoaşterea actelor de studii, conform legii;
r)stabileşte structura anului şcolar;
s)elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor
educaţionale naţionale;
a se vedea Actul din Regulament din 2011, M.Of. 746 din 24-oct-2011 de inspecţie a unităţilor de
învăţământ preuniversitar
t)construieşte şi asigură funcţionarea optimă a Platformei şcolare de e-learning, precum şi a Bibliotecii
Şcolare Virtuale;
u)elaborează norme specifice pentru construcţiile şcolare şi pentru dotarea acestora;
v)dă publicităţii şi prezintă anual Parlamentului raportul privind starea învăţământului preuniversitar în
România;
w)coordonează colectarea şi asigură analiza şi interpretarea datelor statistice pentru sistemul naţional de
indicatori privind educaţia.
(3)În realizarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiinţează,
organizează şi finanţează comisii şi consilii naţionale. Organizarea şi funcţionarea acestora sunt stabilite
prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. De asemenea, Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului propune Guvernului înfiinţarea de agenţii.
Art. 95 (1)Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sunt servicii
publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu personalitate
juridică, având în principal următoarele atribuţii:
a)aplică politicile şi strategiile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului la nivel
judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
b)controlează aplicarea legislaţiei şi monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare şi
respectarea standardelor naţionale/indicatorilor de performanţă, prin inspecţia şcolară;
c)controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor şi instituţiilor de
învăţământ;
d)asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor şi monitorizează
participarea la cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu;
e)coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale şi concursurile şcolare la nivelul unităţilor de
învăţământ din judeţ şi, respectiv, din municipiul Bucureşti;
f)monitorizează implementarea programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului pe aria judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi a proiectelor
derulate de unităţile şcolare şi cele conexe în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul
educaţiei şi tineretului;
g)mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea administraţiei publice locale şi unităţile de
învăţământ;
h)coordonează şi controlează activităţile unităţilor conexe ale Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului din aria judeţului/municipiului Bucureşti;
i)prezintă un raport anual privind starea învăţământului pe teritoriul judeţului, respectiv al municipiului
Bucureşti. Acest raport se face public;
j)aprobă, la propunerea consiliului local sau a consiliilor judeţene, înfiinţarea unităţilor pentru educaţie
timpurie, învăţământ primar şi gimnazial;
k)aplică politicile educaţionale naţionale la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
l)acordă consiliere şi asistenţă unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane şi a
posturilor didactice la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
m)monitorizează activităţile de constituire, de vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unităţile
de învăţământ;
n)gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităţile de învăţământ,
precum şi întreaga bază de date a educaţiei;
o)înaintează spre avizare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului reţeaua şcolară din
raza lor teritorială propusă de autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu politica
educaţională, a documentelor strategice privind dezvoltarea economică şi socială la nivel regional,
judeţean şi local, după consultarea unităţilor de învăţământ, a operatorilor economici şi a partenerilor
sociali interesaţi;
p)realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar;
q)asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia.
(2)Structura inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului
Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Funcţionarea acestora
se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat şi aprobat de consiliul de administraţie, conform
regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
compara cu Actul din Regulament-Cadru din 2011
a se vedea Actul din Regulament-Cadru din 2011, M.Of. 738 din 20-oct-2011 de organizare şi
funcţionare a inspectoratelor şcolare
(4)În structura inspectoratelor şcolare din judeţele cu învăţământ şi în limbile minorităţilor naţionale
sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest tip de învăţământ. Aceşti inspectori şcolari sunt numiţi
respectând procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(5)În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi
tinerilor proveniţi din medii socioeconomice dezavantajate.
SECŢIUNEA 2: Conducerea unităţilor de învăţământ

Art. 96 (1)Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de
administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea atribuţiilor ce le revin,
consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu
autorităţile administraţiei publice locale.
(2)În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit
din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
a)în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de
administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv
directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului
local. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi
primar;
b)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre
didactice, un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai
părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota
aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
c)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre
didactice, un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai
părinţilor. Directorul şi directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota
aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă.
(3)Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele consiliului
de administraţie participă, de regulă, un lider de sindicat şi un reprezentant al elevilor, cu statut de
observatori.
(4)După constituirea consiliului de administraţie, membrii acestuia aleg un preşedinte de şedinţă din
rândul cadrelor didactice, prin hotărâre adoptată cu votul secret al majorităţii. Preşedintele de şedinţă
este ales pentru o perioadă de cel mult un an, conduce şedinţele consiliului de administraţie şi semnează
hotărârile adoptate în această perioadă.
(5)În învăţământul particular şi confesional, în componenţa consiliului de administraţie sunt incluşi
reprezentanţi ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana
desemnată de fondatori. În unităţile pentru învăţământul general obligatoriu, consiliul de administraţie
cuprinde şi un reprezentant al consiliului local.
(6)Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea directorului
sau a două treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare şi de funcţionare a consiliului de
administraţie este stabilită prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(7)Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:
a)adoptă proiectul de buget şi avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ;
b)aprobă planul de dezvoltare instituţională elaborat de directorul unităţii de învăţământ;
c)aprobă curriculumul la decizia şcolii, la propunerea consiliului profesoral;
d)stabileşte poziţia şcolii în relaţiile cu terţi;
e)organizează concursul de ocupare a funcţiilor de director şi de director adjunct;
f)aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal
nedidactic;
g)aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;
h)sancţionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;
i)aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor;
j)aprobă orarul unităţii de învăţământ;
k)îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături de director;
l)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin ordine şi metodologii ale ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului, respectiv ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(8)Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi, mai puţin cele
prevăzute la art. 93. Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, cum ar fi
procedurile pentru ocuparea posturilor, a funcţiilor de conducere, acordarea gradaţiei de merit,
restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin
vot secret. Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese nu participă la vot.
(9)Deciziile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau cu majoritatea din totalul
membrilor consiliului de administraţie.
Art. 97 (1)Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. În cazul unităţilor de
învăţământ cu predare integrală în limbile minorităţilor naţionale, directorul are obligaţia cunoaşterii
limbii respective. În cazul unităţilor de învăţământ cu secţii de predare în limbile minorităţilor naţionale,
unul dintre directori are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se
face cu consultarea organizaţiei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau,
dacă minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităţilor
naţionale.
(2)Directorul unităţii de învăţământ de stat are următoarele atribuţii:
a)este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
b)este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ;
c)îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de
învăţământ pe care o conduce;
d)propune spre aprobare consiliului de administraţie regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii
de învăţământ;
e)propune spre aprobare consiliului de administraţie proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;
f)răspunde de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de
muncă ale personalului din unitatea de învăţământ;
g)îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie, conform legii;
h)prezintă anual un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea sau în instituţia pe care o conduce.
Raportul este prezentat în faţa comitetului de părinţi şi este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei
publice locale şi a inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
i)coordonează colectarea şi transmite inspectoratului şcolar datele statistice pentru sistemul naţional de
indicatori privind educaţia.
(3)Structurile şi funcţiile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular şi confesional, atribuţiile,
modul de constituire, precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare şi
funcţionare a acestora, în concordanţă cu prevederile legale.
(4)Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional exercită conducerea executivă, în strictă
conformitate cu responsabilităţile şi atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ şi cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi
funcţionare a acesteia.
Art. 98 (1)Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ este format din totalitatea cadrelor didactice din
unitatea şcolară cu personalitate juridică, este prezidat de către director şi se întruneşte lunar sau ori de
câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii
personalului didactic.
(2)Atribuţiile consiliului profesoral sunt următoarele:
a)gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
b)stabileşte Codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia;
c)validează fişele de autoevaluare ale personalului angajat al unităţii de învăţământ, în baza cărora se
stabileşte calificativul anual;
d)propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;
e)propune consiliului de administraţie curriculumul la dispoziţia şcolii;
f)propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului de "profesorul anului" personalului
cu rezultate deosebite la catedră;
g)aprobă sancţionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
h)propune consiliului de administraţie iniţierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu
performanţe slabe sau pentru încălcări ale eticii profesionale;
i)propune consiliului de administraţie programele de formare şi dezvoltare profesională continuă a
cadrelor didactice;
j)alege cadrele didactice membre ale consiliului de administraţie;
k)îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.
SECŢIUNEA 3: Unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar

Art. 99 (1)Unităţile conexe ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sunt: Institutul
de Ştiinţe ale Educaţiei, casele corpului didactic, centrele atestate de formare continuă în limbile
minorităţilor naţionale, Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată, Unitatea pentru Finanţarea
învăţământului Preuniversitar, palatele şi cluburile copiilor.
(2)Unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar sunt: centrul judeţean de resurse şi asistenţă
educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională.
(3)În fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti funcţionează casa corpului didactic, denumită în continuare
CCD, cu personalitate juridică, coordonată metodologic de inspectoratul şcolar. Structura şi atribuţiile
CCD se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
casei corpului didactic
(4)Centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi
Asistenţă Educaţională sunt unităţi specializate ale învăţământului preuniversitar, cu personalitate
juridică, coordonate metodologic de inspectoratul şcolar.
(5)Finanţarea centrului judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrului Municipiului Bucureşti de
Resurse şi Asistenţă Educaţională se asigură de la bugetul consiliului judeţean.
(6)Centrul judeţean de resurse şi asistenţă educaţională/Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi
Asistenţă Educaţională organizează, coordonează metodologic, monitorizează şi evaluează, după caz, la
nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, următoarele activităţi şi servicii educaţionale:
a)servicii de asistenţă psihopedagogică/psihologică, furnizate prin centrele judeţene şi prin cabinetele de
asistenţă psihopedagogică/psihologică;
b)servicii de terapii logopedice, furnizate prin centrele şi prin cabinetele logopedice interşcolare;
c)servicii de evaluare, de orientare şcolară şi profesională;
d)servicii de mediere şcolară, furnizate de mediatorii şcolari;
e)servicii de consultanţă pentru educaţie incluzivă, furnizate de centrele şcolare de educaţie incluzivă.
(7)Structura, organizarea şi funcţionarea centrului judeţean de resurse şi de asistenţă educaţională se
stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
a se vedea Actul din Regulament din 2011, M.Of. 759 din 27-oct-2011 privind organizarea şi
funcţionarea centrelor judeţene/al municipiului Bucureşti de resurse şi asistenţă educaţională
(8)Centrul Naţional de Instruire Diferenţiată se organizează şi funcţionează conform metodologiei
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în 12 luni de la intrarea în vigoare
a prezentei legi.
(9)Unitatea pentru Finanţarea învăţământului Preuniversitar se organizează în subordinea Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Atribuţiile, structura, organizarea şi funcţionarea Unităţii
pentru Finanţarea învăţământului Preuniversitar se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei,
Unităţii pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar
Art. 100 (1)Palatele şi cluburile copiilor sunt unităţi de învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Palatele
copiilor au şi rol metodologic.
(2)Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti este subordonat Ministerului Educaţiei, Cercetării,
(3)Palatele şi cluburile copiilor sunt în subordinea inspectoratelor şcolare.
(4)Organizarea şi competenţele palatelor şi cluburilor copiilor se stabilesc prin regulament aprobat prin
CAPITOLUL VIII: Finanţarea şi baza materială a învăţământului preuniversitar

Art. 101(1)Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea
complementară şi finanţarea suplimentară.
(2)Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar,
gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii din
învăţământul postliceal special de stat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per
elev/preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
_________________
Prevederile art. 101 alin. (2) referitoare la finanţarea de bază pentru învăţământul preuniversitar
particular şi confesional acreditat se prorogă până la data de 31 decembrie 2014, conform Ordonanței de
urgență a Guvernului nr. 103/2013.
___________________
(3)În învăţământul preuniversitar particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de
administraţie al fiecărei instituţii sau unităţi de învăţământ, în condiţiile legii.
Art. 102 (1)Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, particular şi confesional se asigură din
fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.
(2)Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional acreditat se face din taxe, din
fonduri publice, îh cazul învăţământului preşcolar şi al celui obligatoriu, precum şi din alte surse,
potrivit legii.
Art. 103 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are drept de iniţiativă în domeniile
politicii financiare şi resurselor umane din domeniul educaţiei şi colaborează cu alte ministere, cu
autorităţi locale, structuri asociative reprezentative ale autorităţilor administraţiei publice locale, cu
asociaţii reprezentative ale părinţilor, asociaţii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum
şi cu sindicatele reprezentative.
(2)Consiliile locale şi consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti pot contribui din bugetele proprii la finanţarea de bază şi complementară a unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat.
Art. 104 (1)Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la
nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale.
(2)Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată,
prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se calculează costul
standard per elev/preşcolar:
a)cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege,
precum şi contribuţiile aferente acestora;
b)cheltuieli cu pregătirea profesională;
c)cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
d)cheltuieli cu bunuri şi servicii.
(3)Finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per
elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin
hotărâre a Guvernului.
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 937 din 29-dec-2011 DE CALCUL pentru
determinarea costului standard per elev pentru coeficientul 1
(4)Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru
finanţarea de baza, o constituie costul standard per elev/preşcolar. Costul standard per elev/preşcolar se
determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului
standard per elev/preşcolar se face de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului
Preuniversitar, în condiţiile prezentei legi şi conform normelor metodologice elaborate de către
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Preuniversitar cuprinde reprezentanţii Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului^ ai partenerilor sociali şi ai structurilor asociative ale
autorităţilor administraţiei publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de
învăţământ se face pe baza unei formule de finanţare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului care ia în considerare costul standard per elev/preşcolar, numărul de
elevi/preşcolari din unitatea de învăţământ, precum şi factorii de corecţie dependenţi de densitatea de
elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba de predare şi alţi factori.
(5)Finanţarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraşe,
municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către direcţiile generale ale finanţelor publice
judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare
judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
(51)În cazuri excepţionale, atunci când sumele repartizate în baza standardelor de cost nu asigură plata
drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) la unele unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, în
cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate judeţului/municipiului Bucureşti prin
legea bugetului de stat, direcţiile regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor
publice, respectiv a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare,
pot efectua redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului
Bucureşti cu această destinaţie sau pot proceda la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz.
(52)Aprobarea redistribuirii/repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (51) se va face numai după
verificarea de către inspectoratul şcolar, pe baza raportului de audit/control, a modului de angajare şi
utilizare a sumelor alocate pentru finanţarea de bază, pe baza costurilor standard per elev/preşcolar şi
după verificarea corelării numărului de personal cu numărul de elevi. În urma verificării, inspectoratul
şcolar stabileşte şi propune direcţiilor regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale
finanţelor publice, respectiv a municipiului Bucureşti sumele ce urmează a fi redistribuite/repartizate
suplimentar.
(53)Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din cadrul aceleiaşi
unităţi administrativ - teritoriale se aprobă de consiliul local, la propunerea primarului, cu avizul
conform al inspectoratului şcolar.
(54)Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, potrivit prevederilor
alin. (51) şi (52), conduce implicit la modificarea bugetelor iniţiale aprobate, calculate pe baza costurilor
standard per elev/preşcolar.
(6)Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unităţile de învăţământ
preuniversitar de stat ca finanţare de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanţelor stabilite
prin titluri executorii în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale.
Art. 105 (1)Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli
asociate procesului de învăţământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanţarea de bază a
unităţilor şcolare.
(2) Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de
care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată,
aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie, pentru următoarele categorii de
cheltuieli:
a)investiţii, reparaţii capitale, consolidări;
b)subvenţii pentru internate şi cantine;
c)cheltuieli pentru evaluarea periodică naţională a elevilor;
d)cheltuieli cu bursele elevilor;
e)cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1);
f) cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar, conform legii;
g)cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul
preuniversitar, cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;
h)cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare organizate în cadrul sistemului
de învăţământ;
i)cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru personalul angajat, preşcolari şi
elevi;
j)gestionarea situaţiilor de urgenţă;
k)cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educaţiei şi formării
profesionale.
l)alte cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, care nu fac parte din finanţarea de bază.
(3)Finanţarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune,
oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către direcţiile generale ale finanţelor publice
judeţene, respectiva municipiului Bucureşti şi cu asistenţa tehnică a inspectoratelor şcolare judeţene,
respectiv al municipiului Bucureşti.
Art. 106 Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de
management încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii/primarul
de sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului
judeţean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale.
Art. 107 (1)Finanţarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat cu
rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanţelor şcolare.
(2)Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi consiliile
judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, contribuie la finanţarea suplimentară,
acordând granturi unităţilor de învăţământ, în baza unei metodologii proprii.
(3)Finanţarea suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea şcolară şi finanţator.
Art. 108 (1)Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii din activităţi
specifice, conform legii, din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.
(2)Veniturile proprii nu diminuează finanţarea de bază, complementară sau suplimentară şi sunt utilizate
conform deciziilor consiliului de administraţie. La sfârşitul anului bugetar, sumele necheltuite rămân în
contul unităţii de învăţământ care le-a realizat şi se reportează pentru bugetul anual următor.
(3)Directorul şi consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică răspund de
încadrarea în bugetul aprobat, în condiţiile legii.
Art. 109 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului finanţează anual, în cadrul
programelor naţionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, următoarele competiţii:
a)competiţii între şcoli care se bazează pe evaluarea instituţională a fiecărei unităţi de învăţământ după
două axe majore: incluziune şi performanţă. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe, se va
realiza o clasificare a şcolilor pe 5 niveluri: "Excelent", "Foarte bun" " Bun", "Satisfăcător" şi
"Nesatisfăcător". Sunt premiate atât şcolile cu excelenţă în incluziune, cât şi cele cu excelenţă în
performanţă, de stat, particulare sau confesionale. Şcolile care obţin calificativul "Satisfăcător" sau
"Nesatisfăcător" se supun monitorizării în vederea creşterii performanţelor;
b)în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, şcolile
vor desemna "Profesorul anului", ca semn al excelenţei în predare. La nivel judeţean şi naţional va fi
desemnat "Profesorul anului" pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ. Excelenţa în predare va
fi recompensată financiar, prin programul naţional de stimulare a excelenţei didactice;
a se vedea Actul din Ordinul 5546/2011, M.Of. 715 din 11-oct-2011 privind aprobarea Metodologiei
pentru acordarea titlului ''Profesorul anului'' în învăţământul preuniversitar
c)performanţa elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creaţie tehnico-ştiinţifică şi
artistică şi la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului educaţiei,
(2)În lansarea competiţiilor, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se consultă cu
asociaţiile reprezentative ale părinţilor, asociaţiile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice,
Consiliul Naţional al Elevilor şi cu sindicatele reprezentative.
Art. 110 (1)Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, de către fiecare unitate de învăţământ
preuniversitar, conform normelor metodologice de finanţare a învăţământului preuniversitar elaborate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se aprobă şi se execută conform legii.
(2)Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activităţilor finanţate
integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destinaţie sau, cu
aprobarea consiliului de administraţie, se utilizează pentru finanţarea altor cheltuieli ale unităţii de
învăţământ.
(3)Finanţarea unităţilor de învăţământ special, a claselor de învăţământ special, a elevilor din
învăţământul special, a liceelor speciale şi a CJRAE/CMBRAE se asigură din sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.
Art. 111 (1)De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
se asigură următoarele cheltuieli aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv pentru
învăţământul special:
a)finanţarea programelor naţionale ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
aprobate prin hotărâre a Guvernului;
b)componenţa locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul României şi de
organismele financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor
respective;
c)bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din
afara graniţelor ţării, precum şi bursele pentru elevii străini;
d)organizarea evaluărilor, a simulărilor şi a examenelor naţionale;
e)perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare, pentru implementarea
politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
f)finanţarea, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, a unor programe anuale sau multianuale de investiţii, de modernizare şi de dezvoltare a bazei
materiale a instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi
dotări;
g)finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări specifice;
h)finanţarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învăţământ şi pe meserii,
tehnico-aplicative, ştiinţifice, de creaţiei concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi
concursuri sportive şcolare, cu participare naţională şi internaţională, precum şi olimpiade internaţionale
pe obiecte de învăţământ.
(2)Finanţarea cheltuielilor privind inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, palatele şi cluburile
copiilor şi elevilor, cluburile sportive şcolare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului
(3)Cluburile sportive şcolare, precum şi palatele şi cluburile copiilor pot să fie finanţate şi de autorităţile
administraţiei publice locale.
(4)Autorităţile administraţiei publice locale hotărăsc alocarea de fonduri, din veniturile proprii ale
acestora, ca participare la finanţarea de bază şi ca finanţare complementară a unităţilor de învăţământ
preuniversitar de stat.
(5)Consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea şi
desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare judeţene/ale municipiului Bucureşti.
(6)Cheltuielile aferente facilităţilor acordate elevilor şi studenţilor privind transportul pe calea ferată şi
cu metroul se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.
SECŢIUNEA 2: Baza materială a învăţământului preuniversitar de stat

Art. 112 (1)Unităţile de învăţământ de stat pot deţine în administrare bunuri proprietate publică, cele de
învăţământ particular au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învăţământ confesional
aparţin, în funcţie de entitatea care le-a înfiinţat, uneia dintre cele două forme de proprietate.
(2)Terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie timpurie, de învăţământ preşcolar, şcolilor primare,
gimnaziale şi liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, înfiinţate de stat,
fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente
ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de
administraţie, conform legislaţiei în vigoare.
(3)Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat şi
centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al
municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin consiliile de
administraţie ale unităţilor de învăţământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale a
unităţilor de învăţământ special de stat, ale cluburilor sportive şcolare, ale palatelor şi cluburilor copiilor
şi elevilor, precum şi ale centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională sunt de drept proprietatea
acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie ale acestora.
(4)Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele corpului
didactic, centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al
Copiilor, palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare, precum şi alte unităţi din subordinea
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ale căror cheltuieli curente şi de capital se
finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin
consiliile de administraţie ale acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept
proprietatea unităţilor şi instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea.
(5)Nu fac parte din domeniul public local, judeţean, respectiv al statului terenurile şi clădirile prevăzute
la alin. (2)-(4), deţinute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat, proprietarii
acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.
(6)Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat
se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale, numai cu avizul conform al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în caz contrar, actele de schimbare a destinaţiei bazei
materiale sunt nule de drept, iar fapta constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale.
(61)Termenul pentru emiterea avizului conform este de 30 de zile. După expirarea termenului, se aplică
procedura aprobării tacite.
(7)În situaţii temeinic justificate, dreptul de administrare al Ministerului Educaţiei Naţionale asupra
terenurilor şi clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele corpului
didactic, centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al
Copiilor, palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare se poate transmite şi altor
unităţi/instituţii din sistemul de învăţământ, la propunerea Ministerului Educaţiei Naţionale, prin
Art. 113. Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului sau instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi cercetare ştiinţifică din
sistemul învăţământului de stat, precum şi asupra bunurilor aparţinând consiliilor locale, judeţene şi,
respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de
învăţământ preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscripţiuni şi transcripţiuni, în cărţile
funciare sau în cărţile de publicitate funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege.
TITLUL III: Învăţământul superior
Art. 114 (1)Prezentul titlu reglementează structura, funcţiile, organizarea şi funcţionarea învăţământului
superior din România.
(2)Învăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii
superioare şi altele asemenea, numite în continuare instituţii de învăţământ superior sau universităţi.
(3)Instituţiile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste instituţii au
personalitate juridică, au caracter nonprofit, sunt de interes public şi sunt apolitice.
Art. 115 (1)Învăţământul superior se poate organiza doar în instituţii de învăţământ superior care au
obţinut autorizarea de funcţionare provizorie sau acreditarea, potrivit legii.
(2)Actele de finalizare a studiilor emise în România sunt recunoscute de către stat numai în cazul în care
sunt eliberate în conformitate cu prevederile legale în vigoare, de către instituţii de învăţământ superior
acreditate.
Art. 116 (1)Sistemul naţional de învăţământ superior include toate instituţiile de învăţământ superior
acreditate. O instituţie de învăţământ superior autorizată să funcţioneze provizoriu, conform procedurilor
legale în vigoare, devine parte a sistemului naţional de învăţământ superior numai după acreditare.
(2)Instituţiile de învăţământ superior din străinătate, recunoscute legal, ca atare, în statul de origine, pot
organiza filiale pe teritoriul României, singure sau în parteneriat cu instituţii de învăţământ superior
acreditate din România, numai cu respectarea legislaţiei în vigoare cu privire la autorizarea, acreditarea
şi asigurarea calităţii programelor de studii.
(3)Instituţiile de învăţământ superior româneşti pot organiza, în România sau în alte state, programe de
studii comune cu instituţii de învăţământ superior din străinătate, recunoscute ca atare de statul de
origine. În cazul în care aceste programe se organizează în străinătate, trebuie să respecte reglementările
legale în vigoare atât în România, cât şi în statele respective.
Art. 117 Misiunea învăţământului superior este de a genera şi de a transfera cunoaştere către societate
prin:
a)formare iniţială şi continuă la nivel universitar, în scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale
a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a mediului socioeconomic;
b)cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, în
domeniul ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanţelor şi
dezvoltării fizice şi sportive, precum şi valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora.
Art. 118 (1)Sistemul naţional de învăţământ superior se bazează pe următoarele principii:
a)principiul autonomiei universitare;
b)principiul libertăţii academice;
c)principiul răspunderii publice;
d)principiul asigurării calităţii;
e)principiul echităţii;
f)principiul eficienţei manageriale şi financiare;
g)principiul transparenţei;
h)principiul respectării drepturilor şi libertăţilor studenţilor şi ale personalului academic;
i)principiul independenţei de ideologii, religii şi doctrine politice;
j)principiul libertăţii de mobilitate naţională şi internaţională a studenţilor, a cadrelor didactice şi a
cercetătorilor;
k)principiul consultării partenerilor sociali în luarea deciziilor;
l)principiul centrării educaţiei pe student.
(2)În învăţământul superior nu sunt admise discriminări pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială,
orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, cu excepţia măsurilor
afirmative prevăzute de lege.
(3)Studenţii cu dizabilităţi fizice au dreptul să aibă căi de acces adaptate acestora în totalitatea spaţiilor
universitare, precum şi condiţii pentru desfăşurarea normală a activităţilor academice, sociale şi culturale
în cadrul instituţiilor de învăţământ superior.
(4)În învăţământul superior există şi pot fi organizate facultăţi de teologie, în conformitate cu
prevederile art. 15, şi institute de cercetare teologică în consens cu perspectivele ecumenice şi irenice
internaţionale şi în conformitate cu prevederile legale.
Art. 119 (1)În instituţiile de învăţământ superior de stat, învăţământul este gratuit pentru cifra de
şcolarizare aprobată anual de Guvern şi cu taxă. Cuantumul taxei este stabilit de către senatul
universitar, conform legii.
(2)În instituţiile de învăţământ superior particular, învăţământul este cu taxă. Cuantumul taxei este
stabilit de către consiliul de administraţie, conform legii.
(3)Instituţiile de învăţământ superior au autonomie în stabilirea cuantumului taxelor şi au obligaţia să le
comunice tuturor celor interesaţi, inclusiv pe site-ul universităţii.
Art. 120 (1)Calificările dobândite de absolvenţii programelor de studii din învăţământul superior sunt
atestate prin diplome, prin certificate şi prin alte acte de studii eliberate numai de către instituţiile de
învăţământ superior acreditate.
(2)Diplomele corespunzătoare programelor de studii universitare sunt înscrisuri oficiale şi nu pot fi
emise decât de instituţiile acreditate, pentru programele şi formele de studii acreditate sau autorizate
provizoriu. În acest din urmă caz, în cadrul instituţiei care emite diploma trebuie să existe o altă
specializare acreditată într-un domeniu înrudit cu specializarea autorizată. Nerespectarea acestor
prevederi se pedepseşte conform legii penale.
Art. 121 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este autoritate publică şi este abilitat să
urmărească, să controleze aplicarea şi respectarea reglementărilor legale în domeniul învăţământului
superior şi să aplice, dacă este cazul, sancţiuni. De asemenea, Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului controlează modul în care universităţile îşi exercită autonomia universitară, îşi
asumă misiunea generală şi pe cea proprie şi îşi exercită răspunderea publică.
Art. 122 (1)Instituţiile de învăţământ superior au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform
legii.
(2)Instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare se înfiinţează prin lege, cu respectarea
dispoziţiilor legale privind acreditarea, stabilite conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.
75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu
modificările ulterioare.
(3)Iniţiativa înfiinţării instituţiei de învăţământ superior de stat aparţine Guvernului. Iniţiativa înfiinţării
instituţiei de învăţământ superior particular şi confesional aparţine unei fundaţii, unei asociaţii sau unui
cult religios ori altui furnizor de educaţie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi,
denumit fondator.
Art. 123 (1)Autonomia universitară este garantată prin Constituţie. Libertatea academică este garantată
prin lege. Instituţiile de învăţământ superior se organizează şi funcţionează independent de orice
ingerinţe ideologice, politice sau religioase.
(2)Autonomia universitară dă dreptul comunităţii universitare să îşi stabilească misiunea proprie,
strategia instituţională, structura, activităţile, organizarea şi funcţionarea proprie, gestionarea resurselor
materiale şi umane, cu respectarea strictă a legislaţiei în vigoare.
(3)Aspectele fundamentale ale autonomiei universitare se exprimă în Carta universitară, aprobată de
senatul universitar, în concordanţă strictă cu legislaţia în vigoare.
(4)Autonomia universitară se exercită numai cu condiţia asumării răspunderii publice.
(5)În instituţiile de învăţământ superior este asigurată libertatea cercetării în ceea ce priveşte stabilirea
temelor, alegerea metodelor, procedeelor şi valorificarea rezultatelor, conform legii.
(6)În instituţiile de învăţământ superior este interzisă periclitarea sub orice formă a dreptului la
exprimarea liberă a opiniilor ştiinţifice şi artistice.
(7)Studenţilor le este asigurat dreptul la liberă alegere a cursurilor şi specializărilor, în conformitate cu
normele legale în vigoare şi cu planurile de învăţământ.
(8)Structurile şi funcţiile de conducere ale universităţilor particulare şi confesionale, atribuţiile, modul
de constituire, precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite în conformitate cu
prevederile prezentei legi, cu avizul consultativ al fondatorilor şi cu aprobarea senatului universitar.
Art. 124 (1)Răspunderea publică obligă orice instituţie de învăţământ superior, de stat sau particulară:
a)să respecte legislaţia în vigoare, carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul
învăţământului superior;
b)să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea şi evaluarea calităţii în
învăţământul superior;
c)să respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în Codul de etică şi deontologie
profesională aprobat de senatul universitar;
d)să asigure eficienţa managerială şi eficienţa utilizării resurselor, în cazul universităţilor de stat, şi a
cheltuirii fondurilor din surse publice, conform contractului instituţional;
e)să asigure transparenţa tuturor deciziilor şi activităţilor sale, conform legislaţiei în vigoare;
f)să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi
drepturile şi libertăţile studenţilor.
(2)În cazul universităţilor confesionale, răspunderea publică se extinde la respectarea statutului şi a
prevederilor dogmatice şi canonice specifice cultului respectiv.
Art. 125 (1)În cazul în care se constată nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 124, Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sesizează senatul universitar în termen de 30 de zile de la
data constatării. Dacă în termen de 3 luni de la data sesizării, universitatea continuă să nu respecte
obligaţiile prevăzute la art. 124, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului aplică, în
termen de maximum 6 luni de la data sesizării iniţiale a senatului universitar, una sau mai multe dintre
următoarele măsuri:
a)revocarea din funcţie a rectorului, în baza propunerii Consiliului de etică şi management universitar,
cu consultarea senatului universitar. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data revocării din
funcţie a rectorului, senatul universitar are obligaţia să desemneze un prorector care reprezintă
universitatea şi care devine ordonator de credite până la confirmarea unui nou rector de către ministrul
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. În termen de 3 luni de la revocarea din funcţie a rectorului,
senatul universitar finalizează procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor
legale în vigoare, şi trimite spre confirmare ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului
numele noului rector;
c)propune Guvernului iniţierea unui proiect de lege de reorganizare sau desfiinţare a instituţiei de
învăţământ superior în cauză.
(2)Constatarea încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 124 se face de către Consiliul de etică şi
management universitar, format din 11 membri, după cum urmează: 3 reprezentanţi numiţi de către
Consiliul Naţional al Rectorilor, 3 reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, numiţi de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, câte un reprezentant numit de
către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în învăţământul Superior, denumită în continuare
ARACIS, Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior, denumit în continuare CNFIS,
Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice, denumit în continuare CNCS, Consiliul Naţional de Atestare
a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare, denumit în continuare CNATDCU, şi un
reprezentant al federaţiilor naţionale ale studenţilor.
(3)Orice persoană fizică sau juridică poate sesiza Consiliul de etică şi management universitar în
legătură cu nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 124. În urma primirii unei astfel de sesizări,
Consiliul de etică şi management universitar are obligaţia de a investiga aspectele sesizate şi de a
răspunde sesizării în termenul de 3 luni. Răspunsurile la aceste sesizări constituie documente publice şi
se publică pe site-ul web al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4)Respectarea de către instituţiile de învăţământ superior a obligaţiilor prevăzute la art. 124 şi a altor
obligaţii legale aferente răspunderii publice, precum şi respectarea de către Consiliul de etică şi
management universitar a obligaţiilor prevăzute la alin. (3) constituie un interes legitim public pentru
orice persoană fizică sau juridică română. Nerespectarea acestor obligaţii poate fi atacată în contencios
administrativ de către orice persoană fizică sau juridică română, potrivit legii.
Art. 126 (1)Spaţiul universitar este constituit din totalitatea edificiilor, terenurilor, staţiunilor didactice
experimentale, institutelor de cercetare, fermelor, grădinilor botanice, caselor universitare, campusurilor
universitare, spitalelor şi clinicilor universitare, precum şi dotările aferente, folosite de instituţia de
învăţământ superior, indiferent de titlul juridic sub care aceasta este îndreptăţită să le utilizeze.
(2)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) spaţiile şi dotările aferente care aparţin Ministerului Sănătăţii,
ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, în care se desfăşoară învăţământul medical superior,
spaţiile care aparţin cultelor în care se desfăşoară învăţământul confesional, precum şi spaţiile care
aparţin Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român
de Informaţii, în care se desfăşoară învăţământ de specialitate.
(3)Spaţiul universitar este inviolabil. Accesul în spaţiul universitar este permis numai în condiţiile
stabilite prin lege şi prin Carta universitară.
Art. 127 (1)Comunitatea universitară este constituită din studenţi, personal didactic şi de cercetare şi
personal didactic şi de cercetare auxiliar.
(2)Din comunitatea universitară fac parte şi persoane cărora li s-a conferit calitatea de membru al
comunităţii universitare, prin hotărâre a senatului universitar.
(3)Membrii comunităţii universitare au drepturile şi îndatoririle stabilite prin reglementările legale în
vigoare şi prin Carta universitară.
Art. 128 (1)Carta universitară prezintă opţiunile majore ale comunităţii universitare şi se aplică în tot
spaţiul universitar.
(2)Carta universitară se referă, în mod obligatoriu, cel puţin la:
a)modalităţile de desemnare şi revocare din funcţie a persoanelor care ocupă funcţii de conducere sau
care fac parte din structurile şi organismele de conducere ale universităţii, în conformitate cu legislaţia în
vigoare;
b)Codul de etică şi deontologie profesională universitară;
c)modul în care se realizează gestiunea şi protecţia resurselor universităţii;
d)condiţiile în care se constituie fondurile proprii şi stabilirea destinaţiei acestora şi a condiţiilor în care
sunt utilizate;
e)condiţiile în care se pot încheia contracte cu instituţiile publice şi cu alţi operatori economici în
vederea unor programe de cercetare fundamentală şi aplicativă sau a creşterii nivelului de calificare a
specialiştilor cu studii universitare;
f)condiţiile în care universitatea se poate asocia cu alte instituţii de învăţământ superior sau cu alte
organizaţii pentru îndeplinirea misiunii sale;
g)modalităţile în care se pot construi, deţine şi folosi elementele aferente bazei materiale a universităţii,
necesare educaţiei şi cercetării ştiinţifice;
h)modalităţile în care se derulează acţiunile de cooperare internaţională ale instituţiei de învăţământ
superior, încheierea de contracte şi participarea la organizaţiile europene şi internaţionale;
i)modalităţile de colaborare dintre structurile de conducere ale universităţilor şi sindicatele personalului
didactic, de cercetare, tehnic şi administrativ şi organizaţiile studenţeşti legal constituite;
j)orice alte aspecte considerate relevante de către senatul universitar şi care corespund legislaţiei în
vigoare.
(3)Carta universitară se elaborează şi se adoptă de către senatul universitar, numai după dezbaterea cu
comunitatea universitară.
(4)Carta universitară nu poate conţine prevederi contrare legislaţiei în vigoare. Nerespectarea legilor în
conţinutul Cartei universitare atrage nulitatea de drept a actului respectiv.
(5)Carta universitară se adoptă numai după rezoluţia pozitivă a Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului privind avizul de legalitate asupra Cartei universitare. Rezoluţia privind avizul
de legalitate se emite de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului în termen de
maximum 30 de zile de la data solicitării instituţiei de învăţământ superior.
(6)În cazul în care termenul prevăzut la alin. (5) nu este respectat, Carta universitară se consideră avizată
potrivit procedurii aprobării tacite.
Art. 129 (1)Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin asociere, societăţi
comerciale, fundaţii sau asociaţii, cu aprobarea senatului universitar. Condiţia ca acestea să se înfiinţeze
este aceea ca ele să contribuie la creşterea performanţelor instituţiei şi să nu influenţeze negativ în niciun
fel activităţile de învăţământ, cercetare şi consultanţă.
(2)Instituţiile de învăţământ superior pot constitui consorţii, inclusiv cu unităţile de cercetare-dezvoltare,
în baza unui contract de parteneriat, conform legislaţiei în vigoare.
(3)La constituirea societăţilor comerciale, a fundaţiilor sau a asociaţiilor, instituţia de învăţământ
superior de stat poate contribui exclusiv cu bani, brevete de invenţie şi alte drepturi de proprietate
industrială. Universitatea poate acorda prin contract dreptul de administrare şi folosinţă asupra bunurilor
patrimoniale societăţilor comerciale sau asociaţiilor în care are calitatea de asociat sau acţionar ori
fundaţiilor în care are calitatea de fondator, cu aprobarea senatului universitar. Dreptul de folosinţă şi
administrare asupra bunurilor proprietate publică nu poate constitui aport al universităţii la capitalul
social al unei societăţi comerciale, fundaţii sau asociaţii.
Art. 130 (1)Instituţiile de învăţământ superior adoptă un cod de etică şi deontologie profesională
universitară. Acesta face parte din Carta universitară şi include obligatoriu:
a)stabilirea situaţiilor de conflicte de interese şi incompatibilităţi;
b)prevederea că persoanele care se află în relaţie de soţi, afini şi rude până la gradul al III-lea inclusiv nu
pot ocupa concomitent funcţii astfel încât unul sau una să se afle faţă de celălalt sau cealaltă într-o
poziţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională la orice nivel în aceeaşi universitate
şi nu pot fi numiţi în comisii de doctorat, comisii de evaluare sau comisii de concurs ale căror decizii
afectează soţii, rudele sau afinii până la gradul al III-lea inclusiv;
c)măsurile educaţionale, administrative şi tehnice care se iau pentru garantarea originalităţii lucrărilor de
licenţă, master, doctorat, articolelor ştiinţifice sau a altor asemenea lucrări, precum şi sancţiunile
aferente.
(2)Rectorul universităţii are obligaţia să prezinte anual, cel târziu până în prima zi lucrătoare a lunii
aprilie a fiecărui an, un raport privind starea universităţii. Raportul este făcut public pe site-ul
universităţii şi este transmis tuturor părţilor interesate. Acest raport include cel puţin:
a)situaţia financiară a universităţii, pe surse de finanţare şi tipuri de cheltuieli;
b)situaţia fiecărui program de studii;
c)situaţia personalului instituţiei;
d)rezultatele activităţilor de cercetare;
e)situaţia asigurării calităţii activităţilor din cadrul universităţii;
f)situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de cercetare;
g)situaţia posturilor vacante;
h)situaţia inserţiei profesionale a absolvenţilor din promoţiile precedente.
(3)Raportul anual al rectorului este o componentă a răspunderii publice şi constituie o condiţie
fundamentală pentru accesul la finanţările din bugetul public.
CAPITOLUL II: Structura organizatorică a instituţiilor de învăţământ superior

Art. 131 (1)Pentru îndeplinirea obiectivelor ce decurg din misiunea asumată, orice instituţie de
învăţământ superior poate cuprinde următoarele componente organizatorice: facultăţi, departamente,
institute, centre sau laboratoare, unităţi de proiectare, centre de consultanţă, clinici universitare, studiouri
şi ateliere artistice, teatre, muzee, centre pentru formarea continuă a resurselor umane, unităţi de
microproducţie şi prestări servicii, staţiuni experimentale sau alte entităţi pentru activităţi de producţie şi
transfer de cunoaştere şi tehnologie. În structura instituţiilor de învăţământ superior funcţionează servicii
tehnico-administrative.
(2)Instituţia de învăţământ superior poate înfiinţa, pe perioadă determinată şi pe proiecte, unităţi de
cercetare distincte sub raportul bugetului de venituri şi cheltuieli, care au autonomie şi statute proprii,
aprobate de senatul universitar.
(3)Componentele prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt organizate de fiecare instituţie de învăţământ superior,
astfel încât instituţia să îşi realizeze misiunea, să asigure criteriile şi standardele de calitate, să
gestioneze în mod eficient activităţile de învăţământ, cercetare, producţie sau transfer cognitiv şi
tehnologic şi să asigure sprijinul administrativ adecvat membrilor comunităţii universitare.
Art. 132 (1)Facultatea este unitatea funcţională care elaborează şi gestionează programele de studii.
Facultatea corespunde unuia sau mai multor domenii ale ştiinţelor, artelor sau sportului.
(2)Orice facultate se înfiinţează, se organizează sau se desfiinţează la propunerea şi cu aprobarea
senatului universitar, prin hotărâre a Guvernului privind structura instituţiilor de învăţământ superior,
iniţiată anual de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3)Într-o instituţie de învăţământ superior de stat, Guvernul, cu consultarea senatului universitar, poate
să înfiinţeze şi să finanţeze un program de studii sau o facultate cu acele programe de studii care răspund
unor cerinţe stringente de instruire şi formare profesională în domenii de interes naţional. Programele de
studii astfel propuse se supun reglementărilor legale în vigoare referitoare la asigurarea calităţii în
învăţământul superior.
(4)O facultate poate include unul sau mai multe departamente, şcoli doctorale, şcoli postuniversitare şi
extensii universitare care sunt responsabile de organizarea programelor de studii pe tipuri şi cicluri de
studii universitare.
Art. 133 (1)Departamentul este unitatea academică funcţională care asigură producerea, transmiterea şi
valorificarea cunoaşterii în unul sau mai multe domenii de specialitate.
(2)Un departament poate avea în componenţă centre sau laboratoare de cercetare, ateliere artistice, şcoli
postuniversitare şi extensii universitare.
(3)Departamentul se înfiinţează, se organizează, se divizează, se comasează sau se desfiinţează prin
hotărâre a senatului universitar, la propunerea consiliului facultăţii/facultăţilor în care funcţionează.
(4)Departamentul poate organiza centre sau laboratoare de cercetare care funcţionează ca unităţi de
venituri şi cheltuieli în cadrul universităţii.
Art. 134 Înfiinţarea institutelor, staţiunilor experimentale, centrelor sau laboratoarelor de cercetare-
dezvoltare este aprobată de către senatul universitar, cu respectarea legislaţiei în vigoare.
Art. 135 (1)Învăţământul superior pentru minorităţile naţionale se realizează:
a)în instituţii de învăţământ superior în cadrul cărora funcţionează facultăţi/linii/programe de studii cu
predare în limba maternă;
b)în instituţii de învăţământ superior multiculturale şi multilingve; în acest caz, se constituie secţii/linii
cu predare în limbile minorităţilor naţionale;
c)în cadrul instituţiilor de învăţământ superior pot fi organizate grupe, secţii sau linii de predare în
limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.
(2)Linia de studiu din cadrul universităţii multilingve şi multiculturale se organizează în departamente.
Cadrele universitare aparţinând liniei de studiu adoptă şi elaborează un regulament de funcţionare
propriu, care stabileşte procedurile de alegere şi alte aspecte specifice structurilor organizatorice ale
liniei de studiu respective în concordanţă cu Carta universitară, în termen de 6 luni de la data intrării în
vigoare a prezentei legi.
(3)Secţia de studiu este o formă de organizare a învăţământului universitar într-o limbă a minorităţilor
naţionale, care poate fi instituţionalizată, atât la nivelul universităţii, cât şi în cadrul unei facultăţi, prin
departamentul secţiei, care are în componenţă programele de studiu şi structurile organizatorice aferente.
Secţiile beneficiază de autonomie universitară în organizarea activităţilor didactice.
(4)În învăţământul universitar pentru minorităţile naţionale, se asigură pregătirea în ciclul I de studii
universitare - licenţă, în ciclul II de studii universitare - master şi în ciclul III de studii universitare -
doctorat, precum şi în învăţământul postuniversitar, în limba maternă.
(5)Finanţarea de bază se calculează după un coeficient mărit pentru studenţii care urmează cursurile în
limba unei minorităţi naţionale.
CAPITOLUL III: Organizarea studiilor universitare
SECŢIUNEA 1: Structura anului universitar

Art. 136 (1)Anul universitar începe, de regulă, în prima zi lucrătoare a lunii octombrie, include două
semestre şi se finalizează la 30 septembrie din anul calendaristic următor. Un semestru are, de regulă, o
durată de 14 săptămâni de activităţi didactice urmate, de regulă, de minimum 3 săptămâni de examene.
Structura anului universitar se aprobă de către senatul universitar. În atribuirea creditelor de studii
transferabile dintr-un semestru se are în vedere o perioadă de minimum 17 săptămâni.
(2)Senatul universitar al fiecărei instituţii de învăţământ superior aprobă anual, cu cel puţin 3 luni înainte
de începerea anului universitar, regulamentul privind activitatea profesională a studenţilor, precum şi
calendarul activităţilor educaţionale specifice semestrelor academice de studiu.
SECŢIUNEA 2: Programe de studii universitare

Art. 137 (1)Programul de studii universitare reprezintă un grup de unităţi curriculare de predare,
învăţare, cercetare, aplicaţii practice şi evaluare, planificate astfel încât să ducă la o calificare
universitară certificată printr-o diplomă şi printr-un supliment de diplomă.
(2)Curriculumul programului de studii universitare este concordant cu profilul calificării definit în
Cadrul naţional al calificărilor. Curriculumul unui program de studii universitare se stabileşte astfel încât
să maximizeze şansele obţinerii calificării dorite şi se aprobă de către senatul universitar.
(3)Concordanţa dintre curriculum şi calificarea oferită de programul de studii universitare este un
criteriu obligatoriu de evaluare a asigurării calităţii.
(4)Programele de studii universitare sunt grupate pe domenii de studii şi organizate pe 3 cicluri de
studiu: licenţă, maşter, doctorat.
(5)Programele de studii universitare dau acces la ocupaţii şi funcţii specifice fiecărui ciclu de studii
universitare absolvit.
Art. 138 (1)Organizarea programelor de studii este de competenţa instituţiilor de învăţământ superior, cu
respectarea legislaţiei în vigoare. Pentru fiecare ciclu universitar organizat, senatul universitar aprobă un
regulament propriu de organizare şi funcţionare, în acord cu standardele naţionale şi internaţionale
generale şi specifice de calitate.
(2)Un program de studii universitare funcţionează legal dacă este autorizat provizoriu sau acreditat şi
funcţionează în condiţiile stabilite prin actul de autorizare, respectiv acreditare. Organizarea şi
desfăşurarea de programe de studii universitare care nu funcţionează legal se sancţionează cu
nerecunoaşterea studiilor pentru beneficiari, precum şi cu amendă pentru organizatori, potrivit legii
penale, şi cu retragerea imediată, de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a
autorizaţiei de funcţionare provizorie, respectiv a acreditării pentru instituţia în cauză.
(3)Autorizarea provizorie şi acreditarea programelor de studii universitare se realizează distinct pentru
fiecare formă de învăţământ, fiecare limbă de predare şi pentru fiecare locaţie geografică în care se
desfăşoară.
(4)Pentru profesiile reglementate la nivelul Uniunii Europene, reglementarea naţională nu poate
contraveni celei europene.
(5)Nomenclatorul domeniilor şi al programelor de studii universitare, domeniile şi programele de studii
universitare acreditate sau autorizate să funcţioneze provizoriu, locaţiile geografice de desfăşurare,
numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de
învăţământ sau limbă de predare, precum şi numărul maxim de studenţi care pot fi şcolarizaţi, propus de
către agenţiile de evaluare a calităţii care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hotărâre a
Guvernului, promovată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, înaintea datei
de 31 martie a anului respectiv.
SECŢIUNEA 3: Forme de organizare

Art. 139 Formele de organizare a programelor de studii sunt:
a)cu frecvenţă, caracterizată prin activităţi de învăţământ şi/sau de cercetare programate pe durata
întregii zile, specifice fiecărui ciclu de studii universitare, aproximativ uniform distribuite
săptămânal/zilnic pe parcursul semestrului şi presupunând întâlnirea nemijlocită, în spaţiul universitar, a
studenţilor cu cadrele didactice şi de cercetare;
b)cu frecvenţă redusă, caracterizată prin activităţi dedicate mai ales unor cursuri de sinteză şi pregătirii
aplicative, programate în mod compact şi periodic, presupunând întâlnirea nemijlocită, în spaţiul
universitar, a studenţilor cu cadrele didactice de predare, completate de alte mijloace de pregătire
specifice învăţământului la distanţă;
c)la distanţă, caracterizată prin utilizarea unor resurse electronice, informatice şi de comunicaţii
specifice, activităţi de autoînvăţare şi autoevaluare completate de activităţi specifice de tutorat.
Art. 140 (1)Programele de studii universitare de licenţă se pot organiza la următoarele forme de
învăţământ: cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă şi la distanţă.
(2)Programele de studii universitare de master se pot organiza la următoarele forme de învăţământ: cu
frecvenţă şi cu frecvenţă redusă.
(3)Fac excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2) programele de studii de licenţă şi master din domeniile
reglementate la nivelul Uniunii Europene, care se pot organiza doar la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(4)Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza numai la forma de învăţământ cu
frecvenţă. Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligaţiile referitoare la frecvenţă sunt
stabilite de către conducerea şcolii doctorale organizatoare a programelor respective, conform unei
metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Obligaţiile referitoare
la frecvenţă constituie un criteriu de evaluare a calităţii şcolii doctorale, inclusiv în vederea finanţării.
(5)Diplomele şi certificatele de studii universitare eliberate de instituţiile de învăţământ superior, în
condiţiile legii, pentru aceleaşi programe de studii, indiferent de forma de învăţământ absolvită, sunt
echivalente. Metodologia de organizare a examenelor, competenţele şi cunoştinţele verificate,
corespondenţa dintre rezultatele învăţării şi notele, diplomele sau certificatele de studii acordate trebuie
să fie identice pentru orice formă de învăţământ corespunzătoare unui anumit program de studii din
cadrul unei instituţii de învăţământ superior.
(6)Pot organiza programe de studii universitare la formele de învăţământ cu frecvenţă redusă şi la
distanţă numai instituţiile de învăţământ superior care au acreditat programul de învăţământ respectiv la
forma de învăţământ cu frecvenţă.
SECŢIUNEA 4: Contracte de studii

Art. 141 Instituţia de învăţământ superior semnează cu fiecare student/student-
doctorand/cursant/cercetător post-doctoral înmatriculat la un program de studii un contract de studii
universitare în concordanţă cu prevederile regulamentelor de organizare şi desfăşurare a programelor de
studii şi cu respectarea legislaţiei în vigoare. Contractele de studii nu se modifică în timpul anului
universitar.
SECŢIUNEA 5: Admiterea în programe de studii

Art. 142 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează anual o metodologie-
cadru privind organizarea admiterii în instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare din
România.
(2)Fiecare instituţie de învăţământ superior elaborează şi aplică propriul regulament de organizare a
admiterii în programele de studii oferite. Acest regulament se elaborează conform metodologiei-cadru
prevăzute la alin. (1).
(3)Condiţiile de admitere, inclusiv cifrele de şcolarizare trebuie făcute publice în fiecare an, de către
universitate, cu cel puţin 6 luni înainte de susţinerea concursului de admitere.
(4)La admiterea în învăţământul superior de stat şi particular, pentru fiecare ciclu şi program de studii
universitare, cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai statelor aparţinând Spaţiului Economic
European şi ai Confederaţiei Elveţiene pot candida în aceleaşi condiţii prevăzute de lege pentru cetăţenii
români, inclusiv în ceea ce priveşte taxele de şcolarizare.
(5)Instituţiile de învăţământ superior pot percepe de la candidaţi, în conformitate cu prevederile legale în
vigoare, taxe de înscriere pentru organizarea şi desfăşurarea admiterii, în cuantumurile aprobate de
senatele universitare. Senatele universitare pot să prevadă, prin metodologiile proprii de admitere,
scutirea la plata acestor taxe sau reducerea lor.
(6)O persoană poate beneficia de finanţare de la buget pentru un singur program de licenţă, pentru un
singur program de master şi pentru un singur program de doctorat.
(7)Persoana admisă la un program de studii universitare de licenţă, master sau doctorat are calitatea de
student, respectiv student-doctorand, pe întreaga perioadă a prezenţei sale în cadrul programului
respectiv, de la înmatriculare şi până la susţinerea examenului de finalizare a studiilor sau exmatriculare,
mai puţin pe perioadele de întrerupere a studiilor.
(8)Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia să restituie, în cel mult două zile lucrătoare de la
depunerea cererii şi necondiţionat, fără perceperea unor taxe, dosarele candidaţilor declaraţi respinşi sau
ale celor care renunţă la locul obţinut prin admitere, după afişarea rezultatelor finale.
SECŢIUNEA 6: Examene de finalizare a studiilor

Art. 143 (1)Examenele de finalizare a studiilor în învăţământul superior sunt:
a)examen de licenţă, pentru ciclul de studii universitare de licenţă sau examen de diplomă pentru
învăţământul din domeniul ştiinţelor inginereşti;
b)examen de disertaţie, pentru ciclul de studii universitare de maşter;
c)examen de susţinere publică a tezei de doctorat;
d)examen de certificare, pentru programele de studii postuniversitare de tip specializare;
e)examen de selecţie, care precedă examenul de licenţă, în cazul studenţilor/absolvenţilor care provin de
la instituţii de învăţământ superior şi/sau programe de studii care au intrat în lichidare.
(2)Examenele prevăzute la alin. (1) se organizează şi se desfăşoară numai de către instituţiile de
învăţământ superior acreditate, pe baza unui regulament propriu aprobat de senatul universitar şi care
respectă metodologia-cadru, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului, în termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(3)Absolvenţii programelor de studiu din instituţiile de învăţământ superior autorizate provizoriu vor
finaliza studiile prin examen numai în cadrul instituţiilor de învăţământ superior care au programe de
studiu cu profil similar, acreditate, desemnate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(4)Îndrumătorii lucrărilor de licenţă, de diplomă, de disertaţie şi de doctorat răspund în solidar cu autorii
acestora de asigurarea originalităţii conţinutului acestora.
(5)Este interzisă comercializarea de lucrări ştiinţifice în vederea facilitării falsificării de către
cumpărător a calităţii de autor al unei lucrări de licenţă, de diplomă, de disertaţie sau de doctorat.
SECŢIUNEA 7: Examenele de evaluare pe parcurs a studenţilor

Art. 144 (1)Succesul academic al unui student pe parcursul unui program de studii este determinat prin
evaluări sumative de tip examen şi prin evaluarea continuă.
(2)Instituţiile de învăţământ superior dispun de metodologii de examinare aprobate de senatul
universitar, care au în vedere asigurarea calităţii şi respectarea prevederilor Codului de etică şi
deontologie universitară.
(3)Rezultatele în învăţare sunt apreciate la examene:
a)cu note întregi de la 10 la 1, nota 5 certificând dobândirea competenţelor minimale aferente unei
discipline şi promovarea unui examen;
b)cu calificative, după caz.
(4)Rezultatele unui examen sau ale unei evaluări pot fi anulate de către decanul facultăţii în temeiul
prevederilor din Carta universitară, atunci când se dovedeşte că acestea au fost obţinute în mod
fraudulos sau prin încălcarea prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară. Decanul poate
dispune reorganizarea examenului.
Art. 145 Analiza contestaţiilor depuse de candidaţii la admitere, de studenţii examinaţi, de absolvenţi în
cursul examenelor de finalizare a studiilor este în exclusivitate de competenţa instituţiilor de învăţământ
superior, conform propriilor regulamente instituţionale şi prevederilor Cartei universitare.
SECŢIUNEA 8: Diplome
Art. 146 Rectorul poate anula, cu aprobarea senatului universitar, un certificat sau o diplomă de studii
atunci când se dovedeşte că s-a obţinut prin mijloace frauduloase sau prin încălcarea prevederilor
Codului de etică şi deontologie universitară.
Art. 147 (1)Recunoaşterea şi echivalarea studiilor sau a perioadelor de studii efectuate în ţară sau în
străinătate se realizează pe baza unei metodologii-cadru stabilite prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului şi a unor metodologii specifice aprobate de senatul universitar al
fiecărei instituţii de învăţământ superior, pe baza normelor europene, ale sistemului european de
acumulare şi transfer al creditelor de studii, cu respectarea metodologiei-cadru.
(2)Studiile efectuate în cadrul programului de studii întrerupt ca urmare a exmatriculării datorate
încălcării prevederilor Codului de etică şi deontologie universitară nu pot fi recunoscute în cazul unei
noi înmatriculări.
(3)În cazul unor programe de studii organizate în comun de două sau mai multe universităţi, actele de
studii se eliberează în concordanţă cu reglementările naţionale şi cu prevederile acordurilor
interinstituţionale.
SECŢIUNEA 9: Credite de studii

Art. 148 (1)Programele de studii universitare planifică şi organizează volumul de muncă specific
activităţilor de predare, învăţare, aplicare practică şi examinare în concordanţă cu ECTS/SECT,
exprimându-l în termenii creditelor de studii transferabile. Un credit de studiu transferabil constă în
cantitatea de muncă intelectuală dirijată şi independentă necesară pentru finalizarea individuală de către
student a unei unităţi componente a unui curs din cadrul unui program de studii universitare, completată
cu validarea rezultatelor învăţării.
(2)Munca intelectuală individuală a unui student nu poate fi mai mică decât cea corespunzătoare unui
număr anual de 60 de credite de studiu transferabile.
(3)Numărul minim de credite necesar promovării anului universitar se stabileşte de către senatul
universitar.
(4)Durata programelor de studii universitare de licenţă şi maşter, pe domenii de specializare, se
stabileşte la propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin
(5)Durata totală cumulată a ciclului de studii universitare de licenţă şi de master corespunde obţinerii a
cel puţin 300 de credite de studii transferabile.
(6)Numărul de credite de studii transferabile aferente ciclului de studii universitare de doctorat se
stabileşte de fiecare universitate în funcţie de domeniul ştiinţific sau artistic.
Art. 149 (1)Numărul creditelor de studii transferabile constituie elementul de referinţă pe care
universităţile îl pot utiliza în recunoaşterea unor studii sau perioade de studii universitare legale
efectuate anterior în acelaşi domeniu fundamental în scopul echivalării şi transferării creditelor de studiu
transferabile şi a eventualei continuări a studiilor dintr-un program de studii.
(2)Pentru echivalarea, continuarea sau finalizarea studiilor şi recunoaşterea în străinătate a unor diplome
eliberate anterior introducerii sistemului de credite transferabile, pe baza informaţiilor existente în
registrul matricol propriu, instituţiile de învăţământ superior acreditate pot elibera, la cerere, documente
în cadrul cărora să fie atribuit un număr de credite de studiu transferabile disciplinelor de curs urmate de
absolvent. Pentru această operaţiune, instituţiile de învăţământ superior pot percepe taxe în cuantumul
aprobat de senatul universitar.
(3)Pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului poate echivala printr-o metodologie specifică, pe baza ECTS/SECT, învăţământul
universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de
3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, potrivit legii.
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 733 din 19-oct-2011 privind echivalarea pe baza
ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin colegiul cu durata de 3 ani sau
institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare de licenţă, pentru cadrele
didactice din învăţământul preuniversitar
SECŢIUNEA 10: Ciclul I - Studii universitare de licenţă

SUBSECŢIUNEA A: Organizarea
Art. 150 (1)Acreditarea unui program de studii universitare de licenţă şi stabilirea numărului maxim de
studenţi care pot fi şcolarizaţi în cadrul programului şi cărora li se poate acorda o diplomă de absolvire
se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizată de către ARACIS sau de
către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau din străinătate, înregistrată în Registrul European
pentru Asigurarea Calităţii în învăţământul Superior (EQAR). Studiile universitare de licenţă corespund
unui număr cuprins între minimum 180 şi maximum 240 de credite de studii transferabile, conform
ECTS/SECT, şi se finalizează prin nivelul 6 din EQF/CEC.
(2)La învăţământul cu frecvenţă, durata specifică a studiilor universitare de licenţă este, după caz, de 3-4
ani şi corespunde unui număr de minimum 60 de credite de studii transferabile pentru un an de studii.
Durata studiilor de licenţă pentru învăţământul universitar din domeniile ştiinţe inginereşti, ştiinţe
juridice şi teologie pastorală este de 4 ani.
(3)Un procent de maximum 5% din numărul studenţilor cu frecvenţă dintr-un program de studii
universitare de licenţă pot parcurge, cu aprobarea consiliului facultăţii, 2 ani de studii într-un singur an,
cu excepţia instituţiilor de învăţământ superior medical şi al ultimului an de studii, în condiţiile
prevăzute de regulamentele de organizare şi desfăşurare a programelor de studii şi cu respectarea
legislaţiei în vigoare.
(4)În cadrul studiilor universitare de licenţă este obligatorie efectuarea unor stagii de practică.
Universităţile au obligaţia de a asigura un minim de 30% din locurile de practică necesare, dintre care
cel puţin 50% în afara universităţilor.
(5)Studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă se pot organiza în regim de
finanţare de la bugetul de stat sau în regim cu taxă. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului alocă pentru studiile universitare de licenţă la forma de învăţământ cu frecvenţă un număr de
granturi de studii finanţate de la buget, pentru universităţile de stat.
(6)Senatul universitar poate înfiinţa duble specializări. Procedura de autorizare şi acreditare a acestor
specializări este cea prevăzută de lege.
SUBSECŢIUNEA B: Admiterea
Art. 151 (1)Pot participa la admiterea în ciclul I de studii universitare absolvenţii de liceu cu diplomă de
bacalaureat sau diplomă echivalentă.
(2)În cadrul metodologiei proprii, instituţiile de învăţământ superior pot stabili facilităţi sau condiţii
speciale referitoare la admiterea candidaţilor la programe de studii universitare de licenţă, care au
obţinut în perioada studiilor liceale distincţii la olimpiadele şcolare şi/sau la alte concursuri naţionale sau
internaţionale.
SUBSECŢIUNEA C: Diploma
Art. 152 (1)Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de licenţă se
numeşte diplomă de licenţă, diplomă de inginer sau, după caz, diplomă de urbanist.
(2)Pe diploma de licenţă, pe diploma de inginer sau, după caz, pe diploma de urbanist se menţionează
toate informaţiile necesare pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ
urmată şi titlul obţinut. Diploma de licenţă, diploma de inginer, respectiv diploma de urbanist sunt
însoţite de suplimentul la diplomă şi se eliberează, gratuit, în limba română şi într-o limbă de circulaţie
internaţională.
SECŢIUNEA 11: Ciclul II - Studii universitare de master

Art. 153 (1)Programele de studii universitare de master reprezintă al II-lea ciclu de studii universitare şi
se finalizează prin nivelul 7 din EQF/CEC şi din Cadrul Naţional al Calificărilor. Acestea au o durată
normală de 1-2 ani şi corespund unui număr minim de credite de studii transferabile, cuprins între 60 şi
120. Pentru profesii reglementate prin norme, recomandări sau bune practici europene, ciclul I şi ciclul
II de studii universitare pot fi oferite comasat, într-un program unitar de studii universitare cu o durată
cuprinsă între 5 şi 6 ani, la învăţământul cu frecvenţă, în condiţiile prezentei legi, diplomele obţinute
fiind echivalente diplomei de master.
(2)Diploma de absolvire sau de licenţă a absolvenţilor învăţământului superior de lungă durată din
perioada anterioară aplicării celor trei cicluri tip Bologna este echivalentă cu diploma de studii
universitare de master în specialitate.
Art. 154 (1)Programele de studii universitare de master pot fi:
a)master profesional, orientat preponderent spre formarea competenţelor profesionale;
b)master de cercetare, orientat preponderent spre formarea competenţelor de cercetare ştiinţifică.
Învăţarea realizată în cadrul masterului de cercetare poate fi echivalată cu primul an de studiu din cadrul
programelor de studii universitare de doctorat. Masterul de cercetare este exclusiv la forma de
învăţământ cu frecvenţă şi poate fi organizat în cadrul şcolilor doctorale;
c)master didactic, organizat exclusiv la forma de învăţământ cu frecvenţă.
(2)Pot organiza programe de studii universitare de master într-un domeniu acele instituţii de învăţământ
superior care sunt acreditate sau autorizate provizoriu în acest scop.
Art. 155 (1)Acreditarea pentru o universitate a unui domeniu de studii universitare de maşter, împreună
cu stabilirea numărului maxim al studenţilor care pot fi şcolarizaţi şi cărora li se poate acorda o diplomă
de absolvire se realizează prin hotărâre a Guvernului, în urma evaluării externe realizate de către
ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate, înregistrată în
Registrul European pentru Asigurarea Calităţii în învăţământul Superior, denumit în continuare EQAR.
(2)În cadrul domeniului acreditat sau autorizat provizoriu pentru studii universitare de maşter,
programele de studii promovate sunt stabilite anual de către senatul universitar şi comunicate
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului până la data de 1 februarie a fiecărui an,
pentru a fi publicate centralizat.
(3)Instituţiile de învăţământ superior pot stabili parteneriate cu operatori economici, asociaţii
profesionale şi/sau instituţii publice pentru dezvoltarea unor programe de studii universitare de master
care să răspundă cerinţelor pieţei muncii.
(4)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului alocă pentru studiile universitare de master la
forma de învăţământ cu frecvenţă un număr de granturi de studii finanţate de la buget, pentru
universităţile de stat.
Art. 156 Pot candida la programe de studii universitare de master absolvenţii cu diplomă de licenţă sau
echivalentă.
SUBSECŢIUNEA C: Diploma
Art. 157. Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de master şi susţinerea
cu succes a lucrării de disertaţie se numeşte diplomă de master şi cuprinde toate informaţiile necesare
pentru a descrie programul de studii absolvit, inclusiv forma de învăţământ. Aceasta este însoţită de
suplimentul la diplomă care se eliberează gratuit, în limba română şi o limbă de circulaţie internaţională.
SECŢIUNEA 12: Ciclul III - Studii universitare de doctorat

Art. 158 (1)Studiile universitare de doctorat reprezintă al III-lea ciclu de studii universitare şi permit
dobândirea unei calificări de nivelul 8 din EQF/CEC şi din Cadrul Naţional al Calificărilor. Acestea se
desfăşoară pe baza unui cod al studiilor universitare de doctorat, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
(2)Programele de studii universitare de doctorat se organizează în şcoli doctorale acreditate sau
autorizate provizoriu. Şcolile doctorale se pot organiza de către o universitate sau un consorţiu
universitar ori de către consorţii sau parteneriate care se stabilesc legal între o universitate sau un
consorţiu universitar şi unităţi de cercetare-dezvoltare. Universităţile, respectiv parteneriatele sau
consorţiile organizatoare de una sau mai multe şcoli doctorale acreditate sau autorizate provizoriu
constituie o instituţie organizatoare de studii universitare de doctorat, denumită în continuare IOSUD,
recunoscută ca atare de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza autorizării
provizorii, a acreditării, respectiv a evaluării periodice.
(3)Academia Română poate înfiinţa Şcoala de Studii Doctorale a Academiei Române, cu respectarea
prevederilor prezentei legi în privinţa autorizării, acreditării şi funcţionării ca instituţie de învăţământ
superior. Şcoala de Studii Doctorale a Academiei Române poate fi IOSUD şi poate organiza programe
universitare de doctorat.
(4)Fiecare şcoală doctorală este evaluată individual, pentru fiecare domeniu în parte, în vederea
acreditării. Evaluarea şcolii doctorale se face pe baza performanţei şcolii doctorale şi a capacităţii
instituţionale a IOSUD din care face parte şcoala doctorală. Evaluarea şcolilor doctorale se face de către
ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau străinătate, pe baza rapoartelor
CNCS referitoare la calitatea cercetării şi a rapoartelor CNATDCU referitoare la calitatea resurselor
umane. Sistemul de criterii şi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului, pe baza propunerilor comune ale ARACIS, CNCS şi CNATDCU.
Fiecare şcoală doctorală este evaluată periodic, din 5 în 5 ani.
(41)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), până la finalul anului universitar 2012-2013, evaluarea
şcolilor doctorale se face de către ARACIS sau de către o altă agenţie de asigurare a calităţii, din ţară sau
din străinătate. Sistemul de criterii şi metodologia de evaluare se stabilesc prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza propunerilor ARACIS. Fiecare şcoală doctorală este
evaluată periodic, din 5 în 5 ani.
(5)Pe baza rezultatelor evaluării şcolii doctorale, ARACIS sau agenţia prevăzută la alin. (4) propune
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului acordarea sau, după caz, retragerea acreditării
în vederea organizării de studii universitare de doctorat. Acreditarea în vederea organizării de studii
universitare de doctorat se atestă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(6)Programele de studii universitare de doctorat sunt de două tipuri:
a)doctorat ştiinţific, care are ca finalitate producerea de cunoaştere ştiinţifică originală, relevantă
internaţional, pe baza unor metode ştiinţifice, organizat numai la forma de învăţământ cu frecvenţă.
Doctoratul ştiinţific este o condiţie pentru cariera profesională în învăţământul superior şi cercetare;
b)doctorat profesional, în domeniile artelor sau sportului, care are ca finalitate producerea de cunoaştere
originală pe baza aplicării metodei ştiinţifice şi a reflecţiei sistematice, asupra unor creaţii artistice sau
asupra unor performanţe sportive de înalt nivel naţional şi internaţional şi care poate constitui o bază
pentru cariera profesională în învăţământul superior şi în cercetare în domeniile artelor şi sportului.
(7)Şcolile doctorale din cadrul IOSUD se organizează pe discipline sau tematici disciplinare şi
interdisciplinare.
(8)Studiile universitare de doctorat dispun, în cadrul instituţional al IOSUD, de sisteme proprii şi
specifice de conducere şi administrare a programelor de studii şi cercetare, inclusiv la nivelul şcolilor
doctorale. La nivelul IOSUD funcţionează consiliul pentru studiile universitare de doctorat. La nivelul
fiecărei şcoli doctorale funcţionează consiliul şcolii doctorale. Aceste structuri funcţionează conform
prevederilor prezentei legi şi ale codului studiilor universitare de doctorat prevăzut la alin. (1).
Art. 159 (1)Programul de studii universitare de doctorat se desfăşoară în cadrul unei şcoli doctorale sub
coordonarea unui conducător de doctorat şi cuprinde:
a)un program de pregătire bazat pe studii universitare avansate, în cadrul şcolii doctorale;
b)un program individual de cercetare ştiinţifică sau creaţie artistică.
(2)În domeniile de studii reglementate la nivel european, durata studiilor universitare de doctorat
respectă reglementările în cauză.
(3)Durata programului de studii universitare de doctorat este, de regulă, de 3 ani. În situaţii speciale,
durata programului de studii universitare de doctorat poate fi prelungită cu 1-2 ani, cu aprobarea
senatului universitar, la propunerea conducătorului de doctorat şi în limita fondurilor disponibile.
(4)O şcoală doctorală poate recunoaşte, conform regulamentului propriu de organizare şi desfăşurare a
studiilor universitare de doctorat şi în condiţiile prezentei legi, parcurgerea unor stagii anterioare de
doctorat şi/sau a unor stagii de cercetare ştiinţifică, desfăşurate în ţară sau în străinătate, în universităţi
sau în centre de cercetare de prestigiu, precum şi recunoaşterea unor cursuri parcurse în cadrul
programelor de studii universitare de master de cercetare.
(5)Studiile universitare de doctorat se pot întrerupe din motive temeinice, în condiţiile stabilite prin
regulamentul instituţional propriu de organizare şi desfăşurare a studiilor universitare de doctorat.
Durata acestor studii se prelungeşte, în consecinţă, cu perioadele cumulate ale întreruperilor aprobate.
(6)Curriculumul de pregătire şi programul de cercetare sunt stabilite de conducătorul de doctorat şi de
şcoala doctorală.
Art. 160 (1)Studiile universitare de doctorat se organizează cu finanţare de la bugetul de stat, în regim cu
taxă sau din alte surse legal constituite. Finanţarea studiilor de doctorat poate fi realizată şi de persoane
juridice de drept privat sau de institute de cercetare-dezvoltare, pe baza unui contract. Modelul de
contract şi metodologia de realizare a finanţării se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(2)Prin hotărâre a Guvernului iniţiată de Ministerul Educaţiei Naţionale se alocă anual, pentru studiile
universitare de doctorat, un număr de locuri multianuale, echivalent numărului de granturi multianuale,
pe o durată de minimum 3 ani. În metodologia de calcul a finanţării universităţilor se vor avea în vedere
costurile pentru programul de studii avansate şi pentru programul de cercetare. Aceste costuri sunt
ajustate cu coeficienţi corespunzători pe domenii disciplinare şi profesionale ale doctoratului.
(3)Alocarea locurilor, respectiv a granturilor, pe universităţi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei
naţionale. Prioritate vor avea universităţile de cercetare avansată şi educaţie.
(5)Prin excepţie de la prevederile alin. (3) şi (4), pentru anul universitar 2012-2013, numărul granturilor
doctorale se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se repartizează IOSUD prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. IOSUD repartizează şcolilor doctorale granturile doctorale
prin competiţie între acestea, pe baza unei metodologii aprobate de senatul universităţii.
Art. 161 Doctoratul se poate desfăşura în limba română, în limba minorităţilor naţionale sau într-o limbă
de circulaţie internaţională, conform contractului de studii doctorale încheiat între IOSUD, conducătorul
de doctorat şi studentul-doctorand.
Art. 162 (1)Studiile universitare de doctorat se pot organiza şi în cotutelă, caz în care studentul-
doctorand îşi desfăşoară activitatea sub îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din
România şi a unui conducător de doctorat dintr-o altă ţară sau sub îndrumarea concomitentă a doi
conducători de doctorat din instituţii diferite din România, pe baza unui acord scris între instituţiile
organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate fi organizat şi în cazul în care conducătorii de
doctorat sunt din aceeaşi IOSUD, dar au specializări/domenii diferite de studiu sau unul dintre
conducătorii de doctorat a atins vârsta pensionării, conform prevederilor din Carta universitară.
(11)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în anul universitar 2012-2013, studiile universitare de
doctorat se pot organiza şi în cotutelă, caz în care studentul doctorand îşi desfăşoară activitatea sub
îndrumarea concomitentă a unui conducător de doctorat din România şi a unui conducător de doctorat
dintr-o altă ţară sau sub îndrumarea concomitentă a 2 conducători de doctorat din instituţii diferite din
România, pe baza unui acord scris între instituţiile organizatoare implicate. Doctoratul în cotutelă poate
fi organizat şi în cazul în care conducătorii de doctorat sunt din aceeaşi IOSUD, dar au
specializări/domenii diferite de studii, conform prevederilor din Carta universitară.
(2)În contextul politicilor de asigurare a mobilităţii universitare, IOSUD poate angaja, pe bază de
contract, specialişti din străinătate care deţin dreptul legal de a conduce doctorat, conform art. 166 alin.
(4).
Art. 163 Au dreptul să participe la concursul de admitere la studii universitare de doctorat numai
absolvenţii cu diplomă de master sau echivalentă acesteia.
SUBSECŢIUNEA C: Studentul-doctorand
Art. 164 (1)Pe parcursul desfăşurării studiilor universitare de doctorat, persoana înscrisă în programul de
studii are calitatea de student-doctorand. Studenţii-doctoranzi sunt încadraţi de către IOSUD sau oricare
dintre membrii IOSUD ca asistenţi de cercetare sau asistenţi universitari, pe perioadă determinată.
(2)Pe toată durata activităţii, studentul-doctorand beneficiază de recunoaşterea vechimii în muncă şi
specialitate şi de asistenţă medicală gratuită, fără plata contribuţiilor la asigurările sociale de stat, la
asigurările pentru şomaj, la asigurările sociale de sănătate şi pentru accidente de muncă şi boli
profesionale.
(3)Studentul-doctorand poate desfăşura activităţi didactice, potrivit contractului de studii de doctorat, în
limita a 4-6 ore convenţionale didactice pe săptămână. Activităţile didactice care depăşesc acest nivel
vor fi remunerate în conformitate cu legislaţia în vigoare, intrând sub incidenţa Codului muncii, cu
respectarea drepturilor şi obligaţiilor ce revin salariatului şi cu plata contribuţiilor datorate, potrivit legii,
la asigurările sociale de stat, la asigurările pentru şomaj, la asigurările sociale de sănătate şi pentru
accidente de muncă şi boli profesionale.
Art. 165 (1)Perioada desfăşurării studiilor universitare de doctorat este asimilată, conform legislaţiei în
domeniul pensiilor, pentru stabilirea stagiului de cotizare, cu excepţia cazului în care studentul-
doctorand realizează venituri pentru care plăteşte, în această perioadă, contribuţii la asigurările sociale.
(2)După susţinerea tezei de doctorat, IOSUD eliberează o adeverinţă care atestă perioada în care
studentul-doctorand a urmat studiile universitare de doctorat.
SUBSECŢIUNEA D: Conducătorul de doctorat

Art. 166 (1)Pot fi conducători de doctorat persoanele care au obţinut dreptul de conducere de doctorat
înaintea intrării în vigoare a prezentei legi, precum şi persoanele care au obţinut atestatul de abilitare,
având cel puţin funcţia de lector/şef de lucrări, respectiv de cercetător ştiinţific gradul III.
(2)Calitatea de conducător de doctorat este acordată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului, la propunerea CNATDCU de acordare a atestatului de abilitare, în conformitate
cu standardele şi procedurile elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Aceste standarde se stabilesc pe baza unor criterii de evaluare relevante la nivel internaţional, propuse de
CNATDCU şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Standardele
minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului pentru obţinerea atestatului de abilitare nu
depind de funcţia didactică sau de gradul profesional şi sunt identice cu standardele de acordare a titlului
de profesor universitar.
(3)Pentru a conduce doctorate, cadrele didactice şi de cercetare care au dobândit acest drept trebuie să
aibă un contract de muncă cu un IOSUD sau o instituţie membră a unui IOSUD şi să fie membre ale
unei şcoli doctorale. Cadrele didactice şi de cercetare abilitate şi cercetătorii ştiinţifici abilitaţi devin
conducători de doctorat în urma abilitării.
(4)Specialiştii care au dobândit dreptul legal de a conduce doctorate în instituţii de învăţământ superior
sau de cercetare-dezvoltare din străinătate dobândesc calitatea de conducător de doctorat în cadrul
IOSUD din România, după cum urmează:
a)specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una din ţările Uniunii Europene, ale Spaţiului
Economic European şi Confederaţia Elveţiană dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în
România, pe baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului;
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 750 din 25-oct-2011 privind dobândirea automată a
calităţii de conducător de doctorat în România pentru persoanele care au obţinut această calitate în
statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului Economic European şi Confederaţia Elveţiană
b)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte o listă a instituţiilor de învăţământ
superior, din afara ţărilor menţionate la lit. a), aflate printre cele mai prestigioase universităţi ale lumii.
Specialiştii care au calitatea de conducător de doctorat în una din instituţiile aflate pe această listă
dobândesc automat calitatea de conducător de doctorat în România, în urma unei metodologii aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
c)specialiştii care sunt conducători de doctorat în cadrul unor instituţii din străinătate, altele decât cele
prevăzute la lit. a) sau b), pot obţine calitatea de conducător de doctorat în România, fie printr-o
convenţie internaţională de recunoaştere reciprocă, fie conform prevederilor alin. (2).
(5)Un conducător de doctorat poate îndruma studenţi-doctoranzi numai în domeniul pentru care a
obţinut acest drept.
Art. 167 (1)Un conducător de doctorat nu poate îndruma simultan studenţi-doctoranzi decât într-un
singur IOSUD, excepţie făcând doctoratele conduse în cotutelă.
(2)Numărul studenţilor-doctoranzi care pot fi îndrumaţi simultan de către un conducător de doctorat se
stabileşte de către senatul universitar.
(3)Pentru activitatea pe care o desfăşoară în această calitate, conducătorii de doctorat sunt remuneraţi în
conformitate cu legislaţia în vigoare.
Art. 168 (1)Teza de doctorat se elaborează conform cerinţelor stabilite de IOSUD prin regulamentul de
organizare şi desfăşurare a programelor de studii universitare de doctorat şi în concordanţă cu
reglementările prevăzute în codul studiilor universitare de doctorat.
(2)Comisia de susţinere publică a tezei de doctorat, denumită în continuare comisie de doctorat, este
propusă de conducătorul de doctorat şi aprobată de conducerea IOSUD. Comisia de doctorat este
alcătuită din cel puţin 5 membri: preşedintele, ca reprezentant al IOSUD, conducătorul de doctorat şi cel
puţin 3 referenţi oficiali din ţară sau din străinătate, specialişti în domeniul în care a fost elaborată teza
de doctorat şi din care cel puţin doi îşi desfăşoară activitatea în afara IOSUD respective. Membrii
comisiei de doctorat au titlul de doctor şi au cel puţin funcţia didactică de conferenţiar universitar sau de
cercetător ştiinţific gradul II ori au calitatea de conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate.
(3)Teza de doctorat se susţine în şedinţă publică în faţa comisiei de doctorat, după evaluarea de către toţi
referenţii. Susţinerea tezei de doctorat poate avea loc în prezenţa a cel puţin 4 dintre membrii comisiei
de doctorat, cu participarea obligatorie a preşedintelui comisiei şi a conducătorului de doctorat.
Susţinerea publică include obligatoriu o sesiune de întrebări din partea membrilor comisiei de doctorat şi
a publicului.
(4)Pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat şi a rapoartelor referenţilor oficiali, comisia de doctorat
evaluează şi deliberează asupra calificativului pe care urmează să îl atribuie tezei de doctorat.
Calificativele care pot fi atribuite sunt: "Excelent", "Foarte bine", "Bine", "Satisfăcător" şi
"Nesatisfăcător". De regulă, calificativul "Excelent" se acordă pentru maximum 15% dintre candidaţii
care obţin titlul de doctor într-un anumit IOSUD, în decursul unui an universitar.
(5)Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerinţele prevăzute în programul de cercetare ştiinţifică şi
aprecierile asupra tezei de doctorat permit atribuirea calificativului "Excelent", "Foarte bine", "Bine" sau
"Satisfăcător" comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează
CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor.
(6)În cazul atribuirii calificativului "Nesatisfăcător", comisia de doctorat va preciza elementele de
conţinut care urmează să fie refăcute sau completate în teza de doctorat şi va solicita o nouă susţinere
publică a tezei. A doua susţinere publică a tezei are loc în faţa aceleiaşi comisii de doctorat, ca şi în cazul
primei susţineri. În cazul în care şi la a doua susţinere publică se obţine calificativul "Nesatisfăcător",
titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(7)Titlul de doctor se atribuie prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, după
validarea tezei de doctorat de către CNATDCU.
(8)În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primeşte din partea
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului o motivaţie scrisă de invalidare, redactată în
baza observaţiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an
de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează şi a doua oară, titlul de doctor nu
va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat.
(9)Teza de doctorat este un document public. Aceasta se redactează şi în format digital. În domeniul
artelor, teza de doctorat poate fi însoţită de înregistrarea pe suport digital a creaţiei artistice originale.
Teza de doctorat şi anexele sale se publică pe un site administrat de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, cu respectarea legislaţiei în vigoare în domeniul drepturilor de autor.
Art. 169 (1)Diploma conferită după promovarea unui program de studii universitare de doctorat se
numeşte diplomă de doctor. În diploma care certifică obţinerea şi deţinerea titlului de doctor se
menţionează, în mod expres, domeniul disciplinar sau interdisciplinar al doctoratului pentru doctoratul
ştiinţific; în cea care certifică obţinerea şi deţinerea titlului de doctor într-un domeniu profesional se
menţionează, în mod expres, domeniul profesional al doctoratului.
(2)În urma finalizării studiilor universitare de doctorat ştiinţific, se conferă de către IOSUD diploma şi
titlul de doctor în ştiinţe, corespunzându-i acronimul Dr.
(3)În urma finalizării studiilor universitare de doctorat profesional, se conferă de către IOSUD diploma
şi titlul de doctor într-un domeniu profesional, corespunzându-i acronimul Dr. P.
Art. 170 (1)În cazul nerespectării standardelor de calitate sau de etică profesională, Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor rapoarte externe de evaluare, întocmite, după caz, de
CNATDCU, de CNCS, de Consiliul de etică şi management universitar sau de Consiliul Naţional de
Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării, poate lua următoarele măsuri,
alternativ sau simultan:
a)retragerea calităţii de conducător de doctorat;
b)retragerea titlului de doctor;
c)retragerea acreditării şcolii doctorale, ceea ce implică retragerea dreptului şcolii doctorale de a
organiza concurs de admitere pentru selectarea de noi studenţi-doctoranzi.
(2)Reacreditarea şcolii doctorale se poate obţine după cel puţin 5 ani de la pierderea acestei calităţi,
numai în urma reluării procesului de acreditare, conform art. 158.
(3)Redobândirea calităţii de conducător de doctorat se poate obţine după cel puţin 5 ani de la pierderea
acestei calităţi, la propunerea IOSUD, pe baza unui raport de evaluare internă, ale cărui aprecieri sunt
validate printr-o evaluare externă efectuată de CNATDCU. Rezultatele pozitive ale acestor proceduri
sunt condiţii necesare pentru aprobare din partea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(4)Conducătorii de doctorat sunt evaluaţi o dată la 5 ani. Procedurile de evaluare sunt stabilite de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la propunerea CNATDCU.
CAPITOLUL IV: Organizarea învăţământului postuniversitar
Art. 171 Programele postuniversitare sunt:

a)programe postdoctorale de cercetare avansată;
b)programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă.
SECŢIUNEA 1: Programele postdoctorale

Art. 172 (1)Programele postdoctorale de cercetare avansată:
a)sunt programe destinate persoanelor care au obţinut o diplomă de doctor în ştiinţe cu cel mult 5 ani
înainte de admiterea în programul postdoctoral;
b)asigură cadrul instituţional pentru dezvoltarea cercetărilor după finalizarea studiilor universitare de
doctorat;
c)au o durată de minimum un an;
d)se pot finanţa de către instituţii publice sau de către operatori economici;
e)în cadrul instituţiilor de învăţământ superior se desfăşoară în cadrul unei şcoli doctorale pe baza
planului de cercetare propus de cercetătorul postdoctoral şi aprobat de şcoala doctorală.
(2)În cadrul instituţiilor de învăţământ superior, programele postdoctorale pot fi organizate doar în
cadrul şcolilor doctorale acreditate pentru organizarea de programe de studii universitare de doctorat.
Programele postdoctorale pot fi organizate şi în cadrul unităţilor de cercetare-dezvoltare.
(3)Admiterea la programe postdoctorale se face pe baza metodologiei elaborate de instituţia gazdă, în
(5)La finalizarea programului postdoctoral, IOSUD sau instituţia gazdă acordă un atestat de studii
postdoctorale.
SECŢIUNEA 2: Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă

Art. 173 (1)Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă toate
acele instituţii de învăţământ superior care au acreditate cel puţin programe de studii universitare de
licenţă în domeniul ştiinţific respectiv.
(2)Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională ale instituţiilor acreditate se
desfăşoară pe baza unui regulament propriu de organizare şi desfăşurare, aprobat de senatul universitar
şi cu respectarea reglementărilor în vigoare.
(3)Programele postuniversitare pot utiliza ECTS/SECT şi se finalizează cu un examen de certificare a
competenţelor profesionale asimilate de cursanţi pe parcursul programului.
(4)Programele postuniversitare se pot organiza în regim cu taxă sau cu finanţare din alte surse.
(5)Au dreptul să participe la studii postuniversitare absolvenţii care au cel puţin studii universitare cu
diplomă de licenţă sau echivalentă.
(6)La finalizarea programelor postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională, instituţia
organizatoare eliberează un certificat de atestare a competenţelor profesionale specifice programului.
CAPITOLUL V: Învăţământul superior medical

SECŢIUNEA 1: Organizarea şi funcţionarea învăţământului superior medical. Învăţământul superior din
domeniile sănătate şi medicină veterinară
Art. 174 (1)Învăţământul superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară se desfăşoară cu
respectarea reglementărilor generale şi sectoriale din Uniunea Europeană şi anume:
a)6 ani de studii, pentru minimum de 5.500 de ore de activitate teoretică şi practică medicală pentru
domeniul medicină, la programele de studii Medicină, Medicină Dentară şi Medicină Veterinară; 5 ani
pentru programul de studii Farmacie; 4 ani pentru minimum 4.600 de ore de pregătire pentru programele
de studii Asistenţă Medicală Generală şi Moaşe şi de 3 ani pentru alte programe de studii de licenţă din
domeniul sănătate;
b)fiecare an universitar are câte 60 de credite de studii transferabile în ECTS/SECT, fiind totalizate 180
de credite de studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licenţă de 3 ani, 240 de
credite de studii transferabile pentru programele cu o durată a studiilor de licenţă de 4 ani, 300 de credite
de studii transferabile pentru programul Farmacie cu o durată a studiilor de licenţă de 5 ani şi 360 de
credite de studii transferabile pentru programele Medicină, Medicină Dentară şi Medicină Veterinară cu
o durată a studiilor de licenţă de 6 ani;
c)studiile universitare de master au între 60 şi 120 de credite de studii transferabile ECTS/SECT;
d)studiile universitare de doctorat totalizează 240 de credite de studii transferabile, iar studiile avansate
din cadrul şcolii doctorale totalizează 60 de credite; studiile universitare de doctorat se pot organiza în
UOD şi în IOSUD realizate prin consorţii între universităţi şi spitale sau clinici.
(2)Instituţiile de învăţământ superior din domeniile sănătate şi medicină veterinară acreditate, pe baza
criteriilor de calitate, pot organiza, pe lângă formele de învăţământ prevăzute la alin. (1), şi programe
postdoctorale şi de formare şi dezvoltare profesională: de rezidenţiat, de perfecţionare, de specializare,
de studii complementare în vederea obţinerii de atestate şi de educaţie medicală şi farmaceutică
continuă.
(3)Durata doctoratului pentru absolvenţii învăţământului superior medical uman, medical veterinar şi
farmaceutic este de 4 ani.
(4)Instituţiile de învăţământ superior cu programe de studii din domeniile sănătate şi medicină veterinară
şi instituţiile sanitare publice pot utiliza veniturile proprii, în interes reciproc, pentru asigurarea unor
condiţii optime de activitate, privind infrastructura, echipamentele medicale şi accesul la informaţie
medicală.
(5)La selecţia şi promovarea personalului didactic universitar din instituţiile de învăţământ superior cu
programe de studii din domeniul sănătate se iau în considerare criteriile privind experienţa profesională
medicală dovedită. În învăţământul superior din domeniul sănătate, pentru posturile didactice la
disciplinele cu corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii pot accede doar persoane care au obţinut,
prin concurs, în funcţie de gradul universitar, titlurile de medic/medic dentist rezident sau medic/medic
dentist specialist sau farmacist/farmacist rezident/farmacist specialist în specialitatea postului.
(6)În învăţământul superior din domeniul sănătate nu se pot transforma în credite echivalate şi transfera
studiile obţinute în învăţământul postliceal.
(7)Învăţământul superior şi postuniversitar din domeniul sănătate se desfăşoară în unităţi sanitare
publice, în institute, în centre de diagnostic şi tratament, în secţii cu paturi, în laboratoare şi în cabinete.
Conform legii speciale, se pot constitui clinici universitare, din una sau mai multe secţii clinice, în
specialităţi înrudite, din spitale publice sau private, în care sunt organizate activităţi de învăţământ şi
cercetare ale departamentelor universitare.
(8)Rezidenţialul reprezintă forma specifică de învăţământ postuniversitar pentru absolvenţii licenţiaţi ai
programelor de studii medicină, medicină dentară şi farmacie care asigură pregătirea necesară obţinerii
uneia dintre specialităţile cuprinse în Nomenclatorul specialităţilor medicale, medico-dentare şi
farmaceutice pentru reţeaua de asistenţă medicală. Organizarea şi finanţarea rezidenţiatului se
reglementează prin acte normative specifice.
(9)Admiterea la rezidenţiat a cadrelor didactice din învăţământul superior din domeniul sănătate se face
în aceleaşi condiţii ca pentru orice absolvent al învăţământului superior din domeniul sănătate.
(10)Medicii rezidenţi care ocupă prin concurs posturi didactice de asistent universitar în instituţii de
învăţământ superior din domeniul sănătate continuă formarea în rezidenţiat şi sunt retribuiţi pentru
ambele activităţi.
(11)În cadrul instituţiilor de învăţământ superior care organizează programe de pregătire în rezidenţiat se
constituie un departament de pregătire în rezidenţiat. În instituţiile de învăţământ superior care
organizează programe de pregătire de medicină şi farmacie, departamentul este subordonat conducerii
universităţii.
SECŢIUNEA 2: Reglementarea altor aspecte specifice
Art. 175 Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activităţilor din acest domeniu se realizează
prin hotărâre a Guvernului, ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi, după caz,
ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru
Siguranţa Alimentelor.
CAPITOLUL VI: Învăţământul superior militar şi învăţământul de informaţii, de ordine publică şi de

securitate naţională
SECŢIUNEA 1: Organizare şi funcţionare
Art. 176 (1)Învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională este
învăţământ de stat, parte integrantă a sistemului naţional de învăţământ, şi cuprinde: învăţământ
universitar pentru formarea ofiţerilor, ofiţerilor de poliţie şi a altor specialişti, precum şi învăţământ
postuniversitar.
(2)Instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională
din cadrul sistemului naţional de învăţământ, precum şi specializările/programele de studii din cadrul
acestora se supun reglementărilor referitoare la asigurarea calităţii, inclusiv celor legate de autorizare şi
acreditare, în aceleaşi condiţii cu instituţiile de învăţământ superior civil.
(3)Structura organizatorică, oferta de şcolarizare care conţine profilurile, programele de studii, cifrele
anuale de şcolarizare, criteriile de selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul superior militar, de
informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională se stabilesc, după caz, de Ministerul Apărării
Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Serviciul Român de Informaţii şi
alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale,
potrivit specificului fiecărei arme, specializări, nivel şi formă de organizare a învăţământului, în
condiţiile legii.
(4)Formele de organizare a învăţământului, admiterea la studii, derularea programelor de studii,
finalizarea studiilor, autorizarea şi acreditarea instituţiilor de învăţământ, în învăţământul superior
militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, se supun procedurilor şi condiţiilor
aplicabile instituţiilor de învăţământ superior civil.
(5)Pentru învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, după
caz, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Justiţiei, Serviciul
Român de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniile apărării, informaţiilor, ordinii publice şi
securităţii naţionale pot emite ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii, în condiţiile legii.
(6)Ofiţerii în activitate, în rezervă sau în retragere, posesori ai diplomei de absolvire a şcolii militare de
ofiţeri cu durata de 3 sau 4 ani, pot să îşi completeze studiile în învăţământul superior, pentru obţinerea
diplomei de licenţă în profiluri şi specializări similare sau apropiate armei/specialităţii militare.
(7)Diplomele de licenţă, de master, de doctorat eliberate de instituţiile de învăţământ superior militar, de
informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, precum şi titlurile ştiinţifice obţinute dau dreptul
deţinătorilor legali, după trecerea în rezervă, în condiţiile legii, să ocupe funcţii echivalente cu cele ale
absolvenţilor instituţiilor civile de învăţământ, cu profil apropiat şi de acelaşi nivel.
(8)Planurile de învăţământ pentru învăţământul superior militar, de informaţii şi de ordine publică şi de
securitate naţională se elaborează de Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi
Internelor, Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor,
ordinii publice şi securităţii naţionale, în conformitate cu standardele naţionale stabilite de instituţiile
responsabile cu asigurarea calităţii.
SECŢIUNEA 2: Managementul şi finanţarea instituţiilor

Art. 177 (1)Managementul instituţiilor de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi
de securitate naţională se realizează în aceleaşi condiţii ca în instituţiile civile de învăţământ superior.
Finanţarea instituţiilor din învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate
naţională se face în condiţiile legii.
(2)Structurile şi funcţiile de conducere din instituţiile de învăţământ militar, de informaţii, de ordine
publică şi de securitate naţională sunt aceleaşi ca şi cele din instituţiile civile de învăţământ superior şi
se ocupă în aceleaşi condiţii ca şi acestea, precum şi cu respectarea procedurilor specificate în actele
normative specifice în domeniu.
(3)Conducerea instituţiilor de învăţământ militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate
naţională se realizează de către rectori care sunt şi comandanţii instituţiilor respective. Funcţia de
comandant se ocupă în conformitate cu reglementările Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor, Serviciului Român de Informaţii şi ale altor instituţii cu atribuţii în
domeniul apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale.
(4)În învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională se
înfiinţează corpul instructorilor militari, de ordine şi de securitate publică, prin ordine şi instrucţiuni ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei,
Serviciului Român de Informaţii şi ale altor instituţii cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi
siguranţei naţionale.
SECŢIUNEA 3: Resurse umane
Art. 178 (1)Funcţiile didactice şi de cercetare din învăţământul superior militar, de informaţii, de ordine
publică şi de securitate naţională se ocupă şi se eliberează în aceleaşi condiţii ca şi cele din instituţiile
civile de învăţământ superior. Cadrele didactice şi de cercetare din învăţământul superior militar, de
informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională au acelaşi statut ca cele din instituţiile civile de
învăţământ superior.
(2)Instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională se
bucură de principiul autonomiei universitare.
(3)Cadrele didactice militare titulare, pensionate pentru limită de vârstă şi vechime integrală ca militari,
pot să îşi continue activitatea didactică, în cadrul aceleiaşi instituţii de învăţământ superior, în condiţiile
legii.
SECŢIUNEA 4: Viaţa universitară

Art. 179 Viaţa universitară din instituţiile de învăţământ superior militar, de informaţii, de ordine publică
şi de securitate naţională se desfăşoară în conformitate cu reglementările legale pentru instituţiile civile
de învăţământ superior, adaptate mediului militar, de informaţii, de ordine publică şi de securitate
naţională.
CAPITOLUL VII: Învăţământul superior artistic şi sportiv
Art. 180 În învăţământul superior artistic şi sportiv, procesul educaţional se desfăşoară prin activităţi
didactice şi prin activităţi practice de creaţie şi performanţă.
Art. 181 Instituţiile de învăţământ superior artistic şi sportiv, autorizate provizoriu sau acreditate,
conform legii, pot organiza forme de învăţământ prin cele 3 cicluri de studii universitare: ciclul I - studii
universitare de licenţă, ciclul II - studii universitare de master şi ciclul III - studii universitare de
doctorat, incluzând doctoratul ştiinţific şi doctoratul profesional, precum şi programe de formare şi
dezvoltare profesională continuă.
Art. 182 În învăţământul superior artistic şi sportiv, structura anului universitar poate fi adaptată în
funcţie de programul activităţilor practice specifice.
Art. 183 În învăţământul superior artistic şi sportiv, practica studenţilor se desfăşoară în universităţi: în
centre de proiectare, ateliere artistice, studiouri muzicale, unităţi de producţie teatrale şi cinematografice,
spaţii destinate performanţei sportive, precum şi în instituţii din profilul artistic sau sportiv respectiv, pe
bază de parteneriat instituţional.
Art. 184 În învăţământul superior artistic şi sportiv, doctoratul ştiinţific sau profesional este o condiţie
pentru cariera didactică.
Art. 185 Cercetarea prin creaţie artistică, proiectare şi performanţă sportivă se desfăşoară individual sau
colectiv, în centre de proiectare, laboratoare şi ateliere artistice, studiouri muzicale, unităţi de producţie
teatrală şi cinematografică, spaţii destinate performanţei sportive.
Art. 186 Evaluarea calităţii şi clasificarea universităţilor artistice şi sportive iau în considerare criteriile
specifice creaţiei artistice şi performanţei sportive.
Art. 187 În învăţământul superior artistic şi sportiv, alocarea pe baze competiţionale a fondurilor se face
inclusiv în baza criteriilor specifice creaţiei artistice şi performanţei sportive.
Art. 188 Reglementarea altor aspecte specifice desfăşurării activităţii din aceste domenii va fi realizată
prin hotărâri ale Guvernului sau ordine ale ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în
concordanţă cu prevederile legii şi cu reglementările generale şi sectoriale ale Uniunii Europene.
CAPITOLUL VIII: Activitatea de cercetare şi creaţie universitară
Art. 189 (1)Activitatea de cercetare, dezvoltare, inovare şi creaţie artistică din universităţi se organizează
şi funcţionează pe baza legislaţiei naţionale şi a Uniunii Europene în domeniu.
(2)Instituţiile de învăţământ superior care şi-au asumat ca misiune şi cercetarea ştiinţifică au obligaţia să
creeze structuri tehnico-administrative care să faciliteze managementul activităţilor de cercetare şi a
proiectelor de cercetare-dezvoltare derulate de personalul instituţiei. Aceste structuri deservesc şi
răspund optim cerinţelor personalului implicat în cercetare.
(3)Personalul implicat în activităţi de cercetare în institute, laboratoare sau centre de cercetare ale
universităţii dispune, în limita proiectelor de cercetare pe care le coordonează, de autonomie şi de
responsabilitate personală, delegată de ordonatorul de credite, în realizarea achiziţiilor publice şi a
gestionării resurselor umane necesare derulării proiectelor. Aceste activităţi se desfăşoară conform
reglementărilor legale în vigoare şi fac obiectul controlului financiar intern.
Art. 190 (1)La sfârşitul fiecărui an bugetar, conducerea universităţii prezintă senatului universitar un
raport referitor la cuantumul regiei pentru granturile de cercetare şi la modul în care regia a fost
cheltuită.
(2)Cuantumul maximal al regiei pentru granturile şi contractele de cercetare este stabilit de finanţator
sau de autoritatea contractantă şi nu poate fi modificat pe perioada derulării acestora.
Art. 191 (1)Pentru granturile gestionate prin Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică,
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură un avans de până la 90% din valoarea
grantului din momentul semnării contractului de finanţare. Pentru diferenţă, universităţile pot avansa
fonduri din venituri proprii.
(2)Mobilitatea interinstituţională a personalului de cercetare după principiul "grantul urmează
cercetătorul" este garantată prin prezenta lege şi se realizează prin metodologii elaborate de autorităţile
contractante. Titularul grantului răspunde public, conform contractului cu autoritatea contractantă, de
modul de gestionare a grantului.
CAPITOLUL IX: Promovarea calităţii în învăţământul superior şi în cercetarea ştiinţifică

Art. 192 (1)Asigurarea calităţii învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice universitare este o
obligaţie a instituţiei de învăţământ superior şi o atribuţie fundamentală a Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului. În realizarea acestei atribuţii, Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului colaborează cu ARACIS, cu alte agenţii înscrise în EQAR, precum şi cu CNCS,
CNATDCU, Consiliul de etică şi management universitar (CEMU) şi alte organisme cu competenţe în
domeniu conform legislaţiei în vigoare.
(2)Instituţiile de învăţământ superior au obligaţia de a furniza Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului datele solicitate de acesta, cu respectarea prevederilor legale. Refuzul sau
raportarea falsă încalcă principiul răspunderii publice şi duce la sancţiunile prevăzute de lege.
(3)Instituţiile de învăţământ superior care refuză să facă publice datele de interes public solicitate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau oricare altă persoană fizică sau juridică
încalcă principiul răspunderii publice şi sunt sancţionate conform legii.
(4)Studenţii sunt parteneri cu drepturi depline în procesul de asigurare a calităţii.
Art. 193 (1)Evaluarea universităţilor se realizează în scopul:
a)autorizării provizorii şi acreditării;
b)ierarhizării programelor de studii şi clasificării universităţilor.
(2)Evaluarea în scopul autorizării provizorii şi acreditării se realizează de către ARACIS sau de altă
agenţie înscrisă în EQAR şi are loc potrivit legii şi standardelor internaţionale în domeniu.
(3)Evaluarea în scopul ierarhizării programelor de studii şi a clasificării universităţilor se realizează pe
baza unei metodologii de evaluare propuse de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi
aprobate prin hotărâre a Guvernului, în maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Aplicarea acestei metodologii intră în răspunderea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului. Evaluarea este realizată periodic.
(4)Universităţile se clasifică, pe baza evaluării prevăzute la alin. (3), în 3 categorii:
a)universităţi centrate pe educaţie;
b)universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică sau universităţi de educaţie şi creaţie artistică;
c)universităţi de cercetare avansată şi educaţie.
(5)Evaluarea prevăzută la alin. (3) se face de către un consorţiu format din: ARACIS, incluzând
reprezentanţi ai studenţilor, CNCS, CNATDCU şi un organism internaţional cu competenţe în domeniul
ierarhizării şi clasificării instituţiilor de învăţământ selectat pe bază de concurs.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (5), prima evaluare de după intrarea în vigoare a prezentei legi,
făcută conform prevederilor alin. (3), se face numai de către un organism internaţional cu competenţă în
domeniul ierarhizării şi clasificării instituţiilor de învăţământ superior sau de către o agenţie de asigurare
a calităţii înregistrată în EQAR, din străinătate.
(7)Pentru programele de licenţă, maşter şi doctorat, finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat,
din surse publice, se face pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale prin
consultare cu CNFIS şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.
(8)Statul poate finanţa programele de excelenţă în cercetare şi educaţie din orice categorie de
universităţi.
(9)Programele de excelenţă prevăzute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3).
(91)Prin excepţie de la prevederile alin. (9), în anul universitar 2012-2013, programele de
excelenţă prevăzute la alin. (8) se stabilesc pe baza evaluării prevăzute la alin. (3).
(11)Prin excepţie de la prevederile alin. (10), în anul universitar 2012-2013 sunt finanţate din fonduri
publice, ţinând cont de evaluarea realizată conform alin. (3), programe de licenţă, master şi doctorat în
universităţile de stat menţionate la alin. (4).
Art. 194 (1)Pentru promovarea calităţii şi creşterea eficienţei sistemului de învăţământ superior, pentru
creşterea vizibilităţii internaţionale şi pentru concentrarea resurselor, universităţile de stat şi particulare
pot:
a)să se constituie în consorţii universitare, potrivit legii;
b)să fuzioneze într-o singură instituţie de învăţământ superior cu personalitate juridică.
(2)Universităţile acreditate la data intrării în vigoare a prezentei legi pot demara proceduri pentru
constituirea de consorţii sau pentru fuzionare prin comasare sau absorbţie.
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului alocă preferenţial resurse financiare consorţiilor
sau universităţilor fuzionate, conform unei metodologii adoptate în acest sens prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, la propunerea CNFIS.
(3)Fuziunea prin comasare sau absorbţie a instituţiilor de învăţământ superior de stat se face, de regulă,
în jurul instituţiilor din categoria universităţilor de cercetare avansată şi educaţie şi ţinând cont de
proximitatea geografică.
(4)Evaluarea programelor de studii şi a instituţiilor de învăţământ superior se face periodic, la iniţiativa
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau a universităţilor. Rezultatele evaluării sunt
publice, pentru informarea beneficiarilor de educaţie şi pentru transparenţa instituţională.
Art. 195 (1)Fiecare universitate are obligaţia să realizeze, la intervale de maximum 5 ani, evaluarea
internă şi clasificarea departamentelor pe 5 niveluri de performanţă în cercetare, conform unei
metodologii-cadru elaborate de CNCS şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului. Rezultatele evaluării şi clasificării sunt publice.
(2)Senatul universitar, la propunerea rectorului, pe baza evaluării interne, poate dispune reorganizarea
sau desfiinţarea departamentelor ori institutelor neperformante, fără a prejudicia studenţii.
Art. 196 Guvernul României înfiinţează Institutul de Studii şi Cercetări Avansate din România, având ca
obiectiv principal susţinerea elitelor ştiinţifice româneşti din ţară şi din diaspora. Metodologia de
înfiinţare a acestuia se elaborează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se
adoptă prin hotărâre a Guvernului, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Art. 197 Statul încurajează excelenţa în instituţiile de învăţământ superior prin pârghii financiare
specifice, existente în prezenta lege:
a)universităţilor li se alocă o finanţare suplimentară, în sumă, la nivel naţional, de minimum 30% din
suma alocată la nivel naţional universităţilor de stat ca finanţare de bază, pe baza criteriilor şi a
standardelor de calitate stabilite de Consiliul Naţional al Finanţării învăţământului Superior şi aprobate
de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
b)universităţilor de stat li se alocă un fond distinct pentru dezvoltarea instituţională, din bugetul alocat
Ministerului Educaţiei Naţionale. Fondul de dezvoltare instituţională se adresează celor mai performante
instituţii de învăţământ superior din fiecare categorie şi se alocă după criterii competitive bazate pe
standarde internaţionale Metodologia de alocare şi utilizare a fondului pentru dezvoltare instituţională se
elaborează de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei
naţionale.
SECŢIUNEA 2: Sprijinirea excelenţei individuale
Art. 198 Formele de sprijin pentru cadrele didactice, studenţii şi cercetătorii cu performanţe excepţionale
includ:
a)granturi de studii sau de cercetare la universităţi din ţară ori din străinătate, acordate pe bază de
competiţie;
b)granturi pentru efectuarea şi finalizarea unor cercetări, inclusiv teze de doctorat;
c)aprobarea unor rute educaţionale flexibile, care permit accelerarea parcursului de studii universitare;
d)crearea de instrumente şi mecanisme de susţinere a inserţiei lor profesionale în ţară, astfel încât să
valorifice la nivel superior atât talentul, cât şi achiziţiile realizate prin formare.
CAPITOLUL X: Promovarea universităţii centrate pe student

Art. 199 (1)Studenţii sunt consideraţi parteneri ai instituţiilor de învăţământ superior şi membri egali ai
comunităţii academice. În învăţământul confesional studenţii sunt membri ai comunităţii academice în
calitate de discipoli.
(2)O persoană dobândeşte statutul de student şi de membru al unei comunităţi universitare numai în
urma admiterii şi a înmatriculării sale într-o instituţie de învăţământ superior acreditată sau autorizată să
funcţioneze provizoriu.
(3)O persoană poate fi admisă şi înmatriculată ca student concomitent la cel mult două programe de
studii, indiferent de instituţiile de învăţământ care le oferă. Orice subvenţie financiară sau bursă din
fonduri publice se acordă, conform normelor legale în vigoare, numai într-o singură instituţie de
învăţământ superior, pentru un singur program de studii. În cazul studenţilor care se transferă între
universităţi sau programe de studii, subvenţiile urmează studentul.
(4)În vederea testării cunoştinţelor şi a capacităţilor cognitive, respectiv artistice sau sportive, şi a
admiterii într-un program de studii pentru licenţă, master ori doctorat, instituţiile de învăţământ superior
organizează examene de admitere pentru fiecare program şi ciclu de studiu.
SECŢIUNEA 2: Înmatricularea studenţilor. Registrul matricol unic al universităţilor din România
Art. 200 (1)O instituţie de învăţământ superior poate admite şi înmatricula într-un program de studii
numai acel număr de studenţi pentru care sunt asigurate condiţii optime de calitate academică, de viaţă şi
de servicii sociale în spaţiul universitar.
(2)Oferta anuală de şcolarizare este făcută publică de către rectorul instituţiei de învăţământ superior
prin declaraţie pe propria răspundere, cu respectarea capacităţii de şcolarizare stabilite conform art. 138
alin. (5).
(3)În urma admiterii într-un program de studii, între student şi universitate se încheie un contract în care
se specifică drepturile şi obligaţiile părţilor.
(4)Universităţile care admit în programele lor de studii mai mulţi studenţi decât capacitatea de
şcolarizare, aprobată conform prezentei legi, încalcă răspunderea lor publică şi sunt sancţionate în
conformitate cu prevederile prezentei legi.
Art. 201 (1)Se constituie Registrul matricol unic al universităţilor din România, denumit în continuare
RMUR. RMUR este o bază de date electronică în care sunt înregistraţi toţi studenţii din România din
universităţile de stat sau particulare acreditate ori autorizate să funcţioneze provizoriu. Registrele
matricole ale universităţilor devin parte a RMUR, asigurându-se un control riguros al diplomelor.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la propunerea CNFIS, elaborează un
regulament de alocare a codului matricol individual, precum şi conţinutul informaţiilor care vor fi scrise
în RMUR.
(3)RMUR este un înscris oficial protejat legal. Falsificarea înscrisurilor din registrul matricol se
sancţionează potrivit legii.
(4)RMUR, registrele matricole ale universităţilor şi sistemele informatice aferente se elaborează în
termen de cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(5)Baza de date electronică aferentă RMUR înregistrează şi păstrează evidenţa diplomelor universitare
emise în România, pe baza registrelor existente în universităţile acreditate.
Art. 202 (1)Principiile care reglementează activitatea studenţilor în cadrul comunităţii universitare sunt:
a)principiul nediscriminării - în baza căruia toţi studenţii beneficiază de egalitate de tratament din partea
instituţiei de învăţământ superior; orice discriminare directă sau indirectă faţă de student este interzisă;
b)principiul dreptului la asistenţă şi la servicii complementare gratuite în învăţământul superior de stat -
exprimat prin: consilierea şi informarea studentului de către cadrele didactice, în afara orelor de curs,
seminar sau laboratoare; consilierea în scopul orientării profesionale; consilierea psihologică; acces la
principalele cărţi de specialitate şi publicaţii ştiinţifice; acces la datele referitoare la situaţia şcolară
personală;
c)principiul participării la decizie - în baza căruia deciziile în cadrul instituţiilor de învăţământ superior
sunt luate cu participarea reprezentanţilor studenţilor;
d)principiul libertăţii de exprimare - în baza căruia studenţii au dreptul să îşi exprime liber opiniile
academice, în cadrul instituţiei de învăţământ în care studiază;
e)principiul transparenţei şi al accesului la informaţii - în baza căruia studenţii au dreptul de acces liber
şi gratuit la informaţii care privesc propriul parcurs educaţional şi viaţa comunităţii academice din care
fac parte, în conformitate cu prevederile legii.
(2)În universităţile confesionale, drepturile, libertăţile şi obligaţiile studenţilor sunt stabilite şi în funcţie
de specificul dogmatic şi canonic al fiecărui cult.
(3)Drepturile, libertăţile şi obligaţiile studenţilor sunt cuprinse în Codul drepturilor şi obligaţiilor
studentului, propus de asociaţiile studenţeşti în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi
şi adoptat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului prin ordin al ministrului acestuia.
(4)În universităţile confesionale, studenţii se organizează cu respectarea statutului şi a normelor
dogmatice şi canonice ale cultului respectiv.
(5)Fiecare universitate va institui un sistem de aplicare şi monitorizare a respectării prevederilor Codului
drepturilor şi obligaţiilor studentului. Asociaţiile studenţilor prezintă un raport anual privind respectarea
codului, care este public.
Art. 203 (1)Studenţii au dreptul să înfiinţeze, în instituţiile de învăţământ superior, de stat sau
particulare, ateliere, cluburi, cercuri, cenacluri, formaţii artistice şi sportive, organizaţii, precum şi
publicaţii, conform legii.
(2)Studenţii sunt aleşi în mod democratic, prin vot universal, direct şi secret, la nivelul diverselor
formaţii, programe sau cicluri de studiu, atât în cadrul facultăţilor, cât şi al universităţii. Ei sunt, de
drept, reprezentanţi legitimi ai intereselor studenţilor, la nivelul fiecărei comunităţi academice.
Conducerea instituţiei de învăţământ superior nu se implică în organizarea procesului de alegere a
reprezentanţilor studenţilor.
(3)În universităţile confesionale, reprezentarea studenţilor la nivelul comunităţii universitare se va face
cu respectarea statutului şi specificului dogmatic şi canonic al cultului respectiv.
(4)Statutul de student reprezentant nu poate fi condiţionat de către conducerea universităţii.
(5)Studenţii pot fi reprezentaţi în toate structurile decizionale şi consultative din universitate.
(6)Federaţiile naţionale studenţeşti, legal constituite, sunt organismele care exprimă interesele
studenţilor din universităţi, în raport cu instituţiile statului.
(7)Organizaţiile studenţeşti care reprezintă interesele studenţilor la nivelul fiecărei comunităţi
universitare pot avea reprezentanţi de drept în structurile decizionale şi executive ale universităţii.
(8)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului colaborează, în dezvoltarea învăţământului
superior, cu federaţiile naţionale studenţeşti, legal constituite, şi se va consulta cu acestea ori de câte ori
este nevoie.
(9)Studenţii pot participa la acţiuni de voluntariat, pentru care pot primi un număr de credite de studii
transferabile, în condiţiile stabilite de Carta universitară.
Art. 204 (1)Studenţii care provin din familii cu venituri reduse beneficiază de un sistem de împrumuturi
bancare pentru efectuarea studiilor, garantate de stat, în condiţiile legislaţiei în vigoare, prin Agenţia de
credite şi burse de studii. Împrumuturile pot acoperi taxele de studii şi costul vieţii pe perioada studiilor.
(2)Absolvenţii care vor practica profesia minimum 5 ani în mediul rural vor fi scutiţi de plata a 75% din
împrumut, această parte fiind preluată de către stat, în cuantum de maximum 5.000 lei.
(3)Agenţia de credite şi burse de studii propune reglementări corespunzătoare în vederea acordării
creditelor.
Art. 205 (1)Studenţii beneficiază de asistenţă medicală şi psihologică gratuită în cabinete medicale şi
psihologice universitare ori în policlinici şi unităţi spitaliceşti de stat, conform legii.
(2)În timpul anului universitar, studenţii înmatriculaţi la forma de învăţământ cu frecvenţă, în instituţiile
de învăţământ superior acreditate, în vârstă de până la 26 de ani, beneficiază de tarif redus cu minimum
50% pe mijloacele de transport local în comun, transportul intern auto, feroviar şi naval. Studenţii orfani
sau proveniţi din casele de copii beneficiază de gratuitate pentru aceste categorii de transport.
(3)Studenţii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, concerte, spectacole de teatru,
operă, film, la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice, în limita bugetelor
aprobate.
(4)Studenţii etnici români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la
toate manifestările prevăzute la alin. (3), care se desfăşoară pe teritoriul României.
(5)Instituţiile de învăţământ superior pot acorda, în afara cifrei de şcolarizare aprobate, cel puţin un loc
pentru studii gratuite absolvenţilor cu diplomă de bacalaureat proveniţi din centrele de plasament, în
condiţiile stabilite de senatul universitar.
(6)Candidaţii proveniţi din medii cu risc socioeconomic ridicat sau marginalizate din punct de vedere
social - romi, absolvenţi ai liceelor din mediul rural sau din oraşe cu mai puţin de 10.000 de locuitori -
pot beneficia de un număr de locuri bugetate garantate, în condiţiile legii.
(7)Activităţile extracurriculare - ştiinţifice, tehnice, cultural-artistice şi sportive, precum şi cele pentru
studenţii capabili de performanţe sunt finanţate de la bugetul statului, conform normelor stabilite de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. În acest scop se pot folosişi alte surse de
finanţare.
(8)Prevederile alin. (6) se aplică şi în cazul taberelor de creaţie, sportive şi de odihnă ale studenţilor.
(9)Statutul de student cu taxă se modifică în condiţiile stabilite de senatul universitar.
(10)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate acorda anual burse pentru stagii de
studii universitare şi postuniversitare în străinătate din fonduri constituite în acest scop. Aceste burse se
obţin prin concurs organizat la nivel naţional.
(11)La concursurile pentru obţinerea burselor prevăzute la alin. (10) pot participa studenţii şi absolvenţii
instituţiilor de învăţământ superior de stat şi cei ai instituţiilor de învăţământ superior particular
acreditate.
(12)Cheltuielile de întreţinere a internatelor, a căminelor şi a cantinelor universităţilor se acoperă din
veniturile proprii ale instituţiilor de învăţământ respective şi din subvenţii de la buget cu această
destinaţie.
(13)Tarifele practicate de universităţi pentru studenţi la cămine şi cantine sunt cel mult egale cu diferenţa
dintre costurile de funcţionare, cuprinzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu utilităţile, cheltuielile
cu materiile prime şi consumabile şi cheltuielile de întreţinere curentă şi, respectiv, subvenţiile de la
bugetul de stat.
(14)În vederea asigurării transparenţei, universitatea de stat publică periodic balanţa de venituri şi
cheltuieli pentru fiecare cămin studenţesc.
(15)Pot fi acordate subvenţii pentru cazare şi studenţilor care aleg altă formă de cazare decât căminele
instituţiilor de învăţământ superior.
(16)Instituţiile de învăţământ superior de stat asigură, în limita resurselor financiare alocate pentru
efectuarea practicii comasate a studenţilor, pe perioada prevăzută în planurile de învăţământ, cheltuielile
de masă, cazare şi transport, în situaţiile în care practica se desfăşoară în afara centrului universitar
respectiv.
(17)Toate actele de studii eliberate de universitate, precum şi cele care atestă statutul de student
(adeverinţe, carnete, legitimaţii) se eliberează în mod gratuit.
Art. 206 (1)Statul român acordă anual, prin hotărâre a Guvernului, un număr de burse pentru
şcolarizarea studenţilor străini. Aceste burse sunt atribuite doar acelor universităţi şi programe de studii
care îndeplinesc cele mai ridicate standarde de calitate, indiferent dacă sunt de stat sau particulare.
(2)Din taxele de la studenţii şi cursanţii străini, încasate de instituţiile de învăţământ superior de stat, se
virează la Ministerul Educaţiei Naţionale un cuantum de 5% din încasările în valută.
CAPITOLUL XI: Conducerea universităţilor

Art. 207 (1)Structurile de conducere în instituţiile de învăţământ superior de stat sau particulare sunt:
a)senatul universitar şi consiliul de administraţie, la nivelul universităţii;
b)consiliul facultăţii;
c)consiliul departamentului.
(2)Funcţiile de conducere sunt următoarele:
a)rectorul, prorectorii, directorul general administrativ, la nivelul universităţii;
b)decanul, prodecanii, la nivelul facultăţii;
c)directorul de departament, la nivelul departamentului.
(3)IOSUD este condusă de Consiliul pentru studiile universitare de doctorat, respectiv de directorul
acestui consiliu. Funcţia de director al Consiliului pentru studiile universitare de doctorat este asimilată
funcţiei de prorector. Procedura de numire a directorului Consiliului pentru studiile universitare de
doctorat este stabilită de Codul studiilor universitare de doctorat.
(4)La nivelul departamentului, directorul de departament şi membrii consiliului departamentului sunt
aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare.
(5)La nivelul facultăţii, stabilirea structurilor şi a funcţiilor de conducere se face după următoarea
procedură:
a)componenţa membrilor consiliului facultăţii este de maximum 75% cadre didactice şi de cercetare,
respectiv minimum 25% studenţi. Reprezentanţii cadrelor didactice şi de cercetare în consiliul facultăţii
sunt aleşi prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din
facultate, iar reprezentanţii studenţilor sunt aleşi prin vot universal, direct şi secret de către studenţii
facultăţii;
b)decanii sunt selectaţi prin concurs public, organizat de către rectorul universităţii la nivelul facultăţii.
La concurs pot participa persoane din cadrul universităţii sau din orice facultate de profil din ţară ori din
străinătate care, pe baza audierii în plenul consiliului facultăţii, au primit avizul acestuia de participare la
concurs. Consiliul facultăţii are obligaţia de a aviza minimum 2 candidaţi;
c)decanul îşi desemnează prodecanii după numirea de către rector;
d)în universităţile multilingve şi multiculturale, cel puţin unul dintre prodecani se numeşte la propunerea
cadrelor didactice aparţinând minorităţii naţionale din departamentul secţiei sau liniei de predare într-o
limbă a minorităţilor naţionale, potrivit regulamentului liniei de studiu conform art. 135 alin. (2), cu
excepţia cazului în care decanul provine de la secţia sau linia de studiu cu predare în limba minorităţii
naţionale respective. Cadrele didactice aparţinând secţiei sau liniei de predare trebuie să propună cel
puţin 3 candidaţi.
(6)Consiliul şcolii doctorale se stabileşte prin votul universal, direct şi secret al conducătorilor de
doctorat din şcoala doctorală respectivă.
(7)Procesul de stabilire şi de alegere a structurilor şi funcţiilor de conducere la nivelul universităţii, al
facultăţilor şi departamentelor trebuie să respecte principiul reprezentativităţii pe facultăţi, departamente,
secţii/linii de predare, programe de studii, după caz, şi se stabileşte prin Carta universitară.
(8)În cazul universităţilor confesionale, alegerea persoanelor în funcţiile de conducere se face cu avizul
cultului fondator.
Art. 208 (1)Senatul universitar este compus din 75% personal didactic şi de cercetare şi din 25%
reprezentanţi ai studenţilor. Toţi membrii senatului universitar, fără excepţie, vor fi stabiliţi prin votul
universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi cercetătorilor titulari, respectiv al tuturor
studenţilor. Fiecare facultate va avea reprezentanţi în senatul universitar, pe cote-părţi de reprezentare
stipulate în Carta universitară. În cazul universităţilor confesionale, organizarea senatului universitar se
va face cu respectarea statutului şi specificului dogmatic şi canonic al cultului fondator.
(2)Senatul universitar îşi alege, prin vot secret, un preşedinte care conduce şedinţele senatului
universitar şi reprezintă senatul universitar în raporturile cu rectorul.
(3)Senatul universitar stabileşte comisii de specialitate prin care controlează activitatea conducerii
executive a instituţiei de învăţământ superior şi a consiliului de administraţie. Rapoartele de
monitorizare şi de control sunt prezentate periodic şi discutate în senatul universitar, stând la baza
rezoluţiilor senatului universitar.
Art. 209 (1)Rectorul universităţilor de stat şi particulare se desemnează prin una dintre următoarele
modalităţi:
a)pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales,
conformă cu prezenta lege; sau
b)prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor didactice şi de cercetare titulare din cadrul
universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul universitar şi din consiliile facultăţilor.
(2)Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la alin. (1), se stabileşte cu minimum 6
luni înainte de fiecare desemnare a rectorului, prin votul universal, direct şi secret al tuturor cadrelor
didactice şi de cercetare titulare din cadrul universităţii şi al reprezentanţilor studenţilor din senatul
universitar şi din consiliile facultăţilor.
Art. 210 (1)În cazul în care modalitatea aleasă pentru desemnarea rectorului este cea pe baza unui
concurs public, procedura de desemnare este cea prevăzută de prezentul articol.
(2)Senatul universitar nou-ales stabileşte o comisie de selecţie şi de recrutare a rectorului formată, în
proporţie de 50%, din membri ai universităţii şi, în proporţie de 50%, din personalităţi ştiinţifice şi
academice din afara universităţii, din ţară şi din străinătate. Această comisie conţine minimum 12
membri, dintre care cel puţin un reprezentant al studenţilor sau un absolvent al universităţii desemnat de
către studenţii din senatul universitar, conform Cartei universitare. De asemenea, senatul universitar
nou-ales elaborează şi aprobă metodologia de avizare, de selecţie şi de recrutare a rectorului, conform
legii.
(3)Concursul public pentru desemnarea rectorului se desfăşoară în baza metodologiei prevăzute la alin.
(2). Comisia de concurs este comisia de selecţie şi recrutare prevăzută la alin. (2).
(4)La concursul de ocupare a funcţiei de rector pot participa personalităţi ştiinţifice sau academice din
ţară şi din străinătate care, pe baza audierii în plenul senatului universitar nou-ales, au obţinut avizul de
participare la concurs din partea acestuia. Avizul se acordă numai pe baza votului majorităţii simple a
membrilor senatului universitar nou-ales. Senatul universitar nou-ales are obligaţia de a aviza minimum
2 candidaţi. Candidaţii avizaţi de senatul universitar nou-ales participă apoi la concursul organizat
conform alin. (3).
Art. 211 (1)Rectorul, desemnat conform art. 209, este confirmat prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului, în termen de 30 de zile de la data selecţiei. După emiterea ordinului de
confirmare, rectorul poate semna acte oficiale, înscrisuri, acte financiare/contabile, diplome şi
certificate.
(2)Rectorul confirmat de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza consultării
senatului universitar, îşi numeşte prorectorii. În universităţile multilingve şi multiculturale cel puţin unul
dintre prorectori este numit de către rector la propunerea cadrelor didactice aparţinând minorităţilor
naţionale din departamentul secţiei sau liniei de predare într-o limbă a minorităţilor naţionale, cu
excepţia cazului în care rectorul provine de la secţia sau linia de studiu cu predare în limba minorităţii
naţionale respective. Cadrele didactice aparţinând secţiei sau liniei de predare trebuie să propună cel
puţin 3 candidaţi.
(3)Rectorul confirmat de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului încheie cu senatul
universitar un contract de management, cuprinzând criteriile şi indicatorii de performanţă managerială,
drepturile şi obligaţiile părţilor contractuale.
(31)În cazul exercitării unei funcţii de membru al Guvernului sau de secretar de stat, rectorul are
obligaţia de a se suspenda din funcţie pe perioada exercitării respectivei demnităţi.
(4)Decanii sunt selectaţi prin concurs public organizat de noul rector şi validat de senatul universitar. La
concurs pot participa candidaţii avizaţi de consiliul facultăţii cu votul majorităţii simple a membrilor
acestuia şi pe baza unei metodologii specifice elaborate de senatul universitar. Consiliul facultăţii
validează cel puţin 2 candidaţi.
(5)Menţinerea în funcţie a directorului general administrativ se face pe baza acordului scris al acestuia
de susţinere executivă a planului managerial al noului rector.
(6)Consiliul de administraţie al universităţilor de stat este format din rector, prorectorii, decanii,
directorul general administrativ şi un reprezentant al studenţilor.
(7)Consiliul de administraţie al universităţilor particulare este numit de către fondatori.
Art. 212 (1)Rectorul confirmat al universităţii de stat încheie un contract instituţional cu ministrul
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(2)Rectorul poate fi demis de către senatul universitar, în condiţiile specificate prin contractul de
management şi Carta universitară.
(3)Ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului poate revoca din funcţie rectorul în condiţiile
art. 125.
SECŢIUNEA 2: Atribuţiile senatului universitar, ale rectorului, ale consiliului de administraţie, ale
decanului şi ale şefului de departament
Art. 213 (1)Senatul universitar reprezintă comunitatea universitară şi este cel mai înalt for de decizie şi
deliberare la nivelul universităţii.
(2)Atribuţiile senatului universitar sunt următoarele:
a)garantează libertatea academică şi autonomia universitară;
b)elaborează şi adoptă, în urma dezbaterii cu comunitatea universitară, Carta universitară;
c)aprobă planul strategic de dezvoltare instituţională şi planurile operaţionale, la propunerea rectorului;
d)aprobă, la propunerea rectorului şi cu respectarea legislaţiei în vigoare, structura, organizarea şi
funcţionarea universităţii;
e)aprobă proiectul de buget şi execuţia bugetară;
f)elaborează şi aprobă Codul de asigurare a calităţii şi Codul de etică şi deontologie profesională
universitară;
g)adoptă Codul universitar al drepturilor şi obligaţiilor studentului, cu respectarea prevederilor Codului
drepturilor şi obligaţiilor studentului;
h)aprobă metodologiile şi regulamentele privind organizarea şi funcţionarea universităţii;
i)încheie contractul de management cu rectorul;
j)controlează activitatea rectorului şi a consiliului de administraţie prin comisii specializate;
k)validează concursurile publice pentru funcţiile din consiliul de administraţie;
l)aprobă metodologia de concurs şi rezultatele concursurilor pentru angajarea personalului didactic şi de
cercetare şi evaluează periodic resursa umană;
m)aprobă, la propunerea rectorului, sancţionarea personalului cu performanţe profesionale slabe, în baza
unei metodologii proprii şi a legislaţiei în vigoare;
n)îndeplineşte alte atribuţii, conform Cartei universitare.
(3)Componenţa şi mărimea senatului universitar sunt stabilite prin Carta universitară, astfel încât să se
asigure eficienţa decizională şi reprezentativitatea comunităţii academice.
(4)Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului universitar
este de 4 ani, cu posibilitatea înnoirii succesive de maximum două ori. Pentru studenţi, durata
mandatului se reglementează prin Carta universitară.
(5)Senatul universitar poate fi convocat de rector sau la cererea a cel puţin o treime dintre membrii
senatului universitar.
(6)Rectorul reprezintă legal universitatea în relaţiile cu terţii şi realizează conducerea executivă a
universităţii. Rectorul este ordonatorul de credite al universităţii. Rectorul are următoarele atribuţii:
a)realizează managementul şi conducerea operativă a universităţii, pe baza contractului de management;
b)negociază şi semnează contractul instituţional cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului;
c)încheie contractul de management cu senatul universitar;
d)propune spre aprobare senatului universitar structura şi reglementările de funcţionare ale universităţii;
e)propune spre aprobare senatului universitar proiectul de buget şi raportul privind execuţia bugetară;
f)prezintă senatului universitar, în luna aprilie a fiecărui an, raportul prevăzut la art. 130 alin. (2).
Senatul universitar validează raportul menţionat, în baza referatelor realizate de comisiile sale de
specialitate. Aceste documente sunt publice;
g)conduce consiliul de administraţie;
h)îndeplineşte alte atribuţii stabilite de senatul universitar, în conformitate cu contractul de management,
Carta universitară şi legislaţia în vigoare.
(7)Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou
concurs, conform prevederilor Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiaşi instituţii de
învăţământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele şi de
întreruperile acestora.
(8)Atribuţiile prorectorilor, numărul şi durata mandatelor acestora se stabilesc prin Carta universitară.
(9)Decanul reprezintă facultatea şi răspunde de managementul şi conducerea facultăţii. Decanul prezintă
anual un raport consiliului facultăţii privind starea facultăţii. Decanul conduce şedinţele consiliului
facultăţii şi aplică hotărârile rectorului, consiliului de administraţie şi senatului universitar. Atribuţiile
decanului sunt stabilite în conformitate cu prevederile Cartei universitare şi cu legislaţia în vigoare.
(10)Consiliul facultăţii reprezintă organismul decizional şi deliberativ al facultăţii. Consiliul facultăţii
are următoarele atribuţii:
a)aprobă, la propunerea decanului, structura, organizarea şi funcţionarea facultăţii;
b)aprobă programele de studii gestionate de facultate;
c)controlează activitatea decanului şi aprobă rapoartele anuale ale acestuia privind starea generală a
facultăţii, asigurarea calităţii şi respectarea eticii universitare la nivelul facultăţii;
d)îndeplineşte alte atribuţii, stabilite prin Carta universitară sau aprobate de senatul universitar şi în
(11)Directorul de departament realizează managementul şi conducerea operativă a departamentului. În
exercitarea acestei funcţii, el este ajutat de consiliul departamentului, conform Cartei universitare.
Directorul de departament răspunde de planurile de învăţământ, de statele de funcţii, de managementul
cercetării şi al calităţii şi de managementul financiar al departamentului.
(12)Selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea relaţiilor contractuale de
muncă ale personalului sunt de răspunderea directorului de departament, a conducătorului şcolii
doctorale sau a decanului, conform prevederilor Cartei universitare.
(13)Consiliul de administraţie al universităţii asigură, sub conducerea rectorului sau a unei alte persoane
desemnate prin Carta universitară, în cazul universităţilor particulare şi confesionale particulare,
conducerea operativă a universităţii şi aplică deciziile strategice ale senatului universitar. De asemenea,
consiliul de administraţie:
a)stabileşte în termeni operaţionali bugetul instituţional;
b)aprobă execuţia bugetară şi bilanţul anual;
c)aprobă propunerile de scoatere la concurs a posturilor didactice şi de cercetare;
d)avizează propunerile de programe noi de studii şi formulează propuneri către senatul universitar de
terminare a acelor programe de studii care nu se mai încadrează în misiunea universităţii sau care sunt
ineficiente academic şi financiar;
e)aprobă operaţiunile financiare care depăşesc plafoanele stabilite de senatul universitar, în universităţile
de stat, respectiv de fondatori, în universităţile particulare;
f)propune senatului universitar strategii ale universităţii pe termen lung şi mediu şi politici pe domenii
de interes ale universităţii.
(14)Studenţii au cel puţin un reprezentant în comisiile de etică, de cazări, de asigurare a calităţii, precum
şi în alte comisii cu caracter social.
Art. 214 (1)Funcţiile de conducere de rector, de prorector, de decan, de prodecan, de director de
departament sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducţie nu se cumulează.
(2)În cazul vacantării unui loc în funcţiile de conducere, se procedează la alegeri parţiale, în cazul
directorului de departament, sau se organizează concurs public, potrivit Cartei universitare, în termen de
maximum 3 luni de la data vacantării.
(3)Numărul de prorectori şi de prodecani din instituţiile de învăţământ superior se stabileşte prin Carta
universitară.
(4)Atribuţiile şi competenţele structurilor şi ale funcţiilor de conducere din învăţământul superior sunt
stabilite prin Carta universitară a instituţiei, potrivit legii. Hotărârile senatelor universitare, ale consiliilor
facultăţilor şi ale departamentelor se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, dacă numărul celor
prezenţi reprezintă cel puţin două treimi din numărul total al membrilor. Membrii acestor structuri de
conducere au drept de vot deliberativ egal.
(5)Structura administrativă a universităţii este condusă de către un director administrativ şi este
organizată pe direcţii. Postul de director general administrativ se ocupă prin concurs organizat de
consiliul de administraţie al instituţiei de învăţământ superior. Preşedintele comisiei de concurs este
rectorul instituţiei. Din comisie face parte, în mod obligatoriu, un reprezentant al Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului. Validarea concursului se face de către senatul universitar, iar numirea
pe post, de către rector.
(6)Unităţile de cercetare-dezvoltare sunt conduse de directori ai unităţilor respective, potrivit Cartei
universitare.
(7)Prin Carta universitară, universitatea îşi poate dezvolta structuri consultative formate din
reprezentanţi ai mediului economic şi personalităţi din mediul academic, cultural şi profesional extern.
Art. 215 abrogat
SECŢIUNEA 3: Rolul statului în învăţământul superior

Art. 216 (1)Statul îşi exercită atribuţiile în domeniul învăţământului superior prin intermediul
Parlamentului, Guvernului şi Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are următoarele atribuţii principale:
a)propune politicile şi strategiile naţionale pentru învăţământul superior, ca parte a Ariei europene a
învăţământului superior;
b)elaborează reglementările de organizare şi funcţionare a sistemului de învăţământ superior;
c)monitorizează şi verifică direct sau prin organismele abilitate în acest sens respectarea reglementărilor
privind organizarea şi funcţionarea învăţământului superior, cercetarea universitară, managementul
financiar, etica universitară şi asigurarea calităţii în învăţământul superior;
d)gestionează procesul de evaluare periodică, de clasificare a universităţilor şi de ierarhizare a
programelor de studii ale acestora;
e)controlează gestionarea RMUR;
f)organizează recunoaşterea şi echivalarea diplomelor şi certificatelor conform normelor interne şi în
conformitate cu normele europene; elaborează metodologia prin care se pot recunoaşte automat
diplomele şi certificatele obţinute în universităţi din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului
Economic European şi în Confederaţia Elveţiană, precum şi în universităţi de prestigiu din alte state, pe
baza unei liste aprobate şi reactualizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
organizează recunoaşterea automată a funcţiilor didactice universitare şi a calităţii de conducător de
doctorat, conform unei metodologii proprii; încasează sume, în lei sau în valută, pentru recunoaşterea şi
echivalarea diplomelor şi certificatelor şi pentru vizarea actelor de studii;
compara cu Actul din Norme Metodologice din 2011
a se vedea Art. 1 din Norme Metodologice din 2011, M.Of. 702 din 05-oct-2011 pentru vizarea actelor
de studii şi a anexelor la actele de studii emise de instituţiile de învăţământ superior din România
g)elaborează şi propune proiectul de buget pentru învăţământul superior, ca parte a bugetului educaţiei şi
bugetului cercetării;
h)verifică şi gestionează sistemul de indicatori statistici de referinţă pentru învăţământul superior şi
bazele de date corespunzătoare pentru monitorizarea şi prognozarea evoluţiei învăţământului superior în
raport cu piaţa muncii;
i)susţine realizarea de studii şi de cercetări în învăţământul superior;
j)publică anual un raport privind starea învăţământului superior.
Art. 217 (1)Pentru exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
constituie registre de experţi şi se sprijină pe organisme consultative, la nivel naţional, alcătuite pe
criterii de prestigiu profesional şi moral: Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a învăţământului
Superior (CNSPIS), Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare
(CNATDCU), Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), Colegiul consultativ pentru cercetare-
dezvoltare şi inovare (CCCDI), Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Superior (CNFIS),
Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (CNBU), Consiliul de etică şi management universitar
(CEMU) şi Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării
(CNECSDTI). Din aceste organisme pot face parte cadre didactice şi cercetători, având cel puţin titlul de
conferenţiar sau de cercetător ştiinţific II ori titluri echivalente obţinute în străinătate, membri ai
Academiei Române şi ai unor instituţii de cultură, precum şi un membru student în CEMU şi CNCU şi
un student cu statut de observator în CNFIS, sau reprezentanţi ai mediului de afaceri în CCCDI sau, ca
observatori, în CNFIS.
(2)Consiliile prevăzute la alin. (1) beneficiază de un secretariat tehnic care se constituie şi funcţionează
prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Înfiinţarea, regulamentele de organizare şi funcţionare, structura şi componenţa organismelor
specializate prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului, conform legii. Bugetele acestor organisme sunt gestionate prin Unitatea executivă pentru
finanţarea învăţământului superior, a cercetării, dezvoltării şi inovării (UEFISCDI) şi se constituie pe
bază contractuală între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi UEFISCDI sau din
alte surse legal constituite, gestionate de UEFISCDI.
a se vedea Actul din Regulament din 2011, M.Of. 755 din 27-oct-2011 de funcţionare a Consiliului
Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare în vederea evaluării tezelor de
abilitare
Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării
(4)CNCS se constituie prin reorganizarea, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului, a Consiliului Naţional al Cercetării Ştiinţifice din învăţământul Superior.
Art. 218 (1)Consiliul Naţional de Statistică şi Prognoză a învăţământului Superior are ca atribuţii
principale elaborarea şi actualizarea permanentă a indicatorilor de monitorizare a învăţământului
superior şi prognoza evoluţiei acestuia în raport cu dinamica pieţei muncii. Acest consiliu publică anual
datele corespunzătoare acestor indicatori.
(2)Consiliul de Etică şi Management Universitar se pronunţă asupra litigiilor de etică universitară şi are
ca principale atribuţii:
a)monitorizarea punerii în aplicare a politicilor de etică universitară la nivelul sistemului de învăţământ
superior;
b)auditarea comisiilor de etică din universităţi şi prezentarea unui raport anual privind etica universitară.
Acest raport se face public;
c)constatarea încălcării de către o instituţie de învăţământ superior a obligaţiilor prevăzute de prezenta
lege;
d)elaborarea şi publicarea Codului de referinţă al eticii şi deontologiei universitare, care este un
document public. În arbitrarea litigiilor, Consiliul de Etică şi Management Universitar se bazează pe
principiile şi procedurile elaborate în acest document.
(3)Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării este
organismul prevăzut de Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea
tehnologică şi inovare, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 219 (1)CNATDCU are următoarele atribuţii:
a)propune un set de standarde minimale necesare şi obligatorii pentru conferirea titlurilor didactice din
învăţământul superior, a gradelor profesionale de cercetare-dezvoltare, a calităţii de conducător de
doctorat şi a atestatului de abilitare. Aceste standarde se adoptă prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului. Standardele minimale de acceptare de către CNATDCU a dosarului
pentru obţinerea atestatului de abilitare nu depind de funcţia didactică sau gradul profesional al
candidatului şi sunt identice cu standardele de acordare a titlului de profesor universitar;
b)propune metodologia-cadru prevăzută la art. 295 alin. (1);
c)verifică anual, la solicitarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau din proprie
iniţiativă, modul de desfăşurare a concursurilor pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din
universităţi. Raportul de verificare instituţională este prezentat ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului, specificând concluzii bazate pe date şi documente;
d)prezintă un raport anual Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului privind resursa
umană pentru activităţile didactice şi de cercetare din învăţământul superior, în baza unor indicatori
specifici. Acest raport este public;
e)alte atribuţii stabilite prin lege sau prin regulamentul de organizare şi funcţionare.
(2)CNFIS are următoarele atribuţii principale:
a)propune metodologia de finanţare a universităţilor şi stabileşte costul mediu per student echivalent pe
cicluri şi domenii de studii;
b)verifică periodic, la solicitarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau din
proprie iniţiativă, realizarea proiectelor de dezvoltare instituţională şi eficienţa gestionării fondurilor
publice de către universităţi şi face propuneri pentru finanţarea complementară a universităţilor pe bază
de proiecte instituţionale;
c)prezintă anual Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului un raport privind starea
finanţării învăţământului superior şi măsurile de optimizare ce se impun. Acest raport este public.
(3)CNCS are următoarele atribuţii principale:
a)stabileşte standardele, criteriile şi indicatorii de calitate pentru cercetarea ştiinţifică, aprobate prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
b)auditează periodic, la solicitarea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau din
proprie iniţiativă, cercetarea ştiinţifică universitară ori din unităţile de cercetare-dezvoltare;
c)gestionează programe de cercetare şi procese de evaluare a proiectelor de cercetare care sunt propuse
pentru finanţare competitivă;
d)prezintă anual Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului un raport privind starea
cercetării ştiinţifice în învăţământul superior şi performanţele universităţilor. Raportul este public şi va fi
afişat pe site-ul CNCS.
(4)Consiliul Naţional al Bibliotecilor Universitare (CNBU) are în atribuţii elaborarea strategiei de
dezvoltare, evaluare periodică şi coordonarea sistemului de biblioteci din învăţământul superior.
Art. 220 (1)Pentru monitorizarea eficienţei manageriale, a echităţii şi a relevanţei învăţământului
superior pentru piaţa muncii, se stabileşte, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, un sistem de indicatori statistici de referinţă pentru învăţământul superior, corelat cu
sistemele de indicatori statistici de referinţă la nivel european din domeniu.
(2)Sistemul de indicatori va fi elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin
consultarea Consiliului Naţional de Statistică şi Prognoză a învăţământului Superior (CNSPIS), a
ARACIS, a CNCS, a CNFIS, a CNATDCU şi a Autorităţii Naţionale pentru Calificări, şi se aprobă prin
hotărâre a Guvernului. Raportul anual privind starea învăţământului superior se bazează pe indicatorii
prevăzuţi la alin. (1).
Art. 221 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului îşi realizează atribuţiile în domeniul
cercetării prin Autoritatea Naţională de Cercetare Ştiinţifică, conform legii.
(2)În exercitarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei Naţionale colaborează în principal cu Consiliul
Naţional al Rectorilor şi, după caz, cu autorităţi şi asociaţii profesionale şi ştiinţifice naţionale şi
internaţionale reprezentative, federaţii sindicale la nivel de ramură şi federaţii studenţeşti legal
constituite la nivel naţional. Reprezentanţii Consiliului Naţional al Rectorilor şi reprezentanţii
învăţământului particular sunt parteneri de dialog social.
CAPITOLUL XII: Finanţarea şi patrimoniul universităţilor

Art. 222 (1)Învăţământul universitar de stat este gratuit pentru cifra de şcolarizare aprobată anual de
Guvern şi cu taxă, în condiţiile legii.
(2)În învăţământul universitar de stat gratuit se pot percepe taxe pentru: depăşirea duratei de şcolarizare
prevăzute de lege, admiteri, înmatriculări, reînmatriculări, repetarea examenelor şi a altor forme de
verificare, care depăşesc prevederile planului de învăţământ. De asemenea, se pot percepe taxe şi pentru
activităţi neincluse în planul de învăţământ, conform metodologiei aprobate de senatul universitar.
(3)Finanţarea învăţământului superior de stat se asigură din fonduri publice, în concordanţă cu
următoarele cerinţe:
a)considerarea dezvoltării învăţământului superior ca responsabilitate publică şi a învăţământului, în
general, ca prioritate naţională;
b)asigurarea calităţii învăţământului superior la nivelul standardelor din Spaţiul European al
învăţământului Superior pentru pregătirea resurselor umane şi dezvoltarea personală ca cetăţeni ai unei
societăţi democratice bazate pe cunoaştere;
c)profesionalizarea resurselor umane în concordanţă cu diversificarea pieţei muncii;
d)dezvoltarea învăţământului superior şi a cercetării ştiinţifice şi creaţiei artistice universitare pentru
integrarea la vârf în viaţa ştiinţifică mondială.
(4)Execuţia bugetară anuală a instituţiilor de învăţământ superior de stat se face publică.
(5)Finanţarea învăţământului superior de stat poate fi realizată pe bază de contract şi prin contribuţia
altor ministere, pentru acele instituţii de învăţământ superior care pregătesc specialişti în funcţie de
cerinţele ministerelor respective, precum şi prin alte surse, inclusiv împrumuturi şi ajutoare externe.
(6)Toate resursele de finanţare ale universităţilor de stat sunt venituri proprii.
(7)Statul poate sprijini învăţământul superior particular acreditat.
(8)Instituţiile de învăţământ superior de stat şi particulare pot primi donaţii din ţară şi din străinătate, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 223 (1)Instituţiile de învăţământ superior de stat funcţionează ca instituţii finanţate din fondurile
alocate de la bugetul de stat, venituri extrabugetare şi din alte surse, potrivit legii.
(2)Veniturile acestor instituţii se compun din sume alocate de la bugetul Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe bază de contract, pentru finanţarea de bază, finanţarea
complementară şi finanţarea suplimentară, realizarea de obiective de investiţii, fonduri alocate pe bază
competiţională pentru dezvoltare instituţională, fonduri alocate pe bază competiţională pentru
incluziune, burse şi protecţia socială a studenţilor, precum şi din venituri proprii, dobânzi, donaţii,
sponsorizări şi taxe percepute în condiţiile legii de la persoane fizice şi juridice, române sau străine, şi
din alte surse. Aceste venituri sunt utilizate de instituţiile de învăţământ superior, în condiţiile
autonomiei universitare, în vederea realizării obiectivelor care le revin în cadrul politicii statului din
domeniul învăţământului şi cercetării ştiinţifice universitare.
(3)Finanţarea suplimentară se acordă din fonduri publice de către Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului pentru a stimula excelenţa instituţiilor şi a programelor de studii, atât din cadrul
universităţilor de stat, cât şi al celor particulare. Finanţarea suplimentară se acordă conform prevederilor
art. 197 lit. a).
(4)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură finanţarea de bază pentru
universităţile de stat, prin granturi de studii calculate pe baza costului mediu per student echivalent, per
domeniu, per cicluri de studiu şi per limbă de predare. Granturile de studii vor fi alocate prioritar spre
acele domenii care asigură dezvoltarea sustenabilă şi competitivă a societăţii, iar în interiorul
domeniului, prioritar, celor mai bine plasate programe în ierarhia calităţii acestora, numărul de granturi
de studii alocate unui program variind în funcţie de poziţia programului în această ierarhie.
(5)Finanţarea de bază este multianuală, asigurându-se pe toată durata unui ciclu de studii.
(6)Finanţarea complementară se realizează de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
prin:
a)subvenţii pentru cazare şi masă;
b)fonduri alocate pe bază de priorităţi şi norme specifice pentru dotări şi alte cheltuieli de investiţii şi
reparaţii capitale;
c)fonduri alocate pe baze competiţionale pentru cercetarea ştiinţifică universitară.
(7)Finanţarea instituţiilor de învăţământ superior de stat se face pe bază de contract încheiat între
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi instituţia de învăţământ superior respectivă,
după cum urmează:
a)contract instituţional pentru finanţarea de bază, pentru fondul de burse şi protecţie socială a studenţilor,
pentru fondul de dezvoltare instituţională, precum şi pentru finanţarea de obiective de investiţii;
b)contract complementar pentru finanţarea reparaţiilor capitale, a dotărilor şi a altor cheltuieli de
investiţii, precum şi subvenţii pentru cazare şi masă;
c)contractele instituţionale şi complementare sunt supuse controlului periodic efectuat de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi CNFIS.
(8)Finanţarea cercetării ştiinţifice universitare se face conform prevederilor Ordonanţei Guvernului nr.
57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări
prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, şi legislaţiei specifice domeniului
cercetării-dezvoltării.
(9)Fondurile pentru burse şi protecţie socială a studenţilor se alocă în funcţie de numărul de studenţi de
la învăţământul cu frecvenţă, fără taxă de studii.
(10)Studenţii beneficiază de burse de performanţă sau de merit, pentru stimularea excelenţei, precum şi
de burse sociale, pentru susţinerea financiară a studenţilor cu venituri reduse. Cuantumul minim al
burselor sociale se propune anual de către CNFIS, ţinând cont de faptul că acestea trebuie să acopere
cheltuielile minime de masă şi cazare.
(11)Universităţile pot suplimenta fondul de burse prin venituri proprii extrabugetare.
(12)Categoriile de cheltuieli eligibile şi metodologia de distribuire a acestora din finanţarea
complementară şi suplimentară se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la iniţiativa Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de maximum 6 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi.
(13)Rectorii universităţilor de stat, prin contractul instituţional încheiat cu Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, sunt direct responsabili de alocarea resurselor instituţiei, prioritar
spre departamentele şi structurile cele mai performante.
Art. 224 Statul român poate acorda anual burse pentru sprijinirea etnicilor români din ţări învecinate şi a
etnicilor români cu domiciliul stabil în străinătate, care doresc să studieze în cadrul unităţilor şi
instituţiilor de învăţământ de stat din România.
Art. 225 (1)Programele de studii de master şi doctorat în ştiinţe şi tehnologii avansate, cele care se
desfăşoară în limbi de circulaţie internaţională, precum şi doctoratele în cotutelă cu universităţi de
prestigiu din străinătate beneficiază de finanţare preferenţială, acordată conform propunerilor CNFIS.
(2)Fondurile rămase la sfârşitul anului din execuţia bugetului prevăzut în contractul instituţional şi
complementar, precum şi fondurile aferente cercetării ştiinţifice universitare şi veniturile extrabugetare
rămân la dispoziţia universităţilor şi se cuprind în bugetul de venituri şi cheltuieli al instituţiei, fără
vărsăminte la bugetul de stat şi fără afectarea alocaţiilor de la bugetul de stat pentru anul următor.
Art. 226 (1)Universităţile de stat sau particulare au patrimoniu propriu, pe care îl gestionează conform
legii.
(2)Drepturile pe care le au universităţile asupra bunurilor din patrimoniul propriu pot fi drepturi reale,
după caz, drept de proprietate sau dezmembrăminte ale acestuia, uz, uzufruct, servitute şi superficie,
potrivit dispoziţiilor Codului civil, drept de folosinţă dobândit prin închiriere, concesiune, comodat şi
altele asemenea ori drept de administrare, în condiţiile legii.
(3)În patrimoniul universităţilor pot exista şi drepturi de creanţă izvorâte din contracte, convenţii sau
hotărâri judecătoreşti.
(4)Universităţile de stat pot avea în patrimoniu bunuri mobile şi imobile din domeniul public sau din
domeniul privat al statului.
(5)Drepturile subiective ale universităţilor asupra bunurilor din domeniul public al statului pot fi drepturi
de administrare, de folosinţă, de concesiune ori de închiriere, în condiţiile legii.
(6)Prin hotărâre a Guvernului, bunurile din domeniul public al statului pot fi trecute în domeniul privat
al statului şi transmise în proprietate universităţilor de stat, în condiţiile legii.
(7)Universităţile de stat au drept de proprietate asupra bunurilor existente în patrimoniul lor la data
intrării în vigoare a prezentei legi. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este
împuternicit să emită certificat de atestare a dreptului de proprietate pentru universităţile de stat pe baza
documentaţiei înaintate de acestea.
(8)Dreptul de proprietate al universităţilor de stat asupra bunurilor prevăzute la alin. (7) se exercită în
condiţiile prevăzute de Carta universitară, cu respectarea dispoziţiilor dreptului comun.
(9)Dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, precum şi alte drepturi reale ale universităţilor de stat
sunt supuse procedurii publicităţii imobiliare prevăzute de legislaţia specială în materie.
(10)În cazul desfiinţării unei universităţi de stat, bunurile aflate în proprietate, rămase în urma lichidării,
trec în proprietatea privată a statului.
(11)Universităţile particulare sunt titulare ale dreptului de proprietate ori ale altor drepturi reale pe care
le exercită asupra patrimoniului, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA 2: Organizarea şi funcţionarea învăţământului superior particular şi confesional particular

Art. 227 (1)Instituţiile de învăţământ superior particulare şi instituţiile de învăţământ superior
confesionale particulare sunt:
a)fondate din iniţiativa şi cu resursele materiale şi financiare ale unei fundaţii sau asociaţii, ale unui cult
religios ori ale unui alt furnizor de educaţie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi;
b)persoane juridice de drept privat.
(2)Instituţiile de învăţământ superior particulare au autonomie universitară, conform prevederilor
prezentei legi, şi autonomie economico-financiară, având drept fundament proprietatea privată, garantată
de Constituţie.
(3)Structurile universităţilor particulare şi confesionale particulare, atribuţiile, durata mandatelor,
precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară, avizate de
fondatori şi aprobate de senatul universitar cu respectarea strictă a prevederilor prezentei legi.
SECŢIUNEA 3: Înfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare
Art. 228 (1)O instituţie de învăţământ superior particulară şi confesională particulară trebuie să parcurgă
toate procedurile de autorizare provizorie şi acreditare stabilite de prezenta lege.
(2)Instituţiile de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare sunt acreditate prin lege,
iniţiată de către Guvern la propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3)Universităţilor acreditate li se recunoaşte perioada de funcţionare legală.
SECŢIUNEA 4: Patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare

Art. 229 (1)Patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare constă
în patrimoniul iniţial al fondatorilor, la care se adaugă patrimoniul dobândit ulterior.
(2)Instituţiile de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare, pe durata existenţei lor,
dispun de patrimoniul pus la dispoziţia lor, conform legii.
(3)Toate deciziile privind patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale
particulare sunt luate de către consiliul de administraţie.
SECŢIUNEA 5: Desfiinţarea instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare

Art. 230 (1)Desfiinţarea, dizolvarea sau lichidarea instituţiilor de învăţământ superior particulare şi
confesionale particulare se face în condiţiile legii. Iniţiativa desfiinţării instituţiilor de învăţământ
superior particulare sau confesionale particulare poate aparţine şi fondatorilor.
(2)În caz de desfiinţare, dizolvare sau lichidare, patrimoniul instituţiilor de învăţământ superior
particulare şi confesionale particulare revine fondatorilor.
(3)Desfiinţarea universităţilor particulare se va face cu protecţia intereselor studenţilor.
SECŢIUNEA 6: Finanţarea instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale particulare
Art. 231 Sursele de finanţare ale instituţiilor de învăţământ superior particulare şi confesionale
particulare sunt compuse din:
a)sumele depuse de fondatori;
b)taxe de studiu şi alte taxe şcolare;
c)sponsorizări, donaţii, granturi şi finanţări acordate pe bază de competiţie, exploatarea rezultatelor
cercetării, dezvoltării, inovării şi alte surse legal constituite.
TITLUL IV: Statutul personalului didactic
CAPITOLUL I: Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar

Art. 232 Statutul reglementează:
a)funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile specifice personalului didactic şi
didactic auxiliar, precum şi ale celui de conducere, de îndrumare şi de control;
b)formarea iniţială şi continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere, de îndrumare şi de
control;
c)condiţiile şi modalităţile de ocupare a posturilor şi a funcţiilor didactice, didactice auxiliare, a
funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi condiţiile şi modalităţile de eliberare din
aceste posturi şi funcţii, de încetare a activităţii şi de pensionare a personalului didactic şi didactic
auxiliar;
d)criteriile de normare, de acordare a distincţiilor şi de aplicare a sancţiunilor.
Art. 233 (1)Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învăţământ responsabile cu
instruirea şi educaţia.
(2)Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii
prevăzute de lege, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită morală conformă
deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea
funcţiei.
Art. 234 (1) Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o
funcţie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical,
eliberat pe uri formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
împreună cu Ministerul Sănătăţii. Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia didactică sunt stabilite
prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul
Sănătăţii.
(2)Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control care se consideră
nedreptăţit poate solicita o expertiză a capacităţii de muncă.
(3)Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită
printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.
(4)În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, conducerea unităţii sau a
instituţiei de învăţământ poate solicita, cu acordul consiliului de administraţie, un nou examen medical
complet. Aceeaşi prevedere se aplică, în mod similar, funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de
control, precum şi personalului din unităţile conexe învăţământului.
(5) Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare şi de control în învăţământ
persoanele care desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice, cum sunt:
a)prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în
zona limitrofă;
b)comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale;
c)practicarea, în public, a unor activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în
manieră obscenă, a corpului.
Art. 235 Pentru instituţiile de învăţământ militar şi învăţământ de informaţii, ordine publică şi securitate
naţională, se prevăd următoarele:
a)aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informaţii, ordine publică şi securitate
naţională se face prin ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii;
b)personalul didactic militar/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională şi civil se constituie din
personalul prevăzut în prezenta lege şi din corpul instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi
securitate naţională;
c)personalul didactic militar/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională are drepturile şi
îndatoririle care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de
funcţionar public cu statut special;
d)pentru funcţiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi
securitate naţională, condiţiile care se cer pentru ocuparea acestora, precum şi normele didactice,
competenţele şi responsabilităţile se stabilesc prin instrucţiuni proprii;
e)perfecţionarea pregătirii personalului didactic se realizează conform prevederilor prezentei legi şi
reglementărilor specific militare/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională;
f)personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi
securitate naţională, poate obţine definitivarea în învăţământ şi gradele didactice, în condiţiile stabilite
de prezenta lege.
SECŢIUNEA 2: Formarea iniţială şi continuă. Cariera didactică
Art. 236 (1)Formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar
cuprinde:
a)formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, în cadrul unor programe
acreditate potrivit legii;
b)master didactic cu durata de 2 ani;
c)stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, sub coordonarea unui
profesor mentor.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educaţia antepreşcolară
pentru funcţia de educator-puericultor din învăţământul preşcolar şi primar, pentru funcţiile de
educatoare/educator şi învăţătoare/învăţător se realizează prin liceele pedagogice.
(3)Pentru a obţine altă specializare, absolvenţii studiilor de licenţă pot urma un modul de minimum 90
de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul
fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licenţă. Acest modul poate fi
urmat în paralel cu maşterul didactic sau după finalizarea acestuia.
Art. 237 (1)În calitatea sa de principal finanţator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem,
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte reperele curriculare şi calificările de
formare iniţială teoretică în specialitate a personalului didactic.
(2)Programele de formare iniţială teoretică în specialitate şi psihopedagogică sunt acreditate şi evaluate
periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, tineretului şi Sportului, prin intermediul ARACIS sau
al altor organisme abilitate, potrivit legii.
Art. 238 (1)Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică au
obligaţia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani.
(2)Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale pentru
funcţiile didactice, se aprobă de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se
acreditează conform legii.
(3)Studenţii care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului într-o instituţie publică pot beneficia de burse de studiu finanţate de la bugetul de
stat.
(4)Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor debutant.
(5)Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul Educaţiei,
(6)Absolvenţilor masterului didactic li se eliberează diplomă de master didactic în domeniul
programului de licenţă.
(7)Planurile de învăţământ ale studiilor de licenţă în specialitatea pedagogia învăţământului primar şi
preşcolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Art. 239 (1)Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevăzut la art. 236 alin. (1) lit. c) este
condiţionată de obţinerea diplomei de licenţă şi a diplomei de master didactic.
(2)În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o reţea permanentă
de unităţi de învăţământ, în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ
care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare, în condiţii stabilite prin ordin al ministrului
compara cu Actul din Conditie din 2011
a se vedea Actul din Conditie din 2011, M.Of. 789 din 07-noi-2011 de constituire a reţelei permanente
de unităţi de învăţământ în vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic
(3)Pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială
încheie contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unităţile de învăţământ din reţeaua
prevăzută la alin. (2) pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice.
(4)Unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială pot realiza independent parteneriate
cu instituţii ofertante de servicii în domeniu - centre de consiliere, cluburi şi palate ale copiilor, centre
logopedice şi organizaţii nonguvernamentale.
(5)Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în
străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta dedicată formării iniţiale a
profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate.
Art. 240 (1)Ocuparea unei funcţii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar se
realizează prin:
a)concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate;
b)repartizare de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pe posturile rămase
neocupate în urma concursului.
(2)Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar li se aplică, în mod
corespunzător funcţiei didactice ocupate temporar, toate prevederile prezentei legi, precum şi toate
celelalte prevederi corespunzătoare din legislaţia în vigoare.
Art. 241 (1)Examenul naţional de definitivare în învăţământ este organizat de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, şi cuprinde:
a)etapa I, eliminatorie - realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de
un an şcolar şi constând în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea
portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă;
b)etapa a II-a, finală - realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o
examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte.
(2)Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept de
practică în învăţământul preuniversitar.
(3)Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat
examenul de definitivare în învăţământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra
ocupat(ă), prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile
legii.
(4)Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ pot participa la cel mult două
alte sesiuni ale acestui examen, în condiţiile reluării de fiecare dată, anterior susţinerii examenului, a
stagiului de practică cu durata de un an şcolar.
(5)Stagiul de practică cu durata de un an şcolar şi examenul de definitivare în învăţământ pot fi reluate,
în condiţiile legii, într-un interval de timp care nu depăşeşte 5 ani de la începerea primului stagiu de
practică.
(6)Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în condiţiile prezentului
articol, pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată,
cu statut de profesor debutant.
Art. 242 (1)Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională şi evoluţia în
carieră.
(2)Evoluţia în carieră se realizează prin gradul didactic II şi gradul didactic I, examene de certificare a
diferitelor niveluri de competenţă.
(3)Probele de examen, tematica, bibliografia, precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a
examenelor pentru obţinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de
(4)Gradul didactic II se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră de
cel puţin 4 ani de la obţinerea definitivării în învăţământ, prin promovarea următoarelor probe:
a)o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente eşalonate pe
parcursul celor 4 ani;
b)un test din metodica specialităţii, cu abordări interdisciplinare şi de creativitate, elaborat pe baza unei
tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, tineretului şi Sportului, pentru
fiecare specialitate în parte;
c)o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, care cuprinde şi elemente de psihologie şi de sociologie educaţională.
(5)Gradul didactic I se poate obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră
de cel puţin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea următoarelor probe:
a)un colocviu de admitere, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;
b)o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe
parcursul celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim;
c)elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, sub îndrumarea unui conducător ştiinţific stabilit de
instituţia cu competenţe în domeniu;
d)susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice, în faţa comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului
(6)În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradelor didactice II, respectiv I, pot fi repetate la
un interval de cel puţin 2 ani şcolari.
(7)Personalului didactic încadrat în învăţământul preuniversitar, care îndeplineşte condiţiile de formare
iniţială şi care a obţinut titlul ştiinţific de doctor, i se acordă gradul didactic I, pe baza unei metodologii
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(8)Personalul didactic care a obţinut definitivarea în învăţământ sau gradul didactic II cu media 10 se
poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme faţă de
perioada prevăzută de prezenta lege.
(9)În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialităţi, definitivarea în învăţământ şi
gradele didactice II şi I obţinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialităţile
dobândite prin studii.
(10)Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 243 (1)Personalul didactic care a obţinut gradul didactic I, cu performanţe deosebite în activitatea
didactică şi managerială, poate dobândi titlul de profesor-emerit în sistemul de învăţământ
preuniversitar, acordat în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului.
(2)Persoana care dobândeşte titlul de profesor-emerit beneficiază de:
a)prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimţit de unităţile de învăţământ implicate;
b)calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice;
c)prioritate la ocuparea posturilor didactice în condiţii de medii egale;
d)acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor naţionale iniţiate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
e)delegare de către inspectoratele şcolare pentru rezolvarea atribuţiilor acestora în teritoriu.
Art. 244 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte obiectivele şi coordonează
formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învăţământ preuniversitar, în
conformitate cu strategiile şi politicile naţionale.
(2)Unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc obiectivele şi
formarea continuă, inclusiv prin conversie profesională, pentru angajaţii proprii.
(3)Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare
oferite de aceştia, metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a formării continue sunt realizate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin direcţiile de specialitate.
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 790 din 08-noi-2011 de acreditare şi evaluare
periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare oferite de aceştia
(4)Casele corpului didactic sunt centre de resurse şi asistenţă educaţională şi managerială pentru cadrele
didactice şi didactice auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de formare continuă.
(5)Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control şi
recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică,
standarde de calitate şi competenţe profesionale şi au următoarele finalităţi generale:
a)actualizarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător funcţiei didactice
ocupate, precum şi în domeniul psihopedagogie şi metodic;
b)dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a
gradelor didactice;
c)dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi de control;
d)dobândirea de noi competenţe, prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de
noi funcţii didactice, altele decât cele ocupate în baza formării iniţiale;
e)dobândirea unor competenţe complementare prin care se extinde categoria de activităţi ce pot fi
prestate în activitatea curentă, cum ar fi predarea asistată de calculator, predarea în limbi străine,
consilierea educaţională şi orientarea în carieră, educaţia adulţilor şi altele;
f)dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind interacţiunea şi comunicarea cu mediul
social şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi
îmbunătăţirea performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a
propriei activităţi şi altele.
(6)Descrierea competenţelor menţionate, precum şi a modalităţilor de evaluare şi certificare a acestora în
cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin metodologia formării continue a
personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, aprobate prin ordin al ministrului
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 767 bis din 31-oct-2011 PRIVIND FORMAREA
CONTINUĂ A PERSONALULUI DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Art. 245 (1)Pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, formarea continuă este
un drept şi o obligaţie.
(2)Organizarea, desfăşurarea, evaluarea şi finanţarea activităţilor de formare continuă se stabilesc prin
metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control se realizează în
funcţie de evoluţiile din domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în ceea ce priveşte
curriculumul naţional, precum şi în funcţie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare.
(4)Obţinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea
curentă, se consideră formare continuă.
(5)Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competenţe didactice, pentru
disciplinele din acelaşi domeniu fundamentat cu domeniul licenţei, prin programe de formare stabilite
(6)Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul
preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să
acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de
definitivare în învăţământ, minimum 90 de credite profesionale transferabile.
(7)Programele de conversie profesională intră în atribuţiile instituţiilor de învăţământ superior şi se
desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice.
(8)Evaluarea şi validarea achiziţiilor dobândite de personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de
control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului
de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 785 din 04-noi-2011 privind sistemul de acumulare,
recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile
Art. 246 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiinţează corpul naţional de
experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs specific, a cadrelor
didactice care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului
educaţional, cu minimum 60 de credite transferabile.
(2)Procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 742 din 21-oct-2011 privind organizarea şi
desfăşurarea concursului de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi
în management educaţional
(3)Pot ocupa funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în unităţile de învăţământ şi inspectoratele
şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.
SECŢIUNEA 3: Funcţiile didactice şi didactice auxiliare. Condiţii de ocupare

Art. 247 Funcţiile didactice sunt:
a)în educaţia antepreşcolară: educator-puericultor - se normează câte un post pentru fiecare grupă de
copii; în instituţiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;
b)în învăţământul preşcolar: profesor pentru învăţământ preşcolar - se normează câte un post pentru
fiecare grupă de copii; în instituţiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se
normează pe ture;
b1)prin excepţie de la prevederile lit. b), până în anul 2018, în învăţământul preşcolar:
educator/educatoare - se normează un post pentru fiecare grupă de copii; în unităţile cu program
prelungit sau săptămânal, educatoarele se normează pe ture;
c)în învăţământul primar: profesor pentru învăţământ primar - se normează câte un post pentru fiecare
clasă de elevi;
c1)prin excepţie de la prevederile lit. c), până în anul 2018, în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare
- se normează un post pentru fiecare clasă de elevi;
d)în învăţământul gimnazial şi liceal: profesor;
d1)în învăţământul vocaţional: profesor corepetitor;
e)în învăţământul preşcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre
didactice conform specificului fiecărei alternative educaţionale;
f)în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă: profesor itinerant şi de sprijin, profesor
educator, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog şcolar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog,
logoped, profesor de psihodiagnoză şi kinetoterapeut - se normează câte un post la fiecare grupă/clasă;
profesor, profesor de educaţie specială şi profesor preparator nevăzător;
g)în centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog,
profesor-sociolog, profesor-logoped, consilier şcolar;
h)în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped, cu calificarea în
psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;
i)în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare
profesională;
j)în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;
k)pentru realizarea de activităţi extraşcolare: profesor;
l)în unităţile de învăţământ, pentru asigurarea formării iniţiale şi a inserţiei profesionale a cadrelor
didactice: profesor mentor;
m)în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist;
n)personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă şcoală, personalul didactic pensionat
plătit în regim de plată cu ora sau specialişti consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare.
Personalul didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau
acreditarea unităţii şcolare.
Art. 248 (1)Pentru ocuparea funcţiilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata de
un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub
îndrumarea unui profesor mentor şi trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii minime de studii:
a)absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă în profilul postului;
b)absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani.
(2)În vederea efectuării stagiilor de practică pentru ocuparea unei funcţii didactice la nivelul
inspectoratelor şcolare judeţene/ai municipiului Bucureşti se constituie corpul profesorilor mentori în
baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 739 din 20-oct-2011 privind constituirea corpului
profesorilor mentori pentru coordonarea efectuării stagiului practic în vederea ocupării unei funcţii
didactice
(3)Cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare,
învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor şi care au dobândit formal, nonformal sau informal
competenţe profesionale până la intrarea în vigoare a prezentei legi îndeplinesc condiţia pentru ocuparea
funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar,
respectiv, profesor antrenor, în baza unei metodologii de recunoaştere şi echivalare elaborate de
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 735 din 19-oct-2011 privind recunoaşterea şi
echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal de către cadrele
didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare, învăţători/învăţătoare,
maistru-instructor, antrenor, în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul
preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor
în cluburile sportive şcolare, palatele şi cluburile copiilor
(4)Absolvenţilor liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de
institutori sau ai altor şcoli echivalente, încadraţi în învăţământul preşcolar şi primar, care, până la
intrarea în vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licenţă, li se consideră îndeplinită condiţia
pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru
învăţământul primar.
a se vedea Art. 14 din anexa 1 din Ordinul 3753/2011, M.Of. 104 din 09-feb-2011 privind aprobarea
unor măsuri tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ
(5)Pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător
condiţiile prevăzute la alin. (1), iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un
stagiu atestat de pregătire teoretică şi practică în educaţie specială, în condiţiile stabilite prin ordin al
(6)Pentru ocuparea funcţiei de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în cluburile copiilor,
se cere absolvirea cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori ori a unei instituţii de învăţământ
postliceal sau superior de profil, cu specializarea în ramura de sport respectivă.
Art. 249 Personalul didactic auxiliar este format din:
a)bibliotecar, documentarist, redactor;
b)informatician;
c)laborant;
d)tehnician;
e)pedagog şcolar;
f)instructor de educaţie extraşcolară;
g)asistent social;
h)corepetitor;
i)mediator şcolar;
j)secretar;
k)administrator financiar (contabil);
l)instructor-animator;
m)administrator de patrimoniu.
Art. 250 Pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiţii de studii:
a)pentru funcţia de bibliotecar, de documentarist şi de redactor - absolvirea, cu examen de diplomă, a
unei instituţii de învăţământ, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ ai căror
absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot
ocupa funcţia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor şi absolvenţi ai învăţământului postliceal
sau liceal cu diplomă în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei instituţii de învăţământ, secţia
de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ ai căror absolvenţi au studiat în timpul
şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa funcţia de bibliotecar, de
documentarist sau de redactor şi alţi absolvenţi ai învăţământului superior, postliceal sau liceal cu
diplomă, pe perioadă determinată, dacă au urmat un curs de iniţiere în domeniu;
b)pentru funcţia de informatician - absolvirea, cu diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior sau a
unei unităţi de învăţământ preuniversitar de profil;
c)pentru funcţia de laborant - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior,
a unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu;
d)tehnician - absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu/absolvirea cu examen de
diplomă, în profilul postului, a unei şcoli postliceale sau a liceului, urmată de un curs de iniţiere în
domeniu, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
e)pentru funcţia de pedagog şcolar - absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
f)pentru funcţia de instructor de educaţie extraşcolară - absolvirea cu diplomă a unei instituţii de
învăţământ superior, a unei şcoli postliceale în specialitate ori a unui liceu pedagogic sau a
echivalentului acestuia ori a altui liceu şi absolvirea cursurilor speciale pentru obţinerea certificatului de
calificare profesională pentru această funcţie;
g)pentru funcţia de asistent social - absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de profil, de lungă
sau de scurtă durată, cu examen de licenţă ori de absolvire, sau a unei şcoli sanitare postliceale ori a unei
şcoli postliceale de educatori-puericultori;
h)pentru funcţia de corepetitor - absolvirea unui liceu de specialitate;
i)pentru funcţia de mediator şcolar - absolvirea cu diplomă de licenţă cu specializarea asistenţă socială
sau absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator şcolar, ori
absolvirea cu diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal, urmată de un curs de formare
profesională cu specializarea mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului;
j)pentru funcţia de secretar - absolvirea unei instituţii de învăţământ superior, respectiv a unui liceu, cu
diplomă de bacalaureat sau absolvirea învăţământului postliceal cu specialitatea tehnician în activităţi de
secretariat;
k)pentru funcţia de administrator financiar - îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare
pentru funcţia de contabil, contabil-şef;
l)pentru funcţia de administrator de patrimoniu - îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în
vigoare pentru funcţia de inginer/subinginer, economist.
Art. 251 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale, este autorizat ca, în funcţie de dinamica învăţământului, să stabilească şi
să reglementeze noi funcţii didactice, respectiv didactice auxiliare.
(2)Norma didactică pentru noile funcţii prevăzute la alin. (1) se reglementează de Ministerul Educaţiei,
Art. 252 (1)Personalul didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar la data intrării în vigoare
a prezentei legi îşi păstrează dreptul dobândit la concursul naţional unic de titularizare, prin repartiţie
guvernamentală sau prin orice altă formă legală.
(2)Personalul didactic din sistemul de învăţământ preuniversitar titularizat după intrarea în vigoare a
prezentei legi beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi personalul didactic prevăzut la alin. (1).
(3)În condiţiile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ
preuniversitar beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate prin:
a)transferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar;
b)repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul
Şcolar al Municipiului Bucureşti, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.
(4)Prin restrângere de activitate se înţelege:
a)situaţia în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare privind efectivele de
preşcolari şi elevi prevăzute de lege;
b)situaţia în care se constată diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăţi de normă fără
posibilitate de completare în aceeaşi unitate sau într-o unitate de învăţământ apropiată.
(5)Cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar beneficiază, la cerere, de
pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar. Pretransferul este etapa de mobilitate a
personalului didactic din învăţământul preuniversitar în cadrul căreia un cadru didactic titular în sistemul
de învăţământ preuniversitar, la cererea acestuia, poate trece de la o unitate de învăţământ preuniversitar
cu personalitate juridică/conexă la o altă unitate de învăţământ preuniversitar cu personalitate
juridică/conexă, cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar.
(6)Pretransferul se realizează în aceeaşi localitate, în localitatea în care îşi are domiciliul cadrul didactic
titular în sistemul de învăţământ preuniversitar sau pentru apropiere de domiciliu, conform metodologiei
elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei,
Art. 253 (1)Cadrele didactice netitulare calificate care au participat în ultimii 6 ani la concursul naţional
unic de titularizare, care au obţinut cei puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/o catedră, devin titulare
în sistemul de învăţământ preuniversitar, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii generale:
a)se certifică viabilitatea postului/catedrei;
b)consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ respective este de acord.
(2)Condiţiile specifice pentru titularizarea personalului didactic, care a participat la concursuri de
titularizare, în sistemul de învăţământ preuniversitar, în condiţiile alin. (1), se stabilesc prin metodologie
elaborată cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei
naţionale.
SECŢIUNEA 4: Forme de angajare a personalului didactic

Art. 254 (1)În unităţile de învăţământ sau în consorţiile şcolare poate fi angajat personal didactic cu
contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de cel mult un an
şcolar, cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv în plata cu ora, în condiţiile legii.
(2)Constituirea posturilor didactice la nivelul unităţii de învăţământ sau al consorţiilor şcolare se face pe
baza normativelor în vigoare privind formaţiunile de studiu.
(3)În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice se ocupă prin concurs organizat
la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru elaborate de
(4)Deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post şi angajarea
personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie al unităţii
de învăţământ, la propunerea directorului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei,
(5)Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile
pentru angajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum şi condiţiile şi modalităţile de ocupare a
acestora.
(6)Inspectoratul şcolar analizează, corectează în colaborare cu unităţile de învăţământ şi avizează oferta
de posturi didactice/catedre vacante/rezervate.
(7)Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unităţile de
învăţământ respective şi pe site-ul acestor instituţii cu cel puţin 30 de zile înaintea declanşării
procedurilor de selecţie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre.
(8)Concursul prevăzut la alin. (3) constă în:
a)probă practică sau inspecţie specială la clasă şi probă scrisă din didactica specialităţii la angajarea
personalului didactic cu contract individual de muncă;
b)prezentarea unui curriculum vitae şi susţinerea unui interviu la angajarea prin plata cu ora a
personalului didactic asociat şi a personalului didactic pensionat.
(9)Unităţile de învăţământ, individual, în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local ori
judeţean, organizează concursul pentru ocuparea posturilor şi catedrelor, conform statutului acestor
posturi didactice şi catedre, stabilit în condiţiile alin. (5).
(10)Comisiile de concurs se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. Din comisia
de concurs compusă din cadre didactice face parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al
inspectoratului şcolar judeţean. În situaţia în care concursul se organizează în consorţii şcolare sau în
asocieri temporare la nivel local ori judeţean, comisiile sunt validate de consiliile de administraţie ale
unităţilor de învăţământ.
(11)În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursurilor pentru ocuparea posturilor/catedrelor
didactice se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ care organizează concursul.
Angajarea pe post a personalului didactic cu contract individual de muncă se face de directorul unităţii
de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general.
(12)În învăţământul particular, validarea concursurilor şi angajarea pe post se fac de către conducerea
unităţii de învăţământ particular şi se comunică, în scris, inspectoratului şcolar.
(13)Candidaţii care au dobândit definitivarea în învăţământ, profesori cu drept de practică, şi au ocupat
prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un
post didactic vacant sunt titulari în învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare semnate
de inspectorul şcolar general, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de
muncă pe perioadă nedeterminată.
(14)Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, profesori debutanţi, şi au ocupat
prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ un
post didactic vacant, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o
perioadă de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru
definitivarea în învăţământ, consiliul de administraţie poate hotărî modificarea duratei contractului
individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.
(15)Pentru candidaţii care au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic rezervat, directorul unităţii de învăţământ încheie
contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar, respectiv până la revenirea
titularului pe post. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate decide prelungirea
contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor, în situaţia în care postul rămâne rezervat.
(16)Directorii unităţilor de învăţământ comunică în scris inspectoratului şcolar, imediat după concurs,
următoarele situaţii:
a)angajarea cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată pe posturi didactice a
candidaţilor validaţi după concurs;
b)debutanţii care au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie
al unităţii de învăţământ un post didactic vacant şi pentru care consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată
în perioadă nedeterminată, în situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea
în învăţământ;
c)candidaţii participanţi la concurs şi nerepartizaţi;
d)posturile didactice şi orele rămase neocupate după concursul organizat la nivelul unităţii sau al
consorţiilor şcolare.
(17)Inspectoratul şcolar centralizează la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti posturile didactice şi
orele rămase neocupate, care vor fi repartizate în ordinea stabilită prin metodologie elaborată cu
consultarea partenerilor de dialog social şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
(18)Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului participă
cu statut de observator la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate la nivelul
unităţii sau al consorţiilor şcolare.
(19)Posturile didactice rămase neocupate prin concurs sau eliberate în timpul anului şcolar se ocupă pe
perioadă determinată, prin detaşare sau prin plata cu ora, până la sfârşitul anului şcolar ori până la
revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. În situaţia în care
posturile didactice eliberate în timpul anului şcolar nu pot fi astfel ocupate, consiliile de administraţie
din unităţile de învăţământ sunt abilitate să organizeze şi să desfăşoare individual, în consorţii şcolare
sau în asocieri temporare la nivel local, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea
angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic calificat. În
mod excepţional, consiliile de administraţie din unităţile de învăţământ pot organiza testări prin interviu
şi lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe
perioadă determinată a personalului fără studii corespunzătoare postului.
(20)Eliberarea din funcţie a personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se
face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie, iar la unităţile de învăţământ
particulare de către persoana juridică fondatoare.
Art. 2541 (1)Personalul didactic titular în învăţământul preuniversitar poate fi detaşat în interesul
învăţământului, cu acordul său, pentru ocuparea unor posturi din unităţi/instituţii de învăţământ şi unităţi
conexe, la solicitarea acestuia, precum şi pentru asigurarea pe perioadă determinată de cel mult un an
şcolara conducerii unităţilor de învăţământ, unităţilor conexe ale învăţământului preuniversitar,
inspectoratelor şcolare şi caselor corpului didactic şi a funcţiilor de îndrumare şi de control în
inspectoratele şcolare. Detaşarea în interesul învăţământului se realizează conform metodologiei
elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei,
(2)Detaşarea la cerere a personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar se realizează prin
concurs sau concurs specific, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului. Detaşarea la cerere a personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar
se realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani şcolari consecutivi, cu păstrarea calităţii de titular în
învăţământul preuniversitar.
(3)Asigurarea conducerii unei unităţi de învăţământ preuniversitar particular, până la organizarea
concursului, dar nu mai mult de sfârşitul anului şcolar, se poate realiza de cadre didactice care se disting
prin calităţi profesionale, manageriale şi morale, după cum urmează:
a)prin numirea în funcţia de conducere de către conducerea persoanei juridice finanţatoare, la
propunerea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ particular, a unui cadru didactic din
cadrul unităţii de învăţământ respective sau a unui cadru didactic pensionat; actul de numire se aduce la
cunoştinţa inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea şcolară;
b)prin detaşarea în interesul învăţământului a cadrelor didactice titulare în învăţământul preuniversitar
de stat sau a cadrelor didactice titulare în alte unităţi de învăţământ particular, la propunerea conducerii
persoanei juridice finanţatoare şi cu acordul scris al persoanelor solicitate, prin decizie a inspectorului
şcolar general.
Art. 255 (1)Cadrele didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, alese în Parlament, numite
în Guvern sau care îndeplinesc funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al
Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului şi în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a
postului didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată,
care îndeplinesc funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean,
primar, viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi de
control în sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi sport. De aceleaşi drepturi beneficiază şi
personalul de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic, precum şi cadrele didactice
numite ca personal de conducere sau în funcţii de specialitate specifice la comisiile şi agenţiile din
subordinea Administraţiei Prezidenţiale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educaţiei,
(3)Liderii sindicatelor reprezentative din învăţământ au dreptul de rezervare a postului, conform
prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.
(4)De prevederile alin. (1) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe perioadă
nedeterminată trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaţionale,
precum şi însoţitorii acestora, dacă sunt cadre didactice.
(5)Personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată solicitat în străinătate pentru
predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri,
convenţii guvernamentale, interuniversitare sau interinstituţionale, i se rezervă postul didactic.
(6)Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităţii didactice, cu rezervarea postului, pentru
creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap,
conform prevederilor legale în vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau
susţinătorii legali.
(7)Perioada de rezervare a postului didactic, în condiţiile alin. (1)-(6), se consideră vechime în
învăţământ.
(8)Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără
plată pe timp de un an şcolar, o dată la 10 ani, cu aprobarea unităţii de învăţământ sau, după caz, a
inspectoratului şcolar, cu rezervarea postului pe perioada respectivă.
(9)Personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar care beneficiază de pensie de invaliditate
de gradul III i se va rezerva catedra/postul didactic pe durata invalidităţii. Contractul de muncă este
suspendat până la data la care medicul expert al asigurărilor sociale emite decizia prin care constată
schimbarea gradului de invaliditate sau redobândirea capacităţii de muncă. Rezervarea catedrei/postului
didactic încetează de la data emiterii de către medicul expert al asigurărilor sociale a deciziei prin care se
constată pierderea definitivă a capacităţii de muncă.
SECŢIUNEA 5: Funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control

Art. 256 (1)Funcţiile de conducere din unităţile de învăţământ sunt: director şi director adjunct.
(2)Funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi inspector şcolar
general adjunct.
(3)Funcţiile de conducere din unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar se stabilesc potrivit
specificului acestora, prin reglementări ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4)Funcţiile de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar sunt:
a)la inspectoratele şcolare: inspector şcolar;
b)la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: inspector general, inspector principal de
specialitate şi alte funcţii stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 257 (1)Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre
didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.
(2)Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director sau de director adjunct se organizează de unitatea de
învăţământ, prin consiliu[de administraţie.
(3)În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management cu primarul/primarul de
sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului judeţean pe raza căreia se
află unitatea de învăţământ.
(4)Directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada
exercitării mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel
local, judeţean sau naţional.
Art. 258 (1)Consiliul de administraţie stabileşte comisia de concurs pentru ocuparea postului de director,
respectiv director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar. Din comisie fac parte, obligatoriu,
cadre didactice, un reprezentant al inspectoratului şcolar, precum şi un reprezentant al consiliului local,
respectiv judeţean, în funcţie de unităţile aflate în subordine.
(2)Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi de
director adjunct se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Consiliul de administraţie validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor de director,
respectiv director adjunct şi emite decizia de numire în funcţia de director, respectiv de director adjunct.
(4)Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul judeţean nu se
pronunţă asupra contractului de management, acesta se consideră aprobat tacit.
(5)Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie prin hotărârea consiliului de
administraţie, cu votul a 2/3 dintre membri. În această situaţie, este obligatorie realizarea unui audit de
către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
(6)Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din funcţie, la propunerea
consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice fondatoare.
(7)În condiţiile vacantării funcţiei de director, până la organizarea unui nou concurs, conducerea
interimară este preluată, prin hotărâre a consiliului de administraţie, de către directorul adjunct sau un
cadru didactic membru în consiliul de administraţie, care devine automat şi ordonator de credite.
Art. 259 (1)Inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi directorii caselor corpului didactic sunt
numiţi de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza unui concurs public, reglementat
prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 753 din 26-oct-2011 de organizare şi desfăşurare a
concursului pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct din
inspectoratele şcolare şi de director al casei corpului didactic
(2)Inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi directorii caselor corpului didactic încheie contract de
management cu ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Contractul de management poate
fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.
(3)Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de către inspectorul şcolar general
sau de către ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, conform subordonării acestora, în
urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului. Directorul încheie contract de management cu inspectorul şcolar general sau cu
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, conform subordonării acestora. Contractul de
management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.
Art. 260 (1)Funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare şi de director la casa corpului didactic se
ocupă, prin concurs, de către cadre didactice titulare, cu diplomă de licenţă, membre ale corpului
naţional de experţi în management educaţional, care îndeplinesc criteriile de competenţă profesională,
managerială şi de prestigiu moral evaluate prin:
a)curriculum vitae;
b)calităţi dovedite în activitatea didactică şi în funcţii de conducere, de îndrumare şi de control,
anterioare, în sistemul naţional de învăţământ;
c)titlul de doctor sau gradul didactic I;
d)calificativul "foarte bine" obţinut în ultimii 5 ani;
e)interviu în faţa unei comisii de concurs privind managementul educaţional şi deontologia
profesională.compara cu Actul din Metodologie din 2011
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 734 din 19-oct-2011 de organizare şi desfăşurare a
concursului pentru ocuparea funcţiei de inspector şcolar din inspectoratele şcolare
(2)Concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct şi
director la casa corpului didactic se desfăşoară la sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(3)Comisia ministerială pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, de inspector şcolar
general adjunct şi de director la casa corpului didactic, numită prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului, este alcătuită din 5 membri, dintre care:
a)pentru funcţia de inspector şcolar general:
(i)secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, în calitate de preşedinte;
(ii)3 inspectori şcolari generali din teritoriu;
(iii)un director din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu competenţe în domeniu;
b)pentru funcţia de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic:
(i)secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, în calitate de preşedinte;
(ii)2 inspectori şcolari generali din teritoriu;
(iii)inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar pentru care se organizează concursul;
(iv)un director din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu competenţe în domeniu.
(4)În comisiile de concurs participă, cu statut de observator, reprezentanţii organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de ramură a învăţământului.
(5)Contestaţiile la hotărârile comisiei prevăzute la alin. (3) se adresează ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotărârea acestuia
poate fi atacată la instanţa de judecată competentă.
Art. 261 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, respectiv inspectoratele şcolare
vacantează, în condiţiile legii, posturile corespunzătoare funcţiilor de îndrumare şi de control cuprinse în
organigramele proprii şi asigură publicarea acestora în presa centrală/locală şi la sediul propriu, cu cel
puţin 30 de zile înainte de organizarea concursului.
(2)Funcţiile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se ocupă, prin concurs, de cadre
didactice din cadrul corpului naţional de experţi.
(3)Funcţiile de îndrumare şi de control din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se
ocupă prin concurs.
(4)Concursul pentru ocuparea funcţiilor de îndrumare şi de control constă în:
a)curriculum vitae, analiza şi evaluarea acestuia;
b)inspecţie specială la clasă;
c)probă practică, constând din asistenţă la ore, analiză de lecţii şi întocmirea procesului-verbal de
inspecţie;
d)interviu în faţa unei comisii de concurs privind managementul educaţional şi deontologia profesională;
e)probă scrisă în profilul postului pentru care candidează.
(5)Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi de control din inspectoratul şcolar
este formată din: inspectorul şcolar general - în calitate de preşedinte; un reprezentant al Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; un profesor sau un conferenţiar universitar din profilul
postului pentru care candidează.
(6)Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi de control din Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului este formată din: secretarul de stat al departamentului în care se află
postul scos la concurs - în calitate de preşedinte; directorul general din departamentul respectiv; un
profesor sau un conferenţiar universitar din profilul postului, stabilit de ministrul educaţiei, cercetării,
(7)Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului au drept de
acces la documentele comisiilor de concurs.
(8)Numirea personalului didactic admis la concurs, în funcţiile de îndrumare şi de control din
inspectoratele şcolare, se face de către inspectorul şcolar general, cu avizul Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, iar în funcţiile de îndrumare şi control din cadrul ministerului, prin
(9)Inspectorii şcolari încheie contract de management cu inspectorul şcolar general. Contractul de
management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.
SECŢIUNEA 6: Norma didactică

Art. 262 (1)Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic de 8
ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde:
a)activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de
studii, conform planurilor-cadru de învăţământ;
b)activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică;
c)activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: mentorat, şcoală după şcoală, învăţare
pe tot parcursul vieţii.
(2)Activităţile concrete prevăzute la alin. (1), care corespund profilului, specializării şi aptitudinilor
persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa individuală a postului. Aceasta se
aprobă în consiliul de administraţie, se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de
muncă.
(3)Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a
preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin.
(1) lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:
a)un post de profesor pentru învăţământul preşcolar pentru fiecare grupă cu program normal, constituită
în educaţia timpurie;
b)un post de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau
pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
c)18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul secundar şi terţiar non-universitar, pentru
profesorii din unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din
unităţile cu activităţi extraşcolare şi din centrele sau cabinetele de asistenţă psihopedagdgică;
d)24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică;
e)pentru personalul didactic din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: profesori la
predare - 16 ore pe săptămână; profesor-educator şi profesor pentru instruire practică - 20 de ore pe
săptămână;
f)un post pentru personalul didactic din învăţământul special integrat, pentru cel din centrele logopedice
interşcolare, pentru personalul didactic itinerant, pentru profesori care efectuează terapiile specifice,
profesori pentru cultura fizică medicală, kinetoterapie, educaţia psihomotrică şi altele, în funcţie de tipul
şi gradul de deficienţă, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului;
g)un post de profesor documentarist în centrele de documentare şi informare.
(4)Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a
preşcolarilor şi a elevilor în clasă se reduce cu două ore pe săptămână în cazul cadrelor didactice care au
calitatea de mentor.
Art. 263 (1)Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru de
învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă
ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea
de competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare
înscris pe diplomă.
(2)Prin excepţie, în norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include şi ore de la disciplinele stabilite
prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu menţinerea
drepturilor salariale.
(3)În situaţia în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi (2), aceasta
se poate completa cu activităţile prevăzute la art. 262 alin. (1) lit. c).
(4)Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii
pentru învăţământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităţilor postului, dacă fac
dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competenţă. Orele de limbi străine din
învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în
norma acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru învăţământul primar de la grupa
ori clasa respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă.
(5)Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de profesorii
pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de studii sau
prin certificatul de competenţă şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din
învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în
norma acestora, sau prin plata cu ora.
(6)Profesorii pentru învăţământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale sunt
remuneraţi, prin plata cu ora, pentru orele care depăşesc numărul de ore prevăzut în planurile de
învăţământ de la clasele cu predare în limba română.
(7)În învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate de
profesori cu studii superioare de specialitate.
(8)În palatele şi în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activităţile prevăzute în planurile de
educaţie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în limitele normelor didactice stabilite la art. 262 alin. (3).
(9)Prin excepţie, dacă norma didactică a profesorilor din învăţământul gimnazial nu se poate constitui
conform prevederilor alin. (1) şi art. 262 alin. (3), aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la
specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2)
ori prin adăugarea de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c). În învăţământul gimnazial din
mediul rural norma didactică se poate constitui din 1/2 din ore de la specialitatea sau specialităţile de
bază şi completată cu 1/2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin adăugare de ore conform
prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c).
(10)Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control poate fi degrevat parţial de norma
didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, elaborate cu
consultarea federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ. De acelaşi drept pot beneficia şi
persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ, ca urmare a participării la
procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ, aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale. Prin acelaşi ordin se stabilesc atribuţiile persoanelor degrevate de norma
didactică.
(101)Personalul degrevat potrivit alin. (10) primeşte drepturile salariale pentru funcţia în care este
încadrat, precum şi celelalte sporuri şi indemnizaţii prevăzute de lege pentru activitatea desfăşurată,
după caz.
(11)Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru
personalul cu funcţii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt
prevăzute în fişa individuală a postului.
SECŢIUNEA 7: Distincţii
Art. 264 (1)Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie de merit,
acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul
inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă
de 5 ani.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează metodologia şi criteriile de
acordare a gradaţiei de merit, cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de
învăţământ.
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 741 din 21-oct-2011 ŞI CRITERIILE privind
acordarea gradaţiei de merit în învăţământul preuniversitar
Art. 265 (1)Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă şi ştiinţifică
poate primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii.
(2)Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăţământul preuniversitar sunt:
Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer, Medalia Membru de onoare al corpului
didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ.
(3)În afara distincţiilor prevăzute la alin. (2), ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului este
autorizat să acorde personalului didactic din învăţământul preuniversitar următoarele distincţii:
a)adresă de mulţumire publică;
b)diplomă "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a şi a III-a;
c)diplomă de excelenţă, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate
deosebită în învăţământ.
(4)Diploma "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a şi a III-a este însoţită de un premiu de 20%, 15% şi,
respectiv, 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenţă
este însoţită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.
(5)Distincţiile şi premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în limita unui procent de 1% din numărul total al
posturilor didactice din fiecare judeţ/sector al municipiului Bucureşti.
(6)Fondurile pentru acordarea distincţiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul Educaţiei,
SECŢIUNEA 8: Drepturi şi obligaţii

Art. 266 Personalul din învăţământul preuniversitar are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia în
vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice şi din prevederile contractului individual de muncă.
Art. 267 (1)Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada vacanţelor şcolare, cu
o durată de 62 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea unităţii de învăţământ poate
întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.
(2)Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de consiliul
de administraţie, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, dar cu asigurarea
personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor naţionale.
(3)Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanţele anului şcolar
următor.
a se vedea Actul din Norme Metodologice din 2011, M.Of. 723 din 13-oct-2011 privind efectuarea
concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ
Art. 268 (1)Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăţământului pe
bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu
aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(2)Personalul didactic aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în activităţi didactice
retribuite în regim de plată cu ora.
(3)În situaţia desfiinţării unei unităţi de învăţământ de stat, salariaţii disponibilizaţi primesc salarii
compensatorii, conform legii.
Art. 269 Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi casele corpului
didactic beneficiază de concediu de odihnă, conform Codului muncii.
Art. 270 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de ramură a învăţământului.
Art. 271 Dreptul la iniţiativă profesională constă în:
a)conceperea activităţii profesionale şi realizarea obiectivelor educaţionale ale disciplinelor de
învăţământ, prin metodologii care respectă principiile psihopedagogice;
b)utilizarea bazei materiale şi a resurselor învăţământului, în scopul realizării obligaţiilor profesionale;
c)punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învăţământ.
SECŢIUNEA 9: Dreptul la securitate al personalului didactic

Art. 272 (1)Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii didactice de nicio
autoritate şcolară sau publică.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul
desfăşurării activităţii didactice intervenţia autorităţilor şcolare şi/sau publice în situaţiile în care
sănătatea fizică sau psihică a elevilor ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform
constatării personalului de conducere, respectiv în timpul exerciţiilor de alarmare pentru situaţii de
urgenţă.
(3)Înregistrarea prin orice procedee a activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o
conduce.
(4)Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activităţii didactice de către elevi sau de către alte
persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
(5)Înregistrarea prin orice procedee a activităţilor desfăşurate în spaţiile şcolare este permisă numai cu
acordul personalului de conducere, cu excepţia celor de la alin. (3).
SECŢIUNEA 10: Dreptul de participare la viaţa socială

Art. 273 (1)Personalul didactic are dreptul să participe la viaţa socială şi publică, în beneficiul propriu,
în interesul învăţământului.
(2)Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi
culturale, naţionale şi internaţionale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
(3)Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar şi poate întreprinde
acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învăţământului şi
demnitatea profesiei de educator, respectiv prevederile prezentei legi.
Art. 274 (1)Personalul didactic beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget, din fonduri
extrabugetare sau sponsorizări, de acoperirea integrală ori parţială a cheltuielilor de deplasare şi de
participare la manifestări ştiinţifice organizate în străinătate, cu aprobarea consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ.
(2)Personalul prevăzut la alin. (1) înaintează unităţii de învăţământ propuneri de valorificare a
rezultatelor acţiunii pentru care a primit aprobarea de deplasare.
Art. 275 (1)Cadrele didactice au obligaţia morală să îşi acorde respect reciproc şi sprijin în îndeplinirea
obligaţiilor profesionale.
(2)Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalul didactic auxiliar
au obligaţia de a respecta atribuţiile prevăzute în fişa postului.
(3)Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalul didactic auxiliar
au obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în condiţiile legii.
Art. 276. Personalului didactic din unităţile de învăţământ conexe, care nu dispune de locuinţă în
localitatea unde are postul, i se decontează cheltuielile de transport, conform legii.
Art. 277. Copiii personalului didactic aflat în activitate sunt scutiţi de plata taxelor de înscriere la
concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi
internate.
Art. 278. Personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de o compensaţie de la
bugetul asigurărilor sociale de stat de 50% din valoarea cazării, mesei şi a tratamentului în bazele de
odihnă şi tratament.
Art. 279. Personalul didactic titular care din proprie iniţiativă solicită să se specializeze/să continue
studiile are dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăşi 3 ani într-un interval
de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii sunt de competenţa unităţii şcolare prin consiliul de administraţie,
dacă se face dovada activităţii respective.
SECŢIUNEA 11: Răspunderea disciplinară şi patrimonială

Art. 280 (1)Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi
de control din învăţământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovăţie a
îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor
de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform legii.
(2)Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (1), în raport cu gravitatea
abaterilor, sunt:
a)observaţie scrisă;
b)avertisment;
c)diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi
de control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
d)suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea
unei funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere,
de îndrumare şi de control;
e)destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ;
f)desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(3)Orice persoană poate sesiza unitatea de învăţământ/instituţia de învăţământ cu privire la săvârşirea
unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la
registratura unităţii/instituţiei de învăţământ.
(4)Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul didactic, personalul de conducere al
unităţilor de învăţământ preuniversitar, personalul de îndrumare şi de control din cadrul inspectoratelor
şcolare şi de personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării,
tineretului şi Sportului, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează:
a)pentru personalul didactic, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia
sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi
au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
b)pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, comisii formate din 3-5
membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a
celui care a săvârşit abaterea. Din comisie face parte şi un inspector din cadrul inspectoratului şcolar
judeţean/al municipiului Bucureşti;
c)pentru personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care
face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia
didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
d)pentru personalul de conducere al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, comisii
formate din 3- 5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel
puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea.
(5)Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de:
a)consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, pentru personalul didactic şi
personalul de conducere al acesteia;
b)ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pentru funcţiile de îndrumare şi de control din
cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi pentru personalul de
conducere din inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
(6)În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în care
au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea
celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la
audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se
constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să
cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.
(7)Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data constatării
acesteia, consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a unităţii de învăţământ
preuniversitar/instituţiei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a
fost cercetată.
(8)Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de 15
zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar.
Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi din Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care a fost sancţionat, are dreptul de a contesta, în termen
de 15 zile de la comunicare, decizia respectivă la Colegiul central de disciplină al Ministerului
(9)Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile colegiului de
disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar şi ale Colegiului central de disciplină al Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al
(10)Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
Art. 281 (1)Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de
sancţionare se face de către director sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de
administraţie. Sancţiunile aprobate de consiliul de administraţie sunt puse în aplicare şi comunicate prin
decizie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.
(2)Pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare se
face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi se comunică prin
decizie a inspectorului şcolar general.
(3)Pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, propunerea de
sancţionare se face de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi se comunică prin ordin.
(4)Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, propunerea de sancţionare se face, după caz, de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului, respectiv de secretarul de stat sau de şeful ierarhic al persoanei în cauză şi se comunică prin
ordin.
Art. 282. Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a numit
această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii de
învăţământ, inspectorul şcolar general sau ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 283. Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum şi a
celui de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit
legislaţiei muncii. Decizia de imputare, precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a
prejudiciilor se fac de conducerea unităţii sau a instituţiei al cărei salariat este cel în cauză, în afară de
cazurile când, prin lege, se dispune altfel.
SECŢIUNEA 12: Pensionarea

Art. 284 (1)Personalul didactic beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări
sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii.
(2)Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul de stat se pensionează
la data împlinirii vârstei legale de pensionare.
(3)Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de conducere, de îndrumare şi de control
se poate face şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ, respectiv al inspectoratului şcolar.
(4)Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităţi didactice, salarizate prin plata cu ora, după
împlinirea vârstei standard de pensionare.
(5)Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală şi de acces la casele
de odihnă şi la bazele de tratament ale cadrelor didactice.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în cazul în care în unităţile de învăţământ
normele/posturile didactice nu pot fi acoperite cu titulari, personalul didactic din învăţământul
preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă
profesională deosebită, poate fi menţinut, cu aprobarea anuală a consiliului de administraţie, ca titular în
funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta de pensionare, la cerere, conform metodologiei aprobate prin
(7)Reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a depăşit cu 3
ani vârsta de pensionare se face anual, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din
desfăşurarea activităţii didactice avute anterior pensionării, cu acordul consiliului de administraţie,
potrivit metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia suspendării pensiei pe durata reîncadrării.
CAPITOLUL II: Statutul personalului didactic şi de cercetare din învăţământul superior

SECŢIUNEA 1: Norma universitară
Art. 285 (1)În instituţiile de învăţământ superior funcţiile didactice sunt:
a)asistent universitar;
b)lector universitar/şef de lucrări;
c)conferenţiar universitar;
d)profesor universitar.
(2)În instituţiile de învăţământ superior funcţiile de cercetare sunt:
a)asistent cercetare;
b)cercetător ştiinţific;
c)cercetător ştiinţific gradul III;
d)cercetător ştiinţific gradul II;
e)cercetător ştiinţific gradul I.
(3)Echivalenţa funcţiilor din cercetare cu funcţiile didactice este următoarea:
a)cercetător ştiinţific se echivalează cu asistent universitar, pentru persoanele care deţin o diplomă de
doctor;
b)cercetător ştiinţific gradul III se echivalează cu lector universitar/şef de lucrări;
c)cercetător ştiinţific gradul II se echivalează cu conferenţiar universitar;
d)cercetător ştiinţific gradul I se echivalează cu profesor universitar.
(4)În învăţământul superior poate funcţiona personal didactic asociat pentru funcţiile didactice prevăzute
la alin. (1).
(41)Prin excepţie de la prevederile alin. (4), în anul universitar 2012-2013, în învăţământul superior
poate funcţiona personal didactic asociat pentru funcţiile didactice prevăzute la alin. (1).
(5)În raport cu necesităţile academice proprii, senatul universitar poate aproba, pe o durată determinată,
invitarea în cadrul instituţiei de învăţământ superior a unor cadre didactice universitare şi a altor
specialişti cu valoare recunoscută în domeniu, din ţară sau din străinătate, în calitate de cadre didactice
universitare asociate invitate. În cazul specialiştilor fără grad didactic universitar recunoscut în ţară,
senatul universitar aprobă, prin evaluare, gradul didactic corespunzător performanţei, în conformitate cu
standardele naţionale.
(6)Acolo unde este cazul, obţinerea permisului de muncă este sarcina instituţiei de învăţământ superior
angajatoare.
(7)În departamente, în şcoli doctorale, în institute de cercetare, în centre de cercetare şi microproducţie
sau în alte unităţi pot funcţiona pe posturi distincte şi personal de cercetare, personal de cercetare
asociat, inclusiv studenţi din toate cele 3 cicluri, precum şi alte categorii de personal, potrivit legii.
Angajarea acestora se face conform legii.
Art. 286 (1)Statele de funcţii ale personalului didactic şi de cercetare se întocmesc anual, prin stabilirea
de norme universitare, cu cel puţin 15 zile înainte de începerea fiecărui an universitar şi nu se pot
modifica în timpul anului universitar.
(2)Funcţiile didactice şi numărul posturilor se stabilesc ţinând seama de:
a)planurile de învăţământ;
b)formaţiunile de studiu;
c)normele universitare.
(3)În statul de funcţii sunt înscrise, în ordine ierarhică, posturile didactice şi de cercetare ocupate sau
vacante, specificându-se funcţiile didactice şi de cercetare corespunzătoare şi numărul săptămânal de ore
convenţionale repartizate pe activităţi de predare, seminare, lucrări practice sau de laborator, îndrumare
de proiecte, îndrumare a studenţilor şi a studenţilor-doctoranzi, practică de specialitate, de cercetare şi
activităţi echivalente acestora, la disciplinele din planul de învăţământ.
(4)Statele de funcţii se întocmesc la nivelul departamentelor sau al şcolilor doctorale, prin consultarea
membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice şi de cercetare de către consiliul facultăţii.
La departamentele cu discipline la mai multe facultăţi, statele de funcţii se completează pe baza notelor
de comandă, avizate de conducerea instituţiei de învăţământ superior.
(5)Statul de funcţii al personalului didactic şi de cercetare se avizează de consiliul facultăţii sau, după
caz, de consiliul şcolii doctorale şi se aprobă de senatul universitar.
(6)Numărul posturilor pentru personalul didactic şi de cercetare auxiliar se stabileşte de senatul
universitar, în funcţie de bugetul şi specificul instituţiei, al facultăţii, al programului de studii, al
departamentului sau al şcolii doctorale.
(7)Nomenclatorul general de funcţii didactice şi de cercetare auxiliare din învăţământul superior, precum
şi nivelul studiilor necesare pentru ocuparea acestor funcţii se elaborează de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
(8)Angajarea personalului didactic şi de cercetare auxiliar şi nedidactic se face prin concurs organizat
de facultate sau de şcoala doctorală, potrivit legii.
(9)Atribuţiile personalului didactic auxiliar şi nedidactic sunt stabilite în fişa individuală a postului,
avizată, după caz, de decan, de directorul departamentului sau de conducătorul şcolii doctorale şi
aprobată de rector, constituind anexă la contractul individual de muncă.
Art. 287 (1)Norma universitară cuprinde:
a)norma didactică;
b)norma de cercetare.
(2)Norma didactică poate cuprinde:
a)activităţi de predare;
b)activităţi de seminar, lucrări practice şi de laborator, îndrumare de proiecte de an;
c)îndrumarea elaborării lucrărilor de licenţă;
d)îndrumarea elaborării disertaţiilor de maşter;
e)îndrumarea elaborării tezelor de doctorat;
f)alte activităţi didactice, practice şi de cercetare ştiinţifică înscrise în planurile de învăţământ;
g)conducerea activităţilor didactico-artistice sau sportive;
h)activităţi de evaluare;
i)tutorat, consultaţii, îndrumarea cercurilor ştiinţifice studenţeşti, a studenţilor în cadrul sistemului de
credite transferabile;
j)participarea la consilii şi în comisii în interesul învăţământului.
(3)Norma didactică săptămânală în învăţământul superior se cuantifică în ore convenţionale.
(4)Norma didactică se stabileşte conform planului de învăţământ şi se calculează ca normă medie
săptămânală, indiferent de perioada semestrului universitar în care este efectuată. Norma medie
săptămânală se stabileşte prin împărţirea numărului de ore convenţionale din fişa individuală a postului
la numărul de săptămâni înscris în planul de învăţământ pentru activitatea didactică de predare şi de
seminar din întregul an universitar.
(5)Ora convenţională este ora didactică de activităţi prevăzute la alin. (2) lit. b) din învăţământul
universitar de licenţă.
(6)În învăţământul universitar de licenţă, ora de activităţi de predare reprezintă două ore convenţionale.
(7)În învăţământul universitar de master şi în învăţământul universitar de doctorat, ora de activităţi de
predare reprezintă 2,5 ore convenţionale, iar ora de activităţi prevăzute la alin. (2) lit. b) reprezintă 1,5
ore convenţionale.
(8)În cazul predării integrale în limbi de circulaţie internaţională, la ciclurile de licenţă, master şi
doctorat, activităţile de predare, seminar sau alte activităţi pot fi normate cu un coeficient suplimentar
multiplicativ de 1,25. Fac excepţie de la această prevedere orele de predare a limbii respective.
(9)Activităţile prevăzute la alin. (2) lit. c)- j), cuprinse în norma didactică, se cuantifică în ore
convenţionale, printr-o metodologie aprobată de senatul universitari în funcţie de programul de studii, de
profil şi de specializare, astfel încât unei ore fizice de activităţi să îi corespundă minimum 0,5 ore
convenţionale.
(10)Norma didactică săptămânală minimă pentru activităţile prevăzute la alin. (2) lit. a)- f) se stabileşte
după cum urmează:
a)profesor universitar: 7 ore convenţionale, dintre care cel puţin 4 ore convenţionale de activităţi de
predare;
b)conferenţiar universitar: 8 ore convenţionale, dintre care cel puţin 4 ore convenţionale de activităţi de
predare;
c)lector universitar/şef de lucrări: 10 ore convenţionale, dintre care cel puţin două ore convenţionale de
activităţi de predare;
d)asistent universitar: 11 ore convenţionale, cuprinzând activităţi prevăzute la alin. (2) lit. b), c) şi f).
(11)Prin excepţie, norma personalului didactic prevăzut la alin. (10) lit. a)- c) care, datorită specificului
disciplinelor, nu are în structura postului ore de curs se majorează cu două ore convenţionale.
(12)Norma didactică nu poate depăşi 16 ore convenţionale pe săptămână.
(13)Norma didactică prevăzută la alin. (10) şi (11) reprezintă limita minimă privind normarea activităţii
didactice. Senatul universitar, în baza autonomiei universitare, poate mări, prin regulament, norma
didactică săptămânală minimă, cu respectarea standardelor de asigurare a calităţii, fără a depăşi limita
maximă prevăzută la alin. (12).
(14)Norma didactică a personalului didactic care nu desfăşoară activităţi de cercetare ştiinţifică sau
echivalente acestora este superioară celei minimei fără a depăşi limita maximă prevăzută la alin. (12),
conform deciziei consiliului facultăţii, la propunerea directorului de departament, sau deciziei consiliului
şcolii doctorale.
(15)Prin excepţie, în situaţia în care norma didactică nu poate fi alcătuită conform alin. (10) şi (11),
diferenţele până la norma didactică minimă se completează cu activităţi de cercetare ştiinţifică, cu
acordul consiliului facultăţii, la propunerea directorului de departament, respectiv cu acordul consiliului
şcolii doctorale. Diminuarea normei didactice este de cel mult 1/2 din norma respectivă, iar ora de
cercetare este echivalentă cu 0,5 ore convenţionale. Cadrul didactic îşi menţine calitatea de titular în
funcţia didactică obţinută prin concurs.
(16)Cadrele didactice titulare a căror normă didactică nu poate fi constituită conform prevederilor alin.
(10)-(15) pot fi trecute temporar, la cererea acestora, cu normă integrală de cercetare ştiinţifică,
menţinându-ş[ calitatea de titular în funcţia didactică obţinută prin concurs. În această perioadă, cadrul
didactic are obligaţiile personalului de cercetare din învăţământul superior.
(17)În limitele prevăzute de prezentul articol, senatul universitar stabileşte, diferenţiat, norma
universitară efectivă, în funcţie de domeniu, de specializare, de ponderea disciplinelor în pregătirea de
specialitate a studenţilor şi de dimensiunea formaţiunilor de studiu.
(18)În departamente, şcoli doctorale, unităţi sau centre de cercetare şi microproducţie poate funcţiona pe
posturi distincte şi personal de cercetare cu contract de muncă pe perioadă determinată sau
nedeterminată.
(19)Personalul de cercetare din învăţământul superior desfăşoară activităţi specifice, stabilite în fişa
individuală a postului de către conducerea departamentului sau a şcolii doctorale.
(20)Personalul didactic auxiliar şi nedidactic din învăţământul superior desfăşoară activităţi specifice
stabilite în fişa individuală a postului. În instituţiile de învăţământ superior de stat, timpul săptămânal de
lucru al acestuia este identic cu cel stabilit pentru personalul cu funcţii echivalente din celelalte sectoare
bugetare, potrivit legii.
(21)Personalul care exercită o funcţie de conducere în cadrul instituţiei de învăţământ superior sau de
îndrumare şi control în cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate beneficia
de o reducere a normei didactice de cel mult 30%, cu aprobarea senatului universitar.
(22)Suma totală a orelor de muncă dintr-o normă didactică sau de cercetare, realizată prin cumularea
ponderilor activităţilor prevăzute la alin. (1), este de 40 ore pe săptămână.
Art. 288 (1)Activităţile didactice care excedează o normă didactică prevăzută la art. 287 sunt remunerate
în regim de cumul sau plată cu ora.
(2)Activităţile din granturi sau contractele de cercetare se remunerează conform deciziei directorului de
grant, conform legii şi prevederilor Cartei universitare.
(3)Susţinerea de către personalul titular de activităţi de predare şi cercetare în alte instituţii de
învăţământ superior sau de cercetare se poate face doar cu acordul scris al senatului universitar.
(4)Activităţile de cercetare pe bază de contract sunt remunerate conform legii, Cartei universitare şi
prevederilor contractuale. Contractul de cercetare stabileşte atât modalitatea de plată efectivă, cât şi
cuantumurile.
(5)Profesorii şi conferenţiarii titulari sau directorii de granturi care timp de 6 ani consecutivi au derulat
granturi de cercetare şi au funcţionat în aceeaşi universitate pot beneficia de an sabatic. Pe perioada
anului sabatic, aceştia beneficiază de până la un salariu de bază, cu aprobarea senatului universitar, şi îşi
păstrează calitatea de titular, dar sunt scutiţi de efectuarea activităţilor din fişa postului.
(6)Cadrele didactice care sunt alese sau numite în instituţiile publice ale statului sau desfăşoară activităţi
specifice funcţiei publice în ministere ori în alte organe de specialitate ale statului pot desfăşura activităţi
didactice aferente unei norme didactice.
Art. 289 (1)Personalul didactic şi de cercetare se pensionează la împlinirea vârstei de 65 de ani.
(2) abrogat
(3)Senatul universitar din universităţile de stat, particulare şi confesionale, în baza criteriilor de
performanţă profesională şi a situaţiei financiare, poate decide continuarea activităţii unui cadru didactic
sau de cercetare după pensionare, în baza unui contract pe perioadă determinată de un an, cu
posibilitatea de prelungire anuală conform Cartei universitare, fără limită de vârstă. Senatul universitar
poate decide conferirea titlului onorific de profesor emerit, pentru excelenţă didactică şi de cercetare,
cadrelor didactice care au atins vârsta de pensionare. Cadrele didactice pensionate pot fi plătite în regim
de plată cu ora. \
(4)compara cu Art. 12 din anexa 2 din Ordinul 3753/2011
abrogat
(5)Regimul juridic al cumulului salariului cu pensia nu se aplică cadrelor didactice care beneficiază de
prevederile alin. (3) şi (4).
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), (2) şi (4), în cazul în care instituţiile de învăţământ superior
nu pot acoperi normele cu titulari, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în
cercetare pe baza evaluării anuale a performanţelor academice, după o metodologie stabilită de senatul
universitar.
(7)Reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat se face anual, cu
menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din activitatea didactică desfăşurată avute anterior
pensionării, cu aprobarea senatului universitar, conform metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia
suspendării pensiei pe durata reîncadrării.
Art. 290 (1)Studenţii-doctoranzi sunt încadraţi de către IOSUD sau o instituţie membră a unei IOSUD ca
asistenţi de cercetare ori asistenţi universitari pe perioadă determinată, norma didactică fiind redusă
corespunzător limitei prevăzute la art. 164 alin. (3), prin excepţie de la prevederile art. 287. Atribuţiile
lor sunt stabilite de senatul universitar.
(2)Studenţii-doctoranzi beneficiază de toate drepturile asistenţilor de cercetare sau asistenţilor
universitari, inclusiv de vechimea în muncă.
Art. 291 (1)Prin personal didactic şi de cercetare, în sensul prezentei legi, se înţelege personalul care
deţine, în mod legal, unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege, care
aparţine unei instituţii de învăţământ superior şi care desfăşoară activităţi didactice şi/sau de cercetare.
(2)În raport cu relaţiile de muncă stabilite cu instituţia de învăţământ superior, personalul didactic poate
fi: titular sau asociat. În raport cu participarea la procesul didactic şi cu gradul de pregătire profesională,
personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar.
(3)Prin personal didactic titular se înţelege personalul didactic care ocupă o funcţie didactică într-o
universitate, obţinută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, în condiţiile legii. Salariatul optează
unde are funcţia de bază. Personal didactic titular este şi personalul didactic care beneficiază de
rezervare de post, în condiţiile legii. Cadrele didactice şi de cercetare angajate pe perioadă determinată
au statut de cadru didactic şi de cercetare asociat.
(4)Calitatea de titular există numai în raport cu o singură instituţie de învăţământ superior sau cu o
singură instituţie de cercetare-dezvoltare; când un cadru didactic desfăşoară activităţi didactice sau de
cercetare ştiinţifică în mai multe instituţii de învăţământ superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de
titular poate fi numai la una dintre ele, iar în celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetător
asociat. Instituţia de învăţământ superior în care cadrul didactic este titular are obligaţia de a păstra şi de
a gestiona, potrivit legii, cartea de muncă sau registrul angajaţilor, cu specificaţia calităţii de titular.
(5)Funcţiilor de cercetare-dezvoltare din universităţi şi personalului care le ocupă li se aplică prevederile
Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
(6)În cazul desfiinţării unei unităţi de învăţământ superior de stat, personalul astfel disponibilizat
beneficiază de salarii compensatorii, conform legislaţiei în vigoare.
Art. 292. Formaţiunile de studiu şi dimensiunile acestora se stabilesc de către senatele universitare, cu
respectarea standardelor de calitate, în concordanţă cu programul şi ciclul de studii, propuse de ARACIS
şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
SECŢIUNEA 2: Ocuparea funcţiilor didactice şi a posturilor didactice

Art. 293 Ocuparea posturilor didactice, evaluarea, motivarea, formarea continuă şi concedierea
personalului didactic şi de cercetare sunt de competenţa universităţilor, în baza legislaţiei în vigoare, a
metodologiei-cadru stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi a Cartei
universitare.
Art. 294 (1)Angajarea pe un post didactic sau de cercetare se face, după intrarea în vigoare a prezentei
legi, pe perioadă determinată sau pe perioadă nedeterminată. Angajarea pe perioadă nedeterminată pe
orice funcţie didactică sau de cercetare este posibilă numai prin concurs public, organizat de instituţia de
învăţământ superior, după obţinerea titlului de doctor.
(2)La concursul pentru un post didactic sau de cercetare pot participa cetăţeni români ori străini, fără
nicio discriminare, în condiţiile legii.
(3)Prin excepţie de la prevederile legislaţiei muncii, durata unei perioade determinate este de maximum
3 ani.
(4)Prin excepţie, studenţii-doctoranzi pot fi angajaţi pe o perioadă determinată de maximum 5 ani.
(5)Contractul de angajare pe perioadă determinată încheiat între universitate şi membri ai personalului
didactic şi de cercetare în urma unui concurs poate fi reînnoit, în funcţie de rezultatele profesionale
personale, evaluate pe baza criteriilor adoptate de senatul universitar, precum şi în funcţie de nevoile de
angajare şi de resursele financiare ale instituţiei, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.
Art. 295 (1)Metodologia-cadru de concurs pentru ocuparea posturilor vacante va fi stabilită prin hotărâre
a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, la propunerea
CNATDCU.
(2)Metodologia va stabili, pentru fiecare titlu sau funcţie didactică, cerinţele minime pentru prezentarea
la concurs, cu referire la standardele minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a), modul de
organizare şi de desfăşurare a concursului, de soluţionare a contestaţiilor, conflictele de interese şi
incompatibilităţile, în vederea asigurării calităţii, a respectării eticii universitare şi a legislaţiei în
vigoare.
(3)Universităţile au obligaţia să respecte această metodologie şi să publice toate posturile scoase la
concurs, însoţite de programa aferentă concursului, cu cel puţin două luni înainte de concurs. Publicarea
posturilor scoase la concurs se face cel puţin pe site-ul web propriu şi pe un site web specializat,
administrat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4)După intrarea în vigoare a prezentei legi se interzice ocuparea concomitentă de către soţi, afini şi rude
până la gradul al III-lea inclusiv a funcţiilor prin care unul sau una se află faţă de celălalt sau cealaltă
într-o poziţie de conducere, control, autoritate sau evaluare instituţională directă la orice nivel în aceeaşi
universitate.
(5)Încălcarea prevederilor alin. (3) şi (4) duce la invalidarea concursului şi la penalizarea celor vinovaţi
pe baza metodologiei-cadru prevăzute la alin. (1).
Art. 296 (1)Posturile didactice rezervate, vacante ori temporar vacante sunt acoperite cu prioritate de
personalul didactic titular al instituţiei ori de personalul didactic asociat, prin plata cu ora, conform
prezentei legi.
(2)Angajarea specialiştilor cu valoare ştiinţifică şi profesională recunoscută în domeniu din ţară sau din
străinătate, în calitate de cadre didactice asociate invitate, se avizează de către consiliul departamentului
şi se aprobă de consiliul de administraţie.
(3)Funcţiile şi gradele de cercetător ştiinţific în reţeaua învăţământului superior se obţin potrivit
reglementărilor legale în vigoare.
Art. 297 (1)În baza metodologiei-cadru prevăzute la art. 295 alin. (1) şi a legislaţiei în vigoare,
universităţile îşi stabilesc metodologia proprie de conferire a titlurilor şi de ocupare a posturilor
didactice şi de cercetare, care este aprobată de către senatul universitar. Această metodologie nu poate
face referire la vechime şi nu poate discrimina persoanele din afara instituţiei sau ţării faţă de persoanele
din instituţie ori din ţară.
(2)Rezultatele concursurilor sunt aprobate de senatul universitar, iar încadrarea pe post se face începând
cu prima zi a semestrului următor concursului.
Art. 298 (1)Directorii departamentelor, decanii facultăţilor şi rectorul răspund în faţa senatului
universitar pentru buna desfăşurare a concursurilor de ocupare a posturilor, în condiţiile respectării
normelor de calitate, de etică universitară şi a legislaţiei în vigoare.
(2)În condiţiile constatării unor nereguli, senatul universitar poate aplica sancţiuni specificate în
metodologia proprie, mergând până la demiterea decanilor sau a rectorului.
Art. 299 (1)Universităţile răspund public de modul de ocupare a posturilor didactice şi de cercetare.
(2)În cazul constatării nerespectării prevederilor legale în procedura de ocupare a posturilor didactice şi
de cercetare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aplica sancţiuni prevăzute de
prezenta lege, pe baza unui raport întocmit de Consiliul de Etică şi Management Universitar.
(3)În cazul în care instanţele de judecată constată încălcarea procedurilor de desfăşurare a concursului
pentru ocuparea posturilor didactice şi de cercetare din universităţi, concursul se anulează şi se reia.
Art. 300 (1)Abilitarea constă în:
a)redactarea unei teze de abilitare;
b)susţinerea publică a tezei de abilitare în faţa unei comisii de specialitate numite de CNATDCU şi
formată din cel puţin 3 persoane, care au calitatea de conducător de doctorat, în ţară sau în străinătate;
c)admiterea tezei de abilitare în urma susţinerii publice;
d)obţinerea atestatului de abilitare.
(2)Teza de abilitare relevă capacităţile şi performanţele didactice şi de cercetare. Teza prezintă în mod
documentat realizările profesionale obţinute ulterior conferirii titlului de doctor în ştiinţă, care probează
originalitatea şi relevanţa contribuţiilor academice, ştiinţifice şi profesionale şi care anticipează o
dezvoltare independentă a viitoarei cariere de cercetare şi/sau universitare.
(3)Pot susţine examenul de abilitare numai persoanele care au titlul de doctor în ştiinţă şi care
îndeplinesc standardele minimale stabilite conform art. 219 alin. (1) lit. a).
(4)Cererea pentru susţinerea examenului de abilitare este adresată CNATDCU.
(5)Acordarea atestatului de abilitare este propusă de CNATDCU şi este aprobată prin ordin al
Art. 301 (1)Pentru ocuparea funcţiei didactice de asistent universitar sunt necesare obţinerea statutului
de student-doctorand sau deţinerea diplomei de doctor, precum şi îndeplinirea standardelor de ocupare a
posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul universitar, fără impunerea unor condiţii de
vechime, conform legii.
(2)O persoană care nu a obţinut o diplomă de doctor nu poate ocupa funcţia de asistent universitar într-o
anumită instituţie de învăţământ superior pentru o perioadă cumulată mai mare de 5 ani. La împlinirea
acestui termen, contractul de muncă al persoanei în cauză încetează de drept.
(3)Condiţiile minimale pentru ocuparea funcţiei didactice de lector universitar/şef de lucrări sunt
următoarele:
a)deţinerea diplomei de doctor;
b)îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul
universitar, fără impunerea unor condiţii de vechime, conform legii.
(31)În cazul specialiştilor cu valoare ştiinţifică şi profesională recunoscută în domeniu, invitaţi în
calitate de cadre didactice asociate, nu sunt aplicabile prevederile alin. (3) lit. a).
(4)Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de conferenţiar universitar sunt următoarele:
b)îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de conferenţiar universitar, standarde
aprobate conform art. 219 alin. (1) lit. a);
c)îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul
(5)Condiţiile pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor universitar sunt următoarele:
b) abrogat
c)îndeplinirea standardelor minimale pentru ocuparea funcţiei de profesor universitar, standarde
aprobate conform art. 219 alin. (1) lit. a);
d)îndeplinirea standardelor de ocupare a posturilor didactice, specifice funcţiei, aprobate de senatul
(6)În instituţiile de învăţământ superior, suplimentar faţă de alte condiţii stabilite de lege, funcţia de
asistent de cercetare poate fi ocupată numai de persoane care sunt studenţi-doctoranzi sau care deţin
diploma de doctor.
(7)În instituţiile de învăţământ superior, suplimentar faţă de alte condiţii stabilite de lege, funcţiile de
cercetare de cercetător ştiinţific sau superioare pot fi ocupate numai de persoane care deţin diploma de
doctor.
(8)În învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea postului de asistent
universitar trebuie să aibă cel puţin titlul de medic rezident. Fac excepţie posturile de la disciplinele care
nu au corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice.
(9)În învăţământul superior medical, candidaţii la concursul pentru ocuparea posturilor de şef de lucrări
şi de conferenţiar trebuie să aibă şi titlul de medic specialist, iar candidaţii la concursul pentru ocuparea
postului de profesor universitar trebuie să aibă şi titlul de medic primar. Fac excepţie posturile de la
disciplinele care nu au corespondent în reţeaua Ministerului Sănătăţii şi cele de la disciplinele preclinice.
SECŢIUNEA 3: Evaluarea calităţii cadrelor didactice

Art. 302 (1)Datele şi informaţiile privind situaţia profesională a personalului didactic şi de cercetare şi a
celui tehnic-administrativ se consemnează într-o fişă personală de serviciu. Accesul la fişa personală de
serviciu este permis numai persoanei în cauză, titularului serviciului de resurse umane şi conducătorului
instituţiei de învăţământ superior.
(2)Fişele de post individualizate se încadrează la nivel de departament sau şcoală doctorală, în statul de
funcţii. Statul de funcţii constituie documentul legal în baza căruia se face salarizarea lunară a fiecărui
membru al personalului didactic şi de cercetare.
Art. 303 (1)Rezultatele şi performanţele activităţilor didactice şi de cercetare ale personalului didactic şi
de cercetare dintr-o universitate sunt evaluate periodic, la intervale de maximum 5 ani. Această evaluare
se face în conformitate cu o metodologie aprobată şi aplicată de către senatul universitar.
(2)Evaluarea de către studenţi a prestaţiei cadrelor didactice este obligatorie. Rezultatele evaluărilor sunt
informaţii publice.
(3)Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face şi în funcţie de rezultatele şi performanţele
acestuia, conform legii.
(4)Contractele de muncă ale personalului didactic şi de cercetare includ asumarea unor standarde
minime ale rezultatelor activităţilor didactice şi de cercetare şi clauze privind încetarea contractelor în
condiţiile neîndeplinirii acestor standarde minime.
SECŢIUNEA 4: Drepturi şi obligaţii ale personalului didactic

Art. 304 (1)Personalul din învăţământul superior are drepturi şi îndatoriri care decurg din Carta
universitară, din Codul de etică universitară, din contractul individual de muncă, precum şi din legislaţia
în vigoare.
(2)Protecţia drepturilor salariaţilor, precum şi a drepturilor de proprietate intelectuală asupra creaţiei
ştiinţifice, culturale sau artistice este garantată şi se asigură în conformitate cu prevederile Cartei
universitare şi cu legislaţia specifică în vigoare.
(3)Membrilor comunităţii universitare le este garantată libertatea academică. În baza acesteia, ei pot
exprima liber opinii academice în spaţiul universitar şi au libertatea de predare, de cercetare şi de creaţie,
în conformitate cu criteriile de calitate academică.
(4)Personalul didactic şi de cercetare are dreptul de a publica studii, articole, volume sau opere de artă,
de a candida la obţinerea de granturi naţionale şi internaţionale, fără restricţii ale libertăţii academice.
(5)Personalul didactic şi de cercetare are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale,
profesionale şi culturale, naţionale şi internaţionale, precum şi din organizaţii politice legal constituite,
în conformitate cu prevederile legii.
(6)Cadrele didactice titulare pe un post didactic din învăţământ, alese în Parlament, numite în Guvern
sau îndeplinind funcţii de specialitate specifice din aparatul Parlamentului, al Consiliului Legislativ, al
Curţii Constituţionale, al Avocatului Poporului, al Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului sau în
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi cele alese de Parlament în
organismele centrale ale statului, au drept de rezervare a postului didactic pe perioada în care
îndeplinesc aceste funcţii. Pe toată durata mandatului sau a numirii, cadrele didactice pot cumula aceste
funcţii cu activitatea didactică şi de cercetare.
(7)Prevederile alin. (6) se aplică şi cadrelor didactice titulare pe un post didactic din învăţământ, care
îndeplinesc funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar,
viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în
sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi de sport. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul
de conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic, precum şi cadrele didactice titulare pe un
post didactic din învăţământ numite ca personal de conducere sau în funcţii de specialitate specifice din
cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice, comisiilor şi agenţiilor din subordinea Administraţiei
Prezidenţiale, Parlamentului sau Guvernului.
(8)De prevederile alin. (6) beneficiază şi personalul didactic trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel
care lucrează în organisme internaţionale, precum şi însoţitorii acestora, dacă sunt cadre didactice
titulare pe un post didactic din învăţământ.
(9)Personalului didactic titular pe un post didactic din învăţământ, solicitat în străinătate pentru predare,
cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenţii
guvernamentale, interuniversitare sau interinstituţionale, ori trimis pentru specializare, i se rezervă
postul didactic pentru perioada respectivă.
(10)Personalul didactic titular pe un post didactic din învăţământ, care din proprie iniţiativă solicită să se
specializeze sau să participe la cercetare ştiinţifică în ţară sau în străinătate, are dreptul la concedii fără
plată. Durata totală a acestora nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7 ani. Aprobările în aceste situaţii
sunt de competenţa conducerii instituţiei de învăţământ superior sau, după caz, a consiliului de
administraţie, dacă se face dovada activităţii respective.
(11)Personalul didactic titular pe un post didactic din învăţământ poate beneficia de concediu fără plată
pe timp de un an universitar, o dată la 10 ani, cu aprobarea instituţiei de învăţământ superior, cu
rezervarea catedrei pe perioada respectivă.
(12)Perioada de rezervare a postului didactic se consideră vechime în învăţământ.
(13)Cadrele didactice beneficiază de dreptul la concediu astfel:
a)concediul anual cu plată, în perioada vacanţelor universitare, cu o durată de cel puţin 40 de zile
lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea instituţiei de învăţământ poate întrerupe concediul legal,
persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă; normele metodologice referitoare la
efectuarea concediului legal vor fi elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului;
b)perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de către
senatul universitar, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză.
a se vedea Actul din Norme Metodologice din 2011, M.Of. 723 din 13-oct-2011 privind efectuarea
concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ
(14)Instituţiile de învăţământ superior pot asigura, integral sau parţial, din surse proprii, transportul şi
cazarea cadrelor didactice care domiciliază în alte localităţi.
(15)Personalul din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală în cabinete medicale şi psihologice, în
policlinici şi unităţi spitaliceşti stabilite prin protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
(16)Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităţii didactice, cu rezervarea postului sau a
catedrei, pentru creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor
cu handicap, conform prevederilor legale. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau
susţinătorii legali.
Art. 305 Cadrele didactice şi studenţii sunt protejaţi în spaţiul universitar de autorităţile responsabile cu
ordinea publică. Protecţia se asigură împotriva persoanei sau grupului de persoane care aduc atingere
demnităţii umane şi profesionale a cadrelor didactice ori care împiedică exercitarea drepturilor şi a
obligaţiilor lor. Protecţia este solicitată de persoana autorizată conform Cartei universitare.
SECŢIUNEA 5: Etica universitară

Art. 306 (1)La nivelul fiecărei universităţi funcţionează comisia de etică universitară.
(2)Structura şi componenţa comisiei de etică universitară este propusă de consiliul de administraţie,
avizată de senatul universitar şi aprobată de rector. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu
profesional şi autoritate morală. Nu pot fi membri ai comisiei de etică universitară persoanele care ocupă
vreuna dintre funcţiile: rector, prorector, decan, prodecan, director administrativ, director de departament
sau de unitate de cercetare-dezvoltare, proiectare, microproducţie.
(3)Comisia de etică universitară are următoarele atribuţii:
a)analizează şi soluţionează abaterile de la etica universitară, pe baza sesizărilor sau prin autosesizare,
conform Codului de etică şi deontologie universitară;
b)realizează un raport anual referitor la situaţia respectării eticii universitare şi a eticii activităţilor de
cercetare, care se prezintă rectorului, senatului universitar şi constituie un document public;
c)contribuie la elaborarea Codului de etică şi deontologie universitară, care se propune senatului
universitar pentru adoptare şi includere în Carta universitară;
d)atribuţiile stabilite de Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare;
e)alte atribuţii prevăzute de prezenta lege sau stabilite conform Cartei universitare, conform legii.
Art. 307 Hotărârile comisiei de etică universitară sunt avizate de consilierul juridic al universităţii.
Răspunderea juridică pentru hotărârile şi activitatea comisiei de etică universitară revine universităţii.
Art. 308 (1)Orice persoană, din universitate sau din afara universităţii, poate sesiza Comisiei de etică
universitară abateri săvârşite de membri ai comunităţii universitare.
(2)Comisia de etică universitară păstrează confidenţială identitatea autorului sesizării.
Art. 309 În urma unei sesizări, comisia de etică universitară demarează procedurile stabilite de Codul de
etică şi deontologie universitară, respectiv de Legea nr. 206/2004, cu modificările şi completările
ulterioare. Comisia răspunde autorului sesizării în termen de 30 de zile de la primirea sesizării şi îi
comunică acestuia rezultatul procedurilor, după încheierea acestora.
Art. 310 Constituie abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară:
a)plagierea rezultatelor sau publicaţiilor altor autori;
b)confecţionarea de rezultate sau înlocuirea rezultatelor cu date fictive;
c)introducerea de informaţii false în solicitările de granturi sau de finanţare.
SECŢIUNEA 6: Distincţii
Art. 311 (1)Personalul didactic din învăţământul superior beneficiază de gradaţie de merit, acordată prin
concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul instituţiei de
învăţământ superior şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se acordă pe o perioadă de
5 ani.
(2)Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic sunt:
a)Ordinul Spiru Haret, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer; ordinul se acordă personalului didactic, de
conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar;
b)Ordinul Alma Mater, clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer; ordinul se acordă personalului didactic, de
conducere şi de cercetare din învăţământul superior;
c)Medalia Membru de onoare al corpului didactic; medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu
activitate deosebită în educaţie şi formare profesională.
SECŢIUNEA 7: Sancţiuni disciplinare

Art. 312 (1)Personalul didactic şi de cercetare, personalul didactic şi de cercetare auxiliar, precum şi cel
de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul superior răspunde disciplinar pentru
încălcarea îndatoririlor ce îi revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea
normelor de comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei.
Normele de comportare sunt stabilite în Carta universitară, fără a aduce atingere dreptului la opinie,
libertăţii exprimării şi libertăţii academice.
(2)Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare sunt următoarele:
a)avertisment scris;
b)diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi
de control;
c)suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea
unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru
în comisii de doctorat, de master sau de licenţă;
d)destituirea din funcţia de conducere din învăţământ;
e)desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Art. 313 (1)În instituţiile de învăţământ superior, propunerea de sancţionare disciplinară se face de către
şeful de departament sau de unitate de cercetare, proiectare, microproducţie, de către decan ori rector sau
de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor departamentului, consiliului facultăţii sau senatului
universitar, după caz. Aceştia acţionează în urma unei sesizări primite sau se autosesizează în cazul unei
abateri constatate direct.
(2)Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. a) şi b) se stabilesc de către consiliile
facultăţilor. Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 312 alin. (2) lit. c)- e) se stabilesc de către senatele
universitare.
(3)Decanul sau rectorul, după caz, pune în aplicare sancţiunile disciplinare.
(4)În învăţământul superior, sancţiunile se comunică, în scris, personalului didactic şi de cercetare,
precum şi personalului didactic şi de cercetare auxiliar din subordine de către serviciul de resurse umane
al instituţiei.
Art. 314 (1)Sancţiunea disciplinară se aplică numai după efectuarea cercetării faptei sesizate, audierea
celui în cauză şi verificarea susţinerilor făcute de acesta în apărare.
(2)Pentru investigarea abaterilor disciplinare săvârşite de personalul didactic, personalul din cercetare
sau personalul administrativ, se constituie comisii de analiză formate din 3-5 membri, cadre didactice
care au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea şi un reprezentant al
organizaţiei sindicale.
(3)Comisiile de analiză sunt numite, după caz, de:
a)rector, cu aprobarea senatului universitar;
b)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru personalul de conducere al instituţiilor
de învăţământ superior şi pentru rezolvarea contestaţiilor privind deciziile senatelor universitare.
Art. 315 Răspunderea patrimonială a personalului didactic, de cercetare şi didactic auxiliar se stabileşte
potrivit legislaţiei muncii. Măsurile pentru recuperarea pagubelor şi a prejudiciilor se iau potrivit
legislaţiei muncii.
Art. 316 În cazul în care cel sancţionat disciplinar nu a mai săvârşit abateri disciplinare în cursul unui an
de la aplicarea sancţiunii, îmbunătăţindu-şi activitatea şi comportamentul, autoritatea care a aplicat
sancţiunea disciplinară poate dispune ridicarea şi radierea sancţiunii, făcându-se menţiunea
corespunzătoare în statul personal de serviciu al celui în cauză.
Art. 317 (1)Orice persoană poate sesiza unitatea/instituţia de învăţământ cu privire la săvârşirea unei
fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura
unităţii/instituţiei de învăţământ.
(2)Dreptul persoanei sancţionate disciplinar de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
SECŢIUNEA 8: Sancţiuni referitoare la încălcarea eticii universitare şi a bunei conduite în cercetare

Art. 318 Sancţiunile care se pot aplica personalului didactic şi de cercetare şi personalului didactic şi de
cercetare auxiliar de către comisia de etică universitară pentru încălcarea eticii universitare sau pentru
abateri de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică sunt următoarele:
b)diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi
de control;
c)suspendarea, pe o perioadă determinată de timp, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea
unei funcţii didactice superioare ori a unei funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, ca membru
în comisii de doctorat, de master sau de licenţă;
d)destituirea din funcţia de conducere din învăţământ;
e)desfacerea disciplinară a contractului de muncă.
Art. 319 Sancţiunile care se pot aplica de către comisia de etică universitară studenţilor şi studenţilor-
doctoranzi pentru încălcarea eticii universitare sunt următoarele:
b)exmatricularea;
c)alte sancţiuni prevăzute de Codul de etică şi deontologie universitară.
Art. 320 În cazul abaterilor de la prevederile Codului de etică şi deontologie profesională, comisia de
etică universitară stabileşte, conform Codului de etică şi deontologie profesională, una sau mai multe
dintre sancţiunile prevăzute la art. 318 sau 319.
Art. 321 În cazul abaterilor de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică, comisia de etică universitară
stabileşte, conform Legii nr. 206/2004, cu modificările şi completările ulterioare, Codului de etică şi
deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare şi Codului de etică şi deontologie
profesională, una sau mai multe din sancţiunile prevăzute la art. 318 sau 319 ori prevăzute de lege.
Art. 322 Sancţiunile stabilite de comisia de etică şi deontologie universitară sunt puse în aplicare de
către decan sau rector, după caz, în termen de 30 de zile de la stabilirea sancţiunilor.
Art. 323 (1)Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării
analizează cazurile referitoare la încălcarea regulilor de bună conduită în cercetare-dezvoltare, în urma
sesizărilor sau prin autosesizare, şi emite hotărâri prin care se stabileşte vinovăţia ori nevinovăţia
persoanei sau persoanelor în cauză; în cazurile hotărârilor privind vinovăţia, hotărârile stabilesc şi
sancţiunile ce urmează a fi aplicate, conform legii.
(2)Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării păstrează
confidenţială identitatea persoanei care a făcut sesizarea.
(3)Hotărârile Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării
sunt avizate de direcţia juridică din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Răspunderea juridică pentru hotărârile Consiliului Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării
Tehnologice şi Inovării revine Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar
Art. 324 Pentru abaterile de la buna conduită în cercetare-dezvoltare ale personalului din cadrul
instituţiilor de învăţământ superior, constatate şi dovedite, Consiliul Naţional de Etică a Cercetării
Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării stabileşte aplicarea uneia sau mai multora din următoarele
sancţiuni:
b)retragerea şi/sau corectarea tuturor lucrărilor publicate prin încălcarea regulilor de bună conduită;
c)retragerea calităţii de conducător de doctorat sau a atestatului de abilitare;
d)retragerea titlului de doctor;
e)retragerea titlului didactic universitar sau a gradului de cercetare ori retrogradarea;
f)destituirea din funcţia de conducere din instituţia de învăţământ superior;
g)desfacerea disciplinară a contractului de muncă;
h)interzicerea, pentru o perioadă determinată, a accesului la finanţarea din fonduri publice destinată
cercetării-dezvoltării.
Art. 325 Se interzice ocuparea posturilor didactice şi de cercetare de către persoane cu privire la care s-a
dovedit că au realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară,
stabilite conform legii. Se anulează concursul pentru un post didactic sau de cercetare ocupat, iar
contractul de muncă cu universitatea încetează de drept, indiferent de momentul la care s-a dovedit că o
persoană a realizat abateri grave de la buna conduită în cercetarea ştiinţifică şi activitatea universitară.
Constatarea abaterilor se face de către Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării
Tehnologice şi Inovării, conform legii.
Art. 326 Sancţiunile stabilite de Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării
Tehnologice şi Inovării sunt puse în aplicare în termen de 30 de zile de la data emiterii hotărârii, după
caz, de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, de preşedintele Autorităţii Naţionale
pentru Cercetare Ştiinţifică, de Consiliul Naţional pentru Atestarea Titlurilor, Diplomelor şi
Certificatelor Universitare, de conducătorii autorităţilor contractante care asigură finanţarea din fonduri
publice destinată cercetării-dezvoltării, de conducătorii instituţiilor de învăţământ superior sau ai
unităţilor de cercetare-dezvoltare.
SECŢIUNEA 9: Salarizarea personalului didactic şi de cercetare

Art. 327 Salarizarea personalului didactic şi de cercetare se face conform legislaţiei în vigoare şi
hotărârilor senatului universitar.
TITLUL V: Învăţarea pe tot parcursul vieţii
Art. 328 (1)Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al învăţării pe tot parcursul vieţii în
România.
(2)Educaţia permanentă reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare persoană pe
parcursul vieţii în contexte formale, nonformale şi informale, în scopul formării sau dezvoltării
competenţelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială ori ocupaţională.
(3)Învăţarea pe tot parcursul vieţii cuprinde educaţia timpurie, învăţământul preuniversitar, învăţământul
superior, educaţia şi formarea profesională continuă a adulţilor.
Art. 329 (1)Finalităţile principale ale învăţării pe tot parcursul vieţii vizează dezvoltarea plenară a
persoanei şi dezvoltarea durabilă a societăţii.
(2)Învăţarea pe tot parcursul vieţii se centrează pe formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie şi a
competenţelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări.
Art. 330 (1)Învăţarea pe tot parcursul vieţii se realizează în contexte de învăţare formale, nonformale şi
informale.
(2)Învăţarea în context formal reprezintă o învăţare organizată şi structurată, care se realizează într-un
cadru instituţionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. Acest tip de învăţare are
asociate obiective, durate şi resurse, depinde de voinţa celui care învaţă şi se finalizează cu certificarea
instituţionalizată a cunoştinţelor şi competenţelor dobândite.
(3)Învăţarea în contexte nonformale este considerată ca fiind învăţarea integrată în cadrul unor activităţi
planificate, cu obiective de învăţare, care nu urmează în mod explicit un curriculum şi poate diferi ca
durată. Acest tip de învăţare depinde de intenţia celui care învaţă şi nu conduce în mod automat la
certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite.
(4)Învăţarea în contexte informale reprezintă rezultatul unor activităţi zilnice legate de muncă, mediul
familial, timpul liber şi nu este organizată sau structurată din punct de vedere al obiectivelor, duratei ori
sprijinului pentru învăţare. Acest tip de învăţare nu este dependent de intenţia celui care învaţă şi nu
conduce în mod automat la certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite.
(5)Certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale poate fi
făcută de organisme abilitate în acest sens, în condiţiile legii.
Art. 331 (1)Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte formale sunt: unităţi şi
instituţii de învăţământ preuniversitar şi superior, centre de educaţie şi formare profesională din
subordinea ministerelor sau autorităţilor publice locale, furnizori publici şi privaţi de educaţie şi formare
profesională autorizaţi/acreditaţi în condiţiile legii, organizaţii nonguvernamentale ori guvernamentale
care oferă programe autorizate în condiţiile legii, angajatori care oferă programe de formare profesională
propriilor angajaţi.
(2)Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte nonformale sunt instituţii şi
organizaţii prevăzute la alin. (1), centre de îngrijire şi protecţie a copilului, palate şi cluburi ale elevilor,
la locul de muncă, instituţii culturale precum muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de
documentare, cinematografe, case de cultură, precum şi asociaţii profesionale, culturale, sindicate,
organizaţii nonguvernamentale.
(3)Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte informale sunt instituţiile şi
organizaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2). Învăţarea informală este, adesea, neintenţionată şi
neconştientizată şi se poate produce atunci când copiii, tinerii şi adulţii desfăşoară activităţi în familie, la
locul de muncă, în comunitate, în feţele sociale, când se angajează în activităţi de voluntariat, sportive
ori culturale sau altele asemenea.
Art. 332 (1)Organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar sunt reglementate la titlul II din
prezenta lege.
(2)Organizarea şi funcţionarea învăţământului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta lege.
(3)Organizarea şi funcţionarea formării profesionale a adulţilor sunt reglementate de legislaţia
referitoare la formarea profesională continuă a adulţilor şi ucenicia la locul de muncă.
Art. 333 Statul garantează şi susţine, inclusiv financiar, accesul la educaţie şi formare profesională
continuă pentru:
a)tinerii şi adulţii care nu au finalizat învăţământul obligatoriu;
b)tinerii care au părăsit sistemul de educaţie înainte de a obţine o calificare profesională şi nu sunt
cuprinşi în nicio formă de educaţie sau formare profesională;
c)absolvenţii de învăţământ nonprofesional sau cei care au absolvit studiile învăţământului liceal sau ale
învăţământului superior în domenii şi calificări redundante ori nerelevante pe piaţa forţei de muncă;
d)persoanele cu cerinţe educaţionale speciale;
e)tinerii şi adulţii care revin în ţară după o perioadă de muncă în străinătate;
f)tinerii şi adulţii rezidenţi în comunităţi dezavantajate economic şi social;
g)angajaţii de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educaţie, rezidenţi în mediul urban şi în mediul rural, cu
calificare redusă sau necalificaţi;
h)elevii cu risc major de eşec şcolar;
i)toţi cetăţenii care doresc să urmeze programe de educaţie permanentă.
Art. 334 Finanţarea învăţării pe tot parcursul vieţii se realizează prin fonduri publice şi private pe baza
parteneriatului public-privat, prin finanţare şi cofinanţare din partea angajatorilor, organizaţiilor
nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene, prin conturi de educaţie
permanentă şi prin contribuţia beneficiarilor.
CAPITOLUL II: Responsabilităţi referitoare la învăţarea pe tot parcursul vieţii
Art. 335 Statul îşi exercită atribuţiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii prin intermediul
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Parlamentului, Guvernului, Ministerului
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerului
Sănătăţii, precum şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Art. 336 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are ca atribuţii principale, în domeniul
învăţării pe tot parcursul vieţii:
a)elaborarea strategiilor şi politicilor naţionale în domeniul educaţiei, al formării profesionale, al
cercetării, tineretului şi sportului;
b)elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de educaţie din
România;
c)monitorizarea, evaluarea şi controlarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcţionării sistemului
educaţional şi a furnizorilor de educaţie;
d)stabilirea mecanismelor şi a metodologiilor de validare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării;
e)elaborarea, împreună cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, a politicilor în domeniul
educaţiei nonprofesionale a adulţilor şi vârstnicilor;
f)alte atribuţii, aşa cum apar ele specificate în legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Art. 337 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale are ca atribuţii principale, în domeniul
învăţării pe tot parcursul vieţii:
a)elaborarea, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a politicilor şi a
strategiilor naţionale privind formarea profesională a adulţilor;
b)reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul
de muncă;
c)monitorizarea, evaluarea, acreditarea şi controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor
de formare, alţii decât cei din cadrul sistemului naţional de învăţământ;
d)alte atribuţii prevăzute de legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Art. 338 Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional are ca atribuţii principale, în domeniul învăţării pe
tot parcursul vieţii:
a)stimularea creşterii gradului de acces şi de participare a publicului la cultură;
b)propunerea şi promovarea parteneriatelor cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu structurile
societăţii civile pentru diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor publice oferite de
instituţiile şi aşezămintele de cultură, în vederea satisfacerii necesităţilor culturale şi educative ale
publicului;
c)promovarea recunoaşterii competenţelor profesionale, respectiv garantarea drepturilor şi a intereselor
creatorilor, artiştilor şi specialiştilor din domeniul culturii;
d)alte atribuţii prevăzute de legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Art. 339 (1)Ministerele şi autorităţile centrale pot avea responsabilităţi în domeniul educaţiei şi formării
pentru profesiile reglementate prin legi speciale.
(2)Formarea continuă a personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate
naţională se reglementează, în sensul prezentei legi, prin ordine şi instrucţiuni proprii emise de către
conducătorii acestora.
(3)Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de
selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul de formare continuă nonuniversitară a personalului
militar, de informaţii, ordine publică şi securitate naţională se stabilesc de Ministerul Apărării Naţionale,
de Ministerul Administraţiei şi Internelor, de Serviciul Român de Informaţii şi de alte instituţii cu
atribuţii în domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, potrivit specificului şi
nivelurilor de învăţământ.
Art. 340 (1)Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Calificări prin reorganizarea Consiliului Naţional
al Calificărilor şi Formării Profesionale a Adulţilor (CNCFPA) şi a Unităţii Executive a Consiliului
Naţional al Calificărilor şi Formării Profesionale a Adulţilor.
(2)Autoritatea Naţională pentru Calificări elaborează Cadrul naţional al calificărilor pe baza Cadrului
european al calificărilor, gestionează Registrul naţional al calificărilor şi Registrul naţional al
furnizorilor de formare profesională a adulţilor. Autoritatea Naţională pentru Calificări coordonează
autorizarea furnizorilor de formare profesională continuă la nivel naţional, coordonează sistemul de
asigurare a calităţii în formarea profesională continuă şi activităţile comitetelor sectoriale. Autoritatea
Naţională pentru Calificări mai are următoarele atribuţii:
a)elaborează, implementează şi actualizează Cadrul naţional al calificărilor, precum şi Registrul naţional
al calificărilor;
b)asigură compatibilitatea sistemului naţional al calificărilor cu celelalte sisteme de calificări existente la
nivel european şi internaţional;
c)propune Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elemente de politici şi de strategii
naţionale, acte normative referitoare la sistemul naţional al calificărilor şi la dezvoltarea resurselor
umane, inclusiv formarea profesională a adulţilor;
d)coordonează şi controlează la nivel naţional elaborarea standardelor ocupaţionale şi a standardelor de
pregătire profesională;
e)coordonează asigurarea calităţii în formarea profesională a adulţilor;
f)coordonează şi controlează autorizarea furnizorilor de formare profesionala a adulţilor;
g)întocmeşte Registrul naţional al furnizorilor de formare profesională a adulţilor, precum şi Registrul
naţional al evaluatorilor de competenţe profesionale;
h)coordonează autorizarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale şi certificarea
evaluatorilor de competenţe profesionale;
i)participă la elaborarea unor planuri sau programe de interes naţional în domeniul calificărilor şi al
formării profesionale a adulţilor;
j)promovează dialogul social, sprijină şi coordonează activitatea comitetelor sectoriale.
(3)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Autorităţii Naţionale pentru Calificări se asigură din
venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării,
(4)La nivelul Autorităţii Naţionale pentru Calificări se constituie un consiliu cu rol consultativ, format
din reprezentaţi ai instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, ai studenţilor, ai asociaţiilor
profesionale, ai administraţiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor şi ai comitetelor sectoriale.
Consiliul asistă Autoritatea Naţională pentru Calificări în stabilirea strategiilor naţionale şi a planurilor
de acţiuni pentru dezvoltarea Cadrului naţional al calificărilor şi a formării profesionale a adulţilor.
(5)Autoritatea Naţională pentru Calificări este coordonată de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului. Structura, organizarea şi funcţionarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 341 (1)Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în
conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăţare atinse, al cărui scop
este integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei,
accesului, progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa muncii şi societatea civilă.
(2)Implementarea Cadrului naţional al calificărilor vizează sistemul naţional de calificări obţinute în
învăţământul secundar general, în învăţământul profesional şi tehnic, în formarea profesională continuă,
în ucenicie, în învăţământul superior, atât în contexte formale, cât şi în contexte informale şi nonformale,
din perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.
(3)Cadrul naţional al calificărilor permite recunoaşterea, măsurarea şi relaţionarea tuturor rezultatelor
învăţării dobândite în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale şi asigură coerenţa
calificărilor şi a titlurilor certificate. Existenţa unui cadru naţional al calificărilor contribuie la evitarea
duplicării şi suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce învaţă să ia decizii în cunoştinţă de cauză privind
planificarea carierei şi facilitează evoluţia profesională, în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.
(4)Cadrul naţional al calificărilor contribuie la asigurarea calităţii sistemului de formare profesională.
a se vedea Actul din Metodologie din 2011, M.Of. 880 bis din 13-dec-2011 DE IMPLEMENTARE A
CADRULUI NAŢIONAL AL CALIFICĂRILOR DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL SUPERIOR
Art. 342 (1)Autoritatea Naţională pentru Calificări evaluează şi certifică evaluatorii de competenţe
profesionale, evaluatorii de evaluatori şi evaluatorii externi.
(2)Criteriile şi procedurile de evaluare şi certificare a evaluatorilor de competenţe profesionale, a
evaluatorilor de evaluatori şi a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a
prevederilor prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Autoritatea Naţională pentru Calificări întocmeşte Registrul naţional al evaluatorilor de competenţe
profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi certificaţi.
(4)Autoritatea Naţională pentru Calificări acreditează centrele de evaluare şi organismele de evaluare, pe
baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi.
Art. 343 (1)Centrele comunitare de învăţare permanentă se înfiinţează de către autorităţile administraţiei
publice locale în parteneriat cu furnizorii de educaţie şi formare. Acestea au rolul de a implementa
politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii la nivelul comunităţii. Funcţionarea
centrelor comunitare de învăţare permanentă se reglementează prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
(2)Unităţile şi instituţiile de învăţământ de sine stătător sau în parteneriat cu autorităţile locale şi alte
instituţii şi organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali,
organizaţii nonguvernamentale şi altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de
învăţare permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor
grupuri-ţintă interesate.
(3)Finanţarea centrelor comunitare de învăţare permanentă se face din fonduri publice şi private, în
condiţiile legii. Toate veniturile obţinute de centrele comunitare de învăţare permanentă rămân la
dispoziţia acestora.
Art. 344 (1)Atribuţiile centrelor comunitare de învăţare permanentă la nivel local sunt următoarele:
a)realizează studii şi analize privind nevoia de educaţie şi formare profesională la nivel local;
b)elaborează planuri locale de intervenţie în domeniul educaţiei permanente;
c)oferă servicii educaţionale pentru copii, tineri şi adulţi prin:
(i)programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competenţelor-cheie, inclusiv programe
educaţionale de tip "A doua şansă" sau programe de tip "zone de educaţie prioritară" pentru tinerii şi
adulţii care au părăsit timpuriu sistemul de educaţie ori care nu deţin o calificare profesională;
(ii)programe pentru validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
(iii)programe de dezvoltare a competenţelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie
profesională, perfecţionare, specializare şi iniţiere profesională;
(iv)programe de educaţie antreprenorială;
(v)programe de dezvoltare personală sau de timp liber;
(vi)organizarea de activităţi de promovare a participării la învăţarea permanentă a tuturor membrilor
comunităţii;
d)oferă servicii de informare, orientare şi consiliere privind:
(i)accesul la programe de educaţie şi formare profesională;
(ii)validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
(iii)pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă;
e)oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
f)asigură accesul membrilor comunităţii la mijloace moderne de informare şi comunicare;
g)promovează parteneriatul cu mediul economic;
h)implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass şi Youthpass, paşaportul
lingvistic, precum şi portofoliul de educaţie permanentă;
i)gestionează informaţii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora.
(2)Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare şi funcţionare a centrelor comunitare de
învăţare permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 345 (1)În înţelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identificare, evaluare şi
recunoaştere a rezultatelor învăţării se definesc după cum urmează:
a)rezultatele învăţării reprezintă ceea ce o persoană cunoaşte, înţelege şi este capabilă să facă la
finalizarea procesului de învăţare şi sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe;
b)identificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care indivizii, singuri sau cu sprijinul
personalului specializat, devin conştienţi de competenţele pe care le deţin;
c)evaluarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a
dobândit anumite cunoştinţe, abilitaţi şi competenţe;
d)validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării
evaluate, dobândite de o persoană, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate de rezultate ale
învăţării sau o calificare;
e)certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele
învăţării dobândite de persoana care învaţă în diferite contexte, în urma unui proces de evaluare. Aceasta
se finalizează printr-o diplomă sau un certificat.
(2)Recunoaşterea rezultatelor învăţării reprezintă procesul de atestare a rezultatelor învăţării validate şi
certificate prin acordarea de unităţi de rezultate ale învăţării sau de calificări.
(3)Identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale se
realizează pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi de Autoritatea Naţională pentru
Calificări şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(4)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează şi aprobă prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului metodologia de recunoaştere a rezultatelor învăţării în
contexte nonformale şi informale a cadrelor didactice şi de echivalare a acestora în credite pentru
educaţie şi formare profesională.
Art. 346 (1)Serviciile de identificare, evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării pot fi oferite de
instituţii de stat sau particulare autorizate în acest sens.
(2)Diplomele şi certificatele acordate de instituţiile autorizate în urma evaluării rezultatelor învăţării în
contexte nonformale şi informale produc aceleaşi efecte ca şi celelalte modalităţi de evaluare şi
certificare a cunoştinţelor şi competenţelor din sistemul formal de educaţie şi formare profesională în
vederea ocupării unui loc de muncă sau continuării educaţiei şi formării profesionale în sistemele
formale.
(3)Rezultatele învăţării în contexte nonformale şi informale pot fi recunoscute explicit prin evaluări în
centre de evaluare şi certificare a competenţelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de
studii.
Art. 347 (1)Programele de formare profesională iniţială şi continuă, precum şi sistemele de evaluare a
rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale vor respecta asigurarea mobilităţii ocupaţionale
pe orizontală şi pe verticală prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educaţie şi formare
profesională.
(2)Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaborează de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, de Ministerul Culturii şi
Patrimoniului Naţional şi de Autoritatea Naţională pentru Calificări şi se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(3)Rezultatele învăţării şi creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca
urmare a evaluării rezultatelor învăţării nonformale şi informale, sunt transferate şi integrate în
programul de formare profesională pe care îl urmează persoana care învaţă.
Art. 348 (1)Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoaşterii competenţelor profesionale
obţinute în alte contexte de învăţare decât cele formale se adresează unui centru de evaluare acreditat
pentru ocupaţia sau calificarea respectivă.
(2)În funcţie de procesul de evaluare desfăşurat, centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele
tipuri de certificate cu recunoaştere naţională:
a)certificat de calificare - se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate
competenţele asociate unei calificări sau unei ocupaţii, conform standardului de pregătire profesională
ori standardului ocupaţional;
b)certificat de competenţe profesionale - se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat
competent pentru una sau mai multe competenţe asociate unei calificări ori unei ocupaţii, conform
standardului de pregătire profesională sau standardului ocupaţional.
(3)Certificatele se eliberează însoţite de o anexă a certificatului, denumită "Supliment descriptiv al
certificatului", în care se precizează unităţile de competenţă pentru care candidatul a fost declarat
competent.
Art. 349 (1)Portofoliul de educaţie permanentă reprezintă un instrument care facilitează identificarea şi
formularea abilităţilor şi competenţelor personale şi valorificarea acestora în parcursul şcolar şi
profesional şi în inserţia pe piaţa muncii a fiecărui individ.
(2)Portofoliul de educaţie permanentă conţine dovezi ale rezultatelor învăţării dobândite în contexte
formale, nonformale şi informale de educaţie.
(3)Portofoliul educaţional integrează şi instrumentele europene care evidenţiază rezultatele învăţării unei
persoane, cum ar fi Europass şi Youthpass.
Art. 350 (1)Consilierea şi orientarea carierei pe tot parcursul vieţii se referă la totalitatea serviciilor şi
activităţilor care asistă persoanele de orice vârstă şi în orice moment al existenţei lor să facă alegeri în
sfera educaţională, de formare sau muncă şi să îşi gestioneze cariera.
(2)Serviciile de consiliere şi orientare în carieră se realizează prin unităţi şi instituţii de învăţământ,
universităţi, instituţii de formare, servicii de ocupare a forţei de muncă şi servicii pentru tineret. Ele se
pot realiza şi la locul de muncă, în serviciile sociale şi în sectorul privat.
Art. 351 Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere şi orientare în carieră tuturor elevilor,
studenţilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
Art. 352 În sensul prezentei legi, consilierea şi orientarea în carieră includ următoarele tipuri de
activităţi:
a)informarea cu privire la carieră, care se referă la toate informaţiile necesare pentru a planifica, obţine
şi păstra un anumit loc de muncă;
b)educaţia cu privire la carieră, care se realizează în instituţiile de învăţământ prin intermediul ariei
curriculare "consiliere şi orientare". Sunt oferite informaţii despre piaţa muncii, se formează abilităţi de
a face alegeri privind educaţia, formarea, munca şi viaţa în general, oportunităţi de a experimenta
diverse roluri din viaţa comunităţii sau din viaţa profesională, instrumente pentru planificarea carierei;
c)consilierea în carieră, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile şi aspiraţiile, să îşi înţeleagă
propriul profil educaţional, să ia decizii informate, să fie responsabile pentru propriile acţiuni, să îşi
gestioneze cariera şi procesul de tranziţie în diferite momente;
d)consilierea pentru angajare, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea,
să înveţe despre abilităţile necesare pentru a căuta şi a obţine un loc de muncă;
e)plasarea la locul de muncă, care reprezintă sprijinul acordat persoanelor pentru găsirea unui loc de
muncă.
Art. 353 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale colaborează în scopul creşterii calităţii, pentru sincronizarea şi continuitatea
activităţilor de consiliere şi orientare în carieră de care beneficiază o persoană pe parcursul întregii vieţi.
(2)Ministerele prevăzute la alin. (1) stabilesc, prin ordin comun, instrumente şi metodologii comune
referitoare la formarea specialiştilor în consiliere şi orientare, utilizarea instrumentelor Europass şi
Youthpass, organizarea de activităţi comune de sensibilizare a cadrelor didactice şi a formatorilor, a
părinţilor şi a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii şi orientării în educaţie şi formarea
profesională.
Art. 354 Pentru asigurarea transparenţei serviciilor şi a mobilităţii persoanelor în spaţiul european,
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale realizează demersurile necesare pentru integrarea României în reţelele europene de consiliere şi
orientare pe tot parcursul vieţii.
Art. 355 (1)Sistemul naţional de asigurare a calităţii educaţiei permanente cuprinde sistemul de asigurare
a calităţii în învăţământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calităţii în învăţământul superior,
sistemul de asigurare a calităţii în formarea profesională iniţială, sistemul de asigurare a calităţii în
formarea profesională continuă.
(2)Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională (GNAC), structură
informală care funcţionează ca punct naţional de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi
formarea profesională, coordonează armonizarea sistemelor de asigurare a calităţii în educaţie şi
formarea profesională.
Art. 356 (1)Statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând
echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a
României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma este acordată
în scop educaţional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale.
(2)Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă,
deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul
acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.
(3)Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul prevăzut la alin. (2) un procent de până la 2%
din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest
cont.
(4)Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. (2) se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii
stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite
la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
(5)Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaţie
permanentă, începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor, al tutorelui sau al
reprezentantului legal. Trezoreria Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele
solicitate. Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fost cheltuite pentru educaţia
permanentă se elaborează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(6)Retragerea sumelor în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (5) şi/sau utilizarea acestora în alt
scop decât cel stabilit de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la
un an.
(7)Normele privind deschiderea, gestionarea şi accesul la contul pentru educaţie permanentă se aprobă
(8)Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă prin acordarea sumei
reprezentând echivalentului lei a 500 euro se acordă tuturor copiilor născuţi după data intrării în vigoare
a prezentei legi.
Art. 357 (1)Personalul care lucrează în domeniul educaţiei permanente poate ocupa următoarele funcţii:
cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competenţe,
mediator, facilitator al învăţării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, profesor de
sprijin şi alte funcţii asociate activităţilor desfăşurate în scopul educaţiei permanente.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale, cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi cu Agenţia Naţională pentru
Calificări, stabileşte normele metodologice de elaborare a statutului şi rutei de profesionalizare a
personalului care lucrează în domeniul educaţiei permanente, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Programele de formare profesională vor cuprinde obiective specifice învăţării permanente, precum:
competenţe psihopedagogice specifice vârstei şi profilului beneficiarilor învăţării, dezvoltarea
competenţelor de utilizare a tehnologiilor moderne de informare şi comunicare, competenţe de facilitare
a învăţării în medii virtuale, utilizarea învăţării pe bază de proiecte şi portofolii educaţionale.
Art. 358 (1)Guvernul înfiinţează Muzeul Naţional al Ştiinţei, în condiţiile legii.
(2)Muzeul Naţional al Ştiinţei are drept scop principal oferirea de experienţe de învăţare nonformală şi
informală, prin prezentarea principalelor realizări ale ştiinţei şi tehnologiei.
(3)Metodologia de înfiinţare, organizare, funcţionare şi finanţare a Muzeului Naţional al Ştiinţei se
stabileşte prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei
legi.
Art. 359 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale şi cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional elaborează un set de
indicatori statistici pentru monitorizarea, analiza şi prognoza activităţilor de învăţare pe tot parcursul
vieţii.
TITLUL VI: Răspunderea juridică
Art. 360 (1)Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a)nerespectarea dispoziţiilor art. 86 alin. (3), din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu
amendă cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunităţii, prestată de
părinte sau de tutorele legal;
b)nerespectarea dispoziţiilor art. 143 alin. (5), cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.
(2)Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. a) se fac de
către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administraţie al unităţii
de învăţământ.
(3)Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. b) se fac de
către ofiţerii sau agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu competenţe în
domeniu.
TITLUL VII: Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 361 (1)Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României,
Partea I.
(2)La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările
ulterioare, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, art. 14 alin. (2)
din Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr.
87/2006, cu modificările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor
înmatriculaţi la formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la
programe de studii de licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1):
a)măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar
2012-2013;
b)evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfăşura în conformitate cu prevederile
prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2015-2016;
c)examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu
generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2015-2016;
d)admiterea la liceu se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia
de elevi care începe Clasa a V-a în anul şcolar 2015-2016.
e)măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând
din anul 2013;
________________
*) Prevederile art. 361 alin. (3) lit. e) se prorogă până la data de 31 decembrie 2014, conform OUG nr.
103/2013.
________________
f)măsura privind introducerea costului standard per elev şi a principiului "finanţarea urmează elevul" se
aplică din anul 2012;
g)prevederile art. 8 intră în vigoare începând cu data de 31 decembrie 2014.
(4)La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţiile de învăţământ superior acreditate încetează
procesul didactic la toate specializările/programele de studii care nu au fost autorizate să funcţioneze
provizoriu sau acreditate. Continuarea procesului didactic la aceste specializări/programe de studii sau
iniţierea procesului didactic la alte specializări/programe de studii neautorizate ori neacreditate
reprezintă o încălcare a legii, instituţia de învăţământ superior fiind sancţionată cu intrarea în lichidare,
iar vinovaţii urmând a fi sancţionaţi potrivit prevederilor legale.
(5)Studenţii şi absolvenţii care au fost înmatriculaţi la specializările/programele de studii care şi-au
încetat procesul didactic conform alin. (4) au dreptul să îşi finalizeze studiile la specializări/programe de
studii identice sau similare din acelaşi domeniu al specializării/programului de studii, autorizate să
funcţioneze provizoriu ori acreditate. Aspectele legate de finalizarea studiilor menţionate în prezentul
alineat sunt reglementate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, la
propunerea ARACIS şi cu consultarea Consiliului Naţional al Rectorilor.
(6)În termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului elaborează metodologiile, regulamentele şi celelalte acte normative care decurg
din aplicarea prezentei legi şi stabileşte măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia.
Art. 362 (1)Personalul didactic care ocupă, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, funcţia de
preparator universitar şi care obţine diploma de doctor în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a
prezentei legi ocupă de drept funcţia de asistent universitar.
(2)La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale
persoanelor care ocupă funcţia de preparator universitar încetează de drept.
persoanelor care ocupă funcţia de asistent universitar sau asistent de cercetare şi nu sunt studenţi-
doctoranzi sau nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept.
(4)Prin excepţie de la prevederile art. 301 alin. (2), persoanelor care ocupă la momentul intrării în
vigoare a prezentei legi funcţia de asistent universitar într-o instituţie de învăţământ superior nu li se
aplică respectivele prevederi. La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
contractele de muncă ale respectivelor persoane, care nu au obţinut diploma de doctor, încetează de
drept.
persoanelor care ocupă funcţia de lector universitar/şef de lucrări sau o funcţie didactică universitară
superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept.
persoanelor care ocupă, în instituţii de învăţământ superior, funcţia de cercetător ştiinţific sau o funcţie
de cercetare superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept.
Art. 363 La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţiile de învăţământ superior de stat având
activităţi de predare în limba minorităţilor naţionale care au statut de universităţi multiculturale şi
multilingve, conform prezentei legi, sunt:
1.Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca - în limbile română, maghiară şi germană;
2.Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş - în limbile română şi maghiară;
3.Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş - în limbile română şi maghiară.
Art. 364 (1)Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, să definitiveze noua cartă universitară, regulamentele şi metodologiile de organizare şi
funcţionare a universităţilor, în conformitate cu prezenta lege.
(2)La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universităţilor se vor stabili în baza
prezentei legi.
Art. 365 Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt definiţi în anexa care face parte
integrantă din prezenta lege.
-****-
Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţia României,
republicată, în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în
şedinţa comună din data de 28 octombrie 2010.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ALEXANDRU PEREŞ
ANEXA: LISTA definiţiilor termenilor şi a expresiilor utilizate în cuprinsul legii

1.Abilitarea reprezintă certificarea calităţii unei persoane de a conduce lucrări de doctorat.
2.Acreditarea este procesul prin care unitatea/instituţia de învăţământ/organizaţia interesată, pe baza
evaluării externe realizate în condiţiile prezentei legi, dobândeşte dreptul de organizare a admiterii, de
desfăşurare a procesului de învăţământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor şi de a emite
diplome şi certificate recunoscute de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
3.Asigurarea calităţii educaţiei exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de a oferi programe de
educaţie în conformitate cu standardele anunţate şi este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de
dezvoltarea capacităţii instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu,
prin care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie îndeplineşte
standardele de calitate.
4.Autorizarea de funcţionare provizorie este procesul prin care unitatea/instituţia de
învăţământ/organizaţia interesată, pe baza evaluării externe realizate, în condiţiile prezentei legi, de către
agenţiile de asigurare a calităţii autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, dobândeşte calitatea de
furnizor de educaţie, prin hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale competente, respectiv prin
hotărâre a Guvernului. Autorizarea de funcţionare provizorie conferă dreptul de organizare a admiterii,
precum şi de organizare şi desfăşurare a procesului de învăţământ.
5.Beneficiarii direcţi ai educaţiei şi formării profesionale sunt antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi
studenţii, precum şi persoanele adulte cuprinse într-o formă de educaţie şi formare profesională.
6.Beneficiarii indirecţi ai educaţiei şi formării profesionale sunt familiile beneficiarilor direcţi,
angajatorii, comunitatea locală şi, într-un sens larg, întreaga societate.
7.Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un
set de criterii ce corespund unor niveluri specifice de învăţare. Cadrul naţional al calificărilor are ca scop
integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului,
progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa muncii şi societatea civilă.
8.Cadrul naţional al calificărilor din învăţământul superior, denumit în continuare CNCIS, reprezintă
instrumentul pentru stabilirea structurii calificărilor din învăţământul superior. CNCIS are ca scop
asigurarea coerenţei calificărilor şi a titlurilor obţinute în învăţământul superior. CNCIS asigură
recunoaşterea naţională, precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea internaţională a calificărilor
dobândite prin învăţământul superior. CNCIS este parte a Cadrului naţional al calificărilor definit la pct.
7.
9.Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare, care este obţinut atunci când
un organism competent stabileşte că o persoană a obţinut, ca urmare a învăţării, rezultate la anumite
standarde prestabilite.
10.Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de
calificare profesională şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardele de calitate,
precum şi aşteptările beneficiarilor.
11.Centrul de zi este o instituţie de stat sau a unei organizaţii nonguvernamentale în care copiii cu
deficienţe, transportabili, sunt găzduiţi şi îngrijiţi în timpul zilei.
12.Centrul de educaţie este o unitate de învăţământ organizată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului sau de organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, având ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi
integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficienţe.
13.Cercetarea ştiinţifică universitară include cercetarea ştiinţifică propriu-zisă, creaţia artistică şi
activităţile specifice performanţei sportive.
14.Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe,
abilităţi şi alte achiziţii constând în valori şi atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite
categorii de situaţii de muncă sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în
condiţii de eficacitate şi eficienţă.
15.Competenţele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi. Cunoştinţele
se exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi
interpretare. Abilităţile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme,
reflecţie critică şi constructivă, creativitate şi inovare
16.Competenţele transversale reprezintă achiziţii valorice şi atitudinale care depăşesc un anumit
domeniu/program de studiu şi se exprimă prin următorii descriptori: autonomie şi responsabilitate,
interacţiune socială, dezvoltare personală şi profesională.
17.Controlul calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ preuniversitar semnifică activităţi şi tehnici cu
caracter operaţional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecţie desemnată pentru a verifica
respectarea standardelor prestabilite.
18.Creditele pentru formare profesională reprezintă totalitatea rezultatelor învăţării dobândite de o
persoană pe parcursul unui program de formare profesională, folosite pentru a indica progresele
înregistrate şi completarea unui program de formare care conduce către obţinerea unei calificări.
Creditele sunt folosite pentru a permite transferul de la o calificare la alta, de la un nivel de calificare la
altul şi de la un sistem de învăţare la altul.
19.Creditele de studii transferabile surit valori numerice alocate unor unităţi de cursuri şi altor activităţi
didactice. Prin creditele de studii transferabile se apreciază, în medie, cantitatea de muncă, sub toate
aspectele ei, efectuată de student pentru însuşirea cunoştinţelor şi competenţelor specifice unei
discipline.
20.Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare şi
funcţionare a unui/unei furnizor de educaţie/unităţi/instituţii furnizoare de educaţie în procesul
autorizării de funcţionare provizorie/acreditării/evaluării şi asigurării calităţii.
21.Cunoştinţele reprezintă rezultatul asimilării, prin învăţare, a unui ansamblu de fapte, principii, teorii
şi practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studii.
22.ECTS/SECT - Sistemul european de credite transferabile.
23.ECVET/SECTEFP - Sistemul european de credite transferabile pentru educaţie şi formare
profesională.
24.Educaţia este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor şi activităţilor de învăţare şi
formare de competenţe academice sau profesionale. Educaţia include atât activităţile de învăţare în
context formal, cât şi în context nonformal sau informal.
25.Educaţia şi formarea profesională reprezintă ansamblul coerent şi continuu de activităţi şi experienţe
de învăţare prin care trece subiectul învăţării pe întreaga durată a traseului său educaţional-formativ.
26.EQF/CEC - Cadrul european al calificărilor pentru învăţare pe tot parcursul vieţii - este un instrument
de referinţă pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificări şi care
promovează atât învăţarea de-a lungul vieţii, cât şi egalitatea de şanse în societatea bazată pe cunoaştere,
precum şi continuarea integrării cetăţenilor pe piaţa europeană a muncii, respectând în acelaşi timp
marea diversitate a sistemelor naţionale de educaţie.
27.Evaluarea instituţională a calităţii constă în examinarea multicriterială a calităţii educaţiei, a măsurii
în care un furnizor de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie şi programele acesteia
îndeplinesc standardele şi standardele de referinţă. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de
organizaţie, aceasta însăşi ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o
agenţie naţională sau internaţională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.
28.Evaluarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a
dobândit anumite cunoştinţe, deprinderi şi competenţe.
29.Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei
activităţi desfăşurate de furnizorul de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie prin raportare la
standarde, respectiv la standardele de referinţă. Nivelul minim al indicatorilor de performanţă
corespunde cerinţelor unui standard. Nivelul maxim al indicatorilor de performanţă corespunde
cerinţelor unui standard de referinţă, este opţional şi diferenţiază calitatea în mod ierarhic, progresiv.
30.Îmbunătăţirea calităţii educaţiei semnifică evaluarea, analiza şi acţiunea corectivă continuă din partea
furnizorului de educaţie/unităţii/instituţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor
mai potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinţă.
31.Învăţământul este un serviciu public organizat în condiţiile unui regim juridic de drept public în
scopul educării şi formării profesionale a tinerei generaţii.
32.Învăţământul cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă sila distanţă sunt forme de organizare a proceselor
didactice care implică:
a)frecvenţă obligatorie pentru învăţământul cu frecvenţă;
b)înlocuirea orelor de predare cu activităţi de studiu individual şi întâlniri periodice, de regulă
săptămânal, cu elevii/studenţii/cursanţii pentru desfăşurarea activităţilor aplicative obligatorii prevăzute
în planurile-cadru de învăţământ/planurile de învăţământ, pentru învăţământul cu frecvenţă redusă;
c)înlocuirea orelor de predare cu activităţi de studiu individual şi întâlniri periodice, desfăşurarea
seminarelor prin sistem tutorial şi, obligatoriu, a tuturor activităţilor didactice care dezvoltă competenţe
şi abilităţi practice în sistem faţă în faţă pentru învăţământul la distanţă.
33.Mandatul este perioada în care o persoană, desemnată prin vot sau prin concurs într-o funcţie de
conducere, la nivelul unei unităţi/instituţii de învăţământ din cadrul sistemului naţional de învăţământ,
pune în aplicare programul managerial pe baza căruia a fost învestită. Mandatul are o durată de 4 ani.
34.Organizaţia interesată în furnizarea de servicii de educaţie este o persoană juridică ce cuprinde în
statutul său activităţi de învăţământ şi se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de
educaţie.
35.Programele educaţionale de tip "A doua şansă" sunt programe educaţionale care au ca scop sprijinirea
copiilor/tinerilor/adulţilor care au părăsit prematur sistemul de educaţie, fără a finaliza învăţământul
primar şi/sau gimnazial, depăşind cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare acestor
niveluri, astfel încât aceştia să îşi poată completa şi finaliza învăţământul obligatoriu, precum şi să poată
obţine o calificare profesională.
36.Programele de calificare profesională reprezintă oferta educaţională care conduce la dobândirea unei
calificări profesionale înscrise în Registrul naţional al calificărilor.
37.Programele de studii concretizează oferta educaţională a unei organizaţii furnizoare de educaţie.
38.Programul de studii acreditat este programul de studii care îndeplineşte cerinţele minime ale
standardelor şi indicatorilor de performanţă ai acreditării.
39.Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat, avizat favorabil şi care îndeplineşte
condiţiile autorizării provizorii.
40.Punctele de credit pentru formare profesională reprezintă exprimarea numerică a importanţei unei
unităţi de rezultate ale învăţării raportate la o calificare.
41.Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) este o bază de date naţională
electronică în care sunt înregistraţi toţi studenţii din instituţiile de învăţământ superior de stat, particulare
sau confesionale, acreditate ori autorizate să funcţioneze provizoriu. Constituirea RMUR se realizează
pe baza registrelor matricole ale instituţiilor de învăţământ superior.
42.Registrul naţional al calificărilor este o bază de date naţională ce cuprinde descrierea tuturor
calificărilor din România.
43.Rezultatele învăţării reprezintă ceea ce o persoană înţelege, cunoaşte şi este capabilă să facă la
finalizarea unui proces de învăţare. Rezultatele învăţării se exprimă prin cunoştinţe, abilităţi şi
competenţe dobândite pe parcursul diferitelor experienţe de învăţare formală, nonformală şi informală.
44.Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ
de stat particulare şi confesionale acreditate, de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii
de educare şi formare profesională.
45.Sistemul tutorial semnifică organizarea activităţilor didactice în învăţământul la distanţă de către un
cadru didactic tutore şi asigură:
a)desfăşurarea activităţilor de învăţare şi evaluare atât la distanţă, cât şi în sistem faţă în faţă;
b)organizarea pe discipline şi grupe care cuprind maximum 25 de elevi/studenţi/cursanţi.
46.Societatea cunoaşterii este o societate în care cunoaşterea constituie principala resursă, fiind creată,
împărtăşită şi utilizată pentru a genera prosperitate şi bunăstare membrilor săi.
47.Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc
nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie. Orice standard este formulat în
termeni generali sub forma unui enunţ şi se concretizează într-un set de indicatori de performanţă.
Standardele sunt diferenţiate pe criterii şi domenii.
48.Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a
unei activităţi de către furnizorul de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie, pe baza bunelor
practici existente la nivel naţional, european sau mondial. Standardele de referinţă sunt specifice fiecărui
program de studii sau fiecărei instituţii, sunt opţionale şi se situează peste nivelul minim.
49.Statele terţe reprezintă orice stat, cu excepţia statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului
Economic European şi a Confederaţiei Elveţiene.
50.Unitatea reprezintă o unitate de învăţământ din învăţământul preuniversitar.
51.Unitatea de rezultate ale învăţării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de
cunoştinţe, deprinderi şi competenţe generale, care pot fi evaluate şi validate.
52.Unitatea/Instituţia furnizoare de educaţie/Furnizorul de educaţie sunt unităţile şi instituţiile de
învăţământ acreditate.
53.Validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării
dobândite de o persoană, evaluate şi certificate, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate sau o
calificare.
54.Transferul rezultatelor învăţării şi al creditelor asociate reprezintă procesul prin care rezultatele
învăţării şi creditele asociate acestora sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională
pe care îl urmează persoana care învaţă.
55.Recunoaşterea rezultatelor învăţării şi a creditelor asociate reprezintă procesul prin care se acordă un
statut oficial rezultatelor învăţării şi creditelor dobândite, evaluate şi validate, în vederea acordării
certificatului de calificare profesională.
56.Certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele
învăţării dobândite de persoana care învaţă, în urma unui proces de evaluare.
57.Învăţământul public este echivalentul învăţământului de stat, aşa cum este definit în Constituţia
României, republicată.
58.Învăţământul privat este echivalentul învăţământului particular, aşa cum este definit în Constituţia
României, republicată.
59.Degrevarea reprezintă scutirea parţială de efectuarea atribuţiilor prevăzute la art. 262 pentru
personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, ca urmare a îndeplinirii unor
responsabilităţi specifice funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi pentru
persoanele desemnate de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ ca urmare a participării la
procesul de monitorizare şi evaluare a calităţii sistemului de învăţământ.
Notă: Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
18/10.01.2011
a se vedea Actul din Ordinul 3753/2011, M.Of. 104 din 09-feb-2011 privind aprobarea unor măsuri
tranzitorii în sistemul naţional de învăţământ
a se vedea Actul din Metodologie-Cadru din 2011, M.Of. 758 bis din 27-oct-2011 PRIVIND
MOBILITATEA PERSONALULUI DIDACTIC DIN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR ÎN
ANUL ŞCOLAR 2012-2013
ORDONANŢA DE URGENŢĂ GUVERNULUI nr. 49/2014

privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea
unor acte normative
Luând în considerare că un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor şi strategiilor guvernamentale

este cel al concordanţei cu responsabilităţile pe care România şi le-a asumat prin semnarea acordurilor
de împrumut cu organismele financiare internaţionale, iar Guvernul trebuie să promoveze un set coerent
de politici macroeconomice şi măsuri de menţinere a stabilităţii financiare a ţării, care să asigure, în
acest an, o execuţie bugetară prudentă, restrictivă şi echilibrată,
având în vedere faptul că, în actualul cadru normativ, absolvenţii învăţământului superior de scurtă
durată nu pot participa la programele de formare profesională continuă, aspect discriminatoriu privind
asigurarea exercitării dreptului constituţional la educaţie şi formare profesională continuă,
în vederea asigurării exercitării dreptului la educaţie prin programe universitare de studii de doctorat de
către tinerii angajaţi pe piaţa muncii care în actualul context normativ nu pot participa la astfel de
programe, datorită condiţionalităţii de încadrare ca asistent de cercetare sau asistent universitar, se
impune introducerea formei de învăţământ cu frecvenţă redusă care, pe de o parte, răspunde acestei
nevoi, iar pe de altă parte, diminuează costurile financiare presupuse de acordarea bursei doctorale.
Luând în considerare faptul că în cursul anului 2014 Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării
a constatat că este discriminatorie actuala prevedere legală referitoare la posibilitatea unei persoane de a
beneficia, o singură dată, de finanţare de la bugetul de stat pentru un singur program pentru fiecare
dintre cele 3 cicluri de studii în condiţiile în care nu se oferă posibilitatea accesului la studii, se impune
necesitatea instituirii unei soluţii legislative nediscriminatorii şi echitabile care să se instituie în dreptul
instituţiilor de învăţământ de a stabili şi a încasa sumele aferente şcolarizării în situaţia în care persoana
în cauză este admisă la un alt program de studii finanţat exclusiv de la bugetul de stat.
Având în vedere faptul că, în prezent, învăţământul postliceal se organizează numai în cadrul sistemului
de învăţământ preuniversitar în şcoli postliceale sau în licee tehnologice, iar, potrivit prevederilor legale
actuale, creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi
recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor
senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă,
luând în considerare faptul că organizarea învăţământului postliceal pentru absolvenţii cu diplomă de
bacalaureat şi în cadrul instituţiilor de învăţământ superior va facilita accesul acestora, după finalizarea
învăţământului postliceal, pentru continuarea pregătirii în cadrul ciclului de studii universitare de licenţă,
este necesar a fi reglementată, cu caracter de urgenţă, posibilitatea înfiinţării şcolilor/colegiilor
postliceale şi la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ
superior, având în vedere că până la data de 1 octombrie 2014 trebuie organizate activităţile de selecţie şi
admitere a candidaţilor în învăţământul postliceal.
Totodată, se impune adoptarea în regim de urgenţă a măsurilor legislative ce fac obiectul acestei
ordonanţe de urgenţă deoarece, până la începutul anului şcolar, trebuie elaborate şi aprobate următoarele
metodologii specifice: până la data de 1 septembrie 2014 trebuie elaborată metodologia specifică de
evaluare anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de
învăţământ preuniversitar; Metodologia-cadru de organizare şi de funcţionare a consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ, până la 1 septembrie 2014; de asemenea, până la 15 noiembrie
2014 trebuie elaborată şi aprobată Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului de ocupare a
posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar.
Luând în considerare faptul că neadoptarea acestor măsuri imediate şi a reglementărilor lor pentru
implementare, prin ordonanţă de urgenţă, ar genera disfuncţionalităţi majore cu efecte negative asupra
bunei desfăşurări a sistemului naţional de învăţământ, dar şi asupra categoriilor de beneficiari,
ţinând cont de faptul că România este parte în cadrul unor tratate/acorduri bilaterale, precum şi a unor
programe internaţionale în domeniul educaţional, statul român are datoria de a lua toate măsurile ce se
impun în vederea respectării obligaţiilor asumate în această calitate şi, pe cale de consecinţă, are
obligaţia creării premiselor necesare primirii la studii în România a studenţilor străini, adaptând
corespunzător cifra de şcolarizare a instituţiilor de învăţământ superior de stat.
În vederea asigurării sustenabilităţii proiectului româno-japonez pentru reducerea riscului seismic la
clădiri şi structuri în România, în cadrul căruia cadre didactice şi de cercetare de la Universitatea
Tehnică de Construcţii Bucureşti au fost instruite în Japonia, se impune transmiterea către această
universitate a bunurilor mobile donate de către Agenţia de Cooperare Internaţională a Japoniei - JICA, în
perioada 2002-2008.
Luând în considerare faptul că, în lipsa unei modificări imediate a cadrului instituţional, statul român nu
poate beneficia de valorificarea echipamentelor de cercetare de înaltă tehnologie donate de către
Guvernul Japoniei, aflate în prezent în stadiu de conservare,
întrucât învăţământul constituie prioritate naţională,
deoarece toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror
reglementare nu poate fi amânată,
în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
../../../Users/Ioana/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp3014838/00164364.HTM
Art. I. Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18
din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
1.La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) Pentru absolvenţii de liceu care nu au susţinut/nu au promovat examenul de bacalaureat naţional,
statul poate asigura, din finanţarea de bază sau din alte surse de finanţare, organizarea de cursuri de
pregătire pentru examenul de bacalaureat."
2.La articolul 23 alineatul (1) litera c), punctul (ii) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(ii)învăţământul secundar superior care poate fi:
- învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică,
vocaţională şi tehnologică;
- învăţământ profesional cu durata de minimum 3 ani;"
3.La articolul 30, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, prin
inspectoratele şcolare, poate organiza programe educaţionale de tip «A doua şansă», în vederea
promovării învăţământului obligatoriu pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta
corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar inferior,
gimnazial."
4.La articolul 44, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (31) şi (32), cu următorul
cuprins:
"(31) Învăţământul postliceal se organizează în şcoli postliceale cu personalitate juridică sau ca structuri
fără personalitate juridică, în cadrul liceelor cu personalitate juridică, ori în colegii în cadrul instituţiilor
de învăţământ superior acreditate.
(32) Organizarea şi funcţionarea învăţământului postliceal se fac conform unei metodologii aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
"(7) Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Prin
excepţie, cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat finanţat integral de către solicitanţi,
persoane fizice sau juridice, se aprobă, prin decizii, de inspectoratele şcolare ori, prin hotărâri, de
senatele universitare şi se comunică Ministerului Educaţiei Naţionale."
cuprins:
"(71) Pentru anul şcolar 2014-2015, colegiile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat pot
organiza învăţământ postliceal doar finanţat integral de către solicitanţi.
(72) Începând cu anul şcolar 2015-2016, cifra de şcolarizare şi mecanismul de finanţare pentru
învăţământul postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de
stat, se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Finanţarea de bază pentru colegiile din cadrul instituţiilor de
învăţământ superior de stat se asigură la nivelul standardelor de cost pentru învăţământul preuniversitar."
"(8) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de
Ministerul Educaţiei Naţionale, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea/instituţia de învăţământ,
prin consultarea factorilor interesaţi."
"(4) Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei
Naţionale organizează competiţii şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, tabere de profil, simpozioane
şi alte activităţi specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material şi financiar. Normele
metodologice privind cheltuielile cu organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, extraşcolare şi
extracurriculare, cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor premiaţi, profesorilor care i-au
pregătit şi unităţilor şcolare de provenienţă a premianţilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului."
"(51) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune
de bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
"(12) În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional de
bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat, organizate la
nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate.
Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire
pentru examenul de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de
bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se desfăşoară potrivit unei metodologii
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
11.Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 88 (1) Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal
nedidactic.
(2) Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar şi
personal didactic de conducere, de îndrumare şi control.
(3) În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal didactic de predare asociat, denumit în
continuare personal didactic asociat.
(4) Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată,
cu modificările şi completările ulterioare."
"Art. 89 (1) În învăţământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate se
ocupă prin concurs naţional organizat de inspectoratul şcolar, conform unei metodologii-cadru elaborate
de Ministerul Educaţiei Naţionale, cu consultarea partenerilor de dialog social, aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 15
noiembrie a fiecărui an.
(2) În învăţământul preuniversitar particular, posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate se ocupă
prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ particular sau prin asociere temporară la nivel
local, judeţean ori interjudeţean, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei
Naţionale. Unităţile de învăţământ preuniversitar particular pot decide şi ocuparea posturilor
didactice/catedrelor vacante şi rezervate în condiţiile alin. (1)."
"(2) În învăţământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor se face de către inspectoratul şcolar. Angajarea pe post a personalului didactic de
predare se face de către directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de
inspectorul şcolar general."
"(3) În învăţământul preuniversitar particular validarea concursului pentru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor, organizat în baza art. 89 alin. (1), se face de către inspectoratul şcolar şi angajarea
pe post a personalului didactic de predare se face de către directorul unităţii de învăţământ, pe baza
deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general. În situaţia concursului pentru ocuparea
posturilor didactice/catedrelor, organizat conform art. 89 alin. (2), angajarea pe post a personalului
didactic de predare se face de către directorul unităţii de învăţământ şi se comunică în scris
inspectoratului şcolar."
"(1) La nivelul fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar se realizează anual evaluarea
activităţii personalului didactic de predare şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale."
cuprins:
"(21) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din
unităţile de învăţământ preuniversitar şi a inspectorilor şcolari se realizează de către inspectoratul şcolar,
conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(22) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii
şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi de directorii caselor corpului didactic se realizează
de către Ministerul Educaţiei Naţionale, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei naţionale."
"(2) În situaţii excepţionale, în care hotărârile consiliului de administraţie nu pot fi luate conform alin.
(1), la următoarea şedinţă cvorumul de şedinţă necesar adoptării este de jumătate plus unu din membrii
consiliului de administraţie, iar hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu 2/3 din voturilor celor
prezenţi."
18.La articolul 94 alineatul (2), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"f) elaborează, evaluează, aprobă şi achiziţionează, după caz, manualele şcolare şi asigură finanţarea
conform legii şi, în acest sens, este singura autoritate cu competenţe în domeniu;"
19.La articolul 94 alineatul (2), după litera w) se introduc două noi litere, literele x) şi y), cu următorul
cuprins:
"x) coordonează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor în învăţământul
preuniversitar de stat;
y) gestionează modalitatea de utilizare a formularelor actelor de studii, documentelor şcolare prin
controlarea periodică a modului de folosire a acestora de către instituţiile şi unităţile de învăţământ,
avizează necesarul de formulare solicitat şi comanda pentru tipărirea acestora."
20.La articolul 95 alineatul (1), litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"m) monitorizează activităţile de constituire şi de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unităţile
de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, organizează concursul naţional de ocupare a posturilor
didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar de stat şi monitorizează
concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unităţile de
învăţământ preuniversitar particular."
"(2) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este constituit
din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de
directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al
consiliului local. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă
cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod
corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;
b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre
didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2
reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota
aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre
didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3
reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota
aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă."
"(21) În unităţile de învăţământ special de stat, consiliul de administraţie este organ de conducere şi este
constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
a) în cazul unităţilor de învăţământ special de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de
directorul; 2 reprezentanţi ai părinţilor; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al
Municipiului Bucureşti sau un reprezentant al acestuia; un reprezentant al consiliului
judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Directorul este membru de drept al consiliului
de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile
prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;
b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre
didactice, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un
reprezentant al acestuia, 2 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului
Bucureşti şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie
din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre
didactice, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un
reprezentant al acestuia, 3 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului
Bucureşti şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie
din cota aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă."
23.La articolul 96, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(3) Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele
consiliului de administraţie participă de drept reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la
nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ, cu statut de
observatori.
(4) Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ. Preşedintele conduce
şedinţele consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate."
24.La articolului 96, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (41) şi (42), cu următorul
cuprins:
"(41) Preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentanţii organizaţiilor
sindicale reprezentative din unitatea de învăţământ la toate şedinţele consiliului de administraţie.
(42) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele
consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul elevilor care participă la şedinţă cu
statut de observator."
25.La articolul 96 alineatul (7), litera e) se abrogă.
"(8) Consiliul de administraţie poate emite hotărâri în condiţiile în care sunt prezenţi minimum jumătate
plus unu din totalul membrilor, exceptând situaţiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de
administraţie se adoptă cu votul a 2/3 din membrii prezenţi exceptând situaţiile prevăzute la art. 93 alin.
(1). Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, cum ar fi procedurile
pentru ocuparea posturilor, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi
altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de
interese nu participă la vot."
"(2) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul primar,
gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, pentru elevii din
învăţământul postliceal de stat, precum şi, după caz, pentru beneficiarii cursurilor de pregătire pentru
examenul naţional de bacalaureat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per
elev/preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale."
"Art. 106. Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de
management administrativ-financiar încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi
primarul localităţii/primarul de sector în a cărei/cărui raza teritorială se află unitatea de învăţământ,
respectiv cu preşedintele consiliului judeţean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale."
29.La articolul 111 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul cuprins:
"i) cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor."
"(21) Autorităţile locale pot efectua din bugetele proprii, pentru imobilele trecute în administrarea lor,
cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea lor, precum şi cheltuieli de natura investiţiilor."
"(4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele
corpului didactic, centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al
Copiilor, precum şi alte unităţi din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, ale căror cheltuieli
curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt
administrate de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin consiliile de
administraţie ale acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea
unităţilor şi instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea."
"(41) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea palatele şi cluburile elevilor, cluburile
sportive şcolare, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din
domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele
şcolare judeţene şi prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi. Acestea pot fi trecute din domeniul
public al statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale, la cererea consiliului
judeţean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin
hotărâre a Guvernului."
"(6) Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat
se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale numai cu avizul conform al ministrului
educaţiei naţionale. Procedura elaborării avizului conform şi condiţiile necesare acordării acestuia se
aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
"Art. 114 (1) Prezentul titlu reglementează structura, funcţiile din domeniul didactic, organizarea şi
funcţionarea învăţământului superior din România.
(2) Învăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii
superioare şi altele asemenea, denumite în continuare instituţii de învăţământ superior sau universităţi.
(3) Instituţiile de învăţământ superior sunt organizaţii furnizoare de educaţie care desfăşoară activităţi de
învăţământ pe bază de programe de studii autorizate şi, după caz, acreditate, în condiţiile legii, de
formare iniţială şi continuă de nivel universitar, programe ce funcţionează pe principiul calităţii necesar
pentru satisfacerea încrederii beneficiarilor direcţi şi indirecţi din societate.
(4) Instituţiile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste instituţii au
personalitate juridică, au caracter nonprofit şi sunt apolitice.
(5) Instituţiile de învăţământ superior sunt persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane
juridice de drept privat şi de utilitate publică."
"(4) În temeiul principiului autonomiei universitare, instituţiile de învăţământ superior de stat au dreptul
să stabilească şi să încaseze sumele reprezentând contravaloarea serviciilor de şcolarizare pentru
persoanele înmatriculate la studii şi care au beneficiat anterior gratuit de şcolarizare în cadrul unui alt
program de studii universitare în cadrul aceluiaşi ciclu de studii universitare finanţate de la bugetul de
stat."
"(3) Iniţiativa înfiinţării instituţiei de învăţământ superior de stat aparţine Guvernului. Iniţiativa şi
resursele financiare şi materiale necesare înfiinţării instituţiei de învăţământ superior particular şi
confesional aparţin unei persoane fizice, unui grup de persoane fizice, unei fundaţii, unei asociaţii sau
unui cult religios ori altui furnizor de educaţie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi,
denumit fondator."
"(4) Persoanele fizice sau grupul de persoane fizice, precum şi persoanele juridice care au avut iniţiativa
înfiinţării instituţiei de învăţământ particular şi confesional particular, finalizată prin acreditarea acesteia,
îşi păstrează calitatea de fondatori."
"(1) Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin asociere, societăţi, fundaţii, asociaţii,
unităţi de învăţământ preuniversitar, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor legale.
Condiţia ca acestea să se înfiinţeze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performanţelor instituţiei
şi să nu influenţeze negativ în niciun fel activităţile de învăţământ, cercetare şi consultanţă."
cuprins:
"(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, Ministerul Educaţiei
Naţionale poate aproba universităţilor/instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de
locuri - în limita a 10% din capacitatea de şcolarizare stabilită de ARACIS pentru programul de studii
solicitat - destinat şcolarizării cetăţenilor europeni şi din state terţe sau pentru mobilităţi academice ale
studenţilor în baza acordurilor guvernamentale, universitare sau unor programe speciale aprobate, în
condiţiile legii. Universitatea/Instituţia de învăţământ superior are obligaţia de a informa ARACIS
despre suplimentarea de locuri primită.
(7) Înmatricularea pe locurile prevăzute la alin. (6) se poate realiza până cel târziu la sfârşitul
semestrului întâi al anului universitar în curs la data aprobării."
"(4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza, de regulă, la forma de învăţământ cu
frecvenţă."
cuprins:
"(41) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) programele de studii universitare de doctorat se pot
organiza şi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.
(42) Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligaţiile referitoare la frecvenţă şi frecvenţă
redusă sunt stabilite de către conducerea universităţii la propunerea Consiliului Studiilor Doctorale,
conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Granturile multianuale aferente
studiilor universitare de doctorat la forma cu frecvenţă redusă nu includ cuantumul burselor
individuale."
42.La articolul 142, după alineatul (6) se introduc trei noi alineate, alineatele (61), (62) şi (63), cu
următorul cuprins:
"(61) Persoana care a beneficiat gratuit de şcolarizare în cadrul unui program de studii universitare
finanţate de la bugetul de stat are, în condiţiile legii, dreptul de a urma un alt program de studii
universitare în cadrul aceluiaşi ciclu de studii universitare:
a) în regim cu taxă, dacă instituţia de învăţământ superior de stat organizează programul şi în acest mod;
b) în regim gratuit, cu finanţare de la bugetul de stat, în condiţiile în care persoana achită contravaloarea
serviciilor de şcolarizare de care a beneficiat anterior cu finanţare de la bugetul de stat, integral sau
parţial, în cazurile în care programul de studii la care a fost admis este organizat doar cu finanţare
integrală de la buget.
(62) Încasarea sumei reprezentând contravaloarea serviciilor de şcolarizare se realizează de către
instituţia de învăţământ superior de stat care a asigurat şcolarizarea, aceasta având totodată dreptul de a
stabili ca plata efectivă a sumei să se realizeze şi în tranşe/rate. Sumele încasate se fac venit la bugetul
de stat.
(63) Cu ocazia înmatriculării persoana prevăzută la alin. (61) prezintă dovada ca a efectuat/efectuează
plata prevăzută la alin. (62)."
următorul cuprins:
"(71) Calitatea de student, respectiv student-doctorand se menţine inclusiv pe perioada mobilităţilor
interne şi internaţionale. În cazul mobilităţilor academice internaţionale ale studenţilor care vin să
studieze pe cont propriu valutar recunoaşterea creditelor transferabile se realizează de către instituţiile de
învăţământ superior, în temeiul autonomiei universitare.
(72) Recunoaşterea creditelor transferabile în cazul mobilităţilor academice internaţionale se poate
realiza de către instituţiile de învăţământ superior numai pentru persoana care dovedeşte calitatea de
student cu documente relevante emise de către instituţia de învăţământ superior pe care a frecventato.
(73) Condiţiile şi modul în care se realizează mobilitatea academică se stabilesc printr-o metodologie
aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
"(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), studenţii-doctoranzi la forma de învăţământ cu frecvenţă
redusă nu au obligaţia de a fi încadraţi de către IOSUD ca asistenţi de cercetare sau asistenţi universitari,
pe perioadă determinată."
45.La articolul 171, după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:
"c) programe postuniversitare de perfecţionare."
"(1) Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă şi programe
postuniversitare de perfecţionare toate acele instituţii de învăţământ superior care au acreditate cel puţin
programe de studii universitare de licenţă şi masterat în domeniul ştiinţific respectiv.
(2) Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională şi programele postuniversitare de
perfecţionare ale instituţiilor de învăţământ superior acreditate se desfăşoară în baza unui regulament
propriu de organizare şi desfăşurare, aprobat de senatul universitar, în conformitate cu legislaţia în
vigoare."
"(51) Au dreptul să participe la programe postuniversitare de perfecţionare absolvenţii care deţin
diplomă de absolvire a învăţământului superior de scurtă durată sau diplomă de licenţă ori echivalentă."
"(7) La finalizarea programelor postuniversitare de perfecţionare, instituţia organizatoare eliberează un
certificat de absolvire."
cuprins:
"(21) Funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcţii în domeniul didactic a căror
desfăşurare nu presupune prerogative de putere publică.
(22) Funcţiile prevăzute la alin. (2) nu sunt funcţii publice de autoritate, activităţile din domeniul
didactic specifice care se derulează prin intermediul acestora sunt, în principal, următoarele:
a) îndeplinirea misiunii instituţiei de învăţământ superior de a genera şi de a transfera cunoaştere către
societate;
b) organizarea derulării programelor de studii al căror element central este asigurarea calităţii în scopul
dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a
mediului socioeconomic;
c) organizarea procesului de obţinere a calificărilor corelate cu nevoile identificate pe piaţa muncii;
d) gestionarea eficientă a activităţilor de învăţământ, cercetare, producţie sau transfer cognitiv şi
tehnologic;
e) realizarea şi implementarea de proiecte finanţate din surse interne sau externe universităţii;
f) sprijinirea, în mod, adecvat a membrilor comunităţii universitare;
g) derularea de acţiuni privind cooperarea internaţională a instituţiei de învăţământ superior;
h) asigurarea libertăţii academice a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi a
drepturilor şi libertăţilor studenţilor;
i) respectarea autonomiei universitare, a transparenţei deciziilor şi activităţilor, a echităţii şi eticii
universitare;
j) asigurarea şi gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea regimului juridic al conflictelor
de interese şi a legislaţiei în vigoare;
k) asigurarea, la nivelul instituţiei de învăţământ superior, a condiţiilor necesare desfăşurării activităţii
de cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi colectivă, în
domeniul ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea performanţelor şi
dezvoltării fizice şi sportive, precum şi valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora în vederea
producerii, transmiterii şi valorificării cunoaşterii."
"(6) Consiliul de administraţie al universităţilor de stat este format din rector, prorectorii, decanii,
directorul general administrativ şi un reprezentant al studenţilor. În cadrul universităţilor unde salariaţii
sunt organizaţi în sindicat, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la şedinţele
consiliului de administraţie."
"(4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului
universitar este de 4 ani. Pentru studenţi, durata mandatului se reglementează prin Carta universitară.
.................................................
(7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi
instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete."
"(2) În cazul vacantării unui loc în funcţiile de conducere, se procedează la alegeri parţiale, în cazul
directorului de departament, sau se organizează concurs public, potrivit Cartei universitare, în termen de
maximum 3 luni de la data vacantării. Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la
art. 209 alin. (1), stabilită cu ocazia alegerilor generale, se menţine valabilă."
53.La articolul 227 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) fondate din iniţiativa şi cu resursele materiale şi financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup de
persoane fizice, ale unei fundaţii sau asociaţii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educaţie,
recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi;"
"(3) Structurile universităţilor particulare şi confesionale particulare, atribuţiile, durata mandatelor,
precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară, avizată de
fondatori şi aprobată de senatul universitar. Deciziile în acest sens aparţin universităţii."
cuprins:
"(4) Deciziile universităţilor particulare şi confesionale particulare care privesc structurile şi funcţiile de
conducere, atribuţiile şi durata mandatelor, precum şi alte considerente legate de statutul acestora pot fi
desfiinţate prin hotărâri ale instanţelor judecătoreşti.
(5) Prin Carta universitară, universitatea îşi poate stabili funcţii onorifice, precum şi structuri
consultative formate din reprezentanţi ai mediului economic şi personalităţi din mediul academic,
cultural şi profesional extern."
56.La articolul 236 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"b) finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare
psihopedagogică de nivel I şi II realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituţiilor de
învăţământ superior;
c) stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, de regulă sub
coordonarea unui profesor mentor."
"(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educaţia antepreşcolară pentru
funcţia de educator-puericultor, a celui din învăţământul preşcolar şi primar pentru funcţiile de
educatoare/educator şi învăţătoare/învăţător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiştrilor-
instructori şi a antrenorilor prin unităţi de învăţământ terţiar nonuniversitar."
"(1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică au
obligaţia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare
psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii."
următorul cuprins:
"(11) Programele de formare psihopedagogică de nivel I şi II pot fi urmate pe parcursul studiilor
universitare de licenţă, respectiv master sau în regim postuniversitar.
(12) Programele de formare psihopedagogică pentru funcţiile didactice de educator-puericultor,
educatoare, învăţător, antrenor şi maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educaţiei Naţionale şi se
desfăşoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenţii liceelor pedagogice şi colegiilor universitare
de institutori se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I.
(13) Absolvenţilor care au finalizat cu diplomă de licenţă/absolvire studii universitare de lungă sau
scurtă durată până în anul 2005 li se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel
I şi II, dacă prin foaia matricolă fac dovada parcurgerii disciplinelor: psihologie şcolară, pedagogie,
metodica predării specialităţii şi practică pedagogică la specialitatea înscrisă pe diploma de
licenţă/absolvire."
"(6) Pregătirea psihopedagogică se finalizează prin obţinerea diplomei de master didactic ori a
certificatului de absolvire a programelor de formare psihopedagogică.
(7) Planurile de învăţământ ale studiilor universitare de licenţă în specialitatea pedagogia învăţământului
primar şi preşcolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de Ministerul Educaţiei
Naţionale. Pentru absolvenţii studiilor universitare de licenţă în specialitatea pedagogia învăţământului
primar şi preşcolar se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I."
61.La articolul 239, alineatele (1), (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(1) Efectuarea stagiului practic prevăzut la art. 236 alin. (1) lit. c) este condiţionată de obţinerea
diplomei de licenţă şi a diplomei de master didactic sau a certificatului de absolvire a programului de
formare psihopedagogică de nivel I ori II.
(2) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic sau al programelor de formare psihopedagogică se
realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură
formarea iniţială şi inspectoratele şcolare.
.................................................
(5) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic sau al programelor de formare psihopedagogică se
poate derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene
- componenta dedicată formării iniţiale a profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass
Mobilitate."
"(1) Ocuparea unei funcţii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar se
realizează prin concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate."
63.La articolul 247, literele b), c), d), f) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"b) în învăţământul preşcolar: educator/educatoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ
preşcolar - se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în instituţiile cu program prelungit
sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;
c) în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ
primar - se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi;
d) în învăţământul gimnazial, profesional, liceal şi terţiar nonuniversitar: profesor, profesor de instruire
practică, maistru-instructor;
.................................................
f) în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă: educatoare/educator,
educatoare/educator de sprijin, învăţător-educator, învăţător itinerant şi de sprijin, învăţător, maistru-
instructor, institutor, profesor itinerant şi de sprijin, profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor-
psiholog şcolar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză şi
kinetoterapeut - se normează câte un post la fiecare grupă/clasă; profesor, profesor de educaţie specială
şi profesor preparator nevăzător;
.................................................
k) pentru realizarea de activităţi extraşcolare: învăţător/învăţătoare, institutor/institutoare, profesor
pentru învăţământ primar, profesor, maistru-instructor, antrenor, profesor-antrenor;"
64.La articolul 247, literele b1) şi c1) se abrogă.
"(1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art. 247 este necesară efectuarea unui stagiu
practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică
corespunzătoare studiilor, de regulă sub îndrumarea unui profesor mentor, şi trebuie îndeplinite
următoarele condiţii minime de studii:
a) pentru ocuparea funcţiilor didactice de educator-puericultor, educator/educatoare,
învăţător/învăţătoare - absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, cu
specializarea corespunzătoare fiecărei funcţii didactice;
b) pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor - absolvirea cu examen de diplomă a unei
şcoli postliceale/unui colegiu din învăţământul terţiar nonuniversitar/unei şcoli de maiştri în domeniu şi
absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I sau îndeplinirea condiţiei
prevăzute la art. 238 alin. (12);
c) pentru ocuparea funcţiei de institutor/institutoare - absolvirea cu examen de diplomă a colegiului
universitar pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, urmată de absolvirea cu diplomă
a unei instituţii de învăţământ superior de scurtă durată ori absolvirea cu diplomă de licenţă sau de
absolvire, urmată de un curs în domeniul psihopedagogic şi metodic specific;
d) pentru ocuparea funcţiei de profesor pentru învăţământ preşcolar - absolvirea cu diplomă de licenţă a
specializării «Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar» sau absolvirea cu diplomă a liceului
pedagogic cu specializările «educatoare» şi «educatoare/învăţător» ori a colegiului universitar de
institutori sau a altor şcoli echivalente şi absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de
licenţă;
e) pentru ocuparea funcţiei de profesor pentru învăţământ primar - absolvirea cu diplomă de licenţă a
specializării «Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar» sau absolvirea cu diplomă a liceului
pedagogic cu specializările «învăţător» şi «educatoare/învăţător» ori a colegiului universitar de
institutori sau a altor şcoli echivalente şi absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de
licenţă;
f) pentru ocuparea funcţiilor de profesor în învăţământul gimnazial sau profesional, profesor de instruire
practică, profesor în palatele şi cluburile elevilor, profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare,
profesor documentarist - absolvirea cu examen de licenţă ori examen de absolvire a unei instituţii de
învăţământ superior sau a unui colegiu pedagogic în profilul postului sau absolvirea cu diplomă a
ciclului I de studii universitare de licenţă sau a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul
postului, cu condiţia finalizării cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I ori a
îndeplinirii condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (12) sau alin. (7);
g) pentru ocuparea funcţiilor de profesor în învăţământul liceal şi terţiar nonuniversitar - absolvirea cu
examen de licenţă a unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia în
profilul postului ori absolvirea cu diplomă a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul
postului, cu condiţia finalizării cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I şi de
nivel II sau îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (12) sau alin. (7) şi finalizarea cu certificat a
programului de formare psihopedagogică de nivel II."
"(11) Ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g) se poate realiza şi în condiţiile
efectuării unui stagiu practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia
didactică corespunzătoare studiilor, şi îndeplinirii cumulativ a următoarele condiţii minime de studii:
a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă în profilul postului;
b) absolvirea unui program de studii de master didactic cu durata de 2 ani."
67.La articolul 248, alineatul (3) se abrogă.
"(6) Pentru ocuparea funcţiei didactice de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în
cluburile copiilor - absolvirea cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori, şcoli postliceale ori a
unui colegiu de învăţământ terţiar nonuniversitar sau superior de profil, cu specializarea în ramura de
sport respectivă, şi absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I sau
îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (12)."
"(7) La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru
soluţionarea restrângerii de activitate/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ pot participa
cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi cadre didactice titulare din
învăţământul preuniversitar particular dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particulare acreditate, în baza
concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar
de stat;
b) sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate/autorizate
transferate/pretransferate din învăţământul preuniversitar de stat;
c) sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate şi au obţinut
nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar de
stat în ultimii 6 ani."
70.La articolul 254, alineatele (3), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(3) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu
personal didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau
perioadă determinată se organizează conform art. 89 alin. (1). Concursul pentru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal încadrat în regim de plata cu ora,
cu personal didactic de predare asociat sau pensionat se organizează la nivelul unităţilor de învăţământ.
(4) Încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic, vacantarea posturilor didactice/catedrelor,
ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizarea concursurilor pe posturi didactice/catedre şi
angajarea personalului didactic se realizează conform metodologiei-cadru prevăzute la art. 89.
(5) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele disponibile
pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată şi statutul acestora: vacante, rezervate."
71.La articolul 254 alineatul (8), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) probă practică sau inspecţie specială la clasă şi probă scrisă în cadrul concursului prevăzut la art. 89,
la angajarea personalului didactic de predare cu contract individual de muncă, pe baza programelor
specifice aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale;"
"(81) Candidatul care solicită angajarea cu contract individual de muncă pe un post didactic/o catedră cu
predare în altă limbă decât cea în care şi-a făcut studiile superioare susţine, în faţa unei comisii de
specialitate, un test de cunoaştere a limbii în care urmează să facă predarea."
"(9) În învăţământul preuniversitar de stat inspectoratele şcolare organizează concursul pentru ocuparea
posturilor didactice şi catedrelor, prevăzut la alin. 8 lit. a), conform statutului acestor posturi didactice şi
catedre, stabilit în condiţiile alin. (5). În învăţământul preuniversitar particular concursul pentru
ocuparea posturilor didactice şi catedrelor este organizat conform prevederilor art. 89 alin. (2)."
74.La articolul 254, după alineatul (9) se introduc patru noi alineate, alineatele (91), (92), (93) şi (94), cu
următorul cuprins:
"(91) Unităţile de învăţământ preuniversitar organizează concursul prevăzut la alin. 8 lit. b), conform
statutului acestor posturi didactice şi catedre, stabilit în condiţiile alin. (5).
(92) Subiectele pentru proba scrisă la concursul naţional organizat de inspectoratele şcolare se stabilesc
de Ministerul Educaţiei Naţionale. Subiectele pentru concursurile organizate de unităţile de învăţământ
particulare se stabilesc de către acestea, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul Educaţiei
Naţionale.
(93) La concursul naţional organizat de inspectoratele şcolare, lucrările scrise pentru ocuparea posturilor
vacante din învăţământul preuniversitar se evaluează de comisii, pe specialităţi, în centre de evaluare
stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(94) Contestaţiile privind rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor didactice vacante/rezervate
organizat de inspectoratul şcolar se adresează inspectoratului şi se soluţionează prin reevaluarea
lucrărilor în cauză de către comisii, pe specialităţi, în centrele stabilite de Ministerul Educaţiei
Naţionale. Din comisiile de soluţionare a contestaţiilor nu pot face parte persoanele care au asigurat
corectarea la concurs a lucrărilor. Hotărârea acestor comisii este definitivă."
"(10) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ particular, care organizează concurs de ocupare
a posturilor didactice, aprobă comisia de concurs. Din comisia de concurs compusă din cadre didactice
face parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al inspectoratului şcolar. În situaţia în care concursul se
organizează în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local, judeţean sau interjudeţean
comisiile sunt aprobate de consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ particulare respective."
76.La articolul 254, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (101), cu următorul
cuprins:
"(101) Contestaţiile privind rezultatele concursului din învăţământul particular se adresează unităţii de
învăţământ organizatoare. Comisia care le analizează este alcătuită din alţi membri decât cei care au
corectat în concurs lucrările în cauză. Hotărârea comisiei de contestaţii este definitivă."
77.La articolul 254, alineatele (11), (13), (14), (15), (16), (18) şi (19) se modifică şi vor avea următorul
cuprins:
"(11) În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursului pentru ocuparea posturilor/catedrelor
didactice se face de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Angajarea pe post a
personalului didactic cu contract individual de muncă se face de directorul unităţii de învăţământ, pe
baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general.
.................................................
(13) Candidaţii care au dobândit definitivarea în învăţământ, cadre didactice cu drept de practică, şi au
ocupat un post didactic vacant, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute la
art. 89, sunt titulari în învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul
şcolar general, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe
perioadă nedeterminată.
(14) Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, cadre didactice debutante, şi au
ocupat un post didactic vacant, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute la
art. 89, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel
mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea în
învăţământ, consiliul de administraţie modifică durata contractului individual de muncă din perioadă
determinată în perioadă nedeterminată.
(15) Candidaţii care au ocupat prin concurs naţional, în condiţiile metodologiei, un post didactic/o
catedră vacant (ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă determinată sau un post didactic/o catedră
rezervat(ă), pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general, încheie contract
individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar, respectiv până la revenirea titularului pe
post, cu directorul unităţii de învăţământ. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate
decide prelungirea contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor, în condiţiile prevăzute de
metodologia-cadru prevăzută la art. 89 alin. (1).
(16) Cadrele didactice asociate şi pensionate care au ocupat un post didactic/o catedră
vacant(ă)/rezervat(ă) prin concursul prevăzut la alin. (8) lit. b) încheie contract individual de muncă în
regim de plata cu ora cu directorul unităţii de învăţământ.
.................................................
(18) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ
preuniversitar participă cu statut de observator la toate etapele de organizare şi desfăşurare a
concursurilor organizate de inspectoratul şcolar sau de unităţile de învăţământ.
(19) Posturile didactice/catedrele rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului şcolar se
ocupă pe perioadă determinată, prin detaşare, prin plata cu ora, până la sfârşitul anului şcolar ori până la
revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. În situaţia în care
posturile didactice nu pot fi astfel ocupate până la începerea cursurilor, inspectoratele şcolare
organizează, la nivel judeţean, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării cu
contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic calificat. În mod
excepţional, până la începerea cursurilor, inspectoratele şcolare pot organiza testări prin interviu şi
lucrare scrisă, în profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe
perioadă determinată a personalului fără studii corespunzătoare postului."
78.La articolul 254, după alineatul (19) se introduce un nou alineat, alineatul (191), cu următorul
cuprins:
"(191) Posturile didactice/catedrele vacantate pe parcursul anului şcolar se ocupă la nivelul unităţii de
învăţământ conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
"(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct se organizează de către
inspectoratul şcolar.
(3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management administrativ-financiar
cu primarul/primarul de sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului
judeţean pe raza căruia se află unitatea de învăţământ."
80.La articolul 258, alineatele (1), (3), (4), (5) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Inspectoratul şcolar numeşte comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director, respectiv de
director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar, unităţii conexe a învăţământului preuniversitar,
unităţii de învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de
director/director adjunct este formată din 5-7 membri, din care un reprezentant al inspectoratului
şcolar/al municipiului Bucureşti, cadre didactice şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale propuşi de
consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ pentru care se organizează concurs. În cazul unităţilor
de învăţământ preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în comisia de
concurs pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct sunt incluşi, în calitate de membri, în locul
reprezentaţilor autorităţilor publice locale, delegaţi ai ministerului de resort. În cazul Palatului Naţional
al Copiilor, în comisia de concurs este numit un inspector de specialitate din cadrul Ministerului
Educaţiei Naţionale. La concursul pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct participă de drept
reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ
preuniversitar şi un reprezentant al părinţilor, cu statut de observatori.
.................................................
(3) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar validează rezultatele concursului de ocupare a
funcţiilor de director/director adjunct şi soluţionează eventualele contestaţii.
(4) Modelul-cadru al contractului de management administrativ-financiar este stabilit prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
(5) Directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la
propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar/al municipiului Bucureşti, la
propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea
consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea
unui audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie
al inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar,
inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului/directorului adjunct al
unităţii de învăţământ.
.................................................
(7) În cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar,
conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârşitul
anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin decizia
inspectorului şcolar general, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu acordul
scris al persoanelor solicitate."
"(8) Inspectorul şcolar general emite decizia de numire în funcţia de director, respectiv de director
adjunct."
82.La articolul 262 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul cuprins:
"d) activităţi de dirigenţie."
83.La articolul 262 alineatul (3), literele a), b), d), e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"a) un post de educator/educatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învăţământul
preşcolar pentru fiecare grupă cu program normal, constituită în educaţia timpurie;
b) un post de învăţător/învăţătoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învăţământul
primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde
nu se pot constitui clase separate;
.................................................
d) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori;
e) pentru personalul didactic din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: învăţători şi
profesori la predare - 16 ore pe săptămână; învăţător-educator, institutor-educator, profesor-educator,
maistru-instructor şi profesor pentru instruire practică - 20 de ore pe săptămână;
f) un post pentru personalul didactic din învăţământul special integrat, pentru cel din centrele logopedice
interşcolare, pentru personalul didactic itinerant şi de sprijin, pentru personalul didactic din învăţământul
special preşcolar, pentru profesori care efectuează terapiile specifice, profesori pentru cultura fizică
medicală, kinetoterapie, educaţia psihomotrică şi altele, în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă,
conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale;"
"(4) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare prevăzută la alin. (3) lit. c), d) şi e) pentru personalul
didactic de predare şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul
didactic I, şi cel din corpul profesorilor mentori se poate reduce cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea
salariului, cu încadrarea în bugetul aprobat."
cuprins:
"(5) Norma didactică se poate reduce ca urmare a solicitării cadrului didactic, adresată directorului
şcolii.
(6) Personalul didactic de predare şi de instruire practică, care beneficiază de reducerea normei
didactice, poate avea dreptul la remunerarea activităţii în regim de plată cu ora sau cumul de norme,
doar după efectuarea normei complete, prevăzute la alin. (3) lit. c), d) şi e)."
"(2) Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se pensionează pentru limită
de vârstă, anticipat şi anticipat parţial, la data încheierii anului şcolar în care împlineşte vârsta standard
de pensionare sau, după caz, în situaţia pensiei anticipate şi anticipate parţială, vârsta standard redusă cu
cel mult 5 ani."
87.La articolului 284, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condiţiile
alin. (2), contractul individual de muncă încetează de drept la data comunicării deciziei de admitere a
cererii de pensionare."
"(6) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu
titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită, poate fi menţinut ca titular
în funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, anual, la cerere, conform
metodologiei aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
"(8) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar menţinut ca titular în funcţia
didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, prevăzută de legislaţia privind sistemul
public de pensii, în condiţiile alin. (6) sau reîncadrat în funcţia de personal didactic, în condiţiile alin.
(7), poate fi numit prin detaşare în interesul învăţământului în funcţii vacante de conducere sau de
îndrumare şi control, neocupate prin concurs, în condiţiile legii."
"(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care instituţiile de învăţământ superior nu pot
acoperi normele cu titulari, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare, cu
toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate, pe baza evaluării anuale a performanţelor
academice, după o metodologie stabilită de senatul universitar."
"Art. 291 (1) Personalul din învăţământul superior este format din personal didactic şi personal
nedidactic.
(2) Personalul didactic este format din personalul didactic de predare/cercetare, personal didactic
auxiliar/cercetare din universităţi, biblioteci universitare şi biblioteci centrale universitare.
(3) Prin personal didactic şi de cercetare, în sensul prezentei legi, se înţelege personalul care deţine, în
mod legal, unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege, care aparţine
unei instituţii de învăţământ superior şi care desfăşoară activităţi didactice şi/sau de cercetare.
(4) În raport cu relaţiile de muncă stabilite cu instituţia de învăţământ superior, personalul didactic poate
fi: titular sau asociat. În raport cu participarea la procesul didactic şi cu gradul de pregătire profesională,
personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar.
(5) Prin personal didactic titular se înţelege personalul didactic care ocupă o funcţie didactică într-o
universitate, obţinută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, precum şi personalul didactic menţinut
conform prevederilor art. 289 alin. (6), în condiţiile legii. Personal didactic titular este şi personalul
didactic care beneficiază de rezervare de post, în condiţiile legii. Cadrele didactice şi de cercetare
angajate pe perioadă determinată au statut de cadru didactic şi de cercetare asociat.
(6) Calitatea de titular există numai în raport cu o singură instituţie de învăţământ superior sau cu o
singură instituţie de cercetare-dezvoltare; când un cadru didactic desfăşoară activităţi didactice sau de
cercetare ştiinţifică în mai multe instituţii de învăţământ superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de
titular poate fi numai la una dintre ele, iar în celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetător
asociat.
(7) Funcţiilor de cercetare-dezvoltare din universităţi şi personalului care le ocupă li se aplică
prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
(8) În cazul desfiinţării unei unităţi de învăţământ superior de stat, personalul astfel disponibilizat
beneficiază de salarii compensatorii, conform legislaţiei în vigoare."
"(4) Contractele de muncă ale personalului didactic şi de cercetare includ asumarea de către angajat a
unor standarde minimale ale rezultatelor activităţilor didactice şi de cercetare, aprobate de către senatul
universitar, şi clauze privind sancţionarea angajatului în condiţiile neîndeplinirii acestor standarde
minimale, în conformitate cu legislaţia în vigoare."
93.La articolul 304, după alineatul 16 se introduc două noi alineate, alineatele (17) şi (18), cu următorul
cuprins:
"(17) Personalul din învăţământul superior poate beneficia, în condiţiile legii, de drepturile conferite
personalului din învăţământul preuniversitar prin art. 264 alin. (1), art. 268 alin. (1), art. 274 alin. (1),
art. 276, art. 277 şi art. 278, pe baza aprobării senatului universitar.
(18) Universităţile pot acorda din venituri proprii ajutoare pentru salariaţi."
"(4) Autoritatea Naţională pentru Calificări înfiinţează Centrul Naţional de Acreditare ca structură fără
personalitate juridică cu scopul de a autoriza centrele de evaluare a competenţelor profesionale, precum
şi pentru a acredita centre de evaluare şi organisme de evaluare. Regulamentul de organizare şi
funcţionare a Centrului Naţional de Acreditare se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
95.La articolului 342, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul cuprins:
"(5) Pentru realizarea autorizării şi acreditării prevăzute la alin. (4), Centrul Naţional de Acreditare
foloseşte, în condiţiile legii, evaluatori externi care elaborează rapoarte de evaluare în acest scop."
96.La articolul 352, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (2) şi (3), cu
următorul cuprins:
"(2) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (1), precum şi pentru facilitarea corelării sistemului
de învăţământ cu piaţa muncii, se înfiinţează şi vor funcţiona, în toate instituţiile de învăţământ superior,
centre de consiliere şi orientare în carieră pentru elevii din anii terminali, studenţi şi absolvenţi, în cadrul
cărora vor funcţiona unităţi de analiză şi gestiune previzională a solicitărilor pieţei muncii.
(3) Metodologia privind organizarea şi funcţionarea acestor centre se aprobă prin ordin al ministrului."
97.La anexă, după punctul 33 se introduce un nou punct, punctul 331, cu următorul cuprins:
"331. Mobilitatea academică a studenţilor reprezintă dreptul studenţilor şi studenţilor-doctoranzi de a li
se recunoaşte creditele transferabile dobândite, în condiţiile legii, la alte instituţii de învăţământ superior
din ţară sau din străinătate. Mobilitatea academică a studenţilor poate fi internă sau internaţională şi,
după caz, definitivă sau temporară. Mobilitatea definitivă se face după o procedură aprobată prin ordin
al ministrului."
Art. II
1.Articolul 1 din Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ
superior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, se
modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 1 (1) Prezenta lege reglementează modalitatea de efectuare a stagiului pentru absolvenţii de
învăţământ superior, în scopul:
a) asigurării tranziţiei absolvenţilor de învăţământ superior de la sistemul de educaţie la piaţa muncii;
b) consolidării competenţelor şi abilităţilor profesionale pentru adaptarea la cerinţele practice şi
exigenţele locului de muncă în vederea integrării în muncă;
c) dobândirii de experienţă şi vechime în muncă;
d) dobândirii de vechime în specialitate, după caz.
(2) Durata perioadei de stagiu este de 6 luni, cu excepţia profesiilor pentru care există reglementări
speciale.
(3) Angajatorii care optează pentru organizarea de stagii pentru absolvenţii de învăţământ superior sunt
obligaţi să respecte prevederile prezentei legi."
Art. III (1)Bunurile imobile preluate, conform Ordonanţei Guvernului nr. 16/2010 privind preluarea
Centrului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Construcţiilor la Acţiuni Seismice şi
Alunecări de Teren - CNRRS, aflat în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, de
către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială
Durabilă URBAN-INCERC, aflat în coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin
procedura comasării prin absorbţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 183/2011, din administrarea
sau, după caz, din proprietatea Centrului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia
Construcţiilor la Acţiuni Seismice şi Alunecări de Teren - CNRRS rămân în patrimoniul INCD URBAN-
INCERC.
(2)Bunurile mobile primite, în mod gratuit cu titlu de donaţie, în perioada 2002-2008, în cadrul
Proiectului JICA de Reducere a Riscului Seismic pentru Construcţiile din România finanţat de Agenţia
de Cooperare Internaţională a Japoniei - JICA, se transmit de la URBAN-INCERC, cu titlu gratuit, în
scopul desfăşurării activităţii de cercetare în domeniul evaluării riscului seismic, în patrimoniul
Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti.
(3)Regimul juridic al bunurilor prevăzute la alin. (2) este cel stabilit la momentul donaţiei.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul educaţiei naţionale,
Remus Pricopie
p. Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,
Emil Florin Albotă,
secretar de stat
p. Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
Teodor Codrin Scutaru,
secretar de stat
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
Ministrul finanţelor publice,
Ioana-Maria Petrescu
p. Ministrul delegat pentru buget,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat
_________________________
Notă: OUG nr. 49/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie
2014
METODOLOGIA
de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani
Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării
continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viaţa copilului.
Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni), care apar în planul de învăţământ, precum şi
categoriile şi numărul de activităţi sunt rezultatul corelării realităţilor din sistem cu Reperele
fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la
nivel mondial în domeniu.
Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacţiunile cu
ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de învăţare, special create.
Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic,
intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în
curriculum. Desfăşurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai
procesului de predare-învăţare-evaluare, respectiv: cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a colaboratorilor
şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. În desfăşurarea
acestora accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării deciziei, pe învăţarea prin
experimente şi exersări individuale. Activităţile de învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii,
fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate, a
activităţilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacele de realizare utilizate putem
aminti: jocul liber, discuţiile libere, jocul didactic, povestirea, exerciţiile cu material individual,
experimentele, construcţiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create de copii,
memorizările, precum şi alte mijloace, specifice didacticii, în funcţie de nevoile educaţionale ale
copiilor.
Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt: Activităţi pe domenii de
învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline), Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi de
dezvoltare personală.
a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii
în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul
de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul
maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână (şi ne referim la disciplinele/domeniile de
învăţare care pot intra în componenţa domeniilor experienţiale respective). Astfel, considerăm că se pot
desfăşura maximum 5 activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor
Aşadar, educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe discipline (activităţi de
educarea limbajului, activităţi matematice, de cunoaşterea mediului, de educaţie pentru societate, de
educaţie fizică, activităţi practice, educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau activităţi
integrate (cunoştinţelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile
întregi şi, cu acest prilej, în activitatea integrată intră şi jocurile şi activităţile alese SAU cunoştinţele
interdisciplinare sunt focalizate pe anumite domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se
desfăşoară în afara acesteia). Este important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de
activităţi (etapa I, atapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având
libertatea de a opta pentru varianta potrivită.
b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să
socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural
căruia îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici,
în perechi şi chiar individual. Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de program
(normal, prelungit sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa,
înainte de începerea activităţilor integrate, etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de
învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă şi, după caz, etapa a IV-a – în intervalul
cuprins între etapa de relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit
acasă).Totodată, în unele cazuri, ele se pot pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii
integrate. Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor didactice alese depinde în mare măsură de
modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional. Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l
ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune. Astfel, dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de
grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul
căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele. Organizarea acestor centre se va face
ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. In funcţie de spaţiul
disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele în care
cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă
locul de învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se vor regăsi zilnic în
zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă corelare cu tema
săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a activităţilor alese
desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc, cât şi
siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările existente.
c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii
(pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activităţile opţionale.
Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile de
bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt, activităţi
de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi toaleta, masa de
prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se disting prin faptul că se
repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi conţinuturi. La întâlnirea de dimineaţă
accentul va cădea, printre altele (calendarul naturii, prezenţa etc.), pe:
Autocunoaştere (Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?, Sunt creativ!, Fluturasul,
Etichete bune, etichete rele; Inimioara de prescolar/scolar).
Dezvoltarea abilităţilor de comunicare - comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe
cei din jur; comunicare cu colegii/părinţii/educatoarea – jocuri în diade de tipul: Cum salut?; Cum spun
mulţumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?; Unele secrete nu trebuie păstrate
niciodată…, în cine pot avea încredere?; Comunic în oglindă; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!; Mima
( comunicarea verbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi sentimente) Sunt vesel/trist pentru că…; Azi
mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine…pentru că…; Tristeţea/veselia în culori şi forme.
Managementul învăţării prin joc - Motivarea copilului pentru a deveni şcolar - Vreau să fiu şcolar;
Continuă povestea....; Meseria de elev; Cum aş vrea să fie învăţătoarea mea; Eu, când voi fi şcolar....
Dezvoltarea empatiei - Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi fac prieteni?; Ba al meu, ba al tău;
Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum îmi aleg prietenii?; Îmi ajut prietenul?; Suntem toleranţi; Azi mi
s-a întâmplat…; Cum v-aţi simţi dacă cineva v-ar spune…?, Cum să fac surprize celor dragi etc.
Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât mai multe
variante de soluţii la situaţiile apărute - Hei, am şi eu o opinie!, M-am certat cu prietenul meu – ce pot să
fac?, Vreau…, îmi permiţi?, La răscruce de drumuri...
Medierea conflictelor - Învăţ să lucrez în echipă, Singur sau în grup?, Fără violenţă!, Fotograful.
Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte
tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente ale zilei.
Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta copilului, de
contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens, ele pot lua forma
unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat
de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activităţi în care se execută
concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja
de copii etc.
Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare
personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Ele sunt alese de către părinţi, din
oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul director al
unităţii. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau de un profesor specialist, care va
lucra în echipă cu acestea. Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de
educatoarea/profesorul care urmează să o desfăşoare şi, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de
specialitate sau poate fi aleasă de cel care predă opţionalul respectiv din oferta de programe avizate deja
de MECT sau de ISJ. Timpul afectat unei activităţi opţionale este acelaşi cu cel destinat celorlalte
activităţi din programul copiilor. În acest context, se va desfăşura cel mult un opţional pe săptămână,
pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) şi cel mult două, pentru copiii cu vârste între 61 – 84
luni (5 – 7 ani). Activităţile opţionale se desfăşoară cu maximum 10-15 copii şi au menirea de a
descoperi şi dezvolta înclinaţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi, ca o premiză pentru performanţele de
mai târziu. Grupele de copii participanţi la un opţional vor cuprinde 10-15 preşcolari. Activităţile
opţionale se desfăşoară în continuare conform Notificării nr.41945/18.10.2000 (vezi Anexa 4).
Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare,
recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare. Acestea respectă
ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema
săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.
Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât şi tranziţiile şi, evident,
activităţile de învăţare. El influenţează întreaga conduită şi prefigurează personalitatea în plină formare a
acestuia. Aşadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar
şi preşcolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activităţile didactice de învăţare.
Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi de
ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o activitate?, Cu
ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nici o
legătură cu momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite
proiecte).
Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu
copiii*. Intr-un an şcolar, se pot derula maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5
săptămâni/proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3
săptămâni, în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De
asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect, dar în care sunt
stabilite teme săptămânale de interes pentru copii. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/sau proiecte
transsemestriale.
În medie, pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează între 15 şi 45 de
minute (de regulă, 15 minute la grupa mică, 30-45 minute maximum la grupa pregătitoare). În funcţie de
nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor din grupă, de conţinuturile şi obiectivele
propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei
activităţi.
Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi
(program normal – 5 ore sau program prelungit – 10 ore), iar numărul de activităţi dintr-o săptămână
variază în funcţie de nivelul de vârstă al copiilor (respectiv: 3-5 ani şi 5-6/7 ani). Totodată, pentru nivelul
3-5 ani, unde sunt numai 7 activităţi integrate sau pe discipline şi 8 arii curriculare, recomandăm
alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală (aflate în aceeaşi arie curriculară) sau a
acestora cu activităţile practice (din aria curriculară Tehnologii).
Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor
viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.)
şi obţinerea treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-7
ani, accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia.
Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare)*** stabilit de Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului. În intervalul 1-30 septembrie, după etapa de observare a copiilor (evaluarea
iniţială) şi după întocmirea caracterizării grupei, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale
existente şi după consultarea educatoarelor şi a părinţilor, se va definitiva şi aproba de către Consiliul
director al unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale.
În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare
(joc de mişcare cu text şi cânt, activitate de educaţie fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee
sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la
factorii de mediu, ca şi condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va
scoate copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp.
Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfăşurată cu grupa de
minimum 10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de activitate metodică (proiectarea şi pregătirea
activităţilor pentru a doua zi, studiul individual, confecţionarea materialului didactic, conceperea şi
realizarea unor fişe de lucru, participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedgogice,
întâlniri metodice, schimburi de experienţă etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel puţin o zi pe
săptămână va fi dedicată efectuării celor 3 ore de activitate metodică în unitate. Întreaga activitate a
educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de evidenţă a activităţii cu copiii şi a
prezenţei la grupă** şi va fi ilustrată în potofoliul profesional, pe care îl întocmeşte în urma desfăşurării
activităţii metodice zilnice şi în portofoliile copiilor, care dau măsura valorii sale profesionale.
Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind
activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă,
Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor.
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI
Curriculum pentru învăţământul preşcolar
(3-6/7 ani)
„Ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile, fiind copii ale ideilor, sunt
imperfecte!” (PLATON)
Contextul care a favorizat introducerea conceptului de educaţie timpurie în România şi, implicit,
revizuirea curriculară
Într-o accepţiune generală, educaţia este procesul (acţiunea) prin care se realizează formarea şi
dezvoltarea personalităţii umane. Ea constituie o necesitate pentru individ şi pentru societate. Ca urmare,
este o activitate specific umană, realizată în contextul existenţei sociale a omului şi, în acelaşi timp, este
un fenomen social specific, un atribut al societăţii, o condiţie a perpetuării şi progresului acesteia.
Aşadar, ea se raportează, în acelaşi timp, la societate şi la individ.
Între formele educaţiei figurează şi educaţia formală, care are un caracter organizat, sistematizat,
instituţionalizat. În ansamblul procesului permanent al educaţiei, ea constituie o perioadă de formare
intensivă care face din acţiunea educativă un obiectiv central. Ea se adresează vârstei de formare şi
asigură asimilarea sistematică a cunoştinţelor, exersarea intensivă a comportamentelor sociale şi
dezvoltarea capacităţilor individuale.
Numeroase cercetări arată că, pentru orice problemă care apare în dezvoltarea unui copil, cu cât
intervenţia este mai timpurie, cu atât şansa de remediere este mai mare. De asemenea, cu cât intervenţia
se produce mai târziu, cu atât mai mari sunt costurile asociate şi prognosticul poate fi nefavorabil.
În acest context, analizând procentul de repetenţie în învăţământul primar, dar şi rata de părăsire
timpurie a şcolii (tineri 18-24 ani) în ultimii ani, în România, constatăm că acestea au valori relativ
ridicate în comparaţie cu statele Uniunii Europene .
Ţinând cont de cercetările existente, conştientizăm din ce în ce mai mult faptul că o modalitate clară de
reducere a repetenţiei (în special la nivelul învăţământului primar) şi a părăsirii timpurii a şcolii este
intervenţia la vârstele mici şi foarte mici. De asemenea, suntem conştienţi de faptul că educaţia timpurie
poate fi o pârghie esenţială de reducere a inegalităţilor sociale.
Educaţia timpurie, ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formală, asigură intrarea copilului în
sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul vârstei de 6 ani), prin formarea capacităţii de a învăţa.
Investiţia în educaţia timpurie este cea mai rentabilă investiţie în educaţie, după cum arată un studiu
elaborat de R.Cuhna , unul dintre laureaţii Premiului Nobel în economie. Învăţarea timpurie favorizează
oportunităţile de învăţare de mai târziu. Deprinderile şi cunoştinţele dobândite devreme favorizează
dezvoltarea altora ulterior, iar deficienţele de cunoştinţe şi deprinderi produc în timp deficienţe mai mari,
oportunităţi de învăţare ratate sau slab valorificate. În România, de regulă, se vorbeşte despre educaţie
timpurie odată cu intrarea copilului în grădiniţa. În acelaşi context, se consideră că grădiniţa asigură
mediul care garantează siguranţa şi sănătatea copiilor şi care, ţinând cont de caracteristicile psihologice
ale dezvoltării copilului, implică atât familia cât şi comunitatea în procesul de învăţare.
Ca note distinctive ale educaţiei timpurii am putea aminti:
copilul este unic şi abordarea lui trebuie să fie holistică (comperhensivă din toate punctele de vedere ale
dezvoltarii sale);
la vârstele mici este fundamental să avem o abordare pluridisciplinară (îingrijire, nutriţie şi educaţie în
acelaşi timp);
adultul/educatorul, la nivelul relaţiei “didactice”, apare ca un partener de joc, matur, care cunoaşte toate
detaliile jocului şi regulile care trebuie respectate;
activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional sunt adevărate ocazii de învăţare situaţională;
părintele nu poate lipsi din acest cerc educaţional, el este partenerul-cheie în educaţia copilului, iar
relaţia familie – grădiniţă -comunitate este hotărâtoare.
Sistemul de învăţământ românesc a înregistrat progrese remarcabile, în ciuda condiţiilor economice
grele şi a deselor schimbări sociale înregistrate după 1989. La sfârşitul anului 1990 ţara înregistra o
stagnare economică, dar după 1998, ca rezultat al democratizării treptate şi ainfuziei fondurilor europene
şi ale Băncii Mondiale, reforma în educaţie a fost demarată.
Odată cu prevederile Legii învăţământului Nr.84/1995, privind generalizarea treptată a grupei
pregătitoare pentru şcoală, rata de înscriere a copiilor la grădiniţă a crescut anual.
Anul 2000 aduce o nouă viziune despre educaţia preşcolară, văzută, în cadrul programului educaţional
“Organizarea învăţământului preprimar”, ca un prim pas pentru formarea tânărului şi specialistului de
mâine. Astfel, primii ani de viaţă şi educaţia la această vârstă au devenit probleme cruciale pentru
evoluţia ulterioară a oricărei persoane.
În anul 2002 este iniţiat programul „Generalizarea grupei mari pregătitoare în învăţământul preşcolar
românesc” şi, în cadrul acestuia, în conformitate cu modificările şi completările la Legea învăţământului
(stabilirea duratei învăţământului obligatoriu de 10 ani şi coborârea vârstei de şcolarizare de la 7 al 6
ani), este revizuită Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii şi sunt realizate
corelările cu programa claselor I-IV.
Ulterior, respectiv în anul 2005-2006, este elaborată Strategia Ministerului Educaţiei şi Cercetării în
domeniul educaţiei timpurii, cu sprijinul UNICEF.
Realizarea unui sistem coerent de educaţie timpurie a copilului în România este o necesitate care
decurge din priorităţile educaţiei la nivel mondial şi naţional.
Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, pe care 189 de
state membre ale Naţiunilor Unite s-au angajat, la Sesiunea Specială dedicată Copiilor din mai 2002, să
le îndeplinească până în 2015, programul Guvernului României (2005-2008), Programul Naţional de
Reformă, precum şi Strategia Ministerului Educaţiei, cu proiecţie până în 2013, trasează coordonatele de
bază ale sistemului de educaţie timpurie pe care ne dorim să-l promovăm.
Dezvoltarea timpurie, integrată a copiilor este o prioritate a UNICEF, cu rol determinant în îndeplinirea
obiectivului de dezvoltare al mileniului trei şi anume: asigurarea absolvirii ciclului complet de
învăţământ primar de către toţi copiii, fete şi băieţi. De asemenea, Declaraţia adoptată de Adunarea
Generală a Naţiunilor Unite, la cea de a XXVI-a Sesiune Specială din data de 10 mai 2002, cuprinde
principiile care ghidează mişcarea globală de construcţie a unei lumi demne pentru copii şi care se
constituie în jaloane pentru construcţia unui sistem de educaţie timpurie a copiilor din România. Dintre
aceste principii, următoarele constituie cheia de boltă pentru soliditatea şi viabilitatea acestui sistem:
· Interesele superioare ale copiilor trebuie să fie principalul obiectiv pentru toate acţiunile legate de
copii.
· Investiţia în copii şi respectarea drepturilor lor este una dintre modalităţile cele mai eficiente de
eradicare a sărăciei.
· Orice copil este născut liber şi egal în demnitate şi drepturi.
· Copiii trebuie să aibă parte de un start cât mai bun în viaţă.
· Toţi copiii trebuie să aibă acces şi să absolve învăţământul primar, gratuit, obligatoriu şi de bună
calitate.
· Copiii şi adolescenţii sunt cetăţeni care dispun de capacitatea de a contribui la construirea unui viitor
mai bun pentru toţi.
· Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesită reînnoirea voinţei politice, mobilizarea şi
alocarea unor resurse suplimentare la nivel naţional şi internaţional, avându-se în vedere urgenţa şi
gravitatea nevoilor speciale ale copiilor.
· O lume mai bună pentru copii este o lume în care toţi copiii se vor putea bucura de anii copilăriei – un
timp al jocului şi al învăţării, când copiii sunt iubiţi, respectaţi şi alintaţi, când drepturile le sunt
promovate şi protejate, fără nici un fel de discriminare, când siguranţa şi bunăstarea lor sunt considerate
primordiale şi când se pot dezvolta în sănătate, pace şi demnitate.
Planul de acţiune adoptat Adunarea Generală a Naţiunilor Unite plasează un accent deosebit pe
următoarele elemente, care pot constitui structura de rezistenţă în construcţia unui sistem de educaţie
timpurie în România:
Dezvoltarea fizică, psihică, spirituală, socială, afectivă, cognitivă şi culturală a copiilor constituie o
prioritate naţionala şi globală.
· Principala răspundere pentru protecţia creşterea şi dezvoltarea copiilor îi revine familiei şi, ca atare,
familia este îndreptăţită să beneficieze de toată protecţia şi sprijinul de care are nevoie.
· Accesul părinţilor, familiilor, tutorilor, al persoanelor care au în îngrijire copii şi al copiilor înşişi la o
gamă completă de informaţii şi servicii este o prioritate.
· Punerea în practică a unei legislaţii naţionale, a unor politici şi planuri de acţiune, alocarea resurselor
pentru protecţia drepturilor copilului şi înfiinţarea sau consolidarea unor organisme naţionale sau a unor
instituţii pentru asigurarea bunăstării copiilor este o obligaţie a guvernelor care s-au angajat să
implementeze planul de acţiune adoptat la Sesiunea Specială a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, din
care România a făcut parte.
· Dezvoltarea sistemelor naţionale de monitorizare şi evaluare a impactului acţiunilor asupra copiilor
este o măsură de primă necesitate.
· Consolidarea parteneriatelor cu factorii care pot contribui în mod deosebit la promovarea şi protecţia
drepturilor copiilor include implicarea directă a autorităţilor locale, a parlamentarilor, a organizaţiilor
neguvernamentale, a sectorului privat şi a agenţilor economici, a conducătorilor religioşi, spirituali,
culturali, ai liderilor şi ai membrilor comunităţilor.
· Este necesară îmbunătăţirea statutului, moralului şi profesionalismului persoanelor care lucrează direct
cu copiii şi al educatoarelor din creşe şi grădiniţe, asigurarea unei remunerări adecvate a muncii acestora
şi crearea de oportunităţi şi stimulente pentru evoluţia lor.
· Dezvoltarea şi implementarea unor politici şi programe naţionale privind frageda copilărie este o
măsură de primă necesitate în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de şefii de stat şi de guvern
care au participat la Sesiunea Specială dedicată copiilor a Adunării Generale ONU.
· Educaţia este un drept al omului şi un element esenţial pentru reducerea sărăciei şi muncii în rândul
copiilor, dar şi pentru promovarea democraţiei, păcii, toleranţei şi dezvoltării.
· Extinderea şi îmbunătăţirea ocrotirii şi educaţiei în perioada copilăriei mici, în mod egal pentru băieţi
şi fete, şi mai ales pentru copiii cei mai vulnerabili şi mai dezavantajaţi este un obiectiv primordial al
educaţiei
· Îmbunătăţirea calităţii educaţiei, satisfacerea nevoilor de învăţare ale tuturor copiilor, consolidarea
ocrotirii şi educaţiei în perioada copilăriei mici prin asigurarea de servicii şi susţinerea de programe
orientate spre familii, tutori, personalul de ocrotire şi educaţie şi comunitate sunt obiective şi acţiuni care
trebuie cuprinse în strategia de formare a sistemului de educaţie timpurie în România.
În contextul prezentat, putem afirma că experienţa românească în domeniul educaţiei timpurii din ultimii
17 ani, prin studiile, aplicaţiile şi adaptările realizate pe plan naţional, dar şi local, cu sprijin din partea
specialiştilor din ţară şi din străinătate, oferă argumente solide pentru legiferarea conceptului de educaţie
timpurie şi formarea de pârghii de acţiune la nivel de sistem educaţional. Una dintre pârghii este şi
programa de studiu care face obiectul prezentei revizuiri.
Programa cuprinde toate activităţile existente în interiorul structurii organizaţionale a grădiniţei de copii,
destinate sa promoveze şi să stimuleze dezvoltarea intelectuală, afectivă, socială şi fizică a fiecărui copil
în parte şi are în vedere atingerea următoarelor finalităţi ale educaţiei timpurii (de la naştere la 6/7 ani):
Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de
trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia.
Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe,
deprinderi, atitudini si conduite noi.Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor şi experimentărilor,
ca experienţe autonome de învăţare;
Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de
sine pozitive;
Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare acestuia
la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.
În elaborarea prezentului document s-a ţinut cont de tendinţele actuale în pedagogie, de evoluţia
sistemului de învăţământ preşcolar înregistrată în ultimii ani (deschidere către abordarea Metodei
proiectelor, a activităţilor integrate, a metodelor interactive de grup etc.), de o serie de aspecte
pozitive/dificultăţi întâlnite în activitatea la grupă a cadrelor didactice educatoare, precum şi de nivelul
de maturizare actual al copiilor din grădiniţe şi de tendinţele şi evoluţiile în domeniul informaţiilor şi al
tehnologiilor moderne. În acelaşi timp, s-a reconsiderat rolul învăţământului preşcolar în raport cu
celelalte trepte ale sistemului de învăţământ.
Dezvoltarea şi educaţia copilului în intervalul 3-6/7 ani
Studiile ştiinţifice referitoare la efectele educaţiei timpurii preşcolare (vezi Pre-School Education in the
European Union. Current Thinking and provision, 1995) au scos în evidenţă o serie de elemente
importante:
Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are un efect pozitiv asupra abilităţilor copilului si
asupra viitoarei sale cariere şcolare, în special pentru copiii proveniţi din medii socio-economice foarte
defavorizate, în sensul că aceştia progresează în plan intelectual, dezvoltă atitudini pozitive faţă de
învăţare precum şi motivaţia de a depune în viitor un efort real în şcoală. Pe de altă parte, s-a constatat
că educaţia timpurie are un efect pozitiv asupra abilităţilor intelectuale şi sociale ale copiilor,
independent de mediul lor de provenienţă, atunci când instituţiile preşcolare promovează cu adevărat
calitatea, atât în ceea ce priveşte mediul fizic cât şi interacţiunile adult/copil.
Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are efecte pozitive asupra viitoarei integrări sociale a
adolescentului şi adultului. Studiile longitudinale au stabilit faptul că pentru copiii proveniţi din medii
socio-economice defavorizate s-a observat o reducere a comportamentului delincvent, precum şi o rată
mai mare a duratei de şcolarizare. Acest efect asupra integrării sociale poate fi explicat, desigur, printr-o
integrare educaţională reuşită cu mai puţini ani de repetenţie, rate mai scăzute de abandon şi o dorinţă
mai mare de a fi integrat în societate.
Mărimea grupe i este, de asemenea, importantă. Unii autori consideră că 25 de copii este maximum, iar
în clasele cu peste 25 de copii ar trebui să fie prezenţi doi adulţi. De aceea, ratele înalte de personal,
însoţite de cooperarea dintre adulţii responsabili cu educaţia copiilor şi o acţiune educaţională de calitate
au efect asupra dezvoltării copiilor.
Influenţa formării şi supervizării personalulu i asupra dezvoltării copiilor. Există trei domenii
interdependente ale comportamentului adultului care au un impact asupra dezvoltării copiilor:
1. Organizarea clasei pe grupe în diferite arii, permiţând copiilor să acţioneze individual sau în grupuri
mici sau mai mari. Această formă de organizare are efecte pozitive asupra dezvoltării sociale
(independenţă, cooperare, rezolvarea conflictelor sociale) şi a limbajului. 2. Introducerea unor tipuri
diferite de material, accesibil şi adecvat copiilor, cu sugestii pentru activităţi structurate în jurul acestui
material. Acest fapt dă posibilitate copiilor să devină implicaţi în jocul elaborat şi, în acelaşi timp, să-şi
dezvolte abilităţile sociale.
3.Calitatea interacţiunilor adult/copil, atât în relaţie cu managementul comportamentului social
(stimularea discuţiei şi a exprimării de sine, încurajarea independenţei etc.), cât şi din punctul de vedere
al limbajului (managementul timpului de vorbire şi încurajarea copiilor care nu vorbesc prea mult)..
Implicarea activă a familiilor în educaţie şi în promovarea participării lor . Proiectele care vizează
implicarea părinţilor din medii defavorizate în educaţia propriilor copii sunt numeroase şi variate. În
prezent, în cercetare lipsesc argumente solide în sprijinul implicării parentale şi pentru definirea unor
metode de acţiune eficientă. Se pare doar că un tip instrumental de intervenţie vizând echiparea
părinţilor cu un set de activităţi specifice care să fie realizate acasă este mai relevant pentru copiii cu
nevoi speciale decât pentru copiii din medii defavorizate, în special atunci când aceştia din urmă
beneficiază de un învăţământ preşcolar bun. Alte forme de implicare parentală par să fie benefice pentru
copiii defavorizaţi, incluzând sprijinul emoţional, dezvoltarea unei relaţii părinte/copil satisfăcătoare,
ajutor în utilizarea serviciilor disponibile la nivel local (de exemplu serviciile sociale, cele de consiliere
familială şi cele de nutriţie).
În concluzie, trebuie menţionat că efectele educaţiei timpurii asupra educaţiei ulterioare a copilului
sunt în relaţie cu influenţele educaţionale infuzate pe parcurs. La o vârstă timpurie, (până la 3 ani),
tipurile de îngrijire oferite copiilor influenţează dezvoltarea lor. Mai târziu (înv.preşcolar, primar,
gimnazial şi liceal), rezultatele depind de experienţele oferite în procesul de învăţare. De aceea,este oarte
important să se definească şi să se
promoveze calitatea în educaţie la aceste niveluri. Pe de altă parte, cercetările în domeniu arată că cel
mai mare beneficiu al educaţiei timpurii apare în planul non-cognitiv. Au fost identificate multe relaţii
pozitive şi semnificative între frecventarea grădiniţei şi comportamentele centrate pe sarcină,
dezvoltarea socio-emoţională, motivaţia şi atitudinile pozitive faţă de învăţare.
PRECIZĂRI
privind
organizarea programului anual de studiu pe teme
1.Cine sunt/ suntem?
DESCRIEREA TEMEI
O explorare a naturii umane, a convingerilor şi valorilor noastre, a corpului uman, al stării de sănătate
proprii şi a familiilor noastre, a prietenilor, comunităţilor şi culturilor cu care venim în contact
(materială, fizică, sufletească, culturală şi spirituală) a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre, ceea ce
înseamnă să fii om.
2.Când/cum şi de ce se întâmplă?
DESCRIEREA TEMEI
O explorare a lumii fizice şi materiale, a universului apropiat sau îndepărtat, a relaţiei cauză-efect, a
fenomenelor naturale şi a celor produse de om, a anotimpurilor, a domeniului ştiinţei şi tehnologiei.
3. Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ?
DESCRIEREA TEMEI
O explorare a Sistemului solar, a evoluţiei vieţii pe Pământ, cu identificarea factorilor care întreţin viaţa,
a problemelor lumii contemporane: poluarea, încălzirea globală, suprapopularea, etc.
O explorare a orientării noastre în spaţiu şi timp, a istoriilor noastre personale, a istoriei şi geografiei din
perspectivă locală şi globală, a căminelor şi a călătoriilor, a descoperirilor, explorărilor, a contribuţiei
indivizilor şi a civilizaţiilor la evoluţia noastră în timp şi spaţiu.
4.Cine şi cum planifică/organizează o activitate?
DESCRIEREA TEMEI
O explorare a modalităţilor în care comunitatea/individul îşi planifică şi organizează activităţile, precum

şi a universului produselor muncii şi, implicit, a drumului pe care acestea îl parcurg.
O incursiune în lumea sistemelor şi a comunităţilor umane, a fenomenelor de utilizare/neutilizare a forţei
de muncă şi a impactului acestora asupra evoluţiei comunităţilor locale, în contextul formării unor
capacităţi antreprenoriale.
5.Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?
DESCRIEREA TEMEI
O explorare a felurilor în care ne descoperim şi ne exprimăm ideile, sentimentele, convingerile şi

valorile, îndeosebi prin limbaj şi prin arte.
O incursiune în lumea patrimoniului cultural naţional şi universal.
6.Ce şi cum vreau să fiu?

DESCRIEREA TEMEI
O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre, a gândurilor şi năzuinţelor noastre de dezvoltare

personală.
O incursiune în universul muncii, a naturii şi a valorii sociale a acesteia (Munca – activitatea umană cea
mai importantă, care transformă năzuinţele în realizări).
O incursiune în lumea meseriilor, a activităţii umane în genere, în vederea descoperirii aptitudinilor şi
abilităţilor proprii, a propriei valori şi a încurajării stimei de sine.
Obiective cadru:
 Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor

structurilor verbale orale;
 Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
 Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de
limbajul scris.
Obiective de referinţă:
 Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi
în calitate de auditor.
 Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
 Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
 Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.
 Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a
relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
 Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile
expresive şi estetice ale acestuia.
 Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici
dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive
 Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte.
 Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).
 Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
 Să manifeste interes pentru citit.
 Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.
 Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris
 Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
 Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme
geometrice, tipuri de contururi etc.
 Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare
folosirii acestora
 Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie
 Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de
această descoperire (ex.: recunoaşte şi respectă simboluri care avertizează asupra
prezenţei/existenţei unui pericol sau care arată direcţia, destinaţia unei clădiri/unui loc etc.)
 Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.
Obiective cadru:
 Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;

 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură,
 întrebuinţând un vocabular adecvat;
 Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor
 geometrice;
 Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare
 Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice, prin achiziţia de strategii
 adecvate;
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi
 stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;
 Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilire de relaţii cauzale, spaţiale, temporale
 Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul
 înconjurător;
 Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în
 vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.
 Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la

recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi,
pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai
multe simultan;
 Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite
de el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii prin
punere în corespondenţă.
 Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să
se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat.
 Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă...atunci) prin observare şi realizare
de experimente
 Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat,
triunghi, dreptunghi în jocuri.
 Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice
 Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.
 Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.
 Să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal.
 Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.
 Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10
 Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întîlnite în viaţa de zi
cu zi sau în poveşti, povestiri.
 Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul,
vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi
interdependenţa dintre ele.
 Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul
apropiat.
 Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte
integrantă a mediului.
 Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
 Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
 Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, aplicând
cunoştinţele dobândite.
 Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.
Obiective cadru:
 Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în

relaţie cu ceilalţi;
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine
şi faţă de ceilalţi;
 Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (iniţiativă)
 Dezvoltarea abilităţii de recunoaştere, acceptare şi respect al diversităţii
 Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al
poporului român;
 Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
 Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de
lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;
 Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.
 Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de

securitate personală (ex.: importanţa alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale
activităţii şi ale jocului, în vederea evitării unor situaţii periculoase; reguli de minimă protecţie a
naturii şi pericolul încălcării lor; reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur etc.)
 Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă,
grupul de joacă)
 Să negocieze şi să participe la decizii comune
 Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite
şi cunoscute.
 Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă,
armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului.
 Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte
(elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).
 Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.
 Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice
 Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice
 Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în
cadrul activităţilor practice.
 Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale.
 Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de
alte fiinţe şi obiecte.
 Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect
şi util celorlalţi.
 Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
 Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.
Obiective cadru:
 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;
 Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din
mediul înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);
 Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură, modelaj;
 Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
 Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;
 Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.
 Să redea teme plastice specifice desenului.

 Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.
 Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
 Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul
înconjurător.
 Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice reguli de
utilizare a acestora
 Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete
 Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi tehnici diverse alese
de el .
 Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice.
 Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului
preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje,
activităţi cotidiene ale oamenilor)
 Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
 Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale.
 Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.
 Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale
 Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale.
 Să intoneze cântece pentru copii.
 Să cânte acompaniaţi de educatoare
 Să acompanieze ritmic cântecele.
 Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare.
 Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
 Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată.
 Să exprime într-un joc impresia muzicală.
 Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text
onomatopeic + mişcare, text onomatopeic + melodie + mişcare;.
 Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale,
corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia.
Obiective cadru:
 Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;

 Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a
deprinderilor însuşite;
 Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.
 Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers, alergare, sărituri, rostogoliri, căţărări.
 Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.
 Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic.
 Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare).
 Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare).
 Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte.
 Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente,
pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri.
 Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play.
Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani
Domenii Obiective de referinţă Comportamente Sugestii de conţinuturi

experienţiale
LIMBĂ ŞI să participe la activităţile de - ia parte la discuţii în mici numele şi prenumele
COMUNICARE grup,inclusiv la activităţile de grupuri informale; - membrii familiei
joc, atât în calitate de vorbitor, - ia parte la activităţile de joc, de - comunitate (prieteni,
cât şi în calitate de auditor. învăţare în grup, sugerează ce vecini,colegi de
este de făcut mai departe într-un grădiniţă, personalul
joc, o activitate, continuând grădiniţei)
secvenţe de acţiuni; - casa familiei, camera
- discută cu colegii şi cu personală, grădiniţa,
profesorul despre subiecte sală de clasă, alte
cunoscute, povesteşte întâmplări spaţii familiare
din viaţa personală (persoana - responsabilităţi proprii
proprie, familie, prieteni etc.); în familie/la grădiniţă
- întreabă şi răspunde la întrebări;
- ştie să se prezinte;
- ştie să facă o invitaţie şi să
răspundă la o invitaţie;
- învaţă cuvinte noi şi le
utilizează în cadrul jocurilor sau
activităţilor de învăţare;
- întrebuinţează regulile unui
dialog;
- foloseşte un ton moderat şi
empatic în convorbirile cu cei din
jur;
- foloseşte un limbaj adecvat, în
special în situaţii neplăcute/
dificile pentru el;
să înţeleagă şi să transmită - transmite un mesaj simplu în
mesaje simple; să reacţioneze cadrul jocului sau activităţilor de
la acestea. învăţare (ex.: prin telefon de
jucărie sau real);
- primeşte mesaje, îndeplineşte
instrucţiuni simple;
- compune, treptat, propoziţii din
două, trei sau mai multe cuvinte
şi chiar fraze;
- răspunde adecvat (verbal sau
comportamental) la ceea ce i se
spune;
- se exprimă coerent pentru a se
face înţeles;
- solicită ajutorul adultului atunci
când nu înţelege un mesaj (ex.:
solicită explicarea unui cuvânt
necunoscut care să îl ajute să
înţeleagă mai bine situaţia şi să o
soluţioneze).
să audieze cu atenţie un text, - urmăreşte linia unei poveşti,
să reţină ideile acestuia şi să concomitent cu imaginile din
demonstreze că l-a înţeles. carte, ori ascultând povestea
spusă de profesor;
- ascultă şi reacţionează adecvat
la poveşti, poezii, alte tipuri de
text (ghicitori, glume, informaţii)
transmise fie prin citire sau
povestire de către un adult, fie
prin mijloace audio-vizuale (disc,
casetă audio sau video, diafilm
etc);
- dobândeşte informaţii prin
ascultarea cu atenţie a mesajului.
să recepteze un text care i se - primeşte mesaje şi îndeplineşte
citeşte ori i se povesteşte, instrucţiuni simple.
înţelegând în mod intuitiv - reţine expresii ritmate şi rimate;
caracteristicile expresive şi recită poezii cu respectarea
estetice intonaţiei, ritmului, pauzei, în
concordanţă cu mesajul transmis;
ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa - observă obiectele din sala de - diferenţieri ale
senzorială, ca bază a grupă, camera proprie etc.; obiectelor după formă,
cunoştinţelor matematice - recunoaşte/ numeşte obiectele mărime (mare, mic,
referitoare la recunoaşterea, indicate; mijlociu), culoare (2-3
denumirea obiectelor, - clasifică obiecte/fiinţe după culori), lungime (lung,
cantitatea lor, diverse criterii (culoare, formă, scurt), lăţime
clasificarea,constituirea de mărime) sau prin numirea unei - apreciere globala a
grupuri/ mulţimi, pe baza unor proprietăţi comune ; cantităţii si apreciere
însuşiri comune (formă, - selectează/grupează obiectele de prin punere in perechi
mărime, culoare) luate în aceeaşi formă/ mărime/ culoare in limitele 1-10 (multe,
considerare separat sau mai (la început ţinând seama de un puţine, mai mult
multe simultan singur criteriu, apoi de mai multe decât..., mai puţin
simultan); decât..., tot atâtea)
- recunoaşte asemănările şi - forme geometrice
deosebirile dintre grupuri; (cerc, pătrat, triunghi,
- motivează apartenenţa unui dreptunghi)
obiect la o grupă dată; - poziţii spaţiale: sus,
- compară grupele formate, jos, deasupra, sub, la
apreciind global unde sunt mai dreapta, la stânga,
multe/ mai puţine. lângă etc.
- numărat in intervalul
1-10 si cifrele de la 1 la
10.
să înţeleagă şi să numească - spune care obiect este mai

relaţiile spaţiale relative, să aproape sau mai departe, luându-
plaseze obiecte într-un spaţiu se pe sine ca punct de reper;
dat ori să se plaseze corect el - spune unde se găseşte el în
însuşi în raport cu un reper raport cu un anumit obiect din
dat. spaţiu (în cameră, în afara
camerei, pe scaun, sub masă,
lângă colegul său etc.);
- plasează obiectele peste, pe,
deasupra, dedesubt, înăuntrul sau
în afara unui spaţiu/ obiect;
- utilizează limbajul adecvat
relaţiilor spaţiale relative: pe, sub,
în, peste, deasupra, dedesubt,
înăuntru, afară, aproape, departe,
mai aproape, mai departe, cel mai
aproape, cel mai departe, lângă
mine, aici, acolo;
- utilizează corect gradele de
comparaţie*: mai, cel mai, foarte,
tot atât de..., la fel de...ca şi....
- învaţă schema corporală, cu
accent pe relaţia dreapta-stânga .
să recunoască, să denumească, să
construiască şi să utilizeze forma
geometrică cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri
să recunoască, să denumească, - recunoaşte şi denumeşte figuri

să construiască şi să utilizeze geometrice în mediul ambiant sau
forma geometrică cerc, pătrat, cu ajutorul materialelor puse la
triunghi, dreptunghi în jocuri dispoziţie (cerc, pătrat,
triunghi,dreptunghi);
- trasează figuri geometrice
cunoscute trecând cu creionul
peste o linie deja trasată.
să numere de la 1 la 10 - alcătuieşte grupe de obiecte în
recunoscând grupele cu 1-10 limitele 1-10 ;
obiecte şi cifrele - numără corect aceste obiecte;
corespunzătoare. - descoperă care cifră lipseşte
într-un şir dat;
- recunoaşte şi denumeşte cifre în
intervalul 1-10;
- construieşte grupe de obiecte
prin corespondenţă biunivocă (de
unu la unu);
- realizează corespondenţa de unu
la unu pentru a arăta că o grupă
are mai multe sau mai puţine
obiecte decât o alta
OM ŞI să cunoască şi să respecte - îşi prezintă membrii familiei, - copilul în diferite
SOCIETATE normele necesare integrării în colegii, prietenii, vecinii; ipostaze (la masa, la
viaţa socială, precum şi reguli - se prezintă pe sine, se descrie; joaca, la plimbare, in
de securitate personală. - interacţionează în mod egal cu vizita, in excursie etc.)
toţi copiii din comunitate, - familia în diferite
indiferent de gen, limba vorbită, ipostaze
etnie sau performanţe (copii cu - domiciliul
CES); - numele ţării de origine
- cunoaşte şi aplică reguli privind - prieteni, vecini
protecţia vieţii proprii şi a celor - responsabilităţi proprii
din jur (utilizarea gazelor în în familie/la grădiniţă
bucătărie, a prizelor, instalaţiilor - norme de convieţuire
sanitare, a aparatelor electro- socială
casnice etc., precum şi - diferenţe de gen
interacţiunea cu persoane - diferenţe etnice
necunoscute); - diferenţe culturale
- cunoaşte şi foloseşte numărul de - diferenţe religioase
urgenţă 112; - drepturile copilului
- răspunde şi formulează întrebări - valori individuale
referitoare la identitatea personală - valori naţionale
(familie, etnie, limba vorbită, - valori internaţionale
cultura, caracteristicile fizice ale - norme de convieţuire
celorlalţi). socială (norme de
conduita, norme de
circulaţie, norme
igienice etc.)
- diferenţe individuale /
diferenţe determinate
de etnie, mediu, religie
etc.
să-şi adapteze - învaţă să aştepte într-o situaţie
comportamentul dată;
propriu la cerinţele grupului în - îşi cunoaşte responsabilităţile în
care trăieşte (familie, microgrupul din care face parte;
grădiniţă, grupul de joacă) - acceptă şi oferă sprijin;
- manifestă atitudini tolerante faţă
de alţi copii care aparţin
diferitelor confesiuni/categorii
minoritare;
- dobândeşte, treptat, autonomie
în activitatea zilnică;
- respectă normele de convieţuire
socială.
să aprecieze în situaţii - îşi apreciază propriul
concrete unele comportamente comportament în raport cu
şi atitudini în raport cu norme persoane, personaje şi
prestabilite şi cunoscute situaţii cunoscute;
- îşi evaluează comportamentul,
în raport cu normele de
convieţuire socială;
- conştientizează consecinţele
pozitive şi negative ale actelor
sale de comportament asupra sa şi
asupra celorlalţi.
să trăiască în relaţiile cu cei - reacţionează pozitiv la o
din jur stări afective pozitive, promisiune făcută;
să manifeste prietenie, - manifestă încredere, sinceritate,
toleranţă, armonie, curaj în raport cu sine şi cu
concomitent cu învăţarea ceilalţi;
autocontrolului. - acceptă diversitatea de opinii şi
atitudini.
să descrie şi să identifice - cunoaşte numele ţării de origine,
elemente locale specifice ţării domiciliul;
noastre şi zonei în care - cunoaşte însemnele ţării (steag,
locuieşte (elemente de stemă, imn) şi manifestă respect
relief, aşezare geografică, faţă de acestea;
obiective socio-culturale, - exprimă atitudini pozitive faţă
istorice, religioase, etnice). de ţară şi popor;
- cunoaşte şi respectă tradiţiile
culturale naţionale şi minoritare;
participă afectiv la sărbătorile
laice şi religioase ale familiei şi
ale comunităţii;
ESTETIC ŞI să descopere lumea - ascultă şi reproduce - sunete din natura,
CREATIV înconjurătoare cu ajutorul onomatopeic sunete din natură şi sunete ale obiectelor
auzului. din mediul înconjurător. din mediul apropiat
- sunete produse de
diferite obiecte sonore
- sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
- sunetul vorbit si
sunetul cântat
- diferenţieri de sunete
după intensitate (tare,
încet)
- cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, jocuri populare
tradiţionale, audiţii
adecvate temei
studiate
să diferenţieze auditiv timbrul - diferenţiază sunetul vorbit de cel

şi intensitatea sunetelor din cântat şi sunete produse de
mediul apropiat şi al sunetelor diferite obiecte sonore;
muzicale - diferenţiază şi reproduce sunete
de intensităţi contrastante: tare-
încet.
să intoneze cântece pentru - cântă în colectiv, în grupuri mici
copii. şi individual împreună cu sau
acompaniaţi de profesor.
să acompanieze ritmic - acompaniază cântecele
cântecele. cunoscute cu mişcări corporale,
obiecte sonore sau jucării
muzicale (tobă, clopoţel,
tamburină etc.).
să cânte cântecele în - cântă pe grupe alternative, în
aranjamente armonico- grup sau în lanţ.
polifonice elementare
să asocieze mişcările sugerate - asociază mişcarea liberă
de textul cântecului cu ritmul cântecului, mişcarea sugerată de
acestuia timpii egali ai măsurii sau de text
să exprime prin mişcare starea - exprimă prin mişcare liberă sau
sufletească creată de muzica impusă de caracterul unor cântece
audiată pentru copii, a unor piese
populare din zonă şi a unor
fragmente din muzica cultă,
sugestive pentru specificul de
vârstă al copiilor, starea
sufletească creată.
să asculte şi să recunoască - ascultă cu plăcere fragmente din
fragmente din creaţii muzicale creaţii muzicale naţionale şi
naţionale şi universale, universale, corespunzătoare
corespunzătoare specificului vârstei şi preocupărilor sale.
de vârstă al copilului preşcolar
şi preocupărilor acestuia.
să redea teme plastice - cunoaşte materialele de lucru - denumiri ale obiectelor
specifice desenului. specifice activităţilor artistico- specifice: creion,
plastice; pensula, acuarele,
- execută linii drepte sau curbe planşa, şevalet,
închise/deschise; plastilina, lut, planşeta
- utilizează corect instrumentele etc.
de lucru (creion, pensulă, carioca, - denumiri ale culorilor
cretă, ceracolor etc.) în de bază: roşu, galben,
exprimarea liberă a gestului albastru, verde, ale
grafic (chiar şi prin mâzgălituri); non-culorilor: negru, alb
- execută trasee utilizând diferite şi ale unor nuanţe
instrumente de lucru şi diferite
suporturi (hârtie, carton, sticlă,
lemn etc.);
- colorează diferite imagini,
respectând conturul acestora;
- completează lacune din desene;
- dispune alternativ două sau mai
multe elemente decorative;
PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice - cunoaşte şi foloseşte - denumirea unor părţi
regulile de igienă referitoare la echipamentul specific la ale corpului implicate
igiena echipamentului. activităţile de educaţie fizică; in mişcare (braţe,
- respectă regulile de igienă picioare, spate, cap,
individuală şi colectivă. gât, genunchi, palme,
coate etc.)
să-şi formeze o ţinută - cunoaşte schema corporală; - deprinderi motrice de
corporală corectă (în poziţia - răspunde motric la o comandă bază: mers şi variante
stând, şezând şi în deplasare). dată; de mers, alergare şi
- execută corect mişcările variante de alergare,
diferitelor segmente ale corpului. săritură în lungime,
săritură în adâncime
să perceapă componentele - se raportează la un reper dat;
spaţiotemporale (ritm, durată, - îşi coordonează mişcările cu
distanţă, localizare). ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt să utilizeze - se joacă (utilizând corect - deprinderi utilitar -
deprinderile însuşite în diferite mişcările şi regulile) jocuri de aplicative: târâre pe
contexte. mişcare pentru copii adecvate coate şi abdomen,
temei studiate. mers in echilibru pe o
suprafaţă înclinată şi
pe o linie trasată pe sol.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Ştiu cine
sunt?”, „Tu şi eu”, Cele cinci simţuri”,„Am nevoie de o familie”, „Noi credem că…”, „Sănătoşi şi
fericiţi”, „O minune de copil…”, „Eu sunt unic…”, „Eu pot, eu vreau, eu trebuie”, „Eu şi lumea mea”.
Nivel de studiu: 5-6/7 ani

experienţiale
LIMBĂ ŞI să participe la activităţile de - discută cu colegii şi cu - mediul apropiat (casa/
COMUNICARE grup,inclusiv la activităţile de educatoarea despre subiecte grupa, grădiniţa/şcoala,
joc, atât în calitate de vorbitor, cunoscute (casa în care locuieşte, planeta/universul
cât şi în calitate de auditor. grădiniţa la care este înscris, nostru);
grupa din care face parte, - obiceiuri şi tradiţii
planeta noastră, univers, tradiţii, locale/naţionale;
evenimente etc.);
- ascultă ce i se spune şi apoi îşi
spune părerea;
dialog;
- vorbeşte pe un ton moderat.
să înţeleagă şi să transmită - ştie să vorbească despre - însemne naţionale
mesaje simple; să reacţioneze schimbările pe care le sesizează (stema, steagul);
la acestea. în natură ca urmare a trecerii - război/pace;
anotimpurilor; dezastru/înflorire a
- se exprimă coerent pentru a se unei localităţi/naţiuni;
face înţeles;
când nu înţelege un mesaj.
să audieze cu atenţie un text, - urmăreşte linia unei poveşti, - evoluţia
să reţină ideile acestuia şi să concomitent cu imaginile din universului/evoluţia
demonstreze că l-a înţeles. carte, ori ascultând povestea omului
spusă/citită de educatoare; sau - evenimente (istorice,
înregistrate pe diferite personale etc.);
suporturi magnetice;
ascultarea cu atenţie a mesajului;
- demonstrează înţelegerea
textului apelând la diferite
modalităţi de redare sau
rememorare a acestuia
(repovestire, dramatizare, desen
etc.)
să distingă sunetele ce - recunoaşte, numeşte sau - materie şi materiale;
compun cuvintele şi să le marchează grafic sunetul iniţial - transformări ale
pronunţe corect. din cuvântul pronunţat oral; materialelor în
- recunoaşte, numeşte sau procesul muncii;
marchează grafic sunetul final din
cuvântul pronunţat oral.
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi şi le - mijloace de transport
vocabularul utilizează în cadrul jocurilor sau (trecut, prezent şi
activ şi pasiv pe baza activităţilor de învăţare; viitor).
experienţei, - utilizează treptat sinonime,
activităţii personale şi/sau a antonime, omonime
relaţiilor cu ceilalţi şi simultan - utilizează cuvintele noi în
să utilizeze un limbaj oral contexte adecvate;
corect din punct de vedere - pune şi răspunde la întrebări de
gramatical. tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce
înseamnă?
- înţelege felul în care propoziţiile
sunt alcătuite din cuvinte,
cuvintele din silabe, iar silabele
din sunete;
- sesizează greşelile gramaticale,
precum şi situaţiile create de
utilizarea, cu bună ştiinţă, a
acestora;
- alcătuieşte propoziţii simple şi
dezvoltate (despre obiecte şi
fiinţe familiare, personaje din
poveşti, aspecte ale vieţii sociale
etc.).
să înţeleagă că tipăritura - ,,citeşte” succesiuni de imagini
(scrisul) are înţeles alcătuind o naraţiune pe baza lor;
(semnificaţie). - învaţă să „citească” imaginile
dintr-o pagină
ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa - selectează/grupează obiectele de - diferenţieri ale
senzorială, ca bază a aceeaşi obiectelor după formă,
cunoştinţelor formă/mărime/culoare/lungime mărime (3-5
matematice referitoare la (la început ţinând seama de un dimensiuni), culoare
recunoaşterea, denumirea singur criteriu, apoi de mai multe (3-5 culori), lungime,
obiectelor, cantitatea lor, simultan); lăţime (3-5 dimensiuni)
clasificarea, constituirea de - clasifică obiecte pe care există - apreciere globala a
grupuri/ mulţimi, pe baza unor simboluri (ex.: toate cuburile pe cantităţii si apreciere
însuşiri comune (formă, care scrie ,,a”, ori cifra ,,3”; toate prin punere in perechi
mărime, culoare) luate în florile pe care se află scrise cifre in limitele 1-10 (multe,
considerare separat sau sau toate florile pe care există puţine, mai mult
mai multe simultan semnul ,,X” – un semn oarecare); decât..., mai puţin
- motivează apartenenţa unui decât..., tot atâtea)
obiect la o grupă dată;
- recunoaşte asemănările şi
deosebirile dintre grupuri;
- recunoaşte obiectele care nu pot
face parte din grupa formată;
- execută serii de obiecte
folosindu-se de criteriile
cunoscute.
să înţeleagă şi să numească - utilizează repere cronologice în - repere cronologice:
relaţiile spaţiale relative, să funcţie de ritmurile naturale: acum, atunci, mai
plaseze obiecte într-un spaţiu zi/noapte, dimineaţă, prânz, seară, târziu, mai devreme, zi,
dat ori să se plaseze corect el primăvară, vară, toamnă, iarnă noapte etc.;
însuşi în raport cu un reper etc.;
dat. - localizează şi descrie un
moment din activitatea lui,
folosindu-se de repere temporale
din orarul lor zilnic;
- apreciază simultaneitatea
evenimentelor (trei copii cântă în
timp ce alţi doi copii construiesc
un pod);
- numeşte ordinea activităţilor
proprii şi estimează durata lor;
- recunoaşte şi utilizează poziţii
spaţiale plasând diferite obiecte
într-un spaţiu dat sau plasându-se
pe sine în raport cu un reper dat.
să efectueze operaţii cu - ordonează obiectele unei grupe - recunoaştere şi trasare
grupele de obiecte constituite care au aceeaşi formă, dar cifre de la 1 la 10;
în funcţie de diferite criterii dimensiuni diferite (mărime, - numărat in intervalul
date ori găsite de el însuşi: lungime, grosime, lăţime), de la 1-10;
triere, grupare/regrupare, cel mai mic, scurt, subţire, îngust, - operaţii de adunare cu
comparare, clasificare, la cel mai mare, lung, gros, lat; 1 unitate în intervalul
ordonare, apreciere a cantităţii realizarea completă a şirului 1-10.
prin punere în corespondenţă. crescător şi apoi descrescător
(pentru consolidarea
reprezentărilor privitoare la
raportul relativ de diferenţă dintre
obiecte);
- compară grupele de obiecte prin
punere în corespondenţă (formare
de perechi);
- observă raporturile cantitative
între obiectele din grupele
comparate;
- verbalizează constatările
efectuate, folosind o terminologie
corectă: „în cele 2 (sau mai
multe) grupe sunt tot atâtea...câte
sunt în grupa...(echivalenţa)
sau „sunt mai multe/ mai
puţine...decât în
grupa...”(nonechivalenţa);
- motivează afirmaţiile „pentru că
toate...din grupa... au pereche în
grupa..., sau „pentru că în
grupa...a rămas un/ o...care nu are
pereche în grupa...
- reprezintă grafic grupe de
obiecte/ fiinţe (puneri în
corespondenţă).
să recunoască, să denumească, - desenează cercul (pătrat, - forme geometrice
să construiască şi să utilizeze triunghi, dreptunghi) după model (cerc, pătrat, triunghi,
forma geometrică cerc, pătrat, sau după o comandă verbală; dreptunghi)
triunghi, dreptunghi în jocuri - execută desene decorative şi
artistice folosind formele
geometrice;
- execută construcţii folosind
formele geometrice.
OM ŞI să cunoască şi să respecte - respectă normele de convieţuire - obiceiuri şi tradiţii
SOCIETATE normele necesare integrării în socială; locale/naţionale;
viaţa socială, precum şi reguli - prezintă mici - tinereţe-bătrâneţe,
de securitate personală. istorioare/întâmplări legate de trecut-prezent-viitor
familia proprie, colegi, prieteni, - evenimente (istorice,
vecini. personale etc.)
să trăiască în relaţiile cu cei - manifestă atitudini tolerante faţă - cum reacţionăm la
din jur stări afective pozitive, de alte entităţi/forme de viaţă cu schimbare, la întâlnirea
să manifeste prietenie, care ar putea intra în contact sau cu o altă formă de
toleranţă, armonie, care au existat şi le sunt viaţă
concomitent cu învăţarea prezentate;
autocontrolului. - dobândeşte autonomie în
activitatea zilnică.
elemente locale specifice ţării continentul, planeta, domiciliul cu
noastre şi zonei în care detalii.
locuieşte (elemente de - memorează evenimente şi le
relief, aşezare geografică, recunoaşte după anumite
obiective socio-culturale, caracteristici, corelate cu repere
istorice, religioase, temporale sau spaţiale.
etnice).
să cunoască şi să utilizeze - cunoaşte materialele de lucru
unelte simple de lucru pentru specifice activităţilor practice şi
realizarea unei activităţi verbalizează acţiunile specifice
practice. întreprinse, folosind un limbaj
adecvat.
să fie capabil să realizeze - execută individual sau în grup - denumiri ale obiectelor
lucrări practice inspirate din tema dată; specifice activităţilor
natură şi viaţa - execută operaţii practice simple: practice şi practic
cotidiană, valorificând taie cu foarfeca (cu/fără contur), gospodăreşti: ac, aţă,
deprinderile de lucru însuşite. îndoaie (pliază) hârtia, şnuruieşte, foarfece, hârtie glasată,
bobinează, împleteşte, aşază masa hârtie creponată, lipici,
etc. sârmă, suitaş, vesela,
- manifestă spirit cooperant în tacâmuri, şerveţel, etc.
activităţile de grup;
- manifestă stabilitate şi
perseverenţă în activitate,
dovedind, treptat, că a
dobândit încredere în forţele
proprii.
să se raporteze la mediul - realizează lucrări originale,
apropiat, contribuind la manifestând creativitate în
îmbogăţirea acestuia alegerea subiectelor;
prin lucrările personale. - valorifică experienţa dobândită
în diferite situaţii;
- îşi exprimă opinia faţă de
lucrarea proprie şi/sau faţă de
lucrarea celorlalţi, motivându-şi
părerile.
ESTETIC ŞI să descopere lumea - descoperă lumea înconjurătoare - sunete din natura,
CREATIV înconjurătoare cu ajutorul cu ajutorul auzului. sunete ale obiectelor
auzului. din mediul apropiat
să diferenţieze auditiv timbrul - diferenţiază şi reproduce sunete - sunete produse de

şi intensitatea sunetelor din de intensităţi contrastante: tare- diferite obiecte sonore
mediul apropiat şi al sunetelor încet; - sunete produse de
muzicale - diferenţiază şi reproduce sunete diferite instrumente
cu durată contrastantă: lungi- muzicale (tobă, vioară,
scurte; chitară, pian, trompetă,
- diferenţiază şi reproduce sunete fluier etc.)
înalte şi joase (intervalul Sol-Do).
să acompanieze ritmic - acompaniază cântecele - sunetul vorbit si
cântecele. cunoscute cu mişcări corporale, sunetul cântat
tamburină etc.).
să asocieze mişcările sugerate - improvizează spontan scurte - diferenţieri de sunete
de textul cântecului cu ritmul motive sincretice (text după: înălţime (înalte,
acestuia onomatopeic şi melodie, text joase), durata (lungi,
onomatopeic şi mişcare etc.). scurte), intensitate
(tare, încet)
să asculte şi să recunoască - ascultă cu plăcere şi uneori chiar - cântece, jocuri
fragmente din creaţii muzicale recunoaşte fragmente din creaţii muzicale, jocuri cu text
naţionale şi universale, muzicale naţionale şi universale, si cant, audiţii
corespunzătoare specificului corespunzătoare vârstei şi adecvate vârstei şi
de vârstă al copilului preşcolar preocupărilor temei de studiu.
şi preocupărilor acestuia. sale.
să redea teme plastice - execută linii drepte sau curbe - denumiri ale obiectelor
specifice desenului. închise şi deschise, puncte. specifice: creion,
pensula, acuarele,
planşă, şevalet,
plastilina, lut, planşetă
etc.
să obţină efecte plastice, - execută efecte plastice cu
forme spontane şi elaborate pensula sau folosind diferite alte
prin tehnici specifice picturii. tehnici de lucru (suprapunerea,
decolorarea, pămătuful de vată,
degetul, firul de aţă,
stropirea etc.).
să compună în mod original şi - executa lucrări - denumiri ale culorilor
personal spaţiul plastic. colective/individuale prin de baza: roşu, galben,
combinarea diferitelor tehnici de albastru, verde şi ale
lucru: colaje, desen grafic si non-culorilor: negru,
pictura, modelaj si pictura/colaj alb
etc. - opere de arta adecvate
temei şi nivelului de
vârstă
să interpreteze liber, creativ - descoperă semnificaţia lucrărilor
lucrări proprii/ale altor copii prin analiza
plastice exprimând sentimente formelor, liniilor, culorilor etc.
estetice. - propune posibilităţi de
valorificare a lucrărilor (expoziţii,
aniversari, decorări, concursuri,
tombole etc.)
să privească şi să recunoască - priveşte cu interes şi uneori
creaţii artistice chiar recunoaşte opere de arta
corespunzătoare naţionale şi universale,
specificului de vârstă al corespunzătoare vârstei şi
copilului preşcolar şi preocupărilor sale.
preocupărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale
copiilor
igiena echipamentului. activităţile de educaţie in mişcare (braţe,
fizică; picioare, spate, cap,
- respectă regulile de igienă gat, genunchi, palme,
individuală şi colectivă. coate etc.)
- deprinderi motrice de
bază: mers, alergare,
săritură
să-şi formeze o ţinută - răspunde motric la o comandă - deprinderi motrice de
corporală corectă (în poziţia dată; bază: mers şi variante
stând, şezând şi în deplasare). - execută corect mişcările de mers, alergare şi
diferitelor segmente ale corpului variante de alergare,
săritură în lungime,
- deprinderi utilitar -
aplicative: târâre pe
coate şi abdomen,
mers in echilibru pe o
pe o linie trasată pe
sol, căţărare;
- dansuri tematice,
euritmice;
- - mini-fotbal,
minibasket
spaţiotemporale - îşi coordonează mişcările cu
ritmul solicitat de educatoare.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Anotimpuri şi
tradiţii”, „Hainele/casele de-a lungul vremurilor”, „O istorie personală”, „Lumea…mereu în
mişcare”, „Ce idee!”, „Exploratorii”, „A fost odată…!”, „Tot ce e în jurul nostru…”,”Munţii - un
miracol”, „Acasă”, „Mândru sunt că sunt român!”.

Domenii Obiective de Comportamente Sugestii de
experienţiale referinţă conţinuturi
LIMBĂ ŞI să participe la - discută cu colegii şi cu educataorea despre - vieţuitoare (prin
COMUNICARE activităţile de grup, vieţuitoare, plante, fenomene comparaţie: lupul
inclusiv la activităţile ale naturii, materiale şi produse, utilaje şi şi vulpea, câinele
de joc, atât în calitate echipamente cu care intră în şi pisica, cocoşul
de vorbitor, cât şi în contact sau care le sunt prezentate; şi găina, oaia şi
calitate de auditor. - ia parte la activităţile de învăţare in grup capra
(sugerează ce este de făcut mai etc.)
departe intr-o activitate/intr-un joc etc.).
să audieze cu atenţie - urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu plante (prin
un text, să reţină ideile imaginile din carte, ori ascultând povestea comparaţie:
acestuia şi să spusă de profesor şi povesteşte, la rândul său, ghiocelul
demonstreze că l-a poveşti/istorioare cunoscute; şi zambila, laleaua
înţeles - utilizează calităţile expresive ale limbajului şi narcisa,
oral şi ale celui corporal în transmiterea unor crizantema şi
idei şi sentimente; tufănica)
- realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol - legume şi fructe
pornind de la textul unei povestiri sau poezii, (prin
utilizând vorbirea dialogată, nuanţarera vocii, comparaţie: mărul
intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind şi para, cireşele şi
indicaţiile sugerate de text. vişinele, nuca şi
alunele, roşia şi
ardeiul, cartoful şi
morcovul, ceapa şi
usturoiul etc.)
să distingă sunetele ce - compune, treptat, propoziţii din două, trei - utilaje, maşini,
compun cuvintele şi să sau mai multe cuvinte; echipamente
le pronunţe corect - învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul - procesul de
jocurilor sau activităţilor de învăţare. producţie
- despre economie
şi
comerţ
să recunoască cuvinte - pronunţă corect sunetele limbii române; - fenomene ale

simple şi litere în - recunoaşte, numeşte şi marchează grafic naturii
contexte familiare sunetul final, interior sau iniţial din cuvântul - experimente
pronunţat oral.
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a - materiale şi
vocabularul activ şi activităţilor de învăţare propriuzisă; produse
pasiv pe baza - prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul - materie vie,
experienţei, jocurilor sau activităţilor; materie moartă,
activităţii personale - utilizează cuvinte noi în contexte adecvate; universul
şi/sau a relaţiilor cu - pune întrebări şi raspunde la cele adresate - combustibili
ceilalţi şi simultan să lui; mijloace
utilizeze un limbaj - înţelege felul în care propoziţiile sunt de locomoţie
oral corect din punct alcătuite din cuvinte, cuvintele din silabe, iar - fenomene ale
de vedere gramatical silabele din sunete; naturii
- alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate - experimente
(despre obiecte, fiinţe familiare, personaje din
poveşti ,aspecte ale vieţii sociale;
- solicită explicarea cuvintelor noi.
să recunoască - întelege diferenţa dintre desen (imagine) şi
existenţa scrisului scris
oriunde îl întâlneşte - indică (arată unde este) scrisul în cărţi,
reviste, ziare, filme etc;
- indică scrisul în mediul înconjurător (nume
de străzi, indicatoare, plăcuţe cu numere de
maşini, firme, nume de produse etc.).
să înţeleagă că - poate să înţeleagă şi poate sa spună că o
tipăritura (scrisul) etichetă scrisă pe un sertar, dulap, o cutie etc.
are înţeles ne arată ce este înăuntru;
(semnificaţie) - poate citi succesiuni de imagini alcătuind o
naraţiune pe baza lor.
să găsească ideea unui - leagă cuvântul oral de imagine si de
text cuvântul scris alăturat;
ŞTIINŢE să cunoască unele - enumeră părţi componente ale plantelor,
elemente componente animalelor;
ale lumii - descrie caracteristici ale mediului natural şi
înconjurătoare social;
(obiecte, aerul, apa, - analizează/compară reacţii ale plantelor,
solul, vegetaţia, fauna, animalelor şi omului în diferite situaţii, sub
fiinţa umană ca parte influenţa factorilor de mediu;
integrantă a mediului, - observă, pe o anumită perioadă dată, un
fenomene ale naturii), anumit proces (creşterea unei plante,
precum şi dezvoltarea unui animal etc.) şi înregistrează
interdependenţa dintre date în legătură cu această activitate;
ele. - comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor;
- îşi asumă responsabilităţi de
îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui
să cunoască existenţa - denumeşte/descrie sumar corpuri cereşti pe
corpurilor cereşti, a baza criteriilor perceptive;
vehiculelor cosmice - compară corpurile cereşti între ele sub
aspectul mărimii, formei, culorii şi a altor date
accesibile vârstei;
- denume-te/descrie vehicule cosmice pe baza
datelor oferite de diverse materiale din sfera
audio-vizualului şi a cărţilor;
- imaginează/creează vehicule spaţiale, oraşe
ale viitorului prin
desen/pictură/modelaj/construcţii;
- redă prin jocuri de rol modul în care îşi
imaginează viaţa într-o navetă spaţială;
- adresează întrebări legate de existenţa
corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
să comunice impresii, - adresează întrebări în legătură cu cele
idei pe baza aspectele studiate/observate;
observărilor efectuate - cunoaşte existenţa mai multor medii de viaţă
şi factorii care le pot influenţa;
- exprimă descoperirile şi ideile sale utilizând
un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor
despre mediile studiate;
- vorbeşte despre plantele şi animalele din
mediile terestre, acvatice şi antropice studiate;
- interpretează date şi simboluri din care
extrage informaţii (calendarul naturii, tabelul
responsabilităţilor, jurnalul grupei);
- relatează activităţi umane din mediile
antropizate studiate (oraşul, satul, cartierul);
- comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor.
să manifeste - identifică unele probleme de mediu pe care
disponibilitate în a le întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer
participa la acţiuni de liber (excursii, vizite, plimbări);
îngrijire şi protejare a - participă, alături de adulţi, la acţiuni practice
mediului de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului
să înţeleagă şi să - spune unde se găseşte el în raport cu un
numească relaţiile anumit obiect din spaţiu (în cameră, în afara
spaţiale relative, să camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul
plaseze obiecte într-un său etc.);
spaţiu dat ori să se - numeşte un obiect care se găseşte la dreapta
plaseze corect el sau la stânga altui obiect, deasupra sau
însuşi în raport cu dedesubtul lui, motivându-i poziţia atunci
un reper dat când şi atât cât este posibil;
- utilizează limbajul adecvat relaţiilor spaţiale
relative: pe, sub, în, peste, deasupra, dedesubt,
înăuntru, afară, aproape, departe, mai
aproape, mai departe, cel mai aproape, cel
mai departe, lângă mine, aici, acolo;
- utilizează corect gradele de comparaţie: mai,
cel mai, foarte, tot atât de..., la fel de...ca şi....
să efectueze operaţii şi - aranjează piesele geometrice în „tablouri”,
deducţii logice, în după criterii date;
cadrul jocurilor cu - efectuează operaţii de ordonare/ clasificare a
piesele geometrice pieselor geometrice, după însuşiri diferite;
- realizează deducţii simple logice: dacă nu
este pătrat, nici cerc, nici triunghi, atunci este
dreptunghi, etc, in funcţie de sarcina didactică
a jocului;
- alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente
(echipotente), utilizând piesele geometrice în
jocuri logice sau didactice.
- efectuează, sub forma jocului logic, operaţii
logice: conjuncţia, disjuncţia, negaţia;
- efectuează corespondenţe între elementele a
2 grupe (corespondenţa biunivocă)
să măsoare timpul prin - spune ce se întâmplă înainte şi după un
intermediul ordonării eveniment (activitate);
evenimentelor,precum - spune care activitate (eveniment) are loc:
şi cu ajutorul prima, a doua, ultima;
instrumentelor - spune care activitate (eveniment) a durat:
adecvate mai mult/mai puţin;
- cunoaşte utilizarea calendarului;
- cunoaşte utilizarea ceasului;
- recunoaşte orele fixe pe ceas.
să numere de la 1 la - alcătuieşte şirul numeric crescător (1-5 la
10 recunoscând grupa mijlocie şi 1-10 la grupele mari şi
grupele cu 1-10 pregătitoare), înţelegând „creşterea” cu câte
obiecte şi cifrele un element de la o„treaptă” la alta;
corespunzătoare - alcătuieşte şirul descrescător 1-10, sesizând
descreşterea cu câte un element de la o treaptă
la alta;
- recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-
10 şi chiar 20;
- pune în corespondenţă cifra cu cantitatea 65
de obiecte;
OM ŞI să cunoască şi să - respectă normele de convieţuire socială;
SOCIETATE respecte normele - îşi apreciază propriul comportament în
necesare integrării în raport cu persoane, personaje şi
viaţa socială, precum situaţii cunoscute;
şi reguli de securitate - discută despre relaţia cauză-efect într-o
personală interacţiune umană;
- manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii
care aparţin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare
- cunoaşte şi formează numărul de urgenţă
112..
să-şi adapteze - cunoaşte şi aplică reguli privind protecţia
comportamentul vieţii proprii şi a celor din jur, a mediului
propriu la cerinţele înconjurător (utilizarea gazelor în bucătărie, a
grupului în care prizelor,instalaţiilor sanitare, a aparatelor
trăieşte (familie, electro-casnice etc., precum şi interacţiunea
grădiniţă, grupul de cu persoane necunoscute)
joacă) - dobândeşte, treptat, autonomie în activitatea
zilnică;
- îşi cunoaşte responsabilitatile în microgrupul
din care face parte;
- acceptă şi oferă sprijin atunci când acest
lucru i se cere .
să aprecieze în situaţii - îşi evaluează comportamentul, în raport cu
concrete unele normele de convieţuire socială;
comportamente şi - îşi apreciază propriul comportament în
atitudini în raport cu raport cu persoane, personaje şi situaţii
norme prestabilite şi cunoscute;
cunoscute - isi adapteaza comportamentul la diferite
situaţii;
- conştientizează consecinţele pozitive şi
negative ale actelor sale de comportament
asupra sa şi asupra celorlalţi;
- manifestă un comportament de cooperare în
grup pentru îndeplinirea unei activităţi
comune
să cunoască şi să - observă caracteristici ale materialelor din - denumiri ale
utilizeze unelte natură şi a celor sintetice (formă, culoare, obiectelor
simple de lucru pentru dimensiune, netezime etc.) specifice
realizarea unei - colectează materiale din natură, deşeuri activităţilor
activităţi practice. (materiale refolosibile) şi le găseaste practice şi practic
utilitatea; gospodăreşti:
- alege materialele adecvate pentru a realiza o hârtie glasată,
temă. hărtie creponată,
lipici, sârmă,
suitaş, ac,aţă,
foarfece vesela,
tacâmuri, şerveţel
etc
să sesizeze - sesizează modificările produse în urma
modificările mototolirii hârtiei sau a unui material textil;
materialelor în urma - sesizează modificările produse în urma
prelucrării lor întinderii hârtiei mototolite;
- sesizează modificările în urma udării hârtiei
sau a unui material textil;
- găseşte o motivaţie pentru fiecare acţiune
practică de acest gen..
să identifice, să - selectează adecvat uneltele si materialele
proiecteze şi să necesare, conform temei alese/date;
valorifice materialele - manifestă stabilitate şi perseverenţă în
necesare, conform activitate, dovedind, treptat, că a
temei alese/date; dobândit încredere în forţele proprii.
ESTETIC ŞI să descopere lumea - ascultă şi reproduce onomatopeic sunete din - sunete din
CREATIV înconjurătoare natură şi din mediul înconjurător. natura,
cu ajutorul auzului. sunete ale
obiectelor
din mediul
apropiat
să diferenţieze auditiv - diferenţiază sunetul vorbit de cel cântat şi - sunete produse

timbrul şi intensitatea sunete produse de diferite obiecte sonore. de diferite obiecte
sunetelor din mediul sonore
apropiat şi al sunetelor - sunete produse
muzicale de diferite
instrumente
muzicale (tobă,
vioară, chitară,
pian, trompetă,
fluier etc.)
să intoneze cântece - cântă în colectiv, în grupuri mici şi
pentru copii individual
să cânte cântecele în - cântă cu acompaniamentul unui instrument - sunetul vorbit si
aranjamente care îi permite educatoarei să sunetul cântat
armonico-polifonice cânte concomitent cu vocea.
elementare
să asocieze mişcările - improvizează spontan scurte motive
sugerate de textul sincretice (text onomatopeic şi melodie, text
cântecului cu ritmul onomatopeic şi mişcare etc.).
acestuia
să asculte şi să - ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte - cântece, jocuri
recunoască fragmente din creaţii muzicale, jocuri
fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, cu text şi cânt,
muzicale corespunzătoare vârstei şi preocupărilor audiţii adecvate
naţionale şi sale. vârstei şi temei de
universale, studiu.
corespunzătoare
specificului de
vârstă al copilului
preşcolar şi
preocupărilor acestuia.
să redea teme plastice - execută efecte plastice cu pensula sau - denumiri ale
specifice desenului. folosind diferite alte tehnici de lucru obiectelor
(suprapunerea, decolorarea, pămătuful de specifice: creion,
vată, firul de aţă, stropirea, degetul etc.) pensula, acuarele,
planşă, şevalet,
plastilina, lut,
planşetă
etc.
să obţină efecte - obţine efecte plastice prin combinarea - denumiri ale
plastice, forme culorilor sau alte tehnici (fuzionare, culorilor de bază:
spontane şi elaborate presare, suprapunere, decolorare, stropire, roşu, galben,
prin tehnici plierea hârtiei); albastru, verde, ale
specifice picturii. - realizează compoziţii plastice, cu teme date altor culori şi
sau la liberă alegere, prin prelucrarea formelor nuanţe şi ale non-
spontane (punct, adăugarea unor linii/puncte). culorilor: negru,
alb
să exerseze - modelează prin: mişcare translatorie a
deprinderile tehnice palmelor faţă de planşetă împreunarea
specifice modelajului capetelor prin lipire, adâncire, apăsare,
în redarea unor teme mişcare circulară, aplatizare;
plastice. - redă forme, concrete sau abstracte, de
dimensiuni şi culori diferite prin aplicarea
unor tehnici complementare modelajului;
- cooperează în realizarea unor lucrări plastice
complexe.
să utilizeze un limbaj - foloseşte cuvinte şi expresii specifice - elemente
adecvat cu privire la activităţilor artistico-plastice (şablon, decorative
diferitele activităţi amprentă, colaj, stropire, ştampilare, (combinaţii,
plastice decolorare, haşurare, decorare, colorare, alternanţe)
ştergere, suprapunere, apăsare, presare, opere de artă
îmbinare, rupere, frământare, adâncire, adecvate
amestecul culorilor); vârstei şi temei de
- descrie acţiuni specifice tehnicilor folosite în studiu.
cadrul activităţilor plastice.
PSIHOMOTRIC să cunoască şi să - nu aleargă cu gura deschisă; - denumirea unor
aplice regulile de - îşi verifică ţinuta vestimentară şi starea părţi ale corpului
igienă a efortului fizic fizică generală înainte de implicate în
începerea activităţii; mişcare (braţe,
- nu bea apă imediat după efort; picioare, spate,
- inspiră pe nas şi expira pe gură; cap, gât,genunchi,
- recurge la exerciţii de respiraţie după o palme,coate etc.)
perioadă de efort prelungit.
să-şi formeze o ţinută - respecta poziţia corectă pentru - deprinderi
corporală corectă (în comenzile: ,,Drepţi!”, ,,Pe loc repaus!”, motrice de
poziţia stând, şezând ,,La stânga!”, ,,La dreapta!”; bază: mers şi
şi în deplasare). - respecta poziţia corectă a corpului şi a variante de mers,
segmentelor acestuia pentru comenzile de alergare şi
mers şi alergare (obişnuit şi în diferite variante de
variante). alergare,
săritură în
lungime,
săritură în
adâncime
să fie apt să utilizeze - îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat - deprinderi utilitar
deprinderile însuşite de educatoare; -
în diferite contexte - execută corect acţiunile motrice învăţate, în aplicative:
condiţii variate, cât mai aproape de situaţiile transport de
reale; greutăţi, căţărare,
- se joacă (utilizând corect mişcările şi tragere şi
regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau împingere
jocuri sportive. - mini-fotbal,
- parcurge o distanţă scurtă din ce în ce mai mini-baske
repede;
- manifestă progresiv capacitatea de a executa
corect un exerciţiu fizic în număr crescut de
repetări;
- execută acţiuni motrice cu grad de
complexitate din ce în ce mai mare, cu
şi fără obiecte (minge, săculeţ cu nisip, coardă
etc.);
- depune efort pe durată de timp din ce în ce
mai mare.
să manifeste în timpul - respectă regulile stabilite de comun acord în - dansuri tematice,
activităţii atitudini de cadrul grupului; euritmice.
cooperare, spirit de - participă activ (în spiritul jocului) şi să-şi
echipă, de competiţie, aducă contribuţia la reuşita echipei.
fair-play
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”,
„Esentele vietii”, „Lumini si umbre”, „Cum traieste...?”,”Cum se misca...?”, „Forme de viata”, „La
ce si cum se foloseste?”, „Cine a facut...?”, „Forme si culori” etc.

LIMBĂ ŞI să participe la - ia parte la discuţii în mici grupuri informale; - sentimente
COMUNICARE activităţile de grup, - discută cu colegii şi cu educatoarea despre - comportamente
inclusiv la activităţile sentimente, idei şi modalităţile de exprimare - modul de
de joc, atât în calitate ale acestora, despre rezolvarea unor conflicte exprimare al
de vorbitor, cât şi în în urma unei comunicări defectuoase etc. sentimentelor,
calitate de auditor. - întreabă şi răspunde la întrebări; gândurilor, ideilor
- ştie să se prezinte şi să facă prezentări; - modalităţi artistice
- ia parte la activităţile de joc, de învăţare în de
grup, sugereazeace este de făcut mai departe exprimare a
într-un joc, o activitate, continuând secvenţe sentimentelor,
de acţiuni; gândurilor, ideilor
- întrebuinţeaza regulile unui dialog. - valori umane-
valori artistice
să înţeleagă şi să - transmite un mesaj simplu în cadrul jocului
transmită mesaje sau activităţilor de învăţare;
simple; să reacţioneze - răspunde adecvat (verbal sau
la acestea. comportamental) la ceea ce i se spune;
- se exprima coerent pentru a se face înţeles;
- solicita ajutorul adultului atunci când nu
înţelege un mesaj.
să audieze cu atenţie - urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu
un text, să reţină ideile imaginile din carte, ori ascultând povestea
acestuia şi să spusă de profesor;
demonstreze că l-a - primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni
înţeles. simple;
- ascultă şi să reacţionează adecvat la poveşti,
poezii, alte tipuri de text transmise fie prin
citire sau povestire de către un adult, fie prin
mijloace audio-vizuale;
- dobândeste informaţii prin ascultarea cu
atenţie a mesajului;
- demonstreaza înţelegerea textului apelând la
diferite modalităţi de redare sau rememorare a
acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.).
să distingă sunetele ce - pronunţă corect sunetele limbii române;
compun cuvintele şi să - recunoaşte, numeşte sau marchează grafic
le pronunţe corect. sunetul iniţial, final sau median din cuvântul
pronunţat oral.
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau
vocabularul activ şi activităţilor de învăţare propriuzisă;
pasiv pe baza - intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul
experienţei, jocurilor, situaţiilor de învăţare;
activităţii personale - pune şi răspunde la întrebări de tipul: De
şi/sau a relaţiilor cu ce?, Unde?, Când?, Ce înseamnă?
ceilalţi şi simultan să - utilizeaza treptat sinonime, antonime,
utilizeze un limbaj omonime;
oral corect din punct - înţelege felul în care propoziţiile sunt
de vedere gramatical. alcătuite din cuvinte, cuvintele din silabe, iar
silabele din sunete;
- alcătuieste propoziţii simple şi dezvoltate
(despre obiecte şi fiinţe
ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească - clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii - diferenţieri ale
experienţa senzorială, (culoare, formă, mărime, lungime) sau prin obiectelor după
ca bază a cunoştinţelor numirea unei proprietăţi comune ; formă, mărime (3-5
matematice referitoare - recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre dimensiuni),
la recunoaşterea, grupuri; culoare (3-5 culori),
denumirea obiectelor, - compară grupele formate, apreciind global lungime,
cantitatea lor, unde sunt mai multe/ mai puţine. lăţime (3-5
clasificarea, dimensiuni)
constituirea de - forme geometrice
grupuri/mulţimi, pe (cerc, pătrat,
baza unor însuşiri triunghi,
comune (formă, dreptunghi)
mărime, culoare)
luate în considerare
separat sau mai multe
simultan
să efectueze operaţii - ordonează obiectele după culoare, de la - recunoaştere şi
cu grupele de culoarea/ nuanţa cea mai trasare
obiecte constituite în deschisă la cea mai închisă şi invers; cifre de la 1 la 10;
funcţie de diferite - ordonează obiectele după sunetul pe care îl - numărat in
criterii date ori găsite emit, de la cel mai tare la cel mai slab şi intervalul
de el însuşi: triere, invers; 1-10;
grupare/regrupare, - ordonează obiecte după miros, de la cel mai - operaţii de
comparare, clasificare, pătrunzător la cel mai slab şi invers. adunare cu 1-2
ordonare, apreciere a unităţi în intervalul
cantităţii prin punere 1-10.
în corespondenţă
să numere de la 1 la 5 - alcătuieşte grupe de 1, 2,…5 obiecte (la
recunoscând grupele grupa mică);
cu 1-5 obiecte şi - numără corect aceste obiecte;
cifrele - realizează corespondenţa de unu la unu
corespunzătoare. pentru a arăta că o grupă are
mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta;
- motivează de ce sunt mai multe/ mai puţine
obiecte şi ce se poate face ca să fie „tot
atâtea”;
- recunoaşte şi indică cifrele (intervalul 1-5);
- trasează cifrele 1, 2, 3...5 peste linii punctate
deja trasate.
să cunoască unele - descoperă modalităţi noi de exprimare a - modul de
elemente emoţiilor şi sentimentelor prin antrenarea exprimare a
componente ale lumii organelor de simţ şi a elementelor sentimentelor,
înconjurătoare (ex.: componente ale propriului corp; gândurilor, ideilor
fiinţa umană ca (observare);
parte integrantă a - decoruri şi
mediului, cu costumaţie,
sentimente, gânduri, regie (la teatru şi la
idei proprii; film);
lumea teatrului, a
filmului etc.),
precum şi
interdependenţa dintre
ele
să comunice impresii, - discută despre diferitele tipuri de exprimare - despre mimi şi
idei pe baza a sentimentelor şi emoţiilor: bucurie, tristeţe, mimă;
observărilor efectuate furie etc.; - despre euritmie.
- adresează întrebări în legătură cu cele
observate;
investigaţiilor.
OM ŞI să cunoască şi să - învaţă să aştepte într-o situaţie dată; - modul de
SOCIETATE respecte normele - respectă normele de convieţuire socială; exprimare a
necesare integrării în - utilizează formulele de politeţe în diferite sentimentelor,
viaţa socială, precum situaţii; gândurilor, ideilor;
şi reguli de securitate - prezintă în faţa colegilor diferite modalităţi - valori umane-
personală de exprimare a sentimentelor, ideilor, valori artistice;
emoţiilor.
să aprecieze în situaţii - îşi apreciază propriul comportament în - comportamente
concrete unele raport cu persoane, personaje şi situaţii adecvate/inadecvate
comportamente şi cunoscute. în raport cu
atitudini în raport cu exprimarea
norme prestabilite şi unui sentiment.
cunoscute
să trăiască în relaţiile - manifestă atitudini tolerante faţă de reacţii
cu cei din jur stări emoţionale care sunt exprimate în jurul lor,
afective pozitive, să chiar dacă acestea sunt în opoziţie cu trăirile
manifeste prietenie, proprii;
toleranţă, armonie, - -conştientizeaza consecinţele pozitive şi
concomitent cu negative ale actelor sale de comportament
învăţarea asupra sa şi asupra celorlalţi;
autocontrolului - manifesta un comportament de cooperare în
comune;
- dobândeşte, treptat, autonomie în activitatea
zilnică.
să cunoască şi să - cunoaşte materialele de lucru specifice - denumiri ale
utilizeze unelte activităţilor practice şi verbalizează acţiunile obiectelor
simple de lucru pentru specifice întreprinse, folosind un limbaj specifice
realizareaâ unei adecvat. activităţilor
activităţi practice practice şi practic
gospodăreşti:
hârtie glasată, hârtie
creponată, lipici,
sârmă, suitaş,
ac,aţă,
foarfece vesela,
etc
să fie capabil să - execută individual sau în grup tema dată;
realizeze lucrări - manifestă spirit cooperant în activităţile de
practice inspirate din grup;
natură şi viaţa - manifestă stabilitate şi perseverenţă în
cotidiană, valorificând activitate, dovedind, treptat, că a dobândit
deprinderile de lucru încredere în forţele proprii.
însuşite
ESTETIC ŞI să diferenţieze auditiv - diferenţiază şi reproduce sunete de - sunete din natură,
CREATIV timbrul şi intensitatea intensităţi contrastante: tare-încet; sunete ale
sunetelor din mediul - diferenţiază şi reproduce sunete înalte şi obiectelor
apropiat şi al sunetelor joase (intervalul Sol-Do). din mediul apropiat
muzicale - sunete produse de
diferite obiecte
sonore
să intoneze cântece - cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii, - sunete produse de
pentru copii singuri, împreună cu sau acompaniaţi de diferite instrumente
educatoare. muzicale (tobă,
vioară, chitară, pian,
trompetă,
fluier etc.)
să exprime prin - acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări - sunetul vorbit şi
mişcare starea corporale, obiecte sonore sau jucării muzicale sunetul cântat
sufletească creată de (tobă, clopoţel, tamburină etc.);
muzica audiată - improvizează spontan scurte motive
sincretice (text onomatopeic şi melodie, text
onomatopeic şi mişcare etc.).
să asculte şi să - ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte - diferenţieri de
recunoască fragmente din creaţii sunete după:
fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, înălţime (înalte,
muzicale naţionale şi corespunzătoare vârstei şi preocupărilor joase), intensitate
universale, sale. (tare, încet), durată
corespunzătoare (lungi-scurte)
specificului de - cântece, jocuri
vârstă al copilului muzicale, jocuri cu
preşcolar şi text si cânt, audiţii
preocupărilor acestuia. adecvate varstei si
temei de studiu.
să redea teme plastice - execută linii drepte sau curbe - denumiri ale
specifice închise/deschise; obiectelor
desenului/picturii. - executa efecte plastice cu pensula sau specifice: creion,
folosind diferite alte tehnici de lucru pensula, acuarele,
(suprapunerea, decolorarea, pămătuful de planşă, şevalet,
vată, degetul etc.) plastilina, lut,
planşetă
etc.
să compună în mod - executa lucrări colective/individuale prin - denumiri ale
original şi personal combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje, obiectelor
spaţiul plastic. desen grafic si pictura, modelaj si specifice: creion,
pictura/colaj etc. pensula, acuarele,
- particpa la crearea cadrului estetic specific planşa, şevalet,
ambiental; plastilina, lut,
- modifica modelul dat prin adăugare sau planşeta
restructurare. etc.
să interpreteze liber, -descopera semnificaţia lucrărilor din analiza - denumiri ale
creativ lucrări culorilor, formelor, liniilor; culorilor
plastice exprimând - descrie lucrările proprii sau ale celorlalţi de bază: roşu,
sentimente copii, ţinând cont de aspectul lor şi de galben, albastru,
estetice sentimentele pe care acestea le trezesc în verde, ale non-
sufletul copilului; culorilor: negru,
- propune posibilităţi de valorificare a alb şi ale unor
lucrărilor (expoziţii, aniversari, decorări, nuanţe ce rezultă
concursuri, tombole etc. din combinarea
culorilor de bază cu
non-culorile
să privească şi să - priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte - opere de arta
recunoască opere de artă naţionale şi universale, adecvate varstei si
creaţii artistice corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. temei de studiu.
corespunzătoare
specificului de vârstă
al copilului preşcolar
şi preocupărilor
acestuia (portrete de
copii, jocuri ale
copiilor, scene de
familie, peisaje,
activităţi cotidiene ale
oamenilor)
PSIHOMOTRIC să-şi formeze o ţinută - răspunde motric la o comandă dată; - denumirea unor
corporală corectă (în - execută corect mişcările diferitelor segmente părţi ale corpului
poziţia stând, şezând ale corpului. implicate in mişcare
şi în deplasare) (braţe,
picioare, spate, cap,
gat, genunchi,
palme, coate etc.)
să perceapă - se raportează la un reper dat;
componentele - îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat
spaţiotemporale de educatoare..
(ritm, durată, distanţă,
localizare)
să fie apt să utilizeze - execută corect acţiunile motrice învăţate, în - deprinderi motrice
deprinderile condiţii variate, cât mai aproape de situaţiile de
însuşite în diferite reale; bază: mers şi
contexte - exprimă stări afective sau comportamente, variante de mers,
folosindu-se de mişcare; alergare şi
- se joacă (utilizând corect mişcările şi variante de
regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau alergare,săritură în
jocuri sportive lungime, săritură în
adâncime
să se folosească de - exprima stări afective sau comportamente, - deprinderi utilitar
acţiunile motrice folosindu-se de mişcare; -aplicative: târâre
învăţate pentru a - se exprima într-un limbaj adecvat, atunci pe coate şi
exprima sentimente când se cere să relateze ce s-a întâmplat cu abdomen, mers in
şi/sau comportamente, propriul corp în timpul activităţii. echilibru pe o
pentru a răspunde la suprafaţă înclinată
diferiţi stimuli şi pe o linie trasată
(situaţii), la diferite pe sol, tragere şi
ritmuri. împingere
- mini-fotbal, mini-
basket
- dansuri populare,
dansuri tematice,
euritmice.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce
simti”, „In pasi de dans, prin lumea larga”, „Scrisuri si scrieri”, „Idei si păreri”, „Hai la joaca!”, „In
lumea povestilor/a teatrului”, „Cum transmiti...”, „Sentimente in lumea vie” etc.

LIMBĂ ŞI să participe la - discută cu colegii şi cu educataorea despre - munca fizică/
COMUNICARE activităţile de grup, vieţuitoare, plante, fenomene ale naturii, munca
inclusiv la activităţile materiale şi produse, utilaje şi echipamente cu intelectuală;
de joc, atât în calitate care intră în contact sau care le sunt - proces şi
de vorbitor, cât şi în prezentate; planificare
calitate de auditor. - ia parte la activităţile de învăţare in grup (pasi într-un proces
(sugerează ce este de făcut mai departe intr-o de planificare);
activitate/intr-un joc etc.).
să audieze cu atenţie - urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu - organizare/haos;
un text, să reţină ideile imaginile din carte, ori ascultând povestea -
acestuia şi să spusă de profesor şi povesteşte, la rândul său, comunitate/individ;
demonstreze că l-a poveşti/istorioare cunoscute; - rezultate ale
înţeles. - utilizează calităţile expresive ale limbajului activităţii;
oral şi ale celui corporal în transmiterea unor - reguli şi
idei şi sentimente; comportamente;
- realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol - răsplata muncii;
pornind de la textul unei povestiri sau poezii, - sentimentul de
utilizând vorbirea dialogată, nuanţarera vocii, împlinire de după
intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind finalizarea unei
indicaţiile sugerate de text. activităţi cu succes.
să distingă sunetele ce - pronunţă corect sunetele limbii române;
compun cuvintele şi să - recunoaşte, numeşte şi marchează grafic
le pronunţe corect sunetul final, interior sau iniţial din cuvântul
pronunţat oral.
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a
vocabularul activ şi activităţilor de învăţare propriuzisă;
pasiv pe baza - prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul
experienţei, jocurilor sau activităţilor;
activităţii personale - utilizează cuvinte noi în contexte adecvate;
şi/sau a relaţiilor cu - pune întrebări şi raspunde la cele adresate
ceilalţi şi simultan să lui;
utilizeze un limbaj - înţelege felul în care propoziţiile sunt
oral corect din punct alcătuite din cuvinte, cuvintele din
de vedere gramatical silabe, iar silabele din sunete;
- alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate
oriunde îl întâlneşte). - indică (arată unde este) scrisul în cărţi,
text, urmărind cuvântul scris alăturat, înţelegând ca
indiciile oferite de acestea sunt nume;
imagini.
ŞTIINŢE să comunice impresii, - adresează întrebări în legătură cu cele
observărilor efectuate - exprimă descoperirile şi ideile sale utilizând
despre aspectele studiate;
- vorbeşte despre munca fizică şi cea
intelectuală, despre activităţi zilnice pe care le
desfăşoară ei sau persoanele din jurul lor,
despre planificarea acestora şi rezultatele lor
etc.;
extrage informaţii (tabelul responsabilităţilor,
jurnalul grupei);
investigaţiilor.
îngrijire şi protejare a- participă, alături de adulţi, la acţiuni practice
mediului, aplicând de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului;
cunoştinţele dobândite - participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului
apropiat (plante, vieţuitoare etc.);
- selectează imagini, cărţi, reviste după criterii
date de educatoare, în legătură cu aspectele de
mediu cunoscute;
- motivează necesitatea protecţiei mediului de
către om;
- îşi exprimă impresiile şi trăirile proprii
despre natură şi protejarea acesteia prin
activităţi artistico-plastice, practice, muzicale.
să aplice norme de - respectă regulile de convieţuire socială - forme geometrice
comportare specifice manifestând un comportament civilizat în (cerc, pătrat,
asigurării sănătăţii şi relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi); triunghi,
protecţiei omului şi - manifestă atitudini de responsabilitate faţă dreptunghi)
naturii de mediul în care trăieşte (ex: construirea de
adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă,
hrănirea acestora);
- imagineaza soluţii, acţiuni de remediere a
unor probleme de mediu;
- manifestă creativitate în lucrări destinate
atenţionării celor din jur asupra necesităţii
unui comportament adecvat (ex: realizarea
unor afişe, machete, postere, bannere, modele
atractive de coşuri de gunoi etc).
să-şi îmbogăţească - recunoaşte/explică asemănările şi - înserieri ale
experienţa senzorială, deosebirile dintre grupuri. obiectelor
ca bază a cunoştinţelor - recunoaşte obiectele care nu pot face parte după formă,
matematice referitoare din grupa formată; mărime,
la recunoaşterea, - motivează apartenenţa unui obiect la o grupă lungime, lăţime,
denumirea obiectelor, dată; grosime, înălţime
cantitatea lor, - clasifică obiecte după criteriul culorii, (mai multe
clasificarea, formei, grosimii, latimii; dimensiuni),
constituirea de - clasifică obiecte după criteriul utilizării lor; culoare (mai multe
grupuri/ culori)
mulţimi, pe baza unor - forme geometrice
însuşiri. (cerc, pătrat,
triunghi,dreptunghir
omb, oval)
cel mai, foarte, tot atât de...,la fel de...ca şi....
să efectueze operaţii şi - aranjează piesele geometrice în „tablouri”,
a jocului;
- alcătuieşte grupe cu tot atâtea elemente
2 grupe (corespondenţa biunivocă).
evenimentelor, - spune care activitate (eveniment) are loc:
precum şi cu ajutorul prima, a doua, ultima;
10 grupa mijlocie şi 1-10 la grupele
recunoscând grupele mari şi pregătitoare), înţelegând „creşterea”
cu 1-10 obiecte şi cu câte un element de la o „treaptă” la alta;
cifrele - alcătuieşte şirul descrescător 1-10, sesizând
corespunzătoare descreşterea cu câte un element de la o treaptă
la alta;
10 şi chiar 20;
- pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de
obiecte;
OM ŞI să cunoască şi să - respectă normele de convieţuire socială; ;
necesare integrării în raport cu persoane, personaje şi situaţii
viaţa socială, precum cunoscute;
care aparţin diferitelor confesiuni/categorii
minoritare
112.
să-şi adapteze - dobândeşte, treptat, autonomie în activitatea
comportamentul zilnică;
propriu la cerinţele - îşi cunoaşte responsabilitatile în microgrupul
grupului în care din care face parte;
trăieşte (familie, - acceptă şi oferă sprijin atunci când acest
grădiniţă, grupul de lucru i se cere .
joacă)
cunoscute - îşi adaptează comportamentul la diferite
situaţii;
comune
utilizeze unelte simple natură şi a celor sintetice (formă, culoare, obiectelor specifice
de lucru pentru dimensiune, netezime etc.) activităţilor practice
realizarea unei - colectează materiale din natură, deşeuri şi practic
activităţi practice. (materiale refolosibile) şi le găseaste gospodăreşti:
utilitatea; hârtie glasată, hârtie
- alege materialele adecvate pentru a realiza o creponată, lipici,
temă. sârmă, suitaş,
ac,aţă,
foarfece veselă,
etc
practică de acest gen
să identifice, să - selectează materialul necesar temei propuse;
proiecteze şi să - verbalizează acţiunile întreprinse, folosind
găsească cât mai un limbaj adecvat
multe soluţii - execută, individual sau în grup, tema dată;
pentru realizarea - manifestă spirit cooperant în activităţile de
temei propuse în grup;
cadrul activităţilor
practice
ESTETIC ŞI să descopere lumea - ascultă şi reproduce onomatopeic sunete din - sunete produse de
CREATIV înconjurătoare natură şi din mediul înconjurător diferite instrumente
cu ajutorul auzului muzicale (tobă,
vioară, chitară, pian,
trompetă,
fluier etc.)
pentru copii. individual
aranjamente care îi permite educatoarei să cânte sunetul cântat
armonico-polifonice concomitent cu vocea - cântece, jocuri
elementare muzicale, jocuri cu
text şi cânt, audiţii
adecvate vârstei şi
temei de studiu.
să redea teme plastice - execută efecte plastice cu pensula sau
specifice desenului. folosind diferite alte tehnici de
lucru (suprapunerea, decolorarea, pămătuful
de vată, firul de aţă, stropirea, degetul etc.)
plastice, forme culorilor sau alte tehnici (fuzionare, obiectelor
spontane şi elaborate presare, suprapunere, decolorare, stropire, specifice: creion,
prin tehnici plierea hârtiei); pensula, acuarele,
specifice picturii - realizează compoziţii plastice, cu teme date planşă, şevalet,
sau la liberă alegere, prin prelucrarea formelor plastilina, lut,
spontane (punct, adăugarea unor linii/puncte. planşetă etc.
- denumiri ale
culorilor de bază:
roşu, galben,
albastru, verde, ale
non-culorilor:
negru, alb şi ale
unor nuanţe
ce rezultă din
combinarea
culorilor de bază cu
non-culorile
să exerseze - modelează prin: mişcare translatorie a - denumiri ale
deprinderile tehnice palmelor faţă de planşetă împreunarea obiectelor specifice:
specifice modelajului capetelor prin lipire, adâncire, apăsare, creion,
în redarea unor teme mişcare circulară, aplatizare; pensula, acuarele,
plastice - redă forme, concrete sau abstracte, de planşa, şevalet,
dimensiuni şi culori diferite prin aplicarea plastilina, lut,
unor tehnici complementare modelajului; planşeta etc.
complexe.
adecvat activităţilor artistico-plastice decorative
igienă a efortului fizic. fizică generală înainte de începerea activităţii; implicate în mişcare
- nu bea apă imediat după efort; (braţe,
- inspiră pe nas şi expira pe gură; picioare, spate, cap,
- recurge la exerciţii de respiraţie după o gat, genunchi,
perioadă de efort prelungit. palme, coate etc.)
să-şi formeze o ţinută - -respecta poziţia corectă pentru - deprinderi motrice
corporală corectă (în comenzile: ,,Drepţi!”, ,,Pe loc repaus!”, ,,La de bază: mers şi
poziţia stând, şezând stânga!”, ,,La dreapta!”; variante
şi în deplasare). - respectă poziţia corectă a corpului şi a de mers, alergare şi
segmentelor acestuia pentru comenzile de variante de alergare,
mers şi alergare (obişnuit şi în diferite săritură în lungime,
variante). săritură în adâncime
să fie apt să utilizeze - îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat - deprinderi utilitar -
deprinderile însuşite de educatoare; aplicative: transport
în diferite contexte - execută corect acţiunile motrice învăţate, în de greutăţi, căţărare,
condiţii variate, cât mai aproape de situaţiile tragere şi împingere
reale; - mini-fotbal, mini-
- se joacă (utilizând corect mişcările şi basket
regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau - dansuri tematice,
jocuri sportive. euritmice
- parcurge o distanţă scurtă din ce în ce mai
repede;
repetări;
etc.);
mai mare.
să manifeste în timpul - respectă regulile stabilite de comun acord în
activităţii atitudini de cadrul grupului;
fair-play
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „La piaţă”, „În
grădiniţa noastră…”, „Haideţi în excursie!”, „Cine face asta?”, „Arhitectura oraşului/parcului
nostru”, „Cum se construiesc casele?”, „De pe câmp, pe masa noastră”, „Artişti populari şi meşteri
făurari” etc.
Domenii Obiective de Comportamente Sugestii de conţinuturi

experienţiale referinţă
LIMBĂ ŞI să participe la - ia parte la discuţii în mici grupuri - grupa/casa/comunitate
COMUNICARE activităţile de grup, informale; a noastră şi regulile ei;
inclusiv la activităţile - întreabă şi răspunde la întrebări; - meserii/profesii;
de joc, atât în - ştie să se prezinte şi să facă prezentări; - unelte/instrumente/
calitate de vorbitor, - ia parte la activităţile de joc, de învăţare aparatură specifice
cât şi în calitate în grup, sugerează ce este de făcut (însuşiri, reguli de
de auditor mai departe într-un joc, o activitate, folosire);
continuând secvenţe de acţiuni;
- întrebuinţeaza regulile unui dialog.
să înţeleagă şi să - transmite un mesaj simplu în cadrul - munca în calitate de
transmită mesaje jocului sau activităţilor de învăţare; angajat/munca în
simple; să reacţioneze - răspunde adecvat (verbal sau familie sau în propria
la acestea. comportamental) la ceea ce i se spune; gospodărie;
- se exprima coerent pentru a se face - muncă şi învăţătură
înţeles; (delimitări, interferenţe
- solicita ajutorul adultului atunci când nu etc.);
înţelege un mesaj.
să audieze cu atenţie - urmăreşte linia unei poveşti, - patron/angajat;
un text, să reţină ideile concomitent cu imaginile din carte, ori - resurse
acestuia şi să ascultând povestea spusă de profesor; naturale/resurse
demonstreze că l-a - primeşte mesaje şi îndeplineşte umane;
înţeles. instrucţiuni simple; - responsabilităţi şi
- ascultă şi să reacţionează adecvat la comportamente în
poveşti, poezii, alte tipuri de text legătură cu procesul
transmise fie prin citire sau povestire de muncii;
către un adult, fie prin mijloace audio- - responsabilităţi şi
vizuale; comportamente în
- dobândeste informaţii prin ascultarea cu legătură cu
atenţie a mesajului; educaţia/dezvoltarea
- demonstreaza înţelegerea textului personală;
apelând la diferite modalităţi de redare
sau rememorare a acestuia (repovestire,
dramatizare, desen etc.).
să distingă sunetele ce - pronunţă corect sunetele limbii române; - responsabilităţi şi
compun cuvintele şi să - recunoaşte, numeşte sau marchează comportamente în
le pronunţe corect. grafic sunetul iniţial, final sau median din legătură cu procesul
cuvântul pronunţat oral. muncii.
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau - educaţia pentru
vocabularul activităţilor de învăţare propriu-zisă; dezvoltare durabilă
activ şi pasiv pe baza - intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul
experienţei, activităţii jocurilor, situaţiilor de învăţare;
personale şi/sau a - pune şi răspunde la întrebări de tipul:
relaţiilor cu ceilalţi şi De ce?, Unde?, Când?, Ce înseamnă?
simultan să utilizeze - utilizeaza treptat sinonime, antonime,
un limbaj oral corect omonime;
din punct de vedere - înţelege felul în care propoziţiile sunt
gramatical. alcătuite din cuvinte, cuvintele din
silabe, iar silabele din sunete;
- alcătuieste propoziţii simple şi
dezvoltate (despre obiecte şi fiinţe
familiare, personaje din poveşti, aspecte
ale vieţii sociale etc.);
- solicita explicarea unui cuvânt
necunoscut.
să recepteze un text - reţine expresii ritmate şi rimate, recită
care i se citeşte poezii cu respectarea intonaţiei
ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească - clasifică obiecte/fiinţe după diverse - diferenţieri ale
experienţa senzorială, criterii (culoare, formă, mărime, lungime) obiectelor după formă,
ca bază a cunoştinţelor sau prin numirea unei proprietăţi comune mărime, lungime,
matematice referitoare - recunoaşte asemănările şi deosebirile lăţime, înălţime (mai
la recunoaşterea, dintre grupuri; multe dimensiuni),
denumirea obiectelor, - compară grupele formate, apreciind culoare (mai multe
cantitatea lor, global unde sunt mai multe/ mai culori)
clasificarea, puţine. - forme geometrice
constituirea de (cerc, pătrat, triunghi,
grupuri/mulţimi, pe dreptunghi, romb, oval)
baza unor însuşiri
comune (formă,
mărime, culoare)
luate în considerare
separat sau mai multe
simultan
să efectueze operaţii - ordonează obiectele după culoare, de la
cu grupele de culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea
obiecte constituite în mai închisă şi invers;
funcţie de diferite - ordonează obiectele după sunetul pe
criterii date ori găsite care îl emit, de la cel mai tare la cel
de el însuşi: triere, mai slab şi invers;
grupare/regrupare, - ordonează obiecte după miros, de la cel
comparare, clasificare, mai pătrunzător la cel mai slab şi
ordonare, apreciere a invers.
cantităţii prin punere
în corespondenţă
să numere de la 1 la 5 - alcătuieşte grupe de 1, 2,…5 obiecte (la - recunoaştere şi trasare
recunoscând grupele grupa mică); cifre de la 1 la 10;
cu 1-5 obiecte şi - numără corect aceste obiecte; - numărat in intervalul
cifrele - realizează corespondenţa de unu la unu 1-20;
corespunzătoare pentru a arăta că o grupă are mai multe - operaţii de adunare cu
sau mai puţine obiecte decât o alta; 1-2 unităţi în intervalul
- motivează de ce sunt mai multe/ mai 1-10.
puţine obiecte şi ce se poate face ca
să fie „tot atâtea”;
- recunoaşte şi indică cifrele (intervalul 1-
5);
- trasează cifrele 1, 2, 3...5 peste linii
punctate deja trasate.
să cunoască unele - descoperă modalităţi noi de exprimare a
elemente componente emoţiilor şi sentimentelor prin antrenarea
ale lumii organelor de simţ şi a elementelor
înconjurătoare (ex.: componente ale propriului corp;
fiinţa umană ca parte
integrantă a mediului,
cu sentimente,
gânduri, idei proprii;
lumea teatrului, a
filmului etc.), precum
şi interdependenţa
dintre ele
să comunice impresii, - discută despre profesii, instrumente şi
idei pe baza unelte utilizate, despre reguli şi principii
observărilor efectuate de bază în raporturile de servicu, despre
comunităţi şi activitatea lor etc.;
- adresează întrebări în legătură cu cele
observate;
investigaţiilor.
OM ŞI să cunoască şi să - învaţă să aştepte într-o situaţie dată;
SOCIETATE respecte normele - respectă normele de convieţuire socială;
necesare integrării în - utilizează formulele de politeţe în
viaţa socială, precum diferite situaţii;
şi reguli de securitate
personală
să aprecieze în situaţii - îşi apreciază propriul comportament în
concrete unele raport cu persoane, personaje şi
comportamente şi situaţii cunoscute.
atitudini în raport cu
norme prestabilite şi
cunoscute
să trăiască în relaţiile - manifestă atitudini tolerante faţă de
cu cei din jur stări reacţii emoţionale care sunt exprimate
afective pozitive, să în jurul lor, chiar dacă acestea sunt în
manifeste prietenie, opoziţie cu trăirile proprii;
toleranţă, armonie, - conştientizează consecinţele pozitive şi
concomitent cu negative ale actelor sale de comportament
învăţarea asupra sa şi asupra celorlalţi;
autocontrolului - manifestă un comportament de
cooperare în grup pentru îndeplinirea
unei activităţi comune;
- dobândeşte, treptat, autonomie în
activitatea zilnică.
să cunoască şi să - cunoaşte materialele de lucru specifice
utilizeze unelte activităţilor practice şi verbalizează
simple de lucru pentru acţiunile specifice întreprinse, folosind un
realizarea unei limbaj adecvat.
activităţi practice
să fie capabil să - execută individual sau în grup tema - denumiri ale obiectelor
realizeze lucrări dată; specifice activităţilor
practice inspirate din - manifestă spirit cooperant în activităţile practice şi
natură şi viaţa de grup; practicgospodăreşti:
cotidiană, valorificând - manifestă stabilitate şi perseverenţă în hârtie glasată, hârtie
deprinderile de lucru activitate, dovedind, treptat, că a creponată, lipici,
însuşite dobândit încredere în forţele proprii. sârmă, suitaş, ac,aţă,
foarfece vesela,
tacâmuri, şerveţel etc.
ESTETIC ŞI să diferenţieze auditiv - diferenţiază şi reproduce sunete de - sunete produse de
CREATIV timbrul şi intensitatea intensităţi contrastante: tare-încet; diferite obiecte sonore
sunetelor din mediul - diferenţiază şi reproduce sunete înalte şi - sunete produse de
apropiat şi al sunetelor joase (intervalul Sol-Do). diferite instrumente
muzicale muzicale (tobă, vioară,
chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
să intoneze cântece - cântă cu dezinvoltură cântece pentru - sunete produse de
pentru copii copii, singuri, împreună cu sau diferite obiecte sonore
acompaniaţi de educatoare.
să exprime prin - acompaniază cântecele cunoscute cu - sunetul vorbit si
mişcare starea mişcări corporale, obiecte sonore sunetul cântat
sufletească creată de sau jucării muzicale (tobă, clopoţel, - diferenţieri de sunete
muzica tamburină etc.); după: înălţime (înalte,
audiată - improvizează spontan scurte motive joase), intensitate
sincretice (text onomatopeic şi (tare, încet)
melodie, text onomatopeic şi mişcare
etc.).
să asculte şi să - ascultă cu plăcere şi uneori chiar - cântece, jocuri
recunoască recunoaşte fragmente din creaţii muzicale, jocuri cu text
fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, si cant, audiţii
muzicale naţionale şi corespunzătoare vârstei şi preocupărilor adecvate vârstei şi
universale, sale. temei studiate.
corespunzătoare
specificului de
preşcolar şi
să redea teme plastice - execută linii drepte sau curbe - denumiri ale obiectelor
specifice închise/deschise; specifice: creion,
desenului/picturii. - executa efecte plastice cu pensula sau pensula, acuarele,
folosind diferite alte tehnici de planşă, şevalet,
lucru (suprapunerea, decolorarea, plastilina, lut, planşetă
pămătuful de vată, degetul etc.) etc.
să compună în mod - executa lucrări colective/individuale
original şi personal prin combinarea diferitelor tehnici de
spaţiul plastic. lucru: colaje, desen grafic si pictura,
modelaj si pictura/colaj etc.
- particpa la crearea cadrului estetic
specific ambiental;
- modifica modelul dat prin adăugare sau
restructurare.
să interpreteze liber, - descopera semnificaţia lucrărilor din - denumiri ale culorilor
creativ lucrări analiza culorilor, formelor, liniilor; de bază: roşu, galben,
plastice exprimând - descrie lucrările proprii sau ale celorlalţi albastru, verde, ale
sentimente copii, ţinând cont de aspectul lor non-culorilor: negru,
estetice şi de sentimentele pe care acestea le alb şi ale unor nuanţe
trezesc în sufletul copilului; ce rezultă din
- propune posibilităţi de valorificare a combinarea culorilor
lucrărilor (expoziţii, aniversari, de bază cu non-culorile
decorări, concursuri, tombole etc.)
să privească şi să - priveşte cu interes şi uneori chiar - opere de artă adecvate
recunoască recunoaşte opere de artă naţionale şi vârstei şi temei
creaţii artistice universale, corespunzătoare vârstei şi studiate.
corespunzătoare preocupărilor sale.
specificului de vârstă
al copilului preşcolar
şi preocupărilor
acestuia (portrete de
copii, jocuri ale
copiilor, scene de
familie, peisaje,
activităţi cotidiene ale
oamenilor)
PSIHOMOTRIC să-şi formeze o ţinută - răspunde motric la o comandă dată; - deprinderi motrice de
corporală corectă (în - execută corect mişcările diferitelor bază: mers şi variante
poziţia stând, şezând segmente ale corpului. de mers, alergare şi
şi în deplasare) variante de alergare,
săritură în lungime,
să perceapă - se raportează la un reper dat; - deprinderi utilitar -
componentele spaţio- - îşi coordonează mişcările cu ritmul aplicative: târâre pe
temporale solicitat de educatoare. palme şi genunchi,
(ritm, durată, distanţă, mers in echilibru între
localizare) două linii trasate pe
sol, tragere şi
împingere, căţărare
să fie apt să utilizeze - execută corect acţiunile motrice - deprinderi utilitar -
deprinderile însuşite învăţate, în condiţii variate, cât mai aplicative: trasee cu
în diferite contexte aproape de situaţiile reale; combinaţii de deprinderi
- exprimă stări afective sau - mini-fotbal, mini-
comportamente, folosindu-se de mişcare; basket
- se joacă (utilizând corect mişcările şi - dansuri populare,
regulile) jocuri de mişcare pentru dansuri tematice,
copii sau jocuri sportive. euritmice.
să se folosească de - exprima stări afective sau - dansuri populare,
acţiunile motrice comportamente, folosindu-se de mişcare; dansuri tematice,
învăţate pentru a - se exprima într-un limbaj adecvat, euritmice
exprima sentimente atunci când se cere să relateze ce s-a
şi/sau comportamente, întâmplat cu propriul corp în timpul
pentru a răspunde la activităţii.
diferiţi stimuli
(situaţii), la diferite
ritmuri.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe şantier”,
„La fabrica de pâine”, „Munca e brăţară de aur”, „Harnic, cinstit şi bun”, „Vreau să fiu de folos…”,
„Şi eu muncesc…”, „Patron şi angajat” etc.
ACTIVITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE
-Sunt un ANSAMBLU de acțiuni cu caracter:
 PLANIFICAT
 SISTEMATIC
 METODIC
 INTENSIV
-Necesită COORDONAREA eforturilor

 CADRELOR DIDACTICE
 PĂRINȚILOR COPIILOR
 (PARTENERI ÎN EDUCAȚIE)
-Se încurajează:
1.INIȚIATIVA
2.LUAREA DECIZIILOR
3.ÎNVĂȚAREA PRIN EXPERIMENTE
4.EXERSĂRI INDIVIDUALE
-Se desfășoară:
 cu întreaga grupă
 pe grupuri mici
 sau individual
FORME DE REALIZARE
1.ACTIVITĂȚI PE DISCIPLINE sau integrate

2.ACTIVITĂȚI LIBER ALESE
3.ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
MIJLOACE DE REALIZARE
 JOCUL LIBER
 DISCUȚII LIBERE
 JOCURI DISTRACTIVE
 CONSTRUCȚII
 POVESTIRI
 LECTURI DUPĂ IMAGINI
 LECTURI LITERARE
 POVESTIRI ALE COPIILOR
 REPOVESTIRI
 EXERCIŢII CU MATERIAL INDIVIDUAL
 EXPERIMENTE
 OBSERVĂRI
 CONVORBIRI
 MEMORIZĂRI, ETC...
CATEGORII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
 ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENŢIALE

 (INTEGRATE sau pe DISCIPLINE)
 JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE
 ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ
Activitățile pe DOMENII EXPERIENȚIALE sunt activități INTEGRATE sau pe DISCIPLINE

desfășurate în cadrul unor proiecte planificate în funcție de temele mari propuse în curriculum
NUMĂRUL MAXIM de DISCIPLINE parcurse într-o SĂPTĂMÂNĂ, INDIFERENT de NIVELUL

DE VÂRSTĂ al copiilor, este de 5 .
DISCIPLINELE sunt activități de sine stătătoare:

 activități de dezvoltare a vorbirii
 activități matematice
 cunoașterea mediului
 educație pentru societate
 educație fizică
 educație muzicală
 activități practice (tehnologie)
 activități artistico-plastice
sau activități integrate - cunoștințele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe
durata unei zile întregi.
 ACTIVITĂȚILE INTEGRATE conţin şi:

 JOCURILE
 ACTIVITĂȚILE ALESE
 CUNOȘTINȚELE INTERDISCIPLINARE - sunt focalizate pe anumite domenii experiențiale,
iar JOCURILE și ACTIVITĂȚILE ALESE se desfășoară în afara acesteia.
JOCURILE și activitățile didactice alese şi le aleg copiii – pe grupuri mici

 în perechi
 individual
Sunt 2 – 3 etape de jocuri şi activități alese pe zi:

 Etapa I - dimineața, înainte de începerea activităților integrate
 Etapa a II-a - după activitățile pe domenii de învățare și înainte de masa de prânz
 Etapa a III- a - între etapa de relaxare şi plecarea copiilor
Activitățile didactice alese se desfășoară pe centre de interes:

 BIBLIOTECĂ
 COLȚUL CĂSUȚEI
 JOCURI DE ROL
 CONSTRUCȚII
 ARTĂ
 ȘTIINȚĂ
 NISIP ȘI APĂ
 TEHNOLOGIE
 JOCURI DE SOCIETATE
 PERSPICACITATE,etc...
-În clasă pot exista toate centrele sau, cel puțin două din ele , în care educatoarea pregătește zilnic oferta
(dă posibilitatea copilului să aleagă)
-Materialele de la centre să fie alese în funcție de tema proiectului sau a săptămânii.
-Jocurile desfășurate în curte presupun amenajarea atentă a curții cu jocurile de curte.
ACTIVITĂȚILE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:
RUTINE
- activități reper (sosirea copiilor, întâlnirea de dimineață, micul dejun, spălatul, toaleta, masa de
prânz, somnul copiilor, gustarea, plecarea)
- tranziții
- activități din perioada după-amiezii
- activități opționale
ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ (15 minute)

 Calendarul naturii
 Prezența
 Autocunoaștere (stimă de sine, imagine de sine)
 ”Cine sunt eu,cine ești tu?,
 „Sunt creativ?”
 „Etichete bune, etichete rele”
 „ Inimioara de preșcolar”
Dezvoltă abilitățile de comunicare:
 Comunicare asertivă
o ”Învăț să spun NU fără să-i deranjez pe alții”
 Comunicare cu părinții, colegii, educatoarea
 Jocuri - Cum salut?
 Cum spun mulțumesc?
 Cum cer iertare?
 Cum mă împac cu prietenul meu?
 Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată
 În cine pot avea încredere?
 Comunic în oglindă
 Ce ție nu-ți place,altuia nu-i face
Mima
- comunicarea verbală și non-verbală a propriilor trăiri și sentimente
 Sunt vesel/trist,pentru că....
 Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine, pentru că...
 Tristețea/veselia,în culori și forme
Managementul învățării prin joc - motivarea copiilor pentru a deveni școlari

 Vreau să fiu școlar!
 Continuă povestea!
 Meseria de elev
 Cum aș vrea să fie învățătoarea mea?
 Eu, când voi fi școlar....
Dezvoltarea empatiei
 Dacă tu ești bine și eu sunt bine!
 Cum să îmi fac prieteni?
 Ba al meu, ba al tău!
 Cinci minute eu, cinci minute tu
 Cum îmi aleg prietenii?
 Îmi ajut prietenul?
 Suntem toleranți
 Azi mi s-a-ntâmplat...
 Cum v-ați simți dacă cineva v-ar spune......
 Cum să fac surprize celor dragi?
Luarea deciziilor
 Hei,am și eu o opinie!
 M-am certat cu prietenul meu...ce pot să fac?
 Vreau.......,îmi permiți?
 La răscruce de drumuri
Medierea conflictelor
 Învăț să lucrez în echipă
 Fotograful
 Singur, sau în grup?
 Fără violență!
TRANZIȚIILE - activități de scurtă durată între tipurile de activități
ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
 activități de învățare
 activități de dezvoltare personală
 alese de către părinți
 activitate la 3 – 5 ani
 două activități la 5-7 ani
 se desfășoară cu grupuri de 10-15 copii
 (se descoperă înclinațiile, se dezvoltă abilități)
ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN PERIOADA DUPĂ-AMIEZII

 Activități de învățare (recuperatorii, pe domenii de învățare
 Recreative
 Cultivare și dezvoltare a înclinațiilor (opționale)
3.JOCUL - activitatea fundamentală a copilului

Mijloacele de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel preșcolar
a) JOCUL -JOC LIBER
- JOC DIRIJAT
-JOC DIDACTIC
b) ACTIVITĂȚI DIDACTICE DE ÎNVĂȚARE
4. PROGRAMUL ANUAL
- 6 TEME MARI:
1.CINE SUNT/SUNTEM?
2.CÂND,CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
3.CUM ESTE,CUM A FOST ȘI CUM VA FI PE PĂMÂNT?
4.CUM PLANIFICĂM/ORGANIZĂM O ACTIVITATE?
5.CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?
6.CE ȘI CUM VREAU SĂ FIU?
5. maxim 7 PROIECTE mari/an școlar
-cu durata de maxim 5 săptămâni /proiect

-sau un număr mai mare de proiecte mai mici de 1-3 săptămâni
- pot exista săptămâni fără proiecte (cu activități pe teme de interes pentru copii)
-pot fi PROIECTE de - o zi
- transsemestriale
6. DURATA unei activități : 15-45 de minute
7. NUMĂR DE ACTIVITĂȚI ZILNICE:

3-5 ani = 7 activități integrate sau pe discipline
și 8 arii curriculare
(se vor alterna activitățile artistico-plastice cu cele muzicale aflate în aceeași arie curriculară,
sau a acestora cu activitățile practice din aria curriculară Tehnologii)
8. CATEGORII
la 3-5 ani –se urmărește
a) socializarea copiilor prin:
-colaborare
- cooperare
- negociere
- luarea deciziilor în comun
b) obținerea treptată a unei autonomii personale
la 5,1-7 ani –se urmărește

a) pregătirea pentru școală
b) pregătirea pentru viața socială
9. PROGRAMUL ZILNIC să conțină

1 secvență de mișcare
-joc de mișcare cu text și cânt
-activitate de educație fizică
-moment de înviorare
-întreceri-trasee sportive
-plimbare în aer liber
( duc la menținerea stării de sănătate
și călire a organismului copiilor.)
ACTIVITATEA DIDACTICĂ A EDUCATOAREI
5 ore/zi - activități desfășurate cu grupa

de minim 10 si maxim 20 de copii
3 ore/zi - activitate metodică

- proiectarea și pregătirea activităților pentru a doua zi
- studiu individual
- confecționarea de material didactic
- conceperea și realizarea unor fișe de muncă independentă
- participarea la cursuri de formare
- comisii metodice
- cercuri pedagogice
- întâlniri metodice
- schimburi de experiență
(1 zi / săptămână, la nivelul comisiei metodice, se vor efectua 3 ore de activitate metodică în
grădiniță).
ACTIVITATEA educatoarei va fi consemnată în:

CAIETUL DE EVIDENȚĂ A ACTIVITĂȚILOR CU COPIII ȘI A PREZENȚEI LA GRUPĂ
PORTOFOLIUL PROFESIONAL
PORTOFOLIILE COPIILOR
DOCUMENTE OBLIGATORII LA CLASĂ
1.Caietul de activități și prezență la grupă

2.Calendarul naturii
3.Catalogul grupei
4.Jurnalul grupei
5.Portofoliile copiilor
6.Evaluări
SCRISOARE METODICĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
Bucuria de a învăța sau ecuația care aduce împreună profesorul reflexiv,

copilul implicat și părintele ancoră
Recomandările/concluziile Consiliului European, vizibilitatea acțiunilor noastre

privind reforma în domeniul educației timpurii - puncte de plecare ale demersurilor ce urmează
Concluziile Consiliului Europei privind educația și îngrijirea copiilor preșcolari: Să oferim tuturor
copiilor noștri cea mai bună pregătire pentru lumea de mâine (2011) subliniază faptul că educația și
îngrijirea timpurie de calitate oferă o gamă largă de avantaje pe termen scurt și lung, atât pentru
persoane, cât și pentru societate în general.
Serviciile de educație timpurie de înaltă calitate sunt utile pentru toți copiii, dar mai ales pentru cei care
provin din medii socio-economice defavorizate, din familii de migranți sau ale comunității rome sau
care au nevoi speciale de educație, inclusiv handicap. În acest sens, furnizarea unui acces echitabil
generalizat la servicii de educație timpurie de înaltă calitate poate contribui într-o mare măsură la
succesul Strategiei Europa 2020 și, în special, la realizarea a două dintre obiectivele principale ale UE:
reducerea sub 10 % a ratei părăsirii timpurii a școlii și înlăturarea riscului de sărăcie și de excluziune
socială pentru cel puțin 20 de milioane de persoane.
În cadrul activității de Peer Learning a Grupului de lucru Tematic pentru Educație Timpurie din cadrul
Comisiei Europene (TWG-ECEC), cu tema: Acces și calitate în educația timpurie, activitate organizată
la București, în perioda 18-20 martie 2013 de către Ministerul Educației Naționale, în calitate de gazdă
și de instituție reprezentată în acest grup de lucru, au fost apreciate realizările României în domeniul
politicilor și strategiilor privind educația timpurie și, în același timp, au fost făcute recomandări privind
îmbunătățirea practicii educaționale din serviciile de educație timpurie, îndeosebi în ceea ce privește
relația educatoare-copil și relația educatoare-părinți, precum și creșterea preocupării educatoarelor
pentru individualizarea învățării și pentru observarea sistematică a copilului în contextul mare al
creșterii calității serviciilor oferite de instituțiile de educație timpurie antepreșcolară și de învățământ
preșcolar.
De asemenea, ca urmare a prezentărilor făcute, a discuțiilor cu reprezentanți ai inspectoratelor școlare,

cu directori de grădinițe, cu reprezentanți ai instituțiilor de învățământ superior care se ocupă de
formarea inițială și continuă a educatoarelor, precum și ca urmare a vizitelor efectuate în diferite unități
de educație timpurie din București, membrii grupului de lucru au inserat în documentele de lucru ale
TWG-ECEC următoarele aspecte legate de acces și calitate în educația timpurie, evident, în raport cu
resursa umană:
interdependența acces-calitate și potențarea efectelor acesteia prin mecanismele de sprijinire a
dezvoltării profesionale a resursei umane;
importanța formării inițiale și continue a educatoarelor și suportul oferit acestora prin sisteme de tip
mentorat;
importanța preluării experiențelor pozitive și a bunelor practici de la nivel local în proiecte la nivel
național și, eventual, transformarea lor în politici publice.
În luna mai a anului curent a apărut Recomandarea Consiliului European privind Programul național de
reformă al României pentru 2013.
În acest context, recomandarea făcută României pentru perioada 2013-2014, în domeniul educației este
următoarea: să accelereze reforma sistemului de învățământ, inclusiv prin consolidarea capacității
administrative atât la nivel central, cât și la nivel local, și să evalueze impactul reformelor; să accelereze
reformele în domeniul învățământului profesional și al formării; să alinieze și mai mult învățământul
universitar la cerințele pieței muncii și să îmbunătățească accesul persoanelor defavorizate; să pună în
aplicare o strategie națională cu privire la fenomenul părăsirii timpurii a școlii, punând accentul pe
îmbunătățirea accesului copiilor preșcolari, inclusiv al romilor, la o educație de calitate.
Bucuria de a învăța sau ecuația care aduce împreună profesorul reflexiv, copilul
implicat și părintele ancoră
Învățarea timpurie este fundamentul pentru învățarea de-a lungul întregii vieți și baza bunăstării
individuale, sociale, economice, baza dezvoltării durabile. De aceea, învățarea timpurie trebuie să fie și
motorul bucuriei de a învăța care, la rândul ei, conduce la construirea comunităților orientate spre a
învăța, comunități care dobândesc capacitatea internă de a-și identifica și rezolva problemele și de a
progresa, având ca scop calitatea vieții fiecărui individ, în toată complexitatea sa.
În acest context, ca urmare a Consfătuirilor anuale ale inspectorilor pentru învățământul preșcolar, care
au avut loc la Piatra-Neamț, în perioada 28-30 august 2013, anul școlar 2013-2014 va reprezenta, pentru
profesioniștii din învățământul preșcolar, un an al reflecției și al lucrului la detalii cu o semnificație
majoră pentru viitorul comun pe care ni-l dorim (creștere economică inteligentă, durabilă și favorabilă
incluziunii sociale – priorități ale Strategiei Europa 2020).
Așadar, amintindu-vă faptul că profesia de educatoare este nobilă, dificilă, dar și plăcută, umilă și
mândră, exigentă și liberă, o VALOARE în sine, în care mediocritatea nu este permisă, în care a ști nu
înseamnă nimic dacă nu poți să împărtășești și altora și în care autodepășirea este un pas către
„acordarea ființei cu eternitatea și cu perfecțiunea divină” (C.Cucoș, 2009), vă supunem atenției câteva
puncte de reflecție, pe care vă lăsăm libertatea de a le analiza/dezbate în activitatea metodică zilnică, în
activitățile metodice săptămânale, în cadrul cercurilor pedagogice sau cu prilejul altor evenimente
profesionale:
Bucuria de a învăța provine din experiențe personale de succes;

Jocul oferă copilului posibilitatea de a experimenta bucuria de a învăța de timpuriu;
Bucuria de a învăța înseamnă un mediu care îți oferă libertatea de a explora;
Bucuria de a învăța nu se asociază cu graba;
Bucuria de a învăța este, de cele mai multe ori, o bucurie legată de un eveniment aparent banal,
împărtășită cu ceilalți;
Bucuria de a învăța înseamnă contextualizare, învățare cu sens;
Bucuria de a învăța fuge de prelegerile lungi ale profesorului;
Bucuria de a învăța apare în situațiile în care o sarcină de învățare converge cu nevoile și interesele
actorului învățării.
De asemenea, în această ecuație a bucuriei de a învăța, după cum bine știm, este important să așezăm,
alături de profesorul reflexiv și copilul/elevul implicat, părintele ancoră. Un astfel de părinte, pe care
este de datoria noastră să îl formăm și să îi punem în valoare rolul atât de important, însemnă, de fapt,
persoana care oferă stabilitate și siguranță în viața copilului/elevului și care trebuie să îl ajute să
ancoreze, atunci când e nevoie și atât cât este nevoie, pentru a explora/descoperi/aprofunda ceea ce îl
interesează și să îl sprijine în a stabili și menține punțile de legătură cu lumea școlii și cu viața, în toată
complexitatea ei.
De aceea, în anexa acestei scrisori metodice vom atașa și o fișă de reflecție (menționăm faptul că
termenul până la care ne dorim să înregistrăm împreună schimbări este 2015), focalizată pe
interacțiunile educatoarei cu copilul, interacțiunile copilului cu ceilalți copii și interacțiunile educatoarei
cu colegele, cu alți profesioniști și cu părinții și pe care vă recomandăm să o folosiți zilnic, încercând să
observați cu propriii dumneavoastră ochi îmbunătățirile înregistrate la nivelul practicii educaționale, dar
și la nivelul performanțelor individuale ale copiilor din grupă. Astfel, ziua educatoarei ar putea să se
finalizeze cu o reflecție scrisă în caietul pentru studiu individual (ex.: Secretele unor relații reușite,
Reflecții pentru dezvoltarea mea profesională, Reflecții pentru schimbare/progres etc.). Totodată, trebuie
să menționăm faptul că fișa de reflecție atașată constituie un punct de reper important în elaborarea, de
către directori/inspectori școlari de specialitate, a unor fișe de observare, prin care să vizeze stimularea
educatoarelor în vederea: folosirii gândirii critice în analiza propriei activități; formulării de concluzii
pertinente care să conducă la schimbarea practicilor educaționale la nivelul grupei de copii; găsirii de
soluții eficiente la problemele educaționale identificate etc.
Aspecte importante de urmărit în cadrul inspecțiilor de specialitate și al inspecțiilor tematice:
Libertatea de mișcare și explorare oferită copilului prin mediul educațional gândit și construit de
educatoare:
jucării/jocuri aflate la îndemâna copilului, în câmpul vizual al acestuia;
materiale expuse în sala de grupă, care au un sens pentru procesul de învățare în care este angajat copilul
prin joc și care sunt așezate la nivelul copilului, sunt vizibile și sunt realizate cu ajutorul sau în prezența
copilului;
educatoarea oferă libertatea copilului în exprimarea artistică, evitând coloratul în contur si realizarea
unor lucrări (practice sau artistico-plastice) identice de către toți copiii;
modul de așezare al mobilierului pe parcursul unei zile/activități, modul de plasare a catedrei și poziția
educatoarei în raport cu copiii în acest context etc.
Termen - semestrul I;
Implicarea copilului în procesul de predare-învățare-evaluare:
știu copiii ce au învățat sau ce vor învăța?
știu unde au ajuns cu explorarea, la un moment dat, pe tema care îi interesează?
sunt întrebați/pot să aleagă copiii ce vor să învețe la un moment dat?
știu copiii ce urmărim printr-o activitate anume în care sunt implicați și, ca atare, ce li se va cere să
aplice/demonstreze/realizeze la sfârșitul acesteia?
au voie copiii să își exprime părerile/opiniile liber de-a lungul întregii zile? etc,
Termen - semestrul II;
Bucuria de a învăța reflectată în interacțiunile educatoarei cu copilul, interacțiunile copilului cu ceilalți
copii și interacțiunile educatoarei cu colegele, cu alți profesioniști și cu părinții
Termen - toată durata anului școlar.
În plus, inspectorii școlari vor acorda o atenție deosebită, pe toată durata anului școlar, următoarelor
aspecte, extrase din setul de recomandări făcute de MEN în Raportul general al inspecției școlare
efectuate în anul școlar 2012-2013:
Organizarea de schimburi de bune practice, în ceea ce priveşte planificarea și proiectarea didactică, în
cadrul unor activități metodice la nivel județean sau la nivelul unităților de învățământ.
Generalizarea programului de interasistențe la nivelul comisiei metodice și activităților de mentorat
pentru cadrele didactice debutante sau aflate în primii ani de carieră didactică.
Efectuarea de interasistențe în cadrul comisiilor metodice și dezvoltarea exercițiului de analiză/evaluare
și autoevaluare a activităților.
Organizarea de schimburi de bune practici între unitățile de învățământ, privind modul de realizare a
documentelor și a acțiunilor propuse la nivel de comisie metodică.
Organizarea nivelul ISJ/ISMB/CCD, a unor activități de formare a responsabililor comisiilor metodice
Teme de interes recomandate, în anul școlar 2013-2014, pentru proiecte tematice

derulate cu copiii, pentru cercuri pedagogice și activități metodice
Anul 2014 este declarat Anul internațional al familiei. În acest context, propunem cadrelor didactice să
discute cu copiii despre semnificațiile acestui eveniment și să își orienteze demersurile spre următoarele
două direcții:
fiecare copil, până la 1 ianuarie 2014, își va alege o temă pentru un proiect individual, care va avea în
centrul atenției familia și pentru care va avea la dispoziție 6 luni pentru investigare, culegere și analiză
materiale/informații și pentru pregătirea prezentării lui în fața audienței (colegi, părinți, profesori etc.);
copiii ar putea fi sprijiniți în alegerea temei proiectului individual, sugerându-li-se să se gîndească la:
Frunza/floarea X/animalul X în marea familie a.......; Cântece/versuri/povești în familia mea; Gusturi și
mirosuri care trezesc amintiri despre familia mea; Culori și obiecte/obiecte de artă în familia mea etc.; la
sfârșitul celor 6 luni, educatoarea va face programarea copiilor care vor să își prezinte proiectul și le va
oferi tuturor (nu numai celor care prezintă în fața audienței) un spațiu de expunere a proiectelor, unde va
afișa și lista cu programările.
fiecare educatoare, împreună cu copiii din grupă, va alege să deruleze pe perioada anului școlar 2013-
2014 un proiect tematic, din cele două menționate în cele ce urmează (respectând îndeosebi tema și nu
neapărat sugestiile oferite): O viața trecută prin acte (de căutat prin actele familiei, de discutat cu
membrii familiei despre acestea, de adus și de pezentat în fața colegilor copia unui act important din
viața familiei, cu semnificațiile, gândurile, trăirile, toată încărcătura pe care acesta o are pentru familie)
sau Viața familiei în scrisori (o serie de scrisori trimise de o grupă de copii – ca și corespondent al unei
alte comunități care este familia - către o altă grupă de copii, care poate fi din aceeași grădiniță sau dintr-
o alta, din același oraș/județ sau aceeași țară, din mediul rural/urban etc.; scrisorile vor fi redactate cu
ajutorul copiilor, vor putea conține text scris și imagini/desene sau doar imagini/desene și vor urmări
povestirea unor evenimente din viața acestei mici familii, empatizarea cu evenimente trăite de cei cu
care se află în corespondență, familiarizarea cu și respectarea regulilor privind modul de redactare al
unei scrisori, familiarizarea cu și respectarea pașilor în procesul de comunicare prin poștă etc.).
Pentru activitățile metodice și cercurile pedagogice recomandăm următoarele teme:
Activitățile de tip outdoor – posibilități și modalități de organizare cu preșcolarii;

Educația pentru schimbare și valențele ei în societatea cunoașterii;
Dezvoltarea socio-emoțională a copiilor preșcolari și implicațiile ei în îmbunătățirea vieții sociale și
profesionale a părinților și a cadrelor didactice.
INSPECTOR GENERAL,
Viorica Preda
Anexa 1
FIȘA DE REFECȚIE
(interacțiuni)
INTERACȚIUNEA EDUCATOARE – COPIL
I.1. Am reușit să interacționez cu fiecare copil în parte, pe toată durata programului zilei.
I.2. Am reușit să ofer, fiecărui copil în parte, sprijin pentru dezvoltare personală, respectând ritmul de
învățare al acestuia.
I.3. Am reușit să apreciez progresul înregistrat de fiecare copil din grupă și să-l fac cunoscut și celorlalți
copii, pe durata programului zilnic.
I.4. Am reușit să ofer, fiecărui copil în parte, posibilitatea de a face alegerei și de a-și explica
motivul/motivele care au determinat alegerea făcută.
I.5. Am reușit să sprijin, fiecare copil în parte, pentru a-și exprima părerea cu privire la o
activitate/lucrare personală sau a altui coleg.
I.6. Am reușit să ascult, fiecare copil în parte, atunci când acesta și-a manifestat dorința de a comunica
cu mine, arătându-i că mă interesează ceea ce îmi spune și oferindu-i feed-back imediat.
I.7. Am reușit să sprijin, fiecare copil în parte, pe toată durata programului zilei, pentru a deveni
autonom și pentru a manifesta stăpânire de sine.
I.8. Am reușit să sprijin, fiecare copil în parte, să înțeleagă importanța regulilor și respectarea lor în viața
personală și în conviețuirea cu ceilalți.
INTERACȚIUNEA COPIL - COPIL/GRUP DE COPII
II.1. Am proiectat, pe toată durata programului zilei, situații de învățare care să faciliteze interacțiunea
copil-copil/grup de copii.
II.2. Am reușit să observ, pe toată durata programului zilei, interacțiunile pe care le are fiecare copil din
grupă cu colegii lui.
II.3. Am reușit să sprijin, pe toată durata programului zilei, cel puțin un copil (timid/mult prea
expansiv/cu probleme de adaptare/cu probleme de învățare etc.) în a interacționa eficient cu colegii lui.
II.4. Am reușit să pregătesc, pentru ziua curentă, un mediu educațional care să favorizeze interacțiunea
copil – copil/grup de copii.
INTERACȚIUNEA EDUCATOARE – COLEGI/ALȚI PROFESIONIȘTI/PĂRINȚI
III.1. Am reușit să inițiez o discuție cu colegii/alți specialiști/părinții, după încheierea programului zilei,
despre progresul/problemele întâmpinate pe parcursul zilei, de către (cel puțin) un copil din grupă.
III.2. Am reușit să înregistrez și să transmit colegilor/altor specialiști/părinților, după încheierea
programului zilei, date relevante, clare, punctuale privind progresul/problemele întâmpinate pe parcursul
zilei, de către (cel puțin) un copil din grupă.
III.3. Am reușit să ascult ceea ce un coleg/specialist/părinte îmi împărtășește despre un copil din grupă,
la începutul sau la sfârșitul programului zilei, și să îi ofer feed-back imediat.
Anexa 2
Programe și proiecte educaționale în învățământul preșcolar, în anul școlar

2013- 2014
Multe dintre programele/proiectele educaţionale şi concursurile iniţiate şi derulate în anii anteriori îşi
continuă activităţile şi, ca atare, vor necesita corelarea cu calendarul activităţilor şcolare şi extraşcolare
din an şi un plus de responsabilitate din partea tuturor actorilor. Acelaşi lucru este necesar şi pentru
programele/proiectele/concursurile nou lansate.
În cele ce urmează prezentăm lista acestora:
Programe/proiecte care continuă:
Programul educațional naţional de educaţie a părinţilor „Educaţi aşa” (Fundaţia Copiii Noştri şi MEN);
Programul educațional naţional de stimulare a interesului pentru lectură „Să citim pentru mileniul trei”
(MEN, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);
Programul educațional naţional de educaţie ecologică „Ecogrădiniţa” (MEN, inspectorate, grădiniţe,
comunităţi locale);
Programul educațional naţional de stimulare a interesului pentru educaţie fizică şi sport „Kalokagathia”
(MEN, inspectorate, grădiniţe, comunităţi locale);
Programele educaționale „Educaţia incluzivă în grădiniţe” și „Pași spre educația incluzivă în grădiniță”
(Asociaţia RENINCO, UNICEF, MEN);
Programele educaționale pentru nivelul antepreșcolar „Centre multifuncționale” și „Un start bun în
viață” (Step by Step, UNICEF, MEN, ISJ-uri);
Proiect de stimulare a interesului pentru lectură şi de compensare a parcurgerii Programei instructiv-
educative în grădiniţa de copii „Pipo” (CD Press, MEN);
Proiect educațional „Piti-Clic şi Dublu-Clic” - concursuri de creativitate pentru cadrele didactice
(INFOMEDIA Pro, MEN, ISJ-uri);
Proiect educațional „Cu Europa la joacă…” - concurs de stimulare a abilităţilor intelectuale şi de
creativitate pentru copiii preşcolari şi şcolari mici (Editura Diana SRL, MEN, ISJ-uri);
Proiect educațional SMARTY - concurs de cunoştinţe pentru copiii preşcolari, pe domenii experienţiale,
(Asociaţia SMARTY, MEN, ISJ-uri);
Proiect educațional „Prichindei în lumea basmelor” (Editura Cuvântul Info, MEN, ISJ-uri);
Proiect educațional „Ruti te învață, lecții pentru viață” (Editura Cuvântul Info, MEN, ISJ-uri);
Program KIDSMART (IBM România, MEN);
Proiect educațional internațional RAFA GIRAFA (Romconcept International Solutions, MEN, ISJ-uri);
Proiect educaţional „Caravana Isteților - Știu, mă informez, deci sunt cel mai bun!” (Pro Educatie
Consulting Publishing SRL, MEN, ISJ-uri, Poliția rutieră și Ministerul Mediului și Pădurilor);
Proiect educațional ’’Evaluarea în învăţământul preşcolar” (S.C. Esenţial Media Press S.R.L., MEN, ISJ-
uri);
Concurs „Șapte luni de excelență” (Editura Diamant, MEN; ISJ-uri);
Concurs „Micii exploratori” (Asociația InteligenT, MEN, ISJ-uri);
Proiect educațional internațional TIMTIM-TIMY (Fundația pentru Științe și Arte Paralela 45, MEN, ISJ-
uri);
Proiect educațional ”EduTeca” (Ascendia Design, MEN, ISJ-uri);
Proiect educaţional de promovare a internaţionalismului ACTOR (MEN, ACTOR România, ISMB/ISJ);
Proiecte FSE „Împreună cu copiii pentru un început școlar de succes” – ID: 63.126 și „Competențe
cheie prin jocuri virtuale la grădiniță – resurse didactice pentru punerea bazelor formării competențelor
cheie la preșcolari” – ID: 63.154 (MEN, Univ.Bucureşti, Şhotron, CD Press);
Proiect educaţional de promovare a educației pentru participare „Dezvoltarea abilităților socio-
emoționale la copiii cu vârste de la 3 la 7 ani” (MEN, UNICEF, Asociația de părinți Căsuța cu povești
Bistrița, ISJ-uri);
Proiect educațional ”Meseria de părinte” (MEN, ISJ Prahova, alte ISJ-uri);
Proiect educațional „Bucuriile copilăriei” (Editura Diana, MEN, ISJ-uri);
Proiect educațional ”Steffy: start către excelență” (MEN, SC Norand SRL, ISJ-uri);
Proiect educațional ”Calitate și competență în învățământul preșcolar” (MEN; ISPEF Italia, ISJ-uri).
Programe/proiecte care debutează:
Programul educațional „Curcubeul schimbării” (MEN, Asociația Ghidelor și Ghizilor din România,
UNESCO România, Cuvântul Info, ISJ-uri)
Activități:
Realizarea, în colaborare cu partenerii la nivel naţional şi local, a unor acţiuni de promovare a educaţiei
pentru schimbare în grădiniţe şi în comunitate, sub deviza „Împreună putem schimba lumea” – pe toată
perioada derulării programului;
Parcurgerea unui modul de formare a cadrelor didactice în domeniul educaţiei pentru schimbare, în care
să se pună accentul pe jocurile de cunoaștere/autocunoaștere, jocurile de cooperare, jocurile de strategie
(suportul de curs va fi trimis la MEN pentru avizare) – în perioada 01 noiembrie 2013 – 01 noiembrie
2014;
Realizarea unor schimburi de experienţă între judeţe, pe toată perioada derulării proiectului – în perioada
15 ianuarie 2014 – 15 mai 2015;
Realizarea unui film didactic în care să fie prezentate derularea programului şi rezultatele acestuia – pe 5
octombrie 2015 (Ziua Educatorului);
Elaborarea şi editarea unor materiale de sprijin pentru copii, cadre didactice și comunitate – până la data
de 1 septembrie 2015;
Conferinţă finală pentru prezentarea şi diseminarea rezultatelor proiectului – octombrie 2015.
Programul educaţional „EDU-școala” (Editura Edu -SC EDU SOFT MARKETING SRL , MEN, ISJ-
uri)
Activități:
Formarea cadrelor didactice în domeniul educaţiei asistate de calculator şi a utilizării softului

educaţional în procesul de predare - învăţare – evaluare;
Informarea tuturor factorilor implicaţi (dascăli, părinţi şi copii) asupra avantajelor utilizării softului
educaţional în procesul de predare - învăţare – evaluare;
Sponsorizarea tuturor unităţilor de învăţământ partenere în proiect, cu softuri educaţionale şi auxiliare
şcolare EDU, avizate de M.E.N.;
Asigurarea suportului tehnic pentru cadrele didactice partenere în proiect, care utilizează softurile
educaţionale şi auxiliarele şcolare EDU în procesul de predare - învăţare – evaluare;
Culegerea de feedback structurat din partea cadrelor didactice, a elevilor şi a părinţilor și revizuirea sau,
după caz, conceperea unor noi softuri educaţionale şi auxiliare şcolare EDU.
Programul educaţional „Să ne împrietenim cu emoţiile!” (Editura Mekki Media, MEN, ISJ-uri)
Activități:
Seminarii de informare (pentru copii, părinţi, cadre didactice și reprezentanți ai unor instituții cu rol
important în educația copiilor) cu privire la importanţa dezvoltării inteligenţei emoţionale, alături de
inteligenţa cognitivă;
Activităţi educative lunare, pe perioada anului şcolar, realizate în cadrul grădiniţelor partenere, cu
implicarea cadrelor didactice, părinţilor şi a copiilor (conform regulamentului de desfăşurare al
proiectului educativ „Să ne împrietenim cu emoţiile!”);
Organizarea Expoziţiei Naţionale cu tema: „Stropi de bucurii prin ochi de copii!”, în care vor fi expuse
lucrările copiilor preşcolari participanţi în cadrul proiectului; expoziţia îşi propune să ofere copiilor un
cadru în care aceştia să-şi poată exprima emoţiile prin culori şi forme, conform nivelului lor de
înţelegere; pentru aprecierea şi încurajarea participanţilor (copii şi cadre didactice), lucrările de la
nivel naţional vor fi premiate, constând în pachete cu materiale educative pentru dezvoltarea inteligenţei
emoţionale;
Realizarea de materiale informative și educaționale suport pentru procesul de predare învățare-evaluare
din învățământul preșcolar, orientat în direcţia dezvoltării socio-emoţionale a preşcolarilor.
Programul educaţional „VREAU SA FIU OLIMPIC!” (GERO PRO EDUCATIE S.R.L., MEN, ISJ-uri)
Activități :
Sesiuni de informare și dezbateri, pentru copii, părinţi, cadre didactice și reprezentanți ai unor instituții
cu rol important în educația copiilor, pe teme legate de problematica dezvoltării și învățării la copiii
mici.
Concurs pentru copii VREAU SA FIU OLIMPIC! (conform Regulamentului concursului);
Realizarea de materiale informative și educaționale suport pentru procesul educaţional, special
concepute pentru dezvoltarea spiritului de cooperare.
Odată cu noua Lege a Educaţiei din 2011, una dintre cele mai importante noutăţi este prevăzută de
introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, măsură ce va intra în vigoare începând cu anul
şcolar 2012 – 2013.
Astfel, în clasa pregătitoare vor fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data
începerii anului şcolar. Prin solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, vor putea
fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului
calendaristic, dacă au o dezvoltarea psihosomatică corespunzătoare.
MECTS a introdus clasa pregătitoare, ţinând cont de rata crescută a abandonului şcolar. Studiile
arată că şcolarizarea cât mai timpurie a copilului are o contribuţie semnificativă în succesul educabilului.
În consecinţă, statul are obligaţia de a interveni acolo unde constată că se impune, ceea ce se întâmplă şi
prin introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar. Orice învăţător sau educator poate fi abilitat pentru
a desfăşura activitatea la clasa pregătitoare. La finalul clasei pregătitoare se va realiza un raport pentru
fiecare copil, în care se va evalua dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului, precum şi
a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
O altă noutate a Legii învăţământului din 2011 este aceea că elevul va urma şi clasa a IX-a în aceeaşi
şcoală (Art. 361 alin. (3) lit b). Între şcoală şi părinte se va încheia un contract educaţional, care cuprinde
drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi ( Art. 86). Părinţii care împiedică şcolarizarea copiilor în
învăţământul obligatoriu vor fi sancţionaţi, prin muncă în folosul comunităţii sau chiar bănesc (Art. 86
alin. (3). Părinţii pot face parte din Consiliul de administraţie al şcolii unde învaţă copilul, alături de
reprezentanţi ai primăriei şi profesori ai şcolii, având astfel posibilitatea de a se implica mai mult în
“viaţa şcolii”, ca partener al actului educaţional (Art. 96 alin. (2). Reprezentanţii vor fi parte a deciziilor,
atât la nivel administrativ, cât şi în chestiuni legate de programa şcolară aflată la dispoziţia şcolii.
Programa şcolara va fi mult mai relevanta şi mai aerisită, iar examenele şi evaluările vor avea rol de
îndrumare în folosul elevului, care va fi orientat de la vârste foarte fragede spre parcursul şcolar cel mai
potrivit.
Structura sistemului de învăţământ preuniversitar va fi următoarea:
Educaţia timpurie ( Grupa mica 3-4 ani, Grupa mijlocie 4-5 ani şi Grupa mare 5-6 ani);
- EVALUARE: Raport pentru fiecare copil privind : dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă, a
limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
Învăţământ obligatoriu
- Învăţământ primar: clasa pregătitoare ( 6-7 ani)
clasele: I ; a II-a; a III-a; a IV-a;
-EVALUARE: - finalul clasei a II-a (Raport de evaluare realizat de cadrul didactic);
- finalul clasei a IV-a ( Evaluarea nationala a competenţelor în ciclul primar - se aplică
pe un eşantion reprezentativ şi constă în două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică
şi ştiinţe);
Învăţământ gimnazial: Clasele V – IX, pentru copiii care au intrat în clasa a V-a începând cu anul şcolar
2011-2012;
-EVALUARE: - finalul clasei a VI-a (Evaluare şi planuri individualizate ale elevilor, la două probe:
limba română şi o limbă straină , matematică şi ştiinţe);
- Admiterea în liceu (Evaluare naţională)
După modelul sistemelor de învăţământ german şi francez, elevul beneficiază de propriul
PORTOFOLIU EDUCAŢIONAL, de completarea căruia se va ocupa şcoala, şi care va fi “o carte de
identitate educaţională”, fiecare rezultat important fiind cuprins în acest portofoliu, începând cu clasa
pregătitoare ( de exemplu evaluarea de la sfârşitul clasei pregătitoare, cea de la finalul clasei a II-a,
clasei a IV-a etc.)
Deşi nu s-a adoptat încă un Curriculum naţional, în conformitate cu noile prevederi ale Legii
învăţământului, trebuie luat în calcul că şcoala este perioada când se modifică esenţial regimul de muncă
şi de viaţă al copilului. Şcoala introduce în fluxul activităţilor copilului un anumit orar, anumite planuri
şi programe cu valoare educativă.
Formele şi modalitaţile de realizare ale obiectivelor sunt: exerciţii diverse de completare a
propoziţiei cu cuvinte date; jocuri - exerciţii; exerciţii de folosire a diferitelor părţi de vorbire în funcţie
de modul de expunere, care trebuie folosit în cazul povestirilor create, al jocurilor de creaţie etc.
În activitatea matematică se va urmări dezvoltarea gândirii, formarea unor abilităţi, care să-l
conducă pe copil la dezvoltarea unor situaţii - problemă sau a unor situaţii fireşti de viaţă; copiii
recunosc cifrele, fac exerciţii individuale şi în grup cu obiecte, piese geometrice, cu materiale distribuite
individual.
Antrenamentul grafic formează copiilor comportamentul necesar însuşirii scrierii corecte: o poziţie
corectă în timpul scrierii, formarea unor capacităţi oculo-motorii, ordonarea elementelor grafice în
pagină, acurateţea în scriere, precum şi dezvoltarea unor motivaţii pozitive faţă de această activitate.
Dacă aceste obiecte sunt realizate, înseamnă că în clasa I , copilul va fi deja familiarizat cu activitatea
respectivă, va scrie literele, structurile silabice, cuvintele şi propoziţiile corect şi cu plăcere.
Aceste domenii de activităţi necesită abordări interdisciplinare şi prefigurează activitatea din
clasa I.
Introducerea clasei pregătitoare a adus în atenţia părinţilor înscrierea cu prioritate a copiilor în
şcolile de circumscripţie şi posibilitatea înscrierii copiilor la o şcoală din altă circumscripţie doar în
limita locurilor libere, măsură care a fost prevăzută în legislaţie din 2005. Oana Badea, secretar de stat în
cadrul MECTS, a declarat că procedura de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare se bazează pe o lege
din 2005, care prevede ca unităţile şcolare să realizeze în fiecare an recensământul copiilor de 6-7 ani
din circumscripţie. Oana Badea a explicat că documentul legal care permite implementarea clasei
pregătitoare este OM nr. 4.925/ 8 septembrie 2005 – Regulamentul de Organizare si Functionare a
Invatamantului Preuniversitar
În clasa pregătitoare, programul copiilor va fi de 4 ore, iar prezenţa acestora la şcoală va fi obligatorie.
Copiii nu vor primi calificative, ci recompense simbolice, precum bulinele, metodele de învăţare
bazându-se pe joc. Prin această măsură, sunt introduşi în sistemul de învăţământ în jur de 20.000 de
copii care până acum nu au fost incluşi în nicio formă de învăţământ.
În învăţământul primar durata unei lecţii este de 45 minute. Activitatea de învăţare dintr-o lectie nu
trebuie să depaşească 30 minute (fără să contorizeze cineva o activitate din momentul începerii şi până
la final). Mai precis, programul este flexibil, activităţile de tip joc didactic pot completa, pot alterna, pot
fi numai prin joc, ţinând seama de curba de efort, de programul zilnic, de gruparea disciplinelor de
studiu în orarul copiilor.
În cadrul activităţilor, copilul este interesat de spectacolul relaţionării cu ceilalţi şi cu mediul natural şi
social, devine receptiv la acţiunile adulţilor, îi imită, transpune în joc comportamente ale acestora,
participă la ocupaţiile lor. Progresele în plan senzorio-perceptiv se asociază dezvoltării motricităţii,
creşterii atenţiei a cărei concentrare sporeşte de la 5-7 minute la preşcolarul mic, la peste 20 de minute şi
chiar 45 de minute la preşcolarul mare în joc, audiţii sau vizionări de diafilme, filme, teatru pentru copii
etc.
După aprobarea planului cadru şi a programelor şcolare, toţi învăţătorii care vor fi nominalizaţi
să preia clasele pregătitoare vor fi formaţi pentru asigurarea unui debut de succes. Programul şcolii,
intersecţia cu clasele de gimnaziu/liceu vor fi discutate cu părinţii, asociaţiile de părinţi având
reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al şcolii.
Clasa pregătitoare face parte din ciclul primar, deci învăţământ obligatoriu. Statul va asigura
gratuit materialele didactice necesare cadrului didactic, mai ales cele prevăzute în programe. Din lectura
proiectelor de programe şcolare rezultă că activitatea va fi pe baza suportului intuitiv/demonstrativ.
MECTS va achiziţiona în următoarea perioadă pachete cu materiale didactice necesare învăţatorului.
Desigur, piaţa liberă va furniza o ofertă alternativă de materiale (fişe de lucru, auxiliare, reviste, jocuri,
machete, plachete, cd-uri, filmuleţe, enciclopedii, etc), părinţii nu pot fi obligaţi să procure materialele
aşa cum se obişnuieşte în învăţământul preşcolar.
Raport de evaluare – clasa pregătitoare, anul şcolar 2012-2013

Procesul de evaluare şi observare a elevilor din clasa pregătitoare se desfăşoară pe tot parcursul anului
şcolar și se finalizează în luna mai prin completarea Raportului de evaluare.
Raportul de evaluare este un document-tip în care se consemnează nivelul dezvoltării fizice,
socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi al dezvoltării capacităţilor şi
atitudinilor de învăţare.
Ce conţine raportul de evaluare a copilului
Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare este structurat pe următoarele secţiuni:
a) Date de identificare ale elevului;
b) Domenii de dezvoltare: dezvoltare fizică; dezvoltare socio-emoţională; dezvoltare cognitivă;
dezvoltarea limbajului şi a comunicării; dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de învăţare;
c) Principalele aspecte vizate, asociate fiecărui domeniu de dezvoltare şi desprinse din competențele
specifice prevăzute în programele școlare în vigoare pentru clasa pregătitoare, în dreptul cărora cadrul
didactic responsabil consemnează, în baza documentelor-suport, nivelul achiziţiei: ”realizat” sau ”în curs
de realizare”, după caz;
d) Aprecieri şi recomandări
Cine completează raportul de evaluare
Completarea raportului de evaluare se realizează de către profesorul pentru învăţământ
primar/institutorul/învăţătorul care predă la clasa respectivă, în urma consultării şi în colaborare, după
caz, cu profesorul psihopedagog, profesorul psiholog şcolar, profesorul logoped, consilierul şcolar,
medicul şcolar, alţi profesori ai clasei, părinţii / reprezentanții legali.
Cum vor fi utilizate datele din raportul de evaluare
Cadrul didactic care predă la clasa respectivă prezintă părinţilor, în mod individual, conţinutul raportului
de evaluare, până la încheierea anului şcolar, cu scopul de a-i implica pe aceştia în activitatea educativă,
prin prezentarea rezultatelor pozitive ale activităţii elevilor, respectiv a rezultatelor care urmează să fie
ameliorate.
O copie a raportului de evaluare este înmânată părinţilor.
Raportul de evaluare face parte integrantă din portofoliul educaţional al elevului.
http://media.realitatea.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatitoare_54714800.p
df
Notă privind
elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar
Clasa pregătitoare şi clasele I – a II-a
Planul-cadru pentru clasa pregătitoare şi clasele I - a II-a din învăţământul primar reprezintă un
document reglator esenţial – componentă a Curriculumului naţional – şi, prin aceasta, un instrument de
bază în promovarea politicii educaţionale la nivel naţional.
În elaborarea acestui document s-a ţinut seama de prevederile Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011
referitoare la structura învăţământului obligatoriu şi la Curriculumul naţional, precum şi de asumarea de
către România a Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene privind
competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi din 2006.
În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, clasa pregătitoare şi clasele I şi a II-a fac parte
din învăţământul primar. Din perspectiva Curriculumului național, cele trei clase acoperă ciclul
achiziţiilor fundamentale. Necesitatea prezentului plan-cadru este determinată de schimbările generate
de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, ca primă clasă a şcolarităţii obligatorii.
Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de
formare al copilului care finalizează clasa a II-a. In mod concret, până la finalul clasei a II-a, se
urmăreşte ca elevul să fie capabil:
1. să utilizeze modalităţi variate de comunicare în situaţii reale, prin:

receptarea şi producerea de mesaje verbale şi non-verbale scurte şi simple în contexte familiare
folosirea unor componente elementare ale convenţiilor terminologice specifice diferitelor
discipline şcolare
interacţiunea în contexte de comunicare familiare în limba maternă
2. să dea dovadă de gândire creativă şi de capacitate de adaptare la situaţii variate, prin:

manifestarea curiozităţii pentru schimbare/ transformare
manifestarea curiozităţii pentru implicarea în activităţi focalizate și structurate, de tipul
proiectelor propuse de educator
manifestarea curiozităţii pentru diferite forme de expresivitate artistică
exprimarea sensibilităţii artistice prin intermediul unor mijloace simple
3. să-şi valorizeze propriile experienţe în investigarea mediului natural şi social, prin:

observarea unor elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat
manifestarea curiozităţii pentru elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat
relatarea unor fapte/ relaţii/ fenomene observate în mediul apropiat
folosirea unor proceduri simple în rezolvarea unor probleme
formularea unor explicaţii simple la întrebări de tipul: Când?, Cum?, De ce?
formularea unor păreri simple asupra unor obiecte/ fapte/ fenomene din mediul înconjurător
4. să înţeleagă şi să performeze roluri sociale în cadrul a diferite tipuri de comunităţi, prin:

manifestarea interesului pentru relaţionare în cadrul clasei
participarea la activităţi de grup
disponibilitatea pentru aplanarea unor conflicte
observarea identității membrilor familiei și a modului în care interacționează aceștia
manifestarea propriei persoane în cadrul unui rol social (familie, clasă)
5. să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat, prin:

manifestarea disciplinei şi a perseverenţei în realizarea cu sprijin a unor sarcini simple în
contexte familiare
acceptarea îndrumării și a cooperării în procesul de învăţare
căutarea de informaţii pentru rezolvarea unor sarcini de lucru simple, punctuale
utilizarea TIC în scopuri ludice
manifestarea interesului pentru un program echilibrat de accesare a computerului
6. să interiorizeze un set de valori individuale şi sociale care să-i orienteze comportamentul, prin:
manifestarea încrederii în propriile forţe
manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos
manifestarea interesului pentru un regim de viață și muncă sănătoase
formularea unor păreri referitoare la aspectele estetice din mediul apropiat
7. să-şi mobilizeze potenţialul propriu pentru construirea unei vieţi de calitate, prin:
sensibilizarea pentru urmărirea unor scopuri
derularea unor activităţi orientate spre un scop, cu focalizare pe atingerea scopului
transpunerea şi interpretarea unor roluri în activităţi ludice și în viața de zi ci zi.
Acest profil de formare este menit să asigure bazele conceptuale, psihice şi comportamentale
care să permită copilului adaptarea eficientă la treapta următoare de şcolaritate (clasele a III-a – a VI-a:
Ciclul curricular de ”Dezvoltare și diversificare”) în vederea unei inserţii sociale optime. Pentru a crea
premisele transformării acestor deziderate în realităţi şcolare, au fost necesare câteva modificări faţă de
planul de învăţământ actual. Acestea sunt prezentate în cele ce urmează.
Ariile curriculare cu care se operează în prezentul plan-cadru sunt următoarele:
Limbă şi comunicare
Om şi societate
Matematică şi ştiinţe ale naturii
Arte şi tehnologii
Sport şi sănătate
Consiliere şi orientare.
Ariile curriculare sunt desemnate pe baza unor principii şi criterii de tip epistemologic şi psiho-
pedagogic. Aria curriculară este o consecinţă a principiului selecţiei şi al ierarhizării culturale; aplicarea
acestui principiu la nivelul planului-cadru conduce la decupajul domeniilor cunoaşterii umane şi ale
culturii – în sens larg – în domenii ale curriculumului şcolar, structurate în discipline de studiu. Fiecare
domeniu de cunoaştere este caracterizat de un „mod de gândire” şi proceduri specifice. La nivelul unei
arii curriculare sunt reunite discipline care împărtăşesc un set de operaţii-nucleu similare sau ”apropiate”
şi macroconcepte comune. Operarea cu ariile curriculare menţionate mai sus reflectă necesarele
interrelaţionări dintre modurile de gândire de tip disciplinar.
Ca grupaj de discipline şcolare care au în comun anumite dominante conceptuale, aria curriculară
oferă o viziune multi- şi/sau interdisciplinară asupra obiectelor de studiu. Valoarea adăugată a prezentei
propuneri este constituită de accentuarea conexiunilor dintre domenii şi dintre ariile ”vecine”. Astfel,
spre exemplu, ariile Arte şi Tehnologii apar reunite într-una singură la nivelul ciclului achiziţiilor
fundamentale deoarece astfel se permite utilizarea optimă a timpului didactic, valorificând totodată
predarea integrată a disciplinelor Arte vizuale şi Lucru manual. Specificul acestei integrări este
exprimat, în esenţă, de învăţarea holistică, în care frumosul şi utilul merg împreună. În ciclul şcolar
următor însă, aria Tehnologii va deveni o arie de sine stătătoare, apropiindu-se tot mai mult de aria
Matematică şi Ştiinţe ale naturii.
O altă integrare – firească şi propice elevilor de această vârstă – este cea realizată la nivelul
disciplinei Matematică şi explorarea mediului: valorificând contexte reale din mediul apropiat,
conceptele matematice capătă concreteţe şi profunzime pentru copil, devenind mai uşor accesibile.
De asemenea, prezenta propunere ţine cont de legătura mai strânsă dintre disciplinele sociale şi
cele relative la limbă și comunicare, poziţionând cele două arii în vecinătate, spre deosebire de situaţia
din planurile actuale.
Planul-cadru propus menţine şi aria curriculară Consiliere şi orientare pentru acest nivel de
vârstă, prin introducerea în trunchiul comun a disciplinei Pre-consiliere. Aceasta este dedicată
activităţilor de învăţare care au ca scop dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi
exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile personale şi reflecţiile cu privire la
învăţare. Pentru clasa pregătitoare, activităţile în cadrul acestei arii pot fi realizate într-o oră de curs
obişnuită sau fragmentat, în funcţie de competenţele vizate. De exemplu, pot fi dedicate acestei arii 30
minute la începutul fiecărei săptămâni, astfel încât cadrele didactice să poată:
explora interesele specifice de învăţare ale elevilor pentru săptămâna în curs;
identifica experienţele anterioare ale elevilor cu privire la temele ce urmează a fi derulate în săptămâna
respectivă;
colecta aşteptările elevilor cu privire la activităţile ce urmează a fi desfăşurate
adapta propriul plan săptămânal la starea reală a fiecărui copil în parte și a grupului în
întregul său.
Alte 30 de minute de observare și pre-consiliere pot fi petrecute la finalul săptămânii, atunci când elevii
pot fi invitaţi să îşi exprime trăirile şi interesele specifice cu privire la ceea ce au învăţat în săptămâna
respectivă.
Alocările orare din prezentul plan-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale
respectă prevederile art. 66 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, referitor la numărul maxim de ore
pe săptămână la învăţământul primar, la ponderea disciplinelor obligatorii şi a celor opţionale.
Planul-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale este structurat pe două
componente: trunchi comun şi discipline opţionale. Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională de
parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii. Disciplinele opţionale asigură cadrul pentru dezvoltarea
unor oferte curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ, pentru susţinerea unor niveluri de
performanţă diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de învăţare ale elevilor. Disciplinele
opţionale sunt prevăzute cu alocări orare pe fiecare arie curriculară, dar şi ca opţionale integrate, care
vizează competenţe de integrare şi transfer aparținând unor arii curriculare diferite.
De asemenea, Planul-cadru de învăţământ propus are în vedere prevederile art. 68, alin (4) din
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în care se precizează: Curriculumul pentru clasele pregătitoare
urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi
dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor 8
competenţe-cheie.
Profilurile de formare detaliate anterior în așteptări pe care copiii și părinții lor, precum și
societatea în ansamblul său o poate avea la finele clasei a doua conduc treptat spre atingerea celor opt
competențe-cheie (Legea Educației Naționale 1/2011, art. 68):
(a) competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale;
(b) competențe de comunicare în limbi străine;
(c) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;
(d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;
(e) competențe sociale și civice;
(f) competențe antreprenoriale;
(g) competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
(h) competența de a învăța să înveți.
Competenţele cheie recomandate la nivel european şi reflectate în Legea educaţiei naţionale nr.
1/2011 reprezintă competenţele de care are nevoie orice persoană într-o societate a cunoaşterii, pentru:
împlinire personală, cetăţenie activă, incluziune şi coeziune socială, angajare. O trăsătură esenţială a
competenţelor cheie este faptul că majoritatea sunt transversale – ele se formează prin contribuţia
diferitelor discipline cuprinse în planurile-cadru de învăţământ şi nu doar prin studiul unei anumite
discipline. Această trăsătură a jalonat de asemenea plusul de flexibilitate şi integrare caracteristic acestui
plan-cadru de învăţământ.
LEGE nr. 272 din 21 iunie 2004 (*actualizată*)
privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului
(actualizată pâna la data de 1 ianuarie 2006*)
EMITENT: PARLAMENTUL
----------
*) Textul iniţial a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 557 din 23
iunie 2003. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul
Electronic" S.A. până la data de 1 ianuarie 2006, cu modificările şi completările
aduse de: HOTÂRÂREA nr. 2.393 din 21 decembrie 2004.**); HOTĂRÂREA nr. 1.762 din 22
decembrie 2005.
**) NOTA C.T.C.E.: HOTÂRÂREA nr. 2.393 din 21 decembrie 2004, publicat în MONITORUL
OFICIAL nr. 1.270 din 29 decembrie 2004 intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2005, dată la care şi
Legea nr. 272/2004 intră în vigoare, cu câteva excepţii, conform art. 148 din acest act normativ.
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAP. I
Dispoziţii generale şi definiţii
ART. 1
(1) Prezenta lege reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi garantarea drepturilor
copilului.
(2) Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele
fizice şi persoanele juridice responsabile de protecţia copilului sunt obligate să
respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin
Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor
Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990,
republicată, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este
parte.
ART. 2
(1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării şi
promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz,
încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului
superior al copilului.
(2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legatură
cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi
legali ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod
legal.
(3) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile
şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de
organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele
judecătoreşti.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să implice familia în toate
deciziile, acţiunile şi măsurile privitoare la copil şi să sprijine îngrijirea,
creşterea şi formarea, dezvoltarea şi educarea acestuia în cadrul familiei.
ART. 3
De dispoziţiile prezentei legi beneficiază:
a) copiii cetăţeni români aflaţi pe teritoriul României;
b) copiii cetăţeni români aflaţi în străinătate;
c) copiii fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul României;
d) copiii care solicită sau beneficiază de o formă de protecţie în condiţiile
reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor în România;
e) copiii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României, în situaţii de urgenţă
constatate, în condiţiile prezentei legi, de către autorităţile publice române
competente.
ART. 4
In sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
semnificaţii:
a) copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit
capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii;
b) familie - părinţii şi copiii acestora;
c) familie extinsă - copilul, părinţii şi rudele acestuia până la gradul IV
inclusiv;
d) familie substitutivă - persoanele, altele decât cele care aparţin familiei
extinse, care, în condiţiile legii, asigură creşterea şi ingrijirea copilului;
e) planul individualizat de protecţie - documentul prin care se realizează
planificarea serviciilor, prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie speciala a
copilului, pe baza evaluării psihosociale a acestuia şi a familiei sale, în vederea
integrării copilului care a fost separat de familia sa într-un mediu familial stabil
permanent, în cel mai scurt timp posibil;
f) planul de servicii - documentul prin care se realizează planificarea acordării
serviciilor şi a prestaţiilor, pe baza evaluării psihosociale a copilului şi a
familiei, în vederea prevenirii separării copilului de familia sa;
g) reprezentant legal al copilului - părintele sau persoana desemnată potrivit
legii să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de
copil;
h) A.N.P.D.C. - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului;
i) C.P.C. - comisia pentru protecţia copilului;
j) D.G.A.S.P.C. - direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului;
k) S.P.A.S. - serviciul public de asistenţă socială;
l) O.R.A. - Oficiul Român pentru Adopţii.
ART. 5
(1) Copiii au dreptul la protecţie şi asistenţă în realizarea şi exercitarea
deplină a drepturilor lor, în condiţiile prezentei legi.
(2) Răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine în
primul rând părinţilor, aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi
îndeplini obligaţiile fată de copil ţinând seama cu prioritate de interesul
superior al acestuia.
(3) În subsidiar, responsabilitatea revine colectivităţii locale din care fac
parte copilul şi familia sa. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia
de a sprijini părinţii sau, după caz, alt reprezentant legal al copilului în
realizarea obligaţiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltând şi asigurând în
acest scop servicii diversificate, accesibile şi de calitate, corespunzătoare
nevoilor copilului.
(4) Intervenţia statului este complementară; statul asigură protecţia copilului
şi garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică
realizată de instituţiile statului şi de autorităţile publice cu atribuţii în acest
domeniu.
ART. 6
Respectarea şi garantarea drepturilor copilului se realizează conform
următoarelor principii:
a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
c) responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi
îndeplinirea obligaţiilor părinteşti;
d) primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi
garantarea drepturilor copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului, intervenţia
multisectorială şi parteneriatul dintre instituţiile publice şi organismele private
autorizate;
f) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru fiecare
copil;
g) respectarea demnităţii copilului;
h) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând cont
de vârstă şi de gradul său de maturitate;
i) asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educarea
copilului, ţinând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică,
în cazul luării unei măsuri de protecţie;
j) celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil;
k) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;
l) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în
corelaţie cu ansamblul reglementărilor din această materie.
ART. 7
Drepturile prevăzute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fără nici o
discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau
altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnica sau origine socială, de situaţia
materială, de gradul şi tipul unei deficienţe, de statutul la naştere sau de statutul
dobândit, de dificultăţile de formare şi dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale
părinţilor ori ale altor reprezentanţi legali sau de orice altă distincţie.
CAP. II
Drepturile copilului
SECŢIUNEA 1
Drepturi şi libertăţi civile
ART. 8
(1) Copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii sale.
(2) Copilul este înregistrat imediat după naştere şi are de la această dată
dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetăţenie şi, dacă este posibil, de a-şi
cunoaşte părinţii şi de a fi îngrijit, crescut şi educat de aceştia.
(3) Părinţii aleg numele şi prenumele copilului, în condiţiile legii.
(4) Copilul are dreptul de a-şi păstra cetăţenia, numele şi relaţiile de familie,
în condiţiile prevăzute de lege, fără nici o ingerinţă.
(5) Dacă se constată că un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele
constitutive ale identităţii sale sau de unele dintre acestea, instituţiile şi
autorităţile publice sunt obligate să ia de urgenţă toate măsurile necesare în
vederea restabilirii identităţii copilului.
ART. 9
(1) În scopul realizării dreptului prevăzut la art. 8 alin. (1), unităţile
sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau de pediatrie au obligaţia
de a angaja un asistent social sau, după caz, de a desemna o persoană cu atribuţii de
asistentă socială.
(2) În vederea stabilirii identităţii copilului părăsit sau găsit ori a
părinţilor acestuia, organele de poliţie competente au obligaţia de a desemna una sau
mai multe persoane responsabile cu realizarea demersurilor ce le revin, potrivit
legii, pentru înregistrarea naşterii copilului.
ART. 10
(1) Certificatul medical constatator al naşterii, atât pentru copilul născut viu,
cât şi pentru copilul născut mort, se întocmeşte în termen de 24 de ore de la
naştere.
(2) Raspunderea pentru indeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) revine
medicului care a asistat sau a constatat nasterea si medicului sef de sectie.
(3) Cand nasterea a avut loc in afara unitatilor sanitare, medicul de familie
avand cabinetul inregistrat in raza teritoriala unde a avut loc nasterea este obligat
ca, la cererea oricarei persoane, in termen de 24 de ore, sa constate nasterea
copilului, dupa care sa intocmeasca si sa elibereze certificatul medical constatator
al nasterii copilului, chiar daca mama nu este inscrisa pe lista cabinetului sau.
ART. 11
(1) In situatia in care copilul este parasit de mama in maternitate, unitatea
medicala are obligatia sa sesizeze telefonic si in scris directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului si organele de politie, in termen de 24 de
ore de la constatarea disparitiei mamei.
(2) In termen de 5 zile de la sesizarea prevazuta la alin. (1), se intocmeste un
proces-verbal de constatare a parasirii copilului, semnat de reprezentantul directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului, reprezentantul politiei si al
maternitatii; cand starea de sanatate a copilului permite externarea, in baza
procesului-verbal, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va
stabili masura plasamentului in regim de urgenta pentru copil.
(3) In termen de 30 de zile de la intocmirea procesului-verbal, politia este
obligata sa intreprinda verificarile specifice privind identitatea mamei si sa
comunice rezultatul acestor verificari directiei generale de asistenta sociala si
protectia copilului.
(4) In situatia in care mama este identificata, directia generala de asistenta
sociala si protectia copilului va asigura consilierea si sprijinirea acesteia in
vederea realizarii demersurilor legate de intocmirea actului de nastere.
(5) In situatia in care, in urma verificarilor efectuate de politie, nu este
posibila identificarea mamei, directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului transmite serviciului public de asistenta sociala in a carui raza
administrativ-teritoriala s-a produs nasterea dosarul cuprinzand certificatul medical
constatator al nasterii, procesul-verbal prevazut la alin. (2), dispozitia de
plasament in regim de urgenta si raspunsul politiei cu rezultatul verificarilor.
(6) In termen de 5 zile de la primirea documentatiei prevazute la alin. (5),
serviciul public de asistenta sociala are obligatia de a obtine dispozitia de
stabilire a numelui si prenumelui copilului, in conformitate cu prevederile Legii nr.
119/1996 cu privire la actele de stare civila, cu modificarile ulterioare, si de a
face declaratia de inregistrare a nasterii la serviciul de stare civila competent.
(7) Dupa inregistrarea nasterii copilului, serviciul public de asistenta sociala
are obligatia de a transmite directiei generale de asistenta sociala si protectia
copilului actul de inregistrare a nasterii copilului.
ART. 12
(1) In situatia copilului gasit, precum si a celui parasit de parinti in alte
unitati sanitare, a carui nastere nu a fost inregistrata, obligatia de a realiza
demersurile prevazute de lege pentru inregistrarea nasterii copilului revine
serviciului public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala a
fost gasit sau parasit copilul.
(2) Expertiza medico-legala necesara pentru inregistrarea nasterii copilului este
gratuita.
ART. 13
(1) Unitatile sanitare, unitatile de protectie sociala, serviciile de ingrijire
de tip rezidential, entitatile fara personalitate juridica, alte persoane juridice,
precum si persoane fizice, care interneaza sau primesc in ingrijire femei gravide ori
copii care nu poseda acte pe baza carora sa li se poata stabili identitatea, sunt
obligate sa anunte, in termen de 24 de ore, in scris, autoritatea administratiei
publice locale in a carei raza isi au sediul sau, dupa caz, domiciliul, in vederea
stabilirii identitatii lor.
(2) Cel care ia un copil pentru a-l ingriji sau proteja temporar, pana la
stabilirea unei masuri de protectie in conditiile legii, are obligatia de a-l
intretine si, in termen de 48 de ore, de a anunta autoritatea administratiei publice
locale in a carei raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul.
ART. 14
(1) Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu
parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat
legaturi de atasament.
(2) Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii
personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat
de viata de familie, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau
superior.
(3) Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica
relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane
alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care
instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a
primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.
ART. 15
(1) In sensul prezentei legi, relatiile personale se pot realiza prin:
a) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit
prezentei legi, dreptul la relatii personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele sau de catre
alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit;
d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;
e) transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte
persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a mentine relatii personale cu
copilul;
f) transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente,
evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au
dreptul de a mentine relatii personale cu copilul.
(2) Transmiterea informatiilor prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se va face cu
respectarea interesului superior al copilului, precum si a dispozitiilor speciale
vizand confidentialitatea si transmiterea informatiilor cu caracter personal.
ART. 16
(1) Copilul care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre acestia
printr-o masura dispusa in conditiile legii are dreptul de a mentine relatii
personale si contacte directe cu ambii parinti, cu exceptia situatiei in care acest
lucru contravine interesului superior al copilului.
(2) Instanta judecatoreasca, luand in considerare, cu prioritate, interesul
superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, daca exista motive
temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau
sociala a copilului.
ART. 17
(1) Copilul ai carui parinti locuiesc in state diferite are dreptul de a
intretine relatii personale si contacte directe cu acestia, cu exceptia situatiei in
care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
(2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) va fi facilitata de Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul
Afacerilor Externe, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin comun.
ART. 18
(1) Copiii neinsotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori care nu se
gasesc sub supravegherea legala a unor persoane au dreptul de a li se asigura, in cel
mai scurt timp posibil, reintoarcerea alaturi de reprezentantii lor legali.
(2) Deplasarea copiilor in tara si in strainatate se realizeaza cu instiintarea
si cu acordul ambilor parinti; orice neintelegeri intre parinti cu privire la
exprimarea acestui acord se solutioneaza de catre instanta judecatoreasca.
(3) Parintii sau, dupa caz, alta persoana responsabila de supravegherea,
cresterea si ingrijirea copilului sunt obligati sa anunte la politie disparitia
acestuia de la domiciliu, in cel mult 24 de ore de la constatarea disparitiei.
ART. 19
(1) Misiunile diplomatice si consulare ale Romaniei au obligatia de a sesiza
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului cu privire la copiii
cetateni romani aflati in strainatate care, din orice motive, nu sunt insotiti de
parinti sau de un alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea legala a
unor persoane din strainatate.
(2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului va lua masurile
necesare pentru intoarcerea copilului la parinti sau la un alt reprezentant legal,
imediat dupa identificarea acestora. In cazul in care persoanele identificate nu pot
sau refuza sa preia copilul, la cererea Autoritatii Nationale pentru Protectia
Drepturilor Copilului, tribunalul de la domiciliul copilului sau Tribunalul
Bucuresti, in situatia in care acest domiciliu nu este cunoscut, va dispune
plasamentul copilului intr-un serviciu de protectie speciala propus de Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
(3) Procedura de intoarcere a copiilor in tara, de identificare a parintilor sau
a altor reprezentanti legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor
ocazionate de intoarcerea in tara a acestora, precum si serviciile de protectie
speciala, publice sau private, competente sa asigure protectia in regim de urgenta a
copiilor aflati in situatia prevazuta la alin. (1) se stabilesc prin hotarare a
Guvernului.
ART. 20
(1) Misiunile diplomatice si consulare straine au obligatia de a sesiza
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Autoritatea pentru
Straini despre toate situatiile in care au cunostinta de copii cetateni straini
aflati pe teritoriul Romaniei, care, din orice motive, nu sunt insotiti de parinti
sau de un alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea legala a unor
persoane. In cazul in care autoritatile romane se autosesizeaza, acestea vor
instiinta de urgenta misiunea straina competenta cu privire la copiii in cauza.
(2) In situatia copiilor prevazuti la alin. (1), Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului, pana la definitivarea demersurilor legale ce cad in
competenta Autoritatii pentru Straini, va solicita Tribunalului Bucuresti stabilirea
plasamentului copilului intr-un serviciu de protectie speciala propus de Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
(3) Masura plasamentului dureaza pana la returnarea copilului in tara de
resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri ai
familiei dispusi sa ia copilul.
(4) In cazul nereturnarii copilului, acesta beneficiaza de protectia speciala
prevazuta in prezenta lege.
ART. 21
In vederea aplicarii prevederilor art. 19 si 20 se incheie tratatele necesare cu
statele sau cu autoritatile statelor vizate, pe baza propunerilor Autoritatii
Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si ale Ministerului Afacerilor
Externe, precum si a altor institutii interesate.
ART. 22
(1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii sale
intime, private si familiale.
(2) Este interzisa orice actiune de natura sa afecteze imaginea publica a
copilului sau dreptul acestuia la viata intima, privata si familiala.
(3) Participarea copilului in varsta de pana la 14 ani la dezbateri publice in
cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consimtamantul scris al
acestuia si al parintilor sau, dupa caz, al altui reprezentant legal.
(4) Copiii nu pot fi folositi sau expusi de catre parinti, reprezentanti legali
sau alte persoane responsabile de cresterea si ingrijirea lor, in scopul de a obtine
avantaje personale sau de a influenta deciziile autoritatilor publice.
(5) Consiliul National al Audiovizualului monitorizeaza modul de derulare a
programelor audiovizuale, astfel incat sa se asigure protectia si garantarea
dreptului copilului prevazut la alin. (1).
ART. 23
(1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare.
(2) Libertatea copilului de a cauta, de a primi si de a difuza informatii de
orice natura, care vizeaza promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si morale,
sanatatea sa fizica si mentala, sub orice forma si prin orice mijloace la alegerea
sa, este inviolabila.
(3) Parintii sau, dupa caz, alti reprezentanti legali ai copilului, persoanele
care au in plasament copii, precum si persoanele care, prin natura functiei,
promoveaza si asigura respectarea drepturilor copiilor au obligatia de a le asigura
informatii, explicatii si sfaturi, in functie de varsta si de gradul de intelegere al
acestora, precum si de a le permite sa-si exprime punctul de vedere, ideile si
opiniile.
(4) Parintii nu pot limita dreptul copilului minor la libertatea de exprimare
decat in cazurile prevazute expres de lege.
ART. 24
(1) Copilul capabil de discernamant are dreptul de a-si exprima liber opinia
asupra oricarei probleme care il priveste.
(2) In orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste copilul are
dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a implinit
varsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a implinit
varsta de 10 ani, daca autoritatea competenta apreciaza ca audierea lui este necesara
pentru solutionarea cauzei.
(3) Dreptul de a fi ascultat confera copilului posibilitatea de a cere si de a
primi orice informatie pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a
fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea opinia sa, daca este
respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste.
(4) In toate cazurile prevazute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi
luate in considerare si li se va acorda importanta cuvenita, in raport cu varsta si
cu gradul de maturitate a copilului.
(5) Orice copil poate cere sa fie ascultat conform dispozitiilor alin. (2) si
(3). In caz de refuz, autoritatea competenta se va pronunta printr-o decizie
motivata.
(6) Dispozitiile legale speciale privind consimtamantul sau prezenta copilului in
procedurile care il privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea unui
curator, in caz de conflict de interese, sunt si raman aplicabile.
ART. 25
(1) Copilul are dreptul la libertate de gandire, de constiinta si de religie.
(2) Parintii indruma copilul, potrivit propriilor convingeri, in alegerea unei
religii, in conditiile legii, tinand seama de opinia, varsta si de gradul de
maturitate a acestuia, fara a-l putea obliga sa adere la o anumita religie sau la un
anumit cult religios.
(3) Religia copilului care a implinit 14 ani nu poate fi schimbata fara
consimtamantul acestuia; copilul care a implinit varsta de 16 ani are dreptul sa-si
aleaga singur religia.
(4) Atunci cand copilul beneficiaza de protectie speciala, persoanelor in
ingrijirea carora se afla le sunt interzise orice actiuni menite sa influenteze
convingerile religioase ale copilului.
ART. 26
(1) Copilul are dreptul la libera asociere in structuri formale si informale,
precum si libertatea de intrunire pasnica, in limitele prevazute de lege.
(2) Autoritatile administratiei publice locale, unitatile de invatamant si alte
institutii publice sau private competente iau masurile necesare asigurarii
exercitarii corespunzatoare a drepturilor prevazute la alin. (1).
ART. 27
(1) Copilul apartinand unei minoritati nationale, etnice, religioase sau
lingvistice are dreptul la viata culturala proprie, la declararea apartenentei sale
etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum si dreptul de a
folosi limba proprie in comun cu alti membri ai comunitatii din care face parte.
(2) Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii asigura si urmareste
exercitarea drepturilor prevazute la alin. (1).
ART. 28
(1) Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si
nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.
(2) Masurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decat in acord cu
demnitatea copilului, nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea
care se afla in legatura cu dezvoltarea fizica, psihica sau care afecteaza starea
emotionala a copilului.
ART. 29
(1) Copilul are dreptul sa depuna singur plangeri referitoare la incalcarea
drepturilor sale fundamentale.
(2) Copilul este informat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitatilor
de exercitare a acestora.
SECTIUNEA a 2-a
Mediul familial si ingrijirea alternativa
ART. 30
(1) Copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai.
(2) Parintii au obligatia sa asigure copilului, de o maniera corespunzatoare
capacitatilor in continua dezvoltare ale copilului, orientarea si sfaturile necesare
exercitarii corespunzatoare a drepturilor prevazute in prezenta lege.
(3) Parintii copilului au dreptul sa primeasca informatiile si asistenta de
specialitate necesare in vederea ingrijirii, cresterii si educarii acestuia.
ART. 31
(1) Ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor.
(2) Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa
aiba in vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala si
spirituala a copilului, in special prin ingrijirea acestuia, prin mentinerea
relatiilor personale cu el, prin asigurarea cresterii, educarii si intretinerii sale,
precum si prin reprezentarea sa legala si administrarea patrimoniului sau.
(3) In cazul existentei unor neintelegeri intre parinti cu privire la exercitarea
drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti, instanta judecatoreasca, dupa
ascultarea ambilor parinti, hotaraste potrivit interesului superior al copilului.
ART. 32
Copilul are dreptul sa fie crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa
fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. In acest scop parintii sunt obligati:
a) sa supravegheze copilul;
b) sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea;
c) sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si
sa ia in considerare opinia acestuia;
d) sa intreprinda toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului
lor;
e) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice care exercita
atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.
ART. 33
Copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, impotriva
vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub
rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul
superior al copilului.
ART. 34
(1) Serviciul public de asistenta sociala va lua toate masurile necesare pentru
depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de
parintii sai, precum si pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si
a violentei in familie.
(2) Orice separare a copilului de parintii sai, precum si orice limitare a
exercitiului drepturilor parintesti trebuie sa fie precedate de acordarea sistematica
a serviciilor si prestatiilor prevazute de lege, cu accent deosebit pe informarea
corespunzatoare a parintilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate in
baza unui plan de servicii.
ART. 35
(1) Planul de servicii se intocmeste si se pune in aplicare de catre serviciul
public de asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor si oraselor, precum si
de persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor
locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, in urma
evaluarii situatiei copilului si a familiei acestuia.
(2) La nivelul municipiului Bucuresti intocmirea si punerea in aplicare a
planului prevazut la alin. (1) se realizeaza de catre directia generala de asistenta
sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector.
(3) Planul de servicii se aproba prin dispozitia primarului.
(4) Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea separarii copilului de parintii
sai. In acest scop serviciul public de asistenta sociala ori, dupa caz, directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector al
municipiului Bucuresti sprijina accesul copilului si al familiei sale la serviciile
si prestatiile destinate mentinerii copilului in familie.
(5) Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea catre directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului a cererii de instituire a unei
masuri de protectie speciala a copilului, numai daca, dupa acordarea serviciilor
prevazute de acest plan, se constata ca mentinerea copilului alaturi de parintii sai
nu este posibila.
ART. 36
(1) Daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului
sunt primejduite in familie, reprezentantii serviciului public de asistenta sociala
ori, dupa caz, ai directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de
la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti au dreptul sa viziteze copiii la
locuinta lor si sa se informeze despre felul in care acestia sunt ingrijiti, despre
sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, invatatura si pregatirea lor
profesionala, acordand, la nevoie, indrumarile necesare.
(2) Daca, in urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constata ca
dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului este
primejduita, serviciul public de asistenta sociala este obligat sa sesizeze de indata
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in vederea luarii
masurilor prevazute de lege.
(3) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata
sa sesizeze instanta judecatoreasca in situatia in care considera ca sunt intrunite
conditiile prevazute de lege pentru decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori
a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti.
ART. 37
(1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va lua toate
masurile necesare pentru ca parintii decazuti din drepturile parintesti, precum si
cei carora le-a fost limitat exercitiul anumitor drepturi sa beneficieze de asistenta
specializata pentru cresterea capacitatii acestora de a se ocupa de copii, in vederea
redobandirii exercitiului drepturilor parintesti.
(2) Parintii care solicita redarea exercitiului drepturilor parintesti
beneficiaza de asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.
ART. 38
Instanta judecatoreasca este singura autoritate competenta sa se pronunte, luand
in considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:
a) persoana care exercita drepturile si indeplineste obligatiile parintesti in
situatia in care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea parintilor
sai;
b) modalitatile in care se exercita drepturile si se indeplinesc obligatiile
parintesti;
c) decaderea totala sau partiala din exercitiul drepturilor parintesti;
d) redarea exercitiului drepturilor parintesti.
ART. 39
(1) Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea parintilor
sai sau care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija
acestora are dreptul la protectie alternativa.
(2) Protectia prevazuta la alin. (1) include instituirea tutelei, masurile de
protectie speciala prevazute de prezenta lege, adoptia. In alegerea uneia dintre
aceste solutii autoritatea competenta va tine seama in mod corespunzator de
necesitatea asigurarii unei anumite continuitati in educarea copilului, precum si de
originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica.
ART. 40
(1) Tutela se instituie in situatia in care ambii parinti sunt decedati,
necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat
pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati
judecatoreste morti sau disparuti, precum si in cazul in care, la incetarea adoptiei,
instanta judecatoreasca hotaraste ca este in interesul copilului instituirea unei
tutele.
(2) Tutela se instituie conform legii de catre instanta judecatoreasca in a carei
circumscriptie teritoriala domiciliaza sau a fost gasit copilul.
ART. 41
(1) Pot fi tutori persoanele fizice sau sotul si sotia impreuna, care au
domiciliul in Romania si nu se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate
prevazute de lege.
(2) Persoana fizica sau familia care urmeaza a fi tutore trebuie sa fie evaluata
de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la
garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru
a primi un copil in ingrijire. Evaluarea se realizeaza de catre directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul persoanei sau familiei,
acordandu-se prioritate membrilor familiei extinse a copilului.
ART. 42
(1) Instanta judecatoreasca numeste cu prioritate ca tutore, daca motive
intemeiate nu se opun, o ruda sau un afin ori un prieten al familiei copilului, in
stare sa indeplineasca aceasta sarcina.
(2) Persoana fizica, respectiv sotii care urmeaza a fi tutori sunt numiti pe baza
prezentarii de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului a
raportului de evaluare a acestora. Propunerea se va face tinandu-se seama de
relatiile personale, de apropierea domiciliilor, precum si de opinia copilului.
SECTIUNEA a 3-a
Sanatatea si bunastarea copilului
ART. 43
(1) Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care
o poate atinge si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare
pentru asigurarea realizarii efective a acestui drept.
(2) Accesul copilului la servicii medicale si de recuperare, precum si la
medicatia adecvata starii sale in caz de boala este garantat de catre stat, costurile
aferente fiind suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si
de la bugetul de stat.
(3) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritatile
administratiei publice locale, precum si orice alte institutii publice sau private cu
atributii in domeniul sanatatii sunt obligate sa adopte, in conditiile legii, toate
masurile necesare pentru:
a) reducerea mortalitatii infantile;
b) asigurarea si dezvoltarea serviciilor medicale primare si comunitare;
c) prevenirea malnutritiei si a imbolnavirilor;
d) asigurarea serviciilor medicale pentru gravide in perioada pre- si postnatala,
indiferent daca acestea au sau nu au calitatea de persoana asigurata in sistemul
asigurarilor sociale de sanatate;
e) informarea parintilor si a copiilor cu privire la sanatatea si alimentatia
copilului, inclusiv cu privire la avantajele alaptarii, igienei si salubritatii
mediului inconjurator;
f) dezvoltarea de actiuni si programe pentru ocrotirea sanatatii si de prevenire
a bolilor, de asistenta a parintilor si de educatie, precum si de servicii in materie
de planificare familiala;
g) verificarea periodica a tratamentului copiilor care au fost plasati pentru a
primi ingrijire, protectie sau tratament;
h) asigurarea confidentialitatii consultantei medicale acordate la solicitarea
copilului;
i) derularea sistematica in unitatile scolare de programe de educatie pentru
viata, inclusiv educatie sexuala pentru copii, in vederea prevenirii contactarii
bolilor cu transmitere sexuala si a graviditatii minorelor.
(4) Parintii sunt obligati sa solicite asistenta medicala pentru a asigura
copilului cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si pentru a preveni
situatiile care pun in pericol viata, cresterea si dezvoltarea copilului.
(5) In situatia exceptionala in care viata copilului se afla in pericol iminent
ori exista riscul producerii unor consecinte grave cu privire la sanatatea sau
integritatea acestuia, medicul are dreptul de a efectua acele acte medicale de
stricta necesitate pentru a salva viata copilului, chiar fara a avea acordul
parintilor sau al altui reprezentant legal al acestuia.
(6) Vizitele periodice ale personalului medical de specialitate la domiciliul
gravidelor si al copiilor pana la implinirea varstei de un an sunt obligatorii, in
vederea ocrotirii sanatatii mamei si copilului, educatiei pentru sanatate, prevenirii
abandonului, abuzului sau neglijarii copilului.
ART. 44
(1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita
dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala.
(2) Parintilor sau, dupa caz, altor reprezentanti legali le revine in primul rand
responsabilitatea de a asigura, in limita posibilitatilor, cele mai bune conditii de
viata necesare cresterii si dezvoltarii copiilor; parintii sunt obligati sa le
asigure copiilor locuinta, precum si conditiile necesare pentru crestere, educare,
invatatura si pregatirea profesionala.
ART. 45
(1) Copilul are dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari
sociale, in functie de resursele si de situatia in care se afla acesta si persoanele
in intretinerea carora se gaseste.
(2) In cazul in care parintii sau persoanele care au, potrivit legii, obligatia
de a intretine copilul nu pot asigura, din motive independente de vointa lor,
satisfacerea nevoilor minime de locuinta, hrana, imbracaminte si educatie ale
copilului, statul, prin autoritatile publice competente, este obligat sa asigure
acestora sprijin corespunzator, sub forma de prestatii financiare, prestatii in
natura, precum si sub forma de servicii, in conditiile legii.
(3) Parintii au obligatia sa solicite autoritatilor competente acordarea
alocatiilor, indemnizatiilor, prestatiilor in bani sau in natura si a altor
facilitati prevazute de lege pentru copii sau pentru familiile cu copii.
(4) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a informa parintii
si copiii in legatura cu drepturile pe care le au, precum si asupra modalitatii de
acordare a drepturilor de asistenta sociala si de asigurari sociale.
ART. 46
(1) Copilul cu handicap are dreptul la ingrijire speciala, adaptata nevoilor
sale.
(2) Copilul cu handicap are dreptul la educatie, recuperare, compensare,
reabilitare si integrare, adaptate posibilitatilor proprii, in vederea dezvoltarii
personalitatii sale.
(3) Ingrijirea speciala trebuie sa asigure dezvoltarea fizica, mentala,
spirituala, morala sau sociala a copiilor cu handicap. Ingrijirea speciala consta in
ajutor adecvat situatiei copilului si parintilor sai ori, dupa caz, situatiei celor
carora le este incredintat copilul si se acorda gratuit, ori de cate ori acest lucru
este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv si fara discriminare al copiilor
cu handicap la educatie, formare profesionala, servicii medicale, recuperare,
pregatire, in vederea ocuparii unui loc de munca, la activitati recreative, precum si
la orice alte activitati apte sa le permita deplina integrare sociala si dezvoltare a
personalitatii lor.
(4) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile
administratiei publice locale sunt obligate sa initieze programe si sa asigure
resursele necesare dezvoltarii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor
cu handicap si ale familiilor acestora in conditii care sa le garanteze demnitatea,
sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata
comunitatii.
SECTIUNEA a 4-a
Educatie, activitati recreative si culturale
ART. 47
(1) Copilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea, in
conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale.
(2) Parintii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educatiei care
urmeaza sa fie data copiilor lor si au obligatia sa inscrie copilul la scoala si sa
asigure frecventarea cu regularitate de catre acesta a cursurilor scolare.
(3) Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere incuviintarea instantei
judecatoresti de a-si schimba felul invataturii si al pregatirii profesionale.
ART. 48
(1) Ministerul Educatiei si Cercetarii, ca organ de specialitate al
administratiei publice centrale, precum si inspectoratele scolare si unitatile de
invatamant, ca institutii ale administratiei publice locale cu atributii in domeniul
educatiei, sunt obligate sa intreprinda masuri necesare pentru:
a) facilitarea accesului la educatia prescolara si asigurarea invatamantului
general obligatoriu si gratuit pentru toti copiii;
b) dezvoltarea de programe de educatie pentru parintii tineri, inclusiv in
vederea prevenirii violentei in familie;
c) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care nu pot
raspunde la cerintele programei scolare nationale, pentru a nu intra prematur pe
piata muncii;
d) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care au abandonat
scoala, in vederea reintegrarii lor in sistemul national de invatamant;
e) respectarea dreptului copilului la timp de odihna si timp liber, precum si a
dreptului acestuia de a participa liber la viata culturala si artistica;
f) prevenirea abandonului scolar din motive economice, luand masuri active de
acordare a unor servicii sociale in mediul scolar, cum sunt: hrana, rechizite,
transport si altele asemenea.
(2) In cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat
cu respect de catre cadrele didactice, de a fi informat asupra drepturilor sale,
precum si asupra modalitatilor de exercitare a acestora. Pedepsele corporale in
cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise.
(3) Copilul, personal si, dupa caz, reprezentat sau asistat de reprezentantul sau
legal, are dreptul de a contesta modalitatile si rezultatele evaluarii si de a se
adresa in acest sens conducerii unitatii de invatamant, in conditiile legii.
(4) Cadrele didactice au obligatia de a semnala serviciului public de asistenta
sociala sau, dupa caz, directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului
cazurile de rele tratamente, abuzuri sau de neglijare a copiilor.
ART. 49
(1) Copilul are dreptul la odihna si vacanta.
(2) Copilul trebuie sa beneficieze de timp suficient pentru odihna si vacanta, sa
participe in mod liber la activitati recreative proprii varstei sale si la
activitatile culturale, artistice si sportive ale comunitatii. Autoritatile publice
au obligatia sa contribuie, potrivit atributiilor ce le revin, la asigurarea
conditiilor exercitarii in conditii de egalitate a acestui drept.
(3) Autoritatile publice au obligatia sa asigure, potrivit atributiilor care le
revin, locuri de joaca suficiente si adecvate pentru copii, in mod special in
situatia zonelor intens populate.
CAP. III
Protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea
parintilor sai
SECTIUNEA 1
Dispozitii comune
ART. 50
Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si
serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau
definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, in vederea protejarii
intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora.
ART. 51
(1) Copilul beneficiaza de protectia speciala prevazuta de prezenta lege pana la
dobandirea capacitatii depline de exercitiu.
(2) La cererea tanarului, exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de
exercitiu, daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant de zi, protectia
speciala se acorda, in conditiile legii, pe toata durata continuarii studiilor, dar
fara a se depasi varsta de 26 de ani.
(3) Tanarul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu si a beneficiat de o
masura de protectie speciala, dar care nu isi continua studiile si nu are
posibilitatea revenirii in propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii
sociale, beneficiaza, la cerere, pe o perioada de pana la 2 ani, de protectie
speciala, in scopul facilitarii integrarii sale sociale. In cazul in care se face
dovada ca tanarului i s-au oferit un loc de munca si/sau locuinta, iar acesta le-a
refuzat ori le-a pierdut din motive imputabile lui, in mod succesiv, prevederile
prezentului alineat nu mai sunt aplicabile.
ART. 52
Serviciile de protectie speciala sunt cele prevazute la art. 108-110.
ART. 53
(1) Masurile de protectie speciala a copilului se stabilesc si se aplica in baza
planului individualizat de protectie.
(2) Planul prevazut la alin. (1) se intocmeste si se revizuieste in conformitate
cu normele metodologice elaborate si aprobate de Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului.
(3) Masurile de protectie speciala a copilului care a implinit varsta de 14 ani
se stabilesc numai cu consimtamantul acestuia. In situatia in care copilul refuza sa
isi dea consimtamantul, masurile de protectie se stabilesc numai de catre instanta
judecatoreasca, care, in situatii temeinic motivate, poate trece peste refuzul
acestuia de a-si exprima consimtamantul fata de masura propusa.
ART. 54
(1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului are obligatia
de a intocmi planul individualizat de protectie imediat dupa primirea cererii de
instituire a unei masuri de protectie speciala sau imediat dupa ce directorul
directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului a dispus plasamentul
in regim de urgenta.
(2) In situatia copilului pentru care a fost instituita tutela, dispozitiile
alin. (1) nu sunt aplicabile.
(3) La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protectie se acorda
prioritate reintegrarii copilului in familie sau, daca aceasta nu este posibila,
plasamentului copilului in familia extinsa. Obiectivele planului se stabilesc cu
consultarea obligatorie a parintilor si a membrilor familiei largite care au putut fi
identificati.
(4) Planul individualizat de protectie poate prevedea plasamentul copilului intrun
serviciu de tip rezidential, numai in cazul in care nu a putut fi instituita
tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsa, la un asistent
maternal sau la o alta persoana sau familie, in conditiile prezentei legi.
ART. 55
Masurile de protectie speciala a copilului sunt:
a) plasamentul;
b) plasamentul in regim de urgenta;
c) supravegherea specializata.
ART. 56
De masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza:
a) copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul
drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor
parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, cand
nu a putut fi instituita tutela;
b) copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in
grija parintilor din motive neimputabile acestora;
c) copilul abuzat sau neglijat;
d) copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama in unitati sanitare;
e) copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde
penal.
ART. 57
Parintii, precum si copilul care a implinit varsta de 14 ani au dreptul sa atace
in instanta masurile de protectie speciala instituite de prezenta lege, beneficiind
de asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.
SECTIUNEA a 2-a
Plasamentul
ART. 58
(1) Plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, avand
caracter temporar, care poate fi dispusa, in conditiile prezentei legi, dupa caz, la:
a) o persoana sau familie;
b) un asistent maternal;
c) un serviciu de tip rezidential, prevazut la art. 110 alin. (2) si licentiat in
conditiile legii.
(2) Persoana sau familia care primeste un copil in plasament trebuie sa aiba
domiciliul in Romania si sa fie evaluata de catre directia generala de asistenta
sociala si protectia copilului cu privire la garantiile morale si conditiile
materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a primi un copil in plasament.
ART. 59
Pe toata durata plasamentului, domiciliul copilului se afla, dupa caz, la
persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidential care il
are in ingrijire.
ART. 60
(1) Plasamentul copilului care nu a implinit varsta de 2 ani poate fi dispus
numai la familia extinsa sau substitutiva, plasamentul acestuia intr-un serviciu de
tip rezidential fiind interzis.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se poate dispune plasamentul intrun
serviciu de tip rezidential al copilului mai mic de 2 ani, in situatia in care
acesta prezinta handicapuri grave, cu dependenta de ingrijiri in servicii de tip
rezidential specializate.
(3) La stabilirea masurii de plasament se va urmari:
a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsa sau la familia
substitutiva;
b) mentinerea fratilor impreuna;
c) facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de
a mentine legatura cu acesta.
ART. 61
(1) Masura plasamentului se stabileste de catre comisia pentru protectia
copilului, in situatia in care exista acordul parintilor, pentru situatiile prevazute
la art. 56 lit. b) si e).
(2) Masura plasamentului se stabileste de catre instanta judecatoreasca, la
cererea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului:
a) in situatia copilului prevazut la art. 56 lit. a), precum si in situatia
copilului prevazut la art. 56 lit. c) si d), daca se impune inlocuirea plasamentului
in regim de urgenta dispus de catre directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului;
b) in situatia copilului prevazut la art. 56 lit. b) si e), atunci cand nu exista
acordul parintilor sau, dupa caz, al unuia dintre parinti, pentru instituirea acestei
masuri.
ART. 62
(1) Drepturile si obligatiile parintesti fata de copil se mentin pe toata durata
masurii plasamentului dispus de catre comisia pentru protectia copilului.
(2) Drepturile si obligatiile parintesti in situatia copilului pentru care nu a
putut fi instituita tutela si pentru care instanta a dispus masura plasamentului sunt
exercitate si, respectiv, indeplinite de catre presedintele consiliului judetean,
respectiv de catre primarul sectorului municipiului Bucuresti.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), parintii decazuti din drepturile
parintesti, precum si cei carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor
parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului lor.
(4) Modalitatea de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor
parintesti cu privire la persoana si la bunurile copilului aflat in situatia
prevazuta la art. 56 lit. c) si d) si, respectiv, la art. 56 lit. b) si e) se
stabileste de catre instanta judecatoreasca.
ART. 63
Comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta care a dispus
plasamentul copilului va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a
parintilor la intretinerea acestuia, in conditiile stabilite de Codul familiei.
Sumele astfel incasate se constituie venit la bugetul judetului, respectiv la cel al
sectorului municipiului Bucuresti de unde provine copilul.
SECTIUNEA a 3-a
Plasamentul in regim de urgenta
ART. 64
(1) Plasamentul copilului in regim de urgenta este o masura de protectie
speciala, cu caracter temporar, care se stabileste in situatia copilului abuzat sau
neglijat, precum si in situatia copilului gasit sau a celui abandonat in unitati
sanitare.
(2) Dispozitiile art. 58-60 se aplica in mod corespunzator.
(3) Pe toata durata plasamentului in regim de urgenta se suspenda de drept
exercitiul drepturilor parintesti, pana cand instanta judecatoreasca va decide cu
privire la mentinerea sau la inlocuirea acestei masuri si cu privire la exercitarea
drepturilor parintesti. Pe perioada suspendarii, drepturile si obligatiile parintesti
privitoare la persoana copilului sunt exercitate si, respectiv, sunt indeplinite de
catre persoana, familia, asistentul maternal sau de catre seful serviciului de tip
rezidential care a primit copilul in plasament in regim de urgenta, iar cele
privitoare la bunurile copilului sunt exercitate si, respectiv, sunt indeplinite de
catre presedintele consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului
municipiului Bucuresti.
ART. 65
(1) Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre directorul
directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din unitatea
administrativ-teritoriala in care se gaseste copilul gasit sau cel abandonat de catre
mama in unitati sanitare ori copilul abuzat sau neglijat, in situatia in care nu se
intampina opozitie din partea reprezentantilor persoanelor juridice, precum si a
persoanelor fizice care au in ingrijire sau asigura protectia copilului respectiv.
(2) Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre instanta
judecatoreasca in conditiile art. 94 alin. (3).
ART. 66
(1) In situatia plasamentului in regim de urgenta dispus de catre directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului, aceasta este obligata sa
sesizeze instanta judecatoreasca in termen de 48 de ore de la data la care a dispus
aceasta masura.
(2) Instanta judecatoreasca va analiza motivele care au stat la baza masurii
adoptate de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si se
va pronunta, dupa caz, cu privire la mentinerea plasamentului in regim de urgenta sau
la inlocuirea acestuia cu masura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la
reintegrarea copilului in familia sa. Instanta este obligata sa se pronunte si cu
privire la exercitarea drepturilor parintesti.
(3) In situatia in care plasamentul in regim de urgenta este dispus de catre
instanta judecatoreasca, aceasta se va pronunta in conditiile art. 94 alin. (4).
SECTIUNEA a 4-a
Supravegherea specializata
ART. 67
(1) Masura de supraveghere specializata se dispune in conditiile prezentei legi
fata de copilul care a savarsit o fapta penala si care nu raspunde penal.
(2) In cazul in care exista acordul parintilor sau al reprezentantului legal,
masura supravegherii specializate se dispune de catre comisia pentru protectia
copilului, iar, in lipsa acestui acord, de catre instanta judecatoreasca.
SECTIUNEA a 5-a
Monitorizarea aplicarii masurilor de protectie speciala
ART. 68
(1) Imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie
speciala, dispuse de comisia pentru protectia copilului sau de instanta
judecatoreasca, trebuie verificate trimestrial de catre directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului.
(2) In cazul in care imprejurarile prevazute la alin. (1) s-au modificat,
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa
sesizeze de indata comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta
judecatoreasca, in vederea modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii.
(3) Dreptul de sesizare prevazut la alin. (2) il au, de asemenea, parintii sau
alt reprezentant legal al copilului, precum si copilul.
ART. 69
(1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz,
organismul privat autorizat are obligatia de a urmari modul in care sunt puse in
aplicare masurile de protectie speciala, dezvoltarea si ingrijirea copilului pe
perioada aplicarii masurii.
(2) In indeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat
intocmeste, trimestrial sau ori de cate ori apare o situatie care impune acest lucru,
rapoarte privitoare la evolutia dezvoltarii fizice, mentale, spirituale, morale sau
sociale a copilului si a modului in care acesta este ingrijit.
(3) In situatia in care se constata, pe baza raportului intocmit potrivit alin.
(2), necesitatea modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii, directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze de indata comisia
pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca.
ART. 70
La incetarea masurilor de protectie speciala prin reintegrarea copilului in
familia sa, serviciul public de asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor
si oraselor, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al
consiliilor locale comunale, precum si directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului, in cazul sectoarelor municipiului Bucuresti, de la domiciliul
sau, dupa caz, de la resedinta parintilor au obligatia de a urmari evolutia
dezvoltarii copilului, precum si modul in care parintii isi exercita drepturile si
isi indeplinesc obligatiile cu privire la copil. In acest scop acestea intocmesc
rapoarte lunare pe o perioada de minimum 3 luni.
ART. 71
Copilul fata de care a fost luata o masura de protectie speciala are dreptul de a
mentine relatii cu alte persoane, daca acestea nu au o influenta negativa asupra
dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.
CAP. IV
Protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict armat
ART. 72
(1) Copiii care solicita obtinerea statutului de refugiat, precum si cei care au
obtinut acest statut beneficiaza de protectie si asistenta umanitara corespunzatoare
pentru realizarea drepturilor lor.
(2) Copiii prevazuti la alin. (1) beneficiaza de una dintre formele de protectie
prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul
refugiatilor in Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare.
ART. 73
(1) In situatia in care copilul care solicita statutul de refugiat este neinsotit
de catre parinti sau de un alt reprezentant legal, sustinerea intereselor acestuia pe
parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat se asigura de catre
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza
administrativ-teritoriala se afla organul teritorial al Ministerului Administratiei
si Internelor unde urmeaza a fi depusa cererea.
(2) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului aflat in
situatia prevazuta la alin. (1) se analizeaza cu prioritate.
(3) In scopul sustinerii adecvate a intereselor copilului prevazut la alin. (1),
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului desemneaza o persoana
cu studii superioare juridice sau de asistenta sociala din cadrul personalului
propriu sau al unui organism privat autorizat, care sa sustina drepturile copilului
si sa participe, alaturi de acesta, la intreaga procedura de acordare a statutului de
refugiat.
(4) In situatia in care se constata ca persoana desemnata de catre directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului nu isi indeplineste
corespunzator obligatia de aparare a intereselor copilului sau dovedeste rea-credinta
in indeplinirea acesteia, Oficiul National pentru Refugiati poate solicita directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului inlocuirea acestei persoane.
ART. 74
(1) Pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de acordare a
statutului de refugiat, cazarea copiilor prevazuti la art. 73 se realizeaza intr-un
serviciu de tip rezidential prevazut de prezenta lege, apartinand directiei generale
de asistenta sociala si protectia copilului sau unui organism privat autorizat.
(2) Copiii care au implinit varsta de 16 ani pot fi cazati si in centrele de
primire si cazare aflate in subordinea Oficiului National pentru Refugiati.
(3) Copiii prevazuti la alin. (1), carora li s-a acordat statutul de refugiat,
beneficiaza de protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de
ocrotirea parintilor sai, prevazuta de prezenta lege.
ART. 75
(1) In situatia in care cererea copilului prevazut la art. 72, de acordare a
statutului de refugiat, este respinsa in mod definitiv si irevocabil, directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului sesizeaza Autoritatea pentru
Straini si solicita instantei judecatoresti stabilirea plasamentului copilului intrun
serviciu de protectie speciala.
(2) Masura plasamentului dureaza pana la returnarea copilului in tara de
resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri ai
familiei dispusi sa ia copilul.
ART. 76
(1) Copiii afectati de conflicte armate beneficiaza de protectie si asistenta in
conditiile prezentei legi.
(2) In caz de conflicte armate, institutiile statului iau masurile necesare
pentru dezvoltarea de mecanisme speciale menite sa asigure monitorizarea masurilor
adoptate pentru protejarea drepturilor copilului.
ART. 77
Nici un copil nu va fi folosit ca spion, calauza sau curier in timpul
conflictelor armate.
ART. 78
(1) In situatia existentei unui conflict armat, Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Administratiei si
Internelor, cu Ministerul Apararii Nationale, precum si cu alte institutii cu
atributii specifice, are obligatia de a initia si de a implementa strategii si
programe, inclusiv la nivel familial si comunitar, pentru a asigura demobilizarea
copiilor soldati si, respectiv, pentru a remedia efectele fizice si psihice ale
conflictelor asupra copilului si pentru a promova reintegrarea sociala a acestuia.
(2) Organele administratiei publice centrale mentionate la alin. (1), in
colaborare cu Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca si cu Ministerul
Educatiei si Cercetarii, vor promova masurile corespunzatoare pentru:
a) educarea in spiritul intelegerii, solidaritatii si pacii, ca un proces general
si continuu in prevenirea conflictelor;
b) educarea si pregatirea copiilor demobilizati pentru o viata sociala activa si
responsabila.
ART. 79
(1) In orice judet sau sector al municipiului Bucuresti, presedintele consiliului
judetean ori, dupa caz, primarul sectorului municipiului Bucuresti are obligatia de a
inainta directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, in termen de
24 de ore de la initierea unui conflict armat, o lista completa a tuturor copiilor
aflati pe teritoriul respectivei unitati administrativ-teritoriale, in vederea
monitorizarii situatiei acestora.
(2) Infrastructura avand ca destinatie protectia si promovarea drepturilor
copilului nu va fi folosita in scopuri militare.
(3) In cazul actiunilor de evaluare desfasurate in urma unor conflicte armate,
copiilor li se va acorda prioritate. Directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului, in colaborare cu protectia civila, va lua masurile necesare
pentru a se asigura supravegherea copiilor care sunt evacuati de catre persoane care
isi pot asuma responsabilitatea ocrotirii si sigurantei lor. Ori de cate ori este
posibil, membrii aceleiasi familii vor fi cazati impreuna.
CAP. V
Protectia copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal
ART. 80
(1) Pentru copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu
raspunde penal, la propunerea directiei generale de asistenta sociala si protectia
copilului in a carei unitate administrativ-teritoriala se afla copilul, se va lua una
dintre masurile prevazute la art. 55 lit. a) si c).
(2) In dispunerea uneia dintre masurile prevazute la art. 55 lit. a) si c),
Comisia pentru Protectia Copilului, atunci cand exista acordul parintilor sau al
altui reprezentant legal al copilului, ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, atunci
cand acest acord lipseste, va tine seama de:
a) conditiile care au favorizat savarsirea faptei;
b) gradul de pericol social al faptei;
c) mediul in care a crescut si a trait copilul;
d) riscul savarsirii din nou de catre copil a unei fapte prevazute de legea
penala;
e) orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului.
ART. 81
(1) Masura supravegherii specializate consta in mentinerea copilului in familia
sa, sub conditia respectarii de catre acesta a unor obligatii, cum ar fi:
a) frecventarea cursurilor scolare;
b) utilizarea unor servicii de ingrijire de zi;
c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;
d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite
persoane.
(2) In cazul in care mentinerea in familie nu este posibila sau atunci cand
copilul nu isi indeplineste obligatiile stabilite prin masura supravegherii
specializate, comisia pentru protectia copilului ori, dupa caz, instanta
judecatoreasca, dupa distinctiile prevazute la art. 80 alin. (2), poate dispune
plasamentul acestuia in familia extinsa ori in cea substitutiva, precum si
indeplinirea de catre copil a obligatiilor prevazute la alin. (1).
ART. 82
In cazul in care fapta prevazuta de legea penala, savarsita de copilul care nu
raspunde penal, prezinta un grad ridicat de pericol social, precum si in cazul in
care copilul pentru care s-au stabilit masurile prevazute la art. 81 savarseste in
continuare fapte penale, comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta
judecatoreasca dispune, pe perioada determinata, plasamentul copilului intr-un
serviciu de tip rezidential specializat.
ART. 83
Este interzis sa se dea publicitatii orice date referitoare la savarsirea de
fapte penale de catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date privitoare la
persoana acestuia.
ART. 84
(1) Pe toata durata aplicarii masurilor destinate copilului care savarseste fapte
penale si nu raspunde penal, vor fi asigurate servicii specializate, pentru a-i
asista pe copii in procesul de reintegrare in societate.
(2) Tipurile de servicii specializate prevazute la alin. (1), precum si
standardele referitoare la modalitatea de asigurare a acestor servicii se aproba prin
hotarare a Guvernului.
CAP. VI
Protectia copilului impotriva exploatarii
ART. 85
(1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva oricaror forme de violenta,
abuz, rele tratamente sau neglijenta.
(2) Orice persoana fizica sau juridica, precum si copilul pot sesiza autoritatile
abilitate de lege sa ia masurile corespunzatoare pentru a-l proteja impotriva
oricaror forme de violenta, inclusiv violenta sexuala, vatamare sau de abuz fizic sau
mental, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijenta.
(3) Angajatii institutiilor publice sau private care, prin natura profesiei,
intra in contact cu copilul si au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz,
neglijare sau rele tratamente au obligatia de a sesiza de urgenta directia generala
de asistenta sociala si protectia copilului.
ART. 86
(1) Parintii copilului sau, dupa caz, alt reprezentant legal al acestuia,
autoritatile publice si organismele private au obligatia sa ia toate masurile
corespunzatoare pentru a facilita readaptarea fizica si psihologica si reintegrarea
sociala a oricarui copil care a fost victima oricarei forme de neglijenta, exploatare
sau abuz, de tortura sau pedeapsa ori tratamente crude, inumane sau degradante.
(2) Persoanele mentionate la alin. (1) vor asigura conditiile necesare pentru ca
readaptarea si reintegrarea sa favorizeze sanatatea, respectul de sine si demnitatea
copilului.
SECTIUNEA 1
Protectia copilului impotriva exploatarii economice
ART. 87
(1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva exploatarii si nu poate fi
constrans la o munca ce comporta un risc potential sau care este susceptibila sa ii
compromita educatia ori sa ii dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale,
spirituale, morale ori sociale.
(2) Este interzisa orice practica prin intermediul careia un copil este dat de
unul sau de ambii parinti ori de reprezentantul lui legal in schimbul unei recompense
sau nu, in scopul exploatarii copilului sau a muncii acestuia.
(3) In situatiile in care copiii de varsta scolara se sustrag procesului de
invatamant, desfasurand munci cu nerespectarea legii, unitatile de invatamant sunt
obligate sa sesizeze de indata serviciul public de asistenta sociala. In cazul unor
asemenea constatari, serviciul public de asistenta sociala impreuna cu inspectoratele
scolare judetene si cu celelalte institutii publice competente sunt obligate sa ia
masuri in vederea reintegrarii scolare a copilului.
(4) Inspectia Muncii, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului, are obligatia de a promova campanii de constientizare si
informare:
a) pentru copii - despre masurile de protectie de care pot beneficia si despre
riscurile pe care le implica cazurile de exploatare economica;
b) pentru publicul larg - incluzand educatie parentala si activitati de pregatire
pentru categoriile profesionale care lucreaza cu si pentru copii, pentru a-i ajuta sa
asigure copiilor o reala protectie impotriva exploatarii economice;
c) pentru angajatori sau potentiali angajatori.
SECTIUNEA a 2-a
Protectia copilului impotriva consumului de droguri
ART. 88
(1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva folosirii ilicite de
stupefiante si substante psihotrope.
(2) Este interzisa vanzarea de solventi copiilor, fara acordul parintelui ori al
altui reprezentant legal.
(3) Agentia Nationala Antidrog, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copiilor, si, dupa caz, cu alte autoritati sau organe de
specialitate ale administratiei publice centrale, are obligatia de a lua masurile
corespunzatoare pentru:
a) prevenirea folosirii copiilor la productia si traficul ilicit al acestor
substante;
b) constientizarea publicului larg si, in mod particular, a copiilor cu privire
la aceasta problematica, inclusiv prin intermediul sistemului de invatamant si, dupa
caz, prin introducerea acestui subiect in programa scolara;
c) sprijinirea copiilor si familiilor acestora, prin consiliere si indrumare -
daca este necesar, de natura confidentiala, dar si prin elaborarea de politici si
strategii care sa garanteze recuperarea fizica si psihica si reintegrarea sociala a
copiilor dependenti de droguri, inclusiv prin dezvoltarea in acest scop de metode de
interventie alternativa la institutiile psihiatrice traditionale;
d) dezvoltarea suplimentara a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra
aparitiei consumului de droguri la copii, ca si asupra implicarii acestora in
productia si traficul ilicit de droguri; evaluarea permanenta a acestor situatii, a
progreselor realizate, a dificultatilor intampinate si, respectiv, a obiectivelor
propuse pentru viitor;
e) dezvoltarea unui sistem de informare publica care sa reduca toleranta in ceea
ce priveste consumul de droguri si sa ajute la recunoasterea primelor simptome de
consum de droguri, mai ales in randul copiilor.
(4) Institutiile prevazute la alin. (3) se vor asigura ca opiniile copiilor sunt
luate in considerare la elaborarea strategiilor antidrog.
SECTIUNEA a 3-a
Protectia copilului impotriva abuzului sau neglijentei
ART. 89
(1) Prin abuz asupra copilului se intelege orice actiune voluntara a unei
persoane care se afla intr-o relatie de raspundere, incredere sau de autoritate fata
de acesta, prin care este periclitata viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala,
morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului.
(2) Prin neglijarea copilului se intelege omisiunea, voluntara sau involuntara, a
unei persoane care are responsabilitatea cresterii, ingrijirii sau educarii copilului
de a lua orice masura subordonata acestei responsabilitati, fapt care pune in pericol
viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea
corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului.
ART. 90
Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice forma, precum si privarea
copilului de drepturile sale de natura sa puna in pericol viata, dezvoltarea fizica,
mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau
psihica a copilului, atat in familie cat si in orice institutie care asigura
protectia, ingrijirea si educarea copiilor.
ART. 91
(1) Orice persoana care, prin natura profesiei sau ocupatiei sale, lucreaza
direct cu un copil si are suspiciuni in legatura cu existenta unei situatii de abuz
sau de neglijare a acestuia este obligata sa sesizeze serviciul public de asistenta
sociala sau directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in a carei
raza teritoriala a fost identificat cazul respectiv.
(2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare a copilului, la nivelul
fiecarei directii generale de asistenta sociala si protectia copilului se infiinteaza
obligatoriu telefonul copilului, al carui numar va fi adus la cunostinta publicului.
ART. 92
In vederea asigurarii protectiei speciale a copilului abuzat sau neglijat,
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata:
a) sa verifice si sa solutioneze toate sesizarile privind cazurile de abuz si
neglijare, inclusiv cele venite din partea asistentilor familiali;
b) sa asigure prestarea serviciilor prevazute la art. 107, specializate pentru
nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijarii si ale familiilor acestora.
ART. 93
Pentru verificarea sesizarilor privind cazurile de abuz si neglijare a copilului,
reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului au
drept de acces, in conditiile legii, in sediile persoanelor juridice, precum si la
domiciliul persoanelor fizice care au in ingrijire sau asigura protectia unui copil.
Pentru efectuarea acestor verificari, organele de politie au obligatia sa sprijine
reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului.
ART. 94
(1) Reprezentantii persoanelor juridice, precum si persoanele fizice care au in
ingrijire sau asigura protectia unui copil sunt obligati sa colaboreze cu
reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului si sa
ofere toate informatiile necesare pentru solutionarea sesizarilor.
(2) In situatia in care, in urma verificarilor efectuate, reprezentantii
directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului stabilesc ca exista
motive temeinice care sa sustina existenta unei situatii de pericol iminent pentru
copil, datorata abuzului si neglijarii, si nu intampina opozitie din partea
persoanelor prevazute la alin. (1), directorul directiei generale de asistenta
sociala si protectia copilului instituie masura plasamentului in regim de urgenta.
Prevederile art. 58-60, art. 64 alin. (3) si ale art. 66 se aplica in mod
corespunzator.
(3) In situatia in care persoanele prevazute la alin. (1) refuza sau impiedica in
orice mod efectuarea verificarilor de catre reprezentantii directiei generale de
asistenta sociala si protectia copilului, iar acestia stabilesc ca exista motive
temeinice care sa sustina existenta unei situatii de pericol iminent pentru copil,
datorata abuzului si neglijarii, directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului sesizeaza instanta judecatoreasca, solicitand emiterea unei ordonante
presedintiale de plasare a copilului in regim de urgenta la o persoana, la o familie,
la un asistent maternal sau intr-un serviciu de tip rezidential, licentiat in
conditiile legii. Prevederile art. 58-60 si ale art. 64 alin. (3) se aplica in mod
corespunzator.
(4) In termen de 48 de ore de la data executarii ordonantei presedintiale prin
care s-a dispus plasamentul in regim de urgenta, directia generala de asistenta
sociala si protectia copilului sesizeaza instanta judecatoreasca pentru a decide cu
privire la: inlocuirea plasamentului in regim de urgenta cu masura plasamentului,
decaderea totala sau partiala din exercitiul drepturilor parintesti, precum si cu
privire la exercitarea drepturilor parintesti.
ART. 95
(1) In cadrul procesului prevazut la art. 94 alin. (3) si (4), se poate
administra, din oficiu, ca proba, declaratia scrisa a copilului referitoare la abuzul
sau neglijarea la care a fost supus. Declaratia copilului poate fi inregistrata,
potrivit legii, prin mijloace tehnice audio-video. Inregistrarile se realizeaza in
mod obligatoriu cu asistenta unui psiholog.
(2) Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea inregistrarii
declaratiei sale.
(3) Daca instanta judecatoreasca apreciaza necesar, aceasta il poate chema pe
copil in fata ei, pentru a-l audia. Audierea are loc numai in camera de consiliu, in
prezenta unui psiholog si numai dupa o prealabila pregatire a copilului in acest
sens.
ART. 96
In cazul in care abuzul sau neglijarea a fost savarsita de catre persoane care,
in baza unui raport juridic de munca sau de alta natura, asigurau protectia,
cresterea, ingrijirea sau educatia copilului, angajatorii au obligatia sa sesizeze de
indata organele de urmarire penala si sa dispuna indepartarea persoanei respective de
copiii aflati in grija sa.
ART. 97
In institutiile publice sau private, precum si in serviciile de tip rezidential,
publice sau private, care asigura protectia, cresterea, ingrijirea sau educarea
copiilor, este interzisa angajarea persoanei impotriva careia a fost pronuntata o
hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila pentru savarsirea, cu intentie, a
unei infractiuni.
SECTIUNEA a 4-a
Protectia copilului impotriva rapirii sau oricaror forme de traficare
ART. 98
(1) Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii,
vor efectua demersurile necesare pentru adoptarea tuturor masurilor legislative,
administrative si educative destinate asigurarii protectiei efective impotriva
oricaror forme de trafic intern sau international al copiilor, in orice scop sau sub
orice forma, inclusiv de catre propriii parinti.
(2) In acest scop, autoritatile publice mentionate la alin. (1) au
responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si
combaterea acestui fenomen, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si
monitorizare a activitatilor intreprinse.
SECTIUNEA a 5-a
Protectia copilului impotriva altor forme de exploatare
ART. 99
(1) Copilul are dreptul la protectie impotriva oricarei forme de exploatare.
(2) Institutiile si autoritatile publice, potrivit atributiilor lor, adopta
reglementari specifice si aplica masuri corespunzatoare pentru prevenirea, intre
altele:
a) transferului ilicit si a nereturnarii copilului;
b) incheierii adoptiilor, nationale ori internationale, in alte scopuri decat
interesul superior al copilului;
c) exploatarii sexuale si a violentei sexuale;
d) rapirii si traficarii de copii in orice scop si sub orice forma;
e) implicarii copiilor in conflicte armate;
f) dezvoltarii fortate a talentelor copiilor in dauna dezvoltarii lor armonioase,
fizice si mentale;
g) exploatarii copilului de catre mass-media;
h) exploatarii copilului in cadrul unor cercetari ori experimente stiintifice.
CAP. VII
Institutii si servicii cu atributii in protectia copilului
SECTIUNEA 1
Institutii la nivel central
ART. 100
Monitorizarea respectarii principiilor si drepturilor stabilite de prezenta lege
si de Conventia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului,
ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata, precum si coordonarea si controlul
activitatii de protectie si promovare a drepturilor copilului se realizeaza de catre
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, organ de specialitate
al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflat in subordinea
Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
ART. 101
Apararea drepturilor si libertatilor copilului in raporturile acestuia cu
autoritatile publice cu scopul de a promova si de a imbunatati conditia copilului se
realizeaza si prin institutia Avocatul Poporului.
SECTIUNEA a 2-a
Institutii si servicii la nivel local
ART. 102
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa garanteze si sa
promoveze respectarea drepturilor copiilor din unitatile administrativ-teritoriale,
asigurand prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si protectia
speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ingrijirea parintilor sai.
ART. 103
(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a implica
colectivitatea locala in procesul de identificare a nevoilor comunitatii si de
solutionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii.
(2) In acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzand, dar
fara a se limita, oameni de afaceri locali, preoti, cadre didactice, medici,
consilieri locali, politisti. Rolul acestor structuri este atat de solutionare a unor
cazuri concrete, cat si de a raspunde nevoilor globale ale respectivei colectivitati.
(3) Mandatul structurilor comunitare consultative se stabileste prin acte emise
de catre autoritatile administratiei publice locale.
(4) Pentru a-si indeplini rolul pentru care au fost create, structurile
comunitare consultative vor beneficia de programe de formare in domeniul asistentei
sociale si protectiei copilului.
ART. 104
(1) In subordinea consiliului judetean si, respectiv, a consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza comisia pentru protectia copilului,
ca organ de specialitate al acestora, fara personalitate juridica, avand urmatoarele
atributii principale:
a) stabilirea incadrarii in grad de handicap si orientarea scolara a copilului;
b) pronuntarea, in conditiile prezentei legi, cu privire la propunerile
referitoare la stabilirea unei masuri de protectie speciala a copilului;
c) solutionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal;
d) alte atributii prevazute de lege.
(2) Organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia
copilului se reglementeaza prin hotarare a Guvernului.
ART. 105
(1) Serviciul public specializat pentru protectia copilului, existent in
subordinea consiliilor judetene si a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, precum si serviciul public de asistenta sociala de la nivelul judetelor si
sectoarelor municipiului Bucuresti se reorganizeaza ca directie generala de asistenta
sociala si protectia copilului.
(2) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este institutie
publica cu personalitate juridica, infiintata in subordinea consiliului judetean,
respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, care preia, in
mod corespunzator, functiile serviciului public de asistenta sociala de la nivelul
judetului si, respectiv, atributiile serviciului public de asistenta sociala de la
nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti.
(3) Institutia prevazuta la alin. (2) exercita in domeniul protectiei drepturilor
copilului atributiile prevazute de prezenta lege, precum si de alte acte normative in
vigoare.
(4) Structura organizatorica, numarul de personal si finantarea directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului se aproba prin hotarare a
consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului
Bucuresti, care o infiinteaza, astfel incat sa asigure indeplinirea in mod
corespunzator a atributiilor ce ii revin, precum si realizarea deplina si exercitarea
efectiva a drepturilor copilului.
(5) Atributiile si regulamentul-cadru de organizare si functionare ale directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului se aproba prin hotarare a
Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
ART. 106
(1) Serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor si
oraselor, precum si persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu
al consiliilor locale comunale indeplinesc in domeniul protectiei copilului
urmatoarele atributii:
a) monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor din unitatea administrativteritoriala,
precum si modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurand
centralizarea si sintetizarea datelor si informatiilor relevante;
b) realizeaza activitatea de prevenire a separarii copilului de familia sa;
c) identifica si evalueaza situatiile care impun acordarea de servicii si/sau
prestatii pentru prevenirea separarii copilului de familia sa;
d) elaboreaza documentatia necesara pentru acordarea serviciilor si/sau
prestatiilor si acorda aceste servicii si/sau prestatii, in conditiile legii;
e) asigura consilierea si informarea familiilor cu copii in intretinere asupra
drepturilor si obligatiilor acestora, asupra drepturilor copilului si asupra
serviciilor disponibile pe plan local;
f) asigura si urmaresc aplicarea masurilor de prevenire si combatere a consumului
de alcool si droguri, de prevenire si combatere a violentei in familie, precum si a
comportamentului delincvent;
g) viziteaza periodic la domiciliu familiile si copiii care beneficiaza de
servicii si prestatii;
h) inainteaza propuneri primarului, in cazul in care este necesara luarea unei
masuri de protectie speciala, in conditiile legii;
i) urmaresc evolutia dezvoltarii copilului si modul in care parintii acestuia isi
exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copilul care a
beneficiat de o masura de protectie speciala si a fost reintegrat in familia sa;
j) colaboreaza cu directia generala de asistenta sociala si protectia copilului
in domeniul protectiei copilului si transmit acesteia toate datele si informatiile
solicitate din acest domeniu.
(2) La nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, atributiile prevazute la alin.
(1) sunt exercitate de directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.
ART. 107
(1) Pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si pentru
realizarea protectiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de
parintii sai, se organizeaza si functioneaza urmatoarele tipuri de servicii:
a) servicii de zi;
b) servicii de tip familial;
c) servicii de tip rezidential.
(2) Regulamentul-cadru pentru organizarea si functionarea serviciilor prevazute
la alin. (1) se aproba prin hotarare a Guvernului.
ART. 108
(1) Serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigura mentinerea,
refacerea si dezvoltarea capacitatilor copilului si ale parintilor sai, pentru
depasirea situatiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa.
(2) Accesul la aceste servicii se realizeaza in baza planului de servicii sau,
dupa caz, a planului individualizat de protectie, in conditiile prezentei legi.
ART. 109
Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigura, la
domiciliul unei persoane fizice sau familii, cresterea si ingrijirea copilului
separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii in
conditiile prezentei legi a masurii plasamentului.
ART. 110
(1) Serviciile de tip rezidential sunt acele servicii prin care se asigura
protectia, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de
parintii sai, ca urmare a stabilirii in conditiile prezentei legi a masurii
plasamentului.
(2) Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidential centrele de plasament
si centrele de primire a copilului in regim de urgenta.
(3) Sunt considerate servicii de tip rezidential si centrele maternale.
(4) Serviciile de tip rezidential care apartin autoritatilor administratiei
publice se organizeaza numai in structura directiei generale de asistenta sociala si
protectia copilului, in regim de componente functionale ale acestora, fara
personalitate juridica.
(5) Serviciile de tip rezidential se organizeaza pe model familial si pot avea
caracter specializat in functie de nevoile copiilor plasati.
ART. 111
(1) Pentru asigurarea prevenirii separarii copilului de parintii lui, consiliile
locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si sectoarelor municipiului Bucuresti au
obligatia sa organizeze, in mod autonom sau prin asociere, servicii de zi, potrivit
nevoilor identificate in comunitatea respectiva.
(2) In situatia in care consiliul local nu identifica resurse financiare si umane
suficiente pentru a organiza serviciile prevazute la alin. (1), la cererea acestuia,
consiliul judetean va asigura finantarea necesara infiintarii acestor servicii.
Consiliul local asigura finantarea cu pana la 50% a cheltuielilor de functionare a
acestor servicii, cota-parte si cuantumul total al acestor cheltuieli fiind stabilite
anual prin hotarare a consiliului judetean.
ART. 112
Pentru asigurarea protectiei speciale a copilului lipsit, temporar sau definitiv,
de ocrotirea parintilor sai, consiliul judetean si, respectiv, consiliul local al
sectorului municipiului Bucuresti au obligatia sa organizeze, in mod autonom sau prin
asociere, servicii de tip familial si de tip rezidential, potrivit nevoilor
identificate la nivelul unitatii lor administrativ-teritoriale. In functie de nevoile
evaluate ale copiilor plasati, consiliul judetean poate organiza si dezvolta si
servicii de zi.
CAP. VIII
Organisme private
ART. 113
(1) Organismele private care pot desfasura activitati in domeniul protectiei
drepturilor copilului si al protectiei speciale a acestuia sunt persoane juridice de
drept privat, fara scop patrimonial, constituite si acreditate in conditiile legii.
(2) In desfasurarea activitatilor prevazute la alin. (1), organismele private
acreditate se supun regimului de drept public prevazut de prezenta lege, precum si de
reglementarile prin care aceasta este pusa in executare.
ART. 114
Organismele private legal constituite si acreditate pot infiinta, organiza si
dezvolta serviciile de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si de
protectie speciala a copilului, prevazute la art. 107, numai pe baza licentei
eliberate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
CAP. IX
Licentierea si inspectia serviciilor de prevenire a separarii copilului de
familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau
definitiv, de ocrotirea parintilor sai
ART. 115
(1) Autoritatile publice sau organismele private autorizate pot infiinta,
organiza si dezvolta servicii de prevenire a separarii copilului de familia sa,
precum si servicii de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv,
de ocrotirea parintilor sai, prevazute de prezenta lege, numai daca au obtinut
licenta de functionare pentru serviciul respectiv, eliberata de Autoritatea Nationala
pentru Protectia Drepturilor Copilului.
(2) Licenta de functionare prevazuta la alin. (1) se acorda pe baza indeplinirii
standardelor minime obligatorii elaborate pentru serviciile de prevenire a separarii
copilului de familia sa, precum si pentru serviciile de protectie speciala a
copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai. Standardele se
elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si
se aproba prin ordin al secretarului de stat.
ART. 116
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului efectueaza inspectii
periodice cu privire la modul in care autoritatile publice sau organismele private
autorizate respecta standardele prevazute la art. 110.
ART. 117
Conditiile si procedura de acordare, retragere, anulare sau suspendare a licentei
prevazute la art. 115, precum si conditiile si procedura de efectuare a inspectiilor
prevazute la art. 116 se stabilesc prin hotarare a Guvernului.
CAP. X
Finantarea sistemului de protectie a copilului
ART. 118
(1) Prevenirea separarii copilului de familia sa, precum si protectia speciala a
copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai se finanteaza
din urmatoarele surse:
a) bugetul local al comunelor, oraselor si municipiilor;
b) bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului
Bucuresti;
c) bugetul de stat;
d) donatii, sponsorizari si alte forme private de contributii banesti, permise de
lege.
(2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului poate finanta
programe de interes national pentru protectia si promovarea drepturilor copilului,
din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe
rambursabile si nerambursabile, precum si din alte surse, in conditiile legii.
ART. 119
(1) Pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului se acorda o
alocatie lunara de plasament, in cuantum de 82 lei (RON), care se indexeaza prin
hotarare a Guvernului. De aceasta alocatie beneficiaza si copilul pentru care a fost
instituita tutela, in conditiile legii.*)
(2) Alocatia se plateste persoanei sau reprezentantului familiei care a luat in
plasament copilul sau tutorelui.
(3) Alocatia de plasament se suporta de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
-----------------
*) Incepand cu data de 1 ianuarie 2005, cuantumul lunar al alocatiei de plasament
se stabileste la 780.000 lei, conform HOTARARII GUVERNULUI nr. 2.393 din 21 decembrie
2004, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1.270 din 29 decembrie 2004.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2006, cuantumul lunar al alocatiei de plasament
se stabileste la 82 lei(RON), conform HOTARARII GUVERNULUI nr. 1.762 din 22 decembrie
2005, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1.182 din 28 decembrie 2005.
ART. 120
Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizatiilor asistentilor
maternali, precum si cele legate de aplicarea prevederilor Legii nr. 326/2003 privind
drepturile de care beneficiaza copiii si tinerii ocrotiti de serviciile publice
specializate pentru protectia copilului, mamele protejate in centre maternale, precum
si copiii incredintati sau dati in plasament la asistenti maternali profesionisti se
suporta de la bugetul judetului, respectiv de la bugetul sectorului municipiului
Bucuresti, si se gestioneaza de catre directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului.
ART. 121
(1) Primarii acorda prestatii financiare exceptionale, in situatia in care
familia care ingrijeste copilul se confrunta temporar cu probleme financiare
determinate de o situatie exceptionala si care pune in pericol dezvoltarea armonioasa
a copilului.
(2) Prestatiile exceptionale se acorda cu prioritate copiilor ale caror familii
nu au posibilitatea sau capacitatea de a acorda copilului ingrijirea corespunzatoare
ori ca urmare a necesitatii suportarii unor cheltuieli particulare destinate
mentinerii legaturii copilului cu familia sa.
(3) In functie de fiecare caz in parte, primarul decide, prin dispozitie, cu
privire la acordarea prestatiei financiare exceptionale si cuantumul acesteia.
ART. 122
Cuantumul maxim, precum si conditiile de acordare a prestatiilor financiare
exceptionale se stabilesc prin hotarare a consiliului local.
ART. 123
Prestatiile financiare exceptionale pot fi acordate si sub forma de prestatii in
natura, pe baza dispozitiei primarului, constand, in principal, in alimente,
imbracaminte, manuale si rechizite sau echipamente scolare, suportarea cheltuielilor
legate de transport, procurarea de proteze, medicamente si alte accesorii medicale.
CAP. XI
Reguli speciale de procedura
ART. 124
(1) Cauzele prevazute de prezenta lege privind stabilirea masurilor de protectie
speciala sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului.
(2) Daca domiciliul copilului nu este cunoscut, competenta revine tribunalului in
a carui circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul.
ART. 125
(1) Cauzele prevazute la art. 124 se solutioneaza in regim de urgenta, cu citarea
reprezentantului legal al copilului, a directiei generale de asistenta sociala si
protectia copilului si cu participarea obligatorie a procurorului.
(2) Audierea copilului care a implinit varsta de 10 ani este obligatorie si se
face cu respectarea prevederilor art. 24, cu exceptia cauzelor care privesc
stabilirea unei masuri de protectie speciala pentru copilul abuzat sau neglijat; in
acest caz, audierea copilului se face cu respectarea prevederilor art. 95 alin. (3).
(3) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile.
(4) Partile sunt legal citate daca citatia le-a fost inmanata cel putin cu o zi
inaintea judecarii.
ART. 126
(1) Hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in
care au luat sfarsit dezbaterile.
(2) In situatii deosebite, pronuntarea poate fi amanata cel mult doua zile.
ART. 127
(1) Hotararea instantei de fond este executorie si definitiva.
(2) Hotararea se redacteaza si se comunica partilor in termen de cel mult 10 zile
de la pronuntare.
ART. 128
Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii.
ART. 129
Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a cauzelor
privind stabilirea masurilor de protectie speciala se completeaza in mod
corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila.
ART. 130
(1) In toate cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul copilului sau in a carei
raza administrativ-teritoriala a fost gasit copilul intocmeste si prezinta instantei
raportul referitor la copil, care va cuprinde date privind:
a) personalitatea, starea fizica si mentala a copilului;
b) antecedentele sociomedicale si educationale ale copilului;
c) conditiile in care copilul a fost crescut si in care a trait;
d) propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidential in care
ar putea fi plasat copilul;
e) orice alte date referitoare la cresterea si educarea copilului, care pot servi
solutionarii cauzei.
(2) In toate cauzele care privesc stabilirea, inlocuirea ori incetarea masurilor
de protectie speciala stabilite de prezenta lege pentru copilul care a savarsit o
fapta penala si nu raspunde penal se va intocmi un raport si din partea serviciului
de reintegrare si supraveghere de pe langa instanta judecatoreasca.
ART. 131
Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi sunt scutite de taxa judiciara de
timbru si de timbru judiciar.
CAP. XII
Raspunderi si sanctiuni
ART. 132
(1) Indemnul ori inlesnirea practicarii cersetoriei de catre un minor sau
tragerea de foloase de pe urma practicarii cersetoriei de catre un minor se
pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani.
(2) Recrutarea ori constrangerea unui minor la cersetorie se pedepseste cu
inchisoare de la 1 la 5 ani.
(3) Daca fapta prevazuta la alin. (1) sau (2) este savarsita de un parinte sau de
reprezentantul legal al minorului, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 5 ani, pentru
fapta prevazuta la alin. (1), si de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi,
pentru fapta prevazuta la alin. (2).
ART. 133
Fapta parintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de
acesta pentru a apela in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor financiar sau
material, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
ART. 134
(1) Nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 36 alin. (2), art. 48 alin. (4)
si art. 91 constituie abatere disciplinara grava si se sanctioneaza potrivit legii.
(2) Nerespectarea obligatiei prevazute la art. 36 alin. (2), art. 87 alin. (3)
teza intai constituie abatere disciplinara.
ART. 135
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 9 alin. (1), in termen de 30 de
zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi;
b) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 9 alin. (2);
c) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 10 alin. (1) si (3);
d) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 11 alin. (1);
e) necomunicarea de catre organele de politie a rezultatelor verificarilor
specifice privind identitatea mamei in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (3);
f) neefectuarea de catre serviciul public de asistenta sociala a declaratiei de
inregistrare a nasterii, in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6);
g) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 11 alin. (7);
h) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 13 si la art. 18 alin. (3);
i) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (2)-(4) si ale art. 83;
j) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 96.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza astfel:
a) cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, cele prevazute la lit. a), c),
g) si h);
b) cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, cea prevazuta la lit. f);
c) cu amenda de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei, cele prevazute la lit. b), d)
si j);
d) cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, cele prevazute la lit. e) si
i).
(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunii se fac de catre persoane
anume desemnate dintre cele cu atributii de control din:
a) Ministerul Sanatatii, pentru contraventiile de la alin. (1) lit. a), c) si d);
b) Ministerul Administratiei si Internelor, pentru contraventiile de la alin. (1)
lit. b), e), h) si i);
c) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru
contraventia de la alin. (1) lit. j);
d) consiliul judetean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului
Bucuresti, pentru contraventiile de la alin. (1) lit. f) si g).
ART. 136
Contraventiilor prevazute la art. 135 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
CAP. XIII
Dispozitii tranzitorii si finale
ART. 137
In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, directia generala
de asistenta sociala si protectia copilului va reevalua imprejurarile care au stat la
baza masurilor de protectie dispuse de comisia pentru protectia copilului si, dupa
caz, va solicita instituirea tutelei sau stabilirea unei masuri de protectie
speciala, in conditiile prezentei legi.
ART. 138
Centrele de plasament, centrele de primire in regim de urgenta si centrele
maternale organizate in structura fostelor servicii publice specializate pentru
protectia copilului se reorganizeaza prin hotararea consiliului judetean, respectiv a
consiliului local al sectoarelor municipiului Bucuresti in structura directiei
generale de asistenta sociala din subordinea consiliului judetean, respectiv a
consiliului local al sectoarelor municipiului Bucuresti, in regim de componente
functionale ale acestora, fara personalitate juridica.
ART. 139
(1) Serviciile de zi destinate prevenirii situatiilor ce pun in pericol
securitatea si dezvoltarea copilului, infiintate de consiliile judetene, precum si
personalul care deserveste aceste servicii se transfera consiliilor locale pe
teritoriul carora acestea functioneaza.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) serviciile de zi specializate pentru
copilul abuzat sau neglijat, care se considera de interes judetean.
(3) In situatia in care serviciile prevazute la alin. (1) fac parte dintr-un
complex de servicii care are ca obiect de activitate si protectia copilului in regim
rezidential, respectiv centru de plasament, centru de primire in regim de urgenta sau
centru maternal, transferul se realizeaza numai daca este posibila separarea
patrimoniului si a personalului.
(4) Consiliile locale au obligatia sa pastreze destinatia si structura de
personal a serviciilor preluate.
(5) Transferul prevazut la alin. (1) se realizeaza pe baza de protocol incheiat
intre consiliul judetean si consiliul local.
ART. 140
Personalul didactic si didactic auxiliar, transferat potrivit art. 46 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in
dificultate, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care la data
intrarii in vigoare a prezentei legi este incadrat cu acest statut in cadrul
serviciilor publice specializate pentru protectia copilului, isi pastreaza statutul.
ART. 141
In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, consiliile
judetene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti,
Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului au obligatia sa desemneze persoanele
dintre cele cu atributii de control, care vor constata contraventiile si vor aplica
sanctiunile mentionate in prezentul capitol.
ART. 142
(1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) art. 88 din Codul familiei;
b) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului
aflat in dificultate, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 276
din 24 iulie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 20;
c) Hotararea Guvernului nr. 604/1997 privind criteriile si procedurile de
autorizare a organismelor private care desfasoara activitati in domeniul protectiei
copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 280 din 16
octombrie 1997;
d) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei
pentru protectia copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
643 din 15 octombrie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 71/2002;
e) lit. A a alin. (2) al art. 3 din Regulamentul-cadru de organizare si
functionare a serviciului public de asistenta sociala, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 90/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81
din 7 februarie 2003, cu modificarile ulterioare.
(2) Se modifica in mod corespunzator dispozitiile referitoare la inregistrarea
nasterii copilului abandonat de mama in spital, cuprinse in Legea nr. 119/1996 cu
privire la actele de stare civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 282 din 11 noiembrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispozitii
contrare.
ART. 143
(1) Formarea initiala in domeniul protectiei drepturilor copilului este
obligatorie pentru toate categoriile profesionale din sistem si pentru cei care au
atributii decizionale privitoare la copil.
(2) Educatia permanenta si formarea profesionala continua in domeniul protectiei
speciale a copilului se asigura pentru toate categoriile profesionale din sistem.
(3) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului impreuna cu
Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei, Ministerul Sanatatii, precum si, dupa caz, cu celelalte institutii publice
si private interesate vor asigura formarea initiala si continua a personalului care,
in exercitarea sarcinilor ce ii revin, intra in contact cu domeniul protectiei si
promovarii drepturilor copilului.
ART. 144
(1) La angajarea personalului de educatie, protectie si ingrijire din cadrul
institutiilor publice si private, care, prin natura profesiei, intra in contact cu
copilul, se va prezenta in mod obligatoriu si o expertiza neuropsihiatrica.
(2) Anual personalul prevazut la alin. (1) este evaluat din punct de vedere
psihologic.
(3) Rapoartele privind expertizele neuropsihiatrice, precum si rapoartele de
evaluare psihologica se pastreaza conform legii la dosarul personal al salariatului.
ART. 145
(1) Regulamentele proprii ale persoanelor juridice care desfasoara activitati de
protectie a copilului vor specifica expres regulile stabilite pentru a asigura
exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor pe care le au copiii, in
conformitate cu varsta, sanatatea si gradul de maturitate al acestora.
(2) Aceste regulamente vor fi expuse intr-un loc vizibil, astfel incat sa permita
accesul copiilor si informarea lor adecvata.
ART. 146
Prevederile prezentei legi se completeaza cu alte reglementari care se refera la
drepturile copilului, inclusiv cu prevederile cuprinse in conventiile si tratatele
internationale la care Romania este parte.
ART. 147
Elaborarea proiectelor de acte normative care fac referire la oricare dintre
drepturile copilului prevazute de prezenta lege se realizeaza obligatoriu cu avizul
Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului.
ART. 148
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 2005, cu exceptia prevederilor
art. 17 alin. (2), art. 19 alin. (3), art. 84 alin. (2), art. 104 alin. (2), art. 105
alin. (5), art. 107 alin. (2) si art. 117, care intra in vigoare la 3 zile de la data
publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Procedura de intoarcere a copiilor in tara, de identificare a parintilor sau
altor reprezentanti legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate
de intoarcerea in tara a acestora, precum si serviciile de protectie speciala,
publice sau private, competente sa asigure protectia in regim de urgenta a copiilor
aflati in strainatate, care, din orice motive, nu sunt insotiti de parinti sau de un
alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea legala a unor persoane din
strainatate, prevazuta la art. 19 alin. (3), se elaboreaza de catre Autoritatea
Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie.
(3) Organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia
copilului, prevazuta la art. 104 alin. (2), se elaboreaza de catre Autoritatea
Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie.
(4) Regulamentul-cadru pentru organizarea si functionarea serviciilor prevazute
la art. 107 alin. (2) se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia
Copilului si Adoptie.
(5) Conditiile si procedura de acordare, retragere, anulare sau suspendare a
licentei prevazute la art. 115, precum si conditiile si procedura de efectuare a
inspectiilor prevazute la art. 116 se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala
pentru Protectia Copilului si Adoptie.
(6) Procedura referitoare la exercitarea dreptului copilului ai carui parinti
locuiesc in state diferite de a intretine relatii personale si contacte directe cu
acestia, prevazuta la art. 17 alin. (2), se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala
pentru Protectia Copilului si Adoptie impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe.
(7) Tipurile de servicii specializate, prevazute la art. 84 alin. (2), ce se
asigura pe toata durata aplicarii masurilor destinate copilului care savarseste fapte
penale si nu raspunde penal, pentru a-i asista pe copii in procesul de reintegrare in
societate, precum si standardele referitoare la modalitatea de asigurare a acestor
servicii se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si
Adoptie in colaborare cu Ministerul Justitiei.
(8) Atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare a directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului, prevazute la art. 105 alin.
(5), se elaboreaza de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor
art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR

VALER DORNEANU
PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Bucuresti, 21 iunie 2004.
Nr. 272.
REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR
- O.M. nr. 4464/7.09.2000 –
PARTEA I
DISPOZIŢII GENERALE
CAPITOLUL I – Prevederi generale
Art. 1- În România, învăţământul preşcolar face parte din sistemul naţional de

învăţământ şi este integrat în structura învăţământului preuniversitar.
Art. 2 – Învăţământul preşcolar este coordonat de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Art. 3 – Învăţământul preşcolar se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile Legii nr.
84/1995 şi a completărilor ulterioare.
Art. 4 – Învăţământul preşcolar se realizează în baza principiilor democratice, a drepturilor copiilor la
educaţie şi la protecţie, indiferent de condiţia socială, materială, de sex, rasă, naţionalitate, apartenenţa
politică sau religioasă a părinţilor.
Art. 5 – În România, învăţământul preşcolar de stat este gratuit.
Art. 6 – Organizarea şi funcţionarea învăţământului preşcolar se realizează în
conformitate cu standardele cuprinse în documente naţionale şi internaţionale: pacte,
tratate, convenţii şi protocoale cu privire la drepturile şi educaţia copilului, la care România a aderat.
Art. 7 – Prin toate demersurile care se întreprind în învăţământul preşcolar, atât pentru copii, cât şi
pentru părinţi, se respectă prevederile Constituţiei României.
Art. 8 – Unitatea de învăţământ preşcolar este GRĂDINIŢA DE COPII, care
poate avea personalitate juridică, în conformitate cu prevederile în vigoare.
CAPITOLUL II – Obiectivele generale şi particulare ale învăţământului preşcolar

Principii generale
Art. 9 – Învăţământul preşcolar asigură dezvoltarea liberă, integrală şi

armonioasă a personalităţii copilului potrivit ritmului propriu şi trebuinţelor sale,
sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia.
Art. 10 – Educaţia preşcolară asigură stimularea diferenţiată a copilului în vederea dezvoltării sale în
plan intelectual, socio-afectiv şi psihomotric, ţinând cont de
particularităţile specifice de vârstă ale acestuia.
Art. 11 – Învăţământul preşcolar asigură şanse egale de pregătire pentru
şcoala tuturor copiilor care frecventează grădiniţa sau cel puţin grupa pregătitoare pentru şcoală, potrivit
legislaţiei în vigoare.
Art. 12 – Prin Ordinul ministrului nr. 4321/31.08.1999, privind adoptarea
programului educaţional ,,Organizarea învăţământului preprimar’’, grădiniţa este
considerată treapta de pregătire preprimară.
Art. 13 – Pregătirea pentru şcoală a copiilor se realizează ca proces global,
armonios şi unitar constituit, care vizează nu numai volumul de cunoştinţe ci, în egală
măsură, toate capacităţile care definesc dezvoltarea integrală a personalităţii copilului.
Art. 14 – Educaţia preşcolară se adresează tuturor copiilor, inclusiv celor cu
cerinţe speciale care au nevoie de recuperare/reabilitare şi de integrare. Pentru copiii
cu cerinţe educative speciale, integraţi în învăţământul preşcolar, se respectă în totalitate legislaţia în
vigoare, precum şi principiile care fundamentează protecţia şi educaţia acestei categorii de copii.
Art. 15 – Principiile generale care stau la baza organizării şi funcţionării
învăţământului preşcolar sunt: principiul educaţiei globale şi individualizate, principiul asigurării
integrale a drepturilor copilului, principiul asigurării serviciilor sociale pentru copiii aflaţi în situaţii
speciale, principiul cooperării cu familia şi cu comunitatea locală şi principiul asigurării respectului faţă
de copil.
Principiul educaţiei globale şi individualizate se referă la valorificarea întregului potenţial al copiilor, a
tuturor dimensiunilor personalităţii acestora.
Principiul asigurării integrale a drepturilor copilului oferă şanse egale tuturor fără a se face interpretări
conexe.
Principiul asigurării serviciilor sociale pentru copiii aflaţi în situaţii speciale se referă la asigurarea
serviciilor sociale în grădiniţele cu program prelungit şi/sau săptămânal pentru copiii proveniţi din medii
defavorizate, din familii monoparentale, dezmembrate sau din familii în care părinţii sau susţinătorii
legali au probleme de sănătate etc.
Principiul cooperării cu familia şi cu comunitatea locală, ca parteneri egali în educaţia copilului, se
referă la asigurarea unui sprijin real pentru dezvoltarea armonioasă a acestuia.
Principiul asigurării respectului faţă de copil. Ca fiinţă umana care are nevoie de ocrotire, de instrucţie şi
de educaţie, de supraveghere, de dragoste şi de sensibilitate din partea adulţilor defineşte un drept al
acestuia.
Art. 16 – În toata activitatea desfăşurată în învăţământul preşcolar se respectă dreptul copilului la joc ca
formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor educaţionale.
PARTEA a II-a ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR
CAPITOLUL I – Structura, tipurile, formele şi modalităţile de organizare şi de integrare a copiilor în

învăţământul preşcolar
Art. 17 – Învăţământul preşcolar cuprinde instituţii de stat şi particulare de profil.

Art. 18 – Instituţiile de învăţământ preşcolar se organizează şi funcţionează în
conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, cu completările ulterioare, ale
Regulamentului Învăţământului particular, precum şi ale celorlalte prevederi în vigoare.
Art. 19 – Învăţământul preşcolar se organizează în grădiniţe de copii şi cuprinde preşcolari cu vârste
între 3 si 6/7 ani. Grădiniţele de copii sunt înfiinţate de
inspectoratele şcolare judeţene; Agenţii economici, persoanele juridice, precum şi
persoanele fizice pot înfiinţa grădiniţe în condiţiile prevăzute de lege, cu acordul
inspectoratelor şcolare. Ca urmare a solicitării părinţilor, a agenţilor economici, a
persoanelor fizice sau juridice, se pot înfiinţa grădiniţe de copii cu efective minime de
preşcolari, cu respectarea prevederilor legale. Desfiinţarea grădiniţelor de copii se face
de către inspectoratele şcolare.
Art. 20 – Planul de cuprindere a copiilor în unităţile preşcolare de stat se
stabileşte de către inspectoratele şcolare judeţene şi se aprobă de Ministerul Educaţiei
Naţionale.
Art. 21 – Învăţământul preşcolar se organizează, de regulă, pe grupe constituite după criteriul de vârstă
al copiilor sau după nivelul de dezvoltare globala al acestora. Pentru asigurarea continuităţii între
învăţământului preşcolar şi cel primar, se organizează şi se generalizează treptat grupa pregătitoare
pentru şcoală. În situaţii specifice, se pot organiza grupe combinate cuprinzând copii de niveluri diferite
de vârstă şi de dezvoltare. În grădiniţele de copii se pot organiza şi grupe sau sectii integrate cuprinzând
copii cu cerinţe educative speciale. Acestea funcţionează în baza prevederilor în vigoare, iar modul de
organizare este stabilit de prevederile Regulamentului învăţământului special.
În grădiniţe se pot înfiinţa grupe cu profil artistic, sportiv, limbi moderne etc. cu
respectarea prevederilor legale.
Art. 22 – Formele de organizare în învăţământul preşcolar şi structura după
care acestea funcţioneaza sunt:
• gradiniţe cu program normal (5 ore pe zi), care asigură educaţia şi pregătirea
corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială.
• grădiniţe cu program prelungit (10 ore pe zi), care asigură educaţia şi
pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială, precum şi protecţia
socială a acestora (hrană, supraveghere şi odihnă).
• grădiniţe cu program săptămânal, care asigură educaţia şi pregătirea
corespunzatoare a copiilor pentru scoala si viata sociala, precum si protectia, hrana,
supravegherea si odihna celor proveniti din medii sociale si familii defavorizate, pe durata unei
saptamâni.
Art. 23 – În situaţii deosebite, grădiniţa de copii poate funcţiona cu grupe
integrate (orar normal cu orar prelungit şi/sau orar săptămânal) indiferent de programul solicitat de
părinţi, respectându-se prevederile legale în vigoare. Organizarea acestora se face în functie de
solicitările părinţilor, de condiţiile materiale de funcţionare şi de nivelul de protecţie şi educaţie pe care
le necesită copiii. Funcţionarea grădiniţei cu o asemenea structură asigură, în mod deosebit, coerenţa
procesului instructiv-educativ, protecţia copiilor proveniţi din medii defavorizate şi dezvoltarea relaţiilor
socio-afective între copii.
Art. 24 – Grupa de preşcolari se constituie şi cuprinde, în medie, 15 copii, dar
nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20.
În situaţii deosebite, grupa pregătitoare pentru şcoală poate funcţiona cu efective minime de copii, cu
aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi la propunerea inspectoratelor şcolare judeţene.
În situaţia grupelor sau secţiilor constituite din copii cu cerinţe educative speciale, care se organizează în
grădiniţe, se respectă normativele în vigoare referitoare la această categorie.
Art. 25 – La organizarea grădiniţelor şi a grupelor de preşcolari se respectă
prevederile în vigoare referitoare la spaţiul aferent sălilor de grupă, la terenurile destinate jocurilor şi
activităţilor în aer liber, la mobilierul şi instalaţiile necesare asigurării condiţiilor de funcţionare,
igienico-sanitare şi de securitate pentru viaţă şi sănătatea copiilor.
Art. 26 – Este interzisă funcţionarea grădiniţei sau grupelor de copii preşcolari în subsoluri insalubre, în
spaţii care prin destinaţia anterioară sau prezentă pot dauna sănătăţii şi protecţiei copiilor.
Art. 27 – În situaţii deosebite, grădiniţa poate funcţiona în spaţii destinate şcolilor sau în alte clădiri
amenajate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Art. 28 – Grădiniţele de copii pot funcţiona, în condiţiile legii, independent sau
împreună cu alte unităţi de învătământ.
Unităţile preşcolare functionează separat de casele de copii şi de grădiniţele sau şcolile speciale, care
aparţin învăţământului special.
În condiţii speciale, grădiniţa de copii poate funcţiona împreună cu creşa, respectându-se prevederile
legale în vigoare. În această situaţie, conducerea unităţii este asigurată de către instituţia de învăţământ.
În raport de condiţiile existente şi, mai ales de spaţii, grădiniţa de copii poate asigura protecţie pentru
elevi sau alte categorii de copii respectându-se prevederile legale în vigoare: hrană, odihnă, condiţii de
semiinternat etc.).
Art. 29 – Inspectoratele şcolare, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale, în cooperare cu
autorităţile administraţiei locale, cu comunitatea, cu participarea părinţilor, a agenţilor economici, a
societăţilor umaniatre, a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane fizice sau juridice asigură
condiţiile necesare organizării şi funcţionării
grădiniţelor de copii, serviciile destinate hranei şi odihnei, transportului, protecţiei vieţii şi sănătăţii
preşcolarilor, respectându-se legalitatea şi drepturile copilului.
Art. 30 – În cadrul învăţământului preşcolar se pot organiza unităţi-pilot, experimentale şi de aplicaţie,
cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale.
Art. 31 – Pentru copiii aparţinând minorităţilor naţionale, organizarea grădiniţelor, grupelor, secţiilor se
face cu respectarea prevederilor Legii nr. 84/1995, cap. XII, precum şi a altor acte normative legale
aflate în vigoare.
Art. 32 – Înscrierea copiilor în grădiniţe se face, de regulă, la începutul anului şcolar sau, în situaţii
deosebite, în timpul anului şcolar, în limita locurilor disponibile.
La înscrierea copiilor în grădiniţele de stat nu se percep taxe de înscriere.
La înscrierea copiilor este interzisă discriminarea dupa orice fel de criteriu.
Art. 33 – Pentru asigurarea hranei copiilor aflaţi în grădiniţele cu program prelungit sau săptămânal
părinţii sau susţinătorii legali plătesc o contribuţie stabilită de legislaţia în vigoare.
Art. 34 – Actele necesare înscrierii copiilor în grădiniţe sunt:
• Cerere de înscriere;
• Adeverinţe cu veniturile părinţilor sau alte acte doveditoare ale veniturilor familiale (pentru grădiniţele
cu program prelungit şi săptămânal);
• Copie după certificatul de naştere al copilului certificată de directoare)
• Fişa medicală, completată potrivit reglementărilor în vigoare;
• Aviz epidemiologic, eliberat potrivit prevederilor legale.
Art. 35 – Datele personale extrase din actele cuprinse în dosarul de înscriere, se consemnează în
Registrul de evidenţă a înscrierii copiilor.
Art. 36 – Transferarea copilului de la o grădiniţă la alta se face la cererea
părinţilor sau a susţinătorilor legali, cu avizul celor două unităţi, în limita locurilor
planificate.
Art. 37 – Scoaterea copilului din evidenţa grădiniţei se face în următoarele
situaţii:
• În caz de boala infecţioasă cronică, cu avizul medicului.
• În cazul în care copilul absentează două săptămâni consecutiv, fără motivare.
Art. 38 – Pentru menţinerea frecvenţei copiilor, conducerea grădiniţei va lua
măsurile necesare care vor fi aduse din timp la cunoştinţa părinţilor şi a cadrelor didactice, direct
răspunzătoare de aceasta.
La înscrierea copilului, menţiunile prevăzute la art. 35 şi 36 vor fi aduse la cunoştinţa părinţilor.
Recalcularea contribuţiei părinţilor pentru hrana care se asigură copiilor în grădiniţele cu orar prelungit
şi săptămânal, determinată de absenţa copilului din unitate, se face potrivit reglementarilor în vigoare.
CAPITOLUL II – Planurile de învăţământ, programele, metodologiile didactice. Structura anului şcolar
Art. 39 – În învăţământul preşcolar se respectă structura anului şcolar

stabilită pentru învăţământul preuniversitar.
Grădiniţele cu program prelungit şi săptămânal funcţionează continuu, asigurând protecţia socială a
copiilor.
Acestea pot fi închise temporar, cu acordul inspectoratului şcolar şi cu atenţionarea părinţilor, nu mai
mult de 60 de zile pe an, pentru curăţenie, reparaţii sau dezinsecţie.
În perioada închiderii acestor unităţi, inspectoratul şcolar şi conducerea grădiniţei vor lua măsuri de
asigurare a protecţiei copiilor contactând unităţi preşcolare apropiate care funcţionează în perioada
respectivă şi pot prelua aceşti copii.
În situaţii cu totul excepţionale, inspectoratele şcolare pot schimba structura anului şcolar la propunerea
autorităţilor locale, a agenţilor economici care organizează grădiniţa sau a părinţilor, cu avizul
Ministerului Educaţiei Naţionale.
Art. 40 – Schimbarea structurii anului şcolar nu trebuie să împiedice
desfăşurarea procesului instructiv-educativ, realizarea planului de învăţământ, a
prevederilor programei, pregătirea corespunzătoare a copiilor, protecţia acestora şi
activitatea didactică a educatoarelor.
Art. 41 – Conţinutul procesului instructiv-educativ care se realizează în
învăţământul preşcolar este structurat în planuri de învăţământ, pentru fiecare grupă în
parte, şi în programe avizate de Comisia Naţională de Specialitate şi aprobate de Ministerul Educaţiei
Naţionale.
Planurile de învăţământ şi programele pentru alternativele educaţionale se avizează de Comisia
Naţională de Specialitate pentru Învăţământul Alternativ şi se aprobă de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Planurile de învăţământ şi programele sunt obligatorii pentru toate grădiniţele de copii.
Programele naţionale şi alternativele acestora aprobate reprezintă documente juridice ale căror obiective,
conţinuturi şi mijloace de evaluare sunt obligatoriu de realizat, constituind şi un punct de reper în
evaluarea activităţii didactice a educatoarei.
Art. 42 - Metodologiile didactice utilizate în învăţământul preşcolar, strategiile
aplicate în demersul didactic valorizează copilul, îl diferenţiază şi îl individualizează în vederea
sprijinirii dezvoltării sale potrivit ritmului propriu.
Art. 43 – În demersul educaţional este interzisă discriminarea copilului după
criterii care vin în contradicţie cu drepturile sale.
Art. 44 – În demersul educaţional al educatoarei, jocul reprezintă activitatea,
forma fundamentală de învăţare, mijlocul de realizare şi metoda de stimulare a
capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre
libertatea de a alege, potrivit trebuinţelor proprii.
Art. 45 – Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Comisia Naţională de Evaluare, elaborează
standarde specifice pentru evaluarea progresului copiilor.
Art. 46 – Programul zilnic al copiilor se desfăşoară pe baza unei planificări
care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii pe
parcursul întregului an şcolar.
Art. 47 – Activitatea instructiv-educativă în gradiniţa de copii se desfăşoară pe
baza unui orar stabilit de educatoare şi avizat de directoare. Acesta respectă
prevederile planului de învăţământ pentru grupa respectivă şi poate fi flexibil.
Art. 48 – În învăţământul preşcolar, în procesul instructiv-educativ desfăşurat cu copiii la grupă, se
utilizează numai auxiliare didactice care sunt avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
CAPITOLUL III – Organizarea internă a activităţii din învăţământul preşcolar
Art. 49 – Activitatea instructiv-educativă, în instituţiile de învăţământ preşcolar, se organizează în

conformitate cu prevederile legale generale referitoare la organizarea învăţământului pe niveluri şi tipuri.
Art. 50 - Activitatea internă din fiecare unitate preşcolară se organizează în baza prevederilor
Regulamentului de ordine interioară, aprobat de Consiliul de administraţie al unităţii preşcolare
respective.
Regulamentul de ordine interioară respectă cadrul legislativ general şi particularizează aspectele
specifice unităţii preşcolare în cauză.
Regulamentul de ordine interioară se elaborează în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a
prezentului regulament.
Regulamentul de ordine interioară stabileşte norme cu caracter de obligativitate pentru întregul personal
din unitatea respectivă, precum şi norme pe compartimente şi domenii de activitate.
Art. 51 – Organizarea şi coordonarea activităţii instituţiei de învăţământ preşcolar se asigură de către
directorul unităţii în cooperare cu membrii consiliului de administraţie. În situaţia în care grădiniţa
funcţionează împreună cu o altă unitate de învăţământ sau o creşă, conducerea acesteia se realizează prin
formele manageriale prevăzute de legislaţia în vigoare.
Art. 52 – Structura, componenta şi competenţele consiliului de administraţie
respectă prevederile legale în vigoare.
Art. 53 – Consiliul de administraţie şi directorul stabilesc norme şi competenţe care completează fişa
individuală a postului atât pentru personalul didactic cât şi pentru personalul nedidactic, în funcţie de
necesităţile fiecărei unităţi preşcolare.
Art. 54 – Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează probleme de
conţinut se asigură de către Consiliul profesoral (al educatoarelor). Consiliul profesoral se subordonează
consiliului de administraţie şi colaborează cu acesta sprijinindu-l în luarea şi aplicarea deciziilor
referitoare la învăţământul preşcolar.
Art. 55 – Personalul didactic, nedidactic, sanitar sau din altă categorie, care îşi
realizează norma de activitate în unitatea preşcolară, are obligaţia de a respecta
ordinea, disciplina, programul de muncă, regulamentul de ordine interioară, sarcinile
specifice şi obligatorii din fişa individuală a postului, precum şi normele în vigoare
prevăzute de legislaţia muncii, din domeniul sanitar etc.
Drepturile şi obligaţiile fiecărui salariat din unitatea preşcolară se respectă în mod obligatoriu;
Indiferent de categoria socio-profesională pe care o reprezintă, personalul angajat în grădiniţă de copii
are datoria şi obligaţia de a respecta normele privind asigurarea vieţii, sănătăţii şi integrităţii copilului pe
timpul cât acesta se află în unitatea preşcolară.
Art. 56 – Directorul răspunde de organizarea şi coordonarea întregii activităţi
din grădiniţă, de procesul instructiv-educativ, de activitatea întregului personal
angajat în unitatea respectivă, de cea desfaşurată cu părinţii, de problemele financiare
ale unităţii, de activitatea metodică şi de perfecţionare, de păstrarea, gestionarea şi
îmbogăţirea patrimoniului.
Directorul colaborează permanent cu consiliul de administratie, cu fiecare categorie de personal şi cu
fiecare salariat, astfel încât deciziile luate de consiliu sau director să reflecte obiectivitate, fermitate,
permisivitate şi să respecte legislaţia în vigoare.
În proiectarea şi realizarea activităţilor instructiv-educative cu copiii, la nivelul fiecărei grupe, directorul
urmăreşte modul în care se realizează cerinţele programei în vigoare, strategiile, metodele, mijloacele şi
resursele specifice folosite în scopul formării şi dezvoltării personalităţii copilului.
Art. 57 – Directoarea grădiniţei reprezintă unitatea de învăţământ în relaţia cu
inspectoratul şcolar, cu comunitatea locală şi cu alţi factori interesaţi în educaţia copiilor preşcolari.
Art. 58 – Programul de activitate al grădiniţei se dezbate cu personalul unităţii
şi se aprobă de consiliul de administraţie.
Art. 59 – Grădiniţele de copii au firmă şi ştampilă proprie, potrivit reglementării în vigoare. Directoarea
grădiniţei este direct răspunzătoare de păstrarea şi utilizarea legală a sigiliului.
NOTA: În cazul comasării grădiniţei cu o şcoală se respectă Precizările nr. 35.927/10.07.2000 cu privire
la grădiniţele cuplate cu alte unităţi de învăţământ.
CODUL DE ETICĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE
Art.1. - (1) Prezentul Cod de Etică (denumit în continuare Cod) este elaborat în baza Art. 10 şi a Art. 16
din ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011 privind aprobarea
Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul
preuniversitar.
(2) Codul este aplicabil tuturor persoanelor din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de stat,
particular şi confesional, responsabile cu instruirea şi educaţia, şi care, în conformitate cu
prevederilor “Statutului personalului didactic” din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, îndeplinesc
funcţia de personal didactic/cadru didactic, personal didactic auxiliar, personal didactic asociat, precum
şi funcţii de conducere, de îndrumare şi control în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ
preuniversitar, în inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic.
(3) Reglementările din acest cod vizează, în mod particular, persoanele care îndeplinesc funcţia de cadru
didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar românesc, public sau privat, indiferent de statutul
deţinut.
Art. 2. - Codul funcţionează atât ca un contract moral între părinţi/tutori legali, elevi, comunitatea locală
şi diferitele categorii de personal din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabile cu instruirea şi
educaţia, cât şi ca un sistem de standarde de conduită colegială capabile să contribuie la coeziunea
instituţională şi a grupurilor de persoane implicate în activitatea educaţională, prin formarea şi
menţinerea unui climat bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.
Art. 3. - Respectarea prevederilor prezentului Cod reprezintă o garanţie a creşterii calităţii şi

prestigiului învăţământului preuniversitar, scop posibil de atins prin intermediul următoarelor
obiective:
a) autodisciplinarea persoanelor responsabile cu instruirea şi educaţia, prin asumarea
conţinutului acestui cod;
b) menţinerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuţiilor şi funcţiilor personalului din
sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular sau confesional, responsabile cu instruirea şi
educaţia, în mod special a persoanelor care îndeplinesc funcţia de cadre didactice;
c) ameliorarea calitativă a relaţiilor dintre actorii educaţionali;
d) reducerea practicilor inadecvate şi/sau imorale ce pot apărea în mediul educaţional preuniversitar;
e) creşterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea educaţională;
f) facilitarea promovării şi manifestării unor valori şi principii aplicabile în mediul şcolar preuniversitar,
inserabile şi în spaţiul social;
g) sensibilizarea opiniei publice în direcţia susţinerii valorilor educaţiei.
Art. 4.- Orice persoană din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi
confesional, responsabilă cu instruirea şi educaţia, are datoria morală şi profesională de a cunoaşte, de a
respecta şi de a aplica prevederile prezentului Cod.
CAPITOLUL II
VALORI, PRINCIPII ŞI NORME DE CONDUITĂ
Art. 6. - Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional,

responsabil cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, trebuie să îşi desfăşoare
activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori şi principii:
a) imparţialitate, independenţă şi obiectivitate;
b) responsabilitate morală, socială şi profesională;
c) integritate morală şi profesională;
d) confidenţialitate;
e) activitate în interesul public;
f) respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;
g) respectarea autonomiei personale;
h) onestitate şi corectitudine intelectuală;
i) respect şi toleranţă;
j) autoexigenţă în exercitarea profesiei;
k) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională;
l) implicarea în democratizarea societăţii, în creşterea calităţii activităţii didactice şi a prestigiului
unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum şi a
specialităţii/domeniului în care lucrează;
m) respingerea conduitelor didactice inadecvate.
Art. 7. - În vederea asigurării unui învăţământ de calitate, în relaţiile cu elevii, persoanele

responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, au obligaţia de a cunoaşte,
respecta şi aplica un set de norme de conduită. Acestea au în vedere:
(1) Ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a elevilor prin:

a) supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităţilor în şcoală cât şi în cadrul celor
organizate de unitatea şcolară în afara acesteia, în vederea asigurării depline a securităţii tuturor celor
implicaţi în aceste acţiuni;
b) interzicerea agresiunilor fizice şi tratamentelor umilitoare, sub orice formă, asupra elevilor;
c) asigurarea protecţiei fiecărui elev, prin denunţarea formelor de violenţă fizică exercitate asupra
acestora, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de exploatare a elevilor, în conformitate
cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările
şi completările ulterioare;
d) excluderea oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual;
e) interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor
consensuale;
(2) Responsabilitate în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanţă prevăzute de

documentele şcolare.
(3) Respectarea principiilor docimologice.
(4) Interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:

a) fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc;
b) solicitarea de către personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri în
vederea obţinerii de către elevi a unor rezultate şcolare incorecte;
c) traficul de influenţă şi favoritismul în procesul de evaluare;
d) colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau pentru
protocolul destinat cadrelor didactice antrenate în organizarea şi
desfăşurarea unor activităţi de evaluare (examene şi evaluări naţionale, olimpiade, alte concursuri
şcolare etc.);
e) interzicerea meditaţiilor cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale.
(5) Interzicerea implicării elevilor în activităţi de partizanat politic şi de prozelitism religios,

organizate special în acest sens de către persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia elevilor, în
cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara acestora.
(6) Excluderea din relaţiile cu elevii a oricărei forme de discriminare, asigurarea egalităţii de şanse şi
promovarea principiilor educaţiei inclusive.
(7) Respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui elev.
Art.8. - În relaţia cu părinţii/tutorii legali, persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod

particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de conduită:
a) acordarea de consultanţă părinţilor/tutorilor legali în educarea propriilor copii şi susţinerea rolului

parental;
b) stabilirea unei relaţii de încredere mutuală, a unei comunicări deschise şi accesibile;
c) disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor educative enunţate de către părinţi/ tutori legali;
d) informarea părinţilor/tutorilor legali despre toate aspectele activităţii elevilor prin furnizarea
explicaţiilor necesare înţelegerii şi aprecierii conţinutului serviciilor educative;
e) informarea părinţilor/tutorilor legali despre evoluţia activităţii şcolare, evitând tendinţele de
prezentare parţială sau cu tentă subiectivă;
f) respectarea confidenţialităţii datelor furnizate şi a dreptului la intimitate individuală şi familială;
g) persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular personalul didactic, nu vor
impune, în relaţia cu părinţii/tutorii legali, dobândirea/primirea de bunuri materiale sau sume de bani
pentru serviciile educaţionale oferite;
h) consilierea părinţilor/tutorilor legali privindalternativele de formare şi dezvoltare
optimă a copiilor lor, din perspectiva expertizei psihopedagogice şi a respectării interesului major al
copilului.
g) orice cadru didactic trebuie să evite, prin afirmaţii, aprecieri sau acţiuni, să afecteze
imaginea profesională şi/sau socială a oricărui alt membru al corpului profesoral, cu
excepţia situaţiilor prevăzute şi formalizate de actele normative în vigoare ( evaluările
anuale, comisia de disciplină etc.);
h) întreaga activitate a persoanelor din sistemul de învăţământ preuniversitar,
responsabile cu instruirea şi educaţia, trebuie să permită accesul lainformaţiile care
interesează pe toţi membrii comunităţii şcolare, posibilii candidaţi, instituţiile cu care
entitatea colaborează şi publicul larg, asigurând astfel o informare corectă şi facilitarea
egalităţii de şanse, precum şi asigurarea accesului echitabil la resursele şcolare şi ale
sistemului de învăţământ;
i) reacţia publică - prin drept la replică, discurs public, întrunire etc. -, atunci când o
anumită situaţie creată de către membrii comunităţii educaţionale sau de către oricine
altcineva din afara acesteia afectează imaginea unităţii/instituţiei şcolare, sistemului de
învăţământ preuniversitar românesc, oricărei persoane, membră a comunităţii educaţionale.
Art. 9. - Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabil cu instruirea şi

educaţia, în mod particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de
conduită colegială:
a) relaţiile profesionale trebuie să se bazeze pe respect, onestitate, solidaritate,

cooperare, corectitudine, toleranţă, evitarea denigrării, sprijin reciproc,
confidenţialitate, competiţie loială, interzicerea fraudei intelectuale şi a plagiatului; b)
orice membru al personalului didactic va evita lezarea libertăţii de opinie, vizând
convingerile politice şi religioase;
c) orice membru al personalului didactic va evita practicarea oricărei forme de
discriminare în relaţiile cu ceilalţi colegi;
d) între persoanele din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabile cu
instruirea şi educaţia se interzice solicitarea de servicii personale de orice tip de la
colegi care sunt sau urmează să fie în proces de evaluare, angajare sau promovare;
e) în evaluarea competenţei profesionale se vor utiliza criterii care au în vedere
performanţa şi rezultatele profesionale;
f) încurajarea diseminării cunoştinţelor profesionale, în vederea atingerii unor
standarde superioare de calitate în activitatea didactică;
Art. 10. - Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabil cu instruirea şi

educaţia, în mod particular cadrele didactice care îndeplinesc funcţii de conducere, de
îndrumare şi control sau care sunt membri în structuri de conducere, vor respecta şi aplica
următoarele norme de conduită managerială:
a) respectarea criteriilor unui management eficient al resurselor;

b) promovarea standardelor profesionale şi morale specifice;
c) aplicarea obiectivă a reglementărilor legale şi a normelor etice;
d) evaluarea corectă conform prevederilor din fişa postului;
e) selectarea personalului didactic şi personalului didactic auxiliar de calitate,
conform legislaţiei în vigoare;
f) interzicerea oricărei forme de constrângere ilegală şi/sau ilegitimă, din
perspectiva funcţiei deţinute;
g) respingerea oricărei forme de abuz în exercitarea autorităţii;
h) interzicerea oricărei forme de hărţuire a personalului didactic, indiferent de
statutul şi funcţia persoanei hărţuitoare;
i) exercitarea atribuţiilor ierarhic-superioare, din perspectiva exclusivă a evaluării,
controlului, îndrumării şi consilierii manageriale corecte şi obiective.
Art. 11. - În exercitarea activităţilor didactice (şcolare şi extraşcolare), membrilor

personalului didactic le sunt interzise:
a) consumul de substanţe psihotrope sau alcool;

b) organizarea pariurilor şi a jocurilor de noroc;
c) folosirea dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de învăţământ în vederea
obţinerii de beneficii financiare personale;
d) distrugerea intenţionată a dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de
învăţământ;
e) distribuirea materialelor pornografice;
f) utilizarea de materiale informative interzise prin lege;
g) organizarea de activităţi care pot pune în pericol siguranţa şi securitatea elevilor
sau a altor persoane aflate în incinta unităţii/instituţiei de învăţământ.
Art. 12. - În relaţia cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţii locale, persoanele

responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, vor respecta şi
aplica următoarele norme de conduită:
a) colaborarea şi parteneriatul cu instituţiile/reprezentanţii comunităţii locale vor avea în

vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii educaţionale de
calitate;
b) colaborarea şi parteneriatul cu organizaţiile non-guvernamentale ce au ca obiect de
activitate educaţia vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării
unor servicii educaţionale de calitate;
c) responsabilitate şi transparenţă în furnizarea de informaţii către instituţiile de stat în
protejarea drepturilor copilului, atunci când interesul/nevoia de protecţie a copilului impun
acest lucru;
d) parteneriatele cu agenţi economici vor avea în vedere asigurarea sprijinului
reciproc, în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;
e) în realizarea colaborării şi a parteneriatelor cu instituţiile/reprezentanţii
comunităţii locale, organizaţiile non-guvernamentale şi agenţii economici nu se vor angaja
activităţi care să conducă la prozelitism religios şi partizanat politic, acţiuni care pun în
pericol integritatea fizică şi morală a elevilor sau care permit exploatarea prin muncă a
acestora.
CAPITOLUL III
RĂSPUNDERI PRIVIND RESPECTAREA PREVEDERILOR CODULUI
Art. 13. - (1) Orice persoană, participantă/implicată în mod direct sau indirect în activităţile
din domeniul educaţional preuniversitar, care consideră, în mod întemeiat, prin raportare la
prevederile prezentului Cod, că este victima sau martorul unui comportament lipsit de etică
profesională din partea unei/unor persoane din sistemul naţional de învăţământ
preuniversitar de stat, particular şi confesional, responsabile cu instruirea şi educaţia, are
dreptul de a sesiza comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti de etică.
Art. 14. - Procedurile privind funcţionarea comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de

etică, precum şi cele privind anchetarea şi soluţionarea încălcării prevederilor Codului sunt
conforme cu prevederile stabilite prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011.
Art. 15. - Prezentul Cod face distincţia între încălcarea neintenţionată şi cea intenţionată
a prevederilor sale.
(1) În cazul încălcării neintenţionate a prevederilor codului, fapt dovedit în urma anchetei
şi audierilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de etică, persoana în cauză va
fi consiliată cu privire la înţelegerea situaţiei de încălcare a principiilor codului de etică
şi, respectiv, va fi sprijinită pentru concilierea amiabilă cu partea reclamantă.
(2) În cazul încălcării intenţionate a prevederilor codului, fapt dovedit în urma

anchetei şi a audierilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de etică, aceasta
din urmă poate iniţia următoarele măsuri, în funcţie de gradul de încălcare a prevederilor
Codului, de repetarea comportamentului respectiv, precum şi în funcţie de punctul de
vedere al Consiliului Profesoral sau a altor organisme precum, Consiliul Reprezentativ al
Părinţilor, Consiliul Şcolar al Elevilor:
a) concilierea amiabilă cu partea reclamantă;

b) atenţionarea colegială în cadrul comisiei judeţene de
etică/a municipiului Bucureşti şi informarea Consiliului de Administraţie al unităţii
de învăţământ preuniversitar/instituţiei de învăţământ, pentru luarea în considerare
a neconformării persoanei respective cu prevederile codului;
c) propunerea de includere a persoanei respective într-un program de remediere
comportamentală, prin consilierea şi monitorizarea sa pe o perioadă decisă de către
Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar/instituţiei de
învăţământ. Conţinutul programului de remediere comportamentală va fi stabilit
de către o comisie compusă dintr-un reprezentant al profesorilor-membru al Consiliului de
Administraţie, un reprezentant al părinţilor şi psihologul
şcolar. Acest program va fi aprobat de către Consiliul de Administraţie
al unităţii/instituţiei de învăţământ;
d) comisia judeţeană de etică/a municipiului Bucureşti, în funcţie de gradul de
încălcare a normelor Codului, poate propune comisiei de cercetare disciplinară de la nivelul
unităţii de învăţământ preuniversitar/inspectoratului şcolar/MECTS, analiza cazului în
vederea sancţionării disciplinare, în conformitate cu prevederile “Statutului personalului
didactic” din cadrul Legii Educaţiei Naţionale 1/2011.
(3) Conform Art. 10, e) din cadrul ordinului ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi
funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul preuniversitar, atunci când
apar cazuri care sunt de domeniul legii penale, comisia de etică a
judeţului/municipiului Bucureşti notifică instituţiile statului abilitate cu realizarea cercetării
penale.
(4) Consilierea comisiei de etică a judeţului/municipiului Bucureşti privind decizia de

notificare şi notificarea propriu-zisă adresată instituţiilor statului abilitate cu realizarea
cercetării penale sunt realizate de către serviciul juridic al inspectoratului şcolar judeţean/al
municipiului Bucureşti.
CAPITOLUL IV
DISPOZIŢII FINALE
Art. 16. - Prezentul Cod nu se substituie legilor şi regulamentelor în vigoare din

domeniul educaţiei şi nici nu poate contraveni acestora.
Art. 17. - Prin prevederile prezentului Cod, activităţile comisiilor judeţene de etică/comisiei
de etică a municipiului Bucureşti nu se substituie activităţilor comisiilor de cercetare
disciplinară, constituite la diferite niveluri, conform prevederilor “Statutului personalului
didactic” din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 şi nici activităţilor instituţiilor statului
abilitate cu realizarea cercetării penale.
Art. 18. - (1) Modificarea prevederilor prezentului Cod se poate face ca urmare a
propunerilor a 2/3 din totalul membrilor Consiliului naţional de etică.
(2) Modificările la Cod se realizează de către un grup de lucru special constituit în acest
scop şi sunt aprobate cu 2/3 din voturile exprimate, cu condiţia ca numărul reprezentanţilor
Consiliului naţional de etică să fie cel puţin egal cu 2/3 din numărul total al membrilor.
(3) Modificările la Cod intră în vigoare începând cu anul şcolar următor aprobării lor.
Art. 19. - Prezentul Cod se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
 Curriculum Vitae European;
 Portofoliul personal pentru dezvoltare
profesională (vezi Anexa), completat la zi,
semnat și avizat de director;
 Caietul de formare continuă şi studiu
individual cu dovezi de autoperfecţionare (fişe
de lectură, articole, studii, recenzii, lucrări
metodico-ştiinţifice, adeverinţe / atestate de
participare la stagii de perfectionare şi formare
continuă);
 Inventar și coperte xerocopiate ale mijloacelor
de învăţământ elaborate de cadrul didactic și
avizate de MECTS;
 Inventar și coperte xerocopiate ale
lucrărilor/studiilor cu ISSN/ISBN elaborate de
cadrul didactic;
 Fişa individuală a postului și fişa de evaluare a
educatoarei.
Curriculum vitae
Europass
Informaţii personale
Nume / Prenume
Adresă(e)
Telefon(oane) Mobil:
Fax(uri)
E-mail(uri)
Naţionalitate(-tăţi)
Data naşterii
Sex
Locul de muncă vizat /

Domeniul ocupaţional
Experienţa profesională
Perioada
Funcţia sau postul ocupat
Activităţi şi responsabilităţi
principale
Numele şi adresa
angajatorului
Tipul activităţii sau sectorul

de activitate
Educaţie şi formare
Perioada
Calificarea / diploma
obţinută
Disciplinele principale
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei de
învăţământ / furnizorului
de formare
Nivelul în clasificarea
naţională sau internaţională
Aptitudini şi competenţe
personale
Limba(i) maternă(e)
Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare
conversaţie scrisă
Limba
Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine
Competenţe şi abilităţi
sociale
Competenţe şi aptitudini
organizatorice
tehnice
Competenţe şi aptitudini de
utilizare a calculatorului
artistice
Alte competenţe şi
aptitudini
Permis(e) de conducere
Informaţii suplimentare
Anexe
PORTOFOLIU PERSONAL
PENTRU DEZVOLTARE PROFESIONALĂ
CAPITOLUL I – DATE DE IDENTIFICARE
Numele şi prenumele:
Cod Numeric Personal:
Data şi locul naşterii:
Naţionalitatea:
Domiciliul:
CAPITOLUL II – STUDII (formare iniţială)
Nivelul Actul de studii Seria şi Unitatea de

Perioada
educaţional1) dobândit2) numărul învăţământ emitentă
CAPITOLUL III - COMPETENŢE ŞI CALIFICĂRI OBŢINUTE PRIN

DIFERITE FORME DE PERFECŢIONARE (cursuri de formare, grade didactice,
studii postuniversitare, doctorat etc.)
Competenţe/calificări Perioada Instituţia organizatoare Actul 4)

obţinute 3)
CAPITOLUL IV - ALTE APTITUDINI/COMPETENŢE DOBÂNDITE,

RECUNOSCUTE SAU NU PRINTR-UN ACT DE STUDIU
Enumeraţi Contextul în care Dovezi Persoane care pot furniza

aptitudinile/competenţele au fost dobândite5) referinţe (date de
dobândite identificare)
CAPITOLUL V – ALTE MENŢIUNI6)
___________________________________________________________________________
SEMNĂTURĂ,
AVIZAT.
DIRECTOR,
DOSARUL CADRULUI DIDACTIC
1. copie legalizată după diplomă

2. copie legalizată după foaia matricolă
3. copie după gradele didactice obţinute
4. copie după actele de stare civilă: naştere, B.I./C.I, căsătorie, hotărâre de
divorţ, naştere copii
5. copii după diplome – specializări, certificate de perfecţionare
6. adeverinţă de la medic cu specificarea „apt pentru învăţământ”
7. declaraţie pe propria răspundere că nu prezentaţi niciuna dintre afecţiunile
prezentate în Anexa 1 din Ordinul 4840/2005
8. dosar de plastic cu găuri
9. folii protectoare
10. copie după carnetul de muncă, conform cu originalul
11. declaraţia contribuabilului cu privire la datele pentru copiii aflaţi în
întreţinere
12. decizia de numire şi menţinere a calităţii de cadru didactic angajat
FIŞA PERSONALĂ
Numele, iniţiala tatălui, prenumele.................................................
CNP.....................................................................................................
Data şi locul naşterii..........................................................................
Studii.................................................................................................
Anul absolvirii.............................................................................
Specialitatea principală şi secundară............................................
Grad didactic...........................................................................
Ultimul curs de perfecţionare, anul şi specialitatea...................
Limbi străine cunoscute....................................................
Modul de încadrare (titular, suplinitor, cumul, etc)............................
Vechime în muncă/vechime în învăţământ......................................
Starea civilă/nr. copii/ nr. copii aflaţi în întreţinere pentru care beneficiaţi de
deducere suplimentară...........................................
Domiciliul..................................................................................
Telefon/ E-mail........................................................................
Casa de asigurări de sănătate.................................................
Data, Semnătura,
.............. ....................................
ROMÂNIA
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII, TINERETULUI ŞI
SPORTULUI
FIŞA CADRU A POSTULUI - CADRU DIDACTIC Î ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR
în temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,
în temeiul contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de evidenţă a
salariaţilor cu numărul………., se încheie astăzi,…………, prezenta fişă a postului:
Numele si prenumele.................................................
Specialitatea:............................................................
Denumirea postului:................
Decizia de numire: ...
încadrarea: titular / suplinitor / cadru didactic asociat
Număr de ore sarcini de serviciu:...
Număr ore de predare: ....
Profesor diriginte la clasa:......
Cerinţe:
- studii:
- ………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
- studii specifice postului....... ..................... ............................ ...........
- vechime........................................... ...............................................................
- grad didactic....................................................................................................
- Relaţii profesionale:
- ierarhice de subordonare: director; director adjunct; responsabil comisie
metodica/catedra;
- de colaborare: cu personalul didactic, didactic auxiliar, personalul unităţii de
învăţământ;
- de reprezentare a unităţii şcolare la activităţi/concursuri/festivaluri etc. la care participa
ca delegat.
L ATRIBUŢII SPECIFICE POSTULUI

1. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII - ELEMENTE DE COMPETENŢĂ
1.1. Analizarea curriculumului şcolar.
1.2. Fundamentarea proiectării didactice pe achiziţiile anterioare ale elevilor.
1.3. Stabilirea strategiilor didactice optime.
1.4. Elaborarea documentelor de proiectare.
1.5. Proiectarea activităţilor/experienţelor de învăţare care presupun utilizarea
resurselor TIC.
1.6. Actualizarea documentelor de proiectare didactică.
1.7. Proiectarea activităţii extracurriculare.
2. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE CURRICULARE

2.1. Organizarea şi dirijarea activităţilor de predare-învăţare.
2.2. Utilizarea materialelor didactice adecvate.
2.3. Integrarea şi utilizarea TIC.
2.4. Identificarea şi valorificarea posibilităţilor de învăţare ale elevilor.
2.5. Asigurarea formării competenţelor specifice disciplinei.
2.6. Elaborarea propunerilor şi a conţinuturilor curriculumului la decizia şcolii
3. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE EXTRACURRICULARE

3.1. Eficientizarea relaţiei profesor familie.
3.2. Organizarea, coordonarea sau/şi implementarea activităţilor extracurriculare.
3.3. Implicarea partenerilor educaţionali-realizarea de parteneriate.
4. EVALUAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII

4.1. Elaborarea instrumentelor de evaluare.
4.2. Administrarea instrumentelor de evaluare.
4.3. Aprecierea cantitativă şi calitativă â rezultatelor elevilor.
4.4 . Notarea, interpretarea şi comunicarea rezultatelor evaluării.
4.5. Coordonarea şi completarea portofoliilor educaţionale al elevilor.
5. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
5.1. Organizarea, coordonarea şi monitorizarea colectivelor de elevi.
5.2. Elaborarea de norme specifice clasei la care predă sau/şi este diriginte.
5.3. Gestionarea situaţiilor conflictuale în relaţiile profesor-elevi, elevi-elevi,
profesor-familie.
5.4. Tratarea diferenţiată a elevilor, în funcţie de nevoile lor specifice.
5.5. Comunicarea profesor-elevi, utilizarea feedback-ului bidirecţional în comunicare.
6. MANAGEMENTUL CARIEREI ŞI AL DEZVOLTĂRII PERSONALE
6.1. Identificarea nevoilor proprii de dezvoltare.
6.2. Participarea la activităţi metodice, stagii de formare / cursuri de
perfecţionare/grade didactice, manifestări ştiinţifice etc.
6.3. Aplicarea cunoştinţelor/abilităţilor/competenţelor dobândite.
7. CONTRIBUŢIA LA DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ ŞI LA PROMOVAREA

IMAGINII UNITĂŢII ŞCOLARE
7.1. Implicarea în realizarea ofertei educaţionale.
7.2. Promovarea ofertei educaţionale şi a sistemului de valori-al unităţii de
învăţământ la nivelul comunităţii locale.
7.3. Facilitarea procesului de cunoaştere, înţelegere, - însuşire şi respectare a
regulilor sociale
7.4. Participarea şi implicarea în procesul decizional în cadrul instituţiei şi la
elaborarea şi implementarea proiectului instituţional.
7.5. Iniţierea şi derularea proiectelor şi parteneriatelor.
II. ALTE ATRIBUŢII
în funcţie de nevoile specifice ale unităţii de învăţământ, salariatul este obligat să
îndeplinească si alte sarcini repartizate de angajator, precum şi să respecte normele,
procedurile de sănătate şi securitate a muncii, de PSI şi ISU, în condiţiile legii:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
Atribuţiile funcţiei de diriginte, ale responsabilului de comisie/catedră şi ale altor

comisii funcţionale din şcoală sunt prevăzute în prezenta fişă (dacă este cazul).
Răspunderea disciplinară:
Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor în mod necorespunzător *
atrage după sine diminuarea calificativului şi/sau sancţionarea disciplinară, conform
prevederilor legii.
Director,
(nume, semnătură, ştampilă)
Semnătura titularului de luare la
cunoştinţă:
………………………………………………..
Data:………………………
DECLARAŢIE
Subsemnatul (a)..........................................................................., cadru didactic

la................................................................................., declar pe propria-mi răspundere
că nu mă aflu în nicio situaţie de incompatibilitate de ordin medical cu bolile
prevăzute în Anexa Ordinului Nr.4840/2005:
a) inaptitudine profesională de natură psiho-comportamentală

1. episoade acute ale bolilor psihotice
2. deteriorări cognitive, indiferent de etiologie
3. tulburări severe de comportament datorate bolilor medicale,
inclusiv cele care pot însoţi tulburările de identitate, de gen şi
preferinţă sexuală, precum şi cele datorate consumului de
alcool/substanţe active
b) afecţiuni neurologice:
1. tulburări de vorbire care împiedică activitatea didactică: balbism
foarte grav, afazie
c) boli transmisibile în evoluţie până la vindecare, inclusiv starea de purtător

până la sterilizare:
1. TBC evolutiv
Data, Semnătura,
................... .......................................
DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE

a persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului
Subsemnatul (a).........................................................domiciliat (ă) în
localitatea....................................................str....................................,nr.............,
bl............., .sc........, ap............, sectorul......................., judeţul............................,
CNP................................................. , declar pe propria răspundere că datele
menţionate mai sus sunt reale, cunoscând că falsul în declaraţii se pedepseşte conform
legii.
I. Persoana care contribuie la întreţinerea mea şi pentru care sunt de

acord să beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară pentru
întreţinerea mea, conform prevederilor Ordinului nr. 1016/2005
Numele şi prenumele................................................................
CNP...........................................................................................
Gradul de rudenie......................................................................
II. La data declaraţiei realizez un venit în sumă de..........lei/lună,

reprezentând .....................
Mă oblig să anunţ de îndată persoana prevăzută la pct. I, în cazul în care

vor interveni schimbări în situaţia venitului realizat.
Data, Semnătura,
.................. ............................................
DECLARAŢIA CONTRIBUABILULUI
Subsemantul (a)......................................................................................salariat
(ă)
la .............................................................................................., având în vedere
prevederile art.3 din Ordinul 1016/18.07.2005 privind aprobarea deducerilor
personale pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii, la funcţia de bază,
începând cu luna iulie 2005 în vederea stabilirii deducerilor personale suplimentare
pentru persoanele aflate în întreţinerea mea , prin prezenta declar pe propria
răspundere că datele menţionate mai jos sunt reale şi corespund situaţiei actuale,
cunoscând faptul că falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii.
Mă oblig să anunţ angajatorul în termenul legal în cazul în care vor interveni
schimbări în situaţia comunicată şi să prezint actele justificative.
I. Datele personale ale angajatului:

Numele şi
prenumele................................................................CNP..................................
Domiciliul: localitatea..................................................,str.................................,
nr............., bl........., sc.........., ap................., sector.............................,
judeţul.......................................
II.Date pentru copii (minori) aflaţi în întreţinerea subsemnatului (ei) conform

înţelegerii cu soţia (soţul):
Nr. Numele şi prenumele copilului CNP Handicapul
crt.
A G

Se va anexa adeverinţa de la angajatorul celuilalt soţ sau declaraţia pe
propria
răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere suplimentară pentru acel copil.
III.Date pentru persoanele aflate în întreţinere (soţul/soţia, copiii, alţii, etc)

1. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau II, ori
cu handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în întreţinere................
Data, Semnătura,
................................. .......................................
 fişe de lectură
 articole
 studii
 recenzii lucrări metodico-ştiinţifice
 adeverinţe / atestate de participare la stagii

de perfecţionare şi formare continuă
NR. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT COPERTE CADRUL DIDACTIC
INV. XEROCOPIATE CARE A ELABORAT
MIJLOACE DE
ÎNV.AVIZATE DE
MECTS
NR. LUCRĂRI/STUDII CU ISSN/ISBN COPERTE CADRUL DIDACTIC
INV. XEROCOPIATE CARE A ELABORAT
LUCRĂRILE
FIŞA INDIVIDUALĂ A POSTULUI
-EDUCATOARE-
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ________________________________
În temeiul legii şi al contractului de muncă încheiat între

_________________________, înregistrat la _________________ cu nr.____________ la
care subsemnata ader, obligându-mă să respect prevederile art. _______ din contractul
colectiv de muncă, se încheie azi ________ prezenta fişă individuală a postului.
Postul ____________________________________
Poziţia (numele) ____________________________
Compartimentul ____________________________
Cerinţe:
studii superioare ______________________
specifice postului______________________
Relaţii:
a) ierarhice_____________________________
b) funcţionale___________________________
c) de colaborare_________________________
Doamna _______________________________________, posesor al contractului

individual de muncă, înregistrat în registrul de evidenţă a contractelor individuale de muncă
la nr. ______,negociază în condiţiile art. __________ din contractul colectiv de muncă
următoarele atribuţii şi sarcini, structurate pe următoarele capitole:
Capitolul I – Sarcini de serviciu obligatorii, reprezentând_________ norma de bază

corespunzătoare unei părţi de _________ din salariul de bază, stabilite la data de
_________________.
1. COMUNICARE – Competenţe comunicaţionale
1a. Comunicarea educatoare-copil

1b. Comunicarea între cadre didactice
1c. Comunicarea cu părinţii.
1a. Comunicarea educatoare-copil

Detalierea Indicatori de performanţă
competenţei de
comunicare
Selectează Selectarea modalităţilor de comunicare în funcţie de conţinutul
modalităţi de informaţiei, perticularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor,
comunicare respectarea diversităţii culturale a acestora.
adecvate
Transmite Accesibilizarea informaţiilor cu caracter instructiv-educativ, şi respectarea
informaţii cu obiectivelor de referinţă din programa preşcolară.
caracter
instructiv
educativ
Utilizează feed- Selectarea unor situaţii de lucru adecvate în scopul comparării mesajului
back-ul în transmis cu cel receptat de copil.
comunicare
Facilitează Stabilirea unor situaţii de comunicare care să faciliteze schimbul de
comunicarea cu informaţii educatoare-copil, copil-copil, cooperarea şi interacţionarea
copiii eficientă.
1b. Comunicarea între cadrele didactice

competenţei de
comunicare
Identifică Colaborarea cu celelalte cadre didactice pentru asigurarea continuităţii
domenii de grădiniţă-şcoală
colaborare
Se informează Comunicarea permanentă cu colega de grupă sau cu alte cadre didactice
despre copii care desfăşoară activităţi la aceeaşi grupă (opţionale, extracurriculare)
pentru a obţine informaţii relevante despre evoluţia copiilor, prelucrarea şi
corelarea informaţiilor obţinute pentru a determina o apreciere obiectivă a
copiilor.
Abordează Comunicarea permanentă cu celelalte cadre didactice pentru a identifica
aspecte cele mai potrivite metode în vederea eficientizării demersului didactic.
metodice şi
pedagogice ale
activităţii
didactice
1.c. Comunicarea cu părinţii

competenţei de
comunicare
Informează Informarea periodic, a familiei copilului cu privire la progresul acestuia,
familia comportamentul social etc.
copilului
Solicită Solicitarea unor date suplimentare despre comportamentul copilului în
informaţii familie, atitudinea faţă de învăţare, alte informaţii, pentru o cunoaştere a
copilului din perspective diferite
Consiliază Descoperirea cauzelor unor comportamente şi identificarea modalităţilor
familia de soluţionare a acestora.
copilului Îndrumarea familiei către persoane/instituţii specializate şi autorizate
pentru consiliere şi desfăşurarea unor cursuri cu părinţii (în calitate de
instructor autorizat)
2. PROIECTARE – Competenţe proiective
2a. Planificarea şi proiectarea activităţilor instructiv-educative

2b. Planificare şi proiectarea curriculumului opţional
2c. Planificarea şi proiectarea activităţilor extraşcolare
2a. Planificarea şi proiectarea activităţilor instructiv-educative

competenţei
Analizează Cunoaşterea , respectarea şi aplicarea personalizată a curiculumului
planul de naţional, corespunzător specificului grupei de copii
învăţământ şi
curriculumul
corespunzător
Alege Selectarea materialelor auxiliare în conformitate cu legislaţia în vigoare şi
materialele utilizarea lor conform capacităţilor de învăţare ale copiilor
auxiliare
Întocmeşte Stabilirea şi ordonarea, coerentă şi corespunzătoare colectivului de copii,
planificarea a activităţilor; estimarea atentă şi revizuirea periodică a bugetului de timp
calendaristică alocat fiecărei teme (proiect tematic) în funcţie de interesul manifestat de
anuală şi copii pentru aceasta şi de capacităţile lor de învăţare
săptămânală
Întocmeşte Elaborarea proiectelor didactice pentru activităţile desfăşurate cu copiii,
proiecte de ţinând cont de următoarele repere: rigoare ştiinţifică, strategii activ-
activitate participative şi obiective operaţionale corect formulate.
didactică/schiţe
de proiect*
2b. Planificarea şi proiectarea curriculumului opţional

competenţei
Stabileşte oferta Analizează resursele materiale şi umane de care dispune grădiniţa, precum
de curriculum şi a intereselor copiilor în vederea stabilirii ofertei de curriculum opţonal
opţional
Proiectează Corelarea obiectivelor cu conţinuturile, respectând interesel copiilor
curriculum
opţional
Dezvoltă Identificarea resurselor informaţionale adecvate conţinuturilor stabilite
curriculumul Selectarea activităţilor de învăţare cu un caracter formativ
opţional
2c. Planificarea activităţilor extraşcolare

competenţei
Stabileşte oferta Analizează resursele materiale şi umane de care dispune grădiniţa, precum
de activităţi şi a intereselor copiilor din grupă în vederea stabilirii ofertei de activităţi
extraşcolare extraşcolare
Proiectează Corelarea obiectivelor cu conţinuturile şi respectarea intereselor copiilor
curriculumul
pentru
activităţile
extraşcolare
Dezvoltă Identificarea resurselor umane şi informaţionale adecvate conţinuturilor
curriculumul stabilite
pentru activităţi Selectarea activităţilor de învăţarecu un caracter formativ
extraşcolare
3. MANAGEMENT EDUCAŢIONAL – Competenţe manageriale

3a. Asigurarea mijloacelor de învăţământ, a materialului didactic şi a
auxiliarelor didactice
3b. Organizarea şi amenajarea mediului educaţional
3c. Conducerea procesului didactic
3a. Asigurarea mijloacelor de învăţământ, a materialului didactic şi a auxiliarelor

didactice
Detalierea competenţei Indicatori de performanţă

Identifică necesarul de Identificarea mijloacelor de învăţământ, a materialului didactic şi, eventual, a
material didactic auxiliarelor didactice adecvate particularităţilor de vârstă ale copiilor, nivelului de
dezvoltare intelectuală şi conţinuturilor activităţilor planificate
Elaborează / Elaborarea / confecţionarea / achiziţionarea de material didactic, mijloace de
confecţionează / învăţământ şi auxiliare didactice, având în vedere funcţiile pe care acestea trebuie
achiziţionează material să le îndeplinească
didactic, mijloace de
învăţământ auxiliare
didactice necesare
3b. Organizarea şi amenajarea mediului educaţional

Organizează spaţiul Amenajarea mediului educaţional în conformitate cu tipul de activitate desfăşurată
educaţional (activitate în perechi, învăţarea prin cooperare etc.), astfel încât să ofere
posibilităţi multiple de desfăşurare eficientă a activităţilor
Amenajarea ariilor de stimulare/colţuri/zone/cente de interes în sala de grupă, în
vederea unei învăţări stimulative şi eficiente
Încurajează imlicarea Valorizarea eforturilor tuturor copiilor prin expunerea lucrărilor realizate, prin
copiilor în amenajarea amenajarea colţului tematic al grupei atunci când se trece la o nouă temă, prin
mediului educaţional marcarea diferitelor evenimente (trecerea anotimpurilor, evenimente istorice,
religioase etc. de importanţă naţională)
Implică părinţii Implicarea părinţilor în luarea deciziilor privind amenajarea spaţiului educaţional
copiilor în amenajarea în beneficiul copiilor
mediului educaţional
al grupei
3c. Conducerea procesului didactic

Desfăşoară metodic Conducerea activităţilor desfăşurate cu copiii în conformitate cu proiectul/schiţa
activităţile cu copiii de proiect stabilit
Găsirea de căi şi mijloace eficiente pentru a transmite cunoştinţe copiilor,
respectând principiile didactice;
Crearea unor situaţii noi în vederea aplicării cunoştinţelor şi deprinderilor însuşite
de copii
Implică activ copiii în Stimularea copiilor în vederea perticipării acestora la propria lor formare şi
procesul instructiv- dezvoltare
educativ Individualizarea activităţii cu copiii
Asigură securitatea Verificarea permanentă a stării spaţiului grupei (mobilier, echipamente etc.), a
copiilor în timpul materialelor puse la dispoziţia copiilor cu prilejul activităţilor instructiv-educative
desfăşurării planificate, în vederea prevenirii unor accidente sau evenimente neprevăzute.
activităţilor
4. EVALUAREA – Competenţe evaluative
4a. Elaborarea şi utilizarea instrumentelor de evaluare

4b. Înregistrarea şi valorificarea rezultatelor copiilor
4a. Elaborarea şi utilizarea instrumentelor de evaluare

competenţei
Elaborează Elaborarea unor instrumente alternative de evaluare, adecvate atât
instrumente de conţinutului, cât şi obiectivelor propuse
evaluare
Aplică Aplicarea unor probe de evaluare, în diferite momente ale procesului
instrumente de didactic, în funcţie de obiectivele evaluării
evaluare
4b. Înregistrarea şi valorificarea rezultatelor copiilor

competenţei
Completează Înregistrează, periodic, în caietul de observaţii asupra copiilor, a aprecierii
caietul de juste a performanţelor acestora
observaţii
asupra copiilor
Completează Consemnarea în fişa psihopedagogică a copilului, cu responsabilitate, a
fişa de evaluare unor date relevante despre dezvoltarea acestuia la sfârşitul preşcolarităţii,
a copilului pentru a oferi familiei şi învăţătorului informaţiile necesare
Valorifică Revizuirea, periodic, a planificării calendaristice sau săptămânale şi
rezultatele ajustarea lor ţinând cont de rezultatele evaluărilor iniţiale, continue sau
sumative;
Identificarea măsurilor ameliorative pentru copiii cu dificultăţi de învăţare
şi a măsurilor de dezvoltare pentru copiii cu performanţe
5. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ – Competenţe de dezvoltare
5a. Identificarea nevoilor de formare şi planificarea activităţilor metodice

5b. Participare la propria formare şi valorificarea achiziţiilor
5a. Identificarea nevoilor de formare şi planificarea activităţilor metodice

competenţei
Identifică Identificarea necesarului propriu de formare în funcţie de dinamica
nevoile proprii informaţiei din domeniu
de formare Manifestarea unei atitudini obiective în autoevaluare
Planifică Planificarea activităţii metodice zilnic, ţinând cont de nevoile proprii
activităţile identificate, de activităţile metodice şi de perfecţionare comunicate la
metodice nivel naţional, la nivel de judeţ/sector sau la nivel de unitate
5b. Participare la propria formare şi valorificarea achiziţiilor

competenţei
Participarea la Manifestarea unui interes constant pentru activităţi care conduc la propria
propria formare dezvoltare, atât în plan profesional, cât şi în plan personal
şi dezvoltare
personală şi
profesională
Valorifică Aplicarea, în activitatea didactică, a informaţiilor obţinute în cadrul
informaţiile întâlnirilor metodice, a cursurilor de formare sau prin studiu individual
achiziţionate
Capitolul II – Obligaţii/atribuţii profesionale suplimentare, reprezentând

_________norma de bază (ore suplimentare), corespunzătoare unui spor de ________ din
salariul de bază, conform reglementărilor în vigoare, stabilite la început de an şcolar
____________________.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Capitolul III – Activităţi suplimentare neprevăzute în încadrarea pe post, efectuate
prin ordin de serviciu etc. şi care se vor plăti prin ore suplimentare, premii lunare, zile libere
etc. (activitatea, data, recompensa):
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Capitolul IV – Activităţi suplimentare deosebite, efectuate cu înalt profesionalism şi

cu rezultate deosebite, ce constituie argumentele pentru acordarea salariului de merit sau a
premiilor lunare, în conformitate cu HG nr. 281/1993, cu modificările ulterioare (activitatea,
data, recompensa):
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Capitolul V – Sancţiuni primite de angajat (motivul, data, sancţiunea):
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
DIRECTOR, SALARIAT,
DATA:__________________
Anexa 1 la Ordinul ministrului educației naționale nr.3597/18.06.2014
(Anexa 2 la Metodologie)
ANTET
FIȘA CADRU DE AUTOEVALUARE/EVALUARE ÎN VEDEREA ACORDĂRII CALIFICATIVULUI ANUAL
PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
Numărul fișei postului: ................................
Numele și prenumele cadrului didactic: ...................................................
Specialitatea: ............................................................................................
Perioada evaluată: ...................................................................................
Calificativul acordat: ...............................................................................
Indicatori Puncta Punctaj Validare

de j acordat consiliul
Domenii Criterii de performanță performanță maxim profesoral
ale evaluării Auto Evaluare
Evaluare
evaluare consiliu de
comisie
administraţie
1.1 Respectarea programei școlare, a normelor de
1. Proiectarea activității elaborare a documentelor de proiectare, precum și
adaptarea acesteia la particularitățile grupei/clasei.
1.2. Implicarea în activitățile de proiectare a ofertei
educaționale la nivelul unității.
1.3 Folosirea tehnologiei informării și comunicării
(TIC) în activitatea de proiectare.
1.4 Proiectarea unor activități extracurriculare corelate
cu obiectivele curriculare, nevoile și interesele
educabililor, planul managerial al unității.
15
2.1 Utilizarea unor strategii didactice care asigură
2. Realizarea caracterul aplicativ al învățării și formarea
activităților didactice competențelor specifice.
2.2 Utilizarea eficientă a resurselor materiale din
unitatea de învățământ în vederea optimizării
activităților didactice-inclusiv a resurselor TIC.
2.3 Diseminarea, evaluarea și valorizarea activităților
realizate.
2.4 Organizarea și desfășurarea activităților
extracurriculare, participarea la acțiuni de voluntariat.
2.5 Formarea deprinderilor de studiu individual și în
echipă în vederea formării/dezvoltării competenței
de ,,a învăța să înveți”.
25
3. Evaluarea 3.1 Asigurarea transparenței criteriilor, a procedurilor
rezultatelor de evaluare și a rezultatelor activităților de evaluare.
învățării 3.2 Aplicarea testelor predictive, interpretarea și
comunicarea rezultatelor.
3.3 Utilizarea diverselor instrumente de evaluare,
inclusiv a celor din banca de instrumente de evaluare
unică.
3.4 Promovarea autoevaluării și interevaluării.
3.5 Evaluarea satisfacției beneficiarilor educaționali.
3.6 Coordonarea elaborării portofoliului educațional
ca element central al evaluării rezultatelor învățării.
20
4.1 Stabilirea unui cadru adecvat (reguli de conduită,
atitudini, ambient) pentru desfășurarea activităților în
conformitate cu particularitățile clasei de elevi.
4.2 Monitorizarea comportamentului elevilor și

gestionarea situațiilor conflictuale.
4. Managementul
4.3 Cunoașterea, consilierea și tratarea diferențiată a
clasei de elevi
elevilor.
4.4 Motivarea elevilor prin valorizarea exemplelor de
bună practică.
12
5. Managementul 5.1 Valorificarea competențelor științifice, didactice și
carierei și al metodice dobândite prin participarea la programele de
dezvoltării personale formare continuă/perfecționare.
5.2 Implicarea în organizarea activităților metodice la
nivelul comisiei/catedrei/responsabilului.
5.3 Realizarea/actualizarea portofoliului profesional
și dosarului personal.
5.4 Dezvoltarea capacității de comunicare și
relaționare în interiorul și în afara unității (cu elevii,
personalul școlii, echipa managerială și cu beneficiarii
din cadrul comunității-familiile elevilor).
5.5. Manifestarea atitudinii morale şi civice (limbaj,
ţinută, respect, comportament), respectarea şi
promovarea deontologiei profesionale 8
6. Contribuția la 6.1 Dezvoltarea de parteneriate și proiecte
dezvoltarea educaționale în vederea dezvoltării instituționale.
instituțională și la 6.2 Promovarea ofertei educaționale.
6.3 Promovarea imaginii școlii în comunitate prin
participarea și rezultatele elevilor la olimpiade,
promovarea imaginii
concursuri, competiții, activități extracurriculare și
unității școlare
extrașcolare.
6.4 Realizarea/participarea la programe/activități de
prevenire și combatere a violenței și
comportamentelor nesănătoase în mediul școlar,
familie și societate.
6.5 Respectarea normelor, procedurilor de sănătate și
securitate a muncii și de PSI și ISU pentru toate
tipurile de activități desfășurate în cadrul unității de
învățământ precum și a sarcinilor suplimentare.
6.6 Implicarea activă în crearea unei culturi a calității
la nivelul organizației.
15
7. Conduita 7.1. Manifestarea atitudinii morale și civice (limbaj, 2
profesională ținută, respect, comportament).
7.2. Respectarea și promovarea deontologiei 3
profesionale.
5
100
Data: Numele și prenumele: Semnături:

 Cadru didactic evaluat:
 Responsabil comisie:
 Director:
 Membrii consiliului de administraţie
 Catalogul grupei, cu numele și prenumele copiilor, data nașterii și
înregistrarea prezenței și a absențelor;
 Caietul educatoarei, care să conțină cel puțin: planificarea
calendaristică a activităților cu copiii (atât pentru perioadele de
studiu cât și pentru cele de vacanță), date generale despre grupa de
copii, colaborarea cu familia, colaborarea cu alţi factori educaţionali
şi instituţionali, munca metodică;
 Programe pentru activitățile opționale (indiferent dacă sunt predate
de cadrul didactic de la grupa respectivă sau de un alt cadru
didactic);
 Proiecte de activităţi (debutanţi, grad definitiv), schiţe de proiecte
didactice (gradul II și gradul I ), mape cu proiecte model pentru toate
cadrele didactice;
 Mapa didactică a educatoarei: proiecte de activitate (model), proiecte
tematice (model), proiecte tematice pentru activităţi integrate
(model), inventar de teme anuale, fişe de evaluare iniţială, formativă,
sumativă;
 Portofoliile copiilor;
 Caiet de observaţii curente asupra copiilor din grupă;
 Caracterizarea psihosocială şi pedagogică a grupei de preşcolari (la
sfârşitul fiecărui semestru şi la sfârşitul unui an de învăţământ );
 Fişa de evaluare a fiecărui copil (inițială, la sf.sem.I și la sf.anului
școlar)
 Fișa psihopedagogică a fiecărui copil, la sfârşit de ciclu preşcolar.
CATALOGUL GRUPEI
APRECIEREA ACTIVITATII COPIILOR PE
EVALURE
Nr NUMELE SI DOMENII EXPERIENTIALE*
crt. PRENUMELE ABSENŢE DOMENIUL DOMENIUL ŞTIINTE
DATA NAŞTERII, LIMBA ŞI CUNOAŞTEREA ACTIVITĂTI
ADRESA, NR. TEL. COMUNICARE MEDIULUI MATEMATIC
E
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
SEM I
SEM II
FINALA
APRECIEREA ACTIVITĂŢII COPIILOR PE DOMENII EXPERIENŢIALE*

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE DOMENIUL ESTETIC ŞI
CREATIV DOMENIUL APRECIERE
EDUCAŢIE EDUCAŢIE EDUCAŢIE EDUCAŢIE PSIHOMOTRIC FINALĂ
MORAL CIVICĂ PRACTICĂ MUZICALĂ ARTISTICO-
PLASTICĂ
* NOTA: Evaluarea copiilor se lasă la latitudinea fiecărei educatoare, în loc de calificative folosindu-se
diferite notaţii.
În anul şcolar ………. conduc grupa de copii cu vârste cuprinse între ……. ani , respectiv grupa
……., grupă ce cuprinde un efectiv de ……. de copii , din care …. fetiţe şi ……….băieţi, copii care în
majoritate au frecventat grupa …………...
În urma evaluării iniţiale desfăşurate pe parcursul a două săptămâni am reuşit să identific care este
situaţia reală în ceea ce priveşte nivelul de cunoştinţe şi deprinderi ale copiilor din grupă. Drept urmare am
desprins următoarele concluzii :
 în general am constatat că preşcolarii au un vocabular activ destul de bogat, denumesc cu uşurinţă
obiecte, însuşiri, acţiuni, relaţii spaţiale, stări afective, trăsături comportamentale;
 în exprimarea orală folosesc un limbaj adecvat şi de cele mai multe ori corect din punct de vedere
gramatical: sub aspect fonetic, lexical, sintactic. Există totuşi câţiva copii cu defecte de vorbire
majore chiar dacă anul trecut şcolar au fost în atenţia doamnei profesoare logoped, lucrându-se cu ei
săptămânal; urmează ca şi pe parcursul acestui an şcolar să se lucreze cu ei dacă va fi posibil de două
ori pe săptămână pentru ca să poată fi corectate toate aceste deficienţe;
 majoritatea preşcolarilor au un volum de cunoştinţe corespunzător nivelului de vârstă
 au în dezvoltare capacitatea de cunoaştere a mediului, curiozitatea pentru investigarea acestuia,
utilizând un limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi mediul înconjurător ;
 în cadrul activităţilor matematice se remarcă folosirea limbajului matematic în conformitate cu
obiectivele programei la nivelul acestei vârste; au capacitatea de a recunoaşte, de a alcătui şi denumi
grupe de obiecte, de a le număra în limitele 1-10; au reprezentări despre obiecte referitoare la formă,
mărime, culoare, grosime, lăţime, lungime, înălţime;
 în ceea ce priveşte normele de comportate civilizată în general le respectă, au abilităţi de a relaţiona
şi de a comunica între ei, precum şi între ei şi adulţi;
 în anul şcolar …………. obiectivele care vor sta în vizorul meu vor fi acelea de formare a unui
colectiv unit şi disciplinat, care să facă faţă cu succes cerinţelor activităţilor zilnice din grădiniţă şi,
în perspectivă, să facă faţă cu succes la şcoală; de asemenea voi avea în vedere ca fiecare copil să-şi
urmeze drumul său personal de creştere şi dezvoltare, oferindu-i suportul adecvat pentru îmbogăţirea
capacităţii de a interacţiona cu mediul, de a-l cunoaşte şi stăpâni, prin încercări, explorări, exerciţii,
experimente, valorificând potenţialul fizic şi psihic al fiecăruia şi descoperirea propriei identităţi.
PLAN DE ACŢIUNI DE INTEGRARE ŞI RECUPERARE PENTRU COPILUL CU C.E.S.
NUMELE ŞI PRENUMELE:
DATA NAŞTERII:
GRĂDINIŢA:
PERIOADA DE APLICARE:
OBIECTIVELE PLANULUI:
 Cultivarea atitudinii pozitive faţă de membrii colectivului prin educarea capacităţii de relaţionare a
copilului cu C.E.S.;
 Promovarea unei atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere firească a raporturilor dintre
copilul cu nevoi speciale şi restul grupei.
 Recuperarea decalajelor prin activităţi suplimentare aplicate personalizat şi prin terapie
psihopedagogică;
 Prevenirea apariţiei prejudecăţilor la copiii din grupă şi înlăturarea celor formate,
MĂSURI ÎNTREPRINSE:
- activitate recuperatorie desfăşurată gradual la următoarele categorii de activităţi: activităţi matematice,
activităţi de educare a limbajului, educaţie plastică……………………………
- discuţii individuale de câte ori apar probleme;
- antrenarea părinţilor copiilor din grupă în programul de recuperare
- propunere de acţiuni concrete de integrare;
- lectorate cu părinţii;
- colaborarea cu alţi factori educaţionali: psihopedagog, medic de familie, părinţi;
În urma evaluărilor periodice aplicate s-a constatat că preşcolarul……………………………

1. Are nevoie de mai multe explicaţii şi de repetarea demonstrării pentru a înţelege cerinţa.
2. Are nevoie de foarte multe exerciţii de repetare până când ceea ce se însuşeşte ajunge să se
consolideze.
3. Se mobilizează şi încearcă să rezolve sarcina cerută în cazul unei abordări calme, echilibrate.
În caz contrar se sperie şi nu se mai poate concentra.
4. Are nevoie de atenţionări repetate pentru îndeplinirea sarcinilor.
5. Are formate deprinderi de autoservire foarte bune.
6. Îi place ordinea.
7. Este motivat să continue când este recompensat pentru orice succes.
DOMENIUL DE
INTERVENŢIE INTERVENŢII OBSERVAŢII
Educarea limbajului - exerciţii de punere în valoare şi cultivarea stimei de sine prin
exprimarea verbală de păreri, idei, propuneri în faţa grupei;
- exerciţii de dialog, de exprimare a gândurilor, sentimentelor

şi părerilor;
Activităţi matematice -exerciţii de stabilire de relaţii între obiecte şi grupe de

obiecte realizând comparaţii;
-exerciţii de triere, clasificare şi seriere de obiecte după unul

sau mai multe criterii asociate (în funcţie de vârstă);
- exerciţii de exersare a spiritului de observaţie;

- exerciţii pentru raportarea numărului la cantitate, raportarea
cifrei la număr, stabilirea locului pe care îl ocupă numărul în
şirul numerelor naturale, folosirea numărului ordinal
- exerciţii de dezvoltare a capacităţii de a înţelege şi utiliza

numerele şi cifrele;
Educaţie plastică - exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a formelor şi

culorilor din mediul înconjurător;
- exerciţii de însuşire a culorilor de bază
- aplicarea culorii pe suprafeţe libere cu diferite instrumente,

asocierea ei cu obiectele din mediul înconjurător;
- aplicarea culorii pe suprafeţe date

- combinarea culorilor pentru obţinerea de efecte plastice
Acţiuni de cultivare a - implicarea în acţiuni care cer responsabilitate: elev de

toleranţei membrilor serviciu, să dea ajutor colegilor în unele ocazii, rol de asistent
grupei faţă de al educatoarei în pregătirea unor activităţi;
preşcolarul……………...şi
educarea capacităţii de - acordarea atenţiei pozitive continue, aprecierea efortului
relaţionare depus pentru realizarea oricărei sarcini şi recompensarea
acestui efort, în faţa clasei;
-acordarea rolului de lider în anumite jocuri (atunci când

există condiţii să reuşească)
-determinarea celorlalţi copii de a-l accepta ca şi partener în

jocurile lor;
- implicarea continuă în activităţi pentru evitarea autoizolării;
- ignorarea unor comportamente negative şi folosirea întăririi

pozitive;
-discuţii în particular, când este cazul;

CABINET MINISTRU
_____________________________________________________________________
ORDIN
privind structura anului şcolar 2014 – 2015
În conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 185/2013, privind organizarea şi funcţionarea

Ministerului Educaţiei Naționale,
În temeiul art. 94, alin.(2), lit. r) din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și
completările ulterioare,
MINISTRUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE
emite prezentul ordin:
Art.1 (1) Anul şcolar 2014-2015 are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare.
(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele:
a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 37 de săptămâni din care durata cursurilor
este de 33 de săptămâni, 4 săptămâni fiind dedicate desfășurării examenului național de bacalaureat.
Cursurile claselor terminale se încheie în data de 29 mai 2015;
b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 36 de săptămâni din care durata cursurilor este de 35 de săptămâni, o
săptămână fiind dedicată desfășurării evaluării naționale. Cursurile claselor a VIII-a se încheie în data de 12
iunie 2015;
c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata
cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare.
d) pentru clasele din învăţământul profesional cu durata de 2 ani, durata cursurilor este cea stabilită prin
planurile-cadru de învăţământ în vigoare;
e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică, durata
cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 181 de zile;
f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera
tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada propusă de unitatea de învățământ
organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea vacanțelor;
g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea stabilită
prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare.
Art.2 Anul şcolar 2014-2015 începe pe data de 1 septembrie 2014, se încheie pe data de 31 august 2015 şi
se structurează pe două semestre, după cum urmează:
Semestrul I
Cursuri – luni, 15 septembrie 2014 – vineri, 19 decembrie 2014
În perioada 1 - 9 noiembrie 2014, clasele din învăţământul primar şi grupele din învăţământul preşcolar sunt
în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 20 decembrie 2014 – duminică, 4 ianuarie 2015
Cursuri – luni, 5 ianuarie 2015 – vineri, 30 ianuarie 2015
Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 31 ianuarie 2015 – duminică, 8 februarie 2015
Semestrul al II-lea
Cursuri – luni, 9 februarie 2015 – vineri, 10 aprilie 2015
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 11 aprilie 2015 – duminică, 19 aprilie 2015
Cursuri – luni, 20 aprilie 2015 – vineri, 19 iunie 2015
Vacanţa de vară – sâmbătă, 20 iunie 2015 – duminică, 13 septembrie 2015
Art.3 (1) În zilele libere prevăzute de lege nu se organizează cursuri.

(2) Unităţile de învăţământ şi inspectoratele şcolare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5 octombrie
- Ziua internaţională a educaţiei şi ziua de 5 iunie - Ziua învăţătorului, conform planificărilor existente la
nivelul fiecărei unităţi de învăţământ preuniversitar.
Art.4 (1) Săptămâna 6–10 aprilie 2015 din semestrul al doilea este săptămâna dedicată activităților
extracurriculare și extrașcolare, în cadrul programului numit „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai
bun!”, având un orar specific.
(2) Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată la alin. (1), modalitățile de organizare
și responsabilitățile se stabilesc conform anexei, care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art.5 (1) Tezele din semestrul I al anului şcolar 2014-2015 se susţin, de regulă, până la data de 19
decembrie 2014.
(2) Tezele din semestrul al II-lea al anului şcolar 2014-2015 se susţin, de regulă, până la data de 22 mai
2015.
Art.6 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale şi de
specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de învăţământ, modificări
ale structurii anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.
(2) Solicitarea de modificare a structurii anului școlar se face după consultarea consiliului reprezentativ al
părinților din unitatea/unitățile de învățământ respectivă/respective.
(3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se acordă în condiţiile asigurării
unui număr de zile de cursuri cel puțin egal cu cel stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii ca toţi elevii să
participe, fără restricţii, la examenele și evaluările naționale: evaluarea națională a absolvenților clasei a
VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competențelor profesionale, examenele de
atestare a competențelor, examenele de absolvire.
Art.7 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire, respectiv de

certificare/atestare a competenţelor profesionale/ a competențelor, precum şi calendarul admiterii în clasa a
IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului educaţiei naționale.
Art.8 Direcţia generală educaţie şi învățare pe tot parcursul vieții, Direcţia generală învăţământ în limbile
minorităţilor, Direcţia generală management, resurse umane și rețea şcolară națională, inspectoratele şcolare
judeţene şi al municipiului Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire
prevederile prezentului ordin.
Art.9 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Ministrul educaţiei naţionale, Remus Pricopie

Bucureşti, 19 iunie 2014
Nr. 3.637
PROGRAMUL „ŞCOALA ALTFEL: SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”.
Prevederi generale
1. Săptămâna 6–10 aprilie 2015 va fi dedicată activităților educative extracurriculare și extrașcolare, în
cadrul programului numit „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”. În această săptămână nu
se organizează cursuri conform orarului obișnuit al unității de învățământ, iar programul „Școala altfel:
Să știi mai multe, să fii mai bun!” se va desfășura în conformitate cu un orar special.
2. Scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice în
activități care să răspundă intereselor și preocupărilor diverse ale copiilor preșcolari/elevilor, să pună în
valoare talentele și capacitățile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul
național, și să stimuleze participarea lor la acțiuni variate, în contexte nonformale.
3. În perioada 6–10 aprilie 2015 , Ministerul Educației Naționale organizează, de regulă, etapele naționale
ale olimpiadelor școlare pe discipline de învățământ și, după caz, ale concursurilor școlare.
4. În programul „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, elaborat și organizat de fiecare unitate
de învățământ, vor fi incluși toți copiii preșcolari/elevii și toate cadrele didactice care nu participă la
etapele naționale ale olimpiadelor și concursurilor școlare.
Planificarea și aprobarea programului

5. În vederea elaborării programului de activități, în timpul primului semestru, se vor solicita propuneri
elevilor, la orele de dirigenție, și cadrelor didactice, în cadrul şedinţelor comisiilor metodice, părinţilor,
în cadrul şedinţelor cu părinţii, precum şi reprezentaţilor autorităţilor administraţiei publice locale/ai
comunităţii, în cadrul şedinţelor consiliului de administraţie.
6. După colectarea propunerilor se vor desfășura dezbateri în colectivele de elevi, în consiliul elevilor, în
consiliul profesoral și în comitetul reprezentativ al părinților, în vederea adoptării programului agreat de
majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice.
7. Modalitatea de selecție a activităților propuse se decide la nivelul unităților de învățământ şi presupune
implicarea, în egală măsură, a elevilor, a cadrelor didactice, a părinților, astfel încât proiectele și
activitățile selectate să corespundă obiectivelor educaţionale specifice comunităţii școlare, fiind un
rezultat al opțiunilor acesteia.
8. Tipurile de activități care se organizează în săptămâna menționată, durata acestora, modalitățile de
organizare și responsabilitățile se stabilesc în consiliul profesoral și se aprobă de către consiliul de
administrație al unității de învățământ, până la data de 13 februarie 2015.
9. Consilierul educativ din unitatea de învățământ centralizează propunerile agreate, în vederea includerii
acestora în Calendarul Activităților Educative al unității de învățământ, ca domeniu distinct: programul
„Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”.
10. Conducerile unităților de învățământ vor asigura popularizarea programului „Școala altfel: Să știi mai
multe, să fii mai bun!”, la nivel local pentru crearea unui impact pozitiv al activităților organizate, atât
la nivelul unității de învățământ, cât și la nivelul comunității.
11. Unitățile de învățământ sunt încurajate să permită participarea părinților, a voluntarilor, a
reprezentanților mass-mediei și a publicului larg la activitățile care se pretează la acest tip de deschidere
spre comunitate.
Conținutul și organizarea programului

12. Se recomandă elaborarea unor proiecte la nivelul grupelor de preșcolari/claselor, al grupurilor de clase
sau al unității de învățământ, care să urmărească și să permită realizarea unor obiective educaționale prin
activități care, în programul normal din perioada cursurilor, nu se pot derula.
13. Proiectele se pot organiza și în consorțiile școlare, în parteneriat cu alte unități de învățământ, cu
organizații neguvernamentale, cu palatele și cluburile copiilor, cu cluburile sportive școlare, cu direcțiile
de tineret și sport, cu taberele școlare, cu instituții culturale și științifice (institute de cercetări, instituții
de învățământ superior etc.), cu poliția, jandarmeria, inspectoratele pentru situații de urgență, cu
direcțiile de sănătate publică, agențiile pentru protecția mediului etc.
14. Atât elevii, cât și cadrele didactice vor alege activitățile la care doresc să participe, din lista celor
propuse. De asemenea, se va avea în vedere posibilitatea implicării părinților care doresc acest lucru,
precum și a altor parteneri.
15. Fiecare activitate la care participă copiii preșcolari/elevii trebuie să fie coordonată de un număr
corespunzător de cadre didactice. Indiferent de tipurile de activități organizate, conducerea unității de
învățământ și cadrele didactice vor lua toate măsurile pentru asigurarea supravegherii copiilor
preșcolari/elevilor și a securității acestora.
16. Tipurile de activități care pot fi organizate în cadrul programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să
fii mai bun!”, pot include:
- activități culturale;
- activități tehnico-științifice;
- activități sportive;
- activități de educație pentru cetățenie democratică, pentru promovarea valorilor umanitare
(inclusiv voluntariat, caritate, implicare activă în societate, responsabilitate socială, relații și
comunicare etc.);
- activități de educație pentru sănătate și stil de viață sănătos (inclusiv referitoare la dependență de
calculator, siguranță pe internet etc.);
- activități de educație ecologică și de protecție a mediului (inclusiv colectare selectivă,
economisirea energiei, energie alternativă etc.);
- activități de educație rutieră, PSI, educație pentru reacții corecte în situații de urgență etc.;
- altele.
Aceste activități se vor organiza sub diferite forme, de exemplu:
- ateliere de teatru, dans, muzică, arte plastice, educație media și cinematografică;
- competiții organizate la nivelul școlii, al grupurilor de școli, al localității sau al județului;
- mese rotunde, dezbateri;
- activități de voluntariat sau de interes comunitar;
- campanii antitutun/antialcool/antipoluare/de prevenire a delincvenței juvenile/de prevenire a
traficului de persoane etc.;
- proiecte comunitare, de responsabilitate socială;
- peer - education;
- schimburi de experiență;
- vizite de studii;
- tabere/școli de creație sau de cercetare;
- parteneriate educaționale și tematice la nivel de unități de învățământ, pe plan intern și
internațional, pentru dezvoltarea aptitudinilor pentru lucrul în echipă și în proiecte.
Monitorizare și evaluare
17. Activitățile vor fi organizate în fiecare zi lucrătoare a săptămânii menționate, acoperind cel puțin
numărul de ore prevăzut în orarul obișnuit al școlii, atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice.
18. După aprobarea de către consiliul de administrație, programul adoptat devine obligatoriu, atât pentru
elevi, cât și pentru cadrele didactice.
19. Elevii au obligația de a participa la activitățile pentru care s-au înscris, absențele fiind înregistrate în
catalog la rubrica Purtare.
20. Activitățile aprobate se vor menționa în condica de prezență a cadrelor didactice și vor fi monitorizate
de conducerea unității de învățământ.
21. Fiecare unitate de învățământ va elabora instrumente și criterii de evaluare a activităților desfășurate în
săptămâna „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”. Elaborarea criteriilor se va realiza printr-
o procedură transparentă, prin implicarea elevilor, părinților și a cadrelor didactice, cu consultarea, după
caz, a partenerilor din afara unității de învățământ implicați în program. Instrumentele și criteriile de
evaluare vor fi avizate de către consiliul profesoral, aprobate de către consiliul de administrație și
anunțate comunității școlare și publicului larg cu cel puțin 3 săptămâni înainte de începerea activităților
propriu-zise.
22. Directorul unității de învățământ, consilierul educativ şi șeful comisiei pentru evaluarea și asigurarea
calității vor monitoriza și vor evalua activitățile din cadrul programului „Școala altfel: Să știi mai
multe, să fii mai bun!”, folosind instrumentele și criteriile aprobate.
23. Inspectoratele școlare vor delega reprezentanţi pentru a monitoriza activitățile organizate de către
unitățile de învățământ în cadrul programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”.
24. După încheierea vacanței de primăvară, în fiecare unitate de învățământ, în cadrul primului consiliu
profesoral se va analiza calitatea activităților organizate, rezultatele educaționale ale acestora, precum și
modalitățile de ameliorare a planificării și organizării programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să
fii mai bun!”. La activitatea de analiză din cadrul consiliului profesoral vor participa şi reprezentanţi ai
elevilor şi părinților, care vor prezenta puncte de vedere asupra activităţilor derulate în program.
Directorul unității de învățământ va prezenta un raport de monitorizare a calităţii activităţilor planificate.
25. La sfârşitul anului şcolar, inspectoratele școlare vor include în raportul privind starea învățământului un
capitol referitor la relevanța și valoarea formativă a tuturor activităților desfășurate în cadrul programului
„Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, evidenţiind nivelul interesului manifestat de elevi și
cadre didactice față de organizarea şi desfăşurarea acestuia.
Valorificarea exemplelor de bună practică

26. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, activitățile desfășurate pot fi premiate la
nivelul unității de învățământ, cu sprijinul autorităților administrației publice locale, al partenerilor
educaționali, din resurse proprii etc.
27. Unitățile de învățământ sunt încurajate să își promoveze cele mai bune activități prin metode variate,
care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de membri ai comunității în
evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni: chestionare aplicate elevilor, cadrelor didactice și
părinților, un ”jurnal” al săptămânii programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”
făcut public, prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în activități,
informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme, organizarea unui vot direct al
elevilor, părinților, cadrelor didactice, organizarea unui vot electronic pentru publicul larg etc.
28. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare aprobate, fiecare unitate de învățământ poate selecţiona
o singură activitate din cele desfăşurate, cu care să participe la competiția celor mai interesante activități
desfășurate la nivel județean/al municipiului București în cadrul săptămânii „Școala altfel: Să știi mai
multe, să fii mai bun!”.
29. Pentru a participa la competiţia organizată la nivel județean/al municipiului București, unitatea de
învățământ va încărca pe site-ul inspectoratului școlar, la rubrica dedicată competiției din cadrul
programului „Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, dosarul activității propuse.
30. La nivel județean/al municipiului București, competiția își propune să selecteze și să promoveze pe site-
ul inspectoratului cele mai interesante 10 activități care s-au desfășurat în săptămâna programului
„Școala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”, câte una din fiecare din domeniile:
- cultural;
- artistic;
- tehnic;
- științific;
- sportiv;
- cetățenie democratică și responsabilitate socială;
- educație pentru sănătate și stil de viață sănătos;
- educație ecologică și protecție a mediului;
- abilități de viață;
- consiliere și orientare.
31. Selecția activităților se va face în baza unor criterii stabilite de inspectoratul școlar printr-o procedură
transparentă, prin implicarea consiliului județean/al municipiului București al elevilor, a organizațiilor
reprezentative ale părinților și a consiliului consultativ al cadrelor didactice. Criteriile și modalitatea de
evaluare, modalitatea și termenul limită de încărcare a dosarelor activităților vor fi stabilite de fiecare
inspectorat și comunicate unităților de învățământ din subordine și publicului larg în timp util, dar nu
mai târziu de data de 2 martie 2015.
32. Fiecare inspectorat va stabili, prin decizie a inspectorului școlar general, componența comisiei de
evaluare a activităților primite de la unităţile de învăţământ. Comisia va evalua dosarele depuse, în
conformitate cu modalitățile și criteriile stabilite la nivelul inspectoratului și comunicate public, și va
selecta cel mult câte o activitate pentru fiecare domeniu menționat la pct. 30.
33. Inspectoratele școlare sunt încurajate să promoveze cele mai bune activități ale unităților de învățământ
prin metode variate, care să asigure informarea publicului larg și implicarea unui procent mare de
membri ai comunității în evaluarea și stabilirea celor mai valoroase acțiuni: prezentarea activităților pe
site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în activități, informări/articole în mass-media locală sau
centrală, fotografii, filme, organizarea unui vot direct al elevilor, părinților, cadrelor didactice,
organizarea unui vot electronic pentru publicul larg etc.
34. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor școlare, activitățile
desfășurate pot fi premiate la nivelul județului/al municipiului București, cu sprijinul autorităților
administrației publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii etc.
35. Cele mai interesante 10 activități desfășurate în cadrul săptămânii „Școala altfel: Să știi mai multe, să
fii mai bun!” stabilite la nivelul fiecărui județ și al municipiului București, conform pct. 30-32, vor
participa la competiția organizată la nivel național, de Ministerul Educației Naționale, conform unei
proceduri ce va fi transmisă inspectoratelor școlare, până la data de 10 aprilie 2015.
15. 09. 2014 –31. 10. 2014
10. 11. 2014 - 19. 12. 2014
05. 01. 2014 –30. 01. 2014
(pentru clasele din învăţământul 01. 11 -09. 11. 2014

primar şi grupele din învăţământul
preşcolar).
20. 12. 2014 –
17 săptămâni – 84 zile
04. 01. 2015

30. 01. 201515. 09. 2014 – şi înv. preşcolar- - – ciclul primar
VACANŢĂ INTERSEMESTRIALĂ – 31. 01. 2015 – 08. 02. 2015

09. 02. 2015 – 10. 04. 2015
20. 04. 2015 -19. 06. 2015
06 -10 aprilie 2015
11. 04. 2015 – 19. 04. 2015

09 02. 2015 – 19. 06. 201517 săptămâni -86 zile
20. 06. 2015 –

13. 09. 2015
ZILE LIBERE
1 DEC. 2014 ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI

25 – 26.DEC. 2014 CRĂCIUNUL
1 – 2 IAN. 2015 ANUL NOU
19 – 21 APR. 2015 SĂRBĂTORILE
PASCALE
1MAI 2015 ZIUA MUNCII
8 IUN. 2015 RUSALIILE
SEPTEMBRIE 2014 MARTIE 2015 1 Martie– Mărţişorul
D L M M J V S D L M M J V S 8 Martie– Ziua Internaţională a
1 2 3 4 5 6 1 2 3 4 5 6 7 Femeii
7 8 9 10 11 12 13 8 9 10 11 12 13 14
14 15 16 17 18 19 20 15 16 17 18 19 20 21
21 22 23 24 25 26 27 22 23 24 25 26 27 28
28 29 30 29 30 31
OCTOMBRIE 2014 APRILIE 2015 6 – 10 aprilie

D L M M J V S D L M M J V S „Să ştii mai multe, să fii mai
bun!”
1 2 3 4 1 2 3 4
19 – 21 aprilie - Sărbătorile
5 6 7 8 9 10 11 5 6 7 8 9 10 11 Pascale
12 13 14 15 16 17 18 12 13 14 15 16 17 18
19 20 21 22 23 24 25 19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 29 30 31 26 27 28 29 30
5 octombrie
Ziua Internaţională a Educaţiei
11. 04. 2015 – 19. 04. 2015
Vacanţa de primăvară
NOIEMBRIE 2014 MAI 2015

1 – 9 noiembrie 1 Mai
Vacanţă intrasemestrială pentru D L M M J V S D L M M J V S Ziua Internaţională a Muncii
învăţământul preşcolar şi primar 1 1 2
2 3 4 5 6 7 8 3 4 5 6 7 9 9
9 10 11 12 13 14 15 10 11 12 13 14 15 16
16 17 18 19 20 21 22 17 18 19 20 21 22 23
23 24 25 26 27 28 29 24 25 26 27 28 29 30
1 Decembrie DECEMBRIE 2014 IUNIE 2015 5 iunie - Ziua Învăţătorului

ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI D L M M J V S D L M M J V S 7 – 8 iunie
20 dec. 2014 – 4 ian. 2015 I I Sărbătoarea Rusaliilor
Vacanţă de iarnă 30 1 2 3 4 5 6 31 1 2 3 4 5 6
25 – 26 decembrie 7 8 9 10 11 12 13 7 8 9 10 11 12 13
Crăciunul 14 15 16 17 18 19 20 14 15 16 17 18 19 20
21 22 23 24 25 26 27 21 22 23 24 25 26 27
28 29 30 31 28 29 30 20 iunie – 13 septembrie
Vacanţă de vară
IANUARIE 2015 IULIE 2015
1 – 2 ianuarie
Anul Nou D L M M J V S D L M M J V S
1 2 3 1 2 3 4
4 5 6 7 8 9 10 5 6 7 8 9 10 11
11 12 13 14 15 16 17 12 13 14 15 16 17 18
18 19 20 21 22 23 24 19 20 21 22 23 24 25
25 26 27 28 29 30 31 26 27 28 29 30 31
FEBRUARIE 2015 AUGUST 2015

15 Sfânta Maria
D L M M J V S
D L M M J V S 1
I
1 2 3 4 5 6 7 2 3 4 5 6 7 8
8 9 10 11 12 13 14 9 10 11 12 13 14 15
16 17 18 19 20 21 22
15 16 17 18 19 20 21
23 24 25 26 27 28 29
31 ianuarie – 8 februarie 22 23 24 25 26 27 28 30 31
Vacanţă intersemestrială
PLAN de ÎNVĂŢĂMÂNT
- nivel preşcolar -
Intervalul de vârstă Categorii de Nr.de Nr.ore/tură, din

activităţi de activităţi/săptămână norma cadrului
învăţare didactic, dedicate
categoriilor de
activităţi din
ON* OP/OS* planul de
învăţământ
37 – 60 luni (3,1 - 5 ani) Activităţi pe domenii 7 +7 2h x 5 zile = 10h
experienţiale
(integrate sau pe
discipline)
Jocuri si activităţi 10 +5 1,5h x 5 zile = 7,5h
didactice alese
Activităţi de 5 + 10 1,5h x 5 zile = 7,5h
dezvoltare personală
TOTAL 22 + 22 25 h
61 – 84 luni (5,1 - 7 ani) Activităţi pe domenii 10 + 10 3h x 5 zile = 15h
experienţiale
(integrate sau pe
discipline)
Jocuri si activităţi 10 +5 1h x 5 zile = 5h
didactice alese
Activităţi de 6 + 11 1h x 5 zile = 5h
TOTAL 26 + 26 25 h
Notă:
* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON), prelungit (OP)
şi săptămânal (OS).
La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat reprezintă
activităţile care se adaugă în programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a a educatoarei).
PROGRAMUL ZILNIC
ORAR NORMAL
Repere Jocuri şi Activităţi pe Activităţi de dezvoltare personală
orare activităţi domenii
didactice alese experienţiale
8,00 – 9,00 Jocuri şi - Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
activităţi alese
9,00 – 11,30 Activitate pe Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)
domenii Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi
experienţiale (deprinderi de igienă individuală şi colectivă,
deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de
autoservire)
Rutină : Gustarea (deprinderi specifice)
11,30 -13,00 Jocuri şi - Activitate opţională (singura de acest tip la nivel I şi
activităţi ambele – în zile diferite - , la nivel II)
recreative Rutină şi tranziţie: În aer liber ! (deprinderi igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi
disciplină, deprinderi de autoservire).
13,00 - - Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice).
ORAR PRELUNGIT
Repere Jocuri şi Activităţi pe Activităţi de dezvoltare personală
orare activităţi domenii
didactice alese experienţiale
8,00 – 8,30 Jocuri şi - Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
activităţi alese
8,30 – 9,00 - - Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)
9,00 – 11,00 Jocuri şi Activitate pe Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)
activităţi alese domenii de Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi!
experienţiale (deprinderi de igienă individuală şi colectivă,
deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de
autoservire)
11,00 -13,30 Jocuri şi Activitate opţională(prima activitate de acest tip la
activităţi - nivelII)
recreative Rutină şi tranziţie: În aer liber ! (deprinderi igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi
disciplină, deprinderi de autoservire)
Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice)
13,30 – Activităţi de Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne relaxăm!
15,30 relaxare, Jocuri - (deprinderi de igienă individuală şi colectivă,
şi activităţi deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de
alese autoservire)
15,30 -16,00 - Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
16,00 -17,30 Jocuri de Activităţi Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de
dezvoltare a recuperatorii pe igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi
aptitudinilor domenii de disciplină, deprinderi de autoservire)
individuale experienţiale Activitate opţională (singura activitate de acest tip la
nivel I sau a doua, la nivel II)
17,30 - - Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice)
LUNI MARŢI MIERCURI
 D.Ş.  D.L.C.  D.Ş.
Cunoaşterea mediului Educarea limbajului Activitate matematică
 D.E.C  D.E.C.  D.P.M.

Educaţie artistico-plastică Educaţie muzicală Educaţie fizică
JOI VINERI
 D.Ş. D.L.C.
Activitate matematică Educarea limbajului
 D.O.S.
 D.O.S. Activitate practică
Educaţie pentru societate
LEGENDĂ:
D.Ş.-domeniu ştiinţe; D.E.C. – domeniu estetic şi creative; D.L.C. – domeniu limbă şi
comunicare; D.O.S. – domeniu om şi societate; D.P.M. – domeniu psiho-motric
OBIECTIVE CADRU
DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

 Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a
semnificaţiilor structurilor verbale orale;
 Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical,
sintactic;
 Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii
mijlocite de limbajul scris.
DOMENIUL ŞTIINŢELOR
 Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură,
întrebuinţând un vocabular adecvat;
 Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a
formelor geometrice;
 Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de probleme prin achiziţia de strategii
adecvate;
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum
şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;
 Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din
mediul înconjurător;
 Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului
înconjurător, în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
 Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii
de a intra în relaţie cu ceilalţi;
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini
pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
 Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul
spiritual al poporului român;
 Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare
motrică;
 Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre
tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse
simple;
 Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.
DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV

 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene,picturi,modelaje;
 Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi
forme,obiecte din mediul înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);
 Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură,modelaj;
 Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
 Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;
 Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.
DOMENIUL PSIHOMOTRIC
 Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;
 Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării
independente a deprinderilor însuşite;
 Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.
OBIECTIVE DE REFERINTA

O1: Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de
vorbitor, cât şi în calitate de auditor.
O2: Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
O3: Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a
înţeles.
O4: Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.
O5: Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii
personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical.
O6: Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia.
O7: Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori,
povestiri, mici dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive
O8: Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte.
O9: Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).
O10: Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
O11: Să manifeste interes pentru citit.
O12: Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.
O13: Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris
O14: Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
O15: Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte,
imagini, forme geometrice, tipuri de contururi etc.
O16: Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice
elementare necesare folosirii acestora
O17: Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie
O18: Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se
folosească de această descoperire.
O19: Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.
DOMENIUL ŞTIINŢELOR
O1: Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice
referitoare la recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea,
constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime,
culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan;
O2: Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite
criterii date ori găsite de el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare,
ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă.
O3: Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un
spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat.
O4: Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică
cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri.
O5: Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice
O6: Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele
corespunzătoare.
O7: Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.
O8: Să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal.
O9: Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.
O10: Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în
limitele 1-10.
O11: Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul,
apa, solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale
naturii), precum şi interdependenţa dintre ele.
O12: Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi
transformări din mediul apropiat.
O13: Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul
uman ca parte integrantă a mediului.
O14: Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
O15: Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
O16: Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a
mediului, aplicând cunoştinţele dobândite.
O17: Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului
şi naturii.
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
O1: Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi
reguli de securitate personală.
O2: Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte
(familie, grădiniţă, grupul de joacă)
O3: Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu
norme prestabilite şi cunoscute.
O4: Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,
toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului.
O5: Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care
locuieşte (elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice,
religioase, etnice).
O6: Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi
practice.
O7: Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice
O8: Să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării lor
O9: Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea
temei propuse în cadrul activităţilor practice.
O10: Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice
O11: Să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană,
valorificând deprinderile de lucru însuşite.
O12: Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin
lucrările personale.
O13: Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria
persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte.
O14: Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de
comportament corect şi util celorlalţi.
O15: Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
O16: Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.
DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV

O1: Să redea teme plastice specifice desenului.
O2: Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice
picturii.
O3: Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme
plastice.
O4: Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în
mediul înconjurător.
O5: Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să
aplice reguli de utilizare a acestora
O6: Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete
O7: Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic.
O8: Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice.
O9: Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale
copiilor, scene de familie, peisaje, activităţi cotidiene ale oamenilor)
O10: Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
O11: Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor
muzicale.
O12: Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor
muzicale.
O13: Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a
sunetelor muzicale
O14: Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale.
O15: Să intoneze cântece pentru copii.
O16: Să cânte acompaniaţi de educatoare
O17: Să acompanieze ritmic cântecele.
O18: Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare.
O19: Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
O20: Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată.
O21: Să exprime într-un joc impresia muzicală.
O22: Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic +
melodie, text onomatopeic + mişcare, text onomatopeic + melodie + mişcare;.
O23: Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi
universale, corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi
DOMENIUL PSHIHOMOTRIC
O1: Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena
echipamentului.
O2: Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic.
O3: Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în
deplasare).
O4: Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă,
localizare).
O5: Să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte.
O6: Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente
şi/sau comportamente, pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite
ritmuri.
O7: Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de
competiţie, fair-play.
TABEL CU SEMNĂTURILE PĂRINŢILOR CARE SUNT DE ACORD CU
ACTIVITATEA OPŢIONALA DESFĂŞURATĂ DE EDUCATOARE LA GRUPĂ
Semnătură părinţi
Nr. crt. Numele copiilor
Opţional 1 Opţional 2
ACTIVITATE OPŢIONALĂ 1
SEMESTRUL I
DATA MIJLOC DE REALIZARE OBIECTIVE
TEMA
SEMESTRUL AL II-LEA
TEMA
SEMESTRUL I
TEMA
ACTIVITATE OPŢIONALĂ
SEMESTRUL AL II-LEA
TEMA
Componenţă:
 preşedintele comitetului şi membru în Consiliul Reprezentativ al Părinţilor la nivelul

grădiniţei, membru al Comitetului Educaţional Local
o casier
o membru
ATRIBUŢIILE COMITETULUI DE PĂRINŢI:
a) ajută cadrul didactic în activitatea de cuprindere în învăţământul obligatoriu a tuturor

copiilor de vârstă preşcolară şi de îmbunătăţire a frecvenţei acestora;
b) sprijină unitatea de învăţământ şi dirigintele în activitatea de consiliere şi de
orientare socio-profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;
c) sprijină cadrul didactic în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi extraşcolare;
d) are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea condiţiilor de studiu pentru preşcolarii
grupei;
e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale,
susţin programe de modernizare a activităţii educative şi a bazei materiale din clasă şi din
şcoală.
f) sprijină conducerea unităţii de învăţământ şi cadrul didactic în întreţinerea,
dezvoltarea şi modernizarea bazei materiale a grupei şi a unităţii de învăţământ.
ATRIBUŢIILE PĂRINŢILOR:
a) Părinţii/tutorii legali au dreptul şi obligaţia de a colabora cu unitatea de învăţământ,

în vederea realizării obiectivelor educaţionale.
b) Părinţii/tutorii legali au obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu
cadrul didactic/diriginte pentru a cunoaşte evoluţia copilului lor.
c) Părintele, tutorele legal instituit sau susţinătorul legal sunt obligaţi, conform legii, să
asigure frecvenţa la grădiniţă a preşcolarului în învăţământul obligatoriu.
Nr. Tematica activităţii Obiective Data
crt.
Semestrul I
1.  Curriculum la decizia şcolii şi -familiarizarea părinţilor cu modul
discipline opţionale de alcătuire a schemei orare şi a
orarului zilnic specifice grupei;
-argumentarea oportunităţii
studierii disciplinei opţionale alese;
-prezentarea specificului fiecărei
discipline care se studiază
-prezentarea normelor de protecţie
 Regulamentul de ordine a muncii şi respectarea regulilor de
interioară (protecţia muncii) ordine interioară
-aplicarea de chestionare de
cunoaştere a părinţilor în scopul
unei mai bune abordări
individualizate a copiilor
-alegerea comitetului de părinţi,
cărora li se aduc la cunoştinţă
 Aplicarea de chestionare obligaţiile şi drepturile
pentru cunoaşterea părinţilor -oportunitatea introducerii
programului prelungit şi eficienţa
acestuia
2.  Colaborarea dintre grădiniţă şi -informarea părinţilor cu privire la
familie – condiţie esenţială a importanţa implicării familiei în
eficienţei actului didactic viaţa grădiniţei;
-eficientizarea colaborării dintre
grădiniţă si familie prin
participarrea la consultaţiile cu
părinţii
-propunerea şi adoptarea unor
planuri de desfăşurare a întâlnirilor
cu părinţii;
-includerea în activităţile educative
a unor modalităţi de participare a
părinţilor la diverse activităţi
tematice, cum ar fi cele dedicate
sărbătorilor de iarnă, organizări de
serbări, programe artistice.
3  Regimul zilnic al activităţilor  stabilirea unui program
preşcolarilor general de muncă şi odihnă,
urmând ca fiecare părinte să –l
particularizeze în funcţie de
preferinţele copilului său.
4  Grădiniţa şi familia  dezbatere în legătură cu

drepturile şi îndatoririle
copiilor acasă şi la grădiniţă;
 calităţi şi defecte ale copilului
-recunoaşterea situaţiilor in care
copilul trebuie recompensat sau
pedepsit;
 aplicare de chestionar;
Semestrul al II-lea
1.  Preşcolarul între cerinţele  informarea părinţilor cu privire
grădiniţei şi cele ale familiei la programul şcolar zilnic al
preşcolarilor;
 prezentarea atribuţiilor pe care
le are copilul în familie;
-eliminarea barierelor care stau în
calea unei comunicări eficiente
între părinţi şi grădiniţă;
 stabilirea unui regim de muncă
şi odihnă corespunzător pentru
fiecare copil;
 organizarea unor discuţii pe
baza rezultatelor obţinute.
2.  Influenţe educative exercitate  -sensibilizarea părinţilor cu
de mass-media privire la respectarea
 Ce rol joacă grupul de recomandărilor privind limita
prieteni? de vârstă pentru vizionarea
anumitor programe TV;
 prezentarea consecinţelor
nerespectării acestora în planul
dezvoltării psihoindividuale a
preşcolarilor, aplicare de
chestinar
-dezbatere în vederea
conştientizării importanţei
grupului de joacă din care face
parte copilul său. ;
 prezentarea rezultatelor şcolare.
3  Succesul şi insuccesul şcolar  aplicarea unui chestionar cu
privire la succesul şi insuccesul
şcolar;
 dezbatere pe tema rolului
părinţilor în obţinerea
succesului şcolar de către copiii
lor ;
 succesul şi insuccesul şcolar –
implicaţii,cauze, remedii;
 prezentarea rezultatelor şcolare.
 ,,Copilul dumneavoastră,  dezbatere în legătură cu
4 cetăţeanul de mâine” comportamentul copiilor astfel
încât preşcolarii să adere
benevol la reguli de
comportare civilizată ;
 prezentarea rezultatelor
şcolare.
5
 Situaţia la învăţătură -  prezentarea importanţei
perioadei de recapitulare la
sfârşit de an şcolar;
-modalităţi de evaluare ce se vor
aplica şi indicaţii pentru
parcurgerea temelor recapitulative;
 aprecieri asupra tuturor
activităţilor desfăşurate;
-discutarea pregătirii unui moment
artistic pentru serbarea de sfârşit de
an.
Menţiuni: Se vor organiza întâlniri cu părinţii ori de câte ori va fi necesar pe parcursul
anului şcolar.
Modalităţi de colaborare
*consultaţii zilnice;
*consiliere;
*convorbiri ocazionale ;
*informări reciproce;
*lecţii demonstrative pentru părinţi;
*chestionare;
*seminarii, lectorate pe teme de interes general;
*vizite la domiciliul copiilor pentru culegere de date ;
*antrenarea părinţilor în acţiuni gospodăreşti;
*antrenarea părinţilor în activităţi curriculare şi extracurriculare;
*activităţi aplicative;
Şedinţă cu părinţii – ..........................
TEMA I : Aspecte privind începerea anului şcolar:

 Curriculum la decizia şcolii şi discipline opţionale
TEMA II : Alegerea comitetului de părinţi

Probleme întâmpinate de părinţi.
Chestionar pentru părinţi
Prezenţa la şedinţă:
NR. NUMELE ŞI PRENUMELE NUMELE ŞI SEMNĂTURA
CRT PREŞCOLARILOR PRENUMELE
PĂRINŢILOR
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
COMITETUL DE PĂRINŢI:
……………………………………….. -preşedinte
………………………….……………. –secretar
………………………………………... –casier
PROCES - VERBAL ,
Încheiat astăzi , ................. , în cadrul şedinţei cu părinţii preşcolarilor grupei

…….. .
Ordinea de zi cuprinde :
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
..........
La şedinţă sunt prezenţi ...... părinţi din totalul de …… , un număr de ....... lipsind
motivat , iar restul de ............ nemotivat .
Discuţii :
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................
Drept pentru care a fost încheiat prezentul proces verbal .
Întocmit ,
Participanţii la şedinţa cu preşcolarii grupei ……… din data de ......................
Nr. Numele şi prenumele părinţilor Semnătura
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
Chestionar pentru părinţi

Cât de bine vă cunoaşteţi copilul ?
1. Care este numele complet al copilului dumneavoastră ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
2. Care este data lui / ei de naştere ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
3. Care este culoarea lui / ei preferată ?
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
4. Ce îi place cel mai mult să facă în timpul liber ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
5. Care este jocul lui / ei preferat ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
6. Care este ultima carte / poveste pe care i-aţi citit-o în vacanţă ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
7. Ce faceţi când copilul este trist ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
8. Ce faceţi când copilul este vesel / fericit ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
9. Care sunt modalităţile de a-l pedepsi atunci când a greşit ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
Numele şi prenumele persoanei care a completat chestionarul
Şedinţă cu părinţii – ........................
TEMA : Regimul zilnic al activităţilor preşcolarilor:

-Prezentarea progamului unei zile a unui preşcolar
-Rolul familiei în desfăşurarea programului zilnic al copiilor;
-Programul orientativ al zilelor de sâmbătă şi duminică.
PREZENŢA LA ŞEDINŢĂ:

PĂRINŢILOR
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
REGIMUL ZILNIC AL ACTIVITĂŢILOR PREŞCOLARILOR
Programul săptămânal al copilului trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele orarului

şcolar, care, întocmit la rândul lui de cadre didactice cu experienţă şi în baza unor indicaţii
metodologice respectă ceea ce în psihologie se cheamă “curba de efort”.
A organiza o serie de activităţi într-un interval de 8 ore nu pare un lucru foarte
complicat. Trebuie însă, din partea părinţilor, să urmeze nişte reguli şi principii generale, să le
combine în aşa fel încât ele să respecte, pe de o parte nişte cerinţe generale de natură
biologică şi psihologică şi, pe de altă parte, de natură socială. Programul zilei unui preşcolar
ar putea să arate astfel:
-1-2 ore pentru reintrarea în viaţa de familie
-1 oră odihnă
-2-3 ore activităţi recreative.
Odată cu trecerea timpului, rolul familiei în desfăşurarea programului zilnic al
copilului pierde din volum. Are loc o restructurare a rolului familiei în organizarea zilnică a
timpului preşcolarului, în sensul limitării sale ca factor reglator ce intervine când, din diferite
motive obiective sau subiective, planificarea şi realizarea programului zilnic nu urmează
cursul obişnuit. Între imprevizibilul pe care îl implică un astfel de program săptămânal,
lăsând în seama copilului realizarea programului zilnic, părinţii pot urmări şi realizarea la
nivelul unei săptămâni o organizare a timpului acestuia care să permită o îmbinare a
obiectivelor zilnice cu obiective mai largi.
Este în sarcina fiecărui părinte, ca, descoperind dominantele temperamentului
copilului, să respecte ritmul de lucru al fiecăruia. Sunt copii care încă din primii ani se
manifestă foarte activ, părinţilor revenindu-le sarcina de a veni în întâmpinarea acestei erupţii
clocotitoare, a acestui activism deosebit al copilului.
Primele săptămâni şi luni de grădiniţă îşi au importanţa lor, reprezentând perioada
necesară adaptării copilului la cerinţele programului. Aceste prime săptămâni sunt necesare
pentru tatonări, pentru încercarea mai multor variante, până vom ajunge, prin corecturi
repetate, la programul optim. Organizarea timpului preşcolarului este o sarcină de familie.
În stabilirea unui program, de orice natură ar fi el, este necesar să delimităm mai întâi
obiectivele pe care le urmărim, printr-o anumită împărţire şi repartizare a timpului.
Odată stabilit programul cel mai adecvat este foarte important să asigurăm pentru
început două condiţii absolut necesare: stabilitatea şi continuitatea.
Este uşor de observat că încă din primii ani copilul ”învaţă” din ceea ce se discută şi
se învaţă în familie, participând activ la viaţa de familie; primind şi rezolvând sarcini
complexe copilul dobândeşte o serie de cunoştinţe care conduc la formarea unor deprinderi
de muncă independentă. Deci unul din scopurile educaţiei este acela de a-l face apt pe copil
de a dobândi libertatea interioară şi de a se manifesta ca atare în raport cu ceilalţi.
Şedinţă cu părinţii – .......................
TEMA: „Grădiniţa şi familia”- dezbatere pe tema rolului părinţilor în obţinerea

succesului şcolar de către copiii lor
-copilul cu ADHD – prezentarea profilului psihologic şi comportamental;
propuneri de activităţi extraşcolare
Prezenţa:

PĂRINŢILOR
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
GRĂDINIŢA ŞI FAMILIA
Dezvoltarea umană este o înlănţuire a unor verigi, care devenind în mod necesar una
din cealaltă, au fiecare în parte o serie de elemente de natură morfo-fiziologică, psihologică şi
socială, care le individualizează. Este firesc ca orice încercare a bugetului de timp a copilului
să pună în centrul ei problema rezolvării în condiţii optime a sarcinilor şcolare. După vârsta
de 3 ani activitatea principală a copilului este activitatea din grădiniţă. În organizarea
timpului liber trebuie să se aibă în vedere şi satisfacerea necesităţilor de joc ale copiilor. În
afara activităţilor de la grădiniţă şi a jocului elevii trebuie să participe la o serie de alte
activităţi menite să contribuie la dezvoltarea lor generală fizică şi psihică (sportive, turistice,
cultural-artistice, gospodăreşti).
Primele săptămâni şi luni de grădiniţă îşi au importanţa lor, reprezentând perioada
necesară adaptării copilului la cerinţele programului. Aceste prime săptămâni sunt necesare
pentru tatonări, pentru încercarea mai multor variante, până vom ajunge, prin corecturi
repetate, la programul optim. Organizarea timpului elevului este o sarcină de familie.
În stabilirea unui program, de orice natură ar fi el, este necesar să delimităm mai întâi
obiectivele pe care le urmărim, printr-o anumită împărţire şi repartizare a timpului.
Odată stabilit programul cel mai adecvat este foarte important să asigurăm pentru
început două condiţii absolut necesare: stabilitatea şi continuitatea.
Este uşor de observat că încă din primii ani copilul ”învaţă” din ceea ce se discută şi
se învaţă în familie, participând activ la viaţa de familie; primind şi rezolvând sarcini
complexe copilul dobândeşte o serie de cunoştinţe care conduc la formarea unor deprinderi
de muncă independentă. Deci unul din scopurile educaţiei este acela de a-l face apt pe copil
de a dobândi libertatea interioară şi de a se manifesta ca atare în raport cu ceilalţi.
Modul de organizare şi de realizare a programului zilnic poate şi trebuie să fie unul
din mijloacele de realizare a activităţii din grădiniţă. Încă din primii ani de preşcolar trebuie
să acordăm din ce în ce mai multă încredere copilului dând credite capacităţii lui.
Este recomandabil ca pe măsură ce înaintează în vârstă să adoptăm o atitudine mai
elastică manifestând înţelegerea necesară faţă de orice solicitare justificată. Copilul trebuie
supravegheat atunci când execută ceva, în felul acesta îl determinăm să nu ia hotărâri pripite,
să se obişnuiască să gândească.
Prin educaţie noi trebuie să pregătim viitorul, să-l prevedem şi să-l proiectăm.
Şedinţă cu părinţii - .......................
TEMA I: Tendinţe greşite în educarea copiilor de către părinţi: educaţia sanitară–

activitate de consiliere
TEMA II: Îndrumări pentru activitatea preşcolarilor pe timpul vacanţei
Prezenţa:

PĂRINŢILOR
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
EDUCAŢIA SANITARĂ - SĂNĂTATEA ESTE CEA MAI BUNĂ AVUŢIE

Igiena este o ştiinţă care se ocupă cu studiul păstrării şi îmbunătăţirii necontenite a
sănătăţii individului şi a colectivităţii.
Igiena este o sarcină a grădiniţei, dar mai ales a părinţilor. A-i învăţa pe copii primele
norme de igienă trebuie să fie o mare prioritate. În cadrul acesteia trebuie să ţinem cont de
igiena corporală, a mâinilor, a părului, a ochilor, urechilor, nasului, buco-dentală, a
îmbrăcămintei şi încălţămintei, a rechizitelor şcolare, a locuinţei şi localului grădiniţei şi a
alimentaţiei .
IGIENA INDIVIDUALĂ ( CORPORALĂ) se realizează, în primul rând, prin
menţinerea curăţeniei pielii. Starea de curăţenie a pielii se modifică mereu datorită
impurităţilor din mediu, sărurilor din transpiraţie,sebumului din glande. Microbii existenţi pe
pielea omului favorizează descompunerea acestor substanţe ceea ce explică mirosul neplăcut,
caracteristic celor certaţi cu curăţenia. Curăţenia corpului se menţine cu apă, prosop şi burete.
Zilnic se recomandă un duş cu apă caldă şi săpun.
IGIENA MÂINILOR. Mâinile vor fi spălate totdeauna înainte de a mânca şi după
folosirea closetului. Unghiile trebuie tăiate scurt şi curăţite cu peria. A nu se neglija unghiile
de la picioare.
IGIENA PĂRULUI se va face săptămânal cu apă caldă şi şampon. Spălatul părului se
va face astfel: se săpuneşte părul, se freacă la rădăcină cu vârful degetelor, apoi se limpezeşte
cu apă caldă. Fiecare trebuie să aibă pieptene şi perie de păr proprii.
IGIENA OCHILOR. Copiii se vor feri să-şi frece ochii cu mâinile.
IGIENA URECHILOR. Trebuie evitat curăţatul cu beţe de chibrit, agrafe. Obiceiul de
a purta dopuri de vată este nepotrivit. Urechile trebuie spălate în fiecare zi.
IGIENA NASULUI. Fiecare copil este obligat să aibă zilnic batistă curată care nu se
împrumută.
IGIENA BUCO-DENTALĂ. Dinţii sunt organe vii şi orice îmbolnăvire a lor are
răsunet în tot organismul. Caria dentară este boala cea mai frecventă a dinţilor. Dacă nu se
spală gura resturile alimentare rămân şi fermentează, producând acizi ce atacă smalţul, îl rod
şi provoacă o spărtură fină în dinte, care se adânceşte treptat. Apar dureri la rece şi la cald, se
deschide cale microbilor şi infecţiei. Măsuri preventive: alimentaţie variată, mestecare bună,
evitarea diferenţelor foarte mari de temperatură, evitarea dulciurilor în exces şi, după masa de
seară, periaj corect şi zilnic.
Cum se spală dinţii corect? Periajul trebuie să dureze 3-5 minute, făcând mişcări
verticale dinspre gingie spre marginea dinţilor.
IGIENA ÎMBRĂCĂMINTEI. Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată anotimpului,
adaptată dimensiunilor corpului, să fie tot timpul curată.
IGIENA ÎNCĂLŢĂMINTEI. Nu trebuie să fie nici prea largă, nici prea strâmtă, să fie
adaptată anotimpului, să fie curată, uscată şi întreţinută.
PĂSTRAREA IGIENICĂ A RECHIZITELOR ŞCOLARE. Condiţii: mânuirea lor cu
mâinile curate; nu trebuie împrumutate decât în condiţii deosebite; curăţarea periodică a
învelitorilor de vinilin; alimentele pentru gustare trebuie puse într-o pungă de plastic.
IGIENA LOCUINŢEI ŞI A LOCALULUI ŞCOLII. Condiţii:
- aerul curat nici prea uscat nici prea umed, să aibă o temperatură între 18 şi 22 grade;
- curăţenie zilnică (măturat, şters praful);
- curăţenie generală periodică;
- iluminare naturală suficientă, cu geamuri mari şi curate, cu perdele subţiri;
- iluminare artificială corectă (din partea stângă, de intensitate normală)
IGIENA ALIMENTAŢIEI. Dimineaţa trebuie să mănânce substanţial şi fără grabă, cel
puţin 15 min; să ia gustări între mesele principale la orele 10 şi 16; masa de seară nu trebuie
să fie mai târziu de ora 19; trebuie să bea lichide în timpul zilei.
Raţia zilnică se repartizează pentru o persoană în felul următor:
-20-25% micul dejun şi gustarea de la ora 10;
-40-45% prânzul
-25-30% cina plus gustarea de la ora 17.
Trebuie reţinut că “e mai uşor să previi boala decât s-o vindeci” (din medicina
antică).
SFATURI PENTRU PĂRINŢI
MAMA CĂTRE FIUL EI
Ei bine, fiul meu, îţi voi spune aşa:

Viaţa pentru mine nu este o scară de cristal.
Are pioneze în ea.
Şi aşchii,
Şi scânduri sparte,
Şi locuri fără covor –
Doar spaţiul gol
Dar tot timpul eu urc pe scări,
Etaj după etaj,
Colţ după colţ,
Şi uneori trec prin întuneric
Pe acolo pe unde n-a fost lumina
Aşa că, băiete, nu te întoarce îndărăt
N-o lua pe scări în jos
Căci va fi cumplit de greu.
Ai grijă să nu cazi –
Pentru că eu încă mai merg, puiul meu,
Încă mai urc
Iar viaţa pentru mine nu a fost o scară de cristal.
Langston Hughes
COPIII ÎNVAŢĂ DIN FELUL ÎN CARE TRĂIESC
Copiii care sunt crescuţi cu critici,

învaţă să condamne.
Copiii care tăiesc în ostilitate,

învaţă să se bată.
Copiii care trăiesc în teamă,

învaţă să fie temători.
Copiii care trăiesc în milă,

învaţă să se autocompătimească.
Copiii care trăiesc în ridicol,

învaţă să fie sfioşi.
Copiii care trăiesc în gelozie,

învaţă ce e invidia.
Copiii care trăiesc în ruşine,

învaţă să se simtă vinovaţi.
Copiii care trăiesc în toleranţă,

învaţă să fie răbdători.
Copiii care trăiesc în încurajare,

învaţă să fie încrezători.
Copiii care trăiesc în apreciere,
învaţă să aprecieze.
Copiii care trăiesc în aprobare,

învaţă să se placă pe ei înşişi.
Copiii care trăiesc în acceptare,

învaţă să găsească dragostea în lume.
Copiii care trăiesc în recunoaştere,

învaţă să aibă un ţel.
Copiii care trăiesc în generozitate,

învaţă să fie generoşi.
Copiii care trăiesc în cinste şi dreptate,

învaţă ce înseamnă adevărul şi justiţia.
Copiii care trăiesc în siguranţă,

învaţă să capete încredere în sine
şi în cei din jurul lor.
Copiii care trăiesc în prietenie,

învaţă că lumea e un loc frumos în care poţi trăi.
Copiii care trăiesc în seninătate,

învaţă să aibă mintea împăcată.
Cum trăiesc copiii dumneavoastră?
Dorothy L. Nolte
FĂRĂ PREŢ
Băieţelul nostru veni într-o seară în bucătărie unde mama lui pregătea masa şi îi dădu
o foaie de hârtie pe care el făcuse câteva observaţii. După ce mama îşi şterse mâinile de un
şorţ, luă hârtia şi iată ce citi:
Pentru că am tăiat iarba 5$
Pentru că mi-am făcut curăţenie în
cameră în această săptămână 1$
Pentru că m-am dus la magazin
în locul tău 0,5$
Pentru că am stat cu făţiorul meu în
timp ce tu erai la cumpărături 0,25$
Pentru că am dus gunoiul 1$
Pentru că am luat note bune 5$
Pentru că am curaţat şi am greblat
grădina 2$
Totalul 14,75 $
Mama îl privi apoi gânditoare în timp ce băieţelul stătea în aşteptare şi era convins că
era măcinată de amintiri. Apoi, ea luă un pix, întoarse hârtia pe partea cealaltă şi iată ce
scrise:
pentru cele 9 luni în care te-am ţinut în pântec – nici un preţ
pentru toate nopţile în care am stat cu tine când ai fost bolnav şi m-am rugat pentru
tine – nici un preţ
pentru toate lacrimile pe care ţi le-am şters – nici un preţ
pentru toate nopţile în care am tremurat pentru tine, în care mi-am făcut griji pentru
tine - nici un preţ
pentru toate jucăriile, mâncarea, hainele şi chiar pentru faptul că ţi-am şters nasul –
nici un preţ
pentru toată dragostea pe care ţi-o port – nici un preţ
Ei bine, când fiul nostru a treminat de citit ce scrisese mama lui, ochii îi erau plini de
lacrimi şi cu o voce tremurândă îi spuse
- Mami, te iubesc din tot sufletul!
Apoi luă pixul şi scrise cu litere de tipar: „ACHITAT ÎN TOTALITATE”
M. Adams
volumul „Supă de pui pentru suflet 1” Jack Canfield; Mark Victor Hansen apărut la editura
Amalteea
An școlar: 2014-2015
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
CADRUL DIDACTIC:
DIRECTOR:
GRUPUL ŢINTĂ: Părinţii şi copiii din grupa…….
IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA PROBLEMEI:
Părinţii consideră, în general, educaţia ca dificilă atunci când copilul prezintă un

comportament care pentru ei este inacceptabil sau atunci când copilul nu ascultă de
observaţia pe care părintele o face.
În asemenea situaţii, părinţii se supără, se irită sau se simt neputincioşi.
În unele cazuri, părinţii ajung să nu-l mai suporte pe copil sau chiar să-l urască din
cauza comportamentului său inacceptabil.
Din această perspectivă, educaţia părinţilor în ceea ce priveşte comunicarea cu
copilul este un element esenţial al activităţii de consiliere şi pentru instalarea armoniei in
viaţa de familie.
STABILIREA OBIECTIVELOR :
 PE TERMEN LUNG:
-prevenirea unor probleme in comportamentul copilului şi a spiralei negative pe care o
determină acestea (comportamentul negativ al copilului, reacţia negativă a părintelui,
comportament şi mai negativ)
-realizarea unei bune relaţii între părinţi şi copil, deoarece aceasta este condiţia dezvoltării
sănătoase şi armonioase a copilului;
 PE TERMEN SCURT:
-să înţeleagă care comportamente ale copiilor lor pot fi sau nu ignorate şi ce efect are
ignorarea ;
-să-i convingă pe părinţi că laudele ii pot stimula pe copii sa se comporte mai des într-un
anume fel dorit;
-să-i facă pe părinţi să înţeleagă că pot acorda atenţie într-o manieră pozitivă sau negativă;
-părinţii să înţeleagă că în orice situaţie există diverse modalităţi de a stabili limite pentru
comportamentul copilului
-părinţii să înţeleagă în care situaţii trebuie separat copilul;
-părinţii să înţeleagă că dacă ei ,,iau”ceva care copiilor le face plăcere, copiii consideră
aceasta o pedeapsă.
METODE: conversaţia, prelegerea, observaţia, cubul, brainstorming, turul galeriei

DURATA: 1 an
EVALUARE: continuă
ANALIZA SWOT
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-disponibilitatea fiecărei părţi: -comunicarea cu copiii este foarte redusă;
educatoare/psihopedagog-părinţi pentru -copiii sunt lăsaţi în majoritatea timpului în
participarea la întâiniri grija bunicilor/bonelor;
-cadre didactice bine pregătite profesional; -părinţii petrec puţin timp cu copiii;
-spaţiu corespunzător pentu întâlnirile cu -copiii petrec foarte mult timp în faţa
părinţii; televizorului sau calculatorului
-materiale didactice disponibile; nesupravegheaţi;
-părinţi tineri realizaţi profesional, dornici să -modalităţile de impunere în faţa copiilor sunt
se implice în educaţia copiilor; neadecvate.
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
-acces nelimitat la informaţii prin Internet şi -copii răsfăţaţi care nu respectă nici o regulă;
Mass-media; -posibilitatea ca părinţii să se simtă
-posibilitatea de a obţine rezultate bune cu ,,neputincioşi’’în faţa copiilor
eforturi mici.
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:
Părinţii care au participat au considerat că au găsit modalităţi concrete, eficiente în

educaţia copiilor.
Participarea câtor mai mulţi părinţi la astfel de cursuri.
PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ
Semestrul I
Nr. Perioada Tematica Grup țintă

crt Consiliere părinți Consiliere copii
1 „Dificultăţi de adaptare în „Pot să-mi fac prieteni!” Copiii cu dificultăți
primele zile de grădiniţă” de adaptare
2 „Socializarea copilului în cadrul ”Cum să ne jucăm Copiii cu dificultăți
grădiniţei” împreună?” de relaționare
3 ”Magia toamnei” –carnaval – ”Masca preferată” – Toți copiii
costume şi măşti distribuirea rolurilor
5 ”Magia toamnei” –carnaval – ”Importanţa fructelor şi a Toți copiii
costume şi măşti legumelor în alimentaţie”
4 “Formarea valorilor morale în ”Ştiu să mă port civilizat!” Toți copiii

cadrul familiei”
6 ”Cauzele ascunderii adevărului "Eu nu mint niciodată!” Toți copiii

de către copii în momente de
criză”
7 ”Prevenirea bolilor copilăriei” ”Ştiu ce fac când sunt Toți copiii

bolnav!”
8 ”Reacţiile părinţiilor la boala „Vrem să fim sănătoşi!” Toţi copiii
copiilor”
9 ”Sănătatea este cea mai de preţ ”Un regim de viaţă Toți copiii
avuţie” -ședința cu părinții sănătos”
10 ”Deprinderile de igienă” ”Îmi place să fiu curat! Toţi copiii
11 ”Să-i învăţăm pe copii să ”Imi place să fac daruri !” Copiii cu dificultăți
dăruiască!” de relaționare
12 ”Obiceiuri şi tradiţii” ”Imi plac sărbătorile Toți copiii
iernii!”
13 ”Cât de bine îmi cunosc ”Nu vreau să fiu timid” – Copiii timizi
copilul?”
14 ”Petrecerea timpului liber al ”Cât timp stau la Toți copiii
copilului” televizor/mă joc la
calculator?”
15 ”Rolul familiei în educația ”Jocurile copiilor la Toți copiii
copilului” grădiniță și în familie”
16 ”Succesul şi insuccesul şcolar” ”Vreau să fiu cîştigător!” Copiii anxioși
17 ”Abuzul fizic şi psihic în situaţii ”Nu vreau să fiu pedepsit” Copiii anxioși
de criză”
Semestrul al II-lea
Nr Perioada Tematica Grup țintă

crt Consiliere părinți Consiliere copii
1 ”Influenţa comportamentului ”Îmi iubesc părinţii!” Toți copiii
părinților asupra psihicului
copilului”
2 ”Factorii de stres în viața ”Nu mi-e frică de nimic!” Toți copiii
copilului”
3 ”Influenţa mamei asupra ”Fiinţa mea cea mai dragă Toţi copiii
comportamentului copilului în – mama ! »
familie şi la grădiniţă”
4 ”Rolul bunicilor în educația ”Îmi iubesc bunicii!” Copiii
copiilor” timizi
5 ”Ce-mi doresc pentru copilul ”Fetiţa care l-a luat pe NU Toți copiii
meu!” în braţe”
6 ”Comunicarea în familie” ”Părinţii mei -prieteni Copiii
buni” nesiguri
7 ”Antrenarea copiilor în activităţile ”Eu sunt mama/tata, tu Toți copiii
gospodăreşti” copilul” joc în perechi,
optimizarea rolurilor în
familie
”Cu părinții împreună”
8 ”Recunoașterea și aprecierea ”Am greșit, mai încerc Toți copiii
comportamentelor dezirabile” odată” pregătirea pentru
succes
9 ”Disciplina pozitivă prin ”Îmi place să fiu lăudat!” Toți copiii
respectarea personalității
copilului”
10 ”Corespondența dintre atitudinile ”Bine faci, bine găseşti!” Copiii în
izolate ale copilului și dezvoltarea relații
lui globală” conflictuale
11 ”Încredere și comunicare” ”Părinţii mei îmi sunt Toți copiii
aproape!”
12 ”Îmi doresc tot binele pentru ”Ştiu să mă port Toți copiii
copilul meu!” respectuos!”
13 ”Politeţea în familie ” ”Bagheta fermecată”- Toți copiii
reguli de politețe
14 ”Modalităţi de apreciere a ”Nu îmi supăr părinţii!” Toți copiii
copilului tău”
15 ”Motivarea copiilor la activităţile ”Ştiu să fiu util!” Toți copiii
familiei”
16 ”Când și cum refuz un copil”, ”Ştiu să fiu util!” Toți copiii
comportament asertiv
17 ”Modalităţi de organizare a ”Planuri de vacanță” Toți copiii
timpului liber al familiei” Serbare
”Grădiniţă, bun rămas!” recuzita
pentru serbare
„Părinţii buni le dau copiilor rădăcini şi aripi:
rădăcini pentru a nu-şi uita originile
şi aripi pentru a zbura şi a se folosi
de ceea ce i-au învăţat.”
(Jonas Salk )
Pentru sprijinul acordat

pe parcursul anului şcolar......................., vă mulţumesc!
Ed./Prof.. …………………………….
„Părinţii buni le dau copiilor rădăcini şi aripi:

rădăcini pentru a nu-şi uita originile
şi aripi pentru a zbura şi a se folosi
de ceea ce i-au învăţat.”
(Jonas Salk )
Pentru sprijinul acordat

pe parcursul anului şcolar .........................., vă mulţumesc!
Ed./Prof ………………………………
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: AVIZ:
ED./PROF.:
DIRECTOR,
NIVEL II
-an şcolar: 2014-2015-
Nr.
PERIOADA TEMA DE STUDIU TEMA SUBTEMA
crt.
ANUALĂ PROIECTULUI PROIECTULUI
SEMESTRUL I
1.
EVALUARE EVALUARE INIŢIALĂ  ,, ,Amintiri din vacanţă’’
 Trenuleţul vacanţei”
2.  „Familia mea”
 „O zi cu familia mea”
 „La grădiniţă”
3. „CINE SUNT /  „Corpul uman”
EU ŞI LUMEA MEA
SUNTEM?”
 „Comunitatea”
4.
„CÂND / CUM ŞI  „Magia toamnei”

5. DE CE SE CE MĂ  „Hora vitaminelor”
ÎNTAMPLĂ?” ÎNCONJOARĂ?  „Fenomenele naturii”
 „Universul”
 „1 Decembrie, zi de
6. „CINE SUNT / MÂNDRU SUNT DE sărbătoare!”
SUNTEM?” ŢARA MEA!  „Bine ai venit, Moş Crăciun!”
7.
8. SEMESTRUL II
„CUM A FOST / A FOST ODATĂ…

9. ESTE ŞI VA FI  „ Întâlnire cu Timpul”
AICI PE  „ Darurile bunicii”
PĂMÂNT?”  „Strămoşii noştri”
 „Cum şi cu ce călătorim? – În
maşina timpului”
10.  „Vieţuitoarele pământului –
animale domestice”
AU FOST ŞI SUNT…
ÎN JURUL NOSTRU  „Vieţuitoarele pământului –
animale sălbatice”
 „Vieţuitoarele apelor”
11. „CU CE ŞI CUM  „La mulţi ani, iubită mamă!”

EU SIMT, EU CREEZ,
EXPRIMĂM CEEA  „În lumea artelor”
EU EXPRIM!
CE SIMŢIM?”  „Minunata lume a florilor”
 „Fapte bune, fapte rele”
SĂPTĂMÂNA „SĂ
12. ŞTII MAI MULTE, SĂ
FII MAI BUN!”
„CINE ŞI CUM TEMĂ ÎN AFARA
13. PLANIFICĂ/ PROIECTULUI  „Meserii”
ORGANIZEAZĂ O  „Bogăţiile pământului”
ACTIVITATE?”
 „Obiceiuri de Paște”
„CU CE ŞI CUM
14. EU SIMT, EU CREEZ,  „Să călătorim!”
EXPRIMĂM CEEA
EU EXPRIM!  „Prieteni de pretutindeni”
CE SIMŢIM?”
 „Ce îmi doresc să fiu!”
15. FII MÂNDRU DE  „Cine ajută? – S.O.S.”
„CE ŞI CUM VREAU MINE!  „Prieteni de pretutindeni”
SĂ FIU?”  „La şcoală”
 „Grădiniţă, bun rămas!”

EVALUARE FINALĂ
16.
NIVEL II - SĂPTĂMÂNA 1
Perioada:
Tema: Evaluare iniţială
Subtema: “Amintiri din vacanţă”
Data/ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese(ALA) Activităţi experienţiale (ADE)
Semnătura (ADP)
Biblioteca : D.Ş.: Cunoaşterea mediului
LUNI Întâlnirea de dimineaţă- „Cum „La bunici” „ Locurile minunate ale vacanţei?”
salutăm atunci când venim la Joc de rol: „ Scene din vacanţă”-joc -convorbire
grădiniţă, când plecăm…”, exerciţiu D.E.C.: Educaţie artistico-plastică
Tranziţii -frământări de limbă- „Amintiri din vacanţă”
Rutină:”Ne pregătim de activităţi ; -desen
Cum e vremea?”
Activitate metodică Pregătire, confecţionare material didactic pentru tematica săptămânii în curs
Construcţii: „Aşa aş vrea să fie D.L.C: Educarea limbajului

MARŢI Întâlnirea de dimineaţă -„Spune grădiniţa mea!” ”Întâmplări din vacanţă”
ce ştii despre colegul tău!”-discuţii Joc de masă: „Scene din poveşti” -povestirea copiilor
libere Puzzle
Tranziţii - Joc de atenţie: „Ghici ce D.E.C: Educaţie muzicală
formă are?” ,„Apă, foc” „Cântece îndrăgite de copii”
Rutină:”Ne pregătim de activităţi ; -repetare cântece-
Cum e vremea?”
Întâlnirea de dimineaţă -„Spune ce Artă: „Colorează corect animalul
MIERCURI ştii despre colegul tău!”-discuţii din imagine” D.Ş:Activitate matematică
libere „Trenuleţul vacanţei”
Tranziţii - Joc de atenţie: Ştiinţă: „Cine ştie mai multe -joc logico-matematic-
„Telefonul fără fir” informaţii despre acest animal?” – D.P.M: ”Mergi cum spun eu!”
Rutină:”Ne pregătim de activităţi ; temă de conversaţie -variante de mers-
Cum e vremea?”
Activitate metodică Pregătire, confecţionare material didactic pentru tematica săptămânii în curs/ analiza fişelor de evaluare
Întâlnirea de dimineaţă -„Spune ce Joc de atenţie: „Adevărat / fals” D.Ş:Activitate matematică
JOI ştii despre colegul tău!”-discuţii -despre animale- „Robot, roboţel”
libere -figuri geometrice-
Tranziţii - Joc de mişcare
„Fotbaliştii”” D.O.S: ”Cum ne comportăm la
Rutină:”Ne pregătim de activităţi ; grădiniţă?”
Cum e vremea?” -convorbire-
Activitate metodică Completarea itemilor de evaluare iniţială a copiilor

Întâlnirea de dimineaţă -„Cum aş Ştiinţă: „În ce zi suntem astăzi?” D.L.C: „ Eu spun una, tu spui mai
VINERI dori să fie prietenul meu?” -zilele săptămânii- multe”
Tranziţii - joc cu text si cânt: „Bate -joc-exerciţiu-
vântul frunzele” Artă: „Decorăm vaza” (evaluare
Data / ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii experienţiale
Semnătura ADP ALA ADE
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,, Familia mea’’(citire de Activitate integrată :
Luni ,,Membrii familiei mele’’ imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – lectură după
Tranziţii: Ştii cine locuieşte aici? Ştiinţă: „Cine este şi ce face?”- sortare de imagini ,,Familia mea’’
Rutine: Singurel mă îngrijesc imagini cu activităţile membrilor familiei
Ne pregătim de activităţi, Cum e vremea? Construcţii : ,,Casa mea” D.E.C. – Desen
Jocuri distractive în sala de grupă : ,, Eu şi familia mea”
„De-a familia”
Activitate Studiu individual - ,,Activităţi integrate”
metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Cum ne Ştiinţă: ,,Norme de comportare şi formule Activitate integrată :
Marţi comportăm la..” de adresare la cumpărături” D.L.C. – Povestea educatoarei
Tranziţii:,,Degeţele” Artă : exerciţii grafice - punctul ,,Iedul cu trei capre”de O.P.Iaşi
Rutine:,, Învăţăm să salutăm” Joc de rol : ,,De-a familia”
Ne pregătim de activităţi ; Cum e vremea? D.E.C. – Educaţie muzicală
Cântec - folclorul copiilor -,,Familia mea”
Activitate Pregătirea materialelor pentru activitatea din ziua următoare
metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Ce vreau eu şi ce Biblioteca : ,,Citim imagini despre familie” Activitate integrată :
Miercuri vor ei? – luarea deciziilor Ştiinţă: ,,Sortează după mărime!” D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,1,2, facem gimnastică!” Nisip şi apă : ,,Casa mea” ,,Construieşte locuinţa folosind figurile
Rutine:,, Învăţăm să salutăm” geometrice după cum îţi spun”
Ne pregătim de activităţi ; Cum e vremea?
D.P.M. - ,,Cu familia în parc’’
- diferite forme de mers –
Activitate Întocmirea hărţii proiectului ,,Eu şi lumea mea”

metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Cine stă mai mult Biblioteca : ,,Repetăm versuri învăţate”- Activitate integrată :
Joi cu tine?” exerciţiide memorare
Tranziţii:,,Puişori, veniţi la mama!” Joc de masă : ,,Puzzle” D.Ş. – Activitate matematică
Rutine:,, Învăţăm să salutăm” Joc de rol : ,,De-a gospodinele” ,,Sortează după cantitate, formă, mărime”
Ne pregătim de activităţi ; Cum e vremea? Activitate gospodărească - ,,Facem ordine D.O.S. – Educaţie pentru societate
în sala de grupă” ,,Cu familia la cumpărături” – reguli de
comportare civilizată
Activitate Pregătirea materialelor pentru activitatea practică

metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Casa mea” – Bibliotecă: ,,Completează corect” – fişe de Activitate integrată :
Vineri prezentarea locuinţei lucru D.L.C. – Memorizare
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,, Spune-mi ce vezi in Activitate integrată :
Luni ,,Ce ştiu despre familia mea?’’ imagine!’’(citire de imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – lectură după
Tranziţii: Spune unde locuieşti! Ştiinţă: „Cine este şi ce face?”- sortare de imagini ,,O zi cu familia mea’’
Rutine: Vreau să cresc sănătos! imagini cu activităţile membrilor familiei
Ne pregătim de activităţi, Cum e vremea? Construcţii : ,,Camera mea” D.E.C. – Desen
Jocuri distractive în sala de grupă : ,, La masă cu familia mea”
„Telefonul”
metodică
Marţi comportăm în ...” de adresare în familie” D.L.C. – Povestea educatoarei
Tranziţii:,,Degeţele” Artă : exerciţii grafice - punctul ,,Fata babei şi fata moşneagului”,
Rutine:,, Învăţăm să salutăm” Joc de rol : ,,De-a mama” I.Creangă
Cântec - „Mama”
metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Ce vreau eu şi ce Ştiinţă: ,,Sortează după mărime!” Activitate integrată
Miercuri vor ei? – luarea deciziilor Nisip şi apă : ,,Casa mea” D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,1,2, facem gimnastică!” Biblioteca : ,,Citim imagini despre familie” ,,Sortează după cantitate, formă, mărime”
Rutine: Vreau să cresc sănătos! Repetăm cântecul ,,Familia mea’’ D.P.M. - ,,Concursul familiei’’
Ne pregătim de activităţi ; Cum e vremea? - diferite forme de mers şi alergare -
metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Cine stă mai Biblioteca : ,,Repetăm versuri învăţate”- Activitate integrată :
Joi mult cu tine?” exerciţii de memorare
Tranziţii:,,1,2, facem gimnastică!” Joc de masă : ,,Puzzle” D.Ş. – Activitate matematică
Rutine:, Vreau să cresc sănătos! Joc de rol : ,,De-a gospodinele” ,,Construieşte camera ta folosind figurile
Ne pregătim de activităţi ; Cum e vremea? Activitate gospodărească - ,,Facem ordine geometrice după cum îţi spun”
în sala de grupă” D.O.S. – Educaţie pentru societate
,,Cu familia la circ” – reguli de comportare
civilizată

metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Casa mea” – Bibliotecă: ,,Completează corect!” – fişe de Activitate integrată :
Tranziţii:,,1,2, facem gimnastică!” Artă : ,,Casa mea”- decupare figuri D.O.S. – Activitate practică
Rutine: Vreau să cresc sănătos! geometrice ,,Camera mea” – decupare pe contur, lipire
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : Activitate integrată :
Luni ,,Bine-aţi venit la grădiniţă.’’ ,, Grădiniţa mea’’(citire de imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – lectură după
Tranziţii: Ştiinţă: „Grupează jucăriile după cerinţe?” imagini ,,În lumea basmelor’’
,,La stânga, la dreapta”-orientare Construcţii : ,,Rafturi pentru jucării” D.E.C. – Desen
Rutine: Jocuri distractive : ,, Desenează şi colorează rechizitele
Reguli de comportare în sala de clasă ,,Ghici ce fac!” – joc de pantomimă de care ai nevoie la grădiniţă!”
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,La grădiniţă”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: ,,Norme de comportare şi formule Activitate integrată :
Marţi ,,Cum ne comportăm la grădiniţă?” de adresare în sala de grupă” D.L.C. – Povestea educatoarei:
Tranziţii:,,Să trăieşti, Măria Ta!” Artă : exerciţii grafice – linia verticală ,,Sarea în bucate’’
Rutine: Joc de rol : ,,De-a grădiniţa” D.E.C. – Educaţie muzicală
Reguli de comportare în sala de clasă Jocuri - ,,Jocuri distractive în curtea Cântec - ,,Bună dimineaţa, grădiniţă!”-
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de grădiniţei”
Activ. metodică Pregătirea materialelor pentru activitatea matematică din ziua următoare
Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă : ,,Puzzle” Activitate integrată :
Miercuri ,,Ce avem voie şi ce nu?” – luarea Nisip şi apă : ,,Paşii mei, paşii tăi” – (urme) D.Ş. – Activitate matematică
deciziilor Biblioteca : Formează cuvinte noi de la ,,Sortează după mărime, lungime,
Tranziţii: ,,Are mama o fetiţă” cuvântul ,,mama”! grosime”
Rutine: Lectura educatoarei - ,,Fetiţa care l-a luat D.P.M. - ,,Cine merge cel mai bine?’’
Reguli de comportare în sala de clasă pe NU în braţe” de Octav Pancu-Iaşi - diferite forme de mers -
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Joc: ,,Cine respectă regulile, câştigă!”
Activ. metodică Studiu individual ,,Scrisoarea metodică”

Întâlnirea de dimineaţă:,,Şi eu am un Bibliotecă: ,,Repetăm versuri învăţate”- Activitate integrată :
Joi loc în această grupă?” exerciţii de memorare D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii: joc de mişcare-”Bucheţelul” Ştiinţă: ,,Aşază-l la locul potrivit” fişe de ,,Spune unde sunt aşezate obiectele!”
Rutine: lucru - poziţii spaţiale
Reguli de comportare în sala de clasă Joc de rol : ,,De-a educatoarea”
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Activitate gospodărească - ,,Facem ordine D.O.S. – Educaţie pentru societate
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” în sala de grupă” ,,În vizită la grupele din grădiniţă” – reguli
de comportare civilizată
Activ. metodică Pregătirea materialelor pentru activitatea practică

Întâlnirea
SĂPTĂMÂNA 2 de dimineaţă: Biblioteca :,,Corpul uman’’(citire de Activitate integrată :
LuniPERIOADA:
,,Eu sunt…tu cine eşti ?’’ imagini) D.Ş.TEMA:
– Cunoaşterea mediuluiINIŢIALĂ
EVALUARE – Observare –
Tranziţii: Ştiinţă: corpul omenesc ,,Cine sunt
SUBTEMA: ,,TRENULEŢUL VACANŢEI” eu ?’’
,,La stânga, la dreapta”-orientare „Grupează jetoanele după cerinţe?” D.E.C. – Pictură: ,,Autoportret ”
Rutine: Construcţii : ,,Rafturi pentru hăinuţe”
,,Singurel mă îngrijesc” Jocuri distractive: ,,Batista parfumată”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Corpul uman”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: ,,Studiem corpul uman, Activitate integrată:
Marţi ,,Ce culoare au ochii mei?” caracteristici individuale” D.L.C. – memorizare ,,Corpul meu”
Tranziţii: cântec,,Familia mea” Artă : exerciţii grafice – linia verticală D.E.C. – Educaţie muzicală
Rutine: ,,Singurel mă îngrijesc” Joc de rol : ,,De-a dispensarul” Cântec -,,Chipul meu”
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Ghicitori: ,,Cel mai ghicitor ?”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?”
Întâlnirea de dimineaţă:,,De vorbă cu Joc de masă : ,,Puzzle” Activitate integrată :
Miercuri medicul? – reguli de igienă Nisip şi apă : ,,Amprente” – (urrmele D.Ş. – Activitate matematică ,,Alcătuieşte
Tranziţii:,,Luaţi seama bine” degetelor) mulţimi după cerinţe - cantitate, utilitate!”
Rutine: ,,Singurel mă îngrijesc” Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul A” D.P.M. - ,,Primul şi ultimul’’
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Lectura educatoarei - ,,Ionel, un băieţel” - diferite forme de mers şi alergare
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” de Gica Iuteş – coloana
Activ. metodică Studiu individual ,,Activităţi integrate”

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Repetăm versuri învăţate”- Activitate integrată :
Joi ,,Portretul mamei, tatălui, fratelui meu, exerciţii de memorare D.Ş. – Activitate matematică
surorii mele” Ştiinţă: ,,Găseşte-i locul potrivit!” - fişe de ,,Completează ce lipseşte” - părţi ale
Tranziţii:,,Bat din palme” lucru corpului – fişe de lucru
Rutine: Joc de rol : ,,De-a farmaciştii”
,,Singurel mă îngrijesc” Activitate gospodărească - ,,Facem ordine D.O.S. – Educaţie pentru societate
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de în sala de grupă” ,,Reguli de igienă” – respectarea unui
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” regim sănătos de viaţă
Întâlnirea de dimineaţă:,,Ştiu cine Biblioteca : ,,Identifică şi încercuieşte litera Activitate integrată :
Vineri sunt” – prezentarea propriului corp ,,A” – fişe de lucru D.L.C. – Joc didactic ,,Eu spun una, tu
Tranziţii:,,1,2, facem gimnastică!” Artă : exerciţii grafice –,,Scrie litera A!” spui multe”
Rutine: ,,Singurel mă îngrijesc” - linii verticale
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Construcţii : ,,Construieşte ce doreşti!” D.O.S. – Activitate practică
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Localitatea mea’’(citire de Activitate integrată :
Luni ,,Ştiu unde locuiesc ?’’ imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Observare –
Tranziţii:,,1,2, 3 - facem gimnastică!” Ştiinţă: „Grupează piesele după cerinţe!” localitatea noastră ,,Unde locuim ?’’
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” Construcţii : ,,Oraşul meu” D.E.C. – Pictură: ,, Oraşul meu”
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Joc de rol: „De-a doctorul”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Comunitatea”
Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: ,,Ferestre şi blocuri”- fişe de lucru Activitate integrată :
Marţi ,,Localitatea mea” Artă : exerciţii grafice – linia curbă închisă - D.L.C. – lectura educatoarei -
Tranziţii:,,Bucheţelul” ,,Ovalul” „Legende istorice“ , de D. Almaş
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” Joc de rol : ,,De-a primarul” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Ghicitori şi proverbe: Cântec - ,,Frumoasă-i strada noastră”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” ,,Cel mai bun ghicitor”; ,,Proverbe”
Miercuri ,,De vorbă cu primarul” – Nisip şi apă : ,,Cartierul meu”–desen pe D.Ş. – Activitate matematică: -
responsabilităţile unui bun cetăţean nisip ud „Hai să ne jucăm,
Tranziţii:,,Chipul meu” Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul M ” Repede să aşezăm!”- probleme ilustrate
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” Prezentare Power Point - ,,Imagini din D.P.M. - ,,Drumeţie prin oraş’’
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de oraşul şi judeţul nostru” - diferite forme de mers şi alergare
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” - coloana
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Ciuboţelele ogarului“ de C. Activitate integrată :

Joi ,,Harta localităţii mele?” Gruia D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,Numărătoarea cântec” Ştiinţă: „Găseşte-i locul potrivit!”, fişe de ,,Copacii de pe strada mea– probleme
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” lucru ilustrate ; fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Joc de rol : ,,„Ce ştim de localitatea
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” natală?“ D.O.S. – Educaţie pentru societate
,,Să păstrăm un oraş curat”!- reguli de
comportare civilizată în locurile publice
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: ,,Identifică şi încercuieşte Activitate integrată :
Vineri ,,Eu sunt ghidul” – prezentarea localităţii litera ,,M” – fişe de lucru D.L.C. – Memorizare - „Pe stradă“, de
Tranziţii:,,Azi în parcul plin de soare” Artă : exerciţii grafice –,,Scrie litera M ”- G. Zamfir
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” linii verticale şi linii oblice
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Construcţii : ,,Casele de pe strada mea” D.O.S. – Activitate practic-gospodărească
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” Vizionare D.V.D - ,,Poveşti pentru copii” ,,Îngrijim parcul grădiniţei”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Toamna în parc’’(citire de Activitate integrată :
Luni ,,De vorbă cu Zâna Toamna’’ imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Joc didactic
Tranziţii:,,Frumoasa-i strada noastră!” Ştiinţă: „Când se întâmplă?” ,,Când se întâmplă ?’’
Rutine: Construcţii : ,,Palatul Zânei Toamna” D.E.C. – Pictură
Învăţăm să spunem ,,Te rog!” Jocuri distractive: ,,Ce se aude?” ,, Amprentele frunzelor”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de
Activ. metodică Întocmirea hărţii proiectului ,,Ce mă înconjoară” şi a subtemei ,,Magia toamnei”
Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: ,,Frunza”, de E. Gârleanu – lectura Activitate integrată :
Marţi ,,De vorbă cu copacii” educatoarei D.L.C. – memorizare –
Tranziţii:,,Căluşeii” Artă : exerciţii grafice –„combinaţii de linii ,,Balada unui greier mic”, de George
Rutine: Învăţăm să spunem ,,Te rog!” verticale, orizontale, oblice stânga,dreapta” Topârceanu
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol : ,,Anotimpurile” D.E.C. – Educaţie muzicală
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Jocuri iniţiate de copii - ,,Jocuri distractive Cântec - ,,Toamna”
în curtea grădiniţei” Cântec joc ,,Bate vântul frunzele”
Miercuri ,,Culorile toamnei” Nisip şi apă : ,,Frunze pe apă” D.Ş. – Activitate matematică: ,,Fructe de
Tranziţii: cântec,,Fructele” Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul U” toamnă” – fişe
Rutine: Învăţăm să spunem ,,Te rog!” Prezentare PowerPoint – „Toamna” D.P.M. - ,,Vântul toamnei încearcă să ne
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de împiedice” – parcurs aplicativ cu diferite
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” obstacole
Activ. metodică Studiu individual ,,Metode interactive”

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Povestea nucii lăudăroase”, Activitate integrată :
Joi ,,Tristeţea şi veselia în culori” de Vladimir Colin – lectura educatoarei D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,Acum e toamna,da” Artă: Mandale de toamnă ,,Pune lângă cifră tot atâtea frunze, fructe,
Rutine: Învăţăm să spunem ,,Te rog!” Joc de rol : ,,Fiicele anului” legume de toamnă”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : Cântece despre anotimpul
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” toamna D.O.S. – Educaţie pentru societate
,,Cum îngrijim natura ?”- grija omului faţă
de natură în toate anotimpurile

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Identifică şi încercuieşte litera Activitate integrată :
Vineri ,,Magia toamnei” - caracteristici ,,U” – fişe de lucru D.L.C. – joc didactic - ,,Spune ce ştii
specifice anotimpului Artă : exerciţii grafice –,,Scrie litera U ”- despre..”(propoziţii enunţiative)
Tranziţii:,,Bate vântul frunzele” linii verticale şi linie curbă deschisă
Rutine: Învăţăm să spunem ,,Te rog!” Construcţii : ,,Parcul în anotimpul D.O.S. – Activitate practică
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Fructe şi legume’’(citire de Activitate integrată :
Luni ,,Legumele şi sănătatea’’ imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii:,,Bate vântul frunzele” Ştiinţă: „Loto cu fructe şi legume” după imagini ,,Fructe şi legume’’
Rutine: Construcţii : ,,Depozite de fructe şi D.E.C. – Pictură
Învăţăm să mâncăm sănătos” legume” ,, Fructe şi legume personificate”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Convorbire : ,,Cum e toamna afară?
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Hora vitaminelor”

Întâlnirea de dimineaţă:,,Fructele şi Ştiinţă: ,,Cum se dezvoltă un fruct /o Activitate integrată :
Marţi sănătatea” legumă?” D.L.C. – lectura educatoarei –
Tranziţii:,,Toamna”- cântec Artă : exerciţii grafice – „linie ondulată, „Prâslea cel voinic şi merele de aur”,
Rutine: „Învăţăm să mâncăm sănătos” cârlig” P.Ispirescu
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol : ,,Gospodinele”(pregătim D.E.C. – Educaţie muzicală
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” conserve) Cântec - ,,Fructele”
Jocuri iniţiate de copii - ,,Jocuri distractive Cântec joc: ,,Supa de zarzavat”
în curtea grădiniţei”
Miercuri „Vitamina – izvor de sănătate” Nisip şi apă : ,,Spălăm fructe şi legume” D.Ş. – Activitate matematică: ,,Fructe şi
Tranziţii: „Bate vântul frunzele” Biblioteca : ,,Litera şi sunetul E” legume” – formare de mulţimi, numărare,
Rutine: Învăţăm să mâncăm sănătos” Prezentare PowerPoint- ,,Castelul adunări, scăderi – fişe
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de vitaminelor” D.P.M. - ,,În livadă” – parcurs aplicativ
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” cu diferite obstacole combinat cu căţărare
Activ. metodică Studiu individual ,,Metode tradiţionale şi metode interactive”

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Povestea castanelor” , de Activitate integrată :
Joi ,,Întâmplare de la piaţă” Trenca Banciu – lectura educatoarei D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,Fructele”, cântec Artă: ,,Mandale cu fructe şi legume” ,,Găseşte-mi jumătatea!” – exerciţii cu
Rutine: Învăţăm să mâncăm sănătos” Joc de rol : ,,Ne pregătim cămara pentru material din natură, fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de iarnă”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Divertisment :,,Carnaval”- fructe şi legume
D.O.S. – Educaţie pentru societate
,,Sănătate de la toate”- igiena alimentaţiei,
conserve, păstrare, consum
Vineri ,,Povestea lor, povestea noastră” ,,E” – fişe de lucru D.L.C. – memorizare
Tranziţii:,,Supa de legume” Artă: exerciţii grafice –,,Scrie litera E”- „Sănătate de la toate”
Rutine: : „Învăţăm să mâncăm linii verticale şi linie oblică la stînga D.O.S. – Activitate practică
Data ziua Activităţi de dezvoltare Activităţi liber alese(ALA) Activităţi experienţiale (ADE)
Semnătura personală(ADP)
Întâlnirea de dimineaţă: ,, Cu cine Bibliotecă: „ Ce imagini recunoşti? D.Ş: „ Roata anotimpurilor””
Luni am venit la grădiniţă ?” Descrie-le!”-joc exerciţiu .-joc didactic
Tranziţii: Joc de atenţie „Ce Joc de rol: „De-a doctorul”- corpul uman D.E.C: „Îmi place să modelez un...”
mimăm?” -modelaj-
Rutină:”Ne pregătim de activităţi ;
Cum e vremea?”
Activitate metodică Pregătirea fişelor pentru evaluarea iniţială; Confecţionarea materialului didactic necesar în evaluarea iniţială;
Întâlnirea de dimineaţă: ,, Eu Joc de masă: „Scene din poveşti”- Puzzle D.L.C: ”Trăistuţa cu poveşti”
Marţi sunt…., tu eşti…” -joc didactic-
Tranziţii: Joc distractiv – „Dacă Construcţii: „Palatul prinţesei” -lego-
vesel se trăieşte”
Rutină:”Ne pregătim de activităţi ; D.E.C: „Repetăm jocurile muzicale”
Cum e vremea?” -repetare -
Întâlnirea de dimineaţă: Artă: „Colorează mai multe flori decât îţi D.Ş: „1,2,3,4,5 de acum suntem voinici!”
Miercuri ,, Unde-mi este locul ?” spun eu!” -joc matematic-
Tranziţii: „Baba-Oarba”
Ştiinţă: D.P.M: ”Suntem atleţi!”
Rutină:”Ne pregătim de activităţi ; „Câte mâini avem? Dar ochi? Degete?...” -variante de alergare-
Cum e vremea?” –temă de conversaţie
Activitate metodică Pregătire, confecţionare material didactic pentru tematica săptămânii în curs/ analiza fişelor de evaluare
Întâlnirea de dimineaţă: ,, Câţi Ştiinţă: „Adevărat / fals” D.Ş: „Mai multe, mai puţine, tot atâtea”
Joi preşcolari, câţi viitori şcolari” -despre mijloace de transport- -asociere prin corespondenţă-
Tranziţii: ,,Familia mea”- cântec
joc Jocuri de masă: „Completează ce D.O.S: ”Ce fapte bune am mai făcut?...”
Rutină:”Ne pregătim de activităţi ; lipseşte”, „Corectează greşeala!” -convorbire-
Cum e vremea?”
Activitate metodică Completarea itemilor de evaluare iniţială a copiilor
Vineri Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: „Vreau să mă plimb cu... pentru D.C.L: „ Şi eu ştiu o poezie...”
,,Să ne cunoaştem mai bine!” că...” -concurs recitare-
Tranziţii: ,,La plimbare câte doi” -mijloace de transport-
exerciţiu de mişcare Artă: „ Maşinuţe, vapoare, trenuleţe...”- D.O.S.: Activitate practică
Rutină:”Ne pregătim de activităţi ; desen „Farfuriuţa păpuşii ”
Cum e vremea?” -şnuruire-
Activitate metodică Completarea portofoliilor de evaluare iniţială. Realizarea planificării săptămânale
SĂPTĂMÂNA : 3 TEMA DE STUDIU : ,,CINE SUNT / SUNTEM ?”
PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA” SUBTEMA : ,, FAMILIA MEA”

PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA” SUBTEMA : ,, O ZI CU FAMILIA MEA”

PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA” SUBTEMA : ,,LA GRĂDINIŢĂ ”

PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA’’ SUBTEMA : ,,CORPUL UMAN ”

PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA” SUBTEMA : ,,COMUNITATEA ”
SĂPTĂMÂNA : 8 TEMA DE STUDIU : ,,CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”

PROIECTUL : ,,CE MĂ ÎNCONJOARĂ ?” SUBTEMA : ,,MAGIA TOAMNEI ”

PROIECTUL : ,,CE MĂ ÎNCONJOARĂ ?” SUBTEMA : ,,HORA VITAMINELOR”
PROIECTUL : ,,CE MĂ ÎNCONJOARĂ ?” SUBTEMA : ,,FENOMENELE NATURII”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Selectăm şi citim imagini cu Activitate integrată :
Luni ,,De vorbă cu vântul’’ fenomene ale naturii’’ D.Ş. – Lectură după imagini ,,Fenomene
Tranziţii:,,Bate vântul frunzele” Ştiinţă: „Cum se evaporă apa ?” ale naturii’’
Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” Construcţii : ,,Adăposturi pentru vreme D.E.C. – Pictură
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de rea” ,, Ploaie şi vânt în anotimpul toamna”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Jocuri de mişcare : ,,Plutim ca fulgii”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Fenomenele naturii”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: ,,De unde vine gheaţa?”; Fişe de Activitate integrată :
Marţi ,,Tot mai vreau să ştiu” lucru – numeraţia în limitele 1-5 D.L.C. – lectura educatoarei –
Tranziţii:,,A venit pe dealuri toamna” Artă : exerciţii grafice – linii +,-,/” ,,Soarele si omuleţii de zăpadă’’
Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” Joc de rol : ,,La cumpărături” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de (îmbrăcăminte de sezon) Cântec - ,,Vine ploaia”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Jocuri iniţiate de copii - ,,Jocuri distractive Cântec joc: ,,Dansul fulgilor de nea”
la alegere”
Miercuri „Ce se poate întâmpla dacă…?” Nisip şi apă : ,,Paşi pe zăpadă” D.Ş. – Activitate matematică ,,Grupează
Tranziţii: ,, Ploaia” Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul N” după cum îţi spun 1-3” - fişe de lucru
Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” Lectura educatoarei - ,,Bob de cristal, râul D.P.M. - ,,Printre stropi de ploaie”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de şi ploaia”, de Silvia Dima alergare printre jaloane
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Jocuri: ,,Motanul prinde şoareci.’’;
,,Zboară frunzele’’
Activ. metodică Studiu individual ,,Interculturalitatea”

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Unde a zburat rândunica?”, Activitate integrată :
Joi ,,Ştiaţi că…”(curiozităţi) de Titel Constantinescu – lectura D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,Dansul frunzelor” educatoarei ,,Compunerea şi descompunerea nr. 3”
Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” Artă: ,,Mandale cu flori de toamnă şi -fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de fenomene ale naturii”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Joc de rol : ,,De-a florăresele” D.O.S. – Educaţie pentru societate
Divertisment :,,Ghici ghicitoarea mea ! ,,Cum protejăm animalele / vieţuitoarele de
vremea rea ?”- convorbire
Vineri ,,Întâmplări hazlii” litera ,,N” – fişe de lucru; exerciţii grafice D.L.C. – memorizare
Tranziţii:,,Vine ploaia!” –,,Scrie litera N” ,,Toamnă târzie”,de Viorica Tomescu
Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” Artă : ,,Fulgi de zăpadă, curcubeu, furtună
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de în natură” - pictură D.O.S. – Activitate practică
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Construcţii : ,,Adăposturi pentru vremea ,,Să vezi ce multe am aflat!” – decupare,
PROIECTUL : ,,CE MĂ ÎNCONJOARĂ ?” SUBTEMA : ,,UNIVERSUL”
Întâlnirea de Biblioteca :,,Selectăm şi citim imagini Activitate integrată :
Luni dimineaţă:,,Cosmonauţii” despre Sistemul Solar’’ D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii:,,Vine ploaia!”, joc muzical Ştiinţă: „Pe ce planete există viaţă ?” - după imagini ,,Sistemul solar’’
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm planeta” discuţii libere D.E.C. – Pictură
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Construcţii : ,,Racheta, rampa de lansare” ,, Sistemul Solar”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Jocuri de mişcare : ,,Cine ajunge primul ?”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Universul”

Întâlnirea de dimineaţă:. Ştiinţă: ,,De unde vine noaptea?”; Fişe de Activitate integrată :
Marţi ,,Soarele ne povesteşte” lucru – numeraţia în limitele 1- 10 D.L.C. – memorizare –
Tranziţii:,,Hai la joc” - joc cu cântec Artă : exerciţii grafice - „linii verticale, ,,În cosmos” , de Mălina Cajal
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm planeta” orizontale” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol : ,,De-a astrologii”(despre zodii) Cântec - ,,Cântec soarelui” , audiţie
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Divertisment :,,Ghici, ghicitoarea mea!” Cântec joc: ,,Culorile”
ghicitori şi proverbe legate de tema
proiectului
Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă : ,,Reconstituie întregul!” - Activitate integrată :
Miercuri ,,Despre planete în enciclopedia pentru puzzle D.Ş. – Activitate matematică- ,,Grupează
copii” Nisip şi apă : ,,Umbre” după cum îţi spun – numărul şi cifra 4”-
Tranziţii:,Bate vântul frunzele”- joc cu Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul E”- găseşte fişe de lucru
cântec cuvinte cu sunetul E la început, în interior şi D.P.M. ,,Jos de pe rampă- săritura în
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm la sfârşitul cuvântului adâncime
planeta” Lectura educatoarei - ,,Soarele şi Luna” Jocuri: ,,Motanul prinde şoareci.’’;
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ,,Zboară frunzele’’
Activ. metodică Studiu individual ,,Ghid de bune practici”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Călătorie în Univers” – Activitate integrată :
Joi ,,Sunt foarte curios” poveşti create de copii D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,Fulgul de nea”- cântec Artă: ,, Planete” - modelaj ,,Compunerea şi descompunerea nr. 4 ” –
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm planeta” Joc de rol : ,,Micii ecologişti” fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : ,,Ce mă înconjoară”
,,Ce este poluarea? Cum protejăm
planeta?”- convorbire

Vineri ,,Întâmplări hazlii” ,,E” – fişe de lucru; exerciţii grafice –,,Scrie D.L.C. – lectura educatoarei -
PROIECTUL : ,,MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA! ” SUBTEMA : ,,1 DECEMBRIE, ZI DE SĂRBĂTOARE!”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Selectăm şi citim imagini Activitate integrată :
Luni ,, Călător pe plaiuri româneşti! ” despre frumuseţile ţării’’ D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Valsul fulgilor de nea”- Ştiinţă: „România” - puzzle după imagini: ,,Frumuseţile şi bogăţiile
cântec Construcţii : ,,Conturul României”- pioneze ţării mele’’
Rutine:,,Învăţăm să legăm şireturile” Jocuri de mişcare : ,,Campionii României” D.E.C. – Pictură - ,,Hora”
Activ. metodică Întocmirea hărţii proiectului „Mândru sunt de ţara mea!”

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Litera şi sunetul R”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,, La mulţi ani, România!” cuvinte cu sunetul R în diferite poziţii D.L.C. –Lectura educatoarei–
Tranziţii: ,,Hai la hora mare!”-cântec Joc de rol : ,,Prin ţară” ,,Visul de altă dată’’, L.Blaga
Rutine: ,,Învăţăm să legăm şireturile” Convorbire : ,,Să cinstim eroii neamului D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de nostru” Cântec - ,,Deşteaptă-te, române!”- audiţie

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Limba românească”, de G. Activitate integrată :
Miercuri ,,Am fost şi eu la Alba Iulia” Sion – lectura educatoarei D.Ş. . – Activitate matematică: ,,Grupează
Tranziţii: ,,Deşteaptă-te, române!”- Artă: ,, Costumul naţional”- exerciţii după cum îţi spun!” – numărul şi cifra 5-
cântec grafice fişe de lucru
Rutine: Joc de rol : ,,De-a românaşii”
,,Învăţăm să facem ordine în clasă” Divertisment : ,,Repetarea cântecelor pentru D.P.M. - ,,Hai la hora mare!’’- Predarea
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de serbarea de Moş Crăciun” paşilor simpli de dans înainte şi înapoi cu
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” bătaie
Ex.:- joc:,,Zboară,zboară!’’; „Priveşte
sus!”; „Locomotiva”; „Pisica se întinde”;
„Sari şi joacă!”
Activ. metodică Studiu individual.Proiectele şi parteneriatele grădiniţei
Activitate integrată :
Joi Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: „Ţara mea iubită” – citire de D.Ş. – Activitate matematică
,,Sunt mândru că sunt român!” imagini ,,Compunerea şi descompunerea nr. 5 ” –
Tranziţii:,,Anotimpurile”- cântec Artă: ,, Costumul naţional”- exerciţii fişe de lucru
Rutine:,,Învăţăm să salutăm” grafice D.O.S. – Educaţie pentru societate
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol : ,,De-a românaşii” „Strămoşii noştri”- convorbire
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Divertisment : Cântec: „Sunt român”
Activ. metodică Pregătirea fişelor de lucru pentru activitatea matematică

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Identifică şi încercuieşte litera Activitate integrată : .
Vineri ,,Sunt mândru că sunt român!” ,,R” – fişe de lucru; exerciţii grafice –,,Scrie D.L.C. – memorare - Limba românească”,
SĂPTĂMÂNA : 13 TEMA DE STUDIU : ,,CINE SUNT/SUNTEM?”
PROIECTUL : ,,MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!” SUBTEMA : ,,BINE AI VENIT, MOŞ CRĂCIUN!”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Citim imagini din cărţi şi Activitate integrată :
Luni ,,Ţara lui Moş Crăciun” reviste cu Moş Crăciun’’ D.Ş. –,,Legenda lui Moş Crăciun’’
Tranziţii: ,,Pluguşorul” Construcţii : ,,Sania lui Moş Crăciun”(cu D.E.C. – Pictură
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim” materiale la alegere) ,, Bradul împodobit”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : ,,Repetiţie pentru serbarea
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” de Moş Crăciun”
Activ. metodică Întocmirea hărţii proiectului „Mândru sunt de ţara mea!
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Litera şi sunetul O”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,, Fecioara Maria” cuvinte cu sunetul O D.L.C. –Memorizare –
Tranziţii: ,,Colind” Joc de rol : ,,De-a serbarea”- repetarea ,,În seara de Crăciun” de G. Coşbuc
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim” colindelor şi cântecelor pentru serbare D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Jocuri de mişcare : ,, Paşi de dans ritmic” Cântec - ,,De unde vine Moş Crăciun ?”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Joc cu text şi cânt: “Ninge, viscoleşte”
Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă : ,,Reconstituie întregul” – Activitate integrată :
Miercuri ,,Cine a fost Iisus ?” puzzle cu Moş Crăciun D.Ş. – Activitate matematică ,,Verificarea
Tranziţii: ,, Iarna” Ştiinţă : ,, A câta săniuţă ? – fişe de lucru număratului în limitele 1-5”- fişe de lucru
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim” Jocuri iniţiate de copii - ,,Ne pregătim D.P.M. - ,,Drumul lui Moş Crăciun” -
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de pentru serbare” traseu aplicativ
Întâlnirea de dimineaţă: Artă: „Portretul lui Moş Crăciun” -pictură Activitate integrată :
Joi ,,Darurile lui Moş Crăciun” Joc de rol : ,,În noaptea de Crăciun” D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Moş Crăciun” Divertisment : ,,Ghicitori şi proverbe legate ,,Cine ştie, câştigă!” – adunarea şi scăderea
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim” de tema proiectului” în limitele 1-5, compunere, descompunere
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de 1-5, vecini; fişe de lucru
,,Naşterea Domnului”- convorbire

Vineri ,,În aşteptarea lui Moş Crăciun” ,,O” – fişe de lucru; exerciţii grafice –,,Scrie D.L.C. – lectura educatoarei -
Tranziţii: ,,La Betleem” litera O” ,,Legenda bradului”, H.C. Andersen
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim” Construcţii : ,,Bradul” - pioneze D.O.S. – Activitate practică
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Lectura educatoarei - ,,Secretul Lui Moş ,,Ornamente pentru brad” –
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Crăciun”
Activ. Metodică
SĂPTĂMÂNA : 14 TEMA DE STUDIU : ,,CUM ESTE / A FOST ŞI VA FI PE PĂMÂNT ?”
PROIECTUL : ,,A FOST ODATĂ…..” SUBTEMA : ,,ÎNTÂLNIRE CU TIMPUL’’
Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă : ,,Măsurăm timpul”(aparate de Activitate integrată:

Luni ,,De vorbă cu timpul” măsurat timpul: clepsidră, ceas, soare) D.Ş : Convorbire,,Etapele vieţii
Tranziţii: ,,Ceasul” Joc de masă : ,,Sortăm cifrele pentru ceas” omului’’
Rutine: ,,Învăţăm să fim punctuali” Memorizare : ,,Tic- tac!”, de Jan Lulu D.E.C. – Desen
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Stern ,,Cum trece timpul peste tine” (copil,
ordine şi autoservire;,,Cum e vremea?” adult, bătrân)
Activ. Întocmirea hărţii subtemei ,,Întâlnire cu timpul’’
metodică
Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii : ,,Ceasuri vechi – ceasuri Activitate integrată:
Marţi ,,De vorbă cu timpul” noi”(materiale la alegerea copiilor) DLC: ,,Lebedele’’, de H.Ch. Andersen
Tranziţii: ,,Ceasul” Bibliotecă : Fişe de lucru - grafisme” DEC:cântec:,,Ceasul’’
Rutine: ,,Învăţăm să fim punctuali” Jocuri distractive: ,,Deschide urechea Joc cu cântec: ,,Ceasul mare’’
,,Învăţăm să legăm şireturile” bine!’’
Ne pregătim de activităţi-deprinderi de
ordine şi autoservire;,,Cum e vremea?”
Activ. Pregătirea materialelor pentru activitatea matematică din ziua următoare

metodică
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: „Ceasul” - puzzle Activitate integrată :
Miercuri ,,De vorbă cu timpul” Nisip şi apă : ,,Măsurăm timpul!” – urme D.Ş. ,,Invăţăm ceasul; verificarea în
Tranziţii:,,Ceasul” ale timpului limitele 1-5” - fişe de lucru
Rutine: ,,Învăţăm să fim punctuali” Joc de masă : ,,Sortăm cifrele pentru ceas”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de DPM: Repetarea alergării cu păşire
ordine şi autoservire;,,Cum e vremea?” peste obstacole
Activ. Studiu individual: ,,Ghid de bune practici

metodică
Joi Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul L”- găseşte Activitate integrată :
,,Timpul – prieten sau duşman ?” cuvinte cu sunetul L la început D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii: „Tic-tac” Joc de rol : ,,De-a ceasornicarii” ,,Ora la care eu mă trezesc, iau micul
Rutine: ,,Învăţăm să fim punctuali” Jocuri iniţiate de copii : ,, Copil, tânăr, dejun, merg la grădiniţă….” fişe
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de adult, bătrân” D.O.S. – Ed. pentru societate
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,Cum avem grijă de părinţii noştri ?”-
convorbire
Activ. Pregătirea materialelor pentru activitatea practică
metodică
Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii : ,,Ceasuri vechi – ceasuri noi” Activitate integrată :
Vineri ,,Şi peste tine trec anii” (materiale la alegerea copiilor) D.L.C. - joc didactic: ,,Cu ce sunet
Tranziţii: ,, Ceasul” Bibliotecă : Fişe de lucru - grafisme începe cuvântul’’(literele învăţate)
Rutine:,,Învăţăm să fim punctuali” Vizionare D.V.D : ,,Lebedele”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de D.O.S. – Activitate practică
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,, Ceasul” – decupare, lipire
Activ. Planificarea activităţilor pentru săptămâna următoare
metodică

PROIECTUL : ,,A FOST ODATĂ…..” SUBTEMA : ,, DARURILE BUNICII”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Citim imagini legate de Activitate integrată :
Luni „Zestrea bunicii” vestimentaţia omului în timp’’ D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: „Are mama o fetiţă” Construcţii : ,,Lada bunicii”(cu materiale la după imagini ,,Din lada de zestre a bunicii’’
Rutine: ,,Învăţăm să păstrăm” alegere) (vestimentaţia omului de-a lungul timpului
,,Învăţăm să legăm şireturile” Jocuri distractive în sala de grupă : D.E.C. – Pictură
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de ,,Găseşte-mi perechea!” ,, Costumul popular şi salba
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” bunicii”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Darurile bunicii”

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul L”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,,De vorbă cu muzeograful” cuvinte cu sunetul L la început, în interior şi D.L.C. –Memorizare –
Tranziţii: ,,Drag mi-e jocul românesc!” la sfârşitul cuvântului ,,Un copil cuminte”de Elena Farago
Rutine: ,,Învăţăm să păstrăm” Joc de rol : ,,De-a muzeografii” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Povestea educatoarei : ,,Cuza Vodă şi Moş Cântec:,,Hora Unirii”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Ioan Roată’’ Cântec joc: ,,Hora Unirii’’
Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol: ,,De-a bunicii” Activitate integrată :
Miercuri ,,Muzeul satului”- discuţii Ştiinţă : ,,Sortăm imagini cu portul popular D.Ş. – Activitate matematică: ,,Te rog să-
Tranziţii: ,, La oglindă” din ţară”– fişe de lucru – calcule matematice mi dai…!” – numărul şi cifra 6”- fişe de
Rutine: ,,Învăţăm să păstrăm” Program distractiv - ,,Cântăm, dansăm lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de româneşte” D.P.M. - ,,Drag mi-e jocul românesc!”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” - paşi de dans popular-

Întâlnirea de dimineaţă: Artă: „Ornăm portul popular” - grafisme Activitate integrată :
Joi ,,Ce iubeşte bunica ?” Bibliotecă : ,,Citim poveşti din cartea D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Drag mi-e jocul românesc!” bunicii” (selectăm imagini din poveştile ,,Compunerea şi descompunerea nr. 6;
Rutine: ,,Învăţăm să păstrăm” populare) adunări şi scăderi” –fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : ,,Ghicitori şi proverbe legate D.O.S. – Educaţie pentru societate: ,,Cum
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” de tema proiectului” ne comportăm cu bătrânii’’

Vineri ,,Îmi iubesc şi îmi respect bunicii!” litera ,,L” – fişe de lucru; exerciţii grafice D.L.C. – Lectura educatoarei - ,,Povestea
Tranziţii: ,,Mi-am făcut bundiţă nouă” –,,Scrie litera L” olarului”, de Călin Gruia
Rutine: ,,Învăţăm să păstrăm” Construcţii : ,,Costumul naţional” - pioneze
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Vizionare D.V.D : ,,Fata babei şi fata D.O.S. – Activitate practică
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” moşneagului”, de Ion Creangă ,,Hora Unirii” – decupare, asamblare
Activ. Metodică Planificarea activităţilor pentru săptămâna următoare
PROIECTUL : ,,A FOST ODATĂ…..” SUBTEMA : ,,STRĂMOŞII NOŞTRI”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Citim imagini legate de Activitate integrată :
Luni ,,Musafirul” trecutul istoric al poporului român’’ D.Ş. – Cunoaşterea mediului–Lectură după
Tranziţii: ,,La oglindă” Construcţii : ,,Casa Armatei”(cu materiale imagini ,,Cine au fost strămoşii noştri ?”
Rutine: la alegere) D.E.C. – Pictură
,,Învăţăm să respectăm” Jocuri distractive în sala de grupă : ,, Dacii şi romanii”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ,,Scaunul povestitorului”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Strămoşii noştri”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul S”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,,Eroii neamului” cuvinte cu sunetul S la început, în interior şi D.L.C. – Lectura educatoarei - ,,Stejarul
Tranziţii: „Are mama o fetiţă” la sfârşitul cuvântului din Borzeşti” de Eusebiu Camilar
Rutine: Joc de rol : ,,De-a soldaţii” D.E.C. – Educaţie muzicală
,,Învăţăm să respectăm” Joc distractiv : ,,La ţintă” Cântec - ,,Noi suntem români”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Cântec joc- ,,Hai să-ntindem hora mare”
Întâlnirea de dimineaţă: Nisip şi apă : ,,Hai să dăm mână cu mână!” Activitate integrată :
Miercuri ,,Ziua Unirii” –urme de mâini D.Ş. – Activitate matematică – „Hora
Tranziţii: ,, Hai să dăm mână cu Ştiinţă : ,,Ce ştii despre”– fişe de lucru – pieselor înfrăţite” - ,,Verificarea
mână!” asocieri număratului în limitele 1 -6” - fişe de lucru
Rutine: Program distractiv – Joc concurs ,,Cine D.P.M. ,,Alergare îmbinată cu rostogolirea
,,Învăţăm să respectăm” ştie mai multe ?” mingii pe sol’’
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Jocuri:
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” „Cursa după mingea rostogolită’’,
,,Plimbăm păpuşa’’

Întâlnirea de dimineaţă: Artă: „Ornăm vase de lut” - grafisme Activitate integrată :
Joi ,,Ce simt faţă de..?” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Drag mi-e jocul românesc!” litera ,,S” – fişe de lucru; exerciţii grafice ,, Şir crescător, descrescător 1-6;
Rutine:,,Învăţăm să păstrăm” –,,Scrie litera S” compunerea şi descompunerea nr. 6;
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : ,,Lectura educatoarei – adunări şi scăderi” – exerciţii cu material
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” poezia ,,Sergentul”, de V. Alecsandri individual, fişe de lucru
D.O.S. – Educaţie pentru societate: ,,Să

cinstim memoria străbunilor noştri”-
convorbire
Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol : ,,Suntem soldaţi” Activitate integrată :
PROIECTUL : ,,A FOST ODATĂ…..” SUBTEMA : ,,CUM ŞI CU CE CĂLĂTORIM – ÎN MAŞINA TIMPULUI!”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Decodificăm mesajul Activitate integrată :
Luni ,,Mesajul din sticlă” naufragiaţilor; ,,S.O.S – răspundem în scris D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii:,,Ninge liniştit” mesajelor’’ după imagini- ,,Mijloace de transport”
Rutine: ,,Ştiu să mă port în….” Construcţii : ,,Mijloace de transport”(cu
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de materiale la alegere) D.E.C. – Pictură
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Lectura educatoarei: ,, Mijlocul de transport preferat”
,,Povestea automobilului”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,În maşina timpului”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul T”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,,De vorbă cu maşina timpului” cuvinte cu sunetul T la început D.L.C. – Lectura educatoarei -
Tranziţii: „În tren” Joc de rol : ,,La casa de bilete” ,,Acceleratul”, de George Topârceanu
Rutine:,,Ştiu să mă port în….” Jocuri distractive în sala de grupă : D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ,,Naufragiaţii” Cântec - ,,Trenul”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Cântec joc -,,Semaforul”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: „Avionul” - puzzle Activitate integrată :
Miercuri „Cu avionul” Nisip şi apă : ,,Pista de aterizare”– desene D.Ş. – Activitate matematică- ,,Grupează
Tranziţii: ,, Sunt un copil cuminte”- Ştiinţă : ,,Când a apărut trenul ?; Unde se după cum îţi spun! – numărul şi cifra 7”-
Rutine:,,Ştiu să mă port în….” construiesc trenurile?; Ce pune trenul în exerciţii cu material individual - fişe de
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de mişcare?” lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Lectura educatoarei - ,, Viaţa-i atât de D.P.M. - Învăţarea mersului în echilibru pe
frumoasă!”, O.P.Iaşi plan ridicat cu anumite sarcini
Jocuri: ,,Pune mingea în coş!’’,,Mingea în
cerc”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: „Combustibili-utilitate şi efecte” Activitate integrată :
Joi ,,Mărci de autoturisme” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte D.Ş – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Trenul” litera ,,t” – fişe de lucru; exerciţii grafice „Aleile parcului” - ,,Compunerea şi
Rutine: ,,Ştiu să mă port în…” –,,Scrie litera t” descompunerea nr. 7; exerciţii cu material
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : ,,Învăţarea poeziei individual, fişe de lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,Semaforul”, de Ştefan Feneşeanu
D.O.S. – Educaţie pentru societate- ,,Să
respectăm regulile de circulaţie”-
convorbire

Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol : ,,De-a excursioniştii” Activitate integrată :
Vineri ,,Călătorii de-a lungul vremii” Construcţii : ,,Trenul”- diferite forme de D.L.C. –,,Cu ce călătorim ?”
PROIECTUL : ,,AU FOST ŞI SUNT…. ÎN JURUL NOSTRU” SUBTEMA : ,,VIEŢUITOARELE PĂMÂNTULUI – ANIMALE DOMESTICE”
Data / ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii experenţiale
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Citim imagini din cărţi, Activitate integrată :
Luni ,,A fost odată…”(animale dispărute) reviste, enciclopedii legate de animalele D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Trenul” domestice;unim punctele ” – exerciţii grafice după imagini ,,Animale domestice”
Rutine:,,Învăţăm să protejăm!” Construcţii : ,,Adăposturi pentru animale” D.E.C. – Pictură
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Jocuri de mişcare : ,, Animalul domestic preferat”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,Scapă cine poate!”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Vieţuitoarele pământului-animale domestice”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul P”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,,La muzeu” cuvinte cu sunetul p la început D.L.C. – Lectura educatoarei - ,,Căţeluşul
Tranziţii: ,,Ursul păcălit de vulpe” Joc de rol : ,,La fermă” şchiop’’, de Elena Farago
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” Vizionare PowerPoint : D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ,,Din lumea animalelor domestice” Cântec - ,, Graiul animalelor”- predare
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Joc muzical - ,,Mergi cum cânt!”
Întâlnirea de dimineaţă: Nisip şi apă : ,,Urme de paşi ” Activitate integrată :
Miercuri ,,Dinozaurii?” Ştiinţă : ,,Ce ştim despre animalele D.Ş. – Activitate matematică – „Găseşte
Tranziţii: ,, Graiul animalelor” domestice?”; Puzzle cu animale; locul potrivit!” - ,,Verificarea număratului
Rutine:,,Învăţăm să protejăm!” Divertisment : ,,Curiozităţi despre animale” în limitele 1 -7” - fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de D.P.M. Învăţarea săriturii în lungime de
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” pe loc.
Jocuri: ,,Hop,hop!’’, ,,Apă,foc!”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: „ Ce foloase avem de la animale?” Activitate integrată :
Joi ,,Cel mai iubit animal” Bibliotecă: ,,Identifică şi încercuieşte D.Ş – Activitate matematică - ,, Şir
Tranziţii: ,,Graiul animalelor” litera ,,P” – fişe de lucru; exerciţii grafice crescător, descrescător 1-7; compunere şi
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” –,,Scrie litera P” descompunerea nr. 7; adunări şi scăderi”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Program liber ales: ,, Povestim ce ştim – fişe de lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” despre animale domestice” D.O.S. – Educaţie pentru societate
„Să iubim şi să îngrijim animalele!”

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „În curtea bunicii” –citire de Activitate integrată :
Vineri ,,Animalul preferat” imagini D.L.C. – Concurs: ,,Cine ştie mai bine?” -
Tranziţii: ,,Azorel”-cântec propoziţie, cuvânt, silabă, sunet –
Rutine:,,Învăţăm să protejăm!” Artă : ,, Colorăm animalul preferat!”;
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Construcţii: „Animalul preferat” D.O.S. – Activitate practică- ,,La fermă” –
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Joc de rol : ,,La fermă” decupare, lipire-
Vizionare PowerPoint : ,,Poveşti cu

PROIECTUL : ,,AU FOST ŞI SUNT…ÎN JURUL NOSTRU” SUBTEMA : ,,VIEŢUITOARELE PĂMÂNTULUI – ANIMALE SĂLBATICE”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Citim imagini din cărţi!”- Activitate integrată :
Luni ,,Animalele pădurii” enciclopedia despre animalele sălbatice care D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Iepurasul Ţup” trăiesc la noi în ţară; „Scriem numele după imagini ,,Animalele/păsările
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” animalelor după model’’ pământului”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Construcţii : ,,Adăposturi pentru animalele D.E.C. – Pictură
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” pădurii”(cu materiale la alegere) ,, Animalul preferat”
Jocuri de mişcare : ,, Câte unul pe
cărare”; ,,Când am fost noi la pădure”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Animale sălbatice”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul Ş”- găseşte Activitate integrată :
Marţi „Glasul animalelor” cuvinte cu sunetul ş la început D.L.C. Povestirea copiilor-,,Cei trei
Tranziţii: ,,Vulpe, tu mi-ai furat gâsca!” Joc de rol : ,,De-a medicii veterinari” purceluşi’’, de Serghei Mihailov
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” Jocuri distractive: ,,Şoarecele şi D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de pisica”; ,,Raţele şi vânătorii” Cântec - ,,Veveriţa”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Cântec joc- ,,Glasul animalelor”
Miercuri Întâlnirea de dimineaţă: Nisip şi apă : ,,Urme de paşi şi lăbuţe” Activitate integrată :
,,Urme de animale” Joc de masă : ,,Lotto cu animale sălbatice şi D.Ş. – Activitate matematică- ,,Grupează
Tranziţii: ,,Glasul animalelor” domestice” după cum îţi spun – numărul şi cifra 8”-
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm” Lectura educatoarei - ,,Cum a căpătat exerciţii cu materiale- individual - fişe de
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de cămila cocoaşă”, de R. Kipling lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” D.P.M. Învăţarea târârii ca şarpele
Joc,,Treci prin scară!” , ,,Al treilea fuge’’
Activ. metodică Întocmirea programului pentru serbarea de 8 Martie

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: „De ce creştem păsări? ” Activitate integrată :
Joi ,,Puii animalelor” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte D.Ş – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Veveriţa” litera ,,ş” – fişe de lucru; exerciţii grafice „Te rog să-mi dai…!”- ,,Compunerea şi
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” –,,Scrie litera ş” descompunerea nr. 8; adunări şi scăderi”
Ne pregătim de activităţi ; - deprinderi Vizionare DVD : ,,Poveşti cu animale şi – exerciţii, fişe de lucru
de ordine, disciplină şi autos.;Cum e păsări îndrăgite de copii”
vremea? D.O.S. –,,Să iubim animalele şi păsările!”-
convorbire

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „În pădure” –citire de imagini Activitate integrată :
Vineri ,,Medicii veterinari” D.L.C.–Joc didactic-,,Animalele şi puii
Tranziţii: ,,Glasul animalelor” Joc de rol : ,,De-a medicii veterinari” lor”
PROIECTUL : ,,AU FOST ŞI SUNT… ÎN JURUL NOSTRU” SUBTEMA : ,,VIEŢUITOARELE APELOR”
Luni ,, Zâna Apelor” enciclopedii despre vieţuitoarele apelor’’ D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Glasul animalelor” Construcţii : ,,Barca, pluta, vaporul”(cu după imagini ,,Vieţuitoarele apelor”
Rutine:,,Învăţăm să protejăm!” materiale la alegere) D.E.C. – Pictură
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Jocuri de mişcare : ,,Din piatră-n piatră, ,, Valurile mării”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” trecem râul” ;
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Vieţuitoarele apelor”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul D”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,,Delfinul” cuvinte cu sunetul D la început D.L.C. –,, Mica sirenă”
Tranziţii: ,,În paşi de vals” Joc de rol : ,,De-a scafandrii” D.E.C. – Educaţie muzicală
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” Jocuri distractive: ,,Înoată, înoată!” Audiţie - ,,Valurile Dunării”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc - ,,În paşi de vals”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: „Peştişori” - puzzle Activitate integrată :
Miercuri ,,Peştişorii” Nisip şi apă : ,,Acvariul meu” D.Ş. – Activitate matematică – „Hora
Tranziţii: ,, Dansul peştişorilor” Ştiinţă : ,,Selectăm imagini cu peşti şi pieselor înfrăţite” - ,,Verificarea
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” mamifere acvatice; ce sunt icrele; curiozităţi număratului în limitele 1 -9” - fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de acvatice” D.P.M. - ,,Căţărarea pe plan înclinat’’
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Lectura educatoarei - ,, Pescarul şi Jocuri: ,,Pisicile se ascund’’; „Jocul
peştişorul” numerelor”
Activ. metodică Studiu individual

Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă: „Lotto cu specii de peşti” Activitate integrată :
Joi ,,Naufragiaţii” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte D.Ş – Activitate matematică - ,, Şir
Tranziţii: ,,Valurile Dunării” litera ,,D” – fişe de lucru; exerciţii grafice crescător, descrescător 1-9; compunerea şi
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” –,,Scrie litera D” descompunerea nr. 9; adunări şi scăderi”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : ,,Învăţarea unor paşi de – fişe de lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” dans”
,,Peştişorul cel trist”- poveste creată –
măsuri împotriva poluării apei

Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol : ,,De-a marinarii” Activitate integrată :
Vineri ,,Lumea din adâncuri” Artă : ,,Animale marine” – modelaj; D.L.C. – Memorizare- ,,Racul, broasca şi
Tranziţii: ,,Marinarii” colorăm imagini cu diferite specii de peşti – ştiuca”, de A. Donici
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” Vizionare DVD : ,,Poveşti îndrăgite de
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de copii” D.O.S. – Activitate practică
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,Acvariu cu peştişori”
SĂPTĂMÂNA : 21 TEMA DE STUDIU : ,,CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM ?”
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM” SUBTEMA : ,,LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ!”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Citim imagini despre Activitate integrată :
Luni ,,În aşteptarea primăverii” anotimpul iarna şi anotimpul primăvara’’ D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii:,,Zâmbet de primăvară” Construcţii : ,,Palatul Zânei Iarna şi Zânei după imagini ,, Mama, fiinţa cea mai
Rutine: ,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!” Primăvara”(cu materiale la alegere) dragă!”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Vizionare în Power Point : D.E.C. – Pictură
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,, Iarnă”; ,, Primăvară” ,, Chipul mamei”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,La mulţi ani, iubită mamă!”
Marţi ,,Vestitorii primăverii” cuvinte cu sunetul Ş la început D.L.C. – Povestea educatoarei ,, Inimioară
Tranziţii: ,,Mărţişoare” Joc de rol : ,,De-a vânzătorii de mărţişoare” pentru mama”
Rutine:,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!” Jocuri distractive: ,,Găseşte locul D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de potrivit!” Cântec - ,,Cu primăvara ne jucăm”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Cântec joc -,,Iarnă, să te duci cu bine!”
Întâlnirea de dimineaţă: Artă : ,,Inimioare”- desen Activitate integrată :
Miercuri ,,La mulţi ani, iubită mamă!” Ştiinţă : ,,De ce iubim florile ?”; Bucheţele D.Ş. – Activitate matematică -„Vecinii
Tranziţii: ,, Dansul florilor” pentru mama”(numeraţie) numerelor – intervalul 1-9” - fişe de lucru
Rutine:,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!” Lectura educatoarei - ,, Ghiocelul”, D.P.M. Rostogolirea mingii pe plan
Ne pregătim de activităţi –deprinderi de adaptare după H.C.Andersen înclinat;
ordine, disciplină şi autoservire ; Cum e Jocuri:,,Mingea prin poartă’’,,Al doilea
vremea? fuge’’

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: „Ce ştii despre mama/bunica ?” Activitate integrată :
Joi ,,Bunica mea cea iubitoare” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte D.Ş – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Samba florilor”-cântec litera ,,ş” – fişe de lucru; exerciţii grafice ,, Aleile parcului’’ -intervalul 1-9–
Rutine: ,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!” –,,Scrie litera ş” exerciţii cu material individual, fişe de
Ne pregătim de activităţi ; - deprinderi Divertisment : Cântece pentru mama lucru
de ordine, disciplină şi autos.;Cum e
vremea? D.O.S. – Educaţie pentru societate ,,Cum îi
arătăm mamei dragostea noastră ?”-
convorbire

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Daruri pentru mama” –citire de Activitate integrată :
Vineri ,,Daruri pentru mama” imagini D.L.C. – Memorizare
Tranziţii: ,,Mama”-cântec Joc de rol : ,,De-a mama” ,,De ziua mamei” de Elena Dragoş
Rutine: ,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!” Construcţii : ,,Daruri pentru mama/bunica” D.O.S. – Activitate practică
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM” SUBTEMA : ,, ÎN LUMEA ARTELOR”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Imagini cu instrumente Activitate integrată :
Luni ,,Vioara” muzicale’’ D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii:,,Muzicanţii” Construcţii : ,,Viori, tobe, castagnete”(cu după imagini ,,În lumea artelor”
Rutine: ,,Învăţăm să spunem materiale la alegere) D.E.C. – Pictură
,,Mulţumesc!” Program liber-ales: Repetarea cântecelor ,, Vioara”- pictură cu tehnici variate
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de învăţate
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,În lumea artelor”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul Î”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,, Dirijorul” cuvinte cu sunetul Î la început, în interior şi D.L.C. – Lectura educatoarei ,,Fluierul
Tranziţii: ,,Muzicanţii” la sfârşitul cuvântului fermecat”, de V.Eftimiu
Rutine: Joc de rol : „De-a dirijorul” D.E.C. – Educaţie muzicală
,,Învăţăm să spunem ,,Mulţumesc!” Divertisment : ,,Deschide urechea bine!’’ Cântec :” E ziua ta, mămico!”-
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Cântec joc -,,Noi suntem muzicanţi vestiţi”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Modele arhitecturale” Activitate integrată :
Miercuri ,,Arhitecţii” Nisip şi apă : ,,Monumente” D.Ş. – Activitate matematică – ,,Verificarea
Tranziţii: ,,Concurs de proiecte” Ştiinţă : ,,Cum proiectăm case?” număratului în limitele 1 -9” - fişe de lucru
Rutine:,,Învăţăm să spunem Joc de rol - ,,De-a arhitectul” D.P.M. - ,,Aruncarea mingii între doi copii,
,,Mulţumesc!” la distanţă de doi metri”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de .Joc: ,,Prinde mingea!’’
Activ. metodică Studiu individual -,,,,Metoda interactive” ”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: ,,Ce ştii despre pictură ?” Activitate integrată :
Joi ,,Pictorii” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte D.Ş – Activitate matematică - ,, Şir
Tranziţii: ,,Culorile”- cântec litera ,,Î” – fişe de lucru; exerciţii grafice crescător, descrescător 1-9;compunere şi
Rutine: –,,Scrie litera Î” descompunere nr. 10; adunări şi scăderi”
,,Învăţăm să spunem ,,Mulţumesc!” Joc de rol: ,,De-a pictorii!” – fişe de lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” D.O.S. – Educaţie pentru societate ,,La
galeria de artă”- reguli de comportare

Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol : „Pe scenă” Activitate integrată :
Vineri ,,Micii actori” Artă : ,,Mandale de primăvară” D.L.C. – Memorizare -,,La circ”, de Gellu
Tranziţii: ,,Pe scenă” Construcţii : ,,La teatru” Naum
Rutine: Program distractiv : ,,Teatru de păpuşi”
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM!” SUBTEMA : ,,MINUNATA LUME A FLORILOR ”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Flori din atlasul botanic’’; Activitate integrată :
Luni ,,Florile vesele” ,,Grădinile lumii” D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Florăreasa” Construcţii : ,,Ghivece şi jardiniere”(cu după imagini- ,,Anotimpul florilor”
Rutine: ,,Învăţăm să îngrijim florile!” materiale la alegere)
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Activitate gospodărească: D.E.C. – Modelaj
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,Florile noastre” ,, Copacul înmugurit”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Minunata lume a florilor”

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul F”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,,Florile triste” cuvinte cu sunetul F în interiorul cuvântului D.L.C. – Memorizare: ,,Gândăcelul”, de
Tranziţii: ,,Coşul cu flori” Joc de rol : ,,De-a florăresele” Elena Farago
Rutine:,,Învăţăm să îngrijim florile!” Program liber-ales: ,,Vizită la florărie” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Cântec - ,,Florile”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Cântec joc ,,Câte unul pe cărare”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Lalele” -puzzle Activitate integrată :
Miercuri ,,Prietenii florilor” Artă : ,,Fluturi, gâze şi flori”-desen D.Ş. – Activitate matematică- „ Şantierul
Tranziţii: ,,Înfloresc grădinile!” Ştiinţă : ,,Cum îngrijim florile ?”; ,,Studiem de construcţii”,,Verificarea număratului în
Rutine: ,,Învăţăm să îngrijim florile!” cu lupa seminţele” limitele 1-10 , adunări şi scăderi cu o
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol: „Ghiocelul şi laleaua” unitate
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” D.P.M. – „Învăţarea săriturii în înălţime cu
elan’’
Jocuri: ,,Copiii merg în excursie’’;
”Plimbăm păpuşa’’
Activ. metodică Studiu individual: ,,Metode alternative la tradiţional”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: „Ce ştii despre copaci ?” Activitate integrată :
Joi ,,Culorile pădurii” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte
Tranziţii: ,,Vine,vine primăvara!” litera ,,f” – fişe de lucru; exerciţii grafice D.Ş – Activitate matematică
Rutine: ,,Învăţăm să îngrijim natura!” –,,Scrie litera f” ,,Să adunăm, să scădem!’’-fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : ,,Ghici, ghicitoarea mea!” –
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ghicitori despre flori de primăvară D.O.S. – Educaţie pentru societate- ,,Cum
ajutăm natura să rămână mereu veselă?”-
convorbire

Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol : ,,De-a decoratorii” Activitate integrată :
Vineri ,,Culoarea preferată” Construcţii : ,,Ronduri cu flori” – material D.L.C. – Lectura educatoarei
Tranziţii: ,,Culorile” la alegere: cuburi, pioneze etc. ,,Cireşul”, de Călin Gruia
Rutine:,,Învăţăm să îngrijim florile!” Vizionare DVD : ,,Poveşti îndrăgite de D.O.S. – Activitate practică
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM” SUBTEMA : ,,FAPTE BUNE, FAPTE RELE”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Nu faceţi ca ei!” – fragmente Activitate integrată :
Luni ,,Fapte bune şi fapte rele” din poveşti cu personaje negative D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Joc
Tranziţii: ,,1,2, hai la joc!”- cântec Construcţii : ,,Sala de sport” didactic ,,Spune-mi trei fapte bune şi rele
Rutine: ,,Învăţ să fiu ordonat!” Program distractiv: Dramatizări din ……’’
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de poveştile cu mesaj moral -,,Ursul păcălit de D.E.C. – Desen
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” vulpe”; ,,Ionică mincinosul” ,, O faptă bună”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Fapte bune, fapte rele”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul B”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,,Găseşte mincinosul!” cuvinte cu sunetul B D.L.C. – Povestea educatoarei: ,,Fata babei
Tranziţii: ,,1,2, hai la joc!”-cântec Joc de rol : ,,De-a bucătarii” şi fata moşneagului”, de Ion Creangă
Rutine: ,,Învăţ să fiu ordonat!” Jocuri distractive: ,,Strângere de fonduri” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Cântec - ,,O lume minunată”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Cântec joc- ,,În pădurea cu alune”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Prietenul meu” -puzzle Activitate integrată :
Miercuri ,,Prietenul la nevoie se cunoaşte!” Artă : ,,Mâini harnice”- desen D.Ş. – Activitate matematică – „Trenuleţul
Tranziţii: ,,În pădurea cu alune” Ştiinţă : ,,Ce este hărnicia?’’ vesel” -,,Adunări şi scăderi cu 1-2 unităţi -
Rutine:,,Învăţ să fiu ordonat!” Joc de rol: „Prietenii” exerciţii cu material individual - fişe de
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” D.P.M. - ,,Alunelul’’
Exerciţiile de la activitatea precedentă
Joc: ,,Fluturaşii’’
Activ. metodică Studiu individual ,,Metoda proiectelor”

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte Activitate integrată :
Joi ,,După faptă şi răsplată” litera ,,B” – fişe de lucru; exerciţii grafice D.Ş – Activitate matematică
Tranziţii: ,,1,2, hai la joc!”-cântec –,,Scrie litera B” ,,Adunări şi scăderi - recapitulare;
Rutine: ,,Învăţ să fiu ordonat!” Ştiinţă: „Separaţi faptele bune de faptele exerciţii cu material individual, fişe de
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de rele” lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Divertisment : Proverbe şi ghicitori legate D.O.S. – Educaţie pentru societate: ,,Cum
de tema proiectului în derulare ne comportăm când participăm la o
aniversare?”- convorbire

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Bunica” –puzzle Activitate integrată :
Vineri ,,Dăruind vei dobândi” Construcţii : ,,Temă la alegerea copiilor” D.L.C. – Memorizare ,,Să-nvăţăm de la
Tranziţii: ,,În pădurea cu alune” Joc de rol : ,,De-a doctorii” furnici”, de Florin Călinescu
Rutine: ,,Învăţ să fiu ordonat!” Vizionare PowerPoint : ,,Să ajutăm
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de persoanele în vârstă sau aflate în nevoie!” D.O.S. – Activitate practică
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,Coşuleţ cu daruri” – decupare, asamblare
SĂPTĂMÂNA 25 – 6-10 APRILIE 2015
TEMA: „ŞCOALA ALTFEL: SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN!”
Nr. Denumirea activităţii Obiective urmărite Tipul activităţii Responsabil Participanţi/ Termen Evaluarea
crt. Invitaţi activităţii
1 -dezvoltarea capacităţii de Drumeţie Educatoare: Prezentare
Educaţie ecologică explorare şi investigare a Itinerar: Preşcolarii PowerPoint
mediului înconjurător folosind Părinţii Fotografii
“Prietenii naturii ” instrumente şi procedee adecvate Album foto
-dezvoltarea unor atitudini,
comportamente favorabile
ameliorării relaţiilor dintre om şi
mediu
-cultivarea capacităţii de
cooperare în scopul protejării
mediului
2. Educaţie pentru - cunoaşterea noţiunilor legate de -activitate de Educatoare: Album foto

sanătate sănătate şi boală în vederea educaţie pentru Preşcolarii Concurs de desene
dezvoltării armonioase a sănătate şi stil de Părinţii Filme
organismului viaţă sănătos
- formarea şi cultivarea
interesului pentru problematica Desen:
sănătăţii „Micii sanitari’’
- cunoaşterea organismului uman
şi a funcţiilor vitale, precum şi a Joc de rol:
unor norme de comportament ,,De-a doctorul’’
„Micii sanitari” pentru asigurarea echilibrului
dintre sănătatea individuală şi
colectivă
- dezvoltarea capacităţii de
utilizare a normelor igienico-
sanitare prin corectarea
deprinderilor greşite şi
încurajarea celor corecte
- formarea şi consolidarea
deprinderilor de igienă a muncii,
de odihnă şi recreere
- formarea deprinderilor de
alimentaţie raţională şi de
desfăşurare de exerciţii fizice în
vederea menţinerii sănătăţii
3. - dezvoltarea capacităţii de -amenajarea Educatoare: Preşcolarii Fotografii
„Poftiţi la carnaval!” utilizare a foarfecelor, de a clasei pentru Părinţii Măşti
decupa pe contur şi de a asambla carnaval Vizionare DVD cu
toate părţile componente ale poveşti
măştilor;
interesului pentru poveşti şi
basme;
Măşti pentru carnaval interesului de a reproduce
expresii din texte ;
4 „Minte sănătoasă în -dezvoltarea armonioasă a -activitate Educatoare: Preşcolarii Fotografii
corp sănătos” copilului sportiva Părinţii Album foto
Întreceri sportive -întreceri Premii
sportive: stafeta,
alergare, sărituri
în adâncime,
înălţime, dansuri
populare
SĂPTĂMÂNA : 26 TEMA DE STUDIU : ,,CINE ŞI CUM PLANIFICĂ/ORGANIZEAZĂ O ACTIVITATE?”
PROIECTUL : ,,ÎNVĂŢ DE PE ACUM!” SUBTEMA : ,,MESERII”
Luni Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: - citire imagini- „La restaurant”; D.Ş. Cunoaşterea mediului - „Meseria –
,,Meserii” Construcţii: ”Restaurant”; brăţară de aur”- citire de imagini
Tranziţii: ,,Ţăranul e pe câmp” Nisip şi apă:”Prăjituri de diferite forme”; D.E.C. – Desen- ,,Ce-aş vrea să fiu ?”
Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine!” Joc de rol:”De-a ospătarii”;
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Activitate independentă: „Ghiceşte ce ai
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” gustat!”- joc senzorial
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei „Meserii”

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: ”La cofetărie” – lectură după Activitate integrată :
Marţi „Prăjituri”; imagini; D.L.C. – Povestea educatoarei: ,,Sarea în
Tranziţii: ,,Ţăranul e pe câmp” Ştiinţă:”În laboratorul de cofetărie”; bucate”;
Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine!” Joc: ”Greu- uşor”- exerciţii de cântărire; DEC: “Masa bună” - cântec;
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol:”De-a cofetarii” “Brutarii” – joc muzical
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Casa” – puzzle; Activitate integrată :
Miercuri ,,Pe şantier” Nisip şi apă : ,,Tencuim case”; D.Ş. – Activitate matematică-
Tranziţii: ,,Tot ce e pe lume” Joc de rol : ,,De-a constructorii”; „Calculăm banii din bancă”- adunări,
Rutine: ,,Învăţăm să ne purtăm în Ştiinţă: ,,Completează ce-i lipseşte!” ; scăderi;
grup!” ,,Vreau să zidesc!”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de D.P.M. – „Învăţarea săriturii în lungime cu
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” elan’’;
Jocuri: ,,Broscuţele”, „Iepuraşii”

Joi ,,Tâmplarii” litera ,,G” – fişe de lucru; D.Ş – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Vreau să fac!” Artă: exerciţii grafice –,,Scrie litera G”; -„Ştii să numeri înainte şi înapoi?”
Rutine: ,,Învăţăm să ne purtăm în Ştiinţă:„Calculăm banii din bancă”- ( exerciţii de ordonare in şir crescător şi
grup!” adunări, scăderi; descrescător)
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : Proverbe şi ghicitori legate D.O.S. – Educaţie pentru societate- ,,Toate
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” de subtema săptămânii meseriile”, de Emilia Căldăraru -
memorizare
Activ. metodică Pregătirea fişelor de lucru pentru activitatea practică
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: ,,Gala meseriilor” - puzzle.; Activitate integrată :
Vineri ,,Meseria-brăţară de aur” Construcţii : ,,Hambare pentru cereale”;
PROIECTUL : ,,ÎNVĂŢ DE PE ACUM” SUBTEMA : ,, BOGĂŢIILE PĂMÂNTULUI”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Selectăm şi citim imagini Activitate integrată :
Luni ,,Geologii” legate de pământ şi tainele acestuia”; D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Ţăranul e pe câmp” ,,Cunosc cuvinte pereche”(sinonime) după imagini -,,Bogăţiile pământului”
Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine” Construcţii : ,,Ferma agricolă” (cu D.E.C. – Pictură - ,,Ogorul”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de materiale la alegere)
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Jocuri distractive : ,,Geologii”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Bogăţiile pământului”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul H”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,,Şoaptele lanului de grâu” cuvinte cu sunetul H la început, în interior şi D.L.C. – Povestea educatoarei- ,,Banul
Tranziţii: ,,Ţăranul e pe câmp” la sfârşitul cuvântului muncit’’, de Alexandru Mitru
Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine” Joc de rol : ,,De-a brutarii” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Vizită la brutărie: ,,Cum se face pâinea ?” Cântec - ,,Tot ce e pe lume”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Cântec joc- ,,Brutarii” - fixare
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Globul pământesc” – puzzle; Activitate integrată :
Miercuri ,,Prietenii naturii” Ştiinţă: ,,Cum se lucrează pământul şi D.Ş. – Activitate matematică -„A câta
Tranziţii: ,,La pădure” când ? ; ,,Cântărim seminţele” floare lipseşte?” ( joc didactic) –
Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine” Joc de rol : ,,De-a ecologiştii” familiarizarea cu numeralele ordinale
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment - ,,O lume mai curată”- imnul D.P.M. - ,,Măsurăm grădina cu pasul”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ecologiştilor - exerciţii de mişcare şi de perspicacitate

Joi ,,Meseriaşii” litera ,,H” – fişe de lucru; D.Ş – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Tot ce e pe lume” Ştiinţă:„Calculăm banii din bancă”- -„Ce culoare are primul….?”
Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine” adunări, scăderi. - fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Artă: exerciţii grafice –,,Scrie litera H” D.O.S. – Educaţie pentru societate- ,,Cum
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Divertisment : Proverbe şi ghicitori legate ajutăm pământul să rămână roditor ?”
de subtema săptămânii
Activ. metodică Pregătirea activitatea pentru activitatea practică
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Pâine” – puzzle Activitate integrată :
Vineri ,,Răsplata muncii” Construcţii: „Puşculiţa” D.L.C. – Memorizare –
Tranziţii: ,,Puşculiţa” Artă: ,,Diplome şi bani”- confecţionare, ,,Într-o fabrică de pâine”, de Emilia
Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine” desen, pictură Căldăraru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol : ,,De-a casierii” D.O.S. - ,,Vizită la brutărie’’
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Vizionare PowerPoint : ,,Banul muncit”,
de Alexandru Mitru
Activ. metodică Planificarea activităţilor pentru săptămâna următoare
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM” SUBTEMA : ,,OBICEIURI DE PAŞTE”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Selectăm şi citim imagini cu Activitate integrată :
Luni ,,Obiceiuri de Paşte” mesaj religios din cărţi şi calendare” D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Înfloresc grădinile” Construcţii : ,,Lăcaşe de cult”(cu materiale după imagini- ,,Obiceiuri de Paşte”
Rutine: ,,Învăţ să cred în Dumnezeu” la alegere) D.E.C. – Modelaj
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol: „Oul de Paște” ,, Coşul iepuraşului”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Obiceiuri de Paşte”

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul săptămânii Activitate integrată :
Marţi ,,Cu sufletul curat” Ţ”- găseşte cuvinte cu sunetul Ţ la început, D.L.C. – Memorizare -,,La Paşti”, de
Tranziţii: ,,Copăcelul” în interior şi la sfârşitul cuvântului George Topârceanu
Rutine:,,Învăţ să cred în Dumnezeu” Joc de rol : ,,De-a pelerinii” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Vizită la biserică : ,,Mergem la biserică!” Cântec - ,,Hristos a înviat din morţi!”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Cântec joc- ,,A venit un iepuraş”
Întâlnirea de dimineaţă: Nisip şi apă : ,,Crucea lui Iisus”- desen pe Activitate integrată :
Miercuri ,,Postul cel mare” nisipul ud D.Ş. – Activitate matematică- -„Poţi să
Tranziţii: ,,Iepuraş drăgălaş” Joc de masă : ,,Crucea lui Iisus”- pioneze împarţi în mod egal?” – împărţirea unui
Rutine: ,,Învăţ să cred în Dumnezeu” Jocuri distractive - ,,Povestea iepuraşului întreg în două jumătăţi
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de de Paşti” - ,,Iepuraşii şi ouăle” D.P.M. - ,,Drumul spre Golgota” (transport
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” de greutăţi);
Joc - ,,Ajută-mă la nevoie !”
Activ. metodică Studiu individual ,,Educaţia religioasă”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă:„Ajută-l pe iepuraş!”- adunări, Activitate integrată :
Joi ,,Ce ne spune iepuraşul ?” scăderi D.Ş – Activitate matematică
Tranziţii: ,,A venit un iepuraş” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte -„Să refacem obiectul!” -( joc didactic)
Rutine:,,Învăţ să cred în Dumnezeu” litera ,,Ţ” – fişe de lucru; exerciţii grafice D.O.S. – Educaţie pentru societare -
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de –,,Scrie litera Ţ” ,,Patimile lui Iisus”- convorbire
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Divertisment : Proverbe , ghicitori şi
curiozităţi legate de tema proiectului
Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol : ,,De-a gospodinele”- facem Activitate integrată :
Vineri ,,Dăruind vei dobândi!” cozonaci D.L.C. – Povestea educatoarei-
Tranziţii: ,,În pădurea cu alune” Artă: ,,Combinăm vopsele”(pregătim ouăle ,,Măcăleandrul”(legendă)
Rutine: ,,Învăţ să cred în Dumnezeu” pentru vopsit, pregătim vopseaua) D.O.S. – Activitate practică
Ne pregătim de activităţi – deprinderi de Vizionare PowerPoint : ,,Hristos a-nviat !” ,,Vopsim şi încondeiem ouă”
ordine, disciplină şi autoservire; Cum e
vremea?
PROIECTUL : ,,ÎNVĂŢ DE PE ACUM!” SUBTEMA : ,,SĂ CĂLĂTORIM !”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: ,,Selectăm şi citim imagini cu Activitate integrată :
Luni ,,La drum!” obiective turistice” D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Trenul”-cântec Construcţii : ,,Trenul” (cu materiale la după imagini ,,Haideţi în excursie!”
Rutine: ,,Ştiu să mă port în port în….!” alegere) D.E.C. – Pictură
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol: ”În tren” ,, Curiozităţi din excursie”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Să călătorim!”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: ,,Litera şi sunetul săptămânii J”- Activitate integrată :
Marţi ,,Pe drumuri de munte” găseşte cuvinte cu sunetul J la început, în D.L.C. – Povestea educatoarei
Tranziţii: ,,Tot ce e pe lume”-cântec interior şi la sfârşitul cuvântului “Uimitoarea călătorie a baronului
Rutine: ,,Ştiu să mă port în…!” Artă: exerciţii grafice Munchhausen”, de G.A.Burger
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol : ,,Alpiniştii” D.E.C. – Educaţie muzicală
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Cântec joc - ,,Trenul”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „ Valurile mării” - puzzle Activitate integrată :
Miercuri ,,Pe plajă” Nisip şi apă : ,,Plaja”- desen pe nisipul ud D.Ş.- Împărţirea unui întreg în patru părţi
Tranziţii: ,,Vine vara!”-cântec Joc de masă : ,,Vaporaşul”- pioneze egale -„Ştii ce este sfertul?” -
Rutine: ,,Ştiu să mă port în….!” Joc de rol - ,,Naufragiatul” D.P.M. - ,,Drumeţie” (complex de
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de deprinderi motrice);
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Joc -,,Ajută-mă la nevoie !”
Activ. metodică Studiu individual ,,Educaţia ecologică”

Joi ,,În jurul lumii” litera ,,J” – fişe de lucru; exerciţii grafice – D.Ş – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Trenul”-cântec Ştiinţă:„Curiozităţi ale Planetei” -„Colorează ce ţi se spune!”
Rutine: ,,Ştiu să mă port în…!” Artă: ,,Scrie litera J!” ( joc didactic)
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : Proverbe , ghicitori şi D.O.S. – Educaţie pentru societate- ,,Să
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” curiozităţi legate de tema proiectului păstrăm muntele şi plaja curate”-
convorbire

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „La Polul Nord”- puzzle Activitate integrată :
Vineri ,,La Polul Nord” Artă: ,,Gheţari ”(confecţionare, desen, D.L.C. – Convorbire - ,,Unde ne-am
Tranziţii: „Animale polare” pictură) plimbat ?”
Rutine: ,,Ştiu să mă port în….!” Vizionare DVD : ,,Fram, ursul polar”;
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol : ,,De-a eschimoşii” D.O.S. – Activitate practică
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,În excursie” - machetă
SĂPTĂMÂNA : 30 TEMA DE STUDIU : ,,CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU!”
PROIECTUL : ,,FII MÂNDRU DE MINE!” SUBTEMA : ,,CE ÎMI DORESC SĂ FIU!”
Luni ,,Cine vreau să fiu?” legate de meserii” D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Joc
Tranziţii: ,,Tot ce e pe lume” Construcţii : ,,Locul meu de muncă”(cu didactic ,,Cine face/ cum face ?”- meseriile
Rutine: ,,Învăţăm să fim materiale la alegere) D.E.C. – Pictură
modele/exemple”; Ne pregătim de Lectura educatoarei : ,,Moş arici şi un ,,Cea mai dragă meserie”
activităţi- deprinderi de ordine şi brotac, stau de vorbă lângă lac”
autoservire; ,,Cum e vremea ?”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Ce îmi doresc să fiu!”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul săptămânii Activitate integrată :
Marţi ,,Sfatul medicului” Z”- găseşte cuvinte cu sunetul Z la început, D.L.C. – Povestea educatoarei:
Tranziţii: ,,Vine vara! ”-cântec în interior şi la sfârşitul cuvântului ,,Pinocchio”
Rutine: ,,Învăţăm să fim modele / Artă: exerciţii grafice D.E.C. – Educaţie muzicală
exemple” Ne pregătim de activităţi- Joc de rol : ,,De-a doctorul” Cântec - ,,Sunt atâtea meserii!”
deprinderi de ordine şi autoservire;
,,Cum e vremea ?”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: Banca Naţională a României – Activitate integrată :
Miercuri ,,Vreau un credit de la Bancă!” citire de imagini D.Ş. – Activitate matematică:
Tranziţii: ,,Sunt atâtea meserii”-cântec Nisip şi apă : ,,Amprentele banilor”- urme Familiarizarea cu monede si bancnote -
Rutine: ,,Învăţăm să fim modele / pe nisipul ud fişe de lucru
exemple” ; Ne pregătim de activităţi- Joc de masă : ,,Banca”- pioneze D.P.M. – ,,Vrem să fim modele!”
deprinderi de ordine şi autoservire; Ştiinţă:„Ce ştii despre meseria părinţilor - mersul pe podiumul de prezentarea
,,Cum e vremea ?” tăi?” modei -
Jocuri distractive - ,,Simulăm pericole !”
Joi ,,Meseria de părinte” litera ,,Z” – fişe de lucru; D.Ş – Activitate matematică-
Tranziţii: ,,Cântec de leagăn” Artă: exerciţii grafice –,,Scrie litera Z” Familiarizarea cu monede si bancnote –
Rutine: ,,Învăţăm să fim modele / Ştiinţă: „Ce ştii despre meseria de părinte?”; „La cumpărături”
exemple” ; Ne pregătim de activităţi- „Ce salariu primesc pentru că te îngrijesc ?” D.O.S. – Educaţie pentru societate-
deprinderi de ordine şi autoservire; Divertisment : Proverbe , ghicitori legate ,,Activităţi într-o instituţie
,,Cum e vremea ?” de tema proiectului bancară” - convorbire
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Jucării” - puzzle
Vineri ,,Tâmplarul” Artă: ,,Camera mea” (confecţionare, desen, D.L.C. – memorizare
Tranziţii: ,,Sunt atâtea meserii” pictură) ,,Părinţii mei” , de Ana Blandiana
Rutine: ,,Învăţăm să fim exemple / Joc de rol : ,,Alege ce vei fi!”
modele”;Ne pregătim de activităţi – Vizionare DVD : ,,Poveşti îndrăgite de D.O.S. – Activitate practică: „Jucăriile
deprinderi de ordine, disciplină şi copii” ; ,,Bondocel îşi alege o meserie” mele din lemn” – confecţionare de jucării
SĂPTĂMÂNA : 31 TEMA DE STUDIU : ,,CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU?”
PROIECTUL : ,FII MÂNDRU DE MINE!” SUBTEMA : ,,112!”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Citim din ziare ştiri / anunţuri / Activitate integrată :
Luni ,,Pompierii, prietenii noştri” reportaje”; „Ştiu cui/ când şi cum să mă D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Tot ce e pe lume” adresez” după imagini ,,Apel de urgenţă-112”
Rutine: ,, Învăţăm să fim exemple / Construcţii : ,,Maşina pompierilor”(cu D.E.C. – Pictură
modele!”;Ne pregătim de activităţi- materiale la alegere) ,,Focul”
deprinderi de ordine şi autoservire; Joc de rol : ,,De-a pompierii”
,,Cum e vremea ?” Vizionare PowerPoint – ,,Nu vă jucaţi cu
focul!” ;
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei „112”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul X”- găseşte Activitate integrată :
Marţi Tranziţii: ,,Sunt atâtea meserii” cuvinte cu sunetul X la început, în interior şi D.L.C. – Povestea educatoarei
Rutine: ,,Învăţăm să fim exemple / la sfârşitul cuvântului ,,Prietenul meu, poliţistul’’
modele!”; Ne pregătim de activităţi- Artă: exerciţii grafice D.E.C. – Educaţie muzicală
deprinderi de ordine şi autoservire; Joc de rol : ,,De-a poliţiştii” Cântec joc- ,,Semaforul”
,,Cum e vremea ?”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „România” - puzzle Activitate integrată :
Miercuri ,,Să ne iubim ţara!” Nisip şi apă : ,,Construim tranşee” D.Ş. – Activitate matematică: ,,Unităţi de
Tranziţii: ,,Soldaţii” Ştiinţă: ,,Cine sunt soldaţii ? Ce rol au ei?” măsură” – „Cântărim cumpărăturile!’’
Rutine:,,Învăţăm să fim exemple / ,,De ce avem nevoie de armată?” D.P.M. - ,,Salvamontiştii” – căţărare şi
modele!”; Ne pregătim de activităţi- Joc de rol: ,,De-a soldaţii” coborâre cu transport de obiecte în spate
,,Cum e vremea ?”
Joi ,,De vorbă cu poliţistul” litera ,,X” – fişe de lucru; exerciţii grafice D.Ş – Activitate matematică:
Tranziţii: ,,Semaforul”-poezie –,,Scrie litera X” Unităţi de măsură – „La piaţă”
Rutine:,, Învăţăm să fim exemple / Ştiinţă: „Selectăm imagini cu semne de
modele!”; Ne pregătim de activităţi- circulaţie”,,Numărăm minutele la semafor” D.O.S. –Educaţie pentru societate -,,Spune
deprinderi de ordine şi autoservire; Divertisment : ,,Învăţarea unor paşi de ce greşeli au făcut copiii din imagine!’’
,,Cum e vremea ?” dans"

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Valurile mării” – puzzle Activitate integrată :
Vineri ,,Salvamarii” Artă: ,,Colacul de salvare”(modelaj, desen, D.L.C. – Lectura educatoarei : ,,Poveşti/
Tranziţii: ,,Sănătos vei fi!” pictură) lecturi/ poezii istorice”
Rutine:,, Învăţăm să fim exemple / Joc de rol : ,,De-a salvamarii” D.O.S. – Activitate practică
modele”; Ne pregătim de activităţi- ,,Bărcuţa salvamarului ” - aplicaţie
PROIECTUL : „TEMĂ ÎN AFARA PROIECTULUI” SUBTEMA : ,,PRIETENI DE PRETUTINDENI!”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Selectăm şi citim imagini cu Activitate integrată :
Luni ,,Drepturile copilului” tema ,,Copii din lumea-ntreagă” D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Prietenul meu” Construcţii : ,,Parcul copiilor”(cu materiale după imagini- ,,Copii din lumea-ntreagă”
Rutine:,,Ştiu să respect, să accept…” la alegere) D.E.C. – Modelaj
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Lectura educatoarei : ,, Povestea ursului ,,Baloane, flori, porumbei pentru ziua
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” cafeniu”; ,,Cel mai bun prieten” noastră”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Prieteni de pretutindeni !”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Prietenii cuvintelor” - Activitate integrată :
Marţi ,,Îmi cunosc drepturile” despărţire în silabe, reprezentare grafică D.L.C. – Lectura educatoarei - fragmente
Tranziţii: ,,Un băiat ca mine” ,,Casa de copii nu-i acasă” - convorbire ,,Singur pe lume”, de Hector Malot
Rutine:,,Ştiu să respect, să accept…” Joc de rol : ,,Ne pregătim pentru ziua D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de noastră” Cântec - ,,Copilărie”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Jocuri distractive: ,,Mingea în cerc” Cântec joc -,,7 ani de-acasă”
Miercuri Întâlnirea de dimineaţă: Nisip şi apă : ,,Drumul către prietenie” Activitate integrată :
,,La mulţi ani, pentru toţi copiii!” Joc de masă : ,,Flori - baloane”- pioneze D.Ş. – Activitate matematică- ,,Unităţi de
Tranziţii: ,,Copii din lumea întreagă” Ştiinţă: „Copiii planetei”- numeraţie - fişe măsură- măsurăm lichidele - fişe de lucru
Rutine:,,Ştiu să respect, să accept…” de lucru D.P.M. - ,,Ansamblu cu baloane –
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment: - ,,E ziua noastră, ziua celor gimnastică ritmică” – dans ritmic
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” mici” – acţiuni dedicate zilei de 1 Iunie
Activ. metodică Studiu individual -,,Educaţia incluzivă”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Scriem cu litere magnetice
Joi ,,Prietenul meu cel mai bun” jocurile preferate ale copiilor” Activitate integrată :
Tranziţii: ,,Un copil isteţ” Ştiinţă:„Când este născut prietenul meu ? D.Ş – Activitate matematică:
Rutine:,,Ştiu să respect, să accept…” scriem data, vorbim despre lunile anului” „Să umplem recipientele!” – fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol: „Dialog cu prietenul meu” D.O.S. – Educaţie pentru societate-
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,Drepturile copiilor”- convorbire

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Hora prieteniei” - puzzle Activitate integrată :
Vineri ,,Un gest frumos” Artă: ,,Colorăm imagini cu copii din diferite D.L.C. – Povestire creată de copii
Tranziţii: ,,Cei 7 ani de-acasă” ţări de pe glob” ,, Scrisoare către prietenul meu”
Rutine:,,Ştiu să respect, să accept…” Vizionare DVD : ,,Poveşti îndrăgite de D.O.S. – Activitate practică- ,,Jucării
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de copii” pentru prietenii dragi” – cu materiale la
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Joc de rol : ,,De-a călătoria la prietenul alegere
meu”
PROIECTUL : ,,FII MÂNDRU DE MINE!” SUBTEMA : ,,LA ŞCOALĂ”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Citim imagini cu diferite Activitate integrată :
Luni ,,Învingătorii” şcoli”; D.Ş. – Cunoaşterea mediului – ,,Şcoala” -
Tranziţii: ,,Concursul” Construcţii : ,,Şcoala”(cu materiale la Vizită la şcoală
Rutine:,,Ştiu să mă descurc” alegere) D.E.C. – Modelaj-
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol: „La şcoală” ,,Viitoarea mea şcoală”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,La şcoală”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Repetăm literele din alfabet”- Activitate integrată :
Marţi ,,La bibliotecă” vocale; consoane; găsim cuvinte cu un D.L.C. – memorizare,,Lumea celor mici’’,
Tranziţii: ,,Cel mai bun povestitor” anume sunet în poziţie iniţială, mediană sau de Carmen Fian
Rutine:,,Ştiu să mă descurc!” finală” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Artă: reprezentare grafică a silabelor şi a Cântec joc- ,,Bine e să fii şcolar!”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” cuvintelor
Joc de rol : ,,De-a bibliotecara”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Ghiozdanul” – citire de imagini Activitate integrată :
Miercuri ,,Voi fi un bun şcolar?” Nisip şi apă : ,,Drumul către şcoală”- desen D.Ş. – Activitate matematică- ,,Şirul
Tranziţii: ,,Bine e să fii şcolar!” pe nisipul ud numerelor naturale- „Numără şi
Rutine:,,Ştiu să mă descurc!” Ştiinţă: „Ora la şcoală” - măsurarea potriveşte!” ( joc didactic)
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de timpului D.P.M. - ,,Competiţia” -prinderea –
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,Grupează după cerinţe cărţile şcolarului” concurs – aruncarea şi prinderea mingii cu
Joc distractiv - ,,Ghiozdănelul fermecat” ambele mâini
Activ. metodică Studiu individual ,,Pregătirea copiilor pentru şcoală”

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Scrisoare către doamna Activitate integrată :
Joi ,,Clinchet de clopoţel” învăţătoare”;
Tranziţii: ,,Bine e să fii şcolar!” Ştiinţă: „Ce anunţă clopoţelul?” ,”Cum aş D.Ş – Activitate matematică - recapitulare
Rutine:,,Ştiu să mă descurc!” dori să fie învăţătoarea mea” –convorbire Joc didactic: ,,În curând voi fi şcolar”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de liberă D.O.S. – Educaţie pentru societate-
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Artă: ,,Găseşte-i jumătatea!”; ,,Cifre hazlii” ,,Şcoala ne aşteaptă”- convorbire
Divertisment : ,,Repetiţie din programul ( îndatoririle şcolarului, regulament
serbării ,,Adio, grădiniţă!” şcolar )
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Şcoala mea” - puzzle Activitate integrată :
Vineri ,,Viitorul şcolar” Artă: ,,Învăţătoarea mea ” (pictură - portret) D.L.C. – Lectură după imagini
Tranziţii: ,,La şcoală” Joc de rol : ,,De-a învăţătoarea” ,,O zi la şcoală”
Rutine:,,Ştiu să mă descurc!” D.O.S. – Activitate practică
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ,,Semnul de carte” - şnuruire
PROIECTUL : ,,RECAPITULARE FINALĂ” SUBTEMA : „GRĂDINIŢĂ, BUN RĂMAS !”
Luni ,,Povestea anotimpurilor” pentru a realiza cărticica anotimpurilor” D.Ş. – Cunoaşterea mediului -
Tranziţii: ,,Ştiaţi că…” Construcţii : ,,Castele pentru fiicele ,,Ştiaţi că….”
Rutine:,,Am învăţat să fiu ordonat” anului”(cu materiale la alegere) D.E.C. – Pictură – cu tehnici la alegerea
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de copiilor
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Grădiniţă, bun rămas!”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Repetăm literele din alfabet”- Activitate integrată :
Marţi ,,Cea mai bună creaţie” scriem numele doamnei educatoare, al D.L.C. – Evaluare finală
Tranziţii: ,,Un copil isteţ” colegilor noştri şi al activităţilor preferate ,,Alfabetul năzdrăvan”
Rutine:,,Am învăţat să fiu ordonat” Artă: „Literele noastre dragi” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol : ,,De-a hora veseliei” Cântec - ,,Adio, grădiniţă!”
Activ. metodică Întocmirea fişelor psihopedagogice ale copiilor la încheierea ciclului de grădiniţă
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: ,,Completează tabloul!” - puzzle Activitate integrată :
Miercuri ,,Amintiri din grădiniţă” Nisip şi apă :,,Drumul către şcoală”- urme D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Grădiniţă, bun rămas!” pe nisip - Recapitulare finală –
Rutine:,,Am învăţat să fiu ordonat” Ştiinţă: „Ce sunt culorile? Care sunt D.P.M. - ,,Parcurs aplicativ” (alergare,
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de culorile curcubeului” mers în echilibru, săritură în adâncime,
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Joc de rol: „Cea mai hazlie întâmplare din târâre, săritură în înălţime….)
grădiniţă!” ,,Descoperă regula şi continuă!”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,La revedere, grădiniţă!” Activitate integrată :
Joi ,,Pozitiv sau negativ?” Ştiinţă: „Personaje pozitive, personaje D.Ş – Activitate matematică – Recapitulare
Tranziţii: ,,La revedere!” negative din poveştile studiate” finală - ,,Cine ştie mai bine!” - fişe de lucru
Rutine:,,Am învăţat să fiu ordonat” Joc de rol: „Personajul preferat” D.O.S. – Educaţie pentru societate -
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ,,Amintiri din grădiniţă” - convorbire -
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „ Povestea preferată” Activitate integrată :
Vineri ,,Un nou drum” Artă: ,,Teme la alegerea copiilor” D.L.C. – Joc didactic - Recapitulare finală
Tranziţii: ,,În vacanţă” (confecţionare, desen, pictură) – ,,Mozaicul poveştilor”
Rutine:,,Am învăţat să fiu ordonat” Joc de rol : ,,De-a vacanţa” D.O.S. – Activitate practică
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ,,Ce poţi face din…? (materiale la alegere)
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
AVIZ,
EDUCATOARE/PROF.:
DIRECTOR:
NIVEL II
2014/2015
SĂPTĂMÂNA 1:
LUNI: TEMA: EVALUARE INIŢIALĂ
Nr CATEGORIA SUBIECTUL / FORMA METODE ŞI

OBIECTIVE OPERAŢIONALE EVALUARE
crt DE ACTIVITATE DE REALIZARE PROCEDEE
Întâlnirea de dimineaţă-
Activităţi de dezvoltare
„Cum salutăm atunci când Aprecieri

personală (ADP)
venim la grădiniţă, când -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;

plecăm…”,
Rutină
Tranziţii -frământări de  Explicaţia
1. Tranziţii
limbă-  Exerciţiul
Joc de mişcare
Rutină:”Ne pregătim de
activităţi ; Cum e
vremea?”
„Jocuri la alegerea copiilor”
Activităţi pe domenii Activităţi liber
a) Bibliotecă -„La bunici” -să „citească” un text pe baza imaginilor succesive  Conversaţia Evaluare verbală
 Explicaţia
alese
2. b) Joc de rol -„ Scene din vacanţă”- joc -să interpreteze creativ rolul ales;  Exerciţiul
 Jocul
(ALA)
exerciţiu
1.Cunoaşterea 1. „ Locurile minunate ale -să povestească cum şi unde şi-au petrecut vacanţa
experienţiale (ADE)
mediului vacanţei?” de vară, exprimându-se în propoziţii corecte d.p.d.v. Emiterea judecăţilor

2.Educaţie -convorbire gramatical  Conversaţia de valoare
artistico- -să transpună prin intermediul desenului amintiri  povestirea Expunerea şi analiza
plastică 2. „Amintiri din vacanţă” legate de vacanţă  Explicaţia lucrărilor
3.
-desen  Exerciţiul
ACTIVITATE  Pregătire, confecţionare material didactic pentru tematica săptămânii în curs

4.
METODICĂ
MARŢI:

Întâlnirea de dimineaţă -
Aprecieri
personală (ADP)
„Spune ce ştii despre colegul

tău!”-discuţii libere -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;
Rutină Tranziţii - Joc de atenţie:
 Explicaţia
1. Tranziţii „Ghici ce formă are?” ,
 Exerciţiul
Joc de mişcare „Apă, foc”
vremea?”
Activităţi liber
a) Joc de masă - „Scene din poveşti” -să obţină o imagine prin îmbinarea corectă a
Puzzle pieselor de joc Evaluare verbală
-Conversaţia
alese
b) Construcţii -„Aşa aş vrea să fie -să elaboreze o construcţie din lego prin care să
2. -Exerciţiul
grădiniţa mea!” redea imaginea grădiniţei, cum doreşte copilul Analiza produsului
-Jocul de construcţii
(ALA)
Activităţi pe domenii
1.Educarea 1.”Întâmplări din vacanţă” -să redea verbal întâmplări din vacanţă, respectând
limbajului -povestirea copiilor ordinea logică a acestora; să se exprime corect în
propoziţii simple sau dezvoltate  Conversaţia Emiterea judecăţilor
2. „Cântece îndrăgite de -să interpreteze vocal cântece îndrăgite de ei,  Explicaţia de valoare
3. 2.Educaţie copii” respectând linia melodică, ritmul  Povestirea Aprecieri
muzicală -repetare cântece-  Exerciţiul
ACTIVITATE  Pregătire, confecţionare material didactic pentru tematica săptămânii în curs

4.
METODICĂ

Întâlnirea de dimineaţă - Aprecieri
personală (ADP)
„Spune ce ştii despre colegul -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;
tău!”-discuţii libere -să asculte cu atenţie cuvântul spus la ureche, fiind
Rutină Tranziţii - Joc de atenţie: capabil să îl spună mai departe;
 Explicaţia
1. Tranziţii „Telefonul fără fir”
 Exerciţiul
Joc de mişcare
vremea?”
Activităţi liber alese
a) Artă -„Colorează corect -să coloreze folosind culoarea specifică fiecărui

animalul din imagine” animal, fără a depăşi conturul; Analiza lucrărilor
b) Ştiinţă -„Cine ştie mai multe -să facă enunţuri corecte despre animalul din Emiterea judecăţilor
informaţii despre acest imagine; să clasifice corect animalele sălbatice şi -Exerciţiul de valoare
2.
animal?” –temă de cele domestice -Observaţia
conversaţie -Conversaţia
(ALA)
1.Activitate -să recunoască formele geometrice cerc,

matematică 1.„Trenuleţul vacanţei” pătrat,triunghi; să formeze mulţimi de elemente după

 Conversaţia Aprecieri verbale
-joc logico-matematic- un criteriu dat (mărime, culoare); să formeze un şir
 Observaţia
2.Educaţie respectând o anumită ordine a pieselor geometrice
 Explicaţia
3. Psiho-motorie 2.”Mergi cum spun eu!” -să execute corect exerciţiile pentru încălzirea
 Demonstraţia
-variante de mers- organismului; să execute corect variante de mers
 Exerciţiul
ACTIVITATE  Pregătire, confecţionare material didactic pentru tematica săptămânii în curs/ analiza fişelor de evaluare
4.
METODICĂ
MIERCURI:
JOI:
Nr. CATEGORIA SUBIECTUL / FORMA METODE ŞI

crt. DE ACTIVITATE DE REALIZARE PROCEDEE
Întâlnirea de dimineaţă -
„Spune ce ştii despre -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate; Aprecieri verbale
colegul tău!”-discuţii
Rutină libere
personală (ADP)
Tranziţii Tranziţii - Joc de mişcare-  Explicaţia

1.
„Fotbaliştii”  Exerciţiul
Joc de mişcare Rutină:”Ne pregătim de
vremea?”
Activităţi liber
a) Joc de „Adevărat / fals” -să precizeze dacă enunţul despre un anumit

atenţie -despre animale- animal este corect sau greşit; să recunoască Evaluare verbală
alese
animalul descris -Conversaţia

2.
-Explicaţia
(ALA)
-Exerciţiul
1.Activitate 1. „Robot, roboţel” -să identifice figurile geometrice (cerc, pătrat,

 Conversaţia
matematică -figuri geometrice-triunghi), să coloreze fiecare figură geometrică cu
experienţiale
Activităţi pe
 Observaţia
domenii
culoarea indicată, să încercuiască robotul format Analiza fişelor

(ADE)
 Explicaţia
3. 2.Educaţie 2.”Cum ne comportăm la din piese mari; individu
 Demonstraţia
pentru grădiniţă?” -să enumere şi să exemplifice reguli de ale de
 Exerciţiul
societate -convorbire- comportare civilizată la grădiniţă evaluare
4. ACTIVITATE METODICĂ Completarea itemilor de evaluare iniţială a copiilor

VINERI:

Întâlnirea de dimineaţă
-„Spune ce ştii despre Aprecieri verbale
colegul tău!”-discuţii -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;

personală (ADP)
libere
Rutină
Tranziţii - Joc de -să reacţioneze adecvat la comanda conducătorului
Tranziţii  Explicaţia
1. mişcare „ Mal- lac” de joc;
 Exerciţiul
Joc de mişcare
vremea?”
Activităţi liber
a) Ştiinţă -„În ce zi suntem -să enumere zilele săptămânii în succesiunea lor

astăzi?” Emiterea judecăţilor
alese
b) Artă -zilele săptămânii- -să decoreze modelul cu semnele grafice învăţate de valoare
2. -„Decorăm vaza” -Conversaţia Analiza lucrărilor
-Exerciţiul
(ALA)
(evaluare semne grafice)

1.Educarea 1. „ Eu spun una, tu - să formeze corect pluralul unui cuvânt; să formeze
limbajului spui mai multe” ăpropoziţii simple sau dezvoltate cu acest cuvânt;
-joc-exerciţiu-  Conversaţia Concurs: Cine
 Observaţia răspunde
3. 2.Activitate 2. „Mărgele pentru -să înşire macaroane de diferite forme pe un şnur,  Explicaţia primul
practică păpuşi” obţinând un şirag de „mărgele”  Exerciţiul corect?
-înşiruire-
4. ACTIVITATE METODICĂ Studiu individual – Evaluarea

SĂPTĂMÂNA 2:
LUNI TEMA: EVALUARE INIŢIALĂ

Întâlnirea de dimineaţă: ,,
(ALA)liber alese dezvoltare personală
Cu cine am venit la Aprecieri

Activităţi de
Rutină grădiniţă ?” -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;

Tranziţii Tranziţii: Joc de atenţie  Explicaţia
(ADP)
1.
„Ce mimăm?”  Exerciţiul
Joc de atenţie Rutină:”Ne pregătim de
vremea?”
a) Bibliotecă - „Ce imagini recunoşti? -să recunoască diferite imagini şi să le descrie; să se Evaluare verbală
Descrie-le!”-joc exerciţiu exprime corect lexical şi gramatical .  Conversaţia
b) Joc de rol  Explicaţia
2.
-„De-a doctorul”- corpul  Exerciţiul
(ADE) domenii Activităţi
uman -să interpreteze creativ rolul ales; să specifice părţile  Jocul

corpului uman şi funcţiile acestora;
experienţiale
1.Cunoaştere 1. „ Roata anotimpurilor”” -să observe imaginile şi să precizeze cărui anotimp îi

Activităţi pe
a mediului -joc didactic aparţin; să descrie anotimpul preferat;  Conversaţia Emiterea judecăţilor
2.Educaţie  Povestirea de valoare
artistico- 2. „Îmi place să modelez -să redea prin tehnici specifice modelajului diferite  Explicaţia Expunerea şi analiza
3.
plastică un...” elemente din natură, la libera alegere;  Exerciţiul lucrărilor
-modelaj-
ACTIVITATE Pregătirea fişelor pentru evaluarea iniţială; Confecţionarea materialului didactic necesar
4.
METODICĂ în evaluarea iniţială;
MARŢI:

Eu sunt…., tu eşti…” Analiza produsului
Activităţi de
Rutină -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;

Tranziţii: Joc distractiv –
Tranziţii
„Dacă vesel se trăieşte”  Explicaţia
1.
Rutină:”Ne pregătim de  Exerciţiul
Joc distractiv
vremea?”
(ADP)
Activităţi liber
a) Joc de masă - „Scene din poveşti” -să obţină o imagine prin îmbinarea corectă a
Puzzle pieselor de joc Evaluare verbală
 Conversaţia
alese
b) Construcţii - „Palatul prinţesei” -să elaboreze o construcţie din lego prin care să
2. -lego- redea imaginea unui palat, cum doreşte copilul  Exerciţiul Analiza produsului
 Jocul de
(ALA)
construcţii
1.Educarea 1.”Trăistuţa cu poveşti” -să descrie imaginea de pe planşa aleasă din
limbajului -joc didactic- trăistuţă; să recunoască dince poveste face parte
imaginea respectivă; să se exprime în propoziţii  Conversaţia Emiterea judecăţilor
2. „Repetăm jocurile corect formulate gramatical;  Explicaţia de valoare
3. 2.Educaţie muzicale” -să interpreteze vocal cântece îndrăgite de ei,  Povestirea Aprecieri
muzicală -repetare - respectând linia melodică, ritmul; să execute corect  Exerciţiul
gesturile sugerate de textul jocului muzical
ACTIVITATE Pregătire, confecţionare material didactic pentru tematica săptămânii în curs

4.
METODICĂ
MIERCURI:

Întâlnirea de dimineaţă: -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;
Activităţi de
,, Unde-mi este locul ?” -să se deplaseze având ochii acoperiţi; să prindă un
Rutină
Tranziţii: „Baba-Oarba” coleg şi să ghicească numele acestuia
1. Rutină:”Ne pregătim de
 Jocul
Joc distractiv
vremea?”
(ADP)
a) Artă -„Colorează mai multe -să coloreze mai multe flori decît numărul indicat de
flori decît îţi spun eu!” educatoare, fără a depăşi conturul; Analiza lucrărilor
alese
b) Ştiinţă -„Câte mâini avem? Dar -să precizeze numărul corect al diferitelor părţi ale  Exerciţiul Emiterea
2. ochi? Degete?...” –temă de corpului uman judecăţilor de
 Observaţia
(ALA)
conversaţie  Conversaţia valoare
1.Activitate 1.„1,2,3,4,5 de acum -să numere corect crescător şi descrescător în

matematică suntem voinici!” limitele 1-5; să recunoască cifrele 1-5; să Aprecieri verbale
-joc matematic- raportezecorect numărul la cantitate şi invers,  Conversaţia
2.Educaţie alegând cardinalul potrivit  Observaţia
Psiho-motorie 2.”Suntem atleţi!” -să execute corect exerciţiile pentru încălzirea  Explicaţia
3.
-variante de alergare- organismului; să execute corect variante de alergare  Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE Pregătire, confecţionare material didactic pentru tematica săptămânii în curs/ analiza
4.
METODICĂ fişelor de evaluare
JOI:

Câţi preşcolari, câţi viitori -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate; Aprecieri verbale
personală (ADP)
şcolari”
Rutină
Tranziţii: „Primul în
1. parcare”
 Exerciţiul
Joc de mişcare
vremea?”
-să precizeze dacă enunţul despre un anumit mijloc

(ALA)liber alese
a) Joc de -„Adevărat / fals” de transport este corect sau greşit; să recunoască Evaluare verbală
atenţie -despre mijloace de mijlocul de transport descris, pe unde circulă..
transport- -să recunoască după zgomot mijlocul de transport -Conversaţia Emiterea judecăţilor
2.
care se apropie -Explicaţia de valoare
Activităţi
b) Jocuri de -„Completează ce -Exerciţiul

masă lipseşte”!
- „Corectează greşeala!”
1.Activitate 1. „Mai multe, mai puţine, -să formeze mulţimi de elemente de aceeaşi
Matematică tot atâtea” formă,să compare mulţimile prin asociere globală şi Analiza fişelor
-asociere prin prin formarea de perechi (limitele 1-5);  Conversaţia individu
2.Educaţie corespondenţă- -să destăinuie câteva fapte pe care le consideră bune,  Observaţia ale de
Pentru fapte petrecute în timpul vacanţei de vară; să explice  Explicaţia evaluare
3.
societate 2.”Ce fapte bune am mai de ce consideră că sunt „fapte bune”  Demonstraţia
făcut?...”  Exerciţiul Joc de rol
-convorbire-
ACTIVITATE Completarea itemilor de evaluare iniţială a copiilor

4.
METODICĂ
VINERI:

Întâlnirea de dimineaţă:
,,Să ne cunoaştem mai

personală (ADP)
bine!” Aprecieri verbale

Tranziţii: „ Ne balansăm -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;
 Explicaţia
1. cu barca”- exerciţiu de
Joc de mişcare  Exerciţiul
mişcare
Rutină:”Ne pregătim de -să reacţioneze adecvat la comanda conducătorului
activităţi ; Cum e vremea?” de joc;
a) Ştiinţă -„Vreau să mă plimb cu... -să precizeze mijlocul de transport preferat,
pentru că...” motivând alegerea făcută; să descrie mijlocul de Emiterea judecăţilor
alese
b) Artă -mijloace de transport- transport ales; de valoare
2. -„ Maşinuţe, vapoare, -să redea prin intermediul desenului mijloace de  Conversaţia Analiza lucrărilor
(ALA) trenuleţe...”-desen transport  exerciţiul
1.Educarea 1. „ Şi eu ştiu o poezie...” - să recite expresiv, să respecte intonaţia, pauzele

limbajului -concurs recitare- pentru respiraţie,ritmul;

 Conversaţia Concurs
2. „Farfuriuţa păpuşii ” -să şnuruie pe marginea unui contur rotund  Observaţia
3. 2.Activitate -şnuruire-  Explicaţia Analiza produsului
practică  Exerciţiul
ACTIVITATE Completarea portofoliilor de evaluare iniţială. Realizarea planificării săptămânale

4.
METODICĂ
Activităţi de ,,Membrii familiei mele’’ Aprecieri
Rutină Tranziţii: „Ştii cine -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;
(ADP) Tranziţii locuieşte aici?” -să identifice membrii familiei  Explicaţia
1.
Rutine: „Singurel mă  Exerciţiul
îngrijesc”
Ne pregătim de activităţi,
Cum e vremea?
a) Biblioteca -,, Familia mea’’(citire de -să recunoască diferite imagini şi să le descrie; Evaluare verbală
(ALA)liber alese
imagini) - să se exprime corect lexical şi gramatical

b)Ştiinţă -„Cine este şi ce face?”- -să identifice corect imaginile cu activităţile  Conversaţia
sortare de imagini cu membrilor familiei  Explicaţia
2.
activităţile membrilor  Exerciţiul
Activităţi
familiei  Jocul
c)Construcţii -„Casa mea”- lego -să elaboreze o construcţie din lego prin care să
d) Jocuri Jocuri distractive: redea imaginea unei case
distractive „De-a familia” -să interpreteze creativ rolul ales;
experienţiale
1. D.Ş. – D.Ş – lectură după imagini -să observe imaginile şi să precizeze membrii
Activităţi pe
(ADE) domenii
Cunoaşterea ,,Familia mea’’ familiei  Conversaţia

mediului -să se exprime corect lexical şi gramatical  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Desen  Explicaţia de valoare
Educaţie ,, Eu şi familia mea” -să transpună prin intermediul desenului membrii  Exerciţiul Expunerea şi analiza
plastică familiei lucrărilor
ACTIVITATE
4. Studiu individual - ,,Activităţi integrate”
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 3:
TEMA: „EU ŞI LUMEA MEA” SUBTEMA: „FAMILIA MEA”
LUNI:
Întâlnirea de
Activităţi pe domenii Activităţi liber Activităţi de dezvoltare dimineaţă:,,Cum ne Analiza produsului
personală (ADP) Rutină comportăm la..” -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii:,,Degeţele” -să exerseze salutul în diferite momente ale zilei
 Explicaţia
1. Rutine:,, Învăţăm să
 Exerciţiul
Joc distractiv salutăm”; Ne pregătim de
activităţi ; Cum e vremea?
a) Ştiinţă - ,,Norme de comportare şi -să identifice normele de comportare şi formulele de

formule de adresare la adresare într-o situaţie de viaţă Evaluare verbală
cumpărături” -să execute exerciţiile grafice, ţinând cont de  Conversaţia
alese
2. b)Artă -exerciţii grafice - punctul cerinţele date  Exerciţiul Analiza produsului

 Jocul de
(ALA)
c)Joc de rol -,,De-a familia” -să interpreteze creativ rolul ales construcţii
1.Educarea D.L.C. – Povestea -să descrie imaginea de pe planşa; să recunoască

limbajului educatoarei personajele din poveste; să se exprime în propoziţii

,,Iedul cu trei capre”, corect formulate gramatical; să povestească  Conversaţia
O.P.Iaşi momentele principale ale poveştii  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie D.E.C. – Educaţie muzicală -să interpreteze vocal cântecul, respectând linia  Povestirea de valoare
muzicală Cântec - „Familia mea” melodică, ritmul;  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
4. Pregătirea materialelor pentru activitatea din ziua următoare
METODICĂ
MARŢI:
MIERCURI:

Întâlnirea de
dimineaţă:,,Ce vreau eu şi -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;
Activităţi de
Rutină ce vor ei? – luarea deciziilor -să execute exerciţii de gimnastică

Tranziţii Tranziţii:,,1,2, facem  Explicaţia
1.
gimnastică!”  Jocul
Rutine:,, Învăţăm să
salutăm”Ne pregătim de
(ADP)
a) Biblioteca - ,,Citim imagini despre

familie” -să recunoască diferite imagini şi să le descrie; Analiza lucrărilor
alese
b) Ştiinţă -,,Sortează după mărime!” - să se exprime corect lexical şi gramatical  Exerciţiul Emiterea
2. c) Nisip şi apă -,,Casa mea” -să sorteze corect figurile geometrice  Observaţia judecăţilor de
(ALA)
-să construiasca casa după cerinţe  Conversaţia valoare
1.Activitate 1,,Construieşte locuinţa -să construiască după cerinţe o locuinţă folosind

matematică folosind figurile geometrice figuri geometrice

după cum îţi spun”  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie 2.,,Cu familia în parc’’ -să execute corect exerciţiile pentru încălzirea  Observaţia
Psiho-motorie - diferite forme de organismului; să execute corect variante de mers şi  Explicaţia
3.
mers – alergare  Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii proiectului ,,Eu şi lumea mea”
METODICĂ
JOI:

Întâlnirea de
dimineaţă:,,Cine stă mai -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate; Aprecieri verbale
mult cu tine?”
personală (ADP)
Rutină Tranziţii:,,Puişori, veniţi la -să respecte regulile jocului

Tranziţii mama!”  Explicaţia
1.
Rutine:,, Învăţăm să  Exerciţiul
Joc de mişcare salutăm”, Ne pregătim de
(ALA)liber alese
-,,Repetăm versuri -să recite expresiv poeziile învăţate Evaluare verbală

a) Biblioteca învăţate”- exerciţii de
memorare -Conversaţia Emiterea judecăţilor
2.
b)Joc de masă -,,Puzzle” -să realizeze corect jocul de puzzle -Explicaţia de valoare
Activităţi
c) Joc de rol -„De-a gospodinele” -să interpreteze creativ rolul ales; -Exerciţiul
d) Activitate - ,,Facem ordine în sala de Joc de rol
gospodărească grupă” -să exerseze deprinderi de ordine şi curăţenie
1.Activitate 1. ,,Sortează după cantitate, -să sorteze după cantitate, formă şi mărime
matematică formă, mărime” elementele unei mulţimi,să compare mulţimile prin
asociere globală şi prin formarea de perechi (limitele  Conversaţia
2.Educaţie 2.,,Cu familia la 1-5);  Observaţia
 Explicaţia Aprecieri verbale
3. pentru societate cumpărături” – reguli de -să-şi însuşească şi să exerseze reguli de comportare
comportare civilizată civilizată  Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
4. Pregătirea materialelor pentru activitatea practică
METODICĂ
VINERI:

Întâlnirea de
dimineaţă:,,Casa mea” –
Aprecieri verbale
personală (ADP)
prezentarea locuinţei
Tranziţii:,,1,2, facem
Tranziţii -să prezinte din imaginaţie propria locuinţă  Explicaţia
1. gimnastică!”
 Exerciţiul
Joc de mişcare
salutăm”
-să reacţioneze adecvat la comanda conducătorului
Ne pregătim de activităţi ;
de joc;
Cum e vremea?
a) Bibliotecă -,,Completează corect” – -să completeze corect fişele de lucru
fişe de lucru Emiterea judecăţilor
(ALA)liber alese
de valoare
b) Artă - ,,Casa mea”- decupare -să realizeze un colaj cu figuri geometrice decupate Analiza lucrărilor
2. figuri geometrice  Conversaţia
 Exerciţiul
Activităţi
d) Construcţii -,,Construieşte locuinţa -să construiască din piese Lego locuinţa bunicilor
bunicilor”
1.Educarea 1. Memorizare - să recite expresiv, să respecte intonaţia, pauzele

limbajului pentru respiraţie,ritmul;

2.,,Cartierul de blocuri în  Conversaţia Concurs
care locuiesc” – decupare  Observaţia
3. 2.Activitate pe contur, lipire -să decupeze pe contur şi să lipească piesele pentru  Explicaţia Analiza produsului
practică realizarea lucrării practice  Exerciţiul
ACTIVITATE Planificarea activităţilor pentru săptămâna următoare

4.
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 4:
TEMA: „EU ŞI LUMEA MEA”
LUNI: SUBTEMA: „O ZI CU FAMILIA MEA”
Activităţi de dezvoltare ,,Ce ştiu despre familia Aprecieri
personală (ADP) mea?’’ -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;
Rutină
Tranziţii: Spune unde -să identifice regulile unei vieţi sănătoase
1. locuieşti!
 Exerciţiul
Rutine: Vreau să cresc
sănătos!
Ne pregătim de activităţi,
Cum e vremea?
a) Biblioteca Biblioteca :,, Spune-mi ce -să recunoască diferite imagini şi să le descrie; Evaluare verbală
vezi in imagine!’’(citire de - să se exprime corect lexical şi gramatical
(ALA)liber alese
b)Ştiinţă imagini) -să identifice corect imaginile cu activităţile

 Conversaţia
Ştiinţă: „Cine este şi ce membrilor familiei
 Explicaţia
2. c)Construcţii face?”- sortare de imagini
 Exerciţiul
d) Jocuri cu activităţile membrilor
Activităţi
 Jocul
distractive familiei -să elaboreze o construcţie din lego prin care să
Construcţii : ,,Camera redea imaginea unei camere
mea” -să respecte regulile jocului;
Joc distractiv: „Telefonul”
experienţiale
1. D.Ş. – D.Ş. – Cunoaşterea mediului -să observe imaginile şi să precizeze membrii

Activităţi pe
(ADE) domenii
Cunoaşterea – lectură după imagini ,,O zi familiei  Conversaţia Emiterea judecăţilor

mediului cu familia mea’’ -să se exprime corect lexical şi gramatical  Povestirea de valoare
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Desen  Explicaţia Expunerea şi analiza
Educaţie ,, La masă cu familia -să transpună prin intermediul desenului membrii  Exerciţiul lucrărilor
plastică mea” familiei
ACTIVITATE Studiu individual - ,,Activităţi integrate”

4.
METODICĂ
MARŢI:
Întâlnirea de
Activităţi de dimineaţă:,,Cum ne Analiza produsului
comportăm în ...”
Tranziţii -să exerseze salutul în diferite momente ale zilei
Tranziţii:,,Degeţele”  Explicaţia
1.
Rutine:,, Învăţăm să  Exerciţiul
Joc distractiv
salutăm”
Cum e vremea?
(ADP)
a) Ştiinţă Ştiinţă: ,,Norme de -să identifice normele de comportare şi formulele de

comportare şi formule de adresare într-o situaţie de viaţă Evaluare verbală

adresare în familie” -să execute exerciţiile grafice, ţinând cont de  Conversaţia
alese
2. b)Artă Artă : exerciţii grafice - cerinţele date  Exerciţiul Analiza produsului

punctul  Jocul de
(ALA)
c)Joc de rol Joc de rol : ,,De-a mama” -să interpreteze creativ rolul ales construcţii
1.Educarea D.L.C. – Povestea -să descrie imaginea de pe planşa; să recunoască

limbajului educatoarei personajele din poveste; să se exprime în propoziţii

,,Fata moşului şi fata corect formulate gramatical; să povestească  Conversaţia Emiterea judecăţilor
babei”, I.Creangă momentele principale ale poveştii  Explicaţia de valoare
3. 2.Educaţie D.E.C. – Educaţie muzicală -să interpreteze vocal cântecul, respectând linia  Povestirea Aprecieri
muzicală Cântec - „Mama” melodică, ritmul;  Exerciţiul
ACTIVITATE Pregătirea materialelor pentru activitatea din ziua următoare

4.
METODICĂ
MIERCURI:

Întâlnirea de
dimineaţă:,,Ce vreau eu şi -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;
Activităţi de
Rutină ce vor ei? – luarea deciziilor -să execute exerciţii de gimnastică

Tranziţii Tranziţii:,,1,2, facem  Explicaţia
1.
gimnastică!”  Jocul
salutăm”Ne pregătim de
(ADP)
a) Biblioteca Ştiinţă: ,,Sortează după

mărime!” -să recunoască diferite imagini şi să le descrie; Analiza lucrărilor

e) Ştiinţă Nisip şi apă : ,,Casa mea” - să se exprime corect lexical şi gramatical Emiterea
alese
 Exerciţiul
2. f) Nisip şi apă Biblioteca : ,,Citim imagini -să sorteze corect figurile geometrice judecăţilor de
 Observaţia
despre familie” -să construiasca casa după cerinţe valoare
(ALA)
 Conversaţia
Repetăm cântecul ,,Familia
mea’’
1.Activitate D.Ş. – Activitate matematică -să sorteze după cerinţe figurile geometrice
matematică ,,Sortează după cantitate, Aprecieri verbale

formă, mărime” -să execute corect exerciţiile pentru încălzirea  Conversaţia
2.Educaţie D.P.M. - ,,Concursul organismului; să execute corect variante de mers şi  Observaţia
Psiho-motorie familiei’’ alergare  Explicaţia
3.
- diferite forme de  Demonstraţia
mers şi alergare  Exerciţiul
ACTIVITATE Întocmirea hărţii proiectului ,,Eu şi lumea mea”

4.
METODICĂ
JOI:

Întâlnirea de
dimineaţă:,,Cine stă mai -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate; Aprecieri verbale
personală (ADP)
mult cu tine?”
Rutină
Tranziţii:,,1,2, facem -să respecte regulile jocului
1. gimnastică!” -să execute exerciţii de gimnastică
 Exerciţiul
Rutine:, Vreau să cresc
Joc de mişcare
sănătos!
Cum e vremea?
Biblioteca : ,,Repetăm -să recite expresiv poeziile învăţate Evaluare verbală

(ALA)liber alese
a) Biblioteca versuri învăţate”- exerciţii de

memorare Emiterea judecăţilor
b)Joc de masă Joc de masă : ,,Puzzle” -să realizeze corect jocul de puzzle -Conversaţia de valoare
2.
c) Joc de rol Joc de rol : ,,De-a -să interpreteze creativ rolul ales; -Explicaţia
Activităţi
d) Activitate gospodinele” -Exerciţiul Joc de rol

gospodărească Activitate gospodărească -să exerseze deprinderi de ordine şi curăţenie
- ,,Facem ordine în sala de
grupă”
1.Activitate D.Ş. – Activitate matematică -să sorteze după cantitate, formă şi mărime
matematică ,,Construieşte camera ta elementele unei mulţimi,să compare mulţimile prin
folosind figurile geometrice asociere globală şi prin formarea de perechi (limitele  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie după cum îţi spun” 1-5);  Observaţia
pentru societate D.O.S. – Educaţie pentru -să-şi însuşească şi să exerseze reguli de comportare  Explicaţia
3.
societate civilizată  Demonstraţia
,,Cu familia la circ” – reguli  Exerciţiul
ACTIVITATE Pregătirea materialelor pentru activitatea practică

4.
METODICĂ
VINERI:

Întâlnirea de dimineaţă:,,Casa
Activităţi de
mea” – prezentarea locuinţei Aprecieri verbale

Rutină
Tranziţii:,,1,2, facem -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;
1. gimnastică!” -să prezinte din imaginaţie propria locuinţă  Exerciţiul
Rutine: Vreau să cresc sănătos!
Joc de mişcare
Ne pregătim de activităţi ; Cum e -să reacţioneze adecvat la comanda
vremea? conducătorului de joc;
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: ,,Completează -să completeze corect fişele de lucru

(ALA)liber alese
corect!” – fişe de lucru Emiterea judecăţilor

Artă : ,,Casa mea”- decupare de valoare
b) Artă figuri geometrice -să realizeze un colaj cu figuri geometrice Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
Construcţii : ,,Construieşte decupate
 Exerciţiul
Activităţi
locuinţa ta”
c)Construcţii Vizionare D.V.D - ,,Fata
moşului şi fata babei” -să construiască din piese Lego locuinţa
1.Educarea D.L.C. – Memorizare - să recite expresiv, să respecte intonaţia, pauzele

limbajului pentru respiraţie,ritmul;

D.O.S. – Activitate practică  Conversaţia Concurs
,,Camera mea” – decupare pe -să decupeze pe contur şi să lipească piesele  Observaţia
3. 2.Activitate contur, lipire pentru realizarea lucrării practice  Explicaţia Analiza produsului
practică  Exerciţiul
4. Activitate metodică Planificarea activităţilor pentru săptămâna următoare

SĂPTĂMÂNA 5:
TEMA: „EU/NOI ŞI LUMEA ÎNCONJURĂTOARE”
SUBTEMA: „LA GRĂDINIŢĂ”

,,Bine-aţi venit la grădiniţă.’’ Aprecieri
Tranziţii: -să exerseze deprinderi motrice anterior învăţate;

personală (ADP)
Rutină ,,La stânga, la dreapta”-orientare -să identifice regulile unei vieţi sănătoase
Tranziţii Rutine:  Explicaţia
1.
Reguli de comportare în sala de  Exerciţiul
clasă
Ne pregătim de activităţi -
deprinderi de ordine şi
a) Biblioteca Biblioteca : -să recunoască diferite imagini şi să le descrie;
,, Grădiniţa mea’’(citire de - să se exprime corect lexical şi gramatical Evaluare
(ALA)liber alese
b)Ştiinţă imagini) verbală
Ştiinţă: „Grupează jucăriile după -să elaboreze o construcţie din lego prin care să  Conversaţia
c)Construcţii cerinţe?” redea rafturi pentru jucării  Explicaţia
2.
d) Jocuri Construcţii : ,,Rafturi pentru -să respecte regulile jocului;  Exerciţiul
Activităţi
distractive jucării”  Jocul

Jocuri distractive :
,,Ghici ce fac!” – joc de
pantomimă
1. D.Ş. – Activitate integrată : D.Ş. ; -să observe imaginile şi să precizeze personajele
Cunoaşterea D.E.C. -să se exprime corect lexical şi gramatical
mediului D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Emiterea
2. D.E.C. – lectură după imagini ,,În lumea -să transpună prin intermediul desenului jude
 Conversaţia căţil
Educaţie plastică basmelor’’ rechizitele de care au nevoie la grădiniţă
 Povestirea or
D.E.C. – Desen - ,, Desenează şi
3.  Explicaţia de
colorează rechizitele de care ai
 Exerciţiul valo
nevoie la grădiniţă!”
are
Expunerea şi
analiza
lucrărilor
LUNI:

,,Cum ne comportăm la grădiniţă?” Analiza produsului
Tranziţii:,,Să trăieşti, Măria Ta!” -să exerseze deprinderi motrice anterior
personală (ADP)
Rutină Rutine: învăţate;
Tranziţii Reguli de comportare în sala de -să exerseze salutul în diferite momente ale
 Explicaţia
1. clasă zilei
 Exerciţiul
Joc distractiv Ne pregătim de activităţi - deprinderi
de ordine şi autoservire; ,,Cum e
vremea ?”
a) Ştiinţă Ştiinţă: ,,Norme de comportare şi -să identifice normele de comportare şi

(ALA)liber alese
formule de adresare în sala de formulele de adresare într-o situaţie de viaţă Evaluare verbală
grupă” -să execute exerciţiile grafice, ţinând cont
 Conversaţia
b)Artă Artă : exerciţii grafice – linia de cerinţele date Analiza produsului
2.  Exerciţiul
verticală
 Jocul de
Activităţi
c)Joc de rol Joc de rol : ,,De-a grădiniţa” -să interpreteze creativ rolul ales
construcţii
Jocuri - ,,Jocuri distractive în curtea
grădiniţei”
1.Educarea Activitate integrată : D.L.C. ; -să descrie imaginea de pe planşa; să

limbajului D.E.C. recunoască personajele din poveste; să se

D.L.C. – Povestea educatoarei: exprime în propoziţii corect formulate  Conversaţia
,,Sarea în bucate’’ gramatical;  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie D.E.C. – Educaţie muzicală -să povestească momentele principale ale  Povestirea de valoare
muzicală Cântec - ,,Bună dimineaţa, poveştii  Exerciţiul Aprecieri
grădiniţă!”- -să interpreteze vocal cântecul, respectând
linia melodică, ritmul;
ACTIVITATE
4. Pregătirea materialelor pentru activitatea matematică din ziua următoare
METODICĂ
MARŢI:
MIERCURI:
Activităţi de dezvoltare ,,Ce avem voie şi ce nu?” – luarea -să exerseze deprinderi motrice anterior
personală (ADP) Rutină
deciziilor învăţate;
Tranziţii: ,,Are mama o fetiţă” -să execute exerciţii de gimnastică
1. Rutine:
 Jocul
Reguli de comportare în sala de clasă
Ne pregătim de activităţi - deprinderi
vremea ?”
a) Biblioteca Joc de masă : ,,Puzzle” -să îmbine corect piesele de puzzle;
Nisip şi apă : ,,Paşii mei, paşii tăi” – -să construiasca urme după cerinţe Analiza lucrărilor
(ALA)liber alese
g) Ştiinţă (urme) -să recunoască diferite imagini şi să le Emiterea

h) Nisip şi apă Biblioteca : Formează cuvinte noi de descrie; judecăţilor de
 Exerciţiul
2. la cuvântul ,,mama”! -să formeze corect cuvinte noi după valoare
 Observaţia
Lectura educatoarei - ,,Fetiţa care l-a cerinţe;
Activităţi
 Conversaţia
luat pe NU în braţe” de Octav Pancu- - să se exprime corect lexical şi gramatical
Iaşi -să povestească momentele principale ale
poveştii
1.Activitate Activitate integrată : D.Ş. ; D.P.M -să sorteze după cerinţe figurile
matematică D.Ş. – Activitate matematică geometrice

,,Sortează după mărime, lungime,  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie grosime” -să execute corect exerciţiile pentru  Observaţia
Psiho-motorie D.P.M. - ,,Cine merge cel mai încălzirea organismului; să execute corect  Explicaţia
3.
bine?’’ variante de mers şi alergare  Demonstraţia
- diferite forme de mers -  Exerciţiul
Joc: ,,Cine respectă regulile, câştigă!”
JOI:
Întâlnirea de dimineaţă:,,Şi eu am
Activităţi de dezvoltare un loc în această grupă?” -să exerseze deprinderi motrice anterior Aprecieri verbale
personală (ADP) Tranziţii: joc de învăţate;
mişcare-”Bucheţelul”
Rutină
Rutine: -să respecte regulile jocului
1. Reguli de comportare în sala de -să execute exerciţii de gimnastică
 Exerciţiul
clasă
Ne pregătim de activităţi -
deprinderi de ordine şi
(ALA)liber alese
Bibliotecă: ,,Repetăm versuri -să recite expresiv poeziile învăţate Evaluare verbală
a) Biblioteca învăţate”- exerciţii de memorare
Ştiinţă: ,,Aşază-l la locul potrivit” -Conversaţia Emiterea judecăţilor
2.
b) Ştiinţă: fişe de lucru -să realizeze corect fişele de lucru -Explicaţia de valoare
Activităţi
c) Joc de rol Joc de rol : ,,De-a educatoarea” -să interpreteze creativ rolul ales; -Exerciţiul
d) Activitate Activitate gospodărească - Joc de rol
gospodărească ,,Facem ordine în sala de grupă” -să exerseze deprinderi de ordine şi curăţenie
1.Activitate Activitate integrată : D.Ş. ; D.O.S.

matematică D.Ş. – Activitate matematică -să identifice unde sunt aşezate unele obiecte
,,Spune unde sunt aşezate obiectele  Conversaţia
2.Educaţie - poziţii spaţiale  Observaţia
3. pentru societate -să-şi însuşească şi să exerseze reguli de
D.O.S. – Educaţie pentru societate comportare civilizată  Demonstraţia
,,În vizită la grupele din grădiniţă”  Exerciţiul
– reguli de comportare civilizată
ACTIVITATE
4. Planificarea activităţilor pentru activitatea practică
METODICĂ
VINERI:
,,Clasa mea” – prezentarea sălii de
grupă colegilor de la celelalte grupe Aprecieri verbale

personală (ADP)
Tranziţii:,,1,2, vino să te joci cu noi” -să exerseze deprinderi motrice anterior

Rutină
Rutine: învăţate;
1. Reguli de comportare în sala de -să execute exerciţii de gimnastică
 Exerciţiul
clasă -să reacţioneze adecvat la comanda
Joc de mişcare
Ne pregătim de activităţi - deprinderi conducătorului de joc;
vremea ?”
a) Bibliotecă Biblioteca : ,,Completează corect!” – -să completeze corect fişele de lucru

fişe de lucru Emiterea judecăţilor
(ALA)liber alese
Artă : de valoare
b) Artă exerciţii grafice –,,Decorează -să realizeze corect exerciţiile grafice Analiza lucrărilor
ceşcuţa!” - linii orizontale şi
2.  Conversaţia
verticale
 Exerciţiul
Activităţi
c)Construcţii Construcţii : -să construiască din piese Lego locuinţa

,,Construieşte locuinţa păpuşilor” păpuşilor
Vizionare D.V.D - ,,Poveşti pentru
copii”
1.Educarea Activitate integrată : D.L.C.. ; - să recite expresiv, să respecte intonaţia,

limbajului D.O.S. pauzele pentru respiraţie,ritmul;

D.L.C. – Memorizare  Conversaţia
,,Grădiniţa”  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate -să decupeze pe contur şi să lipească piesele  Explicaţia
practică D.O.S. – Activitate practică pentru realizarea lucrării practice  Exerciţiul Analiza produsului
,,Tabouri pentru sala de grupă” –
decupare pe contur, lipire, ansamblare
ACTIVITATE
4. Planificarea activităţilor pentru săptămâna următoare
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 6:
PROIECTUL : ,,EU/ NOI ŞI LUMEA ÎNCONJURĂTOARE’’ SUBTEMA : ,,CORPUL UMAN ”

,,Eu sunt…tu cine eşti ?’’ Aprecieri

Tranziţii: -să exerseze deprinderi motrice anterior
personală (ADP)
Rutină
,,La stânga, la dreapta”-orientare învăţate;
1. Rutine: -să identifice regulile unei vieţi
 Exerciţiul
,,Singurel mă îngrijesc” sănătoase
(ALA)liber alese
a) Biblioteca Biblioteca :,,Corpul uman’’(citire de -să recunoască diferite imagini şi să le Evaluare verbală
imagini) descrie;  Conversaţia
b)Ştiinţă Ştiinţă: - să se exprime corect lexical şi  Explicaţia
2. domenii Activităţi „Grupează jetoanele după cerinţe?” gramatical  Exerciţiul
c)Construcţii Construcţii : ,,Rafturi pentru hăinuţe” -să elaboreze o construcţie din lego  Jocul
d) Jocuri Jocuri distractive: ,,Batista parfumată” prin care să redea rafturi pentru hăinuţe
distractive -să respecte regulile jocului;
experienţiale
1. D.Ş. – Activitate integrată : D.Ş. ; D.E.C. -să observe imaginile şi să precizeze

Activităţi pe
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Observare părţile corpului omenesc  Conversaţia Emiterea judecăţilor
mediului – corpul omenesc ,,Cine sunt eu ?’’ -să se exprime corect lexical şi  Povestirea de valoare
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Pictură: ,,Autoportret ” gramatical  Explicaţia Expunerea şi analiza
Educaţie -să transpună prin intermediul  Exerciţiul lucrărilor
(ADE)
plastică desenului un autoportret
LUNI:
MARŢI:

,,Ce culoare au ochii mei?” Analiza produsului
Activităţi de
Rutină -să exerseze deprinderi motrice anterior

Tranziţii: cântec,,Familia mea”
Tranziţii învăţate;
Rutine: ,,Singurel mă îngrijesc”  Explicaţia
1. -să identifice regulile unei vieţi  Exerciţiul
Joc distractiv sănătoase
ordine şi autoservire; ,,Cum e
vremea?”
(ADP)
a) Ştiinţă Ştiinţă: ,,Studiem corpul uman, -să identifice părţile corpului uman şi
caracteristici individuale” să precizeze caracteristicile individuale Evaluare verbală
 Conversaţia
alese
Artă : exerciţii grafice – linia verticală -să execute exerciţiile grafice, ţinând
2. b)Artă Joc de rol : ,,De-a dispensarul” cont de cerinţele date  Exerciţiul Analiza produsului
(ALA) Ghicitori: ,,Cel mai ghicitor ?” -să interpreteze creativ rolul ales  Jocul de
c)Joc de rol construcţii
1.Educarea Activitate integrată: D.L.C. ; D.E.C. -să descrie imaginea de pe planşa; să
limbajului D.L.C. – memorizare ,,Corpul meu” recite corect poezia memorată;

D.E.C. – Educaţie muzicală -să se exprime în propoziţii corect  Conversaţia
Cântec -,,Chipul meu” formulate gramatical;  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie -să interpreteze vocal cântecul,  Povestirea de valoare
muzicală respectând linia melodică, ritmul;  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI:
Activităţi de Întâlnirea de dimineaţă:,,De vorbă cu -să exerseze deprinderi motrice
Rutină medicul? – reguli de igienă anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii:,,Luaţi seama bine” -să identifice regulile unei vieţi  Explicaţia
1. sănătoase
Rutine: ,,Singurel mă îngrijesc”  Jocul
(ALA)liber alese (ADP)

Nisip şi apă : ,,Amprente” – (urrmele -să construiasca urme după cerinţe Analiza lucrărilor
i) Ştiinţă degetelor) -să recunoască diferite imagini şi să le Emiterea
j) Nisip şi apă Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul A” descrie; judecăţilor de
Lectura educatoarei - ,,Ionel, un băieţel” -să formeze corect cuvinte noi după valoare
 Exerciţiul
2. de Gica Iuteş cerinţe;
 Observaţia
- să se exprime corect lexical şi
Activităţi
 Conversaţia
gramatical
-să povestească momentele principale
ale poveştii
1.Activitate Activitate integrată : D.Ş. ; D.P.M. -să alcătuiască mulţimi după cerinţe
matematică D.Ş. – Activitate matematică ,,Alcătuieşte date

mulţimi după cerinţe - cantitate, utilitate!” -să execute corect exerciţiile pentru  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie D.P.M. - ,,Primul şi ultimul’’ încălzirea organismului; să execute  Observaţia
Psiho-motorie - diferite forme de mers şi alergare corect variante de mers şi alergare  Explicaţia
3.
– coloana  Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
4. Studiu individual ,,Activităţi integrate”
METODICĂ
JOI:

,,Portretul mamei, tatălui, fratelui meu, -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri verbale
Activităţi de
Rutină surorii mele” anterior învăţate;

Tranziţii Tranziţii:,,Bat din palme”  Explicaţia
1. -să respecte regulile jocului
Rutine:  Exerciţiul
,,Singurel mă îngrijesc” -să execute exerciţii de gimnastică
(ADP)
(ALA)liber alese
Biblioteca : ,,Repetăm versuri învăţate”- -să recite expresiv poeziile învăţate Evaluare verbală
a) Biblioteca exerciţii de memorare
Ştiinţă: ,,Găseşte-i locul potrivit!” - fişe -să realizeze corect fişele de lucru -Conversaţia Emiterea judecăţilor
2.
b) Ştiinţă: de lucru -să interpreteze creativ rolul ales; -Explicaţia de valoare
Activităţi
c) Joc de rol Joc de rol : ,,De-a farmaciştii” -Exerciţiul

d) Activitate Activitate gospodărească - ,,Facem ordine -să exerseze deprinderi de ordine şi Joc de rol
gospodărească în sala de grupă” curăţenie
1.Activitate Activitate integrată : D.Ş. ; D.O.S.

matematică D.Ş. – Activitate matematică - să completeze corect fişele de lucru;

,,Completează ce lipseşte” - părţi ale  Conversaţia
2.Educaţie corpului – fişe de lucru -să decupeze pe contur şi să lipească  Observaţia
3. pentru societate D.O.S. – Activitate practică piesele pentru realizarea lucrării
,,Fetiţa şi băiatul” – decupare pe contur, practice  Demonstraţia
lipire  Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI:

Întâlnirea de dimineaţă:,,Ştiu cine sunt”

Activităţi de
Rutină – prezentarea propriului corp -să exerseze deprinderi motrice anterior Aprecieri verbale
Tranziţii Tranziţii:,,1,2, facem gimnastică!” învăţate;  Explicaţia
1. -să execute exerciţii de gimnastică
Rutine: ,,Singurel mă îngrijesc”  Exerciţiul
Joc de mişcare Ne pregătim de activităţi - deprinderi de -să reacţioneze adecvat la comanda
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” conducătorului de joc;
(ADP)
a) Bibliotecă Biblioteca : ,,Identifică şi încercuieşte -să completeze corect fişele de lucru

(ALA)liber alese
litera ,,A” – fişe de lucru Emiterea judecăţilor

Artă : exerciţii grafice –,,Scrie litera A!” -să realizeze corect exerciţiile grafice de valoare
b) Artă - linii verticale Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
Construcţii : ,,Construieşte ce doreşti!” -să construiască din piese Lego obiecte
 Exerciţiul
Activităţi
Vizionare D.V.D - ,,Poveşti pentru copii” la alegere

c)Construcţii
1.Educarea Activitate integrată : D.L.C. ; D.O.S. -să respecte regulile jocului
limbajului D.L.C. – Joc didactic ,,Eu spun una, tu
spui multe”  Conversaţia
-să-şi însuşească şi să exerseze reguli  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate D.O.S. – Educaţie pentru societate de igienă, să respecte un regim sănătos  Explicaţia
practică ,,Reguli de igienă” – respectarea unui de viaţă  Exerciţiul Analiza produsului
regim sănătos de viaţă
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 7
PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA’’ SUBTEMA : ,,COMUNITATEA ”
LUNI:
Nr CATEGORIA SUBIECTUL / FORMA OBIECTIVE METODE ŞI

EVALUARE
crt DE ACTIVITATE DE REALIZARE OPERAŢIONALE PROCEDEE
personală (ADP)
Activităţi de
-să exerseze deprinderi motrice Aprecieri
dezvoltare
Rutină ,,Ştiu unde locuiesc ?’’ anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii:,,1,2, 3 - facem gimnastică!” -să identifice regulile unui  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” comportament corect pe strada  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de ordine
şi autoservire; ,,Cum e vremea ?”
(ALA)liber alese
a) Biblioteca Biblioteca :,,Localitatea mea’’(citire de -să recunoască diferite imagini şi Evaluare verbală
imagini) să le descrie;  Conversaţia
b)Ştiinţă Ştiinţă: „Grupează piesele după cerinţe!” - să se exprime corect lexical şi  Explicaţia
2.
Construcţii : ,,Oraşul meu” gramatical  Exerciţiul
domenii Activităţi
c)Construcţii Joc de rol: „De-a doctorul” -să elaboreze o construcţie din  Jocul
d) Jocuri lego
experienţiale
1. D.Ş. – Activitate integrată : -să observe imaginile şi să

Activităţi pe
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Observare – precizeze locul de domiciliu  Conversaţia

mediului localitatea noastră ,,Unde locuim ?’’ -să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Pictură: ,, Oraşul meu” gramatical  Explicaţia de valoare
Educaţie -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)
plastică desenului un oras lucrărilor
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,Comunitatea”
METODICĂ
MARŢI:
Activităţi de ,,Localitatea mea” Analiza produsului
Tranziţii:,,Bucheţelul”
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?”  Explicaţia
1. -să identifice regulile unui
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de  Exerciţiul
Joc distractiv comportament corect pe strada
(ADP)
a) Ştiinţă Ştiinţă: ,,Ferestre şi blocuri”- fişe de -să rezolve corect fişele de lucru
lucru -să execute exerciţiile grafice, ţinând Evaluare verbală

Artă : exerciţii grafice – linia curbă cont de cerinţele date  Conversaţia
alese
2. b)Artă închisă - ,,Ovalul” -să interpreteze creativ rolul ales  Exerciţiul Analiza produsului
Joc de rol : ,,De-a primarul”  Jocul de
(ALA)
c)Joc de rol Ghicitori şi proverbe: construcţii

,,Cel mai bun ghicitor”; ,,Proverbe”
1.Educarea Activitate integrată : -să descrie imaginea de pe planşa;
limbajului D.L.C. – lectura educatoarei - -să se exprime în propoziţii corect

„Legende istorice“, de D. Almaş formulate gramatical;  Conversaţia
D.E.C. – Educaţie muzicală -să interpreteze vocal cântecul,  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Frumoasă-i strada noastră!” respectând linia melodică, ritmul;  Povestirea de valoare
muzicală  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI:
Activităţi de ,,De vorbă cu primarul” – responsabilităţile -să exerseze deprinderi motrice
Rutină unui bun cetăţean anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii:,,Chipul meu” -să identifice regulile unui  Explicaţia
1. comportament corect pe strada
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?”  Jocul

Nisip şi apă : ,,Cartierul meu”–desen pe -să deseneze pe nisip ud după Analiza lucrărilor
b)Nisip şi apă nisip ud cerinţe Emiterea
Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul M ” -să recunoască litera M şi să o judecăţilor de
Prezentare Power Point - ,,Imagini din descrie;  Exerciţiul valoare
2.
oraşul şi judeţul nostru” -să formeze corect cuvinte noi după  Observaţia
Activităţi
cerinţe;  Conversaţia
gramatical
1.Activitate Activitate integrată : -să coloreze tabloul respectând

matematică D.Ş. – Activitate matematică: ,, Colorează cerinţele

tabloul respectând culorile figurilor -să execute corect exerciţiile pentru  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie respective” încălzirea organismului; să execute  Observaţia
Psiho-motorie D.P.M. - ,,Drumeţie prin oraş’’ corect variante de mers şi alergare  Explicaţia
3.
- diferite forme de mers şi alergare  Demonstraţia
- coloana  Exerciţiul
ACTIVITATE Studiu individual ,,Scrisoarea metodică”

4. METODICĂ
JOI:

Întâlnirea de dimineaţă: -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri verbale

Activităţi de
,,Harta localităţii mele?” anterior învăţate;

Rutină
Tranziţii:,,Numărătoarea cântec” -să identifice regulile unui
1. Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” comportament corect pe strada  Exerciţiul
(ALA)liber alese(ADP)
Bibliotecă: „Ciuboţelele ogarului“, de -să recunoască diferite imagini şi să le

C. Gruia descrie; Evaluare verbală
a) Biblioteca Ştiinţă: „Găseşte-i locul potrivit!”, fişe de - să se exprime corect lexical şi
lucru gramatical Emiterea judecăţilor
-Conversaţia
2. b) Ştiinţă: Joc de rol : ,,„Ce ştim de localitatea de valoare
-Explicaţia
c) Joc de rol natală?“ -să realizeze corect fişele de lucru Joc de rol
Activităţi
-Exerciţiul
-să interpreteze creativ rolul ales;
1.Activitate Activitate integrată :

matematică D.Ş. – Activitate matematică

,,Copacii de pe strada mea– probleme -să realizeze corect fişele de lucru  Conversaţia
2.Educaţie ilustrate ; fişe de lucru  Observaţia
3. pentru societate -să identifice şi să respecte regulile de
D.O.S. – Educaţie pentru societate comportare civilizată în locurile  Demonstraţia
,,Să păstrăm un oraş curat”!- reguli de publice  Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI:

Întâlnirea de dimineaţă: -să exerseze deprinderi motrice anterior

Activităţi de
,,Eu sunt ghidul” – prezentarea localităţii învăţate; Aprecieri verbale

Rutină
Tranziţii:,,Azi în parcul plin de soare” -să identifice regulile unui
1. Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” comportament corect pe strada  Exerciţiul
Joc de mişcare
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: ,,Identifică şi încercuieşte -să completeze corect fişele de lucru

(ALA)liber alese
litera ,,M” – fişe de lucru Emiterea judecăţilor

Artă : exerciţii grafice –,,Scrie litera M -să realizeze corect exerciţiile grafice de valoare
b) Artă ”- linii verticale şi linii oblice Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
Construcţii : ,,Casele de pe strada mea” -să construiască case din piese Lego
 Exerciţiul
Activităţi
Vizionare D.V.D - ,,Poveşti pentru copii”

c)Construcţii
1.Educarea Activitate integrată : -să memoreze şi să recite cu intonaţie
limbajului D.L.C. – Memorizare - „Pe stradă“, de poezia
G. Zamfir  Conversaţia
 Observaţia Concurs
3. 2.Activitate D.O.S. – Activitate practic-gospodărească -să-şi însuşească şi să exerseze reguli  Explicaţia
practică ,,Îngrijim parcul grădiniţei” de protejare a naturii, să îngrijească  Exerciţiul Analiza produsului
parcul grădiniţei
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 8:
PROIECTUL : ,,CE MĂ ÎNCONJOARĂ ?” SUBTEMA : ,,MAGIA TOAMNEI ”

LUNI:
Nr CATEGORIA SUBIECTUL / FORMA OBIECTIVE METODE ŞI EVALUARE


Activităţi de ,,De vorbă cu Zâna Toamna’’ -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri
Rutină Tranziţii:,,Frumoasa-i strada noastră!” anterior învăţate;
(ADP) Tranziţii Rutine: -să identifice regulile unui  Explicaţia
1.
Învăţăm să spunem ,,Te rog!” comportament civilizat  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ordine
a) Biblioteca Biblioteca :,,Toamna în parc’’(citire de -să recunoască diferite imagini şi Evaluare verbală
imagini) să le descrie;  Conversaţia
b)Ştiinţă Ştiinţă: „Când se întâmplă?” - să se exprime corect lexical şi  Explicaţia
2.
Construcţii : ,,Palatul Zânei Toamna” gramatical  Exerciţiul
c)Construcţii Jocuri distractive: ,,Ce se aude?” -să elaboreze o construcţie din  Jocul
d) Jocuri lego
experienţiale

Activităţi pe
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Joc didactic precizeze timpul acţiunii  Conversaţia
mediului ,,Când se întâmplă ?’’ -să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Pictură gramatical  Explicaţia de valoare
Educaţie ,, Amprentele frunzelor” -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)
plastică desenului amprente de frunze lucrărilor
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii proiectului ,,Ce mă înconjoară” şi a subtemei ,,Magia toamnei”
METODICĂ
MARŢI:
Activităţi de ,,De vorbă cu copacii” Analiza produsului
Tranziţii:,,Căluşeii”
Rutine: Învăţăm să spunem ,,Te rog!”  Explicaţia
1. -să identifice şi să exerseze regulile  Exerciţiul
Joc distractiv unui comportament civilizat
vremea ?”
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: ,,Frunza”, de E. Gârleanu – -să recunoască diferite imagini şi să le

(ALA)liber alese
lectura educatoarei descrie; Evaluare verbală

Artă : exerciţii grafice –„combinaţii de - să se exprime corect lexical şi
b)Artă linii verticale, orizontale, oblice gramatical  Conversaţia Analiza produsului
2.
stânga,dreapta” -să execute exerciţiile grafice, ţinând  Exerciţiul
Activităţi
c)Joc de rol Joc de rol : ,,Anotimpurile” cont de cerinţele date

Jocuri iniţiate de copii - ,,Jocuri -să interpreteze creativ rolul ales
distractive în curtea grădiniţei”

limbajului D.L.C. – memorizare – -să memorizeze şi să recite cu intonaţie

,,Balada unui greier mic”, de George poezia  Conversaţia
Topârceanu -să se exprime în propoziţii corect  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie D.E.C. – Educaţie muzicală formulate gramatical;  Povestirea de valoare
muzicală Cântec - ,,Toamna” -să interpreteze vocal cântecul,  Exerciţiul Aprecieri
Cântec joc ,,Bate vântul frunzele” respectând linia melodică, ritmul;
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI:
Activităţi de Întâlnirea de dimineaţă:
,,Culorile toamnei” -să exerseze deprinderi motrice
Rutină
Tranziţii: cântec,,Fructele” anterior învăţate;
1. Rutine: Învăţăm să spunem ,,Te rog!” -să identifice şi să exerseze regulile  Jocul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de unui comportament civilizat

Nisip şi apă : ,,Frunze pe apă” -să deseneze pe nisip ud după Analiza lucrărilor
b)Nisip şi apă Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul U” cerinţe Emiterea
Prezentare PowerPoint – „Toamna” -să recunoască litera U şi să o judecăţilor de
descrie;  Exerciţiul valoare
2.
-să formeze corect cuvinte noi după  Observaţia
Activităţi
gramatical
1.Activitate Activitate integrată : -să completeze corect fişele de

matematică D.Ş. – Activitate matematică: ,,Fructe de lucru, respectând cerinţele

toamnă” – fişe -să execute corect exerciţiile pentru  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie D.P.M. - ,,Vântul toamnei încearcă să ne încălzirea organismului; să execute  Observaţia
Psiho-motorie împiedice” – parcurs aplicativ cu diferite corect parcursul aplicativ  Explicaţia
3.
obstacole  Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
4. Studiu individual ,,Metode interactive”
METODICĂ
JOI:

Întâlnirea de dimineaţă: Aprecieri verbale

Activităţi de
,,Tristeţea şi veselia în culori” -să exerseze deprinderi motrice

Rutină
Tranziţii:,,Acum e toamna,da” anterior învăţate;
1. Rutine: Învăţăm să spunem ,,Te rog!” -să identifice şi să exerseze regulile  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de unui comportament civilizat
Biblioteca : ,,Povestea nucii lăudăroase”, -să recunoască diferite imagini şi să le

de Vladimir Colin – lectura educatoarei descrie; Evaluare verbală
a) Biblioteca Artă: Mandale de toamnă - să se exprime corect lexical şi
Joc de rol : ,,Fiicele anului” gramatical Emiterea judecăţilor
-Conversaţia
2. b) Artă: Divertisment : Cântece despre anotimpul de valoare
-Explicaţia
c) Joc de rol toamna -să realizeze corect fişele de lucru Joc de rol
Activităţi
-Exerciţiul
,,Pune lângă cifră tot atâtea frunze, fructe, -să realizeze corect fişele de lucru  Conversaţia
2.Educaţie legume de toamnă”- fişe de lucru  Observaţia
D.O.S. – Educaţie pentru societate comportare civilizată şi de protejare a  Demonstraţia
,,Cum îngrijim natura ?”- grija omului faţă naturii  Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI:

,,Magia toamnei” - caracteristici specifice -să exerseze deprinderi motrice anterior
Activităţi de
Rutină anotimpului învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii:,,Bate vântul frunzele” -să identifice şi să exerseze regulile  Explicaţia
1. unui comportament civilizat
Rutine: Învăţăm să spunem ,,Te rog!”  Exerciţiul
Joc de mişcare Ne pregătim de activităţi – deprinderi de
vremea?
(ADP)
(ALA)liber alese
litera ,,U” – fişe de lucru Emiterea judecăţilor
Artă : exerciţii grafice–,,Scrie litera U!”- -să realizeze corect exerciţiile grafice de valoare
b) Artă linii verticale şi linie curbă deschisă Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
Construcţii : ,,Parcul în anotimpul -să construiască un parc din piese Lego
 Exerciţiul
Activităţi
preferat”
c)Construcţii Vizionare D.V.D - ,,Poveşti pentru copii”
1.Educarea Activitate integrată :

limbajului D.L.C. – joc didactic - ,,Spune ce ştii -să formuleze corect propoziţii
despre..”(propoziţii enunţiative) enunţiative după cerinţele cerute  Conversaţia
3. 2.Activitate D.O.S. – Activitate practică -să decupeze pe contur şi să lipească  Explicaţia
practică ,,Tablou de toamnă” – decupare, lipire piesele pentru realizarea lucrării  Exerciţiul Analiza produsului
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 9:
LUNI:
EVALUARE
Activităţi de ,,Legumele şi sănătatea’’ -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri
Rutină Tranziţii:,,Bate vântul frunzele” anterior învăţate;
(ADP) Tranziţii Rutine: -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Învăţăm să mâncăm sănătos!” regulile unui regim de viaţă  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ordine sănătos
Biblioteca :,,Fructe şi legume’’(citire de

a) Biblioteca imagini) -să recunoască diferite imagini şi Evaluare verbală
(ALA)liber alese
Ştiinţă: „Loto cu fructe şi legume” să le descrie;

 Conversaţia
b)Ştiinţă Construcţii : ,,Depozite de fructe şi legume” - să se exprime corect lexical şi
 Explicaţia
2. Convorbire : ,,Cum e toamna afară? gramatical
 Exerciţiul
c)Construcţii -să elaboreze o construcţie din
Activităţi
 Jocul
d) Jocuri lego
distractive -să respecte regulile unei
convorbiri;
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură după precizeze importanţa legumelor şi

 Conversaţia Emiterea judecăţilor
mediului imagini ,,Fructe şi legume’’ fructelor pentru sănătate
 Povestirea de valoare
2. D.E.C. – D.E.C. – Pictură -să se exprime corect lexical şi
3.  Explicaţia
Educaţie ,, Fructe şi legume personificate” gramatical Expunerea şi analiza
 Exerciţiul
plastică -să transpună prin intermediul lucrărilor
desenului fructe şi legume
personificate
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,Hora vitaminelor”
METODICĂ
MARŢI:
Întâlnirea de dimineaţă:,,Fructele şi
Activităţi de sănătatea” Analiza produsului
Tranziţii:,,Toamna”- cântec
Rutine: „Învăţăm să mâncăm sănătos”  Explicaţia
1. -să identifice şi să exerseze regulile
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de  Exerciţiul
Joc distractiv unui regim de viaţă sănătos
(ADP)
a) Ştiinţă Ştiinţă: ,,Cum se dezvoltă un fruct /o -să recunoască diferite imagini şi să le

(ALA)liber alese
legumă?” descrie; Evaluare verbală

Artă : exerciţii grafice – „linie ondulată, - să se exprime corect lexical şi
b)Artă cârlig” gramatical  Conversaţia Analiza produsului
2.
Joc de rol : ,,Gospodinele”(pregătim -să execute exerciţiile grafice, ţinând  Exerciţiul
Activităţi
c)Joc de rol conserve) cont de cerinţele date

Jocuri iniţiate de copii - ,,Jocuri -să interpreteze creativ rolul ales
distractive în curtea grădiniţei”

limbajului D.L.C. – lectura educatoarei – -să recunoască personajele

„Prâslea cel voinic şi merele de aur”, -să se exprime în propoziţii corect  Conversaţia
P.Ispirescu formulate gramatical;  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie D.E.C. – Educaţie muzicală -să interpreteze vocal cântecul,  Povestirea de valoare
muzicală Cântec - ,,Fructele” respectând linia melodică, ritmul;  Exerciţiul Aprecieri
Cântec joc: ,,Supa de zarzavat”
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI:
„Vitamina – izvor de sănătate” -să exerseze deprinderi motrice
Rutină
Tranziţii: „Bate vântul frunzele” anterior învăţate;
1. Rutine: Învăţăm să mâncăm sănătos” -să identifice şi să exerseze regulile  Jocul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de unui regim de viaţă sănătos

Nisip şi apă : ,,Spălăm fructe şi legume” -să deseneze pe nisip ud după Analiza lucrărilor
b)Nisip şi apă Biblioteca : ,,Litera şi sunetul E” cerinţe Emiterea
Prezentare PowerPoint- ,,Castelul -să recunoască litera E şi să o judecăţilor de
vitaminelor” descrie;  Exerciţiul valoare
2.
Activităţi
gramatical

matematică D.Ş. – Activitate matematică: ,,Fructe şi lucru, respectând cerinţele

legume” – formare de mulţimi, numărare, -să execute corect exerciţiile pentru  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie adunări, scăderi – fişe încălzirea organismului; să execute  Observaţia
Psiho-motorie D.P.M. - ,,În livadă” – parcurs aplicativ cu corect parcursul aplicativ  Explicaţia
3.
diferite obstacole combinat cu căţărare  Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
4. Studiu individual ,,Metode tradiţionale şi metode interactive”
METODICĂ
JOI:


Activităţi de
,,Întâmplare de la piaţă” -să exerseze deprinderi motrice

Rutină
Tranziţii:,,Fructele”, cântec anterior învăţate;
1. Rutine: Învăţăm să mâncăm sănătos” -să identifice şi să exerseze regulile  Exerciţiul
Biblioteca : ,,Povestea castanelor” , de -să recunoască diferite imagini şi să le

Trenca Banciu – lectura educatoarei descrie; Evaluare verbală
a) Biblioteca Artă: ,,Mandale cu fructe şi legume” - să se exprime corect lexical şi
Joc de rol : ,,Ne pregătim cămara pentru gramatical Emiterea judecăţilor
-Conversaţia
2. b) Artă: iarnă” de valoare
-Explicaţia
c) Joc de rol Divertisment :,,Carnaval”- fructe şi -să realizeze corect fişele de lucru Joc de rol
Activităţi
-Exerciţiul
legume -să interpreteze creativ rolul ales;
,,Găseşte-mi jumătatea!” – exerciţii cu -să realizeze corect fişele de lucru  Conversaţia
2.Educaţie material din natură, fişe de lucru  Observaţia
igiena alimentaţiei  Demonstraţia
D.O.S. – Educaţie pentru societate  Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI:

,,Povestea lor, povestea noastră” -să exerseze deprinderi motrice anterior
Activităţi de
Rutină Tranziţii:,,Supa de legume” învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Rutine: : „Învăţăm să mâncăm -să identifice şi să exerseze regulile  Explicaţia
1. unui comportament civilizat
sănătos”; Ne pregătim de activităţi-  Exerciţiul
Joc de mişcare deprinderi de ordine şi autoservire; ,,Cum
e vremea ?”
(ADP)
(ALA)liber alese
litera ,,E” – fişe de lucru Emiterea judecăţilor
Artă: exerciţii grafice –,,Scrie litera E!”- -să realizeze corect exerciţiile grafice de valoare
b) Artă linii verticale şi linie oblică la stînga Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
Construcţii : ,,Coşuri / cărucioare pentru -să construiască coşuri/cărucioare
 Exerciţiul
Activităţi
piaţă” pentru piaţă din piese Lego
c)Construcţii Vizionare D.V.D - ,,Poveşti pentru copii”

limbajului D.L.C. – memorizare -să memoreze şi să recite expresiv

„Sănătate de la toate” poezia învăţată  Conversaţia
D.O.S. – Activitate practică  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate ,,Vino şi tu să ne cunoşti!” – colaj – -să decupeze pe contur şi să lipească  Explicaţia
practică lucrare colectivă piesele pentru realizarea lucrării  Exerciţiul Analiza produsului
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 10:
LUNI:
EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de ,,De vorbă cu vântul’’ -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri
dezvoltare Rutină
Tranziţii:,,Bate vântul frunzele” anterior învăţate;
Tranziţii -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1. Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător”
regulile unui regim de viaţă  Exerciţiul
şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” sănătos
Biblioteca :,,Selectăm şi citim imagini cu

(ALA)liber alese
a) Biblioteca fenomene ale naturii’’ -să recunoască diferite imagini şi Evaluare verbală
Ştiinţă: „Cum se evaporă apa ?” să le descrie;  Conversaţia
b)Ştiinţă Construcţii : ,,Adăposturi pentru vreme rea” - să se exprime corect lexical şi  Explicaţia
2.
Jocuri de mişcare : ,,Plutim ca fulgii” gramatical  Exerciţiul
c)Construcţii -să elaboreze o construcţie din  Jocul

d) Jocuri lego
distractive -să respecte regulile jocului
experienţiale

Activităţi pe
Cunoaşterea D.Ş. – Lectură după imagini ,,Fenomene ale precizeze importanţa  Conversaţia
mediului naturii’’ fenomenelor naturii  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Pictură -să se exprime corect lexical şi  Explicaţia de valoare
Educaţie ,, Ploaie şi vânt în anotimpul toamna” gramatical  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)

desenului fenomene ale naturii
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,Fenomenele naturii”
METODICĂ
MARŢI:
Activităţi de ,,Tot mai vreau să ştiu” Analiza produsului
Tranziţii:,,A venit pe dealuri toamna”
Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător”  Explicaţia
Joc distractiv unui regim de viaţă sănătos
(ADP)
a) Ştiinţă Ştiinţă: ,,De unde vine gheaţa?”; Fişe de -să recunoască diferite imagini şi să le
(ALA)liber alese
lucru – numeraţia în limitele 1-5 descrie; Evaluare verbală

Artă : exerciţii grafice – linii +,-,/” - să se exprime corect lexical şi
b)Artă Joc de rol : ,,La cumpărături” gramatical  Conversaţia Analiza produsului
2.
(îmbrăcăminte de sezon) -să rezolve corect fişele de lucru  Exerciţiul
Activităţi
c)Joc de rol Jocuri iniţiate de copii - ,,Jocuri -să execute exerciţiile grafice, ţinând
distractive la alegere” cont de cerinţele date
-să interpreteze creativ rolul ales

limbajului D.L.C. – lectura educatoarei – -să recunoască personajele

,,Soarele si omuleţii de zăpadă’’ -să se exprime în propoziţii corect  Conversaţia
D.E.C. – Educaţie muzicală formulate gramatical;  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Vine ploaia” -să interpreteze vocal cântecul,  Povestirea de valoare
muzicală Cântec joc: ,,Dansul fulgilor de nea” respectând linia melodică, ritmul;  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI:
„Ce se poate întâmpla dacă…?” -să exerseze deprinderi motrice
Rutină
Tranziţii: ,, Ploaia” anterior învăţate;
1. Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” -să identifice şi să exerseze regulile  Jocul

Nisip şi apă : ,,Paşi pe zăpadă” -să deseneze pe nisip ud după Analiza lucrărilor
b)Nisip şi apă Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul N” cerinţe Emiterea
Lectura educatoarei - ,,Bob de cristal, râul -să recunoască litera N şi să o judecăţilor de
şi ploaia”, de Silvia Dima descrie;  Exerciţiul valoare
2.
Activităţi
gramatical

matematică D.Ş. – Activitate matematică ,,Grupează lucru, respectând cerinţele

după cum îţi spun 1-3” - fişe de lucru -să execute corect exerciţiile pentru  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie D.P.M. - ,,Printre stropi de ploaie” alergare încălzirea organismului; să execute  Observaţia
Psiho-motorie printre jaloane corect alergarea printre jaloane  Explicaţia
3.
Jocuri: ,,Motanul prinde şoareci.’’; ,,Zboară  Demonstraţia
frunzele’’  Exerciţiul
ACTIVITATE
4. Studiu individual ,,Interculturalitatea”
METODICĂ
JOI:


Activităţi de
,,Ştiaţi că…”(curiozităţi) -să exerseze deprinderi motrice

Rutină
Tranziţii:,,Dansul frunzelor” anterior învăţate;
1. Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” -să identifice şi să exerseze regulile  Exerciţiul
Biblioteca : ,,Unde a zburat rândunica”, -să recunoască diferite imagini şi să le

de Titel Constantinescu – lectura descrie; Evaluare verbală
a) Biblioteca educatoarei - să se exprime corect lexical şi
Artă: ,,Mandale cu flori de toamnă şi gramatical Emiterea judecăţilor
-Conversaţia
2. b) Artă: fenomene ale naturii” de valoare
-Explicaţia
c) Joc de rol Joc de rol : ,,De-a florăresele” -să realizeze corect fişele de lucru Joc de rol
Activităţi
-Exerciţiul
Divertisment :,,Ghici, ghicitoarea mea ! -să interpreteze creativ rolul ales;
,,Compunerea şi descompunerea nr. 3” -să realizeze corect fişele de lucru  Conversaţia
2.Educaţie -fişe de lucru  Observaţia
D.O.S. – Educaţie pentru societate protejare a vieţuitoarelor  Demonstraţia
,,Cum protejăm animalele / vieţuitoarele de  Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI:


Activităţi de
,,Întâmplări hazlii” învăţate; Aprecieri verbale

Rutină
Tranziţii:,,Vine ploaia” -să identifice şi să exerseze regulile
1. Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” unui regim de viaţă sănătos  Exerciţiul
Joc de mişcare
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: ,,Identifică şi încercuieşte -să completeze corect fişele de lucru
(ALA)liber alese
litera ,,N” – fişe de lucru; exerciţii grafice Emiterea judecăţilor
–,,Scrie litera N” -să realizeze pictura după cerinţele date de valoare
b) Artă Artă : ,,Fulgi de zăpadă, curcubeu, Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
furtună în natură” - pictură -să construiască adăposturi din piese
 Exerciţiul
Activităţi
Construcţii : ,,Adăposturi pentru vremea Lego
c)Construcţii rea”
Vizionare D.V.D - ,,Poveşti pentru copii”

limbajului D.L.C. – memorizare -să memoreze şi să recite expresiv

,,Toamnă târzie”,de Viorica Tomescu poezia învăţată  Conversaţia
3. 2.Activitate D.O.S. – Activitate practică -să decupeze pe contur şi să lipească  Explicaţia
practică ,,Să vezi ce multe am aflat!” – decupare, piesele pentru realizarea lucrării  Exerciţiul Analiza produsului
lipire – fenomene ale naturii practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 11:
LUNI:
EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de Întâlnirea de dimineaţă:,,Cosmonauţii” -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri
dezvoltare Rutină Tranziţii:,,Vine ploaia!”, joc muzical anterior învăţate;
Tranziţii Rutine: ,,Învăţăm să protejăm planeta” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ordine regulile de protejare a mediului  Exerciţiul
Biblioteca :,,Selectăm şi citim imagini despre

(ALA)liber alese
a) Biblioteca Sistemul Solar’’ -să recunoască diferite imagini şi Evaluare verbală

Ştiinţă: „Pe ce planete există viaţă ?” - discuţii să le descrie;  Conversaţia
b)Ştiinţă libere - să se exprime corect lexical şi  Explicaţia
2.
Construcţii : ,,Racheta, rampa de lansare” gramatical  Exerciţiul
c)Construcţii Jocuri de mişcare : ,,Cine ajunge primul ?” -să elaboreze o construcţie din  Jocul
d) Jocuri lego
distractive -să respecte regulile jocului
experienţiale

Activităţi pe
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură după precizeze importanţa Sistemului  Conversaţia
mediului imagini ,,Sistemul solar’’ Solar pentru planeta Pământ  Povestirea Emiterea judecăţilor
Educaţie ,, Sistemul Solar” gramatical  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)

desenului Sistemul Solar
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,Universul”
METODICĂ
MARŢI:
Întâlnirea de dimineaţă:.
Activităţi de ,,Soarele ne povesteşte” Analiza produsului
Tranziţii:,,Hai la joc” - joc cu cântec
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm planeta”  Explicaţia
1. -să identifice şi să exerseze regulile de
Joc distractiv protejare a mediului
a) Ştiinţă Ştiinţă: ,,De unde vine noaptea?”; Fişe -să recunoască diferite imagini şi să le
de lucru – numeraţia în limitele 1- 10 descrie; Evaluare verbală
Artă : exerciţii grafice - „linii verticale, - să se exprime corect lexical şi
b)Artă orizontale” gramatical Analiza produsului
 Conversaţia
2. Joc de rol : ,,De-a astrologii”(despre -să rezolve corect fişele de lucru
 Exerciţiul
c)Joc de rol zodii) -să execute exerciţiile grafice, ţinând
Activităţi
Divertisment :,,Ghici, ghicitoarea mea!” cont de cerinţele date

ghicitori şi proverbe legate de tema -să interpreteze creativ rolul ales
proiectului

limbajului D.L.C. – memorizare – -să memoreze şi să recite expresiv

,,În cosmos” , de Mălina Cajal poezia  Conversaţia
D.E.C. – Educaţie muzicală -să se exprime în propoziţii corect  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Cântec soarelui” , audiţie formulate gramatical;  Povestirea de valoare
muzicală Cântec joc: ,,Culorile” -să interpreteze vocal cântecul,  Exerciţiul Aprecieri
respectând linia melodică, ritmul;
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI:

,,Despre planete în enciclopedia pentru
Activităţi de
Rutină copii” -să exerseze deprinderi motrice

Tranziţii Tranziţii:,Bate vântul frunzele”- joc cu anterior învăţate;  Explicaţia
cântec  Jocul
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm planeta” de protejare a mediului
a) Biblioteca Joc de masă : ,,Reconstituie întregul!” - -să îmbine corect piesele de puzzle;
puzzle -să deseneze pe nisip ud după Analiza lucrărilor
b)Nisip şi apă Nisip şi apă : ,,Umbre” cerinţe Emiterea
Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul E”- găseşte -să recunoască litera E şi să o judecăţilor de
cuvinte cu sunetul E la început, în interior şi descrie;  Exerciţiul valoare
2.
la sfârşitul cuvântului -să formeze corect cuvinte noi după  Observaţia
Activităţi
Lectura educatoarei - ,,Soarele şi Luna” cerinţe;  Conversaţia

gramatical

matematică D.Ş. – Activitate matematică- ,,Grupează lucru, respectând cerinţele

după cum îţi spun – numărul şi cifra 4”- fişe -să execute corect exerciţiile pentru  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie de lucru încălzirea organismului;  Observaţia
Psiho-motorie D.P.M. ,,Jos de pe rampă- săritura în -să execute corect săritura în  Explicaţia
3.
adâncime adâncime  Demonstraţia
Jocuri: ,,Motanul prinde şoareci.’’;  Exerciţiul
ACTIVITATE
4. Studiu individual ,,Ghid de bune practici”
METODICĂ
JOI:


Activităţi de
,,Sunt foarte curios” -să exerseze deprinderi motrice

Rutină
Tranziţii:,,Fulgul de nea”- cântec anterior învăţate;
1. Rutine: ,,Învăţăm să protejăm planeta” -să identifice şi să exerseze regulile  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de de protejare a mediului
Biblioteca : ,,Călătorie în Univers” – -să recunoască diferite imagini şi să le

poveşti create de copii descrie; Evaluare verbală
a) Biblioteca Artă: ,, Planete” - modelaj - să se exprime corect lexical şi
Joc de rol : ,,Micii ecologişti” gramatical Emiterea judecăţilor
b) Artă: Divertisment : ,,Ce mă înconjoară” -Conversaţia de valoare
2.
c) Joc de rol -să realizeze corect modelajul, după -Explicaţia Joc de rol
Activităţi
cerinţe -Exerciţiul
,,Compunerea şi descompunerea nr. 4 ” – -să realizeze corect fişele de lucru  Conversaţia
2.Educaţie fişe de lucru  Observaţia Aprecieri verbale
pentru societate -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
3.
protejare a mediului  Demonstraţia
D.O.S. – Educaţie pentru societate  Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI:


Activităţi de
,,Întâmplări hazlii” învăţate; Aprecieri verbale

Rutină
Tranziţii:,,Toamna”, cântec -să identifice şi să exerseze regulile de
1. Rutine:,,Învăţăm să protejăm planeta” protejare a mediului  Exerciţiul
Joc de mişcare
(ADP)
(ALA)liber alese
litera ,,E” – fişe de lucru; exerciţii grafice Emiterea judecăţilor
–,,Scrie litera E” - să se exprime corect lexical şi de valoare
b) Artă Ştiinţă : ,,Numărăm planetele şi aştrii” gramatical Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
Construcţii : ,,Planeta mea” - pioneze
 Exerciţiul
Activităţi
Vizionare D.V.D - ,,Poveşti pentru copii” -să construiască din pioneze planeta
c)Construcţii Pământ

limbajului D.L.C. – lectura educatoarei - -să descrie imaginea de pe planşa;

,,Soarele şi Luna’’ -să recunoască elementele astrale;  Conversaţia
D.O.S. – Activitate practică -să se exprime în propoziţii corect  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate ,,Planeta noastră şi Universul” – formulate gramatical;  Explicaţia
practică decupare  Exerciţiul Analiza produsului
-să decupeze pe contur şi să lipească
piesele pentru realizarea lucrării
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 12:
PROIECTUL : ,,MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!” SUBTEMA : ,,1 DECEMBRIE, ZI DE SĂRBĂTOARE!”
LUNI
EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de ,, Călător pe plaiuri româneşti! ” -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri
dezvoltare Rutină
Tranziţii: ,,Valsul fulgilor de nea”- cântec anterior învăţate;
1. Rutine:,,Învăţăm să legăm şireturile”
regulile de ordine şi autoservire  Exerciţiul
Biblioteca :,,Selectăm şi citim imagini despre -să recunoască diferite imagini şi

a) Biblioteca frumuseţile ţării’’ să le descrie; Evaluare verbală
(ALA)liber alese
Ştiinţă: „România” - puzzle - să se exprime corect lexical şi

 Conversaţia
b)Ştiinţă Construcţii : ,,Conturul României”- pioneze gramatical
 Explicaţia
2. Jocuri de mişcare : ,,Campionii României” -să îmbine corect piesele de
 Exerciţiul
c)Construcţii puzzle;
 Jocul
d) Jocuri -să elaboreze o construcţie din
distractive pioneze
-să respecte regulile jocului
experienţiale

Activităţi pe
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură după precizeze care sunt frumuseţile şi  Conversaţia
mediului imagini: ,,Frumuseţile şi bogăţiile ţării mele’’ bogăţiile ţării  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Pictură - ,,Hora” -să se exprime corect lexical şi  Explicaţia de valoare
Educaţie gramatical  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)

desenului o horă
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii proiectului “Mândru sunt de ţara mea!”
METODICĂ
MARŢI
Activităţi de ,, La mulţi ani, România!” Analiza produsului
Tranziţii: ,,Hai la hora mare!”-cântec
Rutine: ,,Învăţăm să legăm şireturile”  Explicaţia
1. -să identifice şi să respecte regulile de
Joc distractiv ordine şi autoservire
(ADP)
a) Ştiinţă Biblioteca :,,Litera şi sunetul R”- găseşte-să recunoască diferite imagini şi să le

(ALA)liber alese
cuvinte cu sunetul R în diferite poziţii- descrie; Evaluare verbală

fişe de lucru - să se exprime corect lexical şi
b)Artă Joc de rol : ,,Prin ţară” gramatical  Conversaţia Analiza produsului
2.
Convorbire : ,,Să cinstim eroii neamului -să rezolve corect fişele de lucru  Exerciţiul
Activităţi
c)Joc de rol nostru” -să execute exerciţiile grafice, ţinând

cont de cerinţele date

limbajului D.L.C. –Lectura educatoarei– -să se exprime în propoziţii corect

,,Visul de altă dată’’, L.Blaga formulate gramatical;  Conversaţia
D.E.C. – Educaţie muzicală -să interpreteze vocal cântecul,  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Deşteaptă-te, române!”- audiţie respectând linia melodică, ritmul;  Povestirea de valoare
muzicală  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
4. Studiu individual ,,Interculturalitatea”
METODICĂ
MIERCURI
Activităţi de ,,Am fost şi eu la Alba Iulia” -să exerseze deprinderi motrice
Rutină Tranziţii: ,,Deşteaptă-te, române!”-cântec anterior învăţate;
Tranziţii Rutine: -să identifice şi să respecte regulile  Explicaţia
1. de ordine şi autoservire
,,Învăţăm să facem ordine în clasă”  Jocul
a) Biblioteca Biblioteca :,,Limba românească”, de G. -să îmbine corect piesele de puzzle;

Sion – lectura educatoarei -să deseneze pe nisip ud după Analiza lucrărilor
b)Nisip şi apă Artă: ,, Costumul naţional”- exerciţii cerinţe Emiterea
grafice -să recunoască litera E şi să o judecăţilor de
Joc de rol : ,,De-a românaşii” descrie;  Exerciţiul valoare
2.
Divertisment : ,,Repetarea cântecelor pentru -să formeze corect cuvinte noi după  Observaţia
Activităţi
serbarea de Moş Crăciun” cerinţe;  Conversaţia

gramatical

matematică D.Ş. . – Activitate matematică: ,,Grupează lucru, respectând cerinţele

după cum îţi spun!” – numărul şi cifra 5- fişe -să execute corect exerciţiile pentru Aprecieri verbale
 Conversaţia
2.Educaţie de lucru încălzirea organismului;
 Observaţia
Psiho-motorie -să execute corect săritura în
 Explicaţia
3. D.P.M. - ,,Hai la hora mare!’’- Predarea adâncime
 Demonstraţia
paşilor simpli de dans înainte şi înapoi cu
 Exerciţiul
bătaie
Ex.:- joc:,,Zboară,zboară!’’; „Priveşte sus!”;
„Locomotiva”; „Pisica se întinde”; „Sari şi
joacă!”
ACTIVITATE
4. Studiu individual - Proiectele şi parteneriatele grădiniţei
METODICĂ
JOI


Activităţi de
Rutină ,,Sunt mândru că sunt român!” -să exerseze deprinderi motrice

Tranziţii Tranziţii:,,Anotimpurile”- cântec anterior învăţate;  Explicaţia
Rutine:,,Învăţăm să salutăm”  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ordine şi autoservire
(ADP)
-să recunoască diferite imagini şi să le

(ALA)liber alese
Biblioteca: „Ţara mea iubită” – citire de descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca imagini - să se exprime corect lexical şi
Artă: ,, Costumul naţional”- exerciţii gramatical -Conversaţia Emiterea judecăţilor
2.
b) Artă: grafice -să realizeze corect exerciţiile grafice, -Explicaţia de valoare
Activităţi
c) Joc de rol Joc de rol : ,,De-a românaşii” după cerinţe -Exerciţiul Joc de rol
Divertisment : Cântec: „Sunt român” -să interpreteze creativ rolul ales;


,,Compunerea şi descompunerea nr. 5 ” – -să realizeze corect fişele de lucru  Conversaţia
2.Educaţie fişe de lucru -să recunoască diferite imagini şi să le  Observaţia
3. pentru societate D.O.S. – Educaţie pentru societate descrie;
„Strămoşii noştri”- convorbire - să se exprime corect lexical şi  Demonstraţia
gramatical  Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI

,,Sunt mândru că sunt român!” -să exerseze deprinderi motrice anterior
Activităţi de
Rutină Tranziţii: ,,Anotimpurile”-cântec învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Rutine: -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
1. ordine şi autoservire
,,Învăţăm să ne încheiem la nasturi”  Exerciţiul
Joc de mişcare ,,Învăţăm să legăm şireturile”
(ADP)

(ALA)liber alese
litera ,,R” – fişe de lucru; exerciţii grafice -să identifice şi să încercuiască corect Emiterea judecăţilor
–,,Scrie litera R!” litera R de valoare
b) Artă Ştiinţă : ,,Studiem formele de relief” - să se exprime corect lexical şi Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
Construcţii : ,,Ţara mea” - pioneze gramatical
 Exerciţiul
Activităţi
Vizionare D.V.D - ,,Poveşti pentru copii” -să construiască din pioneze conturul
c)Construcţii ţării
1.Educarea Activitate integrată : D.Ş. ; D.O.S.
limbajului D.L.C. – memorare - Limba -să descrie imaginea de pe planşa;
românească”, de G. Sion -să memoreze şi să recite cu intonaţie  Conversaţia
poezia;  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate D.O.S. – Activitate practică -să se exprime în propoziţii corect  Explicaţia
practică ,,Hora frăţiei” – decupare, lipire formulate gramatical;  Exerciţiul Analiza produsului
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 13:
PROIECTUL : ,,MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!” SUBTEMA : ,,BINE AI VENIT, MOŞ CRĂCIUN! ”
LUNI

EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de
dezvoltare
Rutină ,,Ţara lui Moş Crăciun” anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii: ,,Pluguşorul” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim” obiceiurile şi tradiţiile  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ordine anotimpului iarna
Biblioteca :,,Citim imagini cu Moş Crăciun’’, -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca din cărţi şi reviste să le descrie; Evaluare verbală

Construcţii : ,,Sania lui Moş Crăciun”(cu - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Ştiinţă materiale la alegere) gramatical  Explicaţia
2.
Divertisment : ,,Repetiţie pentru serbarea de -să elaboreze o construcţie din  Exerciţiul
c)Construcţii Moş Crăciun” pioneze  Jocul

d) Jocuri
distractive
experienţiale

Activităţi pe
Cunoaşterea D.Ş. –,,Legenda lui Moş Crăciun’’ povestească, pe scurt, legenda  Conversaţia
mediului D.E.C. – Pictură -să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – ,, Bradul împodobit” gramatical  Explicaţia de valoare
(ADE)
plastică desenului un brad împodobit lucrărilor
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii proiectului “Mândru sunt de ţara mea!”
METODICĂ
MARŢI
Activităţi de ,, Fecioara Maria” Analiza produsului
Tranziţii: ,,Colind”
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim”  Explicaţia
(ADP)
a) Ştiinţă Biblioteca :,,Litera şi sunetul O”- găseşte -să recunoască diferite imagini şi să le
cuvinte cu sunetul O – fişe de lucru descrie; Evaluare verbală
alese
Joc de rol : ,,De-a serbarea”- repetarea - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia

2. b)Artă colindelor şi cântecelor pentru serbare gramatical Analiza produsului
 Exerciţiul
(ALA)
Jocuri de mişcare : ,, Paşi de dans -să rezolve corect fişele de lucru

c)Joc de rol ritmic” -să interpreteze creativ rolul ales
limbajului D.L.C. –Memorizare – -să se exprime în propoziţii corect

,,În seara de Crăciun”, de G. Coşbuc formulate gramatical;  Conversaţia
D.E.C. – Educaţie muzicală -să memoreze şi să recite cu intonaţie  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Cântec - ,,De unde vine Moş Crăciun ?” poezia;  Povestirea de valoare
muzicală -să interpreteze vocal cântecul,  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI
Activităţi de Întâlnirea de dimineaţă: -să exerseze deprinderi motrice
Rutină ,,Cine a fost Iisus ?” anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii: ,, Iarna” -să identifice şi să respecte regulile  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim”  Jocul
(ADP)
a) Biblioteca Joc de masă : ,,Reconstituie întregul” – -să îmbine corect piesele de puzzle;
puzzle cu Moş Crăciun -să completeze corect fişele de Analiza lucrărilor
alese
b)Nisip şi apă Ştiinţă : ,, A câta săniuţă ? – fişe de lucru lucru, după cerinţe;  Exerciţiul Emiterea
2. Jocuri iniţiate de copii - ,,Ne pregătim - să se exprime corect lexical şi judecăţilor de
 Observaţia
(ALA)
pentru serbare” gramatical  Conversaţia valoare

matematică D.Ş. – Activitate matematică ,,Verificarea lucru, respectând cerinţele

număratului în limitele 1-5”- fişe de lucru -să execute corect exerciţiile pentru  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie D.P.M. - ,,Drumul lui Moş Crăciun” - traseu încălzirea organismului;  Observaţia
Psiho-motorie aplicativ -să execute corect traseul aplicativ  Explicaţia
3.
 Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
JOI


Activităţi de
,,Darurile lui Moş Crăciun” -să exerseze deprinderi motrice

Rutină
Tranziţii: ,,Moş Crăciun” anterior învăţate;
1. Rutine: ,,Învăţăm să dăruim” -să identifice şi să respecte regulile de  Exerciţiul
(ADP)
Biblioteca: ,Citim imagini cu Moş -să recunoască diferite imagini şi să le

Activităţi liber
Crăciun’’, din cărţi şi reviste descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca Artă: „Portretul lui Moş Crăciun” -pictură - să se exprime corect lexical şi
alese
-Conversaţia
2. Joc de rol : ,,În noaptea de Crăciun” gramatical Emiterea judecăţilor
-Explicaţia
b) Artă: Divertisment : ,,Ghicitori şi proverbe -să interpreteze creativ rolul ales; de valoare
(ALA)
-Exerciţiul
c) Joc de rol legate de tema proiectului” Joc de rol
,,Cine ştie, câştigă!” – adunarea şi scăderea -să realizeze corect fişele de lucru  Conversaţia
2.Educaţie în limitele 1-5, compunere, descompunere -să recunoască diferite imagini şi să le  Observaţia
3. pentru societate 1-5, vecini; fişe de lucru descrie;
- să se exprime corect lexical şi  Demonstraţia
D.O.S. – Educaţie pentru societate gramatical  Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
Rutină ,,În aşteptarea lui Moş Crăciun” învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii: ,,La Betleem” -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim”  Exerciţiul
Joc de mişcare Ne pregătim de activităţi- deprinderi de
(ADP)
(ALA)liber alese
litera ,,O” – fişe de lucru; exerciţii grafice -să identifice şi să încercuiască corect Emiterea judecăţilor
–,,Scrie litera O” litera O de valoare
b) Artă Construcţii : ,,Bradul” - pioneze - să se exprime corect lexical şi Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
Lectura educatoarei - ,,Secretul Lui Moş gramatical
 Exerciţiul
Activităţi
Crăciun” -să construiască din pioneze un brad
c)Construcţii

limbajului D.L.C. – lectura educatoarei - -să descrie imaginea de pe planşa;

,,Legenda bradului”, H.C. Andersen -să precizeze personajele lecturii;  Conversaţia
D.O.S. – Activitate practică -să se exprime în propoziţii corect  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate ,,Ornamente pentru brad” – formulate gramatical;  Explicaţia
practică -să decupeze pe contur şi să lipească  Exerciţiul Analiza produsului
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 14:
PROIECTUL : ,,A FOST ODATĂ…” SUBTEMA : ,,ÎNTÂLNIRE CU TIMPUL”
LUNI
EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de Întâlnirea de dimineaţă: -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri
dezvoltare Rutină ,,De vorbă cu timpul” anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii: ,,Ceasul” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţăm să fim punctuali” regulile de ordine şi autoservire  Exerciţiul
şi autoservire;,,Cum e vremea?”
Biblioteca: „Timpul – prietenul nostru” -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca să le descrie; Evaluare verbală

Construcţii: „Ceasul” – din pioneze -să recunoască diferite  Conversaţia
b)Ştiinţă instrumente de măsurat timpul  Explicaţia
2.
Joc de masă : ,,Sortăm cifrele pentru ceas” - să se exprime corect lexical şi  Exerciţiul
c)Construcţii gramatical  Jocul

d) Jocuri -să elaboreze un ceas din pioneze
distractive
experienţiale
1. D.Ş. – Activitate integrată: -să observe imaginile şi să

Activităţi pe
Cunoaşterea D.Ş : Convorbire ,,Etapele vieţii omului’’ precizeze etapele vieţii omului  Conversaţia
mediului D.E.C. – Desen -să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – ,,Clepsidra” gramatical  Explicaţia de valoare
(ADE)
plastică desenului o clepsidră lucrărilor
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,Întâlnire cu timpul”
METODICĂ
MARŢI
Activităţi pe domenii Activităţi liber Activităţi de dezvoltare ,,De vorbă cu timpul” Analiza produsului
personală (ADP) Rutină Tranziţii: ,,Ceasul” -să exerseze deprinderi motrice anterior
Tranziţii Rutine: ,,Învăţăm să fim punctuali” învăţate;
 Explicaţia
1. ,,Învăţăm să legăm şireturile” -să identifice şi să respecte regulile de
 Exerciţiul
Joc distractiv Ne pregătim de activităţi-deprinderi de ordine şi autoservire
a) Ştiinţă Ştiinţă : ,,Măsurăm timpul”(instrumente -să recunoască diferite imagini şi să le

de măsurat timpul: clepsidră, ceas, soare) descrie; Evaluare verbală
Construcţii : ,,Ceasuri vechi – ceasuri - să se exprime corect lexical şi
alese
 Conversaţia
2. b)Artă noi”(materiale la alegerea copiilor) gramatical Analiza produsului
 Exerciţiul
Bibliotecă : Fişe de lucru - grafisme” -să rezolve corect fişele de lucru
(ALA)
c)Joc distractiv Jocuri distractive: ,,Deschide urechea

bine!’’
1.Educarea Activitate integrată: -să descrie imaginea de pe planşa;
limbajului DLC: ,,Lebedele’’, de H.Ch. Andersen -să se exprime în propoziţii corect

DEC: cântec:,,Ceasul’’ formulate gramatical;  Conversaţia
Joc cu cântec: ,,Ceasul mare’’ -să identifice personajele;  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie -să interpreteze vocal cântecul,  Povestirea de valoare
muzicală respectând linia melodică, ritmul;  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI

Întâlnirea de dimineaţă: -să exerseze deprinderi motrice

Activităţi de
Rutină ,,De vorbă cu timpul” anterior învăţate;

Tranziţii Tranziţii:,,Ceasul” -să identifice şi să respecte regulile  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să fim punctuali”  Jocul
(ADP)
a) Biblioteca Biblioteca: „Ceasul” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

Nisip şi apă : ,,Măsurăm timpul!” – urme -să execute urme pe nisip, după Analiza lucrărilor
alese
b)Nisip şi apă ale timpului cerinţe;  Exerciţiul Emiterea

2. Joc de masă : ,,Sortăm cifrele pentru ceas” - să sorteze corect cifrele pentru ceas  Observaţia judecăţilor de
(ALA)
 Conversaţia valoare

matematică D.Ş. ,,Invăţăm ceasul; verificarea în limitele lucru, respectând cerinţele

1-5” - fişe de lucru -să execute corect exerciţiile pentru  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie încălzirea organismului;  Observaţia
Psiho-motorie DPM: Repetarea alergării cu păşire peste -să execute corect alergarea cu  Explicaţia
3.
obstacole păşire peste obstacole  Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
JOI


Activităţi de
Rutină ,,Timpul – prieten sau duşman ?” -să exerseze deprinderi motrice

Tranziţii Tranziţii: „Tic-tac” anterior învăţate;  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să fim punctuali”  Exerciţiul
(ADP)
Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul L”- găseşte -să recunoască diferite imagini şi să le
(ALA)liber alese
cuvinte cu sunetul L la început descrie; Evaluare verbală
a) Biblioteca Joc de rol : ,,De-a ceasornicarii” -să identifice cuvinte cu sunetul L la
Jocuri iniţiate de copii : ,, Copil, tânăr, început -Conversaţia Emiterea judecăţilor
2. Activităţi b) Artă: adult, bătrân” - să se exprime corect lexical şi -Explicaţia de valoare
c) Joc de rol gramatical -Exerciţiul Joc de rol


,,Ora la care eu mă trezesc, iau micul -să realizeze corect fişele de lucru  Conversaţia
2.Educaţie dejun, merg la grădiniţă….” fişe de lucru -să recunoască diferite imagini şi să le  Observaţia
3. pentru societate D.O.S. – Educaţie pentru societate descrie;
,,Cum avem grijă de părinţii noştri ?”- - să se exprime corect lexical şi  Demonstraţia
convorbire gramatical  Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI

Activităţi de
Rutină ,,Şi peste tine trec anii” învăţate; Aprecieri verbale
Tranziţii Tranziţii: ,, Ceasul” -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
Rutine:,,Învăţăm să fim punctuali”  Exerciţiul
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă : Fişe de lucru – grafisme -să construiască, cu materiale la

(ALA)liber alese
alegere, diferite tipuri de ceasuri Emiterea judecăţilor

Vizionare D.V.D : ,,Lebedele” - să se exprime corect lexical şi de valoare
b) Artă gramatical Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
Construcţii : ,,Ceasuri vechi – ceasuri -să completeze corect fişele de lucru
 Exerciţiul
Activităţi
noi” (materiale la alegerea copiilor) -să precizeze personajele lecturii;

c)Construcţii

limbajului D.L.C. -să descrie imaginea de pe planşa;

-joc didactic: ,,Cu ce sunet începe -să identifice sunetul cu care începe un  Conversaţia
cuvântul’’(literele învăţate) cuvânt;  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate -să se exprime în propoziţii corect  Explicaţia
practică D.O.S. – Activitate practică formulate gramatical;  Exerciţiul Analiza produsului
,, Ceasul” – decupare, lipire -să decupeze pe contur şi să lipească
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 15:
PROIECTUL : ,,A FOST ODATĂ…” SUBTEMA : ,,DARURILE BUNICII”
LUNI

EVALUARE
„Zestrea bunicii” -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri

Activităţi de
Rutină Tranziţii: „Are mama o fetiţă” anterior învăţate;

Tranziţii Rutine: ,,Învăţăm să păstrăm” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
(ADP)
1.
,,Învăţăm să legăm şireturile” regulile de ordine şi autoservire  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de ordine
Bibliotecă : ,,Citim imagini legate de -să recunoască diferite imagini şi

a) Biblioteca vestimentaţia omului în timp’’ să le descrie; Evaluare verbală
(ALA)liber alese
-să identifice diferite obiecte de

b)Construcţii Construcţii : ,,Lada bunicii”(cu materiale la îmbrăcăminte de-a lungul  Conversaţia
c) Jocuri alegere) timpului  Explicaţia
2.
distractive Jocuri distractive în sala de grupă : - să se exprime corect lexical şi  Exerciţiul
Activităţi
,,Găseşte-mi perechea!” gramatical  Jocul

-să construiască lada bunicii cu
materiale la alegere
experienţiale
Activităţi pe
domenii
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură după precizeze vestimentaţia omului  Conversaţia
mediului imagini ,,Din lada de zestre a bunicii’’ de-a lungul timpului  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – (vestimentaţia omului de-a lungul timpului -să se exprime corect lexical şi  Explicaţia de valoare
(ADE) Educaţie D.E.C. – Pictură gramatical  Exerciţiul Expunerea şi analiza
plastică ,, Costumul popular şi salba bunicii” -să transpună prin intermediul lucrărilor
desenului un costum popular
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,Darurile bunicii”
METODICĂ
MARŢI

,,De vorbă cu muzeograful” Analiza produsului
Activităţi de

Tranziţii: ,,Drag mi-e jocul românesc!”
Rutine: ,,Învăţăm să păstrăm”  Explicaţia
(ADP)
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul L”- găseşte -să recunoască diferite imagini şi să le
cuvinte cu sunetul L la început, în interior descrie; Evaluare verbală
(ALA)liber alese
b)Artă şi la sfârşitul cuvântului -să identifice litera şi sunetul L, la
Joc de rol : ,,De-a muzeografii” început, in interior şi la sfârşitul Analiza produsului
c)Joc distractiv Povestea educatoarei : ,,Cuza Vodă şi cuvântului  Conversaţia
2.
Moş Ioan Roată’’ -să identifice personajele;  Exerciţiul
Activităţi

gramatical;
-să rezolve corect fişele de lucru

limbajului D.L.C. –Memorizare – -să se exprime în propoziţii corect

,,Un copil cuminte”, de Elena Farago formulate gramatical;  Conversaţia
D.E.C. – Educaţie muzicală -să memoreze şi să recite expresiv  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Cântec:,,Hora Unirii” poezia;  Povestirea de valoare
muzicală Cântec joc: ,,Hora Unirii’’ -să interpreteze vocal cântecul,  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI

Activităţi de
Rutină ,,Muzeul satului”- discuţii anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii: ,, La oglindă” -să identifice şi să respecte regulile  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să păstrăm”  Jocul
(ADP)
a) Biblioteca Biblioteca: „Portretul bunicii” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;
(ALA)liber alese
b) Ştiinţă Ştiinţă : ,,Sortăm imagini cu portul popular -să sorteze imagini cu portul popular Analiza lucrărilor
din ţară”– fişe de lucru – calcule matematice din ţară; Emiterea
c)Nisip şi apă Nisip şi apă: „Farfuria bunicii” -să completeze corect fişele de lucru  Exerciţiul judecăţilor de
2.
d) Joc de rol: Joc de rol: ,,De-a bunicii” -să execute urme pe nisip, după  Observaţia valoare
Activităţi
Program distractiv - ,,Cântăm, dansăm cerinţe;  Conversaţia

româneşte” -să interpreteze creativ rolul ales;

matematică D.Ş. – Activitate matematică: ,,Grupează lucru, respectând cerinţele

după cum îţi spun – numărul şi cifra 6”- fişe -să execute corect exerciţiile pentru  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie de lucru încălzirea organismului;  Observaţia
Psiho-motorie D.P.M. - ,,Drag mi-e jocul românesc!” -să execute corect paşii de dans  Explicaţia
3.
- paşi de dans popular- popular  Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
JOI


Activităţi de
,,Ce iubeşte bunica ?” -să exerseze deprinderi motrice

Rutină
Tranziţii: ,,Drag mi-e jocul românesc!” anterior învăţate;
1. Rutine: ,,Învăţăm să păstrăm” -să identifice şi să respecte regulile de  Exerciţiul
(ADP)
Bibliotecă: ,,Citim poveşti din cartea -să recunoască diferite imagini şi să le

(ALA)liber alese
bunicii” (selectăm imagini din poveştile descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca populare) -să identifice cuvinte cu sunetul L la
b) Artă: Artă: „Ornăm portul popular” - grafisme început -Conversaţia Emiterea judecăţilor
2.
c) Divertisment Divertisment : ,,Ghicitori şi proverbe -să execute creativ grafismele -Explicaţia de valoare
Activităţi
legate de tema proiectului” - să se exprime corect lexical şi -Exerciţiul Joc de rol

gramatical
-să identifice răspunsurile la ghicitori

,,Compunerea şi descompunerea nr. 6; -să realizeze corect fişele de lucru  Conversaţia
2.Educaţie adunări şi scăderi” –fişe de lucru -să recunoască diferite imagini şi să le  Observaţia Aprecieri verbale
pentru societate D.O.S. – Educaţie pentru societate: ,,Cum descrie;  Explicaţia
3.
ne comportăm cu bătrânii’’ - să se exprime corect lexical şi  Demonstraţia
gramatical  Exerciţiul
-să identifice şi să respecte regulile
unui comportament civilizat
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
Rutină ,,Îmi iubesc şi îmi respect bunicii!” învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii: ,,Mi-am făcut bundiţă nouă” -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să păstrăm”  Exerciţiul
a) Bibliotecă Bibliotecă: ,,Identifică şi încercuieşte -să identifice şi să încercuiască

litera ,,L” – fişe de lucru; litera ,,L” Emiterea judecăţilor
-exerciţii grafice –,,Scrie litera L” -să scrie corect exerciţiile grafice de valoare
b) Artă Construcţii : ,,Costumul naţional” - - să se exprime corect lexical şi Analiza lucrărilor
2. pioneze gramatical  Conversaţia
Vizionare D.V.D : ,,Fata babei şi fata -să realizeze costumul naţional după  Exerciţiul
Activităţi
c)Construcţii moşneagului”, de Ion Creangă cerinţe

-să precizeze personajele lecturii;
limbajului D.L.C. – Lectura educatoarei - ,,Povestea -să descrie imaginea de pe planşă;
olarului”, de Călin Gruia -să identifice sunetul cu care începe un  Conversaţia
cuvânt;  Observaţia Concurs
practică ,,Hora Unirii” – decupare, asamblare formulate gramatical;  Exerciţiul Analiza produsului
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 16:
PROIECTUL : ,,A FOST ODATĂ…” SUBTEMA : ,,STRĂMOŞII NOŞTRI”
LUNI

EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de
,,Musafirul” -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri
dezvoltare
Rutină anterior învăţate;
Tranziţii: ,,La oglindă”
1. Rutine:
regulile unui comportament  Exerciţiul
,,Învăţăm să respectăm!”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ordine civilizat şi regulile de ordine şi
şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” autoservire
Bibliotecă : ,,Citim imagini legate de trecutul -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca istoric al poporului român’’ să le descrie; Evaluare verbală

Construcţii : ,,Casa Armatei”(cu materiale la - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii alegere) gramatical  Explicaţia
2.
c) Jocuri Jocuri distractive în sala de grupă : -să construiască Casa Armetei cu  Exerciţiul
distractive ,,Scaunul povestitorului” materiale la alegere  Jocul

experienţiale

Activităţi pe
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului–Lectură după precizeze cine au fost strămoşii  Conversaţia
mediului imagini ,,Cine au fost strămoşii noştri ?” noştri  Povestirea Emiterea judecăţilor
Educaţie ,, Dacii şi romanii” gramatical  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)

desenului eroi ai neamului nostru
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,Strămoşii noştri”
METODICĂ
MARŢI
Activităţi de dezvoltare ,,Eroii neamului” Analiza produsului
personală (ADP) Rutină Tranziţii: „Are mama o fetiţă” -să exerseze deprinderi motrice anterior
Tranziţii Rutine: învăţate;
 Explicaţia
1. ,,Învăţăm să respectăm” -să identifice şi să respecte regulile
 Exerciţiul
Joc distractiv Ne pregătim de activităţi- deprinderi de unui comportament civilizat şi regulile
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” de ordine şi autoservire
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul S”- găseşte -să recunoască diferite imagini şi să le
cuvinte cu sunetul S la început, în interior descrie; Evaluare verbală
(ALA)liber alese
b)Artă şi la sfârşitul cuvântului -să identifice litera şi sunetul S, la

Joc de rol : ,,De-a soldaţii” început, in interior şi la sfârşitul Analiza produsului
c)Joc distractiv Joc distractiv : ,,La ţintă” cuvântului  Conversaţia
2.
- să se exprime corect lexical şi  Exerciţiul
Activităţi
gramatical;
-să rezolve corect fişele de lucru

limbajului D.L.C. – Lectura educatoarei - ,,Stejarul -să se exprime în propoziţii corect

din Borzeşti” de Eusebiu Camilar formulate gramatical;  Conversaţia
D.E.C. – Educaţie muzicală -să recunoască personajele;  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Noi suntem români” -să interpreteze vocal cântecul,  Povestirea de valoare
muzicală Cântec joc- ,,Hai să-ntindem hora mare” respectând linia melodică, ritmul;  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI
-să exerseze deprinderi motrice
Activităţi de Întâlnirea de dimineaţă: anterior învăţate;
,,Ziua Unirii” -să identifice şi să respecte regulile
Rutină
Tranziţii: ,, Hai să dăm mână cu mână!” unui comportament civilizat şi
1. Rutine: regulile de ordine şi autoservire  Jocul
,,Învăţăm să respectăm”
(ADP)
a) Biblioteca Biblioteca: „Hora” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

b) Ştiinţă Nisip şi apă : ,,Hai să dăm mână cu mână!” -să execute urme de mâini pe nisip, Analiza lucrărilor
–urme de mâini după cerinţe Emiterea
alese
 Exerciţiul
2. c)Nisip şi apă Ştiinţă : ,,Ce ştii despre”– fişe de lucru – -să completeze corect fişele de lucru judecăţilor de
 Observaţia
d) Joc de rol: asocieri -să răspundă corect la întrebările din valoare
(ALA)
 Conversaţia
Program distractiv – Joc concurs ,,Cine ştie cadrul concursului;
mai multe ?”
matematică D.Ş. – Activitate matematică – ,,Verificarea lucru, respectând cerinţele

număratului în limitele 1 -6” - fişe de lucru -să execute corect exerciţiile pentru  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie D.P.M. ,,Alergare îmbinată cu rostogolirea încălzirea organismului;  Observaţia
Psiho-motorie mingii pe sol’’ -să execute corect alergarea  Explicaţia
3.
Jocuri: îmbinată cu rostogolirea mingii pe  Demonstraţia
„Cursa după mingea rostogolită’’, ,,Plimbăm sol  Exerciţiul
păpuşa’’
ACTIVITATE
4. Studiu individual - ,,Metode interactive”
METODICĂ
JOI


Activităţi de
Rutină ,,Ce simt faţă de..?” anterior învăţate;

Tranziţii Tranziţii: ,,Drag mi-e jocul românesc!” -să identifice şi să respecte regulile  Explicaţia
1. unui comportament civilizat şi
Rutine:,,Învăţăm să păstrăm”  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de regulile de ordine şi autoservire
(ADP)
Bibliotecă: ,,Identifică şi încercuieşte litera -să recunoască diferite imagini şi să le

Activităţi liber
,,S” – fişe de lucru; descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca -exerciţii grafice –,,Scrie litera S” -să identifice cuvinte cu sunetul S la
alese
-Conversaţia
2. b) Artă: Artă: „Ornăm vase de lut” - grafisme început Emiterea judecăţilor
-Explicaţia
c) Divertisment Divertisment : ,,Lectura educatoarei – -să execute creativ grafismele de valoare
(ALA)
-Exerciţiul
poezia ,,Sergentul”, de V. Alecsandri - să se exprime corect lexical şi Joc de rol
gramatical
matematică D.Ş. – Activitate matematică -să realizeze corect fişele de lucru
,, Şir crescător, descrescător 1-6; -să recunoască diferite imagini şi să le
2.Educaţie compunerea şi descompunerea nr. 6; descrie;  Conversaţia Aprecieri verbale
pentru societate adunări şi scăderi” – exerciţii cu material -să ordoneze crescător şi descrescător  Observaţia
individual, fişe de lucru şirul nr.  Explicaţia
3.
-să compună şi să descompună nr. 6;  Demonstraţia
D.O.S. – Educaţie pentru societate: ,,Să - să se exprime corect lexical şi  Exerciţiul
cinstim memoria străbunilor noştri”- gramatical
convorbire -să identifice faptele de vitejie ale
străbunilor noştri
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
Rutină ,,Unde-i unul, nu-i putere!” învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii: ,,Noi suntem români” -să identifice şi să respecte regulile  Explicaţia
1. unui comportament civilizat şi regulile
Rutine: ,,Învăţăm să păstrăm”  Exerciţiul
Joc de mişcare Ne pregătim de activităţi- deprinderi de de ordine şi autoservire
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: ,,Identifică şi încercuieşte -să identifice şi să încercuiască
litera ,,S” – fişe de lucru; litera ,,S” Emiterea judecăţilor
(ALA)liber alese
Artă: „Ziduri de apărare” - grafisme -să scrie corect exerciţiile grafice de valoare
b) Artă Construcţii : ,,Ziduri de apărare” – - să se exprime corect lexical şi Analiza lucrărilor
c)Construcţii material la alegere gramatical
2.  Conversaţia
Lectura educatoarei : ,,Mihai Viteazul” -să realizeze ziduri de apărare, cu
 Exerciţiul
Activităţi
– povestire populară materiale la alegere, după cerinţe

Joc de rol : ,,Suntem soldaţi” -să precizeze personajele lecturii;

limbajului D.L.C. – Joc didactic ,,Vreau să aflu!” -să descrie imaginea de pe planşă;
-propoziţia interogativă -să identifice sunetul cu care începe un  Conversaţia
cuvânt;  Observaţia Concurs
practică ,, Dacii şi romanii” – lucrare colectivă formulate gramatical;  Exerciţiul Analiza produsului
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 17:
PROIECTUL : ,,A FOST ODATĂ…” SUBTEMA : ,,CUM ŞI CU CE CĂLĂTORIM – ÎN MAŞINA TIMPULUI!”
LUNI
EVALUARE
personală (ADP)
dezvoltare Rutină ,,Mesajul din sticlă” anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii:,,Ninge liniştit” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Ştiu să mă port în….” regulile unui comportament  Exerciţiul
Bibliotecă : ,,Decodificăm mesajul -să recunoască diferite imagini şi
a) Biblioteca naufragiaţilor; ,,S.O.S – răspundem în scris să le descrie; Evaluare verbală
(ALA)liber alese
mesajelor’’ - să se exprime corect lexical şi

 Conversaţia
b)Construcţii Construcţii : ,,Mijloace de transport”(cu gramatical
 Explicaţia
2. c) Jocuri materiale la alegere) -să construiască mijloace de
 Exerciţiul
distractive Lectura educatoarei: transport, cu materiale la alegere
Activităţi
 Jocul
,,Povestea automobilului” -să audieze cu atenţie povestea,
să reţină ideile acesteia şi să
demonstreze că a înţeles.
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură după precizeze mijloacele de transport

mediului imagini- ,,Mijloace de transport” cunoscute
2. D.E.C. – -să se exprime corect lexical şi
3.  Explicaţia
Educaţie D.E.C. – Pictură gramatical Expunerea şi analiza
 Exerciţiul
plastică ,, Mijlocul de transport preferat” -să transpună prin intermediul lucrărilor
desenului mijlocul de transport
preferat
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,În maşina timpului”
METODICĂ
MARŢI
Activităţi de ,,De vorbă cu maşina timpului” Analiza produsului
Tranziţii: „În tren”
Rutine:,,Ştiu să mă port în….”  Explicaţia
1. -să identifice şi să respecte regulile
Joc distractiv unui comportament civilizat şi regulile
de ordine şi autoservire
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul T”- -să recunoască diferite imagini şi să le

găseşte cuvinte cu sunetul T la început descrie; Evaluare verbală
b)Artă Artă: „Trenuleţul” – exerciţii grafice -să identifice litera şi sunetul T, la
Joc de rol : ,,La casa de bilete” început, in interior şi la sfârşitul Analiza produsului
 Conversaţia
2. c)Joc distractiv cuvântului;
 Exerciţiul
Jocuri distractive în sala de grupă : -să distingă sunetele ce compun
Activităţi
,,Naufragiaţii” cuvintele şi să le pronunţe corect;

- să execute corect grafismele;

limbajului D.L.C. – Lectura educatoarei - -să audieze cu atenţie lectura, să reţină

,,Acceleratul”, de George Topârceanu ideile acesteia şi să demonstreze că a  Conversaţia
D.E.C. – Educaţie muzicală înţeles.  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Trenul” -să se exprime în propoziţii corect  Povestirea de valoare
muzicală Cântec joc -,,Semaforul” formulate gramatical;  Exerciţiul Aprecieri
-să interpreteze vocal cântecul,
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI
Rutină „Cu avionul” -să identifice şi să respecte regulile
Tranziţii Tranziţii: ,, Sunt un copil cuminte”- unui comportament civilizat şi  Explicaţia
1. regulile de ordine şi autoservire
Rutine:,,Ştiu să mă port în….”  Jocul
(ADP)
a) Biblioteca Biblioteca: „Avionul” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

(ALA)liber alese
b) Ştiinţă Nisip şi apă : ,,Pista de aterizare”– desene -să execute o pistă de aterizare pe Analiza lucrărilor
Ştiinţă : ,,Când a apărut trenul ?; Unde se nisip, după cerinţe Emiterea
c)Nisip şi apă construiesc trenurile?; Ce pune trenul în -să comunice impresii, idei pe baza  Exerciţiul judecăţilor de
2.
d) Joc de rol: mişcare?” observărilor efectuate;  Observaţia valoare
Activităţi
Lectura educatoarei - ,, Viaţa-i atât de -să audieze cu atenţie lectura, să  Conversaţia

frumoasă!”, O.P.Iaşi reţină ideile acesteia şi să


după cum îţi spun! – numărul şi cifra 7”- -să identifice poziţia unui obiect  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie exerciţii cu material individual - fişe de într-un şir utilizând numeralul  Observaţia
Psiho-motorie lucru ordinal;  Explicaţia
3.
D.P.M. - Învăţarea mersului în echilibru pe -să execute corect exerciţiile pentru  Demonstraţia
plan ridicat cu anumite sarcini încălzirea organismului;  Exerciţiul
Jocuri: ,,Pune mingea în coş!’’,,Mingea în -să execute corect mersul în
cerc” echilibru pe plan inclinat
ACTIVITATE
4. Studiu individual ,,Metode interactive”
METODICĂ
JOI


Activităţi de
Rutină ,,Mărci de autoturisme” anterior învăţate;

Tranziţii Tranziţii: ,,Trenul” -să identifice şi să respecte regulile  Explicaţia
1. unui comportament civilizat şi
Rutine: ,,Ştiu să mă port în…”  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de regulile de ordine şi autoservire
(ADP)
Ştiinţă: „Combustibili-utilitate şi efecte” -să recunoască diferite imagini şi să le

Activităţi liber
Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca litera ,,t” – fişe de lucru; -să identifice cuvinte cu sunetul t la
alese
-Conversaţia
2. b) Ştiinţă: -exerciţii grafice –,,Scrie litera t” început Emiterea judecăţilor
-Explicaţia
c) Divertisment Divertisment : ,,Învăţarea poeziei -să execute creativ grafismele de valoare
(ALA)
-Exerciţiul
,,Semaforul”, de Ştefan Feneşeanu -să audieze cu atenţie lectura, să Joc de rol
memoreze şi să recite expresiv poezia
matematică D.Ş – Activitate matematică -să realizeze corect fişele de lucru

,,Compunerea şi descompunerea nr. 7; -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie exerciţii cu material individual, fişe de descrie;  Observaţia Aprecieri verbale
pentru societate lucru -să compună şi să descompună nr. 7;  Explicaţia
3.
- să se exprime corect lexical şi  Demonstraţia
D.O.S. – Educaţie pentru societate- ,,Să gramatical  Exerciţiul
respectăm regulile de circulaţie”- -să identifice şi să respecte regulile de
convorbire circulaţie
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
Rutină ,,Călătorii de-a lungul vremii” învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii: ,,Semaforul”-poezie -să identifice şi să respecte regulile  Explicaţia
Rutine:,,Ştiu să mă port în…”  Exerciţiul
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „În gară” -să recunoască diferite imagini şi să le
Artă: „Domnul t”- exerciţii grafice descrie; Emiterea judecăţilor
Construcţii : ,,Trenul”- diferite forme de -să identifice cuvinte cu sunetul t la de valoare
b) Artă realizare – material la alegere început Analiza lucrărilor
(ALA)liber alese c)Construcţii Joc de rol : ,,De-a excursioniştii” -să scrie corect exerciţiile grafice
2. Vizionare DVD : ,,Poveşti îndrăgite de gramatical  Conversaţia
copii” -să realizeze un tren, cu materiale la  Exerciţiul
Activităţi
alegere, după cerinţe

-să vizioneze cu atenţie povestea, să
reţină ideile acesteia şi să demonstreze
că a înţeles.

limbajului D.L.C. – ,,Cu ce călătorim?” -să descrie imaginea de pe planşă;

-să identifice sunetul cu care începe un  Conversaţia
D.O.S. – Activitate practică cuvânt;  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate ,,Mijloace de transport” – îndoituri -să se exprime în propoziţii corect  Explicaţia
practică formulate gramatical;  Exerciţiul Analiza produsului
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 18:
LUNI
EVALUARE
personală (ADP)
dezvoltare Rutină ,,A fost odată…”(animale dispărute) anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii: ,,Trenul” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine:,,Învăţăm să protejăm!” regulile unui comportament  Exerciţiul
Bibliotecă: ,,Citim imagini din cărţi, reviste, -să recunoască diferite imagini şi
a) Biblioteca enciclopedii legate de animalele domestice; să le descrie; Evaluare verbală
(ALA)liber alese
-unim punctele ” – exerciţii grafice -să execute corect exerciţiile

 Conversaţia
b)Construcţii Construcţii : ,,Adăposturi pentru animale” grafice;
 Explicaţia
2. c) Jocuri Jocuri de mişcare : - să se exprime corect lexical şi
 Exerciţiul
distractive ,,Scapă cine poate!” gramatical
 Jocul
-să construiască adăposturi pentru
animale, cu materiale la alegere;
experienţiale

Activităţi pe
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură după precizeze animalele domestice;  Conversaţia
mediului imagini ,,Animale domestice” -să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Pictură gramatical;  Explicaţia de valoare
Educaţie ,, Animalul domestic preferat” -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)
plastică desenului animalul domestic lucrărilor

preferat
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,, Vieţuitoarele pământului-animale domestice ”
METODICĂ
MARŢI
Activităţi de ,,La muzeu” Analiza produsului
Tranziţii: ,,Ursul păcălit de vulpe”
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!”  Explicaţia
1. -să identifice şi să respecte regulile  Exerciţiul
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea de ordine şi autoservire
?”
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul P”- -să recunoască diferite imagini şi să le

găseşte cuvinte cu sunetul p la început descrie; Evaluare verbală
b)Artă Artă: „Domnul P” – exerciţii grafice -să identifice litera şi sunetul P, la
Joc de rol : ,,La fermă” început, in interior şi la sfârşitul Analiza produsului
 Conversaţia
2. c)Joc distractiv Vizionare PowerPoint : cuvântului;
 Exerciţiul
,,Din lumea animalelor domestice” -să distingă sunetele ce compun
Activităţi
cuvintele şi să le pronunţe corect;


limbajului D.L.C. – Lectura educatoarei - ,,Căţeluşul -să audieze cu atenţie lectura, să reţină
şchiop’’, de Elena Farago ideile acesteia şi să demonstreze că a  Conversaţia
3. 2.Educaţie Cântec - ,, Graiul animalelor”- predare -să se exprime în propoziţii corect  Povestirea de valoare
muzicală Joc muzical - ,,Mergi cum cânt!” formulate gramatical;  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI
,,Dinozaurii?” -să identifice şi să respecte regulile
Rutină
Tranziţii: ,, Graiul animalelor” unui comportament civilizat şi
1. Rutine:,,Învăţăm să protejăm!” regulile de ordine şi autoservire  Jocul
(ADP)
a) Biblioteca Biblioteca: „Animale” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

(ALA)liber alese
b) Ştiinţă Nisip şi apă : ,,Urme de paşi ” -să execute urme de paşi pe nisip, Analiza lucrărilor
Ştiinţă : ,,Ce ştim despre animalele după cerinţe; Emiterea
c)Nisip şi apă domestice?”; -să comunice impresii, idei pe baza  Exerciţiul judecăţilor de
2.
d) Joc de rol: Divertisment : ,,Curiozităţi despre animale” observărilor efectuate;  Observaţia valoare
Activităţi
-să audieze cu atenţie lectura, să  Conversaţia

reţină ideile acesteia şi să


număratului în limitele 1 -7” - fişe de lucru -să identifice poziţia unui obiect  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie într-un şir utilizând numeralul  Observaţia
Psiho-motorie D.P.M. Învăţarea săriturii în lungime de pe ordinal;  Explicaţia
3.
loc. -să execute corect exerciţiile pentru  Demonstraţia
Jocuri: ,,Hop, hop!’’, ,,Apă, foc!” încălzirea organismului;  Exerciţiul
-să execute corect săritura în
lungime de pe loc
ACTIVITATE
4. Studiu individual „ Ghid de bune practici”
METODICĂ
JOI

Întâlnirea de dimineaţă: -să exerseze deprinderi motrice anterior Aprecieri verbale

Activităţi de
,,Cel mai iubit animal” învăţate;

Rutină
Tranziţii: ,,Graiul animalelor” -să identifice şi să respecte regulile unui
1. Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” comportament civilizat şi regulile de  Exerciţiul
(ADP)

Activităţi liber
,,P” – fişe de lucru; exerciţii grafice descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca –,,Scrie litera P” -să identifice cuvinte cu sunetul p la
alese
-Conversaţia
2. b) Ştiinţă: Ştiinţă: „ Ce foloase avem de la animale?” început Emiterea
-Explicaţia
c) Divertisment Program liber ales: ,, Povestim ce ştim -să execute corect grafismele judecăţilor de
(ALA)
-Exerciţiul
despre animale domestice” -să comunice impresii, idei pe baza valoare
observărilor efectuate.
matematică D.Ş – Activitate matematică - ,, Şir -să realizeze corect fişele de lucru
Activităţi pe domenii experienţiale

crescător, descrescător 1-7; compunere şi -să recunoască diferite imagini şi să le
2.Educaţie descompunerea nr. 7; adunări şi scăderi” descrie; Aprecieri
 Conversaţia
pentru societate – fişe de lucru -să ordoneze crescător şi descrescător verbal
 Observaţia
D.O.S. – Educaţie pentru societate şirul 1-7; e
 Explicaţia
3. „Să iubim şi să îngrijim animalele!” -să efectueze operaţii de adunare şi
 Demonstraţia
(ADE)
scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-7.

 Exerciţiul
-să compună şi să descompună nr. 7;
- să manifeste disponibilitate în a
participa la acţiuni de îngrijire şi
protejare a animalelor, aplicând
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
Rutină ,,Animalul preferat” învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii: ,,Azorel”-cântec -să identifice şi să respecte regulile  Explicaţia
Rutine:,,Învăţăm să protejăm!”  Exerciţiul
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „În curtea bunicii” –citire de -să recunoască diferite imagini şi să le
imagini descrie; Emiterea judecăţilor
-să identifice cuvinte cu sunetul p la de valoare
(ALA)liber alese
b) Artă Artă : ,, Colorăm animalul preferat!”; început Analiza lucrărilor
c)Construcţii Construcţii: „Animalul preferat” - să se exprime corect lexical şi
Joc de rol : ,,La fermă” gramatical
2.  Conversaţia
-să realizeze un animal iubit, cu
 Exerciţiul
Activităţi
Vizionare PowerPoint : ,,Poveşti cu materiale la alegere, după cerinţe

animale” -să interpreteze creativ rolul ales
-să vizioneze cu atenţie povestea, să
că a înţeles.
limbajului D.L.C. – Concurs: ,,Cine ştie mai bine?” -să descrie imaginea de pe planşă;
- propoziţie, cuvânt, silabă, sunet – -să răspundă corect la întrebări;
-să identifice sunetul cu care începe un
 Observaţia
2.Activitate D.O.S. – Activitate practică- ,,La fermă” cuvânt;
3.  Explicaţia
practică – decupare, lipire- -să se exprime în propoziţii corect Analiza produsului
 Exerciţiul
formulate gramatical;
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 19:
PROIECTUL : ,,AU FOST ŞI SUNT…. ÎN JURUL NOSTRU” SUBTEMA : ,,VIEŢUITOARELE PĂMÂNTULUI – ANIMALE SĂLBATICE”
LUNI
EVALUARE
personală (ADP)
dezvoltare Rutină ,,Animalele pădurii” anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii: ,,Iepurasul Ţup” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” regulile unui comportament  Exerciţiul
Bibliotecă : ,,Citim imagini din cărţi!”- -să recunoască diferite imagini şi
a) Biblioteca enciclopedia despre animalele sălbatice care să le descrie; Evaluare verbală
(ALA)liber alese
trăiesc la noi în ţară; „Scriem numele -să execute corect exerciţiile

 Conversaţia
b)Construcţii animalelor după model’’ grafice;
 Explicaţia
2. c) Jocuri Construcţii : ,,Adăposturi pentru animalele - să se exprime corect lexical şi
 Exerciţiul
distractive pădurii”(cu materiale la alegere) gramatical
Activităţi
 Jocul
Jocuri de mişcare : ,, Câte unul pe cărare”; -să construiască adăposturi pentru
,,Când am fost noi la pădure” animale, cu materiale la alegere;

Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură după precizeze animalele/păsările

mediului imagini ,,Animalele/păsările pământului” pământului” ;
2. D.E.C. – D.E.C. – Pictură -să se exprime corect lexical şi
3.  Explicaţia
Educaţie ,, Animalul preferat” gramatical; Expunerea şi analiza
 Exerciţiul
desenului animalul sălbatic
preferat
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,, Vieţuitoarele pământului-animale sălbatice ”
METODICĂ
MARŢI
Activităţi de „Glasul animalelor” Analiza produsului
Tranziţii: ,,Vulpe, tu mi-ai furat gâsca!”
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!”  Explicaţia
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul Ş”- găseşte -să recunoască diferite imagini şi să le
cuvinte cu sunetul ş la început descrie; Evaluare verbală
b)Artă Joc de rol : ,,De-a medicii veterinari” -să identifice litera şi sunetul Ş, la
Jocuri distractive: ,,Şoarecele şi pisica”; început, in interior şi la sfârşitul Analiza produsului
 Conversaţia
2. c)Joc distractiv ,,Raţele şi vânătorii” cuvântului;
 Exerciţiul
-să distingă sunetele ce compun
Activităţi


limbajului D.L.C. Povestirea copiilor-,,Cei trei -să audieze cu atenţie lectura, să reţină
purceluşi’’, de Serghei Mihailov ideile acesteia şi să demonstreze că a  Conversaţia
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Veveriţa” -să se exprime în propoziţii corect  Povestirea de valoare
muzicală Cântec joc- ,,Glasul animalelor” formulate gramatical;  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI
Rutină ,,Urme de animale” -să identifice şi să respecte regulile
Tranziţii Tranziţii: ,,Glasul animalelor” unui comportament civilizat şi  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!”  Jocul
(ADP)
a) Biblioteca Biblioteca: „Animale” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

(ALA)liber alese
b) Ştiinţă Ştiinţă : ,,Ce ştim despre animalele -să execute urme de paşi pe nisip, Analiza lucrărilor
sălbatice?”; după cerinţe; Emiterea
c)Nisip şi apă Nisip şi apă : ,,Urme de paşi şi lăbuţe” -să comunice impresii, idei pe baza  Exerciţiul judecăţilor de
2.
d) Joc de rol: Joc de masă : ,,Lotto cu animale sălbatice şi observărilor efectuate;  Observaţia valoare
Activităţi
domestice” -să audieze cu atenţie lectura, să  Conversaţia

Lectura educatoarei - ,,Cum a căpătat reţină ideile acesteia şi să
cămila cocoaşă”, de R. Kipling demonstreze că a înţeles.


după cum îţi spun – numărul şi cifra 7”- -să identifice poziţia unui obiect  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie exerciţii cu materiale- individual - fişe de într-un şir utilizând numeralul  Observaţia
Psiho-motorie lucru ordinal şi să grupeze obiectele după  Explicaţia
3.
D.P.M. Învăţarea târârii ca şarpele cerinţe;  Demonstraţia
Joc: ,,Al treilea fuge’’; ,,Treci prin scară!” -să execute corect exerciţiile pentru  Exerciţiul
încălzirea organismului;
-să execute corect târârea ca şarpele
ACTIVITATE
4. Întocmirea programului pentru serbarea de 8 Martie
METODICĂ
JOI


Activităţi de
,,Puii animalelor” învăţate;

Rutină
Tranziţii: ,,Veveriţa” -să identifice şi să respecte regulile unui
Ne pregătim de activităţi ; - deprinderi de ordine şi autoservire
ordine, disciplină şi autos.;Cum e vremea?
Ştiinţă: „De ce creştem păsări? ” -să recunoască diferite imagini şi să le

a) Biblioteca litera ,,ş” – fişe de lucru; exerciţii grafice -să identifice cuvinte cu sunetul ş la
b) Ştiinţă: –,,Scrie litera ş” început Emiterea
c) Divertisment Vizionare DVD : ,,Poveşti cu animale şi -să execute corect grafismele -Conversaţia judecăţilor de
2.
păsări îndrăgite de copii” -să comunice impresii, idei pe baza -Explicaţia valoare
Activităţi
observărilor efectuate. -Exerciţiul

-să vizioneze cu atenţie DVD, să reţină
ideile poveştilor şi să demonstreze că a
înţeles.
,,Compunerea şi descompunerea nr. 8; -să recunoască diferite imagini şi să le
 Conversaţia
2.Educaţie adunări şi scăderi” – exerciţii, fişe de lucru descrie; Aprecieri
 Observaţia
pentru societate D.O.S. –,,Să iubim animalele şi păsările!”- -să efectueze operaţii de adunare şi verbal
 Explicaţia
3. convorbire scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-8. e
 Demonstraţia
-să compună şi să descompună nr. 8;
 Exerciţiul
- să manifeste disponibilitate în a
participa la acţiuni de îngrijire şi
protejare a animalelor, aplicând
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
Rutină ,,Medicii veterinari” învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii: ,,Glasul animalelor” -să identifice şi să respecte regulile  Explicaţia
Rutine:,,Învăţăm să protejăm!”  Exerciţiul
Joc de mişcare Ne pregătim de activităţi – dep. de ordine, de ordine şi autoservire
disciplină şi autoservire; Cum e vremea?
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „În pădure” –citire de imagini -să recunoască diferite imagini şi să le
descrie; Emiterea judecăţilor
(ALA)liber alese
Joc de rol : ,,De-a medicii veterinari” -să identifice cuvinte cu sunetul ş la de valoare
b) Artă Construcţii : „Căsuţa păsărelelor” început Analiza lucrărilor
2. c)Construcţii Divertisment : ,,Carnavalul animalelor” - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
gramatical  Exerciţiul
Activităţi
-să realizeze căsuţa păsărelelor, cu

materiale la alegere, după cerinţe

limbajului D.L.C.–Joc didactic-,,Animalele şi puii -să descrie imaginea de pe planşă;

lor” -să răspundă corect la întrebări;
 Observaţia
2.Activitate D.O.S. – Activitate practică: ,,Măşti de cuvânt;
3.  Explicaţia
practică animale sălbatice şi domestice” -să se exprime în propoziţii corect Analiza produsului
 Exerciţiul
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 20:
PROIECTUL : ,,AU FOST ŞI SUNT…. ÎN JURUL NOSTRU” SUBTEMA : ,,VIEŢUITOARELE APELOR”
LUNI
EVALUARE
personală (ADP)
dezvoltare Rutină ,, Zâna Apelor” anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii: ,,Glasul animalelor” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine:,,Învăţăm să protejăm!” regulile unui comportament  Exerciţiul
Bibliotecă : ,,Citim imagini din cărţi, -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca enciclopedii despre vieţuitoarele apelor’’ să le descrie; Evaluare verbală

Construcţii : ,,Barca, pluta, vaporul”(cu - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii materiale la alegere) gramatical  Explicaţia
2.
c) Jocuri Jocuri de mişcare : ,,Din piatră-n piatră, -să construiască o barcă, o plută  Exerciţiul
distractive trecem râul” ; sau un vapor, cu materiale la  Jocul

alegere;
experienţiale

Activităţi pe
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură după precizeze vieţuitoarele apelor;  Conversaţia
mediului imagini ,,Vieţuitoarele apelor” -să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
Educaţie ,, Valurile mării” -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)
plastică desenului valurile mării lucrărilor
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,, Vieţuitoarele apelor ”
METODICĂ
MARŢI
Activităţi de Întâlnirea de dimineaţă: Analiza produsului
Rutină ,,Delfinul” -să exerseze deprinderi motrice anterior
Tranziţii Tranziţii: ,,În paşi de vals” învăţate;  Explicaţia
1. Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” -să identifice şi să respecte regulile  Exerciţiul
Joc distractiv Ne pregătim de activităţi- deprinderi de unui comportament civilizat şi regulile
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea de ordine şi autoservire
?”
(ADP)
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul D”- găseşte -să recunoască diferite imagini şi să le
(ALA)liber alese
cuvinte cu sunetul D la început descrie; Evaluare verbală

b)Artă -exerciţii grafice -să identifice litera şi sunetul D, la
Joc de rol : ,,De-a scafandrii” început;  Conversaţia Analiza produsului
2.
c)Joc distractiv Jocuri distractive: ,,Înoată, înoată!” -să distingă sunetele ce compun  Exerciţiul
Activităţi


limbajului D.L.C. –,, Mica sirenă” -să audieze cu atenţie lectura, să reţină
D.E.C. – Educaţie muzicală ideile acesteia şi să demonstreze că a  Conversaţia
Audiţie - ,,Valurile Dunării” înţeles.  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Joc - ,,În paşi de vals” -să se exprime în propoziţii corect  Povestirea de valoare
muzicală formulate gramatical;  Exerciţiul Aprecieri
-să audieze cu atenţie cântecul;
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI
Rutină ,,Peştişorii” -să identifice şi să respecte regulile
Tranziţii Tranziţii: ,, Dansul peştişorilor” unui comportament civilizat şi  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!”  Jocul
(ADP)
a) Biblioteca Biblioteca: „Peştişori” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

(ALA)liber alese
b) Ştiinţă Nisip şi apă : ,,Acvariul meu” -să execute un acvariu pe nisip, după Analiza lucrărilor
Ştiinţă : ,,Selectăm imagini cu peşti şi cerinţe; Emiterea
c)Nisip şi apă mamifere acvatice; ce sunt icrele; curiozităţi -să comunice impresii, idei pe baza  Exerciţiul judecăţilor de
2.
d) Joc de rol: acvatice” observărilor efectuate;  Observaţia valoare
Activităţi
Lectura educatoarei - ,, Pescarul şi -să audieze cu atenţie lectura, să  Conversaţia

peştişorul” reţină ideile acesteia şi să

2.Educaţie D.P.M. - ,,Căţărarea pe plan înclinat’’ într-un şir utilizând numeralul  Observaţia
Psiho-motorie Jocuri: ,,Pisicile se ascund’’; „Jocul ordinal şi să grupeze obiectele după  Explicaţia
3.
numerelor” cerinţe;  Demonstraţia
-să execute corect exerciţiile pentru  Exerciţiul
-să execute corect căţărarea pe plan
înclinat
ACTIVITATE
4. Studiu individual
METODICĂ
JOI


Activităţi de
,,Naufragiaţii” învăţate;
Rutină
Tranziţii: ,,Valurile Dunării” -să identifice şi să respecte regulile unui
(ADP)
Joc de masă: „Lotto cu specii de peşti” -să recunoască diferite imagini şi să le

(ALA)liber alese

a) Biblioteca litera ,,D” – fişe de lucru; exerciţii grafice -să identifice cuvinte cu sunetul d la
b) Ştiinţă: –,,Scrie litera D” început -Conversaţia Emiterea
2.
c) Divertisment Divertisment : ,,Învăţarea unor paşi de -să execute corect grafismele -Explicaţia judecăţilor de
Activităţi
dans” -să comunice impresii, idei pe baza -Exerciţiul valoare

crescător, descrescător 1-9; compunerea şi -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie descompunerea nr. 9; adunări şi scăderi” descrie;  Observaţia Aprecieri
pentru societate – fişe de lucru -să efectueze operaţii de adunare şi  Explicaţia verbal
3.
scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-9.  Demonstraţia e
D.O.S. – Educaţie pentru societate -să compună şi să descompună nr. 9;  Exerciţiul
,,Peştişorul cel trist”- poveste creată – - să manifeste disponibilitate în a
măsuri împotriva poluării apei participa la acţiuni de protejare a
mediului
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
Rutină ,,Lumea din adâncuri” învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii: ,,Marinarii” -să identifice şi să respecte regulile  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!”  Exerciţiul
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Marea şi oceanul” –citire de -să recunoască diferite imagini şi să le
imagini descrie; Emiterea judecăţilor
-să identifice cuvinte cu sunetul d la de valoare
(ALA)liber alese
b) Artă Joc de rol : ,,De-a marinarii” început Analiza lucrărilor
c)Construcţii Artă : ,,Animale marine” – modelaj; - să se exprime corect lexical şi
2. colorăm imagini cu diferite specii de peşti gramatical  Conversaţia
Vizionare DVD : ,,Poveşti îndrăgite de -să realizeze, prin modelaj, animale  Exerciţiul
Activităţi
copii” marine
-să vizioneze cu atenţie DVD, să reţină
ideile poveştii şi să demonstreze că a
înţeles.
limbajului D.L.C. – Memorizare- ,,Racul, broasca şi -să descrie imaginea de pe planşă;

ştiuca”, de A. Donici -să memoreze poezia;
D.O.S. – Activitate practică -să identifice sunetul cu care începe un
 Observaţia
2.Activitate ,,Acvariu cu peştişori” cuvânt;
3.  Explicaţia
practică -să se exprime în propoziţii corect Analiza produsului
 Exerciţiul
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 21:
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM” SUBTEMA : ,,LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ!”
LUNI
EVALUARE
personală (ADP)
dezvoltare Rutină ,,În aşteptarea primăverii” anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii:,,Zâmbet de primăvară” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!” regulile unui comportament  Exerciţiul
Bibliotecă : ,,Citim imagini despre anotimpul -să recunoască diferite imagini şi
a) Biblioteca iarna şi anotimpul primăvara’’ să le descrie; Evaluare verbală
(ALA)liber alese
Construcţii : ,,Palatul Zânei Iarna şi Zânei - să se exprime corect lexical şi

b)Construcţii Primăvara”(cu materiale la alegere) gramatical  Conversaţia
c) Vizionare Vizionare în Power Point : -să construiască un palat, cu  Explicaţia
2.
în Power ,, Iarnă”; ,, Primăvară” materiale la alegere;  Exerciţiul
Activităţi
Point -să vizioneze prezentarea cu  Jocul

atenţie , să reţină ideile şi să
experienţiale
1. D.Ş. – Activitate integrată : -să observe imaginile şi să le

Activităţi pe
domenii
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură după descrie;  Conversaţia

mediului imagini ,, Mama, fiinţa cea mai dragă!” -să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
Educaţie ,, Chipul mamei” -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)
plastică desenului chipul mamei lucrărilor
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,, La mulţi ani, iubită mamă! ”
METODICĂ
MARŢI
Activităţi de ,,Vestitorii primăverii” Analiza produsului
Tranziţii: ,,Mărţişoare”
Rutine:,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!”  Explicaţia
(ADP)
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul Ş”- găseşte -să recunoască diferite imagini şi să le
(ALA)liber alese
cuvinte cu sunetul Ş la început descrie; Evaluare verbală

b)Artă -exerciţii grafice: litera Ş -să identifice litera şi sunetul Ş, la
Joc de rol : ,,De-a vânzătorii de început;  Conversaţia Analiza produsului
2.
c)Joc distractiv mărţişoare” -să distingă sunetele ce compun  Exerciţiul
Activităţi
Jocuri distractive: ,,Găseşte locul cuvintele şi să le pronunţe corect;

potrivit!” - să execute corect grafismele;

limbajului D.L.C. – Povestea educatoarei ,, -să audieze cu atenţie lectura, să reţină

Inimioară pentru mama” ideile acesteia şi să demonstreze că a  Conversaţia
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Cu primăvara ne jucăm” -să se exprime în propoziţii corect  Povestirea de valoare
muzicală Cântec joc -,,Iarnă, să te duci cu bine!” formulate gramatical;  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI
,,La mulţi ani, iubită mamă!” -să identifice şi să respecte regulile
Rutină
Tranziţii: ,, Dansul florilor” unui comportament civilizat şi
1. Rutine:,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!” regulile de ordine şi autoservire  Jocul
Ne pregătim de activităţi –deprinderi de
ordine, disciplină şi autoservire ; Cum e
vremea?
(ADP)
a) Biblioteca Biblioteca: „Chipul mamei” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;
Activităţi liber
b) Ştiinţă Artă : ,,Inimioare”- desen -să execute inimioare, după cerinţe; Analiza lucrărilor
Ştiinţă : ,,De ce iubim florile ?”; Bucheţele -să comunice impresii, idei pe baza Emiterea
alese
 Exerciţiul
2. c)Artă pentru mama”(numeraţie) observărilor efectuate; judecăţilor de
 Observaţia
d) Joc de rol: Lectura educatoarei - ,, Ghiocelul”, -să audieze cu atenţie lectura, să valoare
(ALA)
 Conversaţia
adaptare după H.C.Andersen reţină ideile acesteia şi să
matematică D.Ş. – Activitate matematică -„Şirul lucru, respectând cerinţele

numerelor 1-9” - fişe de lucru -să identifice poziţia unui obiect  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie D.P.M. Rostogolirea mingii pe plan într-un şir utilizând numeralul  Observaţia
Psiho-motorie înclinat; ordinal şi să grupeze obiectele după  Explicaţia
3.
Jocuri:,,Mingea prin poartă’’,,Al doilea cerinţe;  Demonstraţia
fuge’’ -să execute corect exerciţiile pentru  Exerciţiul
-să execute corect rostogolirea
mingii pe plan înclinat
ACTIVITATE
METODICĂ
JOI


Activităţi de
Rutină ,,Bunica mea cea iubitoare” învăţate;

Tranziţii Tranziţii: ,,Samba florilor”-cântec -să identifice şi să respecte regulile unui  Explicaţia
1. comportament civilizat şi regulile de
Rutine: ,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!”  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi ; - deprinderi de ordine şi autoservire
ordine, disciplină şi autos.;Cum e vremea?
(ADP)
Ştiinţă: „Ce ştii despre mama/bunica ?” -să recunoască diferite imagini şi să le

(ALA)liber alese

a) Biblioteca litera ,,ş” – fişe de lucru; exerciţii grafice -să identifice cuvinte cu sunetul ş la
b) Ştiinţă: –,,Scrie litera ş” început -Conversaţia Emiterea
2.
c) Divertisment Divertisment : Cântece pentru mama -să execute corect grafismele -Explicaţia judecăţilor de
Activităţi
-să comunice impresii, idei pe baza -Exerciţiul valoare



,, Vecinii’’ -intervalul 1-9– exerciţii cu -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie material individual, fişe de lucru descrie;  Observaţia Aprecieri
pentru societate -să efectueze operaţii de adunare şi  Explicaţia verbal
3.
D.O.S. – Educaţie pentru societate ,,Cum îi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-9.  Demonstraţia e
arătăm mamei dragostea noastră ?”- -să recunoască vecinii nr. în limitele 1-9;  Exerciţiul
convorbire - să manifeste disponibilitate de a-şi arăta
dragostea faţă de mamă
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
Rutină ,,Daruri pentru mama” învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii: ,,Mama”-cântec -să identifice şi să respecte regulile  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!”  Exerciţiul
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Daruri pentru mama” –citire -să recunoască diferite imagini şi să le
de imagini descrie; Emiterea judecăţilor
Joc de rol : ,,De-a mama” - să se exprime corect lexical şi de valoare
b) Artă Construcţii : ,,Daruri pentru gramatical Analiza lucrărilor
2. c)Construcţii mama/bunica” -să realizeze, prin modelaj, daruri  Conversaţia
Vizionare DVD : ,,Poveşti îndrăgite de pentru mama/bunica  Exerciţiul
Activităţi
copii” -să vizioneze cu atenţie DVD, să reţină

ideile poveştii şi să demonstreze că a
înţeles.
limbajului D.L.C. – Memorizare -să descrie imaginea de pe planşă;
,,De ziua mamei” , de Elena Dragoş -să memoreze poezia;
D.O.S. – Activitate practică -să identifice sunetul cu care începe un
 Observaţia
2.Activitate ,,Felicitare pentru mama mea” cuvânt;
3.  Explicaţia
practică -să se exprime în propoziţii corect Analiza produsului
 Exerciţiul
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 22:
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM” SUBTEMA : ,,ÎN LUMEA ARTELOR!”
LUNI

EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de
dezvoltare
Rutină ,,Vioara” anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii:,,Muzicanţii” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţăm să spunem ,,Mulţumesc!” regulile unui comportament  Exerciţiul
Bibliotecă : ,,Imagini cu instrumente muzicale’’ -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca Construcţii : ,,Viori, tobe, castagnete”(cu să le descrie; Evaluare verbală

materiale la alegere) - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii Program liber-ales: Repetarea cântecelor gramatical  Explicaţia
2.
c) Program învăţate -să construiască instrumente  Exerciţiul
liber-ales muzicale, cu materiale la alegere;  Jocul

-să repete cântecele învăţate.
experienţiale

Activităţi pe

mediului imagini ,,În lumea artelor” -să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
Educaţie ,, Vioara”- pictură cu tehnici variate -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)
plastică desenului o vioară, cu tehnici lucrărilor

variate
ACTIVITATE
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,În lumea artelor”
METODICĂ
MARŢI
Activităţi de dezvoltare ,, Dirijorul” Analiza produsului
personală (ADP) Rutină Tranziţii: ,,Muzicanţii” -să exerseze deprinderi motrice anterior
Tranziţii Rutine: învăţate;
 Explicaţia
1. ,,Învăţăm să spunem ,,Mulţumesc!” -să identifice şi să respecte regulile
 Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de de ordine şi autoservire
vremea ?”
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul Î”- găseşte -să recunoască diferite imagini şi să le
(ALA)liber alese
cuvinte cu sunetul Î la început, în interior descrie; Evaluare verbală

b)Artă şi la sfârşitul cuvântului -să identifice litera şi sunetul Î, la
Artă: -exerciţii grafice început;  Conversaţia Analiza produsului
2.
c)Joc distractiv Joc de rol : „De-a dirijorul” -să distingă sunetele ce compun  Exerciţiul
Activităţi
Divertisment : ,,Deschide urechea bine!’’ cuvintele şi să le pronunţe corect;


limbajului D.L.C. – Lectura educatoarei ,,Fluierul -să audieze cu atenţie lectura, să reţină
fermecat”, de V.Eftimiu ideile acesteia şi să demonstreze că a  Conversaţia
3. 2.Educaţie Cântec joc -,,Noi suntem muzicanţi -să se exprime în propoziţii corect  Povestirea de valoare
muzicală vestiţi” formulate gramatical;  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI
,,Arhitecţii” -să identifice şi să respecte regulile
Rutină
Tranziţii: ,,Concurs de proiecte” unui comportament civilizat şi
1. Rutine:,,Învăţăm să spunem ,,Mulţumesc!” regulile de ordine şi autoservire  Jocul
(ADP)
a) Biblioteca Bibliotecă: „Modele arhitecturale”-puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

b) Ştiinţă Nisip şi apă : ,,Monumente” -să execute pe nisip diverse Analiza lucrărilor
alese
Ştiinţă : ,,Cum proiectăm case?” monumente, după cerinţe;  Exerciţiul Emiterea

2. c) Nisip şi apă Joc de rol - ,,De-a arhitectul” -să comunice impresii, idei pe baza judecăţilor de
 Observaţia
(ALA)
d) Joc de rol: observărilor efectuate;  Conversaţia valoare


2.Educaţie D.P.M. - ,,Aruncarea mingii între doi copii, într-un şir utilizând numeralul  Observaţia
Psiho-motorie la distanţă de doi metri” ordinal şi să grupeze obiectele după  Explicaţia
3.
.Joc: ,,Prinde mingea!’’ cerinţe;  Demonstraţia
-să execute corect exerciţiile pentru  Exerciţiul
-să execute corect aruncarea mingii
ACTIVITATE
4. Studiu individual: „Metode interactive
METODICĂ
JOI
Activităţi de ,,Pictorii” -să exerseze deprinderi motrice anterior Aprecieri verbale
Rutină Tranziţii: ,,Culorile”- cântec învăţate;
Tranziţii Rutine: -să identifice şi să respecte regulile unui  Explicaţia
1. comportament civilizat şi regulile de
,,Învăţăm să spunem ,,Mulţumesc!”  Exerciţiul
(ADP)
Ştiinţă: ,,Ce ştii despre pictură ?” -să recunoască diferite imagini şi să le

(ALA)liber alese

a) Biblioteca litera ,,Î” – fişe de lucru; exerciţii grafice -să identifice cuvinte cu sunetul î la
b) Ştiinţă: –,,Scrie litera Î” început -Conversaţia Emiterea
2.
c) Divertisment Joc de rol: ,,De-a pictorii!” -să execute corect grafismele -Explicaţia judecăţilor de
Activităţi
-să comunice impresii, idei pe baza -Exerciţiul valoare


crescător, descrescător 1-9;compunere şi -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie descompunere nr. 10; adunări şi scăderi” descrie;  Observaţia Aprecieri
pentru societate – fişe de lucru -să efectueze operaţii de adunare şi  Explicaţia verbal
3.
scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-9.  Demonstraţia e
D.O.S. – Educaţie pentru societate ,,La -să compună şi să descompună nr. 10;  Exerciţiul
galeria de artă”- reguli de comportare - să identifice şi să respecte regulile de
comportare în societate
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
,,Micii actori” învăţate; Aprecieri verbale

Rutină
Tranziţii: ,,Pe scenă” -să identifice şi să respecte regulile
1. Rutine: unui comportament civilizat şi regulile  Exerciţiul
,,Învăţăm să spunem ,,Mulţumesc!” de ordine şi autoservire
Joc de mişcare
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Clovnul” –puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

Artă : ,,Mandale de primăvară” -să deseneze mandale de primăvară, Emiterea judecăţilor
alese
Construcţii : ,,La teatru” după cerinţe de valoare

2.  Conversaţia
b) Artă Joc de rol : „Pe scenă” -să realizeze, prin modelaj, o scenă de Analiza lucrărilor
 Exerciţiul
(ALA)
c)Construcţii teatru
limbajului D.L.C. – Memorizare -,,La circ”, de Gellu -să descrie imaginea de pe planşă;
Naum -să memoreze poezia;
 Observaţia
2.Activitate D.O.S. – Activitate practică cuvânt;
3.  Explicaţia
practică ,,Tablou de primăvară” -să se exprime în propoziţii corect Analiza produsului
 Exerciţiul
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 23:
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM” SUBTEMA : ,,MINUNATA LUME A FLORILOR”
LUNI

EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de
,,Florile vesele” -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri

dezvoltare

Tranziţii: ,,Florăreasa”
1. Rutine: ,,Învăţăm să îngrijim florile!”
regulile de protejare şi îngrijire a  Exerciţiul
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” mediului, regulile de ordine şi
autoservire
Bibliotecă : ,,Flori din atlasul botanic’’; -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca ,,Grădinile lumii” să le descrie; Evaluare verbală

Construcţii : ,,Ghivece şi jardiniere”(cu - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii materiale la alegere) gramatical  Explicaţia
2.
c) Activitate Activitate gospodărească: -să construiască ghivece şi  Exerciţiul
Activităţi
gospodărească ,,Florile noastre” jardiniere, cu materiale la  Jocul

alegere;
experienţiale
Activităţi pe
domenii
mediului imagini- ,,Anotimpul florilor” -să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – gramatical;  Explicaţia de valoare
(ADE) Educaţie D.E.C. – Pictură -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
plastică ,, Copacul înmugurit” desenului un copac înmugurit lucrărilor
ACTIVITATE METODICĂ
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,Minunata lume a florilor”
MARŢI

,,Florile triste” Analiza produsului
Activităţi de

Tranziţii: ,,Coşul cu flori”
Rutine:,,Învăţăm să îngrijim florile!”  Explicaţia
1. -să identifice şi să respecte regulile de  Exerciţiul
Joc distractiv protejare şi îngrijire a mediului,
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea regulile de ordine şi autoservire
?”
(ADP)
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul F”- găseşte -să recunoască diferite imagini şi să le
(ALA)liber alese
cuvinte cu sunetul F în interiorul descrie; Evaluare verbală
b)Artă cuvântului -să identifice litera şi sunetul F, la
Artă: exerciţii grafice început;  Conversaţia Analiza produsului
2. Activităţi c)Joc distractiv Joc de rol : ,,De-a florăresele” -să distingă sunetele ce compun  Exerciţiul
Program liber-ales: ,,Vizită la florărie” cuvintele şi să le pronunţe corect;

limbajului D.L.C. – Memorizare: ,,Gândăcelul”, de -să audieze cu atenţie lectura, să reţină

Elena Farago ideile acesteia şi să demonstreze că a  Conversaţia
D.E.C. – Educaţie muzicală înţeles;  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Florile” -să se exprime în propoziţii corect  Povestirea de valoare
muzicală Cântec joc ,,Câte unul pe cărare” formulate gramatical;  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI

Întâlnirea de dimineaţă: anterior învăţate;
Activităţi de
Rutină ,,Prietenii florilor” -să identifice şi să respecte regulile
Tranziţii Tranziţii: ,,Înfloresc grădinile!” de protejare şi îngrijire a mediului,  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să îngrijim florile!”  Jocul
(ADP)
Activităţi liber
a) Biblioteca Bibliotecă: „Lalele” -puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

b) Ştiinţă Artă : ,,Fluturi, gâze şi flori”-desen -să deseneze fluturi, gâze şi flori, Analiza lucrărilor
alese
Ştiinţă : ,,Cum îngrijim florile ?”; ,,Studiem după cerinţe;  Exerciţiul Emiterea
2. c) Artă cu lupa seminţele” -să comunice impresii, idei pe baza judecăţilor de
 Observaţia
(ALA)
d) Joc de rol: Joc de rol: „Ghiocelul şi laleaua” observărilor efectuate;  Conversaţia valoare
matematică D.Ş. – Activitate matematică- ,,Verificarea lucru, respectând cerinţele
număratului în limitele 1-10, adunări şi -să identifice poziţia unui obiect Aprecieri verbale
2.Educaţie scăderi cu o unitate într-un şir utilizând numeralul  Conversaţia
Psiho-motorie D.P.M. – „Învăţarea săriturii în înălţime cu ordinal şi să grupeze obiectele după  Observaţia
elan’’ cerinţe;  Explicaţia
3.
Jocuri: ,,Copiii merg în excursie’’; -să efectueze adunări şi scăderi cu o  Demonstraţia
”Plimbăm păpuşa’’ unitate;  Exerciţiul
-să execute corect exerciţiile pentru
-să execute corect săritura în
înălţime cu elan
ACTIVITATE
4. Studiu individual: ,,Metode alternative la tradiţional”
METODICĂ
JOI


Activităţi de
,,Culorile pădurii” învăţate;

Rutină
Tranziţii: ,,Vine,vine primăvara!” -să identifice şi să respecte regulile de
1. Rutine: ,,Învăţăm să îngrijim natura!” protejare şi îngrijire a mediului, regulile  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de de ordine şi autoservire
(ADP)
Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte -să recunoască diferite imagini şi să le

(ALA)liber alese
litera ,,f” – fişe de lucru; exerciţii grafice descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca –,,Scrie litera f” -să identifice cuvinte cu sunetul f la
b) Ştiinţă: Ştiinţă: „Ce ştii despre copaci ?” început; -Conversaţia Emiterea
2.
c) Divertisment Divertisment : ,,Ghici, ghicitoarea mea!” – -să execute corect grafismele; -Explicaţia judecăţilor de
Activităţi
ghicitori despre flori de primăvară -să comunice impresii, idei pe baza -Exerciţiul valoare

matematică -să realizeze corect fişele de lucru

D.Ş – Activitate matematică -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie ,,Să adunăm, să scădem!’’-fişe de lucru descrie;  Observaţia
 Explicaţia Aprecieri
3. pentru societate -să efectueze operaţii de adunare şi verbal
D.O.S. – Educaţie pentru societate- ,,Cum scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10  Demonstraţia
 Exerciţiul e
ajutăm natura să rămână mereu veselă?”- - să identifice şi să respecte regulile de
convorbire protejare şi îngrijire a mediului
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
Rutină ,,Culoarea preferată” învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii: ,,Culorile” -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
1. protejare şi îngrijire a mediului,
Rutine:,,Învăţăm să îngrijim florile!”  Exerciţiul
Joc de mişcare Ne pregătim de activităţi- deprinderi de regulile de ordine şi autoservire
(ADP)
Activităţi liber
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Trandafir” –puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

Construcţii : ,,Ronduri cu flori” – -să realizeze, cu materiale la alegere, Emiterea judecăţilor
alese
material la alegere: cuburi, pioneze etc. ronduri cu flori; de valoare

2.  Conversaţia
b) Construcţii Joc de rol : ,,De-a decoratorii” -să interpreteze creativ rolul ales Analiza lucrărilor
 Exerciţiul
(ALA)
c)Joc de rol
limbajului D.L.C. – Lectura educatoarei -să descrie imaginea de pe planşă;
,,Cireşul”, de Călin Gruia -să identifice sunetul cu care începe un
D.O.S. – Activitate practică cuvânt; Concurs
 Conversaţia
2.Activitate ,,Grădina cu flori” – decupare, aplicaţie -să audieze cu atenţie lectura, să reţină
 Observaţia
practică ideile acesteia şi să demonstreze că a Analiza produsului
3.  Explicaţia
înţeles;
 Exerciţiul
-să se exprime în propoziţii corect
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 24:
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM” SUBTEMA : ,,FAPTE BUNE, FAPTE RELE”
LUNI
EVALUARE
personală (ADP)
dezvoltare Rutină ,,Fapte bune şi fapte rele” anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii: ,,1,2, hai la joc!”- cântec -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţ să fiu ordonat!” regulile de ordine şi autoservire  Exerciţiul
Bibliotecă : ,,Nu faceţi ca ei!” – fragmente -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca din poveşti cu personaje negative să le descrie; Evaluare verbală

Construcţii : ,,Castelul din poveşti” - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii Program distractiv: Dramatizări din gramatical  Explicaţia
2.
c) Program poveştile cu mesaj moral -,,Ursul păcălit de -să construiască , cu materiale la  Exerciţiul
distractiv vulpe”; ,,Ionică mincinosul” alegere un castel;  Jocul

experienţiale

Activităţi pe
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Joc didactic descrie;  Conversaţia

mediului ,,Spune-mi trei fapte bune şi rele ……’’ -să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Desen gramatical;  Explicaţia de valoare
Educaţie ,, O faptă bună” -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)
plastică desenului o faptă bună lucrărilor
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,Fapte bune, fapte rele”
MARŢI
Activităţi de ,,Găseşte mincinosul!” -să exerseze deprinderi motrice anterior Analiza produsului
Rutină învăţate;
Tranziţii: ,,1,2, hai la joc!”-cântec
Tranziţii -să identifice şi să respecte regulile de
Rutine: ,,Învăţ să fiu ordonat!”  Explicaţia
1. ordine şi autoservire  Exerciţiul
Joc distractiv
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea
?”
(ADP)
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul B”- găseşte -să recunoască diferite imagini şi să le
(ALA)liber alese
cuvinte cu sunetul B descrie; Evaluare verbală

b)Artă Artă: exerciţii grafice -să identifice litera şi sunetul B, la
Joc de rol : ,,De-a bucătarii” început;  Conversaţia Analiza produsului
2.
c)Joc distractiv Jocuri distractive: ,,Strângere de -să distingă sunetele ce compun  Exerciţiul
Activităţi
fonduri” cuvintele şi să le pronunţe corect;


limbajului D.L.C. – Povestea educatoarei: ,,Fata -să audieze cu atenţie lectura, să reţină
babei şi fata moşneagului”, de Ion ideile acesteia şi să demonstreze că a  Conversaţia
Creangă înţeles;  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie D.E.C. – Educaţie muzicală -să se exprime în propoziţii corect  Povestirea de valoare
muzicală Cântec - ,,O lume minunată” formulate gramatical;  Exerciţiul Aprecieri
Cântec joc- ,,În pădurea cu alune” -să interpreteze vocal cântecul,
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI


Activităţi de
Rutină ,,Prietenul la nevoie se cunoaşte!” -să identifice şi să respecte regulile

Tranziţii Tranziţii: ,,În pădurea cu alune” de ordine şi autoservire  Explicaţia
1.
Rutine:,,Învăţ să fiu ordonat!”  Jocul
(ADP)
a) Biblioteca Bibliotecă: „Prietenul meu” -puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;
b) Ştiinţă Artă : ,,Mâini harnice”- desen -să deseneze după cerinţe; Analiza lucrărilor
alese
Ştiinţă : ,,Ce este hărnicia?’’ -să comunice impresii, idei pe baza  Exerciţiul Emiterea
2. c) Artă Joc de rol: „Prietenii” observărilor efectuate;  Observaţia judecăţilor de
(ALA)
d) Joc de rol: -să interpreteze creativ rolul ales  Conversaţia valoare

matematică D.Ş. – Activitate matematică -,,Adunări şi lucru, respectând cerinţele;

scăderi cu 1-2 unităţi - exerciţii cu material -să efectueze adunări şi scăderi cu  Conversaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie individual - fişe de lucru 1-2 unităţi;  Observaţia
Psiho-motorie D.P.M. - ,,Alunelul’’ -să execute corect exerciţiile pentru  Explicaţia
3.
Exerciţiile de la activitatea precedentă încălzirea organismului;  Demonstraţia
Joc: ,,Fluturaşii’’ -să execute corect exerciţiile de la  Exerciţiul
activitatea precedentă
ACTIVITATE
4. Studiu individual: ,,Metoda proiectelor”
METODICĂ
JOI


Activităţi de
,,După faptă şi răsplată” învăţate;

Rutină
Tranziţii: ,,1,2, hai la joc!”-cântec -să identifice şi să respecte regulile de
1. Rutine: ,,Învăţ să fiu ordonat!” ordine şi autoservire  Exerciţiul
(ADP)
(ALA)liber alese
litera ,,B” – fişe de lucru; exerciţii grafice descrie; Evaluare verbală
a) Biblioteca –,,Scrie litera B” -să identifice cuvinte cu sunetul b la
b) Ştiinţă: Ştiinţă: „Separaţi faptele bune de faptele început; -Conversaţia Emiterea
2. Activităţi c) Divertisment rele” -să execute corect grafismele; -Explicaţia judecăţilor de
Divertisment : Proverbe şi ghicitori legate -să comunice impresii, idei pe baza -Exerciţiul valoare
de tema proiectului în derulare observărilor efectuate.


,,Adunări şi scăderi - recapitulare; -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie exerciţii cu material individual, fişe de descrie;  Observaţia
3. pentru societate lucru -să efectueze operaţii de adunare şi verbal
D.O.S. – Educaţie pentru societate: ,,Cum scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10  Demonstraţia
 Exerciţiul e
ne comportăm când participăm la o - să identifice şi să respecte regulile de
aniversare?”- convorbire comportare civilizată
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI

Activităţi de
Rutină ,,Dăruind vei dobândi” învăţate; Aprecieri verbale
Tranziţii Tranziţii: ,,În pădurea cu alune” -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţ să fiu ordonat!”  Exerciţiul
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Bunica” –puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

(ALA)liber alese
Construcţii : ,,Temă la alegerea copiilor” -să realizeze construcţii, cu materiale la Emiterea judecăţilor
Joc de rol : ,,De-a doctorii” alegere; de valoare
b) Construcţii Vizionare PowerPoint : ,,Să ajutăm -să interpreteze creativ rolul ales; Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
c)Joc de rol persoanele în vârstă sau aflate în nevoie!” -să vizioneze cu atenţie prezentarea, să
 Exerciţiul
Activităţi

că a înţeles;

limbajului D.L.C. – Memorizare ,,Să-nvăţăm de la -să descrie imaginea de pe planşă;

furnici”, de Florin Călinescu -să identifice sunetul cu care începe un
cuvânt;  Conversaţia Concurs
2.Activitate D.O.S. – Activitate practică -să memoreze şi să recite cu intonaţie  Observaţia
3. practică ,,Coşuleţ cu daruri” – decupare, asamblare poezia  Explicaţia Analiza produsului
-să se exprime în propoziţii corect  Exerciţiul
practice
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 25 – 6-10 APRILIE 2015
TEMA: „SĂ ŞTII MAI MULTE, SĂ FII MAI BUN”!
Nr. Denumirea activităţii Obiective urmărite Tipul activităţii Responsabil Participanţi/ Termen Evaluarea
crt. Invitaţi activităţii
1 -dezvoltarea capacităţii de Drumeţie Educatoare: Prezentare
Educaţie ecologică explorare şi investigare a Itinerar: Preşcolarii PowerPoint
mediului înconjurător folosind Părinţii Fotografii
“Prietenii naturii ” instrumente şi procedee adecvate Album foto
-dezvoltarea unor atitudini,
comportamente favorabile
ameliorării relaţiilor dintre om şi
mediu
-cultivarea capacităţii de
cooperare în scopul protejării
mediului
2. Educaţie pentru - cunoaşterea noţiunilor legate de -activitate de Educatoare: Album foto

sanătate sănătate şi boală în vederea educaţie pentru Preşcolarii Concurs de desene
dezvoltării armonioase a sănătate şi stil de Părinţii Filme
organismului viaţă sănătos
interesului pentru problematica Desen:
sănătăţii „Micii sanitari’’
- cunoaşterea organismului uman
şi a funcţiilor vitale, precum şi a Joc de rol:
unor norme de comportament ,,De-a doctorul’’
„Micii sanitari” pentru asigurarea echilibrului
dintre sănătatea individuală şi
colectivă
- dezvoltarea capacităţii de
utilizare a normelor igienico-
sanitare prin corectarea
deprinderilor greşite şi
încurajarea celor corecte
- formarea şi consolidarea
deprinderilor de igienă a muncii,
de odihnă şi recreere
- formarea deprinderilor de
alimentaţie raţională şi de
desfăşurare de exerciţii fizice în
vederea menţinerii sănătăţii
3. - dezvoltarea capacităţii de -amenajarea Educatoare Preşcolarii Fotografii

„Poftiţi la carnaval!” utilizare a foarfecelor, de a clasei pentru Părinţii Măşti
decupa pe contur şi de a asambla carnaval Vizionare DVD cu
toate părţile componente ale poveşti
măştilor;
interesului pentru poveşti şi
basme;
Măşti pentru carnaval interesului de a reproduce
expresii din texte ;
4 „Minte sănătoasă în -dezvoltarea armonioasă a -activitate Educatoare: Preşcolarii Fotografii
corp sănătos” copilului sportiva Părinţii Album foto
Întreceri sportive -întreceri Premii
sportive: stafeta,
alergare, sărituri
în adâncime,
înălţime, dansuri
populare
SĂPTĂMÂNA 26:
PROIECTUL : ,,ÎNVĂŢ DE PE ACUM!” SUBTEMA : ,,MESERII”
LUNI

EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de
,,Meserii” -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri

dezvoltare

Tranziţii: ,,Ţăranul e pe câmp”
1. Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine!”
regulile de ordine şi autoservire  Exerciţiul
Bibliotecă: - citire imagini- „La restaurant”; -să recunoască diferite imagini şi

(ALA)liber alese
a) Biblioteca Construcţii: ”Restaurant”; să le descrie; Evaluare verbală

Nisip şi apă:”Prăjituri de diferite forme”; - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii Joc de rol:”De-a ospătarii”; gramatical  Explicaţia
2.
c) Program Activitate independentă: „Ghiceşte ce ai -să construiască , cu materiale la  Exerciţiul
Activităţi
distractiv gustat!”- joc senzorial alegere un restaurant;  Jocul

experienţiale
Activităţi pe
domenii
Cunoaşterea Cunoaşterea mediului – Lectură după imagini descrie;  Conversaţia
mediului -,,Meserii” -să transpună prin intermediul  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Desen- ,,Ce-aş vrea să fiu ?” desenului o meserie  Explicaţia de valoare
(ADE) Educaţie  Exerciţiul Expunerea şi analiza
plastică lucrărilor
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,Meserii”
MARŢI

„Prăjituri”; -să exerseze deprinderi motrice anterior Analiza produsului
Activităţi de
Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine!”  Explicaţia
Joc distractiv
(ADP)
a)Bibliotecă : Bibliotecă: ”La cofetărie” – lectură după -să recunoască diferite imagini şi să le

imagini; descrie; Evaluare verbală
b)Artă Artă: exerciţii grafice -să distingă sunetele ce compun
alese
 Conversaţia
2. Ştiinţă:”În laboratorul de cofetărie”; cuvintele şi să le pronunţe corect; Analiza produsului
 Exerciţiul
(ALA) c)Joc distractiv Joc: ”Greu- uşor”- exerciţii de cântărire; - să execute corect grafismele;
Joc de rol:”De-a cofetarii” -să interpreteze creativ rolul ales
1.Educarea Activitate integrată : -să descrie imaginea de pe planşă;

limbajului D.L.C. – Povestea educatoarei: ,,Sarea în -să audieze cu atenţie lectura, să reţină
bucate”; ideile acesteia şi să demonstreze că a  Conversaţia
DEC: “Masa bună” - cântec; înţeles;  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie “Brutarii” – joc muzical -să se exprime în propoziţii corect  Povestirea de valoare
muzicală formulate gramatical;  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI

Activităţi de
Rutină ,,Pe şantier” -să identifice şi să respecte regulile
Tranziţii Tranziţii: ,,Tot ce e pe lume” de ordine şi autoservire  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţăm să ne purtăm în grup!”  Jocul
(ADP)
a) Biblioteca Bibliotecă: „Casa” – puzzle; -să îmbine corect piesele de puzzle;

Activităţi liber
b) Ştiinţă Nisip şi apă : ,,Tencuim case”; -să deseneze urme pe nisip, după Analiza lucrărilor
Ştiinţă: ,,Completează ce-i lipseşte!” ; cerinţe; Emiterea
alese
 Exerciţiul
2. c) Artă ,,Vreau să zidesc!” -să comunice impresii, idei pe baza judecăţilor de
 Observaţia
d) Joc de rol: Joc de rol : ,,De-a constructorii”; observărilor efectuate; valoare
(ALA)
 Conversaţia

matematică D.Ş. – Activitate matematică- -„Calculăm lucru, respectând cerinţele;  Conversaţia

banii din bancă”- adunări, scăderi; -să execute corect exerciţiile pentru  Observaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie încălzirea organismului;  Explicaţia
3. Psiho-motorie D.P.M. – „Învăţarea săriturii în lungime cu -să execute corect săritura în  Demonstraţia
elan’’; lungime  Exerciţiul
Jocuri: ,,Broscuţele”, „Iepuraşii”
ACTIVITATE
METODICĂ
JOI
Activităţi de Întâlnirea de dimineaţă: -să exerseze deprinderi motrice anterior Aprecieri verbale
Rutină ,,Tâmplarii” învăţate;
Tranziţii Tranziţii: ,,Vreau să fac!” -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să ne purtăm în grup!”  Exerciţiul
(ADP)

(ALA)liber alese
litera ,,G” – fişe de lucru; descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca Artă: exerciţii grafice –,,Scrie litera G”; -să identifice cuvinte cu sunetul g la
b) Ştiinţă: Ştiinţă:„Calculăm banii din bancă”- început; -Conversaţia Emiterea
2.
c) Divertisment adunări, scăderi; -să execute corect grafismele; -Explicaţia judecăţilor de
Activităţi
de subtema săptămânii observărilor efectuate.


-„Ştii să numeri înainte şi înapoi?” -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie ( exerciţii de ordonare in şir crescător şi descrie;  Observaţia
3. pentru societate descrescător) – fişe de lucru -să efectueze operaţii de adunare şi verbal
scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10  Demonstraţia
 Exerciţiul e
D.O.S. – Educaţie pentru societate- ,,Ce - să identifice şi să descrie meseriile cele
vreau să fiu! - convorbire mai cunoscute
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
Rutină ,,Meseria-brăţară de aur” învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii: ,,Ce miros au meseriile?” -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
Rutine:,,Învăţăm să ne purtăm în grup!”  Exerciţiul
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: ,,Gala meseriilor” - puzzle.; -să îmbine corect piesele de puzzle;
(ALA)liber alese
Construcţii : ,,Hambare pentru cereale”; -să realizeze construcţii, cu materiale la Emiterea judecăţilor
Joc de rol : ,,Ne vindem produsele”; alegere; de valoare
b) Construcţii Vizionare DVD : ,,Poveşti îndrăgite de -să interpreteze creativ rolul ales; Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
c)Joc de rol copii” -să vizioneze cu atenţie DVD, să reţină
 Exerciţiul
Activităţi
ideile acesteia şi să demonstreze că a

înţeles;

limbajului D.L.C. – „Povestea cărţii de poveşti”, -să descrie imaginea de pe planşă;

de E..Căldăraru; -să identifice sunetul cu care începe un  Conversaţia
D.O.S. – Activitate gospodărească cuvânt;  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate ,,Micii producători” -să se exprime în propoziţii corect  Explicaţia
-să –şi formeze deprinderi gospodăreşti
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 27:
PROIECTUL : ,,ÎNVĂŢ DE PE ACUM!” SUBTEMA : ,,BOGĂŢIILE PĂMÂNTULUI”
LUNI

EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de

dezvoltare
Rutină ,,Geologii” anterior învăţate;

Tranziţii Tranziţii: ,,Ţăranul e pe câmp” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine” regulile de ordine şi autoservire  Exerciţiul
Bibliotecă: ,,Selectăm şi citim imagini legate -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca de pământ şi tainele acestuia”; ,,Cunosc să le descrie; Evaluare verbală
cuvinte pereche”(sinonime) - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii Construcţii : ,,Ferma agricolă” (cu materiale gramatical  Explicaţia
2. domenii Activităţi c) Program la alegere) -să construiască , cu materiale la  Exerciţiul
distractiv Jocuri distractive : ,,Geologii” alegere o fermă agricolă;  Jocul
experienţiale

Activităţi pe

mediului imagini -,,Bogăţiile pământului” -să transpună prin intermediul  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Pictură - ,,Ogorul” desenului o meserie  Explicaţia de valoare
Educaţie  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,Bogăţiile pământului”
MARŢI

,,Şoaptele lanului de grâu” -să exerseze deprinderi motrice anterior Analiza produsului
Activităţi de
Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine”  Explicaţia
Joc distractiv
(ADP)
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul H”- găseşte -să recunoască diferite imagini şi să le
cuvinte cu sunetul H la început, în interior descrie; Evaluare verbală

b)Artă şi la sfârşitul cuvântului -să distingă sunetul H la început, în
alese
 Conversaţia
2. Artă: -exerciţii grafice interior şi la sfârşitul cuvântului Analiza produsului
 Exerciţiul
c)Joc distractiv Joc de rol : ,,De-a brutarii” - să execute corect grafismele;
(ALA)
Vizită la brutărie: ,,Cum se face -să interpreteze creativ rolul ales

pâinea ?”
limbajului D.L.C. – Povestea educatoarei- ,,Banul -să audieze cu atenţie lectura, să reţină
muncit’’, de Alexandru Mitru ideile acesteia şi să demonstreze că a  Conversaţia
D.E.C. – Educaţie muzicală înţeles;  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Tot ce e pe lume” -să se exprime în propoziţii corect  Povestirea de valoare
muzicală Cântec joc- ,,Brutarii” - fixare formulate gramatical;  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI
Rutină ,,Prietenii naturii” -să identifice şi să respecte regulile
Tranziţii Tranziţii: ,,La pădure” de ordine şi autoservire  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine”  Jocul
(ADP)
a) Biblioteca Bibliotecă: „Globul pământesc” – puzzle; -să îmbine corect piesele de puzzle;
Activităţi liber
b) Ştiinţă Ştiinţă: ,,Cum se lucrează pământul şi -să comunice impresii, idei pe baza Analiza lucrărilor
când ? ; ,,Cântărim seminţele” observărilor efectuate; Emiterea
alese
 Exerciţiul
2. c) Artă Joc de rol : ,,De-a ecologiştii” -să interpreteze creativ rolul ales judecăţilor de
 Observaţia
d) Joc de rol: Divertisment - ,,O lume mai curată”- imnul valoare
(ALA)
 Conversaţia
ecologiştilor
1.Activitate D.Ş. – Activitate matematică -„A câta -să completeze corect fişele de
matematică floare lipseşte?” ( joc didactic) – lucru, respectând cerinţele;  Conversaţia

familiarizarea cu numeralele ordinale -să execute corect exerciţiile pentru  Observaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie încălzirea organismului;  Explicaţia
3. Psiho-motorie D.P.M. - ,,Măsurăm grădina cu pasul” -să execute corect exerciţiile de  Demonstraţia
- exerciţii de mişcare şi de perspicacitate perspicacitate  Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
JOI


Activităţi de
,,Meseriaşii” învăţate;
Rutină
Tranziţii: ,,Tot ce e pe lume” -să identifice şi să respecte regulile de
1. Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine” ordine şi autoservire  Exerciţiul
(ADP)

(ALA)liber alese
litera ,,H” – fişe de lucru; descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca Ştiinţă:„Calculăm banii din bancă”- -să identifice cuvinte cu sunetul h la
b) Ştiinţă: adunări, scăderi. început, să încercuiască litera ,,H” ; -Conversaţia Emiterea
2.
c) Divertisment Artă: exerciţii grafice –,,Scrie litera H” -să execute corect grafismele; -Explicaţia judecăţilor de
Activităţi
de subtema săptămânii observărilor efectuate.


-„Ce culoare are primul….?” -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie – fişe de lucru descrie;  Observaţia
3. pentru societate D.O.S. – Educaţie pentru societate- ,,Cum -să efectueze operaţii de adunare şi verbal
ajutăm pământul să rămână roditor ?” scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10  Demonstraţia
 Exerciţiul e
- să identifice şi să respecte regulile de
protejare a mediului
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
Rutină ,,Răsplata muncii” învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii: ,,Puşculiţa” -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
Rutine: ,,Învăţăm să luăm atitudine”  Exerciţiul
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Pâine” – puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

(ALA)liber alese
Construcţii: „Puşculiţa” -să realizeze construcţii, cu materiale la Emiterea judecăţilor

Artă: ,,Diplome şi bani”- confecţionare, alegere; de valoare
b) Construcţii desen, pictură -să interpreteze creativ rolul ales; Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
c)Joc de rol Joc de rol : ,,De-a casierii” -să vizioneze cu atenţie DVD, să reţină
 Exerciţiul
Activităţi
Vizionare PowerPoint : ,,Banul ideile acesteia şi să demonstreze că a

muncit”, de Alexandru Mitru înţeles;
limbajului D.L.C. – Memorizare – -să descrie imaginea de pe planşă;
,,Într-o fabrică de pâine”, de Emilia -să identifice sunetul cu care începe un  Conversaţia
Căldăraru cuvânt;  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate D.O.S. - ,,Vizită la brutărie’’ -să se exprime în propoziţii corect  Explicaţia
-să –şi formeze deprinderi gospodăreşti
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 28:
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM !” SUBTEMA : ,,OBICEIURI DE PAŞTE”
LUNI
EVALUARE
personală (ADP)
dezvoltare Rutină ,,Obiceiuri de Paşte” anterior învăţate;
Tranziţii Tranziţii: ,,Înfloresc grădinile” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţ să cred în Dumnezeu” regulile de ordine şi autoservire  Exerciţiul
Bibliotecă : ,,Selectăm şi citim imagini cu -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca mesaj religios din cărţi şi calendare” să le descrie; Evaluare verbală

Construcţii : ,,Lăcaşe de cult”(cu materiale la - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii alegere) gramatical  Explicaţia
2.
c) Joc de rol Joc de rol: „Oul de Paște” -să construiască lăcaşe de cult, cu  Exerciţiul
materiale la alegere;  Jocul

experienţiale

Activităţi pe

mediului imagini- ,,Obiceiuri de Paşte” -să transpună prin intermediul  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Modelaj modelajului coşul iepuraşului  Explicaţia de valoare
Educaţie ,, Coşul iepuraşului”  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)
4. Întocmirea hărţii subtemei ,,Obiceiuri de Paşte”
MARŢI
Activităţi de ,,Cu sufletul curat” -să exerseze deprinderi motrice anterior Analiza produsului
Tranziţii: ,,Copăcelul”
Rutine:,,Învăţ să cred în Dumnezeu”  Explicaţia
Joc distractiv
(ADP)
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul săptămânii -să recunoască diferite imagini şi să le

Ţ”- găseşte cuvinte cu sunetul Ţ la descrie; Evaluare verbală

b)Artă început, în interior şi la sfârşitul -să distingă sunetul Ţ la început, în
alese
 Conversaţia
2. cuvântului interior şi la sfârşitul cuvântului Analiza produsului
 Exerciţiul
c)Joc distractiv Artă: exerciţii grafice - să execute corect grafismele;
(ALA)
Joc de rol : ,,De-a pelerinii” -să interpreteze creativ rolul ales

Vizită la biserică : ,,Mergem la biserică!”
limbajului D.L.C. – Memorizare -,,La Paşti”, de -să memoreze şi să recite poezia cu

George Topârceanu intonaţie;  Conversaţia
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Hristos a înviat din morţi!” formulate gramatical;  Povestirea de valoare
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI
Rutină ,,Postul cel mare” -să identifice şi să respecte regulile
Tranziţii Tranziţii: ,,Iepuraş drăgălaş” de ordine şi autoservire  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţ să cred în Dumnezeu”  Jocul
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Coş cu ouă” – puzzle; -să îmbine corect piesele de puzzle;
(ALA)liber alese
b) Ştiinţă Nisip şi apă : ,,Crucea lui Iisus”- desen pe -să comunice impresii, idei pe baza Analiza lucrărilor
nisipul ud observărilor efectuate; Emiterea
c) Joc de masă Joc de masă : ,,Crucea lui Iisus”- pioneze -să traseze desenul pe nisip, după  Exerciţiul judecăţilor de
2.
d) Jocuri Jocuri distractive - ,,Povestea iepuraşului cerinţe;  Observaţia valoare
Activităţi
distractive de Paşti” - ,,Iepuraşii şi ouăle” -să interpreteze creativ rolul ales;  Conversaţia
-să construiască crucea lui Iisus
folosind pioneze;
matematică D.Ş. – Activitate matematică- -„Poţi să  Conversaţia

împarţi în mod egal?”- împărţirea unui -să completeze corect fişele de  Observaţia Aprecieri verbale
2.Educaţie întreg în două jumătăţi lucru, respectând cerinţele;  Explicaţia
3. Psiho-motorie D.P.M. - ,,Drumul spre Golgota” (transport -să execute corect exerciţiile pentru  Demonstraţia
de greutăţi); încălzirea organismului;  Exerciţiul
Joc - ,,Ajută-mă la nevoie !” -să execute corect transportul cu
greutăţi
ACTIVITATE
4. Studiu individual: „Educaţia religioasă”
METODICĂ
JOI


Activităţi de
,,Ce ne spune iepuraşul ?” învăţate;

Rutină
Tranziţii: ,,A venit un iepuraş” -să identifice şi să respecte regulile de
1. Rutine:,,Învăţ să cred în Dumnezeu” ordine şi autoservire  Exerciţiul
(ADP)

(ALA)liber alese
,,Ţ” – fişe de lucru; exerciţii grafice descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca –,,Scrie litera Ţ” -să identifice cuvinte cu sunetul ţ la
b) Ştiinţă: Ştiinţă:„Ajută-l pe iepuraş!”- adunări, început, să încercuiască litera ,,Ţ” ; -Conversaţia Emiterea
2.
c) Divertisment scăderi -să execute corect grafismele; -Explicaţia judecăţilor de
Activităţi
Divertisment : Proverbe , ghicitori şi -să comunice impresii, idei pe baza -Exerciţiul valoare
curiozităţi legate de tema proiectului observărilor efectuate.
-„Să refacem obiectul!” -( joc didactic) -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie – exerciţii cu material individual, fişe de descrie;  Observaţia
3. pentru societate lucru -să răspundă la întrebări, să comunice verbal
D.O.S. – Educaţie pentru societare - impresii, idei pe baza observărilor  Demonstraţia
 Exerciţiul e
,,Patimile lui Iisus”- convorbire efectuate.
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI


Activităţi de
,,Dăruind vei dobândi!” anterior învăţate; Aprecieri verbale

Rutină
Tranziţii: ,,În pădurea cu alune” -să identifice şi să respecte regulile
1. Rutine: ,,Învăţ să cred în Dumnezeu” de ordine şi autoservire  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi – deprinderi de
Joc de mişcare
vremea?
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Masa de Paşte” – puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;
(ALA)liber alese
Artă: ,,Combinăm vopsele” (pregătim -să realizeze combinaţii ale Emiterea judecăţilor
ouăle pentru vopsit, pregătim vopseaua) vopselelor; de valoare
b) Artă Vizionare PowerPoint: ,,Hristos a-nviat!” -să vizioneze cu atenţie prezentarea, Analiza lucrărilor
2.  Conversaţia
c)Joc de rol Joc de rol : ,,De-a gospodinele”- facem să reţină ideile acesteia şi să
 Exerciţiul
Activităţi
cozonaci demonstreze că a înţeles;

limbajului D.L.C. – Povestea educatoarei- -să descrie imaginea de pe planşă;

,,Măcăleandrul” (legendă) -să identifice sunetul cu care începe
D.O.S. – Activitate practică un cuvânt;  Conversaţia Concurs
2.Activitate ,,Vopsim şi încondeiem ouă” -să răspundă la întrebări, să comunice  Observaţia
3. practică impresii, idei pe baza poveştii  Explicaţia Analiza produsului
audiate;  Exerciţiul
-să –şi formeze deprinderi
gospodăreşti
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 29:
PROIECTUL : ,,ÎNVĂŢ DE PE ACUM!” SUBTEMA : ,,SĂ CĂLĂTORIM?”
LUNI
EVALUARE

Rutină ,,La drum!” anterior învăţate;
(ADP) Tranziţii Tranziţii: ,,Trenul”-cântec -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Ştiu să mă port în port în….!” regulile de comportare civilizată  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de în mijloacele de transport în
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” comun, precum şi regulile de
ordine şi autoservire
Bibliotecă: ,,Selectăm şi citim imagini cu -să recunoască diferite imagini şi
a) Biblioteca obiective turistice” să le descrie; Evaluare verbală
Construcţii : ,,Trenul” (cu materiale la - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii alegere) gramatical;  Explicaţia
2.
c) Joc de rol Joc de rol: ”În tren” -să construiască un trenuleţ, cu  Exerciţiul
materiale la alegere;  Jocul

experienţiale

Activităţi pe

mediului imagini ,,Haideţi în excursie!” - să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
Educaţie ,, Excursie în pădure” -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
(ADE)
plastică desenului o pădure lucrărilor
4. Întocmirea hărţii subtemei „Să călătorim!”
MARŢI
Activităţi de ,,Pe drumuri de munte” -să exerseze deprinderi motrice anterior Analiza produsului
Tranziţii: ,,Tot ce e pe lume”-cântec
Rutine: ,,Ştiu să mă port în…!”  Explicaţia
1. comportare civilizată în mijloacele de
Joc distractiv transport în comun, precum şi regulile
(ADP)
a)Bibliotecă : Bibliotecă: ,,Litera şi sunetul săptămânii -să recunoască diferite imagini şi să le

J”- găseşte cuvinte cu sunetul J la descrie; Evaluare verbală

b)Artă început, în interior şi la sfârşitul -să distingă sunetul J la început, în
alese
 Conversaţia
 Exerciţiul
c)Joc de rol Artă: exerciţii grafice - să execute corect grafismele;
(ALA)
Joc de rol : ,,Alpiniştii” -să interpreteze creativ rolul ales

limbajului D.L.C. – Povestea educatoarei -să identifice sunetul cu care începe un

“Uimitoarea călătorie a baronului cuvânt;  Conversaţia
Munchhausen”, de G.A.Burger -să răspundă la întrebări, să comunice  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie D.E.C. – Educaţie muzicală impresii, idei pe baza poveştii audiate;  Povestirea de valoare
muzicală Cântec joc - ,,Trenul” -să se exprime în propoziţii corect  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI
(ALA)Activităţi liber alese(ADP)Activităţi de dezvoltare personală

anterior învăţate;
de comportare civilizată în
Întâlnirea de dimineaţă: mijloacele de transport în comun,
Rutină ,,Pe plajă” precum şi regulile de ordine şi
Tranziţii Tranziţii: ,,Vine vara!”-cântec autoservire  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Ştiu să mă port în….!”  Jocul
a) Bibliotecă Bibliotecă: „ Valurile mării” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;
b) Nisip şi apă Nisip şi apă : ,,Plaja”- desen pe nisipul ud -să comunice impresii, idei pe baza Analiza lucrărilor
Joc de masă : ,,Vaporaşul”- pioneze observărilor efectuate; Emiterea
c) Joc de masă Joc de rol - ,,Naufragiatul” -să traseze desenul pe nisip, după judecăţilor de
d) Joc de rol cerinţe;  Exerciţiul valoare
2.
-să construiască un vaporaş, după  Observaţia
(ADE)Activităţi pe domenii experienţiale
matematică D.Ş.- -„Ştii ce este sfertul?” – împărţirea
unui întreg în patru părţi egale -să completeze corect fişele de Aprecieri verbale
2.Educaţie D.P.M. - ,,Drumeţie” (complex de deprinderi lucru, respectând cerinţele;
Psiho-motorie motrice); -să execute corect exerciţiile pentru
Joc -,,Ajută-mă la nevoie !” încălzirea organismului;  Conversaţia
-să execute corect jocul  Observaţia
 Explicaţia
3.
 Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
4. Studiu individual: „Educaţia ecologică”
METODICĂ
JOI

-să exerseze deprinderi motrice anterior
Întâlnirea de dimineaţă: învăţate; Aprecieri verbale
Activităţi de
,,În jurul lumii” -să identifice şi să respecte regulile de
Rutină
Tranziţii: ,,Trenul”-cântec comportare civilizată în mijloacele de
1. Rutine: ,,Ştiu să mă port în…!” transport în comun, precum şi regulile de  Exerciţiul
(ADP)

(ALA)liber alese
,,J” – fişe de lucru; exerciţii grafice – descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca Ştiinţă:„Curiozităţi ale Planetei” -să identifice cuvinte cu sunetul j la
b) Ştiinţă Artă: ,,Scrie litera J!” început, să încercuiască litera ,,J” ; -Conversaţia Emiterea
2.
c)Artă Divertisment : Proverbe , ghicitori şi -să execute corect grafismele; -Explicaţia judecăţilor de
Activităţi
d) Divertisment curiozităţi legate de tema proiectului -să comunice impresii, idei pe baza -Exerciţiul valoare


-„Colorează ce ţi se spune!” -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie fişe de lucru descrie;  Observaţia Aprecieri
pentru societate D.O.S. – Educaţie pentru societate- ,,Să - să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia verbal
3.
păstrăm muntele şi plaja curate”- protejare a mediului  Demonstraţia e
convorbire -să răspundă la întrebări, să comunice  Exerciţiul
impresii, idei pe baza observărilor
efectuate.
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI
Rutină ,,La Polul Nord” anterior învăţate; Aprecieri verbale
Tranziţii Tranziţii: „Animale polare” -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
1. comportare civilizată în mijloacele de
Rutine: ,,Ştiu să mă port în….!”  Exerciţiul
Joc de mişcare Ne pregătim de activităţi- deprinderi de transport în comun, precum şi
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” regulile de ordine şi autoservire
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „La Polul Nord”- puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;
Artă: ,,Gheţari ”(confecţionare, desen, -să realizeze desenul, după cerinţe; Emiterea judecăţilor
pictură) -să vizioneze cu atenţie povestea, să de valoare
alese
2. b) Artă Vizionare DVD : ,,Fram, ursul polar”; reţină ideile acesteia şi să  Conversaţia Analiza lucrărilor
c)Joc de rol Joc de rol : ,,De-a eschimoşii” demonstreze că a înţeles;  Exerciţiul
(ALA)

limbajului D.L.C. – Convorbire - ,,Unde ne-am -să descrie imaginea de pe planşă;

plimbat ?” -să identifice sunetul cu care începe  Conversaţia
un cuvânt;  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate D.O.S. – Activitate practică -să răspundă la întrebări, să comunice  Explicaţia
practică ,,În excursie” - machetă impresii, idei pe baza imaginilor  Exerciţiul Analiza produsului
-să realizeze macheta, după cerinţe
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 30:
PROIECTUL : ,,FII MÂNDRU DE MINE!” SUBTEMA : ,,CE ÎMI DORESC SĂ FIU!”
LUNI

EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de

dezvoltare
Rutină ,,Cine vreau să fiu?” anterior învăţate;

Tranziţii Tranziţii: ,,Tot ce e pe lume” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţăm să fim modele/exemple”; regulile de comportare civilizată,  Exerciţiul
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de precum şi regulile de ordine şi
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” autoservire
Bibliotecă : ,,Selectăm şi citim imagini -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca legate de meserii” să le descrie; Evaluare verbală

Construcţii : ,,Locul meu de muncă” (cu - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii materiale la alegere) gramatical;  Explicaţia
2.
c) Joc de rol Joc de rol: „La Stomatologie” -să construiască, cu materiale la  Exerciţiul
Activităţi
alegere, după cerinţe;  Jocul

experienţiale
Activităţi pe
domenii
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Joc descrie;  Conversaţia
mediului didactic ,,Cine face/ cum face ?”- meseriile - să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
(ADE) Educaţie ,,Cea mai dragă meserie” -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
plastică desenului meseria îndrăgită lucrărilor
4. Întocmirea hărţii subtemei „Ce îmi doresc să fiu!”
MARŢI

,,Sfatul medicului” -să exerseze deprinderi motrice anterior Analiza produsului

personală (ADP)
Rutină Tranziţii: ,,Vine vara! ”-cântec învăţate;

Tranziţii Rutine: ,,Învăţăm să fim modele / -să identifice şi să respecte regulile de
 Explicaţia
1. exemple” Ne pregătim de activităţi- comportare civilizată, precum şi
 Exerciţiul
Joc distractiv deprinderi de ordine şi autoservire; ,,Cum regulile de ordine şi autoservire
e vremea ?”
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul săptămânii -să recunoască diferite imagini şi să le

Z”- găseşte cuvinte cu sunetul Z la descrie; Evaluare verbală
b)Artă început, în interior şi la sfârşitul -să distingă sunetul Z la început, în
alese
 Conversaţia
 Exerciţiul
(ALA) c)Joc de rol Artă: exerciţii grafice - să execute corect grafismele;
Joc de rol : ,,De-a doctorul” -să interpreteze creativ rolul ales

limbajului D.L.C. – Povestea educatoarei: -să identifice sunetul cu care începe un

,,Pinocchio” cuvânt;  Conversaţia
D.E.C. – Educaţie muzicală -să răspundă la întrebări, să comunice  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Sunt atâtea meserii!” impresii, idei pe baza poveştii audiate;  Povestirea de valoare
muzicală -să se exprime în propoziţii corect  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI

de comportare civilizată, precum şi
Întâlnirea de dimineaţă: regulile de ordine şi autoservire
Rutină ,,Vreau un credit de la Bancă”
Tranziţii Tranziţii: ,,Sunt atâtea meserii”-cântec  Explicaţia
1.
Rutine: ,,Învăţăm să fim modele / exemple” ;  Jocul
a) Bibliotecă Bibliotecă: Banca Naţională a României – -să citească corect imaginile

b) Nisip şi apă citire de imagini -să comunice impresii, idei pe baza Analiza lucrărilor
Nisip şi apă : ,,Amprentele banilor”- urme observărilor efectuate; Emiterea
c) Joc de masă pe nisipul ud -să traseze desenul pe nisip, după judecăţilor de
d) Joc de rol Joc de masă : ,,Banca”- pioneze cerinţe;  Exerciţiul valoare
2.
Ştiinţă:„Ce ştii despre meseria părinţilor -să construiască din pioneze, după  Observaţia
tăi?” cerinţe;  Conversaţia
Jocuri distractive - ,,Simulăm pericole !” -să interpreteze creativ rolul ales;
matematică D.Ş. – Activitate matematică- Familiarizarea -să identifice monedele şi
cu monede si bancnote - exerciţii cu material bancnotele româneşti
2.Educaţie individual - fişe de lucru -să completeze corect fişele de
Psiho-motorie D.P.M. – ,,Vrem să fim modele!” lucru, respectând cerinţele;
- mersul pe podiumul de prezentarea modei -să execute corect exerciţiile pentru  Conversaţia
încălzirea organismului;  Observaţia
-să execute corect variantele de mers  Explicaţia
3.
 Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
JOI:

Activităţi de
,,Meseria de părinte” -să identifice şi să respecte regulile de
Rutină
Tranziţii: ,,Cântec de leagăn” comportare civilizată în mijloacele de
1. Rutine: ,,Învăţăm să fim modele / transport în comun, precum şi regulile de  Exerciţiul
exemple” ; Ne pregătim de activităţi- ordine şi autoservire
deprinderi de ordine şi autoservire; ,,Cum
e vremea ?”
(ADP)

(ALA)liber alese
litera ,,Z” – fişe de lucru; descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca Artă: exerciţii grafice –,,Scrie litera Z” -să identifice cuvinte cu sunetul z la
b) Ştiinţă Ştiinţă: „Ce ştii despre meseria de început, să încercuiască litera ,,Z” ; -Conversaţia Emiterea
2.
c)Artă părinte?”; „Ce salariu primesc pentru că te -să execute corect grafismele; -Explicaţia judecăţilor de
Activităţi
d) Divertisment îngrijesc ?” -să comunice impresii, idei pe baza -Exerciţiul valoare

Divertisment : Proverbe , ghicitori legate observărilor efectuate.
de tema proiectului
matematică D.Ş – Activitate matematică- -să realizeze corect fişele de lucru

Familiarizarea cu monede si bancnote – -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie „La cumpărături” - exerciţii cu material descrie;  Observaţia Aprecieri
pentru societate individual - fişe de lucru -să efectueze operaţii de adunare şi  Explicaţia verbal
3.
D.O.S. – Educaţie pentru societate- scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10  Demonstraţia e
,,Activităţi într-o instituţie -să răspundă la întrebări, să comunice  Exerciţiul
bancară” - convorbire impresii, idei pe baza observărilor
efectuate.
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI:
Activităţi de ,,Tâmplarul” -să exerseze deprinderi motrice
Rutină Tranziţii: ,,Sunt atâtea meserii” anterior învăţate; Aprecieri verbale
Tranziţii Rutine: ,,Învăţăm să fim exemple / -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
1. comportare civilizată, precum şi
modele”;Ne pregătim de activităţi –  Exerciţiul
Joc de mişcare deprinderi de ordine, disciplină şi regulile de ordine şi autoservire
autoservire; Cum e vremea?
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Jucării” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

Artă: ,,Camera mea” (confecţionare, desen, -să realizeze desenul, după cerinţe; Emiterea judecăţilor
pictură) -să vizioneze cu atenţie povestea, să de valoare
alese
2. b) Artă Joc de rol : ,,Alege ce vei fi!” reţină ideile acesteia şi să  Conversaţia Analiza lucrărilor
c)Joc de rol Vizionare DVD : ,,Poveşti îndrăgite de demonstreze că a înţeles;  Exerciţiul
(ALA)
copii” ; ,,Bondocel îşi alege o meserie” -să interpreteze creativ rolul ales;
1.Educarea
limbajului D.L.C. – memorizare -să descrie imaginea de pe planşă;

,,Părinţii mei” , de Ana Blandiana -să răspundă la întrebări, să comunice  Conversaţia
impresii, idei pe baza imaginilor;  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate D.O.S. – Activitate practică: „Jucăriile -să memoreze şi să recite cu intonaţie  Explicaţia
practică mele din lemn” – confecţionare de jucării poezia;  Exerciţiul Analiza produsului
din beţe de chibrituri -să se exprime în propoziţii corect
-să realizeze jucării, după cerinţe
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 31:
PROIECTUL : ,,FII MÂNDRU DE MINE!” SUBTEMA : ,,112!”
LUNI:

EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de
,,Pompierii, prietenii noştri” -să exerseze deprinderi motrice Aprecieri

dezvoltare

Tranziţii: ,,Tot ce e pe lume”
1. Rutine: ,, Învăţăm să fim exemple /
regulile de comportare civilizată,  Exerciţiul
modele!”;Ne pregătim de activităţi-
deprinderi de ordine şi autoservire; ,,Cum e precum şi regulile de ordine şi
vremea ?” autoservire
Bibliotecă : ,,Citim din ziare ştiri / anunţuri / -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca reportaje”; „Ştiu cui/ când şi cum să mă să le descrie; Evaluare verbală

adresez” - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii Construcţii : ,,Maşina pompierilor”(cu gramatical;  Explicaţia
2.
c) Joc de rol materiale la alegere) -să construiască, cu materiale la  Exerciţiul
Activităţi
Joc de rol : ,,De-a pompierii” alegere, după cerinţe;  Jocul

Vizionare PowerPoint – ,,Nu vă jucaţi cu -să interpreteze creativ rolul ales
focul!” ;
experienţiale
Activităţi pe
domenii
mediului imagini ,,Apel de urgenţă-112” - să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
(ADE) Educaţie ,,Focul” -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
plastică desenului un incendiu lucrărilor
4. Întocmirea hărţii subtemei „112!”
MARŢI:

Tranziţii: ,,Sunt atâtea meserii” -să exerseze deprinderi motrice anterior Analiza produsului
Activităţi de
Rutine: ,,Învăţăm să fim exemple /
modele!”; Ne pregătim de activităţi-  Explicaţia
deprinderi de ordine şi autoservire; ,,Cum  Exerciţiul
Joc distractiv regulile de ordine şi autoservire
e vremea ?”
(ADP)
Activităţi liber
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul X”- găseşte -să recunoască diferite imagini şi să le
cuvinte cu sunetul X la început, în interior descrie; Evaluare verbală
alese
b)Artă şi la sfârşitul cuvântului -să distingă sunetul X la început, în  Conversaţia

2. Artă: exerciţii grafice interior şi la sfârşitul cuvântului Analiza produsului
 Exerciţiul
(ALA)
c)Joc de rol Joc de rol : ,,De-a poliţiştii” - să execute corect grafismele;

limbajului D.L.C. – Poveste creată -să identifice sunetul cu care începe un
,,Prietenul meu, poliţistul’’ cuvânt;  Conversaţia
3. 2.Educaţie Cântec joc- ,,Semaforul” impresii, idei pe baza poveştii audiate;  Povestirea de valoare
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI:

Rutină ,,Să ne iubim ţara!”
Tranziţii Tranziţii: ,,Soldaţii”  Explicaţia
1.
Rutine:,,Învăţăm să fim exemple / modele!”;  Jocul
a) Bibliotecă Bibliotecă: „România” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

b) Nisip şi apă Nisip şi apă : ,,Construim tranşee” -să comunice impresii, idei pe baza Analiza lucrărilor
Ştiinţă: ,,Cine sunt soldaţii ? Ce rol au ei?” observărilor efectuate; Emiterea
c) Ştiinţă ,,De ce avem nevoie de armată?” -să traseze desenul pe nisip, după judecăţilor de
d) Joc de rol Joc de rol: ,,De-a soldaţii” cerinţe;  Exerciţiul valoare
2.
-să răspundă la întrebări;  Observaţia
-să interpreteze creativ rolul ales;  Conversaţia
matematică D.Ş. – Activitate matematică: ,,Unităţi de
măsură - măsurăm greutăţile’’-„Cântărim -să completeze corect fişele de
2.Educaţie cumpărăturile!’’ lucru, respectând cerinţele;
Psiho-motorie -„La piaţă!” -( joc didactic)- fişe de lucru -să execute corect exerciţiile pentru
D.P.M. - ,,Salvamontiştii” – căţărare şi încălzirea organismului;  Conversaţia
coborâre cu transport de obiecte în spate -să execute corect căţărarea şi  Observaţia
coborârea cu transport de obiecte în  Explicaţia
3.
spate  Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
4. Studiu individual -,,Activităţi integrate”
METODICĂ
JOI:

Activităţi de
,,De vorbă cu poliţistul” -să identifice şi să respecte regulile de
Rutină
Tranziţii: ,,Semaforul”-poezie comportare civilizată în mijloacele de
1. Rutine:,, Învăţăm să fim exemple / transport în comun, precum şi regulile de  Exerciţiul
modele!”; Ne pregătim de activităţi- ordine şi autoservire
deprinderi de ordine şi autoservire; ,,Cum
e vremea ?”
(ADP)

(ALA)liber alese
litera ,,X” – fişe de lucru; descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca Artă: exerciţii grafice –,,Scrie litera X” -să identifice cuvinte cu sunetul x la
b) Ştiinţă Ştiinţă: „Selectăm imagini cu semne de început, să încercuiască litera ,,X” ; -Conversaţia Emiterea
2.
c)Artă circulaţie”,,Numărăm minutele la semafor” -să execute corect grafismele; -Explicaţia judecăţilor de
Activităţi
d) Divertisment Divertisment : ,,Învăţarea unor paşi de -să comunice impresii, idei pe baza -Exerciţiul valoare
dans” observărilor efectuate.

matematică D.Ş – Activitate matematică: -să realizeze corect fişele de lucru

,,Unităţi de măsură - măsurăm greutăţile’’ -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie -„La piaţă!” -( joc didactic)- fişe de lucru descrie;  Observaţia Aprecieri
pentru societate -să efectueze operaţii de adunare şi  Explicaţia verbal
3.
D.O.S. –Educaţie pentru societate -,,Spune scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10  Demonstraţia e
ce greşeli au făcut copiii din imagine!’’ -să răspundă la întrebări, să comunice  Exerciţiul
impresii, idei pe baza observărilor
efectuate.
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI:
Activităţi de ,,Tâmplarul” -să exerseze deprinderi motrice
Rutină Tranziţii: ,,Sunt atâtea meserii” anterior învăţate; Aprecieri verbale
Tranziţii Rutine: ,,Învăţăm să fim exemple / -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
modele”;Ne pregătim de activităţi –  Exerciţiul
Joc de mişcare deprinderi de ordine, disciplină şi regulile de ordine şi autoservire
autoservire; Cum e vremea?
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Valurile mării” – puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;
Artă: ,,Colacul de salvare”(modelaj, desen, -să realizeze desenul, după cerinţe; Emiterea judecăţilor
alese
b) Artă pictură) -să interpreteze creativ rolul ales; de valoare

2. c)Joc de rol Joc de rol : ,,De-a salvamarii”  Conversaţia Analiza lucrărilor
 Exerciţiul
(ALA)
1.Educarea
limbajului Activitate integrată : -să descrie imaginea de pe planşă;

D.L.C. – Lectura educatoarei : ,,Poveşti/ -să răspundă la întrebări, să comunice  Conversaţia
lecturi/ poezii istorice” impresii, idei pe baza imaginilor;  Observaţia Concurs
practică ,,Bărcuţa salvamarului ” - aplicaţie formulate gramatical;  Exerciţiul Analiza produsului
-să realizeze bărcuţa, după cerinţe
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 32:
PROIECTUL : ,,TEMĂ ÎN AFARA PROIECTULUI” SUBTEMA : ,,PRIETENI DE PRETUTINDENI!”
LUNI:

EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de

dezvoltare
Rutină ,,Drepturile copilului” anterior învăţate;

Tranziţii Tranziţii: ,,Prietenul meu” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine:,,Ştiu să respect, să accept…” regulile de comportare civilizată,  Exerciţiul
Bibliotecă : ,,Selectăm şi citim imagini cu -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca tema ,,Copii din lumea-ntreagă” să le descrie; Evaluare verbală

Construcţii : ,,Parcul copiilor”(cu materiale - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii la alegere) gramatical;  Explicaţia
2.
c) Joc de rol Lectura educatoarei : ,, Povestea ursului -să construiască, cu materiale la  Exerciţiul
Activităţi
cafeniu”; ,,Cel mai bun prieten” alegere, după cerinţe;  Jocul

experienţiale
Activităţi pe
domenii
mediului imagini- ,,Copii din lumea-ntreagă” - să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
(ADE) Educaţie ,,Baloane, flori, porumbei pentru ziua -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
plastică noastră” desenului baloane, flori şi lucrărilor
porumbei
4. Întocmirea hărţii subtemei „Prieteni de pretutindeni!”
MARŢI:

,,Îmi cunosc drepturile” -să exerseze deprinderi motrice anterior Analiza produsului
Activităţi de
Tranziţii: ,,Un băiat ca mine”
Rutine:,,Ştiu să respect, să accept…”  Explicaţia
(ADP)
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Prietenii cuvintelor” - -să recunoască diferite imagini şi să le
despărţire în silabe, convorbire: ,,Casa de descrie; Evaluare verbală
alese
b)Artă copii nu-i acasă” -să despartă corect în silabe  Conversaţia
2. Artă: reprezentare grafică a silabelor - să execute corect grafismele; Analiza produsului
 Exerciţiul
(ALA) c)Joc de rol Joc de rol : ,,Ne pregătim pentru ziua -să interpreteze creativ rolul ales
noastră”
limbajului D.L.C. – Lectura educatoarei - fragmente -să identifice sunetul cu care începe un
,,Singur pe lume”, de Hector Malot cuvânt;  Conversaţia
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Copilărie” impresii, idei pe baza poveştii audiate;  Povestirea de valoare
muzicală Cântec joc -,,7 ani de-acasă” -să se exprime în propoziţii corect  Exerciţiul Aprecieri
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI:

Rutină ,,La mulţi ani, pentru toţi copiii!”
Tranziţii Tranziţii: ,,Copii din lumea întreagă”  Explicaţia
1.
Rutine:,,Ştiu să respect, să accept…”  Jocul
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Baloane” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;

b) Nisip şi apă Nisip şi apă : ,,Drumul către prietenie” -să comunice impresii, idei pe baza Analiza lucrărilor
Joc de masă : ,,Flori - baloane”- pioneze observărilor efectuate; Emiterea
c) Ştiinţă Ştiinţă: „Copiii planetei”- numeraţie - fişe -să traseze desenul pe nisip, după judecăţilor de
d) Divertisment de lucru cerinţe;  Exerciţiul valoare
2.
Divertisment: - ,,E ziua noastră, ziua celor -să răspundă la întrebări;  Observaţia
mici” – acţiuni dedicate zilei de 1 Iunie - să desfăşoare acţiuni dedicate Zilei  Conversaţia
de 1 Iunie;
matematică D.Ş. – Activitate matematică - ,,Unităţi de -să completeze corect fişele de
măsură - măsurăm lichidele - fişe de lucru lucru, respectând cerinţele;
2.Educaţie D.P.M. - ,,Ansamblu cu baloane – -să execute corect exerciţiile pentru
Psiho-motorie gimnastică ritmică” – dans ritmic încălzirea organismului;
-să execute corect dansul ritmic  Conversaţia
 Observaţia
 Explicaţia
3.
 Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
4. Studiu individual -,,Educaţia incluzivă”
METODICĂ
JOI:

Activităţi de
Rutină ,,Prietenul meu cel mai bun” -să identifice şi să respecte regulile de
Tranziţii Tranziţii: ,,Un copil isteţ” comportare civilizată în mijloacele de  Explicaţia
1. transport în comun, precum şi regulile de
Rutine:,,Ştiu să respect, să accept…”  Exerciţiul
(ADP)
Bibliotecă : ,,Scriem cu litere magnetice -să recunoască diferite imagini şi să le

(ALA)liber alese
jocurile preferate ale copiilor” descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca Ştiinţă:„Când este născut prietenul meu ? -să scrie cu litere magnetice jocurile
b) Ştiinţă scriem data, vorbim despre lunile anului” preferate; -Conversaţia Emiterea
2.
c)Artă Artă: exerciţii grafice -să execute corect grafismele; -Explicaţia judecăţilor de
Activităţi
d) Joc de rol Joc de rol: „Dialog cu prietenul meu” -să comunice impresii, idei pe baza -Exerciţiul valoare

matematică D.Ş – Activitate matematică: -să realizeze corect fişele de lucru;

,,Unităţi de măsură - măsurăm lichidele – -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie „Să umplem recipientele! - fişe de lucru descrie;  Observaţia
3. pentru societate D.O.S. – Educaţie pentru societate- -să răspundă la întrebări, să comunice verbal
,,Drepturile copiilor”- convorbire impresii, idei pe baza observărilor  Demonstraţia
 Exerciţiul e
efectuate;
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI:
Rutină ,,Un gest frumos” anterior învăţate; Aprecieri verbale
Tranziţii Tranziţii: ,,Cei 7 ani de-acasă” -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
Rutine:,,Ştiu să respect, să accept…”  Exerciţiul
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Hora prieteniei” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;
Artă: ,,Colorăm imagini cu copii din -să realizeze desenul, după cerinţe; Emiterea judecăţilor
alese
b) Artă diferite ţări de pe glob” -să interpreteze creativ rolul ales; de valoare
2. c)Joc de rol Joc de rol : ,,De-a călătoria la prietenul  Conversaţia Analiza lucrărilor
 Exerciţiul
(ALA)
meu”
1.Educarea

D.L.C. – ,, Scrisoare către prietenul meu”- -să răspundă la întrebări, să comunice  Conversaţia
Povestire creată de copii impresii, idei pe baza imaginilor;  Observaţia Concurs
3. 2.Activitate D.O.S. – Activitate practică - ,,Jucării -să se exprime în propoziţii corect  Explicaţia
practică pentru prietenii dragi” – cu materiale la formulate gramatical;  Exerciţiul Analiza produsului
alegere -să creeze o povestire, după cerinţe;
-să realizeze jucării, după cerinţe
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 33:
PROIECTUL : ,,FII MÂNDRU DE MINE!” SUBTEMA : ,,LA ŞCOALĂ”
LUNI:

EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de

dezvoltare
Rutină ,,Învingătorii” anterior învăţate;

Tranziţii Tranziţii: ,,Concursul” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine:,,Ştiu să mă descurc” regulile de comportare civilizată,  Exerciţiul
Bibliotecă : ,,Citim imagini cu diferite şcoli”; -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca Construcţii : ,,Şcoala” (cu materiale la să le descrie; Evaluare verbală

alegere) - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii Joc de rol: „La şcoală” gramatical;  Explicaţia
2.
c) Joc de rol -să construiască, cu materiale la  Exerciţiul
Activităţi

experienţiale
1. D.Ş. – Activitate integrată : -să observe elementele principale
Activităţi pe
domenii
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului – ,,Şcoala” - dintr-o şcoală  Conversaţia
mediului Vizită la şcoală - să se exprime corect lexical şi  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Pictură - desen gramatical;  Explicaţia de valoare
(ADE) Educaţie ,,Viitoarea mea şcoală” -să transpună prin intermediul  Exerciţiul Expunerea şi analiza
plastică desenului o şcoală lucrărilor
4. Întocmirea hărţii subtemei „La şcoală”
MARŢI:

,,La bibliotecă” -să exerseze deprinderi motrice anterior Analiza produsului
Activităţi de
Tranziţii: ,,Cel mai bun povestitor”
Rutine:,,Ştiu să mă descurc!”  Explicaţia
(ADP)
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Repetăm literele din -să recunoască diferite imagini şi să le
alfabet”- descrie; Evaluare verbală
(ALA)liber alese
b)Artă vocale; consoane; găsim cuvinte cu un -să despartă corect în silabe
anume sunet în poziţie iniţială, mediană - să execute corect grafismele; Analiza produsului
c)Joc de rol sau finală” -să interpreteze creativ rolul ales  Conversaţia
2.
Artă: reprezentare grafică a silabelor şi a  Exerciţiul
Activităţi
cuvintelor
Joc de rol : ,,De-a bibliotecara”


limbajului D.L.C. – memorizare: ,,Lumea celor -să identifice sunetul cu care începe un
mici’’, de Carmen Fian cuvânt;  Conversaţia
D.E.C. – Educaţie muzicală -să memoreze şi să recite cu intonaţie  Explicaţia Emiterea judecăţilor
3. 2.Educaţie Cântec joc- ,,Bine e să fii şcolar!” poezia;  Povestirea de valoare
ACTIVITATE
METODICĂ
MIERCURI:

anterior învăţate; Analiza
-să identifice şi să respecte regulile produsului
Rutină ,,Voi fi un bun şcolar?”
Tranziţii Tranziţii: ,,Bine e să fii şcolar!”  Explicaţia
1.
Rutine:,,Ştiu să mă descurc!”  Jocul
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Ghiozdanul” – citire de imagini -să comunice impresii, idei pe baza
b) Nisip şi apă Nisip şi apă : ,,Drumul către şcoală”- desen observărilor efectuate; Analiza lucrărilor
pe nisipul ud -să traseze desenul pe nisip, după Emiterea
c) Ştiinţă Ştiinţă: „Ora la şcoală” - măsurarea cerinţe; judecăţilor de
d) Divertisment timpului -să răspundă la întrebări;  Exerciţiul valoare
2.
,,Grupează după cerinţe cărţile şcolarului” - să grupeze cărţile şcolarului după  Observaţia
Joc distractiv - ,,Ghiozdănelul fermecat” cerinţe  Conversaţia
-să interpreteze creativ jocul
distractiv
matematică D.Ş. – Activitate matematică- ,,Şirul -să completeze corect fişele de
numerelor naturale” – recapitulare-- lucru, respectând cerinţele;
2.Educaţie „Numără şi potriveşte!” -să execute corect exerciţiile pentru Emiterea
Psiho-motorie ( joc didactic) încălzirea organismului; judecăţ
D.P.M. - ,,Competiţia” -prinderea – concurs -să execute corect aruncarea şi  Conversaţia ilor de
– aruncarea şi prinderea mingii cu ambele prinderea mingii cu ambele mâini  Observaţia valoare
mâini  Explicaţia Aprecieri
3.
 Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
4. Studiu individual -,,Pregătirea copiilor pentru şcoală”
METODICĂ
JOI:

Activităţi de
Rutină ,,Clinchet de clopoţel” -să identifice şi să respecte regulile de
Tranziţii Tranziţii: ,,Bine e să fii şcolar!” comportare civilizată, precum şi regulile  Explicaţia
Rutine:,,Ştiu să mă descurc!”  Exerciţiul
Bibliotecă : ,,Scrisoare către doamna -să recunoască diferite imagini şi să le

învăţătoare”; descrie; Evaluare verbală
a) Biblioteca Ştiinţă: „Ce anunţă clopoţelul?” ,”Cum aş -să comunice impresii, idei pe baza
b) Ştiinţă dori să fie învăţătoarea mea” –convorbire observărilor efectuate; Emiterea
-Conversaţia
2. c)Artă liberă -să execute corect grafismele; judecăţilor de
-Explicaţia
d) Joc de rol Artă: ,,Găseşte-i jumătatea!”; ,,Cifre valoare
Activităţi
-Exerciţiul
hazlii”
Divertisment : ,,Repetiţie din programul
serbării ,,Adio, grădiniţă!”

matematică D.Ş – Activitate matematică – -să realizeze corect fişele de lucru;

„Şirul numerelor naturale”- recapitulare- -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie fişe de lucru descrie;  Observaţia
3. pentru societate Joc didactic: ,,În curând voi fi şcolar!” -să răspundă la întrebări, să comunice verbal
D.O.S. – Educaţie pentru societate - impresii, idei pe baza observărilor  Demonstraţia
 Exerciţiul e
,,Şcoala ne aşteaptă”- convorbire efectuate;
( îndatoririle şcolarului, regulament
şcolar )
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI:
Rutină ,,Viitorul şcolar” anterior învăţate; Aprecieri verbale
Tranziţii Tranziţii: ,,La şcoală” -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
Rutine:,,Ştiu să mă descurc!”  Exerciţiul
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „Şcoala mea” - puzzle -să îmbine corect piesele de puzzle;
Artă: ,,Învăţătoarea mea ” (pictură - -să realizeze desenul, după cerinţe; Emiterea judecăţilor
alese
b) Artă portret) -să interpreteze creativ rolul ales; de valoare

2. c)Joc de rol Joc de rol : ,,De-a învăţătoarea”  Conversaţia Analiza lucrărilor
 Exerciţiul
(ALA)
1.Educarea

D.L.C. – Lectură după imagini -să răspundă la întrebări, să comunice  Conversaţia
,,O zi la şcoală” impresii, idei pe baza imaginilor;  Observaţia Concurs
practică ,,Semnul de carte” - şnuruire formulate gramatical;  Exerciţiul Analiza produsului
-să creeze o povestire, după cerinţe;
-să realizeze semnul de carte, după
cerinţe
ACTIVITATE
METODICĂ
SĂPTĂMÂNA 34:
PROIECTUL : ,,RECAPITULARE FINALĂ” SUBTEMA : ,,GRĂDINIŢĂ, BUN RĂMAS!”
LUNI:

EVALUARE
personală (ADP)
Activităţi de

dezvoltare
Rutină ,,Povestea anotimpurilor” anterior învăţate;

Tranziţii Tranziţii: ,,Ştiaţi că…” -să identifice şi să respecte  Explicaţia
1.
Rutine:,,Am învăţat să fiu ordonat” regulile de comportare civilizată,  Exerciţiul
Bibliotecă : ,,Selectăm şi citim imagini -să recunoască diferite imagini şi
(ALA)liber alese
a) Biblioteca pentru a realiza cărticica anotimpurilor” să le descrie; Evaluare verbală

Construcţii : ,,Castele pentru fiicele - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
b)Construcţii anului”(cu materiale la alegere) gramatical;  Explicaţia
2.
c) Joc de rol Joc de rol: ,,În vacanţă” -să construiască, cu materiale la  Exerciţiul
Activităţi

experienţiale
1. D.Ş. – Activitate integrată :
Activităţi pe
domenii
Cunoaşterea D.Ş. – Cunoaşterea mediului - - să se exprime corect lexical şi  Conversaţia
mediului ,,Ştiaţi că….” gramatical;  Povestirea Emiterea judecăţilor
3. 2. D.E.C. – D.E.C. – Pictură – cu tehnici la alegerea -să transpună prin intermediul  Explicaţia de valoare
(ADE) Educaţie copiilor desenului o compoziţie liberă  Exerciţiul Expunerea şi analiza
4. Întocmirea hărţii subtemei „Grădiniţă, bun rămas!”
MARŢI:

,,Cea mai bună creaţie” -să exerseze deprinderi motrice anterior Analiza produsului
Activităţi de
Tranziţii: ,,Un copil isteţ”
Rutine:,,Am învăţat să fiu ordonat”  Explicaţia
1. comportare civilizată, precum şi  Exerciţiul
vremea ?”
(ADP)
a)Bibliotecă : Bibliotecă : ,,Repetăm literele din -să recunoască diferite imagini şi să le

alfabet”- scriem numele doamnei descrie; Evaluare verbală
b)Artă educatoare, al colegilor noştri şi al -să despartă corect în silabe
alese
 Conversaţia
2. activităţilor preferate - să execute corect grafismele; Analiza produsului
 Exerciţiul
(ALA) c)Joc de rol Artă: „Literele noastre dragi” -să interpreteze creativ rolul ales
Joc de rol : ,,De-a hora veseliei”
1.Educarea Activitate integrată : -să descrie imaginile de pe planşă;

limbajului D.L.C. – Recapitulare finală -să identifice sunetul cu care începe un

,,Alfabetul năzdrăvan” cuvânt;  Conversaţia
3. 2.Educaţie Cântec - ,,Adio, grădiniţă!” formulate gramatical;  Povestirea de valoare
ACTIVITATE
4. Întocmirea fişelor psihopedagogice ale copiilor la încheierea ciclului de grădiniţă
METODICĂ
MIERCURI:

anterior învăţate; Analiza
-să identifice şi să respecte regulile produsului
Rutină ,,Amintiri din grădiniţă”
Tranziţii Tranziţii: ,,Grădiniţă, bun rămas!”  Explicaţia
1.
Rutine:,,Am învăţat să fiu ordonat”  Jocul
a) Bibliotecă Bibliotecă: ,,Completează tabloul!” - puzzle -să comunice impresii, idei pe baza
b) Nisip şi apă Nisip şi apă :,,Drumul către şcoală”- urme observărilor efectuate; Analiza lucrărilor
pe nisip -să traseze desenul pe nisip, după Emiterea
c) Ştiinţă Ştiinţă: „Ce sunt culorile? Care sunt cerinţe; judecăţilor de
d) Divertisment culorile curcubeului” -să răspundă la întrebări;  Exerciţiul valoare
2.
Joc de rol: „Cea mai hazlie întâmplare din -să interpreteze creativ jocul  Observaţia
grădiniţă!” distractiv  Conversaţia
matematică D.Ş. – Activitate matematică -să completeze corect fişele de
- Recapitulare finală – lucru, respectând cerinţele;
2.Educaţie D.P.M. - ,,Parcurs aplicativ” (alergare, mers -să execute corect exerciţiile pentru Emiterea
Psiho-motorie în echilibru, săritură în adâncime, târâre, încălzirea organismului; judecăţ
săritură în înălţime….) -să execute corect parcursul  Conversaţia ilor de
,,Descoperă regula şi continuă!” aplicativ  Observaţia valoare
3.
 Demonstraţia
 Exerciţiul
ACTIVITATE
METODICĂ
JOI:

Activităţi de
,,Pozitiv sau negativ?” -să identifice şi să respecte regulile de
Rutină
Tranziţii: ,,La revedere!” comportare civilizată, precum şi regulile
1. Rutine:,,Am învăţat să fiu ordonat” de ordine şi autoservire  Exerciţiul
(ADP)
Bibliotecă : ,,La revedere, grădiniţă!” -să recunoască diferite imagini şi să le

Ştiinţă: „Personaje pozitive, personaje descrie; Evaluare verbală

a) Biblioteca negative din poveştile studiate” -să comunice impresii, idei pe baza
alese
-Conversaţia
2. b) Ştiinţă Joc de rol: „Personajul preferat” observărilor efectuate; Emiterea
-Explicaţia
c)Artă -să interpreteze creativ rolul ales; judecăţilor de
(ALA)
-Exerciţiul
d) Joc de rol valoare

matematică D.Ş – Activitate matematică – Recapitulare -să realizeze corect fişele de lucru;
finală ,,Cine ştie mai bine!” - fişe de lucru -să recunoască diferite imagini şi să le  Conversaţia
2.Educaţie D.O.S. – Educaţie pentru societate - descrie;  Observaţia
3. pentru societate ,,Amintiri din grădiniţă” - convorbire - -să răspundă la întrebări, să comunice verbal
impresii, idei pe baza observărilor  Demonstraţia
 Exerciţiul e
efectuate;
ACTIVITATE
METODICĂ
VINERI:


Activităţi de
Rutină ,,Un nou drum” anterior învăţate; Aprecieri verbale

Tranziţii Tranziţii: ,,În vacanţă” -să identifice şi să respecte regulile de  Explicaţia
Rutine:,,Am învăţat să fiu ordonat”  Exerciţiul
(ADP)
a) Bibliotecă Bibliotecă: „ Povestea preferată” -să îmbine corect piesele de puzzle;

Artă: ,,Teme la alegerea copiilor” -să realizeze desenul, după cerinţe; Emiterea judecăţilor
alese
b) Artă (confecţionare, desen, pictură) -să interpreteze creativ rolul ales; de valoare
2.  Conversaţia
c)Joc de rol Joc de rol : ,,De-a vacanţa” Analiza lucrărilor
 Exerciţiul
(ALA)
1.Educarea

D.L.C. – Joc didactic - Recapitulare finală -să răspundă la întrebări, să comunice  Conversaţia
– ,,Mozaicul poveştilor” impresii, idei pe baza imaginilor;  Observaţia Concurs
practică ,,Ce poţi face din…? (materiale la alegere) formulate gramatical;  Exerciţiul Analiza produsului
-să creeze o povestire, după cerinţe;
-să realizeze activitatea practică, după
cerinţe
ACTIVITATE
METODICĂ
1. ASPECTE FONETICE:
 deprinderea de a percepe şi pronunţa corect sunetele limbii române, vocalele şi consoanele, îndeosebi:
F-V; G-H; S-Z; Ş-J; R, şi a diftongilor: AI; EI; AU; OU; EA; IA;
 deprinderea de apronunţa corect unele serii de silabe conţinând consoanele: P-B; P-D; M-L, unele
şiruri de silabe directe: BA, BE, BI, BO, BU, BĂ şi indirecte: AP, EP, IP, OP, UP;
 deprinderea de a pronunţa corect unele consoane situate în diferite poziţii în silabe şi cuvinte (iniţiale ,
mediale, finale) fără omisiuni, înlocuiri, inversiuni, prelungiri ale acestora;
 deprinderea de a percepe şi pronunţa corect, clar unele cuvinte cuprinzând diferite grupuri de sunete
în structuri cu mai multe silabe, bisilabice şi monosilabice.
2. ASPECTE LEXICALE:
 deprinderea de a utiliza în vocabularul activ al copiilor, următoarele cuvinte:
a) Substantive - care exprimă:

-numele lor, al fraţilor, al educatoarei, al copiilor, al personalului grădiniţei, al localităţii
natale;
-obiecte percepute direct din natura înconjurătoare şi din viaţa socială;
-anotimpurile şi unele fenomene specifice (ploaie, zăpadă, soare, gheaţă, frig, etc.);
-obiecte necesare copiilor acasă şi la grădiniţă (jucării, obiecte de uz personal, îmbrăcăminte,
alimente, rechizite, etc.),
-localul grădiniţei şi principalele încăperi cu obiectele necesare jocului şi activităţilor;
-părţile principale ale corpului omenesc;
- mijloace de locomoţie şi transport mai frecvent întâlnite;
-animale cunoscute, unele foloase sau pagube , unele adăposturi ale acestora; unele produse
ale animalelor domestice (lapte, brânză, carne, etc.)
-plante cunoscute;
-forme geometrice;
-stări afective,
-relaţii sociale;
b) Verbe – care denumesc:

- activităţile importante ale copiilor din grădiniţă şi familie, pe stradă, ale membrilor familiei;
- acţiuni de ocrotire a plantelor şi animalelor – la timpul prezent
c) Adverbe - referitoare la:

- locul unde se petrece acţiunea (aici, acolo)
-timpul sau momentul (acum, azi, dimineaţă, după-amiază, seara);
- trăsături comportamentale (bun, rău, cuminte)
d) Adjective - care exprimă însuşiri referitoare la:

-formă (rotund)
-culoare (roşu, galben,albastru)
-dimensiuni (mare,mic,etc.)
-raporturi cantitative (mult, puţin)
-însuşiri termice
-însuşiri gustative
-însuşiri estetice
-trăsături de caracter (bun , rău)
e) Pronume:
- personale (eu,tu, el...)
- de politeţe (dumneavoastră,…)
f) Numerale:
-cardinale (unu,...trei)
-ordinale (primul...al treilea)
g) Conjuncţii: şi, nici, dar...

h) Prepoziţii: de, la, pe,…
3.STRUCTURI GRAMATICALE:
 deprinderea de a se exprima în propoziţii simple;
 deprinderea de a exprima corect acordul dintre părţile propoziţiei;
 deprinderea de a utiliza în comunicarea orală formele de singular ale substantivelor;
 deprinderea de a folosi corect formulele de politeţe (vă rog, mulţumesc, poftim,etc)
4.COMUNICAREA ORALĂ:
 deprinderea de a formula răspunsuri la întrebările educatoarei;
 deprinderea de a descrie unele imagini;
 deprinderea de a relata unele întâmplări trăite sau poveşti cunoscute, cu două trei personaje;
 deprinderea de a folosi într-un dialog simplu unele formule de adresare şi de încheiere a unui dialog.
5.EXPRESIVITATEA:
 deprinderea de a recita expresiv poezii învăţate (patru versuri);
 deprinderea de a povesti expresiv, folosind intonaţia, pauza;
NIVEL II
Nr ore / săpt – 2
An şcolar: 2014/2015
Tip curriculum – Curriculum nucleu
Educarea comunicării orale
OBIECTIVE CADRU
1. Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale

orale
2. Educarea unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi sintactic
3. Dezvoltarea creativităţii şi expresivitatii limbajului oral de a înţelege
Educarea comunicării scrise
OBIECTIV CADRU
4. Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii
mijlocite de limbajul scris
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ
1.1. -Să participe la activităţi de grup, inclusiv la activităţi de joc, atât în calitate de vorbitor cât şi în
calitate de auditor.
1.2. -Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple, să reacţioneze la acestea.
1.3. -Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
2.1. -Să distingă sunetele ce compun cuvântul şi să le pronunţe corect.
2.2. -Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a
relaţiilor cu ceilalţi şi să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical
2.3. -Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte înţelegând în mod intuitiv caracteristicile
expresive şi estetice ale acestuia.
2.4. -Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori,
povestiri, mici dramatizări utilizând intuitiv elementele expresive.
-Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte.
-Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).
-Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
-Să manifeste interes pentru citit.
-Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.
-Să cunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris.
-Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
-Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – imagini, forme geometrice,
tipuri de contururi etc.
-Să utilizeze efectiv instrumentele de scris stăpânind deprinderile motrice elementare necesare
folosirii acestora.
-Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie.
-Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosescă de acestă
descoperire.
-Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.
PLANIFICARE ANUALĂ
Nr.ore/săpt: 2 ore
Nr.crt Unitate de învăţare Număr ore

Sem. I Sem. II Total
1 Evaluare iniţială 4 4
2 Dezvoltarea capacităţii de comunicare orală
12 9 21
3 Aspectul fonetic - 2 2
4 Aspectul lexical şi sintactic 12 9 21
Creativitatea şi expresivitatea limbajului oral 8 10 18
5
*Capacitatea de înţelegere şi transmitere a
6 ideilor, gândurilor redate în limbaj scris
7 Evaluare finală 2 2
* Activităţile de comunicare scrisă se pot realiza secvenţial în cadrul activităţilor comune de

educarea limbajului, dar cu preponderenţă la centrul de interes „Biblioteca“.
Nr Unitatea de Conţinuturi Ob. Activităţi de învăţare
crt învăţare de ref Subiect Mijloc de Nr. Săpt Resurse Evaluare
realizare ore
1 Evaluare iniţială 4
2 Dezvoltarea • Cunoaşterea 1.1. citire de imagini observarea
capacităţii de particularităţilor 1.2. joc didactic sistematică
comunicare orală diferitelor situaţii de 2.2. „Telefonul“ 1 4 probă orală
comunicare (dialogul
prin telefon, dialogul „De-a familia“ joc didactic 1 3 imagini, jetoane probă orală
între colegi, dialogul cu (în perechi)
adulţii etc) probă orală
• Susţinerea unui dialog imagini (itemi cu alegere
atât în calitate de vorbitor „Să citim o joc didactic 1 33 duală, itemi cu
cât si de auditor imagine“ alegere multiplă)
• A formula şi a răspunde
la întrebări
• Achiziţia a noi 1.1. „Fata babei şi probă orală
elemente de vocabular 1.2. fata lectura planşe (itemi de completare)
(cuvinte, expresii, 2.1. moşneagului“, educatoarei 1 4
structuri verbale) 2.5. de I. Creangă
• Cooperarea prin
comunicare
lectura planşe
„Sarea în educatoarei
bucate“ 1 5 probă orală
• Audierea şi ,,Fetiţa care l-a lectura
demonstrarea înţelegerii luat pe NU în educatoarei 1 5 planşe probă orală
unui text prin modalităţi braţe”, de Octav (itemi cu alegere
diferite de redare, Pancu-Iaşi duală)
rememorare a acestuia
„Ciuboţelele lectura 1 7 planşe
ogarului“, de C. educatoarei probă orală
Gruia
„Legende lectura 1 7 planşe probă orală

istorice“ , de D. educatoarei
Almaş
lectura
„Prâslea cel educatoarei 1 9 planşe probă orală
voinic şi merele
de aur”,
3 Aspectul fonetic • Discriminarea P.Ispirescu
sunetelor componente ale
cuvintelor „Stejarul din lectura
• Pronunţia corectă a Borzeşti” , de educatoarei 1 16 planşe probă orală
sunetelor limbii române Eusebiu Camilar
• Sunet iniţial, sunet ,,Ionel, un povestirea probă orală
final băieţel” de Gica educatoarei 1 6 planşe (itemi de completare)
• Pronunţia corectă a Iuteş
unor sunete care în ,,Racul, broasca redarea prin desen a
general pun probleme şi ştiuca”, de A. lectura 1 20 planşe conţinututlui de idei
specifice (r, l, v, f, s, z, g Donici educatoarei prezentat
h)
,,Fluierul povestirea
fermecat”, de educatoarei 1 22 planşe probă orală
V.Eftimiu
,,Frunza”, de E. lectura frunze,
Gârleanu educatoarei 1 8 planşe probă orală
poveste
,,Măcăleandrul” lectura planşe, probă orală
(legendă) educatoarei 1 28 (itemi de completare)
„Pinocchio” povestea
educatoarei 1 30 planşe probă orală
1.1.
1.2. probă orală
2.1. „Pe stradă“, de poezie 1 7 planşă (recitare individuală
2.2. G. Zamfir şi în grup)
4.7.
4.10 ,,Balada unui planşă probă orală
greier mic”, de poezie 1 8 (recitare individuală
George şi în lanţ)
Topârceanu
,,Toamnă poezie 1 10 probă orală

târzie”,de planşă (recitare pe grupe )
Viorica Tomescu
,,În cosmos” , probă orală

de Mălina Cajal poezie 1 11 planşă (recitare pe roluri)
planşă probă orală

,,În seara de poezie 1 13 (recitare pe grupe )
Crăciun”, de G.
Coşbuc
,,Căţeluşul poezie 1 18 jetoane cu imagini fişe de lucru

şchiop’’, de fişe, carioca individuale
Elena Farago
„Cu ce sunet jetoane cu imagini
începe (se joc didactic 1 29 (mijloc de fişe de lucru
sfârşeşte) locomoţie) individuale
cuvântul?“ fişe, carioca
„Repetă după joc-exerciţiu
mine“
4 Aspectul lexical şi • Intuirea elementelor 1.1.

sintactic componente ale unor 1.2.
structuri gramaticale 2.1. joc didactic jetoane fişe de lucru
- silabe 2.2. „Silabe vesele“ 1 23 fişe, carioca probă orală
- cuvinte 4.7.
- propoziţii 4.10. „Câte cuvinte joc didactic 1 21 jetoane jucării probă orală
am spus?“
jetoane ilustrând un
„Găseşte un joc didactic 1 25 ac, melc, gard, fişe de lucru
cuvânt cu tot bancă, maşină. individuale
atâtea silabe“ tablă, cretă colorată
fişe-carioca
3 jetoane
,,Cine ştie mai joc didactic fişe-carioca fişe de lucru
bine?” - 1 18 tablă, creta verde, (pe grupe)
propoziţie, albastră, albă, maro
cuvânt, silabă,
sunet –
• Intuirea sensurilor 1.1. două planşe probă orală
unor cuvinte prin 1.2. „Găseşte joc didactic 1 18 reprezentând un leu (itemi cu răspuns
activităţi de joc şi 2.1. cuvântul -animal, o bancnotă scurt)
învăţare 2.2. potrivit“ de un leu
- omonime 4.7.
- antonime 4.
- sinonime 10.
„Cum mai poţi joc didactic 1 19 două planşe probă orală
spune?“ reprezentând un (itemi cu
leu, un căţel răspuns scurt)
1.1. tot atâtea jetoane
• Îmbogăţirea vocabu- 1.2. „Eu spun una, tu joc didactic 1 6 câţi copii sunt în
larului cu: 2.1. spui multe“ grupă, probă orală
- substantive (comune şi 2.2. planşă (o floare
proprii) 4.7. două flori)
- adjective jetoane care
- pronume ilustrează obiecte probă orală
- numerale cardinale şi „Cum este?“ joc didactic 1 15 cu caracteristici (itemi de completare)
ordinale contrare de:
- verbe lungime, mărime,
- adverbe şi locuţiuni lăţime
adverbiale „Cine este, cine joc didactic planşe (o floare, probă orală
- prepoziţii sunt?“ 1 13 două flori; un căţel- (itemi de alegere
- conjuncţii doi căţei) duală)
• Exprimarea corectă a 1.1. „Cui să dau joc didactic 1 11 planşe(o păpuşă,
substantivelor comune la 1.2. jucăria?“ două păpuşi; un probă orală
singular şi plural la 2.1. elefant, 2 elefanţi)
diferite cazuri 2.2 planşe reprezentând probă orală
4.7. „Ce este? Al (a) joc didactic 1 9 o veveriţă-două (itemi de completare)
cui este?“ veveriţe; un ursuleţ-
doi ursuleţi
• Formulare de 1.1. lectură după observarea
propoziţii simple şi 1.2. „Grădiniţa mea“ imagini 1 3 planşe sistematică,
dezvoltate pornind de la 2.1. probă orală
una sau mai multe 2.2 lectură după reconstituirea
imagini pe care le 4.1. „Toamna în imagini 1 8 planşă imaginii din părţile
intuieşte 4.3. parc’’ componenete
4.7.
,,Fenomene ale lectură după

naturii’’ imagini 1 10 o planşă probă orală
lectură după rechizite şcolare

„La şcoală“ imagini 1 16 o planşă probă orală
„În grădina de lectură după două planşe
legume“ imagini 1 25 legume timpurii probă orală
„Hora copiilor lectură după reconstituirea

din toată lumea“ imagini 1 33 o planşă imaginii (puzzle
„uriaş“)
probă orală
• Construcţia şi redarea prin desen a
transmiterea mesajelor 1.1. „Ce ştim despre convorbire 1 10 vederi, cărţi cu unui obiectiv din
orale (întrebări, 1.2. localitatea imagini localitatea natală
răspunsuri, solicitări, 2.2. natală?“
descrieri) 3.2. „La ferma de convorbire 1 18 planşe, jucării, probă orală
4.7. păsări“ păsări
CD muzică probă orală
„Primăvara- flori de primăvară interpretarea unui
anotimpul convorbire 1 24 planşe cântec cu acelaşi
vesel“ conţinut
• Exprimare corectă în
propoziţii şi fraze scurte joc de rol
costum agent de „De-a pietonii şi
„Cum convorbire 1 30 circulaţie agenţii de circulaţie”
circulăm?“
5
Creativitatea şi • Reţinerea şi utilizarea probă orală
expresivitatea unor structuri verbale Alege medalionul cu
limbajului oral expresive (adjective, „Recunoaşte joc didactic 1 32 planşe din poveşti personajul îndrăgit şi
adverbe, epitete, expresii 1.1. personajul!“ cunoscute spune replicile
ritmate) 1.2. măşti, medalioane acestuia.
1.3. cu personaje
2.1.
• Nuanţarea vocii, 2.2.
adecvarea vocabularului, 3.2. CD cu muzica
folosirea intonaţiei 4.3. populară,
potrivite pentru situaţii şi două costume
trăiri emoţionale populare,
particulare culegere proverbe, probă orală (pe fond
„Mult e dulce şi joc didactic ghicitori muzical)
frumoasă limba 1 14
• Achiziţia unor elemete ce-o vorbim!“
de limbaj nonverbal în
vederea sporirii
expresivităţii limbajului
verbal „Fata babei şi probă orală
fata repovestire 1 24 planşe poveste (formulează o prop.
moşneagului“, despre personajul x )
• Citirea unui text pe de I. Creangă
baza unei succesiuni de
imagini
„Ciuboţelele repovestire probă orală

• Manipularea corectă a ogarului“, de C. 1 9 planşe
cărţilor, revistelor, Gruia
atlaselor etc
probă orală
„Alege masca
• Asocierea sunetului cu „Iedul cu trei repovestire 1 20 planşe măşti personajului îndrăgit
litera corespunzătoare (8- capre“, de şi spune replicile
10 litere) O.J.Iaşi acestuia din
o,i,c,n,p,l,a,r,e,m fragmentul x“
probă orală
• Recunoaşterea şi (alege costumul
identificarea în text a „Cenuşăreasa“, repovestire 1 23 planşe personajului x şi
unor semne, litere, cifre de F. Grimm interpretează
fragmentul...)
“Uimitoarea
• Compunerea unor călătorie a povestire probă orală
cuvinte scurte (iniţial baronului 1 29 „Povesteşte
după model), propriul Munchhausen”, fragmentul unde se
nume, cuvinte scurte de G.A.Burger arată că ...“
acătuite din silabe
repetate
„Scrisoare către povestire creată 1 13 brad împodobit probă orală

• Utilizarea materialelor Moş Crăciun“ de copii
scrise în vederea
realizării unor sarcini de
lucru „Povestea povestire creată 1 16 rechizite şcolare observarea
rechizitelor“ de copii sistematică
probă orală
„Povestea unei povestire creată planşe

• Utilizarea corectă a picături de apă“ de copii 1 17 probă orală
instrumentelor si
materialelor necesare
scrierii „O zi de povestire creată planşe observarea
primăvară în de copii 1 24 sistematică
grădină“ probă orală
„Povestea unei povestire creată observarea

rândunele“ de copii 1 27 jucărie sistematică
probă orală
1.1. ,,Prietenul meu,
1.2. poliţistul’’ povestire creată 1 31 scrisoare ilustrată probă orală
• Completarea părţilor 1.3. de copii
care lipsesc în desene 2.1.
2.2.
3.1. probă orală (recitare
3.2. „Crizanteme“, poezie 1 6 crizanteme, planşă individuală si în
4.3. de O. Cazimir grup)
4.7.
• Trasări peste modele „Balada unui

6 date (uniri de puncte, 1.1. greier mic“, de probă orală
trasare pe o linie punctată 1.2. G. Topârceanu poezie 1 8 planşe (recitare pe roluri)
etc.) 2.2. (fragm.)
3.2.
4.2. ,,Un copil probă orală
Capacitatea de • Trasarea unor semne 4.3. cuminte”, de poezie 1 15 planşă (recitare în lanţ)
înţelegere şi grafice relativ corect în 4.4. Elena Farago
transmitere a privinţa mărimii,
ideilor, gândurilor spaţierii, direcţiei de la 1.1.
redate în limbaj stânga la dreapta 1.2. „E ziua ta!“, de 1 22 probă orală
scris • Recitarea poeziilor cu 4.1. E. Dragoş poezie planşă (recitare în perechi şi
respectarea, intonaţiei 4.2. invidual)
ritmului, pauzei 4.4.
-Încercuirea sau 4.5
decuparea din text a unei
litere prezentate anterior 1.1. „Flori“ de V. poezie 1 26 flori de primăvară probă orală
- Exerciţii de modelare a 1.2. Carianopol planşă (recitare pe grupe)
literelor, cifrelor 2.1.
- Trasare în nisip 2.2.
- Citire de imagini 4.1. jocuri jetoane
- Exerciţii de formulare 4.2. exerciţii cărţi ilustrate
de intrebari şi răspunsuri 4.5.
pe baza imaginilor unei
poveşti, poezii etc. 1.2.
- Povestiri create pe baza 2.2. ,, Scrisoare către povestiri create 1 32 planşe
unei succesiuni de 4.1. prietenul meu”-
imagini 4.6.
4.7.
- Scurte convorbiri 1.2. manipularea de 2 34 cărţi

despre cărţi, personaje 2.2. „Cartea, prietena carte din reviste
îndrăgite, despre 4.1. mea“ biblioteca atlase
biblioteca personală etc. 4.6. grădiniţei,
4.9. şcolii, jocuri de
-Selectare de jetoane cu 411. rol, vizită
imagini a căror denumire „La bibliotecă“
încep cu acelaşi sunet „La librării“ joc-exerciţiu
1.2. „Cu ce sunet jetoane
Realizarea unor colaje 2.2. începe numele joc-exerciţiu jucării
folosind decupaje din 4.1. tău ?“ litere magnetice
texte, cuvinte şi imagini: 4.6. colaje
afişe publicitare, 4.7.
anunţuri, invitaţii etc. 4.9. carioca
„Drumul spre foi colorate
- Utilizarea simbolurilor casa bunicii“, imagini
(săgeţi, cerculeţe, etc.) în 4.7. „Pe stradă“ etc. acuarele
cadrul jocurilor de rol 4.8.
4.9.
Realizarea unor etichete 410.
care să personalizeze „Completează joc-exerciţiu 2 35 carioca
clasa, lucrările copiilor ce lipseşte!“ foi colorate
etc. imagini
-Exerciţii de adaptare a acuarele
poziţiei corecte şi hârtie glasse
7 Evaluare finală comode lipici
pentru scris reviste
-Mânuirea unor diverse carton
instrumente de scris: creioane
creion negru, creioane cretă albă şi
colorate, carioca, cretă colorată
albă şi colorată pe caiete
suporturi diferite coli albe
-Exerciţii de completare
a unor litere, cifre,
imagini simple 1.2.
-Exerciţii de scriere peste 2.2.
linia punctată, trasată în 4.1.
prealabil 4.6.
-Exerciţii de trasare a 4.7.
elementelor grafice 4.9.
NOTĂ: Activităţile de învăţare se planifică pentru fiecare categorie de activitate prin corelarea:
- obiectivelor cadru şi de referinţă din programă
- tema (proiectului) în derulare (pentru a conferi unitate în cadrul aceleiaşi teme)
- etapele dezvoltării copilului în evoluţia sa specific individuală
Obiective cadru:
 Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură,
 întrebuinţând un vocabular adecvat;
 Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor
 geometrice;
 Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare
 Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice, prin achiziţia de strategii
 adecvate;
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi
 stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;
 Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilire de relaţii cauzale, spaţiale, temporale
 Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul
 înconjurător;
 Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în
 vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.
 Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea,

denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri
comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan;
 Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el
însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii prin punere în
corespondenţă.
 Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze
corect el însuşi în raport cu un reper dat.
 Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă...atunci) prin observare şi realizare de
experimente
 Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri.
 Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice
 Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.
 Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.
 Să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal.
 Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.
 Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10
 Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întîlnite în viaţa de zi cu zi sau
în poveşti, povestiri.
 Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia,
fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre
ele.
 Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat.
 Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte integrantă a
mediului.
 Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
 Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
 Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, aplicând
 Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.
An şcolar: 2014-2015
PROIECTARE ANUALĂ
Nr.ore/săpt: 2 ore
Nr.crt Unitate de învăţare Număr ore

Sem I Sem II Total
1 Evaluare iniţială 4 4
2 Operaţii intelectuale prematematice 14 14
3 Numere naturale (1-10) 18 12 30
4 Forme geometrice 5 5
5 Unităţi de măsură 5 5
6 Rezolvare de probleme prin achiziţia de 2 2
strategii adecvate
NOTĂ: Activităţile de comunicare scrisă se pot realiza secvenţial în cadrul activităţilor comune de educarea
limbajului dar cu preponderenţă la centrul de interes „Biblioteca“.
SĂPTĂMÂNA UNITATEA DE ÎNVĂŢARE CONŢINUTURI

I Evaluare iniţială -„Trenuleţul vacanţei”
-joc logico-matematic-
-„Robot, roboţel”
-figuri geometrice-
II Evaluare iniţială
-„1,2,3,4,5 - de acum suntem
voinici!”
-joc matematic-
-„Mai multe, mai puţine, tot

atâtea”
-asociere prin corespondenţă-
III Gruparea obiectelor după un -,,Construieşte locuinţa
anumit criteriu folosind figurile geometrice
după cum îţi spun!”
- ,,Sortează după cantitate,

formă, mărime!”
IV Ordonarea obiectelor în funcţie -,,Sortează după cantitate,

de formă şi mărime formă, mărime”
-,,Construieşte camera ta
folosind figurile geometrice
după cum îţi spun!”
V Ordonarea obiectelor după „Sortează după mărime,

mărime, lungime şi grosime lungime, grosime!”
VI Poziţii spaţiale -„Spune unde sunt aşezate
obiectele!”
-,,Alcătuieşte mulţimi după
cerinţe - cantitate, utilitate!”
VII Probleme ilustrate -„Hai să ne jucăm,
Repede să aşezăm!”
( joc logico-matematic)
-,,Copacii de pe strada mea”–

probleme ilustrate
VIII Compararea grupelor de obiecte -,,Fructe de toamnă” (joc

prin formare de perechi logico-matematic)
-,,Pune lângă cifră tot atâtea
frunze, fructe, legume de
toamnă!”
IX Ordonarea grupelor de obiecte -,,Fructe şi legume” – formare

in sir crescator/ descrescator de mulţimi, ordonare, numărare,
(putine- multe) adunări, scăderi
-,,Găseşte-mi jumătatea!”
X Familiarizarea cu cifrele de la 1 -,,Grupează după cum îţi
la 3; Raportarea corecta a spun!”
numărului la cantitate -,,Compunerea şi
descompunerea nr. 3”
XI ,,Grupează după cum îţi spun!” -„Cine stie mai bine?”
– numărul şi cifra 4”- (joc didactic)
,,Compunerea şi
descompunerea nr. 4”
XII ,,Grupează după cum îţi spun!” -„Cine stie mai bine?”
– numărul şi cifra 5 (joc didactic)
-,,Compunerea şi
descompunerea nr. 5 ” –fişe de
lucru
XIII Verificarea număratului în -„A câta săniuţă?”
limitele 1-5” ( joc didactic)
Adunarea şi scăderea în limitele -,,Cine ştie, câştigă!” – fişe de
1-5, compunere, descompunere lucru
1-5, vecini;
XVIII ,,Verificarea număratului în -„Găseşte locul potrivit!”
limitele 1 -7” (joc logico-matematic)
XIV ,,Învăţăm ceasul!”; -„Găseşte
Şir crescător,ora potrivită!”
descrescător
Verificarea în limitele 1-5” - fişe (joc logico-matematic)
1-7; compunere şi descompunerea
de lucru -,,Ora
nr. la careşieuscăderi”
7; adunări mă trezesc,
– fişe
iau micul
de lucru dejun, merg la
XIX ,,Grupează după cum îţi spun! – grădiniţă….”
-„Te Fişe de lucru
rog sa-mi dai….!”
XV ,,Grupează
numărul după8”-
şi cifra cum îţi spun – „Te (rog să-mi dai….!”
joc logico-matematic)
numărul şi cifra 6” ( joc logico-matematic)
-Compunerea şi descompunerea
-,,Compunerea şi
nr. 8; adunări şi scăderi” –
descompunerea nr. 6 ”–fişe de
exerciţii, fişe de lucru
lucru
XX ,,Şirul numerelor naturale în -„Hora pieselor înfrăţite”
XVI ,,Verificarea număratului în -„Hora pieselor înfrăţite”
limitele 1 -9” ( joc logico-matematic)
limitele 1 -6” ( joc logico-matematic
,, Şir crescător, descrescător 1-9;
,, Şir crescător, descrescător 1-6;
compunerea şi descompunerea
compunerea şi descompunerea
nr. 9; adunări şi scăderi” – fişe
nr. 6; adunări şi scăderi” –
de lucru
exerciţii cu material individual,
XXI ,, Vecinii numerelor’’ - -„Aleile parcului” - exerciţii cu
fişe de lucru
intervalul 1-9 material individual, fişe de lucru
XVII ,,Grupează după cum îţi spun! – -„Aleile parcului”
XXII ,,Consolidarea
numărul şi cifranumăratului
7” în -„Cine ştie, câştigă!”
( joc logico-matematic)
limitele 1 -9” Şir crescător,
-,,Compunerea descrescător
şi 1-9;
compunere
descompunerea şi descompunere
nr. 7; nr.
9;exerciţii
adunări şi scăderi” – fişe de
cu material individual,
lucru
fişe de lucru
XXIII Şirul numerelor naturale în -„Şantierul de construcţii”
limitele 1-10 , adunări şi scăderi ( joc logico-matematic)
cu o unitate -,,Să adunăm, să scădem!’’ - fişe
de lucru
XXIV Adunări şi scăderi cu 1-2 unităţi „Trenuleţul vesel”
- exerciţii cu material individual ( joc logico-matematic)
-Adunări şi scăderi - recapitulare;
exerciţii cu material individual,
fişe de lucru
XXV Săptămâna „Să ştii mai multe,
să fii mai bun!”
XXVI Adunări şi scăderi cu 1-2 unităţi -„Calculăm banii din bancă”-
Ordonarea numerelor naturale adunări, scăderi;
în limitele 1-10 -„Ştii să numeri înainte şi
înapoi?” ( exerciţii de ordonare in
şir crescător şi descrescător)
XXVII Familiarizarea copiilor cu -„A câta floare lipseşte?”

numeralele ordinale ( joc didactic)
-„Ce culoare are primul….?”
XXVIII Împărţirea unui întreg în două -„Poţi să împarţi în mod egal?”

jumătăţi -„Să refacem obiectul!” -( joc
didactic)
XXIX Împărţirea unui întreg în patru -„Ştii ce este sfertul?”
părţi egale -„Colorează ce ţi se spune!”
( joc didactic)
XXX Familiarizarea cu monede si -„La cumpărături!” – ( joc
bancnote logico-matematic)
XXXI Unităţi de măsură – masa -„Cântărim cumpărăturile!’’
corpurilor -„La piaţă!” -( joc didactic)
XXXII Unităţi de măsură – capacitatea -„Măsurăm lichidele!”
vaselor -„Să umplem recipientele!”
XXXIII Şirul numerelor naturale -„Numără şi potriveşte!”
Nr Unitatea de Conţinuturi Ob Activităţi de învăţare
crt învăţare (detalieri) de Subiect Mijloc de Nr. Săpt Resurse Evaluare
ref realizare ore
1 Evaluare iniţială -„Trenuleţul -joc logico- 2 1 jucării evaluare orală
vacanţei” matematic- 2 2 jetoane
-figuri fişă de lucru
-„Robot, geometrice- individuală
roboţel”
-joc
matematic-
-„1,2,3,4,5 - de
acum -asociere
suntem prin
voinici!” coresponden
ţă- exerciţii
cu material
-„Mai multe, individual
mai
puţine,
tot
atâtea”
2 Operaţii • Localizare şi relaţii 1.1. -„Spune unde exerciţii cu jucării fişă de lucru
intelectuale spaţiale 1.3. sunt aşezate material 1 6 jetoane individuală
prematematice • Sesizarea unor relaţii 2.1. obiectele!” individual
spaţiale simple dintre 2.5.
obiecte sau grupe de 3.1. jucării observarea
obiecte şi exprimarea 3.2. joc didactic jetoane sistematică
verbală adecvată (sus, 3.3. -,,Alcătuieşte 6 evaluare orală
jos, pe, sub, în, dreapta, mulţimi după
stânga, înainte, înapoi, cerinţe - cantitate,
peste, mai aproape, mai utilitate!”
departe) „Ce grupă de
obiecte ai la
stânga, dreapta,
lângă etc“
• Desfăşurarea în timp a 1.1. probă orală
evenimentelor 1.2. -„Găseşte ora exerciţii cu imagini (itemi cu
• Descrierea raporturilor 2.1. potrivită!” material 1 14 jetoane alegere duală)
temporale având ca 2.5. (joc logico- individual ceas
reper propria persoană matematic)
• Utilizarea reperelor -,,Ora la care eu
cronologice: azi, mâine, mă trezesc, iau
ieri, zi/noapte, micul dejun,
dimineaţă/prânz/seara, merg la
zilele săptămânii, grădiniţă….”
anotimpurile
1.1.
• Clasificări 1.3.
• Clasificarea obiecte- 2.1. -,,Construieşte exerciţii cu grupe de jucării observarea
lor şi fiinţelor după: 2.2. locuinţa folosind material 1 3 (culori diferite) sistematică
- culoare figurile individual jetoane fişă
- formă geometrice după
cum îţi spun!”
- ,,Sortează după exerciţii

- mărime 3.1. cantitate, formă, cu material
- simboluri 3.2. mărime!” individual 3 jucării fişe de lucru
3.3. jetoane individuală
Logi II
joc didactic panou, elemente evaluare orală
„Să construim un 1 4 detaşabile (copaci, (descrierea
cartier nou“ case, bănci, blocuri, machetei
flori) realizate)
„Sortează după jetoane, cifre şi

mărime, lungime, joc didactic obiecte diferite ca fişe de lucru
grosime!” 1 4 mărime, culoare, individuale
formă
• Scrieri 1.1. -,,Fructe şi

• Ordonarea obiectelor 1.3. legume” –
în şir crescător şi 1.4. formare de exerciţii cu observarea
descrescător după criterii 2.1. mulţimi, material 1 9 jetoane sistematică
variate (unul sau mai 2.2. ordonare, individual reprezentând fructe probă orală
multe criterii asociate) 3.1. numărare şi legume
- intensitatea culorii 3.2.
- lungime/înălţime 3.3. -,,Găseşte-mi exerciţii cu jetoane
- lăţime jumătatea!” material machetă fişe de lucru
• Numirea obiectelor de individual 1 9 individuale
la stânga sau de la
dreapta unuia şi
motivarea poziţiei pe -„Găseşte locul ex cu 1 18 jetoane, creioane de probă orală
care o ocupă în şirul potrivit!” material lungimi diferite (pe grupe)
format (joc logico- individual
matematic)
-şir crescător,
descrescător
grupe diferite (flori, fişe de lucru

„Hora pieselor joc didactic beţişoare, creioane individuale
înfrăţite“ 1 20 etc)
„Cine ştie mai exerciţii cu 1 observarea
bine?” - material fâşii hârtii glasse de sistematică
„Aşezarea în şir a individual 12 fişe de lucru
panglicilor de la lăţimi diferite individuale
cea mai îngustă la
cea mai lată şi
invers“
Flori (culori
„Găseşte locul exerciţii cu diferite)
potrivit!” material 1 Jucării (mărimi
individual diferite) fişe de lucru
„Te rog să-mi 11 (pe grupe)
dai…”
joc didactic
• Comparaţii 1.1. -,,Fructe de

- Compararea grupelor 1.3. toamnă” (joc exerciţii cu observarea
de obiecte prin formarea 1.5. logico- material sistematică
de perechi 3.1. matematic) individual 1 8 jetoane cu imagini fişe de lucru
3.2. „Formează diverse individuale
3.3. perechi între
obiectele din
aceste grupe:
Spune dacă sunt
tot atâtea, unde
sunt mai multe?
dar mai puţine şi
de ce?“
-,,Pune lângă exerciţii cu
cifră tot atâtea material jucării probă orală
frunze, fructe, individual 1 8 jetoane (itemi de
legume de completare)
toamnă!” jucării diferite ca
„De ce sunt formă, mărime,
obiectele acestea culoare
puse împreună în tablă magnetică
aceeaşi grupă?“ figurine, cifre
-,,Grupează după (jetoane) 1-5
cum îţi spun!”
„Multe - puţine“
• Structuri 1.1.
- Construcţia de 1.6. exerciţii cu
structuri prin utilizarea 3.1. „Grupează după material 1 13 coli albe
unor criterii date, după 3.2. cum îţi spun!” individual seminţe şi sâmburi fişe de lucru
model şi din memorie 3.3. piese geometrice individuale
(Logi II)
3 Numere naturale • Formarea conceptului 1.1. „Găseşte-i locul joc didactic 1 13 jetoane, cifre
de număr natural şi a 1.5. potrivit!“ (1-5) flanelograf fişe de lucru
numeraţiei în limitele 1- 2.1. individuale
10 2.2.
• Numărarea de la 1 la 2.3.
10 şi descrescător de la 5 2.4.
la 1, precum şi crescător
de la un număr dat
jetoane, cifre 1-5 observarea
jetoane sistematică
• Identificarea şi „Arată jetonul joc didactic 1 15 obiecte (câte 5) fişe de lucru
numirea vecinilor din potrivit !“ (pe grupe)
dreapta şi din stânga
unui număr dat exerciţii cu jetoane
• Recunoaşterea material jucării
cifrelor 1-9 şi trasarea „Numărul şi cifra individual 1 16 beţişoare probă orală
acestora după model şi 6“ cifre
independent
exerciţii cu flanelograf observarea

„Ordonăm material jetoane sistematică
grupele“ individual 1 16 jucării fişe de lucru
cifre individuale
joc didactic jetoane probă orală
„Jocul 1 17 obiecte (1-6) (itemi de
numerelor“ cifre completare)
exerciţii cu
material 1 19 cifre fişe de lucru
„Numărul şi cifra individual jucării individuale
7“ jetoane
beţişoare, cifre
„Te rog să-mi joc didactic 1 19 magnetice, jetoane probă orală
dai!“ cu buline (pe grupe)
jetoane cu cifre
şapte imagini
joc cifre (1-7) observarea
„Hora pieselor didactic 1 20 flanelograf sistematică
înfrăţite“ coşuleţ cu jetoane probă orală
două zaruri mari probă orală
„Caută vecinii“ joc jetoane, flanelograf, (itemi cu
didactic 1 21 cifre alegere multi-
plă)
„Numărul şi cifra ex cu jetoane fişe de lucru
8“ material 1 22 cifre individuale
individual
„Ce grupă ex cu beţişoare fişe de lucru
lipseşte?“ material 1 23 cifre (pe grupe)
individual
„Cine ştie să joc o minge probă orală
numere?“ didactic 1 24 8 imagini variate (itemi cu
răspuns scurt)
„Numărul şi cifra ex cu jetoane fişe de lucru
9“ material 1 24 cifre individuale
individual
„Care este cifra observarea
potrivită pentru ex cu jetoane sistematică
grupa de.......“ material 1 25 jucării fişe de lucru
individual cifre individuale
nouă veveriţe
un brad carton,
„Aleile parcului“ joc 1 26 jetoane cifre probă orală
didactic tobă, conuri de brad
ex cu fişe de lucru
„Numărul 10“ material 1 26 jetoane individuale
individual cifre
observarea
joc jetoane, beţişoare, sistematică
„Câte sunt?“ didactic 1 27 cifre fişe de lucru
individuale
iepuraş şi morcovi probă orală
„Ajută iepuraşul“ joc 1 28 confecţionaţi din (itemi cu
(număratul în didactic carton răspuns scurt)
limitele 1-10) plicuri, jucării, cifre
„Biblioteca“ cărţi şi jetoane observarea
(compunere, joc reprezentând cărţi, sistematică
descompunere, didactic 1 29 foi de hârtie pe care fişe de lucru
numărat în sunt desenate două individuale
limitele rafturi
1-10)
„Care este ex cu jucării diverse fişe de lucru
• Utilizarea corectă a 1.1. primul, al material 1 21 jetoane, cifre individuale
numeralului ordinal 1.3. doilea.....obiect individual
pentru indicarea poziţiei 1.5. din grupa.......?“
unui obiect într-un şir 2.1. „A câta floare joc jucării fişe de lucru
2.2. lipseşte?“ didactic 1 27 baghetă individuale
2.3.
2.4.
2.5. probă orală
„Trenuleţul joc tren confecţionat (itemi cu
vesel?“ didactic sau desenat, şase alegere duală,
1 18 semnalizatoare cu itemi cu
1-6 buline,chipiu alegere
saci confecţionaţi multiplă)
un carton pe care observarea

„A câta săniuţă?“ 1 28 sunt poziţionate sistematică
joc săniuţe (jucării sau fişe de lucru
didactic jetoane) individuale
cifre
probă orală
„Al câtelea obiect joc 1 30 o machetă cu zece (itemi cu
lipseşte?“ didactic brazi, zece ciuperci, alegere duală)
steguleţe
Formarea deprinderilor 1.1.
de calcul matematic 1.3. „Adunarea şi ex cu probă orală
• Operaţii de adunare 2.1. scăderea în material 1 17 jucării (itemi cu
cu 1-2 elemente în 2.2. limitele 1-6“ individual răspuns scurt)
limitele 1-10 2.3.
• Operaţii de scădere cu 2.4.
un element în limitele 1- 2.5.
10 2.6. jetoane (1-6) pentru
• Utilizarea 3.1. -„Calculăm banii joc 1 26 fiecare copil probă orală
simbolurilor matematice 3.2. din bancă!”- didactic 6 jetoane mari, cifre
+, -, = 3.3. adunări, scăderi;
observarea
„Adunarea şi ex cu 1 20 jetoane, cifre sistematică
scăderea în material probă orală
limitele 1-7“ individual
„Adunarea şi ex cu probă orală

scăderea în material 1 23 beţişoare, cifre (itemi cu
limitele 1-8“ individual alegere duală)
„Adunarea şi ex cu piese geometrice probă orală
scăderea în material 1 25 cifre (pe grupe)
limitele 1-9“ individual
„Adunarea şi exerciţii cu probă orală

scăderea în material 1 27 jetoane, cifre (itemi cu
limitele 1-10“ individual răspuns scurt)
4 Forme • Identificarea formelor 1.1. „Alege şi Logi II, tablă probă orală
geometrice geometrice (cerc, pătrat, 1.3. grupează cercuri, ex cu magnetică, piese (itemi cu
triunghi) şi descrierea 1.5. pătrate, material 1 5 geometrice alegere
comparativă a 2.1. triunghiuri“ individual magnetice multiplă)
caracteristicilor acestora 2.2.
2.3. ex cu Logi II, tablă probă orală
3.1. „Ce piesă nu material 1 8 magnetică, piese (itemi de
3.2. cunoaştem?“ individual geometrice completare)
3.3.
„Trăistuţa joc o trăistuţă observarea
fermecată“ didactic 1 11 piese geometrice sistematică
păpuşă fişe de lucru
individuale
„Unde s-a ascuns joc 1 22 iepuraşi din carton probă orala

iepuraşul?“ didactic piese geometrice (prin joc)
magnetice
câte zece piese
„Să construim!“ joc 1 29 geometrice pentru fişe de lucru
didactic fiecare copil individuale
5 Unităţi de măsură • Măsurarea lungimilor 1.2. ex cu obs sistematică

şi greutăţii folosind 2.1. „La croitor!“ material 1 30 beţişoare, creioane, fişe de lucru
unităţi de măsură 2.2. individual metru croitorie individuale
nestandardizate sau 2.3.
standardizate 2.6. „La piaţă“ ex cu
• Recunoaşterea instru- 4.1. material 1 31 cântar, balanţă, probă orală
mentelor de măsurare a 4.2. individual alimente ambalate
lungimilor/distanţelor, 4.3. vase de diferite
greutăţii, timpului 4.4. marimi, cifre,
• Identificarea valorii „Să umplem joc 1 31 păpuşă fişe de lucru
monedelor curente şi a recipientele?“ didactic individuale
bancnotelor
„Când se joc 1 32 imagini anotimpuri, fişe de lucru
întâmplă?“ didactic ceas individuale
ex cu 1 32 monede probă orala
„La cumpărături“ material bancnote (itemi cu
individual răspuns scurt)
6 Rezolvare de • Compunerea pe baza 1.1.
probleme prin manipulării de obiecte şi 1.5. „Să compunem şi ex cu jucării, planşe cu obs sistematică
achiziţia de pe baza imaginilor, de 2.1. să material 1 7 probleme ilustrate probă orala
strategii adecvate probleme simple în 2.2. rezolvăm individual jetoane, imagini din
limitele 1-10 prin 2.3. probleme“ poveşti, siluete
adăugarea/extragerea 2.5. detaşabile,
unui element 2.6. -„Hai să ne cifre
• Achiziţia de proceduri 5.1. jucăm,
variate de reprezentarea 5.2. Repede să
datelor problemei şi de 5.3. aşezăm!” 1
rezolvare a acestuia prin ( joc logico-
parcurgerea următoarelor matematic)
etape:
- înţelegerea problemei -,,Copacii de pe
- organizarea informaţiei strada mea”–
- utilizarea informaţiei probleme
- găsirea răspunsului şi ilustrate
verificarea corectitudinii
lui
-„Numără şi
potriveşte!”
( joc didactic)
-„În curând voi fi
şcolar!”
NOTĂ: Activităţile de învăţare se planifică pentru fiecare categorie de activitate prin corelarea:
- obiectivelor cadru şi de referinţă din programă
- tema (proiectului) în derulare (pentru a conferi unitate în cadrul aceleiaşi teme)
- etapele dezvoltării copilului în evoluţia sa specific individuală
An şcolar: 2014-2015
PLANIFICAREA ANUALĂ
Nr.ore/săpt: 1 oră
 O1: Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul uman, plante, animale,obiecte);
 O2: Să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat;
 O3: Să exploreze şi să descrie verbal şi/sau grafic obiecte, fenomene, procese din mediul înconjurător folosind surse de informare diverse;
 O4: Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural;
 O5: Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
 O6: Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, aplicând cunoştinţele dobândite;
 O7: Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.
Unitatea de învăţare Ob. Conţinuturi Nr. de Perioada/

ref. ore/mijloace de Săptămâna
realizare
Evaluare iniţială O1 Cunoaşterea şi aplicarea cunoştinţelor legate 2 I
de corpul omenesc Jocuri didactice II
„ Locurile minunate ale vacanţei?”
-convorbire
-Joc exerciţiu de denumire a animalelor
(plantelor)
„ Roata anotimpurilor””
.-joc didactic
Omul-fiinţa socială integrată în O1 - ,,Familia mea’’ 5 III

mediu - ,,O zi cu familia mea’’ -Observări IV
- ,,În lumea basmelor’’ -Lecturi după V
-Corpul omenesc ,,Cine sunt eu ?’’ imagini VI
-Observare – localitatea noastră- ,,Unde VII
locuim ?’’
Mediul inconjurator O2 - Joc didactic: 5
O5 ,,Când se întâmplă ?’’ -Observări VIII
- Lectură după imagini -Lecturi după
imagini
- ,,Fructe şi legume’’ IX
- Lectură după imagini
- ,,Fenomene ale naturii’’ X
- Lectură după imagini
- ,,Sistemul solar’’ XI
- Lectură după imagini: ,,Frumuseţile şi XII
bogăţiile ţării mele’’
Omul-fiinţa socială integrată în O1 –,, Legenda lui Moş Crăciun’’ 5 XIII
mediu O7 Observare
-Convorbire - ,,Etapele vieţii omului’’ Lectura dupa XIV
imagini
-Lectură după imagini - ,,Din lada de zestre a Joc didactic XV
bunicii’’(vestimentaţia omului de-a lungul
timpului)
XVI
-Lectură după imagini -,,Cine au fost
strămoşii noştri?”
XVII
-Lectură după imagini- ,,Mijloace de
transport”
Mediul natural O4 -Lectură după imagini ,,Animale domestice” 3 XVIII

Exerciţii de formulare a întrebărilor şi Lectura dupa
răspunsurilor imagini
-Lectură după imagini ,,Animalele/păsările
pământului” XIX
-Lectură după imagini ,,Vieţuitoarele apelor” XX
Omul-fiinţa socială integrată în O2 - Lectură după imagini - ,, Mama, fiinţa cea 5 XXI
mediu O3 mai dragă!” Observare
O5 -Lectură după imagini - ,,În lumea artelor” Lectura după XXII
- Joc didactic ,,Spune-mi trei fapte imagini
bune şi rele …” XXIII
- „Meseria – brăţară de aur”- citire de XXIV
imagini
- Lectură după imagini- ,,Obiceiuri de XXV
Paşti”
Mediul înconjurător O1 -Lectură după imagini- ,,Anotimpul florilor” 3 XXVI

O2 -Lecturi după imgini: ,,Bogăţiile Observare
pământului” Lectura dupa XXVII
Exerciţii de formulare a întrebărilor şi imagini
răspunsurilor
Exerciţii de descriere
Lectură după imagini -,,Haideţi în excursie!” XXVIII
Exerciţii de completare a fişelor de evaluare
Omul-fiinţa socială integrată în O4 Observări spontane şi dirijate 5
mediu -Joc didactic - ,,Cine face/ cum face ?”- Observare XXIX
meseriile Lectura dupa
imagini
-Lectură după imagini ,,Apel de urgenţă- XXX
112”
XXXI
Lectură după imagini- ,,Copii din lumea-
ntreagă” XXXII
-,,Şcoala” - Vizită la şcoală XXXIII
-,,Ştiaţi că….” -Selectare şi citire de imagini

pentru a realiza cărticica anotimpurilor –
recapitulare
Evaluare finală O5 Omul 1 XXXIV
Mediul inconjurator Jocuri didactice
Exerciţii de completare a fişelor de evaluare
Nr Unitatea de Obiective de Conţinuturi Activităţi de învăţare Nr. Perioada/ Evaluare
crt învăţare referinţă de Săptămâna
act.
Omul-fiinţa Cunoaşterea şi -activităti specifice în „ Locurile minunate ale evaluare initiala
socială integrată aplicarea familie, nume, adresă, vacanţei?” 1 I fişe de lucru
în mediu cunoştinţelor încăperi, destinaţie, -convorbire
legate de corpul atribuţiile membrilor
omenesc familiei Joc exerciţiu
Mediul natural Perceperea -diversitatea vieţuitoarelor, -Joc exercitiu de denumire a 1 II evaluare initiala
sistematică şi înfăţişare, alcătuire animalelor (plantelor) fişe de lucru
organizată a -„ Roata anotimpurilor”
componentelor .-joc didactic
mediului natural
Omul-fiinţa Cunoaşterea şi -activităti specifice în -Observări spontane şi dirijate; joc 1 III observarea
socială integrată aplicarea familie, nume, adresă, exerciţiu sistematică
în mediu cunoştinţelor încăperi, destinaţie, -Lectură după imagini - ,,Familia probă orală
legate de corpul atribuţiile membrilor mea’’ fişe de lucru
omenesc familiei, reguli de -Exerciţii de denumire şi descriere 1 IV
comportare -Lectură după imagini - ,,O zi cu
-activităţi specifice în familia mea’’
grădiniţă: exterior, interior, -Lectură după imagini - ,,În 1 V
destinaţie, mobilier, reguli lumea basmelor’’
de comportare -Observare – corpul omenesc
,,Cine sunt eu ?’’ 1 VI
-Observare – localitatea noastră-
,,Unde locuim ?’’ 1 VII
Mediul natural -Observări spontane şi dirijate observarea
-Investigaţii şi experimente simple sistematică
-plante-legume- înfăţişare, -Exerciţii de descriere probă orală
alcătuire, condiţii necesare -Activităţi practice fişe de lucru
dezvoltării, importanţă, -Confecţionare de ierbare
protecţie -Exerciţii de completare a fişelor
de evaluare observarea
-plante - fructe - înfăţişare, - Joc didactic: sistematică
alcătuire, condiţii necesare ,,Când se întâmplă ?’’ 1 VIII probă orală
Perceperea dezvoltării, importanţă, - Lectură după imagini
sistematică şi protecţie fişe de lucru
organizată a - ,,Fructe şi legume’’
componentelor -fenomene ale naturii- - Lectură după imagini 1 IX
mediului natural caracteristicile anotimpului
şi a relaţiilor toamna, ale schimbărilor - ,,Fenomene ale naturii’’ 1 X observarea
dintre ele în care survin în legătură cu - Lectură după imagini sistematică
cadrul fenomenele atmosferice probă orală
ecosistemului - ,,Sistemul solar’’ 1 XI fişe de lucru
- Lectură după imagini:
1 XII
,,Frumuseţile şi bogăţiile
ţării mele’’
Omul-fiinţa Cunoaşterea şi -corpul uman-înfăţişare, -Observări spontane şi dirijate observarea

socială integrată aplicarea părţi componente -Exerciţii senzoriale sistematică
în mediu cunoştinţelor -condiţii de întreţinere a -Exerciţii de formulare a probă orală
legate de corpul vieţii şi sănătăţii- hrană, întrebărilor şi răspunsurilor fişe de lucru
omenesc îmbrăcăminte, obiecte de –,, Legenda lui Moş Crăciun’’ 1 XIII
igienă personală şi observarea
colectivă -Convorbire - ,,Etapele vieţii sistematică
omului’’ 1 XIV probă orală
fişe de lucru
-Lectură după imagini - ,,Din lada 1 XV
de zestre a bunicii’’(vestimentaţia observarea
omului de-a lungul timpului) sistematică
1 XVI probă orală
-Lectură după imagini -,,Cine au fişe de lucru
fost strămoşii noştri?” 1 XVII
-Lectură după imagini- ,,Mijloace

de transport”
Mediul natural Perceperea -fenomene ale naturii- observarea

sistematică şi caracteristicile anotimpului Observări spontane şi dirijate 1 XVIII sistematică
organizată a iarna, ale schimbărilor care -Lectură după imagini ,,Animale probă orală
componentelor survin în legatură cu domestice”
mediului natural fenomenele atmosferice Exerciţii de formulare a
şi a relaţiilor -fenomene ale naturii- întrebărilor şi răspunsurilor
dintre ele în adaptarea vieţuitoarelor la -Lectură după imagini observarea
cadrul caracteristicile ,,Animalele/păsările 1 XIX sistematică
ecosistemului anotimpurilor pământului” probă orală
-elemente primare din
natură
-apa-însuşiri, forme de observarea
existenţă -Lectură după imagini 1 XX sistematică
-animale domestice- ,,Vieţuitoarele apelor” probă orală
înfăţişare, alcătuire, mediu
de viaţă, mod de îngrijire, observarea
importanţă, protecţie sistematică
- animale salbatice- probă orală
înfăţişare, alcătuire, mediu Exerciţii de completare a fişelor de
de viaţă, mod de îngrijire, evaluare observarea
importanţă, protecţie sistematică
probă orală
Omul-fiinţa Cunoaşterea şi -activităţi specifice în - Lectură după imagini - ,, Mama, 1 XXI observarea
socială integrată aplicarea societate - locul de muncă, fiinţa cea mai dragă!” 1 XXII sistematică
în mediu cunoştinţelor profesii, unelte, produse -Lectură după imagini - ,,În lumea probă orală
legate de corpul artelor”
omenesc - Joc didactic ,,Spune-mi 1 XXIV
trei fapte bune şi rele …” observarea
- „Meseria – brăţară de 1 XXVI sistematică
aur”- citire de imagini probă orală
- Lectură după imagini- fişe de lucru
,,Obiceiuri de Paşti” 1 XXVIII
Mediul natural Perceperea -fenomene ale naturii- Observări spontane şi dirijate observarea
sistematică şi caracteristicile anotimpului -Lectură după imagini- 1 XXIII sistematică
organizată a primăvara, ale schimbărilor ,,Anotimpul florilor” probă orală
componentelor care survin în legătură cu -Lecturi după imgini: ,,Bogăţiile
mediului natural fenomenele atmosferice pământului” 1 XXVII
şi a relaţiilor Exerciţii de formulare a observarea
dintre ele în -plante- înfăţişare, întrebărilor şi răspunsurilor sistematică
cadrul alcătuire, condiţii necesare Exerciţii de descriere probă orală
ecosistemului dezvoltării, importanţă, Lectură după imagini -,,Haideţi în
protecţie excursie!”
Exerciţii de completare a fişelor de 1 XXIX observarea
evaluare sistematică
probă orală
Omul-fiinţa Cunoaşterea şi -activităţi specifice în

socială integrată aplicarea societate- pe stradă; Observări spontane şi dirijate 1 XXX observarea
în mediu cunoştinţelor mijloace de locomoţie, -Joc didactic - ,,Cine face/ cum sistematică
legate de corpul reguli de circulaţie şi de face ?”- meseriile probă orală
omenesc comportare
-activităţi specifice în -Lectură după imagini ,,Apel de 1 XXXI
societate – la şcoală – urgenţă-112” observarea
amplasare, încăperi, sistematică
mobilier, rechizite, Lectură după imagini- ,,Copii din 1 XXXII probă orală
uniformă lumea-ntreagă”
- activităţi specifice în
societate – la şcoală- reguli -,,Şcoala” - Vizită la şcoală 1 XXXIII
de comportare
-activităţi specifice în -,,Ştiaţi că….” -Selectare şi citire
societate-relaţii, reguli de de imagini pentru a realiza 1 XXXIV
comportare pentru cărticica anotimpurilor –
protecţia şi ocrotirea recapitulare
mediului
Exerciţii de completare a fişelor de
evaluare evaluare finală
OBIECTIVE CADRU
 Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi;
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi;
 Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român;
 Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
 Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor
produse simple;
 Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.
O1: Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate personală.
O2: Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă)
O3: Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute.
O4: Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului.
O5: Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-
culturale, istorice, religioase, etnice).
O6: Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.
O7: Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice
O8: Să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării lor
O9: Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice.
O10: Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice
O11: Să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană, valorificând deprinderile de lucru însuşite.
O12: Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale.
O13: Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte.
O14: Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect şi util celorlalţi.
O15: Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
O16: Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.
PLANIFICARE ANUALĂ
1 activitate /săptămână / 34 săptămâni / 34 activităţi

Obiective de Conţinuturi Activităţi de Nr.de Perioada Obs.
referinţă învăţare act.
(competenţa specifică)
Cunoaşterea comportamentului -nume,formule de adresare, Joc Evaluare
copilului la intrarea în grupa mare de prezentare, de salut exerciţiu 2 I-II iniţială
-relaţii de grup: prietenie,
colegialitate
Capacitatea de a cunoaştere si Percepţia socială Discuţie
respectare a normelor elementare -comportamentul copilului ca liberă 2 III-IV
necesare integrării in viaţa socială membru al grupului social :
familia, grădiniţa
Educaţie pentru sănătate Memorizare
-reguli de igiena personală şi Discuţie V-VIII
colectivă liberă
Atitudine pozitivă şi responsabilă faţă -igiena vestimentaţiei Desen 4
de sănătatea şi securitatea sa şi a celor -îngrijirea rechizitelor şi Activitate
din jur jucăriilor gospodărească
-respectarea programului convorbire
zilnic
Capacitatea de a dialoga utilizând Elemente de educaţie Observare
cunoştinţe elementare de istorie, patriotică Memorizare 1 IX
geografie, religie -simboluri naţionale(steagul Povestire 1 X
şi stema) 1 XI
-evenimente istorice
Tradiţii şi obiceiuri
comunitare
-sarbători religioase- Moş
Nicolae
Atitudini pozitive, umaniste în Drepturile copilului
manifestarea comportamentelor -dreptul la familie şi la 1 XII
interumane ocrotire socială
Capacitatea de a dialoga utilizând Tradiţii şi obiceiuri colinde 1 XIII
cunoştinţe elementare de istorie, comunitare
geografie, religie -sărbători religioase -
Crăciunul
Capacitatea de adaptare a propriului Respectul faţă de sine si Povestire
comportament în raport de norme faţă de altul în comunicare XIV
prestabilite cunoscute -exprimarea liberă a opiniei, 1
ascultarea opiniei celuilalt
Capacitatea de a înţelege efectul Protecţia si ocrotirea Activitate
actelor sale asupra mediului natural şi naturii practică 1 V
social -materiale refolosibile
Capacitatea de a fi prevăzator cu Educaţie P.S.I.
propria securitate corporală şi morală -reguli elementare de Povestire 1 XVI
prevenire a incendiilor
(priza, chibriturile, aparatele
de uz casnic)
Atitudini pozitive, umaniste în Drepturile copilului

manifestarea comportamentelor -dreptul la familie şi la Memorizare 1 XVII
interumane ocrotire socială
Capacitatea de a înţelege efectul Protecţia si ocrotirea
actelor sale asupra mediului natural şi naturii Convorbire 1 XVIII
social -atitudine pozitivă faţă de
mediul înconjurător
Atitudini pozitive, umaniste în Relaţii de grup
manifestarea comportamentelor -prietenie, ajutor, toleranţă Povestire 1 XIX
interumane
Capacitatea de a dialoga utilizând Tradiţii şi obiceiuri Povestire 1
cunoştinţe elementare de istorie, comunitare XX
geografie, religie -sărbători comunitare
Capacitatea de a înţelege efectul Drepturile copilului Vizită 1
actelor sale asupra mediului natural şi -dreptul la educaţie –vizită la XXI
social altă grădiniţă
Capacitatea de a dialoga utilizând Tradiţii si obiceiuri Memorizare
cunoştinţe elementare de istorie, comunitare Cântec 1 XXII
geografie, religie -sărbători laice -8Martie Povestire
Capacitatea de a înţelege efectul Drepturile copilului
actelor sale asupra mediului natural şi -dreptul la familie şi la Discuţie 1 XXIII
social ocrotire socială liberă 1 XXIV
-egalitatea în drepturi Povestire
indiferent de sex, religie, rasă Observare 1 XXV
-dreptul la cetăţenie
Atitudini pozitive, umaniste în Relaţii de grup Memorizare
manifestarea comportamentelor -prietenie, ajutor, toleranţă Povestire 4 XXVI-
interumane Joc didactic XXIX
Capacitatea de a dialoga utilizând Tradiţii şi obiceiuri
cunoştinţe elementare de istorie, comunitare Memorizare 1 XXX
geografie, religie -sărbători religioase-Paştele
Capacitatea de a înţelege efectul Elemente de educaţie
actelor sale asupra mediului natural şi patriotică vizită 1 XXXI
social -monumente istorice
Atitudine pozitivă şi responsabilă faţă Educaţie rutieră

de sănătatea şi securitatea sa şi a celor -reguli de circulaţie rutieră Observare 1 XXXII
din jur
Capacitatea de a dialoga utilizând Tradiţii şi obiceiuri
cunoştinţe elementare de istorie, comunitare Memorizare 1 XXXIII
geografie, religie -sărbători laice -1Iunie
Atitudine pozitivă si responsabilă faţă Relaţii de grup Observaţia
de sănătatea şi securitatea sa şi a celor -prietenie, ajutor, toleranţă curentă 1 XXXIV
din jur
Total activităţi 34
PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
Nr. Unitatea de Obiective de Conţinuturi Resurse Activităţi de învăţare Nr.de Perioada Evaluare
crt. învăţare referinţă act.
(competenţa
specifică)
1 Relaţii de grup Cunoaşterea -nume,formule de adresare, de Joc ”Cum ne comportăm la Evaluare
comportamentului prezentare, de salut Exerciţiu grădiniţă?” 2 iniţială
copilului la intrarea în -relaţii de grup: prietenie, Convorbire
grupa mare colegialitate
2 Percepţia socială Capacitatea de a -comportamentul copilului ca Discuţie ”Ce fapte bune am mai Observare
cunoaştere si respectare membru al grupului social : liberă făcut?...” 2 sistematică
a normelor elementare familia, grădiniţa ,,Cu familia la cumpărături” – Probă orală
necesare integrării in reguli de comportare civilizată Probă practică
viaţa socială
3 Educaţie pentru -reguli de igiena personală şi Memorizare -,,Reguli de igienă” – 3 Observare

sănătate colectivă Discuţie respectarea unui regim sănătos sistematică
Atitudine pozitivă şi -igiena vestimentaţiei liberă de viaţă Probă orală
responsabilă faţă de -îngrijirea rechizitelor şi Desen Probă practică
sănătatea şi securitatea jucăriilor Activitate -,,Sănătate de la toate”
sa şi a celor din jur -respectarea programului gospodărea
zilnic scă -,,Cum ajutăm natura să rămână
convorbire mereu veselă?”
4 Elemente de Capacitatea de a -simboluri naţionale Observare „Strămoşii noştri” Observare
educaţie dialoga utilizând (steagul şi stema) Memorizare „Legenda lui Moş Nicolae” 1 sistematică
patriotică cunoştinţe elementare -evenimente istorice Povestire Probă orală
Tradiţii şi de istorie, geografie, -sarbători religioase- Moş 1 Probă practică
obiceiuri religie Nicolae
comunitare
5 Drepturile Atitudini pozitive, -dreptul la familie şi la “Cum avem grijă de părinţii Observare
copilului umaniste în ocrotire socială convorbire noştri ?” 1 sistematică
manifestarea Probă orală
comportamentelor Probă practică
interumane
6 Tradiţii şi Capacitatea de a -sărbători religioase - Colinde ,,Naşterea Domnului”- 1 Observare
obiceiuri dialoga utilizând Crăciunul 7convorbire sistematică
comunitare cunoştinţe elementare Probă orală
de istorie, geografie, Probă practică
religie
7 Respectul faţă de Capacitatea de adaptare -exprimarea liberă a opiniei, Povestire -,,8Cum ne comportăm cu Observare
sine si faţă de a propriului ascultarea opiniei celuilalt bătrânii’’ sistematică
altul în comportament în raport -,,La galeria de artă”- reguli de 1 Probă orală
comunicare de norme prestabilite comportare 1 Probă practică
cunoscute
8 Protecţia si Capacitatea de a -materiale refolosibile Activitate -,,Să păstrăm un oraş curat”!- Observare
ocrotirea naturii înţelege efectul actelor practică reguli de comportare civilizată în 2 sistematică
sale asupra mediului Convorbire locurile publice Probă orală
natural şi social Probă practică
-,,Ce este poluarea? Cum
protejăm planeta?”-
9 Educaţie P.S.I. Capacitatea de a fi “Reguli PSI” Observare

prevăzator cu propria -reguli elementare de Povestire 1 sistematică
securitate corporală şi prevenire a incendiilor (priza, Convorbire Probă orală
morală chibriturile, aparatele de uz Probă practică
casnic)
10 Drepturile Atitudini pozitive, -dreptul la familie şi la ,,Toate meseriile”, de Emilia Observare

copilului umaniste în ocrotire socială Memorizare Căldăraru 1 sistematică
manifestarea Probă orală
interumane
11 Protecţia si Capacitatea de a -atitudine pozitivă faţă de ,,Cum îngrijim natura ?”- grija Observare
ocrotirea naturii înţelege efectul actelor mediul înconjurător Convorbire omului faţă de natură în toate 1 sistematică
sale asupra mediului anotimpurile Probă orală
12 Relaţii de grup Atitudini pozitive, -prietenie, ajutor, toleranţă ,,Cum ne comportăm când Observare
umaniste în Povestire participăm la o aniversare?” 1 sistematică
manifestarea Convorbire Probă orală
interumane
13 Tradiţii şi Capacitatea de a -sărbători comunitare Povestire “De mărţişor” 1 Observare
obiceiuri dialoga utilizând sistematică
religie
14 Drepturile Capacitatea de a -dreptul la educaţie –vizită la Vizită ,,În vizită la grupele din 1 Observare
copilului înţelege efectul actelor altă grădiniţă grădiniţă” – reguli de sistematică
sale asupra mediului comportare civilizată Probă orală
15 Tradiţii si Capacitatea de a -sărbători laice -8 Martie Memorizare “De ziua ta, mămico!” Observare
obiceiuri dialoga utilizând Cântec 1 sistematică
comunitare cunoştinţe elementare Povestire Probă orală
religie
16 Drepturile Capacitatea de a -dreptul la familie şi la ,,Drepturile copiilor” Observare
copilului înţelege efectul actelor ocrotire socială Discuţie ,,Şcoala ne aşteaptă”- 1 sistematică
sale asupra mediului -egalitatea în drepturi liberă 1 Probă orală
natural şi social indiferent de sex, religie, rasă Povestire Probă practică
-dreptul la cetăţenie Observare 1
17 Relaţii de grup Atitudini pozitive, -prietenie, ajutor, toleranţă Memorizare -“Fapte bune” Observare
umaniste în Povestire -“Cum ne ajutăm bunicii?” 3 sistematică
manifestarea Joc didactic -“Prietenul la nevoie se Probă orală
comportamentelor cunoaşte!” Probă practică
interumane
18 Tradiţii şi Capacitatea de a -sărbători religioase-Paştele ,,Patimile lui Iisus”- Observare
obiceiuri dialoga utilizând convorbire 1 sistematică
religie
19 Elemente de Capacitatea de a --evenimente istorice convorbire ,,Să cinstim memoria străbunilor Observare
educaţie înţelege efectul actelor noştri!”- 1 sistematică
patriotică sale asupra mediului Probă orală
20 Educaţie rutieră Atitudine pozitivă şi -reguli de circulaţie rutieră ,,Să respectăm regulile de Observare
responsabilă faţă de Observare circulaţie!”- 1 sistematică
sănătatea şi securitatea Probă orală
sa şi a celor din jur Probă practică
21 Tradiţii şi Capacitatea de a -sărbători laice -1Iunie “De 1 Iunie” Observare

obiceiuri dialoga utilizând Memorizare 1 sistematică
religie
22 Relaţii de grup Atitudine pozitivă si -prietenie, ajutor, toleranţă Observaţia “Cum ajutăm la nevoie?” Observare
responsabilă faţă de curentă 1 sistematică
sănătatea şi securitatea Probă orală
sa şi a celor din jur Probă practică
PLANIFICARE ANUALĂ
1 activitate /săptămână /34 săptămâni / 34 activităţi

Obiective de Conţinuturi Activităţi de învăţare Nr. de Perioada Obs.
referinţă act.
(competenţe specifice)
Priceperile şi deprinderile formate Cunoaşterea instrumentelor de lucru Exerciţii de identificare a materialelor de Evaluare
în cadrul activităţilor practice -materiale şi instrumente de lucru lucru şi folosirea lor: creioane colorate, 1 iniţială
desfăşurate în grupele anterioare specifice activităţilor practice clasificate creioane cerate, carioca, pastile şi tuburi
după criterii date de culori, pensulă, paletă, materiale cu 1
-tehnici de lucru utilizate în obţinerea texturi diferite, ceară, soluţie pentru
de lucrări după cerinţe date decolorat (pic), cerneală, hârtie colorată,
seminte, frunze,crengute, margele, bilute,
scoici, etc.
Joc senzorial
Joc exerciţiu
Deprinderea de a înşira diferite Lucrări cu mariale sintetice sau

materiale (mărgele, paste naturale Exerciţii 2
făinoase,seminţe) cu orificii mari Înşirare Joc exerciţiu
sau mici în funcţie de criteriul dat -înşirarea mărgelelor prin alternanţă de „Mărgele pentru păpuşi”
(alternanţă, succesiune) mărime sau culoare -înşiruire-
-înşirarea prin trecerea a două fire prin
orificiul unei mărgele, apoi pe fiecare
câte o mărgea
Deprinderea de a îndoi sârma şi Lucrări din hârtie
suprafeţe de hârtie Indoire Exerciţii 4
-îndoirea hârtiei de formă pătrată şi ,,Hora frăţiei” – îndoire, lipire
dreptunghiulară prin suprapunerea în ,,Ornamente pentru brad”
direcţii diferite pentru a obţine imaginea ,,Mijloace de transport”
schematică a unei jucării
Deprinderea de a tăia cu unelte Tăiere
specializate sau improvizate diferite -tăierea cu foarfecele fără contur Joc exerciţiu 8
materiale, în forme variate -tăierea cu unelte improvizate (cuţit de
plastic pe axe) ,,Cartierul de blocuri în care locuiesc” –
-tăierea pe contur în linie dreaptă decupare pe contur, lipire
-tăierea pe contur cu linii curbe
-tăierea pe contur cu linii frânte ,,Camera mea” – decupare pe contur,
-tăierea pe contur cu îmbinare de linii lipire
,,Tabouri pentru sala de grupă” –
decupare pe contur, lipire, ansamblare
,,Fetiţa şi băiatul” – decupare pe contur,
lipire
,,Tablou de toamnă” – decupare, lipire
,,Vino şi tu să ne cunoşti!” – colaj –
lucrare colectivă
,,Felicitare pentru mama mea”
,,Grădina cu flori”
Joc exerciţiu
Deprinderea de a realiza îmbinarea Lucrări cu fire textile

prin lipire şi prin şnuruire Îmbinare Joc exerciţiu
-îmbinarea prin lipirea elementelor pe o
suprafaţă plană Exerciţii 6
-îmbinarea prin şnuruire (încheierea a „Farfuriuţa păpuşii ”
două părţi alăturate) -şnuruire-
,,Semnul de carte” - şnuruire
,,Să vezi ce multe am aflat!” –fenomene
ale naturii
,, Dacii şi romanii” – lucrare colectivă
,,La fermă”
,,Coşuleţ cu daruri”
Deprinderea de a festona pe Festonare
contururi de forme variate -festonare pe linie dreaptă Exerciţii 2
-festonare pe linie curbă ,,Măşti de animale sălbatice şi
domestice”
Deprinderea de a împleti două sau Împletire
mai multe fire -împletirea a două fire Exerciţii 2
-împletirea a trei fire ,,Ce poţi face din…? (materiale la
alegere)
Deprinderea de a ţese cu diferite Ţesut
materiale (hârtie, lână, fâşii de -trecerea firului de aţă prin urzeală Exerciţii 2
material) -trecerea firului de aţă prin urzeală şi
întoarcerea firului la capăt ,,Tablou de primăvară”
-trecerea firului de aţă prin urzeală şi
schimbarea culorilor
Deprinderea de a alcătui meniuri Activitate practic-gospodărească
proprii sau ale altora - alcătuirea unor meniuri proprii -exerciţii – joc de mimare a gustului; 2
Deprinderea de a realizare unele sau ale altora; -exerciţii de descriere a activităţii
decoruri pentru diverse evenimente - realizarea unor decoruri pentru diverse desfăşurate;
din viaţa şcolii evenimente din viaţa şcolii -exerciţii de recunoaşterea hranei alterate;
-îngrijirea parcului grădiniţei -jocuri de rol;
,,Îngrijim parcul grădiniţei”
,,Micii producători”
Deprinderea de a realiza diverse Jucării şi decoraţiuni 3
jocuri sau jucării simple cu -activităţi cu materiale sintetice sau -observarea dirijată a unei compoziţii;
materiale sintetice sau naturale naturale -activitate practică de realizare a unei
-realizarea unor jucării compoziţii asemănătoare;
-conversaţii despre posibilele utilizări -activităţi cu materiale sintetice:
ale obiectelor confecţionate hârtia (însuşiri, tehnici de lucru: îndoirea,
- confecţionarea de jocuri şi jucării plierea, tăierea sau ruperea liberă, ruperea
simple pe contur, lipirea, colajul; realizarea unor
jucării ) sau materiale din natură
-exerciţii de prezentare a lucrărilor
-exprimarea propriilor păreri despre
lucrările prezentate, trierea şi expunerea
lucrărilor, identificarea materialelor
colectate;
- realizarea de construcţii libere,
spontane, atunci când li se pun la
dispoziţie materiale şi instrumente
diverse, într-un miniatelier amenajat în
sala de clasă sau în Colţul de Artă
„Jucăriile mele din lemn” –
confecţionare de jucării din beţe de
chibrituri
,,Bărcuţa salvamarului ” –
,,Jucării pentru prietenii dragi” – cu
materiale la alegere
Analiza lucrărilor realizate pe baza -lucrări realizate de copii prin tehnicile Evaluare
observaţiei critice învăţate (clasificare şi sortare) Expoziţie 1 finală
Total activităţi 34
Nr. Unitatea de Obiective de Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Nr. Perioada Evaluare
crt. învăţare referinţă de
(competenţe act.
specifice)
1 Cunoaşterea Priceperile şi -materiale şi Exerciţii de identificare a Resurse Evaluare
instrumentelor deprinderile formate instrumente de lucru materialelor de lucru şi folosirea procedurale: 1 iniţială
de lucru în cadrul activităţilor specifice activităţilor lor: creioane colorate, creioane observaţia,
practice desfăşurate practice clasificate cerate, carioca, pastile şi tuburi de investigaţia, 1
în grupele anterioare după criterii date culori, pensulă, paletă, materiale cu demonstraţia,
-tehnici de lucru texturi diferite, ceară, soluţie pentru exerciţiul
utilizate în obţinerea decolorat (pic), cerneală, hârtie
de lucrări după cerinţe colorată, seminte, frunze,crengute, Resurse materiale:
date margele, bilute, scoici, etc. creioane colorate,
creioane cerate,
Joc senzorial carioca, pastile şi
tuburi de culori,
Joc exerciţiu pensulă, paletă,
materiale cu
texturi diferite,
ceară, soluţie
pentru decolorat
(pic), cerneală,
hârtie colorată,
seminte,
frunze,crengute,
margele, bilute,
scoici, etc.
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate frontală,
individuală
2 Lucrări cu Deprinderea de a -înşirarea mărgelelor Resurse observare
materiale înşira diferite prin alternanţă de Exerciţii procedurale: 2 sistematică
sintetice sau materiale (mărgele, mărime sau culoare Joc exerciţiu observaţia,
naturale paste -înşirarea prin „Mărgele pentru păpuşi” investigaţia,
Înşirare făinoase,seminţe) cu trecerea a două fire -înşiruire- demonstraţia,
orificii mari sau mici prin orificiul unei exerciţiul activitate
în funcţie de criteriul mărgele, apoi pe practică
dat (alternanţă, fiecare câte o mărgea Resurse materiale:
succesiune) margele, bilute,
scoici, fire textile, autoevaluare
etc.
Forme de
organizare a
colectivului:
individuală
3 Lucrări din Deprinderea de a -îndoirea hârtiei de Resurse observare
hîrtie îndoi sârma şi formă pătrată şi Exerciţii procedurale: 4 sistematică
Indoire suprafeţe de hârtie dreptunghiulară prin ,,Hora frăţiei” – îndoire, lipire observaţia,
suprapunerea în ,,Ornamente pentru brad” investigaţia,
direcţii diferite pentru ,,Mijloace de transport” demonstraţia,
a obţine imaginea exerciţiul activitate
schematică a unei practică
jucării Resurse materiale:
hârtie colorată,
lipici, carton, autoevaluare
foarfece, sârmă
Forme de
organizare a
colectivului:
individuală
4 Tăiere Deprinderea de a tăia
cu unelte specializate -tăierea cu foarfecele Joc exerciţiu Resurse 8
sau improvizate fără contur procedurale:
diferite materiale, în -tăierea cu unelte ,,Cartierul de blocuri în care observaţia,
forme variate improvizate (cuţit de locuiesc” – decupare pe contur, investigaţia,
plastic pe axe) lipire demonstraţia,
-tăierea pe contur în exerciţiul
linie dreaptă ,,Camera mea” – decupare pe
-tăierea pe contur cu contur, lipire Resurse materiale:
linii curbe ,,Tabouri pentru sala de grupă” – creioane colorate,
-tăierea pe contur cu decupare pe contur, lipire, creioane cerate,
linii frânte ansamblare carioca, pastile şi
-tăierea pe contur cu ,,Fetiţa şi băiatul” – decupare pe tuburi de culori,
îmbinare de linii contur, lipire pensulă, paletă,
,,Tablou de toamnă” – decupare, materiale cu
lipire texturi diferite,
,,Vino şi tu să ne cunoşti!” – colaj – ceară, soluţie
lucrare colectivă pentru decolorat
,,Felicitare pentru mama mea” (pic), cerneală,
,,Grădina cu flori” hârtie colorată,
seminte,
Joc exerciţiu frunze,crengute,
margele, bilute,
scoici, etc.
Forme de
organizare a
colectivului:
individuală
5 Lucrări cu fire Deprinderea de a -îmbinarea prin lipirea Resurse observare
textile realiza îmbinarea prin elementelor pe o Joc exerciţiu procedurale: sistematică
Îmbinare lipire şi prin şnuruire suprafaţă plană observaţia,
-îmbinarea prin Exerciţii investigaţia, 6
şnuruire (încheierea a „Farfuriuţa păpuşii ” demonstraţia,
două părţi alăturate) -şnuruire- exerciţiul activitate
,,Semnul de carte” - şnuruire practică
,,Să vezi ce multe am aflat!” – Resurse materiale:
fenomene ale naturii creioane colorate,
,, Dacii şi romanii” – lucrare creioane cerate, autoevaluare
colectivă carioca, pastile şi
,,La fermă” tuburi de culori,
,,Coşuleţ cu daruri” pensulă, paletă,
materiale cu
texturi diferite,
ceară, hârtie
colorată, fire
textile etc.
Forme de
organizare a
colectivului:
individuală
6 Festonare Deprinderea de a Resurse observare
festona pe contururi -festonare pe linie Exerciţii procedurale: 2 sistematică
de forme variate dreaptă ,,Măşti de animale sălbatice şi observaţia,
-festonare pe linie domestice” investigaţia,
curbă demonstraţia,
exerciţiul activitate
practică
Resurse materiale:
creioane colorate,
creioane cerate, autoevaluare
carioca, pastile şi
tuburi de culori,
pensulă, paletă,
materiale cu
texturi diferite,
foarfece, lipici,ac,
fire textile
Forme de
organizare a
colectivului:
individuală
7 Împletire Deprinderea de a -împletirea a două fire Resurse
împleti două sau mai -împletirea a trei fire Exerciţii procedurale: 2
multe fire ,,Ce poţi face din…? (materiale la observaţia,
alegere) investigaţia,
demonstraţia,
exerciţiul
Resurse materiale:
creioane colorate,
creioane cerate,
tuburi de culori,
pensulă, paletă,
materiale cu
texturi diferite,
fire textile
Forme de
organizare a
colectivului:
individuală
8 Ţesut Deprinderea de a ţese -trecerea firului de aţă Resurse observare
cu diferite materiale prin urzeală Exerciţii procedurale: 2 sistematică
(hârtie, lână, fâşii de -trecerea firului de aţă observaţia,
material) prin urzeală şi ,,Tablou de primăvară” investigaţia,
întoarcerea firului la demonstraţia,
capăt exerciţiul activitate
-trecerea firului de aţă practică
prin urzeală şi Resurse materiale:
schimbarea culorilor creioane colorate,
creioane cerate, autoevaluare
tuburi de culori,
pensulă, paletă,
materiale cu
texturi diferite,
fire textile
Forme de
organizare a
colectivului:
individuală
9 Activitate Deprinderea de a - alcătuirea unor Resurse observare
practic- alcătui meniuri meniuri proprii -exerciţii – joc de mimare a procedurale: 2 sistematică
gospodărească proprii sau ale altora sau ale altora; gustului; observaţia,
Deprinderea de a - realizarea unor -exerciţii de descriere a activităţii investigaţia,
realizare unele decoruri pentru desfăşurate; demonstraţia,
decoruri pentru diverse evenimente -exerciţii de recunoaşterea hranei exerciţiul activitate
diverse evenimente din viaţa şcolii alterate; practică
din viaţa şcolii -îngrijirea parcului -jocuri de rol; Resurse materiale:
grădiniţei ,,Îngrijim parcul grădiniţei” -coli de scris,
,,Micii producători” carioca, şerveţele, autoevaluare
farfurii, tacâmuri,
pahare, crenguţe,
lumânări, lipici,
foarfece, capsator,
acuarele
Forme de
organizare a
colectivului:
individuală
10 Jucării şi Deprinderea de a -activităţi cu materiale Resurse 3
decoraţiuni realiza diverse jocuri sintetice sau naturale -observarea dirijată a unei procedurale:
sau jucării simple cu -realizarea unor jucării compoziţii; observaţia,
materiale sintetice -conversaţii despre -activitate practică de realizare a investigaţia,
sau naturale posibilele utilizări ale unei compoziţii asemănătoare; demonstraţia,
obiectelor -activităţi cu materiale sintetice: exerciţiul
confecţionate hârtia (însuşiri, tehnici de lucru:
- confecţionarea de îndoirea, plierea, tăierea sau Resurse materiale:
jocuri şi jucării simple ruperea liberă, ruperea pe contur, - carton, lipici,
lipirea, colajul; realizarea unor şabloane
jucării ) sau materiale din natură -hârtie, pânză, fire
-exerciţii de prezentare a lucrărilor textile, vinilin
-exprimarea propriilor păreri Forme de
despre lucrările prezentate, trierea organizare a
şi expunerea lucrărilor, colectivului:
identificarea materialelor colectate; activitate frontală,
- realizarea de construcţii libere, individuală
spontane, atunci când li se pun la - carton, lipici,
dispoziţie materiale şi instrumente şabloane
diverse, într-un miniatelier -hârtie, pânză, fire
amenajat în sala de clasă sau în textile, vinilin
Colţul de Artă
„Jucăriile mele din lemn” –

confecţionare de jucării din beţe de
chibrituri
,,Bărcuţa salvamarului ” –
,,Jucării pentru prietenii dragi” –
cu materiale la alegere
Analiza lucrărilor -lucrări realizate de Evaluare
realizate pe baza copii prin tehnicile Expoziţie 1 finala
observaţiei critice învăţate
OBIECTIVE CADRU
 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene,picturi,modelaje;

 Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme,obiecte din mediul înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);
 Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură,modelaj;
 Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
 Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;
 Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.
O1: Să redea teme plastice specifice desenului.

O2: Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.
O3: Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
O4: Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul înconjurător.
O5: Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice reguli de utilizare a acestora
O6: Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete
O7: Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic.
O8: Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice.
O9: Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii,
jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje, activităţi cotidiene ale oamenilor)
O10: Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
O11: Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale.
O12: Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.
O13: Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale
O14: Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale.
O15: Să intoneze cântece pentru copii.
O16: Să cânte acompaniaţi de educatoare
O17: Să acompanieze ritmic cântecele.
O18: Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare.
O19: Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
O20: Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată.
O21: Să exprime într-un joc impresia muzicală.
O22: Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text onomatopeic + mişcare, text onomatopeic + melodie +
mişcare;.
O23: Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi
Educaţie muzicală
PLANIFICARE ANUALĂ
1 activitate / săptămână: 34 săptămâni / 34 activităţi
Nr. cr. Obiective de Conţinuturi Activitatea de Nr. Perioada Obs.

referinţă învăţare de
(competenţa specifică) act.
1 Interpretarea cântecelor în grupuri mici Deprinderea de a cânta in Evaluare

grup Joc exerciţiu, 1 I iniţială
-intonarea corectă şi omogenă cântece
-respectarea tonului
2 Redarea liniei melodice prin intonarea Deprinderi melodice 1 II

corectă a sunetelor cu înălţimi diferite -intonarea corectă a liniei
melodice
-sunete înalte şi joase
3 Interpretarea cântecelor în grupuri mici Deprinderea de a cânta în Exerciţii pe
şi individual colectiv cu respectarea grup combinaţii
cerinţelor specifice -poziţia corectă melodice cu 4 III-VI
-respectarea tonului onomatopee
Exerciţii de
-respectarea tonului şi a respiraţie,
semnalului de început inspiraţie
Joc exerciţiu de
-atac după ton dicţie
-semnal de început Cântece
Jocuri
-respiraţie şi dicţie în cânt muzicale
4 Perceperea şi redarea liniei melodice Deprinderi melodice Exerciţii de
suitoare şi coborâtoare prin intonarea -sunete înalte şi joase recunoaştere şi 4 VII-X
corectă a sunetelor cu înălţimi diferite numire a
-mersul melodic suitor sau sunetelor înalte
coborâtor şi joase
Cântece
Jocuri muzicale
5 Perceperea şi interpretarea sunetelor Deprinderi ritmice Exerciţii de
muzicale cu durate diferite, în formule -sunete lungi şi scurte marcare a 4 XI-XIV
ritmice diferite -durate diferite în recitative ritmului prin
diferite mişcări
-pauza de pătrime Cântece
Joc de
recunoaştere a
cântecelor
6 Intuirea şi interpretarea expresivă a Deprinderi de interpretare Exerciţii de
cântecelor prin conştientizarea -nuanţe : tare-incet mers după 2 XV-XVI
intensităţii şi a tempoului nuanţe şi
Tempo : repede-rar tempouri date 2 XVII-XVIII
Exerciţii de
recunoaştere şi
reproducere a
unor fragmente
din melodii
cunoscute
Cântece
Jocuri muzicale
7 Diferenţierea timbrului muzical Deprinderea de a diferenţia Exerciţii de

timbrul recunoaştere a 2 XIX-XX
-timbrul vocal timbrului vocii
umane sau 2 XXI-XXII
-timbrul instrumental instrumental
Audiţii
8 Coordonarea mişcării cu textul şi linia Deprinderi de coordonare Exerciţii de
melodică a cântecului psiho-motrică mimare şi dans 2 XXIII-XXIV
-mişcări sugerate de text Jocuri cu text şi
cânt 2 XXV-XXVI
-mişcări de dans
9 Interpretarea cântecelor în aranjamente Deprinderi armonico- Exerciţii de
polifonice simple polifonice simple interpretare pe 1 XXVII
-solist-cor grupe
Exerciţii de 1 XXVIII
-subgrupa I/subgrupa II utilizare a unor
instrumente sau 1 XXIX
-acompaniament de jucării muzicale
instrumente
10 Înţelegerea şi exprimarea mesajului Deprinderea de a audia Audiţii
artistic din muzica audiată muzica Exerciţii de 1 XXX
-modele de cântece expresive, exprimare a
omogene, interpretate vocal mesajului cânte-
cului 1 XXXI
-modele de cântece expresive, Exerciţii de
omogene, interpretate vocal şi povestire a
instrumental textului 1 XXXII
cântecelor
-modele de cântece expresive, Exerciţii de
omogene, interpretate recunoaştere a
instrumental cântecelor 1 XXXIII Evaluare
Finală
-modele de cântece expresive,
omogene, din muzica cultă,
interpretate instrumental
11 Intuirea şi interpretarea expresivă a Deprinderea de interpretare Cântec Evaluare

cântecelor prin conştientizarea -nuanţe : tare-încet Joc 1 XXXIV finală
intensităţii şi a tempoului -tempo : repede-rar
AUDIŢII : 6
CÂNTECE: 10
JOCURI MUZICALE: 8
JOCURI CU TEXT ŞI CÂNT: 10
UNITATEA DE O.R CONŢINUTURI Nr. MIJLOC DE TEME Perioada/

ÎNVĂŢARE Activ. REALIZARE PLANIFICATE săptămâna OBS
Deprinderea de a Deprinderi de interpretare în Cântec-“ folclorul III

cânta in grup colectiv- Respectarea poziţiei de CÂNTEC copiilor -,,Familia
cântat, a tonului 1 JOC MUZICAL mea”
Deprinderi melodice- Joc muzical: “Cântă ca
Intonarea corectă a sunetelor mine”
Ritmul Interpretarea expresivă şi omogenă Cântec-„Mama” IV
a cântecului în grup CÂNTEC Joc muzical: “Bat din
Deprinderi ritmice 1 JOC MUZICAL palme!”-predare
Marcarea timpilor cu mişcări egale
Melodia Deprinderi melodice Cântec- ,,Bună V
Intonarea corectă a liniei melodice 1 CÂNTEC dimineaţa, grădiniţă!”-
Deprinderi de interpretare JOC MUZICAL Joc muzical: “Bat din
Dicţia şi respiraţia palme!”- repetare
Deprinderi de coordonare psiho-
motrică
Nuanţe Deprinderi de interpretare în 1 CÂNTEC Cântec--,,Chipul meu” VI
colectiv - Respectarea dicţiei, a JOC MUZICAL Joc muzical: “Mergi
respiraţiei cum cânt”(tare, încet)
Deprinderi de interpretare
expresivă
Intuirea diferenţelor de nuanţă
(tare, încet)
Audiţii Deprinderea de a audia muzică 1 AUDIŢIE Audiţie-,,Frumoasă-i VII

înregistrată JOC CU TEXT strada noastră”
Deprinderi de coordonare psiho- ŞI CÂNT Joc cu text şi cant:
motrică “Bate vântul frunzele”-
Executarea unor mişcări ritmice predare
Aranjament Deprinderi melodice CÂNTEC Cântec-,,Toamna” VIII

armonic solist-cor Interpretarea sunetelor cu înălţimi 1 JOC CU TEXT Joc cu text şi cânt:
diferite; Executarea cântecului în ŞI CÂNT “Bate vântul frunzele”-
aranjament armonic solist-cor repetare
motrică
Executarea ritmică a mişcărilor
sugerate de text
Deprinderi melodice 1 CÂNTEC Cântec - ,,Fructele” IX
Interpretarea sunetelor cu înălţimi JOC CU TEXT Cântec joc: ,,Supa de
diferite; Executarea cântecului în ŞI CÂNT zarzavat”
aranjament armonic solist-cor
motrică
Executarea ritmică a mişcărilor
sugerate de text
Intensitatea Deprinderea de a audia muzică 1 CÂNTEC Cântec - ,,Vine X

sunetelor înregistrată JOC CU TEXT ploaia”
Deprinderi de coordonare psiho- ŞI CÂNT Cântec joc: ,,Dansul
motrică fulgilor de nea”
Executarea unor mişcări ritmice
Înălţimea, durata şi Deprinderea de a audia muzică 1 AUDIŢIE Audiţie: Cântec - XI

intensitatea înregistrată JOC CU TEXT ,,Cântec soarelui”
sunetelor Deprinderi ritmice ŞI CÂNT Cântec joc:
Marcarea timpilor din cântec cu ,,Culorile”
mişcări de dans
Deprinderi melodice - 1 CÂNTEC Cântec: Cântec - XII

Intonarea liniei melodice JOC CU TEXT ,,Deşteaptă-te,
ascendente/descendente ŞI CÂNT române!”- audiţie
Deprinderi de interpretare Joc cu text şi cant:
expresivă şi ritmică muzical:”Drag
Reproducerea sunetelor de mi-e jocul românesc”-
intensităţi diferite
Tradiţii cultural- Deprinderi de interpretare 1 CÂNTEC Cântec: ,,De unde vine XIII
artistice expresivă - Interpretarea expresivă JOC CU TEXT Moş Crăciun ?”
a cântecelor în funcţie de ŞI CÂNT Joc cu text şi cânt:
conţinutul acestora “Ninge, viscoleşte”
Deprinderi ritmice
Marcarea timpilor melodiei cu
mişcări egale
Timbrul sunetelor Deprinderi de interpretare CÂNTEC Cântec:

expresivă - Interpretarea expresivă 1 JOC MUZICAL cântec:,,Ceasul’’ XIV
a cântecelor în funcţie de Joc cu cântec:
conţinutul acestora ,,Ceasul mare’’
Deprinderea de a diferenţia
timbrul sunetelor -Din mediul
înconjurător specificând numărul
lor
Deprinderea de a audia o 1 AUDIŢIE Audiţie: XV
melodie înregistrată JOC CU TEXT ŞI Cântec:,,Hora Unirii”
Deprinderi de coordonare psiho- CÂNT Cântec joc: ,,Hora
motrică - Executarea unor mişcări Unirii’’
ritmice sugerate de text
Deprinderi de interpretare 1 CÂNTEC Cântec:,,Noi suntem XVI
expresivă -Interpretarea expresivă JOC CU TEXT ŞI români”
a cântecelor în funcţie de CÂNT Cântec joc
conţinutul acestora - ,,Hai să-ntindem
Deprinderea de a diferenţia hora mare!”
timbrul sunetelor
EVALUARE Deprinderi de interpretare CÂNTEC, “Recunoaşte melodia şi XVII
expresivă JOCURI CU cântă mai departe”
Deprinderi melodice 1 TEXT ŞI CÂNT Joc muzical:
Deprinderi ritmice ÎNVĂŢATE “Recitativ ritmic”
Deprinderi melodice
Timbrul sunetelor Deprinderi de interpretare 1 CÂNTEC Cântec - ,, Graiul XVIII
expresivă - Interpretarea expresivă JOC CU TEXT ŞI animalelor”- predare
a cântecelor în funcţie de CÂNT Joc muzical - ,,Mergi
conţinutul acestora cum cânt!”
timbrul sunetelor
Melodia şi înălţimea Deprinderi melodice 1 CÂNTEC Cântec:,,Veveriţa” XIX
sunetelor Intonarea corectă a sunetelor de JOC CU TEXT ŞI Cântec joc- ,,Glasul
înălţimi diferite CÂNT animalelor”
motrică - Mişcări ritmice
sugerate de textul cântecului
Deprinderi melodice 1 AUDIŢIE Cântec - ,,Valurile XX

Intonarea corectă a sunetelor de JOC MUZICAL Dunării” - Audiţie
înălţimi diferite Joc - ,,În paşi de
Deprinderi de a diferenţia sunete vals”
emise de colegi
Deprinderea de a audia o 1 AUDIŢIE Audiţie: XXI

melodie înregistrată JOC CU TEXT ŞI - ,,Cu primăvara ne
Deprinderi de coordonare psiho- CÂNT jucăm”
motrică - Mişcări ritmice Cântec joc -,,Iarnă, să
sugerate de textul cântecului te duci cu bine!”
Deprinderi melodice CÂNTEC Cântec: “:” E ziua ta, XXII

Intonarea corectă a liniei melodice JOC MUZICAL mamico!”-
Deprinderi de a diferenţia sunete 1 Joc muzical: ,,Noi
emise de colegi suntem muzicanţi
vestiţi
Ritmul Deprinderi de interpretare în CÂNTEC Cântec - ,,Florile” XXIII

colectiv JOC CU TEXT ŞI Cântec joc - ,,Câte
Interpretarea corectă şi omogenă a 1 CÂNT unul pe cărare”
cântecului
Deprinderi ritmice
Deprinderi de interpretare în CÂNTEC Cântec:- ,,O lume XXIV
colectiv 1 JOC MUZICAL minunată”
Interpretarea corectă şi omogenă a Cântec joc- ,,În
cântecului pădurea cu alune”
Deprinderea de a diferenţia sunete
din mediul înconjurător-jucării
muzicale
Deprinderi de interpretare în 1 CÂNTEC Cântec: “Vine, vine XXV
colectiv JOC MUZICAL primăvara!” “Şcoala altfel: Să
Deprinderi ritmice Joc muzical: ştii mai multe, să fii
Marcarea timpilor cu mişcări egale ”Ghiocelul” mai bun!”
Deprinderea de a audia o melodie, 1 AUDIŢIE Audiţie: “Masă XXVI

de a înţelege textul şi linia JOC MUZICAL bună”
melodică Joc muzical:
Deprinderi ritmice “Brutarii” –
Marcarea timpilor cu mişcări egale
Aranjamente Deprinderea de a interpreta CÂNTEC Cântec - ,,Tot ce e pe XXVII

armonico-polifonice cantece în aranjamente 1 JOC CU TEXT ŞI lume”
armonico-polifonice CÂNT Cântec joc-
Dialog în grup ,,Brutarii” -
motrică
Deprinderea de a intona corect 1 CÂNTEC Cântec - ,,Hristos a XXVIII
linia melodică JOC CU TEXT ŞI înviat din morţi!”
Deprinderi de coordonare psiho- CÂNT Cântec joc- ,,A venit
motrică - Executarea unor mişcări un iepuraş”
ritmice sugerate de text
Deprinderi de interpretare 1 CÂNTEC Cântec: “Albiniţa XXIX
expresivă -Interpretarea expresivă JOC MUZICAL mea”
a cântecelor în funcţie de Joc muzical:
conţinutul acestora ,,Trenul”
timbrul sunetelor din mediul
înconjurător
Deprinderi de intonare corectă a CÂNTEC Cântec:,,Sunt atâtea XXX
liniei melodice 1 JOC CU TEXT ŞI meserii!”
Deprinderea de a executa mişcări CÂNT Joc cu text şi cant:
ritmice sugerate de textul “Trenul”
cântecului
Linia melodică şi Deprinderea de a audia o 1 AUDIŢIE Audiţie: “Sunt atatea XXXI
textul melodie, de a înţelege linia JOC CU TEXT ŞI meserii”
melodică şi mesajul transmis CÂNT Cântec joc-
Deprinderea de a executa mişcări ,,Semaforul”
ritmice sugerate de textul
cântecului
Deprinderi melodice CÂNTEC Cântec - ,,Copilărie” XXXII
Interpretarea corectă a liniei 1 JOC CU TEXT ŞI Cântec joc -,,7 ani
melodice CÂNT de-acasă”
Deprinderi ritmice
Marcarea tempoului din cântec
Dansuri ritmice Deprinderi de interpretare 1 CÂNTEC Cântec: “Şcolărei şi XXXIII
expresivă şi omogenă în colectiv JOC MUZICAL şcolăriţe”
Deprinderi ritmice -Marcarea Cântec joc- ,,Bine e
timpilor cu mişcări de dans să fii şcolar!”
EVALUARE Deprinderi melodice 2 CÂNTECE Cântec - ,,Adio, XXXIV
FINALĂ Deprinderi ritmice JOCURI grădiniţă!” XXXV
MUZICALE Cântec joc:
“Cântă mai departe”
PLANIFICARE ANUALĂ
1activitate/săptămână ; 34 săptămâni/34 activităţi
DESEN-PICTURĂ
Obiective de Conţinuturi Activităţi de învăţare Nr de act. Perioada Obs.

referinţă
Reactualizare prin -mânuirea şi utilizarea materialelor Exerciţiul 1 Evaluare
recunoaştere -orientarea în spaţiu Desen: iniţială
-imaginaţie „Amintiri din vacanţă”
Identificarea şi redarea Culori şi nonculori Observaţia 1

culorilor şi varietatea -efectul estetic al culorilor-culorile din Desen
acestora în mediul natural mediul natural ,, Eu şi familia mea”
-culori primare (roşu, galben,
albastru), binare (verde, violet, orange) Exerciţiul
şi neutre (alb, negru)
Expresivitatea formelor din natură
-fuzionarea de la margine a unor pete Exerciţiul 1
de culoare de diferite culori Desen - ,, La masă cu
Obţinerea efectelor plastice
-fuzionarea în masă\pe suport umed familia mea” 1
prin procedeul fuzionării
Pictură-
,, Amprentele
frunzelor”
Executarea corectă a -compunerea spaţiului plastic cu Exerciţiul 1
tehnicii de obţinere a puncte spontane Pictură:
punctului spontan ,, Ploaie şi vânt în
anotimpul toamna”
Compunerea spaţiului Elemente de limbaj plastic :
plastic, aplicând cunoştinţe Exerciţiul
de teoria culorilor şi Linia plastică
elementelor de limbaj -linia plastică realizată prin trasarea în
plastic diferite poziţii
-linia plastică realizată prin trasarea Pictură:,,Autoportret ” 1
liniei în poziţie verticală utilizând Pictură: ,, Oraşul meu” 1
culori diferite Desen: ,,Desenează şi 1
-linia plastică-acoperirea spaţiului colorează rechizitele de
plastic cu linii verticale sau orizontale care ai nevoie la
de grosimi diferite grădiniţă!”
(groase-subtiri)
-linia plastică - linia continuă
Pata de culoare
Punctul elaborat
(obţinut cu pensonul sau carioca)
Combinaţii de linii şi puncte ca
elemente de construcţie plastică
Desen: 1
,, Fructe şi legume
personificate”
Pictură: ,, 1
Sistemul Solar”
Pictură - ,,Hora” 1
Organizarea echilibrată şi Compoziţia plastică Exerciţiul

creativă a compoziţiilor -punctul şi linia, elemente de desen Pictură:
plastice în raport cu legi decorativ ,, Bradul împodobit” 1
compoziţionale -relaţia obiect-fond Desen:
-efecte plastice (contrast de culoare ,,Cum trece timpul 1
între fond şi model) peste tine” (copil,
-obiecte reale redate în desen adult, bătrân)
-aspecte din mediul înconjurător Pictură: 1
,, Costumul popular şi
salba bunicii” 1
Pictură:
,, Dacii şi romanii” 1
Pictură:
,, Mijlocul de
transport preferat” 1
Pictură:
,, Animalul domestic
preferat” 1
Pictură:
,, Animalul 1
preferat”
Pictură: 1
,, Valurile mării”
Pictură: 1
,, Chipul mamei”
Pictură:
,, Vioara”- pictură 1
cu tehnici variate
Desen: ,, O faptă 1
bună” 1
Desen- „Ce-aş vrea să 1
fiu?”
Pictură: ,, Curiozităţi 1
din excursie”
Pictură: ,,Cea mai
dragă meserie”
Pictură: ,,Focul”
Utilizarea in situatii noi a -elemente de limbaj plastic Evaluare

elementelor de limbaj -relatia obiect-fond Exerciţiul 1 finala
plastic -pozitii si orientare in spatiu
MODELAJ
-tehnici de modelare şi Observaţia Evaluare

Reactualizare prin procedeele însuşite la Exerciţiul 1 iniţială
recunoaştere grupa anterioară Modelaj:
„Îmi place să modelez un...”
Exersarea deprinderilor şi Tehnici de modelare
priceperilor psiho-motrice -mişcări translatorii cu Exerciţiul
şi oculo-motorii specifice palmele faţă în faţă
modelajului -mişcări translatorii cu Modelaj: 1
palmele faţă de planşetă ,, Copacul înmugurit” Modelaj -
(asamblare prin lipire şi ,,Ogorul” 1
alungire)
-mişcări disculare cu
palmele faţă în faţă
(asamblare prin lipire şi
alungire)
-mişcări disculare cu
palmele faţă de planşetă
(asamblare prin
procedeele învăţate)
-mişcări translatorii şi
aplatizare
-mişcări circulare de
adâncire
Îmbinarea creatoare a Compoziţii
procedeelor şi tehnicilor -procedee şi tehnici Exerciţiul
de modelaj învăţate învăţate Modelaj: 1
,, Coşul iepuraşului”
Modelaj: 1
,,Baloane, flori, porumbei pentru ziua
noastră”
Modelaj:
,,Viitoarea mea şcoală” 1
Analizarea lucrărilor -lucrări realizate de copii Expoziţie 1 Evaluare
realizate pe parcursul prin tehnicile învăţate finală
anului şcolar, pe baza (clasificare şi sortare)
observaţiei critice
PLANIFICAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE
Nr. Unitatea de Obiective de Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Nr Perioada Evaluare

crt. învăţare referinţă de
act.
1 Cunoaşterea Reactualizare prin -mânuirea şi Exerciţiul  Resurse procedurale: 1 -Evaluare
instrumentelor recunoaştere utilizarea materialelor Desen: observaţia, iniţială
de lucru -orientarea în spaţiu „Amintiri din vacanţă” investigaţia, -Observare
-imaginaţie demonstraţia, sistematică
exerciţiul -Probă
 Resurse materiale: practică
acuarele, pensule,
vas pentru apă, foi
albe, albume de artă
Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, individuală
2 Culori şi Identificarea şi -efectul estetic al  exerciţii de recunoaştere a  Resurse procedurale: 1 -Observare
nonculori redarea culorilor şi culorilor-culorile din grupelor de culori (primare, observaţia, sistematică
varietatea acestora mediul natural binare, calde, reci) şi a investigaţia, -Probă
în mediul natural -culori primare (roşu, nonculorilor; demonstraţia, practică
galben, albastru),  realizarea de compoziţii cu exerciţiul
binare (verde, violet, elemente figurative şi  Resurse materiale:
orange) şi neutre (alb, nonfigurative în care să acuarele, pensule,
negru) folosească culorile primare; vas pentru apă, foi
 precizarea culorilor obiectelor albe, albume de artă
personale Forme de organizare a
 realizarea de grafice cu postit- colectivului: activitate
uri sau bucăţele de hârtie frontală, individuală
colorată, în
care să surprindă: „Culoarea
preferată”, „Culorile preferate
ale membrilor familiei (fraţi,
surori, mama, tata, bunicul,
bunica etc.)”  Resurse procedurale:
 realizarea de compoziţii în observaţia,
care să folosească tehnici investigaţia,
variate, demonstraţia,
Desen: exerciţiul
,, Eu şi familia mea”  Resurse materiale:
acuarele, pensule,
3 Expresivitatea Obţinerea efectelor -fuzionarea de la  exerciţii de identificare a -Observare
formelor din plastice prin margine a unor pete diferitelor forme din natură pe  Resurse procedurale: 1 sistematică
natură procedeul fuzionării de culoare de diferite imagini (reproduceri de artă) observaţia, -Probă
culori ca: forme de obiecte, forme investigaţia, 1 practică
-fuzionarea în geometrice, forme plastice; demonstraţia,
masă\pe suport umed  exerciţii de obţinere a formelor exerciţiul
spontane;  Resurse materiale:
 realizarea de aplicaţii ce au la acuarele, pensule,
bază iniţiative spontane, atunci vas pentru apă, foi
când li se pun la dispoziţie albe, albume de artă
materiale şi instrumente Forme de
diverse, într-un miniatelier organizare a
amenajat în sala de clasă sau colectivului: activitate
în Colţul de Artă frontală, individuală
 exerciţii de prelucrare a
formelor obţinute prin
adăugarea unor elemente;
 dialog privind interpretarea
formelor spontane şi elaborate
obţinute;
 exerciţii de observare pe
imagini (reproduceri de artă) a
formelor plastice;
 exerciţii de organizare a
spaţiului plastic cu ajutorul
formelor spontane şi elaborate.
Desen - ,, La masă cu familia
mea”
Pictură-
,, Amprentele frunzelor”
Executarea corectă -compunerea  exerciţii de organizare a  Resurse procedurale: 1 -Observare
a tehnicii de spaţiului plastic cu spaţiului plastic cu ajutorul observaţia, sistematică
obţinere a punctului puncte spontane punctelor spontane şi investigaţia, -Probă
spontan elaborate. demonstraţia, practică
Pictură: exerciţiul
,, Ploaie şi vânt în anotimpul  Resurse materiale:
toamna” acuarele, pensule,
4 Elemente de Compunerea  Resurse procedurale: -Observare
limbaj plastic: spaţiului plastic, -linia plastică  realizarea de compoziţii în observaţia, sistematică
Linia plastică aplicând cunoştinţe realizată prin trasarea care să folosească tehnici investigaţia, -Probă
de teoria culorilor şi în diferite poziţii variate demonstraţia, practică
elementelor de -linia plastică  recunoaşterea diferitelor tipuri exerciţiul
Pata de culoare limbaj plastic realizată prin trasarea de linii şi puncte întâlnite în  Resurse materiale:
Punctul liniei în poziţie mediul familiar acuarele, pensule,
elaborat verticală utilizând vas pentru apă, foi
(obţinut cu culori diferite Pictură:,,Autoportret ” albe, albume de artă
pensonul sau -linia plastică- Pictură: ,, Oraşul meu” Forme de organizare a
carioca) acoperirea spaţiului Desen: ,,Desenează şi colorează colectivului: activitate 1
Combinaţii de plastic cu linii rechizitele de care ai nevoie la frontală, individuală 1
linii şi puncte verticale sau grădiniţă!” 1
ca elemente de orizontale de grosimi
construcţie diferite
plastică (groase-subtiri) Desen: 1
-linia plastică - linia ,, Fructe şi legume
continuă personificate”
Pictură: ,, Sistemul Solar” 1
Pictură - ,,Hora”
1
5 Compoziţia Organizarea -punctul şi linia, Exerciţii de realizare de  Resurse procedurale: -Observare

plastică echilibrată şi elemente de desen compoziţii în care să folosească observaţia, sistematică
creativă a decorativ tehnici variate investigaţia, 1 -Probă
compoziţiilor -relaţia obiect-fond Pictură: demonstraţia, practică
plastice în raport cu -efecte plastice ,, Bradul împodobit” exerciţiul 1
legi compoziţionale (contrast de culoare Desen:  Resurse materiale:
între fond şi model) ,,Cum trece timpul peste tine” acuarele, pensule,
-obiecte reale redate (copil, adult, bătrân) vas pentru apă, foi 1
în desen Pictură: albe, albume de artă
-aspecte din mediul ,, Costumul popular şi salba Forme de organizare a 1
înconjurător bunicii” colectivului: activitate
Pictură: frontală, individuală 1
,, Dacii şi romanii”
Pictură:
,, Mijlocul de transport 1
preferat”
Pictură:
,, Animalul domestic preferat” 1
Pictură:
,, Animalul preferat” 1
Pictură:
,, Valurile mării” 1
Pictură:
,, Chipul mamei” 1
Pictură:
,, Vioara”- pictură cu
tehnici variate 1
Desen: ,, O faptă bună”
Desen- „Ce-aş vrea să fiu?” 1
Pictură: ,, Curiozităţi din 1
excursie” 1
Pictură: ,,Cea mai dragă
meserie” 1
Pictură: ,,Focul”
Utilizarea in situaţii -elemente de limbaj Evaluare
noi a elementelor plastic Exerciţiul 1 finală
de limbaj plastic -relaţia obiect-fond
-poziţii şi orientare în
spaţiu
MODELAJ
1 Cunoaşterea -tehnici de -Materiale: Evaluare

instrumentelor Reactualizare prin modelare şi -exerciţii joc de alegere a plastilinei; plastilină; 1 iniţială
de lucru recunoaştere procedeele -exerciţii de descoperire a însuşirilor planşetă de lucru;
însuşite la grupa plastilinei (duritate, maleabilitate, cârpă/ şerveţel umed;
anterioară etc) -şabloane;
-exerciţii-joc de modelare a -imagini cu fructe şi
plastilinei în forme simple; legume , animale;
-observaţie dirijată a unor modele, -lucrări model;
jucării; -Forme de organizare:
- identificarea unei operaţii simple la lucrul în echipe/ pe
care a fost supus un material, perechi
prin comparare cu starea iniţială a individual;
acestuia – Exemplu: jocul „Spune ce frontal;
observi”
Modelaj:
„Îmi place să modelez un...”
2 Tehnici de Exersarea -mişcări
modelare deprinderilor şi translatorii cu -jocuri dirijate de descoperire a
priceperilor psiho- palmele faţă în etapelor de realizare a unor obiecte
motrice şi oculo- faţă similare ca tehnică de execuţie şi 1 -Observare
motorii specifice -mişcări mod de realizare; sistematică
modelajului translatorii cu -activităţi practice de realizare a 1 -Probă
palmele faţă de unor obiecte noi; practică
planşetă -activităţi în grup de realizare a
(asamblare prin componentelor unui produs/
lipire şi alungire) compoziţie simplă (coş cu fructe,
-mişcări disculare alfabet, animale, frunze etc. )
cu palmele faţă în - conversaţii despre posibilele
faţă (asamblare utilizări ale obiectelor confecţionate,
prin lipire şi la celelalte discipline;
alungire) -exerciţii-joc de compunere de
-mişcări disculare cuvinte pornind de la litera modelată
cu palmele faţă de - lipirea diverselor materiale pe
planşetă suporturi diferite; formularea de
(asamblare prin -întrebări simple şi răspunsuri despre
procedeele cele observate
învăţate)
-mişcări Modelaj:
translatorii şi ,, Copacul înmugurit” Modelaj -
aplatizare ,,Ogorul”
-mişcări circulare
de adâncire
3 Compoziţii Îmbinarea creatoare -jocuri dirijate de descoperire a
a procedeelor şi -procedee şi etapelor de realizare a unor obiecte
tehnicilor tehnici învăţate similare ca tehnică de execuţie şi -Observare
de modelaj învăţate mod de realizare; sistematică
-activităţi practice de realizare a -Probă
unor obiecte noi; practică
-activităţi în grup de realizare a
componentelor unui produs/
compoziţie simplă (coş cu fructe,
alfabet, animale, frunze etc. )
- conversaţii despre posibilele
utilizări ale obiectelor confecţionate,
la celelalte discipline;
-exerciţii-joc de compunere de
cuvinte pornind de la litera modelată
- lipirea diverselor materiale pe
suporturi diferite; formularea de
întrebări simple şi răspunsuri despre
cele observate
Modelaj: 1
,, Coşul iepuraşului”
Modelaj: 1
,,Baloane, flori, porumbei pentru
ziua noastră”
Modelaj:
,,Viitoarea mea şcoală” 1
Analizarea -lucrări realizate Expoziţie 1 Evaluare
lucrărilor realizate de copii prin finală
pe parcursul anului tehnicile învăţate
şcolar, pe baza (clasificare şi
observaţiei critice sortare)
EDUCAŢIE FIZICĂ
OBIECTIVE CADRU:
 Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;
 Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite;
 Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
 Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers,alergare, sărituri, rostogoliri, căţărări;etc.
 Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului;
 Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic;
 Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare);
 Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare);
 Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte;
 Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente, pentru a răspunde la diferiţi stimuli,situaţii
la diferite ritmuri;
 Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play.
PLANIFICARE ANUALĂ
Nr. Nr.ore Perioada/Săptămâna

Conţinuturi Activităţi Obs.
crt
Variante de mers Exerciţii: 1 I Evaluare
iniţială
1. „ Desfacem aripile”
2. „ Îndoim genunchii”
3. „ Cântarul”
4.,,Răsucim trunchiul ”
5. „ Sărim ca iepuraşul”
1
”Mergi cum spun eu!”
-variante de mers-
Ştafetă:
„Cine ajunge primul”
Joc de liniştire: „ Fii atent!”
Variante de alergare Exerciţii: 1 II Evaluare

1. „ Leagănul” iniţială
2. „ Ne răsucim”
3. „ Capul la cutie”
4. „ Bicicleta”
5. „ Sari ca mingea!”
”Suntem atleţi!”
2
-variante de alergare-
Gimnastică ritmică:
„ Dansul păpuşilor”
Joc de liniştire: „ Scaunul
muzical”
Deplasarea în mers Exerciţii: 1 III

spre diferite direcţii 1. „ Închide şi deschide
cu diferite poziţii de fereastra!”
braţe 2. „ Pisica se întinde”
3. „ Uriaşii şi piticii”
4. „ Ceasul”
3
5. „ Şut la poartă”
,,Cu familia în parc’’
Joc: „ Răspunde la comandă”
Joc de liniştire: „ Poştaşul”
4 Mers organizat în Exerciţii: 1 IV

diferite formaţii ( în 1. „ Păpuşa face gimnastică”
coloană câte unul, 2. „ Locomotiva”
doi, în cerc, şerpuit) 3. „ Pisica se întinde”
4. „ Bicicleta”
5. „ Vrăbiuţele sar”
,,Concursul familiei’’
- diferite forme de mers şi
alergare
Joc: „ Suntem sportivi”
Joc de liniştire: „ Cine te-a
strigat?”
Mers în colective Exerciţii: 1 V

organizate, rupere 1. „ Braţe scurte, braţe lungi”
de rânduri şi 2. „ Avionul”
regrupare 3. „ Fierăstrăul”
4. „ Gîndăcelul răsturnat”
5. „ Sari şi te întoarce!”
,,Cine merge cel mai bine?’’
5 - diferite forme de mers -
Joc: ,,Cine respectă regulile,
câştigă!”
Joc: „ Caută-ţi conducătorul!”

Joc de liniştire: „ Zboară,
zboară”
Alergare pe loc, Exerciţii: 1 VI

alergare cu
pendularea gambei 1. „ Morişca”
înapoi, alergare cu 2. „ Întindem elasticul”
ridicarea 3. „ Fierăstrăul”
genunchilor la piept 4. „ Cositul”
5. „ Foarfeca”
6
,,Primul şi ultimul’’
alergare – coloana
Joc: „ Alergăm corect”
Joc de liniştire: „ Mingea prin
tunel”
7 Alergare în diferite Exerciţii: 1 VII

direcţii cu opriri, 1. „ Întindem elasticul”
porniri şi 2. „ Cositul”
întoarceri la 3. „ Batem palmele sub
semnal genunchi”
4. „ Lumânarea”
5. „ Sari ca mingea”
,,Drumeţie prin oraş’’
alergare
- coloana
Joc: „ Bucheţelele”
Joc de liniştire: „ Inelul pe
sfoară”
Alergare cu ocoliri Exerciţii: 1 VIII

şi păşiri peste 1. „ Priveşte sus, jos”
obstacole 2. „ Să înotăm”
3. „ Tăiem lemne”
4. „ Şurubul”
5. „ Sari şi te întoarce!”
8 ,,Vântul toamnei încearcă să ne
împiedice” – parcurs aplicativ cu
diferite obstacole
Joc: „ Alergăm printre copaci”
Joc de liniştire: „ Găseşte şi
taci”
Alergare în linie Exerciţii: 1 IX

dreaptă 1. „ Fluturăm palmele”
2. „ Întindem rufele”
3. „Răsucim trunchiul”
4. „ Fotbalistul”
5. „ Sari ca mingea”
9 ,,În livadă” – parcurs aplicativ
cu diferite obstacole combinat cu
căţărare
Joc: „ Sportivii la concurs”
Joc de liniştire: „ Aici, Chimiţă,
aici!”
Parcurs aplicativ 1 X
(mers, alergare) Exerciţii:
1. „ Avioanele”
2. „ Pompa”
3. „ Răsucim trunchiul”
4. „ Căluţul se joacă”
5. „ Mingea sare”
10 ,,Printre stropi de ploaie”
alergare printre jaloane
Jocuri: ,,Motanul prinde
şoareci.’’; ,,Zboară frunzele’’
Joc: „ Campionul”
Joc de liniştire: „ Podul de
piatră”
11 Sărituri libere de pe Exerciţii: 1 XI

loc cu desprindere 1. „ Elicea”
de pe un picior şi pe 2. „ Foarfeca”
ambele 3. „ Legăm şiretul”
4. „ Ceasul”
5. „ Sari într-un picior”
,,Jos de pe rampă- săritura în
adâncime
Jocuri: ,,Motanul prinde
şoareci.’’;
Joc: „ Hop, hop”
Joc de liniştire: „ Cald, rece”
Dans popular Exerciţii: 1 XII

1. „ Legănăm braţele”
2. „ Păpuşa se apleacă”
3. „ Scoatem dopul”
4. „ Ceasul”
5. „ Sari înainte şi înapoi!”
,,Hai la hora mare!’’- Predarea

12 paşilor simpli de dans înainte şi
înapoi cu bătaie
Ex.:- joc:,,Zboară,zboară!’’;
„Priveşte sus!”; „Locomotiva”;
„Pisica se întinde”; „Sari şi
joacă!”
„Hora”
Joc de liniştire: „ Te arde!”
Gimnastică ritmică 1 XIII

Exerciţii:
1. „ Coroniţa”
2. „ Elicea”
3. „ Tobe mari, tobe mici”
4. „ Bicicleta”
5. „ Lumânarea”
13
,,Drumul lui Moş Crăciun” -
traseu aplicativ
Exerciţii cu beteală
Joc de mişcare: „ Al treilea
pleacă”
Dans tematic Exerciţii: 1 XIV

1. „ Păpuşa face gimnastică”
2. „ Închide şi deschide
fereastra!”
4. „ Măsuţa”
14
5. „ Sărim ca vrăbiuţele”
„ Dansul îngeraşilor”
Joc de liniştire: „ Jucători
îndemânatici”
Sărituri cu Exerciţii: 1 XV
deplasare, cu 1. „ Boxăm”
desprindere de pe 2. „ Locomotiva”
ambele picioare 3. „ Huţa, huţa”
4. „ Foarfeca”
15
5. „ Sărim ca mingea”
Joc: „ Şotronul”
Joc de liniştire: „Plimbă
papucul”
Săritura în 1 XVI
adâncime de pe Exerciţii:
aparat (30 cm) 1. „ Întindem rufele”
2. „ Ploaia”
3. „ Huţa, huţa”
16
4. „ Tobe mari, tobe mici”
5. „ Mersul berzei”
Joc: „ Sari în râu”
Joc: „ Şoarecele şi pisica”
Ştafetă 1 XVII
Exerciţii:
1. „ Roata mică, roata mare”
2. „ Păpuşa se apleacă”
3. „ Mergem ca soldaţii”
17
4. „ Bate cu piciorul”
5. „ Sari şi joacă”
Joc: ,,Cei mai buni sportivi”
Joc de liniştire: ,,Scaunul
muzical”
Săritură în înălţime cu elan şi Exerciţii: 1 XVIII

desprindere de pe un picior 1. „ Răsucim volanul”
pentru atingerea unui obiect 2. „ Întindem elasticul”
suspendat 3. „ Şurubul”
4. „Gândăcelul răsturnat”
5. „ Avioane mari,
18 avioane mici”
Joc: „ Atingem
crenguţele”
Joc de liniştire:
„ Telefonul fără fir”
19 Săritura în lungime de pe loc cu Exerciţii: 1 XIX

elan 1. „ Legănăm păpuşa”
2. „ Răsucim volanul”
3. „ Măsuţa”
4. „ Foarfeca”
Joc: „ Din cerc în cerc”

Joc de liniştire:
„ Ghemul”
Aruncarea şi prinderea mingii Exerciţii: 1 XX

cu ambele mâini sus-jos 1. „ Boxăm”
2. „ Leagănul”
4. „ Bate vântul”
20
5. „ Bicicleta”
Joc: „ Mingea la căpitan”
Joc de liniştire: „ Pânza
de păianjen”
Aruncarea şi prinderea mingii Exerciţii: 1 XXI

de la piept cu două mâini 1. „ Închide şi deschide
fereastra!”
2. „ Ploaia”
3. „ Culegem flori”
21
5. „ Bicicleta”
Joc: „ Mingea călătoare”
Joc de liniştire: „ Visul”
Gimnastică ritmică Exerciţii: 1 XXII

1. „ Elicea”
2. „ Înotăm”
3. „ Scoatem dopul”
4. „ Bicicleta”
22
5. „ Sari şi te întoarce”
Exerciţii cu mingea
Joc de liniştire: „ Dansul
portocalei”
Aruncarea cu o mână de la Exerciţii: 1 XXIII

umăr la ţintă fixă şi mobilă 1. „ Împinge”
2. „ Leagănul”
3. „ Mâinile pe genunchi”
4. „ Legăm şiretul”
23
5. „ Lumânarea mică ”
Joc: „ Cel mai bun ţintaş”
Joc de liniştire: „ Te
arde!”
Mers în echilibru pe o linie Exerciţii: 1 XXIV
trasată pe sol cu păşire peste 1. „ Cuibul”
diferite obstacole 2. „ Clopotul”
24 5. „ Sari ca mingea!”
Joc: „ Balerini şi
balerine”
Joc de liniştire:
„ Călimara”
Mers în echilibru pe o Exerciţii: 1 XXV

suprafaţă înaltă (40 cm) 1. „ Frământăm pâinea”
2. „ Foarfeca”
3. „ Mergem ca soldaţii”
4. „ Pendulul”
25
5. „ Sari şi joacă!”
Joc: „ Pe schelă”
Joc de liniştire: „ Ghici
cine te-a strigat?”
Mers în echilibru pe un plan Exerciţii: 1 XXVI

inclinat 1. „Priveşte sus, priveşte
jos!”
2. „ Fierăstrăul”
26 4. „ Culegem flori”
5. „ Sărim ca broscuţa”
Joc: „ Excursioniştii”
Joc de liniştire: „ Mingea
prin tunel”
Parcurs aplicativ (mers , Exerciţii: 1 XXVII

alergare, săritură, mers în 1. „Priveşte sus, priveşte
echilibru) jos!”
2. „ Fierăstrăul”
4. „ Culegem flori”
27
5. „ Sărim ca broscuţa”
Joc: „ Sportivii la
concurs”
Joc de liniştire: „ Găseşte
şi taci”
28 Târâre pe palme şi genunchi Exerciţii: 1 XXVIII

1. „Avioanele”
2. „ Braţe scurte, braţe
lungi”
3. „ Cântarul”
4. „ Pompa”
5. „ Sari ca vrăbiuţa”
Joc: „ Prin tunel”
Joc de liniştire:
„ Ghemul”
Târâre pe abdomen cu sprijin Exerciţii: 1 XXIX

în antebraţe şi împingere în 1. „ Foarfeca”
vârful picioarelor 2. „ Elicea”
3. „ Atinge papucul”
4. „Şurubul”
29 5. „ Mersul berzei”
Joc: „ Melcii după
ploaie”
Joc de liniştire:
„ Albinele şi florile”
Tracţiunea şi împingerea Exerciţii: 1 XXX

diferitelor obiecte (individual şi 1. „ Leagănul”
în grup) 2. „ Răsucim volanul”
3. „Batem palmele sub
genunchi”
30 4. „ Răsucim trunchiul”
Joc: „ Trece-mă peste
linie”
Joc de liniştire: „Atenţie”
Transport de greutăţi Exerciţii: 1 XXXI

individual şi în grup 1. „Legănăm păpuşa”
2. „ Înotăm”
3. „ Moşneagul”
4. „ Gândăcelul răsturnat”
31
5. „ Barza într-un picior”
Joc: „Plecăm în călătorie”
Joc de liniştire: „Păsărică,
mută-ţi cuibul!”
Exerciţii: 1 XXXII
Dans popular 1. „ Bate palmele în faţă”
2. „Ploaia”
3. „Pompa”
4. „Ceasul”
32 5. „Sari şi te întoarce”
„Basarabeanca”;
„Căluşarii”
Joc de liniştire:
„Observatorii”
33 Căţărare Exerciţii: 1 XXXIII

1. „Păpuşa”
2. „ Împinge”
3. „ Frecăm piciorul”
4. „ Găina scurmă
pământul”
5. „ Deschide foarfeca!”
Joc: „ Vânătorul şi
veveriţa”
Joc de liniştire: „ Foc şi
apă”
Gimnastică acrobatică: Exerciţii: 1 XXXIV

cumpăna pe un genunchi şi 1. „ Desfacem aripile!”
semisfoara 2. „ Fluturăm palmele”
3. „ Cositul”
4. „ Ursul caută”
34
5. „Deschide foarfeca!”
Joc: „ Statuia”
Joc de liniştire: „ Zboară,
zboară”
Exerciţii petru prelucrarea analitică a aparatului locomotor

Complexul de exerciţii pentru prelucrarea analitică a aparatului locomotor, care se vor executa în
veriga a doua a activităţilor de educaţie fizică.
COMPLEXUL NR. 1
1. „Balansăm braţele:”
Balansarea braţelor înainte;
Balansarea braţelor înapoi.
Se execută de 5-6 ori.
2. „Păpuşa apleacă capul”:

Aplecăm capul înainte;
Revenim la poziţia de plecare.
Se repetă de 4-5 ori.
3. „Sari minge”:
Stând cu mâinile pe şolduri,
Săritura cu desprindere de pe ambele picioare şi aterizare clasică pe vârfuri.
Se sare de 6-9 ori.
COMPLEXUL NR. 2
1.„Privim in jur”:
Răsucirea trunchiului spre stânga;
Răsucirea trunchiului spre dreapta;
Se repetă se 4-5 ori.
2.„Ne aplecăm, ne ridicăm”:

Aplecarea trunchiului înainte la 45°;
Revenire în poziţia de plecare;
3.„Îndoim şi întindem braţele”:

Îndoirea braţelor cu mâinile la umăr,
Revenire cu ducerea braţelor prin lateral jos.
COMPLEXUL NR. 3
1.„Uite palmele, ascunde palmele!”:

Stând cu braţele întinse înainte, palmele în jos,
Răsucirea braţelor cu palmele în sus;
Revenire cu răsucirea braţelor, cu palmele în jos;
2.„Bate vantul frunzele”:
Stând depărtat cu braţele întinse în sus,
Îndoirea trunchiului lateral stânga;
Îndoirea trunchiului lateral dreapta;
3.„Hop, ca foarfeca!”:
Săritura ca forfecarea (depărtarea) picioarelor înainte şi înapoi.
Se execută de 8-10 ori.
COMPLEXUL NR. 4
1.„Şurubul”:
Stând depărtat cu mâinile pe şolduri,
Răsucirea trunchiului lateral stânga;
Răsucirea trunchiului lateral dreapta;
2. „Genunchii la piept”:
Îndoirea şi ridicarea piciorului stâng cu genunchiul la piept;
Îndoirea şi coborarea piciorului stâng;
Îndoirea şi ridicarea piciorului drept cu genunchiul la piept;
Îndoirea şi coborârea piciorului drept;
3.„Ne înălţăm!”:
Ridicarea pe vârfuri;
Revenirea cu călcâiele pe sol;
COMPLEXUL NR. 5
1. „Întindem elasticul”:
Stând depărtat cu braţele înainte,
Depărtarea energică a braţelor în lateral;
Revenire în poziţia de plecare;
2. „Sari şi joacă!”:
Două sărituri pe piciorul stâng (piciorul drept ridicat cu genunchiul îndoit);
Două sărituri pe piciorul drept (piciorul stâng ridicat cu genunchiul îndoit);
COMPLEXUL NR. 6
1. „Scuturăm prosopul stând depărtat”:

Ridicarea braţelor energic înainte sus;
Coborârea braţelor energic înapoi jos;
2. „Tic – tac!”:
Îndoirea trunchiului lateral stânga;
Îndoirea trunchiului lateral dreapta;
3. „Sari la stânga şi la dreapta!”:

Săritura pe ambele picioare pe vârfuri spre stânga;
Saritura pe ambele picioare pe vârfuri spre dreapta;
COMPLEXUL NR. 7
1. „Strângem păpuşa la piept!”:

Stând depărtat,
Ridicarea braţelor înainte şi încrucişarea lor la piept;
Coborârea braţelor;
2. „Copăcelul creşte”:
Sprijin genunchi,
Îndoirea trunchiului înainte cu mâinile pe sol;
Ridicarea trunchiului în stând depărtat;
COMPLEXUL NR. 8
1. „Mâinile pe ceafă”:
Stând,
Ridicarea braţelor prin lateral cu îndoirea coatelor şi aşezarea mâinilor pe ceafă;
Revenirea în poziţia iniţială;
2.„Căţelul îşi caută codiţa”:

Răsucirea trunchiului lateral stânga;
Răsucirea trunchiului lateral dreapta;
3. „Bicicleta”:
Culcat pe spate cu picioarele îndoite,
Se imită pedalatul bicicletei rotind alternativ picioarele cu genunchii îndoiţi şi
vârfurile întinse;
Se execută timp de 13-15 secunde.
COMPLEXUL NR. 9
1. „Pisica se întinde”:
Sprijin ghemuit,
Întinderea genunchilor în stând cu mâinile sprijinite pe sol;
Revenire în sprijin genunchi;
2.„Picioare scurte, picioare lungi”:

Culcat pe spate,
Îndoirea genunchilor în culcat cu genunchii îndoiţi;
Întinderea picioarelor în culcat;
3.„Sari şi te roteşte!”:
Stând cu mâinile pe şold,
Săritura cu întoarcere de 90º la fiecare execuţie;
Se efectuează 8-10 sărituri.
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: AVIZ,
GRUPA: DIRECTOR:
PROPUNĂTOR:
Tipul de opţional : la nivelul ariilor curriculare

Durata: un an şcolar
Modul de desfăşurare: pe grupe, pe centre de interes
Nr. ore pe sãptãmãnã: 1 oră

Semestrul I: 17 ore
Semestrul al II-lea :17 ore
TOTAL ORE: 34
ARGUMENT
Unul din drepturile fundamentale ale omului este dreptul la sănătate.

Din perspectivã publicã, sănătatea constituie, datorită imenselor sale implicaţii individuale, sociale şi
demografice, unul dintre elememtele cele mai vizate de strategiile şi politicile guvernamentale din
întreaga lume.
Şcoala, prin autoritatea morală pe care o are, este cel pentru mai potrivit loc pentru transmiterea
cunostinţelor de educaţie pentru sănătate elevilor şi are abilitatea şi capacitatea de a cuprinde şi de a se
adresa, în timp, unui procent ridicat din populaţie.
Dezvoltarea normală a copilului poate fi afectată, în timp, de numeroşi factori. Copiii trebuie
ajutaţi să-şi dezvolte capacitatea de adaptare rapidă şi activă la mediu, să-şi făurească o manieră
raţională, igienică de activitate, de odihnă, de folosire a timpului liber, trebuie să fie învăţaţi treptat să
cunoască, la nivelul lor de înţelegere, care este valoarea regimului de viaţă ordonat, care este importanţa
unor deprinderi igienice, alimentare, comportamentale, bine constituite, care sunt avantajele ritmului şi
ale alternanţelor în activitatea de învăţare, care sunt efectele nocive şi consecinţele vieţii dezordonate.
Totodată, este necesar să i se ofere condiţii de odihnă şi momente de recreere şi joc. Drumeţiile şi
excursiile trebuie să devină o necesitate în viaţa copiilor.
Un rol important în asigurarea sănătăţii copilului îl are educaţia pentru sănătate, justificată de:
 nevoia de a-i iniţia pe şcolarii mici la un comportament activ, liber, responsabil, deschis,
comunicativ;
 familiarizarea acestora cu limbajul, tematicile şi cu activităţile de învăţare specifice;
 promovarea sănătăţii şi a stării de bine a elevului ;
 prevenţie ;
 posibilitatea de a valorifica experienţa specifică vârstei, prin accentuarea dimensiunilor
afectiv-atitudinale asociate celei cognitive, stimularea participării responsabile.
Competenţe generale:
1. Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate
2. Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătăţii personale şi a mediului
3. Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate
Competenţe specifice Activităţi de învăţare
- să recunoască comportamentele sănătoase şi -enumerarea unor modalităţi de transmitere a bolilor;

comportamentele de risc; -exerciţii de comparare a situaţiilor reale şi imaginare;
- povestiri orale;
-prezentarea unui program zilnic;
-descrierea unor comportamente sănătoase;
-exerciţii de aplicare a normelor de igienă corporală şi

- să aplice corect normele igienico-sanitare; a vestimentaţiei prin simularea unor situaţii;
- realizarea unor expoziţii cu materiale realizate sau
procurate de elevi;
- aprecierea timpului acordat activităţii fizice şi a
odihnei;
- să identifice rolul activităţii fizice şi al odihnei în - prezentarea unui program zilnic;
menţinerea sănătăţii; - studierea cazurilor reale şi precizarea regulilor
respectate/nerespectate;
- exemple de observare şi evaluare a valabilităţii
- să manifeste interes pentru aprecierea calităţii produselor alimentare;
produselor, a proceselor, aspectelor mediului - modalităţi de evitare a folosirii substanţelor toxice, a
înconjurător; accidentelor;
- povestiri;
- sã recunoascã cazuri de viotenţã şi sentimente -studii de caz ;

asociate cu acestea ; -jocuri de rol ;
-exerciţii de luare a deciziilor ;
- analiza unor situaţii de abuz, violenţã, accidente;

- sã comenteze situaţii de abuz, violenţă, accidente ; -comentarea unor situaţii prezentate în mass-media
- să identifice principalele părţi ale organismului - exerciţii-joc de descoperire a părţilor componente
uman utilizând termeni simpli de anatomie; ale corpului uman, utilizând mulaje, planşe, imagini
sau prin studiul propriului corp;
- sã identifice transformările corpului prin creştere,
folosind termeni simpli de anatomie - exerciţii de recunoaştere pe bază de imagini;
CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII
I. Noţiuni elementare de anatomie şi fiziologie

1. Corpul uman: părţi componente, localizarea principalelor organe interne
2.Organe de simţ („Simţurile mă ajută să învăţ ” )
3. Starea de sănătate / boală ( „Ce înseamnă să fii sănătos?” „Ce înseamnă să fii bolnav?” )
4. Creşterea şi dezvoltarea în perioada copilăriei („ Cresc în fiecare zi” )
II. Igiena personală

1. Igiena cavităţii bucale
2. Igiena mâinilor şi a unghiilor
3. Igiena părului
4. Igiena corpului
5. Igiena îmbrăcămintei
6. Igiena încălţămintei
7. Boli cauzate de lipsa de igienă: hepatita A
8. Gripa şi virozele respiratorii
III. Activitate şi odihnă

1. Regimul de activitate şi odihnă în perioada copilăriei
2. Timpul liber: activităţi şcolare şi extraşcolare („Ne jucăm şi învăţăm; Când şi cât învăţăm? Când şi
cum ne jucăm? Când şi cum ne odihnim? ”)
IV. Sănătatea mediului
1. Mediul înconjurător („Să trăim într-un mediu sănătos; Locul de joacă; Unde pun gunoiul”)
2. Curăţenia în clasă şi în şcoala mea
V. Sănătatea mintală
1. Autocunoaşterea („Cine sunt? Cum sunt? Ce îmi place, ce nu îmi place?”)
2. Eu şi ceilalţi, locul meu în clasă/colectiv
3. Diferiţi şi totuşi la fel
4. Controlul emoţiilor („Mi-e frică ! De cine? De ce?” )
VI. Sănătatea alimentaţiei
1. Tipuri de alimente
2. Termenul de valabilitate al alimentelor; reguli de păstrare a alimentelor
3. Diversitatea alimentelor – condiţie a sănătăţii: importanţa vitaminelor
VII.Consumul şi abuzul de substanţe toxice

1. Substanţe dăunătoare sănătăţii
2. Fumul de ţigară şi sănătatea
VIII. Accidente, violenţã, abuz fizic

1. Modalitãţi de prevenire a accidentelor
2. Despre violenţã
3. Drepturile mele/drepturile colegilor
EVALUAREA cunoştinţelor şi deprinderilor copiilor se va face prin

 convorbire
 desen
 exerciţiul
 activitate practică
 joc de mişcare
 joc didactic
 joc de rol
 portofoliu cu lucrǎriile copiilor şi fotografii
FINALITAȚI ȘI STANDARDE DE PERFORMANȚĂ
Activitățile de învățare vor fi orientate spre a dezvolta copiilor următoarele performanțe:
- să aibă formate deprinderi de securitate personală;

- să adopte comportamente adecvate pentru păstrarea sănătății;
- să poată formula reguli igienice în legătură cu propriul corp, hrană, haine, etc.;
- să aducă argumente pentru necesitatea păstrării curățeniei și respectării igienei;
- să pună în practică cunoștințele și regulile însușite referitoare la sănătate și securitate personală.
Ob. de Nr.
Unităţi de învăţare Conţinuturi Săptămâna
ref. ore
-Corpul uman: părţi componente,

localizarea organelor interne
-Organele de simţ
-Starea de sănătate / boală. Ce înseamnă
Noţiuni elementare să fii sănătos?
de anatomie şi 1.1. -Creşterea şi dezvoltarea în perioada 8 I-VIII
fiziologie 1.2. copilăriei
-Abilităţi personale cu rol protector pentru
sănătate (autonomie în igienă şi
autoîngrijire la fete şi la băieţi)
-Evaluare
-Igiena cavităţii bucale

-Igiena mâinilor şi a unghiilor
-Igiena părului
-Igiena corpului
-Igiena îmbrăcămintei
2.1. -Igiena încălţămintei 9 IX-XVII
Igiena personală -Gripa şi virozele respiratorii
2.3.
-Boli cauzate de lipsa de igienă
-Importanţa igienei pentru sănătate (în
prevenirea îmbolnăvirilor TBC)
-Evaluare
SEMESTRUL al II-lea
Ob. de Nr.
Unitati de învăţare Conţinuturi Săptămâna
ref. ore
-Regimul de activitate şi odihnă în

Activitate şi
2.4 perioada copilăriei 2 XVIII-XIX
odihnă
-Timpul liber: activităţi şcolare şi
extraşcolare
-Autocunoaşterea
-Eu şi ceilalţi, locul meu în clasă
Sănătatea mintală 2.7.
-Diferiţi şi totuşi la fel. Solidaritatea cu
5 XX-XXIV
persoanele cu nevoi
-Identificarea şi controlul emoţiilor
-Evaluare
-Mediul înconjurător
2.7. -Curăţenie în sala de clasă şi în şcoală
Sănătatea mediului 3 XXV-XXVII
-Tipuri de alimente
-Termenul de valabilitate al alimentelor.
Reguli de păstrare a acestora XXVIII-
Sănătatea alimentaţiei 2.6. 4
-Diversitatea alimentelor – condiţie a XXXI
sănătăţii
Consumul şi abuzul de XXXII-

2.1. 3
substanţe toxice -Substanţe dăunătoare sănătăţii XXXIV
UNITATEA
DE
ÎNVĂŢARE : NOŢIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE
Nr. de ore : 9 ore
Nr. Conţinuturi Ob Activităţi de Resurse Evaluare Nr. Activităţi Obs.

crt ref învăţare instrumente ore integrate
Data
-fişă de observaţia -2h Concurs
Corpul -exerciţii de localizare a sistematică de ghicitori
uman: observare a principalelor
părţi organismului uman; componente
1. componente, 1.1. -exerciţii de ale
localizarea completare a unor organismului
principalelor fişe cu părţile uman;
organe componente ale -fişă de
interne corpului uman şi cu recunoaştere a
localizarea organelor
organelor interne interne;
(plămâni, inimă, -convorbirea,
rinichi, stomac, explicaţia,
intestine, creier) observaţia;
-exerciţii de -alimente -observaţia -2h Cum

2. Organele de 1.1. descriere a unui diferite (sare, sistematică miros
simţ: ochii, coleg / obiect; piper, fructe); florile?
nasul, limba, -exerciţii de -demonstraţia,
urechile, recunoaştere observaţia, -joc:
pielea olfactivă; explicaţia, ,,Cine te-a
-exerciţii de studiul de caz; strigat pe
recunoaştere a nume?”;
gustului unor
alimente;
-exerciţii tactile
-exerciţii de - 2h
3. Starea de 2.1. descriere a stării de -explicaţia, -observaţia Dramatizare:
sănătate / 2.3. boală; dezbaterea; sistematică La doctor
boală 2.4. -joc de rol; cu păpuşa
-enumerarea unor
modalităţi de
transmitere a
bolilor
-exerciţii de - fişe de lucru; -observaţia - 2h
4. Creşterea şi 1.2. descriere a - explicaţia , sistematică Cântece
dezvoltarea 2.1. caracteristicilor observaţia; - portofoliu vesele
în perioada fiecărei etape de
copilăriei dezvoltare;
- exerciţii de
completare a unor
fişe lacunare;
-exerciţii de
recunoaştere a unor
organisme în
diferite perioade de
dezvoltare;
-enumerarea
principalelor reguli
pentru o creştere şi
dezvoltare
sănătoasă a
organismului
copilului.
-completarea unei - fişe de lucru; - 1h
2.1. fişe cu părţile - explicaţia ,
5. Evaluare 2.3. componente ale -observaţia;
2.4. corpului uman ;
- recunoaşterea
unor organisme în
diferite perioade de
dezvoltare;
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : IGIENA PERSONALĂ

Nr. de ore : 8 ore
Nr. Conţinuturi Ob Activităţi de Resurse Evaluare Nr. Activităţi Obs

crt. -detalieri- ref învăţare instrumente ore integrate
Data
-exerciţii de -fişă de - observaţia -2h Povestea

observare a cavităţii localizare a sistematică Zânei
bucale; principalelor Măseluţă
-exerciţii de componente
1. Igiena 1.1. completare a unor ale cavităţii
cavităţii fişe cu părţile bucale;
bucale componente ale -periuţe şi
cavităţii bucale (dinţi, pastă de dinţi ;
premolari, molari, -convorbirea,
limba); explicaţia,
-exerciţii-joc de observaţia;
spălare pe dinţi;
-exerciţii de -unghiera, - observaţia -1 h Poezia
2. Igiena enumerare a regulilor forfecuţa de sistematică “Degeţelele”
mâinilor, a de întreţinere a unghii ;
unghiilor 2.1. mâinilor, a unghiilor; -demonstraţia,
-exerciţii de tăiere a observaţia,
unghiilor; explicaţia,
-exerciţii de spălare a studiul de caz;
mâinilor;
-exerciţii de - pieptenul; - observaţia -1h
enumerare a regulilor -demonstraţia, sistematică
3. Igiena de întreţinere a observaţia,
părului 2.1 părului; explicaţia,
-exerciţii-joc de studiul de caz;
spălare a părului;
-exerciţii-joc de - 1h
spălare a corpului şi
4. Igiena 2.1.; de enumerare a Proverbe
corpului 2.3.; condiţiilor pentru o -explicaţia, - observaţia şi zicători
2.4. igienă corectă; dezbaterea; sistematică despre om
-exerciţii de descriere
a stării de boală;
-joc de rol;
-enumerarea unor
modalităţi de
transmitere a bolilor;
-exerciţii de descriere -fişe de lucru; - observaţia -1h „Hainele
5. Igiena 2.1 a etapelor pentru -explicaţia, sistematică; cele noi ale
îmbrăcămint 2.3.; curăţarea observaţia; împăratului”
ei şi a 2.6. încălţămintei; de
încălţăminte -exerciţii de H. Ch.
i recunoaştere a Andersen
obiectelor de
îmbrăcăminte curate /
murdare;
-exerciţii de -imagini, - observaţia - 1h Postere
Boli cauzate recunoaştere a fotografii ale sistematică; pentru o
de lipsa de simptomelor bolilor; unor persoane campanie a
6. igienă: 2.1. -exerciţii de bolnave; curăţeniei
hepatita, 2.3. enumerare a -explicaţia, în şcoală
puricii, condiţiilor care conversaţia,
păduchii conduc la apariţia observaţia; Desen cu
acestor boli; tema:
-exerciţii de Sunt curat,
enumerare a regulilor sunt
de igienă care previn sănătos!
apariţia bolilor;
Gripa şi -exerciţii - joc de - joc de rol; - observaţia -1h Scrisoare
virozele 2.1.; recunoaştere a studiu de caz; sistematică; către un
7. respiratorii 2.3. simptomelor gripei şi -explicaţia, copil
Viruşii a virozelor demonstraţia, infectat
secolului: respiratorii; conversaţia; cu HIV
TBC -exerciţii de
enumerare a
condiţiilor de
îmbolnăvire şi de
prevenire a gripei şi a
virozelor respiratorii;
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : ACTIVITATE ŞI ODIHNĂ

Nr. de ore : 2 ore
Nr. Conţinuturi Ob Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Activităţi Obs.

crt. -detalieri- ref instrumente- ore integrate
Data
1. Regimul de 2.4 -exerciţii de prezentare -conversaţia ; - observaţia -1h Cântece
activitate şi a unui orar personal ; -munca sistematică vesele
odihnă în -selectarea dintr-o listă independentă
perioada a activităţilor preferate ; şi pe grupe ;
copilăriei -realizareaunui colaj -fişe de lucru ;
care să ilustreze o
activitate de duminica;
- exerciţii de colorare a -conversaţia ; - observaţia -1h -Jocuri de
2. Timpul 2.4. activităţilor referate ; -munca sistematică copii.
liber: -exerciţii de prezentare independentă ;
activităţi a unui joc preferat ; -fişe de lucru ;
şcolare şi -exerciţii de realizare a
extraşcolare unui puzzle ;
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : SĂNĂTATEA MEDIULUI

Nr. de ore : 3 ore
Nr. Conţinuturi Ob. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Activităţi Obs.
crt. -detalieri- de instrumente ore integrate
ref.. Data
-exerciţii de selectare a -conversaţia ; - observaţia -1h Versuri
unor imagini cu aspecte -munca sistematică; despre
1. Mediul 2.1.; de ocrotire/poluare a independentă şi -probă orală; animale;
înconjurăto 2.3. mediului ; pe grupe ;
r -alcătuirea unor
enunţuri care îndeamnă
la ocrotirea naturii ;
-realizarea unui spot
publicitar pentru un
mediu curat ;
- exerciţii de -conversaţia ; - observaţia - 1 h -Cântece
completare a unor -munca sistematică despre
2. Curăţenia 2.1.; enunţuri lacunare ; independentă ; -probă orală; şcoală.
în clasa şi 2.3. -realizarea unui desen
şcoala mea al şcolii;
-exerciţii de găsire a
unor cuvinte într-un
puzzle ;
-exerciţii de găsire a 5
soluţii pentru
înfrumuseţarea clasei ;
3. Evaluare 2.1.; Portofoliu -munca - 1h
2.3. independentă ;
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : SĂNĂTATEA MINTALĂ

Număr de ore : 5 ore
Ob Nr.ore Activităţi
Nr. Conţinuturi ref Activităţi de Resurse Evaluare Data integrate Obs
crt. -detalieri- învăţare instrumente
- chestionarea -conversaţia ; - observaţia -1 oră -interpretarea
1. Autocunoaşterea 2.2; elevilor in -munca sistematică personajului
1.1.; vederea independentă -probă orală; preferat
1.2; identificării şi pe grupe ; -expoziţie cu
unor calităţi; portrete;
- completarea
unei fişe
personale;
- desenarea unui
autoportret în
oglindă;
- exerciţii de -conversaţia ; - observaţia 1oră -cântec
identificare a -munca sistematică „Ceata lui
2.2; situaţiilor în care independentă -probă orală; Piţigoi”;
2. Eu şi ceilalţi 1.1.; iţi poţi face şi pe grupe ; -afişarea
1.2; prieteni; -coală de posterului
- exerciţii de hârtie ; colectiv ;
selectare a unor
modele de
prieteni;
- activitate în
grup;
- executarea -desen-cadou
unui desen-
cadou pentru cel
mai bun prieten;
- exerciţii de -conversaţia ; - observaţia 1 oră -realizarea
identificare a -munca sistematică unui desen
diferenţelor independentă -probă orală; care să
3. Suntem cu toţii 2.2; dintre copiii -articole din prezinte
copii 1.1.; prezentaţi în reviste; tema
1.2; text; discutată;
- exemplificarea
situaţiilor în care
este necesară
toleranţa faţă de
cei din jur;
- identificarea
soluţiilor de
ajutorare a
acestor copii şi
de integrare a
lor în societate;
-exerciţii de -conversaţia ; - observaţia 1oră -exerciţii
identificare a -munca sistematică de mimică;
4. Despre emoţii 2.2; unor situaţii independentă -probă orală;
1.1.; care le provoacă
1.2; emoţii elevilor ;
-exerciţii de
identificare a
modului de
reacţie la
emoţie ;
-exerciţii de
identificare a
modului în
care se poate
combate starea
de emoţie ; -„Jocul
emoţiilor”
2.2; -exerciţii de conversaţia ; 1oră
5. Evaluare 1.1.; selectare a unor -munca
1.2; modele de independentă
prieteni;
-desenarea unui
autoportret în
oglindă
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : SĂNĂTATEA ALIMENTAŢIEI
Număr de ore : 4
Nr. Conţinuturi Ob. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Activităţi Obs
crt. -detalieri- ref.. ore integrate
Data
-exerciţiul ; -observarea 1 oră -Ghici ce
-exerciţii de -conversaţia ; sistematică aliment
2.1.; identificare a - elemente de -probă este !
1. Tipuri de 2.6. alimentelor si a problematizare ; orală;
alimente tipurilor de alimente; activitate
-exerciţii de individuală ,
identificare a frontală ;
contribuţiei diferitelor
tipuri de alimente
pentru sănătatea
omului;
-- enumerarea -exerciţiul ; 1 oră

elementelor ce trebuie -conversaţia ;
Termenul de urmărite la cumpărarea - elemente de
2. valabilitate 2.1.; unui produs; problematizare ; -observarea -Joc :
al 2.6. -joc de rol; activitate sistematică La
alimentelor; - enumerarea individuală , -probă orală cumpărături
reguli de consecinţelor în care frontală ;
păstrare a se consumă alimente
alimentelor. expirate;
- exerciţii de aşezare a
alimentelor cumpărate
în locurile de
depozitare;
- exerciţii de stabilire a -exerciţiul ; -observarea 2oră desen :
Alimentaţia unui meniu în funcţie -conversaţia ; sistematică Fructele,
3. sănătoasă de tipurile de - elemente de -probă sanatatea
2.1.; alimentaţie şi mese ; problematizare orală; noastră
2.6. - exerciţii joc de activitate
alimentaţie corectă ; individuală ,
- exerciţii de frontală ;
identificare a
efectelor , exceselor de
orice fel ;
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE : CONSUMUL ŞI ABUZUL DE SUBSTANŢE TOXICE

Număr de ore : 3ore
Nr Conţinuturi Ob Activităţi de Resurse Evaluare Nr. Activităţi Obs
crt -detalieri- ref învăţare instrumente- ore integrate
Data
- exerciţii de 1 oră
identificare a rolului -exerciţiul ;
1. Duşmanii 2.1 şi a efectelor -conversaţia ; -observarea -realizarea
sănătăţii : 2.5 negative ale -elemente de sistematică ; de postere
medicamentele, 2.3 medicamentelor; problematizare ; -proba orală; împotriva
substanţele - rezolvare de -activitate abuzului de
interzise chestionare şi individuală , substanţe
rebusuri; frontală toxice;
- analiza unor situaţii 2ră
de abuz
- discuţii de grup
asupra
medicamentelor;
- discuţii despre
substanţe cu efect
vătămător;
BIBLIOGRAFIE
1. Ghid pentru cadre didactice – suport informativ – programul naţional de educaţie pentru
sănătate
2. Ghid metodologic - programul naţional de educaţie pentru sănătate
3. Materiale avizate de MECT , realizate de parteneri ai programului – materiale realizate în cadrul
Proiectului Fondului Global de Combatere HIV/SIDA, TBC şi Malarie
4. Programe şcolare pentru disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate”, aprobate prin
OMEDC nr. 4496/2004
ANUL ŞCOLAR: 2014-2015 PROPUNĂTOR:

GRUPA:
Tipul de opţional : la nivelul ariilor curriculare - DEC
Durata: un an şcolar
Modul de desfăşurare: pe grupe, pe centre de interes
Obiectiv transcurricular: Dezvoltarea capacităţii de a aprecia şi a crea frumosul
ARGUMENT
„ Când arta va deveni un bun comun ca lumina Soarelui –atunci vom fi făcut încă un pas, şi poate
cel mai important, spre adevărata civilizaţie ”
Nicolae Tonitza
Standardele curriculare de performanţă presupun şi dezvoltarea receptivităţii faţă de actul cultural,
formarea şi cultivarea gustului pentru frumos, realizând totodată şi cultura generală indispensabilă
oricărei persoane
Prin folosirea diversificată a tehnicilor de lucru în activităţi plastice, preşcolarii îşi dezvoltă
capacitatea de exprimare artistico – plastică, având posibilitatea de a comunica prin mijloace diverse
propriile idei, trăiri si sentimente. Copiilor le place să lucreze cu culori şi sunt deosebit de încântaţi când
obţin lucrări frumoase .De asemenea se instalează spiritul de competiţie în a realiza lucruri cât mai
frumoase şi mai utile . Folosirea tehnicilor plastice de lucru nu trebuie să fie un scop in sine, ci o
modalitate de realizare a unor subiecte in concordanţă cu temperamentul si sensibilitatea fiecăruia.
In tehnicile plastice de lucru elevii folosesc materiale ca: acuarele, tempera, guaşe, tuşuri colorate,
materiale cu texturi diferite, hârtii colorate, ceară, carioca, ipsos, argilă, ştampile, fire de lână etc.
Colajul este un procedeu de organizare a unei forme sau compoziţii plastice cu ajutorul unor
materiale diverse (hârtie colorată, materiale textile, plante etc.). Acesta se realizează prin tăierea sau
ruperea formelor întregi, a unor părţi ale materialelor şi alăturarea lor, lipindu-le.
Decolajul este procedeul prin care efectele expresive se obţin prin dezlipirea sau ruperea parţiala
a materialelor lipite în prealabil pe un suport de pânză, hârtie, lemn etc.
Tehnica modelajului – ajută pe copii să perceapă în mod activ realitatea înconjurătoare şi să
modeleze ceea ce au perceput, gândit şi imaginat. Preşcolarii dobândesc nu numai cunoştinte, dar şi
deprinderi durabile, practice, productive şi creatoare.
Pictura pe piatră oferă copiilor posibilitatea de a crea obiecte de decor.
Stabilirea obiectivelor transdisciplinar, a obiectivelor de referinţă are ca suport activitatea pe grupe sau
centre de interes.
1. -să colecţioneze diferite materiale de lucru, să le sorteze , să le prelucreze pentru conservare , să
cunoască proprietăţile acestora;
2. -să cunoască relaţiile dintre culori, tehnicile de folosire ale acestora;
3. -să se familiarizeze cu tehnici de lucru specifice artei şi tehnologiei;
4. -să identifice etapele de realizare a unui produs dat (element de decor, obiect)
5. -să realizeze compoziţii plastice aplicând tehnicile de armonizare a culorilor;
6. -să confecţioneze modele simple în scopul realizării unui produs de folosinţă proprie sau casnic;
7. -să realizeze în echipe de 3-4 preşcolari unele componente ale lucrării sau spaţiului plastic;
8. -să se familiarizeze cu atmosfera de lucru în echipă: interstimulare, transfer de opinii, sugestii,
ajutor;
9. -să manifeste echilibru în conduita competiţională şi cea cooperantă;
10. - să utilizeze produsele create pentru înfrumuseţarea mediului ambiant;
CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII
1.Tehnici şi tratări în artele plastice şi tehnologii:
 Tehnica plierii hârtiei

 Tehnica colajului si decolajului (colajul din deşeuri textile, fire, materiale din natură)
 Tehnica modelajului
 Tehnica picturii : pe piatră, pe sticlă, pe lemn
 Pictura pe pietre
 Tehnica stropirii cu culoare
 Tehnica imprimarii cu ţesături rărite: voal, fileu, tiul etc
 Tehnica apăsării cu dopul de plută
 Tehnici grafice
 Desenarea cu ceară
 Tehnica imprimarii cu ştampile
 ştampile din hârtie mototolită;
 ştampile din pânză rărită
 Pictura pe pânză
 Pictarea în culori carioca
 Tehnica firului de lână
2.Elemente de limbaj plastic
 Forma spontană. Forma elaborată

 Culoarea-fluidizare, fuzionare, contrast
 Compoziţia plastică (statică şi dinamică)
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE
Ob.ref
Activităţi de învăţare
1. -colectarea şi sortarea materialelor;
-prelucrarea materialelor pentru a fi folosite;
-descoperirea unor proprietăţi pe care le au, în raport de componenţă şi provenienţă;
2. -exploatarea posibilităţilor tehnice de obţinere a nuanţelor şi tonurilor;
-jocuri practice de obţinere a formei spontane, a formei elaborate
-exerciţii-joc de fluidizare a culorilor, de fuzionare a acestora;
3. -familiarizarea cu tehnica plierii hârtiei, colajului, modelajului, mozaicului, picturii pe pânză,
picturii în piatră, pe sticlă, pe lemn;
-decorarea unor vase, a unor felicitări, realizarea unor diplome;
-confecţionarea de păpuşi din linguri de lemn sau alte materiale;
- realizarea unor măşti pentru Anul Nou sau pentru reprezentaţii artistice;
4. - prezentarea şi observarea unor modele;
- verbalizarea etapelor de lucru
5. -pictarea cu tempera sau guaşă în amestec cu aracet pe piatră;
-realizarea unor felicitări, afişe cu animale, personaje din basme;
-armonizarea culorilor în compoziţii statice şi dinamice;
-combinarea culorilor-pata picturală;
6. - exerciţii de combinare a unor culori, materiale şi modele pentru realizarea unui produs
atrăgător, estetic, original
-decuparea, asamblarea, ruperea, lipirea unor forme obţinute prin pictura cu sfoara pentru
realizarea unor ornamente;
-ornarea ramei;
-prelucrarea pastei din argilă, ipsos sau plastilină pentru construirea unor castele, realizarea
unor hărţi, vase, etc.
7. -conversaţia pentru stabilirea sarcinilor de grup şi individuale;
-realizarea unor componente ce vor întregi lucrarea finală;
-colaborarea cu celelalte echipe, urmărirea tehnicilor de lucru pentru a se ajunge la o
finalizare optimă;
8. -interstimularea prin transfer de opinii, sugestii, observaţii;
-conversaţia asupra modului în care trebuie continuată lucrarea;
9. -acceptarea colaborării, a diferenţelor de stil, de muncă, de gusturi estetice;
-jocul şi competiţia în realizarea rapidă a unor lucrări de calitate;
10. - expoziţie cu lucrările executate;
- găsirea unor realizări pentru obiectele confecţionate;
ACTIVITĂŢI FINALIZATOARE
-coperta de program pentru serbarea pomului de iarnă, pentru serbarea de sfârşit de an în tehnica
colajului şi decolajului
-rame, coroniţe din flori
-măsti pentru carnaval
-tablouri, felicitări
-jucării –
-icoane pe sticlă
-colaje, lucrări realizate în vederea realizării unei expoziţii
MODALITĂŢI DE EVALUARE
 PROBE ORALE:
 observarea
 conversaţia
 aprecierea verbală
 PROBE PRACTICE:
 expuneri
 expoziţii
 activităţi practice cu autoevaluare
Lucrările numerotate, semnate sunt expuse pentru a fi văzute şi apreciate de colegi, părinţi,
invitaţi. Cu acest prilej vor fi apreciate lucrările, iar copiii vor realiza astfel că „un om care a fost educat
în spiritul frumosului, nu numai că va şti să aprecieze un lucru de artă, sau va şti să privească şi să
înţeleagă un tablou într-o expoziţie, dar acel om va deveni un om sensibil, ce va căuta să creeze
ambianţă în tot ce-l înconjoară, să păstreze frumuseţile naturii, să-şi organizeze un spaţiu cromatic care
să-l stimuleze şi să îi creeze sentimente plăcute”
O lucrare se poate evalua şi printr-un simplu „Da!”, „Minunat!” , „Frumos!”etc.
BIBLIOGRAFIE ORIENTATIVĂ
1. Barbu, A. ; Arcire, O. ; Bucur, E.; Bucur, E. ; Iacob, S - Programe şcolare pentru învăţământul
primar Discipline Opţionale , Editura Axa , Botoşani , 2000
2. Barff, Ursula, Inge, Burkhardt, Maier, Jutta - Carte de construit pentru copii, EIS POL
3. Constantin P. -Să vorbim despre culori , Editura Ion Creangă, Bucureşti , 1986
4. Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului la clasele I – IV, EDP, Bucureşti, 1990
5. Revistă dedicată cadrelor didactice Învăţământul primar, nr.2-4, Editura Miniped, 2002
6. Tincea, Vasilica - Grafica si pictura, curs opţional, Ed. Aramis , 2000
AVIZAT ,
Inspector de specialitate
------------------------------
FIŞA DE AVIZARE
A PROIECTULUI DE PROGRAMĂ PENTRU OPŢIONAL
A. AVIZUL ŞCOLII
Denumirea opţionalului :
Tipul :
Clasa :
Durata :
Număr de ore / săptămână :
Autorul :
Abilitatea pentru susţinerea cursului :
Instituţia de învăţământ :
B. AVIZUL CONSILIULUI DE CURRICULUM AL ŞCOLII ( C.C.S.)

_____________________________________________________________________
CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE DA NU DA , cu

recomandari
1. RESPECTAREA STRUCTURII STANDARD
A PROGRAMEI
 Argument
 Obiective specifice
 Activităţi de învăţare ( cel puţin una pentru
fiecare obiectiv )
 Conţinuturi
 Modalităţi de evaluare
2. EXISTENŢA UNEI BIBLIOGRAFII
3. ELEMENTE DE CALITATE
 Respectarea particularităţilor de vârstă ale
elevilor
 Concordanţa cu etosul şcolii , cu interesele
elevilor şi cu nevoile comunităţii
 Conţinutul argumentului
- oportunitatea opţionalului
- realismul în raport cu resursele disponibile

 Corelarea obiectivelor cu activităţile de
învăţare
 Corelarea obiectivelor cu unităţile de
conţinut
 Adecvarea modalităţilor de evaluare la
demersul didactic propus
Avizul C.C.S. ( da ; da , cu recomandari ; nu ) :

AVIZUL conducerii şcolii AVIZUL şefului de catedră
Perioada: ……………………………..
Grupa mare ……………………………….
Educatoare: ………………………………
Subteme:
1. „Familia mea”
2. „O zi cu familia mea”
3. „La grădiniţă”
4. „Comunitatea”
5. „Corpul uman”
DURATA: 5 săptămâni
Argument
Proiectul se desfăşoară pe durata a cinci săptămâni când vom urmări conştientizarea importanţei
familiei în viaţa fiecărui copil, rolurile şi îndatoririle pe care le are fiecare membru al familiei şi totodată,
prin sprijinul acordat de părinţi, vom realiza un parteneriat viabil grădiniţă-familie, atât de important pentru
dezvoltarea armonioasă a copilului.
În urma discuţiilor libere şi a experienţei copiilor despre subiecte cunoscute, despre întâmplări din
viaţa personală (persoana proprie, familie, prieteni etc.) am stabilit obiectivele care să-i ajute în aflarea a
cât mai multe lucruri care-i interesează. Am notat ceea ce ştiau copiii despre acest subiect, dar şi ceea ce
ar dori să afle despre ei şi familia lor.
Aplicând în practicã noul curriculum pentru învãţãmântul preşcolar şi ajutându-ne de experienţa şi
interacţiunea directã a majoritãţii copiilor cu subiectul, ne-am propus, în proiectul “EU ŞI LUMEA
MEA”, să transmitem copiilor într-o manieră atractivă, informatii accesibile despre magica lume a
grădiniţei, familie şi membrii ei, corpul uman cu micile lui secrete, dar şi despre localitatea natală, unde
s-au născut, cresc şi învaţă.
Am întocmit, cu ajutorul copiilor, harta proiectului, urmărind aspectele principale ale
conţinuturilor care vor fi abordate. Având în vedere obiectivele propuse, am planificat şi organizat
activităţile, am pregătit diverse materiale didactice pentru centrele de interes, am solicitat şi implicarea
părinţilor.
SCRISOARE DE INTENŢIE
Dragi părinţi şi bunici,
Grupa mare …………. derulează, în perioada ……………., un proiect cu

tema ,,EU ȘI LUMEA MEA”. Deoarece majoritatea copiilor au manifestat un
interes deosebit pentru viaţa personală (persoana proprie, familie, prieteni etc.),
în urma desfăşurării acestui proiect copiii vor fi ajutaţi să se cunoască, să vă
cunoască, să înţeleagă tot ce-i înconjoară, să-şi îmbogăţească calitativ şi
cantitativ cunoştinţele despre magica lume a grădiniţei, despre familie şi
membrii ei, corpul uman cu micile lui secrete, dar şi despre localitatea natală,
unde s-au născut, cresc şi învaţă.
În acest sens, vă invităm să luaţi parte la derularea proiectului nostru şi
vă rugăm să discutaţi cu copiii despre acest subiect, să le dați informaţii
corecte, pe care să le împărtășească şi celorlalţi copii din grupă, să ne sprijiniți
cu diverse materiale: cărți, reviste, enciclopedii, filmuleţe, fotografii cu familia
şi tot ce credeţi că ne-ar putea fi de folos.
Vă mulţumim pentru înţelegere şi ajutor!

Educatoare……………………
Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani
OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERIENŢIALE:
 Domeniul limbă şi comunicare

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a
 Domeniul Ştiinţe
Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură,
Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul
înconjurător;
 Domeniul Om şi societate
Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici
de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;
Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate, educarea abilităţii de a
intra în relaţie cu ceilalţi;
 Domeniul estetic şi creativ
Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
Realizarea unor corespondenţe între diferite elemente de limbaj, plastic şi forme, obiecte
din mediul înconjurător (natură, artă, viaţă);
 Domeniul Psihomotric
Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a
deprinderilor însuşite.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ PE DOMENII EXPERIENŢIALE:

experenţiale
LIMBĂ ŞI să participe la activităţile de - ia parte la discuţii în mici numele şi prenumele
COMUNICARE grup,inclusiv la activităţile de grupuri informale; - membrii familiei
joc, atât în calitate de vorbitor, - ia parte la activităţile de joc, de - comunitate (prieteni,
cât şi în calitate de auditor. învăţare în grup, sugerează ce vecini,colegi de
este de făcut mai departe într-un grădiniţă, personalul
joc, o activitate, continuând grădiniţei)
secvenţe de acţiuni; - casa familiei, camera
- discută cu colegii şi cu personală, grădiniţa,
profesorul despre subiecte sală de clasă, alte
cunoscute, povesteşte întâmplări spaţii familiare
din viaţa personală (persoana - responsabilităţi proprii
proprie, familie, prieteni etc.); în familie/la grădiniţă
- întreabă şi răspunde la întrebări;
- ştie să se prezinte;
- ştie să facă o invitaţie şi să
răspundă la o invitaţie;
- învaţă cuvinte noi şi le
utilizează în cadrul jocurilor sau
activităţilor de învăţare;
dialog;
- foloseşte un ton moderat şi
empatic în convorbirile cu cei din
jur;
- foloseşte un limbaj adecvat, în
special în situaţii neplăcute/
dificile pentru el;
să înţeleagă şi să transmită - transmite un mesaj simplu în
mesaje simple; să reacţioneze cadrul jocului sau activităţilor de
la acestea. învăţare (ex.: prin telefon de
jucărie sau real);
- primeşte mesaje, îndeplineşte
instrucţiuni simple;
- compune, treptat, propoziţii din
două, trei sau mai multe cuvinte
şi chiar fraze;
- răspunde adecvat (verbal sau
comportamental) la ceea ce i se
spune;
- se exprimă coerent pentru a se
face înţeles;
când nu înţelege un mesaj (ex.:
solicită explicarea unui cuvânt
necunoscut care să îl ajute să
înţeleagă mai bine situaţia şi să o
soluţioneze).
să audieze cu atenţie un text, - urmăreşte linia unei poveşti,
să reţină ideile acestuia şi să concomitent cu imaginile din
demonstreze că l-a înţeles. carte, ori ascultând povestea
spusă de profesor;
- ascultă şi reacţionează adecvat
la poveşti, poezii, alte tipuri de
text (ghicitori, glume, informaţii)
transmise fie prin citire sau
povestire de către un adult, fie
prin mijloace audio-vizuale (disc,
casetă audio sau video, diafilm
etc);
ascultarea cu atenţie a mesajului.
să recepteze un text care i se - primeşte mesaje şi îndeplineşte
citeşte ori i se povesteşte, instrucţiuni simple.
înţelegând în mod intuitiv - reţine expresii ritmate şi rimate;
caracteristicile expresive şi recită poezii cu respectarea
estetice intonaţiei, ritmului, pauzei, în
concordanţă cu mesajul transmis;
ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa - observă obiectele din sala de - diferenţieri ale
senzorială, ca bază a grupă, camera proprie etc.; obiectelor după formă,
cunoştinţelor matematice - recunoaşte/ numeşte obiectele mărime (mare, mic,
referitoare la recunoaşterea, indicate; mijlociu), culoare (2-3
denumirea obiectelor, - clasifică obiecte/fiinţe după culori), lungime (lung,
cantitatea lor, diverse criterii (culoare, formă, scurt), lăţime
clasificarea,constituirea de mărime) sau prin numirea unei - apreciere globala a
grupuri/ mulţimi, pe baza unor proprietăţi comune ; cantităţii si apreciere
însuşiri comune (formă, - selectează/grupează obiectele de prin punere in perechi
mărime, culoare) luate în aceeaşi formă/ mărime/ culoare in limitele 1-10 (multe,
considerare separat sau mai (la început ţinând seama de un puţine, mai mult
multe simultan singur criteriu, apoi de mai multe decât..., mai puţin
simultan); decât..., tot atâtea)
- recunoaşte asemănările şi - forme geometrice
deosebirile dintre grupuri; (cerc, pătrat, triunghi,
- motivează apartenenţa unui dreptunghi)
obiect la o grupă dată; - poziţii spaţiale: sus,
- compară grupele formate, jos, deasupra, sub, la
apreciind global unde sunt mai dreapta, la stânga,
multe/ mai puţine. lângă etc.
- numărat in intervalul
1-10 si cifrele de la 1 la
10.
să înţeleagă şi să numească - spune care obiect este mai

relaţiile spaţiale relative, să aproape sau mai departe, luându-
plaseze obiecte într-un spaţiu se pe sine ca punct de reper;
dat ori să se plaseze corect el - spune unde se găseşte el în
însuşi în raport cu un reper raport cu un anumit obiect din
dat. spaţiu (în cameră, în afara
camerei, pe scaun, sub masă,
lângă colegul său etc.);
- plasează obiectele peste, pe,
deasupra, dedesubt, înăuntrul sau
în afara unui spaţiu/ obiect;
- utilizează limbajul adecvat
relaţiilor spaţiale relative: pe, sub,
în, peste, deasupra, dedesubt,
înăuntru, afară, aproape, departe,
mai aproape, mai departe, cel mai
aproape, cel mai departe, lângă
mine, aici, acolo;
- utilizează corect gradele de
comparaţie*: mai, cel mai, foarte,
tot atât de..., la fel de...ca şi....
- învaţă schema corporală, cu
accent pe relaţia dreapta-stânga .
să recunoască, să denumească, să
construiască şi să utilizeze forma
geometrică cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri
să recunoască, să denumească, - recunoaşte şi denumeşte figuri

să construiască şi să utilizeze geometrice în mediul ambiant sau
forma geometrică cerc, pătrat, cu ajutorul materialelor puse la
triunghi, dreptunghi în jocuri dispoziţie (cerc, pătrat,
triunghi,dreptunghi);
- trasează figuri geometrice
cunoscute trecând cu creionul
peste o linie deja trasată.
să numere de la 1 la 10 - alcătuieşte grupe de obiecte în
recunoscând grupele cu 1-10 limitele 1-10 ;
obiecte şi cifrele - numără corect aceste obiecte;
corespunzătoare. - descoperă care cifră lipseşte
într-un şir dat;
- recunoaşte şi denumeşte cifre în
intervalul 1-10;
- construieşte grupe de obiecte
prin corespondenţă biunivocă (de
unu la unu);
- realizează corespondenţa de unu
la unu pentru a arăta că o grupă
are mai multe sau mai puţine
obiecte decât o alta
OM ŞI să cunoască şi să respecte - îşi prezintă membrii familiei, - copilul în diferite
SOCIETATE normele necesare integrării în colegii, prietenii, vecinii; ipostaze (la masa, la
viaţa socială, precum şi reguli - se prezintă pe sine, se descrie; joaca, la plimbare, in
de securitate personală. - interacţionează în mod egal cu vizita, in excursie etc.)
toţi copiii din comunitate, - familia în diferite
indiferent de gen, limba vorbită, ipostaze
etnie sau performanţe (copii cu - domiciliul
CES); - numele ţării de origine
- cunoaşte şi aplică reguli privind - prieteni, vecini
protecţia vieţii proprii şi a celor - responsabilităţi proprii
din jur (utilizarea gazelor în în familie/la grădiniţă
bucătărie, a prizelor, instalaţiilor - norme de convieţuire
sanitare, a aparatelor electro- socială
casnice etc., precum şi - diferenţe de gen
interacţiunea cu persoane - diferenţe etnice
necunoscute); - diferenţe culturale
- cunoaşte şi foloseşte numărul de - diferenţe religioase
urgenţă 112; - drepturile copilului
- răspunde şi formulează întrebări - valori individuale
referitoare la identitatea personală - valori naţionale
(familie, etnie, limba vorbită, - valori internaţionale
cultura, caracteristicile fizice ale - norme de convieţuire
celorlalţi). socială (norme de
conduita, norme de
circulaţie, norme
igienice etc.)
- diferenţe individuale /
diferenţe determinate
de etnie, mediu, religie
etc.
să-şi adapteze - învaţă să aştepte într-o situaţie
comportamentul dată;
propriu la cerinţele grupului în - îşi cunoaşte responsabilităţile în
care trăieşte (familie, microgrupul din care face parte;
grădiniţă, grupul de joacă) - acceptă şi oferă sprijin;
- manifestă atitudini tolerante faţă
de alţi copii care aparţin
diferitelor confesiuni/categorii
minoritare;
- dobândeşte, treptat, autonomie
în activitatea zilnică;
- respectă normele de convieţuire
socială.
să aprecieze în situaţii - îşi apreciază propriul
concrete unele comportamente comportament în raport cu
şi atitudini în raport cu norme persoane, personaje şi
prestabilite şi cunoscute situaţii cunoscute;
- îşi evaluează comportamentul,
în raport cu normele de
convieţuire socială;
- conştientizează consecinţele
pozitive şi negative ale actelor
sale de comportament asupra sa şi
asupra celorlalţi.
să trăiască în relaţiile cu cei - reacţionează pozitiv la o
din jur stări afective pozitive, promisiune făcută;
să manifeste prietenie, - manifestă încredere, sinceritate,
toleranţă, armonie, curaj în raport cu sine şi cu
concomitent cu învăţarea ceilalţi;
autocontrolului. - acceptă diversitatea de opinii şi
atitudini.
elemente locale specifice ţării domiciliul;
noastre şi zonei în care - cunoaşte însemnele ţării (steag,
locuieşte (elemente de stemă, imn) şi manifestă respect
relief, aşezare geografică, faţă de acestea;
obiective socio-culturale, - exprimă atitudini pozitive faţă
istorice, religioase, etnice). de ţară şi popor;
- cunoaşte şi respectă tradiţiile
culturale naţionale şi minoritare;
participă afectiv la sărbătorile
laice şi religioase ale familiei şi
ale comunităţii;
ESTETIC ŞI să descopere lumea - ascultă şi reproduce - sunete din natura,
CREATIV înconjurătoare cu ajutorul onomatopeic sunete din natură şi sunete ale obiectelor
auzului. din mediul înconjurător. din mediul apropiat
- sunete produse de
diferite obiecte sonore
- sunete produse de
diferite instrumente
muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
- sunetul vorbit si
sunetul cântat
- diferenţieri de sunete
după intensitate (tare,
încet)
- cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
si cant, jocuri populare
tradiţionale, audiţii
adecvate temei
studiate
să diferenţieze auditiv timbrul - diferenţiază sunetul vorbit de cel

şi intensitatea sunetelor din cântat şi sunete produse de
mediul apropiat şi al sunetelor diferite obiecte sonore;
muzicale - diferenţiază şi reproduce sunete
de intensităţi contrastante: tare-
încet.
să intoneze cântece pentru - cântă în colectiv, în grupuri mici
copii. şi individual împreună cu sau
acompaniaţi de profesor.
să acompanieze ritmic - acompaniază cântecele
cântecele. cunoscute cu mişcări corporale,
tamburină etc.).
să cânte cântecele în - cântă pe grupe alternative, în
aranjamente armonico- grup sau în lanţ.
polifonice elementare
să asocieze mişcările sugerate - asociază mişcarea liberă
de textul cântecului cu ritmul cântecului, mişcarea sugerată de
acestuia timpii egali ai măsurii sau de text
să exprime prin mişcare starea - exprimă prin mişcare liberă sau
sufletească creată de muzica impusă de caracterul unor cântece
audiată pentru copii, a unor piese
populare din zonă şi a unor
fragmente din muzica cultă,
sugestive pentru specificul de
vârstă al copiilor, starea
sufletească creată.
să asculte şi să recunoască - ascultă cu plăcere fragmente din
fragmente din creaţii muzicale creaţii muzicale naţionale şi
naţionale şi universale, universale, corespunzătoare
corespunzătoare specificului vârstei şi preocupărilor sale.
de vârstă al copilului preşcolar
şi preocupărilor acestuia.
să redea teme plastice - cunoaşte materialele de lucru - denumiri ale obiectelor
specifice desenului. specifice activităţilor artistico- specifice: creion,
plastice; pensula, acuarele,
- execută linii drepte sau curbe planşa, şevalet,
închise/deschise; plastilina, lut, planşeta
- utilizează corect instrumentele etc.
de lucru (creion, pensulă, carioca, - denumiri ale culorilor
cretă, ceracolor etc.) în de bază: roşu, galben,
exprimarea liberă a gestului albastru, verde, ale
grafic (chiar şi prin mâzgălituri); non-culorilor: negru, alb
- execută trasee utilizând diferite şi ale unor nuanţe
instrumente de lucru şi diferite
suporturi (hârtie, carton, sticlă,
lemn etc.);
- colorează diferite imagini,
respectând conturul acestora;
- completează lacune din desene;
- dispune alternativ două sau mai
multe elemente decorative;
igiena echipamentului. activităţile de educaţie fizică; in mişcare (braţe,
- respectă regulile de igienă picioare, spate, cap,
individuală şi colectivă. gât, genunchi, palme,
coate etc.)
să-şi formeze o ţinută - cunoaşte schema corporală; - deprinderi motrice de
corporală corectă (în poziţia - răspunde motric la o comandă bază: mers şi variante
stând, şezând şi în deplasare). dată; de mers, alergare şi
- execută corect mişcările variante de alergare,
diferitelor segmente ale corpului. săritură în lungime,
spaţiotemporale (ritm, durată, - îşi coordonează mişcările cu
distanţă, localizare). ritmul solicitat de educatoare.
să fie apt să utilizeze - se joacă (utilizând corect - deprinderi utilitar -
deprinderile însuşite în diferite mişcările şi regulile) jocuri de aplicative: târâre pe
contexte. mişcare pentru copii adecvate coate şi abdomen,
temei studiate. mers in echilibru pe o
pe o linie trasată pe sol.
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Ştiu cine
sunt?”, „Tu şi eu”, Cele cinci simţuri”,„Am nevoie de o familie”, „Noi credem că…”, „Sănătoşi şi
fericiţi”, „O minune de copil…”, „Eu sunt unic…”, „Eu pot, eu vreau, eu trebuie”, „Eu şi lumea mea”.
Scopul :
 Educarea unei atitudini pozitive faţă de familie, cultivarea sentimentelor de dragoste, ataşament şi
generozitate pentru membrii familiei
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a provenienţei familiale, precum şi stimularea
curiozităţii pentru investigarea acesteia
Obiective operaţionale:
ALA:
 Să recunoască corect membrii familiei din fotografiile şi imaginile prezentate
 Să iniţieze un dialog fictiv în familie
 Să formuleze corect cel puţin o formulă de politeţe şi salut
 Să alcătuiască o familie din cel puţin trei persoane cu ajutorul imaginilor prezentate
ADE:
1.Cognitive:
Limbă şi comunicare:
 Să poarte discuţii libere pe baza imaginilor prezentate
 Să identifice corect cel puţin trei persoane dintr-o familie cu ajutorul imaginilor prezentate
 Să descrie corect cel puţin o activitate din familie cu propriile cuvinte
2.Afectiv-volitive:
 Să interacţioneze în mod pozitiv şi constructiv cu colegii de grupă
 Să manifeste interes şi curiozitate faţă de activitatea propusă
3.Psihomotorii:
 Să acompanieze ritmic linia melodică propusă cu mişcări corporale sugestive
 Să manipuleze materialele prezentate în mod organizat
RESURSE:
 Umane: copii, educatoare, părinţi, bunici, membri ai comunităţii locale
 Materiale:
- cărţi de poveşti ilustrate;
- cărţi, reviste, tablouri, planşe, imagini ale corpului uman în diferite ipostaze, cu scene de familie etc.;
- felicitări, vederi, albume cu ilustaţii din ţară şi/sau străinătate;
- albume cu fotografii ale membrilor familiei în diferite ipostaze şi situaţii;
- caiete de lucru;
- siluete, măşti. - creioane negre şi colorate, pensule;
- planşete, materiale-suport pentru diluarea culorilor;
- acuarele, plastilină, materiale din natură, resturi textile, diverse materiale refolosibile, carton şi hârtie
colorată, aracet;
- caiete de desen; coli de carton şi hărtie albă A4, A3 şi A5. - siluete de carton în forma corpului uman;
- album sau atlas anatomic;
- jetoane;
- piese geometrice, Logi I şi Logi II;
- jocuri cu cifre;
- tablă magnetică;
- materiale din natură;
-jucării.
 De timp: cinci săptămâni
METODE:
Povestirea, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, jocul, problematizarea, turul galeriei, experimentul.
CENTRUL TEMATIC:
Sunt expuse materiale care ilustrează aspecte din activitatea copiilor în grădiniţă, atlas “Corpul
meu”, cartea “Întrebări şi răspunsuri”, atlas enciclopedic, “MEMO pentru cei mici”.
Pe parcursul realizării proiectului, centrul tematic va fi îmbogaţit cu materiale aduse de copii, părinţi, dar
şi cu lucrări realizate în grădiniţă.
INVENTAR DE PROBLEME:
CE ŞTIM? CE VREM SĂ AFLĂM?

 Suntem oameni.  Ce reprezintă numele de familie şi
 Avem o familie. cel personal;
 Avem fraţi, surori…  Ce rol are fiecare în familie ?
 Mergem la grădiniţă.  De ce trebuie să respectăm anumite
 Ştim cum arătăm. reguli de comportament în familie,
 Există fete şi băieţi. la grădiniţă, în societate şi care sunt
 Ne-am născut la…. acestea;
 Trăim în oraşul/satul ...  Avem îndatoriri, dar avem şi
drepturi şi care sunt acestea;
 Ce înseamnă viaţă sănătoasă ?
 Care sunt organele interne ?
 De ce suntem diferiţi ?
 De ce copiii seamănă cu părinţii ?
 Elementele / părţile componente ale
corpului uman;
 Comportamente şi atitudini igienice
corecte în vederea menţinerii
sănătăţii.
CENTRE DE INTERES ŞI MATERIALE puse la dispoziţia copiilor
BIBLIOTECĂ: ARTĂ: ŞTIINŢĂ:

- albume cu fotografii ale - caiete de desen; coli de - album sau atlas anatomic;
membrilor familiei în carton şi hâtie albă A4, A3 - jetoane;
diferite ipostaze şi situaţii şi A5 - piese geometrice, Logi I şi
- cărţi de poveşti ilustrate - creioane negre şi colorate, Logi II;
- cărţi, reviste, tablouri, pensule - siluete de carton în forma
planşe, imagini ale corpului - planşete, materiale-suport corpului uman;
uman în diferite ipostaze, cu pentru diluarea culorilor; - jocuri cu cifre;
scene de familie etc. - acuarele, plastilină, - tablă magnetică;
- felicitări, vederi, albume materiale din natură, resturi - materiale din natură;
cu ilustaţii din ţară şi/sau textile, diverse materiale -jucării.
străinătate refolosibile, carton şi hârtie
- caiete de lucru colorată, aracet
- siluete, măşti
JOC DE ROL: CONSTRUCŢII: NISIP ŞI APĂ:
- decoruri / tablouri uzuale - jocuri de construcţie: - forme de plastic, lopăţele,
cu membrii familiei afişate Combino, Multiplast, găletuşe, etc.
în spaţiul centrului Incastre, etc.; - groapa de nisip din curtea
-jocuri de creaţie: pentru - jocuri de masă : Puzzle, grădiniţei;
gătit, curăţenie, şi alte Din jumătate întreg, Loto - vase cu apă;
activităţi specifice vieţii în etc.; - frunze, flori, crenguţe;
familie - cuburi de lemn / plastic;
- păpuşi, jucării diverse - maşini, utilaje, jucării,
- costumaţii diverse, măşti materiale din natură şi
refolosibile;
- personaje miniatură din
plastic, lemn sau pluş.
DIRECŢII DE DEZVOLTARE:
- discuţii cu preşcolarii din grupă;
- discuţii cu persoane implicate: - specialişti,
- alte cadre didactice,
- părinţi şi alţi membri ai familiei copiilor,
- alţi copii;
- lecturarea unor informaţii suplimentare;
- rezultate;
-harta proiectului
Cunoştinţe despre familie, corpul omenesc Familie;

şi păstrarea sănătăţii; Comunitate;
Reguli de convieţuire normală în familie şi Corpul omenesc;
în comunitate; Reguli de convieţuire;
REZULTATE
CONCEPTE
CUNOŞTINŢE
ABILITĂŢI
ATITUDINI
Capacităţi de cunoaştere şi înţelegere a mediului familial;
Atitudini de dragoste, respect , întrajutorare în Abilităţi artistice pentru redarea propriei persoane şi a mediului
cadrul familiei şi al grupului familial prin desen pictură, muzică şi dans(creativitate,
expresivitate, etc);
„Eu şi lumea
mea”
„Familia mea” „Comunitatea”

„O zi cu familia „La grădiniţă”
mea” - relaţii de prietenie „Corpul uman”
-reguli de - cooperarea cu
- evenimente din comportare în
viaţa personală adulţii şi copiii - corpul uman
grădiniţă -reguli de
-reguli de comportare - relaţii de prietenie; - obiecte de uz
în familie comportare în personal
-drepturile copilului societate
- apartenenţa la -reguli de igienă
familie şi la grup
EVALUAREA :
a) Secvenţială:
 probe orale: evidenţierea aspectelor legate de temă, ghicitori, convorbire, interviul,
observarea curentă, verificarea, turul galeriei, jocul didactic, investigaţia, problematizarea,
 probe scrise: fişe
b) Finală
 Program artistic;
 Expoziție de artă plastică : ,,LUMEA MEA”;
 Realizarea unui album cu imagini din familiile copiilor.
c) Evaluare de grup:
 CD cu poze din activitățile desfăşurate pe parcursul derulării proiectului.
BIBLIOGRAFIE:
 ***,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Ed. DPH, 2008;
 F. Grama, ,,Activitatea integrată din grădiniţă”, Ed. DPH, 2008;
 V. Preda, M. Pletea, ,,Ghid pentru proiecte tematice – abordarea în manieră integrată a
activităţilor din grădiniţă”, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005
 Pletea, M. et all - Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar, vol III, Bucureşti:
Editura DPH, 2009
 Munteanu, C., Munteanu, E. N.- Ghid pentru învăţământul preşcolar .O abordare din perspectiva
noului curriculum, Iaşi: Editura Polirom, 2009
PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR
SĂPTĂMÂNA : TEMA DE STUDIU : ,,CINE SUNT / SUNTEM ?”

PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA” SUBTEMA : ,, FAMILIA MEA”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,, Familia mea’’(citire de Activitate integrată :
Luni ,,Membrii familiei mele’’ imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – lectură după
Tranziţii: Ştii cine locuieşte aici? Ştiinţă: „Cine este şi ce face?”- sortare de imagini ,,Familia mea’’
Rutine: Singurel mă îngrijesc imagini cu activităţile membrilor familiei
Ne pregătim de activităţi, Cum e vremea? Construcţii : ,,Casa mea” D.E.C. – Desen
Jocuri distractive în sala de grupă : ,, Eu şi familia mea”
„De-a familia”
metodică
Marţi comportăm la..” de adresare la cumpărături” D.L.C. – Povestea educatoarei
Tranziţii:,,Degeţele” Artă : exerciţii grafice - punctul ,,Iedul cu trei capre”de O.P.Iaşi
Rutine:,, Învăţăm să salutăm” Joc de rol : ,,De-a familia”
Cântec - folclorul copiilor -,,Familia mea”
metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Ce vreau eu şi ce Biblioteca : ,,Citim imagini despre familie” Activitate integrată :
Miercuri vor ei? – luarea deciziilor Ştiinţă: ,,Sortează după mărime!” D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,1,2, facem gimnastică!” Nisip şi apă : ,,Casa mea” ,,Construieşte locuinţa folosind figurile
Rutine:,, Învăţăm să salutăm” geometrice după cum îţi spun”
Ne pregătim de activităţi ; Cum e vremea?
D.P.M. - ,,Cu familia în parc’’

metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Cine stă mai mult Biblioteca : ,,Repetăm versuri învăţate”- Activitate integrată :
Joi cu tine?” exerciţiide memorare
Tranziţii:,,Puişori, veniţi la mama!” Joc de masă : ,,Puzzle” D.Ş. – Activitate matematică
Rutine:,, Învăţăm să salutăm” Joc de rol : ,,De-a gospodinele” ,,Sortează după cantitate, formă, mărime”
Ne pregătim de activităţi ; Cum e vremea? Activitate gospodărească - ,,Facem ordine D.O.S. – Educaţie pentru societate
în sala de grupă” ,,Cu familia la cumpărături” – reguli de
comportare civilizată

metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Casa mea” – Bibliotecă: ,,Completează corect” – fişe de Activitate integrată :
PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA” SUBTEMA : ,, O ZI CU FAMILIA MEA”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,, Spune-mi ce vezi in Activitate integrată :
Luni ,,Ce ştiu despre familia mea?’’ imagine!’’(citire de imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – lectură după
Tranziţii: Spune unde locuieşti! Ştiinţă: „Cine este şi ce face?”- sortare de imagini ,,O zi cu familia mea’’
Rutine: Vreau să cresc sănătos! imagini cu activităţile membrilor familiei
Ne pregătim de activităţi, Cum e vremea? Construcţii : ,,Camera mea” D.E.C. – Desen
Jocuri distractive în sala de grupă : ,, La masă cu familia mea”
„Telefonul”
metodică
Marţi comportăm în ...” de adresare în familie” D.L.C. – Povestea educatoarei
Tranziţii:,,Degeţele” Artă : exerciţii grafice - punctul ,,Fata babei şi fata moşneagului”,
Rutine:,, Învăţăm să salutăm” Joc de rol : ,,De-a mama” I.Creangă
Cântec - „Mama”
metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Ce vreau eu şi ce Ştiinţă: ,,Sortează după mărime!” Activitate integrată
Miercuri vor ei? – luarea deciziilor Nisip şi apă : ,,Casa mea” D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,1,2, facem gimnastică!” Biblioteca : ,,Citim imagini despre familie” ,,Sortează după cantitate, formă, mărime”
Rutine: Vreau să cresc sănătos! Repetăm cântecul ,,Familia mea’’ D.P.M. - ,,Concursul familiei’’
Ne pregătim de activităţi ; Cum e vremea? - diferite forme de mers şi alergare -
metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Cine stă mai Biblioteca : ,,Repetăm versuri învăţate”- Activitate integrată :
Joi mult cu tine?” exerciţii de memorare
Tranziţii:,,1,2, facem gimnastică!” Joc de masă : ,,Puzzle” D.Ş. – Activitate matematică
Rutine:, Vreau să cresc sănătos! Joc de rol : ,,De-a gospodinele” ,,Construieşte camera ta folosind figurile
Ne pregătim de activităţi ; Cum e vremea? Activitate gospodărească - ,,Facem ordine geometrice după cum îţi spun”
în sala de grupă” D.O.S. – Educaţie pentru societate
,,Cu familia la circ” – reguli de comportare
civilizată

metodică
Întâlnirea de dimineaţă:,,Casa mea” – Bibliotecă: ,,Completează corect!” – fişe de Activitate integrată :
Tranziţii:,,1,2, facem gimnastică!” Artă : ,,Casa mea”- decupare figuri D.O.S. – Activitate practică
Rutine: Vreau să cresc sănătos! geometrice ,,Camera mea” – decupare pe contur, lipire
PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA ” SUBTEMA : ,,LA GRĂDINIŢĂ ”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : Activitate integrată :
Luni ,,Bine-aţi venit la grădiniţă.’’ ,, Grădiniţa mea’’(citire de imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – lectură după
Tranziţii: Ştiinţă: „Grupează jucăriile după cerinţe?” imagini ,,În lumea basmelor’’
,,La stânga, la dreapta”-orientare Construcţii : ,,Rafturi pentru jucării” D.E.C. – Desen
Rutine: Jocuri distractive : ,, Desenează şi colorează rechizitele
Reguli de comportare în sala de clasă ,,Ghici ce fac!” – joc de pantomimă de care ai nevoie la grădiniţă!”
Activ. metodică Întocmirea hărţii proiectului ,,Eu şi lumea mea”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: ,,Norme de comportare şi formule Activitate integrată :
Marţi ,,Cum ne comportăm la grădiniţă?” de adresare în sala de grupă” D.L.C. – Povestea educatoarei:
Tranziţii:,,Să trăieşti, Măria Ta!” Artă : exerciţii grafice – linia verticală ,,Sarea în bucate’’
Rutine: Joc de rol : ,,De-a grădiniţa” D.E.C. – Educaţie muzicală
Reguli de comportare în sala de clasă Jocuri - ,,Jocuri distractive în curtea Cântec - ,,Bună dimineaţa, grădiniţă!”-
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de grădiniţei”
Miercuri ,,Ce avem voie şi ce nu?” – luarea Nisip şi apă : ,,Paşii mei, paşii tăi” – (urme) D.Ş. – Activitate matematică
deciziilor Biblioteca : Formează cuvinte noi de la ,,Sortează după mărime, lungime,
Tranziţii: ,,Are mama o fetiţă” cuvântul ,,mama”! grosime”
Rutine: Lectura educatoarei - ,,Fetiţa care l-a luat D.P.M. - ,,Cine merge cel mai bine?’’
Reguli de comportare în sala de clasă pe NU în braţe” de Octav Pancu-Iaşi - diferite forme de mers -
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Joc: ,,Cine respectă regulile, câştigă!”

Întâlnirea de dimineaţă:,,Şi eu am un Bibliotecă: ,,Repetăm versuri învăţate”- Activitate integrată :
Joi loc în această grupă?” exerciţii de memorare D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii: joc de mişcare-”Bucheţelul” Ştiinţă: ,,Aşază-l la locul potrivit” fişe de ,,Spune unde sunt aşezate obiectele!”
Rutine: lucru - poziţii spaţiale
Reguli de comportare în sala de clasă Joc de rol : ,,De-a educatoarea”
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Activitate gospodărească - ,,Facem ordine D.O.S. – Educaţie pentru societate
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” în sala de grupă” ,,În vizită la grupele din grădiniţă” – reguli

PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA” SUBTEMA : ,,COMUNITATEA ”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Localitatea mea’’(citire de Activitate integrată :
Luni ,,Ştiu unde locuiesc ?’’ imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Observare –
Tranziţii:,,1,2, 3 - facem gimnastică!” Ştiinţă: „Grupează piesele după cerinţe!” localitatea noastră ,,Unde locuim ?’’
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” Construcţii : ,,Oraşul meu” D.E.C. – Pictură: ,, Oraşul meu”
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Joc de rol: „De-a doctorul”
Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: ,,Ferestre şi blocuri”- fişe de lucru Activitate integrată :
Marţi ,,Localitatea mea” Artă : exerciţii grafice – linia curbă închisă - D.L.C. – lectura educatoarei -
Tranziţii:,,Bucheţelul” ,,Ovalul” „Legende istorice“ , de D. Almaş
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” Joc de rol : ,,De-a primarul” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Ghicitori şi proverbe: Cântec - ,,Frumoasă-i strada noastră”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” ,,Cel mai bun ghicitor”; ,,Proverbe”
Miercuri ,,De vorbă cu primarul” – Nisip şi apă : ,,Cartierul meu”–desen pe D.Ş. – Activitate matematică: -
responsabilităţile unui bun cetăţean nisip ud „Hai să ne jucăm,
Tranziţii:,,Chipul meu” Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul M ” Repede să aşezăm!”- probleme ilustrate
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” Prezentare Power Point - ,,Imagini din D.P.M. - ,,Drumeţie prin oraş’’
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de oraşul şi judeţul nostru” - diferite forme de mers şi alergare
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” - coloana
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Ciuboţelele ogarului“ de C. Activitate integrată :

Joi ,,Harta localităţii mele?” Gruia D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,Numărătoarea cântec” Ştiinţă: „Găseşte-i locul potrivit!”, fişe de ,,Copacii de pe strada mea– probleme
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” lucru ilustrate ; fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Joc de rol : ,,„Ce ştim de localitatea
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” natală?“ D.O.S. – Educaţie pentru societate
,,Să păstrăm un oraş curat”!- reguli de
Vineri ,,Eu sunt ghidul” – prezentarea localităţii litera ,,M” – fişe de lucru D.L.C. – Memorizare - „Pe stradă“, de
Tranziţii:,,Azi în parcul plin de soare” Artă : exerciţii grafice –,,Scrie litera M ”- G. Zamfir
Rutine: ,,Cum mă comport pe stradă?” linii verticale şi linii oblice
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Construcţii : ,,Casele de pe strada mea” D.O.S. – Activitate practic-gospodărească
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” Vizionare D.V.D - ,,Poveşti pentru copii” ,,Îngrijim parcul grădiniţei”
PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA’’ SUBTEMA : ,,CORPUL UMAN ”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Corpul uman’’(citire de Activitate integrată :
Luni ,,Eu sunt…tu cine eşti ?’’ imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Observare –
Tranziţii: Ştiinţă: corpul omenesc ,,Cine sunt eu ?’’
,,La stânga, la dreapta”-orientare „Grupează jetoanele după cerinţe?” D.E.C. – Pictură: ,,Autoportret ”
Rutine: Construcţii : ,,Rafturi pentru hăinuţe”
,,Singurel mă îngrijesc” Jocuri distractive: ,,Batista parfumată”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: ,,Studiem corpul uman, Activitate integrată:
Marţi ,,Ce culoare au ochii mei?” caracteristici individuale” D.L.C. – memorizare ,,Corpul meu”
Tranziţii: cântec,,Familia mea” Artă : exerciţii grafice – linia verticală D.E.C. – Educaţie muzicală
Rutine: ,,Singurel mă îngrijesc” Joc de rol : ,,De-a dispensarul” Cântec -,,Chipul meu”
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Ghicitori: ,,Cel mai ghicitor ?”
Întâlnirea de dimineaţă:,,De vorbă cu Joc de masă : ,,Puzzle” Activitate integrată :
Miercuri medicul? – reguli de igienă Nisip şi apă : ,,Amprente” – (urrmele D.Ş. – Activitate matematică ,,Alcătuieşte
Tranziţii:,,Luaţi seama bine” degetelor) mulţimi după cerinţe - cantitate, utilitate!”
Rutine: ,,Singurel mă îngrijesc” Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul A” D.P.M. - ,,Primul şi ultimul’’
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Lectura educatoarei - ,,Ionel, un băieţel” - diferite forme de mers şi alergare
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” de Gica Iuteş – coloana

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Repetăm versuri învăţate”- Activitate integrată :
Joi ,,Portretul mamei, tatălui, fratelui meu, exerciţii de memorare D.Ş. – Activitate matematică
surorii mele” Ştiinţă: ,,Găseşte-i locul potrivit!” - fişe de ,,Completează ce lipseşte” - părţi ale
Tranziţii:,,Bat din palme” lucru corpului – fişe de lucru
Rutine: Joc de rol : ,,De-a farmaciştii”
,,Singurel mă îngrijesc” Activitate gospodărească - ,,Facem ordine D.O.S. – Educaţie pentru societate
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de în sala de grupă” ,,Reguli de igienă” – respectarea unui
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” regim sănătos de viaţă
Întâlnirea de dimineaţă:,,Ştiu cine Biblioteca : ,,Identifică şi încercuieşte litera Activitate integrată :
Vineri sunt” – prezentarea propriului corp ,,A” – fişe de lucru D.L.C. – Joc didactic ,,Eu spun una, tu
Tranziţii:,,1,2, facem gimnastică!” Artă : exerciţii grafice –,,Scrie litera A!” spui multe”
Rutine: ,,Singurel mă îngrijesc” - linii verticale
Ne pregătim de activităţi - deprinderi de Construcţii : ,,Construieşte ce doreşti!” D.O.S. – Activitate practică
SCRISOARE DE MULŢUMIRE
Preşcolarii grupei……………., doresc să vă transmită calde

mulţumiri pentru contribuţia dumneavoastră pe parcursul derularii
proiectului : „EU ŞI LUMEA MEA ”. Cu ajutorul dumneavoastră am
reuşit să transmitem copiilor informaţii despre viaţa personală
(persoana proprie, familie, prieteni etc.), au fost ajutaţi să se cunoască,
să vă cunoască, să înţeleagă tot ce-i înconjoară, să-şi îmbogăţească
calitativ şi cantitativ cunoştinţele despre magica lume a grădiniţei,
despre familie şi membrii ei, corpul uman cu micile lui secrete, dar şi
despre localitatea natală, unde s-au născut, cresc şi învaţă.
Vă suntem recunoscători şi dorim, cu acordul d-voastră, să
continuăm colaborarea.
Vă mulţumim pentru tot sprijinul acordat pentru buna
desfăşurare a proiectului tematic şi vă invităm, cu drag, să luaţi parte
la toate manifestările care vor avea loc la încheierea acestuia
(activitatea în parteneriat, vizitarea expoziţiei, concurs).
Copiii şi educatoarele grupei……………………….

Perioada: ……………………………..
Grupa mare ……………………………….
Educatoare/Prof.: ………………………………
Subteme:
 „Magia toamnei”
 „Hora vitaminelor”
 „Fenomenele naturii”
 „Universul”
ARGUMENT
Proiectul se desfăşoară pe durata a patru săptămâni şi are ca scop satisfacerea curiozităţii copiilor
privind universul şi schimbările survenite în natură odată cu venirea toamnei.
Se ştie că la nivelul învăţământului preşcolar perceperea sau înţelegerea unor fenomene din natură
este greu de realizat, iar acest lucru se datorează particularităţilor de vârstă ale copiilor, a gândirii
concret-intuitive, a capacităţii reduse de a analiza şi a sintetiza. Natura constituie una dintre
componentele esenţiale ale supravieţuirii speciei umane. Noul curriculum ne oferă calea de a ajunge, prin
cunoaştere, la înţelegerea şi respectarea naturii, a mediului din care facem parte.
Interesul şi dragostea de natură sunt, la majoritatea copiilor, instinctive, iar comportamentele şi
convingerile formate copiilor la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se păstrează cel mai bine toata
viaţa. De aceea, în educaţia realizată în grădiniţă trebuie să pornim de la interesul firesc al copiilor pentru
cunoaşterea schimbărilor petrecute în natură, de la modul în care acestea influenţează atât plantele şi
animalele, dar şi viaţa şi activitatea omului.
În urma discuţiilor libere şi a experienţei copiilor, am trecut la stabilirea obiectivelor care să-i ajute în
aflarea a cât mai multor lucruri care-i interesează. Am notat ceea ce ştiau copiii despre acest subiect, dar şi
ceea ce ar dori să afle despre toamnă şi univers. Am întocmit, cu ajutorul copiilor, harta proiectului,
urmărind aspectele principale ale conţinuturilor care vor fi abordate.
Având în vedere obiectivele propuse, am planificat şi organizat activităţile, am pregătit diverse
materiale didactice pentru centrele de interes, am solicitat şi implicarea părinţilor.
Stimaţi părinţi şi bunici,
Grupa mare …………. derulează, în perioada ……………., un

proiect cu tema ,,CE MĂ ÎNCONJOARĂ?”. În cadrul acestuia,
copiii vor discuta şi vor învăţa despre tot ceea ce este legat de
următoarele subiecte:
 „Magia toamnei”
 „Hora vitaminelor”
 „Fenomenele naturii”
 „Universul”
Datorită interesului manifestat de copii pentru anotimpul toamna
ne-am gândit ca în perioada următoare să discutăm despre
transformările care au loc în natură în această perioadă, despre
aspectele de toamnă, despre legumele şi fructele care se culeg, despre
modul lor de păstrare și conservare pentru iarnă, despre florile
specifice anotimpului, despre elementele universului.
Pentru a putea duce la bun sfârșit acest proiect, vă rugăm să ne
ajutaţi cu tot felul de materiale despre acest anotimp, cum ar fi: fructe,
legume, flori (naturale şi presate), imagini, jetoane, DVD, CD-uri cu
cântece pentru copii, reviste, cărți,enciclopedii, muzică sau alte
materiale şi informații care credeţi că ne-ar fi de ajutor și le-ar plăcea
și copiilor dumneavoastră pentru satisfacerea curiozității şi
îmbogăţirea experienţei acestora.
Contăm pe susţinerea dumneavoastră şi aşteptăm materialele,
ideile şi sugestiile ce au legatură cu tema.
Vă mulţumim !
Copiii şi educatoarele grupei …………….

OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERIENŢIALE:

înconjurător;

experenţiale referinţă conţinuturi
LIMBĂ ŞI să participe la - discută cu colegii şi cu educataorea despre - vieţuitoare (prin
COMUNICARE activităţile de grup, vieţuitoare, plante, fenomene comparaţie: lupul
inclusiv la activităţile ale naturii, materiale şi produse, utilaje şi şi vulpea, câinele
de joc, atât în calitate echipamente cu care intră în şi pisica, cocoşul
de vorbitor, cât şi în contact sau care le sunt prezentate; şi găina, oaia şi
calitate de auditor. - ia parte la activităţile de învăţare in grup capra
(sugerează ce este de făcut mai etc.)
departe intr-o activitate/intr-un joc etc.).
să audieze cu atenţie - urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu plante (prin
un text, să reţină ideile imaginile din carte, ori ascultând povestea comparaţie:
acestuia şi să spusă de profesor şi povesteşte, la rândul său, ghiocelul
demonstreze că l-a poveşti/istorioare cunoscute; şi zambila, laleaua
înţeles - utilizează calităţile expresive ale limbajului şi narcisa,
oral şi ale celui corporal în transmiterea unor crizantema şi
idei şi sentimente; tufănica)
- realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol - legume şi fructe
pornind de la textul unei povestiri sau poezii, (prin
utilizând vorbirea dialogată, nuanţarera vocii, comparaţie: mărul
intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind şi para, cireşele şi
indicaţiile sugerate de text. vişinele, nuca şi
alunele, roşia şi
ardeiul, cartoful şi
morcovul, ceapa şi
usturoiul etc.)
să distingă sunetele ce - compune, treptat, propoziţii din două, trei - utilaje, maşini,
compun cuvintele şi să sau mai multe cuvinte; echipamente
le pronunţe corect - învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul - procesul de
jocurilor sau activităţilor de învăţare. producţie
- despre economie
şi
comerţ
să recunoască cuvinte - pronunţă corect sunetele limbii române; - fenomene ale
simple şi litere în - recunoaşte, numeşte şi marchează grafic naturii
contexte familiare sunetul final, interior sau iniţial din cuvântul - experimente
pronunţat oral.
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a - materiale şi
vocabularul activ şi activităţilor de învăţare propriuzisă; produse
pasiv pe baza - prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul - materie vie,
experienţei, jocurilor sau activităţilor; materie moartă,
activităţii personale - utilizează cuvinte noi în contexte adecvate; universul
şi/sau a relaţiilor cu - pune întrebări şi raspunde la cele adresate - combustibili
ceilalţi şi simultan să lui; mijloace
utilizeze un limbaj - înţelege felul în care propoziţiile sunt de locomoţie
oral corect din punct alcătuite din cuvinte, cuvintele din silabe, iar - fenomene ale
de vedere gramatical silabele din sunete; naturii
- alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate - experimente
oriunde îl întâlneşte - indică (arată unde este) scrisul în cărţi,
text cuvântul scris alăturat;
ŞTIINŢE să cunoască unele - enumeră părţi componente ale plantelor,
elemente componente animalelor;
ale lumii - descrie caracteristici ale mediului natural şi
înconjurătoare social;
(obiecte, aerul, apa, - analizează/compară reacţii ale plantelor,
solul, vegetaţia, fauna, animalelor şi omului în diferite situaţii, sub
fiinţa umană ca parte influenţa factorilor de mediu;
integrantă a mediului, - observă, pe o anumită perioadă dată, un
fenomene ale naturii), anumit proces (creşterea unei plante,
precum şi dezvoltarea unui animal etc.) şi înregistrează
interdependenţa dintre date în legătură cu această activitate;
ele. - comunică în cadrul grupului rezultatele
investigaţiilor;
- îşi asumă responsabilităţi de
îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui
să cunoască existenţa - denumeşte/descrie sumar corpuri cereşti pe
corpurilor cereşti, a baza criteriilor perceptive;
vehiculelor cosmice - compară corpurile cereşti între ele sub
aspectul mărimii, formei, culorii şi a altor date
accesibile vârstei;
- denume-te/descrie vehicule cosmice pe baza
datelor oferite de diverse materiale din sfera
audio-vizualului şi a cărţilor;
- imaginează/creează vehicule spaţiale, oraşe
ale viitorului prin
desen/pictură/modelaj/construcţii;
- redă prin jocuri de rol modul în care îşi
imaginează viaţa într-o navetă spaţială;
- adresează întrebări legate de existenţa
corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
să comunice impresii, - adresează întrebări în legătură cu cele
observărilor efectuate - cunoaşte existenţa mai multor medii de viaţă
şi factorii care le pot influenţa;
- exprimă descoperirile şi ideile sale utilizând
despre mediile studiate;
- vorbeşte despre plantele şi animalele din
mediile terestre, acvatice şi antropice studiate;
extrage informaţii (calendarul naturii, tabelul
responsabilităţilor, jurnalul grupei);
- relatează activităţi umane din mediile
antropizate studiate (oraşul, satul, cartierul);
investigaţiilor.
îngrijire şi protejare a - participă, alături de adulţi, la acţiuni practice
mediului de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului
cel mai, foarte, tot atât de..., la fel de...ca şi....
să efectueze operaţii şi- aranjează piesele geometrice în „tablouri”,
a jocului;
- alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente
2 grupe (corespondenţa biunivocă)
evenimentelor,precum - spune care activitate (eveniment) are loc:
şi cu ajutorul prima, a doua, ultima;
10 recunoscând grupa mijlocie şi 1-10 la grupele mari şi
grupele cu 1-10 pregătitoare), înţelegând „creşterea” cu câte
obiecte şi cifrele un element de la o„treaptă” la alta;
corespunzătoare - alcătuieşte şirul descrescător 1-10, sesizând
descreşterea cu câte un element de la o treaptă
la alta;
10 şi chiar 20;
- pune în corespondenţă cifra cu cantitatea 65
de obiecte;
OM ŞI să cunoască şi să - respectă normele de convieţuire socială;
necesare integrării în raport cu persoane, personaje şi
viaţa socială, precum situaţii cunoscute;
care aparţin diferitelor
confesiuni/categorii minoritare
112..
să-şi adapteze - cunoaşte şi aplică reguli privind protecţia
comportamentul vieţii proprii şi a celor din jur, a mediului
propriu la cerinţele înconjurător (utilizarea gazelor în bucătărie, a
grupului în care prizelor,instalaţiilor sanitare, a aparatelor
trăieşte (familie, electro-casnice etc., precum şi interacţiunea
grădiniţă, grupul de cu persoane necunoscute)
joacă) - dobândeşte, treptat, autonomie în activitatea
zilnică;
- îşi cunoaşte responsabilitatile în microgrupul
din care face parte;
- acceptă şi oferă sprijin atunci când acest
lucru i se cere .
cunoscute - isi adapteaza comportamentul la diferite
situaţii;
comune
utilizeze unelte natură şi a celor sintetice (formă, culoare, obiectelor
simple de lucru pentru dimensiune, netezime etc.) specifice
realizarea unei - colectează materiale din natură, deşeuri activităţilor
activităţi practice. (materiale refolosibile) şi le găseaste practice şi practic
utilitatea; gospodăreşti:
- alege materialele adecvate pentru a realiza o hârtie glasată,
temă. hărtie creponată,
lipici, sârmă,
suitaş, ac,aţă,
foarfece vesela,
tacâmuri, ºerveþel
etc
practică de acest gen..
să identifice, să - selectează adecvat uneltele si materialele
proiecteze şi să necesare, conform temei alese/date;
valorifice materialele - manifestă stabilitate şi perseverenţă în
necesare, conform activitate, dovedind, treptat, că a
temei alese/date; dobândit încredere în forţele proprii.
ESTETIC ŞI să descopere lumea - ascultă şi reproduce onomatopeic sunete din - sunete din
CREATIV înconjurătoare natură şi din mediul înconjurător. natura,
cu ajutorul auzului. sunete ale
obiectelor
din mediul
apropiat
să diferenţieze auditiv - diferenţiază sunetul vorbit de cel cântat şi - sunete produse

timbrul şi intensitatea sunete produse de diferite obiecte sonore. de diferite obiecte
sunetelor din mediul sonore
apropiat şi al sunetelor - sunete produse
muzicale de diferite
instrumente
muzicale (tobă,
vioară, chitară,
pian, trompetă,
fluier etc.)
pentru copii individual
aranjamente care îi permite educatoarei să sunetul cântat
armonico-polifonice cânte concomitent cu vocea.
elementare
să asocieze mişcările - improvizează spontan scurte motive
sugerate de textul sincretice (text onomatopeic şi melodie, text
cântecului cu ritmul onomatopeic şi mişcare etc.).
acestuia
să asculte şi să - ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte - cântece, jocuri
recunoască fragmente din creaţii muzicale, jocuri
fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, cu text şi cânt,
muzicale corespunzătoare vârstei şi preocupărilor audiţii adecvate
naţionale şi sale. vârstei şi temei de
universale, studiu.
corespunzătoare
specificului de
preşcolar şi
să redea teme plastice - execută efecte plastice cu pensula sau - denumiri ale
specifice desenului. folosind diferite alte tehnici de lucru obiectelor
(suprapunerea, decolorarea, pămătuful de specifice: creion,
vată, firul de aţă, stropirea, degetul etc.) pensula, acuarele,
planşă, şevalet,
plastilina, lut,
planşetă
etc.
plastice, forme culorilor sau alte tehnici (fuzionare, culorilor de bază:
spontane şi elaborate presare, suprapunere, decolorare, stropire, roşu, galben,
prin tehnici plierea hârtiei); albastru, verde, ale
specifice picturii. - realizează compoziţii plastice, cu teme date altor culori şi
sau la liberă alegere, prin prelucrarea formelor nuanţe şi ale non-
spontane (punct, adăugarea unor linii/puncte). culorilor: negru,
alb
să exerseze - modelează prin: mişcare translatorie a
deprinderile tehnice palmelor faţă de planşetă împreunarea
specifice modelajului capetelor prin lipire, adâncire, apăsare,
în redarea unor teme mişcare circulară, aplatizare;
plastice. - redă forme, concrete sau abstracte, de
dimensiuni şi culori diferite prin aplicarea
unor tehnici complementare modelajului;
complexe.
adecvat cu privire la activităţilor artistico-plastice (şablon, decorative
diferitele activităţi amprentă, colaj, stropire, ştampilare, (combinaţii,
plastice decolorare, haşurare, decorare, colorare, alternanţe)
ştergere, suprapunere, apăsare, presare, opere de artă
îmbinare, rupere, frământare, adâncire, adecvate
amestecul culorilor); vârstei şi temei de
- descrie acţiuni specifice tehnicilor folosite în studiu.
cadrul activităţilor plastice.
igienă a efortului fizic fizică generală înainte de implicate în
începerea activităţii; mişcare (braţe,
- nu bea apă imediat după efort; picioare, spate,
- inspiră pe nas şi expira pe gură; cap, gât,genunchi,
- recurge la exerciţii de respiraţie după o palme,coate etc.)
perioadă de efort prelungit.
să-şi formeze o ţinută - respecta poziţia corectă pentru - deprinderi
corporală corectă (în comenzile: ,,Drepţi!”, ,,Pe loc repaus!”, motrice de
poziţia stând, şezând ,,La stânga!”, ,,La dreapta!”; bază: mers şi
şi în deplasare). - respecta poziţia corectă a corpului şi a variante de mers,
segmentelor acestuia pentru comenzile de alergare şi
mers şi alergare (obişnuit şi în diferite variante de
variante). alergare,
săritură în
lungime,
săritură în
adâncime
să fie apt să utilizeze - îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat - deprinderi utilitar
deprinderile însuşite de educatoare; -
în diferite contexte - execută corect acţiunile motrice învăţate, în aplicative:
condiţii variate, cât mai aproape de situaţiile transport de
reale; greutăţi, căţărare,
- se joacă (utilizând corect mişcările şi tragere şi
regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau împingere
jocuri sportive. - mini-fotbal,
- parcurge o distanţă scurtă din ce în ce mai mini-baske
repede;
repetări;
etc.);
mai mare.
să manifeste în timpul - respectă regulile stabilite de comun acord în - dansuri tematice,
activităţii atitudini de cadrul grupului; euritmice.
fair-play
Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”,
„Esentele vietii”, „Lumini si umbre”, „Cum traieste...?”,”Cum se misca...?”, „Forme de viata”, „La ce
si cum se foloseste?”, „Cine a facut...?”, „Forme si culori” etc.
RESURSE:
 Umane: copii, educatoare, părinţi, bunici, membri ai comunităţii locale
 Materiale:
- -ilustraţii pentru poveşti şi poezii
- cărţi şi albume despre toamnă, atlas botanic
- imagini A3, A4 cu aspecte de toamnă, jetoane
- CD-player, CD-uri tematice, DVD.
- accesorii pentru jocuri de rol: păpuşi, coşuleţe, lădiţe, fructe, legume, şorţuleţe, bonete;
- borcane, flori, vaze, tăvi ,
- teatru de păpusi, marionete, măsti, trusa bucătarului, medicului, etc.
- lopăţele, grebluţe,etc.
- seturi de construcţie: cuburi plastic, combino, arco, material mărunt
-Lego mic/mare
-maşinuţe mici/mari/mijlocii,
-personaje în miniatură
-materiale din natură: castane/ghinde/nuci, frunze, pietricele, crengi de copaci, fructe, legume, flori,
jetoane,
- vase, coşuri, lădiţe , fişe de lucru adaptate temei,
- atlase şi enciclopedii, jocuri manipulative cu diferite sarcini de sortare şi clasificare.
- hârtie albă, hârtie glasată, autocolant, creponată,
- acuarele, pensule, vase cu apă, carioca;
- forfecuţe, lipici,
- creioane colorate, cerate, tablă, markere,
- plastilină, planşete,
- sfoară/ frunze
-basme în bucăţele,
- domino , mozaic, mărgele,
- tăbliţe magnetice, cifre
- joc cu ştampile, şabloane pentru copiere în contur şi pe contur, ştampile din cartof;
-Jocuri: „Caută perechea!”, „Asocieri”, „Jocul umbrelor”
 De timp: 4 săptămâni
CENTRUL TEMATIC:
Albume și fotografii sau imagini din calendare cu aspecte specifice toamnei, plante uscate, seminţe
„interesante”, ştiuleţi de porumb, ,,tărtăcuţe”, frunze de toamnă deosebit colorate, cu formă interesantă,
enciclopedii, cărţi şi reviste pentru copii, cu întâmplări petrecute toamna, casete audio cu cântece de
toamnă pentru copii, coşuri cu legume, fructe, flori, costume de carnaval specifice, pălării de floarea
soarelui, dovleci pentru felinare.
CE ŞTIM? CUNOŞTINŢELE
CE VREM SĂ AFLĂM? TRANSMISE DE
 Toamna este unul din cele 4  De unde vine ploaia? EDUCATOARE
anotimpuri ale anului.  Cum se formează - cunoştinţe despre elementele
 Toamna cad frunzele. ploaia? componente ale lumii
 Toamna aduce ploi multe.  Cum se formează înconjurătoare (aerul, apa,
 Toamna este bogată. anotimpurile? solul, vegetaţia, fauna, fiinţa
 Toamna găsim multe fructe şi  De ce fel de vitamine umană ca parte integrantă a
legume. avem nevoie pentru a mediului, fenomene ale
 Ştim cum trebuie să consumăm creşte sănătoşi? naturii), precum şi
interdependenţa dintre ele;
fructele şi legumele  Când e frig de unde - norme de comportare
 Ele conţin vitamine şi ne ajută mâncăm fructe şi specifice asigurării sănătăţii şi
să fim mai puternici. legume ? protecţiei omului şi naturii;
 Planeta pe care trăim se  Ce este Soarele? -cunoştinţe despre creaţii
numeşte Pământ.  Putem ajunge la Soare, artistice corespunzătoare
 Pământul se învârteşte în jurul dar pe alte planete? specificului de vârstă al
soarelui.  Ce sunt stelele? copilului preşcolar şi
 Soarele ne dă lumină şi căldură.  De ce este când zi, preocupărilor acestuia ;
. când noapte? -cunoştinţe despre corpurile
 Care sunt celelalte cereşti.
planete din Sistemul
Solar ?
CENTRE DE INTERES:
BIBLIOTECĂ: JOC DE ROL: CONSTRUCȚII:

- cărţi şi albume despre toamnă,
atlas botanic - teatru de păpusi, marionete, -materiale din natură:
-ilustraţii pentru poveşti şi măsti, trusă bucătarului, castane/ghinde/nuci
poezii medicului, etc. - seturi de construcţie: cuburi
- imagini A3, A4 cu aspecte de - accesorii pentru jocuri de rol: plastic, combino, arco, material
toamnă, jetoane păpuşi, coşuleţe, lădiţe, fructe, mărunt
- CD-player, CD-uri tematice, legume, sortulete, bonete; -Lego mic/mare,
DVD. - borcane, flori, vaze, tăvi , -maşinuţe mici/mari/mijlocii,
- lopăţele, grebluţe,etc. -personaje în miniatură
ŞTIINŢĂ: ARTE: JOC DE MASĂ:
- atlase si enciclopedii, jocuri - materiale din natură - joc cu ştampile, şabloane

manipulative cu diferite sarcini - hârtie albă, hârtie glasată, pentru copiere în contur şi pe
de sortare si clasificare autocolant, creponată contur, ştampile din cartof;
- frunze, pietricele, crengi de - acuarele, pensule, vase cu apă, -basme în bucăţele,
copaci, fructe, legume, flori, carioca - Domino , Mozaic, mărgele,
jetoane - forfecuţe, lipici - tabliţe magnetice, cifre
- vase, coşuri, lădiţe , fise de - creioane colorate, cerate, - materiale din natură de diferite
lucru adaptate temei tablă, markere, forme, mărimi ;
- plastilină, planşete, -Jocuri: „Caută perechea!”,
- sfoară/ frunze „Asocieri”, „Jocul umbrelor”
- alţi copii;
-rezultate;
-harta proiectului
CUNOŞTINŢE
Cunoştinţe despre toamnă şi transformările
naturii în acest anotimp, despre importanţa „Toamna”
vitamineor în păstrarea sănătăţii;
Cunoştinţe despre existenţa corpurilor „Vitamine”
cereşti „Fenomenele naturii
„Universul”
REZULTATE
CONCEPTE
ATITUDINI
ABILITĂŢI
Atitudini de dragoste, respect , îngrijire şi Capacităţi de cunoaştere şi înţelegere a fenomenelor naturii şi
protejare a naturii universului;
Abilităţi artistice pentru redarea mediului înconjurător prin desen
pictură, muzică şi dans(creativitate, expresivitate, etc);
HARTA PROIECTULUI
„CE MĂ
ÎNCONJOARĂ?”
„Fenomenele
„Magia toamnei” naturii”
-transformările „Hora vitaminelor” -caracteristicile
„Universul”
elementelor -importanţa fenomenelor naturii
componente ale vitaminelor în anotimpul toamna -corpuri cereşti
lumii înconjurătoare -reguli de păstrare a -importanţa -vehicule cosmice
în anotimpul sănătăţii fenomenelor naturii -importanţa
toamna, precum şi pentru viaţa omului universului
interdependenţa
dintre ele
EVALUAREA PROIECTULUI:
a) Secvenţială:
b) Finală
expoziţii cu lucrările copiilor – confecţionarea de personaje cu materiale din natură, ghirlande pentru
decorarea clasei şi grădiniţei.
album cu fotografii realizat în timpul desfăşurării proiectului
jurnalul proiectului cu lucrări artistico-plastice şi practice realizate de copii în timpul proiectului
serbare – “Magia toamnei”
Bibliografie:
1. Breben, S.; Ruiu, G; Goncea, E. – „Activităţi bazate pe inteligenţe multiple”- Editura Reprograf, 2005
2 Culea, L.; Grama, F.; Ionescu, D. – „Activitatea integrată din grădiniţă”- ghid pentru cadrele didactice
din învăţământul preuniversitar, Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008
3.***,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Ed. DPH, 2008;
SĂPTĂMÂNA : TEMA DE STUDIU : ,,CÂND, CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”

PROIECTUL : ,,CE MĂ ÎNCONJOARĂ?” SUBTEMA : ,,MAGIA TOAMNEI ”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Toamna în parc’’(citire de Activitate integrată :
Luni ,,De vorbă cu Zâna Toamna’’ imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Joc didactic
Tranziţii:,,Frumoasa-i strada noastră!” Ştiinţă: „Când se întâmplă?” ,,Când se întâmplă ?’’
Rutine: Construcţii : ,,Palatul Zânei Toamna” D.E.C. – Pictură
Învăţăm să spunem ,,Te rog!” Jocuri distractive: ,,Ce se aude?” ,, Amprentele frunzelor”
Activ. metodică Întocmirea hărţii proiectului ,,Ce mă înconjoară”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: ,,Frunza”, de E. Gârleanu – lectura Activitate integrată :
Marţi ,,De vorbă cu copacii” educatoarei D.L.C. – memorizare –
Tranziţii:,,Căluşeii” Artă : exerciţii grafice –„combinaţii de linii ,,Balada unui greier mic”, de George
Rutine: Învăţăm să spunem ,,Te rog!” verticale, orizontale, oblice stânga,dreapta” Topârceanu
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol : ,,Anotimpurile” D.E.C. – Educaţie muzicală
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Jocuri iniţiate de copii - ,,Jocuri distractive Cântec - ,,Toamna”
în curtea grădiniţei” Cântec joc ,,Bate vântul frunzele”
Miercuri ,,Culorile toamnei” Nisip şi apă : ,,Frunze pe apă” D.Ş. – Activitate matematică: ,,Fructe de
Tranziţii: cântec,,Fructele” Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul U” toamnă” – fişe
Rutine: Învăţăm să spunem ,,Te rog!” Prezentare PowerPoint – „Toamna” D.P.M. - ,,Vântul toamnei încearcă să ne
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de împiedice” – parcurs aplicativ cu diferite
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” obstacole

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Povestea nucii lăudăroase”, Activitate integrată :
Joi ,,Tristeţea şi veselia în culori” de Vladimir Colin – lectura educatoarei D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,Acum e toamna,da” Artă: Mandale de toamnă ,,Pune lângă cifră tot atâtea frunze, fructe,
Rutine: Învăţăm să spunem ,,Te rog!” Joc de rol : ,,Fiicele anului” legume de toamnă”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : Cântece despre anotimpul
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” toamna D.O.S. – Educaţie pentru societate
,,Cum îngrijim natura ?”- grija omului faţă

Vineri ,,Magia toamnei” - caracteristici ,,U” – fişe de lucru D.L.C. – joc didactic - ,,Spune ce ştii
specifice anotimpului Artă : exerciţii grafice –,,Scrie litera U ”- despre..”(propoziţii enunţiative)
Tranziţii:,,Bate vântul frunzele” linii verticale şi linie curbă deschisă
Rutine: Învăţăm să spunem ,,Te rog!” Construcţii : ,,Parcul în anotimpul D.O.S. – Activitate practică
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Fructe şi legume’’(citire de Activitate integrată :
Luni ,,Legumele şi sănătatea’’ imagini) D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii:,,Bate vântul frunzele” Ştiinţă: „Loto cu fructe şi legume” după imagini ,,Fructe şi legume’’
Rutine: Construcţii : ,,Depozite de fructe şi D.E.C. – Pictură
Învăţăm să mâncăm sănătos” legume” ,, Fructe şi legume personificate”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Convorbire : ,,Cum e toamna afară?

Întâlnirea de dimineaţă:,,Fructele şi Ştiinţă: ,,Cum se dezvoltă un fruct /o Activitate integrată :
Marţi sănătatea” legumă?” D.L.C. – lectura educatoarei –
Tranziţii:,,Toamna”- cântec Artă : exerciţii grafice – „linie ondulată, „Prâslea cel voinic şi merele de aur”,
Rutine: „Învăţăm să mâncăm sănătos” cârlig” P.Ispirescu
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol : ,,Gospodinele”(pregătim D.E.C. – Educaţie muzicală
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” conserve) Cântec - ,,Fructele”
Jocuri iniţiate de copii - ,,Jocuri distractive Cântec joc: ,,Supa de zarzavat”
în curtea grădiniţei”
Miercuri „Vitamina – izvor de sănătate” Nisip şi apă : ,,Spălăm fructe şi legume” D.Ş. – Activitate matematică: ,,Fructe şi
Tranziţii: „Bate vântul frunzele” Biblioteca : ,,Litera şi sunetul E” legume” – formare de mulţimi, numărare,
Rutine: Învăţăm să mâncăm sănătos” Prezentare PowerPoint- ,,Castelul adunări, scăderi – fişe
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de vitaminelor” D.P.M. - ,,În livadă” – parcurs aplicativ
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea?” cu diferite obstacole combinat cu căţărare
Activ. metodică Studiu individual ,,Metode tradiţionale şi metode interactive”

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Povestea castanelor” , de Activitate integrată :
Joi ,,Întâmplare de la piaţă” Trenca Banciu – lectura educatoarei D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,Fructele”, cântec Artă: ,,Mandale cu fructe şi legume” ,,Găseşte-mi jumătatea!” – exerciţii cu
Rutine: Învăţăm să mâncăm sănătos” Joc de rol : ,,Ne pregătim cămara pentru material din natură, fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de iarnă”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Divertisment :,,Carnaval”- fructe şi legume
Vineri ,,Povestea lor, povestea noastră” ,,E” – fişe de lucru D.L.C. – memorizare
Tranziţii:,,Supa de legume” Artă: exerciţii grafice –,,Scrie litera E”- „Sănătate de la toate”
Rutine: : „Învăţăm să mâncăm linii verticale şi linie oblică la stînga D.O.S. – Activitate practică
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Selectăm şi citim imagini cu Activitate integrată :
Luni ,,De vorbă cu vântul’’ fenomene ale naturii’’ D.Ş. – Lectură după imagini ,,Fenomene
Tranziţii:,,Bate vântul frunzele” Ştiinţă: „Cum se evaporă apa ?” ale naturii’’
Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” Construcţii : ,,Adăposturi pentru vreme D.E.C. – Pictură
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de rea” ,, Ploaie şi vânt în anotimpul toamna”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Jocuri de mişcare : ,,Plutim ca fulgii”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: ,,De unde vine gheaţa?”; Fişe de Activitate integrată :
Marţi ,,Tot mai vreau să ştiu” lucru – numeraţia în limitele 1-5 D.L.C. – lectura educatoarei –
Tranziţii:,,A venit pe dealuri toamna” Artă : exerciţii grafice – linii +,-,/” ,,Soarele si omuleţii de zăpadă’’
Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” Joc de rol : ,,La cumpărături” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de (îmbrăcăminte de sezon) Cântec - ,,Vine ploaia”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Jocuri iniţiate de copii - ,,Jocuri distractive Cântec joc: ,,Dansul fulgilor de nea”
la alegere”
Miercuri „Ce se poate întâmpla dacă…?” Nisip şi apă : ,,Paşi pe zăpadă” D.Ş. – Activitate matematică ,,Grupează
Tranziţii: ,, Ploaia” Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul N” după cum îţi spun 1-3” - fişe de lucru
Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” Lectura educatoarei - ,,Bob de cristal, râul D.P.M. - ,,Printre stropi de ploaie”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de şi ploaia”, de Silvia Dima alergare printre jaloane
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Jocuri: ,,Motanul prinde şoareci.’’;

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Unde a zburat rândunica?”, Activitate integrată :
Joi ,,Ştiaţi că…”(curiozităţi) de Titel Constantinescu – lectura D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,Dansul frunzelor” educatoarei ,,Compunerea şi descompunerea nr. 3”
Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” Artă: ,,Mandale cu flori de toamnă şi -fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de fenomene ale naturii”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Joc de rol : ,,De-a florăresele” D.O.S. – Educaţie pentru societate
Divertisment :,,Ghici ghicitoarea mea ! ,,Cum protejăm animalele / vieţuitoarele de
Vineri ,,Întâmplări hazlii” litera ,,N” – fişe de lucru; exerciţii grafice D.L.C. – memorizare
Tranziţii:,,Vine ploaia!” –,,Scrie litera N” ,,Toamnă târzie”,de Viorica Tomescu
Rutine: ,,Mă îmbrac corespunzător” Artă : ,,Fulgi de zăpadă, curcubeu, furtună
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de în natură” - pictură D.O.S. – Activitate practică
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Construcţii : ,,Adăposturi pentru vremea ,,Să vezi ce multe am aflat!” – decupare,
Întâlnirea de Biblioteca :,,Selectăm şi citim imagini Activitate integrată :
Luni dimineaţă:,,Cosmonauţii” despre Sistemul Solar’’ D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii:,,Vine ploaia!”, joc muzical Ştiinţă: „Pe ce planete există viaţă ?” - după imagini ,,Sistemul solar’’
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm planeta” discuţii libere D.E.C. – Pictură
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Construcţii : ,,Racheta, rampa de lansare” ,, Sistemul Solar”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Jocuri de mişcare : ,,Cine ajunge primul ?”

Întâlnirea de dimineaţă:. Ştiinţă: ,,De unde vine noaptea?”; Fişe de Activitate integrată :
Marţi ,,Soarele ne povesteşte” lucru – numeraţia în limitele 1- 10 D.L.C. – memorizare –
Tranziţii:,,Hai la joc” - joc cu cântec Artă : exerciţii grafice - „linii verticale, ,,În cosmos” , de Mălina Cajal
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm planeta” orizontale” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol : ,,De-a astrologii”(despre zodii) Cântec - ,,Cântec soarelui” , audiţie
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Divertisment :,,Ghici, ghicitoarea mea!” Cântec joc: ,,Culorile”
ghicitori şi proverbe legate de tema
proiectului
Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă : ,,Reconstituie întregul!” - Activitate integrată :
Miercuri ,,Despre planete în enciclopedia pentru puzzle D.Ş. – Activitate matematică- ,,Grupează
copii” Nisip şi apă : ,,Umbre” după cum îţi spun – numărul şi cifra 4”-
Tranziţii:,Bate vântul frunzele”- joc cu Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul E”- găseşte fişe de lucru
cântec cuvinte cu sunetul E la început, în interior şi D.P.M. ,,Jos de pe rampă- săritura în
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm la sfârşitul cuvântului adâncime
planeta” Lectura educatoarei - ,,Soarele şi Luna” Jocuri: ,,Motanul prinde şoareci.’’;
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ,,Zboară frunzele’’
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Călătorie în Univers” – Activitate integrată :
Joi ,,Sunt foarte curios” poveşti create de copii D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii:,,Fulgul de nea”- cântec Artă: ,, Planete” - modelaj ,,Compunerea şi descompunerea nr. 4 ” –
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm planeta” Joc de rol : ,,Micii ecologişti” fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : ,,Ce mă înconjoară”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” D.O.S. – Educaţie pentru societate
Vineri ,,Întâmplări hazlii” ,,E” – fişe de lucru; exerciţii grafice –,,Scrie D.L.C. – lectura educatoarei -
Tranziţii:,,Toamna”, cântec litera E” ,,Soarele şi Luna’’
Rutine:,,Învăţăm să protejăm planeta” Ştiinţă : ,,Numărăm planetele şi aştrii” D.O.S. – Activitate practică
Preşcolarii grupei……………., doresc să vă

transmită calde mulţumiri pentru contribuţia
dumneavoastră pe parcursul derularii proiectului : „CE
MĂ ÎNCONJOARĂ? ”. Cu ajutorul dumneavoastră am
reuşit să transmitem copiilor informaţii despre
transformările care au loc în natură în această perioadă,
despre aspectele de toamnă, despre legumele şi fructele
care se culeg, despre modul lor de păstrare și conservare
pentru iarnă, despre florile specifice anotimpului, despre
elementele universului.
Vă suntem recunoscători şi dorim, cu acordul d-
voastră, să continuăm colaborarea.
Vă mulţumim pentru tot sprijinul acordat, pentru
buna desfăşurare a proiectului tematic şi vă invităm, cu
drag, să luaţi parte la toate manifestările care vor avea loc
la încheierea acestuia: activitatea în parteneriat, vizitarea
expoziţiei, concurs.
Copiii şi educatoarele grupei……………………….

Perioada: ……………………………..
Grupa mare ……………………………….
Educatoare/Prof.: ………………………..
Subteme:
 „1 Decembrie, Zi de Sărbătoare!”
 „Bine-ai venit, Moş Crăciun!”
ARGUMENT
Proiectul se desfăşoară pe durata a două săptămâni şi are ca scop cunoaşterea identităţii

naţionale, a obiceiurilor şi a tradiţiilor în care s-au născut cei mai mici cetăţeni ai României.
1 Decembrie, Ziua Naţională a României, aduce din nou, în prim plan, nevoia de a trezi în
fiecare dintre noi mândria de a fi români, cu tot ceea ce ne reprezintă: însemnele naţionale, portul
popular, limba armonioasă.
Ca nişte adevăraţi români, noi, dascălii, trebuie să-i învăţăm pe copii să preţuiască şi să respecte
obiceiurile şi tradiţiile în care s-au născut, să-i învăţăm să iubească meleagurile natale, portul
românesc şi pe români, să le sădim în suflet aceste elemente definitorii ale identităţii neamului
romanesc fără de care nu am mai putea şti de unde venim şi cine suntem de fapt noi, românii. Să-i
ajutăm pe copii să înţeleagă imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară românească
este o minunată oglindă în care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea României, istoria şi
mai ales sufletul neamului.
Grupa mare …………. derulează, în perioada

…………….,
un proiect cu tema ,,MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!”
În cadrul acestuia, copiii vor discuta şi vor învăţa
despre tot ceea ce este legat de informaţiile despre poporul
român, sărbătorile naţionale şi locale, despre tradiţiile şi
obiceiurile strămoşeşti.
Pentru a satisface curiozitatea copiilor, vă rugăm să
fiţi alături de noi la realizarea activităţilor, sprijinindu-ne
cu informaţii şi materiale pe această temă. Pentru ca
activităţile noastre să fie cât mai plăcute şi interesante,
vă rugăm să le mijlociţi informarea corectă şi căutarea
materialelor necesare: ilustraţii, cărţi cu poezii, poveşti
despre obiceiuri şi tradiţii de Crăciun, albume de artă,
CD-uri cu cântece şi dansuri populare, colinde, costume
naţionale autohtone, obiecte tradiţionale (linguri de
lemn, panglică tricoloră, vase de lut, obiecte pentru
colindat) etc.

Educatoare.............................................
OBIECTIVE CADRU:
 Fixarea şi consolidarea semnificaţiei unor evenimente tradiţionale, religioase şi

culturale;
 Cunoaşterea unor obiceiuri creştineşti specifice Sărbătorii Crăciunului;
 Formarea virtuţilor creştine şi utilizarea comportamentului moral religios;
 Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie, care definesc portretul spiritual al
poporului roman;
 Stimularea interesului părinţilor copiilor prin implicarea directă şi indirectă în aceste activităţi.
OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
 să recunoască însemnele naţionale: stema, steagul (semnificaţia culorilor din drapelul naţional,
harta României, imnul naţional, atitudinea de respect în timpul intonării acestuia);
 să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuiesc;
 să afle câteva aspecte legate de sărbătoarea Crăciunului (naşterea şi viaţa lui Iisus pe Pământ)
 să perceapă semnificaţia datinilor: colindatul, sosirea lui Moş Crăciun, împodobirea bradului,
sorcova, steaua, semănatul, pluguşorul;
 să efectueze compuneri, descompuneri, operaţii de adunare şi scădere cu 1 unitate (lim.1-10)
 să descrie verbal sau grafic obiecte, fenomene, procese din mediul înconjurător folosind surse de
informare diverse;
 să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, manifestând prietenie, toleranţă,
armonie, concomitent cu pregătirea unei atmosfere de sărbătoare, învăţarea autocontrolului;
 să-şi manifeste admiraţia faţă de tradiţiile/obiceiurile moştenite de la înaintaşii noştri;
 să trăiască bucuria de a lucra/colinda împreună;
 să simtă mândria de a fi român;
 să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii;
 să intoneze cântece pentru copii şi colinde;
 să-şi formeze deprinderi motrice de bază;
 să execute dansuri euritmice şi populare;
 să asculte (să recunoască) fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale.
RESURSE:
 Umane: copii, educatoare, părinţi, bunici, preot, muzeografi, bibliotecari.
 Materiale: planşe, reviste şi pliante cu imagini de Crăciun, cărţi cu poezii şi povestiri despre
Crăciun, cărţi, reviste de specialitate, costume populare, felicitări de Crăciun, beteală, globuri,
ornamente de Crăciun, cartoane colorate, hârtie creponată, hârtie glasată, cariocă, creioane
colorate, acuarele, pensule, planşete, plastelină, staniol, un brăduţ, casetofon şi CD-uri, aparat
foto.
 De timp: două săptămâni
METODE :
Explicaţia, demonstraţia, povestirea, problematizarea, exerciţiul, observarea spontană şi dirijată,
jocul, convorbirea euristică, învăţarea în grupuri mici, munca pe echipe, turul galeriei.
CENTRUL TEMATIC:
Va cuprinde: steagul, stema, harta României, imagini specifice Sărbătorilor de iarnă, materiale care
să ilustreze diferite obiceiuri (capra, sorcova, pluguşorul, etc.), un brad care se va împodobi şi orna cu
podoabe realizate de copii. Pe parcursul derulării proiectului, centrul tematic se va îmbogăţi cu diferite
lucrări şi materiale procurate de copii, educatoare şi părinţi.
CE ŞTIM? CE VREM SĂ AFLĂM?

 Locuitorii ţării noastre se  Ce sărbătorim la 1 Decembrie?
numesc români.  De ce a fost aleasă această zi ca
 Noi vorbim limba română. Ziua Naţională a României?
 Capitala ţării noastre se numeşte  Ce este UE?
Bucureşti.  Ce sunt formele de relief?
 Ţara noastră este foarte  Care sunt însemnele ţării noastre?
frumoasă.  Cum sărbătoresc oamenii Ziua
 Steagul ţării noastre are trei Naţională ?
culori : roşu, galben şi albastru.  Care este Imnul ţării?
 Este iarnă, ninge, e frig;  Ce reprezintă Unirea?
 Mergem la săniuş, la patinoar;  Care sunt lunile anotimpului
 schiem; iarna?
 Il aşteptăm pe Moş Crăciun;  Ce sunt fulgii de zăpadă?
 La ce foloseşte zăpada?
 Cum ne îmbrăcăm iarna?
 Cum ne îngrijim sănătatea ?
 De unde vine Moş Crăciun?
 Care sunt tradiţiile şi obiceiurile
anotimpului iarna?
CENTRE DE INTERES DESCHISE ŞI MATERIALE puse la dispoziţia copiilor
BIBLIOTECĂ ARTĂ JOC DE ROL

 Biblia copiilor  culori , acuarele,  costum naţional
 cărţi, reviste, pensule  steaguri
pliante, albume cu  creioane colorate  casete audio
imagini despre  coli de hârtie A4  costumaţii diferite
meşteşuguri  planşete  accesorii pentru dramatizări
populare  şabloane cu piese  patine din pungi
 albume cu imagini ale costumului  schiuri din carton
din România, popular: ii, cămăşi,  păpuşi
 tăbliţe magnetice iţari
 album cu fotografii  vase de lut,
de familie sau de la ştampile, cârpe de
serbări (utilizarea şters, sârme,
costumului popular) mărgele, coşuleţe
jetoane cu imagini  gherghef, ace, aţă
legate de temă. roşie şi neagră
 joc „Învăţ să cos”
 boabe de grâu,
busuioc legat cu aţă
roşie, usturoi
CONSTRUCŢII ŞTIINŢE NISIP ŞI APĂ
 jocuri de construcţii  enciclopedie  forme
plane  calculator  ladă suport
 pioneze  glob pământesc  jucării pentru nisip
 personaje în miniatură  atlas
seturi pentru construcţii  pliante , vederi
cu mărgele  CD-uri cu imagini
 materiale din natură: din România
castane/ghinde/nuci,  muzică şi dansuri
seminţe, populare
 cuburi de lemn  imagini special
alese pentru temă
 harta României
 Stemă
 Drapel
 icoane, obiecte
tradiţionale
- alţi copii;
-rezultate;
-harta proiectului
CUNOŞTINŢE
Elemente de istorie Ţară, popor, localitate natală;
Elemente de religie care definesc Sărbătoare naţională , tradiţie.
portretul spiritual al poporului
român REZULTATE
CONCEPTE
ATITUDINI
Respect faţă de valorile morale şi ABILITĂŢI

tradiţionale; Abilităţi de recunoaştere, acceptare şi respect al
Respect faţă de propria persoană şi faţă diversităţii;
de ceilalţi; Abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare
Dragoste faţă de adevăr şi dreptate; motrică.
Abilitatea de a intra în relaţii cu cei din jur;
HARTA PROIECTULUI
Drapel Semnificaţia
culorilor
1Decembrie- Ziua
Naţională a României „1 Decembrie, Zi
de Sărbătoare!”
Imnul ţării:,,Deşteaptă-te, Stema

române!”
„MÂNDRU
SUNT DE
ŢARA MEA!”
,,Uite, vine Moş Crăciunul,

Crăciun!” Sărbătoarea
INCLUDEPICTURE "http Naşterii
://a1.twimg.com/profil Domnului
e_images/522193261/san
ta-twitter-avatar_bigg
er.jpg" \* MERGEFORMAT
INET
Împodobim
„Bine-ai venit,
bradul!
Moş Crăciun!”
Colinde
Obiceiuri străbune
de Crăciun
a) Secvenţială:
b) Finală
 expoziţii cu lucrările copiilor – confecţionarea de steguleţe, felicitări, ornamente pentru decorarea
clasei şi a bradului.
 album cu fotografii realizat în timpul desfăşurării proiectului
 jurnalul proiectului cu lucrări artistico-plastice şi practice realizate de copii în timpul proiectului
 „colindatul” la instituţii partenere, serbarea de Crăciun
BIBLIOGRAFIE:
 Breban, Silvia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga, Mihaela, Metode interactive de grup -
Ghid metodic, Editura Arves, Piteşti, 2002
 *** MECT, Curriculum pentru învăţământul preşcolar(3-6/7 ani), Bucureşti, 2008
SĂPTĂMÂNA : TEMA DE STUDIU : ,,CINE SUNT/SUNTEM?

PROIECTUL : ,,MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!” SUBTEMA : ,,1 DECEMBRIE, ZI DE SĂRBĂTOARE!”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Selectăm şi citim imagini Activitate integrată :
Luni ,, Călător pe plaiuri româneşti! ” despre frumuseţile ţării’’ D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Valsul fulgilor de nea”- Ştiinţă: „România” - puzzle după imagini: ,,Frumuseţile şi bogăţiile
cântec Construcţii : ,,Conturul României”- pioneze ţării mele’’
Rutine:,,Învăţăm să legăm şireturile” Jocuri de mişcare : ,,Campionii României” D.E.C. – Pictură - ,,Hora”
Activ. metodică Întocmirea hărţii proiectului ,,Mândru sunt de ţara mea!”

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Litera şi sunetul R”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,, La mulţi ani, România!” cuvinte cu sunetul R în diferite poziţii D.L.C. –Lectura educatoarei–
Tranziţii: ,,Hai la hora mare!”-cântec Joc de rol : ,,Prin ţară” ,,Visul de altă dată’’, L.Blaga
Rutine: ,,Învăţăm să legăm şireturile” Convorbire : ,,Să cinstim eroii neamului D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de nostru” Cântec - ,,Deşteaptă-te, române!”- audiţie

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Limba românească”, de G. Activitate integrată :
Miercuri ,,Am fost şi eu la Alba Iulia” Sion – lectura educatoarei D.Ş. . – Activitate matematică: ,,Grupează
Tranziţii: ,,Deşteaptă-te, române!”- Artă: ,, Costumul naţional”- exerciţii după cum îţi spun!” – numărul şi cifra 5-
cântec grafice fişe de lucru
Rutine: Joc de rol : ,,De-a românaşii”
,,Învăţăm să facem ordine în clasă” Divertisment : ,,Repetarea cântecelor pentru D.P.M. - ,,Hai la hora mare!’’- Predarea
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de serbarea de Moş Crăciun” paşilor simpli de dans înainte şi înapoi cu
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” bătaie
Ex.:- joc:,,Zboară,zboară!’’; „Priveşte
sus!”; „Locomotiva”; „Pisica se întinde”;
„Sari şi joacă!”
Activ. metodică Studiu individual.Proiectele şi parteneriatele grădiniţei
Joi Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: „Ţara mea iubită” – citire de D.Ş. – Activitate matematică
,,Sunt mândru că sunt român!” imagini ,,Compunerea şi descompunerea nr. 5 ” –
Tranziţii:,,Anotimpurile”- cântec Artă: ,, Costumul naţional”- exerciţii fişe de lucru
Rutine:,,Învăţăm să salutăm” grafice D.O.S. – Educaţie pentru societate
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol : ,,De-a românaşii” „Strămoşii noştri”- convorbire
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Divertisment : Cântec: „Sunt român”
Activ. metodică Pregătirea fişelor de lucru pentru activitatea matematică

Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : ,,Identifică şi încercuieşte litera Activitate integrată : .
Vineri ,,Sunt mândru că sunt român!” ,,R” – fişe de lucru; exerciţii grafice –,,Scrie D.L.C. – memorare - Limba românească”,
SĂPTĂMÂNA : TEMA DE STUDIU : ,,CINE SUNT/SUNTEM?
PROIECTUL : ,,MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA” SUBTEMA : ,,BINE AI VENIT, MOŞ CRĂCIUN!”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Citim imagini din cărţi şi Activitate integrată :
Luni ,,Ţara lui Moş Crăciun” reviste cu Moş Crăciun’’ D.Ş. –,,Legenda lui Moş Crăciun’’
Tranziţii: ,,Pluguşorul” Construcţii : ,,Sania lui Moş Crăciun”(cu D.E.C. – Pictură
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim” materiale la alegere) ,, Bradul împodobit”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : ,,Repetiţie pentru serbarea
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” de Moş Crăciun”
Activ. metodică Întocmirea hărţii proiectului „Mândru sunt de ţara mea! ”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :,,Litera şi sunetul O”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,, Fecioara Maria” cuvinte cu sunetul O D.L.C. –Memorizare –
Tranziţii: ,,Colind” Joc de rol : ,,De-a serbarea”- repetarea ,,În seara de Crăciun” de G. Coşbuc
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim” colindelor şi cântecelor pentru serbare D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Jocuri de mişcare : ,, Paşi de dans ritmic” Cântec - ,,De unde vine Moş Crăciun ?”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Joc cu text şi cânt: “Ninge, viscoleşte”
Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă : ,,Reconstituie întregul” – Activitate integrată :
Miercuri ,,Cine a fost Iisus ?” puzzle cu Moş Crăciun D.Ş. – Activitate matematică ,,Verificarea
Tranziţii: ,, Iarna” Ştiinţă : ,, A câta săniuţă ? – fişe de lucru număratului în limitele 1-5”- fişe de lucru
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim” Jocuri iniţiate de copii - ,,Ne pregătim D.P.M. - ,,Drumul lui Moş Crăciun” -
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de pentru serbare” traseu aplicativ
Întâlnirea de dimineaţă: Artă: „Portretul lui Moş Crăciun” -pictură Activitate integrată :
Joi ,,Darurile lui Moş Crăciun” Joc de rol : ,,În noaptea de Crăciun” D.Ş. – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Moş Crăciun” Divertisment : ,,Ghicitori şi proverbe legate ,,Cine ştie, câştigă!” – adunarea şi scăderea
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim” de tema proiectului” în limitele 1-5, compunere, descompunere
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de 1-5, vecini; fişe de lucru

Vineri ,,În aşteptarea lui Moş Crăciun” ,,O” – fişe de lucru; exerciţii grafice –,,Scrie D.L.C. – lectura educatoarei -
Tranziţii: ,,La Betleem” litera O” ,,Legenda bradului”, H.C. Andersen
Rutine: ,,Învăţăm să dăruim” Construcţii : ,,Bradul” - pioneze D.O.S. – Activitate practică
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Lectura educatoarei - ,,Secretul Lui Moş ,,Ornamente pentru brad” –
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Crăciun”
Activ. Metodică
Preşcolarii grupei……………., doresc să vă transmită calde

mulţumiri pentru contribuţia dumneavoastră pe parcursul derularii
proiectului : „MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!”. Cu ajutorul
dumneavoastră am reuşit să transmitem copiilor informaţii despre:
 însemnele naţionale: stema, steagul (semnificaţia culorilor din
drapelul naţional, harta României, imnul naţional, atitudinea de
respect în timpul intonării acestuia);
 elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuiesc;
 aspecte legate de sărbătoarea Crăciunului (naşterea şi viaţa lui
Iisus pe Pământ)
 semnificaţia datinilor: colindatul, sosirea lui Moş Crăciun,
împodobirea bradului, sorcova, steaua, semănatul, pluguşorul;
Vă mulţumim pentru tot sprijinul acordat, pentru buna
desfăşurare a proiectului tematic şi vă invităm, cu drag, să luaţi parte
la toate manifestările care vor avea loc la încheierea acestuia:
activitatea în parteneriat, vizitarea expoziţiei, concurs, serbare.
Copiii şi educatoarele grupei…………

Perioada: ……………………………..
Grupa mare ……………………………….
Subteme:
 „Vieţuitoarele pământului – animale domestice”
 „Vieţuitoarele pământului – animale sălbatice”
 „Vieţuitoarele apelor”
ARGUMENT
Proiectul se desfăşoară pe durata a trei săptămâni şi are ca scop dezvoltarea capacităţii de

cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea
acestuia, explorarea directă şi descrierea verbală a celor observate.
Respectarea conştientă a valorilor naturii şi ale peisajului în care trăim se face prin instruire şi
educaţie. Ea începe în mod firesc, prin puterea exemplului personal si apoi prin cea a cuvântului.
Activităţi precum descoperirea, îngrijirea unor animale, efectuate alături şi sub îndrumarea educatoarei, a
părinţilor, determină încrederea în sine şi o anumită doză de responsabilitate, îndemnând copilul să fie
atent, să îngrijească animalele, locul unde stau, din proprie iniţiativă.
Prin toate activităţile programate în cadrul acestui proiect, pe care-l
vom realiza în grădiniţă, vom încerca să convingem copiii de necesitatea îngrijirii şi ocrotirii animalelor
astfel ca generaţiile viitoare să se poata bucura şi beneficia de acestea.
Grupa mare …………. derulează, în perioada ……, un

proiect despre animalele domestice şi sălbatice din ţara noastră,
cu tema: ,,AU FOST ŞI SUNT…ÎN JURUL NOSTRU”
În acest scop vă rugăm să discutaţi cu copiii dumneavoastră
şi să vizionaţi emisiuni la diferite posturi referitoare la
tema anunţată.
Pentru a satisface curiozitatea copiilor, vă rugăm să
fiţi alături de noi la realizarea activităţilor, sprijinindu-ne
cu informaţii şi materiale pe această temă. Pentru ca
activităţile noastre să fie cât mai plăcute şi interesante,
vă rugăm să le mijlociţi informarea corectă şi căutarea
materialelor necesare: cărţi, reviste, albume cu imagini
despre animale, enciclopedii despre animale, Puzzle-
animale, etc.

Educatoare.............................................
OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERIENŢIALE

înconjurător;
Domeniul limbă şi comunicare
 Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze ca l-a înţeles;

 Să cunoască şi să utilizeze limbajul din sfera valorilor civice, a normelor de comportare în
diferite situaţii;
 Să participe la activităţile de grup, în calitate de vorbitor, de auditor ;
 Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
 Să-şi îmbogaţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei personale şi a relaţiilor cu
ceilalţi;
Domeniul Ştiinţe
Să-şi formeze deprinderi de folosire a metodelor ştiinţifice de cercetare a fenomenelor

lumii vii şi să le aplice în practică;
Să-şi îmbogăţească sistemul de cunoştinte, cu date noi despre fenomenele lumii vii, care să
conducă la o cunoaştere mai profundă a acestora;
Să numere crescător şi descrescător, până la 10, asociind numărul cu cifra;
Să recunoască părţile componente ale corpului animalelor;
Să comunice impresii şi idei pe baza celor observate;
Să denumească însuşirile vizibile ale animalelor şi păsărilor;
Să asocieze corect puii cu mama lor;
Să identifice hrana animalelor şi a apăsărilor;
Să plaseze corect animalele în mediul lor de viaţă;
Să denumească anumite foloase pe care omul le are de la animalele şi păsările studiate;
Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date sau găsite de el însuşi;
Să contruiască diferite structuri după un model dat;
Să asocieze numărul cu cantitatea;
Domeniul Om şi societate:
 Să recunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli

de securitate personală;
 Să respecte regulile de igienă în timpul şi după ce s-au jucat cu animalele;
 Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte;
 Să denumească diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice;
 Să recunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unor lucrări practice;
 Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
Domeniul estetic şi creativ:
 Să intoneze cântece pentru copii;

 Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor
muzicale
 Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale
 Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;
 Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii,
desenului sau modelajului;
 Să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru;
 Să aplice reguli de utilizare a instrumentelor de lucru;
 Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic.
Domeniul Psihomotric:
 Să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului;

 Să-şi formeze o ţinută corporală corectă ( în poziţia stând, şezând sau în deplasare);
 Să perceapă componentele spaţio-temporale;
 Să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte;
 Să execute sărituri în înălţime;
 Să alerge ocolind obstacolele întâlnite în cale.
ALA:
 Să-şi adapteze comportamentul la cerinţele grupului de joacă;

 Să trăiasca cu cei din jur stări afective pozitive, concomitent cu învăţarea autocontrolului;
 Să conştientizeze necesitatea ocrotirii animalelor;
 Să înţeleagă rolul jocurilor în compania animalelor;
 Să ştie să se joace în locuri special amenajate în vederea ingrijirii animalelor;
 Să imite unele acţiuni necesare îngrijirii animalelor;
RESURSE:
DE UMANE MATERIALE
TIMP
-Săpt.- ALA/ pe centre de interes deschise ADE / pe domenii experenţiale
- copii; BIBLIOTECĂ: D.E.C.
3 - educatoare; - cărţi cu poveşti; - caiete de desen;
- părinţi şi bunici - cărţi ilustrate, - creioane, culori, ascuţitori;
- tăbliţe magnetice; - plastilină, planşete;
- caiete, carioca; - coli pentru pictură;
- auxiliare; - acuarele, pensule de diferite
ŞTIINŢĂ: mărimi;
- Atlas; - pahare, paie pentru suflat
JOCURI CU ROLURI: culoarea, beţişoare, diferite
- truse de bucătărie; ştampile, cârpe de şters;
- haine pentru păpuşi; D.O.S.
- păpuşi; - planşe demonstrative pentru
- animale din plastic; povestiri şi repovestiri;
JOCURI DE MASĂ: - ilustraţii reprezentând scene
- Alege şi grupează; din poezii;
- Jocul umbrelor; - Atlas;
- Loto-culori; - caiete auxiliare;
- Puzzle; D.L.C.:
- Numără şi potriveşte; - jetoane pentru diferite jocuri
CONSTRUCŢII: didactice;
- diferite truse de construcţii; - jucării;
- cuburi; - caiete auxiliare;
ARTĂ: - planşe demonstrative pentru
- caiete de desen; povestiri ale copiilor;
- creioane, culori, ascuţitori;
- coli pentru pictură; D.Ş.:
- acuarele, pensule de diferite - planşe;
mărimi; - jocuri didactice;
- pahare; - animale în miniatură;
- paie pentru suflat culoarea, - material mărunt confecţionat
beţişoare, diferite ştampile, de educatoare: iepuraşi,
cârpe de şters; ursuleţi, veveriţe;
- plastilină, planşete; - cifre, flanelograf;
- lipici; - caiete auxiliare;
- sârme, mărgele, coşuleţe; D.P.M.:
- alte materiale pentru lucrări - Mingi
practice - Jucării de pluş;
METODE: Explicaţia, demonstraţia, povestirea, problematizarea, exerciţiul, observarea spontană şi

dirijată, jocul, convorbirea euristică, învăţarea în grupuri mici, munca pe echipe, turul galeriei.
CENTRUL TEMATIC:
Va cuprinde: planşe care ilustrază mediul de viaţă al diferitelor animale;
- atlase zoologice;
- enciclopedii;
- cărţi şi reviste
- decupaje şi imagini aduse de copii ce înfăţişează păsări de curte, animale domestice şi animale
sălbatice;
- jetoane;
- puzzle cu animale sălbatice şi domestice.
Pe parcursul derulării proiectului, centrul tematic se va îmbogăţi cu diferite lucrări şi materiale procurate
de copii, educatoare şi părinţi.
CE ŞTIM? CE NU ŞTIM ŞI VREM SĂ AFLĂM?
 Animalele pot fi domestice şi sălbatice.  Cum a apărut viaţa pe pământ?

 Există mai multe medii de viaţă.  Nu ştim prea multe despre dinozauri.
 Există foarte multe animale.  De ce au dispărut unele animale?
 Ele sunt foarte diferite.  Cum se hrănesc şi unde se adăpostesc
 Animalele mari şi mici trăiesc în ograda animalele?
bunicilor.  De ce oamenii îngrijesc şi ocrotesc
 În pădure trăiesc păsări şi multe vieţuitoare animalele?
sălbatice.  De ce copiii trebuie să ajute animalele?
 În povesti întâlnim personaje animale.  Care sunt părţile corpului unui animal?
 Există animale la Grădina Zoologică.  Care este numele puiului şi al celorlalţi
 Toţi copiii iubesc animalele şi ar dori să le membri ai familiei?
protejeze.  Cum pot contribui oamenii şi copiii la
protejarea animalelor şi a mediului?
 Care sunt onomatopeele unor animale?
 De ce nu sunt toate animalele la fel?
 Ce putem face pentru a ajuta animalele?
 Care este alimentaţia unor animale?
 Care sunt pagubele şi foloasele pe care
omul le are de la fiecare animal sau pasăre
în parte?
 De ce unele sunt ierbivore, altele carnivore
sau omnivore?
 Cum putem proteja animalele?
 Animalele se înţeleg între ele?
 Dacă puii se îmbolnăvesc asemenea
copiilor, părinţii lor cum îi ajută?
 Curiozităţi din lumea acvatică.
CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALELE puse la dispoziţia copiilor :
BIBLIOTECĂ: ARTĂ: ŞTIINŢE: JOC DE ROL: CONSTRUCŢII:

- planşe care ilustrază - fişe cu păsări de curte, - planşe; - animale, - cuburi de
mediul de viaţă al animale domestice şi - atlas păsări şi lemn;
diferitelor animale; animale sălbatice; zoologic; căsuţe de - truse lego;
- atlase zoologice; - creioane colorate, - mulaje; plastic; - materiale din
- enciclopedii; pensule, acuarele, - jocuri de - seturi de natură.
- cărţi şi reviste plastilină, lipici, masă; bucătărie; - arco;
- decupaje şi imagini hârtie creponată şi - jucării de - şorţuleţe; - beţişoare,
aduse de copii ce glasată, caiete de plastic; - coşuleţe de scobitori
înfăţişează păsări de desen, planşete, ; - semințe de plastic;
curte, animale - CD-player; diferite - seturi de
domestice şi animale - CD-uri cu melodii şi tipuri; doctor;
sălbatice; cântece adecvate - paie; - legume de
- jetoane; temei; - materiale plastic:
- puzzle cu animale textile, piele - cizme de
sălbatice şi pensule; cauciuc,
domestice. greble,
lopeţi, etc
- alţi copii;
-rezultate;
-harta proiectului
Animale domestice
Animale sălbatice
CUNOŞTINŢE Vieţuitoare ale apelor
Mediul de viaţă- animale
domestice şi sălbatice REZULTATE
Elemente caracteristice animalelor
domestice şi sălbatice
CONCEPTE
ATITUDINI
Cunoaşterea unor reguli de igienă şi

comportament faţă de animale: să nu
pună mâna pe animale şi să se spele pe
mâini în cazul în care se joacă cu
ABILITĂŢI
animale domestice, să nu le necăjească, Abilităţi de comunicare, de relaţionare;
pentru a evita situaţii nedorite. Spirit de echipă;
Abilităţi de recunoaştere, acceptare şi respect al
diversităţii;
Abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare
motrică;
HARTA PROIECTULUI
Părţi componente
Definiţie Denumire
Mediul de viaţă Exemple de animale
„Animale domestice
domestice”
Reguli de igienă
Norme de
Foloase
comportament
Pagube
„Vieţuitoar
„AU FOST ŞI e ale
SUNT… ÎN apelor”
JURUL
NOSTRU !”
Definiţie
Mediul de viaţă Definiţie
Mediul de
viaţă Foloase
Pagube
Foloase
Părţi componente „Animale
Pagube
Denumire sălbatice”
Exemple de animale
sălbatice
a) Secvenţială:
b) Finală
 Expoziţii pentru evaluarea /aprecierea rezultatelor activităţii;
 Măşti pentru carnaval;
 Costumaţii de animale pentru carnaval;
 Căsuţe pentru animale;
 C.D.-ul proiectului;
 Albume;
BIBLIOGRAFIE:
 A.Cosmovici şi L.Iacob, Psihologia generală, Ed.Polirom, Iaşi,1996
 I. Cerghit, I.T. Radu, E. Popescu, L. Vlăsceanu, „Didactica”, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1993
 Ezechil Liliana, Păişi Lăzărescu Mihaela, „Laborator preşcolar”- ghid metodologic (ediţia a-II-a
revizuită), Editura Integral, Bucureşti, 2002
 Preda, Viorica coordonator –„Metoda proiectelor la vârste timpurii”, Editura Miniped,
Bucureşti,2002
 „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura Integral,
Bucureşti, 2002
 Romiţă B. Iucu, Marin Manolescu, „Pedagogie”, Editura Fundaţiei Culturale „Dimitrie
Bolintineanu”, Bucureşti, 2001.
 Utilizarea calculatorului în procesul de predare – învăţare, Bucureşti, 2005, Document P.I.R

Preşcolarii grupei ……….. doresc să vă transmită calde
mulţumiri pentru contribuţia dumneavoastră pe parcursul
derularii proiectului : „AU FOST ŞI SUNT…ÎN JURUL
NOSTRU”. Cu ajutorul dumneavoastră, am reuşit să
transmitem copiilor informaţii accesibile despre alcătuirea şi
componentele animalelor, despre păstrarea igienei, evitarea
unor accidente şi pericole pentru copil si sănătate. Totodată s-
au format deprinderi, obişnuinţe, atitudini igienice corecte faţă
de animale şi faţă de propria persoana, copiii înţelegând
necesitatea ocrotirii animalelor.
Vă mulţumim pentru tot sprijinul acordat, pentru buna
desfăşurare a proiectului tematic şi vă invităm să luaţi parte la
toate manifestările care vor avea loc la încheierea acestuia:
carnaval, activitatea în parteneriat, vizitarea expoziţiei,
concurs.
Copiii si educatoarele grupei…………………

SĂPTĂMÂNA : TEMA DE STUDIU : ,,CUM ESTE / A FOST ŞI VA FI PE PĂMÂNT ?”

Luni ,,A fost odată…”(animale dispărute) reviste, enciclopedii legate de animalele D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Trenul” domestice;unim punctele ” – exerciţii grafice după imagini ,,Animale domestice”
Rutine:,,Învăţăm să protejăm!” Construcţii : ,,Adăposturi pentru animale” D.E.C. – Pictură
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Jocuri de mişcare : ,, Animalul domestic preferat”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,Scapă cine poate!”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Vieţuitoarele pământului-animale domestice”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul P”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,,La muzeu” cuvinte cu sunetul p la început D.L.C. – Lectura educatoarei - ,,Căţeluşul
Tranziţii: ,,Ursul păcălit de vulpe” Joc de rol : ,,La fermă” şchiop’’, de Elena Farago
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” Vizionare PowerPoint : D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ,,Din lumea animalelor domestice” Cântec - ,, Graiul animalelor”- predare
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Joc muzical - ,,Mergi cum cânt!”
Întâlnirea de dimineaţă: Nisip şi apă : ,,Urme de paşi ” Activitate integrată :
Miercuri ,,Dinozaurii?” Ştiinţă : ,,Ce ştim despre animalele D.Ş. – Activitate matematică – „Găseşte
Tranziţii: ,, Graiul animalelor” domestice?”; Puzzle cu animale; locul potrivit!” - ,,Verificarea număratului
Rutine:,,Învăţăm să protejăm!” Divertisment : ,,Curiozităţi despre animale” în limitele 1 -7” - fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de D.P.M. Învăţarea săriturii în lungime de
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” pe loc.
Jocuri: ,,Hop,hop!’’, ,,Apă,foc!”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: „ Ce foloase avem de la animale?” Activitate integrată :
Joi ,,Cel mai iubit animal” Bibliotecă: ,,Identifică şi încercuieşte D.Ş – Activitate matematică - ,, Şir
Tranziţii: ,,Graiul animalelor” litera ,,P” – fişe de lucru; exerciţii grafice crescător, descrescător 1-7; compunere şi
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” –,,Scrie litera P” descompunerea nr. 7; adunări şi scăderi”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Program liber ales: ,, Povestim ce ştim – fişe de lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” despre animale domestice” D.O.S. – Educaţie pentru societate
„Să iubim şi să îngrijim animalele!”

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „În curtea bunicii” –citire de Activitate integrată :
Vineri ,,Animalul preferat” imagini D.L.C. – Concurs: ,,Cine ştie mai bine?” -
Tranziţii: ,,Azorel”-cântec propoziţie, cuvânt, silabă, sunet –
Rutine:,,Învăţăm să protejăm!” Artă : ,, Colorăm animalul preferat!”;
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Construcţii: „Animalul preferat” D.O.S. – Activitate practică- ,,La fermă” –
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Joc de rol : ,,La fermă” decupare, lipire-
Vizionare PowerPoint : ,,Poveşti cu

PROIECTUL : ,,AU FOST ŞI SUNT…ÎN JURUL NOSTRU” SUBTEMA : ,,VIEŢUITOARELE PĂMÂNTULUI – ANIMALE SĂLBATICE”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Citim imagini din cărţi!”- Activitate integrată :
Luni ,,Animalele pădurii” enciclopedia despre animalele sălbatice care D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Iepurasul Ţup” trăiesc la noi în ţară; „Scriem numele după imagini ,,Animalele/păsările
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” animalelor după model’’ pământului”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Construcţii : ,,Adăposturi pentru animalele D.E.C. – Pictură
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” pădurii”(cu materiale la alegere) ,, Animalul preferat”
Jocuri de mişcare : ,, Câte unul pe
cărare”; ,,Când am fost noi la pădure”
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Animale sălbatice”
Marţi „Glasul animalelor” cuvinte cu sunetul ş la început D.L.C. Povestirea copiilor-,,Cei trei
Tranziţii: ,,Vulpe, tu mi-ai furat gâsca!” Joc de rol : ,,De-a medicii veterinari” purceluşi’’, de Serghei Mihailov
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” Jocuri distractive: ,,Şoarecele şi D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de pisica”; ,,Raţele şi vânătorii” Cântec - ,,Veveriţa”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Cântec joc- ,,Glasul animalelor”
Miercuri Întâlnirea de dimineaţă: Nisip şi apă : ,,Urme de paşi şi lăbuţe” Activitate integrată :
,,Urme de animale” Joc de masă : ,,Lotto cu animale sălbatice şi D.Ş. – Activitate matematică- ,,Grupează
Tranziţii: ,,Glasul animalelor” domestice” după cum îţi spun – numărul şi cifra 8”-
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm” Lectura educatoarei - ,,Cum a căpătat exerciţii cu materiale- individual - fişe de
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de cămila cocoaşă”, de R. Kipling lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” D.P.M. Învăţarea târârii ca şarpele
Joc,,Treci prin scară!” , ,,Al treilea fuge’’
Activ. metodică Întocmirea programului pentru serbarea de 8 Martie

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: „De ce creştem păsări? ” Activitate integrată :
Joi ,,Puii animalelor” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte D.Ş – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Veveriţa” litera ,,ş” – fişe de lucru; exerciţii grafice „Te rog să-mi dai…!”- ,,Compunerea şi
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” –,,Scrie litera ş” descompunerea nr. 8; adunări şi scăderi”
Ne pregătim de activităţi ; - deprinderi Vizionare DVD : ,,Poveşti cu animale şi – exerciţii, fişe de lucru
de ordine, disciplină şi autos.;Cum e păsări îndrăgite de copii”
vremea? D.O.S. –,,Să iubim animalele şi păsările!”-
convorbire

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „În pădure” –citire de imagini Activitate integrată :
Vineri ,,Medicii veterinari” D.L.C.–Joc didactic-,,Animalele şi puii
Tranziţii: ,,Glasul animalelor” Joc de rol : ,,De-a medicii veterinari” lor”
PROIECTUL : ,,AU FOST ŞI SUNT… ÎN JURUL NOSTRU” SUBTEMA : ,,VIEŢUITOARELE APELOR”
Luni ,, Zâna Apelor” enciclopedii despre vieţuitoarele apelor’’ D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Glasul animalelor” Construcţii : ,,Barca, pluta, vaporul”(cu după imagini ,,Vieţuitoarele apelor”
Rutine:,,Învăţăm să protejăm!” materiale la alegere) D.E.C. – Pictură
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Jocuri de mişcare : ,,Din piatră-n piatră, ,, Valurile mării”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” trecem râul” ;
Activ. metodică Întocmirea hărţii subtemei ,,Vieţuitoarele apelor”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul D”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,,Delfinul” cuvinte cu sunetul D la început D.L.C. –,, Mica sirenă”
Tranziţii: ,,În paşi de vals” Joc de rol : ,,De-a scafandrii” D.E.C. – Educaţie muzicală
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” Jocuri distractive: ,,Înoată, înoată!” Audiţie - ,,Valurile Dunării”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc - ,,În paşi de vals”
Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: „Peştişori” - puzzle Activitate integrată :
Miercuri ,,Peştişorii” Nisip şi apă : ,,Acvariul meu” D.Ş. – Activitate matematică – „Hora
Tranziţii: ,, Dansul peştişorilor” Ştiinţă : ,,Selectăm imagini cu peşti şi pieselor înfrăţite” - ,,Verificarea
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” mamifere acvatice; ce sunt icrele; curiozităţi număratului în limitele 1 -9” - fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de acvatice” D.P.M. - ,,Căţărarea pe plan înclinat’’
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Lectura educatoarei - ,, Pescarul şi Jocuri: ,,Pisicile se ascund’’; „Jocul
peştişorul” numerelor”

Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă: „Lotto cu specii de peşti” Activitate integrată :
Joi ,,Naufragiaţii” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte D.Ş – Activitate matematică - ,, Şir
Tranziţii: ,,Valurile Dunării” litera ,,D” – fişe de lucru; exerciţii grafice crescător, descrescător 1-9; compunerea şi
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” –,,Scrie litera D” descompunerea nr. 9; adunări şi scăderi”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : ,,Învăţarea unor paşi de – fişe de lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” dans”
,,Peştişorul cel trist”- poveste creată –
măsuri împotriva poluării apei

Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol : ,,De-a marinarii” Activitate integrată :
Vineri ,,Lumea din adâncuri” Artă : ,,Animale marine” – modelaj; D.L.C. – Memorizare- ,,Racul, broasca şi
Tranziţii: ,,Marinarii” colorăm imagini cu diferite specii de peşti – ştiuca”, de A. Donici
Rutine: ,,Învăţăm să protejăm!” Vizionare DVD : ,,Poveşti îndrăgite de
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de copii” D.O.S. – Activitate practică
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,Acvariu cu peştişori”
Perioada: ……………………………..
Grupa mare ……………………………….
Subteme:
 „La mulţi ani, iubită mamă!”
 „În lumea artelor”
 „Minunata lume a florilor”
ARGUMENT
Proiectul se desfăşoară pe durata a patru săptămâni şi are ca scop încurajarea

exprimării sentimentelor de afecţiune şi iubire faţă de cei dragi, înţelegerea importanţei modului cu care
tratăm oamenii (cu iubire, respect şi bunătate/versus răutate/ obrăznicie), înţelegerea cauzelor care
provoacă diferite stări, trăiri, sentimente.
Respectarea conştientă a valorilor morale şi sentimentele pe care le provoacă se face prin instruire
şi educaţie. Ea începe în mod firesc, prin puterea exemplului personal si apoi prin cea a cuvântului. Am
comparat mereu atitudinile lor în anumite situaţii, rezultatele lor, comportamentele, explicându-le că aşa
cum ei se manifestă şi reacţionează în diferite feluri, aşa vor primi şi ei ceea ce au oferit.
Înţelegerea importanţei modului cu care tratăm oamenii, efectuată alături şi sub îndrumarea educatoarei, a
părinţilor, determină încrederea în sine şi o anumită doză de responsabilitate, îndemnând copilul să fie
atent, să discearnă binele de rău, dragostea de ură, bunătatea de răutate, compasiunea şi mila faţă de cei
dragi şi nu numai.
Prin toate activităţile programate în cadrul acestui proiect, pe care-l vom realiza
În grădiniţă, vom încerca să convingem copiii de exprimarea liberă a sentimentelor de afecţiune şi iubire
faţă de cei dragi, de dragoste şi protejare a tot ceea ce ne oferă natura, de importanţa comportamentului
pe care îl manifestă faţă de persoanele din jur.
La sugestia mea şi a copiilor dumneavoastra intentionăm să derulăm un

proiect tematic cu tema: „EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM”, pe o
perioadă de patru săptămâni, în care vom aborda următoarele subteme:
 „La mulţi ani, iubită mamă!”
 „În lumea artelor”
 „Minunata lume a florilor”
În acest scop vă rugăm să discutaţi cu copiii dumneavoastră şi să-i ajutaţi să

răspundă la următoarele întrebări:
- Ce sunt sentimentele?
-Cum apar, ce provoacă anumite sentimente?
-Cum ne putem exprima sentimentele?
- De ce iubesc oamenii ?
- Pe cine putem noi să iubim ?
- Cum ne putem arăta şi exprima dragostea faţă de cei dragi sau faţă de
minunata lume a florilor?
- Ce putem oferi celor pe care-i iubim ?
- De ce suntem trişti?
- Ce este răutatea ?
- Dar fericirea ?
- Cum ne comportăm atunci când suntem fericiţi/ trişti ?
- Ce rol are timpul în exprimarea sentimentelor ?
Pentru a satisface curiozitatea copiilor, vă rugăm să fiţi alături de

noi la realizarea activităţilor, sprijinindu-ne cu informaţii şi materiale
pe această temă. Pentru ca activităţile noastre să fie cât mai plăcute şi
interesante, vă rugăm să le mijlociţi informarea corectă şi căutarea
materialelor necesare: cărţi, reviste, albume cu imagini despre flori,
enciclopedii despre flori, Puzzle- flori, etc.

Educatoare.............................................
OBIECTIVE CADRU PE DOMENII EXPERIENŢIALE

înconjurător;
Domeniul limbă şi comunicare

 Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze ca l-a înţeles;
 Să cunoască şi să utilizeze limbajul din sfera valorilor civice, a normelor de comportare în
diferite situaţii;
 Să participe la activităţile de grup, în calitate de vorbitor, de auditor ;
 Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
 Să-şi îmbogaţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei personale şi a relaţiilor cu
ceilalţi;
Domeniul Ştiinţe
Să-şi formeze deprinderi de folosire a metodelor ştiinţifice de cercetare a fenomenelor
lumii vii şi să le aplice în practică;
Să-şi îmbogăţească sistemul de cunoştinte, cu date noi despre fenomenele lumii vii, care să
conducă la o cunoaştere mai profundă a acestora;
Să numere crescător şi descrescător, până la 10, asociind numărul cu cifra;
Să recunoască părţile componente florilor;
Să comunice impresii şi idei pe baza celor observate;
Să denumească însuşirile vizibile ale florilor;
Să asocieze corect puii cu mama lor;
Să identifice diferite flori;
Să plaseze corect florile în mediul lor de viaţă;
Să denumească anumite foloase pe care omul le are de la florile studiate;
Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date sau găsite de el însuşi;
Să contruiască diferite structuri după un model dat;
Să asocieze numărul cu cantitatea;
Domeniul Om şi societate:
 Să recunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli
de securitate personală;
 Să respecte regulile de igienă în timpul şi după ce au cules anumite flori;
 Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte;
 Să denumească diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice;
 Să recunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unor lucrări practice;
 Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
Domeniul estetic şi creativ:

 Să intoneze cântece pentru copii;
 Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor
muzicale
 Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale
 Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;
 Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii,
desenului sau modelajului;
 Să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru;
 Să aplice reguli de utilizare a instrumentelor de lucru;
 Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic.
Domeniul Psihomotric:
 Să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului;
 Să-şi formeze o ţinută corporală corectă ( în poziţia stând, şezând sau în deplasare);
 Să perceapă componentele spaţio-temporale;
 Să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte;
 Să execute sărituri în înălţime;
 Să alerge ocolind obstacolele întâlnite în cale.
ALA:
 Să-şi adapteze comportamentul la cerinţele grupului de joacă;
 Să trăiasca cu cei din jur stări afective pozitive, concomitent cu învăţarea autocontrolului;
 Să conştientizeze necesitatea ocrotirii florilor;
 Să ştie să se joace în locuri special amenajate în vederea ingrijirii şi protejării florilor;
 Să imite unele acţiuni necesare îngrijirii florilor;
RESURSE:
DE UMANE MATERIALE
TIMP
-Săpt.- ALA/ pe centre de interes deschise ADE / pe domenii experenţiale
- copii; BIBLIOTECĂ: D.E.C.
4 - educatoare; - cărţi cu poveşti; - caiete de desen;
- părinţi şi bunici - cărţi ilustrate, - creioane, culori, ascuţitori;
- tăbliţe magnetice; - plastilină, planşete;
- caiete, carioca; - coli pentru pictură;
- auxiliare; - acuarele, pensule de diferite
ŞTIINŢĂ: mărimi;
- Atlas; - pahare, paie pentru suflat
JOCURI CU ROLURI: culoarea, beţişoare, diferite
- truse de bucătărie; ştampile, cârpe de şters;
- haine pentru păpuşi; D.O.S.
- păpuşi; - planşe demonstrative pentru
- flori din plastic; povestiri şi repovestiri;
JOCURI DE MASĂ: - ilustraţii reprezentând scene
- Alege şi grupează; din poezii;
- Jocul umbrelor; - Atlas;
- Loto-culori; - caiete auxiliare;
- Puzzle; D.L.C.:
- Numără şi potriveşte; - jetoane pentru diferite jocuri
CONSTRUCŢII: didactice;
- diferite truse de construcţii; - jucării;
- cuburi; - caiete auxiliare;
ARTĂ: - planşe demonstrative pentru
- caiete de desen; povestiri ale copiilor;
- creioane, culori, ascuţitori;
- coli pentru pictură; D.Ş.:
- acuarele, pensule de diferite - planşe;
mărimi; - jocuri didactice;
- pahare; - flori în miniatură;
- paie pentru suflat culoarea, - cifre, flanelograf;
beţişoare, diferite ştampile, - caiete auxiliare;
cârpe de şters; D.P.M.:
- plastilină, planşete; - Mingi
- lipici; - Jucării de pluş;
- sârme, mărgele, coşuleţe;
- alte materiale pentru lucrări
practice
METODE: Explicaţia, demonstraţia, povestirea, problematizarea, exerciţiul, observarea spontană şi

dirijată, jocul, convorbirea euristică, învăţarea în grupuri mici, munca pe echipe, turul galeriei.
CENTRUL TEMATIC:
Va cuprinde:
- planșe/imagini/jetoane
- culegere de texte literare
- jocul umbrelor
- jetoane reprezentând fețe vesele, triste, inimioare, semne zodiacale, etc
- puzzle
- flori de plastic sau naturale
- seturi de măşti reprezentând diferite stări emoționale
Pe parcursul derulării proiectului, centrul tematic se va îmbogăţi cu diferite lucrări şi materiale procurate
de copii, educatoare şi părinţi.
CE ŞTIM? CE NU ŞTIM ŞI VREM SĂ AFLĂM?
 Există diferite sentimente : supărare, fericire,  Cum apar, ce provoacă anumite

tristeţe, etc. sentimente?
 Oamenii trebuie să iubească şi să fie buni  Cum reuşesc mamele să facă atât de multe
unii cu alţii. lucruri?
 Copiii îşi iubesc părinţii şi fraţii.  Cum o pot face fericită pe mama mea ?
 Părinţii ne iubesc şi ne fac cadouri.  De ce nu toţi oamenii sunt buni şi cinstiţi ?
 Florile trebuie îngrijite şi ocrotite.  Ce este arta ?
 Există fapte bune şi fapte rele.  Cum poţi să te exprimi prin artă?
 Toate mamele îşi iubesc copiii.  Ce reprezintă Biserica?
 Ştim că mama este neobosită şi munceşte  Ce putem face pentru a deveni mai buni ?
foarte mult.  Care sunt minunile lui Isus ?
 Ştiu să deosebesc o faptă bună de o faptă rea.  De ce Isus a fost răstignit ?
 Ştiu că Paştele înseamnă Învierea Domnului.  Ce rol are timpul în evoluţia acestor
 De Paşte vopsim ouă roşii. sentimente?
 De Paşte mergem la biserică.  Cum ne putem exprima sentimentele?
 De Paşte Iepuraşul aduce daruri copiilor  Care sunt modurile de a crea şi a dărui
cuminţi. cadouri pentru cei iubiţi?
 De Paşte ne cumpărăm hăinuţe noi.  De ce oamenii îngrijesc şi ocrotesc florile?
 Ştiu multe cântece şi poezii, ştiu să dansez.  De ce copiii trebuie să iubească florile?
 Care sunt părţile unei plante?
 Cum pot contribui oamenii şi copiii la
protejarea mediului?
 Care sunt foloasele pe care omul le are de
la fiecare floare în parte?
 De ce trebuie făcute numai fapte bune?
CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALELE puse la dispoziţia copiilor :
BIBLIOTECĂ: ARTĂ: ŞTIINŢE: JOC DE ROL: CONSTRUCŢII:

- culegere de texte - fişe cu diferite flori; - planşe; - flori de - cuburi de
literare - creioane colorate, - -fișe cu plastic sau lemn;
- planșe/imagini/jetoan pensule, acuarele, conținut naturale - truse lego;
e plastilină, lipici, matematic - seturi de - materiale din
- -jocul umbrelor hârtie creponată şi - -inimioare măşti natură.
- -jetoane reprezentând glasată, caiete de decupate de reprezentând - arco;
fețe vesele, triste, desen, planşete, ; diferite diferite stări - beţişoare,
inimioare, semne - CD-uri cu melodii şi mărimi emoționale scobitori
zodiacale, etc cântece adecvate pentru a fi - cizme de
- -puzzle temei; grupate cauciuc,
- material din natură: conform greble,
flori, ouă roşii, cerințelor lopeţi, etc
diferite decoraţiuni
- felicitări, şnururi,
mărţişoare
- -autocolant
- -imagini
reprezentând diferite
stări emoționale
- alţi copii;
-rezultate;
-harta proiectului
Sentimente
Elemente caracteristice diferitelor Fapte bune/fapte rele
sentimente Protejarea mediului
Flori – caractreristici, alcătuire,
mediul de viaţă, foloase REZULTATE
CONCEPTE
C A
U B
N I
O L
Ş I
T T
I A
N
Ţ Ţ
E
I
ATITUDINI
ATITUDINI
Abilităţi de comunicare, de relaţionare;

Spirit de echipă;
Cunoaşterea şi exprimarea Abilităţi de recunoaştere, acceptare şi respect al
sentimentelor diversităţii;
Cunoaşterea unor reguli de igienă şi Abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare
comportament faţă de mediu motrică;
HARTA PROIECTULUI
Părţi componente
Varietatea florilor Denumire
Mediul de viaţă „Lumea Exemple de flori
minunată a
florilor”
Reguli de igienă
Norme de
Foloase
comportament
Pagube
„Fapte
bune, fapte „În lumea
rele!” artelor”
„EU SIMT, EU
CREEZ, EU
EXPRIM !”
Importanţa zilei de
8 Martie Tablouri
celebre
Picturi cu Importanţa
flori artelor
Serbare
Sentimente „La mulţi ani,
Poezii iubită mamă!”
Daruri
a) Secvenţială:
b) Finală
 Expoziţii pentru evaluarea /aprecierea rezultatelor activităţii;
 Măşti pentru exprimarea sentimentelor;
 C.D.-ul proiectului;
 Albume;
BIBLIOGRAFIE:
 Preda, Viorica coordonator –„Metoda proiectelor la vârste timpurii”, Editura Miniped,
Bucureşti,2002
 „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura Integral,
Bucureşti, 2002
 Romiţă B. Iucu, Marin Manolescu, „Pedagogie”, Editura Fundaţiei Culturale „Dimitrie
Bolintineanu”, Bucureşti, 2001.
 Utilizarea calculatorului în procesul de predare – învăţare, Bucureşti, 2005, Document P.I.R
Preşcolarii grupei ……….. doresc să vă transmită calde mulţumiri pentru

contribuţia dumneavoastră pe parcursul derularii proiectului: „EU SIMT, EU
CREEZ, EU EXPRIM!”. Cu ajutorul dumneavoastră, am reuşit să
transmitem copiilor informaţii accesibile despre iubire, tristeţe, bunătate, grijă,
respect. Au învăţat să-şi exprime sentimentele, să înţeleagă importanţa de a-i
trata pe ceilalţi cu respect şi bunătate, să rostească mesaje de iubire, să- şi
dezvolte sentimente calde şi pline de sensibilitate.
Totodată s-au format deprinderi, obişnuinţe, atitudini igienice corecte faţă
de mediul înconjurător şi faţă de propria persoană, copiii înţelegând
necesitatea ocrotirii vieţii.
Vă suntem recunoscători şi dorim, cu acordul d-voastră, să continuăm
colaborarea.
Vă mulţumim pentru tot sprijinul acordat, pentru buna desfăşurare a
proiectului tematic şi vă invităm să luaţi parte la toate manifestările care vor
avea loc la încheierea acestuia: serbare, activitatea în parteneriat, vizitarea
expoziţiei, concurs.
Copiii si educatoarele grupei…………………

SĂPTĂMÂNA TEMA DE STUDIU : ,,CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM ?”

PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM!” SUBTEMA : ,,LA MULŢI ANI, IUBITĂ MAMĂ!”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Citim imagini despre Activitate integrată :
Luni ,,În aşteptarea primăverii” anotimpul iarna şi anotimpul primăvara’’ D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii:,,Zâmbet de primăvară” Construcţii : ,,Palatul Zânei Iarna şi Zânei după imagini ,, Mama, fiinţa cea mai
Rutine: ,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!” Primăvara”(cu materiale la alegere) dragă!”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Vizionare în Power Point : D.E.C. – Pictură
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,, Iarnă”; ,, Primăvară” ,, Chipul mamei”
Activ. metodică Întocmirea hărţii proiectului ”Eu simt, eu creez, eu exprim!”
Marţi ,,Vestitorii primăverii” cuvinte cu sunetul Ş la început D.L.C. – Povestea educatoarei ,, Inimioară
Tranziţii: ,,Mărţişoare” Joc de rol : ,,De-a vânzătorii de mărţişoare” pentru mama”
Rutine:,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!” Jocuri distractive: ,,Găseşte locul D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de potrivit!” Cântec - ,,Cu primăvara ne jucăm”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Cântec joc -,,Iarnă, să te duci cu bine!”
Întâlnirea de dimineaţă: Artă : ,,Inimioare”- desen Activitate integrată :
Miercuri ,,La mulţi ani, iubită mamă!” Ştiinţă : ,,De ce iubim florile ?”; Bucheţele D.Ş. – Activitate matematică -„Vecinii
Tranziţii: ,, Dansul florilor” pentru mama”(numeraţie) numerelor – intervalul 1-9” - fişe de lucru
Rutine:,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!” Lectura educatoarei - ,, Ghiocelul”, D.P.M. Rostogolirea mingii pe plan
Ne pregătim de activităţi –deprinderi de adaptare după H.C.Andersen înclinat;
ordine, disciplină şi autoservire ; Cum e Jocuri:,,Mingea prin poartă’’,,Al doilea
vremea? fuge’’

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: „Ce ştii despre mama/bunica ?” Activitate integrată :
Joi ,,Bunica mea cea iubitoare” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte D.Ş – Activitate matematică
Tranziţii: ,,Samba florilor”-cântec litera ,,ş” – fişe de lucru; exerciţii grafice ,, Aleile parcului’’ -intervalul 1-9–
Rutine: ,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!” –,,Scrie litera ş” exerciţii cu material individual, fişe de
Ne pregătim de activităţi ; - deprinderi Divertisment : Cântece pentru mama lucru
de ordine, disciplină şi autos.;Cum e
vremea? D.O.S. – Educaţie pentru societate ,,Cum îi
arătăm mamei dragostea noastră ?”-
convorbire

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Daruri pentru mama” –citire de Activitate integrată :
Vineri ,,Daruri pentru mama” imagini D.L.C. – Memorizare
Tranziţii: ,,Mama”-cântec Joc de rol : ,,De-a mama” ,,De ziua mamei” de Elena Dragoş
Rutine: ,,Învăţăm să spunem ,,Poftim!” Construcţii : ,,Daruri pentru mama/bunica” D.O.S. – Activitate practică
SĂPTĂMÂNA : TEMA DE STUDIU : ,,CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM ?”
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM!” SUBTEMA : ,, ÎN LUMEA ARTELOR”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Imagini cu instrumente Activitate integrată :
Luni ,,Vioara” muzicale’’ D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii:,,Muzicanţii” Construcţii : ,,Viori, tobe, castagnete”(cu după imagini ,,În lumea artelor”
Rutine: ,,Învăţăm să spunem materiale la alegere) D.E.C. – Pictură
,,Mulţumesc!” Program liber-ales: Repetarea cântecelor ,, Vioara”- pictură cu tehnici variate
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de învăţate
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul Î”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,, Dirijorul” cuvinte cu sunetul Î la început, în interior şi D.L.C. – Lectura educatoarei ,,Fluierul
Tranziţii: ,,Muzicanţii” la sfârşitul cuvântului fermecat”, de V.Eftimiu
Rutine: Joc de rol : „De-a dirijorul” D.E.C. – Educaţie muzicală
,,Învăţăm să spunem ,,Mulţumesc!” Divertisment : ,,Deschide urechea bine!’’ Cântec :” E ziua ta, mămico!”-
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Cântec joc -,,Noi suntem muzicanţi vestiţi”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Modele arhitecturale” Activitate integrată :
Miercuri ,,Arhitecţii” Nisip şi apă : ,,Monumente” D.Ş. – Activitate matematică – ,,Verificarea
Tranziţii: ,,Concurs de proiecte” Ştiinţă : ,,Cum proiectăm case?” număratului în limitele 1 -9” - fişe de lucru
Rutine:,,Învăţăm să spunem Joc de rol - ,,De-a arhitectul” D.P.M. - ,,Aruncarea mingii între doi copii,
,,Mulţumesc!” la distanţă de doi metri”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de .Joc: ,,Prinde mingea!’’
Activ. metodică Studiu individual -,,,,Metoda interactive” ”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: ,,Ce ştii despre pictură ?” Activitate integrată :
Joi ,,Pictorii” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte D.Ş – Activitate matematică - ,, Şir
Tranziţii: ,,Culorile”- cântec litera ,,Î” – fişe de lucru; exerciţii grafice crescător, descrescător 1-9;compunere şi
Rutine: –,,Scrie litera Î” descompunere nr. 10; adunări şi scăderi”
,,Învăţăm să spunem ,,Mulţumesc!” Joc de rol: ,,De-a pictorii!” – fişe de lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” D.O.S. – Educaţie pentru societate ,,La
galeria de artă”- reguli de comportare

Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol : „Pe scenă” Activitate integrată :
Vineri ,,Micii actori” Artă : ,,Mandale de primăvară” D.L.C. – Memorizare -,,La circ”, de Gellu
Tranziţii: ,,Pe scenă” Construcţii : ,,La teatru” Naum
Rutine: Program distractiv : ,,Teatru de păpuşi”
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM!” SUBTEMA : ,,MINUNATA LUME A FLORILOR”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Flori din atlasul botanic’’; Activitate integrată :
Luni ,,Florile vesele” ,,Grădinile lumii” D.Ş. – Cunoaşterea mediului – Lectură
Tranziţii: ,,Florăreasa” Construcţii : ,,Ghivece şi jardiniere”(cu după imagini- ,,Anotimpul florilor”
Rutine: ,,Învăţăm să îngrijim florile!” materiale la alegere)
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Activitate gospodărească: D.E.C. – Modelaj
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,Florile noastre” ,, Copacul înmugurit”

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul F”- găseşte Activitate integrată :
Marţi ,,Florile triste” cuvinte cu sunetul F în interiorul cuvântului D.L.C. – Memorizare: ,,Gândăcelul”, de
Tranziţii: ,,Coşul cu flori” Joc de rol : ,,De-a florăresele” Elena Farago
Rutine:,,Învăţăm să îngrijim florile!” Program liber-ales: ,,Vizită la florărie” D.E.C. – Educaţie muzicală
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Cântec - ,,Florile”
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Cântec joc ,,Câte unul pe cărare”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Lalele” -puzzle Activitate integrată :
Miercuri ,,Prietenii florilor” Artă : ,,Fluturi, gâze şi flori”-desen D.Ş. – Activitate matematică- „ Şantierul
Tranziţii: ,,Înfloresc grădinile!” Ştiinţă : ,,Cum îngrijim florile ?”; ,,Studiem de construcţii”,,Verificarea număratului în
Rutine: ,,Învăţăm să îngrijim florile!” cu lupa seminţele” limitele 1-10 , adunări şi scăderi cu o
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Joc de rol: „Ghiocelul şi laleaua” unitate
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” D.P.M. – „Învăţarea săriturii în înălţime cu
elan’’
Jocuri: ,,Copiii merg în excursie’’;
”Plimbăm păpuşa’’
Activ. metodică Studiu individual: ,,Metode alternative la tradiţional”

Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: „Ce ştii despre copaci ?” Activitate integrată :
Joi ,,Culorile pădurii” Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte
Tranziţii: ,,Vine,vine primăvara!” litera ,,f” – fişe de lucru; exerciţii grafice D.Ş – Activitate matematică
Rutine: ,,Învăţăm să îngrijim natura!” –,,Scrie litera f” ,,Să adunăm, să scădem!’’-fişe de lucru
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Divertisment : ,,Ghici, ghicitoarea mea!” –
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ghicitori despre flori de primăvară D.O.S. – Educaţie pentru societate- ,,Cum
ajutăm natura să rămână mereu veselă?”-
convorbire

Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol : ,,De-a decoratorii” Activitate integrată :
Vineri ,,Culoarea preferată” Construcţii : ,,Ronduri cu flori” – material D.L.C. – Lectura educatoarei
Tranziţii: ,,Culorile” la alegere: cuburi, pioneze etc. ,,Cireşul”, de Călin Gruia
Rutine:,,Învăţăm să îngrijim florile!” Vizionare DVD : ,,Poveşti îndrăgite de D.O.S. – Activitate practică
PROIECTUL : ,,EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM!” SUBTEMA : ,,FAPTE BUNE, FAPTE RELE”
Data / ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi p
Semnătura ADP ALA
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Nu faceţi ca ei!” – fragmente Activitate i
Luni ,,Fapte bune şi fapte rele” din poveşti cu personaje negative D.Ş. – C
Tranziţii: ,,1,2, hai la joc!”- cântec Construcţii : ,,Sala de sport” didactic ,,S
Rutine: ,,Învăţ să fiu ordonat!” Program distractiv: Dramatizări din
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de poveştile cu mesaj moral -,,Ursul păcălit de D.E.C. – De
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” vulpe”; ,,Ionică mincinosul” ,, O
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Litera şi sunetul B”- găseşte Activitate i
Marţi ,,Găseşte mincinosul!” cuvinte cu sunetul B D.L.C. – Po
Tranziţii: ,,1,2, hai la joc!”-cântec Joc de rol : ,,De-a bucătarii” şi fata moşn
Rutine: ,,Învăţ să fiu ordonat!” Jocuri distractive: ,,Strângere de fonduri” D.E.C. – Ed
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de Cântec - ,,O
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Cântec joc-
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Prietenul meu” -puzzle Activitate i
Miercuri ,,Prietenul la nevoie se cunoaşte!” Artă : ,,Mâini harnice”- desen D.Ş. – Activ
Tranziţii: ,,În pădurea cu alune” Ştiinţă : ,,Ce este hărnicia?’’ vesel” -,,Ad
Rutine:,,Învăţ să fiu ordonat!” Joc de rol: „Prietenii” exerciţii cu
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” D.P.M. - ,,A
Exerciţiile d
Joc: ,,Flutur
Activ. metodică Studiu individual ,,Metoda proiectelor”

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : ,,Identifică şi încercuieşte Activitate i
Joi ,,După faptă şi răsplată” litera ,,B” – fişe de lucru; exerciţii grafice D.Ş – Activ
Tranziţii: ,,1,2, hai la joc!”-cântec –,,Scrie litera B” ,,Adunări ş
Rutine: ,,Învăţ să fiu ordonat!” Ştiinţă: „Separaţi faptele bune de faptele exerciţii cu
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de rele” lucru
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” Divertisment : Proverbe şi ghicitori legate D.O.S. – E
de tema proiectului în derulare ne comp
an

Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: „Bunica” –puzzle Activitate i
Vineri ,,Dăruind vei dobândi” Construcţii : ,,Temă la alegerea copiilor” D.L.C. –
Tranziţii: ,,În pădurea cu alune” Joc de rol : ,,De-a doctorii” furni
Rutine: ,,Învăţ să fiu ordonat!” Vizionare PowerPoint : ,,Să ajutăm
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de persoanele în vârstă sau aflate în nevoie!” D.O.S. – Ac
ordine şi autoservire; ,,Cum e vremea ?” ,,Coşuleţ cu
Activ. metodică Pregătirea materialelor pentru săptămâna următoare
Abordare tematică
Cercetările arată că, la această vârstă, copiii învaţă sincretic şi global. De aceea, abordarea cea mai
potrivită este cea organizată pe teme familiare, care au sens pentru copil. În abordarea integrată,
activităţile de învăţare trebuie să fie structurate astfel încât să concure la dezvoltarea unor anumite
competenţe specifice, rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile preşcolarului şi sferei lui de
înţelegere.
TEMA: Ne jucăm cu maşinuţe

-se adresează în egală măsură fetelor şi băieţilor şi are în vedere diminuarea stereotipurilor de
gen.
Ce urmărim? Cum procedăm?

- competenţa
specifică -
Copiii aduc maşinuţe în scopul simulării unor situaţii similare celor din viaţa reală – Exemplu:
Curse de maşini (Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor)
1.1.  realizarea unei parcări, organizate pe sectoare A, B, C, D etc. a
maşinuţelor participante la
 curse şi numărarea în ordine crescătoare a maşinuţelor din sectorul …
 împărţirea maşinuţelor (în număr mai mic decât 10) în cadrul perechilor
de copii participante la concursuri
 numărarea maşinuţelor care participă la concurs
2.2.  stabilirea poziţiei maşinuţelor în parcare
 jocuri de deplasare a maşinilor către diverse puncte în funcţie de
anumite cerinţe
 jocuri cu maşinuţe într-un labirint
3.1  crearea de situaţii concrete în care să se aplice adunarea şi scăderea cu
1-2 unităţi, în contextul parcării şi al participării la concursurile de
maşinuţe
3.2.  completarea unor şiruri de maşinuţe ordonate după o anumită regulă
 transcrierea unui model repetitiv în funcţie de culoarea maşinuţei
 continuarea unor modele repetitive reprezentate cu ajutorul maşinuţelor
din parcare
 observarea efectului deformator al unei forţe („maşinuţele sunt testate
înainte de intrarea în concurs pentru stabilirea rezistenţei acestora,
precum şi a siguranţei piloţilor”) – maşinuţele intră în contact cu
construcţii de plastilină (se observă modificarea formei plastilinei)
 recunoaşterea mişcării ca efect al forţei – organizarea unui concurs de
maşinuţe şi
 identificarea câştigătoarei trofeului; realizarea de discuţii în scopul
familiarizării cu noţiuni precum: forţă, mişcare, viteză – Exemplu: De
ce acea maşinuţă a ieşit pe locul I?, De ce nu au ajuns acele maşinuţe la
linia de sosire? (Se introduc cuvinte cheie - folosite în limbajul comun
şi cu aceeaşi semnificaţie fizică, atunci când se furnizează explicaţii:
are „viteză” mai mare, este împinsă cu o „forţă” mai mare)
4.1  identificarea distanţei parcurse la concursul „Ce distanţă parcurge
maşinuţa mea”?
 Se folosesc două piste de concurs (cu rugozităţi diferite – Exemplu:
podeaua şi o coală mare de hârtie velină), dispuse în paralel, pentru
vizualizarea tuturor marcajelor şi rezultatelor obţinute în vederea
comparării acestora.
 Se foloseşte podeaua şi se marchează cu creta
până unde a ajuns fiecare maşinuţă.
 Se foloseşte o coală velină şi se marchează cu un
marker până unde a ajuns fiecare maşinuţă din
concurs.
 realizarea unor discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă,
mişcare, viteză
– Exemplu: De ce maşina mea a depăşit maşina ta?, De ce
maşinile de pe pista 2 au ajuns mai departe? etc., acordându-se
atenţie folosirii cuvintelor cheie menţionate
 compararea distanţelor: „mai departe/mai aproape” sau „distanţă mai
mare parcursă/distanţă
 mai mică parcursă şi compararea cauzelor „viteză mai mare/viteză mai
mică”
 formularea de comenzi adresate colegilor, folosind operatorii logici
„şi”, „nu” în concursul de maşinuţe – Exemplu: Cristi şi Ioana la linia
de start! Nu Ionuţ, nici Mihai! etc.
4.2.  organizarea jocului „Ce s-ar întâmpla dacă…”– Exemplu: Ce s-ar
întâmpla dacă maşinuţele ar concura pe zăpadă?; …Dacă maşinuţa s-ar
lovi de un obstacol (o altă maşinuţă etc.)? etc.
5.1.  gruparea maşinuţelor după culoare în parcare sau la linia de start
5.2  numărarea maşinuţelor care s-au oprit înainte de linia de sosire;
rezolvarea unor probleme
 cu maşinuţe în contextul concursurilor/jocului la care au participat
 realizarea unor desene care corespund unei situaţii transpuse în adunare
sau scădere, în contextul concursurilor organizate
6.1  măsurarea distanţelor parcurse de maşinuţe folosind diferite etaloane –
Exemplu: Câte rigle a parcurs maşinuţa X?
 compararea distanţelor parcurse şi colorarea distanţei celei mai mici
etc.
6.3.  vânzarea de bilete la cursa de maşini
TEMA: Jucării
Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor
desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: DLC + DŞ + DEC
+ DPM

- competenţe
specifice
DLC
1.1
 selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba
în textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”
 realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj
 oferirea de răspunsuri scurte la întrebarea: Despre ce este vorba în
poveste?
 aprecierea cu adevărat/fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea
globală
 formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat –
Exemplu: „Ce jucării avea Petrişor?” „Ce au făcut ele?” „Din ce motiv au
plecat?”
 repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată
1.2  numirea personajelor din poveste
 oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu:
„Cum arătau jucăriile lui Petrişor?” „Care sunt jucăriile tale preferate?”
„Cum le îngrijeşti?”
1.3  indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din
palme/jetoane puse pe bancă – Exemplu: Pune pe masă atâtea jetoane câte
cuvinte ai auzit. “Jucăriile au fugit.”
 numărarea cuvintelor dintr-un enunţ
 punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită –
Exemplu: minge, ursuleţ, jucării, maşină etc.
1.4  despărţirea cuvintelor în silabe
 indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină,
jucării, minge)
 indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când
auziţi
sunetul j – jucărie, jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.)
 sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după
criteriul: Încep cu
sunetul j (se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge, cojoc
etc.)
 colorarea unor imagini care reprezintă obiecte /fiinţe a căror denumire
începe cu sunetul j (jucării, jder, jardinieră)
1.5  audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii
 participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor
mesaje formulate de adult sau copii)
2.1  jocuri de cuvinte – Exemplu: “Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la
început.”
(jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)
 reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de
intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie
etc.)
 ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare –
Exemplu: „Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”
2.2 -prezentarea jucăriei preferate
2.3 -repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor
prezentate
2.4  participarea la jocuri de grup
 selectarea unor etichete ce reproduc cuvinte afişate la tablă/în clasă sau
sunt tipărite pe fişele de lucru
3.1  punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu
imaginile potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot
3.2 -*lectură după una sau mai multe ilustraţii
3.3 -punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate
3.4  observarea unor pliante despre jucării
 observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor
specificaţii referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului
etc.)
4.1 -decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton
4.2  construirea literei J din şenile, plastilină, pastă de modelaj, “fir” de hârtie
creponată
 sau hârtie reciclată răsucită etc.
 trasarea literelor de tipar J şi j după contur dat sau prin unirea punctelor,
folosind
 instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou
etc.)
 colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4-copierea unor
cuvinte ce conţin litera J şi/sau j
4.3  etichetarea originală a jucăriilor din clasă/din camera personală
 realizarea unor „prezentări” ale jucăriilor preferate, utilizând desene,
simboluri şi cuvinte, care vor fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/
Panoul vorbitor”)
4.4  completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la
finalul săptămânii)
 crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil;
povestea va fi scrisă de către profesor şi ilustrată de copii
DŞ
1.1  numărarea jucăriilor şi distribuirea lor

-construirea de mulţimi de jucării
1.2 -compararea grupurilor de jucării
2.1  construcţii cu ajutorul figurilor geometrice
 confecţionarea de jucării utilizând cutii, cilindri, sfere
-jocuri de construcţii cu cuburi
2.2 -jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite
repere
3.1  jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două
jucării mai
mult decât are colegul tău.”
3.2  crearea/completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării
 recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte
(lovirea/lansarea
mingii; lansarea/împingerea maşinuţelor etc.)
-utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-
sunet
4.2 -jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...”
5.1  organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării
-gruparea jucăriilor după un anumit criteriu
5.2  jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1-2 unităţi în
concentrul 0-10
6.1 -ordonarea jucăriilor după înălţime; comparări succesive şi
exprimarea rezultatului
6.3 -joc de rol: „La magazinul/raionul de jucării”
DEC
1.1  vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/Povestea
jucăriilor” şi discutarea mesajului transmis
2.1 -enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/jucăriilor preferate
2.3  realizarea de construcţii libere, spontane
 realizarea de construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie
confecţionarea de jocuri şi jucării simple
2.1; 2.2  însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării”
www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/muzica-
diverse/cutia-cu jucarii - melodii-gradinita)
DOS
1.1 -observarea şi descrierea unor comportamente în timpul jocurilor şi
activităţilor
1.2  jocuri de rol ce presupun respectarea unor reguli
 manifestarea dezacordului faţă de comportamentele bazate pe neglijenţă
faţă de
lucrurile încredinţate (jucării folosite în activităţi)
3.1 -realizarea „barometrului emoţiilor” pentru activităţile realizate
3.2 -jocuri care presupun manifestarea iniţiativei elevilor
TEMA: Meşteşuguri populare – olărit şi panificaţie

- competenţa
specifică -
1.1.  vizionare film desen animat „Turtiţa fermecată”
 discuţii libere: Ce imagini v-au impresionat? De ce? (revenire la imaginile
din film indicate de copii); Ce amintiri vă trezesc aceste imagini?
 realizarea de descrieri scurte ale persoanelor familiare, ale locurilor, ale
lucrurilor şi ale evenimentelor din viaţa copiilor care au legătură cu
imagini din film (bunici, covată, coacerea pâinii, cuptorul bunicilor, portul
ţărănesc, tricotatul ciorapilor etc.)
Notă: diferite imagini din film pot fi folosite ca puncte de plecare în abordarea
unor teme variate: Povestea bobului de grâu, Povestea unei linguri de lemn,
Motive tradiţionale
1.3.  întâlnire cu părinţi/bunici/reprezentanţi ai comunităţii; prezentarea unor

obiecte confecţionate manual şi utilizate odinioară pentru frământarea
aluatului (covată, lingură de lemn, strachină de lut)
 observarea ornamentelor/motivelor populare desenate pe vase/linguri
 discuţii despre materialele şi tehnicile prin care au fost realizate, despre
aspectul şi utilitatea acestor obiecte, despre meşteşuguri populare
2.2.  modelarea unui obiect (farfurie, strachină, cană etc.) din plastilină, pastă
2.3. de modelaj sau lut
 formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre fenomenele observate
 decorarea vaselor modelate cu puncte şi linii utilizând tehnici simple:
amprentarea cu diferite instrumente puse la dispoziţie (pix, riglă, furculiţă
de plastic, cuţit de plastic etc.)
 pictura pe vase din lut
2.6.  desenarea pe saci de rafie a chipului vesel/trist/furios/uimit (în funcţie de
starea fiecărui copil)
 scurtă dramatizare –interpretarea unor imagini din film prin redarea mişcărilor
turtiţei (copiii folosesc sacii desenaţi drept recuzită)
2.1.  sortarea unor materiale de lucru naturale (diferite seminţe) în funcţie de
proprietăţi –mărime, formă, culoare- Exemplu: „Ajut-o pe mama/bunica să
facă ordine pe raft!”
 depozitarea materialelor sortate în spaţiul special amenajat (Colţul de
artă); etichetarea lor - „Castronul cu boabe de grâu”, „Strachina cu boabe
de porumb”, „Săculeţul cu boabe de orez” etc.
 persoana invitată la activitate (mama/bunica unui elev/o persoană resursă
din comunitate) le va explica/demonstra copiilor cum se frământă aluatul
(drept recompensă pentru sprijinul acordat)
 discuţii despre caracteristicile/proprietăţile făinii
*2.4.  realizarea de predicţii orale: Ce crezi că s-ar întâmpla dacă amestecăm

făina cu sare?...cu apă? ...cu tempera?
 identificarea unei operaţii simple la care a fost supusă făina (amestecul cu
apă şi sare), prin comparare cu starea iniţială a acesteia
 copiii primesc o turtiţă din aluat pe care o modelează utilizând diferite
instrumente alese de ei –sucitor, ciocan, cuţit de plastic, podul palmei,
forme de plastic folosite pentru prăjituri etc.
 observarea diferitelor forme obţinute (prin tehnici alese de copii), din
cantităţi aproximativ egale de aluat
PROPUNĂTOR:
DATA:
GRUPA:
DOMENII EXPERIENŢIALE: Limbă şi Comunicare
TEMA DE STUDIU: ,,Cine sunt/suntem?”
TEMA PROIECTULUI: „Eu şi lumea mea”
TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,O zi cu familia mea”
TEMA ZILEI: ,,Ştiu cine sunt !”
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată – ALA+ADE+ADP
TIPUL ACTIVITĂŢII: asimilare de cunoştinţe
DURATA: o zi
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Informativ:
o Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor cu privire la însuşirea provenienţei
familiale
Formativ:
o Dezvoltarea spiritului de observaţie, a rapidităţii în gândire;
o Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a provenienţei familiale, precum şi
stimularea curiozităţii pentru investigarea acesteia
o Formarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
o Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
o Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive;
Educativ:
o Educarea unei atitudini pozitive faţă de familie, cultivarea sentimentelor de dragoste,

ataşament şi generozitate pentru membrii familiei
o Educarea capacităţii de a exprima verbal idei, opinii, sentimente proprii;
o Stimularea interactivităţii şi cooperării.
OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
ALA:
 Să recunoască corect membrii familiei din fotografiile şi imaginile prezentate
 Să alcătuiască o familie din cel puţin trei persoane cu ajutorul imaginilor prezentate
ADE:
1.Cognitive:
Limbă şi comunicare:
 Să poarte discuţii libere pe baza imaginilor prezentate
 Să identifice corect cel puţin trei persoane dintr-o familie cu ajutorul imaginilor prezentate
 Să descrie corect cel puţin o activitate din familie cu propriile cuvinte
2.Afectiv-volitive:
 Să interacţioneze în mod pozitiv şi constructiv cu colegii de grupă
 Să manifeste interes şi curiozitate faţă de activitatea propusă
3.Psihomotorii:
 Să acompanieze ritmic linia melodică propusă cu mişcări corporale sugestive
 Să manipuleze materialele prezentate în mod organizat
STRATEGII DIDACTICE:
 METODE ŞI PROCEDEE: observaţia, explicaţia, brainstorming, munca în echipă, jocul
 MIJLOACE DIDACTICE:
ADP: calendarul naturii, jetoane pentru completarea acestuia, catalogul pentru prezenţa copiilor,
ghicitori
 ALA: imagini şi fotografii cu membrii unei familii, tacâmuri, farfurii de unică folosinţă, serveţele,
jucărie aragaz, sorţulet, faţă de masă
 ADE: imagini pe carton mare cu membrii familiei şi activităţile acestora, buline colorate, laptop,
fotografii, minge, puzzle
FORME DE ORGANIZARE: Frontal, individual şi în grupuri mici
DURATA: 30 minute
BIBLIOGRAFIE:
 Munteanu, C., Munteanu, E. N., Ghid pentru invatamantul prescolar .O abordare din perspectiva
noului curriculum, Iasi: Editura Polirom, 2009
 Pletea, M. et all , Aplicatiile noului curriculum pentru invatamantul prescolar, vol III, Bucuresti:
Editura DPH, 2009
ELEMENTE COMPONENTE ALE

ACTIVITĂŢII INTEGRATE
1.ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

RUTINE :
 Întâlnirea de dimineaţă : ,,Membrii familiei mele’’
1. Primirea copiilor
2. Salutul
3. Prezenţa
4. Calendarul naturii
5. Împărtăşirea cu ceilalţi
5. Momentul de igienă personală
6. Micul dejun
7. Vizita la toaletă
8. Noutatea zilei : « Membrii familiei mele »
TRANZIŢIE: « Ştii cine locuieşte aici? »
2.ACTIVITĂŢI LIBER ALESE:

-ALA 1:
 Joc de rol: - « De-a familia »
 Biblioteca: -« Membrii familiei » (citire de imagini şi fotografii);
-ALA 2 :
 Joc de atenție: « Ghici cine lipsește? »
3. ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE:

 DLC - Educarea limbajului
Observare cu suport ilustrativ - membrii familiei şi activităţile corespunzătoare.
SCENARIUL ZILEI :
 ADP
Salutul:
-Bună dimineaţa, copii!
-Care a fost salutul vostru când aţi plecat de-acasă ?
Prezenţa:
-Ştim să ne prezentăm ?
-Vom spune întâi numele de familie, ceea ce înseamnă că toţi membrii familiei au acest nume (de
exemplu: ....).
- Mai avem un alt nume pentru a ne prezenta pe noi înşine – prenume- (de exemplu: ...). Vom face
prezenţa folosind numele de familie, prenumele şi vom spune prezent cu o ridicare a mâinii.
Rutina: “Singurel mă spăl pe mâini”- deprinderea de a se spăla pe mâini inainte de a merge la
masă.
Activitate de grup: completăm calendarul naturii. Astăzi este ………, ……… zi din săptămână.
Este luna ………….. şi suntem în anotimpul………
Avem nevoie de ……. cercetaşi pentru a se duce la fiecare fereastră din clasă. Cercetaşii ne vor spune
cum este vremea afară.
Împărtăşirea cu ceilalţi: Fiecare copil face parte dintr-o familie unică. Familia este compusa din
părinţii copilului, mama şi tata, fraţii, surorile, bunicii, etc
Noutatea zilei – « Membrii familiei mele »:
Ghicitori:
E frumoasă, e bună, grijulie mereu, El este eroul meu,

Ea mă ţine de mână şi e îngerul meu, Stă lânga mama mereu
O iubesc tare mult, O ajută şi ne iubeşte
Dragă îmi este şi o sărut. Şi poveşti el îmi citeşte.
(Mama) (Tata)
 ALA1.
Tranziţia „Activităţile familiei”. Sunt numite acţiunile împreună cu preşcolarii şi se acompaniază
cu gesturi sugestive fiecare acţiune pe muzică veselă:
 Mama spală rufele, le scutură bine şi le aşază la uscat.
 Tata zugrăveşte.
 Sora mea mătură.
 Eu şterg praful.
Se continuă activităţile la centrele de interese.
Joc de rol:
- « De-a familia ». Se simulează o activitate în familie - în bucătărie toată familia ajută la
pregătirea mesei.
Biblioteca:
-« Membrii familiei » (citire de imagini şi fotografii). Copiii primesc imagini şi fotografii cu
membrii familiei. Ei au sarcina de a recunoaşte fiecare personaj pentru ca în final să alcătuiască o familie.
Tranziţie:
« Părinţii şi fraţii la plimbare » - Deprinderea de a merge în pereche, succesiv.
 ADE
-DLC (Educarea limbajului)
« Familia mea » - membrii familiei şi activităţile corespunzătoare.
-Pentru fiecare membru se indică o imagine de pe o planşă şi cel puţin trei fotografii aduse de către
părinţi.
-Fiecare membru este asociat unei activităţi corespunzătoare.
-Se realizează descrierea membrilor familiei.
- Se solicită copiilor să povestească cea mai plăcută activitate realizată în familie.
- Se accentuează mesajul că fiecare familie este unică, specială şi trebuie preţuită mereu.
 Joc de rol :
- Se realizează trei grupe reprezentând membrii familiei (mama, tata şi copilul).
-Pe o măsuţă sunt aranjate imagini cu fiecare membru al familiei.
- Pe altă măsuţă se află obiecte de bucătărie, jucării diverse (cuburi, maşinuţe, bebeluşi etc).
-Fiecare grupă, la semnal sonor, trebuie să meargă către prima măsuţă să aleagă imaginea
corespunzătoare rolului primit şi apoi să aleagă un obiect pentru a desfăşura o activitate. Se insistă pe
denumirea acţiunii.
-La final se vor realiza familii şi se va simula ritualul de pregătire şi aşezare a mesei.
 ALA2 - joc de atenție - « Ghici cine lipsește?»

-Se aşază fotografiile unei familii pe tabla magnetică.
- Se indică fiecare membru din familie.
-Copiii închid ochii în timp ce un membru al familiei este ascuns.
-Când deschid ochii, copiii trebuie să identifice corect membrul familiei care lipseşte şi să îşi
imagineze de ce acesta ar lipsi, indicând o activitate pe care persoana respectivă ar putea să o desfăşoare.
- Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate prin buline roşii.
DEMERS DIDACTIC
Etapele lecţiei Strategii didactice Evaluare

Conţinutul învăţării Forme de Metode şi Mijloace de T
organizare procedee învăţare
1.Moment Aerisirea sălii de grupă; aranjarea mobilierului pentru munca pe Observarea
organizatoric grupuri. Pregătirea materialului didactic necesar desfăşurării copiilor
activităţii. Primirea copiilor în sală.
2. Captarea Întâlnirea de dimineaţă. Prezenţa. Calendarul naturii. Împărtăşirea Frontal Explicaţia Calendarul 1 Observarea
atenţiei cu ceilalţi. Tranziţia - două ghicitori având cuvintele cheie: mama, Individual Demonstraţia naturii copiilor,
tata. Jetoane aprecieri
Catalog verbale
Ghicitori
3.Anunţarea -Copiii dau răspunsul la ghicitori. Frontal Explicaţia 2 Observarea
temei şi -Se anunţă tema zilei: “Ştiu cine sunt!” Demonstraţia comportamen
a obiectivelor Obiective: telor copiilor la
 Să recunoască corect membrii familiei din fotografiile şi verbalizarea
imaginile prezentate acţiunilor
 Să alcătuiască o familie din cel puţin trei persoane cu
ajutorul imaginilor prezentate
- Tranziţie: « Activităţile familiei » :
 Mama spală rufele, le scutură bine şi le aşază la uscat.
 Tata zugrăveşte.
 Sora mea mătură.
 Eu şterg praful.
 Bunica aşază serveţelele pe masă.
 Bunicul aranjează tacâmurile.
 Arătăm părinţilor că îi iubim.
4. Dirijarea Copiii se aşază la măsuţe unde găsesc materialele necesare Grup mic Explicaţia Jetoane 13 Aprecieri
învăţării prin pentru activităţile liber alese, organizate pe două centre: Demonstraţia Fotografii verbale
redarea Joc de rol: - Munca în Şorţulet Observarea
integrată a „De-a familia”. Se simulează o activitate în familie - în bucătărie echipă Bucătărie copiilor
conţinutului toată familia ajută la pregătirea mesei. Brainstorming improvizată Aplauze
-Vor fi 3 membri ai familiei: mama, tata şi copilul. Buline
-Copiii trebuie să se joace de-a familia, să arate cum pun masa
împreună şi cum se ajută unul pe celalalt.
Biblioteca:
-„Membrii familiei” (citire de imagini şi fotografii).
- Copiii primesc imagini şi fotografii cu membrii familiei.
-Ei au sarcina de a recunoaşte fiecare personaj pentru ca în final să
alcătuiască o familie.
-La ambele centre se face demonstraţia de către cadrul didactic
pentru înţelegerea sarcinilor date.
-Se vor face aprecierile pentru fiecare echipa
-Se va valorifica frontal prin metoda brainstorming ce au învăţat.
5.Fixarea Tranziţie: Frontal Problematizare Planşe cu 10 Apreciere
conţinutului « Părinţii şi fraţii la plimbare » - Deprinderea de a merge în Explicaţia imagini verbală
pereche, succesiv. Observare Buline colorate
 DLC
-Pe un carton mare colorat se prezintă copiilor membrii familiei Individual
succesiv.
- Pentru fiecare membru se indică o imagine şi cel puţin trei
fotografii aduse de către părinţi.
-Fiecare membru este asociat unei activităţi corespunzătoare.
-Se realizează descrierea membrilor familiei.
- Se solicită copiilor să povestească cea mai plăcută activitate
realizată în familie.
- Se accentuează mesajul că fiecare familie este unică, specială şi
trebuie preţuită mereu.
6. Asigurarea - Se realizează trei grupe reprezentând membrii familiei (mama, Frontal Explicaţia Imagini cu 5 Apreciere
retenţiei tata şi copilul). Grup Demonstraţia membrii verbală
şi a -Pe o măsuţă sunt aranjate imagini cu fiecare membru al Joc familiei Aplauze
transferului familiei.
- Pe altă măsuţă se află obiecte de bucătărie, jucării diverse Jucării
(cuburi, maşinuţe, bebeluşi etc).
-Fiecare grupă, la semnal sonor, trebuie să meargă către prima
măsuţă să aleagă imaginea corespunzătoare rolului primit şi apoi să
aleagă un obiect pentru a desfăşura o activitate. Se insistă pe
denumirea acţiunii.
-La final se vor realiza familii şi se va simula ritualul de
pregătire şi aşezare a mesei.
7.Evaluarea -Se realizează un cerc împreună cu toţi copiii şi se iniţiază jocul Individual Minge mică Stop 2 Aprecieri orale
progresului “Stop!”.
realizat -Se trimite o minge de la copil la copil până la semnalul sonor
“Stop!”
- Educatoarea lansează o întrebare, iar copilul la care s-a oprit
mingea raspunde:
--Din cine este formată familia?
-Cum ne salutăm familia?
-Cum putem să ne ajutăm părinţii în casă?
-Cum arătăm părinţilor dragostea noastră?
8. Încheierea Se propune copiilor strângerea materialelor, aranjarea scaunelor, Frontal Exerciţiul 1 Aplauze şi
activităţii dezvoltând astfel copiilor deprinderi de ordine şi disciplină. aprecieri
PROPUNĂTOR:
DATA:
GRUPA:
DOMENII EXPERIENŢIALE: Limbă şi Comunicare
TEMA DE STUDIU: Când,cum şi de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTULUI: „Mândru sunt de ţara mea !”
TEMA SĂPTĂMÂNII: "Bine-ai venit, Moş Crăciun ! "
TEMA ZILEI: ,,Sărbători de iarnă!”
TIPUL ACTIVITĂŢII: asimilare de cunoştinţe
DURATA: o zi
SCOPUL :
Informativ:
o Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor cu privire la însuşirea tradiţiilor şi
obiceiurilor de iarnă
Formativ:
o Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a sărbătorilor de iarnă, precum şi
stimularea curiozităţii pentru investigarea obiceiurilor şi tradiţiilor locale
o Formarea și consolidarea unor abilitǎți practice specifice nivelului de dezvoltare motricǎ.
Educativ:
o Educarea unei atitudini pozitive faţă de obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti
I. ADP:
- să utilizeze formule de salut adecvate momentelor zilei şi în diferite împrejurări;
- să sesizeze absenţa sau prezenţa unui coleg, precizându-i numele;
- să observe cu atenţie vremea de afară, oferind verbal câteva caracteristici ale acesteia,
marcându-le prin simbolurile adecvate şi să precizeze ziua şi luna în care ne aflăm;
- să comunice pe baza unei teme date;
- să interpreteze colindele propuse pe parcursul activităţii.
II. ALA:
1. Arta:
“Ornamente pentru brăduţ” – colorare, lipire, decorare
- să recunoască obiectele date;
- să picteze globurile, stelele şi clopoţeii corespunzător;
- să decoreze ornamentele cu diferite materiale;
2. Nisip şi apă:
“Steluţe şi îngeraşi”
- să realizeze din nisip şi apă îngeraşi şi stele de Crăciun;
- să păstreze curăţenia la locul de joacă;
- să picteze ornamentele din gips cu culorile corespunzătoare;
- să lucreze cu grijă pentru a nu sparge modelele din gips;
3. Activitate gospodărească:
“Covrigei pentru colindători”
- să utilizeze corect materialele puse la dispoziţie,manifestând creativitate în abordarea temei;
- să se exprime verbal, folosind expresii adecvate acţiunii efectuate;
- să realizeze din aluat covrigi pentru colindători
III. ADE:
DLC- Educarea limbajului

Joc didactic: “Cadoul cu surprize”
a) Cognitive :
- să denumească imaginile ascunse în plicuri;
- să despartă cuvintele în silabe ;
- să numere silabele dintr-un cuvânt ;
- să identifice silaba iniţială dintr-un cuvânt ;
- să găsească cuvinte care încep cu aceeaşi silabă ;
- să alcatuiască propoziţii corecte din punct de vedere gramatical;
b) Psiho-motorii:
- să coreleze numărul de silabe cu bătaia ritmică din palme sau cu
mişcarea palmei aşezată sub bărbie ;
- să reprezinte grafic propoziţiile , folosind simbolul cunoscut - liniuta;
c) Afectiv-atitudinale :
- să manifeste interes pentru activitate ;
- să aprecieze răspunsurile colegilor şi pe cele proprii
DEC- Activitate practică: confecţionare: “Scara pisicii” şi “Sorcova”
a) Cognitive:
- să identifice materialele puse la dispoziţia fiecărei grupe;
- să identifice cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse;
- să folosească materialele puse la dispoziţie, iar prin îmbinarea optimă a acestora să finalizeze
lucrarea pe tema sugerată;
b) Psiho-motrice:
- să mânuiască cu grijă materialul didactic;
- să se orienteze în spaţiul de lucru
- să execute sarcina dată păstrând curăţenia la locul de lucru;
- să păstreze poziţia corectă în timpul desfăşurării activităţii.
c) Afective:
- să aprecieze corect lucrarea proprie şi pe cele ale colegilor
- să analizeze critic şi autocritic lucrările realizate
a) Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, turul galeriei, munca
în perechi,
b) Materiale didactice:
ALA: - ornamente din gips, acuarele, steluţe, globuri şi clopoţei din polistiren, sclipici, steluţe
colorate, masa de nisip, aluat, vase de plastic, şortuleţe;
ADE: - imagini, panou cu buline, tablă magnetică; steluţe şi globuleţe, panou cu bradul cu
surprize
- beţe, hârtie glasată, etamina, şnur colorat, brăduţi şi stele din diverse materiale
BIBLIOGRAFIE:
- „Curriculum pentru învăţământ preşcolar (3 – 6 / 7 ani )”, M.E.C.T. – 2009
- ,,Laborator preşcolar”, Liliana Ezechil, Mihaela Păişi Lăzărescu, Ed. V&Integral, 2001
- „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Ed. V&Integral,
Bucureşti, 2005
1.ADP -ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:
RUTINE :
 Întâlnirea de dimineaţă :
2. Salutul
3. Prezenţa
4. Rutina: “Singurel mă spăl pe mâini!”-deprinderea de a se spăla pe mâini înainte de a merge la
masă
6. Împărtăşirea cu ceilalţi
7. Activitatea de grup
7. Momentul de igienă personală
8. Micul dejun
9. Vizita la toaletă
10. Noutatea zilei : « Sărbători de iarnă»
TRANZIŢIE: « Scrisoarea lui Moş Nicolae »
II. ALA –ACTIVITĂŢI LIBER ALESE:
Arta:
“Ornamente pentru brăduţ” – colorare, lipire, decorare
Nisip şi apă:
Activitate gospodărească:
III. ADE – ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE:
DLC- Educarea limbajului

DEC- Activitate practică: confecţionare: “Scara pisicii” şi “Sorcova”
SCENARIUL ZILEI :
 ADP
Salutul:
”Buna dimineaţa, românaşi!
Am venit la grădiniţă
Veseli şi cuminţi
Vă salut pe toţi acum ,
Să pornim voioşi la drum
Într-o nouă zi frumoasă
Să învăţăm şi să cântăm! ”
Prezenţa:
-Ştiu cine sunt!
Rutina: “Singurel mă spăl pe mâini”- deprinderea de a se spăla pe mâini inainte de a merge

la masă.
Calendarul naturii : Astăzi este ………, ……… zi din săptămână. Este luna ………….. şi
suntem în anotimpul………
Împărtăşirea cu ceilalţi: Educatoarea citeşte scrisoarea trimisa de Moş Nicolae –prin care ne
roagă să păstrăm vii tradiţiile şi obiceiurile de iarnă.
Activitatea de grup: Se poartă discuţii referitoare la tradiţiile şi obiceiurile de iarnă din zona
locală.
Noutatea zilei: “Sărbători de iarnă”
Tranzitie: Copiii intonează colindul “Astăzi s-a născut Hristos!” in timp ce se îndreaptă spre centrele de
interes.
 ALA -Jocuri şi activităţi liber alese
Arta:
“Ornamente pentru brăduţ” – colorare,lipire,decorare
Sarcina:
- pictarea corespunzătoare a unor globuleţe, steluţe şi clopoţei;
- decorarea ornamentelor cu diferite materiale;
Nisip şi apă:
Sarcina:
-realizarea din nisip şi apă a unor îngeraşi şi stele de Crăciun;
Activitate gospodarească:
Sarcina:
- realizarea din aluat a unor covrigei pentru colindători.
Tranziţie: Copiii vor cânta colinde în timp ce împodobesc bradul de Crăciun din sala de clasă cu
ornamentele realizate de ei.
 ADE - Activităţi pe domenii experienţiale
1. DLC- Educarea limbajului

a) Sarcina didactică:
-aflarea numărului silabelor dintr-un cuvânt
-identificarea sunetelor iniţiale
-alcătuirea de propoziţii şi reprezentarea grafică a propoziţiilor.
b) Elemente de joc: surpriza, aplauzele, întrecerea, recompensele
c) Regulile jocului:
-denumirea obiectului din imaginea ascunsă în plic şi despărţirea în silabe a cuvântului respectiv;
-un alt copil formează propoziţii cu cuvântul respectiv şi reprezintă grafic propoziţia
Tranziţie: versuri ritmate.
DEC- Activitate practică: confecţionare: “Trăistuţa colindătorului” şi “Sorcova”

Sarcina: realizarea din hârtie glasată, creponată şi din alte diverse materiale a unei sorcove şi a
unei trăistuţe.
DEMERS DIDACTIC
Nr Secvenţa Conţinut ştiinţific Strategii Evaluare

crt didactică didactice
1 Moment -Se amenajează spaţiul grupei pentru începerea
organizatoric activităţii pe patru centre de interes
-Se pregăteşte materialul didactic pentru activitatea
de grup din cadrul Întâlnirii de dimineaţă şi pentru
lucrul pe centre de interes.
2. Captarea Se realizează prin citirea scrisorii de la Moş Expunerea Observarea
atenţiei Nicolae. conversaţia copiilor
explicaţia
3. Anunţarea Se realizează în cadrul Întâlnirii de dimineaţă, la
temei şi a Noutatea zilei: Sărbători de iarnă
obiectivelor Tranzitie: Colindul “Astăzi s-a născut Hristos”
4. Dirijarea ALA: Arta: Explicaţia Răspunsurile
învăţării “Ornamente pentru brăduţ” – colorare, lipire, Demonstraţia copiilor
decorare Exerciţiul
Nisip şi apă: Lucrul in Analiza
“Steluţe şi îngeraşi” perechi produselor
Activitate gospodărească: Munca activităţii
“Covrigei pentru colindători” individuală
Se explică copiilor, în cadrul fiecărui sector,
sarcinile pe care le au de indeplinit. Copiii vor Observaţia
lucra, îndrumati în permanenţă de educatoare, în
grupuri, la centre de interes. Pe fiecare sector se Explicaţia
realizează evaluarea lucrărilor.
Tranzitie: Copiii vor cânta colinde în timp ce Demonstraţia
împodobesc bradul de Crăciun din sala de clasă cu
ornamentele realizate de ei.
ADE: DLC – Joc didactic: Cadoul cu surprize Analiza

-Se prezintă jocul: În plicuri colorate se află Exerciţiul răspunsurilor
imagini ascunse. Conversaţia copiilor
-Se explică şi se demonstrează jocul:
-Un copil va trebui să aleagă din plicurile colorate Aprecierea
o imagine. Eplicaţia răspunsurilor
-Va denumi ce este desenat. Demonstraţia copiilor cu
-Cuvântul spus va fi despărţit în silabe. Exerciţiul bile roşii
-Se va spune numărul de silabe.
5. -Un alt copil va da exemplu de un alt cuvânt ce
începe cu acelaşi sunet.
Obţinerea -Se va forma o propoziţie cu cuvântul reprezentat
performanţei în imagine.
-Propoziţia va fi reprezentată grafic.
Executarea jocului de probă: Un copil va
6. desfăşura jocul de probă verificând în ce mod
Asigurarea copiii au înţeles regulile jocului.
feed-back-ului Desfăşurarea jocului:
-Se respectă regulile jocului.
-Se solicită cât mai mulţi copii.
Complicarea jocului :
-Se împarte grupa în două subgrupe: grupa
steluţelor şi a clopoţeilor.
-Jocul se va desfăşura sub formă de concurs.
-Câştigă echipa care acumulează cele mai multe
bile roşii.
Tranziţie:
- prin versuri ritmate
7. Asigurarea Converaţia
retenţiei şi a DEC: Confecţionare de sorcove şi trăistuţe pentru
transferului colindători.
-Se realizează două grupe :
 prima echipă va confecţiona trăistuţe
pentru
colindatori Explicaţia
 a doua echipă va confecţiona sorcove.
- Pe masa de lucru a fiecărei grupe se vor afla
materialele necesare activităţii practice: brăduţi şi
steluţe din material textil, trăistuţa din etamină,
crenguţe de lemn, flori din hârtie creponată, fâşii
de hârtie creponată.
-Se realizează de către copii intuirea materialului şi Aprecieri
observarea fiecărui model pe care îl au de executat verbale
-Educatoarea va explica modul de confecţionare a Exerciţiul
lucrării. Munca
-Se solicită un copil de la fiecare măsuţă să repete individuală
etapele de lucru.
-Se reactualizează cerinţele privind corectitudinea
şi acurateţea lucrărilor, cooperarea între copii.
-Se realizează exerciţii de încălzire a muşchilor
mici ai mâinilor
-Se trece la realizarea propriu-zisă a modelului.
-Cadrul didactic îi îndrumă, stimulându-le
încrederea în forţele proprii şi încurajându-i.
-Se lucrează în cântec de colinde.
8. Evaluarea -Una din echipe, în faţa clasei, îsi va prezenta
activităţii lucrările.
-Cealaltă echipă va analiza lucrările grupei ţinând Conversaţia
cont de criteriile de evaluare: folosirea materialelor
puse la dispoziţie, creativitate, finalitate, etc
-Cea de-a doua echipă va fi evaluată de prima
echipă după criteriile de evaluare.
9. Încheierea -Se cere fiecărei grupe să interpreteze obiceiul de Aprecieri
activităţii iarnă specific lucrărilor realizate: grupul cu Interpretarea verbale şi
trăistuţe să colinde, iar grupul cu sorcove să recompense
sorcovească.
-Copiii vor primi la sfârşit recompense.
PROPUNĂTOR:
DATA:
GRUPA:
CATEGORIA DE ACTIVITATE: Activităţi liber alese (activităţi pe centre de interes)
TEMA DE STUDIU: Ce şi cum vreau să fiu?
TEMA PROIECTULUI: "Sunt un viitor şcolar!"
TEMA SĂPTĂMÂNII: "Bun rămas, grădiniţă!"
TEMA ZILEI: ,,Litere şi cifre”
TIPUL ACTIVITĂŢII: activitate de fixare, consolidare şi relaxare
DURATA: o zi
SCOPUL :
Informativ:
o Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor cu privire la însuşirea literelor şi cifrelor
Formativ:
o Formarea și consolidarea unor abilitǎți practice specifice nivelului de dezvoltare motricǎ.
Educativ:
I. ADP:
2. ALA :
Sectorul 1:
Joc de masă : „Sortează cifrele şi literele”
O1 – să sorteze corect literele şi cifrele;
O2 – să denumească diferite cuvinte cu sunetul dat , despărţindu-le în silabe;
O3 – să interpreteze rolurile date.;
Strategii didactice:
Metode şi procedee: - conversaţia
- explicaţia
- jocul
Material didactic: rechizite, table magnetice, jetoane cu cifre şi litere.
Desfăşurarea activităţii:
-Copiii sortează literele învăţate şi le aşază pe tablele magnetice.
-Preşcolarii ordonează cifrele în ordine crescătoare şi descrescătoare.
Sectorul 2:
„Bibliotecă”: „Sunete şi silabe”
O1 – să recunoască litera dată;
O2 – să denumească diferite cuvinte cu sunetele date;
O3 -să despartă în silabe cuvintele;
O4 -să scrie numărul de silabe pe tablă;
O5 – să colaboreze cu membrii grupului.;
- explicaţia
- instructajul verbal
- jocul
- demonstraţia
Material didactic: cifre, jetoane cu litere, obiecte
-Copiii vor alege o literă.
-Vor forma un cuvânt pornind de la litera aleasă.
- Cuvântul se desparte în silabe, sunete.
- Se reprezintă grafic numărul de silabe şi sunete.
III. ACTIVITATEA PE DOMENII EXPERIENŢIALE:

 Joc matematic: “Vreau să fiu şcolar!”
 Jocuri în aer liber: ”Litere şi cifre în groapa cu nisip”
Sectorul 3:
Joc de rol: „De-a învăţătoarea ”
O1 – să participe la joc distribuindu-şi echilibrat rolurile;
O2 – să interacţioneze cu materialele puse în joc;
O3 – să utilizeze formule de politeţe.
- explicaţia
- jocul de rol
Material didactic: rechizite , jetoane
-Copiii îşi asumă rolul de “învăţătoare” şi de „elevi”.
-Participă la joc utilizând rechizitele, notarea răspunsurilor, formule de politeţe.
DURATA: 40 minute
BIBLIOGRAFIE :
 „Curriculum pentru învăţământ preşcolar (3 – 6 / 7 ani )”, M.E.C.T. – 2009

 „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Ed.V&Integral, Bucureşti,
2005.
 ,,Laborator preşcolar”, Liliana Ezechil, Mihaela Păişi Lăzărescu, Ed. V&Integral, Bucureşti,
2001
SCENARIUL ZILEI:
I.ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ – ADP:

Salutul:
”Buna dimineaţa, copii!
Am venit la grădiniţă
Veseli şi cuminţi
Vă salut pe toţi acum ,
Să pornim voioşi la drum
Într-o nouă zi frumoasă
Să învăţăm şi să cântăm! ”
Prezenţa:
-Ştiu cine sunt!
la masă.
Împărtăşirea cu ceilalţi: Se solicită informaţii cu privire la literele şi cifrele învăţate.
Activitatea de grup: Se poartă discuţii referitoare la importanţa cunoaşterii cifrelor şi literelor.
Noutatea zilei: “Litere hazlii şi cifre năzdrăvane”
II. ACTIVITATEA LIBER ALESE:
 JOC DE MASĂ: ”Alege literele şi cifrele învăţate!”

- Pe tăbliţele magnetice, copiii vor sorta cifrele şi literele.
 JOC DE ROL:”De-a învăţătoarea”
 BIBLIOTECĂ: ”Sunete şi silabe”
-Copiii trebuie să recunoască imagini care încep cu un sunet dat şi să numere silabele acelui cuvânt
în cadrul jocului
- Tranziţie: joc de mişcare: “Mişcă vântul frunzele”

 Joc matematic: “Vreau să fiu şcolar!”
 Jocuri în aer liber: ”Litere şi cifre în groapa cu nisip”
IV. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII:

- Copiii vor primi diplome de “MICII ŞCOLĂREI”.
- Fişele de lucru din activitatea matematică vor fi aşezate pe panoul de onoare al clasei.
DEMERS DIDACTIC
EVENIMENTUL CONŢINUTUL ŞTIINŢIFIC AL STRATEGII EVALUARE
DIDACTIC ACTIVITĂŢII DIDACTICE (instrumente şi
marcatori)
1. MOMENT  aerisirea sălii de grupă
ORGANIZATORIC  pregătirea materialelor didactice necesare
 intrarea ordonată a copiilor în sala de grupă
2. CAPTAREA -Se prezintă micul şcolar venit în vizită
ATENŢIEI (discuţii care a lăsat mai multe materiale din care
pregătitoare) copiii să realizeze diferite lucrări. Expunerea
-La sfârşitul zilei va veni din nou să vadă ce
au făcut şi în funcţie de ce o să vadă o
să-i răsplătească .
3. ANUNŢAREA -Se anunţă jocurile şi activităţile ce urmează
TEMEI ŞI A a fi desfăşurate în fiecare centru de interes.
OBIECTIVELOR -Pentru fiecare centru (sector) se vor purta Observaţia
discuţii referitoare la ceea ce vor realiza cu Conversaţia
ajutorul materialelor puse la dispoziţie. - explicaţia
-Se reaminteşte copiilor comportamentul
adecvat în cazul acestor activităţi:
 vorbesc în şoaptă pentru a nu
deranja pe alţii;
 lucrează frumos, fără să păteze;
 utilizează cu grijă materialele;
 apreciază şi protejează lucrările
făcute de colegi;
 fiecare joc, lucrare trebuie terminate.
4. DESFAŞURAREA -Copiii se organizează în centrul dorit ,
ACTIVITĂŢILOR intuiesc şi se familiarizează cu materialele
pregătite . Explicaţia
JOC DE MASĂ: Exerciţiul Evaluarea orală a
-Copiii vor sorta sunetele şi cifrele, le vor pune Munca modului de
pe tăbliţele magnetice, apoi vor forma şirul independentă exprimare a
crescător şi descrescător de la 1 la 10. Demonstraţia nivelului
Repetiţia cunoştinţelor
Jocul dobândite în
BIBLIOTECĂ: activităţile
- Copiii vor da exemple de cuvinte cu sunetele Jocul de rol anterioare.
date, le vor despărţi în silabe şi vor scrie pe
tablă grafic silabele şi numărul lor.
JOC DE ROL:
-Copiii îşi asumă rolul de “învăţătoare” şi
“elevi“
- Participă la joc utilizând rechizite şcolare,
cifre, litere, notarea cu calificative, utilizează
formule de politeţe.
Pe tot parcursul activităţii se vor asigura

condiţiile optime, se va urmări modul de
relaţionare, de comunicare între parteneri,
dar şi cu materialele puse în joc.
5. ASIGURAREA Se cere copiilor să facă aprecieri şi
FEEDBACK-ULUI autoaprecieri exprimând opinii referitoare la Conversaţia
modul cum s-a lucrat, cum s-a comunicat ,
cum au colaborat şi la rezultatele pe care
le-au obţinut.
6. ÎNCHEIEREA Cadrul didactic face aprecieri stimulative
ACTIVITĂŢII referindu-se la fiecare grup în parte şi va Observaţia de
nominaliza copiii care s-au remarcat. încheiere
-ACTIVITATE INTEGRATĂ-
PROPUNĂTOR:
DATA:
GRUPA:
TEMA DE STUDIU: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: „Eu simt, eu creez, eu exprim!”
TEMA ACTIVITĂŢII: „Minunata lume a florilor”
TEMA ZILEI: ” Florile vesele”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂŢII: Consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
DURATA: o zi
Informativ:
 Sistematizarea și consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la florile de primăvară
Formativ:
o Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
o Stimularea creativităţii și a interesului pentru creație.
Educativ:
o Educarea unei atitudini pozitive faţă de florile de primăvară, cultivarea sentimentelor de
dragoste şi protejare pentru natură;
OBIECTIVE OPERAȚIONALE:
1) ADP
-să recunoască cum este vremea prin stabilirea corectă a jetoanelor la calendarul naturii;
-să schimbe impresii, idei pe baza materialului vizionat;
-să răspundă corect la întrebări, formulând răspunsuri clare şi concise;
-să participe cu plăcere la joc alături de ceilalţi copii.
2) ALA
- BIBLIOTECĂ: ,,Flori din atlasul botanic’’- citire de imagini
- să alcătuiască propoziții despre flori pe baza unei imagini suport;
-să despartă în silabe cuvinte;
-să reprezinte grafic silabele ce denumesc părțile componente ale unei plante;
-CONSTRUCŢII:,,Ghivece şi jardiniere”(cu materiale la alegere)
-să construiască ghivece şi jardiniere pentru florile de primăvară;
-să aşeze în ghiveci sau jardinieră atâtea flori cât le arată cifra.
-ARTĂ: „Flori de primăvară”- colorare
-să unească punctele pentru a descoperi imaginea unei flori;
-să coloreze corect, respectând spațiile date ;
-să folosească culorile indicate prin buline colorate și numerotate.
3) ADE
Cunoașterea mediului:
- să recunoască și să descrie florile de primăvară;
- să descopere florile de primăvară după miros;
- să așeze florile în vaze, respectând criteriul culorii sau al lungimii tulpinilor;
- să răspundă corect la întrebări despre flori.
Activitate practică:
- să recunoască și să enumere materialele folosite;
- să urmărească procedeul de obținere a unui tablou;
- să utilizeze corect tehnicile de rupere, mototolire, lipire a hârtiei;
- să îmbine materialele primite pentru realizarea unor lucrări originale;
- să-și exprime părerea față de lucrările celorlalți, motivându-și părerile.
4) ALA : „Albinuța și florile”- joc de mișcare.

- să recunoască floarea de pe medalion;
-să execute mișcări de dans pe melodia audiată/cântată;
- să respecte regulile jocului.
STRATEGII DIDACTICE :
Metode şi procedee didactice: expunerea, conversaţia, observația, explicaţia, exerciţiul,

problematizarea, jocul didactic, turul galeriei, aprecierea verbală.
Mijloace de învățământ: plicuri cu sarcini, coș cu flori naturale (lalele, narcise, zambile), vaze, bol cu
întrebări-surpriză, flori-stimulente, imagini despre flori, fișe individuale, creioane colorate, hârtie
creponată, hârtie glasată, carton colorat, lipici, polistiren, calculator, aripioare pentru albinuță.
Forma de realizare: activitate integrată frontal, pe grupuri mici, pe centre de interes;

Elemente de joc: surpriza, aplauze, concursul
Durata: pe parcursul unei zile.
BIBLIOGRAFIE:
-„Activităţile integrate din grădiniţă”- ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar,
Editura Didactică Publishing House;
-„Antologie de fişe multi- şi interdisciplinare”- Supliment al revistei Învăţământului Preşcolar nr. 3-
4/2008, Bucureşti, 2008
-„Curriculum pentru învăţământul preşcolar”;
-„Cunoașterea mediului- Ghid pentru învățământul preșcolar”- Silvia Breben și colaboratorii, Editura
Radical, 2001;
-„La grădiniţă e serbare”, de Geta Nistor Stanciu, Bucureşti, Campania 2004

I. ADP -ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

RUTINE :
 Întâlnirea de dimineaţă :
2. Salutul
3. Prezenţa
4. Rutina: “,Învăţăm să îngrijim florile!”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ordine şi autoservire;
6. Împărtăşirea cu ceilalţi : “Primăvara“- discuţii libere
7. Activitatea de grup : „Flori de primăvară!”
8. Noutatea zilei : „Coşul cu surprize”
TRANZIŢIE: „În poiana din vâlcele” –joc cu text şi cânt
II. ALA – ACTIVITĂŢI LIBER ALESE:
o BIBILIOTECĂ: ,,Flori din atlasul botanic’’- citire de imagini - fişă

o CONSTRUCŢII: ,,Ghivece şi jardiniere”(cu materiale la alegere)
o ARTĂ: „Flori de primăvară”- exerciții de colorare
III. ADE – ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE:
DȘ- Cunoașterea mediului: „Secretele florilor”- joc didactic

DOS - Activitate practică: „Grădina cu flori” –aplicaţie
IV. ALA – ACTIVITĂŢI LIBER ALESE:

o Joc de mișcare: „Albinuța și florile”
SCENARIUL ZILEI
I.ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ – ADP:

Salutul:
„Dimineața a sosit,
Toți copiii au venit.
În cerc să ne adunăm,
Cu toți să ne salutăm:
„Bună dimineața, pici,
Mă bucur că sunteți aici!
A început o nouă zi,
Astăzi harnici noi vom fi!”
Prezenţa:
-Ştiu cine sunt!
la masă.
Împărtăşirea cu ceilalţi: Se solicită informaţii cu privire la transformările care au loc în natură
primăvara.
Activitatea de grup:
-Copiii vor deschide cutia. Ei vor descoperă plicuri, un coș cu flori şi vor fi solicitaţi să
denumească florile.
În plicuri numerotate se află sarcinile de lucru, dar și materiale necesare rezolvării lor.
Noutatea zilei: “Coşul cu surprize”
TRANZIŢIE: „În poiana din vâlcele” –joc cu text şi cânt
II. ACTIVITATEA LIBER ALESE:
o BIBILIOTECĂ: ,,Flori din atlasul botanic’’- citire de imagini - fişă

o CONSTRUCŢII: ,,Ghivece şi jardiniere”(cu materiale la alegere)
o ARTĂ: „Flori de primăvară”- exerciții de colorare
 DŞ – Cunoaşterea mediului:
Joc: „Secretele florilor” (ochelari-mască, flori-stimulente, jetoane);
-Copiii vor recunoaște florile cu ajutorul simțului olfactiv, le vor descrie sumar și le vor așeza în vaze
după formă. Fiecare copil primește o floare-stimulent, iar la final se solicită să se grupeze respectând
cerința:
„Ați primit în piept o floare,
Deci, vă grupați după culoare!”
 DOS - Activitate practică: „Grădina cu flori” –aplicaţie

-Se realizează din diverse materiale.
IV. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII:

- Cu materialele realizate se realizează o expoziție în cadrul căreia se va face „Turul galeriei”, se
analizează produsele activității.
-Copiii își exprimă părerile și vor așeza o bulină roșie pe lucrările reușite, motivând alegerea
făcută, apoi vor primi diplome de “MICII ARTIŞTI”.
-Se apreciează comportamentul preșcolarilor, modul în care au răspuns în timpul întregii
activități, efortul şi progresul realizat de către ei.
-Activitatea se încheie printr-un moment recreativ de joc: „Albinuța și florile”.
DEMERS DIDACTIC
SECVENŢELE CONȚINUT INSTRUCTIV- STRATEGII EVALUARE
ACTIVITĂŢII EDUCATIV DIDACTICE
1. Moment -Se asigură condiţiile necesare Conversaţia
organizatoric desfăşurării activităţii.
-Se pregăteşte materialul didactic necesar
bunei desfăşurări a activităţii.
-Cadrul didactic recită o poezie-salut:
„Dimineața a sosit,
Toți copiii au venit.
În cerc să ne adunăm,
Cu toți să ne salutăm:
„Bună dimineața, pici,
Mă bucur că sunteți aici!
A început o nouă zi,
Astăzi harnici noi vom fi!”
2. Captarea atenţiei -Se face sub formă de surpriză. Conversaţia Observarea

-Se prezintă copiilor un pachet trimis de comportamentului
regina florilor şi copiii descoperă un coș inițial
cu flori de primăvară, un plic cu
„surprize” și un CD pe care îl vizionează
la calculator.
Se iniţiază o conversaţie vizavi de
acesta.
3.Reactualizarea -Ce se află în coş? Conversaţia Evaluare orală

cunoștințelor -Ce fel de flori sunt? Aprecieri verbale
însușite anterior -Unde cresc ele?
4.Anunţarea temei şi -Se anunţă tema activităţii și obiectivele Explicația
a obiectivelor pe înţelesul copiilor. Activitatea se
numeşte „Coşul cu surprize”.
5.Prezentarea -Se deschide plicul nr. 1 și se citeşte Explicația Frontală

conținutului și sarcina: „Joc:Secretele florilor”.
dirijarea învățării -Se explică regulile jocului:
ADE Pe rând, câte un copil va veni în față, și,
Domeniul ştiinţă – având ochii acoperiți, va trebui să
Cunoaşterea recunoască floarea primită, apoi o descrie
mediului sumar și o va așeza în vază după formă.
Astfel, vom forma o vază cu lalele, o vază
cu narcise și una cu zambile.
-Un copil își acoperă ochii și încearcă să
recunoască floarea primită folosindu-se de Evaluare orală
simțul olfactiv.
Jocul de probă -Se fac observații și precizări
suplimentare.
-Se execută jocul de către copii, până la Demonstrația
epuizarea florilor din coș.
-Se aprobă/ dezaprobă răspunsurile Proba practică
copilului și va fi ajutat cu întrebări
Jocul suplimentare (dacă e nevoie).
propriu-zis -Se recompensează răspunsurile corecte
prin acordarea unui stimulent (narcisă Exercițiul
albă, narcisă galbenă, lalea) din cutia cu
surprize. Aprecieri verbale+
-După ce toate florile din coș au fost stimulente
descrise și așezate în vaze, se va face un Descrierea
concurs pe trei echipe formate astfel:
„Ați primit în piept o floare,
Deci, vă grupați după culoare!”
-Câte un copil din fiecare echipă va
extrage dintr-un bol o întrebare despre
flori.
-Se folosesc versurile:„1,2,3/ Hai,
răspunde dacă vrei!”. Evaluare orală
-Fiecare răspuns corect aduce grupei câte
o bulină roșie.
-La final, grupa câștigătoare va primi
aplauze din partea tuturor și câte o floare-
drept premiu. problematizarea
-Se va cânta jocul cu text și cânt, „În
poiana din vâlcele”, realizând astfel
momentul tranziției.
6.Obținerea -Se va trece la activitățile pe sectoare,
performanței respectând grupele formate (grupa
narciselor albe, grupa narciselor galbene
și grupa lalelelor).
-Se expun sarcinile de lucru ce se află în
plicuri:
-La „Construcții”, copiii vor reda
ghivece şi jardiniere (cu materiale la
alegere).
ALA - În fiecare ghiveci şi jardinieră vor planta
tot atâtea flori - lalele galbene, lalele
roșii și narcise - cât arată cifra.
-La „Bibliotecă”, vor alcătui propoziții Explicația Evaluarea
despre flori pe baza unei imagini suport, produselor
apoi vor rezolva sarcinile unei fișe: activității
reprezintă grafic silabele ce denumesc
părțile componente ale unei plante;
desenează în vază tot atâtea lalele câte
silabe are cuvântul „primăvară”.
-La „Artă”, copiii vor uni punctele Problematizarea
pentru a descoperi imaginea unei flori, vor
colora respectând bulinele colorate și Fișe de evaluare
numerotate .
-După ce le-au fost explicate sarcinile,
copiii lucrează, iar când unul dintre ei Fișe de evaluare
finalizează sarcina încredințată, se va Exercițiul
îndrepta spre alt sector de activitate în
limita locurilor libere existente.
7. Evaluarea -Se realizează tablouri cu tema:
ADE „ Grădina cu flori”.
DOS- Domeniul Om - Se intuiesc materialele primite pe
și Societate măsuțe, se prezintă modelul și se Conversația
demonstrează tehnica de lucru verbalizând
acțiunile făcute.
-Se execută împreună cu copiii exerciții Observația
de încălzire a mușchilor fini ai mâinii: Proba practică
închidem și deschidem pumnii, rotim Demonstrația
pumnii, ne spălăm pe mâini, ploaia. Explicația
-În timp ce copiii lucrează, se urmăreşte
activitatea fiecăruia oferind indicații și
ajutor celor care întâmpină greutăți.
-La final, se va realiza o expoziție cu Exercițiul
produsele activității.
9.Asigurarea -Se apreciază comportamentul Conversația Aprecieri verbale

retenției și preșcolarilor, modul în care au răspuns în
transferului timpul întregii activități, efortul şi
progresul realizat de către ei .
-Cu lucrările realizate se va crea o
expoziție în cadrul căreia se va face
„Turul galeriei” analizând produsele
activității. Analiza lucrărilor
-Copiii își exprimă părerile și vor așeza o „Turul galeriei”
bulină roșie pe lucrările reușite, motivând
alegerea făcută.
-Se împart diplome și activitatea se va
încheia printr-un moment recreativ de joc:
ALA „Albinuța și florile”.
PROPUNĂTOR:
DATA:
GRUPA :
TEMA DE STUDIU: « Când, cum şi de ce se întâmplă?»
DENUMIREA PROIECTULUI TEMATIC : « Ce mă înconjoară ? »
TEMA SĂPTĂMÂNII : « Magia toamnei »
TEMA ZILEI: « Coşuleţul toamnei»
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
Informativ:
o Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor cu privire la însuşirea caracteristicilor
anotimpului toamna
Formativ:
o Formarea capacităţii de a răspunde în propoziţii corect formulate la întrebări;
o Dezvoltarea capacităţii de a descrie imagini, obiecte;
o Efectuarea unor operaţii simple de lucru cu material pus la dispoziţie;
o Valorificarea deprinderilor de lucru însuşite prin realizarea unei lucrări practice inspirate
din natură.
Educativ:
o Educarea unei atitudini pozitive faţă de natură, cultivarea sentimentelor de dragoste şi

protejare a mediului înconjurător
I. ADP:
-
II. ADE :
 : Joc didactic: ,, Spune ceva despre...”
 Să denumească legumele şi fructele, să formuleze propoziţii şi fraze despre acestea, referindu-se
la formă, culoare, mărime, gust, mod de întrebuinţare
 Să participe la activitate atât în calitate de vorbitor, cât şi de auditor.
Arte vizuale şi lucru manual:

 Să redea prin diferite tehnici de modelare a plastilinei, leguma şi fructul preferat
 Să coloreze, respectând conturul şi culorile potrivite, legume şi fructe de toamnă, pentru
realizarea cărţii
Matematică şi explorarea mediului:

 Să îşi dezvolte spiritul de observaţie şi să găsească jumătăţile fructelor şi a legumelor
Om şi societate: Activitate practică: ,,Măşti pentru Serbarea Toamnei”(carnaval)

 Să realizeze tema practică prin exersarea unor deprinderi de lucru însuşite anterior.
Metode: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, lucrul individual.
Mijloace de învăţământ:
- foi, creioane, planşete, plastilină, jetoane pentru jocul din jumătate- întregul,
coş cu fructe şi legume, jetoane cu imagini reprezentând legume şi fructe, lipici,hârtie creponată,
măşti din carton, elastic, medalioane, plicuri.
FORMA DE ORGANIZARE: pe grupuri, frontal,individual

LOCUL DE DESFĂŞURARE:
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
o Curriculum pentru învăţământul preşcolar ( 3-6/7 ani) MECI, 2008;
o Revista învăţământului preşcolar
o Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar
ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:
ADP : Discuţii despre anotimpul, luna, ziua în care ne aflăm, stabilirea fenomenelor care caracterizează
ziua
*Exerciţii ritmice, numărători, joc cu text şi cânt.
DLC: Discuţii despre roadele toamnei: ,, Coşuleţul toamnei” (,, Spune ceva despre... - joc didactic
DEC: Modelaj: ,,Leguma şi fructul preferat” ;,,Cărticica mea cu fructe şi legume”-colorare legume şi
fructe de toamnă
DŞ: ,,Găseşte-mi jumătatea”(fructe şi legume de toamnă)
DOS: ,,Măşti pentru Serbarea Toamnei”(carnaval) - activitate practică)
1. Întâlnirea de dimineaţă - Copiii sunt salutaţi prin intermediul versurilor:

,,Dimineaţa a sosit,
Toţi copiii au venit.
În semicerc să ne-adunăm,
Cu toţi să ne salutăm:
- Bună dimineaţa, dragi albinuţe,
Mă bucur că sunteţi aici.
A-nceput o nouă zi.
-Bună dimineaţa, copii!”
2. Prezenţa prin aplicarea pozelor pe panoul cu copiii prezenţi. Se va lucra la calendarul naturii
pentru a stabili anotimpul în care se află, ziua din săptămână, luna, anul şi fenomenele naturii
specifice zilei respective.
3. Cadrul didactic le prezintă copiilor un coşuleţ cu fructe şi legume de toamnă, apoi le solicită
denumirea lor.
4 Copiii primesc medalioane cu fructe şi sunt îndrumaţi spre atelierele de lucru pregătite pentru ei. În
funcţie de medalionul primit, copiii se vor grupa la atelierele de lucru, unde se află imagini cu fructele
redate pe medalioane.
5.Are loc gimnastica de înviorare, care se realizează prin poezia:
,,Ca să fiu copil voinic
Eu fac sport încă de mic,
Merg în pas alergător,
Sar apoi într-un picior
Mă opresc respir uşor,
Întind braţele să zbor.”
Tranziţia : ,,Bat din palme clap, clap, clap,
Din picioare trap, trap, trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Şi spre ateliere noi pornim”
Prin această tranziţie, se formează trenuleţul şi se merge la atelierele de lucru, unde se explică pe
rând copiilor ce sarcini au de îndeplinit, după care vor lucra în grupuri mici. Cadrul didactic va urmări
activitatea copiilor pe ateliere şi va interveni ori de câte ori va fi nevoie. La terminarea activităţii se face
evaluarea lucrărilor prin turul galeriei.
5.Cântecul:,, Bate vântul frunzele”
Se explică pe parcursul întregii activităţi sarcinile pe care le au de îndeplinit, urmând ca pe tot
parcursul desfăşurării activităţii copiii să fie îndrumaţi şi corectaţi acolo unde este cazul.
6.Trecerea de la un atelier la altul prin cântecul: ,, A, a, a, acum e toamnă, da!”
7.În încheiere se pun măştile confecţionate, se face un cerc şi se dansează pe cântecul: ,,A venit pe
dealuri toamna”, după care se vor face aprecieri verbale.
SECVENŢELE ORGANIZAREA SITUAŢIILOR DE STRATEGII EVALUARE

LECŢIEI ÎNVĂŢARE DIDACTICE
1. Momentul -Se asigură condiţiile necesare desfăşurării în -aerisirea sălii de clasă
organizatoric bune condiţii a lecţiei. şi asigurarea unui
climat benefic pentru
desfăşurarea activităţii;
-pregătirea atelierelor
de lucru şi a
materialelor necesare
2. Captarea Li se va arăta copiilor coşuleţul cu fructe şi -explicaţia;
atenţiei legume şi se va solicita denumirea acestora. -conversaţia; -sesizarea
-frontal; atenţiei copiilor
3.Reactualizarea Se prezintă copiilor atelierele de lucru şi, după ce -pe ateliere; -urmăresc cu
cunoştinţelor toţi copiii şi-au ocupat locul, li se explică pe -explicaţia; atenţie
rând sarcinile de lucru pentru fiecare atelier. -conversaţia; explicaţiile date;
-se urmăreşte
DLC: realizarea
-Într-un coş copiii pun jetoane cu fructe şi corectă a
legume. sarcinilor;
DEC:
- Modelaj: ,,Leguma şi fructul preferat”
-,,Cărticica mea cu fructe şi legume”
- Sarcina este aceea de a colora legume şi fructe
de toamnă şi de a realiza: ,,Cărticica mea cu
fructe şi legume
DŞ:
- Găseşte-mi jumătatea”(fructe şi legume de
toamnă)
-Fiecare copil de la acest atelier primeşte un plic,
în care sunt jumătăţi de jetoane, reprezentând
fructe şi legume, iar ei trebuie să refacă întregul.
-Se va face o scurtă evaluare a activităţii copiilor
pe ateliere, după care, se va trece la formarea
deprinderilor igienico-sanitare:
Tranziţia:
,,1,2 ...1,2 de atelier ne depărtăm
1,2...1,2 pe mâini ca să ne spălăm
1,2...1,2 curaţi pe urmă să lucrăm”
- cântecul ,,Bate vântul frunzele, ca element de

tranziţie pentru următoarea etapă a zilei şi copiii
se aşază în semicerc.
4. Anunţarea - Se anunţă tema şi jocul ,,Spune ceva despre..” -conversaţia;

temei -explicaţia;
5. Dirijarea Li se explică copiilor modul de desfăşurare a
învăţării jocului:
Varianta I
Fiecare copil ia pe rând câte un jeton din coş, pe
care va fi desenat un fruct sau o legumă.Copiii
trebuie să o denumească şi să spună dacă este
fruct sau legumă.
Varianta II:
Se împarte grupa în două echipe:,,Merele -conversaţia; - aprecierea
vesele” şi ,,Ardeii veseli.” - explicaţia; răspunsurilor
Pe un carton vor fi reprezentate cele două - demonstraţia copiilor;
echipe: un măr vesel pentru prima echipă şi un - exerciţiul;
ardei vesel pentru a doua echipă.Fiecare echipă
primeşte o bulină roşie la un răspuns corect.La
sfârşitul jocului, echipa care a adunat mai multe
buline va fi echipa câştigătoare.
Vor fi două cuburi. Pe un cub sunt desenate

fructe, iar pe celălalt legume.
Se va rostogoli fiecare cub, pe rând pentru
fiecare echipă, iar copilul în dreptul căruia s-a
oprit cubul, va formula o propoziţie despre
leguma sau fructul desenat pe faţa de sus a
cubului.
Zarurile vor fi arucate de câteva ori
pentru fiecare echipă.
Varianta III:
Un copil numit va ridica un jeton, va denumi ce
este desenat pe el, iar copiii din cealaltă echipă
vor trebui să spună cât mai multe despre fructul
sau leguma de pe jeton.
Ex: ,,Spune ceva despre măr”
Varianta IV:
Se va aplica metoda ,,Diamantul”.
Pe un panou va fi desenat schema Diamantului.
Din fiecare echipă o să vină pe rând câţiva
reprezentanţi, o să ia un jeton cu un fruct sau o -observarea
legumă, iar de pe spatele acestui jeton o să li se modului în care
citească o ghicitoare . copiii realizează
Se vor nota răspunsurile până se completează -explicaţia; sarcinile
schema. -demonstraţia; -aprecieri;
- munca individuală;
Varianta V:
Din fiecare echipă, un reprezentant o să spună o
poezie despre Toamnă.
Echipa care a adunat mai multe buline roşii, va fi

echipa câştigătoare.
Se vor face aprecieri asupra modului de
desfăşurare a jocului didactic.
– Pentru că aţi răspuns atât de frumos la joc şi
pentru că i-aţi arătat toamnei că ştiţi atâtea,
haideţi săi pregătim o surpriză,să facem un
carnaval pentru ea, dar pentru carnaval avem
nevoie de ceva....De ce? (de măşti). Am nişte
măşti, reprezentând fructe şi legume, pe care nu
am reuşit să le ornez şi o să le ornaţi voi ca să fie
frumoase.
În timp ce cântă cântecul Toamna, copiii se aşază
la măsuţe, unde sunt repartizate materialele
pentru activitatea practică.
Li se explică copiilor sarcinile de lucru şi li se va
atrage atenţia asupra modului în care vor lucra.
6. Asigurarea Fiecare copil îşi prezintă masca, spunând ce fruct -conversaţia;
feed-back-ului sau legumă reprezintă.
Se va realiza bilanţul asupra activităţii
desfăşurate pe parcursul întregii zile.
7. Încheierea -Se fac aprecieri verbale cu privire la modul în -aprecieri
activităţii care au răspuns în cadrul jocului şi asupra verbale;
modului în care au lucrat la activitatea practică. -recompense.
-Copiii sunt invitaţi la Serbarea Toamnei, fiecare
îşi pune masca realizată de el, se face un cerc şi
dansează pe cântecul ,,A venit pe dealuri -conversaţia;
Toamna”.
Măştile vor fi recompensa lor, pe care le pot
duce acasă.
PROPUNĂTOR:
DATA:
GRUPA:
DOMENII EXPERIENŢIALE: D.P.M
FORMA DE REALIZARE: Joc
TIPUL ACTIVITĂŢII: asimilare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
TEMA: Învăţarea târârii corecte pe antebraţe cu împingere pe vârfuri
SCOP:
Informativ:
 Sistematizarea și consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la deprinderile motrice de
bază
Formativ:
o Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi aplicativ utilitare
o Formarea deprinderii motrice repective, dezvoltarea perseverenţei şi a autocontrolului
o Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru menţinerea stării de
sănătate a copiilor
Educativ:
o Stimularea calităţii intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării
independente a deprinderilor însuşite
O1-să răspundă motric la o comandă dată;
O2 –să-şi coordoneze mişcările în ritmul solicitat de cadrul didactic;
O3- să respecte poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia ;
O4- să manifeste progresiv capacitatea de a executa corect un exerciţiu fizic în număr de repetări;
O5- să –şi verifice ţinuta vestimentară;
 METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, exerciţiul,demonstraţia.
 MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: bancă de gimnastică, coardă, casetofon
 FORMA DE ORGANIZARE: frontală
 LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
 DURATA: 30 minute
BIBLIOGRAFIE:
 MEC, Programa activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii, Editura Coresi S.A.
Bucureşti, 2005
 Breban, Silvia, Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova Badiu T ,
1999
 E. Garuda - Educaţia fizică a copiilor şi preşcolarilor , Art , Chişinău, 2002

I MOMENT O1 -Intrarea în sală a copiilor în coloană câte 10min. Pe un rând cu faţa Rapiditate şi
ORGANIZATORIC unul, mergând în ritmul bătăii din palme spre educatoare precizie
06 -Se dă comanda: Pe un rând, cu faţa la mine, ********* Fiecare formă de
adunarea! mers se va alterna
-Se face controlul ţinutei, în special al |******** cu mers obişnuit
modului cum şi-au legat şireturile, pentru a
evita eventualele accidente.
-Salutul.
-Se realizează variante de mers :
O2 În coloană câte unul, mers cu pas vioi şi cu
o ţinută corectă, mers cu paşi mari şi cu
mâinile pe şolduri (ca uriaşii), mers cu Se va alerga în ritm
palmele pe genunchi uşor îndoiţi (ca moşul), vioi cu îndoirea
mers obişnuit. genunchilor cât
-Se realizează alergarea într-un cerc mare mai spre piept.
organizată cu toată grupa, apoi se formează Pentru a se trece cu
trei cercuri mici tot din alergare, se revine la - uşurinţă de la
cercul mare, apoi la mers obişnuit. **** cercul mare la
O5 -Se formează coloana de gimnastică cu luarea **** cercurile mici
intervalelor prin întinderea braţelor orizontal **** copiii vor fi
lateral. **** împărţiţi în trei
În coloana de gimnastică spre mine-porniţi! **** subgrupe.
…câte unul…căte patru…pe loc –staţi !…
unu, doi …alinierea!…cu braţele înainte Coloana va fi
spre spatele clasei –luaţi distanţă!… formată din patru
întinderea braţelor lateral cu degetele vârf la şiruri
vârf pentru luarea intervalului …
executarea!…pe loc repaus …
II INFLUENŢAREA O1 Exerciţiul 1: Roata mică-roata mare 3X8 -Braţele se menţin -Coordonarea
SELECTIVĂ A -Depărtat stând-ducerea braţelor lateral, 5min. cu coatele întinse -Elasticitatea şi
APARATULUI O2 rotirea mică a braţelor spre înainte, rotirea -Rotirea se sincronizarea
LOCOMOTOR ŞI mare a braţelor 1-8 execută din
PREGĂTIREA O4 -Drepţi…braţele lateral, picioarele articulaţia umerilor
ORGANISMULUI depărtate-luat!…rotirea mică a braţelor
PENTRU spre înainte –începeţi!…unu, doi, trei, patru,
REALIZAREA rotirea mare a braţelor - începeţi! cinci, şase,
TEMEI şapte, opt…(se repetă de3x8 - la a treia
repetare a exerciţiului pe timpul şapte se
spune Atenţie!, iar pe timpul opt –Stai…!)
-Mâinile pe şold cu
Exerciţiul 2: Şurubul coatele trase
Mâinile pe şold-răsucirea corpului spre stânga înapoi,răsucirea se
şi dreapta 8x2 execută numai din
Mâinile pe şold –luat! răsucirea trunchiului talie
spre stânga şi dreapta începeţi!…atenţie-
stai! 4x4 -Se execută mers
pe loc cu braţele
Exerciţiul 3: Mersul berzei libere
-Stând-mers pe loc cu legănarea alternativă a -Se va urmări
braţelor înainte şi înapoi şi cu îndoirea coordonarea
genunchiului la piept ( 1-4) legănării braţului
Mers pe loc cu legănarea liberă a braţelor, înainte cu pasul pe
genunchii îndoiţi la piept-începeţi! -… piciorul opus
atenţie –stai!…pe loc –repaus!
Exerciţiul 4: „Şoricelul”
-Pe genunchi cu şezutul pe călcâie – 3x8
deplasarea alternativă a braţelor înainte cu -În timpul
palmele pe sol (palmele avansează încet pe sol deplasării, palma
până când trunchiul a ajuns la orizontal) (1-4). este îndreptată
Cu aceeaşi deplasare a braţelor cu palmele pe înainte, iar degetele
sol se revine la poziţia iniţială (5-8 ) sunt lipite
-Drepţi!….pe genunchi, pe călcâie şezând- 8x2 -Capul se menţine
luat! …deplasarea braţelor înainte – în jos cu muşchii
începeţi !…unu, doi, trei, patru…deplasarea cefei relaxaţi
braţelor înapoi cinci, şase, şapte, opt…
atenţie-stai!…drepţi!
-Săritura elastică
Exerciţiul 5 : pe vârfuri
-Săritura ca mingea cu deplasare înainte şi
înapoi.-(1,2) pe vârfuri înainte şi înapoi
săriţi!…unu,doi, atenţie-stai! coloanele
laterale ocolind prin faţă-la loc!…la
dreapta!…înainte !…marş!..
III ANUNŢAREA O1 -Târâre pe antebraţe cu împingere pe vârfuri 15x2 -Târârea corectă Coordonate şi
TEMEI ŞI O2 pe distanţa de 2 m. * * -Înaintarea se execuţie
FORMAREA O4 -Formaţia de lucru pe două coloane * * execută cu adecvată
DEPRINDERII -Se va aşeza în mijlocul clasei un covor . * * deplasarea unui
MOTRICE -”Târâre -Se lucrează cu câte doi copii odată. * * antebraţ înainte,
pe antebraţe cu -Se execută târârea şi pe sub o bancă de * * urmată de
împingere pe gimnastică, pe sub o coardă - ţinută la o * * deplasarea celuilalt Execuţie
vârfuri ” anumită înălţime de doi copii, prin tunel * * antebraţ, apoi promptă
-Pe două coloane câte unul…-alinierea!..pe * * împingerea înainte
loc-stai! unu ,doi,…pe loc –repaus! … simultană pe
educatoarea demonstrează târârea. ambele vârfuri
Primii doi, culcat, înainte –luat !…târârea- -Se va demonstra Coordonare şi
luat!…târârea –începeţi!…drepţi !…în pas în prealabilcopiilor execuţie
alergător în spatele coloanei –alinierea târârea corectă.
următorii!…încetarea! -Se va insista
asupra alternării
diferitelor
segmente
corespunzătoare
mişcării
IV O2 Joc liniştitor: Găseşte şi taci! 3x2 Receptivitate
REVENIREA -Copiii stau în formaţie liberă în jurul
ORGANISMULUI educatoarei.
LA NORMAL -Li se va arăta un obiect care va fi ascuns.
- În timp ce se ascunde obiectul, ei stau cu
ochii închişi (se va alege un loc uşor de găsit,
dar care presupune spirit de observaţie din
partea copiilor).
-La o comandă, copiii deschid ochii şi caută
obiectul ascuns.
-Cel care îl găseşte sau îl vede primul anunţă
educatoarea în şoaptă.
-Ca răsplată ascunde el obiectul găsit .
V ÎNCHEIEREA Drepţi!…cu stângul înainte –marş!…pas de 2min. Aprecieri

ACTIVITĂŢII voie împrejurul meu –adunarea! …unul generale şi
după altul - încolonarea! individuale
Aprecieri individuale.
Sublinierea importanţei practicării sportului
pentru întărirea sănătăţii.
PROPUNĂTOR:
DATA:
GRUPA:
EFECTIV:
ARIA CURRICULARĂ: Sport şi sănătate
DOMENII EXPERIENŢIALE : DPM
TEMA: Calităţi motrice de bază (combinate): Viteză-Îndemânare;
SCOP:
Informativ:
 Sistematizarea și consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la deprinderile motrice de
bază
Formativ:
o Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi aplicativ utilitare
o Formarea deprinderii motrice repective, dezvoltarea perseverenţei şi a autocontrolului
o Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru menţinerea stării de
sănătate a copiilor
Educativ:
o Stimularea calităţii intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării
independente a deprinderilor însuşite
 O.1: Dezvoltarea \ educarea calităţii motrice viteza în regim de îndemânare \

coordonare;
 O.2: Obişnuirea \ acomodarea cu mingea de handbal;
 O.3: Integrarea pe parcursul verigilor \ momentelor lecţiei a unor cunoştinte
specifice altor discipline: ed. muzicală, ed. plastică, ed. pentru sănătate, abilităţi
practice, cunoaşterea mediului, limba româna, matematică, în vederea fixării
cunoştinţelor;
 O.4.: Formarea unor trăsături morale şi de caracter: stăpânire de sine, voinţă;
 O.5: Dezvoltarea spiritului de echipă şi de competitivitate.
 Metode si procedee:
-explicaţia, exersarea, demonstraţia, conversaţia, jocul;
 Material didactic:
- fluier, mingi, recompense, casetofon, casetă audio,
- jaloane, cercuri, plicuri, cartonaşe colorate,
- imagini cu animale, bandă adezivă, coli flipchart, marker,steguleţe.
 FORMA DE ORGANIZARE: frontală

 LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
 DURATA: 30 minute
BIBLIOGRAFIE:
 MEC, Programa activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii, Editura Coresi S.A.
Bucureşti, 2005
 Breban, Silvia, Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova Badiu T ,
1999
 E. Garuda - Educaţia fizică a copiilor şi preşcolarilor , Art , Chişinău, 2002;

Veriga\ DETALIERI DE CONŢINUT
Momentul CONŢINUT FORMAŢII INDICAŢII EVALUARE Obs.
şi durata DOZARE
DE LUCRU METODICE
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
 Adunarea ; -spatele drept! -verificare
 Salutul ; - braţele pe orală;
 Verificarea ţinutei lângă corp!
vestimentare în linie -capul sus!
( echipamentul ) ; pe un -privirea -aprecieri
 Consemnarea 3 min. rând înainte! verbale;
Organizarea absenţelor ;
colectivului  Prezentarea sumară
a obiectivelor
operaţionale
specifice lecţiei. ;
5 min.  Exerciţii de grupări
şi regrupări
- “Bucheţelele “: la un 2 min.
- reguli de aprecieri
semnal sonor elevii se
desfăşurare ; verbale;
vor grupa, pe cifra
strigată, la al doilea
semnal revin la locuri.
 întoarceri la stânga, 1 tură în coloană câte Prin săritură!
la dreapta unul Capul sus!
prin săritură ; 2 ture
 mers în voie, cu Spatele drept!
variaţii de ritm; 1 tura
 alergare uşoară cu Braţele bine
variaţii de ritm; întinse!
Pregătirea 2 ture
 mers cu variante:
organismului - fond muzical
- pe vârfuri cu aprecieri
pentru efort ritmat ;
braţele sus ; verbale;
- pe călcâie cu 1 tura
5 min.
braţele la spate ;
- mersul piticului
 mers cu educarea
ritmului
respirator;
 mers cu mişcări de
relaxare;
1.1 "Mingea prin tunel"
- colectivul este organizat pe
doua şiruri cu interval de 1,5 m -în coloană,
între ele,iar jucătorii la un braţ pe două şiruri - aprecieri
distanţă unul faţă de celălalt, verbale;
stând cu picioarele depărtate.La -sublinierea
semnal sonor (fluier), primii permanentă a
jucatori din fiecare şir predau respectării
mingea următorilor, prin oferire regulilor de
şi primire printre picioarele 2 ture joc stabilite;
jucatorilor.
Ultimii din şiruri preiau mingea
şi printr-o alergare rapidă trec în - aprecieri
faţa şirului pentru a continua verbale;
jocul. Şirul care a executat mai
Abordarea
repede cu toţi jucătorii
unităţilor de
transmiterea mingii, câstigă.
învăţare
1.2 "Mingea peste cap"
-se execută din aceeaşi formaţie - avertizări\
Minihandbal 2 ture
şi poziţie a jucătorilor. Mingea mustrări în
se transmite pe deasupra cazul
20 min.
capului, prin arcuire şi primire nerespectării - aprecieri
cu ţinerea mingii din apucat. regulilor; verbale;
Jocul se desfăşoară după
aceleaşi reguli ca cel precedent.
1.3 "Mingea prin lateral”
-se execută din aceeaşi formaţie
şi poziţie a jucătorilor. Mingea
se transmite pe lângă corp,
prin arcuire şi primire cu ţinerea
- aprecieri
mingii din apucat.. Jucătorii nu 3 ture
verbale;
au voie să se întoarcă in timpul
transmiterii mingii. Câştigă
şirul care a executat mai repede
transmiterea mingii , folosind
toţi jucătorii.
2.1.Alergare de viteză -sublinierea
sub formă de ştafetă, permanentă a
folosind steguleţe; respectării
- colectivul este regulilor de joc
organizat pe două şiruri stabilite;
cu interval de 1,5 m între
ele. La semnalul sonor ,
primii jucători aleargă în
viteză, sar în interiorul
Abordarea
cerculeţului, ocolesc cele
unităţilor de
două jaloane şi trec peste
învăţare
obstacol, după care vor - avertizări\
- aprecieri
alege pliculeţul pe care mustrări în
Calităţi motrice de verbale;
este scris animalul cazul
bază combinate
domestic \sălbatic, în 2 ture nerespectării
(viteză\îndem.)
funcţie de echipa din care regulilor;
fac parte. La întoarcere
se procedează la
fel.Următorul jucător va
pleca în momentul în
care va primi steguleţul.
Câştigă echipa care a
terminat cel mai repede
şi a reuşit să adune corect
animalele indicate.
 mers de voie ; -în coloană
 exerciţii pentru câte unul
Revenirea 1 tură
educarea actului -fond muzical -indicaţii
organismului după
respirator (accentul pus lent; verbale;
efort
pe expiraţie) pe un fond
5 min. 1 tură
muzical lent;
 aprecierea activităţii - în linie pe -acordare de
desfăşurate de un rând calificative.
elevi în timpul lecţiei;
 recomandări pentru -acordare de
lucrul recompense.
5 min. independent;
 evidenţieri,
calificative.
Forme şi tehnici de evaluare
Fişa de evaluare a fiecărui copil (inițială, la

sf.sem.I și la sf.anului școlar)
Fișa psihopedagogică a fiecărui copil, la sfârşit

de ciclu preşcolar
Fişe de evaluare – iniţială, formativă, sumativă

Forme şi tehnici de evaluare
Activitatea educativă din grădiniţă este complexă şi cere forme de evaluare multiple:
a) Evaluarea formativă - este indispensabilă şi se realizează pe parcursul activităţii instructiv--
educative, având rol de diagnosticare şi ameliorare.
Prin acest tip de evaluare rezultatele copilului sunt raportate la obiectivele urmărite.
Scopul este să se înregistreze la timp eventualele lacune, greşeli care ar putea împiedica
continuarea procesului de învăţare sau, dacă învăţarea a fost eficientă, să confirme acest fapt, atât pentru
educatoare cât şi pentru copil, favorizând continuarea procesului de învăţare.
Evaluarea formativă ajută la prevenirea unor greşeli în învăţare provenite din surse afective:
din sentimentul de nesiguranţă, încrederea nejustificată sau indiferenţa. Pentru preşcolar, principalul risc
în acest sens este nereuşita la începutul şcolarizării.
Educatoarea foloseşte informaţiile dobândite pentru a hotărî asupra caracteristicilor procesului
de învăţare ulterior pe care îl va propune copilului. Acesta are o eficienţă mai mare dacă copilul
beneficiază direct de rezultatele evaluării, dacă îi înţelege semnificaţia.
Evaluarea nu trebuie făcută pentru a dovedi preşcolarilor că nu şi-au însuşit anumite
cunoştinţe sau deprinderi, ci pentru a se adapta întregul mod de lucru al educatorului la cerinţele fiecărui
copil, la ritmul lor de învăţare.
Evaluarea formativă este o evaluare continuă, în sensul că evită ruperea la un moment dat a
procesului de învăţare sau reluarea unor trasee lungi ale învăţării care au fost parcurse greşit printr-o
învăţare conştientă.
Evaluarea este necesară după fiecare secvenţă semnificativă a învăţării, fără însuşirea căreia
nu se poate înainta.
b) Evaluarea sumativă - este tipul de evaluare prin care se constată nivelul de performanţă
atins în raport cu anumite exigenţe de formare care au fost stabilite la începutul unei perioade lungi de
învăţare sau care se formulează abia în momentul evaluării.
În grădiniţă putem vorbi de evaluare sumativă, în special în momentul venirii copilului în
instituţie şi înainte de părăsirea acesteia, când trebuie să i se profileze personalitatea, inventarul de
cunoştinţe, posibilităţile de învăţare pentru a se argumenta recomandarea înscrierii sale în învăţământul
primar.
Calitatea evaluării sumative poate fi cea dorită când aceasta este realizată de educatoare,
pentru că pot fi folosite şi concluziile evaluării formative.
c) Autoevaluarea - prin tot ce facem în grădiniţă, încercăm să-I ajutăm pe copil să urce o
treaptă spre autonomie. Reconstituirea unei imagini din bucăţele, de exemplu, îl va conduce uşor pe copil
la aprecierea rezultatelor.
În activităţile în care preşcolarul nu poate face auto evaluarea fără un exerciţiu prealabil, este
necesară cunoaşterea obiectivelor şi a căilor de realizare a lor. Rezultatele învăţării în care este prezentă
autoevaluarea sunt foarte bune.
d) Evaluarea clinică - aici se apelează pentru copilul cu mari probleme în evoluţie.
Metode şi tehnici de evaluare : poate fi utilizată drept probă de evaluare orice formă de
evaluare orală, scrisă sau practică – tradiţională sau alternativă, dacă sunt îndeplinite condiţiile:
- sunt stabilite capacităţile şi conţinuturile care se evaluează;
- obiectivele de referinţă;
- tipurile de itemi adecvaţi;
- descriptorii de performanţă;
modalitatea în care se vor face cunoscute părinţilor şi copiilor rezultatele obţinute.
Ministerul Educaţiei,Cercetării,Tineretului si Sportului
FIŞĂ DE EVALUARE – NIVEL DE VARSTA (5-6/7 ani)
Nume si prenume……….……………………………
I = comportament însusit
D = în dezvoltare
Data naşterii…………………………………………. A = comportament absent
Educatoare………….……………………………….
Anul şcolar………………………………………..….
Evaluare Evaluare Evaluare

initială stadială finală
(Semestrul (Semestrul
I) II)
Nr. Absente Absente
absenţe sem.I sem.II
I. Domeniul Limbă şi Comunicare

a)Inţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale
1. Ia parte la discuţii;
2. Întreabă şi răspunde la întrebări;
3. Utilizează corect saluturile;
4. Ştie să facă prezentări şi să se prezinte;
5. Ia parte la activităţile de învăţare în grup, sugerează ce este
de făcut mai departe într-un joc, o activitate, continuând
6. Îndeplineşte acţiuni, ca răspuns adecvat (verbal sau
comportamental) la ceea ce i se spune;
7. Ascultă şi recaţionează adecvat la poveşti, poezii, alte
tipuri de text (ghicitori, glume, informaţii) transmise fie prin
citire sau povestire de către un adult, fir prin mijloace
8. Înţelege textul apelând la diferite modalităţi de redare sau
rememorare a acestuia (repovestire, dramatizare, desen etc.).
b) Exprimarea orală corectă din punct de vedere fonetic, lexical și sintactic
1. Pronunţă (relativ) corect sunetele limbii române;
2. Recunoaşte şi numeşte sunetul final dintr-un cuvânt;
3. Recunoaşte şi numeşte sunetele din interiorul cuvântului;
4. Prezintă (colegilor, adulţilor) cuvinte noi în cadrul
jocurilor sau activităţilor de învăţare propriu-zise;
5. Utilizează cuvinte noi în contexte adecvate;
6. Manifestă initiaţivă în comunicarea orală şi interes pentru
semnificaţia cuvintelor;
7. Alcatuieşte propoziţii simple şi dezvoltate despre obiecte
şi fiinţe familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii
8.sociale etc.;
Înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte,
iar cuvintele din silabe.
c) Creativitatea şi expresivitatea limbajului oral
1. Reţine expresii rimate şi ritmate, recită poezii cu
respectarea intonaţiei, ritmului, pauzei, în concordanţă cu
2. Realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la
textul unei povestiri sau poezii, utilizând vorbirea dialogată,
nuanţarea vocii, intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi
3. Utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale
celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente.
d)Capacitatea de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris -
CITIRE
1. Indică şi recunoaşte (« citeşte ») scrisul în mediul
înconjurător (nume de străzi, indicatoare, plăcuţe cu
numere de maşini,
2. Recunoaşte firme,
şi citeşte nume
numele de produse
propriu etc);
oriunde îl întâlneşte;
3. Inţelege că scrisul, cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o
poveste, cele din ziare ne povestesc despre lucruir care se
petrec
4. Leagăîn cuvântul
lume zi deoral
zi, de
cuvintele
imaginedin revistele
şi de sportive
cuvântul scris ne
alăturat;
5. Manipulează cărţi cu uşurinţă şi îşi manifestă interesul faţă
de ele ;
6. Cunoaşte elemente distinctive importante ale unei cărţi :
copertă, foi, pagini, titlu, autor, numerotarea paginilor etc. ;
7. Discută despre cărţi (poveşti, poezii) care i s-au citit ori la
ale căror ilustraţii a privit, spune de ce i-au plăcut, discută
8. Împrumută cărţi din biblioteca clasei şi ştie să se descurce
în ea;
9. Citeste global şi contextual (ajutându-se de imagini)
cuvinte sau simboluri din calendarul naturii, din catalog, din
lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.;
10. Recunoaşte global două cuvinte identice (ex.: potriveşte
două jetoane pe care scrie “ou”);
11. Găseşte litera cerută într-un dicţionar pentru copii
(vocabular în imagini);
12. Compune cuvinte scurte, familiare (iniţial după model şi
apoi independent);
13. Compune treptat propoziţii din două, trei sau mai multe
cuvinte (iniţial după un model dat);
14. Identifică într-un text semne de punctuaţie (punct, semnul
întrebării, semnul exclamării etc.)
15. Ştie să plaseze semne de punctuaţie, înţelegând contextul
oral şi sprijinindu-se pe imagini.
e) Capacitatea de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris -
SCRIERE
1. Execută cu succes sarcinile jocurilor tip INCASTRE,
PUZZLE, LOTO, DOMINO etc.
2. Ştie cum se utilizează hârtia, creionul, creioanele colorate,
stiloul, creta etc.;
3. Deosebeşte şi potriveşte după formă litere şi cifre;
4. Execută diferite tipuri de trasări peste modele date;
5. Respectă reguli/condiţii minime ale actului scrierii: poziţia
corectă a corpului, a mâinii şi a instrumentului de scris în
6. Trasează semne grafice relativ corect în ceea ce priveşte
spaţierea, direcţia de la stânga la dreapta;
7. Utilizează scrierea (semne, litere, cuvinte cunoscute etc.)
pentru a executa etichete cu nume de lucruri, pentru a scrie
numele colegilor,al membrilor familiei, pentru a opera în
catalogul grupei
8. Respectă, sau spaţiul,
treptat, în calendarul naturii,
mărimea, pentru
ordinea a scrieatunci
literelor
când “scrie”; şi identifică după formă litere şi cifre şi le
9. Recunoaşte
denumeşte;
10. Trasează independent litere şi cifre;
11. Copiază cuvinte după modelul scris dat;
12. Contribuie la scrieri colective (dicţionare, jurnale,
albume) folosindu-se de decupaje ale literelor sau cuvintelor,
de scrierea personală şi de orice altă modalitate.
II. Domeniul Ştiinţe

a)Operaţii intelectuale prematematice
1. Cunoaşte semnificaţia relaţiilor spaţiale uzuale (sus, jos, la
dreapta, la stânga, pe, sub, deasupra, dedesubt, aproape,
departe, înăuntru, în afară, lângă, aici, acolo etc.) şi utilizează
2. Utilizează repere cronologice comune clasei (în funcţie de
reperele din orar) sau în funcţie de ritmurile naturale;
3. Înţelege semnificaţia reperelor temporale uzuale: acum,
apoi, mai târziu, mai întâi, azi, mâine, ieri, dimineaţă, seară,
4. Apreciază simultaneitatea evenimentelor;
5. Clasifică o varietate de obiecte/fiinţe prin numirea unei
proprietăţi comune (ex.: mari/mici, înalte/scurte,
6. Ordonează obiectele după cât mai multe criterii (culoare,
formă, lungime, grosime, după sunetul pe care îl emit, după
miros etc.) şi cu cel puţin 4 grade de diferenţiere;
7. Execută serii de obiecte (mărgele, boabe, bucăţi de hârtie),
realizând structuri simple şi folosindu-se de ceriterii
8. Construieşte structuri după un model dat pe care l-a
memorat;
9. Aranjează obiecte în perechi.
b)Capacitatea de înţelege şi utiliza numerele şi cifrele
1. Construieşte grupe de obiecte prin corespondenţă de unu la
unu (până la 10 elemente) şi arată, astfel, care grupă are mai
multe, mai puţine sau tot atâtea obiecte;
2. Numără de la 1 la 10 şi recunoaşte cifrele din intervalul 1-
10 şi chiar până
3. Numără la 20de; la 1 la 10 şi descrescător de la 5 la 1;
crescător
4. Numără crescător, pornind de la un număr dat;
5. Descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat de cifre;
6. Pune în corespondenţă, în intervalul 1-10, cifra cu numărul
de obiecte ; cifrele din intervalul 1-10 (independent sau peste
7. Trasează
linii deja trasate);
8. Descoperă care cifră lipseşte în şirul dat (de la 1 la 10);
9. Descoperă care sunt vecinii din dreapta sau din stânga ai
unui număr din intervalul 1-10;
10. Identifică şi numeşte primul şi ultimul element dintr-un
şir
11. de 10 elemente;
Identifică şi numeşte obiectul din mijloc, utilizând
numeralul ordinal, într-un şir de 5, 7, 9 elemente;
12. Construieşte un şir/o grupă de obiecte pe baza unui
număr dat, adăugând ori scoţând 1-2 elemente (în intervalul
13. Efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 elemente
în limitele 1-10, prin manipulare de obiecte, manipulare de
jetoane, trasare pe hârtie/caiet de matematică;
14. Utilizează corect semnele +, - , =, aşezându-le sau
trasându-le.
c)Capacitatea de a recunoaşte, denumi, construi şi utiliza formele geometrice
1. Identifică cercul, pătratul, dreptunghiul, triunghiul, ovalul
dintr-o mulţime de alte forme geometrice;
2. Recunoaşte cercul, pătratul, dreptunghiul, triunghiul,
ovalul în mediul ambiant;
3. Construieşte cercul, pătratul, dreptunghiul, triunghiul,
ovalul folosind diferite obiecte (cuburi, bile, mărgele,
4. Trasează cercul, pătratul, dreptunghiul, triunghiul, ovalul
trecând cu creionul peste o linie deja trasată/după model sau
d)Capacitatea de a utiliza corect unităţile de măsură întrebuinţând un vocabular adecvat
1. Măsoară lungimi cu ajutorul unor unităţi de măsură

nestandardizate şi cu unităţi etalon;
2. Compară lungimile a două sau mai multe obiecte şi spune
care este mai lung, mai scurt ori dacă au aceeaşi lungime;
3. Compară lăţimile a două sau mai multe obiecte şi spune
care este mai lat, mai îngust ori dacă au aceeaşi lăţime;
4. Compară înălţimile a două sau mai multe obiecte şi spune
care este mai înalt, mai scurt ori dacă au aceeaşi înălţime;
5. Înregistrează pe hârtie măsurile aflate prin desene sau
cifre;
6. Spune care activitate (eveniment) a durat mai mult/mai
puţin;
7. Cunoaşte utilizarea calendarului şi a ceasului (cel puţin
orele fixe); valoarea monedelor curente şi a bancnotelor mai
8. Identifică
des utilizate; banii (de „jucărie”) în cadrul jocurilor de rol.
9. Utilizează
e)Capacitatea de a rezolva probleme prin achiziţia de strategii adecvate
1. Compune probleme simple, în limitele 1-10, prin
adăugarea/extragerea unui element;
2. Alege dintr-un grup de jetoane, cuburi etc. pe acelea care
au înscrise cifrele corespondente numerelor utilizate în
3. Exprimă operaţia efectuată în problemă prin utilizarea
semnelor
4. Rezolvă+,probleme
- , = ; prin desen;
5. Rezolvă problema alegând operaţia corectă.
f)Capacitatea de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii
pentru investigarea lui
1. Analizează elemente componente ale mediului
înconjurător prin antrenarea tuturor organelor de simţ;
2. Enumeră părţi componente ale corpului uman, plantelor,
animalelor;
3. Recunoaşte fenomene ale naturii (vânt, ploaie, grindină,
ninsoare, îngheţ, viscol, furtună, tunet, trăsnet, etc.) în
4. Identifică caracteristicile anotimpurilor şi lunile
corespunzătoare acestora;
5. Observă şi enumeră modificări apărute în viaţa omului,
plantelor, animalelor în funcţie de anotimp;
6. Efectuează experienţe (dizolvare, colorare, plutire,
scufundare, combinare, separare, fierbere, evaporare, atracţie
magnetică etc.) folosindu-se de instrumente diferite;
7. Observă pe o perioadă dată un anumit proces (procesul de
dezvoltare al unei plante, hrănirea şi îngrijirea unui animal,
8. Vorbeşte despre elemente locale specifice (obiective socio-
culturale, economice, istorice, religioase etc.);
9. Denumeşte/descrie sumar corpuri cereşti, vehicule
cosmice pe baza criteriilor perceptive.
g)Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul
înconjurător
1. Adresează întrebări în legătură cu cele observate;
2. Cunoaşte existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii
care le pot influenţa;
3. Exprimă descoperirile şi ideile sale utilizând un limbaj
adecvat;
4. Comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor;
5. Interpretează date şi simboluri din care extrage informaţii
(calendarul naturii, tabelul responsabilităţilor jurnalul grupei
h)Deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător
1. Participă, alături de adulţi, la acţiuni practice de îngrijire,
ocrotire şi protejare a mediului;
2. Selectează imagini, cărţi, reviste după criterii date de
educatoare (în legătură cu aspectele de mediu cunoscute);
3. Işi asumă responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a
mediului;
4. Îşi exprimă impresiile şi trăirile proprii despre natură şi
protejarea acesteia prin activităţi artistico-plastice, practice,
5. Respectă regulile de igienă individuală şi colectivă;
6. Respectă regulile de convieţuire socială manifestând un
comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii,
7. Cunoaşte regulile de minimă protecţie a sănătăţii proprii şi
a naturii şi anticipează pericolele încălcării lor;
8. Înţelege efectele secundare, negative ale activităţii omului
asupra mediului;
9. Sesizează comportamente neconforme cu regulile de
protecţie a mediului pe care le-au învăţat şi ia atitudine faţă
III. Domeniul Om şi Societate
a)Cunoştinţe despre materiale şi caracteristicile lor, despre utilizarea de tehnici de lucru
de prelucrare a materialelor
1. Utilizează ustensile de lucru accesibile vârstei;
2. Observă caracteristici ale materialelor din natură şi a celor
sintetice (formă, culoare, dimensiune etc.);
3. Colectează materiale din natură, deşeuri (materiale
refolosibile) şi le gaseşte utilitatea;
4. Sesizează modificările materialelor în urma prelucrării lor
(prin mototolire, întindere, udare etc.).
b)Abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică
1. Selectează şi foloseşte adecvat uneltele şi materialele,
conform temei propuse;
2. Verbalizează acţiunile întreprinse, folosind un limbaj
adecvat;
3. Execută, individual şi în grup, tema dată;
4. Manifestă spirit cooperant în activităţile de grup ;
5. Efectuează operaţii de lucru corespunzătoare vârstei
(mototolire, rupere, tăiere a hârtiei, lipire, îndoire a
hârtiei/sârmei, înşirare a mărgelelor pe aţă/sârmă, răsucire
fire textile, lucrări
6. Execută înnodare, împletire,
practice cusut înaintea
din materiale acului ,
diferite,
combinându-le
c)Simţ practic între ele.
şi estetic
1. Realizează lucrări originale, manifestând creativitate în
alegerea subiectelor;
2. Manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate;
3. Găseşte utilitate tuturor obiectelor realizate;
4. Îşi exprimă opinia faţă de lucrarea proprie şi/sau faţă de
lucrarea celorlalţi, motivându-şi părerea.
d)Deprinderi practic-gospodăreşti
1. Se autoserveşte în situaţii simple care impun acest lucru
(masă, spălător, dormitor, activităţi etc.);
2. Ordonează jucăriile şi obiectele din ambient;
3. Îngrijeşte animale şi plante de casă;
4. Execută operaţii de curăţenie adecvate vârstei (ştersul
prafului, spălatul suprafeţelor, spălatul şi ştersul vaselor,
5. Participă la aranjarea şi servirea mesei ;
6. Participă la prepararea unor salate, produse de patiserie
simple etc.;normele igienico-sanitare în toate situaţiile
7.Respectă
impuse de activităţile de acest gen.
e)Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate
1. Acceptă şi respectă regulile de convieţuire în grup;

2. Manifestă spirit de echipă şi colaborează la realizarea unei
teme/activităţi în comun;
3. Se prezintă pe sine şi îşi prezintă membrii familiei, colegii,
prietenii,
4. Cunoaştevecinii;
şi aplică reguli elementare de igienă personală,
de circulaţie;
5. Ascultă şi respectă păreri;
6. Acceptă şi oferă sprijin;
7. Îşi cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face
parte;
8. Dovedeşte autonomie în activitatea zilnică.
f)Trăsături pozitive voinţă şi caracter, atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
1. Îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane,

personaje şi situaţii cunoscute;
2. Îşi adaptează comportamentul la diferite situaţii;
3. Respectă promisiunile făcute;
4. Manifestă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine şi
cu ceilalţi;
5. Îşi manifestă dezacordul faţă de atitudinile negative de
distrugere, de dezordine, de neglijenţă;
6. Acceptă diversitatea de opinii şi atitudini;
7. Manifestă toleranţă faţă de alţi copii care aparţin diferitelor
confesiuni şi/sau categorii minoritare.
g)Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie
1. Cunoaşte numele ţării de origine şi al localităţii natale,

precum şi domiciliul;
2. Cunoaşte însemnele ţării;
3. Face distincţia între o zi obişnuită şi o zi de sărbătoare;
4. Descrie evenimente importante (Ziua naţională, Ziua
Unirii, alte evenimente tradiţionale, religioase, culturale,
5. Cunoaşte şi respectă tradiţiile culturale naţionale şi
minoritare;
6. Memorează evenimente şi le recunoaşte după anumite
caracteristici.
IV. Domeniul Estetic şi Creativ
a)Deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje
1. Respectă poziţia corectă a corpului faţă de suportul de
lucru;
2. Utilizează corect instrumentele de lucru în exprimarea
liberă a gestului grafic ;
3. Trasează linii în duct continuu, în diferite poziţi, pentru a
reda imaginea unor obiecte (în desene individuale sau
4. Execută punctul atât liber cât şi într-un spaţiu dat
(orizontal, vertical, concentric);
5. Dispune alternativ două sau mai multe elemente
decorative;
6. Ilustrează povestiri, evenimente, plante, animale, oameni
cu mijloace specifice domeniului artistic;
7. Aplică culoarea pe suprafeţe date sau libere (cu pensula,
buretele, degetul, palma, ghemotocul de hârtie, ghemul de
8. Obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte
tehnici (fuzionare, presare, decolorare, stropire, pliere etc.);
9. Pregăteşte materialul de modelat prin frământare, rupere;
10. Modelează prin: mişcarea translatorie a palmelor faţă de
planşetă, împreunarea capetelor prin lipire, adâncire, apăsare,
mişcare circulară, aplatizare;
11. Cooperează în realizarea unor lucrări plastice complexe.
b)Corespondenţa între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul
înconjurător
1. Recunoaşte şi compară puncte, linii, culori, forme în
mediul înconjurător şi lucrările proprii;
2. Recunoaşte şi utilizează cu uşurinţă materiale şi
instrumente de lucru specifice desenului, modelajului,
3. Aplică reguli de utilizare a materialelor şi instrumentelor,
astfel încât să asigure protecţia sănătăţii proprii şi a celorlalţi;
4. Foloseşte cuvinte şi expresii specifice activităţilor
artistico-plastice (decorare, colorare, stropire, şatmpilare,
presare, rupere, frământare, adâncire etc.);
5. Descrie acţiuni specifice tehnicilor folosite.
c)Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen, modelaj,pictură
1. Aplică în situaţii noi tehnicile învăţate pentru realizarea

unor combinaţii
2. Creează formeoriginale;
şi modele noi prin îmbinarea elementelor
de Elaborează
3. limbaj plastic;
creaţii individuale şi colective cu şi fără temă
dată;
4. Participă la crearea cadrului estetic specific ambiental;
5. Modifică modelul dat pentru o lucrare de desen, pictură,
modelaj prin adăugare sau restructurare;
6. Descrie lucrările proprii sau ale celorlalţi copii, ţinând cont
de aspectul lor şi de sentimentele pe care acestea le trezesc în
7. Descoperă semnificaţia lucrărilor din analiza culorilor,
formelor,
8. Propuneliniilor;
posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii,
aniversări, concursuri etc.);
9. Exprimă ceea ce simte privind desene, tablouri, fotografii
artistice, albume de artă.
d)Capacitatea de receptare a lumii sonore şi a muzicii
1. Ascultă şi reproduce onomatopeic sunete din natură şi din

mediul înconjurător;
2. Diferenţiază auditiv timbrul sunetelor din mediul
înconjurător (gălăgie, linişte, vorbit, cântat, sunete ale unor
obiecte din mediul apropiat etc.) şi al sunetelor muzicale;
3. Diferenţiază auditiv şi reproduc intensitatea unor sunete
din mediul înconjurător şi a sunetelor muzicale (tare-încet);
4. Diferenţiază auditiv şi reproduc durata unor sunete din
mediul înconjurător şi a sunetelor muzicale (lungi-scurte,
durata pauzei de un timp, durata unor formule ritmice
5. Intuieşte sunetele înalte şi joase reprezentative pentru
anumite onomatopee din natură.
e)Capacitatea de exprimare prin muzică
1. Cântă, cu dezinvoltură, în colectiv, în grupuri mici şi

individual cântece pentru copii;
2. Cântă acompaniaţi de educatoare;
3. Acompaniază ritmic cântece cunoscute folosindu-se de
percuţie naturală/obiecte sonore, jucării muzicale;
4. Cântă cântece cunoscute în aranjamente armonico-
polifonice (în dialog cu educatoarea, pe grupe alternative, în
5. Asociază mişcări adecvate, cântecelor cunoscute (mişcări
libere, mişcări sugerate de ritm sau de textul cântecului);
6. Creează liber jocuri (dramatizări, pantomimă, povestiri)
inspirate de muzică.
f)Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale
1. Ascultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale
şi universale, corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale;
2. Recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi
universale, corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale.
V. Domeniul psihomotric
a)Deprinderi igienico-sanitare necesare pentru menţinerea stării de sănătate
1. Foloseşte un echipament adecvat la activităţile de educaţie
fizică;
2. Păstrează echipamentul în săculeţ individual;
3. Cunoaşte şi aplică reguli de igienă a efortului fizic (inspiră
pe nas şi respiră pe gură, evită să bea apă imediat după efort,
nu aleargă cu gura deschisă etc.).
b)Deprinderi motrice de bază şi aplicativ-utilitare
1. Respectă poziţia corectă pentru comenzile: „Drepţi !”, „Pe
loc repaus !”, „La stânga !”, „La dreapta !”;
2. Respectă poziţia corectă a corpului şi a segmentelor
acestuia pentru comenzile de mers şi alergare (obişnuit şi în
3. Execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului
şi dovedeşte cunoaşterea schemei corporale;
4. Se raportează cu uşurinţă la un reper dat;
5. Îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare;
6. Execută exerciţii fizice/dansuri dovedind coordonare, ritm
şi o bună orientare spaţială;
7. Execută corect acţiunile motrice învăţate (mers, alergare,
mers în echilibru, târâre, tracţiune şi împingere);
8. Execută exerciţii euritmice coordonându-şi mişcările
corporale cu ritmul muzicii sau cu ritmul exprimării verbale
9. Execută, progresiv, acţiuni motrice cu grad de
complexitate din ce în ce mai mare şi în număr crescut de
10. Respectă regulile jocurilor de mişcare sau ale jocurilor
sportive în care este implicat .
c)Aplicarea independentă a deprinderilor însuşite
1. Răspunde adecvat din punct de vedere motric la o
comandă
2. Exprimădată ; afective sau comportamentale prin mişcare;
stări
3. Respectă regulile stabilite de comun acord în cadrul
grupului;
4. Se exprimă într-un limbaj adecvat atunci când i se cere să
relateze ce s-a întâmplat cu propriul corp în timpul activităţii;
5. Este activ în jocurile în care este implicat şi participă la
reuşita echipei.
Comentarii:__________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
____________________________________________________________________________________
_______________________________________
Director,
Educatoare,
Semnătură părinte,
Am luat la cunoştinţă,
Început de an școlar Sem.I

Sem.II
EVALUARE INIŢIALĂ
-DLC-
OBIECTIVE VIZATE:
-înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale
-exprimare orală corectă din punct de vedere gramatical:fonetic,lexical,sintactic
-creativitatea şi expresivitatea limbajului oral
-capacitatea de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris.
MATERIALE DIDACTICE:
-imagini din diferite poveşti, jetoane, fişă individuală, obiecte de uz personal, jucării (creion, caiet,
carte, căsuţă, floare, furculiţă, gumă, gard, ramă, roată, etc.)
ACTIVITĂŢI:
-“Micul recitator” -concurs poezii

-“Cu ce sunet începe?”- joc didactic
-“Cine ştie, câştigă!”- joc didactic
-“Recunoaşte povestea!”- joc didactic
ITEMI:
I1- recită expresiv întreaga poezie respectând intonaţia, ritmul şi pauza
I2- desparte corect propoziţiile în cuvinte şi cuvintele în silabe şi sunete
I3- redă în propoziţii simple şi dezvoltate conţinutul unei poveşti
I4- recunoaşte personajul şi povestea din care face parte
PUNCTAJ: CALIFICATIV:
I1-2 p A-8-10 p
I2-2 p S-5-7 p
I3-4 p D-2-4 p
I4-2 p
EVALUARE INIŢIALĂ
-DŞ-
OBIECTIVE VIZATE:
-operaţii intelectuale prematematice
-capacitate de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele
-capacitate de a recunoaşte, denumi, construi şi utiliza forme geometrice
-capacitate de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurator, precum şi stimularea curiozităţii pentru
investigarea lui
-deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător
-jetoane cu fenomene specifice celor patru anotimpuri, jucării, forme
geometrice, cuburi, imagini cu animale salbatice şi domestice, fişe de muncă independenta,material
mărunt
ACTIVITĂŢI:
-“Când se întâmplă?” - joc didactic

-“Aşază la locul potrivit!” -joc didactic
- “Cine ştie mai bine?”
- “Cearta jucăriilor”
- “Recunoaşte formele!”
- “Alegeţi şi grupaţi!”- joc didactic
ITEMI:
I1- identifică şi descrie anotimpurile şi fenomenele specifice
I2- identifică şi clasifică animale şi păsări domestice sau sălbatice
I3- sortează obiecte după criterii date: culoare, mărime, grosime, lungime, formă
I4- recunoaşte figuri geometrice: cerc, pătrat, dreptunghi, triunghi
I5- construieşte grupe de obiecte pe verticală sau orizontală în limita
1-10, recunoaşte cifrele
I6- compară grupe de obiecte prin asociere globală sau corespondenţă 1<>1
I1-2 p A-8-10 p
I2-2 p S-5-7 p
I3-1 p D-2-4 p
I4-1 p
I5-2 p
I6-2 p
EVALUARE INIŢIALĂ
DEC
OBIECTIVE VIZATE:
-deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje
-corespondenţa între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător
-acuarele, planşeta, pensulă, plastilină, CD-player, creioane colorate
ACTIVITĂŢI:
-“Amintiri din vacanţă”-pictura
-“Jucăria preferată”- modelaj
ITEMI:
I1-compune în mod original şi personal spaţiul plastic pentru a reda tema
I2-aplică tehnici specifice modelajului pentru redarea temei: mişcări de rotaţie, translaţie, aplatizare,
adâncire, apăsare, lipire
I1- 4p A-8-9p
I2- 5p S-5-7 p
D-2-4 p
EVALUARE INIŢIALĂ
-DPM-
OBIECTIVE VIZATE:
-cunoaşterea şi aplicarea regulilor de igienă referitoare la igiena echipamentului
-deprinderi motrice de bază (mers, alergare, săritură) şi utilitar- aplicative (târâre, echilibru, tragere şi
împingere, căţărare) -perceperea componentelor spaţio- temporale (ritm, distanţă, durată, localizare)
-utilizarea deprinderilor însuşite în diferite contexte
-măsuţe, scăunele, băncuţe
ACTIVITĂŢI:
-« Faceţi toţi ce fac eu ! -mers şi alergare
- « Sportivii se antrenează »- saritură, târâre -parcurs aplicativ
-« Campionii » -joc de mişcare
ITEMI
I1-îşi cunoaşte schema corporală
I2-execută exerciţii cu angrenarea diferitelor segmente ale corpului
I3-se orientează în spaţiul sălii conform comenzilor
I4-participă la jocuri de echipă respectând regulile şi colegii
I1-2 p A-6-8 p
I2-2 p S-4-5 p
I3-2 p D-2-3 p
I4-2 p
FIŞA DE EVALUARE FORMATIVĂ
Denumeşte fiecare animal. Cum se numesc animalele care trăiesc în pădure ? Taie cu o linie animalele
care nu trăiesc în pădure. Numeşte şi alte animale care trăiesc în pădure.
ALEGE
ÎMI NU-MI
PLACE PLACE
să mă plimb să vizionez filme să beau lapte
Să învăţ să ascult muzică să pictez
Să mă cert cu ceilalţi copii să ţip să fiu violent
Să fiu neîngrijit
să mă spăl pe dinţi să mă spăl pe mâini
Să spăl fructele pe care le mănânc

să cânt să recit poezii
EXPLICĂ DE CE?
Uneşte punctele. Denumeşte figura obţinută. Colorează cu roşu cercul, cu galben triunghiul şi cu verde
pătratul. Spune ce ştii despre fiecare!
Completează desenul. Denumeşte fiecare imagine obţinută. Spune ce ştii despre fiecare!
………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………
„Eu spun una, tu spui multe!”
……………………………………………………………………………………………
Denumeşte figurile geometrice:
…………………………………………………………………………………………………...
Desenează câte un obiect care să semene cu câte o figură geometrică!

FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ
Identifică fiecare element. Indică printr-o linie, locul potrivit.
…………………………………………………………………………………………………..
………………………………………………………………………………………………….
FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ
Identifică fiecare element. Indică printr-o linie, locul potrivit.

Numără câte cercuri, triunghiuri, pătrate, dreptunghiuri şi ovale sunt în desen.
………………………………….
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI
Test de evaluare iniţială
1. Care animale trebuie să ajungă în pădure?

Ajută acum şi animalele domestice rătăcite să ajungă la casa omului!
2..Ce
sărbătoare corespunde fiecărui anotimp?
2.Scrie pe fiecare etichetă cifra de lângă imaginea care corespunde anotimpului respectiv.
2
3
3. Încercuieşte legumele.
FIŞĂ DE EVALUARE SUMATIVĂ
1. Încercuieşte păsările care se întorc primăvara din ţările calde:
2. Colorează şi încercuieşte insectele ce se trezesc la viaţă primăvara:
3.Desenează trei lalele în vază şi trei cireşe pe farfurie:

DESCRIPTORI DE PERFORMANŢĂ:
FOARTE BINE BINE SUFICIENT
1. Încercuieşte toate păsările 1. Încercuieşte parţial 1. Colorează doar una din

care se întorc primăvara; păsările care se întorc păsările ce se întorc
2. Încercuieşte şi colorează primăvara; primăvara;
toate insectele ce se trezesc 2. Încercuieşte şi colorează 2. Încercuieşte doar o
la viaţă primăvara: parţial insectele ce se insectă;
3. Deseneaza în vază trei trezesc la viaţă primăvara: 3.Desenează în vază mai
lalele şi în farfurie trei 3. Desenează în vază două multe flori, nu neaparat
cireşe. lalele şi în farfurie două lalele, şi în farfurie una sau
cireşe. mai multe cireşe.
CALIFICATIVUL ACORDAT :____________________
CONCLUZII :________________________________________________________________________
____________________________________________________________
MĂSURI:____________________________________________________________________________
__________________________________________________________
EVALUARE SUMATIVĂ
1. Descompune numerele:
7 8 10 7 4
3 3 4 2 2
2. Compune numerele:
3 4 2 6 4 5 8 2 8 0
3. Desenează tot atâtea triunghiuri câte indică cifra.
6 4 8
9
4. Scrie vecinii cifrelor:
9
EVALUARE FORMATIVĂ
 Desenează atâtea triunghiuri câte flori vezi din fiecare.
3
2 3
 Desenează fiecărui fluture câte o floare.

 Colorează caseta cu cifra care îţi arată câte flori ai desenat.
3
4
5
Fişe de lucru pentru activitate integrată
 Colorează potrivit fructele toamnei , apoi uneşte fiecare fruct cu pomul său:
 Ce se-aude în copac?
Oare-i scrâşnet de gândac?
Sau vreo carie ce-acuşi,
Face-n scoarţă rumeguş?
I-auzi…trosc…
Apoi, din nou, trrrosc…
Prelung, ca un ecou.
Când e vremea rea afară,
În bogata ei cămară,
Numa-n fustă şi papuci,
Veveriţa sparge nuci!
 Ajută veveriţa să-şi numere proviziile. Cifra îţi arată câte să colorezi din fiecare.
4
 Desenează fructele care îţi plac:
 Priveşte cu atenţie tabloul toamnei, apoi scrie în tabel câte elemente de acelaşi fel sunt din fiecare:
 Încercuieşte doar legumele care încep cu sunetul ,, C ”.
 Colorează legumele care rostite, au trei silabe.

 Ajută spiriduşul să ajungă la castelul toamnei.
 Colorează frunzele în culorile potrivite.
 Colorează în culorile potrivite.
 Scrie în casetă cifra corespunzătoare numărului de elemente specifice anotimpului toamna.
Fişă de lucru pentru activitate integrată
 Desparte în silabe doar cuvintele care denumesc legume de toamnă.

 Dacă le recunoşti, trasează în caseta roşie atâtea linii câte silabe numeri, iar în caseta verde
cifra corespunzătoare numărului de silabe.
FIŞE DE COMPLETAT ŞI DE COLORAT
ALFABETUL ÎN IMAGINI - VOCALE ŞI CONSOANE
ă Ă â Â
q Q
w W
Lipeşte în tabel imaginile, ţinând cont de litera iniţială şi de ordinea literelor în alfabet. În dreptunghiul mic de sub imagine
scrie cuvântul corespunzător. Dacă el începe cu o vocală colorează dreptunghiul mic cu roşu, iar dacă începe cu o consoană,
cu verde.
 Calendarul activităţilor pentru anul în curs (cuprinde toate
sarcinile, activităţile pe care cadrul didactic le are în vedere,
cu termene: întocmirea planificării, a proiectelor unităţilor
de învăţare, participări cu referate, informări, lecţii la
consiliile profesorale, comisii metodice, cercuri pedagogice,
schimburi de experienţă, sesiuni de referate metodico –
ştiinţifice, activităţi extracurriculare, cursuri de formare,
lectorate cu părinţii). Pe măsură ce termenele stabilite sunt
depăşite, la rubrica “Observaţii” se consemnează dacă
sarcinile propuse s-au realizat (performanţe).
 Diferite materiale metodice primite de la M.E.C.T., I.S.J.,

preluate din literatura de specialitate, de la alţi colegi,
elaborate personal (care sunt utile în diferite momente ale
activităţii)
 Lista articolelor publicate în reviste de specialitate, a

lucrărilor publicate.
Nr. Numele activităţii Termen Observaţii
crt.
1 întocmirea planificării
2 întocmirea proiectelor unităţilor de
învăţare
3 participări cu referate, informări, lecţii la
consiliile profesorale, comisii metodice,
cercuri pedagogice, schimburi de
experienţă, sesiuni de referate metodico –
ştiinţifice
4 activităţi extracurriculare
5 cursuri de formare
6 lectorate cu părinţii
Nr. Numele materialului metodic folosit Sursa Observaţii

crt.
1. .....................................................................................................................................
2. .....................................................................................................................................
3. .....................................................................................................................................
4. .....................................................................................................................................
5. .....................................................................................................................................
6. .....................................................................................................................................
7. .....................................................................................................................................
1. Programul activităţilor extracurriculare
2. Regulamentele unor concursuri
3. Tabele nominale cu preşcolarii propuşi a

participa la diferite concursuri
4. Situaţii privind participarea şi rezultatele

obţinute de preşcolari la diferite concursuri
Nr. Activitatea Data Persoane Locul de Observaţii
crt implicate desfăşurare
1. Festivitatea de Sept. Cadrele didactice din
deschidere a 2014 şcoală , părinţii, Curtea
anului şcolar . copiii şcolii
2. - vizionare de spectacol
Teatru Sept. Copii, cadre didactice, Grădiniţă specific vârstei preşcolarilor
2014 actori
3. “Să mâncăm Oct. Cadrul didactic, Sala de
sănătos !” 2014 elevii, asistenta clasă -discuţii
medicală
- observare natura toamna,
4. ,,Rapsodii de Oct. Cadrul didactic, copiii colecţionare de materiale
toamnă’’ 2014 din natură
5. ,,Strămoşii noştri” Nov. Cadrul didactic, - vizită la muzeu

2014 copiii, părinţii
- vizionare de spectacol
6. Teatru de păpuşi Nov. Cadrul didactic, Şcoala specific vârstei preşcolarilor
2014 copiii, actorii
7. ,,Florile dalbe’’ Dec. Cadrul didactic, Şcoală - colinde de Crăciun

2014 copiii, părinţii
8. ,,Magia Dec. Cadrul didactic, Sala de - serbare de Crăciun
Crăciunului’’ 2014 copiii, părinţii, bunicii clasă
9. ,,Serbările Ian. Cadrul didactic, - concursuri pe zăpadă

zăpezii’’ 2015 copiii, părinţii, bunicii
Cadrul didactic,
10. ,,La mulţi ani , Ian. copiii, părinţii, - mini recital de poezie
EMINESCU!’’ 2015 bunicii
11. ,,Focul – duşman Febr. Cadrul didactic, Sediul - activitate în cadrul

sau prieten’’ 2015 copiii, Şef serviciu Pompieri parteneriatului
pompieri
12. ,,Sunt mic, dar cu Mart. - oferirea de mărţişoare
inima mare’’ 2015 Cadrul didactic, Şcoală între colegii altor clase
preşcolarii
13. ,,Mama – icoana Mart. Cadrul didactic, - serbare închinată mamei

sufletului meu’’ 2015 preşcolarii, părinţi, Sala de
bunici clasă
14. “Pietonule, fii cu April preşcolarii, cadrul -dezbateri cu invitați
ochii în patru!” 2015 didactic, poliţişti Sala de din cadrul Poliției
clasă
- învăţarea unor dansuri
15. ,,Drag mi-e jocul April. preşcolarii, cadrul Sala de specifice zonei
românesc!’’ 2015 didactic clasă
Mai Cadrul didactic, - montaj literar-artistic
16. ,,Ziua Eroilor” 2015 preşcolarii, părinţi, Grădiniţă
bunici
17. ,,Să ne cunoaştem Mai Cadrul didactic, - excursie

judeţul!’’ 2015 preşcolarii, părinţi,
bunici
Iunie Cadre didactice, - concursuri de 1 Iunie pe
18. ,,E ziua mea!’’ 2015 preşcolarii, părinţi, Grădiniţă diferite teme
bunici
19. ,,La revedere, Iunie Cadrul didactic, Grădiniţă - serbare de sfârşit de an

grădiniţă!’’ 2015 preşcolarii, părinţi,
bunici
Pe parcursul anului:
 Sărbătorirea zilelor de naştere;

 Vizionare de spectacole;
 Participarea la diferite expoziţii şi concursuri;
 Activităţi în cadrul parteneriatelor;
 Plimbări şi drumeţii;
 Achiziţionarea de reviste şi alte materiale educaţionale;
 Participarea la concursuri pentru şcolari
Săptămâna 6 – 10 aprilie 2015
 — Activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului:

,,Vreau să trăiesc într-un mediu curat!’’
 — Activităţi culturale:
,,Drag mi-e jocul românesc’’- învăţarea de dansuri specifice zonei, cunoaşterea
costumului popular local
Notă 1: realizarea activităţilor vor fi dovedite scriptic si/sau prin materiale multimedia.
Notă 2: se pot face sugestii de teme și se poate modifica titlul precizându-se data, cadrele didactice
implicate și activitățile
1. …………………………………………………………………………..
2. …………………………………………………………………………
3. …………………………………………………………………………
4. …………………………………………………………………………
5. …………………………………………………………………………
6. …………………………………………………………………………
7. …………………………………………………………………………
8. …………………………………………………………………………
9. …………………………………………………………………………
10. …………………………………………………………………………
11. …………………………………………………………………………..
Nr. Numele şi Comunicare în Matematică şi Observaţii

crt. prenumele limba română explorarea
preşcolarului mediului
 ……………………………………………………………………………
 ……………………………………………………………………………..
 …………………………………………………………………………….
 …………………………………………………………………………….
 …………………………………………………………………………….
 …………………………………………………………………………….
 …………………………………………………………………………….
 …………………………………………………………………………………
 ………………………………………………………………………………..
 ………………………………………………………………………………..
 ………………………………………………………………………………..
Prelegerea – o perspectivă modernă
Prelegerea este cea mai frecventă alegere într-o abordare didactică tradiţională. În acest sens este
tipică imaginea profesorului la catedră (sau la tablă) care vorbeşte elevilor care stau cuminţi în bancă şi
ascultă sau scriu după dictare. Cu puţină ”sare şi piper” prelegerea poate fi recondiţionată însă, şi
introdusă într-un demers didactic modern, centrat pe achiziţiile elevului. Din această perspectivă, dascălul
trebuie să se preocupe de:
- stimularea interesului elevilor prin:

o intrarea în prelegere prin intermediul unei glume, poveşti, imagini captivante şi în deplină
relaţie cu ceea ce urmează să fie predat prin intermediul prelegerii
o prezentarea unei probleme/ unui studiu de caz pe care se focalizează prezentarea
o lansarea unei întrebări incitante (astfel încât elevii să fie atenţi la prelegere pentru a afla
răspunsul)
- aprofundarea înţelegerii elevilor prin:

o folosirea de exemple şi analogii pe parcursul prezentării (pe cât posibil cu trimiteri la viaţa
reală)
o dublarea verbalului cu alte coduri - oferirea de imagini, grafice şi alte materiale
ilustrative ; folosirea limbajului corporal
- implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin întreruperea prelegerii:

o pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experienţe personale
o pentru a da răspunsuri la diferite întrebări
o pentru a efectua o sarcină scurtă care clarifică diverse poziţii enunţate
- evitarea unui punct final la final!

o încheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/ aplicaţii care urmează să fie
rezolvate de elevi
o solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona
Brainstorming
Brainstorming-ul (sau asaltul de idei) reprezintă formularea a cât mai multor idei – oricât de
fanteziste ar putea părea acestea - ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul cantitatea generează
calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi inedite este necesară o
productivitate creativă cât mai mare.
O asemenea activitate presupune o serie de avantaje :
- implicarea activă a tuturor participanţilor
- dezvoltarea capacităţii de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii privind alegerea
soluţiei optime
- exprimarea personalităţii
- eliberarea de prejudecăţi
- exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului
- dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia (şi, în consecinţă, prin
înţelegerea calităţilor celor din jur)
- realizarea unei ambianţe pline de prospeţime şi de emulaţie
Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape :
 Alegerea temei şi a sarcinii de lucru
 Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără cenzură, a tuturor
ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurd, fanteziste, aşa cum vin ele în minte legate de
rezolvarea unei situaţii-problemă conturate. Se pot face asociaţii în legătură cu afirmaţiile
celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din grup, dar, sub nici un motiv, nu se
vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie să facă observaţii negative.
 Inregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart)
 Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi)
 Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie, imagini care
reprezintă diferite criterii etc.
 Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la nivelul
clasei sau al unor grupuri mai mici
 Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema supusă
atenţiei. In această etapă se discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care apar.
 Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini,
desene, cântece, joc de rol etc.
Sfaturi practice :
 Încurajaţi exprimarea ideilor

 Nu permiteţi intervenţii inhibante
 Stimulaţi explozia de idei
 Puteţi recurge la variante prescurtate amintindu-vă că obiectivul fundamental constă în
exprimarea liberă a opiniilor prin eliberarea de orice prejudecăţi
 Motivaţi învăţarea elevilor începând o lecţie nouă cu un brainstorming
Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat
Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja despre o anumită temă
şi apoi se formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie.
Pentru a folosi această metodă puteţi parcurge următoarele etape :
 Cereţi-le la început elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ce ştiu despre tema ce
urmează a fi discutată. În acest timp, construiţi pe tablă un tabel cu următoarele coloane:
Ştiu/Vreau să ştiu/Am învaţăt (Ogle, 1986), cum este cel de mai jos:
ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

CE CREDEM CĂ ŞTIM? CE VREM SĂ ŞTIM? CE AM ÎNVĂŢAT?
 Cereţi apoi câtorva perechi să spună celorlalţi ce au scris pe liste şi notaţi lucrurile cu care
toată lumea este de acord în coloana din stânga. Poate fi util să grupaţi informaţiile pe
categorii.
 În continuare ajutaţi-i pe elevi să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu sunt
siguri. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi
produse de curiozitatea elevilor. Notaţi aceste întrebări în coloana din mijloc.
 Cereţi-le apoi elevilor să citească textul.
 După lectura textului, reveniţi asupra întrebărilor pe care le-au formulat înainte de a citi
textul şi pe care le-au trecut în coloana “Vreau să ştiu”. Vedeţi la care întrebări s-au găsit
răspunsuri în text şi treceţi aceste răspunsuri în coloana “Am învăţat”. În continuare,
întrebaţi-i pe elevi ce alte informaţii au găsit în text, în legătură cu care nu au pus întrebări
la început şi treceţi-le şi pe acestea în ultima coloană.
 Întoarceţi-vă apoi la întrebările care au rămas fără răspuns şi discutaţi cu elevii unde ar
putea căuta ei aceste informaţii.
 În încheierea lecţiei elevii revin la schema S/V/I şi decid ce au învaţat din lecţie. Unele
dintre întrebările lor s-ar putea să rămână fără răspuns şi s-ar putea să apară întrebări noi.
În acest caz întrebările pot fi folosite ca punct de plecare pentru investigaţii ulterioare.
Jurnalul cu dublă intrare
"Jurnalul cu dublă intrare" este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă între text şi
propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în care elevii au de citit
texte mai lungi, în afara clasei.
Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie să împartă o pagină în două, trăgând pe mijloc o
linie verticală. În partea stângă li se va cere să noteze un pasaj sau o imagine din text care i-a impresionat
în mod deosebit pentru că le-a amintit de o experienţă personală, pentru că i-a surprins, pentru că nu sunt
de acord cu autorul, sau pentru că o consideră relevantă pentru stilul sau tehnica autorului. În partea
dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj: de ce l-au notat? La ce i-a făcut să se gândească? Ce
întrebare au în legătură cu acel fragment? Ce i-a făcut să-l noteze? La ce i-a făcut să se gândească? De ce
i-a intrigat? Pe măsura ce citesc, elevii se opresc din lectură şi notează în jurnal. Unii profesori cer un
număr minim de fragmente comentate, în funcţie de dimensiunile textului.
După ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util în faza de reflecţie, dacă profesorul
revine la text, cerându-le elevilor să spună ce comentarii au făcut în legătură cu pasaje diverse. Şi
profesorul ar trebui să fi făcut comentarii, pentru a atrage atenţia asupra unor părţi din text pe care ţine
neapărat să le discute cu elevii.
"SINELG"
„Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii” (SINELG) este o

modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să înţeleagă în mod activ
şi pragmatic un anumit conţinut.
Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăţare, comprehensiune).
Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare se folosesc ca bază de
plecare pentru lectura / ascultarea textului.
SINELG presupune următoarele etape :
 În timpul lecturii elevii marchează în text (sau notează pe hârtie în timpul prelegerii):
- cunoştinţele confirmate de text
- cunoştinţele infirmate / contrazise de text –
- cunoştinţele noi, neîntâlnite până acum +
- cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate ?
 După lectură, informaţiile se trec într-un tabel:
√ - + ?
 Informaţiile obţinute individual se discută în perechi / grupuri etc., apoi se comunică de

către perechi / grupuri profesorului care le centralizează într-un tabel similar la tablă.
 Cunoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.
Eseul de cinci minute
Eseul este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune ideile legate
de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a întâmplat, în plan
intelectual, în acea oră. Acest eseu le cere elevilor două lucruri: să scrie un lucru pe care l-au învăţat din
lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în legătura cu aceasta.
Profesorul strânge eseurile de îndată ce elevii le-au terminat de scris şi le foloseşte pentru a-şi
planifica la aceeaşi clasă lecţia următoare.
Ciorchinele
Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre
idei şi care presupune următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de hârtie;
2. Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu tema
respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;
3. Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi conectate;
4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp acordată;
Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel se îmbogăţesc
şi se sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care
le notează la tablă într-un ciorchine fără a le comenta sau judeca.
În etapa finală a lecţiei , ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite concepte
supraordonate găsite de elevi sau de profesor.
Turul galeriei
Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativa a produselor realizate de grupuri
de elevi.
1. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa într-un produs
(o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându-se la abordări variate.
2. Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.
3. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta fiecare produs.
Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.
4. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi citesc
comentariile făcute pe produsul lor.
Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective, permiţând
abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape :
 Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară, analizează,
asociază, aplică, argumentează.
 Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie
 Impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei de pe una
dintre feţele cubului
o Descrie: culorile, formele, mărimile etc.
o Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?
o Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune
o Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
o Aplică: ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?
o Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în sprijinul
afirmaţiei tale
 Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe
 Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clase
Bulgărele de zăpadă
Metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei probleme/situaţii
pentru focalizarea asupra celor esenţiale.
Se recomandă următoarele etape:
 Împărţirea grupului în echipe de 7-8 persoane
 Enunţarea tema
 Notarea ideilor: Fiecare membru notează pe un post-it ideea sa şi o pune pe centrul mesei
 Ierarhizarea ideilor: Fiecare membru citeşte toate ideile şi le ierarhizează (1-8). Se vor reţine
primele 2-3. Se reuneşte apoi tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare şi se repetă algoritmul.
Astfel se vor reţine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le consideră relevante.
Mozaicul
Mozaicul presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea achiziţiilor
dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.
Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare şi aceasta presupune următoarele avantaje:
- stimularea încrederii în sine a elevilor
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului
- dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente
- dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup
- optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva
Mozaicul presupune următoarele etape:
 Impărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o fişă de
învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de cunoaştere.
 Prezentarea succintă a subiectului tratat
 Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere
 Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi elevii care au
numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup s.a.m.d. In cazul în care se
lucrează cu toată clasa se vor forma două grupuri pentru fiecare număr.1
 Invăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere desemnată
pentru oră: elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc modul în care pot
preda cea ce au înţeles colegilor din grupul lor originar. Strategiile de predare şi materialele
folosite rămân la latitudinea grupului de experţi. Este foarte important ca fiecare membru al
grupului de experţi să înţeleagă că el este responsabil de predarea secţiunii respective celorlalţi
membri ai grupului iniţial.
 Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri. Dacă sunt neclarităţi,
se adresează întrebări expertului. Dacă neclarităţile persistă se pot adresa întrebări şi celorlalţi
membri din grupul expert pentru secţiunea respectivă. Dacă persistă dubiile, atunci problema
trebuie cercetată în continuare.
 Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa/ cu toţi participanţii
ATENŢIE – Este important să monitorizaţi predarea pentru ca achiziţiile să fie corect transmise.
1
Profesorul poate alege ca jumătate din clasă să participe la activitatea MOZAIC, celorlalţi elevi revenindu-le o altă sarcină de lucru.
Discuţia
Discuţia constă într-un schimb organizat de informaţii şi de idei, de impresii şi de păreri, de critici
şi de propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate în scopul examinării şi clarificării în comun a
unor noţiuni şi idei, al consolidării şi sistematizării datelor şi conceptelor, al explorării unor analogii,
similitudini şi diferenţe, al soluţionării unor probleme care comportă alternative2.
Discuţia cu clasa este fundamentală pentru învăţarea interactivă. Din perspectiva unui participant,
discuţia presupune avansarea unor idei şi receptarea unei multitudini de alte idei, unele în acord, altele în
dezacord cu părerile proprii, dar tocmai această varietate este aceea care provoacă gândirea la acţiune.
Din această perspectivă, discuţia prezintă o serie de avantaje:
- Crearea unei atmosfere de deschidere
- Facilitarea intercomunicăriii şi a acceptării punctelor de vedere diferite
- Conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple
- Optimizarea relaţiilor profesor-elevi
- Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei
- Exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog
Etape :
o Stabilirea regulilor discuţiei şi reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiecărei noi discuţii sau pe
parcursul discuţiei)
o Dispunerea elevilor în cerc sau semicerc
o Prezentarea subiectului discuţiei cu claritate şi într-un mod care să încurajeze exprimarea ideilor
o Moderarea discuţiei, facilitând exprimarea punctelor de vedere
Intr-o discuţie, rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor ceea ce
presupune încurajarea lor de a se exprima – adecvat şi la obiect.
Următoarele acţiuni3 sunt de natură să faciliteze discuţia :
1. Parafrazarea – astfel încât elevul să simtă ca a fost înţeles iar colegilor săi să li se faciliteze
înţelegerea printr-un rezumat esenţializat a ceea ce a fost spus pe larg ;
2. Verificarea înţelegerii – prin adresarea unei întrebări de clarificare astfel încât elevul să
reformuleze ceea ce a spus;
3. Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent ;
4. Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara – fără a critica însă –
un punct de vedere nerealist ;
5. Energizarea discuţiei – folosind o glumă sau solicitând în mod explicit luarea de poziţii din partea
celor tăcuţi ;
6. medierea divergenţelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva toleranţei ;
7. evidenţierea relaţiilor dintre intervenţiile diferiţilor elevi – ceea ce va oferi coerenţă ţi pertinenţă
temei de discutat şi comentariilor elevilor, facilitând înţelegerea conceptelor vehiculate;
8. Rezumarea ideilor principale.
De maximă importanţă pentru derularea unei discuţii profitabile este maniera de a adresa întrebări
stimulative pentru elevi :
 Întrebări la care pot fi date mai multe răspunsuri, evitând întrebările cu răspuns Da/ Nu
 Întrebări de genul “de ce credeţi asta ?”, “de ce credeţi că…?” (pentru a aprofunda problema
pusă în discuţie)
 “Ce s-a întâmplat ?” (o astfel de întrebare îi ajută pe elevi să-şi clarifice perspectiva asupra
problemei în discuţie)
 “De ce s-a întâmplat aceasta ?” (se încurajează înţelegerea cauzelor şi a efectelor, se
deplasează accentul spre căutarea motivelor)
 “Se putea întâmpla şi altfel? Cum?” (se subliniază ideea că acţiunile sunt de fapt rezultatul
unei alegeri sau sunt influenţate de faptul că nu s-a ales cea mai bună alternativă)
 “Ce ai fi făcut tu într-o astfel de situaţie ? Ce crezi că a simţit persoana respectivă ? Ce ai fi
simţit tu într-o astfel de situaţie ?” (elevii sunt antrenaţi să exprime empatie)
2
apud O. Păcurari (coord.), Invăţarea activă, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP, 2001
3
Adaptare după Silberman, Mel – Active Learning. 101 Strategies to Teach any Subject, Allyn and Bacon, 1996, p.25
 “A fost corect? De ce?” (sunt întrebări esenţiale pentru stimularea dezvoltării morale la elevi)
BIBLIOGRAFIE
 Ana, A.; Cioflica, S. - Jocuri didactice matematice, Ed. Emia, 2000;

 Acsinte, Alexandru - Ghid privind desfǎşurarea activitǎţilor de educaţie fizicǎ în grǎdiniţǎ,
Piteşti, Editura Tiparg;
 Adams , M.; Jack, Canfield; Mark ,Victor, Hansen - volumul Supă de pui pentru suflet 1, Editura
Amalteea;
 Antohe, Mariana ; Paula, Teleianu - Matematica în grădiniţă- ed. „Ager”, Tg Jiu, 2004;
 Antonovici S.,G.Nicu - Jocuri interdisciplinare, Ed.Aramis;
 Anghelescu, Carmen - Bebeluşul este o persoană, Ed.Humanitas, Bucureşti, 2001;
 Arcire,A.; Bucur,O.; Iacob, S. - Programe şcolare pentru învăţământul primar - Discipline
Opţionale , Editura Axa , Botoşani , 2000;
 Badiu T , 1999- Educaţia fizică a copiilor şi preşcolarilor , ed. Garuda-Art , Chişinu;
 Barff, Ursula, Inge, Burkhardt, Maier, Jutta - Carte de construit pentru copii, EIS POL; 2001;
 Barbu, A. ; Arcire, O. ; Bucur, E.; Bucur, E. ; Iacob, S - Programe şcolare pentru învăţământul
primar Discipline Opţionale , Editura Axa , Botoşani , 2000;
 Bârsan, Nicoleta - Jocuri didactice specifice dezvoltării limbajului şi comunicării orale a
preşcolarilor mari, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. , Bucureşti, 1995;
 Bârseti Ecaterina--Unitatea dintre conţinut, forme si metode în cadrul activitåţilor de cunoaştere,
”Revista de pedagogie” ,,numårul 3, Bucuresti, 1971;
 Beraru, G. Neagu, M. - Activităţi matematice în grădiniţă, Editura ASS, 1995;
 Breben, S.; Ruiu, G.; Goncea, E. - Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograf,
Craiova, 2005;
 Cerghit, I.- Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi strategii, Editura
Aramis, Bucureşti, 2002;
 Cherghit, Ioan --„Metode de învăţământ”, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică,1976;
 Cerghit, I., Radu, I.T., Popescu, E., Vlăsceanu,L. - Didactica, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1993;
 Comănescu, I. - Autoeducaţia azi şi mâine, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1996;
 Constantin, P. - Să vorbim despre culori , Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1986;
 Cosmovici, A. şi Iacob, L. - Psihologia generală, Ed.Polirom, Iaşi,1996
 Culea, L.; Grama, F.; Ionescu, D. - Activitatea integrată din grădiniţă- ghid pentru cadrele
didactice din înv. preuniversitar, Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti, 2008;
 Creţu Elvila, Iliescu Constanţa, Nichita Silvia -Îndrumător metodic pentru dezvoltarea vorbirii,
cunoasterea mediului înconjurător, jocuri şi activităţi libere la clasa I, Bucureşti, Editura
didactică şi pedagogică, 1976;
 Dan, Silvia; Lazăr, Daniela; Dumitrescu, Angela; Ploscar, Manuela; Grijincu, Floare- Metoda
proiectelor la vârstele timpurii. Consideraţii teoretice şi aplicaţii practice, Ed. Mirton, Timişoara,
2005;
 Dogaru, Zoe - Jocuri didactice pentru educarea limbajului, Editura Aramis, Bucureşti, 2001;
 Dottrens, Robert --„A educa şi a instrui, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1970;
 Dumitrana, Magdalena - Educarea limbajului în învăţământul preşcolar , volumul I „Comunicare
orală“, Editura Compania, Bucureşti, 1999;
 Dumitrana, Magdalena - Educarea limbajului în învăţământul preşcolar , volumul II
„Comunicare scrisă“, Editura Compania, Bucureşti, 1999;
 Ezechil, Liliana, Păişi Lăzărescu, Mihaela - Laborator preşcolar – ghid metodologic, Editura
V&Integral, Bucureşti, 2002;
 Glava, Adina, Glava, Cătălin - Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia, Cluj-
Napoca, 2002;
 Grama, F. - Activitatea integrată din grădiniţă, Ed. DPH, 2008;
 Hârsu Mioara,Velicu Maria - Cunoaşterea plantelor şi a modului de îngrijire a lor de către
copii”, în „Optimizarea metodologiei didactice în învăţământului preşcolar”,
”Revista de pedagogie”, Bucureşti, 1977;
 Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului la clasele I – IV, EDP, Bucureşti, 1990;
 Iucu, Romiţă; Manolescu, Marin - Pedagogie, Editura Fundaţiei Culturale „Dimitrie
Bolintineanu”, Bucureşti, 2001;
 Lica, Ovidiu, Ionel; Lica, Mihaela; Nuta, Irina; Mirea, Luiza, Mioara - Prietenul meu
calculatorul, Editura Aius, Craiova, 2005;
 Libotean,I., Seling, M., Ciocioc,E.- Jocuri didactice matematice pentru grădiniţă- Editura V&I
Integral- Bucureşti, 1997;
 Mareş, M.D - „Informatica şi bazele generale de operare pe calculator” , Editura Fundaţia
România de Mâine, Bucureşti, 2000;
 Mătăsaru, Maria; Chiriloaie, Maria; Nedelcu, Carmen; Pricopoaia, Viorica, Mătăsaru Lavinia -
Proiectarea didactică în învăţământul preşcolar, „ Rovimed Publishers, 2002;
 MEC, {2005} - Programa activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii, Editura Coresi
S.A. Bucureşti
 M.E.C.T. - Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, 2008 ;
 M.E.C.T. - Ghid pentru cadre didactice – suport informativ – programul naţional de educaţie
pentru sănătate
 M.E.C.T. - Programe şcolare pentru disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate”, aprobate
prin OMEDC nr. 4496/2004;
 M.E.C.T. - Revista Învăţământul preşcolar, nr.3/2007;
 M.E.C.T. - Revista Învăţământului Preşcolar nr. 1-2, 2007;
 M.E.C.T. - Revista Învăţământul preşcolar, nr.3-4/2010;
 M.E.C.T. - Revistă dedicată cadrelor didactice Învăţământul primar, nr.2-4, Editura Miniped,
2002;
 Munteanu, C., Munteanu, E. N.- Ghid pentru învăţământul preşcolar .O abordare din perspectiva
noului curriculum, Iaşi: Editura Polirom, 2009;
 Păun, E., Iucu, R. (coord.) Educaţia preşcolară în România, Iaşi, Polirom, 2002;
 Pletea, M. et all - Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar, vol III, Bucureşti:
Editura DPH, 2009;
 Preda, Viorica coordonator –Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura Miniped, Bucureşti,
2002;
 Preda, V.; Pletea, M. -,,Ghid pentru proiecte tematice – abordarea în manieră integrată a
activităţilor din grădiniţă”, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, 2005;
 Ratyus, Maria; Şerban, Marinel - Bazele informaticii, Editura Petrion, 1997 ;
 Teodorescu, I., [1999}, Ecologie, Editura Constelaţii, Bucureşti
 Tincea, Vasilica - Grafica si pictura, curs opţional, Ed. Aramis, 2000;
 Varzari, Elena - Metodica cunoasterii mediului înconjurător şi a dezvoltării vorbirii”,
,Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică,1977;
 Winicott, D.W - The child, the family and the outside world, Pinguin Books, 1991;
 Zig, Zigler, {2000} - Putem creşte copii buni într-o lume negativă!, Editura Curtea veche,
Bucureşti
 *** “Artă şi îndemânare” (Vol. I, II), Ed. Rao, Bucureşti, 2007;
 ***Activităţile matematice în grădiniţă, Editura Compania, Bucureşti, 2002;
 *** Convenţia Naţiunilor Unite a Drepturilor Copilului, UNICEF, 2006;
 *** (2008) Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între naştere şi
6/7 ani, M.E.C.T., Bucureşti;
 *** (2008) Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3–6/7ani, Unitatea de
Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar;
 *** Ghid pentru proiecte tematice. Activităţi integrate pentru preşcolari, Ed. Didactică,
Bucureşti, 2008;
 ***Jocuri didactice pentru activităţile matematice din grădiniţă, Editura Aramis, Bucureşti, 2005;
 *** Legea 84/1995, cu modificările ulterioare;
 *** Legea Creşelor, Nr.236 /2007;
 *** O lume demnă pentru copii (Documente asumate la Sesiunea Specială a Organizaţiei
Naţiunilor Unite dedicată copiilor, Bucureşti, UNICEF, 2003;
 *** Orientări metodice privind aplicarea programei activităţilor instructiv-educative în grădiniţa
de copii, Editura Şcoala Gălăţeană, Galaţi, 2006
 *** Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura V&Integral,
Bucureşti, 2006;
 ***Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura V&Integral,
Bucureşti, 2006;
 *** Regulamentul de organizare si funcţionare a învăţământului preşcolar (2000);
 *** Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani,
UNICEF, 2008;
 www.edu.ro
 www.oecd.org/edu/earlychildhood
 www.Zerotothree
 www.unicef.org
 www.anpdc.ro
 www.didactic.ro
 http://www.parinti.com/Programapentruinvatamantulprescolar-t-15797.html?
sid=c193330cdbfe4f2fdf073d4f342b70eb
 http://educatie.inmures.ro/fileadmin/docs/curriculum/curriculum%20final_18%20septembrie.pdf
 http://administraresite.edu.ro/index.php/legaldocs/c514/?where=summary%20le%202
 http://www.didactic.ro/materiale didactice/cautare?
dosearch=true&type=material&search=Programa%20activitatilor%20instructiv-educative%20in
%20gradinita%20de%20copii&page=2
 http://www.didactic.ro/materiale-didactice/sceneta-adio-gradinita
 http://www.didactic.ro/materiale-didactice/serbare-carnaval-adio-gradinita
 http://www.didactic.ro/materiale-didactice/poezii-pentru-copii-5
 http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=106085&nm=programa-activitatilor-
din-gradinita
 http://activitatiprescolari.blogspot.ro/search/label/programa
 http://salvaticopiii.ro/upload/p000600010000_Legea%20272%20din%202004%20protectia%20si
%20promovarea%20drepturilor%20copilului.pdf

Portofoliu - Educatoare-Nivel Ii - 2014-2015

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu - Educatoare-Nivel Ii - 2014-2015

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ELENA

EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE

Ediţie întocmită de: ELENA SOREGA

EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE

CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A EDUCATOAREI……………276

 Curriculum Vitae European…………………………………….......................................277

CAPITOLUL III – DOCUMENTELE ŞCOLARE ŞI INSTRUMENTELE DE LUCRU ALE

 PLANIFICARE ŞI PROIECTARE CURRICULARĂ……………………………355

 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ŞI A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE, PE

 Forme şi tehnici de evaluare…………………………………………………………833

 CAPITOLUL V – ALTE MATERIALE………………………………………...898

 Calendarul activităţilor pentru anul şcolar 2014-2015……………………………...899

« Portofoliul educatoarei» trebuie să cuprindă următoarele:

A. Cunoaşterea şi aplicarea corectă a prevederilor legale în vigoare:

 Legea educaţiei naţionale nr.1/2011;

B. Dezvoltarea profesională a educatoarei

 Curriculum Vitae European;

C. Documentele şcolare şi instrumentele de lucru ale educatoarei:

 Catalogul grupei, cu numele și prenumele copiilor, data nașterii și înregistrarea prezenței și

TITLUL I: Dispoziţii generale

TITLUL II: Învăţământul preuniversitar

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

CAPITOLUL II: Structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar

SECŢIUNEA 3: Învăţământul preşcolar

SECŢIUNEA 4: Învăţământul primar

SECŢIUNEA 5: Învăţământul gimnazial

SECŢIUNEA 6: Învăţământul liceal

SECŢIUNEA 7: Învăţământul tehnologic şi vocaţional

SECŢIUNEA 8: Învăţământul profesional

SECŢIUNEA 9: Învăţământul militar preuniversitar

SECŢIUNEA 10: Învăţământul de artă şi învăţământul sportiv

SECŢIUNEA 11: Învăţământul postliceal

SECŢIUNEA 12: Învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale

SECŢIUNEA 13: Învăţământul special şi special integrat

SECŢIUNEA 14: Învăţământul pentru copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte

SECŢIUNEA 15: Programul "Şcoala după şcoală"

SECŢIUNEA 16: Alternativele educaţionale

SECŢIUNEA 17: Învăţământul particular şi confesional

CAPITOLUL III: Reţeaua şcolară

CAPITOLUL IV: Curriculumul învăţământului preuniversitar

Art. 64 (1)În învăţământul preuniversitar se aplică Curriculumul naţional elaborat în conformitate cu

CAPITOLUL V: Evaluarea rezultatelor învăţării

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale privind evaluarea

SECŢIUNEA 2: Structura şi caracteristicile evaluărilor

CAPITOLUL VI: Resursa umană

SECŢIUNEA 1: Beneficiarii educaţiei

SECŢIUNEA 2: Personalul din învăţământul preuniversitar

CAPITOLUL VII: Conducerea sistemului şi a unităţilor de învăţământ

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 2: Conducerea unităţilor de învăţământ

SECŢIUNEA 3: Unităţile conexe ale învăţământului preuniversitar

CAPITOLUL VIII: Finanţarea şi baza materială a învăţământului preuniversitar

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale

SECŢIUNEA 2: Baza materială a învăţământului preuniversitar de stat

TITLUL III: Învăţământul superior

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

CAPITOLUL II: Structura organizatorică a instituţiilor de învăţământ superior

CAPITOLUL III: Organizarea studiilor universitare

SECŢIUNEA 1: Structura anului universitar

SECŢIUNEA 2: Programe de studii universitare

SECŢIUNEA 3: Forme de organizare

SECŢIUNEA 4: Contracte de studii

SECŢIUNEA 5: Admiterea în programe de studii