1.

Bazinul Osos (Pelvisul) - componenta si descrierea principalelor repere anatomice ale

bazinului osos (Coxalul, Sacrum si Coccis) :
a. Coxalul : format din 3 piese ososase : Ilion, Ischion si Pubis (cu sudare definitiva intre 12 - 16 ani la fete).
Prezinta :
- doua fete (laterala si mediala)
- patru margini (anterioara, posterioara, superioara si inferioara
- patru unghiuri (antero-superior, postero-superior, antero-inferior si postero-inferior)
b. Sacrul : prin orientarea sa (de sus in jos si de dinainte spre inapoi) formeaza cu ultima vertebra lombara, un
unghi foarte important obstretical, numit Promotoriu. Acestuia i se descriu :
- o fata anterioara (pelvina)
- o fata posterioara
- doua fete laterale (care se articuleaza cu oasele coxale)
- o baza
- un varf (unde se articuleaza cu Coccigele)
c. Coccigele : are forma unui trunchi de con cu baza mare in sus. Este format din 4-5 vertebre coccigiene
atrofiate.

2. Diametrele stramtorii superioare (Sagitala, Transversala si Oblica - descriere) :

- prezinta urmatoarele diametre :
a. Diametrele Sagitale :
- promonto-suprapubian (se intinde de la marginea superioara a simfizei pubiene) - 11 cm
- promonto-retropubian (de la promotoriu la fata posterioara a simfizei puciene) - 10.5 cm
- promonto-subpubian (de la promontoriu la marginea inferioara a simfizei pubiene ) - 12 cm
b. Diametrele Transversale :
- transversal maxim (uneste punctele cele mai indepartate ale liniei arcuite ) - 13.5 cm
- transversal clinic (intretaie diametrul promotro-retropubian ) - 13 cm
c. Diametrele Oblice :
- sunt doua si se intind de la articulatia sacro-iliaca la proeminenta ilio-pubiana - 12 cm

3. Diametrele stramtorii inferioare (Sagitala, Transversala si Oblica - descriere) :

a. Diametrele Sagitale :
- cocci-subpubian (uneste varful coccicelui cu marginea inferioara a simfizei pubiene) - 9.5 cm, cu
marire de pana la 12.54 cm in timpul expulziei fatului.
- subsacru-subpubian dorsal (de la limita intertuberozitara la varful sacrului ) - 8.5 cm
b. Diametrul Transversal :
- biischiatic (uneste fetele mediale ale celor doua tuberozitati ischiatice) - 11 cm
c. Diametrele Oblice :
- sunt doua si unesc mijlocul ligamentului sacro-spinos cu mijlocul ramurii ischio-pubiene de partea
opusa - 11-12 cm

4. Descrieti musculatura peretelui antero-lateral superior al cavitatii abdominale,

indicand principalele actiuni ale acestor muschii :
- peretele antero-lateral este format din muschi lati :
a. Marele Drept Abdominal : daca ia punct fix pe pube - coboara coastele (muschi expirator) si/sau flecteaza
coloana vertebrala (flexia toracelui pe bazin)
 daca ia punct fix pe coaste - flexia bazinului pe torace
b. Oblicul Extern : contractie bilaterala, in functie de punctul fix pe care il ia, coboara coastele (expiratie) si
flexia toracelui pe bazin ; sau flexia bazinului pe torace.
contractie unilaterala - rotatia trunchiului de partea opusa muschiului in contractie
c. Oblicul Intern : contractie bilateralacoboara coastele (expiratie) si flexia toracelui pe bazin ; sau flexia
bazinului pe torace
contractie unilaterala - rotirea trunchiului de aceeasi parte ; sau inclinarea trunchiului de
aceeasi parte si rotirea fetei anterioare a abdomenului de partea opusa.
d. Transvers al Abdomenului : coboara coastele (expirator)
e. Muschiul Diafragm : muschi inspirator in contractie si expirator in relaxare.

5. Descrieti diafragma urogenitala si cea pelvina la femei.

a. Diafragma Urogenitala este alcatuita din muschi :
- profunzi : transvers al perineului, contribuie la formarea centrului tendinos al perineului
muschioul sfincter al uretrei membranoase
- superficiali :- muschiul bulbo-spongios
- muschiul ischio-cavernos
- muschiul transvers superficial al perineului
- muschiul sfincter al vaginului
b. Diafragma Pelvina (sprijina organele pelvine) :
- muschiul ridicator anal
- muschiul coccigian

6. Ovarul. Descriere, raporturi anatomice si rol functional.

Ovarele reprezinta glandele sexuale feminine care produc ovulele. Sunt situate in pelvis, in fosa ovariana,
sub bifurcatia arterei iliace comune. Ovarul are o lungime de 3-5 cm, latime de 3 cm, grosime de 1-2 cm,
greutate 6-8 g, culoare alb-galbuie, consistenta elastica. Este alcatuit din foliculi ovarieni, ce contin celule
foliculare (secreta foliculina si celula de reproducere feminina-ovulul). Au forma ovoida si prezinta :
- doua fete : - laterala - vine in raport cu manunchiul vasculo-nervos obturator
- mediala - vine in raport cu ansele interstitiale, apoi cu colonul sigmoidian in stanga si cu
cecul si apendicele in dreapta.
- doi poli : - polul superior - vine in raport cu ligamentul suspensor al ovarului, cu ligamentul tubo-
ovarian si cu franjul ovarian
- polul inferior - este legat de uter prin ligamentul utero-ovarian
- doua margini : - marginea posterioara - vine in raport cu ansele intestinale
- merginea anterioara - este legata de mezoovar prin foita posterioara a ligamentului larg

7. Trompele Uterine. Descriere, raporturi anatomice si rol functional.

Trompele Uterine reprezinta doua conducte musculo-membranoase care se intind de la coarnele uterine pana
la ovare. Au rol important in captarea ovulului si vehicularea acestuia. La nivelul treimii laterale a acestora,
are loc fecundatia. Tuba uterina are o lungime de 10-12 cm si prezinta patru segmente :
- Infundibulul - segmentul incipient al tubei
- Portiunea ampulara - segmentul cel mai lung (2/3 din lungimea tubei)
- Istmul - portiunea mai ingusta a tubei care patrunde in cornul uterului
- Portiunea uterina - strabate peretele uterului si se deschide in cavitatea uterina prin ostiul uterin
Orificiile tubare sunt doua :
- ostiul abdominal care se deschide in cavitatea peritoneala
- ostiul uterin prin care trompa uterina comunica cu cavitatea uterina

8. Uterul. Descriere, raporturi anatomice si rol functional.

Uterul este un organ cavitar, nepereche si median, de forma unei pere cu extremitatea mai mare situata
superior.
- Extremitatea superioara, din care pleaza trompele uterine, este mai lata si se numeste "fundul uterului", iar
cea inferioara este mai stramta si se numeste "col uterin".
- Intre cele doua extremitati se gaseste corpul uterin. Pe colul uterin se insera vaginul.
- Axele longitudinale ale corpului si colului uterin formeaza 'unghiul de flexie" care este de 140-170 grade
(este in anteflexie).
- Axele longitudinale ale colului uterin si vaginei formeaza un unghi deschis anterior numit "unchiul de
versiune" de 90-100 grade (uterul fiind in anteversie).

9. Vaginul. Descriere, raporturi, rol functional.

Are o lungime de 8-9 cm, fiind turtit antero-posterior. Are :
- un perete anterior - in raport cu Vezica Urinara si Uretra
- un perete posterior - in raport cu Rectul si cu excavatia recto-uterina
- o extremitate superioara - pe care se insera colul uterin
- o extremitate inferioara (portiunea perineala). Aceasta extremitate se termina cu orificiul vaginal deschis in
vestibului vaginal. Orificiul vaginal este acoperit de o membrana transversala care se inchide complet, numita
"himen", care prin coabitare sau uneori chiar la prima nastere, este sfasiat, resturile lui nodulare alcatuind
"carenculele himenale".

10. Organele genitale esterne. Descriere, raporturi anatomice.

a. Muntele lui Venus - este o proeminenta triunghiulara, cu varful in sus, situat inaintea simfizei pubiene,
deasupra labiilor mari. La pubertate se acopera cu par. Sub tegument se afla tesut adipos, fiind o zona cu
sensibilitate mare.
b. Labiile Mari - se prezinta ca doua pliuri laterale ale fantei vulvare. In exterior prezinta tesut cu piloizitate,
iar in interior pielea este fina si bogata in glande. Sunt unite anterior in comisura anterioara, iar foarte aproape
de anus formeaza furculita labiilor mari. Acestea se intind de la Muntele lui Venus la corpul perineului,
delimitand despicatura vulvara, iar lateral se intind pana la sentul genito-femural.
c. Labiile Mici - se afla in interiorul celor mari, paralel cu acestea, de o parte si de alta a vestibulului vaginal.
In exterior au pielea roz-roscata iar in interior prezinta o mucoasa. Lama inferiora se dedublata se uneste cu
cea din partea opusa si formeaza capisonul clitorisului. Lama centrala dedublata se uneste cu cea similara de
pa partea opusa formand glandul clitorisului.
d. Organele erectile ale vulvei - sunt reprezentate de :
- Clitoris - organ impar cu structura erectila, situat in partea anterioara a vulvei, cu o lungime de 5-7 cm. Este
format din doi corpi cavernosi cu volum redus, inveliti intr-o membrana fibroelastica
- Corpusculii tactili speciali ai labiilor mici
- Bulbii vestibulari - sunt organe erectile imperfect dezvoltate, situate pe partile laterale ale deschiderii
vaginului, la baza labiilor mici, avand o lungime de aprox.4 cm si 1-2 cm inaltime.
e. Orificiul Uretrei - se afla la 1-2 cm sub clitoris, deasupra introitului vaginal.

11. Glandele anexe ale aparatului genital feminin. Descriere, raporturi, rol.
a. Glandele lui Bartholin - sunt doua, de forma ovoida, de marimea unui bob de mazare, situate de o parte si
de alta a orificiului vaginal. Secretia acestora are rol de lubrefiere a cailor genitale.
b. Glandele Periuretrale - sunt mai numeroase si sunt situate in apropierea uretrei. Orificiile acestora se
gasesc de o parte si de alta a orificiului uretral extern
c. Glandele Vestibulare - sunt mici si foarte numeroase, dispuse pe mucoasa orificiului vaginal
d. Glandele Mamare - sunt organe pereche, prezinta la exterior areola mamara, in centrul careia se afla
mamelonul. Pe suprafata areolei se gasesc "tuberculii Morgagni" (glande sebacee care in sarcina isi maresc
volumul).

12. Semne prezumtive in sarcina.

- amenoreea (lipsa menstruatiei)
- marirea de volum a sanilor, hiperpigmentarea areolei mamare si a mamelonului, formarea areolei secundare
in jurul celei principale, aparitia retelei venoase superficiale, secretia de colostru
- modificari de coloratie ale tegumentelor si mucoaselor (pigmentarea tegumentelor fetei - "cloasma";
pigmentarea liniei albe; pigmentarea vulvei si vaginului; vergeturi abdominale)
- cresterea in greutate
- tulburari de mictiune - poliakiurie (urineaza des si putin)

13. Semne probabile de sarcina.

- marimea in volum a abdomenului, care variaza in functie de : varsta sarcinii, cantitatea de lichid admiotic,
numarul si greutatea fetilor
- modificari de forma, consistenta si marime a uterului (pot aparea si in cazul uniu fibrom uterin - este nevoie
de diagnostic diferentiat)
- balotarea fetala (se pune in evidenta prin palpare abdominala)

14. Semne de certitudine in sarcina.

- detectarea si numararea batailor cordului fetal prin ascultatie (la sfarsitul trim.2 de sarcina se asculta cordul
fetal deasupra simfizei pubiene, iar la sfarsitul celui de al 3-lea locul este variabil in functie de pozitia fatului)
- perceperea miscarilor fatului (din saptamana 26)
- cresterea inaltimii fundului uterin, apreciat in raport cu simfiza pubiana
- aparitia contractiilor uterine (pot fi si semn obiectiv, dar si simptom), care incep cu saptamana a 6-a de
sarcina.
- ecografia uterina (prezenta sacului gestational).

15. Descrieti modificarile organismului matern in sarcina, din sfera sistemului

neuropsihic si endocrin.
a. Sistemul neuropsihic :
- iritabilitate, anxietate, tulburari de caracter, tulburari de somn (hipersomnie sau hiposomnie)
- cresterea afectivitatii, fluctuatii emotionale, euforie sau depresie usoara, nevoia de izolare sau socializare.
- in primele doua trimestre de sarcinapredomina componenta vagala, iar in trimestrul al 3-lea intervine
componenta simpatica
b. Sistemul endocrin :
- cele mai importante modificari apar la nivelul hipofizei - scade secretia de FSH si LH, si creste treptat
secretia de prolactina
- la nivelul corticosuprarenalei - creste secretia de aldosteron si hidrocortizon
- corpul galben secreta estrogeni (in primele saptamani), iar dupa sapt a 6-a secretia de estrogen este preluata
de placenta. Mai secreta si progesteron pana in sapt a 8-a , apoi secretia este preluata de placenta.

16. Descrieti modificarile organismului matern in sarcina, din sfera sistemului cardio-
vascular si respirator.
a. Cardio-vascular :
- apar solicitari importante mai ales cand se orizontalizeaza cordul (cand se creste mult in greutate)
- creste frecventa cardiaca (mai ales in sapt 8-10) cu aprox 15 %, de la 60-70 b/min la 80-90 b/min.
- creste debitul cardiac
- scade presiunea diastolica in primele doua trimestre, iar sfarsitul sarcinii, valuarea presiunii diastolice va
revenii la normal
- creste presiunea la nivelul venei cave inferioare in in venele din micul bazin (datorita presiunii exercitate de
uterul gravid), ducand la aparitia sau acutizarea varicelor pe membrele inferioare.
b. Aparatul Respirator :
- se produce ascensionarea diafragmei (la termen inregistreaza o ascensionare de 4 cm)
- creste diametrul transversal al toracelui
- creste frecventa respiratorie cu 10 %, de la 16-18 resp./min la 18-20 resp./min
- debitul respirator creste cu 40 %
Datorita acestor modificari, se inregistreaza o usoara insuficienta respiratorie, fiind necesare invatarea
tehnicilor respiratorii in timpul nasterii.

17. Descrieti modificarile organismului matern in sarcina, din sfera aparatului digestiv si
renal.
a. Aparatul digestiv :
- apar modificari ale gustului si mirosului
- creste secretia salivara -sialoree
- creste apetitul si apetitul capricios
- apar arsurile gastrice - pirozis
- hipertrofii gingivale (la 85 % din cazuri)
- carii dentare multiple
- scade secretia gastrica, motilitatea si tonusul gastric
- constipatii (datorita parezei intestinale) si hemoroizi
- se mareste volumul Vezicii Biliare care devine hipertona si hipokintica
b. Aparatul Renal :
- creste diureza la 1500-1800ml/zi
- scade densitatea urinara
- apare staza urinara (datorita presiunii exercitate de uterul gravid), cu fenomene de polakiurie si mictiuni
frecvente

18. Descrieti modificarile organismului matern in sarcina, din sfera aparatului

osteoarticular, metabolic si tegumentar.
a. Sistemul Osteoarticular :
- apare hiperlordoza lombara
- anteversia bazinului
- posibile discopatii lombare (lombargii si sciatalgii)
- relaxarea articulatiei bazinului si a simfizei pubiene
- decalcificari (predispozitii pentru fracturi)
- aplatizarea boltii plantare
b. Sistemul Metabolic :
- metabolismul mineral - scade concentratia electrolitilor si creste necesarul de Fe
- metabolismul bazal creste in partea a 2-a a sarcinii cu 20 % (datorita necesarului crescut de Oxigen in vasele
placentare)
c. Sistemul Tegumentar :
- hiperpigmentatie (datorata hormonului melanocitastimulator, produs de hipofiza)
- apar vergeturile
- transpiratie abundenta si pilozitate accentuata (datorita hiperactivitatii glandelor anexe ale pielii)
- infiltratia tegumentelor care capata aspect lucios si catifelat

19. Igiena sarcinii.

- igiena corporala si vestimentara (haine largi si lejere; intotdeauna se va purta sutienul; adaptarea
vestimentatiei la conditiile termice; incaltaminte comoda -fara tocuri, cu talpa ortopedica)
- igiena dentara (spalatul zilnic si masajul gingiilor (2-3 min pentru fiecare arcada)
- igiena sanilor (masajul mameloanelor pentru a le pregatii de alaptare)
- viata sexuala (normal in trim.1 si 2 ; diminuarea activitatii sexuale in trim.2 ; intreruperea in ultimele 2 luni
de sarcina). La gravidele cu antecedente obstreticale (avorturi) incetarea activitatii sexuale din trim. al 2-lea de
sarcina.

20. Dieta in sarcina

- se stabileste in functie de varsta gravidei, varsta gestationala, evolutia sarcinii si numarul fetilor. Astfel,
adolescentele au nevoie de un supliment caloric necesar cresterii si dezvoltarii acestora. In trim 2 si 3 creste
aportul alimentar, insa tinand cont si de greutatea gravidei. Regimul alimentar ideal trebuie sa acopere
necesarul de proteine, glucide, vitamine si minerale. Maximul de coalorii in sarcina este de 2400/zi, iar in
lauzie si perioada de alaptare se adauga 120 cal/100ml lapte.
- Proteinele : in trim 1 - 1g/kg corp ; trim 2 si 3 - 1.5g/kg corp. Au rol antiinfectios, plastic si de sursa
energetica. Le gasim in carne, derivate de carne, oua sub forma proteinelor complete si in cereale si derivate
sub forma proteinelor incomplete (de origine vegetala)
- Glucidele : necesar 5-6g/kg corp/zi. Surse : produse de patiserie, derivate de cereale, legume, fructe, produse
zaharoase si miere
- Lipidele : 1g/kg corp/zi. Surse : produse lactate, uleiuri vegetale, fructe oliginoase
- Minerale : Na, Fe, K, Ca, P, Cl
- Vitamine : necesarul creste in sarcina si se suplimenteaza cu vit C si D si vit din grupul B (in cazurile cu
indicatii speciale)
Indicatii in sarcina :
- lichide 2l/zi
- alimentatioe bogata in fibre vegetale (previne constipatia)
Contraindicatii in sarcina :
- cafea, alcoolul, excesul de condimente, grasimile prajite
Mesele trebuie sa fie in numar de 4-5/zi, ultima servita cu 1-2 ore inainte de repaosul nocturn.

21. Prezentatii craniene flectate si deflectate. Descriere si importanta obstreticala la fat.

Prezentatia craniana are o pondere de 90 % din cazuri, in care prima parte care ia contact cu stramtoarea
superioara a bazinului este craniul. In raport cu gradul de flexie al craniului se descriu :
a. Prezentatia Flectata (Occipitala) - apare in 96 % din cazuri, capul fiind flectat complet, iar partea corpului
care coboara prima este fontanela posterioara (mica fontanela - intre occiput si oasele parietale)
b. Prezentatii Deflectate :
- bregmatica : craniul fetal in usoara deflexiune, bregma ramanand in centrul stramtorii superioare. Partea care
coboara prima este fontanela mare (pondere de aprox 0.7 %)
- frontala : craniul fetal continua miscarea de "deflexie medie", in centrul stramtorii superioare situandu-se
fruntea (caz in care necesita operatie cezariana)
- faciala : craniul fetal continua miscarea de deflexie, realizand o "deflexie completa", punand in contact
occiputul cu spatele fetal. In centrul stramtorii se situeaza nasul.

22. Prezentatii pelvine. Descriere si importanta obstreticala la fat.

La stramtoarea superioara se prezinta extremitatea pelvina a fatului. Prezentatia pelvina are o frecventa de
2.5-4.5 %. Se disting doua forme clinice :
a. Prezentatia pelvina completa - la stramtoarea superioara pelvisul are alaturi membrele inferioare flectate
("asezare turceasca")
b. Prezentare pelvina incompleta - la stramtoarea superioara este pelvisul singur, membrele fiind "in atela",
de-a lungul trunchiului (modul feselor); sau fatul prezinta genunchiul la stramtoarea superioara, cu gambele
flectate pe coapse (modul genunchilor) ; sau fatul se prezinta la stramtoarea superioara cu picioarele (modul
picioarelor).

23. Prezentatii transversale. Descriere si importanta obstreticala la fat.

Reprezinta 1.5 % din cazuri si sunt de doua feluri :
a. Prezentati transversale propriuzise - atunci cand axul longitudinal al fatului este dispus in axul
longitudinal al uterului.
b. Prezentatii transversale oblice - axul longitudinal al uterului formeaza cu axul longitudinal al fatului
unghiuri mai mici sau mai mari de 90 grade.
Aceste prezentatii sunt distocice, caz in care este nevoie de interventie chirurgicala.

24. Timpii travaliului si ai nasterii.

Travaliul se desfasoara in 3 stadii:
a. Stadiul 1 - caracterizat prin aparitia contractiilor uterine dureroase, care apar la 5-10 min cu o durata de 50-
60 sec, iar mai tarziu se va marii durata la 90 sec si vor aparea la 2 min.
b. Stadiul 2 - corespunde expulzarii fatului, avand o durata de cca. 1-3 ore la primipare si de 20 min-1ora la
multipare. Nasterea se desfasoara in trei timpi :
- timpul 1 - angajarea, respectiv trecerea prezentatiei prin stramtoarea superioara
- timpul 2 - coborarea, respectiv progresia intre cele doua stramtori
- timpul 3 - degajarea, care se desfasoara pe segmente : mai intai capul, apoi umerii, trunchiul, bazinul si
membrele inferioare.
c. Stadiul 3 - corespunde dezlipirii si expulziei placentei si a anexelor sale. Acest proces incepe la cca 15-20
min dupa nastere, avand o durata de 20-30 min.
d. Stadiul 4 - descris doar de uni autori, reprezinta hemostaza uterina, tinand cont de faptul ca, hemoragia este
o complicatie frecventa si grava.

25. Tipurile de respiratie utilizate in timpul nasterii.

Tipuri respiratorii dupa Pierre Cuminal :
a. Respiratia lenta si linistita - este o respiratie intermediara intre respiratia profunda si cea normala. Se
aplica cand contractiile uterine apar la interval de 5 min cu o durata de cca.45 sec, sau cand travaliul se
intensifica. Consta in :
- inspir pe nas 4-5 sec
- apnee 3 sec
- expir lent pe gura 7-10 sec.
b. Respiratia "gafaita" superficiala, sau mica respiratie - se localizeaza la nivelul toracelui, ceea ce duce la
relaxarea abdomenului si a colului uterin. Se utilizeaza la mijlocul travaliului, cand respiratia lenta si calma
este insuficienta. Se executa astfel :
- inspir profund la inceputul contractiei uterine, apoi expir complet, se inspira din nou apoi se expira putin aer
si se incepe respiratia haletanta superficiala ai carei timpi sunt scurti si egali. Se inspira usor, se expira usor
pana la sfarsitul contractiei uterine, cand se trce la respiratia profunda.
c. Respiratia suflanta - este utilizata la sfarsitul dilatarii. Eeste specifica datorita preponderentei timpului de
expir, care suprasolicita diafragmul si grilajul costal. Se expira, inspirul fiind reflex, se expira din nou ca
pentru a stinge o lumanare.
d. Respiratia blocata - se utilizeaza atunci cand dilatatia colului este completa si femeia are nevoie sa se
screama. Mod de de executare : expir profund, inspir, blocare prin inchiderea glotei, ridicarea capului,
tragerea cu mainile de suportul de pe marginea laterala a mesei ginecologice, screamat (care trebuie realizat
din muschii perineului si nu din gat).
d. Respirata "gafaita" (haletanta) profunda - permite o relaxare a chingii abdominale si usureaza degajarea
lenta a copilului. Gravida nu se mai screme, se relaxeaza, lasa capul la nivelul mesei ginecologice si respira
gafaind profund.

26. Modificarile organismului matern produse in lauzie.

Modificarile anatomofunctionale care apar ion timpul lauziei sunt :
- involutia organelor genitale (uterul ajunge la 1kg, imediat dupa nastere si la 300g in trei saptamani)
- creste rezistenta vasculara periferica datorita indepartarii circulatiei utero-placentare
- apare poliurie, datorita eliminarii surplusului de apa
- scade FSH-ul mai rapir si LH-ul mai lent
- se produce revenirea estrogenilor la valorile anterioare sarcinii
- progesteronul se mentine scazut la femeile care nu alapteaza (cca.6-8 saptamani) si mai mult la cele care
alapteaza.

27. Igiena lauziei.

- reluarea contactului sexual este posibila la minim 2 saptamani (exista risc de infectie), dar indicat este sa se
produca la 8 sapt in caz de epiziotomie si la 6 sapt in caz de cezariana.
- gimnastica abdominala in lauzie, are ca scop redobandirea formei abdomenului, recuperarea tonusului
muscular si reducerea stratului adipos.

28. Obiectivele programului kinetic in sarcina.

- continuarea exercitiilor de asuplizare musculoarticulara
- mentinerea tonusului postural si prevenirea aplatizarii boltii plantare
- aplicarea masurilor de indepartare a tulburarilor circulatorii
- instruirea gravidei asupra posturii corecte in practicarea gesturilor uzuale si profesionale
- invatarea reflexelor de distensie si expulzie imbinate cu actul respirator si a pozitiilor facilitatorii de
coborare a fatului
- prezentarea metodelor de nastere naturala si pregatirea gravidei si a familiei pentru actul nasterii (obiectiv
realizat de : medic, psiholog si kinetoterapeut)

29. Contraindicatii absolute si relative ale exercitiului fizic in sarcina. Situatii concrete.
a. Contraindicatii absolute :
- insuficienta cardiaca
- tromboflebite
- embolie pulmonara recenta
- boli infectioase acute
- sangerare uterina sau ruptura prematura de membrane
- incontinenta cervico-istmica (deschiderea prematura de col)
- intarzieri ale cresterii intrauterine a fatului
- hipertensiune arteriala severa
- sarcina multipla (tripleti)
- suspiciune de suferinta fetala
- placenta previa (jos inserata) cu risc de sangerare
- absenta unei supravegheri prenatale
- abdomen cicatricial recent
b. Contraindicatii relative :
- anemie si alte boli de sange
- hipertensiune arteriala stadiul II
- afectiuni ale tiroidei
- sarcina multipla
- exces sau deficit ponderal sever
- sedentarism in antecedente
Exercitiile se intrerup in urmatoarele situatii :
- dureri (dorsalgii, lombargii, pelvialgii)
- discomfort dupa programul de exercitii
- dificultati la mers sau la miscari in timpul sau dupa executarea exercitiilor
- contractii uterine (care apar la mai putin de 15 min)
- sangerari vaginale
- tulburari de auz sau de vedere
- greturi sau varsaturi
- parestezii cu diverse localizari
- scaderi sau cresteri foarte mici in greutate

30. Tipuri de exercitii indicate in sarcina. Indicatii metodice. Avantaje si precautii.

a. Inotul
- poate fi adaptat permanent capacitatii de efort al gravidei.
- pot fi stimulate cat mai multe grupe musculare prin alternatrea stilurilor de inot
- repaosul si mersul in apa pana la talie reduc riscul aparitiei edemelor de staza la nivelul M.I.
- temperatura ape sub 30 grade
- intensitate moderata a efortului
- recomandata pluta (efect relaxant)
- recomandat stilul spate (delordozeaza coloana, benefic respiratiei)
- se evita stilul fluture (suprasolicita musc. spatelui si artic. pelvine)
- inot usor 5 min, realizand o incalzire
- streching al intregului corp
- cresterea ritmului pana la moderat, cu mentinere 15 min
- inot usor inca 5 min, urmat de pluta si mers sau repaos in bazin
b. Exercitii de mers - se recomanda pe toata perioada sarcinii (durata 20-30 min)
- poate fi practicat orcand
- reprezinta o metoda eficace de relaxare
- intensitatea efortului poate fi modificata in functie de evolutia sarcinii
- mers lent, moderat 5 min (incalzirea)
- mers moderat alte 15 min
- mers lent 5 min
- se inchee cu exercitii de streching al coapselor si gambelor
- in timpul mersului se mentine postura corporala corecta
- se evita mersul pe suprafete neregulate
- se va purta incaltamite comoda
- se evita mersul in forta si cu pasi mari
- se mentin coatele usor flectate simultan cu balansarea M.S.
c. Gimnastica respiratorie
- este obligatorie in perioada sarcinii
- este indicata invatarea respiratiei diafragmatice
- numarul de repetari creste treptat
Se monitorizeaza gravida in timpul exercitiilor :
- temperatura corporala sa nu depaseasca 38 grade
- frecventa cardiaca sa nu depaseasca 60-75 % din valuzarea maxima raportata la varsta
- hidratare pe perioada exercitiilor
- cu 1-2 ore inainte de inceperea exercitiilor se va consuma un fruct sau un produs de panificatie
d. Gimnastica abdominala
- se practica cvasinormal in prima luna, iar in celelalte luni ale trim.I se practica cu prudenta datorita riscului
de avort spontan
- dupa luna a III a, cand sarcina este bine fixata, se pot introduce exercitiile variate
- la sfarsitul luni a V-a se vor executa exercitii analitice cu putine repetari

31. Posturarea si masajul in sarcina. Indicatii si rezultate.

a. Posturarea
- favorizeaza circulatia venolimfatica la nivelul M.I., circulatie desfasurata cu dificultate datorita compresiei
uterului gravid pe vena cava inferioara
- se foloseste DD cu membrele inferioare la 30 grade fata de planul patului
- reduce contractura musculara paravertebrala lombara, secundara hiperlordozei functionale
- se foloseste DL cu genunchi flectati care determina retroversia bazinului si alungirea musculaturii
contractate
b. Masajul (forma clasica sau masajul reflexogen)
- are scop profilactic, de relaxare si terapeutic (in tulburarile functionale)
- are efect asupra sistemului circulator prin favorizarea circulatiei venoase de intoarcere (previne aparitia
varicelor si a edemelor de staza)
- are efect de stimulare si relaxare musculara
- creste calitatea structurilor colagene si elastice ale dermului, intervenind in prevenirea si tratamentul
vergeturilor
- masajul sanilor se practica in ultimele luni de sarcina si are ca scop pregatirea lor pentru alaptat

32. Obiectivele KT si mijloacele folosite in trimestrul I de sarcina.

- constientizarea posturii corporale normale
- cresterea mobilitatii articulare realizata activ si analitic in toate pozitiile si planurile de miscare
- cresterea elasticitatii musculare (prin streching)
- mentinerea tonusului muscular al peretelui abdominal
- reecucarea respiratiei din cea tip toracic superior in cea tip toracic inferior si abdominal
- autocontrolul si tonifierea planseului pelvinsupravegherea greutatii corporale (nu mai mult de 2 kg in plus in
trim.II)

33. Reeducarea respiratiei in trim.I. Tehnica si avantaje.

Avantaje :
- imbunatatirea ventilatiei pulmonare si a raportului ventilatie/perfuzie
- folosirea ritmata si constienta a respiratiei nu numai in timpul nasterii, ci si post-partum
Tehnica de invatare :
- se va face la inceput din DD, avand genunchi flectati, talpile pe sal, cu o mana pe torace si alta pe abdomen,
executandu-se respiratii ample fara ca mana de pe torace sa se ridice in timp ce mana de pe abdomen urmeaza
miscarile respiratorii.
Reeducarea respiratiei consta in :
- relaxarea cu bombarea abdomenului in inspir, facilitand coborarea diafragmului
- contractia cu suctiune a peretelui abdominal care va creste presiunea intraabdominala, diafragmul impins in
sus facilitand expirul
- reeducarea respiratiei cuprinde si exercitii de coordonare a respiratiei cu miscarea efectuata, necesare in
ultima luna (coordonare cu miscarile de impingere si expulzie perienala).

34. Autocontrolul si tonifierea planseului pelvin in trim.I. Tehnica si avantaje.

Pozitii de facilitare a autocontrolului pelvin :
- pentru contractii voluntare : DL, DD, sezand pe scaun
- pe genunchi cu sprijin pe palme sau cu antebratele sprijinite pe un scaun, minge, etc
- sezand cu trunchiul inclinat inainte, bratele sprijinite pe un suport
- sezand rezemat pe un plan moale, cu coatele in abductie, genuunchii flectati, talpile fixate pe sol.
- controlul voluntar pentru obtinerea unei contractii perinealeconsta in micsorarea distantei dintre simfiza
pubiana si coccis, precum si dintre tuberozitatile ischiatice, urmata de autoanaltari ale planseului pelvin cu
mentinerea contractiei musculare timp de 6 sec; pauza 12 sec; repetitii de 5-6 seri de 2-3 ori/zi.
- pentru distensia perienala se efectueaza respiratia diafragmatica : inspir cu bombarea abdomenului, urmat de
miscari de impingere de sus in jos, care vor duce la senzatia de "eliberare" a organelor pelvine (vezica urinara,
uter, rect).

35. Variante pentru mers si alergare in trimestrul II de sarcina.

- mers pe varfuri pe marginea externa a lantei (pastrand halucele pe podea), apoi mers incrucisat
- mers obijnuit cu extensia bratelor pe verticala si orizontala
- mers cu palmele pe umeri, cu ridicarea la fiecare pas a bratelor pe verticala, concomitent cu flexia unui
genunchi la piept
- mers fandat cu aplecarea trunchiului inainte, bratele ducandu-se in extensie
- alergare usoara, cu pendularea gambelor inapoi; cu genunchi extinsi; cu pasi laterali sau incrucisati; alternate
cu opriri si luare de pozitii corecte ale corpului
- mers cu respiratie, cu expir prelungit cu controlul costal, iar inspirul cu ridicarea umerilor.

36. Exercitii pentru trenul superior, in trimestrul I de sarcina.

Din ortostatism :
- redresarea activa a corpului in pozitia corecta
- exercitii pentru umeri si scapule : ridicari, coborari, rotatii efectuate in ambele sensuri, alternativ sau
simultan
- exercitii pentru cap si gat : flexi, extensi, inclinari, rotatii, circumductii efectuate pe diagonalele kabat
- exercitii ale membrelor superioare insotite de miscari ale capului si gatului
- exercitii de fandare laterala insotite de rotatii ale trunchiului
Din sezand pe mingea de fitness :
- exercitii de fandare laterala cu mentinerea trunchiului pe verticala si a palmelor pe umeri
- exercitii de translare a bazinului : laterala, inainte, inapoi (cu bratele intinse pe orizontala)

37. Exercitii de streching pentru trenul superior si inferior in trim.I de sarcina .

- stand departat, inclinarea trunchiului cu mentinerea intinderii, bratul dinspre miscare trage de bratul opus,
apoi se inverseaza miscarea
- din patrupedie cu genunchi departati, aducerea sezutului spre calcaie, coborarea trunchiului spre sol, bratele
se intind inainte, sprijin pe podul palmei cu extensie maxima a coloanei, mentinere, revenire, relaxare.

38. Exercitii de tonifiere musculara in trimestrul I de sarcina.