ELENA VÎLCU

PORTOFOLIUL EDUCATOAREI-NIVEL I

-GHID METODIC-

Motto: “Orice lucru prezentat copiilor noștri trebuie să fie frumos și clar.”
Maria Montessori
-

ISBN 978-606-671-713-7

EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE

2014
“Portofoliul educatoarei/Nivel I– ghid metodic”
ISBN 978-606-671-713-7
Redactor şi tehnoredactare computerizată: Elena Vîlcu
Coperta şi grafica : Elena Vîlcu

Ediţie întocmită de: ELENA VÎLCU

EDITURA SFÂNTUL IERARH NICOLAE

www.bibliotecadigitala.ro,
E-mail: bdigitala@yahoo.com
 CUPRINS
Pagina

 Argument……………………………………………………………………......................6
 Structura portofoliului cadrului didactic……………………………………......................7

CAPITOLUL I – LEGISLAŢIE………………………………………………………………..9

 Legea 1 din 5 ianuarie 2011 (Legea 1/2011) a educaţiei naţionale (forma în vigoare
începând cu data de16.01.2014)……………………………………………………………...10
 OUG nr.49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării
ştiinţifice şi pentru modificarea unor act enormative………………………………………. 71
 Metodologia de aplicare a planului de învăţământ.............................................................90
 Curriculum pentru învăţământul preşcolar.........................................................................94
 Precizări privind organizarea programului anual de studiu pe teme………………..........99
 Ghidul de aplicare a programei pentru învăţământul preşcolar........................................140
 Precizări privind activităţile integrate...............................................................................146
 Scrisoare metodică pentru învăţământul preşcolar ..........................................................147
 Metodologii clasa pregătitoare.........................................................................................157
 LEGE nr. 272 din 21 iunie 2004 (*actualizata*) privind protecţia şi promovarea
drepturilor copilului………………………………………………………………...............164
 Regulamentul de organizare şi funcţionare a învăţământului preşcolar- O.M.
nr. 4464/7.09.2000…………………………………………………………………………..201
 Codul de etică pentru învăţământul preuniversitar………………………………...……208

CAPITOLUL II – DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A EDUCATOAREI……………216

 Curriculum Vitae European…………………………………….......................................217

 Portofoliu personal pentru dezvoltare profesională………………………………..........219
 Dosarul cadrului didactic………………………………………………………………...220
 Fişa personală……………………………………………………………………………221
 Fişa-cadru a postului…………………………………………………………………….222
 Declaraţie………………………………………………………………………………..224
 Declaraţie pe propria răspundere………………………………………………………..225
 Declaraţia contribuabilului……………………………………………………………...226
 Caietul de formare continuă şi studiu individual cu dovezi de autoperfecţionare….......227
 Inventar şi coperte xerocopiate ale mijloacelor de învăţământ……………………........228
 Inventar şi coperte xerocopiate ale lucrărilor/studiilor cu ISSN/ISBN………………….229
 Fişa individuală a postului - educatoare…………………………………………............230
 Fişa de evaluare a cadrelor didactice – educatoare………………………………….….236

CAPITOLUL III – DOCUMENTELE ŞCOLARE ŞI INSTRUMENTELE DE LUCRU ALE

EDUCATOAREI…………………………………………………………………......................242

 Catalogul grupei………………………………………………………………………….243
 Caracterizarea grupei…………………………………………………………………….248
 Plan de acţiuni de integrare şi recuperare pentru copilul cu C.E.S……………………....249
 Ordin privind structura anului şcolar 2017/2018…………………………………...…...252
 Programul “Şcoala altfel: Să ştii mai multe, să fii mai bun!”……………………............254
 Structura anului şcolar 2017/2018……………………………………………….............258
 Calendar şcolar 2017/2018………………………………………………………………259
 Plan de învăţământ…………………………………………………………….…………260
 Programul zilnic……………………………………………………………………….....261
 Orarul grupei……………………………………………………………………..............262
 Tabel cu semnăturile părinţilor care sunt de acord cu opţionalul ales…………...............263

 ACTIVITĂŢILE CU PĂRINŢII……………………………………………………...265
1. Comitetul de părinţi………………………………………………………………….266
2. Planificarea şedinţelor cu părinţii……………………………………………………267
- Aspecte privind începerea anului şcolar……………………………………..…270
- Chestionar pentru părinţi………………………………………………..………..273
- Regimul zilnic al activităţilor preşcolarilor………………………….……........275
- Preşcolarul între cerinţele grădiniţei şi cele ale familiei…………………..…277
- Minte sănătoasă în corp sănătos.........…………………………………….........279
- Scrisoarea unui copil........................................................................................281
- Sfaturi pentru părinţi………………………………………………………..…….282
3.Planificarea activităţii de consiliere………………………………………..……….…285
4.Diplome pentru părinţi…………………………………………………………….…..289

 PLANIFICARE ŞI PROIECTARE CURRICULARĂ………………………………292

 Proiectarea anuală a curriculum-ului…………………..…………………………...……293
 Planificarea calendaristică a activităţilor instructiv-educative ……….………………....297

 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ŞI A UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE, PE

DOMENII…………………………………………………………………..…………...356
1. Domeniul Limbă şi comunicare…………………………………………………356
- Educarea limbajului-nivel I, Editura Tiparg………………………………....358
2. Domeniul Ştiinţe……………………………………………………………........376
-Activitate matematică – nivel I, Editura Tiparg………………………………...378
-Cunoaşterea mediului – nivel I, Editura Tiparg………………….……………..397
3. Domeniul Om şi societate……………………………………………..................414
-Educaţie pentru societate– nivel I, Editura Tiparg …………………………….415
-Activitate practică………………………………………………………..……..432
4. Domeniul estetic şi creativ....................................................................................438
-Educaţie artistico-plastică ……………………………………………………...440
-Educaţie muzicală ……………………………………………...........................450
5. Domeniul psihomotric…………………………………………………………..458
-Educaţie fizică……………………………………………………………….....459
6. OPŢIONAL
-DOS -Educaţie pentru sănătate………………………………………………..468

 PROIECTE TEMATICE……………………………………………..…….................483
1. T.S.: Cine sunt/suntem? – P.: Eu şi lumea mea…………………………….........484
2. T.S.: Când/cum şi de ce se întâmplă?– P.: Forme şi culori……………..............498
3. T.S.: Cine sunt/suntem? – P.: Mândru sunt de ţara mea!……………………….519
 4. T.S.: Cum a fost/este şi va fi pe Pământ?- P.: Au fost şi sunt în jurul nostru…..535
5. T.S.: Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? -P.: Eu simt, eu creez, eu
exprim!…………………………………………………………………………...552
 Proiecte de lecţie şi activităţi proiectate în manieră integrată……………………….…567

 CAPITOLUL IV – EVALUARE………………………………………………….…..630

 Forme şi tehnici de evaluare………………………………………………………….…631

 Fişa de evaluare anuală a preşcolarului (3/5 ani)………………………………..............633
 Teste de evaluare – iniţială, formativă, sumativă…………………………………….....641
 Materiale utile…………………………………………………………………………...679
1. Activităţi liber alese………………………………………………………………….679
2. Poezii ………………………………………………………………………………..692
3. Cântece ……………………………………………………………...........................700
4. Poveşti şi povestiri ……………………………………………………………….....719
5. Ghicitori…………………………………………………………………………..…732
6. Activităţi practice………………………………………………………………...….742
7. Fişe de completat şi de colorat……………………………………………….……..750

 CAPITOLUL V – ALTE MATERIALE……………………………………………..798

 Calendarul activităţilor pentru anul şcolar 2017-2018………………………………....799

 Materiale metodice folosite…………………………………………………………..…799
 Lista articolelor publicate………………………………………………………….....…800
 ACTIVITĂŢI EXTRACURRICULARE……………………………….....................801
-Planificarea activităţilor extracurriculare……………………………………................802
-Regulamentele unor concursuri şcolare…………………………………………….….804
-Tabel nominal cu preşcolarii propuşi a participa la diferite concursuri………..............804
-Rezultatele obţinute de preşcolari la diferite concursuri………………………............805
 METODE MODERNE DE PREDARE-ÎNVĂŢARE…………………...….............806
 BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………....813
.
 ARGUMENT

Lucrarea „Portofoliul educatoarei –nivel I” se doreşte a fi o abordare

metodică modernă a activităţii instructiv-educative desfăşurate de profesorii din
învăţământul preşcolar, punctele de plecare ale ghidului constituindu-le legislaţia
în vigoare, programa, obiectivele de referinţă şi tematica propuse de Ministerul
Educaţiei Naţionale.
Totodata, acest ghid metodic poate să constituie un instrument de
eficientizare a muncii cadrului didactic prin păstrarea şi organizarea materialelor
astfel încât acestea să fie operaţionale, dând astfel posibilitatea profesorului să-şi
manifeste iniţiativa, creativitatea în completarea, reorganizarea şi actualizarea
materialelor din portofoliu.
În acelaşi timp, prin conceperea acestei lucrări s-a pornit de la premisa că
succesul unei lecţii instructiv-educative la nivel preşcolar este asigurat de
implicarea activă şi responsabilă atât a profesorului, cât şi a preşcolarilor, în
scopul realizării unei alianţe autentice bazate pe respect şi încredere reciprocă, pe
funcţionarea optimă din punct de vedere mental şi emoţional, pe cunoaşterea de
sine, pe relaţionarea interpersonală armonioasă ce se dezvoltă cu ajutorul unor
factori importanţi: tehnici de învăţare eficientă, atitudini creative, controlul
stresului, capacitatea de decizie responsabilă, prevenţia unor comportamente de
risc, a conflictelor interpersonale, a situaţiilor de criză.

Autorul
 STRUCTURA PORTOFOLIULUI EDUCATOAREI

Profesiunea de profesor în învăţământul preşcolar cere celui ce o exercită calităţi şi capacităţi

diverse : dragoste de muncă, credinţă în ceea ce face, entuziasm, dragoste pentru copii, devotament,
indulgenţă împletită cu fermitate, echilibru intelectual, curiozitate, gustul observaţiei, simţ critic şi
luciditate, nevoia de înnoire.
În contextul reformei educaţiei se vorbeşte despre standarde profesionale, despre criterii de
calitate şi cantitate a prestaţiei să devină cât mai eficientă.
« Portofoliul educatoarei» este un instrument de eficientizare a muncii cadrului didactic
pentru că :
- permite păstrarea şi organizarea materialelor astfel încât acestea să fie operaţionale ;
- obligă la o muncă de calitate, de responsabilitate şi rigoare profesională;
- dă posibilitatea cadrului didactic să-şi manifeste iniţiativa, creativitatea în completarea,
reorganizarea şi actualizarea materialelor din portofoliu ;
- oferă posibilitatea diminuării stresului, a emoţiilor provocate de inspecţiile inopinate, dacă
este ţinută la zi ;
- permite evaluatorului (director, metodist, inspector) o apreciere justă cu prilejul
inspecţiilor, acordării calificativelor, a salariilor de merit etc.

« Portofoliul educatoarei» trebuie să cuprindă următoarele:

A. LEGISLAŢIE
B. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A EDUCATOAREI
C. DOCUMENTE ŞCOLARE

A. Cunoaşterea şi aplicarea corectă a prevederilor legale în vigoare:

 Legea educaţiei naţionale nr.1/2011;

 Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a planului pentru învăţământul preşcolar
 Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii;
 Ghidul de aplicare a programei pentru învăţământul preşcolar;
 Scrisori metodice pentru aplicarea programei activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de
copii;
 Curriculum-ul naţional pentru învăţământul primar (cel puțin curriculumul pentru clasa
pregătitoare și clasele I-II);
 Legea Nr. 272 / 2004 privind protecţia şi drepturile copiilor;
 Metodologii, regulamente, din setul de legislaţie secundară promovat de MEN, ale căror
prevederi vizează şi învăţământul preşcolar.

B. Dezvoltarea profesională a educatoarei

 Curriculum Vitae European;

 Portofoliul personal pentru dezvoltare profesională, completat la zi, semnat și avizat de
director;
  Caietul de formare continuă şi studiu individual cu dovezi de autoperfecţionare (fişe de
lectură, articole, studii, recenzii, lucrări metodico-ştiinţifice, adeverinţe / atestate de
participare la stagii de perfectionare şi formare continuă);
 Inventar și coperte xerocopiate ale mijloacelor de învăţământ elaborate de cadrul didactic și
avizate de MEN;
 Inventar și coperte xerocopiate ale lucrărilor/studiilor cu ISSN/ISBN elaborate de cadrul
didactic;
 Fişa individuală a postului și fişa de evaluare a educatoarei.

C. Documentele şcolare şi instrumentele de lucru ale educatoarei:

 Catalogul grupei, cu numele și prenumele copiilor, data nașterii și înregistrarea prezenței și a

absențelor;
 Caietul educatoarei, care să conțină cel puțin: planificarea calendaristică a activităților cu
copiii (atât pentru perioadele de studiu cât și pentru cele de vacanță), date generale despre
grupa de copii, colaborarea cu familia, colaborarea cu alţi factori educaţionali şi instituţionali,
munca metodică;
 Programe pentru activitățile opționale (indiferent dacă sunt predate de cadrul didactic de la
grupa respectivă sau de un alt cadru didactic);
 Proiecte de activităţi (debutanţi, grad definitiv), schiţe de proiecte didactice (gradul II și gradul
I ), mape cu proiecte model pentru toate cadrele didactice;
 Mapa didactică a educatoarei: proiecte de activitate (model), proiecte tematice (model),
proiecte tematice pentru activităţi integrate (model), inventar de teme anuale, fişe de evaluare
iniţială, formativă, sumativă;
 Portofoliile copiilor;
 Caiet de observaţii curente asupra copiilor din grupă;
 Caracterizarea psihosocială şi pedagogică a grupei de preşcolari (la sfârşitul fiecărui semestru
şi la sfârşitul unui an de învăţământ );
 Fişa de evaluare a fiecărui copil (inițială, la sfârşitul semestrului I și la sfârşitul anului școlar)
 Fișa psihopedagogică a fiecărui copil, la sfârşit de ciclu preşcolar.
 CAPITOLUL I

 Legea educaţiei naţionale nr.1/2011(forma în vigoare începând cu

data de 16.01.2014)
 Planul de învăţământ şi metodologia de aplicare a planului pentru
învăţământul preşcolar ,
 Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii;
 Ghidul de aplicare a programei pentru învăţământul preşcolar;
 Scrisori metodice pentru aplicarea programei activităţilor
instructiv-educative în grădiniţa de copii;
 Curriculum-ul naţional pentru învăţământul primar (cel puțin
curriculumul pentru clasa pregătitoare și clasele I-II);
 Legea Nr. 272 / 2004 privind protecţia şi drepturile copiilor;
 Metodologii, regulamente, din setul de legislaţie secundară
promovat de MEN, ale căror prevederi vizează şi învăţământul
preşcolar.
 LEGEA NR. 1/2011 A EDUCAŢIEI NAŢIONALE
(forma în vigoare începând cu data de 16.01.2014)
-SELECTIV-

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

TITLUL I: Dispoziţii generale

Art. 1. Prezenta lege asigură cadrul pentru exercitarea sub autoritatea statului român a dreptului
fundamental la învăţătură pe tot parcursul vieţii. Legea reglementează structura, funcţiile, organizarea şi
funcţionarea sistemului naţional de învăţământ de stat, particular şi confesional.
Art. 2 (1) Legea are ca viziune promovarea unui învăţământ orientat pe valori, creativitate, capacităţi
cognitive, capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi
abilităţi de utilitate directă, în profesie şi în societate.
(2)Misiunea asumată de lege este de formare, prin educaţie, a infrastructurii mentale a societăţii
româneşti, în acord cu noile cerinţe, derivate din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi
din funcţionarea în contextul globalizării, şi de generare sustenabilă a unei resurse umane naţionale înalt
competitive, capabilă să funcţioneze eficient în societatea actuală şi viitoare.
(3)Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt
necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru
participarea cetăţenească activă în societate, pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii.
(4)Statul asigură cetăţenilor României drepturi egale de acces la toate nivelurile şi formele de
învăţământ preuniversitar şi superior, precum şi la învăţarea pe tot parcursul vieţii, fără nicio formă de
discriminare.
(5)Aceleaşi drepturi se asigură şi cetăţenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene, ai statelor
aparţinând Spaţiului Economic European şi ai Confederaţiei Elveţiene.
(6)Drepturile prevăzute la alin. (4) sunt recunoscute în mod egal minorilor care solicită sau au
dobândit o formă de protecţie în România, minorilor străini şi minorilor apatrizi a căror şedere pe teritoriul
României este oficial recunoscută conform legii.
(7)În România învăţământul constituie prioritate naţională.
Art. 3 Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior, precum şi învăţarea pe tot
parcursul vieţii din România sunt:
a)principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare;
b)principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la
bune practici naţionale şi internaţionale;
c)principiul relevanţei - în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-
economice;
d)principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime, prin
gestionarea resurselor existente;
e)principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în
proces;
f)principiul răspunderii publice - în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de
performanţele lor;
g)principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural;
h)principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale ale poporului român;
i)principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dreptul la
păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase;
j)principiul asigurării egalităţii de şanse;
k)principiul autonomiei universitare;
l)principiul libertăţii academice;
m)principiul transparenţei - concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor, prin
comunicarea periodică şi adecvată a acestora;
n)principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme religioase şi doctrine politice;
o)principiul incluziunii sociale;
p)principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia;
q)principiul participării şi responsabilităţii părinţilor;
r)principiul promovării educaţiei pentru sănătate, inclusiv prin educaţia fizică şi prin practicarea activităţilor
sportive;
s)principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut;
t)principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare;
u)principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de
învăţământ.
Art. 4 Educaţia şi formarea profesională a copiilor, a tinerilor şi a adulţilor au ca finalitate principală
formarea competenţelor, înţelese ca ansamblu multifuncţional şi transferabil de cunoştinţe,
deprinderi/abilităţi şi aptitudini, necesare pentru:
a)împlinirea şi dezvoltarea personală, prin realizarea propriilor obiective în viaţă, conform intereselor şi
aspiraţiilor fiecăruia şi dorinţei de a învăţa pe tot parcursul vieţii;
b)integrarea socială şi participarea cetăţenească activă în societate;
c)ocuparea unui loc de muncă şi participarea la funcţionarea şi dezvoltarea unei economii durabile;
d)formarea unei concepţii de viaţă, bazate pe valorile umaniste şi ştiinţifice, pe cultura naţională şi
universală şi pe stimularea dialogului intercultural;
e)educarea în spiritul demnităţii, toleranţei şi respectării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului;
f)cultivarea sensibilităţii faţă de problematica umană, faţă de valorile moral-civice şi a respectului pentru
natură şi mediul înconjurător natural, social şi cultural.
Art. 5 (1)În domeniul educaţiei şi al formării profesionale prin sistemul naţional de învăţământ,
dispoziţiile prezentei legi prevalează asupra oricăror prevederi din alte acte normative. În caz de conflict
între acestea se aplică dispoziţiile prezentei legi.
(2)Orice modificare sau completare a prezentei legi intră în vigoare începând cu prima zi a anului
şcolar, respectiv universitar următor celui în care a fost adoptată prin lege.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (2), dispoziţiile prezentei legi care vizează evaluările naţionale
de la finalul învăţământului gimnazial sau liceal se aplică începând cu promoţia aflată în primul an al
învăţământului gimnazial, respectiv liceal, la data intrării în vigoare a modificării sau a completării.
Art. 6 (1)În România sunt valabile numai diplomele recunoscute de statul român, conform legislaţiei
în vigoare.
(2)Regimul actelor de studii emise de unităţile şi de instituţiile de învăţământ se stabileşte prin ordin
al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Conţinutul şi formatul actelor de studii sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 7 (1)În unităţile, în instituţiile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării
profesionale sunt interzise activităţile care încalcă normele de moralitate şi orice activităţi care pot pune în
pericol sănătatea şi integritatea fizică sau psihică a copiilor şi a tinerilor, respectiv a personalului didactic,
didactic auxiliar şi nedidactic, precum şi activităţile de natură politică şi prozelitismul religios.
(2)Privatizarea unităţilor şi a instituţiilor de învăţământ de stat este interzisă.
Art. 8. Pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele
autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv. Suplimentar, unităţile
şi instituţiile de învăţământ pot obţine şi utiliza autonom venituri proprii. Pentru activitatea de cercetare
ştiinţifică se alocă anual, de la bugetul de stat, minimum 1% din produsul intern brut al anului respectiv.
Art. 9 (1)Principiile finanţării învăţământului preuniversitar sunt următoarele:
a)transparenţa fundamentării şi alocării fondurilor;
b)echitatea distribuirii fondurilor destinate unui învăţământ de calitate;
c)adecvarea volumului de resurse în funcţie de obiectivele urmărite;
d)predictibilitatea, prin utilizarea unor mecanisme financiare coerente şi stabile;
e)eficienţa utilizării resurselor.
(2)Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul
general obligatoriu de stat, particular şi confesional acreditat. De asemenea, statul asigură finanţarea de bază
pentru învăţământul profesional şi liceal acreditat, de stat, particular şi confesional, precum şi pentru cel
postliceal de stat. Finanţarea se face în baza şi în limitele costului standard per elev sau per preşcolar, după
metodologia elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
______________________________
*) Prevederile art. 9 alin. (2) se prorogă până la data de 31 decembrie 2014, conform Ordonanței de urgență
a Guvernului nr. 103/2013.
______________________________

(3)Învăţământul de stat este gratuit. Pentru unele activităţi, niveluri, cicluri şi programe de studii se
pot percepe taxe, în condiţiile stabilite de prezenta lege.
(4)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin organismul specializat, stabileşte
anual costul standard per preşcolar/elev, cost care stă la baza finanţării de bază. De suma aferentă
beneficiază toţi preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar de stat, precum şi preşcolarii şi elevii din
învăţământul general obligatoriu, profesional şi liceal, particular şi confesional, care studiază în unităţi de
învăţământ acreditate şi evaluate periodic, conform legislaţiei în vigoare.
(5)Finanţarea de bază a învăţământului preuniversitar se face după principiul "resursa financiară
urmează elevul", în baza căruia alocaţia bugetară aferentă unui elev sau unui preşcolar se transferă la
unitatea de învăţământ la care acesta învaţă, cu respectarea prevederilor alin. (2)-(4).
(6)Învăţământul poate să fie finanţat şi direct de către operatori economici, precum şi de alte
persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.
(7)Învăţământul poate fi susţinut prin burse, credite de studii, taxe, donaţii, sponsorizări, surse proprii
şi alte surse legale.
Art. 10 (1)În România, învăţământul este serviciu de interes public şi se desfăşoară, în condiţiile
prezentei legi, în limba română, precum şi în limbile minorităţilor naţionale şi în limbi de circulaţie
internaţională.
(2)În fiecare localitate se organizează şi funcţionează unităţi de învăţământ sau formaţiuni de studiu
cu limba de predare română şi/sau, după caz, cu predarea în limbile minorităţilor naţionale ori se asigură
şcolarizarea fiecărui elev în limba sa maternă în cea mai apropiată localitate în care este posibil.
(3)Învăţarea în şcoală a limbii române, ca limbă oficială de stat, este obligatorie pentru toţi cetăţenii
români. Planurile de învăţământ trebuie să cuprindă numărul de ore necesar şi suficient învăţării limbii
române. Autorităţile administraţiei publice asigură condiţiile materiale şi resursele umane care să permită
însuşirea limbii române.
(4)În sistemul naţional de învăţământ, documentele şcolare şi universitare oficiale, nominalizate prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, se întocmesc numai în limba română.
Celelalte înscrisuri şcolare şi universitare pot fi redactate în limba de predare.
(5)Unităţile şi instituţiile de învăţământ pot efectua şi emite, la cerere, contra cost, traduceri oficiale
ale documentelor şi ale altor înscrisuri şcolare şi universitare proprii, cu respectarea prevederilor legale.
Art. 11 (1)Guvernul sprijină învăţământul în limba română în ţările în care trăiesc români, cu
respectarea legislaţiei statului respectiv.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Afacerilor
Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unităţi de învăţământ cu predare în limba română pe
lângă oficiile diplomatice şi instituţiile culturale ale României în străinătate, poate susţine lectorate în
universităţi din străinătate, precum şi cursuri de limbă, cultură şi civilizaţie românească.
 Art. 12 (1)Statul susţine antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi studenţii cu probleme şi nevoi sociale,
precum şi pe aceia cu cerinţe educaţionale speciale.
(2)Statul acordă burse sociale de studii elevilor şi studenţilor proveniţi din familii defavorizate,
precum şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.
(3)Statul acordă premii, burse, locuri în tabere şi alte asemenea stimulente elevilor şi studenţilor cu
performanţe şcolare şi universitare, precum şi cu rezultate remarcabile în educaţia şi formarea lor
profesională sau în activităţi culturale şi sportive.
(4)Elevii şi studenţii care beneficiază de burse sociale de studii pot primi şi burse pentru performanţe
şcolare şi universitare.
(5)Statul şi alţi factori interesaţi susţin financiar activităţile de performanţă, de nivel naţional şi
internaţional, ale elevilor şi studenţilor.
(6)Statul garantează dreptul la educaţie al tuturor persoanelor cu cerinţe educaţionale speciale.
Învăţământul special şi special integrat sunt parte componentă a sistemului naţionalele învăţământ
preuniversitar.
(7)Învăţământul special şi special integrat reprezintă o formă de instruire şcolară diferenţiată,
adaptată, precum şi o formă de asistenţă educaţională, socială şi medicală complexă, destinată persoanelor
cu cerinţe educaţionale speciale.
(8)Elevii care în localitatea de domiciliu nu au posibilitatea de a învăţa într-o unitate de învăţământ
vor fi sprijiniţi prin decontarea cheltuielilor de transport la cea mai apropiată unitate de învăţământ sau vor
primi cazare şi masă gratuite în internatele şcolare, cu excepţia celor înscrişi în învăţământul postliceal.
Art. 13 (1)Învăţarea pe tot parcursul vieţii este un drept garantat de lege.
(2)Învăţarea pe tot parcursul vieţii include totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare
persoană, începând cu educaţia timpurie, în scopul dobândirii de cunoştinţe, formării de deprinderi/abilităţi
şi dezvoltării de aptitudini semnificative din perspectivă personală, civică, socială şi/sau ocupaţională.
Art. 14 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului proiectează, fundamentează şi
aplică strategiile naţionale în domeniul educaţiei, cu consultarea asociaţiilor reprezentative ale profesorilor,
structurilor asociative reprezentative ale părinţilor, Consiliului Naţional al Rectorilor, structurilor asociative
ale universităţilor şi şcolilor de stat, particulare şi confesionale, Consiliului Minorităţilor Naţionale,
sindicatelor reprezentative din învăţământ, asociaţiilor reprezentative ale elevilor, asociaţiilor reprezentative
ale studenţilor, autorităţilor administraţiei publice, mediului de afaceri şi organizaţiilor neguvernamentale
finanţatoare care susţin programe educative/federaţii ale furnizorilor de servicii sociale.
(2)Statul încurajează dezvoltarea parteneriatului public-privat.
Art. 15 (1)Cultele recunoscute oficial de stat pot solicita Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului organizarea unui învăţământ teologic specific în cadrul învăţământului de stat în
universităţile de stat existente, ca facultăţi cu dublă subordonare, destinat pregătirii personalului de cult şi
activităţii social-misionare a cultelor, numai pentru absolvenţii învăţământului liceal, proporţional cu
ponderea numerică a fiecărui cult în configuraţia religioasă a ţării, potrivit recensământului oficial.
Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea acestui învăţământ se realizează potrivit legii.
(2)Cultele recunoscute de stat au dreptul de a organiza învăţământ confesional prin înfiinţarea şi
administrarea propriilor unităţi şi instituţii de învăţământ particular, conform prevederilor prezentei legi.

TITLUL II: Învăţământul preuniversitar

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 16 (1)Învăţământul general obligatoriu este de 11 clase şi cuprinde învăţământul primar,
învăţământul gimnazial şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior, învăţământul liceal devine
obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.
(2)Obligaţia de a frecventa învăţământul obligatoriu de 11 clase, la forma cu frecvenţă, încetează la
vârsta de 18 ani.
 (3)În scopul realizării finalităţilor educaţiei şi a formării profesionale prin sistemul naţional de
învăţământ, învăţământul liceal de stat este generalizat şi gratuit.
Art. 17 Pe durata şcolarizării în învăţământul preuniversitar, cu excepţia învăţământului postliceal,
copiii beneficiază de alocaţia de stat pentru copii, în condiţiile legii.
.Art. 18 (1)Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia
ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. Elevilor aparţinând cultelor recunoscute de stat, indiferent
de numărul lor, li se asigură dreptul constituţional de a participa la ora de religie, conform confesiunii
proprii.
(2)La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit pentru
elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără
disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au
asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.
(3)Disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat conform prevederilor
prezentei legi şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului şi cultele religioase recunoscute oficial de stat.
Art. 19 (1)În sistemul naţional de învăţământ, unităţile de învăţământ de stat au personalitate juridică
dacă se organizează şi funcţionează, după caz, astfel:
a)cu minimum 300 de elevi;
b)cu minimum 300 de elevi, preşcolari şi antepreşcolari;
c)cu minimum 150 de preşcolari şi antepreşcolari;
d)cu minimum 100 de elevi şi/sau preşcolari, în cazul unităţilor de învăţământ special.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în unităţile administrativ-teritoriale în care numărul total
al elevilor, preşcolarilor şi antepreşcolarilor nu se încadrează în prevederile alin. (1), se organizează o
singură unitate de învăţământ cu personalitate juridică.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în funcţie de necesităţile locale, se organizează, la cererea
părinţilor sau tutorilor legali şi în condiţiile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu
personalitate juridică, cu predare în limba română.
(4)Pentru asigurarea accesului egal la educaţie şi formare profesională, autorităţile administraţiei
publice locale, în baza avizului conform al inspectoratelor şcolare, aprobă organizarea, funcţionarea şi, după
caz, dizolvarea unor structuri de învăţământ, fără personalitate juridică - ca părţi ale unei unităţi de
învăţământ cu personalitate juridică - şi subordonate aceluiaşi ordonator principal de credite, în condiţiile
legii.
(5)În cazul unităţilor de învăţământ confesional preuniversitar de stat existente la data intrării în
vigoare a prezentei legi, cultele respective şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului au
obligaţia ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi să elaboreze o metodologie de
funcţionare aprobată prin hotărâre a Guvernului, care stabileşte relaţia juridică, patrimonială, financiară şi
administrativă.
Art. 20 (1)Autorităţile administraţiei publice locale asigură, în condiţiile legii, buna desfăşurare a
învăţământului preuniversitar în localităţile în care acestea îşi exercită autoritatea.
(2)Neîndeplinirea de către autorităţile administraţiei publice locale a obligaţiilor ce le revin în
organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar se sancţionează conform legii.
Art. 21 (1)Sistemul de învăţământ preuniversitar are caracter deschis. În învăţământul preuniversitar,
trecerea elevilor de la o unitate şcolară la alta, de la o clasă la alta, de la un profil la altul şi de la o filieră la
alta este posibilă în condiţiile stabilite prin metodologia elaborată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(2)Elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi particular se pot transfera la alte unităţi de
învăţământ de stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare.
(3)Statul garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe baza pluralismului educaţional, în acord cu
particularităţile de vârstă şi individuale.
 (4)Elevii cu performanţe şcolare excepţionale pot promova 2 ani de studii într-un an şcolar la decizia
unităţii de învăţământ, pe baza unei metodologii naţionale aprobate prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.

CAPITOLUL II: Structura sistemului naţional de învăţământ preuniversitar

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale

Art. 22 (1)Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar este constituit din ansamblul unităţilor de
învăţământ de stat, particulare şi confesionale autorizate/acreditate.
(2)Învăţământul preuniversitar este organizat pe niveluri, forme de învăţământ şi, după caz, filiere şi
profiluri şi asigură condiţiile necesare pentru dobândirea competenţelor-cheie şi pentru profesionalizarea
progresivă.
Art. 23 (1)Sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde următoarele niveluri:
a)educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani),
care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare;
b)învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV;
c)învăţământul secundar, care cuprinde:
(i)învăţământul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII;
(ii)învăţământul secundar superior care poate fi:
- învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională
şi tehnologică;
- învăţământ profesional cu durata de 3 ani;
d)învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal.
(2)Învăţământul liceal este organizat în două cicluri care se succedă: ciclul inferior al liceului, format
din clasele a IX-a - a X-a, şi ciclul superior al liceului, format din clasele a XI-a - a XII-a/a XIII-a.
(3)Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal
se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale, în conformitate cu
Registrul naţional al calificărilor.
Art. 24(1)Învăţământul general obligatoriu este format din învăţământul primar, învăţământul
secundar inferior şi primii 2 ani ai învăţământului secundar superior.
(2)Învăţământul tehnic cuprinde clasele a XII-a şi a XIII-a din învăţământul liceal, filiera
tehnologică.
(3)Învăţământul profesional şi tehnic este format din: învăţământ profesional, învăţământ tehnic şi
învăţământ postliceal.
Art. 25 (1)Formele de organizare a învăţământului preuniversitar sunt: învăţământ cu frecvenţă şi
învăţământ cu frecvenţă redusă.
(2)Învăţământul obligatoriu este învăţământ cu frecvenţă. În mod excepţional, pentru persoanele care
au depăşit cu mai mult de 3 ani vârsta clasei, învăţământul obligatoriu se poate organiza şi în forma de
învăţământ cu frecvenţă redusă, în conformitate cu prevederile unei metodologii elaborate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3)Pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale sau nedeplasabili din motive medicale, se poate organiza
învăţământ la domiciliu sau pe lângă unităţile de asistenţă medicală.
Art. 26 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate stabili, prin hotărâre a
Guvernului, funcţionarea în sistemul de învăţământ preuniversitar a unor unităţi-pilot, experimentale şi de
aplicaţie.

SECŢIUNEA 2: Educaţia antepreşcolară

Art. 27 (1)Educaţia antepreşcolară se organizează în creşe şi, după caz, în grădiniţe şi în centre de zi.
(2)Organizarea unităţilor de educaţie timpurie antepreşcolară, conţinutul educativ, standardele de
calitate şi metodologia de organizare ale acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în
vigoare a prezentei legi.
(3)Asigurarea personalului didactic necesar desfăşurării educaţiei antepreşcolare se face de către
autorităţile administraţiei publice locale, împreună cu inspectoratele şcolare, cu respectarea standardelor de
calitate şi a legislaţiei în vigoare.
(4)Tipurile şi modalităţile de finanţare a serviciilor de educaţie timpurie antepreşcolară se
reglementează prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi. Finanţarea din resurse publice se poate acorda numai furnizorilor de servicii de educaţie
timpurie acreditaţi, de stat sau privaţi.
(5)Acreditarea furnizorilor de educaţie timpurie antepreşcolară se realizează în conformitate cu
prevederile metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul
Sănătăţii.
(6)Statul sprijină educaţia timpurie, ca parte componentă a învăţării pe tot parcursul vieţii, prin
acordarea unor cupoane sociale. Acestea vor fi acordate în scop educaţional, conform legislaţiei în domeniul
asistenţei sociale, în funcţie de veniturile familiei, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale.
__________________
*) Până la data de 31 decembrie 2014 nu se acordă cupoanele sociale prevăzute la art. 27 alin. (6), conform
Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 103/2013
__________________
(7)Modalitatea de acordare a cupoanelor sociale prevăzute la alin. (6) se stabileşte prin norme
metodologice adoptate prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei
Sociale.

SECŢIUNEA 3: Învăţământul preşcolar

Art. 28 (1)Învăţământul preşcolar se organizează în grădiniţe cu program normal, prelungit şi
săptămânal. Grădiniţele pot funcţiona ca unităţi cu personalitate juridică sau în cadrul altor unităţi şcolare cu
personalitate juridică.
(2)Autorităţile administraţiei publice locale şi inspectoratele şcolare asigură condiţiile pentru
generalizarea treptată a învăţământului preşcolar.

SECŢIUNEA 4: Învăţământul primar

Art. 29 (1)Învăţământul primar se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă.
(2)În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii
anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa
pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor
psihosomatică este corespunzătoare.
(3)În clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copii cu cerinţe educaţionale speciale,
care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor
legali sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copii cu cerinţe educaţionale speciale
cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani la data începerii anului şcolar.
(4)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de programe
educaţionale de tip "A doua şansă", în vederea promovării învăţământului primar pentru persoanele care
depăşesc cu 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de
învăţământ până la vârsta de 14 ani.

SECŢIUNEA 13: Învăţământul special şi special integrat

Art. 48 (1)Învăţământul special şi special integrat, organizat pentru persoanele cu cerinţe
educaţionale speciale sau alte tipuri de cerinţe educaţionale, stabilite prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului, se realizează pentru toate nivelurile de învăţământ, diferenţiat, în funcţie
de tipul şi gradul de deficienţă.
(2)Învăţământul special şi special integrat este gratuit şi este organizat, de regulă, ca învăţământ cu
frecvenţă. În funcţie de necesităţile locale, acesta se poate organiza şi sub alte forme, în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
(3)Guvernul elaborează reglementări specifice pentru serviciile educaţionale şi de asistenţă, oferite
copiilor cu cerinţe educaţionale speciale.
Art. 49 (1)Învăţământul special se organizează, după caz, în unităţi de învăţământ special şi în unităţi
de învăţământ de masă.
(2)Învăţământul special integrat se poate organiza în clase speciale şi individual sau în grupe
integrate în clase de masă. Efectivele formaţiunilor de studiu din învăţământul special şi special integrat sunt
stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în funcţie de tipul şi gradul deficienţei.
(3)Conţinuturile învăţământului special şi special integrat, demersurile didactice, precum şi
pregătirea şi formarea personalului care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei copiilor cu cerinţe
educaţionale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(4)Durata şcolarizării copiilor cu cerinţe educaţionale speciale poate fi mai mare decât cea precizată
prin prezenta lege şi se stabileşte, în funcţie de gradul şi tipul dizabilităţii, prin ordinal ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 50 (1)Evaluarea, asistenţa psihoeducaţională, orientarea şcolară şi orientarea profesională a
copiilor, a elevilor şi a tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către centrele judeţene de
resurse şi de asistenţă educaţională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului
Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională, denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare
şi de orientare şcolară şi profesională, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, acordându-se prioritate integrării în învăţământul de masă. CJRAE
cuprind şi centrele logopedice interşcolare.
(2)Stabilirea gradului de deficienţă al elevilor cu cerinţe educaţionale speciale se realizează de către
comisiile din cadrul CJRAE/CMBRAE, în colaborare cu comisiile pentru protecţia copilului din cadrul
direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
(3)Diagnosticarea abuzivă a copiilor pe criterii de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, apartenenţă
la o categorie defavorizată, precum şi de orice alt criteriu, fapt ce determină includerea lor în clase cu cerinţe
educaţionale speciale, se sancţionează.
(4)Obţinerea unei calificări de către elevii/tinerii cu cerinţe educaţionale speciale se face în unităţi de
învăţământ special şi de masă, cu consultarea factorilor locali interesaţi.
(5)Elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale pot dobândi calificări profesionale
corespunzătoare tipului şi gradului de deficienţă.
Art. 51 (1)Copiii, elevii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, integraţi în învăţământul de masă,
beneficiază de suport educaţional prin cadre didactice de sprijin şi itinerante, de la caz la caz. Organizarea
serviciilor de sprijin educaţional se face de către CJRAE/CMBRAE şi se reglementează prin metodologii
specifice elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Copiii şi tinerii cu cerinţe educaţionale speciale, şcolarizaţi în unităţile de învăţământ special sau de masă,
inclusiv cei şcolarizaţi în alt judeţ decât cel de domiciliu, beneficiază de asistenţă socială constând în
asigurarea alocaţiei zilnice de hrană, a rechizitelor şcolare, a cazarmamentului, a îmbrăcămintei şi a
încălţămintei în cuantum egal cu cel pentru copiii aflaţi în sistemul de protecţie a copilului, precum şi de
găzduire gratuită în internate sau centrele de asistare pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale din cadrul
direcţiilor generale judeţene/a municipiului Bucureşti de asistenţă socială şi protecţia copilului.
Art. 52 (1)Pentru copiii, elevii şi tinerii cu boli cronice sau cu boli care necesită perioade de
spitalizare mai mari de 4 săptămâni se organizează, după caz, grupe sau clase în cadrul unităţii sanitare în
care aceştia sunt internaţi.
 (2)Pentru copiii, elevii şi tinerii care, din motive medicale sau din cauza unei dizabilităţi, sunt
nedeplasabili, se organizează şcolarizare la domiciliu, pe o perioadă determinată.
(3)Şcolarizarea la domiciliu, respectiv înfiinţarea de clase sau de grupe în spitale se fac de către
inspectoratul şcolar, la propunerea CJRAE/CMBRAE, conform unei metodologii-cadru elaborate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4)Unităţile de învăţământ special pot beneficia de sprijinul instituţiilor de protecţie socială, al altor
organisme private autorizate, al persoanelor fizice sau juridice din ţară şi din străinătate, pentru stimulare,
compensare şi pentru reducerea gradului de dizabilitate.
Art. 53 Învăţământul special dispune de planuri de învăţământ, de programe şcolare, de programe de
asistenţă psihopedagogică, de manuale şi de metodologii didactice alternative, adaptate tipului şi gradului de
dizabilitate şi aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 54 (1)În funcţie de evoluţia copilului se pot face propuneri de reorientare dinspre şcoala specială
spre şcoala de masă şi invers.
(2)Propunerea de reorientare se face de către cadrul didactic care a lucrat cu copilul în cauză sau de către
părinţii copilului/tutorele legal instituit şi de către psihologul şcolar. Decizia de reorientare se ia de către
comisia de expertiză din cadrul CJRAE/CMBRAE, cu acordul familiei sau al susţinătorului legal.
Art. 55 (1)Şcolarizarea minorilor şi a adulţilor din centrele de reeducare, din penitenciarele pentru
minori şi tineri şi din penitenciarele pentru adulţi se realizează cu respectarea Curriculumului naţional.
Resursa umană necesară pentru şcolarizarea acestora este asigurată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare.
(2)În vederea obţinerii unei calificări şi a integrării în viaţa activă a tinerilor cu cerinţe educaţionale
speciale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale, organizează ateliere protejate.
Art. 56 La absolvirea învăţământului special, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului colaborează cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi cu alte organisme
guvernamentale sau nonguvernamentale în vederea integrării în viaţa activă, potrivit calificării obţinute şi în
condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.

SECŢIUNEA 14: Învăţământul pentru copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte

Art. 57 (1)Statul sprijină copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte atât în unităţi de învăţământ,
cât şi în centre de excelenţă. Centrele de excelenţă sunt înfiinţate prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.
(2)Coordonarea acţiunilor prevăzute la alin. (1) este asigurată de Centrul Naţional de Instruire
Diferenţiată, înfiinţat prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(3)Resursele umane, curriculare, informaţionale, materiale şi financiare pentru susţinerea copiilor şi a
tinerilor capabili de performanţe înalte se asigură de unităţile de învăţământ şi de inspectoratele şcolare,
conform normelor metodologice elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4)Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului organizează olimpiade şi concursuri, tabere de profil, simpozioane şi alte activităţi
specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material.
(5)Copiii şi tinerii capabili de performanţe înalte beneficiază, indiferent de vârstă, de programe educative
care le respectă particularităţile de învăţare şi de orientare a performanţei. Aceste programe sunt de
aprofundare a învăţării, de grupare pe abilităţi, de îmbogăţire a curriculumului cu noi domenii, de mentorat
şi transfer de competenţă, de accelerare a promovării conform ritmului individual de învăţare.

SECŢIUNEA 15: Programul "Şcoala după şcoală"

Art. 58 (1)Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, pot să îşi extindă
activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe "Şcoala după şcoală".
 (2)În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin programul "Şcoala după
şcoală", se oferă activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite
sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil,
parteneriatul se poate realiza cu organizaţii nonguvernamentale cu competenţe în domeniu.
(3)Programele "Şcoala după şcoală" se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(4)Statul poate finanţa programul "Şcoala după şcoală" pentru copiii şi elevii din grupurile dezavantajate,
potrivit legii.

SECŢIUNEA 16: Alternativele educaţionale

Art. 59 (1)În sistemul de învăţământ preuniversitar pot fi iniţiate şi organizate alternative
educaţionale, cu acordul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, pe baza unor
regulamente aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(2)Acreditarea, respectiv evaluarea periodică a alternativelor educaţionale se fac potrivit legii.
(3)Unităţile de învăţământ preuniversitar alternativ dispun de autonomie organizatorică şi
funcţională, în conformitate cu specificul alternativei.
(4)La toate formele de învăţământ alternativ în limba română, în limbile minorităţilor naţionale sau
în limbi de circulaţie internaţională, se poate înscrie şi pregăti orice cetăţean român.
(5)Cadrele didactice care predau la grupe sau clase din alternativele educaţionale au dreptul la
recunoaşterea de către inspectoratele şcolare judeţene şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului a pregătirii şi a perfecţionărilor realizate de organizaţiile, asociaţiile, federaţiile care gestionează
dezvoltarea alternativei respective la nivel naţional.

SECŢIUNEA 17: Învăţământul particular şi confesional

Art. 60 (1)Învăţământul particular şi confesional se organizează conform principiului nonprofit în
unităţi de învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile şi formele, conform legislaţiei în vigoare.
(2)Criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de
învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească
unităţile de învăţământ de stat.
(3)Unităţile particulare de învăţământ sunt unităţi libere, deschise, autonome atât din punct de vedere
organizatoric, cât şi economico-financiar, având drept fundament proprietatea privată, garantată de
Constituţie.
(4)Autorizarea de funcţionare provizorie, acreditarea şi evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ
preuniversitar particular şi confesional sunt realizate de către Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în
învăţământul Preuniversitar, conform legislaţiei în vigoare.
(5)Unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional acreditate sunt sprijinite de stat,
condiţiile fiind stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(6)Statul sprijină şi coordonează învăţământul particular şi confesional, în condiţiile legii, respectând
în întregime drepturile acestuia.
(7)Directorii unităţilor de învăţământ particular sunt numiţi de conducerea persoanei juridice
fondatoare, cu respectarea criteriilor de competenţă. Actul de numire se aduce la cunoştinţa inspectoratului
şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea respectivă.

CAPITOLUL III: Reţeaua şcolară

Art. 61 (1)Reţeaua şcolară este formată din totalitatea unităţilor de învăţământ acreditate, respectiv
autorizate provizoriu.
(2)Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ de stat şi particular preuniversitar se organizează de
către autorităţile administraţiei publice locale, cu avizul conform al inspectoratelor şcolare. Pentru
învăţământul special liceal şi special postliceal, reţeaua şcolară se organizează de către consiliul judeţean,
respectiv de către consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti, cu consultarea partenerilor sociali
şi cu avizul conform al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3)În cadrul reţelei şcolare se pot înfiinţa şi pot funcţiona, conform legii, grupe/clase în alternative
educaţionale integrate în unităţi şcolare de stat sau particulare.
(4)Persoanele juridice şi fizice pot înfiinţa, conform legii, unităţi de educaţie timpurie şi de
învăţământ primar, gimnazial, liceal şi postliceal.
(5)Reţeaua şcolară a unităţilor de învăţământ se dă publicităţii la începutul fiecărui an, pentru anul
şcolar următor. Cifra de şcolarizare pentru învăţământul de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului, cu cel
puţin 6 luni înainte de începerea anului şcolar.
(6)În cadrul sistemului naţional de învăţământ preuniversitar de stat se pot înfiinţa şi pot funcţiona,
conform legii, unităţi de învăţământ cu clase constituite pe bază de contracte de parteneriat între unităţi de
învăţământ de stat şi particulare acreditate, între acestea şi operatori economici, precum şi între instituţii din
ţară şi străinătate, pe baza unor acorduri interguvernamentale.
(7)Unităţile de învăţământ preuniversitar, indiferent de tip, nivel, formă, filieră şi profil sunt supuse
acreditării şi evaluării periodice, conform legii.
(8)Pentru a asigura calitatea învăţământului, la propunerea autorităţilor administraţiei publice locale
sau din proprie iniţiativă, inspectoratele şcolare pot solicita Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului ridicarea acreditării/autorizării unei unităţi de învăţământ cu personalitate juridică sau a unei
structuri a acesteia în conformitate cu prevederile legale. În situaţia în care Agenţia Română pentru
Asigurarea Calităţii în învăţământul Preuniversitar, denumită în continuare ARACIP, retrage
acreditarea/autorizaţia de funcţionare, pentru neîndeplinirea condiţiilor legale, unei unităţi de învăţământ,
aceasta îşi încetează activitatea. Autorităţile administraţiei publice locale realizează alocarea elevilor altor
unităţi şcolare, cu respectarea interesului copiilor şi asigurarea logisticii necesare.
Art. 62 (1)În vederea asigurării calităţii educaţiei şi a optimizării gestionării resurselor, unităţile de
învăţământ şi autorităţile administraţiei publice locale pot decide înfiinţarea consorţiilor şcolare.
(2)Consorţiile şcolare sunt parteneriate contractuale între unităţile de învăţământ, care asigură:
a)mobilitatea personalului între unităţile membre ale consorţiului;
b)utilizarea în comun a resurselor unităţilor de învăţământ din consorţiu;
c)lărgirea oportunităţilor de învăţare oferite elevilor şi recunoaşterea reciprocă a rezultatelor învăţării
şi evaluării acestora.
(3)Cadrul general pentru înfiinţarea, desfiinţarea şi funcţionarea consorţiilor şcolare se va reglementa
prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 63 (1)În învăţământul preuniversitar, formaţiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de
studiu, după cum urmează:
a)educaţia antepreşcolară: grupa cuprinde în medie 7 copii, dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de
9;
b)învăţământul preşcolar: grupa cuprinde în medie 15 preşcolari, dar nu mai puţin de 10 şi nu mai
mult de 20;
c)învăţământul primar: clasa cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult de
25;
d)învăţământul gimnazial: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 12 şi nu mai mult
de 30;
e)învăţământul liceal şi profesional: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu
mai mult de 30;
f)învăţământul postliceal: clasa cuprinde în medie 25 de elevi, dar nu mai puţin de 15 şi nu mai mult
de 30;
g)învăţământul special pentru elevi cu deficienţe uşoare şi/sau moderate: grupa care cuprinde în
medie 10 elevi, dar nu mai puţin de 8 şi nu mai mult de 12;
h)învăţământul special pentru elevi cu deficienţe grave: grupa care cuprinde în medie 5 elevi, dar nu
mai puţin de 4 şi nu mai mult de 6.
 (2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în localităţile în care există cerere pentru forma de
învăţământ în limba maternă a unei minorităţi naţionale, efectivele formaţiunilor de studiu pot fi mai mici
decât minimul prevăzut de prezenta lege. Decizia privind înfiinţarea şi funcţionarea acestor formaţiuni de
studiu aparţine Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu consultarea consiliului de
administraţie al unităţii de învăţământ respective.
(3)În situaţii excepţionale, formaţiunile de preşcolari din grupa mare sau de elevi pot funcţiona sub
efectivul minim sau peste efectivul maxim, cu aprobarea consiliului de administraţie al inspectoratului
şcolar, pe baza unei justificări corespunzătoare, ţinând seama de încadrarea în costul standard per elev şi în
numărul maxim de posturi aprobat pentru învăţământul preuniversitar la nivelul judeţului, respectiv al
municipiului Bucureşti.

CAPITOLUL IV: Curriculumul învăţământului preuniversitar

Art. 64 (1)În învăţământul preuniversitar se aplică Curriculumul naţional elaborat în conformitate cu

nevoile specifice dezvoltării personale şi cu nevoile pieţei forţei de muncă şi ale fiecărei comunităţi, în baza
principiului subsidiarităţii.
(2)Curriculumul naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al
programelor şcolare din învăţământul preuniversitar.
Art. 65 (1)Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele, domeniile de studiu, respectiv
modulele de pregătire obligatorii şi opţionale, precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora.
(2)Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire
obligatorii, iar curriculumul la decizia şcolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de
pregătire opţionale.
(3)Programele şcolare stabilesc, pentru fiecare disciplină, domeniul de studiu/modulul de pregătire
din planul de învăţământ, finalităţile urmărite şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic,
experimental şi aplicativ, oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora.
(4)Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele
de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituţiile şi organismele
abilitate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(5)Curriculumul la decizia şcolii se constituie atât din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivel
naţional, regional şi local, cât şi din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ.
Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ, în urma consultării elevilor, părinţilor şi pe baza
resurselor disponibile, stabileşte curriculumul la decizia şcolii.
(6)Programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire
opţionale se elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ, cu consultarea consiliului profesoral, consiliului
consultativ al elevilor, structurii asociative a părinţilor, precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale şi,
după caz, a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a
elevilor. Programele şcolare sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ.
(7)În cazul alternativelor educaţionale, planurile-cadru şi programele şcolare sunt elaborate, în
proiect, de reprezentanţi ai acestora şi sunt aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(8)În învăţământul particular şi confesional se utilizează planurile-cadru de învăţământ şi programele
şcolare pentru Curriculumul naţional aprobat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau
planurile şi programele de învăţământ similare ori alternative învăţământului de stat, aprobate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(9)Planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru învăţământul teologic şi confesional se
elaborează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu fiecare cult în
parte, şi sunt aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
 (10)Planurile-cadru de învăţământ pentru învăţământul militar se elaborează de către Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul Apărării Naţionale, şi sunt
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 66 (1)Numărul de ore alocat disciplinelor de studiu/modulelor de pregătire este stabilit prin
planurile-cadru de învăţământ şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare, cât şi pentru învăţarea în clasă, asistată de
cadrul didactic, a conţinuturilor predate.
(2)În cadrul Curriculumului naţional, ponderea disciplinelor obligatorii, respectiv a celor opţionale se
stabileşte prin planurile-cadru, astfel încât să fie respectate atât principiul asigurării egalităţii de şanse şi al
echităţii, cât şi principiul relevanţei şi al descentralizării.
(3)Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu, programa şcolară acoperă 75% din orele de predare
şi evaluare, lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu
respectiv, În funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte, profesorul decide
dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare
remedială, pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe
superioare, conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev.
Art. 67 (1)Curriculumul naţional pentru educaţia timpurie este centrat pe dezvoltarea fizică,
cognitivă, emoţională şi socială a copiilor, respectiv pe remedierea precoce a eventualelor deficienţe de
dezvoltare.
(2)CJRAE, respectiv CMBRAE constituie echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie, menite să
realizeze evaluarea tuturor copiilor, monitorizarea, depistarea şi asistenţa precoce corespunzătoare a celor cu
cerinţe educaţionale speciale sau cu risc în dezvoltarea competenţelor personale.
Art. 68 (1)Curriculumul naţional pentru învăţământul primar şi gimnazial se axează pe 8 domenii de
competenţe-cheie care determină profilul de formare a elevului:
a)competenţe de comunicare în limba română şi în limba maternă, în cazul minorităţilor naţionale;
b)competenţe de comunicare în limbi străine;
c)competenţe de bază de matematică, ştiinţe şi tehnologie;
d)competenţe digitale de utilizare a tehnologiei informaţiei ca instrument de învăţare şi cunoaştere;
e)competenţe sociale şi civice;
f)competenţe antreprenoriale;
g)competenţe de sensibilizare şi de expresie culturală;
h)competenţa de a învăţa să înveţi.
(2)Educaţia fizică şi sportul în învăţământul preuniversitar sunt cuprinse în trunchiul comun al
planurilor de învăţământ.
(3)Disciplina Tehnologia informaţiei şi comunicării constituie o disciplină opţională pentru elevii din
clasele I-IV şi este disciplină obligatorie în învăţământul gimnazial şi liceal.
(4)Curriculumul pentru clasele pregătitoare urmăreşte dezvoltarea fizică, socioemoţională, cognitivă
a limbajului şi comunicării, precum şi dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând
totodată punţile către dezvoltarea celor 8 competenţe-cheie.
(5)Învăţământul liceal este centrat pe dezvoltarea şi diversificarea competenţelor-cheie şi formarea
competenţelor specifice în funcţie de filieră, profil, specializare sau calificare.
Art. 69 (1)În unităţile de învăţământ de stat sau particulare se utilizează manuale şcolare şi alte
auxiliare didactice aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Manualele şcolare se elaborează şi se evaluează pe baza programelor şcolare aprobate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului reglementează elaborarea de manuale şcolare alternative.
(3)Cadrele didactice selectează şi le recomandă elevilor, în baza libertăţii iniţiativei profesionale,
acele manuale şcolare din lista celor aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
care vor fi utilizate în procesul didactic.
 (4)Elevii şi profesorii din învăţământul de stat şi din învăţământul obligatoriu particular
acreditat/autorizat beneficiază de manuale şcolare gratuite, atât pentru învăţământul în limba română, cât şi
pentru cel în limbile minorităţilor naţionale, în condiţiile legii.
(5)Auxiliarele curriculare sunt constituite din ghiduri metodologice care, prin conţinut, sunt în
conformitate cu prevederile legale în vigoare şi pe care cadrele didactice le pot selecta şi utiliza la clasă, în
baza libertăţii iniţiativei profesionale, în scopul îmbunătăţirii calităţii procesului educaţional.
Art. 70 (1)Bibliotecile şcolare şi centrele de documentare şi informare se organizează şi funcţionează
pe baza unui regulament elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Se înfiinţează Biblioteca Şcolară Virtuală şi Platforma şcolară de e-learning, care includ programe
şcolare, exemple de lecţii pentru toate temele din programele şcolare, ghiduri metodologice, exemple de
probe de evaluare. Aceste resurse digitale vor fi protejate de Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi
drepturile conexe, cu modificările şi completările ulterioare, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului obţinând dreptul de publicare din partea autorilor, astfel încât aceste resurse să fie accesibile
permanent şi gratuit oricărui elev sau profesor.
(3)Unităţile de învăţământ utilizează platforma şcolară de învăţare pentru a acorda asistenţă elevilor
în timpul sau în afara programului şcolar ori pentru cei care, din motive de sănătate, temporar nu pot
frecventa şcoala.
(4)Înfiinţarea, gestiunea şi îmbogăţirea permanentă a Bibliotecii Şcolare Virtuale şi a Platformei
şcolare de e-learning intră în responsabilitatea Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.

CAPITOLUL V: Evaluarea rezultatelor învăţării

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale privind evaluarea

Art. 71 (1)Scopul evaluării este acela de a orienta şi de a optimiza învăţarea.
(2)Toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină,
domeniu de studiu, respectiv modul de pregătire.
(3)Rezultatele evaluării se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin
note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar, sau prin punctaje, în
mod similar testelor internaţionale.
(31)Pe parcursul clasei pregătitoare nu se acordă note sau calificative.
(4)Controlul utilizării şi al respectării standardelor naţionale de evaluare de către cadrele didactice se
realizează prin inspecţia şcolară.
(5)Notarea elevilor fără utilizarea şi respectarea standardelor naţionale şi a metodologiilor de
evaluare constituie abatere disciplinară şi se sancţionează conform prevederilor prezentei legi.
Art. 72 (1)Evaluarea se centrează pe competenţe, oferă feed-back real elevilor şi stă la baza
planurilor individuale de învăţare. În acest scop se va crea o bancă de instrumente de evaluare unică, având
funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă.
(2)Un elev cu deficienţe de învăţare beneficiază, în mod obligatoriu, de educaţie remedială.
Art. 73 (1)Portofoliul educaţional cuprinde totalitatea diplomelor, a certificatelor sau a altor
înscrisuri obţinute în urma evaluării competenţelor dobândite sau a participării la activităţi de învăţare, în
diferite contexte, precum şi produse sau rezultate ale acestor activităţi, în contexte de învăţare formale,
nonformale şi informale.
(2)Portofoliul educaţional este elementul central al evaluării învăţării. Utilizarea lui debutează
începând cu clasa pregătitoare şi reprezintă cartea de identitate educaţională a elevului.

SECŢIUNEA 2: Structura şi caracteristicile evaluărilor

Art. 74 (1)La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei
metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, un raport de evaluare a
dezvoltării fizice, socioemoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării
capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
 (2)La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-
citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de
învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor şi
constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.
(3)La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin
eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după
modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.
(4)La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe
transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde
limba româna şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, şi
limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare
ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile
individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al
elevului.
(5)La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se
realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor absolvenţilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un
punctaj, similar testelor internaţionale. Evaluarea se realizează prin următoarele probe:
a)o probă scrisă la limba şi literatura română;
b)o probă scrisă la limba maternă;
c)o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe;
d)o probă scrisă la o limbă de circulaţie internaţională;
e)o probă practică de utilizare a calculatorului, susţinută în timpul anului;
f)o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, susţinută în timpul anului.
(6)Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.
Art. 75 (1)Absolvenţii învăţământului gimnazial dobândesc diploma de absolvire, parte a
portofoliului educaţional, şi foaia matricolă, parte a portofoliului educaţional.
(2)Continuarea studiilor din învăţământul gimnazial în învăţământul liceal sau în învăţământul
profesional este asigurată pe baza unui proces de consiliere şi de orientare şcolară şi profesională. Numărul
de locuri alocate clasei a IX-a din învăţământul liceal şi profesional este cel puţin egal cu cel al absolvenţilor
clasei a VIII-a.
Art. 76 (1)După absolvirea gimnaziului, elevii urmează liceul sau şcoala profesională.
(2)Admiterea la liceu sau la şcoală profesională se realizează după următoarea procedură:
a)în cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul locurilor oferite de unitatea de învăţământ,
admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaţional al elevului;
b)În cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de unitatea de
învăţământ, admiterea se face luând în calcul în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media
de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul
clasei a VIII-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de unitatea de învăţământ.
(3)În cazul mediilor egale, diferenţierea se face pe baza portofoliului educaţional al elevului.
(4)Metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii în clasa a IX-a este elaborată de
Ministerul Educaţiei Naţionale şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul
clasei a VIII-a. Unităţile de învăţământ au obligaţia de a anunţa public disciplina sau disciplinele la care se
susţine proba de admitere, programele, procedurile de organizare a acesteia, precum şi modul de utilizare a
portofoliului educaţional, până, cel mai târziu, la începutul clasei a VIII-a. Proba suplimentară de admitere
se va susţine la cel mult două discipline.
Art. 77 (1)Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, parte a
portofoliului educaţional, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces, în condiţiile
legii, în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat.
 (2)Elevii care au promovat clasa a XII-a/a XIII-a vor susţine examenul naţional de bacalaureat.
(3)Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul naţional de bacalaureat
dobândesc şi diplomă de bacalaureat, care le dă dreptul de acces în învăţământul superior, în condiţiile legii.
(4)Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:
- proba A de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
- proba B de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care
au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
- proba C de evaluare a competenţei lingvistice la două limbi de circulaţie internaţională studiate pe
parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător
Cadrului european comun de referinţă pentru limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului
preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi
străine au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi
conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
- proba D de evaluare a competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă,
în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul
învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale
au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform
unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
- proba E scrisă de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal, după cum urmează:
a)probă scrisă la Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi
specializările;
b)probă scrisă la Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi
specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
c)două probe scrise, diferenţiate după cum urmează:
1.pentru profilul real din filiera teoretică:
(i)matematică;
(ii)probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie;
2.pentru profilul umanist din filiera teoretică:
(i)o limbă de circulaţie internaţională;
(ii)probă transdisciplinară din geografie, istorie, ştiinţe socioumane;
3.pentru filiera tehnologică:
(i)probă scrisă disciplinară specifică profilului;
(ii)probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire;
4.pentru filiera vocaţională:
(i)probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului ori specializării;
(ii)probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.
(5)Conţinuturile programelor de examen sunt stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului şi se dau publicităţii elevilor la începutul primei clase de liceu, în condiţiile legii. Calendarul,
metodologia, precum şi modul de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat se stabilesc de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, la
începutul ultimei clase de liceu.
(6)Pentru anumite filiere, profiluri, specializări sau calificări, stabilite de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, absolvenţii învăţământului liceal pot susţine un examen de certificare a
calificării, separat de examenul de bacalaureat. Conţinutul, calendarul şi modul de organizare ale
examenului de certificare a calificării se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului şi se dau publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel mai târziu la începutul ultimei clase de liceu.
(7)Absolvenţii învăţământului liceal care susţin şi promovează examenul de certificare a calificării
primesc certificat de calificare corespunzător nivelului stabilit prin Cadrul naţional al calificărilor şi
suplimentul descriptiv al certificatului în format Europass.
 (8)Eliberarea certificatului de calificare nu este condiţionată de promovarea examenului de
bacalaureat.
Art. 78 (1)Examenul naţional de bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii
învăţământului secundar superior, liceal, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a)au susţinut probele A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4);
b)au susţinut probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre
acestea;
c)au obţinut media aritmetică, calculată cu două zecimale exacte, a notelor obţinute la probele scrise E
prevăzute la art. 77 alin. (4) cel puţin egală cu 6.
(2)În urma promovării examenului naţional de bacalaureat, absolventului i se eliberează diploma de
bacalaureat.
(3)Absolvenţilor de liceu care au susţinut evaluările A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4) li se
eliberează certificate care atestă nivelul de competenţă lingvistică, respectiv nivelul de competenţă digitală.
Eliberarea acestor certificate nu este condiţionată de promovarea probelor scrise E prevăzute la art. 77 alin.
(4).
(4)În cazul nepromovării examenului naţional de bacalaureat, pot fi recunoscute în sesiunile
următoare, la cerere, rezultatele la evaluările A, B, C şi D susţinute conform prevederilor art. 77 alin. (4),
respectiv rezultatele la probele scrise E prevăzute la art. 77 alin. (4) care au fost promovate cu cel puţin nota
5.
(5)În decursul unui an şcolar se organizează două sesiuni ale examenului naţional de bacalaureat.
(6)Candidaţii proveniţi din învăţământul preuniversitar pot susţine examenul naţional de bacalaureat
şi examenul de certificare a calificării, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la aceste
examene sunt condiţionate de achitarea unor taxe stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(7)Evaluările A, B, C şi D prevăzute la art. 77 alin. (4) se organizează şi se desfăşoară la nivelul
unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, pe parcursul semestrului al II-lea, în faţa unei comisii
prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în
condiţiile stabilite prin metodologie specifică.
(8)Probele scrise E la examenul naţional de bacalaureat, prevăzute la art. 77 alin. (4), se susţin după
încheierea cursurilor, în faţa unei comisii stabilite de inspectoratul şcolar.
(9)Comisia prevăzută la alin. (8) este condusă de un preşedinte, numit prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului dintre cadrele didactice universitare de predare, având titlul
ştiinţific de doctor, sau de un cadru didactic din învăţământul liceal, având gradul didactic I şi performanţe
profesionale deosebite, dintr-o unitate de învăţământ situată în alt judeţ decât cel în care se află unitatea de
învăţământ din care provin elevii care susţin probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat.
(10)Comisia prevăzută la alin. (8) este alcătuită exclusiv din profesori de la alte unităţi de învăţământ
decât cele din care provin elevii care susţin probele scrise ale examenului naţional de bacalaureat.
(11)Rezultatele examenului naţional de bacalaureat se fac publice prin afişare.

CAPITOLUL VI: Resursa umană

SECŢIUNEA 1: Beneficiarii educaţiei

Art. 79 (1)Beneficiarii primari ai învăţământului preuniversitar sunt antepreşcolarii, preşcolarii şi
elevii.
(2)Beneficiarii secundari ai învăţământului preuniversitar sunt familiile antepreşcolarilor, ale
preşcolarilor şi ale elevilor.
(3)Comunitatea locală şi societatea, în general, sunt beneficiari terţiari ai învăţământului
preuniversitar.
Art. 80 (1)Învăţământul preuniversitar este centrat pe beneficiari. Toate deciziile majore sunt luate
prin consultarea reprezentanţilor beneficiarilor primari, respectiv a Consiliului Naţional al Elevilor sau a
altor asociaţii reprezentative ale elevilor, şi prin consultarea obligatorie a reprezentanţilor beneficiarilor
secundari şi terţiari, respectiv a structurilor asociative reprezentative ale părinţilor, a reprezentanţilor
mediului de afaceri, a autorităţilor administraţiei publice locale şi a societăţii civile.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Consiliul Naţional al
Elevilor şi organizaţiile guvernamentale şi nonguvernamentale reprezentative, elaborează un statut în care
sunt prevăzute drepturile şi îndatoririle elevilor, care se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului. În baza acestui statut, fiecare unitate de învăţământ îşi elaborează regulamentul
şcolar propriu.
Art. 81 (1)Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din învăţământul preuniversitar au drepturi egale la
educaţie, prin activităţi extraşcolare organizate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Activităţile extraşcolare sunt realizate în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar, în cluburi,
în palate ale copiilor, în tabere şcolare, în baze sportive, turistice şi de agrement sau în alte unităţi acreditate
în acest sens.
(3)Organizarea, acreditarea, controlul şi competenţele unităţilor care oferă educaţie extraşcolară se
stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 82 (1)Elevii de la cursurile cu frecvenţă din învăţământul preuniversitar de stat pot beneficia de
burse de performanţă, de burse de merit, de burse de studiu şi de burse de ajutor social.
(2)Cuantumul unei burse acordate din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat şi
numărul acestora se stabilesc anual prin hotărâre a consiliului local, respectiv a consiliului
judeţean/consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
(3)Criteriile generale de acordare a burselor se stabilesc de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului. Criteriile specifice de acordare a burselor de performanţă, de merit, a burselor de
studiu şi a celor de ajutor social se stabilesc anual în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ,
în limitele fondurilor repartizate şi în raport cu integralitatea efectuării de către elevi a activităţilor şcolare.
(4)Elevii pot beneficia şi de burse pe bază de contract încheiat cu operatori economici ori cu alte
persoane juridice sau fizice, precum şi de credite pentru studiu acordate de bănci, în condiţiile legii.
(5)Elevii şi cursanţii străini din învăţământul preuniversitar pot beneficia de burse, potrivit
prevederilor legale.
(6)Elevii etnici români cu domiciliul stabil în străinătate beneficiază de burse, potrivit prevederilor
prezentei legi.
Art. 83 (1)Antepreşcolarii, preşcolarii şi elevii din unităţile şcolare de stat şi particulare
autorizate/acreditate beneficiază de asistenţă medicală, psihologică şi logopedică gratuită, în cabinete
medicale, psihologice şi logopedice şcolare ori în unităţi medicale de stat.
(2)La începutul fiecărui an şcolar se realizează examinarea stării de sănătate a elevilor, pe baza unei
metodologii comune elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi de Ministerul
Sănătăţii.
(3)Autorizarea sanitară necesară funcţionării unităţilor de învăţământ de stat se obţine fără taxe.
Art. 84 (1)Elevii din învăţământul obligatoriu, profesional şi liceal acreditat/autorizat beneficiază de
tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru
transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic.
(2)Elevii orfani, elevii cu cerinţe educaţionale speciale, precum şi cei pentru care s-a stabilit o
măsură de protecţie specială, în condiţiile legii, sau tutela beneficiază de gratuitate pentru toate categoriile
de transport prevăzute la alin. (1), pe tot parcursul anului calendaristic.
(3)Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de
transport din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin unităţile de învăţământ
la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce
reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.
(4)Elevii beneficiază de tarife reduse cu 75% pentru accesul la muzee, la concerte, la spectacole de
teatru, de operă, de film şi la alte manifestări culturale şi sportive organizate de instituţii publice.
 (5)Elevii etnici români din afara graniţelor ţării, bursieri ai statului român, beneficiază de gratuitate la
toate manifestările prevăzute la alin. (4).
Art. 85 (1)În situaţii justificate, elevilor din învăţământul obligatoriu, şcolarizaţi într-o altă localitate
decât aceea de domiciliu, li se asigură, după caz, servicii de transport, de masă şi de internat, de către
autorităţile administraţiei publice locale din localitatea de domiciliu, cu sprijinul operatorilor economici, al
colectivităţilor locale, al societăţilor de binefacere, precum şi al altor persoane juridice sau fizice.
(2)Statul subvenţionează toate costurile aferente frecventării liceului pentru elevii provenind din
grupuri socioeconomice dezavantajate, precum şi pentru cei care frecventează învăţământul profesional,
inclusiv pentru perioada stagiilor de pregătire practică. Modalitatea de subvenţionare şi criteriile de acordare
a subvenţiei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Art. 86 (1)Unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, în momentul înscrierii antepreşcolarilor,
respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul unic matricol, un contract educaţional, în care sunt
înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor. Contractul educaţional-tip este aprobat prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi este particularizat, la nivelul fiecărei unităţi de
învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie.
(2)Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de către unitatea de învăţământ este
sancţionată de inspectoratul şcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada
învăţământului obligatoriu.
(4)Părintele sau tutorele legal răspunde pentru distrugerile materiale din patrimoniul şcolii, cauzate
de elev.
Art. 87 Unităţile de învăţământ pot primi donaţii din ţară şi din străinătate, potrivit reglementarilor
legale, dacă servesc politicii educaţionale a sistemului naţional de învăţământ şi dacă nu sunt contrare
intereselor statului român şi legislaţiei în vigoare.

SECŢIUNEA 2: Personalul din învăţământul preuniversitar

Art. 88 (1)Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic, personal
didactic auxiliar şi personal administrativ sau nedidactic.
(2)În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal didactic asociat.
(3)Personalul didactic auxiliar este definit conform prevederilor prezentei legi.
(4)Personalul administrativ îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, cu
modificările şi completările ulterioare.
Art. 89 În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice vacante şi rezervate se
ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei
metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 90 (1)Concursurile pentru ocuparea posturilor didactice au caracter deschis. La concurs se poate
prezenta orice persoană care îndeplineşte condiţiile prevăzute de legislaţia în vigoare.
(2)Angajarea personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face prin
încheierea contractului individual de muncă de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de
administraţie.
Art. 91 (1)Organizarea şi desfăşurarea concursului de ocupare a posturilor didactice auxiliare şi
administrative dintr-o unitate de învăţământ sunt coordonate de director. Consiliul de administraţie al unităţii
de învăţământ aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatele concursului.
(2)Angajarea prin încheierea contractului individual de muncă a personalului didactic auxiliar şi
administrativ în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică se face de către directorul unităţii, cu
aprobarea consiliului de administraţie.
Art. 92 (1)La nivelul fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar se realizează anual
evaluarea activităţii personalului didactic şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(2)Rezultatele evaluării stau la baza deciziei consiliului de administraţie privind acordarea calificativului
anual şi a gradaţiei de merit.
(3)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului dezvoltă programul naţional de stimulare
a excelenţei didactice, finanţat din propriul buget, din care se premiază excelenţa didactică.
(4)Metodologia de acordare a gradaţiei de merit şi a implementării programului naţional de stimulare
a excelenţei didactice se elaborează de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(5)Salarizarea personalului didactic şi a celui didactic auxiliar din unităţile de învăţământ de stat se
face şi în funcţie de performanţele profesionale, conform legii.
(6)Veniturile salariale şi extrasalariale ale directorilor şi directorilor adjuncţi, precum şi salarizarea
personalului didactic din unităţile de învăţământ particular se stabilesc prin negociere între conducerea
persoanei juridice finanţatoare şi persoana în cauză, cu avizul consiliului de administraţie al unităţii şcolare.
(7)Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti realizează
auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar. Rezultatele auditului se aduc la
cunoştinţa celor în cauză, consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ şi Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 93 Hotărârile privind angajarea, motivarea, evaluarea, recompensarea, răspunderea disciplinară
şi disponibilizarea personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de
administraţie, cu votul a 2/3 din totalul membrilor. Directorul unităţii de învăţământ emite deciziile conform
hotărârilor consiliului de administraţie. Angajatorul este unitatea de învăţământ.

CAPITOLUL VII: Conducerea sistemului şi a unităţilor de învăţământ

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale

Art. 94 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ca organ de specialitate al
administraţiei publice centrale, elaborează şi implementează politica naţională în domeniul învăţământului
preuniversitar. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are drept de iniţiativă şi de execuţie
în domeniul politicii financiare şi al resurselor umane din sfera educaţiei.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului exercită, în domeniul învăţământului
preuniversitar, următoarele atribuţii:
a)elaborează, aplică, monitorizează şi evaluează politicile educaţionale naţionale;
b)monitorizează activitatea de evaluare externă;
c)coordonează şi controlează sistemul naţional de învăţământ;
d)avizează structura reţelei învăţământului preuniversitar şi înaintează Guvernului, spre aprobare, cifrele de
şcolarizare, pe baza propunerilor unităţilor de învăţământ, a autorităţilor administraţiei publice locale, a
operatorilor economici, având în vedere recomandările studiilor de prognoză, centralizate, avizate şi
transmise de către inspectoratele şcolare judeţene, respectiv al municipiului Bucureşti;
e)coordonează elaborarea şi aprobă Curriculumul naţional şi sistemul naţional de evaluare, asigură şi
supraveghează respectarea acestora;
f)evaluează, aprobă şi achiziţionează manualele şcolare şi asigură finanţarea conform legii;
g)aprobă, conform legii, regulamentele de organizare şi de funcţionare a unităţilor subordonate şi a unităţilor
conexe;
h)elaborează studii de diagnoză şi de prognoză în domeniul învăţământului;
i)asigură omologarea mijloacelor de învăţământ;
j)asigură cadrul organizatoric pentru selecţionarea şi pregătirea adecvată a elevilor cu aptitudini deosebite;
k)asigură şcolarizarea specializată şi asistenţa psihopedagogică adecvată a copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi
sau cu cerinţe educaţionale speciale;
l)analizează modul în care se asigură protecţia socială în învăţământ şi propune Guvernului şi autorităţilor
administraţiei publice locale abilitate măsuri corespunzătoare;
m)coordonează, monitorizează şi controlează perfecţionarea şi formarea iniţială şi continuă a personalului
didactic pentru politicile de interes naţional;
n)elaborează politicile naţionale în domeniul resurselor umane;
o)răspunde de evaluarea sistemului naţional de învăţământ pe baza standardelor naţionale;
p)elaborează, împreună cu alte ministere interesate, strategia colaborării cu alte state şi cu organismele
internaţionale specializate în domeniul învăţământului, formării profesionale şi al cercetării ştiinţifice;
q)stabileşte modalităţile de recunoaştere şi de echivalare a studiilor, a diplomelor, a certificatelor şi a
titlurilor ştiinţifice eliberate în străinătate, pe baza unor norme interne, încasează taxe, în lei şi în valută,
pentru acoperirea cheltuielilor ocazionate de vizarea şi de recunoaşterea actelor de studii, conform legii;
r)stabileşte structura anului şcolar;
s)elaborează metodologii şi regulamente pentru asigurarea cadrului unitar al implementării politicilor
educaţionale naţionale;
t)construieşte şi asigură funcţionarea optimă a Platformei şcolare de e-learning, precum şi a Bibliotecii
Şcolare Virtuale;
u)elaborează norme specifice pentru construcţiile şcolare şi pentru dotarea acestora;
v)dă publicităţii şi prezintă anual Parlamentului raportul privind starea învăţământului preuniversitar în
România;
w)coordonează colectarea şi asigură analiza şi interpretarea datelor statistice pentru sistemul naţional de
indicatori privind educaţia.
(3)În realizarea atribuţiilor sale, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiinţează,
organizează şi finanţează comisii şi consilii naţionale. Organizarea şi funcţionarea acestora sunt stabilite prin
ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. De asemenea, Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului propune Guvernului înfiinţarea de agenţii.
Art. 95 (1)Inspectoratele şcolare judeţene şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti sunt
servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu
personalitate juridică, având în principal următoarele atribuţii:
a)aplică politicile şi strategiile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului la nivel judeţean,
respectiv al municipiului Bucureşti;
b)controlează aplicarea legislaţiei şi monitorizează calitatea activităţilor de predare-învăţare şi respectarea
standardelor naţionale/indicatorilor de performanţă, prin inspecţia şcolară;
c)controlează, monitorizează şi evaluează calitatea managementului unităţilor şi instituţiilor de învăţământ;
d)asigură, împreună cu autorităţile administraţiei publice locale, şcolarizarea elevilor şi monitorizează
participarea la cursuri a acestora pe durata învăţământului obligatoriu;
e)coordonează admiterea în licee, evaluările naţionale şi concursurile şcolare la nivelul unităţilor de
învăţământ din judeţ şi, respectiv, din municipiul Bucureşti;
f)monitorizează implementarea programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului pe aria judeţului, respectiv a municipiului Bucureşti, precum şi a proiectelor derulate
de unităţile şcolare şi cele conexe în cadrul programelor Uniunii Europene în domeniul educaţiei şi
tineretului;
g)mediază conflictele şi litigiile survenite între autoritatea administraţiei publice locale şi unităţile de
învăţământ;
h)coordonează şi controlează activităţile unităţilor conexe ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului
şi Sportului din aria judeţului/municipiului Bucureşti;
i)prezintă un raport anual privind starea învăţământului pe teritoriul judeţului, respectiv al municipiului
Bucureşti. Acest raport se face public;
j)aprobă, la propunerea consiliului local sau a consiliilor judeţene, înfiinţarea unităţilor pentru educaţie
timpurie, învăţământ primar şi gimnazial;
k)aplică politicile educaţionale naţionale la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti;
l)acordă consiliere şi asistenţă unităţilor şi instituţiilor de învăţământ în gestionarea resurselor umane şi a
posturilor didactice la nivelul judeţului, respectiv al municipiului Bucureşti;
m)monitorizează activităţile de constituire, de vacantare şi de ocupare a posturilor didactice din unităţile de
învăţământ;
n)gestionează baza de date privind cadrele didactice calificate angajate în unităţile de învăţământ, precum şi
întreaga bază de date a educaţiei;
o)înaintează spre avizare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului reţeaua şcolară din raza
lor teritorială propusă de autorităţile administraţiei publice locale, în conformitate cu politica educaţională, a
documentelor strategice privind dezvoltarea economică şi socială la nivel regional, judeţean şi local, după
consultarea unităţilor de învăţământ, a operatorilor economici şi a partenerilor sociali interesaţi;
p)realizează auditarea periodică a resursei umane din învăţământul preuniversitar;
q)asigură colectarea datelor statistice pentru sistemul naţional de indicatori privind educaţia.
(2)Structura inspectoratelor şcolare judeţene, respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului
Bucureşti se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Inspectoratul şcolar are un consiliu de administraţie şi un consiliu consultativ. Funcţionarea
acestora se realizează în baza unui regulament propriu, elaborat şi aprobat de consiliul de administraţie,
conform regulamentului-cadru aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(4)În structura inspectoratelor şcolare din judeţele cu învăţământ şi în limbile minorităţilor naţionale sunt
cuprinşi şi inspectori şcolari pentru acest tip de învăţământ. Aceşti inspectori şcolari sunt numiţi respectând
procedurile prezentei legi, cu consultarea grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(5)În structura inspectoratelor şcolare sunt cuprinşi şi inspectori şcolari pentru problemele copiilor şi
tinerilor proveniţi din medii socioeconomice dezavantajate.

SECŢIUNEA 2: Conducerea unităţilor de învăţământ

Art. 96 (1)Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile
de administraţie, de directori şi de directori adjuncţi, după caz. În exercitarea atribuţiilor ce le revin,
consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral, cu comitetul de părinţi şi cu
autorităţile administraţiei publice locale.
(2)În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este
constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
a)în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de administraţie
este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2 reprezentanţi
ai părinţilor; un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local. Prevederile prezentului
articol se aplică în mod corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;
b)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre didactice,
un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi
directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice
din unitatea de învăţământ respectivă;
c)în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre didactice,
un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul şi
directorul adjunct sunt membri de drept ai consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice
din unitatea de învăţământ respectivă.
(3)Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele
consiliului de administraţie participă, de regulă, un lider de sindicat şi un reprezentant al elevilor, cu statut
de observatori.
(4)După constituirea consiliului de administraţie, membrii acestuia aleg un preşedinte de şedinţă din
rândul cadrelor didactice, prin hotărâre adoptată cu votul secret al majorităţii. Preşedintele de şedinţă este
ales pentru o perioadă de cel mult un an, conduce şedinţele consiliului de administraţie şi semnează
hotărârile adoptate în această perioadă.
(5)În învăţământul particular şi confesional, în componenţa consiliului de administraţie sunt incluşi
reprezentanţi ai fondatorilor. Conducerea consiliului de administraţie este asigurată de persoana desemnată
de fondatori. În unităţile pentru învăţământul general obligatoriu, consiliul de administraţie cuprinde şi un
reprezentant al consiliului local.
 (6)Consiliul de administraţie se întruneşte lunar sau ori de câte ori este necesar, la solicitarea
directorului sau a două treimi dintre membri. Metodologia-cadru de organizare şi de funcţionare a
consiliului de administraţie este stabilită prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(7)Consiliul de administraţie are următoarele atribuţii principale:
a)adoptă proiectul de buget şi avizează execuţia bugetară la nivelul unităţii de învăţământ;
b)aprobă planul de dezvoltare instituţională elaborat de directorul unităţii de învăţământ;
c)aprobă curriculumul la decizia şcolii, la propunerea consiliului profesoral;
d)stabileşte poziţia şcolii în relaţiile cu terţi;
e)organizează concursul de ocupare a funcţiilor de director şi de director adjunct;
f)aprobă planul de încadrare cu personal didactic şi didactic auxiliar, precum şi schema de personal
nedidactic;
g)aprobă programe de dezvoltare profesională a cadrelor didactice, la propunerea consiliului profesoral;
h)sancţionează abaterile disciplinare, etice sau profesionale ale cadrelor didactice, conform legii;
i)aprobă comisiile de concurs şi validează rezultatul concursurilor;
j)aprobă orarul unităţii de învăţământ;
k)îşi asumă răspunderea publică pentru performanţele unităţii de învăţământ, alături de director;
l)îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin ordine şi metodologii ale ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului, respectiv ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(8)Hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu majoritatea voturilor celor prezenţi, mai puţin
cele prevăzute la art. 93. Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, cum ar fi
procedurile pentru ocuparea posturilor, a funcţiilor de conducere, acordarea gradaţiei de merit, restrângerea
de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret.
Membrii consiliului de administraţie care se află în conflict de interese nu participă la vot.
(9)Deciziile privind bugetul şi patrimoniul unităţii de învăţământ se iau cu majoritatea din totalul
membrilor consiliului de administraţie.
Art. 97 (1)Directorul exercită conducerea executivă a unităţii de învăţământ. În cazul unităţilor de
învăţământ cu predare integrală în limbile minorităţilor naţionale, directorul are obligaţia cunoaşterii limbii
respective. În cazul unităţilor de învăţământ cu secţii de predare în limbile minorităţilor naţionale, unul
dintre directori are obligaţia cunoaşterii limbii respective. În aceste cazuri, numirea directorului se face cu
consultarea organizaţiei care reprezintă minoritatea respectivă în Parlamentul României sau, dacă
minoritatea nu are reprezentare parlamentară, cu consultarea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.
(2)Directorul unităţii de învăţământ de stat are următoarele atribuţii:
a)este reprezentantul legal al unităţii de învăţământ şi realizează conducerea executivă a acesteia;
b)este ordonatorul de credite al unităţii de învăţământ;
c)îşi asumă, alături de consiliul de administraţie, răspunderea publică pentru performanţele unităţii de
învăţământ pe care o conduce;
d)propune spre aprobare consiliului de administraţie regulamentul de organizare şi funcţionare al unităţii de
învăţământ;
e)propune spre aprobare consiliului de administraţie proiectul de buget şi raportul de execuţie bugetară;
f)răspunde de selecţia, angajarea, evaluarea periodică, formarea, motivarea şi încetarea raporturilor de
muncă ale personalului din unitatea de învăţământ;
g)îndeplineşte alte atribuţii stabilite de către consiliul de administraţie, conform legii;
h)prezintă anual un raport asupra calităţii educaţiei în unitatea sau în instituţia pe care o conduce. Raportul
este prezentat în faţa comitetului de părinţi şi este adus la cunoştinţa autorităţilor administraţiei publice
locale şi a inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti;
i)coordonează colectarea şi transmite inspectoratului şcolar datele statistice pentru sistemul naţional de
indicatori privind educaţia.
(3)Structurile şi funcţiile de conducere ale unităţilor de învăţământ particular şi confesional,
atribuţiile, modul de constituire, precum şi durata mandatelor sunt stabilite prin regulamentele de organizare
şi funcţionare a acestora, în concordanţă cu prevederile legale.
 (4)Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional exercită conducerea executivă, în strictă
conformitate cu responsabilităţile şi atribuţiile conferite de lege, cu hotărârile consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ şi cu respectarea prevederilor regulamentului de organizare şi funcţionare a acesteia.
Art. 98 (1)Consiliul profesoral al unităţii de învăţământ este format din totalitatea cadrelor didactice
din unitatea şcolară cu personalitate juridică, este prezidat de către director şi se întruneşte lunar sau ori de
câte ori este nevoie, la propunerea directorului sau la solicitarea a minimum o treime dintre membrii
personalului didactic.
(2)Atribuţiile consiliului profesoral sunt următoarele:
a)gestionează şi asigură calitatea actului didactic;
b)stabileşte Codul de etică profesională şi monitorizează aplicarea acestuia;
c)validează fişele de autoevaluare ale personalului angajat al unităţii de învăţământ, în baza cărora se
stabileşte calificativul anual;
d)propune consiliului de administraţie măsuri de optimizare a procesului didactic;
e)propune consiliului de administraţie curriculumul la dispoziţia şcolii;
f)propune consiliului de administraţie premierea şi acordarea titlului de "profesorul anului" personalului cu
rezultate deosebite la catedră;
g)aprobă sancţionarea abaterilor disciplinare ale elevilor;
h)propune consiliului de administraţie iniţierea procedurii legale în cazul cadrelor didactice cu performanţe
slabe sau pentru încălcări ale eticii profesionale;
i)propune consiliului de administraţie programele de formare şi dezvoltare profesională continuă a cadrelor
didactice;
j)alege cadrele didactice membre ale consiliului de administraţie;
k)îndeplineşte alte atribuţii stabilite de consiliul de administraţie.

CAPITOLUL VIII: Finanţarea şi baza materială a învăţământului preuniversitar

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale

Art. 101(1)Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar cuprinde finanţarea de bază, finanţarea
complementară şi finanţarea suplimentară.
(2)Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul
primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, precum şi pentru elevii
din învăţământul postliceal special de stat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per
elev/preşcolar, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
_________________
Prevederile art. 101 alin. (2) referitoare la finanţarea de bază pentru învăţământul preuniversitar particular şi
confesional acreditat se prorogă până la data de 31 decembrie 2014, conform Ordonanței de urgență a
Guvernului nr. 103/2013.
___________________
(3)În învăţământul preuniversitar particular, taxele de şcolarizare se stabilesc de consiliul de
administraţie al fiecărei instituţii sau unităţi de învăţământ, în condiţiile legii.
Art. 102 (1)Finanţarea învăţământului preuniversitar de stat, particular şi confesional se asigură din
fonduri publice sau din alte surse, potrivit legii.
(2)Finanţarea învăţământului preuniversitar particular şi confesional acreditat se face din taxe, din
fonduri publice, îh cazul învăţământului preşcolar şi al celui obligatoriu, precum şi din alte surse, potrivit
legii.
Art. 103 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are drept de iniţiativă în
domeniile politicii financiare şi resurselor umane din domeniul educaţiei şi colaborează cu alte ministere, cu
autorităţi locale, structuri asociative reprezentative ale autorităţilor administraţiei publice locale, cu asociaţii
reprezentative ale părinţilor, asociaţii reprezentative profesionale ale cadrelor didactice, precum şi cu
sindicatele reprezentative.
 (2)Consiliile locale şi consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului
Bucureşti pot contribui din bugetele proprii la finanţarea de bază şi complementară a unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat.
Art. 104 (1)Finanţarea de bază asigură desfăşurarea în condiţii normale a procesului de învăţământ la
nivel preuniversitar, conform standardelor naţionale.
(2)Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea
adăugată, prin bugetele locale, pentru următoarele articole de cheltuieli, în funcţie de care se calculează
costul standard per elev/preşcolar:
a)cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum
şi contribuţiile aferente acestora;
b)cheltuieli cu pregătirea profesională;
c)cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
d)cheltuieli cu bunuri şi servicii.
(3)Finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin multiplicarea costului standard per
elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre
a Guvernului.
(4)Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea
de baza, o constituie costul standard per elev/preşcolar. Costul standard per elev/preşcolar se determină
pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu. Determinarea costului standard per
elev/preşcolar se face de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea învăţământului Preuniversitar, în
condiţiile prezentei legi şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobate prin hotărâre a Guvernului. Consiliul Naţional pentru
Finanţarea învăţământului Preuniversitar cuprinde reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului^ ai partenerilor sociali şi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei
publice locale. Alocarea fondurilor pentru finanţarea de bază a unităţii de învăţământ se face pe baza unei
formule de finanţare aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului care ia în
considerare costul standard per elev/preşcolar, numărul de elevi/preşcolari din unitatea de învăţământ,
precum şi factorii de corecţie dependenţi de densitatea de elevi în zonă, severitatea dezavantajelor, de limba
de predare şi alţi factori.
(5)Finanţarea de bază aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, oraşe,
municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene,
respectiv a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare judeţene,
respectiv a Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti.
(51)În cazuri excepţionale, atunci când sumele repartizate în baza standardelor de cost nu asigură
plata drepturilor prevăzute la alin. (2) lit. a)-d) la unele unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, în
cadrul sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată aprobate judeţului/municipiului Bucureşti prin legea
bugetului de stat, direcţiile regionale ale finanţelor publice/administraţiile judeţene ale finanţelor publice,
respectiv a municipiului Bucureşti, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare, pot efectua
redistribuiri ale sumelor repartizate pe comune, oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti cu
această destinaţie sau pot proceda la repartizarea sumelor rămase nerepartizate, după caz.
(52)Aprobarea redistribuirii/repartizării sumelor potrivit prevederilor alin. (51) se va face numai după
verificarea de către inspectoratul şcolar, pe baza raportului de audit/control, a modului de angajare şi
utilizare a sumelor alocate pentru finanţarea de bază, pe baza costurilor standard per elev/preşcolar şi după
verificarea corelării numărului de personal cu numărul de elevi. În urma verificării, inspectoratul şcolar
stabileşte şi propune direcţiilor regionale ale finanţelor publice/administraţiilor judeţene ale finanţelor
publice, respectiv a municipiului Bucureşti sumele ce urmează a fi redistribuite/repartizate suplimentar.
(53)Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din cadrul aceleiaşi
unităţi administrativ - teritoriale se aprobă de consiliul local, la propunerea primarului, cu avizul conform al
inspectoratului şcolar.
 (54)Redistribuirea sumelor între unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, potrivit prevederilor
alin. (51) şi (52), conduce implicit la modificarea bugetelor iniţiale aprobate, calculate pe baza costurilor
standard per elev/preşcolar.
(6)Sumele defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, alocate pentru unităţile de învăţământ
preuniversitar de stat ca finanţare de bază, nu pot fi executate silit pentru recuperarea creanţelor stabilite prin
titluri executorii în sarcina autorităţilor administraţiei publice locale.
Art. 105 (1)Finanţarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale şi alte cheltuieli
asociate procesului de învăţământ preuniversitar de stat care nu fac parte din finanţarea de bază a unităţilor
şcolare.
(2) Finanţarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităţilor administrativ-teritoriale de
care aparţin unităţile de învăţământ preuniversitar şi din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată,
aprobate anual prin legea bugetului de stat cu această destinaţie, pentru următoarele categorii de cheltuieli:
a)investiţii, reparaţii capitale, consolidări;
b)subvenţii pentru internate şi cantine;
c)cheltuieli pentru evaluarea periodică naţională a elevilor;
d)cheltuieli cu bursele elevilor;
e)cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1);
f) cheltuielile pentru naveta cadrelor didactice şi a personalului didactic auxiliar, conform legii;
g)cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaţilor din învăţământul preuniversitar,
cu excepţia celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;
h)cheltuieli pentru concursuri şcolare şi activităţi educative extraşcolare organizate în cadrul sistemului de
învăţământ;
i)cheltuieli pentru asigurarea securităţii şi sănătăţii în muncă, pentru personalul angajat, preşcolari şi elevi;
j)gestionarea situaţiilor de urgenţă;
k)cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educaţiei şi formării
profesionale.
l)alte cheltuieli de natura bunurilor şi serviciilor, care nu fac parte din finanţarea de bază.
(3)Finanţarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune,
oraşe, municipii şi sectoare ale municipiului Bucureşti de către direcţiile generale ale finanţelor publice
judeţene, respectiva municipiului Bucureşti şi cu asistenţa tehnică a inspectoratelor şcolare judeţene,
respectiv al municipiului Bucureşti.
Art. 106 Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de
management încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii/primarul de
sector în a cărei rază teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu preşedintele consiliului
judeţean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale.
Art. 107 (1)Finanţarea suplimentară se acordă ca sumă globală fixă din bugetul Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului pentru premierea unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat
cu rezultate deosebite în domeniul incluziunii sau în domeniul performanţelor şcolare.
(2)Consiliile locale, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi consiliile
judeţene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucureşti, contribuie la finanţarea suplimentară,
acordând granturi unităţilor de învăţământ, în baza unei metodologii proprii.
(3)Finanţarea suplimentară se realizează pe bază de contract încheiat între unitatea şcolară şi
finanţator.
Art. 108 (1)Unităţile de învăţământ preuniversitar de stat pot obţine venituri proprii din activităţi
specifice, conform legii, din donaţii, sponsorizări sau din alte surse legal constituite.
(2)Veniturile proprii nu diminuează finanţarea de bază, complementară sau suplimentară şi sunt
utilizate conform deciziilor consiliului de administraţie. La sfârşitul anului bugetar, sumele necheltuite
rămân în contul unităţii de învăţământ care le-a realizat şi se reportează pentru bugetul anual următor.
(3)Directorul şi consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ cu personalitate juridică răspund
de încadrarea în bugetul aprobat, în condiţiile legii.
 Art. 109 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului finanţează anual, în cadrul
programelor naţionale aprobate prin hotărâre a Guvernului, următoarele competiţii:
a)competiţii între şcoli care se bazează pe evaluarea instituţională a fiecărei unităţi de învăţământ după două
axe majore: incluziune şi performanţă. În urma evaluărilor după fiecare dintre cele două axe, se va realiza o
clasificare a şcolilor pe 5 niveluri: "Excelent", "Foarte bun" " Bun", "Satisfăcător" şi "Nesatisfăcător". Sunt
premiate atât şcolile cu excelenţă în incluziune, cât şi cele cu excelenţă în performanţă, de stat, particulare
sau confesionale. Şcolile care obţin calificativul "Satisfăcător" sau "Nesatisfăcător" se supun monitorizării în
vederea creşterii performanţelor;
b)în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, şcolile vor
desemna "Profesorul anului", ca semn al excelenţei în predare. La nivel judeţean şi naţional va fi desemnat
"Profesorul anului" pentru fiecare disciplină din planul de învăţământ. Excelenţa în predare va fi
recompensată financiar, prin programul naţional de stimulare a excelenţei didactice;
c)performanţa elevilor la olimpiadele pe discipline, la olimpiadele de creaţie tehnico-ştiinţifică şi artistică şi
la olimpiadele sportive se recompensează financiar prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului
şi sportului.
(2)În lansarea competiţiilor, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului se consultă cu
asociaţiile reprezentative ale părinţilor, asociaţiile reprezentative profesionale ale cadrelor didactice,
Consiliul Naţional al Elevilor şi cu sindicatele reprezentative.
Art. 110 (1)Bugetul de venituri şi cheltuieli se întocmeşte anual, de către fiecare unitate de
învăţământ preuniversitar, conform normelor metodologice de finanţare a învăţământului preuniversitar
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se aprobă şi se execută conform legii.
(2)Excedentele anuale rezultate din execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli ale activităţilor
finanţate integral din venituri proprii se reportează în anul următor şi se folosesc cu aceeaşi destinaţie sau, cu
aprobarea consiliului de administraţie, se utilizează pentru finanţarea altor cheltuieli ale unităţii de
învăţământ.
(3)Finanţarea unităţilor de învăţământ special, a claselor de învăţământ special, a elevilor din
învăţământul special, a liceelor speciale şi a CJRAE/CMBRAE se asigură din sumele defalcate din unele
venituri ale bugetului de stat prin bugetele locale ale consiliilor judeţene şi ale sectoarelor municipiului
Bucureşti, indiferent de locul de domiciliu al copiilor, prin contract managerial.
Art. 111 (1)De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităţilor de învăţământ preuniversitar, inclusiv pentru
învăţământul special:
a)finanţarea programelor naţionale ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, aprobate
prin hotărâre a Guvernului;
b)componenţa locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanţate de Guvernul României şi de
organismele financiare internaţionale, precum şi rambursările de credite externe aferente proiectelor
respective;
c)bursele, aprobate prin hotărâre a Guvernului, pentru elevii din Republica Moldova, etnicii români din afara
graniţelor ţării, precum şi bursele pentru elevii străini;
d)organizarea evaluărilor, a simulărilor şi a examenelor naţionale;
e)perfecţionarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice şi didactice auxiliare, pentru implementarea
politicilor şi strategiilor Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
f)finanţarea, prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
a unor programe anuale sau multianuale de investiţii, de modernizare şi de dezvoltare a bazei materiale a
instituţiilor de învăţământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări şi reabilitări de şcoli şi dotări;
g)finanţarea unor programe naţionale de protecţie socială, stabilite prin reglementări specifice;
h)finanţarea privind organizarea de concursuri pentru elevi, pe obiecte de învăţământ şi pe meserii, tehnico-
aplicative, ştiinţifice, de creaţiei concursuri şi festivaluri cultural-artistice, campionate şi concursuri sportive
şcolare, cu participare naţională şi internaţională, precum şi olimpiade internaţionale pe obiecte de
învăţământ.
 (2)Finanţarea cheltuielilor privind inspectoratele şcolare, casele corpului didactic, palatele şi
cluburile copiilor şi elevilor, cluburile sportive şcolare, se asigură din bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3)Cluburile sportive şcolare, precum şi palatele şi cluburile copiilor pot să fie finanţate şi de
autorităţile administraţiei publice locale.
(4)Autorităţile administraţiei publice locale hotărăsc alocarea de fonduri, din veniturile proprii ale acestora,
ca participare la finanţarea de bază şi ca finanţare complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar
de stat.
(5)Consiliul judeţean/Consiliul General al Municipiului Bucureşti asigură fonduri pentru organizarea
şi desfăşurarea olimpiadelor şi a concursurilor şcolare judeţene/ale municipiului Bucureşti.
(6)Cheltuielile aferente facilităţilor acordate elevilor şi studenţilor privind transportul pe calea ferată
şi cu metroul se finanţează de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.

SECŢIUNEA 2: Baza materială a învăţământului preuniversitar de stat

Art. 112 (1)Unităţile de învăţământ de stat pot deţine în administrare bunuri proprietate publică, cele
de învăţământ particular au drept fundament proprietatea privată, iar cele de învăţământ confesional aparţin,
în funcţie de entitatea care le-a înfiinţat, uneia dintre cele două forme de proprietate.
(2)Terenurile şi clădirile unităţilor de educaţie timpurie, de învăţământ preşcolar, şcolilor primare,
gimnaziale şi liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, înfiinţate de stat, fac
parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei
materiale sunt de drept proprietatea acestora şi sunt administrate de către consiliile de administraţie, conform
legislaţiei în vigoare.
(3)Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ special de stat şi
centrele judeţene de resurse şi asistenţă educaţională fac parte din domeniul public judeţean, respectiv al
municipiului Bucureşti, şi sunt în administrarea consiliului judeţean, respectiv a consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucureşti, în a căror rază teritorială îşi desfăşoară activitatea, prin consiliile de
administraţie ale unităţilor de învăţământ respective. Celelalte componente ale bazei materiale a unităţilor de
învăţământ special de stat, ale cluburilor sportive şcolare, ale palatelor şi cluburilor copiilor şi elevilor,
precum şi ale centrelor judeţene de resurse şi asistenţă educaţională sunt de drept proprietatea acestora şi
sunt administrate de către consiliile de administraţie ale acestora.
(4)Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele
corpului didactic, centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al
Copiilor, palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare, precum şi alte unităţi din subordinea
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, ale căror cheltuieli curente şi de capital se
finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin consiliile de
administraţie ale acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea
unităţilor şi instituţiilor respective şi sunt administrate de acestea.
(5)Nu fac parte din domeniul public local, judeţean, respectiv al statului terenurile şi clădirile
prevăzute la alin. (2)-(4), deţinute în baza unor contracte de închiriere, concesionare sau comodat,
proprietarii acestora fiind alte persoane fizice sau juridice.
(6)Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de
stat se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale, numai cu avizul conform al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în caz contrar, actele de schimbare a destinaţiei bazei materiale
sunt nule de drept, iar fapta constituie infracţiune şi se pedepseşte conform legii penale.
(61)Termenul pentru emiterea avizului conform este de 30 de zile. După expirarea termenului, se
aplică procedura aprobării tacite.
(7)În situaţii temeinic justificate, dreptul de administrare al Ministerului Educaţiei Naţionale asupra
terenurilor şi clădirilor în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele corpului
didactic, centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al Copiilor,
palatele şi cluburile elevilor, cluburile sportive şcolare se poate transmite şi altor unităţi/instituţii din
sistemul de învăţământ, la propunerea Ministerului Educaţiei Naţionale, prin hotărâre a Guvernului.
Art. 113. Înscrierea dreptului de proprietate asupra bunurilor imobile aparţinând Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sau instituţiilor şi unităţilor de învăţământ şi cercetare
ştiinţifică din sistemul învăţământului de stat, precum şi asupra bunurilor aparţinând consiliilor locale,
judeţene şi, respectiv, Consiliului General al Municipiului Bucureşti, în care îşi desfăşoară activitatea
unităţile de învăţământ preuniversitar de stat, se face, după caz, în registrul de inscripţiuni şi transcripţiuni,
în cărţile funciare sau în cărţile de publicitate funciară, cu scutire de plata taxelor prevăzute de lege.

TITLUL IV: Statutul personalului didactic

CAPITOLUL I: Statutul personalului didactic din învăţământul preuniversitar

SECŢIUNEA 1: Dispoziţii generale
Art. 232 Statutul reglementează:
a)funcţiile, competenţele, responsabilităţile, drepturile şi obligaţiile specifice personalului didactic şi
didactic auxiliar, precum şi ale celui de conducere, de îndrumare şi de control;
b)formarea iniţială şi continuă a personalului didactic şi a personalului de conducere, de îndrumare şi de
control;
c)condiţiile şi modalităţile de ocupare a posturilor şi a funcţiilor didactice, didactice auxiliare, a funcţiilor de
conducere, de îndrumare şi de control, precum şi condiţiile şi modalităţile de eliberare din aceste posturi şi
funcţii, de încetare a activităţii şi de pensionare a personalului didactic şi didactic auxiliar;
d)criteriile de normare, de acordare a distincţiilor şi de aplicare a sancţiunilor.
Art. 233 (1)Personalul didactic cuprinde persoanele din sistemul de învăţământ responsabile cu
instruirea şi educaţia.
(2)Din categoria personalului didactic pot face parte persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii
prevăzute de lege, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită morală conformă
deontologiei profesionale şi sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei.
Art. 234 (1) Încadrarea şi menţinerea într-o funcţie didactică sau didactică auxiliară, precum şi într-o
funcţie de conducere, de îndrumare şi de control sunt condiţionate de prezentarea unui certificat medical,
eliberat pe uri formular specific elaborat de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
împreună cu Ministerul Sănătăţii. Incompatibilităţile de ordin medical cu funcţia didactică sunt stabilite prin
protocol încheiat între Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Sănătăţii.
(2)Personalul didactic, didactic auxiliar, de conducere, de îndrumare şi de control care se consideră
nedreptăţit poate solicita o expertiză a capacităţii de muncă.
(3)Nu pot ocupa funcţiile prevăzute la alin. (1) persoanele lipsite de acest drept, pe durata stabilită
printr-o hotărâre judecătorească definitivă de condamnare penală.
(4)În situaţii de inaptitudine profesională de natură psihocomportamentală, conducerea unităţii sau a
instituţiei de învăţământ poate solicita, cu acordul consiliului de administraţie, un nou examen medical
complet. Aceeaşi prevedere se aplică, în mod similar, funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control,
precum şi personalului din unităţile conexe învăţământului.
(5) Nu pot ocupa posturile didactice, de conducere sau de îndrumare şi de control în învăţământ
persoanele care desfăşoară activităţi incompatibile cu demnitatea funcţiei didactice, cum sunt:
a)prestarea de către cadrul didactic a oricărei activităţi comerciale în incinta unităţii de învăţământ sau în
zona limitrofă;
b)comerţul cu materiale obscene sau pornografice scrise, audio ori vizuale;
c)practicarea, în public, a unor activităţi cu componenţă lubrică sau altele care implică exhibarea, în manieră
obscenă, a corpului.
Art. 235 Pentru instituţiile de învăţământ militar şi învăţământ de informaţii, ordine publică şi
securitate naţională, se prevăd următoarele:
a)aplicarea prevederilor prezentei legi la specificul militar/de informaţii, ordine publică şi securitate
naţională se face prin ordine, regulamente şi instrucţiuni proprii;
b)personalul didactic militar/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională şi civil se constituie din
personalul prevăzut în prezenta lege şi din corpul instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi
securitate naţională;
c)personalul didactic militar/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională are drepturile şi îndatoririle
care decurg din prezenta lege şi din calitatea de cadru militar în activitate, respectiv de funcţionar public cu
statut special;
d)pentru funcţiile didactice aferente corpului instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi securitate
naţională, condiţiile care se cer pentru ocuparea acestora, precum şi normele didactice, competenţele şi
responsabilităţile se stabilesc prin instrucţiuni proprii;
e)perfecţionarea pregătirii personalului didactic se realizează conform prevederilor prezentei legi şi
reglementărilor specific militare/de informaţii, ordine publică şi securitate naţională;
f)personalul didactic, inclusiv cel din corpul instructorilor militari/de informaţii, ordine publică şi securitate
naţională, poate obţine definitivarea în învăţământ şi gradele didactice, în condiţiile stabilite de prezenta
lege.
SECŢIUNEA 2: Formarea iniţială şi continuă. Cariera didactică
Art. 236 (1)Formarea iniţială pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul preuniversitar
cuprinde:
a)formarea iniţială, teoretică, în specialitate, realizată prin universităţi, în cadrul unor programe acreditate
potrivit legii;
b)master didactic cu durata de 2 ani;
c)stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, sub coordonarea unui
profesor mentor.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educaţia antepreşcolară pentru
funcţia de educator-puericultor din învăţământul preşcolar şi primar, pentru funcţiile de educatoare/educator
şi învăţătoare/învăţător se realizează prin liceele pedagogice.
(3)Pentru a obţine altă specializare, absolvenţii studiilor de licenţă pot urma un modul de minimum
90 de credite transferabile care atestă obţinerea de competenţe de predare a unei discipline din domeniul
fundamental aferent domeniului de specializare înscris pe diploma de licenţă. Acest modul poate fi urmat în
paralel cu maşterul didactic sau după finalizarea acestuia.
Art. 237 (1)În calitatea sa de principal finanţator, pe baza analizei nevoilor de formare din sistem,
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte reperele curriculare şi calificările de
formare iniţială teoretică în specialitate a personalului didactic.
(2)Programele de formare iniţială teoretică în specialitate şi psihopedagogică sunt acreditate şi
evaluate periodic de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, tineretului şi Sportului, prin intermediul ARACIS
sau al altor organisme abilitate, potrivit legii.
Art. 238 (1)Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică
au obligaţia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani.
(2)Programele de studii ale masterului didactic sunt elaborate pe baza standardelor profesionale
pentru funcţiile didactice, se aprobă de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi se
acreditează conform legii.
(3)Studenţii care frecventează cursurile masterului didactic acreditat de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului într-o instituţie publică pot beneficia de burse de studiu finanţate de la
bugetul de stat.
(4)Cuantumul unei burse acordate de la bugetul de stat este egal cu salariul net al unui profesor
debutant.
(5)Criteriile de acordare a burselor de la bugetul de stat se stabilesc de către Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
 (6)Absolvenţilor masterului didactic li se eliberează diplomă de master didactic în domeniul
programului de licenţă.
(7)Planurile de învăţământ ale studiilor de licenţă în specialitatea pedagogia învăţământului primar şi
preşcolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
Art. 239 (1)Înscrierea pentru efectuarea stagiului practic prevăzut la art. 236 alin. (1) lit. c) este
condiţionată de obţinerea diplomei de licenţă şi a diplomei de master didactic.
(2)În vederea realizării pregătirii practice din cadrul masterului didactic se constituie o reţea
permanentă de unităţi de învăţământ, în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile/instituţiile de
învăţământ care asigură formarea iniţială şi inspectoratele şcolare, în condiţii stabilite prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Pe baza acestor acorduri-cadru, unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială încheie
contracte de colaborare cu durata de 1-4 ani şcolari cu unităţile de învăţământ din reţeaua prevăzută la alin.
(2) pentru stabilirea condiţiilor de organizare şi desfăşurare a stagiilor practice.
(4)Unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură formarea iniţială pot realiza independent
parteneriate cu instituţii ofertante de servicii în domeniu - centre de consiliere, cluburi şi palate ale copiilor,
centre logopedice şi organizaţii nonguvernamentale.
(5)Pregătirea practică din cadrul masterului didactic se poate derula sub forma unei perioade de
stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene - componenta dedicată formării iniţiale a
profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass Mobilitate.
Art. 240 (1)Ocuparea unei funcţii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an
şcolar se realizează prin:
a)concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate;
b)repartizare de către inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti pe posturile rămase neocupate
în urma concursului.
(2)Persoanelor aflate în perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar li se aplică, în mod
corespunzător funcţiei didactice ocupate temporar, toate prevederile prezentei legi, precum şi toate celelalte
prevederi corespunzătoare din legislaţia în vigoare.
Art. 241 (1)Examenul naţional de definitivare în învăţământ este organizat de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului, şi cuprinde:
a)etapa I, eliminatorie - realizată de către inspectoratele şcolare în perioada stagiului practic cu durata de un
an şcolar şi constând în evaluarea activităţii profesionale la nivelul unităţii de învăţământ, evaluarea
portofoliului profesional personal şi în susţinerea a cel puţin două inspecţii la clasă;
b)etapa a II-a, finală - realizată la finalizarea stagiului practic cu durata de un an şcolar şi constând într-o
examinare scrisă, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte.
(2)Cadrele didactice care promovează examenul de definitivat dobândesc titlul de profesor cu drept
de practică în învăţământul preuniversitar.
(3)Cadrelor didactice angajate cu contract de muncă pe o perioadă determinată, care au promovat
examenul de definitivare în învăţământ, li se poate asigura continuitatea pe postul didactic/catedra ocupat(ă),
prin hotărârea consiliului de administraţie din unitatea de învăţământ respectivă, în condiţiile legii.
(4)Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ pot participa la cel mult
două alte sesiuni ale acestui examen, în condiţiile reluării de fiecare dată, anterior susţinerii examenului, a
stagiului de practică cu durata de un an şcolar.
(5)Stagiul de practică cu durata de un an şcolar şi examenul de definitivare în învăţământ pot fi
reluate, în condiţiile legii, într-un interval de timp care nu depăşeşte 5 ani de la începerea primului stagiu de
practică.
 (6)Persoanele care nu promovează examenul de definitivare în învăţământ, în condiţiile prezentului
articol, pot fi angajate în sistemul naţional de învăţământ preuniversitar numai pe perioadă determinată, cu
statut de profesor debutant.
Art. 242 (1)Formarea continuă a cadrelor didactice cuprinde dezvoltarea profesională şi evoluţia în
carieră.
(2)Evoluţia în carieră se realizează prin gradul didactic II şi gradul didactic I, examene de certificare
a diferitelor niveluri de competenţă.
(3)Probele de examen, tematica, bibliografia, precum şi procedura de organizare şi desfăşurare a
examenelor pentru obţinerea gradelor didactice sunt reglementate prin metodologie elaborată de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4)Gradul didactic II se obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la catedră
de cel puţin 4 ani de la obţinerea definitivării în învăţământ, prin promovarea următoarelor probe:
a)o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente eşalonate pe parcursul
celor 4 ani;
b)un test din metodica specialităţii, cu abordări interdisciplinare şi de creativitate, elaborat pe baza unei
tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, tineretului şi Sportului, pentru
fiecare specialitate în parte;
c)o probă orală de pedagogie, pe baza unei programe aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului, care cuprinde şi elemente de psihologie şi de sociologie educaţională.
(5)Gradul didactic I se poate obţine de către personalul didactic de predare care are o vechime la
catedră de cel puţin 4 ani de la acordarea gradului didactic II, prin promovarea următoarelor probe:
a)un colocviu de admitere, pe baza unei tematici şi a unei bibliografii aprobate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, pentru fiecare specialitate în parte;
b)o inspecţie şcolară specială, precedată de cel puţin două inspecţii şcolare curente, eşalonate pe parcursul
celor 4 ani, toate apreciate cu calificativul maxim;
c)elaborarea unei lucrări metodico-ştiinţifice, sub îndrumarea unui conducător ştiinţific stabilit de instituţia
cu competenţe în domeniu;
d)susţinerea lucrării metodico-ştiinţifice, în faţa comisiei instituite, conform metodologiei Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(6)În caz de nepromovare, examenele pentru obţinerea gradelor didactice II, respectiv I, pot fi
repetate la un interval de cel puţin 2 ani şcolari.
(7)Personalului didactic încadrat în învăţământul preuniversitar, care îndeplineşte condiţiile de
formare iniţială şi care a obţinut titlul ştiinţific de doctor, i se acordă gradul didactic I, pe baza unei
metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(8)Personalul didactic care a obţinut definitivarea în învăţământ sau gradul didactic II cu media 10 se
poate prezenta, după caz, la examenele pentru gradul II, respectiv gradul I, cu un an mai devreme faţă de
perioada prevăzută de prezenta lege.
(9)În cazul în care profesorii au dobândit două sau mai multe specialităţi, definitivarea în învăţământ
şi gradele didactice II şi I obţinute la una dintre acestea sunt recunoscute pentru oricare dintre specialităţile
dobândite prin studii.
(10)Gradele didactice se acordă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 243 (1)Personalul didactic care a obţinut gradul didactic I, cu performanţe deosebite în
activitatea didactică şi managerială, poate dobândi titlul de profesor-emerit în sistemul de învăţământ
preuniversitar, acordat în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(2)Persoana care dobândeşte titlul de profesor-emerit beneficiază de:
a)prioritate la ocuparea unui post prin transfer consimţit de unităţile de învăţământ implicate;
b)calitatea de mentor pentru formarea continuă a cadrelor didactice;
c)prioritate la ocuparea posturilor didactice în condiţii de medii egale;
d)acordarea unui premiu anual în bani din fondurile programelor naţionale iniţiate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului;
e)delegare de către inspectoratele şcolare pentru rezolvarea atribuţiilor acestora în teritoriu.
Art. 244 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului stabileşte obiectivele şi
coordonează formarea continuă a personalului didactic la nivel de sistem de învăţământ preuniversitar, în
conformitate cu strategiile şi politicile naţionale.
(2)Unităţile şi instituţiile de învăţământ preuniversitar, pe baza analizei de nevoi, stabilesc
obiectivele şi formarea continuă, inclusiv prin conversie profesională, pentru angajaţii proprii.
(3)Acreditarea şi evaluarea periodică a furnizorilor de formare continuă şi a programelor de formare
oferite de aceştia, metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a formării continue sunt realizate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin direcţiile de specialitate.
(4)Casele corpului didactic sunt centre de resurse şi asistenţă educaţională şi managerială pentru cadrele
didactice şi didactice auxiliare şi se pot acredita ca furnizori de formare continuă.
(5)Dezvoltarea profesională a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control şi
recalificarea profesională sunt fundamentate pe standardele profesionale pentru profesia didactică, standarde
de calitate şi competenţe profesionale şi au următoarele finalităţi generale:
a)actualizarea şi dezvoltarea competenţelor în domeniul de specializare corespunzător funcţiei didactice
ocupate, precum şi în domeniul psihopedagogie şi metodic;
b)dezvoltarea competenţelor pentru evoluţia în cariera didactică, prin sistemul de pregătire şi obţinere a
gradelor didactice;
c)dobândirea sau dezvoltarea competenţelor de conducere, de îndrumare şi de control;
d)dobândirea de noi competenţe, prin programe de conversie pentru noi specializări şi/sau ocuparea de noi
funcţii didactice, altele decât cele ocupate în baza formării iniţiale;
e)dobândirea unor competenţe complementare prin care se extinde categoria de activităţi ce pot fi prestate în
activitatea curentă, cum ar fi predarea asistată de calculator, predarea în limbi străine, consilierea
educaţională şi orientarea în carieră, educaţia adulţilor şi altele;
f)dezvoltarea şi extinderea competenţelor transversale privind interacţiunea şi comunicarea cu mediul social
şi cu mediul pedagogic, asumarea de responsabilităţi privind organizarea, conducerea şi îmbunătăţirea
performanţei strategice a grupurilor profesionale, autocontrolul şi analiza reflexivă a propriei activităţi şi
altele.
(6)Descrierea competenţelor menţionate, precum şi a modalităţilor de evaluare şi certificare a
acestora în cadrul sistemului de credite profesionale transferabile se realizează prin metodologia formării
continue a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 245 (1)Pentru personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi de control, formarea continuă
este un drept şi o obligaţie.
(2)Organizarea, desfăşurarea, evaluarea şi finanţarea activităţilor de formare continuă se stabilesc
prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Formarea continuă a personalului didactic, de conducere, de îndrumare şi de control se realizează
în funcţie de evoluţiile din domeniul educaţiei şi formării profesionale, inclusiv în ceea ce priveşte
curriculumul naţional, precum şi în funcţie de interesele şi nevoile personale de dezvoltare.
(4)Obţinerea prin studiile corespunzătoare a unei noi specializări didactice, diferite de specializarea
curentă, se consideră formare continuă.
(5)Pe lângă una sau mai multe specializări, cadrele didactice pot dobândi competenţe didactice,
pentru disciplinele din acelaşi domeniu fundamentat cu domeniul licenţei, prin programe de formare stabilite
prin hotărâre a Guvernului.
(6)Personalul didactic, precum şi personalul de conducere, de îndrumare şi de control din
învăţământul preuniversitar este obligat să participe periodic la programe de formare continuă, astfel încât să
acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de
definitivare în învăţământ, minimum 90 de credite profesionale transferabile.
 (7)Programele de conversie profesională intră în atribuţiile instituţiilor de învăţământ superior şi se
desfăşoară în baza unor norme metodologice specifice.
(8)Evaluarea şi validarea achiziţiilor dobândite de personalul didactic, de conducere, de îndrumare şi
de control prin diferite programe şi forme de organizare a formării continue se realizează pe baza sistemului
de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor profesionale transferabile, elaborat de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi aprobat prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.
Art. 246 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului înfiinţează corpul naţional de
experţi în management educaţional, constituit în urma selecţiei, prin concurs specific, a cadrelor didactice
care fac dovada absolvirii unui program acreditat de formare în domeniul managementului educaţional, cu
minimum 60 de credite transferabile.
(2)Procedura şi criteriile de selecţie se stabilesc prin metodologie aprobată prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Pot ocupa funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în unităţile de învăţământ şi inspectoratele
şcolare numai cadrele didactice membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.

SECŢIUNEA 3: Funcţiile didactice şi didactice auxiliare. Condiţii de ocupare

Art. 247 Funcţiile didactice sunt:
a)în educaţia antepreşcolară: educator-puericultor - se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii;
în instituţiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;
b)în învăţământul preşcolar: profesor pentru învăţământ preşcolar - se normează câte un post pentru fiecare
grupă de copii; în instituţiile cu program prelungit sau săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;
b1)prin excepţie de la prevederile lit. b), până în anul 2018, în învăţământul preşcolar: educator/educatoare -
se normează un post pentru fiecare grupă de copii; în unităţile cu program prelungit sau săptămânal,
educatoarele se normează pe ture;
c)în învăţământul primar: profesor pentru învăţământ primar - se normează câte un post pentru fiecare clasă
de elevi;
c1)prin excepţie de la prevederile lit. c), până în anul 2018, în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare - se
normează un post pentru fiecare clasă de elevi;
d)în învăţământul gimnazial şi liceal: profesor;
d1)în învăţământul vocaţional: profesor corepetitor;
e)în învăţământul preşcolar, respectiv primar alternativ pentru fiecare grupă sau clasă se normează cadre
didactice conform specificului fiecărei alternative educaţionale;
f)în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă: profesor itinerant şi de sprijin, profesor
educator, profesor-psihopedagog, profesor-psiholog şcolar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog,
logoped, profesor de psihodiagnoză şi kinetoterapeut - se normează câte un post la fiecare grupă/clasă;
profesor, profesor de educaţie specială şi profesor preparator nevăzător;
g)în centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică: profesor-psihopedagog, profesor-psiholog,
profesor-sociolog, profesor-logoped, consilier şcolar;
h)în centrele logopedice interşcolare şi în cabinetele şcolare: profesor-logoped, cu calificarea în
psihopedagogie specială, psihologie sau pedagogie;
i)în casele corpului didactic: profesor-metodist, profesor-asociat, formator, mentor de dezvoltare
profesională;
j)în cluburile sportive şcolare: profesor, antrenor, profesor-antrenor;
k)pentru realizarea de activităţi extraşcolare: profesor;
l)în unităţile de învăţământ, pentru asigurarea formării iniţiale şi a inserţiei profesionale a cadrelor didactice:
profesor mentor;
m)în centrele de documentare şi informare: profesor documentarist;
n)personalul didactic asociat este personalul didactic titular la altă şcoală, personalul didactic pensionat
plătit în regim de plată cu ora sau specialişti consacraţi în domeniul de specialitate al curriculei şcolare.
Personalul didactic asociat este luat în considerare la îndeplinirea standardelor privind autorizarea sau
acreditarea unităţii şcolare.
Art. 248 (1)Pentru ocuparea funcţiilor didactice este necesară efectuarea unui stagiu practic cu durata
de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare studiilor, sub
îndrumarea unui profesor mentor şi trebuie îndeplinite cumulativ următoarele condiţii minime de studii:
a)absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă în profilul postului;
b)absolvirea masterului didactic cu durata de 2 ani.
(2)În vederea efectuării stagiilor de practică pentru ocuparea unei funcţii didactice la nivelul
inspectoratelor şcolare judeţene/ai municipiului Bucureşti se constituie corpul profesorilor mentori în baza
unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(3)Cadrele didactice care ocupă funcţii de educatori/educatoare, institutori/institutoare,
învăţători/învăţătoare, maistru-instructor, antrenor şi care au dobândit formal, nonformal sau informal
competenţe profesionale până la intrarea în vigoare a prezentei legi îndeplinesc condiţia pentru ocuparea
funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, respectiv,
profesor antrenor, în baza unei metodologii de recunoaştere şi echivalare elaborate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4)Absolvenţilor liceelor pedagogice, ai şcolilor postliceale pedagogice, ai colegiilor universitare de
institutori sau ai altor şcoli echivalente, încadraţi în învăţământul preşcolar şi primar, care, până la intrarea în
vigoare a prezentei legi, au absolvit ciclul de licenţă, li se consideră îndeplinită condiţia pentru ocuparea
funcţiilor didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul
primar.
(5)Pentru ocuparea funcţiilor didactice din învăţământul special trebuie îndeplinite în mod corespunzător
condiţiile prevăzute la alin. (1), iar pentru alte specializări decât cele psihopedagogice este necesar un stagiu
atestat de pregătire teoretică şi practică în educaţie specială, în condiţiile stabilite prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(6)Pentru ocuparea funcţiei de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în cluburile
copiilor, se cere absolvirea cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori ori a unei instituţii de
învăţământ postliceal sau superior de profil, cu specializarea în ramura de sport respectivă.
Art. 249 Personalul didactic auxiliar este format din:
a)bibliotecar, documentarist, redactor;
b)informatician;
c)laborant;
d)tehnician;
e)pedagog şcolar;
f)instructor de educaţie extraşcolară;
g)asistent social;
h)corepetitor;
i)mediator şcolar;
j)secretar;
k)administrator financiar (contabil);
l)instructor-animator;
m)administrator de patrimoniu.
Art. 250 Pentru ocuparea funcţiilor didactice auxiliare trebuie îndeplinite următoarele condiţii de
studii:
a)pentru funcţia de bibliotecar, de documentarist şi de redactor - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei
instituţii de învăţământ, secţia de biblioteconomie, sau a altor instituţii de învăţământ ai căror absolvenţi au
studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din domeniul biblioteconomiei; pot ocupa funcţia de
bibliotecar, de documentarist sau de redactor şi absolvenţi ai învăţământului postliceal sau liceal cu diplomă
în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă a unei instituţii de învăţământ, secţia de biblioteconomie, sau a
altor instituţii de învăţământ ai căror absolvenţi au studiat în timpul şcolarizării disciplinele de profil din
domeniul biblioteconomiei; pot ocupa funcţia de bibliotecar, de documentarist sau de redactor şi alţi
absolvenţi ai învăţământului superior, postliceal sau liceal cu diplomă, pe perioadă determinată, dacă au
urmat un curs de iniţiere în domeniu;
b)pentru funcţia de informatician - absolvirea, cu diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior sau a unei
unităţi de învăţământ preuniversitar de profil;
c)pentru funcţia de laborant - absolvirea, cu examen de diplomă, a unei instituţii de învăţământ superior, a
unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu;
d)tehnician - absolvirea unei şcoli postliceale sau a liceului, în domeniu/absolvirea cu examen de diplomă,
în profilul postului, a unei şcoli postliceale sau a liceului, urmată de un curs de iniţiere în domeniu, în
condiţiile stabilite prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
e)pentru funcţia de pedagog şcolar - absolvirea liceului cu examen de bacalaureat;
f)pentru funcţia de instructor de educaţie extraşcolară - absolvirea cu diplomă a unei instituţii de învăţământ
superior, a unei şcoli postliceale în specialitate ori a unui liceu pedagogic sau a echivalentului acestuia ori a
altui liceu şi absolvirea cursurilor speciale pentru obţinerea certificatului de calificare profesională pentru
această funcţie;
g)pentru funcţia de asistent social - absolvirea unei instituţii de învăţământ superior de profil, de lungă sau
de scurtă durată, cu examen de licenţă ori de absolvire, sau a unei şcoli sanitare postliceale ori a unei şcoli
postliceale de educatori-puericultori;
h)pentru funcţia de corepetitor - absolvirea unui liceu de specialitate;
i)pentru funcţia de mediator şcolar - absolvirea cu diplomă de licenţă cu specializarea asistenţă socială sau
absolvirea cu diplomă de bacalaureat a liceului pedagogic, specializarea mediator şcolar, ori absolvirea cu
diplomă de bacalaureat a oricărui alt profil liceal, urmată de un curs de formare profesională cu specializarea
mediator şcolar, recunoscut de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului;
j)pentru funcţia de secretar - absolvirea unei instituţii de învăţământ superior, respectiv a unui liceu, cu
diplomă de bacalaureat sau absolvirea învăţământului postliceal cu specialitatea tehnician în activităţi de
secretariat;
k)pentru funcţia de administrator financiar - îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare pentru
funcţia de contabil, contabil-şef;
l)pentru funcţia de administrator de patrimoniu - îndeplinirea condiţiilor prevăzute de legislaţia în vigoare
pentru funcţia de inginer/subinginer, economist.
Art. 251 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, este autorizat ca, în funcţie de dinamica învăţământului, să stabilească
şi să reglementeze noi funcţii didactice, respectiv didactice auxiliare.
(2)Norma didactică pentru noile funcţii prevăzute la alin. (1) se reglementează de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
Art. 252 (1)Personalul didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar la data intrării în
vigoare a prezentei legi îşi păstrează dreptul dobândit la concursul naţional unic de titularizare, prin
repartiţie guvernamentală sau prin orice altă formă legală.
(2)Personalul didactic din sistemul de învăţământ preuniversitar titularizat după intrarea în vigoare a
prezentei legi beneficiază de aceleaşi drepturi ca şi personalul didactic prevăzut la alin. (1).
(3)În condiţiile intrării în restrângere de activitate, cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ
preuniversitar beneficiază de soluţionarea restrângerii de activitate prin:
a)transferul consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar;
b)repartizarea pe posturi/catedre vacante, coordonată de inspectoratul şcolar judeţean/Inspectoratul Şcolar al
Municipiului Bucureşti, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.
(4)Prin restrângere de activitate se înţelege:
a)situaţia în care postul/norma didactică nu se încadrează în sistemul de normare privind efectivele de
preşcolari şi elevi prevăzute de lege;
b)situaţia în care se constată diminuarea numărului de ore sub nivelul unei jumătăţi de normă fără
posibilitate de completare în aceeaşi unitate sau într-o unitate de învăţământ apropiată.
(5)Cadrele didactice titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar beneficiază, la cerere, de
pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ preuniversitar. Pretransferul este etapa de mobilitate a
personalului didactic din învăţământul preuniversitar în cadrul căreia un cadru didactic titular în sistemul de
învăţământ preuniversitar, la cererea acestuia, poate trece de la o unitate de învăţământ preuniversitar cu
personalitate juridică/conexă la o altă unitate de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică/conexă,
cu păstrarea statutului de cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar.
(6)Pretransferul se realizează în aceeaşi localitate, în localitatea în care îşi are domiciliul cadrul
didactic titular în sistemul de învăţământ preuniversitar sau pentru apropiere de domiciliu, conform
metodologiei elaborate cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 253 (1)Cadrele didactice netitulare calificate care au participat în ultimii 6 ani la concursul
naţional unic de titularizare, care au obţinut cei puţin nota/media 7 şi au ocupat un post/o catedră, devin
titulare în sistemul de învăţământ preuniversitar, dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii
generale:
a)se certifică viabilitatea postului/catedrei;
b)consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ respective este de acord.
(2)Condiţiile specifice pentru titularizarea personalului didactic, care a participat la concursuri de
titularizare, în sistemul de învăţământ preuniversitar, în condiţiile alin. (1), se stabilesc prin metodologie
elaborată cu consultarea partenerilor de dialog social şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale.

SECŢIUNEA 4: Forme de angajare a personalului didactic

Art. 254 (1)În unităţile de învăţământ sau în consorţiile şcolare poate fi angajat personal didactic cu
contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau perioadă determinată de cel mult un an şcolar,
cu posibilitatea prelungirii contractului, respectiv în plata cu ora, în condiţiile legii.
(2)Constituirea posturilor didactice la nivelul unităţii de învăţământ sau al consorţiilor şcolare se face
pe baza normativelor în vigoare privind formaţiunile de studiu.
(3)În învăţământul preuniversitar de stat şi particular, posturile didactice se ocupă prin concurs
organizat la nivelul unităţii de învăţământ cu personalitate juridică, conform unei metodologii-cadru
elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4)Deciziile privind vacantarea posturilor didactice, organizarea concursurilor pe post şi angajarea
personalului didactic se iau la nivelul unităţii de învăţământ de către consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ, la propunerea directorului, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(5)Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele
disponibile pentru angajare, statutul acestora: vacante, rezervate, precum şi condiţiile şi modalităţile de
ocupare a acestora.
(6)Inspectoratul şcolar analizează, corectează în colaborare cu unităţile de învăţământ şi avizează
oferta de posturi didactice/catedre vacante/rezervate.
(7)Lista de posturi didactice/catedre se face publică prin afişare la inspectoratele şcolare şi la unităţile
de învăţământ respective şi pe site-ul acestor instituţii cu cel puţin 30 de zile înaintea declanşării
procedurilor de selecţie şi angajare pe aceste posturi didactice/catedre.
(8)Concursul prevăzut la alin. (3) constă în:
a)probă practică sau inspecţie specială la clasă şi probă scrisă din didactica specialităţii la angajarea
personalului didactic cu contract individual de muncă;
b)prezentarea unui curriculum vitae şi susţinerea unui interviu la angajarea prin plata cu ora a personalului
didactic asociat şi a personalului didactic pensionat.
 (9)Unităţile de învăţământ, individual, în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local ori
judeţean, organizează concursul pentru ocuparea posturilor şi catedrelor, conform statutului acestor posturi
didactice şi catedre, stabilit în condiţiile alin. (5).
(10)Comisiile de concurs se aprobă de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. Din
comisia de concurs compusă din cadre didactice face parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al
inspectoratului şcolar judeţean. În situaţia în care concursul se organizează în consorţii şcolare sau în
asocieri temporare la nivel local ori judeţean, comisiile sunt validate de consiliile de administraţie ale
unităţilor de învăţământ.
(11)În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursurilor pentru ocuparea
posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ care
organizează concursul. Angajarea pe post a personalului didactic cu contract individual de muncă se face de
directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general.
(12)În învăţământul particular, validarea concursurilor şi angajarea pe post se fac de către conducerea
unităţii de învăţământ particular şi se comunică, în scris, inspectoratului şcolar.
(13)Candidaţii care au dobândit definitivarea în învăţământ, profesori cu drept de practică, şi au
ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ
un post didactic vacant sunt titulari în învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare semnate
de inspectorul şcolar general, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de
muncă pe perioadă nedeterminată.
(14)Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, profesori debutanţi, şi au
ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ
un post didactic vacant, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o
perioadă de cel mult un an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru
definitivarea în învăţământ, consiliul de administraţie poate hotărî modificarea duratei contractului
individual de muncă din perioadă determinată în perioadă nedeterminată.
(15)Pentru candidaţii care au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ un post didactic rezervat, directorul unităţii de învăţământ încheie
contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar, respectiv până la revenirea titularului
pe post. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate decide prelungirea contractului individual
de muncă şi în anul şcolar următor, în situaţia în care postul rămâne rezervat.
(16)Directorii unităţilor de învăţământ comunică în scris inspectoratului şcolar, imediat după
concurs, următoarele situaţii:
a)angajarea cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată pe posturi didactice a candidaţilor
validaţi după concurs;
b)debutanţii care au ocupat prin concurs validat, în condiţiile metodologiei, de consiliul de administraţie al
unităţii de învăţământ un post didactic vacant şi pentru care consiliul de administraţie al unităţii de
învăţământ poate hotărî modificarea duratei contractului individual de muncă din perioadă determinată în
perioadă nedeterminată, în situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea în
învăţământ;
c)candidaţii participanţi la concurs şi nerepartizaţi;
d)posturile didactice şi orele rămase neocupate după concursul organizat la nivelul unităţii sau al consorţiilor
şcolare.
(17)Inspectoratul şcolar centralizează la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti posturile didactice
şi orele rămase neocupate, care vor fi repartizate în ordinea stabilită prin metodologie elaborată cu
consultarea partenerilor de dialog social şi aprobată prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului
şi sportului.
(18)Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului
participă cu statut de observator la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor organizate la
nivelul unităţii sau al consorţiilor şcolare.
 (19)Posturile didactice rămase neocupate prin concurs sau eliberate în timpul anului şcolar se ocupă
pe perioadă determinată, prin detaşare sau prin plata cu ora, până la sfârşitul anului şcolar ori până la
revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. În situaţia în care
posturile didactice eliberate în timpul anului şcolar nu pot fi astfel ocupate, consiliile de administraţie din
unităţile de învăţământ sunt abilitate să organizeze şi să desfăşoare individual, în consorţii şcolare sau în
asocieri temporare la nivel local, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării cu
contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic calificat. În mod excepţional,
consiliile de administraţie din unităţile de învăţământ pot organiza testări prin interviu şi lucrare scrisă, în
profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a
personalului fără studii corespunzătoare postului.
(20)Eliberarea din funcţie a personalului didactic în unităţile de învăţământ cu personalitate juridică
se face de către directorul unităţii, cu aprobarea consiliului de administraţie, iar la unităţile de învăţământ
particulare de către persoana juridică fondatoare.
Art. 2541 (1)Personalul didactic titular în învăţământul preuniversitar poate fi detaşat în interesul
învăţământului, cu acordul său, pentru ocuparea unor posturi din unităţi/instituţii de învăţământ şi unităţi
conexe, la solicitarea acestuia, precum şi pentru asigurarea pe perioadă determinată de cel mult un an şcolara
conducerii unităţilor de învăţământ, unităţilor conexe ale învăţământului preuniversitar, inspectoratelor
şcolare şi caselor corpului didactic şi a funcţiilor de îndrumare şi de control în inspectoratele şcolare.
Detaşarea în interesul învăţământului se realizează conform metodologiei elaborate cu consultarea
partenerilor de dialog social şi aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(2)Detaşarea la cerere a personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar se realizează prin
concurs sau concurs specific, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului. Detaşarea la cerere a personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar se
realizează pe o perioadă de cel mult 5 ani şcolari consecutivi, cu păstrarea calităţii de titular în învăţământul
preuniversitar.
(3)Asigurarea conducerii unei unităţi de învăţământ preuniversitar particular, până la organizarea
concursului, dar nu mai mult de sfârşitul anului şcolar, se poate realiza de cadre didactice care se disting prin
calităţi profesionale, manageriale şi morale, după cum urmează:
a)prin numirea în funcţia de conducere de către conducerea persoanei juridice finanţatoare, la propunerea
consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ particular, a unui cadru didactic din cadrul unităţii de
învăţământ respective sau a unui cadru didactic pensionat; actul de numire se aduce la cunoştinţa
inspectoratului şcolar pe raza căruia îşi desfăşoară activitatea unitatea şcolară;
b)prin detaşarea în interesul învăţământului a cadrelor didactice titulare în învăţământul preuniversitar de
stat sau a cadrelor didactice titulare în alte unităţi de învăţământ particular, la propunerea conducerii
persoanei juridice finanţatoare şi cu acordul scris al persoanelor solicitate, prin decizie a inspectorului şcolar
general.
Art. 255 (1)Cadrele didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată, alese în Parlament,
numite în Guvern sau care îndeplinesc funcţii de specialitate specifice în aparatul Parlamentului, al
Administraţiei Prezidenţiale, al Guvernului şi în Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
precum şi cele alese de Parlament în organismele centrale ale statului au drept de rezervare a postului
didactic sau a catedrei pe perioada în care îndeplinesc aceste funcţii.
(2)Prevederile alin. (1) se aplică şi cadrelor didactice titulare, cu contract pe perioadă nedeterminată,
care îndeplinesc funcţia de prefect, subprefect, preşedinte şi vicepreşedinte al consiliului judeţean, primar,
viceprimar, precum şi cadrelor didactice trecute în funcţii de conducere, de îndrumare şi de control în
sistemul de învăţământ, de cultură, de tineret şi sport. De aceleaşi drepturi beneficiază şi personalul de
conducere şi de specialitate de la casa corpului didactic, precum şi cadrele didactice numite ca personal de
conducere sau în funcţii de specialitate specifice la comisiile şi agenţiile din subordinea Administraţiei
Prezidenţiale, a Parlamentului, a Guvernului sau a Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
 (3)Liderii sindicatelor reprezentative din învăţământ au dreptul de rezervare a postului, conform
prevederilor legale în vigoare şi contractului colectiv de muncă la nivel de ramură.
(4)De prevederile alin. (1) beneficiază şi personalul didactic titular cu contract pe perioadă
nedeterminată trimis în străinătate cu misiuni de stat, cel care lucrează în organisme internaţionale, precum
şi însoţitorii acestora, dacă sunt cadre didactice.
(5)Personalului didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată solicitat în străinătate pentru
predare, cercetare, activitate artistică sau sportivă, pe bază de contract, ca urmare a unor acorduri, convenţii
guvernamentale, interuniversitare sau interinstituţionale, i se rezervă postul didactic.
(6)Personalul didactic are dreptul la întreruperea activităţii didactice, cu rezervarea postului, pentru
creşterea şi îngrijirea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copiilor cu handicap,
conform prevederilor legale în vigoare. De acest drept poate beneficia numai unul dintre părinţi sau
susţinătorii legali.
(7)Perioada de rezervare a postului didactic, în condiţiile alin. (1)-(6), se consideră vechime în
învăţământ.
(8)Personalul didactic titular cu contract pe perioadă nedeterminată poate beneficia de concediu fără
plată pe timp de un an şcolar, o dată la 10 ani, cu aprobarea unităţii de învăţământ sau, după caz, a
inspectoratului şcolar, cu rezervarea postului pe perioada respectivă.
(9)Personalului didactic titular în învăţământul preuniversitar care beneficiază de pensie de
invaliditate de gradul III i se va rezerva catedra/postul didactic pe durata invalidităţii. Contractul de muncă
este suspendat până la data la care medicul expert al asigurărilor sociale emite decizia prin care constată
schimbarea gradului de invaliditate sau redobândirea capacităţii de muncă. Rezervarea catedrei/postului
didactic încetează de la data emiterii de către medicul expert al asigurărilor sociale a deciziei prin care se
constată pierderea definitivă a capacităţii de muncă.

SECŢIUNEA 5: Funcţiile de conducere, de îndrumare şi de control

Art. 256 (1)Funcţiile de conducere din unităţile de învăţământ sunt: director şi director adjunct.
(2)Funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare sunt: inspector şcolar general şi inspector şcolar
general adjunct.
(3)Funcţiile de conducere din unităţi conexe ale învăţământului preuniversitar se stabilesc potrivit
specificului acestora, prin reglementări ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(4)Funcţiile de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar sunt:
a)la inspectoratele şcolare: inspector şcolar;
b)la Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: inspector general, inspector principal de
specialitate şi alte funcţii stabilite prin hotărâre a Guvernului.
Art. 257 (1)Funcţia de director şi de director adjunct se ocupă prin concurs public de către cadre
didactice titulare membre ale corpului naţional de experţi în management educaţional.
(2)Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director sau de director adjunct se organizează de unitatea
de învăţământ, prin consiliu[de administraţie.
(3)În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management cu primarul/primarul
de sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului judeţean pe raza căreia se află
unitatea de învăţământ.
(4)Directorul şi directorul adjunct din unităţile de învăţământ preuniversitar nu pot avea, pe perioada
exercitării mandatului, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în cadrul unui partid politic, la nivel local,
judeţean sau naţional.
Art. 258 (1)Consiliul de administraţie stabileşte comisia de concurs pentru ocuparea postului de
director, respectiv director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar. Din comisie fac parte,
obligatoriu, cadre didactice, un reprezentant al inspectoratului şcolar, precum şi un reprezentant al
consiliului local, respectiv judeţean, în funcţie de unităţile aflate în subordine.
(2)Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului pentru ocuparea funcţiei de director şi de
director adjunct se stabileşte prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
 (3)Consiliul de administraţie validează rezultatele concursului de ocupare a funcţiilor de director,
respectiv director adjunct şi emite decizia de numire în funcţia de director, respectiv de director adjunct.
(4)Modelul-cadru al contractului de management este stabilit prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului. Dacă în termen de 30 de zile consiliul local/consiliul judeţean nu se
pronunţă asupra contractului de management, acesta se consideră aprobat tacit.
(5)Directorul unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie prin hotărârea consiliului de
administraţie, cu votul a 2/3 dintre membri. În această situaţie, este obligatorie realizarea unui audit de către
inspectoratul şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.
(6)Directorul unităţii de învăţământ particular şi confesional poate fi eliberat din funcţie, la
propunerea consiliului de administraţie, cu votul a 2/3 din membrii săi, prin decizia persoanei juridice
fondatoare.
(7)În condiţiile vacantării funcţiei de director, până la organizarea unui nou concurs, conducerea
interimară este preluată, prin hotărâre a consiliului de administraţie, de către directorul adjunct sau un cadru
didactic membru în consiliul de administraţie, care devine automat şi ordonator de credite.
Art. 259 (1)Inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi directorii caselor corpului didactic sunt
numiţi de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pe baza unui concurs public, reglementat
prin metodologie elaborată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Inspectorii şcolari generali, generali adjuncţi şi directorii caselor corpului didactic încheie contract de
management cu ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. Contractul de management poate fi
prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.
(3)Directorii unităţilor destinate activităţilor extraşcolare sunt numiţi de către inspectorul şcolar
general sau de către ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, conform subordonării acestora, în
urma unui concurs public, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului. Directorul încheie contract de management cu inspectorul şcolar general sau cu
ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, conform subordonării acestora. Contractul de
management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.
Art. 260 (1)Funcţiile de conducere din inspectoratele şcolare şi de director la casa corpului didactic
se ocupă, prin concurs, de către cadre didactice titulare, cu diplomă de licenţă, membre ale corpului naţional
de experţi în management educaţional, care îndeplinesc criteriile de competenţă profesională, managerială şi
de prestigiu moral evaluate prin:
a)curriculum vitae;
b)calităţi dovedite în activitatea didactică şi în funcţii de conducere, de îndrumare şi de control, anterioare,
în sistemul naţional de învăţământ;
c)titlul de doctor sau gradul didactic I;
d)calificativul "foarte bine" obţinut în ultimii 5 ani;
e)interviu în faţa unei comisii de concurs privind managementul educaţional şi deontologia profesională.
(2)Concursul pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, inspector şcolar general adjunct şi
director la casa corpului didactic se desfăşoară la sediul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului.
(3)Comisia ministerială pentru ocuparea funcţiilor de inspector şcolar general, de inspector şcolar
general adjunct şi de director la casa corpului didactic, numită prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului, este alcătuită din 5 membri, dintre care:
a)pentru funcţia de inspector şcolar general:
(i)secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, în calitate de preşedinte;
(ii)3 inspectori şcolari generali din teritoriu;
(iii)un director din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu competenţe în domeniu;
b)pentru funcţia de inspector şcolar general adjunct şi de director la casa corpului didactic:
(i)secretarul de stat pentru învăţământul preuniversitar, în calitate de preşedinte;
(ii)2 inspectori şcolari generali din teritoriu;
(iii)inspectorul şcolar general al inspectoratului şcolar pentru care se organizează concursul;
(iv)un director din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu competenţe în domeniu.
(4)În comisiile de concurs participă, cu statut de observator, reprezentanţii organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de ramură a învăţământului.
(5)Contestaţiile la hotărârile comisiei prevăzute la alin. (3) se adresează ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului, în termen de 5 zile de la comunicarea rezultatelor concursului. Hotărârea
acestuia poate fi atacată la instanţa de judecată competentă.
Art. 261 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, respectiv inspectoratele şcolare
vacantează, în condiţiile legii, posturile corespunzătoare funcţiilor de îndrumare şi de control cuprinse în
organigramele proprii şi asigură publicarea acestora în presa centrală/locală şi la sediul propriu, cu cel puţin
30 de zile înainte de organizarea concursului.
(2)Funcţiile de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare se ocupă, prin concurs, de cadre
didactice din cadrul corpului naţional de experţi.
(3)Funcţiile de îndrumare şi de control din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului
se ocupă prin concurs.
(4)Concursul pentru ocuparea funcţiilor de îndrumare şi de control constă în:
a)curriculum vitae, analiza şi evaluarea acestuia;
b)inspecţie specială la clasă;
c)probă practică, constând din asistenţă la ore, analiză de lecţii şi întocmirea procesului-verbal de inspecţie;
d)interviu în faţa unei comisii de concurs privind managementul educaţional şi deontologia profesională;
e)probă scrisă în profilul postului pentru care candidează.
(5)Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi de control din inspectoratul
şcolar este formată din: inspectorul şcolar general - în calitate de preşedinte; un reprezentant al Ministerului
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului; un profesor sau un conferenţiar universitar din profilul
postului pentru care candidează.
(6)Comisia pentru concursul de ocupare a funcţiilor de îndrumare şi de control din Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este formată din: secretarul de stat al departamentului în care
se află postul scos la concurs - în calitate de preşedinte; directorul general din departamentul respectiv; un
profesor sau un conferenţiar universitar din profilul postului, stabilit de ministrul educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.
(7)Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură a învăţământului au drept
de acces la documentele comisiilor de concurs.
(8)Numirea personalului didactic admis la concurs, în funcţiile de îndrumare şi de control din
inspectoratele şcolare, se face de către inspectorul şcolar general, cu avizul Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, iar în funcţiile de îndrumare şi control din cadrul ministerului, prin ordin
al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(9)Inspectorii şcolari încheie contract de management cu inspectorul şcolar general. Contractul de
management poate fi prelungit, cu acordul părţilor, în urma evaluării performanţelor manageriale.

SECŢIUNEA 6: Norma didactică

Art. 262 (1)Activitatea personalului didactic de predare se realizează într-un interval de timp zilnic
de 8 ore, respectiv 40 de ore pe săptămână, şi cuprinde:
a)activităţi didactice de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi examene de final de ciclu de
studii, conform planurilor-cadru de învăţământ;
b)activităţi de pregătire metodico-ştiinţifică;
c)activităţi de educaţie, complementare procesului de învăţământ: mentorat, şcoală după şcoală, învăţare pe
tot parcursul vieţii.
(2)Activităţile concrete prevăzute la alin. (1), care corespund profilului, specializării şi aptitudinilor
persoanei care ocupă postul didactic respectiv, sunt prevăzute în fişa individuală a postului. Aceasta se
aprobă în consiliul de administraţie, se revizuieşte anual şi constituie anexă la contractul individual de
muncă.
 (3)Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a
preşcolarilor şi a elevilor în clasă reprezintă numărul de ore corespunzător activităţilor prevăzute la alin. (1)
lit. a) şi se stabileşte după cum urmează:
a)un post de profesor pentru învăţământul preşcolar pentru fiecare grupă cu program normal, constituită în
educaţia timpurie;
b)un post de profesor pentru învăţământul primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru
clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
c)18 ore pe săptămână pentru profesorii din învăţământul secundar şi terţiar non-universitar, pentru
profesorii din unităţile şi clasele cu program integrat şi suplimentar de artă şi sportiv, precum şi din unităţile
cu activităţi extraşcolare şi din centrele sau cabinetele de asistenţă psihopedagdgică;
d)24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică;
e)pentru personalul didactic din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: profesori la
predare - 16 ore pe săptămână; profesor-educator şi profesor pentru instruire practică - 20 de ore pe
săptămână;
f)un post pentru personalul didactic din învăţământul special integrat, pentru cel din centrele logopedice
interşcolare, pentru personalul didactic itinerant, pentru profesori care efectuează terapiile specifice,
profesori pentru cultura fizică medicală, kinetoterapie, educaţia psihomotrică şi altele, în funcţie de tipul şi
gradul de deficienţă, conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului;
g)un post de profesor documentarist în centrele de documentare şi informare.
(4)Norma didactică de predare-învăţare-evaluare şi de instruire practică şi de evaluare curentă a
preşcolarilor şi a elevilor în clasă se reduce cu două ore pe săptămână în cazul cadrelor didactice care au
calitatea de mentor.
Art. 263 (1)Norma didactică în învăţământul preuniversitar cuprinde ore prevăzute în planurile-cadru
de învăţământ la disciplinele corespunzătoare specializării sau specializărilor înscrise pe diploma de licenţă
ori pe certificatul de absolvire a unui modul de minimum 90 de credite transferabile care atestă obţinerea de
competenţe de predare a unei discipline din domeniul fundamental aferent domeniului de specializare înscris
pe diplomă.
(2)Prin excepţie, în norma didactică prevăzută la alin. (1), se pot include şi ore de la disciplinele
stabilite prin metodologia aprobată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, cu
menţinerea drepturilor salariale.
(3)În situaţia în care norma didactică nu se poate constitui conform prevederilor alin. (1) şi (2),
aceasta se poate completa cu activităţile prevăzute la art. 262 alin. (1) lit. c).
(4)Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de
profesorii pentru învăţământul primar de la grupa sau clasa respectivă, în cadrul activităţilor postului, dacă
fac dovada calificării prin diploma de studii ori prin certificatul de competenţă. Orele de limbi străine din
învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma
acestora, sau prin plata cu ora, în cazul în care profesorii pentru învăţământul primar de la grupa ori clasa
respectivă nu fac dovada calificării prin diploma de studii sau prin certificatul de competenţă.
(5)Orele de limbi străine din învăţământul primar pot fi predate, în condiţiile prezentei legi, de
profesorii pentru învăţământul primar de la clasa respectivă, dacă fac dovada calificării prin diploma de
studii sau prin certificatul de competenţă şi sunt remunerate prin plata cu ora. Orele de limbi străine din
învăţământul primar pot fi predate şi de profesori cu studii superioare de specialitate, fiind incluse în norma
acestora, sau prin plata cu ora.
(6)Profesorii pentru învăţământul primar de la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale
sunt remuneraţi, prin plata cu ora, pentru orele care depăşesc numărul de ore prevăzut în planurile de
învăţământ de la clasele cu predare în limba română.
(7)În învăţământul primar, orele de educaţie fizică prevăzute în planurile de învăţământ sunt predate
de profesori cu studii superioare de specialitate.
 (8)În palatele şi în cluburile copiilor, norma didactică cuprinde activităţile prevăzute în planurile de
educaţie corespunzătoare profilurilor cercurilor şi atelierelor, aprobate prin regulament de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în limitele normelor didactice stabilite la art. 262 alin. (3).
(9)Prin excepţie, dacă norma didactică a profesorilor din învăţământul gimnazial nu se poate
constitui conform prevederilor alin. (1) şi art. 262 alin. (3), aceasta poate fi constituită din 2/3 din ore de la
specializarea sau specializările de bază şi completată cu 1/3 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori
prin adăugarea de ore conform prevederilor art. 262 alin. (1) lit. c). În învăţământul gimnazial din mediul
rural norma didactică se poate constitui din 1/2 din ore de la specialitatea sau specialităţile de bază şi
completată cu 1/2 din ore de la disciplinele stabilite la alin. (2) ori prin adăugare de ore conform prevederilor
art. 262 alin. (1) lit. c).
(10)Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control poate fi degrevat parţial de norma
didactică, pe baza normelor aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale, elaborate cu consultarea
federaţiilor sindicale reprezentative din învăţământ. De acelaşi drept pot beneficia şi persoanele desemnate
de federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ, ca urmare a participării la procesul de monitorizare şi
evaluare a calităţii sistemului de învăţământ, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale. Prin
acelaşi ordin se stabilesc atribuţiile persoanelor degrevate de norma didactică.
(101)Personalul degrevat potrivit alin. (10) primeşte drepturile salariale pentru funcţia în care este
încadrat, precum şi celelalte sporuri şi indemnizaţii prevăzute de lege pentru activitatea desfăşurată, după
caz.
(11)Timpul săptămânal de activitate a personalului didactic auxiliar este identic cu cel stabilit pentru
personalul cu funcţii echivalente din celelalte sectoare bugetare, potrivit legii. Sarcinile acestuia sunt
prevăzute în fişa individuală a postului.

SECŢIUNEA 7: Distincţii
Art. 264 (1)Personalul didactic din învăţământul preuniversitar beneficiază de gradaţie de merit,
acordată prin concurs. Această gradaţie se acordă pentru 16% din posturile didactice existente la nivelul
inspectoratului şcolar şi reprezintă 25% din salariul de bază. Gradaţia de merit se atribuie pe o perioadă de 5
ani.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează metodologia şi criteriile de
acordare a gradaţiei de merit, cu consultarea federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ramură de
învăţământ.
Art. 265 (1)Personalul didactic cu rezultate excelente în activitatea didactică, educativă şi ştiinţifică
poate primi decoraţii, ordine, medalii, titluri, potrivit legii.
(2)Ordinele şi medaliile care pot fi conferite personalului didactic din învăţământul preuniversitar
sunt: Ordinul Spiru Haret clasele Comandor, Cavaler şi Ofiţer, Medalia Membru de onoare al corpului
didactic. Medalia se acordă cadrelor didactice pensionabile, cu activitate deosebită în învăţământ.
(3)În afara distincţiilor prevăzute la alin. (2), ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului
este autorizat să acorde personalului didactic din învăţământul preuniversitar următoarele distincţii:
a)adresă de mulţumire publică;
b)diplomă "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a şi a III-a;
c)diplomă de excelenţă, care se acordă cadrelor didactice pensionate sau pensionabile, cu activitate
deosebită în învăţământ.
(4)Diploma "Gheorghe Lazăr" clasele I, a II-a şi a III-a este însoţită de un premiu de 20%, 15% şi,
respectiv, 10% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate. Diploma de excelenţă
este însoţită de un premiu de 20% din suma salariilor de bază primite în ultimele 12 luni de activitate.
(5)Distincţiile şi premiile prevăzute la alin. (3) se acordă în baza unui regulament aprobat prin ordin
al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în limita unui procent de 1% din numărul total al
posturilor didactice din fiecare judeţ/sector al municipiului Bucureşti.
(6)Fondurile pentru acordarea distincţiilor prevăzute la alin. (3) sunt asigurate de Ministerul
Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
 SECŢIUNEA 8: Drepturi şi obligaţii
Art. 266 Personalul din învăţământul preuniversitar are drepturi şi obligaţii care decurg din legislaţia
în vigoare, din prezenta lege, din regulamente specifice şi din prevederile contractului individual de muncă.
Art. 267 (1)Cadrele didactice beneficiază de concediu anual cu plată, în perioada vacanţelor şcolare,
cu o durată de 62 de zile lucrătoare; în cazuri bine justificate, conducerea unităţii de învăţământ poate
întrerupe concediul legal, persoanele în cauză urmând a fi remunerate pentru munca depusă.
(2)Perioadele de efectuare a concediului de odihnă pentru fiecare cadru didactic se stabilesc de
consiliul de administraţie, în funcţie de interesul învăţământului şi al celui în cauză, dar cu asigurarea
personalului didactic necesar pentru desfăşurarea examenelor naţionale.
(3)Neefectuarea concediului anual dă dreptul la efectuarea concediului restant în vacanţele anului
şcolar următor.
Art. 268 (1)Cadrele didactice care redactează teza de doctorat sau lucrări în interesul învăţământului
pe bază de contract de cercetare ori de editare au dreptul la 6 luni de concediu plătit, o singură dată, cu
aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ.
(2)Personalul didactic aflat în situaţia prevăzută la alin. (1) nu poate fi încadrat în activităţi didactice
retribuite în regim de plată cu ora.
(3)În situaţia desfiinţării unei unităţi de învăţământ de stat, salariaţii disponibilizaţi primesc salarii
compensatorii, conform legii.
Art. 269 Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi casele
corpului didactic beneficiază de concediu de odihnă, conform Codului muncii.
Art. 270 Normele metodologice referitoare la efectuarea concediului legal vor fi elaborate de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului împreună cu reprezentanţii organizaţiilor sindicale
reprezentative la nivel de ramură a învăţământului.
Art. 271 Dreptul la iniţiativă profesională constă în:
a)conceperea activităţii profesionale şi realizarea obiectivelor educaţionale ale disciplinelor de învăţământ,
prin metodologii care respectă principiile psihopedagogice;
b)utilizarea bazei materiale şi a resurselor învăţământului, în scopul realizării obligaţiilor profesionale;
c)punerea în practică a ideilor novatoare pentru modernizarea procesului de învăţământ.

SECŢIUNEA 9: Dreptul la securitate al personalului didactic

Art. 272 (1)Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii didactice de nicio
autoritate şcolară sau publică.
(2)Prin excepţie de la prevederile alin. (1), nu se consideră perturbare a cadrelor didactice în timpul
desfăşurării activităţii didactice intervenţia autorităţilor şcolare şi/sau publice în situaţiile în care sănătatea
fizică sau psihică a elevilor ori a personalului este pusă în pericol în orice mod, conform constatării
personalului de conducere, respectiv în timpul exerciţiilor de alarmare pentru situaţii de urgenţă.
(3)Înregistrarea prin orice procedee a activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care
o conduce.
(4)Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activităţii didactice de către elevi sau de către alte
persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
(5)Înregistrarea prin orice procedee a activităţilor desfăşurate în spaţiile şcolare este permisă numai
cu acordul personalului de conducere, cu excepţia celor de la alin. (3).

SECŢIUNEA 10: Dreptul de participare la viaţa socială

Art. 273 (1)Personalul didactic are dreptul să participe la viaţa socială şi publică, în beneficiul
propriu, în interesul învăţământului.
(2)Personalul didactic are dreptul să facă parte din asociaţii şi organizaţii sindicale, profesionale şi
culturale, naţionale şi internaţionale, legal constituite, în conformitate cu prevederile legii.
 (3)Personalul didactic poate exprima liber opinii profesionale în spaţiul şcolar şi poate întreprinde
acţiuni în nume propriu în afara acestui spaţiu, dacă acestea nu afectează prestigiul învăţământului şi
demnitatea profesiei de educator, respectiv prevederile prezentei legi.
Art. 274 (1)Personalul didactic beneficiază, în limita fondurilor alocate prin buget, din fonduri
extrabugetare sau sponsorizări, de acoperirea integrală ori parţială a cheltuielilor de deplasare şi de
participare la manifestări ştiinţifice organizate în străinătate, cu aprobarea consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ.
(2)Personalul prevăzut la alin. (1) înaintează unităţii de învăţământ propuneri de valorificare a
rezultatelor acţiunii pentru care a primit aprobarea de deplasare.
Art. 275 (1)Cadrele didactice au obligaţia morală să îşi acorde respect reciproc şi sprijin în
îndeplinirea obligaţiilor profesionale.
(2)Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalul didactic
auxiliar au obligaţia de a respecta atribuţiile prevăzute în fişa postului.
(3)Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi personalul didactic
auxiliar au obligaţia de a participa la activităţi de formare continuă, în condiţiile legii.
Art. 276. Personalului didactic din unităţile de învăţământ conexe, care nu dispune de locuinţă în
localitatea unde are postul, i se decontează cheltuielile de transport, conform legii.
Art. 277. Copiii personalului didactic aflat în activitate sunt scutiţi de plata taxelor de înscriere la
concursurile de admitere în învăţământul superior şi beneficiază de gratuitate la cazare în cămine şi
internate.
Art. 278. Personalul didactic şi didactic auxiliar din învăţământ beneficiază de o compensaţie de la
bugetul asigurărilor sociale de stat de 50% din valoarea cazării, mesei şi a tratamentului în bazele de odihnă
şi tratament.
Art. 279. Personalul didactic titular care din proprie iniţiativă solicită să se specializeze/să continue
studiile are dreptul la concediu fără plată. Durata totală a acestuia nu poate depăşi 3 ani într-un interval de 7
ani. Aprobările în aceste situaţii sunt de competenţa unităţii şcolare prin consiliul de administraţie, dacă se
face dovada activităţii respective.

SECŢIUNEA 11: Răspunderea disciplinară şi patrimonială

Art. 280 (1)Personalul didactic, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de
îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar răspund disciplinar pentru încălcarea cu vinovăţie a
îndatoririlor ce le revin potrivit contractului individual de muncă, precum şi pentru încălcarea normelor de
comportare care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului unităţii/instituţiei, conform legii.
(2)Sancţiunile disciplinare care se pot aplica personalului prevăzut la alin. (1), în raport cu gravitatea
abaterilor, sunt:
a)observaţie scrisă;
b)avertisment;
c)diminuarea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizaţia de conducere, de îndrumare şi de
control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
d)suspendarea, pe o perioadă de până la 3 ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru ocuparea unei
funcţii didactice superioare sau pentru obţinerea gradelor didactice ori a unei funcţii de conducere, de
îndrumare şi de control;
e)destituirea din funcţia de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ;
f)desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
(3)Orice persoană poate sesiza unitatea de învăţământ/instituţia de învăţământ cu privire la săvârşirea
unei fapte ce poate constitui abatere disciplinară. Sesizarea se face în scris şi se înregistrează la registratura
unităţii/instituţiei de învăţământ.
(4)Pentru cercetarea abaterilor prezumate săvârşite de personalul didactic, personalul de conducere
al unităţilor de învăţământ preuniversitar, personalul de îndrumare şi de control din cadrul inspectoratelor
şcolare şi de personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, tineretului şi
Sportului, comisiile de cercetare disciplinară se constituie după cum urmează:
a)pentru personalul didactic, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia
sindicală din care face parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au
funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
b)pentru personalul de conducere al unităţilor de învăţământ preuniversitar, comisii formate din 3-5 membri,
dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin egală cu a celui care a
săvârşit abaterea. Din comisie face parte şi un inspector din cadrul inspectoratului şcolar judeţean/al
municipiului Bucureşti;
c)pentru personalul de îndrumare şi de control din cadrul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, comisii formate din 3-5 membri, dintre care unul reprezintă organizaţia sindicală din care face
parte persoana aflată în discuţie sau este un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel
puţin egală cu a celui care a săvârşit abaterea;
d)pentru personalul de conducere al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti, comisii
formate din 3- 5 membri, dintre care un reprezentant al salariaţilor, iar ceilalţi au funcţia didactică cel puţin
egală cu a celui care a săvârşit abaterea.
(5)Comisiile de cercetare disciplinară sunt numite de:
a)consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar, pentru personalul didactic şi personalul
de conducere al acesteia;
b)ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, pentru funcţiile de îndrumare şi de control din cadrul
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, precum şi pentru personalul de conducere din
inspectoratele şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti.
(6)În cadrul cercetării abaterii prezumate se stabilesc faptele şi urmările acestora, împrejurările în
care au fost săvârşite, existenţa sau inexistenţa vinovăţiei, precum şi orice alte date concludente. Audierea
celui cercetat şi verificarea apărării acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a se prezenta la
audiere, deşi a fost înştiinţat în scris cu minimum 48 de ore înainte, precum şi de a da declaraţii scrise se
constată prin proces-verbal şi nu împiedică finalizarea cercetării. Cadrul didactic cercetat are dreptul să
cunoască toate actele cercetării şi să îşi producă probe în apărare.
(7)Cercetarea faptei şi comunicarea deciziei se fac în termen de cel mult 30 de zile de la data
constatării acesteia, consemnată în condica de inspecţii sau la registratura generală a unităţii de învăţământ
preuniversitar/instituţiei. Persoanei nevinovate i se comunică în scris inexistenţa faptelor pentru care a fost
cercetată.
(8)Persoanele sancţionate încadrate în unităţile de învăţământ au dreptul de a contesta, în termen de
15 zile de la comunicare, decizia respectivă la colegiul de disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar.
Personalul de conducere, de îndrumare şi de control din inspectoratele şcolare şi din Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, care a fost sancţionat, are dreptul de a contesta, în termen de 15 zile de la
comunicare, decizia respectivă la Colegiul central de disciplină al Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(9)Normele privind componenţa, organizarea şi funcţionarea, precum şi atribuţiile colegiului de
disciplină de pe lângă inspectoratul şcolar şi ale Colegiului central de disciplină al Ministerului Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin al ministrului educaţiei,
cercetării, tineretului şi sportului.
(10)Dreptul persoanei sancţionate de a se adresa instanţelor judecătoreşti este garantat.
Art. 281 (1)Pentru personalul didactic din unităţile de învăţământ preuniversitar, propunerea de
sancţionare se face de către director sau de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de
administraţie. Sancţiunile aprobate de consiliul de administraţie sunt puse în aplicare şi comunicate prin
decizie a directorului unităţii de învăţământ preuniversitar.
(2)Pentru personalul de conducere al unităţii de învăţământ preuniversitar, propunerea de sancţionare
se face de către consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ preuniversitar şi se comunică prin decizie
a inspectorului şcolar general.
 (3)Pentru personalul de conducere din inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic, propunerea
de sancţionare se face de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului şi se comunică prin ordin.
(4)Pentru personalul de îndrumare şi control din Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, propunerea de sancţionare se face, după caz, de ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi
sportului, respectiv de secretarul de stat sau de şeful ierarhic al persoanei în cauză şi se comunică prin ordin.
Art. 282. Sancţiunea se stabileşte, pe baza raportului comisiei de cercetare, de autoritatea care a
numit această comisie şi se comunică celui în cauză, prin decizie scrisă, după caz, de către directorul unităţii
de învăţământ, inspectorul şcolar general sau ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
Art. 283. Răspunderea patrimonială a personalului didactic, a personalului didactic auxiliar, precum
şi a celui de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul preuniversitar se stabileşte potrivit
legislaţiei muncii. Decizia de imputare, precum şi celelalte acte pentru recuperarea pagubelor şi a
prejudiciilor se fac de conducerea unităţii sau a instituţiei al cărei salariat este cel în cauză, în afară de
cazurile când, prin lege, se dispune altfel.

SECŢIUNEA 12: Pensionarea

Art. 284 (1)Personalul didactic beneficiază de pensie în condiţiile prevăzute de legislaţia de asigurări
sociale şi pensii care reglementează sistemul public de pensii.
(2)Personalul didactic de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământul de stat se
pensionează la data împlinirii vârstei legale de pensionare.
(3)Pentru motive temeinice, pensionarea personalului didactic de conducere, de îndrumare şi de
control se poate face şi în timpul anului şcolar, cu aprobarea consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ, respectiv al inspectoratului şcolar.
(4)Cadrele didactice pensionate pot desfăşura activităţi didactice, salarizate prin plata cu ora, după
împlinirea vârstei standard de pensionare.
(5)Personalul didactic pensionat din învăţământ beneficiază de asistenţă medicală şi de acces la
casele de odihnă şi la bazele de tratament ale cadrelor didactice.
(6)Prin excepţie de la prevederile alin. (1) şi (2), în cazul în care în unităţile de învăţământ
normele/posturile didactice nu pot fi acoperite cu titulari, personalul didactic din învăţământul
preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională
deosebită, poate fi menţinut, cu aprobarea anuală a consiliului de administraţie, ca titular în funcţia didactică
până la 3 ani peste vârsta de pensionare, la cerere, conform metodologiei aprobate prin ordin al ministrului
educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(7)Reîncadrarea în funcţia de personal didactic a personalului didactic pensionat care nu a depăşit cu
3 ani vârsta de pensionare se face anual, cu menţinerea drepturilor şi obligaţiilor care decurg din
desfăşurarea activităţii didactice avute anterior pensionării, cu acordul consiliului de administraţie, potrivit
metodologiei prevăzute la alin. (6), cu condiţia suspendării pensiei pe durata reîncadrării.

TITLUL V: Învăţarea pe tot parcursul vieţii

CAPITOLUL I: Dispoziţii generale

Art. 328 (1)Prezentul titlu reglementează cadrul general şi integrator al învăţării pe tot parcursul
vieţii în România.
(2)Educaţia permanentă reprezintă totalitatea activităţilor de învăţare realizate de fiecare persoană pe
parcursul vieţii în contexte formale, nonformale şi informale, în scopul formării sau dezvoltării
competenţelor dintr-o multiplă perspectivă: personală, civică, socială ori ocupaţională.
(3)Învăţarea pe tot parcursul vieţii cuprinde educaţia timpurie, învăţământul preuniversitar,
învăţământul superior, educaţia şi formarea profesională continuă a adulţilor.
 Art. 329 (1)Finalităţile principale ale învăţării pe tot parcursul vieţii vizează dezvoltarea plenară a
persoanei şi dezvoltarea durabilă a societăţii.
(2)Învăţarea pe tot parcursul vieţii se centrează pe formarea şi dezvoltarea competenţelor-cheie şi a
competenţelor specifice unui domeniu de activitate sau unei calificări.
Art. 330 (1)Învăţarea pe tot parcursul vieţii se realizează în contexte de învăţare formale, nonformale
şi informale.
(2)Învăţarea în context formal reprezintă o învăţare organizată şi structurată, care se realizează într-
un cadru instituţionalizat şi se fundamentează pe o proiectare didactică explicită. Acest tip de învăţare are
asociate obiective, durate şi resurse, depinde de voinţa celui care învaţă şi se finalizează cu certificarea
instituţionalizată a cunoştinţelor şi competenţelor dobândite.
(3)Învăţarea în contexte nonformale este considerată ca fiind învăţarea integrată în cadrul unor
activităţi planificate, cu obiective de învăţare, care nu urmează în mod explicit un curriculum şi poate diferi
ca durată. Acest tip de învăţare depinde de intenţia celui care învaţă şi nu conduce în mod automat la
certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite.
(4)Învăţarea în contexte informale reprezintă rezultatul unor activităţi zilnice legate de muncă,
mediul familial, timpul liber şi nu este organizată sau structurată din punct de vedere al obiectivelor, duratei
ori sprijinului pentru învăţare. Acest tip de învăţare nu este dependent de intenţia celui care învaţă şi nu
conduce în mod automat la certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite.
(5)Certificarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite în contexte nonformale şi informale poate fi
făcută de organisme abilitate în acest sens, în condiţiile legii.
Art. 331 (1)Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte formale sunt:
unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar şi superior, centre de educaţie şi formare profesională din
subordinea ministerelor sau autorităţilor publice locale, furnizori publici şi privaţi de educaţie şi formare
profesională autorizaţi/acreditaţi în condiţiile legii, organizaţii nonguvernamentale ori guvernamentale care
oferă programe autorizate în condiţiile legii, angajatori care oferă programe de formare profesională
propriilor angajaţi.
(2)Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte nonformale sunt instituţii şi
organizaţii prevăzute la alin. (1), centre de îngrijire şi protecţie a copilului, palate şi cluburi ale elevilor, la
locul de muncă, instituţii culturale precum muzee, teatre, centre culturale, biblioteci, centre de documentare,
cinematografe, case de cultură, precum şi asociaţii profesionale, culturale, sindicate, organizaţii
nonguvernamentale.
(3)Instituţiile sau organizaţiile în care se realizează învăţarea în contexte informale sunt instituţiile şi
organizaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2). Învăţarea informală este, adesea, neintenţionată şi neconştientizată
şi se poate produce atunci când copiii, tinerii şi adulţii desfăşoară activităţi în familie, la locul de muncă, în
comunitate, în feţele sociale, când se angajează în activităţi de voluntariat, sportive ori culturale sau altele
asemenea.
Art. 332 (1)Organizarea şi funcţionarea învăţământului preuniversitar sunt reglementate la titlul II
din prezenta lege.
(2)Organizarea şi funcţionarea învăţământului superior sunt reglementate la titlul III din prezenta
lege.
(3)Organizarea şi funcţionarea formării profesionale a adulţilor sunt reglementate de legislaţia
referitoare la formarea profesională continuă a adulţilor şi ucenicia la locul de muncă.
Art. 333 Statul garantează şi susţine, inclusiv financiar, accesul la educaţie şi formare profesională
continuă pentru:
a)tinerii şi adulţii care nu au finalizat învăţământul obligatoriu;
b)tinerii care au părăsit sistemul de educaţie înainte de a obţine o calificare profesională şi nu sunt cuprinşi
în nicio formă de educaţie sau formare profesională;
c)absolvenţii de învăţământ nonprofesional sau cei care au absolvit studiile învăţământului liceal sau ale
învăţământului superior în domenii şi calificări redundante ori nerelevante pe piaţa forţei de muncă;
d)persoanele cu cerinţe educaţionale speciale;
e)tinerii şi adulţii care revin în ţară după o perioadă de muncă în străinătate;
f)tinerii şi adulţii rezidenţi în comunităţi dezavantajate economic şi social;
g)angajaţii de peste 40 de ani cu nivel scăzut de educaţie, rezidenţi în mediul urban şi în mediul rural, cu
calificare redusă sau necalificaţi;
h)elevii cu risc major de eşec şcolar;
i)toţi cetăţenii care doresc să urmeze programe de educaţie permanentă.
Art. 334 Finanţarea învăţării pe tot parcursul vieţii se realizează prin fonduri publice şi private pe
baza parteneriatului public-privat, prin finanţare şi cofinanţare din partea angajatorilor, organizaţiilor
nonguvernamentale, prin fonduri nerambursabile din programe europene, prin conturi de educaţie
permanentă şi prin contribuţia beneficiarilor.

CAPITOLUL II: Responsabilităţi referitoare la învăţarea pe tot parcursul vieţii

Art. 335 Statul îşi exercită atribuţiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii prin intermediul
Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Parlamentului, Guvernului, Ministerului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Ministerului Sănătăţii, precum
şi al Ministerului Administraţiei şi Internelor.
Art. 336 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului are ca atribuţii principale, în
domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii:
a)elaborarea strategiilor şi politicilor naţionale în domeniul educaţiei, al formării profesionale, al cercetării,
tineretului şi sportului;
b)elaborarea reglementărilor referitoare la organizarea şi funcţionarea sistemului de educaţie din România;
c)monitorizarea, evaluarea şi controlarea, direct sau prin organismele abilitate, a funcţionării sistemului
educaţional şi a furnizorilor de educaţie;
d)stabilirea mecanismelor şi a metodologiilor de validare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării;
e)elaborarea, împreună cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, a politicilor în domeniul educaţiei
nonprofesionale a adulţilor şi vârstnicilor;
f)alte atribuţii, aşa cum apar ele specificate în legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Art. 337 Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale are ca atribuţii principale, în domeniul
învăţării pe tot parcursul vieţii:
a)elaborarea, împreună cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, a politicilor şi a
strategiilor naţionale privind formarea profesională a adulţilor;
b)reglementarea formării profesionale la locul de muncă şi a formării profesionale prin ucenicie la locul de
muncă;
c)monitorizarea, evaluarea, acreditarea şi controlarea directă sau prin organisme abilitate a furnizorilor de
formare, alţii decât cei din cadrul sistemului naţional de învăţământ;
d)alte atribuţii prevăzute de legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Art. 338 Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional are ca atribuţii principale, în domeniul
învăţării pe tot parcursul vieţii:
a)stimularea creşterii gradului de acces şi de participare a publicului la cultură;
b)propunerea şi promovarea parteneriatelor cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu structurile
societăţii civile pentru diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor publice oferite de instituţiile şi
aşezămintele de cultură, în vederea satisfacerii necesităţilor culturale şi educative ale publicului;
c)promovarea recunoaşterii competenţelor profesionale, respectiv garantarea drepturilor şi a intereselor
creatorilor, artiştilor şi specialiştilor din domeniul culturii;
d)alte atribuţii prevăzute de legislaţia din domeniul educaţiei şi formării profesionale.
Art. 339 (1)Ministerele şi autorităţile centrale pot avea responsabilităţi în domeniul educaţiei şi
formării pentru profesiile reglementate prin legi speciale.
 (2)Formarea continuă a personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate
naţională se reglementează, în sensul prezentei legi, prin ordine şi instrucţiuni proprii emise de către
conducătorii acestora.
(3)Structura organizatorică, profilurile, specializările, cifrele anuale de şcolarizare şi criteriile de
selecţionare a candidaţilor pentru învăţământul de formare continuă nonuniversitară a personalului militar,
de informaţii, ordine publică şi securitate naţională se stabilesc de Ministerul Apărării Naţionale, de
Ministerul Administraţiei şi Internelor, de Serviciul Român de Informaţii şi de alte instituţii cu atribuţii în
domeniul apărării, informaţiilor, ordinii publice şi securităţii naţionale, potrivit specificului şi nivelurilor de
învăţământ.
Art. 340 (1)Se înfiinţează Autoritatea Naţională pentru Calificări prin reorganizarea Consiliului
Naţional al Calificărilor şi Formării Profesionale a Adulţilor (CNCFPA) şi a Unităţii Executive a Consiliului
Naţional al Calificărilor şi Formării Profesionale a Adulţilor.
(2)Autoritatea Naţională pentru Calificări elaborează Cadrul naţional al calificărilor pe baza
Cadrului european al calificărilor, gestionează Registrul naţional al calificărilor şi Registrul naţional al
furnizorilor de formare profesională a adulţilor. Autoritatea Naţională pentru Calificări coordonează
autorizarea furnizorilor de formare profesională continuă la nivel naţional, coordonează sistemul de
asigurare a calităţii în formarea profesională continuă şi activităţile comitetelor sectoriale. Autoritatea
Naţională pentru Calificări mai are următoarele atribuţii:
a)elaborează, implementează şi actualizează Cadrul naţional al calificărilor, precum şi Registrul naţional al
calificărilor;
b)asigură compatibilitatea sistemului naţional al calificărilor cu celelalte sisteme de calificări existente la
nivel european şi internaţional;
c)propune Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elemente de politici şi de strategii
naţionale, acte normative referitoare la sistemul naţional al calificărilor şi la dezvoltarea resurselor umane,
inclusiv formarea profesională a adulţilor;
d)coordonează şi controlează la nivel naţional elaborarea standardelor ocupaţionale şi a standardelor de
pregătire profesională;
e)coordonează asigurarea calităţii în formarea profesională a adulţilor;
f)coordonează şi controlează autorizarea furnizorilor de formare profesionala a adulţilor;
g)întocmeşte Registrul naţional al furnizorilor de formare profesională a adulţilor, precum şi Registrul
naţional al evaluatorilor de competenţe profesionale;
h)coordonează autorizarea centrelor de evaluare a competenţelor profesionale şi certificarea evaluatorilor de
competenţe profesionale;
i)participă la elaborarea unor planuri sau programe de interes naţional în domeniul calificărilor şi al formării
profesionale a adulţilor;
j)promovează dialogul social, sprijină şi coordonează activitatea comitetelor sectoriale.
(3)Finanţarea cheltuielilor curente şi de capital ale Autorităţii Naţionale pentru Calificări se asigură
din venituri proprii şi subvenţii de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului.
(4)La nivelul Autorităţii Naţionale pentru Calificări se constituie un consiliu cu rol consultativ,
format din reprezentaţi ai instituţiilor de învăţământ preuniversitar şi universitar, ai studenţilor, ai
asociaţiilor profesionale, ai administraţiei publice centrale, ai patronatelor, ai sindicatelor şi ai comitetelor
sectoriale. Consiliul asistă Autoritatea Naţională pentru Calificări în stabilirea strategiilor naţionale şi a
planurilor de acţiuni pentru dezvoltarea Cadrului naţional al calificărilor şi a formării profesionale a
adulţilor.
(5)Autoritatea Naţională pentru Calificări este coordonată de Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului. Structura, organizarea şi funcţionarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a
Guvernului, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 341 (1)Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru clasificarea calificărilor în
conformitate cu un set de criterii care corespund unor niveluri specifice de învăţare atinse, al cărui scop este
integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului,
progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa muncii şi societatea civilă.
(2)Implementarea Cadrului naţional al calificărilor vizează sistemul naţional de calificări obţinute în
învăţământul secundar general, în învăţământul profesional şi tehnic, în formarea profesională continuă, în
ucenicie, în învăţământul superior, atât în contexte formale, cât şi în contexte informale şi nonformale, din
perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.
(3)Cadrul naţional al calificărilor permite recunoaşterea, măsurarea şi relaţionarea tuturor rezultatelor
învăţării dobândite în contexte de învăţare formale, nonformale şi informale şi asigură coerenţa calificărilor
şi a titlurilor certificate. Existenţa unui cadru naţional al calificărilor contribuie la evitarea duplicării şi
suprapunerii calificărilor, îi ajută pe cei ce învaţă să ia decizii în cunoştinţă de cauză privind planificarea
carierei şi facilitează evoluţia profesională, în perspectiva învăţării pe tot parcursul vieţii.
(4)Cadrul naţional al calificărilor contribuie la asigurarea calităţii sistemului de formare profesională.
Art. 342 (1)Autoritatea Naţională pentru Calificări evaluează şi certifică evaluatorii de competenţe
profesionale, evaluatorii de evaluatori şi evaluatorii externi.
(2)Criteriile şi procedurile de evaluare şi certificare a evaluatorilor de competenţe profesionale, a
evaluatorilor de evaluatori şi a evaluatorilor externi se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a
prevederilor prezentei legi, aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului.
(3)Autoritatea Naţională pentru Calificări întocmeşte Registrul naţional al evaluatorilor de
competenţe profesionale, evaluatorilor de evaluatori şi evaluatorilor externi certificaţi.
(4)Autoritatea Naţională pentru Calificări acreditează centrele de evaluare şi organismele de
evaluare, pe baza rapoartelor de evaluare întocmite de evaluatorii externi.
Art. 343 (1)Centrele comunitare de învăţare permanentă se înfiinţează de către autorităţile
administraţiei publice locale în parteneriat cu furnizorii de educaţie şi formare. Acestea au rolul de a
implementa politicile şi strategiile în domeniul învăţării pe tot parcursul vieţii la nivelul comunităţii.
Funcţionarea centrelor comunitare de învăţare permanentă se reglementează prin hotărâre a Guvernului,
iniţiată de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2)Unităţile şi instituţiile de învăţământ de sine stătător sau în parteneriat cu autorităţile locale şi alte
instituţii şi organisme publice şi private: case de cultură, furnizori de formare continuă, parteneri sociali,
organizaţii nonguvernamentale şi altele asemenea pot organiza la nivel local centre comunitare de învăţare
permanentă, pe baza unor oferte de servicii educaţionale adaptate nevoilor specifice diferitelor grupuri-ţintă
interesate.
(3)Finanţarea centrelor comunitare de învăţare permanentă se face din fonduri publice şi private, în
condiţiile legii. Toate veniturile obţinute de centrele comunitare de învăţare permanentă rămân la dispoziţia
acestora.
Art. 344 (1)Atribuţiile centrelor comunitare de învăţare permanentă la nivel local sunt următoarele:
a)realizează studii şi analize privind nevoia de educaţie şi formare profesională la nivel local;
b)elaborează planuri locale de intervenţie în domeniul educaţiei permanente;
c)oferă servicii educaţionale pentru copii, tineri şi adulţi prin:
(i)programe de tip remedial pentru dobândirea sau completarea competenţelor-cheie, inclusiv programe
educaţionale de tip "A doua şansă" sau programe de tip "zone de educaţie prioritară" pentru tinerii şi adulţii
care au părăsit timpuriu sistemul de educaţie ori care nu deţin o calificare profesională;
(ii)programe pentru validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
(iii)programe de dezvoltare a competenţelor profesionale pentru calificare/recalificare, reconversie
profesională, perfecţionare, specializare şi iniţiere profesională;
(iv)programe de educaţie antreprenorială;
(v)programe de dezvoltare personală sau de timp liber;
(vi)organizarea de activităţi de promovare a participării la învăţarea permanentă a tuturor membrilor
comunităţii;
d)oferă servicii de informare, orientare şi consiliere privind:
(i)accesul la programe de educaţie şi formare profesională;
(ii)validarea rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
(iii)pregătirea în vederea ocupării unui loc de muncă;
e)oferă servicii de evaluare şi certificare a rezultatelor învăţării nonformale şi informale;
f)asigură accesul membrilor comunităţii la mijloace moderne de informare şi comunicare;
g)promovează parteneriatul cu mediul economic;
h)implementează instrumentele dezvoltate la nivel european, Europass şi Youthpass, paşaportul lingvistic,
precum şi portofoliul de educaţie permanentă;
i)gestionează informaţii cu privire la participarea beneficiarilor la serviciile acestora.
(2)Metodologia de acreditare, evaluare periodică, organizare şi funcţionare a centrelor comunitare de
învăţare permanentă se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Art. 345 (1)În înţelesul prezentei legi, termenii referitori la procesele de identificare, evaluare şi
recunoaştere a rezultatelor învăţării se definesc după cum urmează:
a)rezultatele învăţării reprezintă ceea ce o persoană cunoaşte, înţelege şi este capabilă să facă la finalizarea
procesului de învăţare şi sunt definite sub formă de cunoştinţe, abilităţi şi competenţe;
b)identificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care indivizii, singuri sau cu sprijinul
personalului specializat, devin conştienţi de competenţele pe care le deţin;
c)evaluarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit
anumite cunoştinţe, abilitaţi şi competenţe;
d)validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării evaluate,
dobândite de o persoană, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate de rezultate ale învăţării sau o
calificare;
e)certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele
învăţării dobândite de persoana care învaţă în diferite contexte, în urma unui proces de evaluare. Aceasta se
finalizează printr-o diplomă sau un certificat.
(2)Recunoaşterea rezultatelor învăţării reprezintă procesul de atestare a rezultatelor învăţării validate
şi certificate prin acordarea de unităţi de rezultate ale învăţării sau de calificări.
(3)Identificarea, evaluarea şi recunoaşterea rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale
se realizează pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi de Autoritatea Naţională pentru Calificări şi se aprobă
prin hotărâre a Guvernului.
(4)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului elaborează şi aprobă prin ordin al
ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului metodologia de recunoaştere a rezultatelor învăţării
în contexte nonformale şi informale a cadrelor didactice şi de echivalare a acestora în credite pentru educaţie
şi formare profesională.
Art. 346 (1)Serviciile de identificare, evaluare şi recunoaştere a rezultatelor învăţării pot fi oferite de
instituţii de stat sau particulare autorizate în acest sens.
(2)Diplomele şi certificatele acordate de instituţiile autorizate în urma evaluării rezultatelor învăţării
în contexte nonformale şi informale produc aceleaşi efecte ca şi celelalte modalităţi de evaluare şi certificare
a cunoştinţelor şi competenţelor din sistemul formal de educaţie şi formare profesională în vederea ocupării
unui loc de muncă sau continuării educaţiei şi formării profesionale în sistemele formale.
(3)Rezultatele învăţării în contexte nonformale şi informale pot fi recunoscute explicit prin evaluări
în centre de evaluare şi certificare a competenţelor sau implicit prin finalizarea unui program formal de
studii.
Art. 347 (1)Programele de formare profesională iniţială şi continuă, precum şi sistemele de evaluare
a rezultatelor învăţării în contexte nonformale şi informale vor respecta asigurarea mobilităţii ocupaţionale
pe orizontală şi pe verticală prin utilizarea sistemului de credite transferabile pentru educaţie şi formare
profesională.
(2)Metodologia de acordare a creditelor transferabile se elaborează de Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, de Ministerul
Culturii şi Patrimoniului Naţional şi de Autoritatea Naţională pentru Calificări şi se aprobă prin hotărâre a
Guvernului.
(3)Rezultatele învăţării şi creditele asociate acestora, dobândite anterior în contexte formale sau ca
urmare a evaluării rezultatelor învăţării nonformale şi informale, sunt transferate şi integrate în programul de
formare profesională pe care îl urmează persoana care învaţă.
Art. 348 (1)Persoanele care doresc să fie evaluate în vederea recunoaşterii competenţelor
profesionale obţinute în alte contexte de învăţare decât cele formale se adresează unui centru de evaluare
acreditat pentru ocupaţia sau calificarea respectivă.
(2)În funcţie de procesul de evaluare desfăşurat, centrul de evaluare acreditat eliberează următoarele
tipuri de certificate cu recunoaştere naţională:
a)certificat de calificare - se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent pentru toate
competenţele asociate unei calificări sau unei ocupaţii, conform standardului de pregătire profesională ori
standardului ocupaţional;
b)certificat de competenţe profesionale - se eliberează în cazul în care candidatul a fost declarat competent
pentru una sau mai multe competenţe asociate unei calificări ori unei ocupaţii, conform standardului de
pregătire profesională sau standardului ocupaţional.
(3)Certificatele se eliberează însoţite de o anexă a certificatului, denumită "Supliment descriptiv al
certificatului", în care se precizează unităţile de competenţă pentru care candidatul a fost declarat competent.
Art. 349 (1)Portofoliul de educaţie permanentă reprezintă un instrument care facilitează identificarea
şi formularea abilităţilor şi competenţelor personale şi valorificarea acestora în parcursul şcolar şi
profesional şi în inserţia pe piaţa muncii a fiecărui individ.
(2)Portofoliul de educaţie permanentă conţine dovezi ale rezultatelor învăţării dobândite în contexte
formale, nonformale şi informale de educaţie.
(3)Portofoliul educaţional integrează şi instrumentele europene care evidenţiază rezultatele învăţării
unei persoane, cum ar fi Europass şi Youthpass.
Art. 350 (1)Consilierea şi orientarea carierei pe tot parcursul vieţii se referă la totalitatea serviciilor
şi activităţilor care asistă persoanele de orice vârstă şi în orice moment al existenţei lor să facă alegeri în
sfera educaţională, de formare sau muncă şi să îşi gestioneze cariera.
(2)Serviciile de consiliere şi orientare în carieră se realizează prin unităţi şi instituţii de învăţământ,
universităţi, instituţii de formare, servicii de ocupare a forţei de muncă şi servicii pentru tineret. Ele se pot
realiza şi la locul de muncă, în serviciile sociale şi în sectorul privat.
Art. 351 Statul asigură accesul gratuit la servicii de consiliere şi orientare în carieră tuturor elevilor,
studenţilor şi persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
Art. 352 În sensul prezentei legi, consilierea şi orientarea în carieră includ următoarele tipuri de
activităţi:
a)informarea cu privire la carieră, care se referă la toate informaţiile necesare pentru a planifica, obţine şi
păstra un anumit loc de muncă;
b)educaţia cu privire la carieră, care se realizează în instituţiile de învăţământ prin intermediul ariei
curriculare "consiliere şi orientare". Sunt oferite informaţii despre piaţa muncii, se formează abilităţi de a
face alegeri privind educaţia, formarea, munca şi viaţa în general, oportunităţi de a experimenta diverse
roluri din viaţa comunităţii sau din viaţa profesională, instrumente pentru planificarea carierei;
c)consilierea în carieră, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile şi aspiraţiile, să îşi înţeleagă propriul
profil educaţional, să ia decizii informate, să fie responsabile pentru propriile acţiuni, să îşi gestioneze
cariera şi procesul de tranziţie în diferite momente;
d)consilierea pentru angajare, care ajută persoanele să îşi clarifice scopurile imediate privind angajarea, să
înveţe despre abilităţile necesare pentru a căuta şi a obţine un loc de muncă;
e)plasarea la locul de muncă, care reprezintă sprijinul acordat persoanelor pentru găsirea unui loc de muncă.
Art. 353 (1)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii, Familiei şi
Protecţiei Sociale colaborează în scopul creşterii calităţii, pentru sincronizarea şi continuitatea activităţilor
de consiliere şi orientare în carieră de care beneficiază o persoană pe parcursul întregii vieţi.
 (2)Ministerele prevăzute la alin. (1) stabilesc, prin ordin comun, instrumente şi metodologii comune
referitoare la formarea specialiştilor în consiliere şi orientare, utilizarea instrumentelor Europass şi
Youthpass, organizarea de activităţi comune de sensibilizare a cadrelor didactice şi a formatorilor, a
părinţilor şi a publicului larg cu privire la dimensiunea consilierii şi orientării în educaţie şi formarea
profesională.
Art. 354 Pentru asigurarea transparenţei serviciilor şi a mobilităţii persoanelor în spaţiul european,
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale
realizează demersurile necesare pentru integrarea României în reţelele europene de consiliere şi orientare pe
tot parcursul vieţii.
Art. 355 (1)Sistemul naţional de asigurare a calităţii educaţiei permanente cuprinde sistemul de
asigurare a calităţii în învăţământul preuniversitar, sistemul de asigurare a calităţii în învăţământul superior,
sistemul de asigurare a calităţii în formarea profesională iniţială, sistemul de asigurare a calităţii în formarea
profesională continuă.
(2)Grupul Naţional pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie şi Formare Profesională (GNAC),
structură informală care funcţionează ca punct naţional de referinţă pentru asigurarea calităţii în educaţie şi
formarea profesională, coordonează armonizarea sistemelor de asigurare a calităţii în educaţie şi formarea
profesională.
Art. 356 (1)Statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei
reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca
Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma este
acordată în scop educaţional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale.
(2)Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă,
deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora
sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.
(3)Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul prevăzut la alin. (2) un procent de până la
2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest
cont.
(4)Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. (2) se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii
stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la
Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.
(5)Titularul contului este singura persoană care poate solicita sume din contul pentru educaţie
permanentă, începând cu vârsta de 16 ani şi cu acordul expres, după caz, al părinţilor, al tutorelui sau al
reprezentantului legal. Trezoreria Statului eliberează vouchere echivalente în valoare cu sumele solicitate.
Metodologia prin care se certifică faptul că sumele au fost cheltuite pentru educaţia permanentă se
elaborează de către Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(6)Retragerea sumelor în alte condiţii decât cele prevăzute la alin. (5) şi/sau utilizarea acestora în alt
scop decât cel stabilit de prezenta lege constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la un
an.
(7)Normele privind deschiderea, gestionarea şi accesul la contul pentru educaţie permanentă se
aprobă prin hotărâre a Guvernului.
(8)Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educaţie permanentă prin acordarea sumei
reprezentând echivalentului lei a 500 euro se acordă tuturor copiilor născuţi după data intrării în vigoare a
prezentei legi.
Art. 357 (1)Personalul care lucrează în domeniul educaţiei permanente poate ocupa următoarele
funcţii: cadru didactic, cadru didactic auxiliar, formator, instructor de practică, evaluator de competenţe,
mediator, facilitator al învăţării permanente, consilier, mentor, facilitator/tutore on-line, profesor de sprijin şi
alte funcţii asociate activităţilor desfăşurate în scopul educaţiei permanente.
(2)Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei
şi Protecţiei Sociale, cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional şi cu Agenţia Naţională pentru
Calificări, stabileşte normele metodologice de elaborare a statutului şi rutei de profesionalizare a
personalului care lucrează în domeniul educaţiei permanente, aprobat prin hotărâre a Guvernului.
Programele de formare profesională vor cuprinde obiective specifice învăţării permanente, precum:
competenţe psihopedagogice specifice vârstei şi profilului beneficiarilor învăţării, dezvoltarea competenţelor
de utilizare a tehnologiilor moderne de informare şi comunicare, competenţe de facilitare a învăţării în medii
virtuale, utilizarea învăţării pe bază de proiecte şi portofolii educaţionale.
Art. 358 (1)Guvernul înfiinţează Muzeul Naţional al Ştiinţei, în condiţiile legii.
(2)Muzeul Naţional al Ştiinţei are drept scop principal oferirea de experienţe de învăţare nonformală
şi informală, prin prezentarea principalelor realizări ale ştiinţei şi tehnologiei.
(3)Metodologia de înfiinţare, organizare, funcţionare şi finanţare a Muzeului Naţional al Ştiinţei se
stabileşte prin hotărâre a Guvernului, în termen de maximum 12 luni de la intrarea în vigoare a prezentei
legi.
Art. 359 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, împreună cu Ministerul Muncii,
Familiei şi Protecţiei Sociale şi cu Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional elaborează un set de
indicatori statistici pentru monitorizarea, analiza şi prognoza activităţilor de învăţare pe tot parcursul vieţii.

TITLUL VI: Răspunderea juridică

Art. 360 (1)Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează:
a)nerespectarea dispoziţiilor art. 86 alin. (3), din culpa părintelui sau a tutorelui legal instituit, cu amendă
cuprinsă între 100 lei şi 1.000 lei ori cu muncă echivalentă în folosul comunităţii, prestată de părinte sau de
tutorele legal;
b)nerespectarea dispoziţiilor art. 143 alin. (5), cu amendă de la 5.000 lei la 50.000 lei.
(2)Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. a) se
fac de către persoanele împuternicite de primar în acest scop, la sesizarea consiliului de administraţie al
unităţii de învăţământ.
(3)Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzilor contravenţionale prevăzute la alin. (1) lit. b) se
fac de către ofiţerii sau agenţii de poliţie din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, cu competenţe
în domeniu.

TITLUL VII: Dispoziţii tranzitorii şi finale

Art. 361 (1)Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al
României, Partea I.
(2)La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea învăţământului nr. 84/1995, republicată
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 10 decembrie 1999, cu modificările şi completările
ulterioare, Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, publicată în Monitorul Oficial al
României, Partea I, nr. 158 din 16 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, art. 14 alin. (2) din
Ordonanţa de urgenţa a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, publicată în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 642 din 20 iulie 2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu
modificările ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr. 10/2009 privind dreptul studenţilor înmatriculaţi la
formele de învăţământ la distanţă sau cu frecvenţă redusă de a continua studiile la programe de studii de
licenţă autorizate să funcţioneze provizoriu sau acreditate, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 581 din 20 august 2009, precum şi orice alte dispoziţii contrare.
(3)Prin excepţie de la prevederile alin. (1):
a)măsura introducerii clasei pregătitoare în învăţământul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar
2012-2013;
b)evaluarea naţională organizată la finalul clasei a VIII-a se va desfăşura în conformitate cu prevederile
prezentei legi începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2015-2016;
c)examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu
generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2015-2016;
d)admiterea la liceu se va desfăşura în conformitate cu prevederile prezentei legi începând cu generaţia de
elevi care începe Clasa a V-a în anul şcolar 2015-2016.
e)măsura acordării a 500 de euro pentru educaţia permanentă a fiecărui nou-născut se aplică începând din
anul 2013;
________________
*) Prevederile art. 361 alin. (3) lit. e) se prorogă până la data de 31 decembrie 2014, conform OUG nr.
103/2013.
________________
f)măsura privind introducerea costului standard per elev şi a principiului "finanţarea urmează elevul" se
aplică din anul 2012;
g)prevederile art. 8 intră în vigoare începând cu data de 31 decembrie 2014.
(4)La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţiile de învăţământ superior acreditate încetează
procesul didactic la toate specializările/programele de studii care nu au fost autorizate să funcţioneze
provizoriu sau acreditate. Continuarea procesului didactic la aceste specializări/programe de studii sau
iniţierea procesului didactic la alte specializări/programe de studii neautorizate ori neacreditate reprezintă o
încălcare a legii, instituţia de învăţământ superior fiind sancţionată cu intrarea în lichidare, iar vinovaţii
urmând a fi sancţionaţi potrivit prevederilor legale.
(5)Studenţii şi absolvenţii care au fost înmatriculaţi la specializările/programele de studii care şi-au
încetat procesul didactic conform alin. (4) au dreptul să îşi finalizeze studiile la specializări/programe de
studii identice sau similare din acelaşi domeniu al specializării/programului de studii, autorizate să
funcţioneze provizoriu ori acreditate. Aspectele legate de finalizarea studiilor menţionate în prezentul alineat
sunt reglementate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, la propunerea
ARACIS şi cu consultarea Consiliului Naţional al Rectorilor.
(6)În termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului elaborează metodologiile, regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din
aplicarea prezentei legi şi stabileşte măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia.
Art. 362 (1)Personalul didactic care ocupă, la momentul intrării în vigoare a prezentei legi, funcţia
de preparator universitar şi care obţine diploma de doctor în termen de 4 ani de la intrarea în vigoare a
prezentei legi ocupă de drept funcţia de asistent universitar.
(2)La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale
persoanelor care ocupă funcţia de preparator universitar încetează de drept.
(3)La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă ale
persoanelor care ocupă funcţia de asistent universitar sau asistent de cercetare şi nu sunt studenţi-doctoranzi
sau nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept.
(4)Prin excepţie de la prevederile art. 301 alin. (2), persoanelor care ocupă la momentul intrării în
vigoare a prezentei legi funcţia de asistent universitar într-o instituţie de învăţământ superior nu li se aplică
respectivele prevederi. La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi,
contractele de muncă ale respectivelor persoane, care nu au obţinut diploma de doctor, încetează de drept.
(5)La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă
ale persoanelor care ocupă funcţia de lector universitar/şef de lucrări sau o funcţie didactică universitară
superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept.
(6)La împlinirea termenului de 4 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi, contractele de muncă
ale persoanelor care ocupă, în instituţii de învăţământ superior, funcţia de cercetător ştiinţific sau o funcţie
de cercetare superioară şi nu au obţinut diploma de doctor încetează de drept.
Art. 363 La data intrării în vigoare a prezentei legi, instituţiile de învăţământ superior de stat având
activităţi de predare în limba minorităţilor naţionale care au statut de universităţi multiculturale şi
multilingve, conform prezentei legi, sunt:
1.Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca - în limbile română, maghiară şi germană;
2.Universitatea de Medicină şi Farmacie din Târgu Mureş - în limbile română şi maghiară;
3.Universitatea de Artă Teatrală din Târgu Mureş - în limbile română şi maghiară.
Art. 364 (1)Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a
prezentei legi, să definitiveze noua cartă universitară, regulamentele şi metodologiile de organizare şi
funcţionare a universităţilor, în conformitate cu prezenta lege.
(2)La finalizarea actualului mandat, noile organe de conducere ale universităţilor se vor stabili în
baza prezentei legi.
Art. 365 Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi sunt definiţi în anexa care face
parte integrantă din prezenta lege.
-****-
Această lege a fost adoptată în temeiul prevederilor art. 114 alin. (3) din Constituţia României, republicată,
în urma angajării răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţa comună din
data de 28 octombrie 2010.
PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR
ROBERTA ALMA ANASTASE
p. PREŞEDINTELE SENATULUI,
ALEXANDRU PEREŞ

ANEXA: LISTA definiţiilor termenilor şi a expresiilor utilizate în cuprinsul legii

1.Abilitarea reprezintă certificarea calităţii unei persoane de a conduce lucrări de doctorat.
2.Acreditarea este procesul prin care unitatea/instituţia de învăţământ/organizaţia interesată, pe baza
evaluării externe realizate în condiţiile prezentei legi, dobândeşte dreptul de organizare a admiterii, de
desfăşurare a procesului de învăţământ, de organizare a examenelor de finalizare a studiilor şi de a emite
diplome şi certificate recunoscute de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
3.Asigurarea calităţii educaţiei exprimă capacitatea unei organizaţii furnizoare de a oferi programe de
educaţie în conformitate cu standardele anunţate şi este realizată printr-un ansamblu de acţiuni de
dezvoltarea capacităţii instituţionale, de elaborare, planificare şi implementare de programe de studiu, prin
care se formează încrederea beneficiarilor că organizaţia furnizoare de educaţie îndeplineşte standardele de
calitate.
4.Autorizarea de funcţionare provizorie este procesul prin care unitatea/instituţia de învăţământ/organizaţia
interesată, pe baza evaluării externe realizate, în condiţiile prezentei legi, de către agenţiile de asigurare a
calităţii autorizate să funcţioneze pe teritoriul României, dobândeşte calitatea de furnizor de educaţie, prin
hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale competente, respectiv prin hotărâre a Guvernului.
Autorizarea de funcţionare provizorie conferă dreptul de organizare a admiterii, precum şi de organizare şi
desfăşurare a procesului de învăţământ.
5.Beneficiarii direcţi ai educaţiei şi formării profesionale sunt antepreşcolarii, preşcolarii, elevii şi studenţii,
precum şi persoanele adulte cuprinse într-o formă de educaţie şi formare profesională.
6.Beneficiarii indirecţi ai educaţiei şi formării profesionale sunt familiile beneficiarilor direcţi, angajatorii,
comunitatea locală şi, într-un sens larg, întreaga societate.
7.Cadrul naţional al calificărilor este un instrument pentru stabilirea calificărilor, în conformitate cu un set
de criterii ce corespund unor niveluri specifice de învăţare. Cadrul naţional al calificărilor are ca scop
integrarea şi coordonarea subsistemelor naţionale de calificări şi îmbunătăţirea transparenţei, accesului,
progresului şi calităţii calificărilor în raport cu piaţa muncii şi societatea civilă.
8.Cadrul naţional al calificărilor din învăţământul superior, denumit în continuare CNCIS, reprezintă
instrumentul pentru stabilirea structurii calificărilor din învăţământul superior. CNCIS are ca scop asigurarea
coerenţei calificărilor şi a titlurilor obţinute în învăţământul superior. CNCIS asigură recunoaşterea
naţională, precum şi compatibilitatea şi comparabilitatea internaţională a calificărilor dobândite prin
învăţământul superior. CNCIS este parte a Cadrului naţional al calificărilor definit la pct. 7.
9.Calificarea este rezultatul formal al unui proces de evaluare şi validare, care este obţinut atunci când un
organism competent stabileşte că o persoană a obţinut, ca urmare a învăţării, rezultate la anumite standarde
prestabilite.
10.Calitatea educaţiei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studii sau program de calificare
profesională şi ale furnizorului acestuia, prin care sunt îndeplinite standardele de calitate, precum şi
aşteptările beneficiarilor.
11.Centrul de zi este o instituţie de stat sau a unei organizaţii nonguvernamentale în care copiii cu deficienţe,
transportabili, sunt găzduiţi şi îngrijiţi în timpul zilei.
12.Centrul de educaţie este o unitate de învăţământ organizată de către Ministerul Educaţiei, Cercetării,
Tineretului şi Sportului sau de organizaţii neguvernamentale în parteneriat cu Ministerul Educaţiei,
Cercetării, Tineretului şi Sportului, având ca scop şi finalitate recuperarea, compensarea, reabilitarea şi
integrarea şcolară şi socială a diferitelor categorii de copii/elevi/tineri cu deficienţe.
13.Cercetarea ştiinţifică universitară include cercetarea ştiinţifică propriu-zisă, creaţia artistică şi activităţile
specifice performanţei sportive.
14.Competenţa reprezintă capacitatea dovedită de a selecta, combina şi utiliza adecvat cunoştinţe, abilităţi şi
alte achiziţii constând în valori şi atitudini, pentru rezolvarea cu succes a unei anumite categorii de situaţii de
muncă sau de învăţare, precum şi pentru dezvoltarea profesională ori personală în condiţii de eficacitate şi
eficienţă.
15.Competenţele profesionale sunt un ansamblu unitar şi dinamic de cunoştinţe şi abilităţi. Cunoştinţele se
exprimă prin următorii descriptori: cunoaştere, înţelegere şi utilizare a limbajului specific, explicare şi
interpretare. Abilităţile se exprimă prin următorii descriptori: aplicare, transfer şi rezolvare de probleme,
reflecţie critică şi constructivă, creativitate şi inovare
16.Competenţele transversale reprezintă achiziţii valorice şi atitudinale care depăşesc un anumit
domeniu/program de studiu şi se exprimă prin următorii descriptori: autonomie şi responsabilitate,
interacţiune socială, dezvoltare personală şi profesională.
17.Controlul calităţii educaţiei în unităţile de învăţământ preuniversitar semnifică activităţi şi tehnici cu
caracter operaţional, aplicate sistematic de o autoritate de inspecţie desemnată pentru a verifica respectarea
standardelor prestabilite.
18.Creditele pentru formare profesională reprezintă totalitatea rezultatelor învăţării dobândite de o persoană
pe parcursul unui program de formare profesională, folosite pentru a indica progresele înregistrate şi
completarea unui program de formare care conduce către obţinerea unei calificări. Creditele sunt folosite
pentru a permite transferul de la o calificare la alta, de la un nivel de calificare la altul şi de la un sistem de
învăţare la altul.
19.Creditele de studii transferabile surit valori numerice alocate unor unităţi de cursuri şi altor activităţi
didactice. Prin creditele de studii transferabile se apreciază, în medie, cantitatea de muncă, sub toate
aspectele ei, efectuată de student pentru însuşirea cunoştinţelor şi competenţelor specifice unei discipline.
20.Criteriul reprezintă un set de standarde care se referă la un aspect fundamental de organizare şi
funcţionare a unui/unei furnizor de educaţie/unităţi/instituţii furnizoare de educaţie în procesul autorizării de
funcţionare provizorie/acreditării/evaluării şi asigurării calităţii.
21.Cunoştinţele reprezintă rezultatul asimilării, prin învăţare, a unui ansamblu de fapte, principii, teorii şi
practici legate de un anumit domeniu de muncă sau de studii.
22.ECTS/SECT - Sistemul european de credite transferabile.
23.ECVET/SECTEFP - Sistemul european de credite transferabile pentru educaţie şi formare profesională.
24.Educaţia este ansamblul proceselor de punere în aplicare a programelor şi activităţilor de învăţare şi
formare de competenţe academice sau profesionale. Educaţia include atât activităţile de învăţare în context
formal, cât şi în context nonformal sau informal.
25.Educaţia şi formarea profesională reprezintă ansamblul coerent şi continuu de activităţi şi experienţe de
învăţare prin care trece subiectul învăţării pe întreaga durată a traseului său educaţional-formativ.
26.EQF/CEC - Cadrul european al calificărilor pentru învăţare pe tot parcursul vieţii - este un instrument de
referinţă pentru a compara nivelurile de calificare ale diferitelor sisteme de calificări şi care promovează atât
învăţarea de-a lungul vieţii, cât şi egalitatea de şanse în societatea bazată pe cunoaştere, precum şi
continuarea integrării cetăţenilor pe piaţa europeană a muncii, respectând în acelaşi timp marea diversitate a
sistemelor naţionale de educaţie.
27.Evaluarea instituţională a calităţii constă în examinarea multicriterială a calităţii educaţiei, a măsurii în
care un furnizor de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie şi programele acesteia îndeplinesc
standardele şi standardele de referinţă. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de organizaţie, aceasta
însăşi ia forma evaluării interne. Atunci când evaluarea calităţii este efectuată de o agenţie naţională sau
internaţională specializată, aceasta ia forma evaluării externe.
28.Evaluarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se stabileşte faptul că o persoană a dobândit
anumite cunoştinţe, deprinderi şi competenţe.
29.Indicatorul de performanţă reprezintă un instrument de măsurare a gradului de realizare a unei activităţi
desfăşurate de furnizorul de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie prin raportare la standarde,
respectiv la standardele de referinţă. Nivelul minim al indicatorilor de performanţă corespunde cerinţelor
unui standard. Nivelul maxim al indicatorilor de performanţă corespunde cerinţelor unui standard de
referinţă, este opţional şi diferenţiază calitatea în mod ierarhic, progresiv.
30.Îmbunătăţirea calităţii educaţiei semnifică evaluarea, analiza şi acţiunea corectivă continuă din partea
furnizorului de educaţie/unităţii/instituţiei furnizoare de educaţie, bazată pe selectarea şi adoptarea celor mai
potrivite proceduri, precum şi pe alegerea şi aplicarea standardelor de referinţă.
31.Învăţământul este un serviciu public organizat în condiţiile unui regim juridic de drept public în scopul
educării şi formării profesionale a tinerei generaţii.
32.Învăţământul cu frecvenţă, cu frecvenţă redusă sila distanţă sunt forme de organizare a proceselor
didactice care implică:
a)frecvenţă obligatorie pentru învăţământul cu frecvenţă;
b)înlocuirea orelor de predare cu activităţi de studiu individual şi întâlniri periodice, de regulă săptămânal,
cu elevii/studenţii/cursanţii pentru desfăşurarea activităţilor aplicative obligatorii prevăzute în planurile-
cadru de învăţământ/planurile de învăţământ, pentru învăţământul cu frecvenţă redusă;
c)înlocuirea orelor de predare cu activităţi de studiu individual şi întâlniri periodice, desfăşurarea
seminarelor prin sistem tutorial şi, obligatoriu, a tuturor activităţilor didactice care dezvoltă competenţe şi
abilităţi practice în sistem faţă în faţă pentru învăţământul la distanţă.
33.Mandatul este perioada în care o persoană, desemnată prin vot sau prin concurs într-o funcţie de
conducere, la nivelul unei unităţi/instituţii de învăţământ din cadrul sistemului naţional de învăţământ, pune
în aplicare programul managerial pe baza căruia a fost învestită. Mandatul are o durată de 4 ani.
34.Organizaţia interesată în furnizarea de servicii de educaţie este o persoană juridică ce cuprinde în statutul
său activităţi de învăţământ şi se supune procesului de autorizare pentru a deveni furnizor de educaţie.
35.Programele educaţionale de tip "A doua şansă" sunt programe educaţionale care au ca scop sprijinirea
copiilor/tinerilor/adulţilor care au părăsit prematur sistemul de educaţie, fără a finaliza învăţământul primar
şi/sau gimnazial, depăşind cu cel puţin 4 ani vârsta de şcolarizare corespunzătoare acestor niveluri, astfel
încât aceştia să îşi poată completa şi finaliza învăţământul obligatoriu, precum şi să poată obţine o calificare
profesională.
36.Programele de calificare profesională reprezintă oferta educaţională care conduce la dobândirea unei
calificări profesionale înscrise în Registrul naţional al calificărilor.
37.Programele de studii concretizează oferta educaţională a unei organizaţii furnizoare de educaţie.
38.Programul de studii acreditat este programul de studii care îndeplineşte cerinţele minime ale standardelor
şi indicatorilor de performanţă ai acreditării.
39.Programul de studii autorizat este programul de studii evaluat, avizat favorabil şi care îndeplineşte
condiţiile autorizării provizorii.
40.Punctele de credit pentru formare profesională reprezintă exprimarea numerică a importanţei unei unităţi
de rezultate ale învăţării raportate la o calificare.
41.Registrul matricol unic al universităţilor din România (RMUR) este o bază de date naţională electronică
în care sunt înregistraţi toţi studenţii din instituţiile de învăţământ superior de stat, particulare sau
confesionale, acreditate ori autorizate să funcţioneze provizoriu. Constituirea RMUR se realizează pe baza
registrelor matricole ale instituţiilor de învăţământ superior.
42.Registrul naţional al calificărilor este o bază de date naţională ce cuprinde descrierea tuturor calificărilor
din România.
43.Rezultatele învăţării reprezintă ceea ce o persoană înţelege, cunoaşte şi este capabilă să facă la finalizarea
unui proces de învăţare. Rezultatele învăţării se exprimă prin cunoştinţe, abilităţi şi competenţe dobândite pe
parcursul diferitelor experienţe de învăţare formală, nonformală şi informală.
44.Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor şi instituţiilor de învăţământ de
stat particulare şi confesionale acreditate, de diferite tipuri, niveluri şi forme de organizare a activităţii de
educare şi formare profesională.
45.Sistemul tutorial semnifică organizarea activităţilor didactice în învăţământul la distanţă de către un cadru
didactic tutore şi asigură:
a)desfăşurarea activităţilor de învăţare şi evaluare atât la distanţă, cât şi în sistem faţă în faţă;
b)organizarea pe discipline şi grupe care cuprind maximum 25 de elevi/studenţi/cursanţi.
46.Societatea cunoaşterii este o societate în care cunoaşterea constituie principala resursă, fiind creată,
împărtăşită şi utilizată pentru a genera prosperitate şi bunăstare membrilor săi.
47.Standardul reprezintă descrierea cerinţelor formulate în termen de reguli sau rezultate, care definesc
nivelul minim obligatoriu de realizare a unei activităţi în educaţie. Orice standard este formulat în termeni
generali sub forma unui enunţ şi se concretizează într-un set de indicatori de performanţă. Standardele sunt
diferenţiate pe criterii şi domenii.
48.Standardul de referinţă reprezintă descrierea cerinţelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei
activităţi de către furnizorul de educaţie/unitatea/instituţia furnizoare de educaţie, pe baza bunelor practici
existente la nivel naţional, european sau mondial. Standardele de referinţă sunt specifice fiecărui program de
studii sau fiecărei instituţii, sunt opţionale şi se situează peste nivelul minim.
49.Statele terţe reprezintă orice stat, cu excepţia statelor membre ale Uniunii Europene, ale Spaţiului
Economic European şi a Confederaţiei Elveţiene.
50.Unitatea reprezintă o unitate de învăţământ din învăţământul preuniversitar.
51.Unitatea de rezultate ale învăţării reprezintă partea unei calificări care cuprinde un set coerent de
cunoştinţe, deprinderi şi competenţe generale, care pot fi evaluate şi validate.
52.Unitatea/Instituţia furnizoare de educaţie/Furnizorul de educaţie sunt unităţile şi instituţiile de învăţământ
acreditate.
53.Validarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă că rezultatele învăţării dobândite
de o persoană, evaluate şi certificate, corespund cerinţelor specifice pentru o unitate sau o calificare.
54.Transferul rezultatelor învăţării şi al creditelor asociate reprezintă procesul prin care rezultatele învăţării
şi creditele asociate acestora sunt transferate şi integrate în programul de formare profesională pe care îl
urmează persoana care învaţă.
55.Recunoaşterea rezultatelor învăţării şi a creditelor asociate reprezintă procesul prin care se acordă un
statut oficial rezultatelor învăţării şi creditelor dobândite, evaluate şi validate, în vederea acordării
certificatului de calificare profesională.
56.Certificarea rezultatelor învăţării reprezintă procesul prin care se confirmă în mod formal rezultatele
învăţării dobândite de persoana care învaţă, în urma unui proces de evaluare.
57.Învăţământul public este echivalentul învăţământului de stat, aşa cum este definit în Constituţia
României, republicată.
58.Învăţământul privat este echivalentul învăţământului particular, aşa cum este definit în Constituţia
României, republicată.
59.Degrevarea reprezintă scutirea parţială de efectuarea atribuţiilor prevăzute la art. 262 pentru personalul
didactic de conducere, de îndrumare şi de control, ca urmare a îndeplinirii unor responsabilităţi specifice
funcţiilor de conducere, de îndrumare şi de control, precum şi pentru persoanele desemnate de federaţiile
sindicale reprezentative din învăţământ ca urmare a participării la procesul de monitorizare şi evaluare a
calităţii sistemului de învăţământ.
Notă: Legea educației naționale nr. 1/2011 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
18/10.01.2011

ORDONANŢA DE URGENŢĂ GUVERNULUI nr. 49/2014

privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor
acte normative

Luând în considerare că un criteriu determinant în stabilirea obiectivelor şi strategiilor

guvernamentale este cel al concordanţei cu responsabilităţile pe care România şi le-a asumat prin semnarea
acordurilor de împrumut cu organismele financiare internaţionale, iar Guvernul trebuie să promoveze un set
coerent de politici macroeconomice şi măsuri de menţinere a stabilităţii financiare a ţării, care să asigure, în
acest an, o execuţie bugetară prudentă, restrictivă şi echilibrată,
având în vedere faptul că, în actualul cadru normativ, absolvenţii învăţământului superior de scurtă
durată nu pot participa la programele de formare profesională continuă, aspect discriminatoriu privind
asigurarea exercitării dreptului constituţional la educaţie şi formare profesională continuă,
în vederea asigurării exercitării dreptului la educaţie prin programe universitare de studii de doctorat
de către tinerii angajaţi pe piaţa muncii care în actualul context normativ nu pot participa la astfel de
programe, datorită condiţionalităţii de încadrare ca asistent de cercetare sau asistent universitar, se impune
introducerea formei de învăţământ cu frecvenţă redusă care, pe de o parte, răspunde acestei nevoi, iar pe de
altă parte, diminuează costurile financiare presupuse de acordarea bursei doctorale.
Luând în considerare faptul că în cursul anului 2014 Consiliul Naţional pentru Combaterea
Discriminării a constatat că este discriminatorie actuala prevedere legală referitoare la posibilitatea unei
persoane de a beneficia, o singură dată, de finanţare de la bugetul de stat pentru un singur program pentru
fiecare dintre cele 3 cicluri de studii în condiţiile în care nu se oferă posibilitatea accesului la studii, se
impune necesitatea instituirii unei soluţii legislative nediscriminatorii şi echitabile care să se instituie în
dreptul instituţiilor de învăţământ de a stabili şi a încasa sumele aferente şcolarizării în situaţia în care
persoana în cauză este admisă la un alt program de studii finanţat exclusiv de la bugetul de stat.
Având în vedere faptul că, în prezent, învăţământul postliceal se organizează numai în cadrul
sistemului de învăţământ preuniversitar în şcoli postliceale sau în licee tehnologice, iar, potrivit prevederilor
legale actuale, creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi
recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor senatului
universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul licenţă,
luând în considerare faptul că organizarea învăţământului postliceal pentru absolvenţii cu diplomă de
bacalaureat şi în cadrul instituţiilor de învăţământ superior va facilita accesul acestora, după finalizarea
învăţământului postliceal, pentru continuarea pregătirii în cadrul ciclului de studii universitare de licenţă,
este necesar a fi reglementată, cu caracter de urgenţă, posibilitatea înfiinţării şcolilor/colegiilor postliceale şi
la nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior, având în
vedere că până la data de 1 octombrie 2014 trebuie organizate activităţile de selecţie şi admitere a
candidaţilor în învăţământul postliceal.
Totodată, se impune adoptarea în regim de urgenţă a măsurilor legislative ce fac obiectul acestei
ordonanţe de urgenţă deoarece, până la începutul anului şcolar, trebuie elaborate şi aprobate următoarele
metodologii specifice: până la data de 1 septembrie 2014 trebuie elaborată metodologia specifică de evaluare
anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din unităţile de învăţământ
preuniversitar; Metodologia-cadru de organizare şi de funcţionare a consiliului de administraţie al unităţii de
învăţământ, până la 1 septembrie 2014; de asemenea, până la 15 noiembrie 2014 trebuie elaborată şi
aprobată Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursului de ocupare a posturilor didactice/catedrelor
vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar.
Luând în considerare faptul că neadoptarea acestor măsuri imediate şi a reglementărilor lor pentru
implementare, prin ordonanţă de urgenţă, ar genera disfuncţionalităţi majore cu efecte negative asupra bunei
desfăşurări a sistemului naţional de învăţământ, dar şi asupra categoriilor de beneficiari,
ţinând cont de faptul că România este parte în cadrul unor tratate/acorduri bilaterale, precum şi a
unor programe internaţionale în domeniul educaţional, statul român are datoria de a lua toate măsurile ce se
impun în vederea respectării obligaţiilor asumate în această calitate şi, pe cale de consecinţă, are obligaţia
creării premiselor necesare primirii la studii în România a studenţilor străini, adaptând corespunzător cifra
de şcolarizare a instituţiilor de învăţământ superior de stat.
În vederea asigurării sustenabilităţii proiectului româno-japonez pentru reducerea riscului seismic la
clădiri şi structuri în România, în cadrul căruia cadre didactice şi de cercetare de la Universitatea Tehnică de
Construcţii Bucureşti au fost instruite în Japonia, se impune transmiterea către această universitate a
bunurilor mobile donate de către Agenţia de Cooperare Internaţională a Japoniei - JICA, în perioada 2002-
2008.
Luând în considerare faptul că, în lipsa unei modificări imediate a cadrului instituţional, statul român
nu poate beneficia de valorificarea echipamentelor de cercetare de înaltă tehnologie donate de către
Guvernul Japoniei, aflate în prezent în stadiu de conservare, întrucât învăţământul constituie prioritate
naţională, deoarece toate aceste elemente vizează interesul public şi constituie situaţii extraordinare a căror
reglementare nu poate fi amânată, în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă de urgenţă.
../../../Users/Ioana/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp3014838/00164364.HTM
Art. I. Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
18 din 10 ianuarie 2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum
urmează:
1.La articolul 9, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) Pentru absolvenţii de liceu care nu au susţinut/nu au promovat examenul de bacalaureat
naţional, statul poate asigura, din finanţarea de bază sau din alte surse de finanţare, organizarea de cursuri de
pregătire pentru examenul de bacalaureat."
2.La articolul 23 alineatul (1) litera c), punctul (ii) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(ii)învăţământul secundar superior care poate fi:
- învăţământ liceal, care cuprinde clasele de liceu IX-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică,
vocaţională şi tehnologică;
- învăţământ profesional cu durata de minimum 3 ani;"
3.La articolul 30, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, prin
inspectoratele şcolare, poate organiza programe educaţionale de tip «A doua şansă», în vederea promovării
învăţământului obligatoriu pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi
care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar inferior, gimnazial."
4.La articolul 44, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (31) şi (32), cu următorul
cuprins:
"(31) Învăţământul postliceal se organizează în şcoli postliceale cu personalitate juridică sau ca
structuri fără personalitate juridică, în cadrul liceelor cu personalitate juridică, ori în colegii în cadrul
instituţiilor de învăţământ superior acreditate.
(32) Organizarea şi funcţionarea învăţământului postliceal se fac conform unei metodologii aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
5.La articolul 44, alineatul (7) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(7) Cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat se aprobă prin hotărâre a Guvernului.
Prin excepţie, cifra de şcolarizare pentru învăţământul postliceal de stat finanţat integral de către solicitanţi,
persoane fizice sau juridice, se aprobă, prin decizii, de inspectoratele şcolare ori, prin hotărâri, de senatele
universitare şi se comunică Ministerului Educaţiei Naţionale."
6.La articolul 44, după alineatul (7) se introduc două noi alineate, alineatele (71) şi (72), cu următorul
cuprins:
"(71) Pentru anul şcolar 2014-2015, colegiile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat pot
organiza învăţământ postliceal doar finanţat integral de către solicitanţi.
(72) Începând cu anul şcolar 2015-2016, cifra de şcolarizare şi mecanismul de finanţare pentru
învăţământul postliceal, organizat la nivelul colegiilor din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat,
se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Finanţarea de bază pentru colegiile din cadrul instituţiilor de
învăţământ superior de stat se asigură la nivelul standardelor de cost pentru învăţământul preuniversitar."
7.La articolul 44, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(8) Admiterea în învăţământul postliceal se face în conformitate cu criteriile generale stabilite de Ministerul
Educaţiei Naţionale, pe baza unei metodologii elaborate de unitatea/instituţia de învăţământ, prin consultarea
factorilor interesaţi."
8.La articolul 57, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Pentru sprijinirea copiilor şi a tinerilor capabili de performanţe înalte, Ministerul Educaţiei
Naţionale organizează competiţii şcolare, extraşcolare şi extracurriculare, tabere de profil, simpozioane şi
alte activităţi specifice şi acordă burse şi alte forme de sprijin material şi financiar. Normele metodologice
privind cheltuielile cu organizarea şi desfăşurarea competiţiilor şcolare, extraşcolare şi extracurriculare,
cuantumul stimulentelor financiare acordate elevilor premiaţi, profesorilor care i-au pregătit şi unităţilor
şcolare de provenienţă a premianţilor se aprobă prin hotărâre a Guvernului."
9.La articolul 78, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul cuprins:
"(51) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, se poate organiza o sesiune de
bacalaureat specială, aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
10.La articolul 78, după alineatul (11) se introduce un nou alineat, alineatul (12), cu următorul
cuprins:
"(12) În situaţia în care absolvenţii studiilor liceale nu au susţinut/nu au promovat examenul naţional
de bacalaureat, aceştia pot beneficia de cursuri de pregătire pentru examenul de bacalaureat, organizate la
nivelul unităţilor de învăţământ liceal, precum şi la nivelul instituţiilor de învăţământ superior acreditate.
Fiecare absolvent poate beneficia o singură dată de finanţare pentru a participa la cursurile de pregătire
pentru examenul de bacalaureat. Cursurile de pregătire în vederea promovării examenului naţional de
bacalaureat, aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale, se desfăşoară potrivit unei metodologii aprobate
prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
11.Articolul 88 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 88 (1) Personalul din învăţământul preuniversitar este format din personal didactic şi personal
nedidactic.
(2) Personalul didactic este format din personalul didactic de predare, personal didactic auxiliar şi
personal didactic de conducere, de îndrumare şi control.
(3) În învăţământul preuniversitar poate funcţiona personal didactic de predare asociat, denumit în
continuare personal didactic asociat.
(4) Personalul nedidactic îşi desfăşoară activitatea în baza Legii nr. 53/2003 - Codul muncii,
republicată, cu modificările şi completările ulterioare."
12.Articolul 89 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 89 (1) În învăţământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate
se ocupă prin concurs naţional organizat de inspectoratul şcolar, conform unei metodologii-cadru elaborate
de Ministerul Educaţiei Naţionale, cu consultarea partenerilor de dialog social, aprobate prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 15
noiembrie a fiecărui an.
(2) În învăţământul preuniversitar particular, posturile didactice/catedrele vacante şi rezervate se
ocupă prin concurs organizat la nivelul unităţii de învăţământ particular sau prin asociere temporară la nivel
local, judeţean ori interjudeţean, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educaţiei
Naţionale. Unităţile de învăţământ preuniversitar particular pot decide şi ocuparea posturilor
didactice/catedrelor vacante şi rezervate în condiţiile alin. (1)."
13.La articolul 90, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În învăţământul preuniversitar de stat validarea concursului pentru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor se face de către inspectoratul şcolar. Angajarea pe post a personalului didactic de
predare se face de către directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de repartizare semnate de
inspectorul şcolar general."
14.La articolul 90, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:
"(3) În învăţământul preuniversitar particular validarea concursului pentru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor, organizat în baza art. 89 alin. (1), se face de către inspectoratul şcolar şi angajarea pe
post a personalului didactic de predare se face de către directorul unităţii de învăţământ, pe baza deciziei de
repartizare semnate de inspectorul şcolar general. În situaţia concursului pentru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor, organizat conform art. 89 alin. (2), angajarea pe post a personalului didactic de predare
se face de către directorul unităţii de învăţământ şi se comunică în scris inspectoratului şcolar."
15.La articolul 92, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) La nivelul fiecărei unităţi şi instituţii de învăţământ preuniversitar se realizează anual evaluarea
activităţii personalului didactic de predare şi didactic auxiliar. Metodologia de evaluare se stabileşte prin
ordin al ministrului educaţiei naţionale."
16.La articolul 92, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu
următorul cuprins:
"(21) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de directorii şi directorii adjuncţi din
unităţile de învăţământ preuniversitar şi a inspectorilor şcolari se realizează de către inspectoratul şcolar,
conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(22) Evaluarea anuală a activităţii manageriale desfăşurate de inspectorii şcolari generali, inspectorii
şcolari generali adjuncţi din inspectoratele şcolare şi de directorii caselor corpului didactic se realizează de
către Ministerul Educaţiei Naţionale, conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei
naţionale."
17.La articolul 93, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
"(2) În situaţii excepţionale, în care hotărârile consiliului de administraţie nu pot fi luate conform
alin. (1), la următoarea şedinţă cvorumul de şedinţă necesar adoptării este de jumătate plus unu din membrii
consiliului de administraţie, iar hotărârile consiliului de administraţie se adoptă cu 2/3 din voturilor celor
prezenţi."
18.La articolul 94 alineatul (2), litera f) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"f) elaborează, evaluează, aprobă şi achiziţionează, după caz, manualele şcolare şi asigură finanţarea
conform legii şi, în acest sens, este singura autoritate cu competenţe în domeniu;"
19.La articolul 94 alineatul (2), după litera w) se introduc două noi litere, literele x) şi y), cu
următorul cuprins:
"x) coordonează concursul naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor în învăţământul
preuniversitar de stat;
y) gestionează modalitatea de utilizare a formularelor actelor de studii, documentelor şcolare prin
controlarea periodică a modului de folosire a acestora de către instituţiile şi unităţile de învăţământ, avizează
necesarul de formulare solicitat şi comanda pentru tipărirea acestora."
20.La articolul 95 alineatul (1), litera m) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"m) monitorizează activităţile de constituire şi de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din
unităţile de învăţământ preuniversitar de stat şi particular, organizează concursul naţional de ocupare a
posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învăţământul preuniversitar de stat şi monitorizează
concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unităţile de
învăţământ preuniversitar particular."
21.La articolul 96, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
 "(2) În unităţile de învăţământ de stat consiliul de administraţie este organ de conducere şi este
constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
a) în cazul unităţilor de învăţământ de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de
administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2
reprezentanţi ai părinţilor; primarul sau un reprezentant al primarului; un reprezentant al consiliului local.
Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor didactice din
unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi pentru
învăţământul preşcolar şi primar;
b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre
didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 2 reprezentanţi ai consiliului local şi 2 reprezentanţi ai
părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor
didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre
didactice, primarul sau un reprezentant al primarului, 3 reprezentanţi ai consiliului local şi 3 reprezentanţi ai
părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor
didactice din unitatea de învăţământ respectivă."
22.La articolul 96, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul cuprins:
"(21) În unităţile de învăţământ special de stat, consiliul de administraţie este organ de conducere şi
este constituit din 7, 9 sau 13 membri, astfel:
a) în cazul unităţilor de învăţământ special de nivel gimnazial cu un singur rând de clase, consiliul de
administraţie este format din 7 membri, cu următoarea componenţă: 3 cadre didactice, inclusiv directorul; 2
reprezentanţi ai părinţilor; preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti
sau un reprezentant al acestuia; un reprezentant al consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului
Bucureşti. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota aferentă cadrelor
didactice din unitatea de învăţământ respectivă. Prevederile prezentului articol se aplică în mod
corespunzător şi pentru învăţământul preşcolar şi primar;
b) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 9 membri, dintre aceştia 4 sunt cadre
didactice, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un
reprezentant al acestuia, 2 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti
şi 2 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota
aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă;
c) în cazul în care consiliul de administraţie este format din 13 membri, dintre aceştia 6 sunt cadre
didactice, preşedintele consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau un
reprezentant al acestuia, 3 reprezentanţi ai consiliului judeţean/Consiliului General al Municipiului Bucureşti
şi 3 reprezentanţi ai părinţilor. Directorul este membru de drept al consiliului de administraţie din cota
aferentă cadrelor didactice din unitatea de învăţământ respectivă."
23.La articolul 96, alineatele (3) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(3) Consiliul de administraţie este organul de conducere al unităţii de învăţământ. La şedinţele
consiliului de administraţie participă de drept reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel
de sector de activitate învăţământ preuniversitar din unitatea de învăţământ, cu statut de observatori.
(4) Preşedintele consiliului de administraţie este directorul unităţii de învăţământ. Preşedintele
conduce şedinţele consiliului de administraţie şi semnează hotărârile adoptate."
24.La articolului 96, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (41) şi (42), cu
următorul cuprins:
"(41) Preşedintele consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentanţii organizaţiilor
sindicale reprezentative din unitatea de învăţământ la toate şedinţele consiliului de administraţie.
(42) La şedinţele consiliului de administraţie în care se dezbat aspecte privind elevii, preşedintele
consiliului de administraţie are obligaţia de a convoca reprezentantul elevilor care participă la şedinţă cu
statut de observator."
25.La articolul 96 alineatul (7), litera e) se abrogă.
 26.La articolul 96, alineatul (8) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(8) Consiliul de administraţie poate emite hotărâri în condiţiile în care sunt prezenţi minimum
jumătate plus unu din totalul membrilor, exceptând situaţiile prevăzute la art. 93 alin. (1). Hotărârile
consiliului de administraţie se adoptă cu votul a 2/3 din membrii prezenţi exceptând situaţiile prevăzute la
art. 93 alin. (1). Hotărârile consiliului de administraţie care vizează personalul din unitate, cum ar fi
procedurile pentru ocuparea posturilor, restrângerea de activitate, acordarea calificativelor, aplicarea de
sancţiuni şi altele asemenea, se iau prin vot secret. Membrii consiliului de administraţie care se află în
conflict de interese nu participă la vot."
27.La articolul 101, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Statul asigură finanţarea de bază pentru toţi preşcolarii şi pentru toţi elevii din învăţământul
primar, gimnazial, profesional şi liceal de stat, particular sau confesional acreditat, pentru elevii din
învăţământul postliceal de stat, precum şi, după caz, pentru beneficiarii cursurilor de pregătire pentru
examenul naţional de bacalaureat. Finanţarea de bază se face în limitele costului standard per elev/preşcolar,
conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale."
28.Articolul 106 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 106. Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de
management administrativ-financiar încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul
localităţii/primarul de sector în a cărei/cărui raza teritorială se află unitatea de învăţământ, respectiv cu
preşedintele consiliului judeţean/primarul de sector, în cazul şcolilor speciale."
29.La articolul 111 alineatul (1), după litera h) se introduce o nouă literă, litera i), cu următorul
cuprins:
"i) cheltuieli cu eliberarea actelor de studii ale elevilor."
30.La articolul 111, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul
cuprins:
"(21) Autorităţile locale pot efectua din bugetele proprii, pentru imobilele trecute în administrarea lor,
cheltuieli pentru întreţinerea şi funcţionarea lor, precum şi cheltuieli de natura investiţiilor."
31.La articolul 112, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea inspectoratele şcolare judeţene, casele
corpului didactic, centrul naţional de excelenţă, centrele recreative şi de divertisment, Palatul Naţional al
Copiilor, precum şi alte unităţi din subordinea Ministerului Educaţiei Naţionale, ale căror cheltuieli curente
şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din domeniul public al statului şi sunt administrate
de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare judeţene şi prin consiliile de administraţie ale
acestor unităţi. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea unităţilor şi instituţiilor
respective şi sunt administrate de acestea."
32.La articolul 112, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (41), cu următorul
cuprins:
"(41) Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea palatele şi cluburile elevilor, cluburile
sportive şcolare, ale căror cheltuieli curente şi de capital se finanţează de la bugetul de stat, fac parte din
domeniul public al statului şi sunt administrate de Ministerul Educaţiei Naţionale, prin inspectoratele şcolare
judeţene şi prin consiliile de administraţie ale acestor unităţi. Acestea pot fi trecute din domeniul public al
statului în domeniul public al unei unităţi administrativ-teritoriale, la cererea consiliului judeţean, respectiv a
Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau a consiliului local, după caz, prin hotărâre a Guvernului."
33.La articolul 112, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Schimbarea destinaţiei bazei materiale a instituţiilor şi unităţilor de învăţământ preuniversitar de
stat se poate face de către autorităţile administraţiei publice locale numai cu avizul conform al ministrului
educaţiei naţionale. Procedura elaborării avizului conform şi condiţiile necesare acordării acestuia se aprobă
prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
34.Articolul 114 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 114 (1) Prezentul titlu reglementează structura, funcţiile din domeniul didactic, organizarea şi
funcţionarea învăţământului superior din România.
 (2) Învăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii
superioare şi altele asemenea, denumite în continuare instituţii de învăţământ superior sau universităţi.
(3) Instituţiile de învăţământ superior sunt organizaţii furnizoare de educaţie care desfăşoară activităţi
de învăţământ pe bază de programe de studii autorizate şi, după caz, acreditate, în condiţiile legii, de formare
iniţială şi continuă de nivel universitar, programe ce funcţionează pe principiul calităţii necesar pentru
satisfacerea încrederii beneficiarilor direcţi şi indirecţi din societate.
(4) Instituţiile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste instituţii au
personalitate juridică, au caracter nonprofit şi sunt apolitice.
(5) Instituţiile de învăţământ superior sunt persoane juridice de drept public sau, după caz, persoane
juridice de drept privat şi de utilitate publică."
35.La articolul 119, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul
cuprins:
"(4) În temeiul principiului autonomiei universitare, instituţiile de învăţământ superior de stat au
dreptul să stabilească şi să încaseze sumele reprezentând contravaloarea serviciilor de şcolarizare pentru
persoanele înmatriculate la studii şi care au beneficiat anterior gratuit de şcolarizare în cadrul unui alt
program de studii universitare în cadrul aceluiaşi ciclu de studii universitare finanţate de la bugetul de stat."
36.La articolul 122, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Iniţiativa înfiinţării instituţiei de învăţământ superior de stat aparţine Guvernului. Iniţiativa şi
resursele financiare şi materiale necesare înfiinţării instituţiei de învăţământ superior particular şi
confesional aparţin unei persoane fizice, unui grup de persoane fizice, unei fundaţii, unei asociaţii sau unui
cult religios ori altui furnizor de educaţie, recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi, denumit
fondator."
37.La articolul 122, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul
cuprins:
"(4) Persoanele fizice sau grupul de persoane fizice, precum şi persoanele juridice care au avut
iniţiativa înfiinţării instituţiei de învăţământ particular şi confesional particular, finalizată prin acreditarea
acesteia, îşi păstrează calitatea de fondatori."
38.La articolul 129, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Instituţiile de învăţământ superior pot înfiinţa, singure sau prin asociere, societăţi, fundaţii,
asociaţii, unităţi de învăţământ preuniversitar, cu aprobarea senatului universitar, conform prevederilor
legale. Condiţia ca acestea să se înfiinţeze este aceea ca ele să contribuie la creşterea performanţelor
instituţiei şi să nu influenţeze negativ în niciun fel activităţile de învăţământ, cercetare şi consultanţă."
39.La articolul 138, după alineatul (5) se introduc două noi alineate, alineatele (6) şi (7), cu următorul
cuprins:
"(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (5), în cazuri temeinic justificate, Ministerul Educaţiei
Naţionale poate aproba universităţilor/instituţiilor de învăţământ superior un număr suplimentar de locuri -
în limita a 10% din capacitatea de şcolarizare stabilită de ARACIS pentru programul de studii solicitat -
destinat şcolarizării cetăţenilor europeni şi din state terţe sau pentru mobilităţi academice ale studenţilor în
baza acordurilor guvernamentale, universitare sau unor programe speciale aprobate, în condiţiile legii.
Universitatea/Instituţia de învăţământ superior are obligaţia de a informa ARACIS despre suplimentarea de
locuri primită.
(7) Înmatricularea pe locurile prevăzute la alin. (6) se poate realiza până cel târziu la sfârşitul
semestrului întâi al anului universitar în curs la data aprobării."
40.La articolul 140, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Programele de studii universitare de doctorat se pot organiza, de regulă, la forma de învăţământ
cu frecvenţă."
41.La articolul 140, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (41) şi (42), cu
următorul cuprins:
"(41) Prin excepţie de la prevederile alin. (4) programele de studii universitare de doctorat se pot
organiza şi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă.
 (42) Pentru programele de studii universitare de doctorat, obligaţiile referitoare la frecvenţă şi
frecvenţă redusă sunt stabilite de către conducerea universităţii la propunerea Consiliului Studiilor
Doctorale, conform unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale. Granturile multianuale
aferente studiilor universitare de doctorat la forma cu frecvenţă redusă nu includ cuantumul burselor
individuale."
42.La articolul 142, după alineatul (6) se introduc trei noi alineate, alineatele (61), (62) şi (63), cu
următorul cuprins:
"(61) Persoana care a beneficiat gratuit de şcolarizare în cadrul unui program de studii universitare
finanţate de la bugetul de stat are, în condiţiile legii, dreptul de a urma un alt program de studii universitare
în cadrul aceluiaşi ciclu de studii universitare:
a) în regim cu taxă, dacă instituţia de învăţământ superior de stat organizează programul şi în acest
mod;
b) în regim gratuit, cu finanţare de la bugetul de stat, în condiţiile în care persoana achită
contravaloarea serviciilor de şcolarizare de care a beneficiat anterior cu finanţare de la bugetul de stat,
integral sau parţial, în cazurile în care programul de studii la care a fost admis este organizat doar cu
finanţare integrală de la buget.
(62) Încasarea sumei reprezentând contravaloarea serviciilor de şcolarizare se realizează de către
instituţia de învăţământ superior de stat care a asigurat şcolarizarea, aceasta având totodată dreptul de a
stabili ca plata efectivă a sumei să se realizeze şi în tranşe/rate. Sumele încasate se fac venit la bugetul de
stat.
(63) Cu ocazia înmatriculării persoana prevăzută la alin. (61) prezintă dovada ca a efectuat/efectuează
plata prevăzută la alin. (62)."
43.La articolul 142, după alineatul (7) se introduc trei noi alineate, alineatele (7 1), (72) şi (73), cu
următorul cuprins:
"(71) Calitatea de student, respectiv student-doctorand se menţine inclusiv pe perioada mobilităţilor
interne şi internaţionale. În cazul mobilităţilor academice internaţionale ale studenţilor care vin să studieze
pe cont propriu valutar recunoaşterea creditelor transferabile se realizează de către instituţiile de învăţământ
superior, în temeiul autonomiei universitare.
(72) Recunoaşterea creditelor transferabile în cazul mobilităţilor academice internaţionale se poate
realiza de către instituţiile de învăţământ superior numai pentru persoana care dovedeşte calitatea de student
cu documente relevante emise de către instituţia de învăţământ superior pe care a frecventato.
(73) Condiţiile şi modul în care se realizează mobilitatea academică se stabilesc printr-o metodologie
aprobată prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
44.La articolul 164, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul
cuprins:
"(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), studenţii-doctoranzi la forma de învăţământ cu
frecvenţă redusă nu au obligaţia de a fi încadraţi de către IOSUD ca asistenţi de cercetare sau asistenţi
universitari, pe perioadă determinată."
45.La articolul 171, după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:
"c) programe postuniversitare de perfecţionare."
46.La articolul 173, alineatele (1) şi (2) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(1) Pot organiza programe postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională continuă şi
programe postuniversitare de perfecţionare toate acele instituţii de învăţământ superior care au acreditate cel
puţin programe de studii universitare de licenţă şi masterat în domeniul ştiinţific respectiv.
(2) Programele postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională şi programele postuniversitare
de perfecţionare ale instituţiilor de învăţământ superior acreditate se desfăşoară în baza unui regulament
propriu de organizare şi desfăşurare, aprobat de senatul universitar, în conformitate cu legislaţia în vigoare."
47.La articolul 173, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (51), cu următorul
cuprins:
 "(51) Au dreptul să participe la programe postuniversitare de perfecţionare absolvenţii care deţin
diplomă de absolvire a învăţământului superior de scurtă durată sau diplomă de licenţă ori echivalentă."
48.La articolul 173, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul
cuprins:
"(7) La finalizarea programelor postuniversitare de perfecţionare, instituţia organizatoare eliberează
un certificat de absolvire."
49.La articolul 207, după alineatul (2) se introduc două noi alineate, alineatele (21) şi (22), cu
următorul cuprins:
"(21) Funcţiile de conducere prevăzute la alin. (2) reprezintă funcţii în domeniul didactic a căror
desfăşurare nu presupune prerogative de putere publică.
(22) Funcţiile prevăzute la alin. (2) nu sunt funcţii publice de autoritate, activităţile din domeniul
didactic specifice care se derulează prin intermediul acestora sunt, în principal, următoarele:
a) îndeplinirea misiunii instituţiei de învăţământ superior de a genera şi de a transfera cunoaştere
către societate;
b) organizarea derulării programelor de studii al căror element central este asigurarea calităţii în
scopul dezvoltării personale, al inserţiei profesionale a individului şi a satisfacerii nevoii de competenţă a
mediului socioeconomic;
c) organizarea procesului de obţinere a calificărilor corelate cu nevoile identificate pe piaţa muncii;
d) gestionarea eficientă a activităţilor de învăţământ, cercetare, producţie sau transfer cognitiv şi
tehnologic;
e) realizarea şi implementarea de proiecte finanţate din surse interne sau externe universităţii;
f) sprijinirea, în mod, adecvat a membrilor comunităţii universitare;
g) derularea de acţiuni privind cooperarea internaţională a instituţiei de învăţământ superior;
h) asigurarea libertăţii academice a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi a
drepturilor şi libertăţilor studenţilor;
i) respectarea autonomiei universitare, a transparenţei deciziilor şi activităţilor, a echităţii şi eticii
universitare;
j) asigurarea şi gestionarea resurselor materiale şi umane, cu respectarea regimului juridic al
conflictelor de interese şi a legislaţiei în vigoare;
k) asigurarea, la nivelul instituţiei de învăţământ superior, a condiţiilor necesare desfăşurării
activităţii de cercetare ştiinţifică, dezvoltare, inovare şi transfer tehnologic, prin creaţie individuală şi
colectivă, în domeniul ştiinţelor, al ştiinţelor inginereşti, al artelor, al literelor, prin asigurarea
performanţelor şi dezvoltării fizice şi sportive, precum şi valorificarea şi diseminarea rezultatelor acestora în
vederea producerii, transmiterii şi valorificării cunoaşterii."
50.La articolul 211, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Consiliul de administraţie al universităţilor de stat este format din rector, prorectorii, decanii,
directorul general administrativ şi un reprezentant al studenţilor. În cadrul universităţilor unde salariaţii sunt
organizaţi în sindicat, un reprezentant al acestuia participă, în calitate de observator, la şedinţele consiliului
de administraţie."
51.La articolul 213, alineatele (4) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(4) Mandatul senatului universitar este de 4 ani. Durata mandatului unui membru al senatului
universitar este de 4 ani. Pentru studenţi, durata mandatului se reglementează prin Carta universitară.
.................................................
(7) Durata mandatului de rector este de 4 ani. O persoană nu poate ocupa funcţia de rector la aceeaşi
instituţie de învăţământ superior pentru mai mult de două mandate succesive, complete."
52.La articolul 214, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) În cazul vacantării unui loc în funcţiile de conducere, se procedează la alegeri parţiale, în cazul
directorului de departament, sau se organizează concurs public, potrivit Cartei universitare, în termen de
maximum 3 luni de la data vacantării. Modalitatea de desemnare a rectorului, dintre cele prevăzute la art.
209 alin. (1), stabilită cu ocazia alegerilor generale, se menţine valabilă."
 53.La articolul 227 alineatul (1), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) fondate din iniţiativa şi cu resursele materiale şi financiare ale unei persoane fizice, ale unui grup
de persoane fizice, ale unei fundaţii sau asociaţii, ale unui cult religios ori ale unui alt furnizor de educaţie,
recunoscut ca atare potrivit prevederilor prezentei legi;"
54.La articolul 227, alineatul (3) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(3) Structurile universităţilor particulare şi confesionale particulare, atribuţiile, durata mandatelor,
precum şi alte considerente legate de statutul acestora sunt stabilite de Carta universitară, avizată de
fondatori şi aprobată de senatul universitar. Deciziile în acest sens aparţin universităţii."
55.La articolul 227, după alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (4) şi (5), cu următorul
cuprins:
"(4) Deciziile universităţilor particulare şi confesionale particulare care privesc structurile şi funcţiile
de conducere, atribuţiile şi durata mandatelor, precum şi alte considerente legate de statutul acestora pot fi
desfiinţate prin hotărâri ale instanţelor judecătoreşti.
(5) Prin Carta universitară, universitatea îşi poate stabili funcţii onorifice, precum şi structuri
consultative formate din reprezentanţi ai mediului economic şi personalităţi din mediul academic, cultural şi
profesional extern."
56.La articolul 236 alineatul (1), literele b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"b) finalizarea masterului didactic cu durata de 2 ani sau pregătirea în cadrul programelor de formare
psihopedagogică de nivel I şi II realizată prin departamentele de specialitate din cadrul instituţiilor de
învăţământ superior;
c) stagiul practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, de regulă sub
coordonarea unui profesor mentor."
57.La articolul 236, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), formarea personalului din educaţia antepreşcolară pentru
funcţia de educator-puericultor, a celui din învăţământul preşcolar şi primar pentru funcţiile de
educatoare/educator şi învăţătoare/învăţător se realizează prin liceele pedagogice, iar a maiştrilor-instructori
şi a antrenorilor prin unităţi de învăţământ terţiar nonuniversitar."
58.La articolul 238, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Studenţii şi absolvenţii de învăţământ superior care optează pentru profesiunea didactică au
obligaţia să absolve cursurile unui master didactic cu durata de 2 ani ori programele de formare
psihopedagogică de nivel I, respectiv II, acreditate conform legii."
59.La articolul 238, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (1 1), (12) şi (13), cu
următorul cuprins:
"(11) Programele de formare psihopedagogică de nivel I şi II pot fi urmate pe parcursul studiilor
universitare de licenţă, respectiv master sau în regim postuniversitar.
(12) Programele de formare psihopedagogică pentru funcţiile didactice de educator-puericultor,
educatoare, învăţător, antrenor şi maistru-instructor se aprobă de Ministerul Educaţiei Naţionale şi se
desfăşoară în liceele cu profil pedagogic. Pentru absolvenţii liceelor pedagogice şi colegiilor universitare de
institutori se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I.
(13) Absolvenţilor care au finalizat cu diplomă de licenţă/absolvire studii universitare de lungă sau
scurtă durată până în anul 2005 li se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I şi
II, dacă prin foaia matricolă fac dovada parcurgerii disciplinelor: psihologie şcolară, pedagogie, metodica
predării specialităţii şi practică pedagogică la specialitatea înscrisă pe diploma de licenţă/absolvire."
60.La articolul 238, alineatele (6) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(6) Pregătirea psihopedagogică se finalizează prin obţinerea diplomei de master didactic ori a
certificatului de absolvire a programelor de formare psihopedagogică.
(7) Planurile de învăţământ ale studiilor universitare de licenţă în specialitatea pedagogia
învăţământului primar şi preşcolar sunt elaborate pe baza standardelor profesionale stabilite de Ministerul
Educaţiei Naţionale. Pentru absolvenţii studiilor universitare de licenţă în specialitatea pedagogia
învăţământului primar şi preşcolar se consideră îndeplinită condiţia de formare psihopedagogică de nivel I."
 61.La articolul 239, alineatele (1), (2) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(1) Efectuarea stagiului practic prevăzut la art. 236 alin. (1) lit. c) este condiţionată de obţinerea
diplomei de licenţă şi a diplomei de master didactic sau a certificatului de absolvire a programului de
formare psihopedagogică de nivel I ori II.
(2) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic sau al programelor de formare psihopedagogică
se realizează în baza unor acorduri-cadru încheiate între unităţile/instituţiile de învăţământ care asigură
formarea iniţială şi inspectoratele şcolare.
.................................................
(5) Pregătirea practică din cadrul masterului didactic sau al programelor de formare psihopedagogică
se poate derula sub forma unei perioade de stagiu în străinătate în cadrul unui program al Uniunii Europene -
componenta dedicată formării iniţiale a profesorilor - perioadă certificată prin documentul Europass
Mobilitate."
62.La articolul 240, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Ocuparea unei funcţii didactice pentru perioada stagiului practic cu durata de un an şcolar se
realizează prin concurs pe posturi/catedre vacante/rezervate."
63.La articolul 247, literele b), c), d), f) şi k) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"b) în învăţământul preşcolar: educator/educatoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ
preşcolar - se normează câte un post pentru fiecare grupă de copii; în instituţiile cu program prelungit sau
săptămânal, personalul didactic se normează pe ture;
c) în învăţământul primar: învăţător/învăţătoare, institutor/institutoare, profesor pentru învăţământ
primar - se normează câte un post pentru fiecare clasă de elevi;
d) în învăţământul gimnazial, profesional, liceal şi terţiar nonuniversitar: profesor, profesor de
instruire practică, maistru-instructor;
.................................................
f) în învăţământul special şi în comisiile de expertiză complexă: educatoare/educator,
educatoare/educator de sprijin, învăţător-educator, învăţător itinerant şi de sprijin, învăţător, maistru-
instructor, institutor, profesor itinerant şi de sprijin, profesor educator, profesor-psihopedagog, profesor-
psiholog şcolar, profesor-logoped, psiholog, psihopedagog, logoped, profesor de psihodiagnoză şi
kinetoterapeut - se normează câte un post la fiecare grupă/clasă; profesor, profesor de educaţie specială şi
profesor preparator nevăzător;
.................................................
k) pentru realizarea de activităţi extraşcolare: învăţător/învăţătoare, institutor/institutoare, profesor
pentru învăţământ primar, profesor, maistru-instructor, antrenor, profesor-antrenor;"
64.La articolul 247, literele b1) şi c1) se abrogă.
65.La articolul 248, alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(1) Pentru ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la art. 247 este necesară efectuarea unui stagiu
practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia didactică corespunzătoare
studiilor, de regulă sub îndrumarea unui profesor mentor, şi trebuie îndeplinite următoarele condiţii minime
de studii:
a) pentru ocuparea funcţiilor didactice de educator-puericultor, educator/educatoare,
învăţător/învăţătoare - absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, cu
specializarea corespunzătoare fiecărei funcţii didactice;
b) pentru ocuparea funcţiei didactice de maistru-instructor - absolvirea cu examen de diplomă a unei
şcoli postliceale/unui colegiu din învăţământul terţiar nonuniversitar/unei şcoli de maiştri în domeniu şi
absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I sau îndeplinirea condiţiei
prevăzute la art. 238 alin. (12);
c) pentru ocuparea funcţiei de institutor/institutoare - absolvirea cu examen de diplomă a colegiului
universitar pedagogic, a liceului pedagogic sau a unei şcoli echivalente, urmată de absolvirea cu diplomă a
unei instituţii de învăţământ superior de scurtă durată ori absolvirea cu diplomă de licenţă sau de absolvire,
urmată de un curs în domeniul psihopedagogic şi metodic specific;
 d) pentru ocuparea funcţiei de profesor pentru învăţământ preşcolar - absolvirea cu diplomă de
licenţă a specializării «Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar» sau absolvirea cu diplomă a liceului
pedagogic cu specializările «educatoare» şi «educatoare/învăţător» ori a colegiului universitar de institutori
sau a altor şcoli echivalente şi absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă;
e) pentru ocuparea funcţiei de profesor pentru învăţământ primar - absolvirea cu diplomă de licenţă a
specializării «Pedagogia învăţământului primar şi preşcolar» sau absolvirea cu diplomă a liceului pedagogic
cu specializările «învăţător» şi «educatoare/învăţător» ori a colegiului universitar de institutori sau a altor
şcoli echivalente şi absolvirea unei instituţii de învăţământ superior cu diplomă de licenţă;
f) pentru ocuparea funcţiilor de profesor în învăţământul gimnazial sau profesional, profesor de
instruire practică, profesor în palatele şi cluburile elevilor, profesor-antrenor în cluburile sportive şcolare,
profesor documentarist - absolvirea cu examen de licenţă ori examen de absolvire a unei instituţii de
învăţământ superior sau a unui colegiu pedagogic în profilul postului sau absolvirea cu diplomă a ciclului I
de studii universitare de licenţă sau a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul postului, cu
condiţia finalizării cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I ori a îndeplinirii
condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (12) sau alin. (7);
g) pentru ocuparea funcţiilor de profesor în învăţământul liceal şi terţiar nonuniversitar - absolvirea
cu examen de licenţă a unei instituţii de învăţământ superior de lungă durată sau echivalentă acesteia în
profilul postului ori absolvirea cu diplomă a ciclului II de studii universitare de masterat în profilul postului,
cu condiţia finalizării cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I şi de nivel II sau
îndeplinirea condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (12) sau alin. (7) şi finalizarea cu certificat a programului de
formare psihopedagogică de nivel II."
66.La articolul 248, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul
cuprins:
"(11) Ocuparea funcţiilor didactice prevăzute la alin. (1) lit. f) şi g) se poate realiza şi în condiţiile
efectuării unui stagiu practic cu durata de un an şcolar, realizat într-o unitate de învăţământ, în funcţia
didactică corespunzătoare studiilor, şi îndeplinirii cumulativ a următoarele condiţii minime de studii:
a) absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă în profilul postului;
b) absolvirea unui program de studii de master didactic cu durata de 2 ani."
67.La articolul 248, alineatul (3) se abrogă.
68.La articolul 248, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Pentru ocuparea funcţiei didactice de antrenor în cluburile sportive şcolare, în palatele şi în
cluburile copiilor - absolvirea cu diplomă a unui liceu şi a unei şcoli de antrenori, şcoli postliceale ori a unui
colegiu de învăţământ terţiar nonuniversitar sau superior de profil, cu specializarea în ramura de sport
respectivă, şi absolvirea cu certificat a programului de formare psihopedagogică de nivel I sau îndeplinirea
condiţiei prevăzute la art. 238 alin. (12)."
69.La articolul 252, după alineatul (6) se introduce un nou alineat, alineatul (7), cu următorul
cuprins:
"(7) La etapele de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate prin transfer pentru
soluţionarea restrângerii de activitate/pretransfer consimţit între unităţile de învăţământ pot participa cadre
didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi cadre didactice titulare din învăţământul
preuniversitar particular dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particulare acreditate, în baza
concursului naţional de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante în învăţământul preuniversitar de
stat;
b) sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate/autorizate
transferate/pretransferate din învăţământul preuniversitar de stat;
c) sunt cadre didactice titulare în unităţi de învăţământ preuniversitar particular acreditate şi au
obţinut nota/media de cel puţin 7 la un concurs naţional unic de titularizare în învăţământul preuniversitar de
stat în ultimii 6 ani."
70.La articolul 254, alineatele (3), (4) şi (5) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
 "(3) Concursul pentru ocuparea posturilor didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat
cu personal didactic de predare încadrat cu contract individual de muncă pe perioadă nedeterminată sau
perioadă determinată se organizează conform art. 89 alin. (1). Concursul pentru ocuparea posturilor
didactice/catedrelor din învăţământul preuniversitar de stat cu personal încadrat în regim de plata cu ora, cu
personal didactic de predare asociat sau pensionat se organizează la nivelul unităţilor de învăţământ.
(4) Încadrarea unităţilor de învăţământ cu personal didactic, vacantarea posturilor
didactice/catedrelor, ocuparea posturilor didactice/catedrelor, organizarea concursurilor pe posturi
didactice/catedre şi angajarea personalului didactic se realizează conform metodologiei-cadru prevăzute la
art. 89.
(5) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ stabileşte posturile didactice/catedrele
disponibile pentru angajare pe perioadă nedeterminată sau determinată şi statutul acestora: vacante,
rezervate."
71.La articolul 254 alineatul (8), litera a) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"a) probă practică sau inspecţie specială la clasă şi probă scrisă în cadrul concursului prevăzut la art.
89, la angajarea personalului didactic de predare cu contract individual de muncă, pe baza programelor
specifice aprobate de Ministerul Educaţiei Naţionale;"
72.La articolul 254, după alineatul (8) se introduce un nou alineat, alineatul (81), cu următorul
cuprins:
"(81) Candidatul care solicită angajarea cu contract individual de muncă pe un post didactic/o catedră
cu predare în altă limbă decât cea în care şi-a făcut studiile superioare susţine, în faţa unei comisii de
specialitate, un test de cunoaştere a limbii în care urmează să facă predarea."
73.La articolul 254, alineatul (9) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(9) În învăţământul preuniversitar de stat inspectoratele şcolare organizează concursul pentru
ocuparea posturilor didactice şi catedrelor, prevăzut la alin. 8 lit. a), conform statutului acestor posturi
didactice şi catedre, stabilit în condiţiile alin. (5). În învăţământul preuniversitar particular concursul pentru
ocuparea posturilor didactice şi catedrelor este organizat conform prevederilor art. 89 alin. (2)."
74.La articolul 254, după alineatul (9) se introduc patru noi alineate, alineatele (91), (92), (93) şi (94),
cu următorul cuprins:
"(91) Unităţile de învăţământ preuniversitar organizează concursul prevăzut la alin. 8 lit. b), conform
statutului acestor posturi didactice şi catedre, stabilit în condiţiile alin. (5).
(92) Subiectele pentru proba scrisă la concursul naţional organizat de inspectoratele şcolare se
stabilesc de Ministerul Educaţiei Naţionale. Subiectele pentru concursurile organizate de unităţile de
învăţământ particulare se stabilesc de către acestea, pe baza programelor specifice aprobate de Ministerul
Educaţiei Naţionale.
(93) La concursul naţional organizat de inspectoratele şcolare, lucrările scrise pentru ocuparea
posturilor vacante din învăţământul preuniversitar se evaluează de comisii, pe specialităţi, în centre de
evaluare stabilite de Ministerul Educaţiei Naţionale.
(94) Contestaţiile privind rezultatele concursului pentru ocuparea posturilor didactice
vacante/rezervate organizat de inspectoratul şcolar se adresează inspectoratului şi se soluţionează prin
reevaluarea lucrărilor în cauză de către comisii, pe specialităţi, în centrele stabilite de Ministerul Educaţiei
Naţionale. Din comisiile de soluţionare a contestaţiilor nu pot face parte persoanele care au asigurat
corectarea la concurs a lucrărilor. Hotărârea acestor comisii este definitivă."
75.La articolul 254, alineatul (10) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(10) Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ particular, care organizează concurs de
ocupare a posturilor didactice, aprobă comisia de concurs. Din comisia de concurs compusă din cadre
didactice face parte în mod obligatoriu şi un reprezentant al inspectoratului şcolar. În situaţia în care
concursul se organizează în consorţii şcolare sau în asocieri temporare la nivel local, judeţean sau
interjudeţean comisiile sunt aprobate de consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ particulare
respective."
 76.La articolul 254, după alineatul (10) se introduce un nou alineat, alineatul (101), cu următorul
cuprins:
"(101) Contestaţiile privind rezultatele concursului din învăţământul particular se adresează unităţii
de învăţământ organizatoare. Comisia care le analizează este alcătuită din alţi membri decât cei care au
corectat în concurs lucrările în cauză. Hotărârea comisiei de contestaţii este definitivă."
77.La articolul 254, alineatele (11), (13), (14), (15), (16), (18) şi (19) se modifică şi vor avea
următorul cuprins:
"(11) În învăţământul preuniversitar de stat, validarea concursului pentru ocuparea
posturilor/catedrelor didactice se face de către consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar. Angajarea
pe post a personalului didactic cu contract individual de muncă se face de directorul unităţii de învăţământ,
pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general.
.................................................
(13) Candidaţii care au dobândit definitivarea în învăţământ, cadre didactice cu drept de practică, şi
au ocupat un post didactic vacant, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute la
art. 89, sunt titulari în învăţământul preuniversitar. Pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul
şcolar general, directorul unităţii de învăţământ încheie cu aceştia contractul individual de muncă pe
perioadă nedeterminată.
(14) Pentru candidaţii care nu au dobândit definitivarea în învăţământ, cadre didactice debutante, şi
au ocupat un post didactic vacant, prin concurs naţional, organizat în condiţiile metodologiei prevăzute la
art. 89, directorul unităţii de învăţământ încheie contractul individual de muncă pe o perioadă de cel mult un
an şcolar. În situaţia în care aceşti candidaţi promovează examenul pentru definitivarea în învăţământ,
consiliul de administraţie modifică durata contractului individual de muncă din perioadă determinată în
perioadă nedeterminată.
(15) Candidaţii care au ocupat prin concurs naţional, în condiţiile metodologiei, un post didactic/o
catedră vacant (ă) publicat(ă) pentru angajare pe perioadă determinată sau un post didactic/o catedră
rezervat(ă), pe baza deciziei de repartizare semnate de inspectorul şcolar general, încheie contract individual
de muncă pe o perioadă de cel mult un an şcolar, respectiv până la revenirea titularului pe post, cu directorul
unităţii de învăţământ. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ poate decide prelungirea
contractului individual de muncă şi în anul şcolar următor, în condiţiile prevăzute de metodologia-cadru
prevăzută la art. 89 alin. (1).
(16) Cadrele didactice asociate şi pensionate care au ocupat un post didactic/o catedră
vacant(ă)/rezervat(ă) prin concursul prevăzut la alin. (8) lit. b) încheie contract individual de muncă în regim
de plata cu ora cu directorul unităţii de învăţământ.
.................................................
(18) Reprezentanţii organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ
preuniversitar participă cu statut de observator la toate etapele de organizare şi desfăşurare a concursurilor
organizate de inspectoratul şcolar sau de unităţile de învăţământ.
(19) Posturile didactice/catedrele rămase neocupate prin concurs sau vacantate în timpul anului
şcolar se ocupă pe perioadă determinată, prin detaşare, prin plata cu ora, până la sfârşitul anului şcolar ori
până la revenirea pe post a cadrului didactic care a beneficiat de rezervarea postului/catedrei. În situaţia în
care posturile didactice nu pot fi astfel ocupate până la începerea cursurilor, inspectoratele şcolare
organizează, la nivel judeţean, concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în vederea angajării cu
contract individual de muncă pe perioadă determinată a personalului didactic calificat. În mod excepţional,
până la începerea cursurilor, inspectoratele şcolare pot organiza testări prin interviu şi lucrare scrisă, în
profilul postului solicitat, în vederea angajării cu contract individual de muncă pe perioadă determinată a
personalului fără studii corespunzătoare postului."
78.La articolul 254, după alineatul (19) se introduce un nou alineat, alineatul (191), cu următorul
cuprins:
"(191) Posturile didactice/catedrele vacantate pe parcursul anului şcolar se ocupă la nivelul unităţii de
învăţământ conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
 79.La articolul 257, alineatele (2) şi (3) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"(2) Concursul pentru ocuparea funcţiilor de director şi de director adjunct se organizează de către
inspectoratul şcolar.
(3) În urma promovării concursului, directorul încheie contract de management administrativ-
financiar cu primarul/primarul de sector al unităţii administrativ-teritoriale, respectiv preşedintele consiliului
judeţean pe raza căruia se află unitatea de învăţământ."
80.La articolul 258, alineatele (1), (3), (4), (5) şi (7) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(1) Inspectoratul şcolar numeşte comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de director, respectiv de
director adjunct al unităţii de învăţământ preuniversitar, unităţii conexe a învăţământului preuniversitar,
unităţii de învăţământ pentru activităţi extraşcolare. Comisia de concurs pentru ocuparea funcţiei de
director/director adjunct este formată din 5-7 membri, din care un reprezentant al inspectoratului şcolar/al
municipiului Bucureşti, cadre didactice şi reprezentanţi ai autorităţilor publice locale propuşi de consiliul de
administraţie al unităţii de învăţământ pentru care se organizează concurs. În cazul unităţilor de învăţământ
preuniversitar din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, în comisia de concurs pentru
ocuparea funcţiei de director/director adjunct sunt incluşi, în calitate de membri, în locul reprezentaţilor
autorităţilor publice locale, delegaţi ai ministerului de resort. În cazul Palatului Naţional al Copiilor, în
comisia de concurs este numit un inspector de specialitate din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale. La
concursul pentru ocuparea funcţiei de director/director adjunct participă de drept reprezentanţi ai
organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar şi un
reprezentant al părinţilor, cu statut de observatori.
.................................................
(3) Consiliul de administraţie al inspectoratului şcolar validează rezultatele concursului de ocupare a
funcţiilor de director/director adjunct şi soluţionează eventualele contestaţii.
(4) Modelul-cadru al contractului de management administrativ-financiar este stabilit prin ordin al
ministrului educaţiei naţionale.
(5) Directorul/directorul adjunct al unităţii de învăţământ de stat poate fi eliberat din funcţie la
propunerea motivată a consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar/al municipiului Bucureşti, la
propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ sau la propunerea
consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. În această ultimă situaţie este obligatorie realizarea unui
audit de către inspectoratul şcolar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al
inspectoratului şcolar. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar,
inspectorul şcolar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului/directorului adjunct al unităţii
de învăţământ.
.................................................
(7) În cazul vacantării funcţiilor de director şi director adjunct din unităţile de învăţământ
preuniversitar, conducerea interimară este asigurată, până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de
sfârşitul anului şcolar, de un cadru didactic titular, numit prin detaşare în interesul învăţământului, prin
decizia inspectorului şcolar general, cu avizul consiliului de administraţie al inspectoratului şcolar şi cu
acordul scris al persoanelor solicitate."
81.La articolul 258, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul
cuprins:
"(8) Inspectorul şcolar general emite decizia de numire în funcţia de director, respectiv de director
adjunct."
82.La articolul 262 alineatul (1), după litera c) se introduce o nouă literă, litera d), cu următorul
cuprins:
"d) activităţi de dirigenţie."
83.La articolul 262 alineatul (3), literele a), b), d), e) şi f) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"a) un post de educator/educatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învăţământul
preşcolar pentru fiecare grupă cu program normal, constituită în educaţia timpurie;
 b) un post de învăţător/învăţătoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru învăţământul
primar pentru fiecare clasă din învăţământul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu
se pot constitui clase separate;
.................................................
d) 24 de ore pe săptămână pentru profesorii de instruire practică şi maiştrii-instructori;
e) pentru personalul didactic din învăţământul special, norma didactică se stabileşte astfel: învăţători
şi profesori la predare - 16 ore pe săptămână; învăţător-educator, institutor-educator, profesor-educator,
maistru-instructor şi profesor pentru instruire practică - 20 de ore pe săptămână;
f) un post pentru personalul didactic din învăţământul special integrat, pentru cel din centrele
logopedice interşcolare, pentru personalul didactic itinerant şi de sprijin, pentru personalul didactic din
învăţământul special preşcolar, pentru profesori care efectuează terapiile specifice, profesori pentru cultura
fizică medicală, kinetoterapie, educaţia psihomotrică şi altele, în funcţie de tipul şi gradul de deficienţă,
conform metodologiei elaborate de Ministerul Educaţiei Naţionale;"
84.La articolul 262, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Norma didactică de predare-învăţare-evaluare prevăzută la alin. (3) lit. c), d) şi e) pentru
personalul didactic de predare şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu
gradul didactic I, şi cel din corpul profesorilor mentori se poate reduce cu 2 ore săptămânal, fără diminuarea
salariului, cu încadrarea în bugetul aprobat."
85.La articolul 262, după alineatul (4) se introduc două noi alineate, alineatele (5) şi (6), cu următorul
cuprins:
"(5) Norma didactică se poate reduce ca urmare a solicitării cadrului didactic, adresată directorului
şcolii.
(6) Personalul didactic de predare şi de instruire practică, care beneficiază de reducerea normei
didactice, poate avea dreptul la remunerarea activităţii în regim de plată cu ora sau cumul de norme, doar
după efectuarea normei complete, prevăzute la alin. (3) lit. c), d) şi e)."
86.La articolul 284, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(2) Personalul didactic de predare, de conducere, de îndrumare şi control se pensionează pentru
limită de vârstă, anticipat şi anticipat parţial, la data încheierii anului şcolar în care împlineşte vârsta
standard de pensionare sau, după caz, în situaţia pensiei anticipate şi anticipate parţială, vârsta standard
redusă cu cel mult 5 ani."
87.La articolului 284, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu următorul
cuprins:
"(21) Prin derogare de la art. 56 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu
modificările şi completările ulterioare, în cazul personalului didactic care se pensionează în condiţiile alin.
(2), contractul individual de muncă încetează de drept la data comunicării deciziei de admitere a cererii de
pensionare."
88.La articolul 284, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(6) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar, cu gradul didactic I sau cu
titlul ştiinţific de doctor, care dovedeşte competenţă profesională deosebită, poate fi menţinut ca titular în
funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, anual, la cerere, conform metodologiei
aprobate prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
89.La articolul 284, după alineatul (7) se introduce un nou alineat, alineatul (8), cu următorul
cuprins:
"(8) Personalul didactic de predare titular din învăţământul preuniversitar menţinut ca titular în
funcţia didactică până la 3 ani peste vârsta standard de pensionare, prevăzută de legislaţia privind sistemul
public de pensii, în condiţiile alin. (6) sau reîncadrat în funcţia de personal didactic, în condiţiile alin. (7),
poate fi numit prin detaşare în interesul învăţământului în funcţii vacante de conducere sau de îndrumare şi
control, neocupate prin concurs, în condiţiile legii."
90.La articolul 289, alineatul (6) se modifică şi va avea următorul cuprins:
 "(6) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), în cazul în care instituţiile de învăţământ superior nu pot
acoperi normele cu titulari, pot hotărî menţinerea calităţii de titular în învăţământ şi/sau în cercetare, cu toate
drepturile şi obligaţiile ce decurg din această calitate, pe baza evaluării anuale a performanţelor academice,
după o metodologie stabilită de senatul universitar."
91.Articolul 291 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Art. 291 (1) Personalul din învăţământul superior este format din personal didactic şi personal
nedidactic.
(2) Personalul didactic este format din personalul didactic de predare/cercetare, personal didactic
auxiliar/cercetare din universităţi, biblioteci universitare şi biblioteci centrale universitare.
(3) Prin personal didactic şi de cercetare, în sensul prezentei legi, se înţelege personalul care deţine,
în mod legal, unul dintre titlurile universitare sau de cercetare prevăzute de prezenta lege, care aparţine unei
instituţii de învăţământ superior şi care desfăşoară activităţi didactice şi/sau de cercetare.
(4) În raport cu relaţiile de muncă stabilite cu instituţia de învăţământ superior, personalul didactic
poate fi: titular sau asociat. În raport cu participarea la procesul didactic şi cu gradul de pregătire
profesională, personalul didactic poate fi: personal didactic sau personal didactic auxiliar.
(5) Prin personal didactic titular se înţelege personalul didactic care ocupă o funcţie didactică într-o
universitate, obţinută prin concurs, pe o perioadă nedeterminată, precum şi personalul didactic menţinut
conform prevederilor art. 289 alin. (6), în condiţiile legii. Personal didactic titular este şi personalul didactic
care beneficiază de rezervare de post, în condiţiile legii. Cadrele didactice şi de cercetare angajate pe
perioadă determinată au statut de cadru didactic şi de cercetare asociat.
(6) Calitatea de titular există numai în raport cu o singură instituţie de învăţământ superior sau cu o
singură instituţie de cercetare-dezvoltare; când un cadru didactic desfăşoară activităţi didactice sau de
cercetare ştiinţifică în mai multe instituţii de învăţământ superior ori de cercetare-dezvoltare, calitatea de
titular poate fi numai la una dintre ele, iar în celelalte, calitatea este de cadru didactic sau de cercetător
asociat.
(7) Funcţiilor de cercetare-dezvoltare din universităţi şi personalului care le ocupă li se aplică
prevederile Legii nr. 319/2003 privind Statutul personalului de cercetare-dezvoltare.
(8) În cazul desfiinţării unei unităţi de învăţământ superior de stat, personalul astfel disponibilizat
beneficiază de salarii compensatorii, conform legislaţiei în vigoare."
92.La articolul 303, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Contractele de muncă ale personalului didactic şi de cercetare includ asumarea de către angajat a
unor standarde minimale ale rezultatelor activităţilor didactice şi de cercetare, aprobate de către senatul
universitar, şi clauze privind sancţionarea angajatului în condiţiile neîndeplinirii acestor standarde minimale,
în conformitate cu legislaţia în vigoare."
93.La articolul 304, după alineatul 16 se introduc două noi alineate, alineatele (17) şi (18), cu
următorul cuprins:
"(17) Personalul din învăţământul superior poate beneficia, în condiţiile legii, de drepturile conferite
personalului din învăţământul preuniversitar prin art. 264 alin. (1), art. 268 alin. (1), art. 274 alin. (1), art.
276, art. 277 şi art. 278, pe baza aprobării senatului universitar.
(18) Universităţile pot acorda din venituri proprii ajutoare pentru salariaţi."
94.La articolul 342, alineatul (4) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(4) Autoritatea Naţională pentru Calificări înfiinţează Centrul Naţional de Acreditare ca structură
fără personalitate juridică cu scopul de a autoriza centrele de evaluare a competenţelor profesionale, precum
şi pentru a acredita centre de evaluare şi organisme de evaluare. Regulamentul de organizare şi funcţionare a
Centrului Naţional de Acreditare se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei naţionale."
95.La articolului 342, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu următorul
cuprins:
"(5) Pentru realizarea autorizării şi acreditării prevăzute la alin. (4), Centrul Naţional de Acreditare
foloseşte, în condiţiile legii, evaluatori externi care elaborează rapoarte de evaluare în acest scop."
 96.La articolul 352, după alineatul (1) se introduc două noi alineate, alineatele (2) şi (3), cu următorul
cuprins:
"(2) Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (1), precum şi pentru facilitarea corelării
sistemului de învăţământ cu piaţa muncii, se înfiinţează şi vor funcţiona, în toate instituţiile de învăţământ
superior, centre de consiliere şi orientare în carieră pentru elevii din anii terminali, studenţi şi absolvenţi, în
cadrul cărora vor funcţiona unităţi de analiză şi gestiune previzională a solicitărilor pieţei muncii.
(3) Metodologia privind organizarea şi funcţionarea acestor centre se aprobă prin ordin al
ministrului."
97.La anexă, după punctul 33 se introduce un nou punct, punctul 331, cu următorul cuprins:
"331. Mobilitatea academică a studenţilor reprezintă dreptul studenţilor şi studenţilor-doctoranzi de a
li se recunoaşte creditele transferabile dobândite, în condiţiile legii, la alte instituţii de învăţământ superior
din ţară sau din străinătate. Mobilitatea academică a studenţilor poate fi internă sau internaţională şi, după
caz, definitivă sau temporară. Mobilitatea definitivă se face după o procedură aprobată prin ordin al
ministrului."
Art. II
1.Articolul 1 din Legea nr. 335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ
superior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 12 decembrie 2013, se modifică şi
va avea următorul cuprins:
"Art. 1 (1) Prezenta lege reglementează modalitatea de efectuare a stagiului pentru absolvenţii de
învăţământ superior, în scopul:
a) asigurării tranziţiei absolvenţilor de învăţământ superior de la sistemul de educaţie la piaţa muncii;
b) consolidării competenţelor şi abilităţilor profesionale pentru adaptarea la cerinţele practice şi
exigenţele locului de muncă în vederea integrării în muncă;
c) dobândirii de experienţă şi vechime în muncă;
d) dobândirii de vechime în specialitate, după caz.
(2) Durata perioadei de stagiu este de 6 luni, cu excepţia profesiilor pentru care există reglementări
speciale.
(3) Angajatorii care optează pentru organizarea de stagii pentru absolvenţii de învăţământ superior
sunt obligaţi să respecte prevederile prezentei legi."
Art. III (1)Bunurile imobile preluate, conform Ordonanţei Guvernului nr. 16/2010 privind preluarea
Centrului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Construcţiilor la Acţiuni Seismice şi Alunecări
de Teren - CNRRS, aflat în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, de către Institutul
Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă URBAN-
INCERC, aflat în coordonarea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, prin procedura comasării
prin absorbţie, aprobată cu modificări prin Legea nr. 183/2011, din administrarea sau, după caz, din
proprietatea Centrului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Construcţiilor la Acţiuni Seismice
şi Alunecări de Teren - CNRRS rămân în patrimoniul INCD URBAN-INCERC.
(2)Bunurile mobile primite, în mod gratuit cu titlu de donaţie, în perioada 2002-2008, în cadrul
Proiectului JICA de Reducere a Riscului Seismic pentru Construcţiile din România finanţat de Agenţia de
Cooperare Internaţională a Japoniei - JICA, se transmit de la URBAN-INCERC, cu titlu gratuit, în scopul
desfăşurării activităţii de cercetare în domeniul evaluării riscului seismic, în patrimoniul Universităţii
Tehnice de Construcţii Bucureşti.
(3)Regimul juridic al bunurilor prevăzute la alin. (2) este cel stabilit la momentul donaţiei.
PRIM-MINISTRU
VICTOR-VIOREL PONTA
Contrasemnează:
Ministrul educaţiei naţionale,
Remus Pricopie
p. Ministrul delegat pentru învăţământ superior, cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică,
Emil Florin Albotă,
 secretar de stat
p. Ministrul muncii, familiei, protecţiei sociale şi persoanelor vârstnice,
Teodor Codrin Scutaru,
secretar de stat
Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
Ministrul finanţelor publice,
Ioana-Maria Petrescu
p. Ministrul delegat pentru buget,
Gheorghe Gherghina,
secretar de stat

_________________________
Notă: OUG nr. 49/2014 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 30 iunie 2014

METODOLOGIA
de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani
1. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică, în vederea asigurării
continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viaţa copilului.
2. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni), care apar în planul de învăţământ, precum şi
categoriile şi numărul de activităţi sunt rezultatul corelării realităţilor din sistem cu Reperele
fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la
nivel mondial în domeniu.
3. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică, interacţiunile cu
ceilalţi, organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de învăţare, special create.
4. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat, sistematic, metodic,
intensiv, organizate şi conduse de cadrul didactic, în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în
curriculum. Desfăşurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri
ai procesului de predare-învăţare-evaluare, respectiv: cadre didactice, părinţi, copii, dar şi a
colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. În
desfăşurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării deciziei, pe
învăţarea prin experimente şi exersări individuale. Activităţile de învăţare se desfăşoară fie cu întreaga
grupă de copii, fie pe grupuri mici sau individual. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau
integrate, a activităţilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. Dintre mijloacele de realizare
utilizate putem aminti: jocul liber, discuţiile libere, jocul didactic, povestirea, exerciţiile cu material
individual, experimentele, construcţiile, lectura după imagini, observarea, convorbirea, povestirile create
de copii, memorizările, precum şi alte mijloace, specifice didacticii, în funcţie de nevoile educaţionale
ale copiilor.
5. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt: Activităţi pe domenii de
învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline), Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi de
dezvoltare personală.
a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii
în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum, precum şi de nivelul de
vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă. Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de
discipline care pot fi parcurse într-o săptămână (şi ne referim la disciplinele/domeniile de învăţare care pot
intra în componenţa domeniilor experienţiale respective). Astfel, considerăm că se pot desfăşura maximum
5 activităţi integrate pe săptămână, indiferent de nivelul de vârstă al copiilor Aşadar, educatoarea poate
planifica activităţi de sine stătătoare, respectiv pe discipline (activităţi de educarea limbajului, activităţi
matematice, de cunoaşterea mediului, de educaţie pentru societate, de educaţie fizică, activităţi practice,
educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau activităţi integrate (cunoştinţelele din cadrul mai
multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi, cu acest prilej, în activitatea
integrată intră şi jocurile şi activităţile alese SAU cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite
domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia). Este important să
reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I, atapa a II-a, etapa a III-a etc.) nu este
întotdeauna obligatorie, cadrul didactic având libertatea de a opta pentru varianta potrivită.
b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să
socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice, a mediului social şi cultural căruia
îi aparţin, a matematicii, comunicării, a limbajului citit şi scris. Ele se desfăşoară pe grupuri mici, în perechi
şi chiar individual. Practic, în decursul unei zile regăsim, în funcţie de tipul de program (normal, prelungit
sau săptămânal), două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa, înainte de începerea
activităţilor integrate, etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de
masa de prânz/plecarea copiilor acasă şi, după caz, etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de
relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă).Totodată, în unele cazuri, ele
se pot pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate. Reuşita desfăşurării jocurilor şi a
activităţilor didactice alese depinde în mare măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul
educaţional. Acesta trebuie să stimuleze copilul, să-l ajute să se orienteze, să-l invite la acţiune. Astfel, dacă
este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă, educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării
spaţiului în centre ca: Biblioteca, Colţul căsuţei/Joc de rol, Construcţii, Ştiinţă, Arte, Nisip şi apă şi altele.
Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale, de spaţiu şi de nivelul de vârstă al
copiilor. In funcţie de spaţiul disponibil, sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel
puţin două dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii, astfel încât aceştia să
aibă posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc, în funcţie de disponibilitate şi nevoi. Materialele care se
vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii, ci atent alese, în strânsă
corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Pentru etapa jocurilor şi a activităţilor
alese desfăşurate în curte, o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc, cât şi
siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările existente.
c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele, tranziţiile şi activităţile din perioada după-
amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal), inclusiv activităţile opţionale.
 Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. Ele acoperă nevoile
de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Rutinele înglobează, de fapt,
activităţi de tipul: sosirea copilului, întâlnirea de dimineaţă, micul dejun, igiena – spălatul şi
toaleta, masa de prânz, somnul/perioada de relaxare de după-amiază, gustările, plecarea şi se
disting prin faptul că se repetă zilnic, la intervale aproximativ stabile, cu aproape aceleaşi
conţinuturi. La întâlnirea de dimineaţă accentul va cădea, printre altele (calendarul naturii, prezenţa
etc.), pe:
1. Autocunoaştere (Stimă de sine, imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?, Sunt creativ!,
Fluturasul, Etichete bune, etichete rele; Inimioara de prescolar/scolar).
2. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare - comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi
deranjez pe cei din jur; comunicare cu colegii/părinţii/educatoarea – jocuri în diade de tipul:
Cum salut?; Cum spun mulţumesc?; Cum cer iertare?; Cum mă împac cu prietenul meu?;
Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…, în cine pot avea încredere?; Comunic în
oglindă; Ce ţie nu-ţi place, altuia nu face!; Mima ( comunicarea verbală şi non-verbală a
propriilor trăiri şi sentimente) Sunt vesel/trist pentru că…; Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la
tine…pentru că…; Tristeţea/veselia în culori şi forme.
3. Managementul învăţării prin joc - Motivarea copilului pentru a deveni şcolar - Vreau să
fiu şcolar; Continuă povestea....; Meseria de elev; Cum aş vrea să fie învăţătoarea mea; Eu,
când voi fi şcolar....
4. Dezvoltarea empatiei - Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!; Cum să îmi fac prieteni?; Ba al
meu, ba al tău; Cinci minute eu, cinci minute tu; Cum îmi aleg prietenii?; Îmi ajut
prietenul?; Suntem toleranţi; Azi mi s-a întâmplat…; Cum v-aţi simţi dacă cineva v-ar
spune…?, Cum să fac surprize celor dragi etc.
5. Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât mai
multe variante de soluţii la situaţiile apărute - Hei, am şi eu o opinie!, M-am certat cu
prietenul meu – ce pot să fac?, Vreau…, îmi permiţi?, La răscruce de drumuri...
6. Medierea conflictelor - Învăţ să lucrez în echipă, Singur sau în grup?, Fără violenţă!,
Fotograful.
 Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată, care fac trecerea de la momentele de rutină la alte
tipuri/categorii de activităţi de învăţare, de la o activitate de învăţare la alta, în diverse momente
ale zilei. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult, în funcţie de vârsta
copilului, de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. În acest sens,
ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat, a unei activităţi care se desfăşoară pe
muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă, a unei activităţi
în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite
mişcări cunoscute deja de copii etc.
  Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare, respectiv a celor de dezvoltare
personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Ele sunt alese de către părinţi, din
oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul director al
unităţii. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau de un profesor specialist,
care va lucra în echipă cu acestea. Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de
educatoarea/profesorul care urmează să o desfăşoare şi, în acest caz, va fi avizată de inspectorul de
specialitate sau poate fi aleasă de cel care predă opţionalul respectiv din oferta de programe avizate
deja de MECT sau de ISJ. Timpul afectat unei activităţi opţionale este acelaşi cu cel destinat
celorlalte activităţi din programul copiilor. În acest context, se va desfăşura cel mult un opţional pe
săptămână, pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3- 5 ani) şi cel mult două, pentru copiii cu
vârste între 61 – 84 luni (5 – 7 ani). Activităţile opţionale se desfăşoară cu maximum 10-15 copii şi
au menirea de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi, ca o premiză
pentru performanţele de mai târziu. Grupele de copii participanţi la un opţional vor cuprinde 10-15
preşcolari. Activităţile opţionale se desfăşoară în continuare conform Notificării
nr.41945/18.10.2000 (vezi Anexa 4).
 Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare,
recreative, de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare. Acestea respectă
ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema
săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.
6. Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât şi tranziţiile şi,
evident, activităţile de învăţare. El influenţează întreaga conduită şi prefigurează personalitatea în plină
formare a acestuia. Aşadar, mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel
antepreşcolar şi preşcolar sunt: jocul, (ca joc liber, dirijat sau didactic), activităţile didactice de învăţare.
7. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/ suntem?, Când, cum şi
de ce se întâmplă?, Cum este, a fost şi va fi aici pe pământ?, Cum planificăm/ organizăm o
activitate?, Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu
are nici o legătură cu momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii
diferite proiecte).
8. Pornind de la aceste teme, anual, pe grupe de vârstă, se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu
copiii*. Intr-un an şcolar, se pot derula maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5
săptămâni/proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare, variind între 1-3
săptămâni, în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. De
asemenea, pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect, dar în care sunt
stabilite teme săptămânale de interes pentru copii. Totodată, pot exista şi proiecte de o zi şi/sau proiecte
transsemestriale.
9. În medie, pentru toate cele patru intervale de vârstă, o activitate cu copiii durează între 15 şi 45 de
minute (de regulă, 15 minute la grupa mică, 30-45 minute maximum la grupa pregătitoare). În funcţie de
nivelul grupei, de particularităţile individuale ale copiilor din grupă, de conţinuturile şi obiectivele
propuse la activitate, educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei
activităţi.
10. Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de
părinţi (program normal – 5 ore sau program prelungit – 10 ore), iar numărul de activităţi dintr-o
săptămână variază în funcţie de nivelul de vârstă al copiilor (respectiv: 3-5 ani şi 5-6/7 ani). Totodată,
pentru nivelul 3-5 ani, unde sunt numai 7 activităţi integrate sau pe discipline şi 8 arii curriculare,
recomandăm alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală (aflate în aceeaşi arie
curriculară) sau a acestora cu activităţile practice (din aria curriculară Tehnologii).
11. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani, categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor
viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare, cooperare, negociere, luarea deciziilor în comun etc.)
 şi obţinerea treptată a unei autonomii personale, iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-
7 ani, accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia.
12. Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare)*** stabilit de Ministerul Educaţiei,
Cercetării şi Tineretului. În intervalul 1-30 septembrie, după etapa de observare a copiilor (evaluarea
iniţială) şi după întocmirea caracterizării grupei, pe baza evaluării resurselor umane şi materiale
existente şi după consultarea educatoarelor şi a părinţilor, se va definitiva şi aproba de către Consiliul
director al unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale.
13. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare
(joc de mişcare cu text şi cânt, activitate de educaţie fizică, moment de înviorare, întreceri sau trasee
sportive, plimbare în aer liber etc.). Totodată, educatoarea va avea în vedere expunerea copiilor la
factorii de mediu, ca şi condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va
scoate copiii în aer liber, cel puţin o dată pe zi, indiferent de anotimp.
14. Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfăşurată cu grupa de
minimum 10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de activitate metodică (proiectarea şi pregătirea
activităţilor pentru a doua zi, studiul individual, confecţionarea materialului didactic, conceperea şi
realizarea unor fişe de lucru, participarea la cursuri de formare, comisii metodice, cercuri pedgogice,
întâlniri metodice, schimburi de experienţă etc.). La nivelul Comisiei metodice, cel puţin o zi pe
săptămână va fi dedicată efectuării celor 3 ore de activitate metodică în unitate. Întreaga activitate a
educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de evidenţă a activităţii cu copiii şi a
prezenţei la grupă** şi va fi ilustrată în potofoliul profesional, pe care îl întocmeşte în urma
desfăşurării activităţii metodice zilnice şi în portofoliile copiilor, care dau măsura valorii sale
profesionale.
15. Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind
activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă,
Calendarul naturii, Catalogul grupei, Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor.

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI

 CURRICULUM PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREŞCOLAR
(3-6/7 ani)

„Ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile, fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte!”
(PLATON)
Contextul care a favorizat introducerea conceptului de educaţie timpurie în România şi, implicit,
revizuirea curriculară

Într-o accepţiune generală, educaţia este procesul (acţiunea) prin care se realizează formarea şi
dezvoltarea personalităţii umane. Ea constituie o necesitate pentru individ şi pentru societate. Ca urmare,
este o activitate specific umană, realizată în contextul existenţei sociale a omului şi, în acelaşi timp, este un
fenomen social specific, un atribut al societăţii, o condiţie a perpetuării şi progresului acesteia. Aşadar, ea se
raportează, în acelaşi timp, la societate şi la individ.
Între formele educaţiei figurează şi educaţia formală, care are un caracter organizat, sistematizat,
instituţionalizat. În ansamblul procesului permanent al educaţiei, ea constituie o perioadă de formare
intensivă care face din acţiunea educativă un obiectiv central. Ea se adresează vârstei de formare şi asigură
asimilarea sistematică a cunoştinţelor, exersarea intensivă a comportamentelor sociale şi dezvoltarea
capacităţilor individuale.
Numeroase cercetări arată că, pentru orice problemă care apare în dezvoltarea unui copil, cu cât
intervenţia este mai timpurie, cu atât şansa de remediere este mai mare. De asemenea, cu cât intervenţia se
produce mai târziu, cu atât mai mari sunt costurile asociate şi prognosticul poate fi nefavorabil.
În acest context, analizând procentul de repetenţie în învăţământul primar, dar şi rata de părăsire
timpurie a şcolii (tineri 18-24 ani) în ultimii ani, în România, constatăm că acestea au valori relativ ridicate
în comparaţie cu statele Uniunii Europene .
Ţinând cont de cercetările existente, conştientizăm din ce în ce mai mult faptul că o modalitate clară
de reducere a repetenţiei (în special la nivelul învăţământului primar) şi a părăsirii timpurii a şcolii este
intervenţia la vârstele mici şi foarte mici. De asemenea, suntem conştienţi de faptul că educaţia timpurie
poate fi o pârghie esenţială de reducere a inegalităţilor sociale.
Educaţia timpurie, ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formală, asigură intrarea copilului
în sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul vârstei de 6 ani), prin formarea capacităţii de a învăţa.
Investiţia în educaţia timpurie este cea mai rentabilă investiţie în educaţie, după cum arată un studiu
elaborat de R.Cuhna , unul dintre laureaţii Premiului Nobel în economie. Învăţarea timpurie favorizează
oportunităţile de învăţare de mai târziu. Deprinderile şi cunoştinţele dobândite devreme favorizează
dezvoltarea altora ulterior, iar deficienţele de cunoştinţe şi deprinderi produc în timp deficienţe mai mari,
oportunităţi de învăţare ratate sau slab valorificate. În România, de regulă, se vorbeşte despre educaţie
timpurie odată cu intrarea copilului în grădiniţa. În acelaşi context, se consideră că grădiniţa asigură
mediul care garantează siguranţa şi sănătatea copiilor şi care, ţinând cont de caracteristicile psihologice ale
dezvoltării copilului, implică atât familia cât şi comunitatea în procesul de învăţare.
Ca note distinctive ale educaţiei timpurii am putea aminti:
 copilul este unic şi abordarea lui trebuie să fie holistică (comperhensivă din toate punctele de vedere
ale dezvoltarii sale);
 la vârstele mici este fundamental să avem o abordare pluridisciplinară (îingrijire, nutriţie şi
educaţie în acelaşi timp);
 adultul/educatorul, la nivelul relaţiei “didactice”, apare ca un partener de joc, matur, care cunoaşte
toate detaliile jocului şi regulile care trebuie respectate;
 activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional sunt adevărate ocazii de învăţare
situaţională;
  părintele nu poate lipsi din acest cerc educaţional, el este partenerul-cheie în educaţia copilului, iar
relaţia familie – grădiniţă -comunitate este hotărâtoare.
Sistemul de învăţământ românesc a înregistrat progrese remarcabile, în ciuda condiţiilor economice
grele şi a deselor schimbări sociale înregistrate după 1989. La sfârşitul anului 1990 ţara înregistra o stagnare
economică, dar după 1998, ca rezultat al democratizării treptate şi ainfuziei fondurilor europene şi ale Băncii
Mondiale, reforma în educaţie a fost demarată.
Odată cu prevederile Legii învăţământului Nr.84/1995, privind generalizarea treptată a grupei
pregătitoare pentru şcoală, rata de înscriere a copiilor la grădiniţă a crescut anual.
Anul 2000 aduce o nouă viziune despre educaţia preşcolară, văzută, în cadrul programului
educaţional “Organizarea învăţământului preprimar”, ca un prim pas pentru formarea tânărului şi
specialistului de mâine. Astfel, primii ani de viaţă şi educaţia la această vârstă au devenit probleme cruciale
pentru evoluţia ulterioară a oricărei persoane.
În anul 2002 este iniţiat programul „Generalizarea grupei mari pregătitoare în învăţământul preşcolar
românesc” şi, în cadrul acestuia, în conformitate cu modificările şi completările la Legea învăţământului
(stabilirea duratei învăţământului obligatoriu de 10 ani şi coborârea vârstei de şcolarizare de la 7 al 6 ani),
este revizuită Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii şi sunt realizate corelările cu
programa claselor I-IV.
Ulterior, respectiv în anul 2005-2006, este elaborată Strategia Ministerului Educaţiei şi Cercetării în
domeniul educaţiei timpurii, cu sprijinul UNICEF.
Realizarea unui sistem coerent de educaţie timpurie a copilului în România este o necesitate care
decurge din priorităţile educaţiei la nivel mondial şi naţional.
Convenţia cu privire la Drepturile Copilului, Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului, pe care 189
de state membre ale Naţiunilor Unite s-au angajat, la Sesiunea Specială dedicată Copiilor din mai 2002, să le
îndeplinească până în 2015, programul Guvernului României (2005-2008), Programul Naţional de Reformă,
precum şi Strategia Ministerului Educaţiei, cu proiecţie până în 2013, trasează coordonatele de bază ale
sistemului de educaţie timpurie pe care ne dorim să-l promovăm.
Dezvoltarea timpurie, integrată a copiilor este o prioritate a UNICEF, cu rol determinant în
îndeplinirea obiectivului de dezvoltare al mileniului trei şi anume: asigurarea absolvirii ciclului complet
de învăţământ primar de către toţi copiii, fete şi băieţi. De asemenea, Declaraţia adoptată de Adunarea
Generală a Naţiunilor Unite, la cea de a XXVI-a Sesiune Specială din data de 10 mai 2002, cuprinde
principiile care ghidează mişcarea globală de construcţie a unei lumi demne pentru copii şi care se constituie
în jaloane pentru construcţia unui sistem de educaţie timpurie a copiilor din România. Dintre aceste
principii, următoarele constituie cheia de boltă pentru soliditatea şi viabilitatea acestui sistem:
· Interesele superioare ale copiilor trebuie să fie principalul obiectiv pentru toate acţiunile legate de copii.
· Investiţia în copii şi respectarea drepturilor lor este una dintre modalităţile cele mai eficiente de eradicare
a sărăciei.
· Orice copil este născut liber şi egal în demnitate şi drepturi.
· Copiii trebuie să aibă parte de un start cât mai bun în viaţă.
· Toţi copiii trebuie să aibă acces şi să absolve învăţământul primar, gratuit, obligatoriu şi de bună calitate.
· Copiii şi adolescenţii sunt cetăţeni care dispun de capacitatea de a contribui la construirea unui viitor mai
bun pentru toţi.
· Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesită reînnoirea voinţei politice, mobilizarea şi
alocarea unor resurse suplimentare la nivel naţional şi internaţional, avându-se în vedere urgenţa şi
gravitatea nevoilor speciale ale copiilor.
· O lume mai bună pentru copii este o lume în care toţi copiii se vor putea bucura de anii copilăriei – un
timp al jocului şi al învăţării, când copiii sunt iubiţi, respectaţi şi alintaţi, când drepturile le sunt promovate
şi protejate, fără nici un fel de discriminare, când siguranţa şi bunăstarea lor sunt considerate primordiale
şi când se pot dezvolta în sănătate, pace şi demnitate.
 Planul de acţiune adoptat Adunarea Generală a Naţiunilor Unite plasează un accent deosebit pe
următoarele elemente, care pot constitui structura de rezistenţă în construcţia unui sistem de educaţie
timpurie în România:
Dezvoltarea fizică, psihică, spirituală, socială, afectivă, cognitivă şi culturală a copiilor constituie o
prioritate naţionala şi globală.
· Principala răspundere pentru protecţia creşterea şi dezvoltarea copiilor îi revine familiei şi, ca atare,
familia este îndreptăţită să beneficieze de toată protecţia şi sprijinul de care are nevoie.
· Accesul părinţilor, familiilor, tutorilor, al persoanelor care au în îngrijire copii şi al copiilor înşişi la o
gamă completă de informaţii şi servicii este o prioritate.
· Punerea în practică a unei legislaţii naţionale, a unor politici şi planuri de acţiune, alocarea resurselor
pentru protecţia drepturilor copilului şi înfiinţarea sau consolidarea unor organisme naţionale sau a unor
instituţii pentru asigurarea bunăstării copiilor este o obligaţie a guvernelor care s-au angajat să
implementeze planul de acţiune adoptat la Sesiunea Specială a Adunării Generale a Naţiunilor Unite, din
care România a făcut parte.
· Dezvoltarea sistemelor naţionale de monitorizare şi evaluare a impactului acţiunilor asupra copiilor este o
măsură de primă necesitate.
· Consolidarea parteneriatelor cu factorii care pot contribui în mod deosebit la promovarea şi protecţia
drepturilor copiilor include implicarea directă a autorităţilor locale, a parlamentarilor, a organizaţiilor
neguvernamentale, a sectorului privat şi a agenţilor economici, a conducătorilor religioşi, spirituali,
culturali, ai liderilor şi ai membrilor comunităţilor.
· Este necesară îmbunătăţirea statutului, moralului şi profesionalismului persoanelor care lucrează direct
cu copiii şi al educatoarelor din creşe şi grădiniţe, asigurarea unei remunerări adecvate a muncii acestora
şi crearea de oportunităţi şi stimulente pentru evoluţia lor.
· Dezvoltarea şi implementarea unor politici şi programe naţionale privind frageda copilărie este o măsură
de primă necesitate în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de şefii de stat şi de guvern care au
participat la Sesiunea Specială dedicată copiilor a Adunării Generale ONU.
· Educaţia este un drept al omului şi un element esenţial pentru reducerea sărăciei şi muncii în rândul
copiilor, dar şi pentru promovarea democraţiei, păcii, toleranţei şi dezvoltării.
· Extinderea şi îmbunătăţirea ocrotirii şi educaţiei în perioada copilăriei mici, în mod egal pentru băieţi şi
fete, şi mai ales pentru copiii cei mai vulnerabili şi mai dezavantajaţi este un obiectiv primordial al
educaţiei
· Îmbunătăţirea calităţii educaţiei, satisfacerea nevoilor de învăţare ale tuturor copiilor, consolidarea
ocrotirii şi educaţiei în perioada copilăriei mici prin asigurarea de servicii şi susţinerea de programe
orientate spre familii, tutori, personalul de ocrotire şi educaţie şi comunitate sunt obiective şi acţiuni care
trebuie cuprinse în strategia de formare a sistemului de educaţie timpurie în România.
În contextul prezentat, putem afirma că experienţa românească în domeniul educaţiei timpurii din
ultimii 17 ani, prin studiile, aplicaţiile şi adaptările realizate pe plan naţional, dar şi local, cu sprijin din
partea specialiştilor din ţară şi din străinătate, oferă argumente solide pentru legiferarea conceptului de
educaţie timpurie şi formarea de pârghii de acţiune la nivel de sistem educaţional. Una dintre pârghii este şi
programa de studiu care face obiectul prezentei revizuiri.
Programa cuprinde toate activităţile existente în interiorul structurii organizaţionale a grădiniţei de
copii, destinate sa promoveze şi să stimuleze dezvoltarea intelectuală, afectivă, socială şi fizică a fiecărui
copil în parte şi are în vedere atingerea următoarelor finalităţi ale educaţiei timpurii (de la naştere la 6/7
ani):
 Dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului, în funcţie de ritmul propriu şi de
trebuinţele sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia.
 Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii, cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi
cunoştinţe, deprinderi, atitudini si conduite noi.Încurajarea explorărilor, exerciţiilor, încercărilor şi
experimentărilor, ca experienţe autonome de învăţare;
  Descoperirea, de către fiecare copil, a propriei identităţi, a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de
sine pozitive;
 Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe, capacităţi, deprinderi şi atitudini necesare
acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.
În elaborarea prezentului document s-a ţinut cont de tendinţele actuale în pedagogie, de evoluţia
sistemului de învăţământ preşcolar înregistrată în ultimii ani (deschidere către abordarea Metodei
proiectelor, a activităţilor integrate, a metodelor interactive de grup etc.), de o serie de aspecte
pozitive/dificultăţi întâlnite în activitatea la grupă a cadrelor didactice educatoare, precum şi de nivelul de
maturizare actual al copiilor din grădiniţe şi de tendinţele şi evoluţiile în domeniul informaţiilor şi al
tehnologiilor moderne. În acelaşi timp, s-a reconsiderat rolul învăţământului preşcolar în raport cu celelalte
trepte ale sistemului de învăţământ.

Dezvoltarea şi educaţia copilului în intervalul 3-6/7 ani

Studiile ştiinţifice referitoare la efectele educaţiei timpurii preşcolare (vezi Pre-School Education in
the European Union. Current Thinking and provision, 1995) au scos în evidenţă o serie de elemente
importante:
 Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are un efect pozitiv asupra abilităţilor copilului si
asupra viitoarei sale cariere şcolare, în special pentru copiii proveniţi din medii socio-economice
foarte defavorizate, în sensul că aceştia progresează în plan intelectual, dezvoltă atitudini pozitive
faţă de învăţare precum şi motivaţia de a depune în viitor un efort real în şcoală. Pe de altă parte, s-a
constatat că educaţia timpurie are un efect pozitiv asupra abilităţilor intelectuale şi sociale ale
copiilor, independent de mediul lor de provenienţă, atunci când instituţiile preşcolare promovează cu
adevărat calitatea, atât în ceea ce priveşte mediul fizic cât şi interacţiunile adult/copil.
 Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are efecte pozitive asupra viitoarei integrări sociale
a adolescentului şi adultului. Studiile longitudinale au stabilit faptul că pentru copiii proveniţi din
medii socio-economice defavorizate s-a observat o reducere a comportamentului delincvent, precum
şi o rată mai mare a duratei de şcolarizare. Acest efect asupra integrării sociale poate fi explicat,
desigur, printr-o integrare educaţională reuşită cu mai puţini ani de repetenţie, rate mai scăzute de
abandon şi o dorinţă mai mare de a fi integrat în societate.
 Mărimea grupe i este, de asemenea, importantă. Unii autori consideră că 25 de copii este maximum,
iar în clasele cu peste 25 de copii ar trebui să fie prezenţi doi adulţi. De aceea, ratele înalte de
personal, însoţite de cooperarea dintre adulţii responsabili cu educaţia copiilor şi o acţiune
educaţională de calitate au efect asupra dezvoltării copiilor.
 Influenţa formării şi supervizării personalulu i asupra dezvoltării copiilor. Există trei domenii
interdependente ale comportamentului adultului care au un impact asupra dezvoltării copiilor:
1. Organizarea clasei pe grupe în diferite arii, permiţând copiilor să acţioneze individual sau în grupuri mici
sau mai mari. Această formă de organizare are efecte pozitive asupra dezvoltării sociale (independenţă,
cooperare, rezolvarea conflictelor sociale) şi a limbajului. 2. Introducerea unor tipuri diferite de material,
accesibil şi adecvat copiilor, cu sugestii pentru activităţi structurate în jurul acestui material. Acest fapt dă
posibilitate copiilor să devină implicaţi în jocul elaborat şi, în acelaşi timp, să-şi dezvolte abilităţile sociale.
3.Calitatea interacţiunilor adult/copil, atât în relaţie cu managementul comportamentului social (stimularea
discuţiei şi a exprimării de sine, încurajarea independenţei etc.), cât şi din punctul de vedere al limbajului
(managementul timpului de vorbire şi încurajarea copiilor care nu vorbesc prea mult)..
 Implicarea activă a familiilor în educaţie şi în promovarea participării lor . Proiectele care vizează
implicarea părinţilor din medii defavorizate în educaţia propriilor copii sunt numeroase şi variate. În
prezent, în cercetare lipsesc argumente solide în sprijinul implicării parentale şi pentru definirea
unor metode de acţiune eficientă. Se pare doar că un tip instrumental de intervenţie vizând echiparea
părinţilor cu un set de activităţi specifice care să fie realizate acasă este mai relevant pentru copiii cu
 nevoi speciale decât pentru copiii din medii defavorizate, în special atunci când aceştia din urmă
beneficiază de un învăţământ preşcolar bun. Alte forme de implicare parentală par să fie benefice
pentru copiii defavorizaţi, incluzând sprijinul emoţional, dezvoltarea unei relaţii părinte/copil
satisfăcătoare, ajutor în utilizarea serviciilor disponibile la nivel local (de exemplu serviciile sociale,
cele de consiliere familială şi cele de nutriţie).
În concluzie, trebuie menţionat că efectele educaţiei timpurii asupra educaţiei ulterioare a copilului sunt
în relaţie cu influenţele educaţionale infuzate pe parcurs. La o vârstă timpurie, (până la 3 ani), tipurile de
îngrijire oferite copiilor influenţează dezvoltarea lor. Mai târziu (înv.preşcolar, primar, gimnazial şi liceal),
rezultatele depind de experienţele oferite în procesul de învăţare. De aceea,este oarte important să se
definească şi să se
promoveze calitatea în educaţie la aceste niveluri. Pe de altă parte, cercetările în domeniu arată că cel mai
mare beneficiu al educaţiei timpurii apare în planul non-cognitiv. Au fost identificate multe relaţii
pozitive şi semnificative între frecventarea grădiniţei şi comportamentele centrate pe sarcină, dezvoltarea
socio-emoţională, motivaţia şi atitudinile pozitive faţă de învăţare.

PRECIZĂRI
privind
organizarea programului anual de studiu pe teme

1.Cine sunt/ suntem?

O explorare a
DESCRIEREA TEMEI

 O explorare a naturii umane, a convingerilor şi valorilor noastre, a corpului uman, al stării de

sănătate proprii şi a familiilor noastre, a prietenilor, comunităţilor şi culturilor cu care venim
în contact (materială, fizică, sufletească, culturală şi spirituală) a drepturilor şi a
responsabilităţilor noastre, ceea ce înseamnă să fii om.

2.Când/cum şi de ce se întâmplă?

DESCRIEREA TEMEI

 O explorare a lumii fizice şi materiale, a universului apropiat sau îndepărtat, a relaţiei cauză-
efect, a fenomenelor naturale şi a celor produse de om, a anotimpurilor, a domeniului ştiinţei
şi tehnologiei.

3. Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ?

DESCRIEREA TEMEI

 O explorare a Sistemului solar, a evoluţiei vieţii pe Pământ, cu identificarea factorilor care

întreţin viaţa, a problemelor lumii contemporane: poluarea, încălzirea globală,
suprapopularea, etc.
  O explorare a orientării noastre în spaţiu şi timp, a istoriilor noastre personale, a istoriei şi
geografiei din perspectivă locală şi globală, a căminelor şi a călătoriilor, a descoperirilor,
explorărilor, a contribuţiei indivizilor şi a civilizaţiilor la evoluţia noastră în timp şi spaţiu.

4.Cine şi cum planifică/organizează o activitate?

DESCRIEREA TEMEI

 O explorare a modalităţilor în care comunitatea/individul îşi planifică şi organizează

activităţile, precum şi a universului produselor muncii şi, implicit, a drumului pe care acestea
îl parcurg.
 O incursiune în lumea sistemelor şi a comunităţilor umane, a fenomenelor de
utilizare/neutilizare a forţei de muncă şi a impactului acestora asupra evoluţiei comunităţilor
locale, în contextul formării unor capacităţi antreprenoriale.

5.Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?

DESCRIEREA TEMEI

 O explorare a felurilor în care ne descoperim şi ne exprimăm ideile, sentimentele,

convingerile şi valorile, îndeosebi prin limbaj şi prin arte.
 O incursiune în lumea patrimoniului cultural naţional şi universal.

6.Ce şi cum vreau să fiu?

DESCRIEREA TEMEI

 O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre, a gândurilor şi năzuinţelor noastre de

dezvoltare personală.
 O incursiune în universul muncii, a naturii şi a valorii sociale a acesteia (Munca – activitatea
umană cea mai importantă, care transformă năzuinţele în realizări).
 O incursiune în lumea meseriilor, a activităţii umane în genere, în vederea descoperirii
aptitudinilor şi abilităţilor proprii, a propriei valori şi a încurajării stimei de sine.
 COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

COMPETENŢE GENERALE:

 Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor

structurilor verbale orale;
 Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic, lexical, sintactic;
 Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul
scris.

COMPETENŢE SPECIFICE:

 Să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi în
calitate de auditor.
 Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple; să reacţioneze la acestea.
 Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
 Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.
 Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii personale şi/sau a
relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.
 Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv caracteristicile
expresive şi estetice ale acestuia.
 Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori, povestiri, mici
dramatizări, utilizând intuitiv elementele expresive
 Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte.
 Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).
 Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
 Să manifeste interes pentru citit.
 Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.
 Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris
 Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
 Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – obiecte, imagini, forme
geometrice, tipuri de contururi etc.
 Să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare
folosirii acestora
 Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie
 Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de această
descoperire (ex.: recunoaşte şi respectă simboluri care avertizează asupra prezenţei/existenţei unui
pericol sau care arată direcţia, destinaţia unei clădiri/unui loc etc.)
 Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor, literelor şi cifrelor, învăţând să le traseze.

DOMENIUL ŞTIINŢE

COMPETENŢE GENERALE:

 Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;

 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură,
 întrebuinţând un vocabular adecvat;
 Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor
 geometrice;
 Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare
 Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice, prin achiziţia de strategii
 adecvate;
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi
 stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;
 Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilire de relaţii cauzale, spaţiale, temporale
 Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul
 înconjurător;
 Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în
 vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.

COMPETENŢE SPECIFICE:

 Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la

recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe
baza unor însuşiri comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe
simultan;
 Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de
el însuşi: triere, grupare/regrupare, comparare, clasificare, ordonare, apreciere a cantităţii prin punere
în corespondenţă.
 Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se
plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat.
 Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni, fenomene (dacă...atunci) prin observare şi realizare de
experimente
 Să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi,
dreptunghi în jocuri.
 Să efectueze operaţii şi deducţii logice, în cadrul jocurilor cu piesele geometrice
 Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare.
 Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi, în limitele 1-10.
 Să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal.
 Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.
 Să compună şi să rezolve probleme simple, implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10
 Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întîlnite în viaţa de zi cu
zi sau în poveşti, povestiri.
 Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul,
vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi
interdependenţa dintre ele.
 Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul
apropiat.
 Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte integrantă
a mediului.
 Să cunoască existenţa corpurilor cereşti, a vehiculelor cosmice.
 Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate.
 Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului, aplicând
cunoştinţele dobândite.
 Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE

COMPETENŢE GENERALE:

 Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în

relaţie cu ceilalţi;
 Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi
faţă de ceilalţi;
 Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (iniţiativă)
 Dezvoltarea abilităţii de recunoaştere, acceptare şi respect al diversităţii
 Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului
român;
 Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
 Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de lucru
necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple;
 Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.

COMPETENŢE SPECIFICE:

 Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate
personală (ex.: importanţa alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activităţii şi ale
jocului, în vederea evitării unor situaţii periculoase; reguli de minimă protecţie a naturii şi pericolul
încălcării lor; reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur etc.)
 Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă,
grupul de joacă)
 Să negocieze şi să participe la decizii comune
 Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi
cunoscute.
 Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie,
concomitent cu învăţarea autocontrolului.
 Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente
de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice).
 Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice.
 Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice
 Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice
 Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în
cadrul activităţilor practice.
 Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale.
 Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte
fiinţe şi obiecte.
 Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect şi
util celorlalţi.
 Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.
 Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV

COMPETENŢE GENERALE:

 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje;
 Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul
înconjurător (natură, artă şi viaţa socială);
 Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură, modelaj;
 Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
 Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică;
 Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.

COMPETENŢE SPECIFICE:

 Să redea teme plastice specifice desenului.

 Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.
 Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.
 Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul
înconjurător.
 Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să aplice reguli de
utilizare a acestora
 Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete
 Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic, utilizând materiale şi tehnici diverse alese de
el .
 Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice.
 Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului
preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii, jocuri ale copiilor, scene de familie, peisaje,
activităţi cotidiene ale oamenilor)
 Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului.
 Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale.
 Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale.
 Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale
 Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale.
 Să intoneze cântece pentru copii.
 Să cânte acompaniaţi de educatoare
 Să acompanieze ritmic cântecele.
 Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare.
 Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia
 Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată.
 Să exprime într-un joc impresia muzicală.
 Să improvizeze spontan, liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie, text
onomatopeic + mişcare, text onomatopeic + melodie + mişcare;.
 Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare
specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia.

DOMENIUL PSIHOMOTRIC

COMPETENŢE GENERALE:

 Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;

 Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a
deprinderilor însuşite;
 Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.

COMPETENŢE SPECIFICE:

 Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers, alergare, sărituri, rostogoliri, căţărări.
 Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.
 Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic.
 Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare).
 Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare).
 Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte.
 Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente,
pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri.
 Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fair-play.
 „CINE SUNT/SUNTEM?”
Nivel de studiu: 3-5 ani
Domenii Competenţe specifice
experienţiale
LIMBĂ ŞI să participe la
COMUNICARE activităţile de grup,
inclusiv la activităţile
de joc, atât în calitate
de vorbitor, cât şi în
calitate de auditor.
să înţeleagă şi să
transmită mesaje
simple; să reacţioneze
la acestea.
Comportamente Sugestii de conţinuturi
- ia parte la discuţii în mici - numele şi prenumele
grupuri informale; - membrii familiei
- ia parte la activităţile de joc, de - comunitate (prieteni,
învăţare în grup, sugerează ce vecini,colegi de
este de făcut mai departe într-un grădiniţă, personalul
joc, o activitate, continuând grădiniţei)
secvenţe de acţiuni; - casa familiei, camera
- discută cu colegii şi cu personală, grădiniţa,
profesorul despre subiecte sală de clasă, alte
cunoscute, povesteşte întâmplări spaţii familiare
din viaţa personală (persoana - responsabilităţi proprii
proprie, familie, prieteni etc.); în familie/la grădiniţă
- întreabă şi răspunde la
întrebări;
- ştie să se prezinte;
- învaţă cuvinte noi şi le
utilizează în cadrul jocurilor sau
activităţilor de învăţare.
- transmite un mesaj simplu în
cadrul jocului sau activităţilor de
învăţare (ex.: prin telefon de
jucărie sau real);
- primeşte mesaje, îndeplineşte
instrucţiuni simple;
- compune, treptat, propoziţii din
două, trei sau mai multe cuvinte;
- răspunde adecvat (verbal sau
comportamental) la ceea ce i se
spune;
- solicită ajutorul adultului
atunci când nu înţelege un
mesaj.
 să audieze cu atenţie un - urmăreşte linia unei poveşti,
text, să reţină ideile concomitent cu imaginile din
acestuia şi să carte, ori ascultând povestea
demonstreze că l-a spusă de profesor;
înţeles. - răspunde la întrebări privind
conţinutul unui text, a unei
povestiri scurte.
să recepteze un text - reţine expresii ritmate şi
care i se citeşte ori i se rimate; recită poezii cu
povesteşte, înţelegând respectarea intonaţiei, ritmului,
în mod intuitiv pauzei, în concordanţă cu
caracteristicile mesajul transmis;
expresive şi estetice ale - utilizează calităţile expresive
acestuia. ale limbajului oral şi ale celui
corporal în transmiterea unor
idei şi sentimente;
- realizează mini dramatizări sau
jocuri de rol pornind de la textul
unei povestiri sau poezii,
utilizând vorbirea dialogată,
nuanţarera vocii, intonaţia, cu
sprijinul educatoarei şi folosind
indicaţiile sugerate de text.
să înţeleagă că - îşi recunoaşte numele propriu
tipăritura (scrisul) are oriunde îl întâlneşte şi, eventual,
înţeles (semnificaţie). îl scrie cu majuscule;
- ,,citeşte” succesiuni de imagini
alcătuind o naraţiune pe baza
lor;
- învaţă să „citească” imaginile
dintr-o pagină de la stânga la
dreapta şi de sus în jos.
să manifeste interes - discută despre cărţi (poveşti,
pentru citit. poezii) care i s-au citit ori la ale
căror ilustraţii au privit;
- discută despre personaje din
poveşti;
ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească - observă obiectele din sala de - diferenţieri ale
experienţa senzorială, grupă, camera proprie etc.; obiectelor după formă,
ca bază a cunoştinţelor - recunoaşte/ numeşte obiectele mărime (mare, mic,
matematice referitoare indicate; mijlociu), culoare (2-3
la recunoaşterea, - clasifică obiecte/fiinţe după culori), lungime (lung,
denumirea obiectelor, diverse criterii (culoare, formă, scurt)
cantitatea lor, mărime) sau prin numirea unei - apreciere globala a
clasificarea, proprietăţi comune; cantităţii si apreciere
constituirea de - recunoaşte asemănările şi prin punere in perechi
grupuri/ mulţimi, pe deosebirile dintre grupuri; in limitele 1-5 (multe,
baza unor însuşiri - motivează apartenenţa unui puţine, mai mult
comune (formă, obiect la o grupă dată; decât..., mai puţin
mărime, culoare) luate - compară grupele formate, decât..., tot atâtea)
în considerare separat apreciind global unde sunt mai - forme geometrice
sau mai multe simultan multe/ mai puţine (cerc, pătrat, triunghi)
- poziţii spaţiale: sus,
jos, deasupra etc.
- numărat in intervalul
1-5.
să înţeleagă şi să spune care obiect este mai
numească aproape sau mai departe, luându-
relaţiile spaţiale se pe sine ca punct de reper;
relative, să plaseze - spune unde se găseşte el în
obiecte într-un spaţiu raport cu un anumit obiect din
dat ori să se plaseze spaţiu (în cameră, în afara
corect el însuşi camerei, pe scaun, sub masă,
în raport cu un reper lângă colegul său etc.);
dat. - plasează obiectele peste, pe,
deasupra, dedesubt, înăuntrul
sau în afara unui spaţiu/ obiect;
- învaţă schema corporală, cu
accent pe relaţia dreapta-stânga
(după 4 ani).
să recunoască, să - recunoaşte şi denumeşte figuri
denumească, geometrice în mediul ambiant
să construiască şi să sau cu ajutorul materialelor puse
utilizeze forma la dispoziţie (cerc, pătrat,
geometrică cerc, pătrat, eventual triunghi –după 4 ani);
triunghi, dreptunghi în - trasează figuri geometrice
jocuri cunoscute trecând cu creionul
peste o linie deja trasată.
să numere de la 1 la 5 alcătuieşte grupe de obiecte în
recunoscând grupele cu limitele 1-3 (până la 4 ani) şi 1-5
1-5 obiecte şi cifrele (după 4 ani);
corespunzătoare. - numără corect aceste obiecte;
- descoperă care cifră lipseşte
într-un şir dat;
- recunoaşte şi denumeşte cifre
în intervalul 1-3 (până la 4 ani)
şi 1-5 (după 4 ani).
să realizeze serieri de execută serii de obiecte
obiecte pe baza unor (mărgele, boabe, bucăţi de
criterii date ori găsite hârtie) realizând structuri simple
de el însuşi. şi folosindu-se de criteriile
cunoscute sau date de
educatoare;
- deduce ce element urmează
într-o serie, analizând
elementele anterioare ale
acesteia.
să cunoască unele descoperă elemente componente
 elemente componente ale mediului înconjurător prin
ale lumii antrenarea organelor de simţ;
OM ŞI să cunoască şi să - îşi prezintă membrii familiei, - copilul în diferite
SOCIETATE respecte normele colegii, prietenii, vecinii; ipostaze (la masa, la
necesare integrării în - se prezintă pe sine, se descrie; joaca, la plimbare, in
viaţa socială, precum şi - interacţionează în mod egal cu vizita, in excursie etc.)
reguli de securitate toţi copiii din comunitate, - domiciliul
personală. indiferent de gen, limba vorbită, - numele ţării de origine
etnie sau performanţe (copii cu - prieteni, vecini
CES) - responsabilităţi proprii
- răspunde şi formulează în familie/la grădiniţă
întrebări referitoare la identitatea - norme de convieţuire
personală (familie, etnie, limba socială (norme de
vorbită, cultura, caracteristicile conduita, norme de
fizice ale celorlalţi). circulaţie, norme
igienice etc.)
- diferenţe individuale /
diferenţe determinate
de etnie, mediu, religie
etc.
- drepturile copilului
- valori individuale
- valori naţionale
- valori internaţionale
- responsabilităţi proprii
în familie/la grădiniţă
să-şi adapteze - învaţă să aştepte într-o situaţie
comportamentul dată;
propriu la cerinţele - îşi cunoaşte responsabilităţile
grupului în care în microgrupul din care face
trăieşte (familie, parte;
grădiniţă, grupul - acceptă şi oferă sprijin;
de joacă) - manifestă atitudini tolerante
faţă de alţi copii care aparţin
diferitelor confesiuni/categorii
minoritare;
- dobândeşte, treptat, autonomie
în activitatea zilnică;
- respectă normele de
convieţuire socială.
să aprecieze în situaţii - îşi apreciază propriul
concrete unele comportament în raport cu
comportamente şi persoane, personaje şi
atitudini în raport cu situaţii cunoscute.
norme prestabilite şi
cunoscute
să trăiască în relaţiile reacţionează pozitiv la o
cu cei din jur promisiune făcută;
stări afective pozitive, - manifestă încredere,
 să manifeste prietenie, sinceritate, curaj în raport cu
toleranţă, armonie, sine şi cu ceilalţi;
concomitent cu - acceptă diversitatea de opinii şi
învăţarea atitudini.
autocontrolului.
să descrie şi să -cunoaşte numele ţării de
identifice elemente origine, domiciliul;
locale specifice ţării - cunoaşte însemnele ţării (steag,
noastre şi zonei în care stemă, imn) şi manifestă respect
locuieşte (elemente de faţă de acestea;
relief, aşezare - exprimă atitudini pozitive faţă
geografică, obiective de ţară şi popor;
socioculturale, - cunoaşte şi respectă tradiţiile
istorice, religioase, culturale naţionale şi minoritare;
etnice). participă afectiv la sărbătorile
laice şi religioase ale familiei şi
ale comunităţii;
- face distincţie între o zi
obişnuită şi o zi de sărbătoare;
- descrie şi recunoaşte
evenimente importante (Ziua
Naţională, Ziua Unirii,
alte evenimente tradiţionale,
religioase, culturale, istorice
etc.).
să cunoască şi să -cunoaşte materialele de lucru
utilizeze unelte simple specifice activităţilor practice şi
de lucru pentru verbalizează acţiunile specifice
realizarea unei activităţi întreprinse, folosind un limbaj
practice. adecvat.
să fie capabil să -execută individual sau în grup
realizeze lucrări tema dată;
ESTETIC ŞI să acompanieze ritmic -acompaniază cântecele
CREATIV cântecele. cunoscute cu mişcări corporale,
obiecte sonore sau jucării
muzicale (tobă, clopoţel,
tamburină etc.).
să asocieze mişcările -asociază mişcarea liberă
sugerate de textul cântecului(3 ani), mişcarea
cântecului cu ritmul sugerată de timpii egali ai
acestuia măsurii sau de text (după 3 ani).
să exprime prin mişcare -exprimă prin mişcare liberă sau
starea sufletească creată impusă de caracterul unor
de muzica audiată cântece pentru copii, a unor
piese populare din zonă şi a unor
fragmente din muzica
cultă, sugestive pentru specificul
de vârstă al copiilor, starea
sufletească creată.
să asculte şi să ascultă cu plăcere fragmente din
recunoască creaţii muzicale naţionale şi
fragmente din creaţii universale, corespunzătoare
muzicale naţionale şi vârstei şi preocupărilor sale.
universale,
corespunzătoare
specificului de vârstă al
copilului preşcolar şi
preocupărilor acestuia.
să redea teme plastice -cunoaşte materialele de lucru
specifice specifice activităţilor artistico-
desenului plastice;
- execută linii drepte sau curbe
închise/deschise;
- utilizează corect instrumentele
de lucru (creion, pensulă,
carioca, cretă, ceracolor etc.) în
exprimarea liberă a gestului
grafic (chiar şi prin mâzgălituri);
- execută trasee utilizând diferite
instrumente de lucru şi diferite
suporturi (hârtie, carton, sticlă,
lemn etc.);
- colorează diferite imagini,
respectând conturul acestora;
- completează lacune din desene;
- dispune alternativ două sau mai
multe elemente decorative;
- redă prin desen
obiecte/personaje reale sau
imaginare;
- trasează linii în duct continuu,
în diferite poziţii, pentru a reda
imaginea unor obiecte (în desene
individuale sau colective).
să obţină efecte - aplică, pe suprafeţe date sau
plastice, forme libere, culoarea (cu pensula,
spontane şi elaborate buretele, degetul, palma,
prin tehnici specifice ghemotocul de hârtie, ghemul de
picturii. aţă, ţesături rare, ştampila, peria,
tubul);
- obţine efecte plastice prin
combinarea culorilor sau alte
tehnici (fuzionare, presare,
suprapunere, decolorare,
stropire, plierea hârtiei);
- realizează compoziţii plastice,
cu teme date sau la liberă
alegere
PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice cunoaşte şi foloseşte - denumirea unor părţi
regulile de igienă echipamentul specific la ale corpului implicate
referitoare la igiena activităţile de educaţie în mişcare (braţe,
echipamentului. fizică; picioare, spate, cap,
- respectă regulile de igienă gât, genunchi, palme,
individuală şi colectivă. coate etc.)
- deprinderi motrice de
bază: mers, alergare,
săritura
- deprinderi utilitar -
aplicative: târâre pe
palme şi genunchi,
mers în echilibru între
două linii trasate pe sol
să-şi formeze o ţinută - cunoaşte schema corporală;
corporală corectă (în - răspunde motric la o comandă
poziţia stând, şezând şi dată;
în deplasare) - execută corect mişcările
diferitelor segmente ale
corpului.
să perceapă se raportează la un reper dat;
componentele - îşi coordonează mişcările cu
spaţiotemporale ritmul solicitat de educatoare.
(ritm, durată, distanţă,
localizare)
să fie apt să utilizeze se joacă (utilizând corect
deprinderile mişcările şi regulile)
însuşite în diferite - jocuri de mişcare pentru copii
contexte adecvate temei studiate.

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Ştiu cine sunt?”,
„Tu şi eu”, „Am nevoie de o familie”,„Sănătoşi şi fericiţi”, „O minune de copil…”, „Eu pot, eu vreau, eu
trebuie”, „Eu şi lumea mea”.
 „CUM ESTE/A FOST ŞI VA FI AICI PE PĂM ÂNT?”
Nivel de studiu: 3–5 ani
Domenii Competenţe specifice
experienţiale
LIMBĂ ŞI să participe la activităţile de
COMUNICARE grup,inclusiv la activităţile de
joc, atât în calitate de vorbitor,
cât şi în calitate de auditor.
să înţeleagă şi să transmită
mesaje simple; să reacţioneze
la acestea.
să audieze cu atenţie un text,
să reţină ideile acestuia şi să
Comportamente
- ia parte la discuţii în mici
grupuri informale;
- discută cu colegii şi cu
profesorul despre subiecte
cunoscute (casa în care locuieşte,
grădiniţa la care este înscris,
grupa din care face parte,
tradiţii, evenimente etc.);
- ştie să vorbească despre
schimbările pe care le sesizează
în natură ca urmare a trecerii
anotimpurilor;
- ia parte la activităţile de joc, de
învăţare în grup, să sugereze ce
este de făcut mai departe într-un
joc, o activitate, continuând
secvenţe de acţiuni.
- transmite un mesaj simplu în
cadrul jocului sau activităţilor de
învăţare;
- se exprimă coerent pentru a se
face înţeles.
- urmăreşte linia unei poveşti,
concomitent cu imaginile din
Sugestii de
conţinuturi
- mediul apropiat (casa/
grupa, grădiniţa/şcoala
noastră)
- obiceiuri şi tradiţii
locale/naţionale;
- îmbrăcăminte,
încălţăminte, accesorii;
- oamenii şi locul lor de
naştere;
- strămoşii oamenilor,
arborele genealogic al
unei familii;
- evenimente (istorice,
personale etc.);
- materiale (pamânt,
carton, lemn, plastic,
fier etc,)
- mijloace de transport.
 demonstreze că l-a înţeles.
să distingă sunetele ce
compun cuvintele şi să le
pronunţe corect.
să-şi îmbogăţească
vocabularul activ şi pasiv pe
baza experienţei, activităţii
personale şi/sau a relaţiilor cu
ceilalţi şi simultan să utilizeze
un limbaj oral corect din
punct de vedere gramatical.
să recepteze un text care i se
citeşte ori i se povesteşte,
înţelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive şi
estetice ale acestuia.
să înţeleagă că tipăritura
(scrisul) are înţeles
(semnificaţie).
ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa
senzorială, ca bază a
cunoştinţelor
matematice referitoare la
recunoaşterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor,
clasificarea, constituirea de
carte, ori ascultând povestea
spusă de educatoare;
- ascultă şi reacţionează adecvat
la poveşti, poezii, alte tipuri de
text (ghicitori, glume, informaţii)
transmise fie prin citire sau
povestire de către un adult, fie
prin mijloace audio-vizuale (disc,
casetă audio sau video, diafilm
etc).
pronunţă corect sunetele limbii
române;
- recunoaşte, numeşte sau
marchează grafic sunetul iniţial
din cuvântul
pronunţat oral.
-manifestă iniţiativă în
comunicarea orală şi interes
pentru semnificaţia cuvintelor;
- învaţă cuvinte noi în cadrul
jocurilor sau activităţilor de
învăţare propriuzisă;
- intuieşte sensul unui cuvânt în
cadrul jocurilor, situaţiilor de
învăţare;
- pune şi răspunde la întrebări de
tipul: De ce?, Unde?, Când?, Ce
înseamnă?
- reţine expresii ritmate şi rimate,
recită poezii cu respectarea
intonaţiei, ritmului, pauzei, în
concordanţă cu mesajul transmis.
- înţelege şi ştie să spună că
scrisul, cuvintele scrise dintr-o
carte ne spun o poveste, cele din
ziare ne povestesc despre lucruri
care se petrec în lume, cuvintele
din revistele sportive ne vorbesc
despre sportivi etc.;
- „citeşte” succesiuni de imagini
alcătuind o naraţiune pe baza lor.
selectează/grupează obiectele de diferenţieri ale
aceeaşi formă/mărime/culoare (la obiectelor după forma,
început ţinând seama de un singur mărime (mare, mic,
criteriu, apoi de mai multe mijlociu), culoare (2-3
simultan); culori), lungime (3
- motivează apartenenţa unui lungimi)
obiect la o grupă dată; - apreciere globală a
grupuri/ mulţimi, pe baza unor
însuşiri comune (formă,
mărime, culoare) luate în
considerare separat sau
mai multe simultan
- clasifică obiecte după criteriul
culorii;
- clasifică obiecte pe baza
criteriului formei;
- clasifică obiecte după criteriul
mărimii;
- recunoaşte asemănările şi
deosebirile dintre grupuri;
- execută serii de obiecte
folosindu-se de criteriile
cunoscute.
cantităţii si apreciere
prin punere in perechi
in limitele 1-5 (multe,
puţine, mai mult
decât..., mai puţin
decât..., tot atâtea)
- forme geometrice
(cerc, pătrat, triunghi)
- poziţii spaţiale: sus,
jos, deasupra, sub, la
dreapta, la stânga etc.
- numărat în intervalul
1-5 şi cifrele de la 1 la
5

să înţeleagă şi să numească - recunoaşte şi utilizează poziţii

relaţiile spaţiale relative, să
plaseze obiecte într-un spaţiu
dat ori să se plaseze corect el
însuşi în raport cu un reper
dat.
să efectueze operaţii cu
grupele de obiecte constituite
în funcţie de diferite criterii
date ori găsite de el însuşi:
triere, grupare/regrupare,
comparare, clasificare,
ordonare, apreciere a cantităţii
prin punere în corespondenţă.
să recunoască, să denumească,
să construiască şi să utilizeze
forma geometrică cerc, pătrat,
triunghi, dreptunghi în jocuri
să numere de la 1 la 5
recunoscând
grupele cu 1-5 obiecte şi
spaţiale plasând diferite obiecte
într-un spaţiu dat sau plasându-se
pe sine în raport cu un reper dat;
- utilizează repere cronologice
comune clasei în funcţie de
activităţile din orar.
-ordonează obiectele după
culoare, de la culoarea/ nuanţa
cea mai deschisă la cea mai
închisă şi invers;
- ordonează obiectele după
sunetul pe care îl emit, de la cel
mai tare la cel mai slab şi invers;
- ordonează obiecte după miros,
de la cel mai pătrunzător la cel
mai slab şi invers;
- compară grupele de obiecte prin
punere în corespondenţă (formare
de perechi);
- observă raporturile cantitative
între obiectele din grupele
comparate
- desenează cercul (pătrat,
triunghi, dreptunghi) după model
sau după o comandă verbală;
- execută desene decorative şi
artistice folosind formele
geometrice;
- execută construcţii folosind
formele geometrice.
- alcătuieşte grupe de 1, 2, 3
obiecte (la 3 ani) şi cu 1, 2, 3, 4, 5
obiecte (după 3 ani);
 cifrele corespunzătoare
să efectueze operaţii de
adunare şi scadere
OM ŞI să cunoască şi să respecte
SOCIETATE normele necesare integrării în
viaţa socială, precum şi reguli
de securitate personală.
să-şi adapteze
comportamentul
propriu la cerinţele grupului în
care trăieşte (familie,
grădiniţă, grupul de joacă)
să aprecieze în situaţii
concrete
unele comportamente şi
atitudini în raport cu norme
prestabilite şi cunoscute
să trăiască în relaţiile cu cei
din jur stări afective pozitive,
să manifeste prietenie,
toleranţă, armonie,
concomitent cu învăţarea
autocontrolului.
să descrie şi să identifice
- numără corect aceste obiecte;
- construieşte grupe de obiecte
prin corespondenţă biunivocă (de
unu la unu);
- realizează corespondenţa de unu
la unu pentru a arăta că o grupă
are mai multe sau mai puţine
obiecte decât o alta.
- efectuează operaţii de adunare
cu 1-2 elemente, în limitele 1-5.
- acceptă şi respectă regulile de - obiceiuri şi tradiţii
convieţuire în grup; locale/naţionale;
- manifestă spirit de echipă şi să - tinereţe-bătrâneţe,
colaboreze la realizarea unei trecut-prezent-viitor
activităţi în comun; - evenimente (istorice,
- cunoaşte şi aplică reguli privind personale etc.)
protecţia vieţii proprii şi a celor - popor, locul natal
din jur, a mediului înconjurător - însemne specifice
(utilizarea gazelor în bucătărie, a (steag)
prizelor, instalaţiilor sanitare, a - război/pace
aparatelor electro-casnice etc., - corpuri cereşti,
precum şi interacţiunea cu aparate de zbor etc.
persoane necunoscute) - reguli de convieţuire
- cunoaşte şi foloseşte numărul de socială şi de păstrare/
urgenţă 112. menţinere a vieţii
proprii şi a vieţii
planetei
- îşi cunoaşte responsabilităţile în
microgrupul din care face parte;
- acceptă şi oferă sprijin;
- manifestă grijă şi toleranţă faţă
de persoane cu nevoi speciale.
- conştientizează consecinţele
pozitive şi negative ale actelor
sale de comportament asupra sa şi
asupra celorlalţi;
- manifestă un comportament de
cooperare în grup pentru
îndeplinirea unei activităţi
comune.
- îşi manifestă dezacordul faţă de
atitudinile negative de distrugere,
de dezordine, de neglijenţă;
- manifestă încredere, sinceritate,
curaj în raport cu sine şi cu
ceilalţi;
- acceptă diversitatea de opinii şi
atitudini.
- cunoaşte numele ţării de origine
 elemente locale specifice ţării
noastre şi zonei în care
locuieşte (elemente de
relief, aşezare geografică,
obiective socio-culturale,
istorice, religioase, etnice).
să cunoască şi să utilizeze
unelte simple de lucru pentru
realizarea unei activităţi
practice.
să fie capabil să realizeze
lucrări practice inspirate din
natură şi viaţa cotidiană,
valorificând deprinderile
de lucru însuşite.
ESTETIC ŞI să diferenţieze auditiv timbrul - diferenţiază sunetul vorbit de cel - sunete din natura,
CREATIV şi intensitatea sunetelor din
mediul apropiat şi al sunetelor diferite obiecte sonore;
muzicale
să intoneze cântece pentru
copii.
să acompanieze ritmic
cântecele.
să asculte şi să recunoască
fragmente din creaţii muzicale creaţii muzicale naţionale şi
naţionale şi universale,
corespunzătoare specificului
de vârstă al copilului preşcolar
şi preocupărilor acestuia.
să redea teme plastice
specifice desenului.
să obţină efecte plastice,
forme spontane şi elaborate
şi al localităţii natale şi îşi
cunoaşte domiciliul;
- cunoaşte numele capitalei;
- cunoaşte însemnele ţării (steag,
stemă, imn) şi manifestă respect
faţă de acestea;
- exprimă atitudini pozitive faţă
de ţară şi popor.
- denumeşte ustensile de lucru
accesibile vârstei;
- selectează în mod adecvat
uneltele, în funcţie de activitatea
concretă.
- optează, în funcţie de - denumiri ale
materialele puse la dispoziţie, obiectelor specifice
pentru o temă adecvată; activităţilor practice şi
- execută lucrări practice din practicgospodăreşti:
materiale diferite, combinându-le Hârtie glasată, hârtie
între ele. creponată, lipici,
sârmă, ac,aţă,
cântat şi sunete produse de sunete ale obiectelor
din mediul apropiat
- diferenţiază şi reproduce sunete - sunete produse de
cu durată contrastantă: lungi- diferite obiecte sonore
scurte.
- cântă singuri, împreună sau - sunete produse de
acompaniaţi de educatoare diferite instrumente
cântece cu o tematică adecvata muzicale (toba, vioara,
posibilităţilor lor şi temei. pian etc.)
- acompaniază cântecele - sunetul vorbit si
cunoscute cu mişcări corporale, sunetul cântat
obiecte sonore sau jucării - diferenţieri de sunete
muzicale. după durată (lungi,
scurte)
- ascultă cu plăcere fragmente din - cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu text
universale, corespunzătoare si cânt, audiţii adecvate
vârstei şi preocupărilor sale. vârstei şi temei de
studiu.
- respectă poziţia de lucru faţă de - denumiri ale
suportul de lucru; obiectelor specifice:
- execută linii drepte sau curbe creion, pensula,
închise/deschise. acuarele, planşa,
şevalet, plastilina, lut,
planşeta etc.
- execută efecte plastice cu
pensula sau folosind diferite alte
 prin tehnici specifice picturii.
să exerseze deprinderile
tehnice specifice modelajului
în redarea unor teme plastice.
să interpreteze liber, creativ
lucrări plastice exprimând
sentimente estetice.
să privească şi să recunoască
creaţii artistice
corespunzătoare
specificului de vârstă al
copilului preşcolar şi
preocupărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale
copiilor, scene de familie,
peisaje, activităţi cotidiene ale
oamenilor)
PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice
regulile de igienă referitoare la
igiena echipamentului.
să-şi formeze o ţinută
corporală corectă (în poziţia
stând, şezând şi în deplasare).
să perceapă componentele
spaţiotemporale (ritm, durată,
distanţă, localizare).
să fie apt să utilizeze
deprinderile
însuşite în diferite contexte.
tehnici de lucru (suprapunerea,
decolorarea, pămătuful de vată,
degetul etc.)
- execută lucrări - denumiri ale
colective/individuale prin obiectelor specifice:
combinarea diferitelor tehnici de creion, pensula,
lucru: colaje, desen grafic si acuarele, planşa,
pictura, modelaj si pictura/colaj şevalet, plastilina, lut,
etc. planşeta etc.
- descoperă semnificaţia lucrărilor - denumiri ale culorilor
proprii/ale altor copii prin analiza de baza: roşu, galben,
formelor, liniilor, culorilor etc. albastru, verde şi ale
- propune posibilităţi de non-culorilor: negru,
valorificare a lucrărilor (expoziţii, alb
aniversari, decorări, concursuri, - opere de arta adecvate
tombole etc.) temei şi nivelului de
vârstă
- priveşte cu interes şi uneori
chiar recunoaşte opere de arta
naţionale şi universale
- cunoaşte şi foloseşte - deprinderi motrice de
echipamentul specific la bază: mers, alergare,
activităţile de educaţie săritură
fizică;
- respectă regulile de igienă
individuală şi colectivă.
- execută corect mişcările - deprinderi utilitar -
diferitelor segmente ale corpului; aplicative: târâre pe
- se raportează la un reper dat; palme şi genunchi,
- îşi coordonează mişcările cu mers in echilibru între
ritmul solicitat de profesor; două linii trasate pe sol
- execută corect acţiunile motrice
învăţate.
- execută exerciţii de dezvoltare
fizică generală cu măsurarea
timpilor/cu repere spaţiale.
- se joacă (utilizând corect
mişcările şi regulile) jocuri de
mişcare pentru copii.
 Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Anotimpuri şi
tradiţii”, „Hainele/casele de-a lungul vremurilor”, „O istorie personală”, „Lumea…mereu în mişcare”,
„Ce idee!”, „A fost odată…!”, „Tot ce e în jurul nostru…”, „Acasă”.

CÂND/CUM ŞI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?”

Nivel de studiu: 3-5 ani

Domenii Competenţe specifice Comportamente Sugestii de

experienţiale conţinuturi
LIMBĂ ŞI să participe la activităţile de - ia parte la discuţii în mici - vieţuitoare
COMUNICARE grup,inclusiv la activităţile de joc, grupuri informale; (domestice:
atât în calitate de vorbitor, cât şi în - discută cu colegii, cu câine, pisică, vacă,
calitate de auditor. educatoarea şi cu alţi adulţi oaie, găină, raţă şi
despre vieţuitoare, sălbatice: vulpe, urs,
plante, fenomene etc. lup etc.);
să înţeleagă şi să transmită mesaje - întreabă şi răspunde la - plante (ghiocel, lalea,
simple; să reacţioneze la acestea întrebări; crizantemă)
- se exprimă coerent pentru a se - legume şi fructe
face înţeles; (măr,
- primeşte mesaje şi îndeplineşte portocală, căpşuni,
instrucţiuni simple; cireşe şi ceapă,
- dobandeşte informaţii prin morcov, ardei gras);
ascultarea cu atenţie a mesajului.
să audieze cu atenţie un text, să - - urmăreşte linia unei poveşti, - materiale şi produse
reţină ideile acestuia şi să concomitent cu imaginile din
 demonstreze că l-a înţeles
să distingă sunetele ce compun
cuvintele şi să le pronunţe corect
să recunoască cuvinte simple şi
litere în contexte familiare
să înţeleagă semnificaţia
cuvintelor,
literelor şi cifrelor, învăţând să le
traseze.
ŞTIINŢE să cunoască unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (obiecte, aerul, apa,
solul, vegetaţia, fauna, fiinţa
umană ca parte integrantă a
mediului,
fenomene ale naturii), precum şi
interdependenţa dintre ele.
să enumere părţile componente ale
corpului uman, plantelor,
animalelor, arătând utilitatea
acestora
să recunoască şi să descrie verbal
şi/sau grafic anumite schimbări şi
transformări din mediul apropiat
carte, ori ascultând povestea
spusă de educatoare şi
povesteşte, la rândul său, o
poveste ascultată.
- compune, treptat, propoziţii din - utilaje, maşini,
două, trei sau mai multe cuvinte; echipamente
- învaţă cuvinte noi şi le - procesul de producţie
utilizează în cadrul jocurilor sau - despre economie şi
activităţilor de învăţare. comerţ
- recunoaşte global şi contextual - fenomene ale naturii
(ajutându-se de imagini) cuvinte - experimente
sau simboluri din calendarul
naturii, catalog, din lista cu
sarcini a copilului de serviciu
etc.
- trasează peste modelul punctat
al literei de tipar sau cifrei;
- trasează independent litere şi
cifre în cadrul unor jocuri
didactice, jocuri de
rol sau activităţi de învăţare
(spontană sau dirijată).
- numeşte elementele structurale
ale mediului apropiat: apă, aer,
sol, plante, animale, oameni şi a
elementelor create de aceştia.
- enumeră părţi componente ale
plantelor, animalelor;
- adresează întrebări în legătură
cu cele observate;
- comunică în cadrul grupului
rezultatele investigaţiilor;
- pune întrebări legate de
aspectele ce prezintă interes
pentru el.
- recunoaşte fenomene ale
naturii (vânt, briză, viscol,
ploaie, ninsoare, îngheţ,
grindină, fulger, furtună, trăsnet,
tunet) în momentul producerii
lor;
- cere explicaţii legate de modul
de producere a fenomenelor şi
efectele acestora asupra

să comunice impresii, idei pe baza
observărilor făcute
să manifeste disponibilitate în a
participa la acţiuni de îngrijire şi
protejare a mediului, aplicând
cunoştinţele dobândite
să aplice norme de comportare
specifice asigurării sănătăţii şi
protecţiei omului şi naturii
să-şi îmbogăţească experienţa
senzorială, ca bază a cunoştinţelor
matematice referitoare la
recunoaşterea, denumirea
obiectelor, cantitatea lor
OM ŞI să cunoască şi să respecte normele
SOCIETATE necesare integrării în viaţa socială,
precum şi reguli de securitate
personală
să-şi adapteze comportamentul
propriu la cerinţele grupului în
care
mediului.
- adresează întrebări în legătură
cu aspectele studiate/observate
- vorbeşte despre plantele şi
animalele din mediile terestre,
acvatice etc.
- îşi asumă responsabilităţi de
îngrijire/ocrotire a mediului
apropiat lui;
- participă la întreţinerea şi
îngrijirea mediului apropiat
(plante, vieţuitoare
etc.);
- motivează necesitatea
protecţiei mediului de către om.
- respectă regulile de igienă
individuală şi colectivă;
- utilizează în acţiuni simple
unelte de curăţare a mediului
ambiant;
- respectă regulile de convieţuire
socială manifestând un
comportament
civilizat în relaţiile cu cei din jur
(copii, adulţi);
- ia atitudine faţă de cei care
greşesc;
- manifestă atitudini de
responsabilitate faţă de mediul
în care trăieşte (ex:construirea
de adăposturi pentru păsări pe
timp de iarnă, hrănirea acestora.
- observă obiectele din sala de - apreciere globală a
grupă; cantităţii si apreciere
- recunoaşte şi denumeşte
obiectele indicate;
- selectează şi grupează
obiectele de aceeaşi formă/
mărime/ culoare (la început
ţinând seama de un singur
criteriu, apoi de mai multe
simultan;
- respectă normele de
convieţuire socială.
- îşi apreciază propriul
comportament în raport cu
persoane, personaje şi
 trăieşte (familie, grădiniţă, grupul
de joacă)
să trăiască în relaţiile cu cei din jur
stări afective pozitive, să
manifeste prietenie, toleranţă,
armonie,
concomitent cu învăţarea
autocontrolului
să-şi adapteze comportamentul
propriu la cerinţele grupului în
care trăieşte (familie, grădiniţă,
grupul de
joacă)
să descrie şi să identifice elemente
locale specifice ţării noastre şi
zonei în care locuieşte (elemente
de
relief, aşezare geografică,
obiective socio-culturale, istorice,
religioase, etnice).
să cunoască şi să utilizeze unelte
simple de lucru pentru realizarea
unei activităţi practice
să fie capabil să realizeze lucrări
practic, valorificând deprinderile
de lucru însuşite
ESTETIC ŞI să descopere lumea înconjurătoare
CREATIV cu ajutorul auzului.
să diferenţieze auditiv timbrul şi
intensitatea sunetelor din mediul
apropiat şi al sunetelor muzicale
situaţii cunoscute.
- manifestă atitudini tolerante
faţă de alţi copii care aparţin
diferitelor confesiuni/categorii
minoritare.
- ascultă şi respectă alte păreri;
- cunoaşte responsabilităţile în
microgrupul din care face parte;
- acceptă şi oferă sprijin.
- identifică forme de relief. - denumiri ale
- cunoaşte numele ţării de obiectelor specifice
origine şi al localităţii natale şi activităţilor practice şi
îşi cunoaşte domiciliul; practicgospodăreşti:
- cunoaşte numele capitalei, al hârtie glasată, hărtie
oraşului natal, numele străzii creponată, lipici,
etc; sârmă, suitaş, ac,aţă,
- cunoaşte şi respectă tradiţiile foarfece vesela,
populare, sărbătorile religioase tacâmuri, şerveţel etc
ale familiei şi ale comunităţii.
- cunoaşte materialele de lucru
specifice activităţilor practice şi
verbalizează acţiunile specifice
întreprinse, folosind un limbaj
adecvat.
- execută individual sau în grup
tema dată;
- sesizează modificările produse
in urma acţiunii cu/asupra unor
materiale de lucru (mototolire,
pliere, îndoire etc.);
- selectează adecvat uneltele si
materialele necesare, conform
temei alese/date;
- manifestă stabilitate şi
perseverenţă în activitate,
dovedind, treptat, că a dobândit
încredere în forţele proprii.
- descoperă lumea - sunete din natura,
înconjurătoare cu ajutorul sunete ale obiectelor
auzului. din mediul apropiat
- diferenţiază sunetul vorbit de - sunete produse de
cel cântat şi sunete produse de diferite obiecte sonore
diferite obiecte sonore. - sunete produse de
diferite instrumente

să intoneze cântece pentru copii
să acompanieze ritmic cântecele.
să asocieze mişcările sugerate de
textul cântecului cu ritmul acestuia motive sincretice (text
să asculte şi să recunoască
fragmente din creaţii muzicale
naţionale şi universale,
corespunzătoare specificului de
vârstă al copilului preşcolar şi
preocupărilor acestuia.
să redea teme plastice specifice
desenului.
să obţină efecte plastice, forme
spontane şi elaborate prin tehnici
specifice picturii.
să compună în mod original şi
personal spaţiul plastic.
să privească şi să recunoască
creaţii artistice corespunzătoare
specificului de vârstă al copilului
preşcolar şi preocupărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale
copiilor
muzicale (tobă, vioară,
chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
- cântă cu dezinvoltură cântece
pentru copii, singuri, împreună
cu sau acompaniaţi de
educatoare.
- acompaniază cântecele - sunetul vorbit si
cunoscute cu mişcări corporale, sunetul cântat
obiecte sonore
sau jucării muzicale (tobă,
clopoţel, tamburină etc.).
- improvizează spontan scurte
onomatopeic şi melodie, text
onomatopeic şi mişcare etc.).
- ascultă cu plăcere şi uneori - cântece, jocuri
chiar recunoaşte fragmente din muzicale, jocuri cu
creaţii text
muzicale naţionale şi universale, si cant, audiţii
corespunzătoare vârstei şi adecvate vârstei şi
preocupărilor temei de studiu.
sale.
- utilizează corect instrumentele - denumiri ale
de lucru (creion, pensulă, obiectelor
carioca, cretă, ceracolor etc.) în specifice: creion,
exprimarea liberă a gestului pensula, acuarele,
grafic (chiar şi prin mâzgălituri); planşă, şevalet,
- utilizează diferite imagini, plastilina, lut, planşetă
respectând conturul acestora. etc.
- aplică pe suprafete date sau - denumiri ale
libere culoare (cu pensula, culorilor
creionul, burete,etc.) de baza: roşu, galben,
- realizează compoziţii plastice albastru, verde, ale
prin prelucrarea formelor altor culori şi nuanţe şi
spontane. ale non-culorilor:
negru, alb
- aplică tehnici de lucru învăţate - opere de arta
pentru redarea unei teme date adecvate
sau din imaginaţie; temei şi nivelului de
- creează forme noi prin vârstă
îmbinarea unor elemente
cunoscute.
- recunosc lucrările lor şi pe ale
colegilor;
PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de
igienă referitoare la igiena
echipamentului.
să-şi formeze o ţinută corporală
corectă (în poziţia stând, şezând şi
în deplasare).
să perceapă componentele
spaţiotemporale
(ritm, durată, distanţă,
localizare)
să fie apt să utilizeze deprinderile
însuşite în diferite contexte
- cunoaşte şi foloseşte - deprinderi motrice de
echipamentul specific la bază: mers, alergare,
activităţile de educaţie săritură
fizică;
- respectă regulile de igienă
individuală şi colectivă.
- respectă poziţia corectă a - deprinderi utilitar -
corpului şi a segmentelor aplicative: târâre pe
acestuia pentru comenzile de palme şi genunchi,
mers şi alergare (obişnuit şi în mers in echilibru între
diferite variante); două linii trasate pe
- execută exerciţii de mers, sol, tragere şi
alergare şi săritură păstrând împingere
poziţia corectă;
- execută corect mişcările
diferitelor segmente ale
corpului;
- dovedeşte că şi-a însuşit corect
schema corporală.
- răspunde motric la o comandă - dansuri tematice,
dată; euritmice
- îşi coordonează mişcările cu
ritmul solicitat de educatoare.
- execută corect acţiunile
motrice învăţate, în condiţii
variate, cât mai aproape de
situaţiile reale;
- se joacă (utilizând corect
mişcările şi regulile) jocuri de
mişcare pentru copii sau jocuri
sportive.

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”,
„Lumini si umbre”, „Cum traieste...?”,”Cum se misca...?”, „La ce foloseste...?”, „Cine a facut...?”,
„Forme si culori” etc.

„CU CE ŞI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMŢIM?”

Nivel de studiu: 3-5 ani

Domenii Competenţe specifice Comportamente Sugestii de

experienţiale conţinuturi
LIMBĂ ŞI să participe la - ia parte la discuţii în mici grupuri informale; - sentimente,
COMUNICARE activităţile de grup, - discută cu colegii şi cu educatoarea despre gânduri, idei
inclusiv la activităţile sentimente, idei şi modalităţile (definire de
de joc, atât în calitate de exprimare ale acestora, despre rezolvarea concepte);
de vorbitor, cât şi în unor conflicte în urma unei comunicări - modul de
calitate de auditor. defectuoase etc. exprimare al
- întreabă şi răspunde la întrebări; sentimentelor,
- ştie să se prezinte şi să facă prezentări gândurilor, ideilor
(convorbire/discuţii
libere);
să înţeleagă şi să - transmite un mesaj simplu în cadrul jocului - modalităţi
transmită mesaje sau activităţilor de învăţare; artistice de
simple; să reacţioneze - răspunde adecvat (verbal sau exprimare a
la acestea. comportamental) la ceea ce i se spune. sentimentelor,
ideilor, gândurilor;
- valori umane-
valori artistice

să audieze cu atenţie - urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu

un text, să reţină ideile imaginile din carte, ori ascultând povestea
acestuia şi să spusă de profesor;
demonstreze că l-a - primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni
înţeles. simple;
- ascultă şi să reacţionează adecvat la poveşti,
poezii, alte tipuri de text transmise fie prin
citire sau povestire de către un adult, fie prin
mijloace audio-vizuale.
să distingă sunetele ce - pronunţă corect sunetele limbii române;
compun cuvintele şi să - recunoaşte, numeşte sau marchează grafic
le pronunţe corect. sunetul iniţial din cuvântul pronunţat oral.
să-şi îmbogăţească - învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau
vocabularul activ şi activităţilor de învăţare propriuzisă;
pasiv pe baza - intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul
experienţei, activităţii jocurilor, situaţiilor de învăţare;
personale şi/sau a - pune şi răspunde la întrebări de tipul: De
relaţiilor cu ceilalţi şi ce?, Unde?, Când?, Ce înseamnă?
simultan să utilizeze
un limbaj oral corect
din punct de vedere
gramatical.
să recepteze un text - reţine expresii ritmate şi rimate, recită poezii
care i se citeşte ori i se cu respectarea intonaţiei, ritmului, pauzei, în
povesteşte, înţelegând concordanţă cu mesajul transmis;
în mod intuitiv - utilizează calităţile expresive ale limbajului
caracteristicile oral şi ale celui corporal în transmiterea unor
expresive şi estetice idei şi sentimente.
ale acestuia
să fie capabil să - creează, singur sau cu sprijin, structuri
creeze el însuşi verbale, rime, ghicitori, mici
(cu ajutor) structuri povestiri, utilizând intuitiv elementele
verbale, rime, expresive ale limbajului.
ghicitori, povestiri,
mici dramatizări,
utilizând intuitiv
 elementele expresive
să recunoască - înţelege diferenţa dintre desen (imagine) şi
existenţa scrisului scris
oriunde îl întâlneşte. - indică (arată unde este) scrisul în cărţi,
reviste, ziare, filme etc.
ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească - clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii - diferenţieri ale
experienţa senzorială, (culoare, formă, mărime, obiectelor după
ca bază a cunoştinţelor lungime) sau prin numirea unei proprietăţi forma,mărime
matematice referitoare comune ; (mare, mic,
la recunoaşterea, - recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre mijlociu), culoare
denumirea obiectelor, grupuri; (3-5culori),
cantitatea lor, - compară grupele formate, apreciind global lungime (3lungimi)
clasificarea, unde sunt mai multe/ mai puţine. - apreciere globală
constituirea de a cantităţii şi
grupuri/ mulţimi, pe apreciere prin
baza unor însuşiri punere in perechi
comune (formă, in limitele 1-5
mărime, culoare) (multe, puţine, mai
luate în considerare mult decât..., mai
separat sau mai multe puţin decât..., tot
simultan atâtea)
să efectueze operaţii - ordonează obiectele după culoare, de la - forme geometrice
cu grupele de obiecte culoarea/ nuanţa cea mai (cerc, pătrat,
constituite în funcţie deschisă la cea mai închisă şi invers; triunghi,
de diferite criterii date - ordonează obiectele după sunetul pe care îl dreptunghi)
ori găsite de el însuşi: emit, de la cel mai tare la cel - numărat în
triere, mai slab şi invers; intervalul
grupare/regrupare, - ordonează obiecte după miros, de la cel mai 1-5 şi cifrele de la
comparare, clasificare, pătrunzător la cel mai slab şi 1 la 5
ordonare, apreciere a invers. - adunare cu 1
cantităţii prin punere unitate în intervalul
în corespondenţă 1-5.
să numere de la 1 la 5 - alcătuieşte grupe de 1, 2,…5 obiecte (la
recunoscând grupele grupa mică);
cu 1-5 obiecte şi - numără corect aceste obiecte
cifrele - realizează corespondenţa de unu la unu
corespunzătoare. pentru a arăta că o grupă are mai multe sau
mai puţine obiecte decât o alta;
- motivează de ce sunt mai multe/ mai puţine
obiecte şi ce se poate face ca să fie „tot
atâtea”;
- recunoaşte şi indică cifrele (intervalul 1-5);
- trasează cifrele 1, 2, 3...5 peste linii punctate
deja trasate.
să cunoască unele - descoperă modalităţi noi de exprimare a
elemente componente emoţiilor şi sentimentelor prin antrenarea
ale lumii organelor de simţ şi a elementelor
înconjurătoare componente ale propriului corp;
(ex.:fiinţa umană ca
 parte integrantă a
mediului), precum şi
interdependenţa dintre
ele.
să comunice impresii, - discută despre diferitele tipuri de exprimare - modul de
idei pe baza a sentimentelor şi emoţiilor: bucurie, tristeţe, exprimare a
observărilor efectuate. furie etc.; sentimentelor,
- adresează întrebări în legătură cu cele gândurilor, ideilor
observate; (observare);
- comunică în cadrul grupului rezultatele - decoruri şi
investigaţiilor. costumaţie, regie
(la teatru şi la
film);
OM ŞI să cunoască şi să - învaţă să aştepte într-o situaţie dată; - modul de
SOCIETATE respecte normele - respectă normele de convieţuire socială; exprimare a
necesare integrării în - utilizează formulele de politeţe în diferite sentimentelor,
viaţa socială, precum situaţii; gândurilor, ideilor;
şi reguli de securitate - prezintă în faţa colegilor diferite modalităţi - valori umane-
personală. de exprimare a sentimentelor, ideilor, valori artistice;
emoţiilor. - comportamente
adecvate/inadecvat
e în raport cu
exprimarea
unui sentiment
să aprecieze în situaţii - îşi apreciază propriul comportament în
concrete unele raport cu persoane, personaje şi situaţii
comportamente şi cunoscute.
atitudini în raport cu
norme prestabilite şi
cunoscute
să trăiască în relaţiile - manifestă atitudini tolerante faţă de reacţii
cu cei din jur stări emoţionale care sunt exprimate în jurul lor,
afective pozitive, să chiar dacă acestea sunt în opoziţie cu trăirile
manifeste prietenie, proprii;
toleranţă, armonie, - dobândeşte, treptat, autonomie în activitatea
concomitent cu zilnică.
învăţarea
autocontrolului
să cunoască şi să - cunoaşte materialele de lucru specifice - denumiri ale
utilizeze unelte activităţilor practice şi verbalizează acţiunile obiectelor specifice
simple de lucru pentru specifice întreprinse, folosind un limbaj activităţilor
realizarea unei adecvat. practice şi practic
activităţi practice gospodăreşti:
hârtie glasată,
hârtie creponată,
lipici, sârmă,suitaş,
ac,aţă,foarfece,
vesela,tacâmuri,
şerveţel etc.
 să fie capabil să - execută individual sau în grup tema dată;
realizeze lucrări - manifestă spirit cooperant în activităţile de
practice inspirate din grup;
natură şi viaţa - manifestă stabilitate şi perseverenţă în
cotidiană, valorificând activitate, dovedind, treptat, că a dobândit
deprinderile de lucru încredere în forţele proprii.
însuşite
ESTETIC ŞI să diferenţieze auditiv - diferenţiază şi reproduce sunete de - sunete produse de
CREATIV timbrul şi intensitatea intensităţi contrastante: tare-încet; diferite instrumente
sunetelor din mediul - diferenţiază şi reproduce sunete înalte şi muzicale (toba,
apropiat şi al sunetelor joase (intervalul Sol-Do). vioara, pian etc.)
muzicale
să intoneze cântece - cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii, - sunetul vorbit si
pentru copii singuri, împreună cu sau acompaniaţi de sunetul cântat
educatoare.
să exprime prin - acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări - diferenţieri de
mişcare starea corporale, obiecte sonore sau jucării muzicale sunete după
sufletească creată de (tobă, clopoţel, tamburină etc.); intensitate (tare-
muzica audiată - improvizează spontan scurte motive încet), după
sincretice (text onomatopeic şi melodie, text înălţime (înalte-
onomatopeic şi mişcare etc.). joase)
- cântece, jocuri
muzicale, jocuri cu
text şi cânt, audiţii
adecvate vârstei şi
temei de studiu.
să cânte cântecele în - cântă cu acompaniamentul unui instrument - sunetul vorbit si
aranjamente care îi permite educatoarei să cânte sunetul cântat
armonico-polifonice concomitent cu vocea.
elementare
să asocieze mişcările - improvizează spontan scurte motive
sugerate de textul sincretice (text onomatopeic şi melodie, text
cântecului cu ritmul onomatopeic şi mişcare etc.).
acestuia
să asculte şi să - ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte - cântece, jocuri
recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi muzicale, jocuri cu
fragmente din creaţii universale, corespunzătoare vârstei şi text si cant, audiţii
muzicale naţionale şi preocupărilor sale. adecvate varstei si
universale, temei de studiu
corespunzătoare
specificului de vârstă
al copilului preşcolar
şi preocupărilor
acestuia.
să redea teme plastice - execută linii drepte sau curbe - denumiri ale
specifice închise/deschise; obiectelor
desenului/picturii. - executa efecte plastice cu pensula sau specifice: creion,
folosind diferite alte tehnici de lucru pensula, acuarele,
(suprapunerea, decolorarea, pămătuful de planşă, şevalet,
 vată, degetul etc.) plastilina, lut,
planşetă
etc.
să compună în mod - executa lucrări colective/individuale prin - denumiri ale
original şi personal combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje, obiectelor
spaţiul plastic. desen grafic si pictura, modelaj si specifice: creion,
pictura/colaj etc. pensula, acuarele,
planşa, şevalet,
plastilina, lut,
planşeta
etc.
să interpreteze liber, - propune posibilităţi de valorificare a
creativ lucrări lucrărilor (expoziţii, aniversari, decorări,
plastice exprimând concursuri, tombole etc.)
sentimente estetice
să privească şi să - priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte - denumiri ale
recunoască opere de artă naţionale şi universale, culorilor de bază:
creaţii artistice corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. roşu, galben,
corespunzătoare albastru, verde, ale
specificului de vârstă altor culori şi
al copilului preşcolar nuanţe şi ale non-
şi preocupărilor culorilor:negru, alb
acestuia (portrete de - opere de arta
copii, jocuri ale adecvate varstei si
copiilor,scene de temei de studiu.
familie, peisaje,
activităţi cotidiene ale
oamenilor)
PSIHOMOTRIC să-şi formeze o ţinută - răspunde motric la o comandă dată; - deprinderi
corporală corectă (în - execută corect mişcările diferitelor segmente motrice de bază:
poziţia stând, şezând ale corpului. mers, alergare,
şi în deplasare) săritură
să perceapă - se raportează la un reper dat; - deprinderi utilitar
componentele - îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat -aplicative: târâre
spaţiotemporale de educatoare. pe palme şi
(ritm, durată, distanţă, genunchi, mers in
localizare) echilibru între
două linii trasate pe
sol, tragere şi
împingere
să fie apt să utilizeze - execută corect acţiunile motrice învăţate, în - dansuri populare,
deprinderile însuşite condiţii variate, cât mai aproape de situaţiile dansuri tematice,
în diferite contexte reale; euritmice
- exprimă stări afective sau comportamente, - mini-fotbal, mini-
folosindu-se de mişcare; basket
- se joacă (utilizând corect mişcările şi
regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau
jocuri sportive.
 Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simti”,
„In pasi de dans, prin lumea larga”, „Hai la joaca!”, „In lumea povestilor/a teatrului”, „Cum
transmiti...”, „Sentimente in lumea vie” etc.

„CINE ŞI CUM PLANIFICĂ/ORGANIZEAZĂ O ACTIVITATE?”

Nivel de studiu: 3-5 ani

Domenii Competenţe specifice Comportamente Sugestii de

experienţiale conţinuturi
LIMBĂ ŞI să participe la - ia parte la discuţii în mici grupuri informale; - munca fizică/
COMUNICARE activităţile de grup, - ia parte la activităţile de joc, de învăţare în munca intelectuală;
inclusiv la activităţile grup, sugerează ce este de făcut mai departe - proces şi
de joc, atât în într-un joc, o activitate, continuând secvenţe planificare
calitate de vorbitor, de acţiuni; (pasi într-un proces
cât şi în calitate - discută cu colegii şi cu educatoarea despre de planificare);
de auditor. subiecte cunoscute (activităţi desfăşurate de -
ei, meserii sau profesii cunoscute, reguli de comunitate/individ;
comportare şi paşi necesari în desfăşurarea - rezultate ale
acestor activităâţi/meserii, rezultate etc.); activităţii;
- întreabă şi răspunde la întrebări; - reguli şi
- ştie să se prezinte; comportamente;
- învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul - răsplata muncii
jocurilor sau activităţilor de învăţare.
să înţeleagă şi să - transmite un mesaj simplu în cadrul jocului
transmită mesaje sau activităţilor de învăţare (ex.: prin telefon
simple; să reacţioneze de jucărie sau real);
la acestea. - primeşte mesaje, îndeplineşte instrucţiuni
simple;
- compune, treptat, propoziţii din două, trei
sau mai multe cuvinte;
- răspunde adecvat (verbal sau
comportamental) la ceea ce i se spune;
- solicită ajutorul adultului atunci când nu
înţelege un mesaj.
să audieze cu atenţie - urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu
un text, să reţină ideile imaginile din carte, ori ascultând povestea
acestuia şi să spusă de profesor;
demonstreze că l-a - răspunde la întrebări privind conţinutul unui
înţeles. text, a unei povestiri scurte.
să recepteze un text - reţine expresii ritmate şi rimate; recită poezii
care i se citeşte ori i se cu respectarea intonaţiei, ritmului, pauzei, în
povesteşte, înţelegând concordanţă cu mesajul transmis;
în mod intuitiv - realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol
caracteristicile pornind de la textul unei povestiri sau poezii,
expresive şi estetice utilizând vorbirea dialogată, nuanţarera vocii,
ale acestuia. intonaţia, cu sprijinul educatoarei şi folosind
 indicaţiile sugerate de text.
să înţeleagă că - ,,citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o
tipăritura (scrisul) naraţiune pe baza lor;
are înţeles - învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină
(semnificaţie). de la stânga la dreapta şi de sus în jos.
să manifeste interes - discută despre cărţi (poveşti, poezii) care i s-
pentru citit. au citit ori la ale căror ilustraţii au privit;
- discută despre personaje din poveşti;
- povesteşte ceea ce a ,,citit”.
să recunoască cuvinte - recunoaşte (,,citeşte”) în viaţa zilnică şi în
simple cadrul jocurilor de rol -

ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească - -observă obiectele din sala de grupă, camera - diferenţieri ale
experienţa senzorială, proprie etc.; obiectelor după
ca bază a cunoştinţelor - recunoaşte/ numeşte obiectele indicate; forma, mărime
matematice referitoare - clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (mare, mic,
la recunoaşterea, (culoare, formă, mărime) sau prin numirea mijlociu), culoare
denumirea obiectelor, unei proprietăţi comune; (2-3 culori),
cantitatea lor, - recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre lungime (3lungimi)
clasificarea, grupuri; - apreciere globală
constituirea de - motivează apartenenţa unui obiect la o grupă a cantităţii si
grupuri/ dată; apreciere
mulţimi, pe baza unor - compară grupele formate, apreciind global prin punere in
însuşiri comune unde sunt mai multe/ mai puţine perechi in limitele
(formă, mărime, 1-5 (multe,puţine,
culoare) luate în mai mult decât...,
considerare separat mai puţin decât...,
sau mai multe tot atâtea)
simultan
să înţeleagă şi să - spune care obiect este mai aproape sau mai - forme geometrice
numească relaţiile departe, luându-se pe sine ca punct de reper; (cerc, pătrat,
spaţiale relative, să - spune unde se găseşte el în raport cu un triunghi,
plaseze obiecte într-un anumit obiect din spaţiu (în cameră, în afara dreptunghi)
spaţiu dat ori să se camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul - poziţii spaţiale:
plaseze corect el său etc.); sus, jos, deasupra,
însuşi în raport cu - plasează obiectele peste, pe, deasupra, sub, la dreapta, la
un reper dat. dedesubt, înăuntrul sau în afara stânga etc
unui spaţiu/ obiect;
- învaţă schema corporală, cu accent pe relaţia
- dreapta-stânga (după 4 ani).
să recunoască, să - recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice în - forme geometrice
denumească, să mediul ambiant sau cu ajutorul materialelor (cerc, pătrat,
construiască şi să puse la dispoziţie (cerc, pătrat, eventual triunghi,
utilizeze forma triunghi –după 4 ani); dreptunghi)
geometrică cerc, - trasează figuri geometrice cunoscute trecând
pătrat, triunghi, cu creionul peste o linie deja trasată.
dreptunghi în jocuri
să numere de la 1 la 5 - alcătuieşte grupe de obiecte în limitele 1-3 - numărat in
recunoscând grupele (până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 ani); intervalul 1-5 si
 cu 1-5 obiecte şi - numără corect aceste obiecte; cifrele de la 1 la 5
cifrele - descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat; - adunare şi scădere
corespunzătoare. - recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1- cu 1 unitate în
3 (până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 ani). intervalul 1-5
să realizeze serieri de - execută serii de obiecte (mărgele, boabe, - despre mimi şi
obiecte pe baza unor bucăţi de hârtie) realizând structuri simple şi mimă;
criterii date ori găsite folosindu-se de criteriile cunoscute sau date - despre euritmie.
de el însuşi de educatoare;
- deduce ce element urmează într-o serie,
analizând elementele anterioare ale acesteia.
să cunoască unele - descoperă elemente componente ale
elemente mediului înconjurător prin
componente ale lumii antrenarea organelor de simţ;
vii
OM ŞI să cunoască şi să - îşi prezintă membrii familiei, colegii, ;
SOCIETATE respecte normele prietenii, vecinii cu activităţile lor
necesare integrării în zilnice;
viaţa socială, precum - se prezintă pe sine şi activităţile zilnice;
şi reguli de securitate - răspunde şi formulează întrebări referitoare
personală. la identitatea muncă şi activităţi diverse, mod
de planificare, rezultate
să-şi adapteze - învaţă să aştepte într-o situaţie dată;
comportamentul - îşi cunoaşte responsabilităţile în microgrupul
propriu la cerinţele din care face parte;
grupului în care - acceptă şi oferă sprijin;
trăieşte (familie, - manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii
grădiniţă, grupul de care aparţin diferitelor confesiuni/categorii
joacă) minoritare;
- dobândeşte, treptat, autonomie în activitatea
zilnică;
- respectă normele de convieţuire socială..
să aprecieze în situaţii - îşi apreciază propriul comportament în
concrete unele raport cu persoane, personaje şi situaţii
comportamente şi cunoscute.
atitudini în raport cu
norme prestabilite şi
cunoscute
să trăiască în relaţiile - reacţionează pozitiv la o promisiune făcută;
cu cei din jur stări - manifestă încredere, sinceritate, curaj în
afective pozitive, să raport cu sine şi cu ceilalţi;
manifeste prietenie, - acceptă diversitatea de opinii şi atitudini.
toleranţă, armonie,
concomitent cu
învăţarea
autocontrolului.
să cunoască şi să - cunoaşte materialele de lucru specifice - denumiri ale
utilizeze unelte simple activităţilor practice şi verbalizează acţiunile obiectelor specifice
de lucru pentru specifice întreprinse, folosind un limbaj activităţilor
realizarea unei adecvat. practice şi practic
 activităţi practice. gospodăreşti:
hârtie glasată,
hârtie creponată,
lipici, sârmă,
suitaş, ac,aţă,
foarfece vesela,
tacâmuri, şerveţel
etc.
să fie capabil să - execută individual sau în grup tema dată;
realizeze lucrări - execută lucrări practice din materiale
practice inspirate din diferite, combinându-le între ele
natură şi viaţa (mobilier din deşeuri de lemn, colaje, jucării,
cotidiană, valorificând machete, diorame).
deprinderile de lucru
însuşite.
să dobândească - se autoserveşte în situaţii simple care impun
comportamente şi acest lucru (masă, spălător,
atitudini igienice dormitor, activităţi);
corecte faţă de - ordonează jucăriile şi obiectele din ambient,
propria persoană şi dezvoltându-şi spiritul de ordine şi curăţenie;
faţă de alte fiinţe şi - spală fructele şi legumele şi participă la
obiecte. prepararea unor salate şi produse de patiserie
cu acestea;
- participă la aranjarea şi servirea mesei.
să se comporte - pregăteşte o masă festivă alături de adulţi;
adecvat în diferite
situaţii
ESTETIC ŞI să acompanieze ritmic - acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări
CREATIV cântecele corporale, obiecte sonore sau jucării muzicale
(tobă, clopoţel, tamburină etc.).
să asocieze mişcările - asociază mişcarea liberă cântecului(3 ani),
sugerate de textul mişcarea sugerată de timpii egali ai măsurii
cântecului cu ritmul sau de text (după 3 ani).
acestuia
să exprime prin -exprimă prin mişcare liberă sau impusă de
mişcare starea caracterul unor cântece pentru copii, a unor
sufletească creată de piese populare din zonă şi a unor fragmente
muzica audiată din muzica cultă, sugestive pentru specificul
de vârstă al copiilor, starea sufletească creată
să asculte şi să - ascultă cu plăcere fragmente din creaţii
recunoască fragmente muzicale naţionale şi universale,
din creaţii muzicale corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale.
naţionale şi
universale,
corespunzătoare
specificului de vârstă
al copilului preşcolar
şi preocupărilor
acestuia.
 să redea teme plastice - cunoaşte materialele de lucru specifice
specifice desenului. activităţilor artistico-plastice;
- execută linii drepte sau curbe
închise/deschise;
- utilizează corect instrumentele de lucru
(creion, pensulă, carioca, cretă, ceracolor etc.)
în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar şi
prin mâzgălituri);
- execută trasee utilizând diferite instrumente
de lucru şi diferite suporturi (hârtie, carton,
sticlă, lemn etc.);
- colorează diferite imagini, respectând
conturul acestora;
- completează lacune din desene;
- dispune alternativ două sau mai multe
elemente decorative;
- redă prin desen obiecte/personaje reale sau
imaginare;
- trasează linii în duct continuu, în diferite
poziţii, pentru a reda imaginea unor obiecte
(în desene individuale sau colective).
să obţină efecte - aplică, pe suprafeţe date sau libere, culoarea - denumiri ale
plastice, forme (cu pensula, buretele, degetul, palma, obiectelor
spontane şi elaborate ghemotocul de hârtie, ghemul de aţă, ţesături specifice: creion,
prin tehnici specifice rare, ştampila, peria, tubul); pensula, acuarele,
picturii. - obţine efecte plastice prin combinarea planşa, şevalet,
culorilor sau alte tehnici (fuzionare, plastilina, lut,
presare, suprapunere, decolorare, stropire, planşeta
plierea hârtiei); etc.
- realizează compoziţii plastice, cu teme date
sau la liberă alegere, prin prelucrarea formelor
spontane (punct, adăugarea unor linii/puncte).
să exerseze - pregăteşte materialul de modelat (lut,
deprinderile tehnice plastilină, cocă) prin frământare, rupere;
specifice modelajului
PSIHOMOTRIC să cunoască şi să - cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific - deprinderi
aplice regulile de la activităţile de educaţie fizică; motrice de
igienă referitoare la - respectă regulile de igienă individuală şi bază: mers cu
igiena echipamentului. colectivă. variante
de mers, alergare
cu variante de
alergare, săritură
să-şi formeze o ţinută - cunoaşte schema corporală; - deprinderi utilitar
corporală corectă (în - răspunde motric la o comandă dată; aplicative: târâre pe
poziţia stând, şezând - execută corect mişcările diferitelor segmente palme şi genunchi,
şi în deplasare) ale corpului. mers in echilibru
între două linii
trasate pe sol,
tragere şi
 împingere, căţărare
să perceapă - se raportează la un reper dat;
componentele - îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat
spaţiotemporale de educatoare.
(ritm, durată, distanţă,
localizare)
să fie apt să utilizeze - se joacă (utilizând corect mişcările şi - dansuri tematice,
deprinderile însuşite regulile) euritmice
în diferite contexte - jocuri de mişcare pentru copii adecvate - mini-fotbal, mini-
temei studiate. basket

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „La piaţă”, „În
grădiniţa noastră…”, „Haideţi în excursie!”, „Cine face asta?”,, „Cum se construiesc casele?”, „De pe
câmp, pe masa noastră”, „Artişti populari şi meşteri făurari” etc.

„CE ŞI CUM VREAU SĂ FIU?”

Nivel de studiu: 3-5 ani

Domenii Competenţe specifice Comportamente Sugestii de conţinuturi

experienţiale
LIMBĂ ŞI să participe la - ia parte la discuţii în mici grupuri - grupa/casa/comunitate
COMUNICARE activităţile de grup, informale; a noastră şi regulile ei;
inclusiv la activităţile - discută cu colegii, cu educatoarea şi cu - meserii/profesii;
de joc, atât în calitate alţi adulţi despre vieţuitoare, plante, - unelte/instrumente/apa
de vorbitor, cât şi în fenomene etc. ratură specifice
calitate de auditor. (însuşiri, reguli de
folosire);
să înţeleagă şi să - întreabă şi răspunde la întrebări; - munca în calitate de
 transmită mesaje - se exprimă coerent pentru a se face angajat/munca în
simple; să reacţioneze înţeles; familie sau în propria
la acestea - primeşte mesaje şi îndeplineşte gospodărie.
instrucţiuni simple;
- dobandeşte informaţii prin ascultarea cu
atenţie a mesajului.
să audieze cu atenţie - urmăreşte linia unei poveşti, - muncă şi învăţătură
un text, să reţină ideile concomitent cu imaginile din carte, ori (delimitări, interferenţe
acestuia şi să ascultând povestea spusă de educatoare şi etc.);
demonstreze că l-a povesteşte, la rândul său, o poveste
înţeles ascultată.
să distingă sunetele ce - compune, treptat, propoziţii din două, - responsabilităţi şi
compun cuvintele şi să trei sau mai multe cuvinte; comportamente în
le pronunţe corect - învaţă cuvinte noi şi le utilizează în legătură cu procesul
cadrul jocurilor sau activităţilor de muncii.
învăţare.
să recunoască cuvinte - recunoaşte global şi contextual
simple şi litere în (ajutându-se de imagini) cuvinte sau
contexte familiare simboluri din calendarul naturii, catalog,
din lista cu sarcini a copilului de serviciu
să utilizeze materiale - completează desene simple începute sau
scrise în vederea urmăreşte perceptiv anumite trasee
executării unei sarcini simple.
date
să înţeleagă - trasează peste modelul punctat al literei
semnificaţia de tipar sau cifrei;
cuvintelor, - trasează independent litere şi cifre în
literelor şi cifrelor, cadrul unor jocuri didactice, jocuri de
învăţând să le traseze. rol sau activităţi de învăţare (spontană
sau dirijată).
ŞTIINŢE să cunoască unele - numeşte elementele structurale ale
elemente componente mediului apropiat: apă, aer, sol,
ale lumii plante, animale, oameni şi a elementelor
înconjurătoare create de aceştia.
(obiecte, aerul, apa,
solul, vegetaţia, fauna,
fiinţa umană ca parte
integrantă a mediului,
fenomene ale naturii),
precum şi
interdependenţa dintre
ele.
să enumere părţile - enumeră părţi componente ale plantelor,
componente ale animalelor;
corpului uman, - adresează întrebări în legătură cu cele
plantelor, animalelor, observate;
arătând utilitatea - comunică în cadrul grupului rezultatele
acestora investigaţiilor;
- pune întrebări legate de aspectele ce
 prezintă interes pentru el.
să recunoască şi să - recunoaşte fenomene ale naturii (vânt,
descrie verbal briză, viscol, ploaie, ninsoare, îngheţ,
şi/sau grafic anumite grindină, fulger, furtună, trăsnet, tunet) în
schimbări şi momentul producerii lor;
transformări din - cere explicaţii legate de modul de
mediul apropiat producere a fenomenelor şi efectele
acestora asupra mediului.
să comunice impresii, - adresează întrebări în legătură cu
idei pe baza aspectele studiate/observate
observărilor făcute - vorbeşte despre plantele şi animalele
din mediile terestre, acvatice etc.
să manifeste - îşi asumă responsabilităţi de
disponibilitate în a îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui;
participa la acţiuni de - participă la întreţinerea şi îngrijirea
îngrijire şi protejare a mediului apropiat (plante, vieţuitoare
mediului, aplicând etc.);
cunoştinţele dobândite - motivează necesitatea protecţiei
mediului de către om.
să aplice norme de - respectă regulile de igienă individuală şi
comportare colectivă;
specifice asigurării - utilizează în acţiuni simple unelte de
sănătăţii şi protecţiei curăţare a mediului ambiant;
omului şi naturii - respectă regulile de convieţuire socială
manifestând un comportament civilizat în
relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi);
- ia atitudine faţă de cei care greşesc;
- manifestă atitudini de responsabilitate
faţă de mediul în care trăieşte (ex:
construirea de adăposturi pentru păsări pe
timp de iarnă, hrănirea acestora.
să-şi îmbogăţească - observă obiectele din sala de grupă; - diferenţieri ale
experienţa senzorială, - recunoaşte şi denumeşte obiectele obiectelor după forma,
ca bază a cunoştinţelor indicate; mărime, lungime,
matematice referitoare - selectează şi grupează obiectele de lăţime (mare/mic -3 – 4
la recunoaşterea, aceeaşi formă/ mărime/ culoare (la anil şi mijlociu – 4-5
denumirea obiectelor, început ţinând seama de un singur ani, culoare (3-5 culori)
cantitatea lor criteriu, apoi de mai multe simultan;
OM ŞI să cunoască şi să - respectă normele de convieţuire socială. ;
SOCIETATE respecte normele
necesare integrării în
viaţa socială, precum
şi reguli de securitate
personală
să-şi adapteze - îşi apreciază propriul comportament în
comportamentul raport cu persoane, personaje şi
propriu la cerinţele situaţii cunoscute.
grupului în care
trăieşte (familie,
 grădiniţă, grupul de
joacă)
să trăiască în relaţiile - manifestă atitudini tolerante faţă de alţi
cu cei din jur stări copii care aparţin diferitelor
afective pozitive, să confesiuni/categorii minoritare.
manifeste prietenie,
toleranţă, armonie,
concomitent cu
învăţarea
autocontrolului
să-şi adapteze - ascultă şi respectă alte păreri;
comportamentul - cunoaşte responsabilităţile în
propriu la cerinţele microgrupul din care face parte;
grupului în care - acceptă şi oferă sprijin.
trăieşte (familie,
grădiniţă, grupul de
joacă)
să descrie şi să - identifică forme de relief.
identifice elemente - cunoaşte numele ţării de origine şi al
locale specifice ţării localităţii natale şi îşi cunoaşte
noastre şi zonei domiciliul;
în care locuieşte - cunoaşte numele capitalei, al oraşului
(elemente de relief, natal, numele străzii etc;
aşezare geografică, - cunoaşte şi respectă tradiţiile populare,
obiective socio- sărbătorile religioase ale familiei
culturale, istorice, şi ale comunităţii.
religioase, etnice)
să cunoască şi să - cunoaşte materialele de lucru specifice
utilizeze unelte activităţilor practice şi
simple de lucru pentru verbalizează acţiunile specifice
realizarea întreprinse, folosind un limbaj adecvat.
unei activităţi practice
să fie capabil să - execută individual sau în grup tema - denumiri ale
realizeze lucrări dată; obiectelor
practic, valorificând - sesizează modificările produse in urma specifice activităţilor
deprinderile de acţiunii cu/asupra unor materiale practice şi
lucru însuşite de lucru (mototolire, pliere, îndoire etc.); practicgospodăreşti:
- selectează adecvat uneltele si hârtie glasată, hârtie
materialele necesare, conform temei creponată, lipici,
alese/date; sârmă, suitaş, ac,aţă,
- manifestă stabilitate şi perseverenţă în foarfece vesela,
activitate, dovedind, treptat, că a tacâmuri, şerveţel etc.
dobândit încredere în forţele proprii.
ESTETIC ŞI să descopere lumea - descoperă lumea înconjurătoare cu - sunete din natura,
CREATIV înconjurătoare ajutorul auzului. sunete ale obiectelor
cu ajutorul auzului. din mediul apropiat
să diferenţieze auditiv - diferenţiază sunetul vorbit de cel cântat - sunete produse de
timbrul şi intensitatea şi sunete produse de diferite diferite obiecte sonore
sunetelor din mediul obiecte sonore.
apropiat şi al sunetelor
muzicale
să intoneze cântece - cântă cu dezinvoltură cântece pentru - sunete produse de
pentru copii copii, singuri, împreună cu sau diferite instrumente
acompaniaţi de educatoare. muzicale (toba, vioara,
pian etc.)
să asocieze mişcările - improvizează spontan scurte motive - cântece, jocuri
sugerate de sincretice (text onomatopeic şi muzicale, jocuri cu text
textul cântecului cu melodie, text onomatopeic şi mişcare şi cânt, audiţii
ritmul acestuia etc.). adecvate vârstei şi
temei studiate.
să exprime prin - se mişcă liber în concordanţă cu
mişcare starea caracterul unor cântece pentru copii, al
sufletească creată de unei piese populare din zonă şi a unor
muzica audiată fragmente din muzică cultă sugestive
pentru specificul de vârstă al copiilor.
să asculte şi să - ascultă cu plăcere şi uneori chiar
recunoască recunoaşte fragmente din creaţii
fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale,
muzicale naţionale şi corespunzătoare vârstei şi preocupărilor
universale, sale.
corespunzătoare
specificului de vârstă
al copilului preşcolar
şi preocupărilor
acestuia.
să redea teme plastice - utilizează corect instrumentele de lucru - denumiri ale
specifice desenului (creion, pensulă, carioca, cretă, obiectelor
ceracolor etc.) în exprimarea liberă a specifice: creion,
gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri); pensula, acuarele,
- utilizează diferite imagini, respectând planşa, şevalet,
conturul acestora. plastilina, lut, planşeta
etc.
- denumiri ale culorilor
de baza: roşu, galben,
albastru, verde, ale
altor culori şi nuanţe şi
ale non-culorilor:
negru, alb
să obţină efecte - aplică pe suprafete date sau libere
plastice, forme culoare (cu pensula, creionul, burete,etc.)
spontane şi elaborate - realizează compoziţii plastice prin
prin tehnici specifice prelucrarea formelor spontane.
picturii.
să exerseze - pregăteşte materialul de modelat
deprinderile tehnice (plastilina, lut, coca etc.);
specifice modelajului - modelează forme de bază (minge, şarpe,
în redarea unor teme cornuleţe etc.).
plastice
 să compună în mod - aplică tehnici de lucru învăţate pentru - opere de artă adecvate
original şi personal redarea unei teme date sau din vârstei şi temei
spaţiul plastic imaginaţie; studiate.
- creează forme noi prin îmbinarea unor
elemente cunoscute.
PSIHOMOTRIC să cunoască şi să - cunoaşte şi foloseşte echipamentul - deprinderi motrice de
aplice regulile de specific la activităţile de educaţie fizică; bază: mers şi variante
igienă referitoare la - respectă regulile de igienă individuală şi de mers, alergare şi
igiena echipamentului colectivă. variante de alergare,
săritură
să-şi formeze o ţinută - respectă poziţia corectă a corpului şi a - deprinderi utilitar -
corporală corectă (în segmentelor acestuia pentru comenzile de aplicative: târâre pe
poziţia stând, şezând mers şi alergare (obişnuit şi în diferite palme şi genunchi,
şi în deplasare) variante); mers in echilibru între
- execută exerciţii de mers, alergare şi două linii trasate pe
săritură păstrând poziţia corectă; sol, tragere şi
- execută corect mişcările diferitelor împingere, căţărare
segmente ale corpului;
- dovedeşte că şi-a însuşit corect schema
corporală.
să perceapă - răspunde motric la o comandă dată; - deprinderi utilitar -
componentele - îşi coordonează mişcările cu ritmul aplicative: transport de
spaţiotemporale solicitat de educatoare. greutăţi, căţărare,
(ritm, durată, distanţă, tragere şi împingere
localizare) - mini-fotbal, mini-
basket
- dansuri tematice,
euritmice
să fie apt să utilizeze - execută corect acţiunile motrice - dansuri populare,
deprinderile învăţate, în condiţii variate, cât mai dansuri tematice,
însuşite în diferite aproape de situaţiile reale; euritmice
contexte - se joacă (utilizând corect mişcările şi
regulile) jocuri de mişcare pentru
copii sau jocuri sportive.

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe şantier”, „La
fabrica de pâine”, „Harnic, cinstit şi bun”, „Vreau să fiu de folos…”, „Şi eu muncesc…” etc.

1. ACTIVITĂȚILE DE ÎNVĂȚARE
 -Sunt un ANSAMBLU de acțiuni cu caracter:
 PLANIFICAT
 SISTEMATIC
 METODIC
 INTENSIV

-Necesită COORDONAREA eforturilor

 CADRELOR DIDACTICE
 PĂRINȚILOR COPIILOR
(PARTENERI ÎN EDUCAȚIE)

-Se încurajează:
1.INIȚIATIVA
2.LUAREA DECIZIILOR
3.ÎNVĂȚAREA PRIN EXPERIMENTE
4.EXERSĂRI INDIVIDUALE

-Se desfășoară:
 cu întreaga grupă
 pe grupuri mici
 sau individual

FORME DE REALIZARE

1.ACTIVITĂȚI PE DISCIPLINE sau integrate

2.ACTIVITĂȚI LIBER ALESE
3.ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

MIJLOACE DE REALIZARE

 JOCUL LIBER
 DISCUȚII LIBERE
 JOCURI DISTRACTIVE
 CONSTRUCȚII
 POVESTIRI
 LECTURI DUPĂ IMAGINI
 LECTURI LITERARE
 POVESTIRI ALE COPIILOR
 REPOVESTIRI
 EXERCIŢII CU MATERIAL INDIVIDUAL
 EXPERIMENTE
 OBSERVĂRI
 CONVORBIRI
 MEMORIZĂRI, ETC...

2.CATEGORII DE ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE

  ACTIVITĂȚI PE DOMENII EXPERIENŢIALE
(INTEGRATE sau pe DISCIPLINE)
 JOCURI ȘI ACTIVITĂȚI ALESE
 ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ

Activitățile pe DOMENII EXPERIENȚIALE sunt activități INTEGRATE sau pe

DISCIPLINE desfășurate în cadrul unor proiecte planificate în funcție de temele mari
propuse în curriculum

NUMĂRUL MAXIM de DISCIPLINE parcurse într-o SĂPTĂMÂNĂ, INDIFERENT

de NIVELUL DE VÂRSTĂ al copiilor, este de 5 .

DISCIPLINELE sunt activități de sine stătătoare:

- activități de dezvoltare a vorbirii
- activități matematice
- cunoașterea mediului
- educație pentru societate
- educație fizică
- educație muzicală
- activități practice (tehnologie)
- activități artistico-plastice

sau activități integrate - cunoștințele din cadrul mai multor discipline pot fi
îmbinate armonios pe durata unei zile întregi.
ACTIVITĂȚILE INTEGRATE conţin şi:
 JOCURILE
 ACTIVITĂȚILE ALESE
 CUNOȘTINȚELE INTERDISCIPLINARE - sunt focalizate pe
anumite domenii experiențiale, iar JOCURILE și ACTIVITĂȚILE
ALESE se desfășoară în afara acesteia.

 JOCURILE și activitățile didactice alese şi le aleg copiii – pe grupuri mici

 în perechi
 individual

 Sunt 2 – 3 etape de jocuri şi activități alese pe zi:

 Etapa I - dimineața, înainte de începerea activităților integrate
 Etapa a II-a - după activitățile pe domenii de învățare și înainte de
masa de prânz
 Etapa a III- a - între etapa de relaxare şi plecarea copiilor

 Activitățile didactice alese se desfășoară pe centre de interes:
 BIBLIOTECĂ
 COLȚUL CĂSUȚEI
 JOCURI DE ROL
 CONSTRUCȚII
 ARTĂ
  ȘTIINȚĂ
 NISIP ȘI APĂ
 TEHNOLOGIE
 JOCURI DE SOCIETATE
 PERSPICACITATE,etc...

-În clasă pot exista toate centrele sau, cel puțin două din ele , în care educatoarea pregătește
zilnic oferta (dă posibilitatea copilului să aleagă)
-Materialele de la centre să fie alese în funcție de tema proiectului sau a săptămânii.
-Jocurile desfășurate în curte presupun amenajarea atentă a curții cu jocurile de curte.

2. ACTIVITĂȚILE DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

 RUTINE
- activități reper (sosirea copiilor, întâlnirea de dimineață, micul dejun,
spălatul, toaleta, masa de prânz, somnul copiilor, gustarea, plecarea)
- tranziții
- activități din perioada după-amiezii
- activități opționale

 ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAȚĂ (15 minute)

Calendarul naturii
Prezența
Autocunoaștere (stimă de sine, imagine de sine)
 ”Cine sunt eu,cine ești tu?,
 „Sunt creativ?”
 „Etichete bune, etichete rele”
 „ Inimioara de preșcolar”

Dezvoltă abilitățile de comunicare:

Comunicare asertivă
”Învăț să spun NU fără să-i deranjez pe alții”
Comunicare cu părinții, colegii, educatoarea
Jocuri - Cum salut?
- Cum spun mulțumesc?
- Cum cer iertare?
- Cum mă împac cu prietenul meu?
- Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată
- În cine pot avea încredere?
- Comunic în oglindă
- Ce ție nu-ți place,altuia nu-i face

Mima
- comunicarea verbală și non-verbală a propriilor trăiri și sentimente
 Sunt vesel/trist,pentru că....
 Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine, pentru că...
 Tristețea/veselia,în culori și forme
 Managementul învățării prin joc - motivarea copiilor pentru a deveni școlari
- Vreau să fiu școlar!
- Continuă povestea!
- Meseria de elev
- Cum aș vrea să fie învățătoarea mea?
- Eu, când voi fi școlar....

Dezvoltarea empatiei
- Dacă tu ești bine și eu sunt bine!
- Cum să îmi fac prieteni?
- Ba al meu, ba al tău!
- Cinci minute eu, cinci minute tu
- Cum îmi aleg prietenii?
- Îmi ajut prietenul?
- Suntem toleranți
- Azi mi s-a-ntâmplat...
- Cum v-ați simți dacă cineva v-ar spune......
- Cum să fac surprize celor dragi?

Luarea deciziilor
- Hei,am și eu o opinie!
- M-am certat cu prietenul meu...ce pot să fac?
- Vreau.......,îmi permiți?
- La răscruce de drumuri

Medierea conflictelor
- Învăț să lucrez în echipă
- Fotograful
- Singur, sau în grup?
- Fără violență!

TRANZIȚIILE - activități de scurtă durată între tipurile de activități

ACTIVITĂȚI OPȚIONALE
- activități de învățare
- activități de dezvoltare personală
- alese de către părinți
- o activitate la 3 – 5 ani
- două activități la 5-7 ani
- se desfășoară cu grupuri de 10-15 copii
(se descoperă înclinațiile, se dezvoltă abilități)

ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN PERIOADA DUPĂ-AMIEZII

 Activități de învățare (recuperatorii, pe domenii de învățare
 Recreative
 Cultivare și dezvoltare a înclinațiilor (opționale)

3.JOCUL - activitatea fundamentală a copilului

Mijloacele de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel preșcolar
 a) JOCUL -JOC LIBER
- JOC DIRIJAT
-JOC DIDACTIC

b) ACTIVITĂȚI DIDACTICE DE ÎNVĂȚARE

4. PROGRAMUL ANUAL
- 6 TEME MARI:
1.CINE SUNT/SUNTEM?
2.CÂND,CUM ȘI DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
3.CUM ESTE,CUM A FOST ȘI CUM VA FI PE PĂMÂNT?
4.CUM PLANIFICĂM/ORGANIZĂM O ACTIVITATE?
5.CU CE ȘI CUM EXPRIMĂM CEEA CE SIMȚIM?
6.CE ȘI CUM VREAU SĂ FIU?

5. maxim 7 PROIECTE mari/an școlar

-cu durata de maxim 5 săptămâni /proiect

-sau un număr mai mare de proiecte mai mici de 1-3 săptămâni
- pot exista săptămâni fără proiecte (cu activități pe teme de interes pentru copii)
-pot fi PROIECTE de - o zi
- transsemestriale

6. DURATA unei activități : 15-45 de minute

7. NUMĂR DE ACTIVITĂȚI ZILNICE:

3-5 ani = 7 activități integrate sau pe discipline
și 8 arii curriculare
(se vor alterna activitățile artistico-plastice cu cele muzicale aflate în aceeași arie
curriculară, sau a acestora cu activitățile practice din aria curriculară Tehnologii)

8. CATEGORII
la 3-5 ani –se urmărește
a) socializarea copiilor prin:
-colaborare
- cooperare
- negociere
- luarea deciziilor în comun
b) obținerea treptată a unei autonomii personale

la 5,1-7 ani –se urmărește

a) pregătirea pentru școală
b) pregătirea pentru viața socială

9. PROGRAMUL ZILNIC să conțină

1 secvență de mișcare
-joc de mișcare cu text și cânt
-activitate de educație fizică
-moment de înviorare
-întreceri-trasee sportive
 -plimbare în aer liber
( duc la menținerea stării de sănătate
și călire a organismului copiilor.)

ACTIVITATEA DIDACTICĂ A EDUCATOAREI

5 ore/zi - activități desfășurate cu grupa

de minim 10 si maxim 20 de copii

3 ore/zi - activitate metodică

- proiectarea și pregătirea activităților pentru a doua zi
- studiu individual
- confecționarea de material didactic
- conceperea și realizarea unor fișe de muncă independentă
- participarea la cursuri de formare
- comisii metodice
- cercuri pedagogice
- întâlniri metodice
- schimburi de experiență
(1 zi / săptămână, la nivelul comisiei metodice, se vor efectua 3 ore de activitate
metodică în grădiniță).

ACTIVITATEA educatoarei va fi consemnată în:

 CAIETUL DE EVIDENȚĂ A ACTIVITĂȚILOR CU COPIII ȘI A PREZENȚEI LA GRUPĂ
 PORTOFOLIUL PROFESIONAL
 PORTOFOLIILE COPIILOR

DOCUMENTE OBLIGATORII LA CLASĂ

1.Caietul de activități și prezență la grupă

2.Calendarul naturii
3.Catalogul grupei
4.Jurnalul grupei
5.Portofoliile copiilor
6.Evaluări

PRECIZĂRI PRIVIND ACTIVITĂŢILE INTEGRATE

-d-na inspector Viorica Preda-

PENTRU ACTIVITATEA INTEGRATĂ:

1. integrarea se realizează ALA+ADE/ ADE-uri pe o zi;

2. se trece o singura tema a activitatii (povestea zilei);
3. se realizeaza un singur proiect didactic respectandu-se etapele acestuia;
4. se trec 3-5 obiective operationale fara a le defalca in cognitive, afective, motrice;
5. la centrele de activitate se trece sarcina, nu obiectivele (avem deja stabilite obiectivele operationale
pentru toata ziua);
6. captarea atentiei se face o singura data ( dupa care se pleaca in „calatoria zilei”, se deruleaza
„povestea zilei”);
7. un singur final al activitatii;
8. la veriga „asigurarea retentiei si a transferului de cunostinte” se poate face activitate practica sau
artistico-plastica, pregătirea pentru activitate făcându-se în cadrul tranziţiei, dacă este necesară
(încălzirea mâinilor);
9. se ţine cont de puterea de concentrare a copilului – dacă scade interesul pentru o activitate se poate
face o scurtă tranziţie, se trece la activitatea următoare, apoi se reia cea precedentă;

ATENŢIE!
 Folosiţi doar fişele psihopedagogice trimise de la minister şi afişate pe site-ul www.edu.ro ;
 La completarea fişelor, comportamentele pot fi în dezvoltare şi la finalul grădiniţei, pentru
argumentare, se verifică portofoliul copilului;

ADE-urile din tura a II-a:

1. sunt o continuare a activităţilor de dimineaţă;

2. se repetă sub alt nume, alt conţinut, mod de realizare, cu alt material;
3. fără caiet de observaţii tipizat;
4. pentru Caietul de observaţii rezervaţi o pagină-două fiecărui copil, notaţi pe stickere dacă
observaţi o evoluţie sau involuţie într-o zi, iar în cadrul orelor de activitate metodică
treceţi observaţiile în caiet, la pagina copilului;
 METODOLOGII – CLASA PREGĂTITOARE

Odată cu noua Lege a Educaţiei din 2011, una dintre cele mai importante noutăţi este prevăzută
de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, măsură ce va intra în vigoare
începând cu anul şcolar 2012 – 2013.

Astfel, în clasa pregătitoare vor fi înscrişi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la data
începerii anului şcolar. Prin solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, vor
putea fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani până la sfârşitul anului
calendaristic, dacă au o dezvoltarea psihosomatică corespunzătoare.

MECTS a introdus clasa pregătitoare, ţinând cont de rata crescută a abandonului şcolar. Studiile
arată că şcolarizarea cât mai timpurie a copilului are o contribuţie semnificativă în succesul educabilului.
În consecinţă, statul are obligaţia de a interveni acolo unde constată că se impune, ceea ce se întâmplă şi
prin introducerea clasei pregătitoare în ciclul primar. Orice învăţător sau educator poate fi abilitat pentru
a desfăşura activitatea la clasa pregătitoare. La finalul clasei pregătitoare se va realiza un raport pentru
fiecare copil, în care se va evalua dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă, a limbajului, precum
şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.
O altă noutate a Legii învăţământului din 2011 este aceea că elevul va urma şi clasa a IX-a în aceeaşi
şcoală (Art. 361 alin. (3) lit b). Între şcoală şi părinte se va încheia un contract educaţional, care cuprinde
drepturile şi obligaţiile fiecărei părţi ( Art. 86). Părinţii care împiedică şcolarizarea copiilor în
învăţământul obligatoriu vor fi sancţionaţi, prin muncă în folosul comunităţii sau chiar bănesc (Art. 86
alin. (3). Părinţii pot face parte din Consiliul de administraţie al şcolii unde învaţă copilul, alături de
reprezentanţi ai primăriei şi profesori ai şcolii, având astfel posibilitatea de a se implica mai mult în
“viaţa şcolii”, ca partener al actului educaţional (Art. 96 alin. (2). Reprezentanţii vor fi parte a deciziilor,
atât la nivel administrativ, cât şi în chestiuni legate de programa şcolară aflată la dispoziţia şcolii.
Programa şcolara va fi mult mai relevanta şi mai aerisită, iar examenele şi evaluările vor avea rol de
îndrumare în folosul elevului, care va fi orientat de la vârste foarte fragede spre parcursul şcolar cel mai
potrivit.
Structura sistemului de învăţământ preuniversitar va fi următoarea:
- Educaţia timpurie ( Grupa mica 3-4 ani, Grupa mijlocie 4-5 ani şi Grupa mare 5-6 ani);
- EVALUARE: Raport pentru fiecare copil privind : dezvoltarea fizică, socioemoţională,
cognitivă, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de
învăţare.

- Învăţământ obligatoriu
- Învăţământ primar: clasa pregătitoare ( 6-7 ani)
clasele: I ; a II-a; a III-a; a IV-a;
-EVALUARE: - finalul clasei a II-a (Raport de evaluare realizat de cadrul didactic);
- finalul clasei a IV-a ( Evaluarea nationala a competenţelor în ciclul primar -
se aplică pe un eşantion reprezentativ şi constă în două probe transdisciplinare: limbă şi
comunicare, matematică şi ştiinţe);

- Învăţământ gimnazial: Clasele V – IX, pentru copiii care au intrat în clasa a V-a începând cu
anul şcolar 2011-2012;
- -EVALUARE: - finalul clasei a VI-a (Evaluare şi planuri individualizate ale elevilor, la două
probe: limba română şi o limbă straină , matematică şi ştiinţe);
- Admiterea în liceu (Evaluare naţională)

156
 După modelul sistemelor de învăţământ german şi francez, elevul beneficiază de propriul
PORTOFOLIU EDUCAŢIONAL, de completarea căruia se va ocupa şcoala, şi care va fi “o carte de
identitate educaţională”, fiecare rezultat important fiind cuprins în acest portofoliu, începând cu clasa
pregătitoare ( de exemplu evaluarea de la sfârşitul clasei pregătitoare, cea de la finalul clasei a II-a,
clasei a IV-a etc.)
Deşi nu s-a adoptat încă un Curriculum naţional, în conformitate cu noile prevederi ale Legii
învăţământului, trebuie luat în calcul că şcoala este perioada când se modifică esenţial regimul de muncă
şi de viaţă al copilului. Şcoala introduce în fluxul activităţilor copilului un anumit orar, anumite planuri
şi programe cu valoare educativă.
Formele şi modalitaţile de realizare ale obiectivelor sunt: exerciţii diverse de completare a
propoziţiei cu cuvinte date; jocuri - exerciţii; exerciţii de folosire a diferitelor părţi de vorbire în funcţie
de modul de expunere, care trebuie folosit în cazul povestirilor create, al jocurilor de creaţie etc.
În activitatea matematică se va urmări dezvoltarea gândirii, formarea unor abilităţi, care să-l
conducă pe copil la dezvoltarea unor situaţii - problemă sau a unor situaţii fireşti de viaţă; copiii
recunosc cifrele, fac exerciţii individuale şi în grup cu obiecte, piese geometrice, cu materiale distribuite
individual.
Antrenamentul grafic formează copiilor comportamentul necesar însuşirii scrierii corecte: o poziţie
corectă în timpul scrierii, formarea unor capacităţi oculo-motorii, ordonarea elementelor grafice în
pagină, acurateţea în scriere, precum şi dezvoltarea unor motivaţii pozitive faţă de această activitate.
Dacă aceste obiecte sunt realizate, înseamnă că în clasa I , copilul va fi deja familiarizat cu activitatea
respectivă, va scrie literele, structurile silabice, cuvintele şi propoziţiile corect şi cu plăcere.
Aceste domenii de activităţi necesită abordări interdisciplinare şi prefigurează activitatea din
clasa I.
Introducerea clasei pregătitoare a adus în atenţia părinţilor înscrierea cu prioritate a copiilor în
şcolile de circumscripţie şi posibilitatea înscrierii copiilor la o şcoală din altă circumscripţie doar în
limita locurilor libere, măsură care a fost prevăzută în legislaţie din 2005. Oana Badea, secretar de stat în
cadrul MECTS, a declarat că procedura de înscriere a copiilor în clasa pregătitoare se bazează pe o lege
din 2005, care prevede ca unităţile şcolare să realizeze în fiecare an recensământul copiilor de 6-7 ani
din circumscripţie. Oana Badea a explicat că documentul legal care permite implementarea clasei
pregătitoare este OM nr. 4.925/ 8 septembrie 2005 – Regulamentul de Organizare si Functionare a
Invatamantului Preuniversitar
În clasa pregătitoare, programul copiilor va fi de 4 ore, iar prezenţa acestora la şcoală va fi
obligatorie. Copiii nu vor primi calificative, ci recompense simbolice, precum bulinele, metodele de
învăţare bazându-se pe joc. Prin această măsură, sunt introduşi în sistemul de învăţământ în jur de
20.000 de copii care până acum nu au fost incluşi în nicio formă de învăţământ.
În învăţământul primar durata unei lecţii este de 45 minute. Activitatea de învăţare dintr-o lectie
nu trebuie să depaşească 30 minute (fără să contorizeze cineva o activitate din momentul începerii şi
până la final). Mai precis, programul este flexibil, activităţile de tip joc didactic pot completa, pot
alterna, pot fi numai prin joc, ţinând seama de curba de efort, de programul zilnic, de gruparea
disciplinelor de studiu în orarul copiilor.
În cadrul activităţilor, copilul este interesat de spectacolul relaţionării cu ceilalţi şi cu mediul natural şi
social, devine receptiv la acţiunile adulţilor, îi imită, transpune în joc comportamente ale acestora,
participă la ocupaţiile lor. Progresele în plan senzorio-perceptiv se asociază dezvoltării motricităţii,
creşterii atenţiei a cărei concentrare sporeşte de la 5-7 minute la preşcolarul mic, la peste 20 de minute şi
chiar 45 de minute la preşcolarul mare în joc, audiţii sau vizionări de diafilme, filme, teatru pentru copii
etc.
După aprobarea planului cadru şi a programelor şcolare, toţi învăţătorii care vor fi nominalizaţi
să preia clasele pregătitoare vor fi formaţi pentru asigurarea unui debut de succes. Programul şcolii,
intersecţia cu clasele de gimnaziu/liceu vor fi discutate cu părinţii, asociaţiile de părinţi având
reprezentanţi în Consiliul de Administraţie al şcolii.

157
 Clasa pregătitoare face parte din ciclul primar, deci învăţământ obligatoriu. Statul va asigura
gratuit materialele didactice necesare cadrului didactic, mai ales cele prevăzute în programe. Din lectura
proiectelor de programe şcolare rezultă că activitatea va fi pe baza suportului intuitiv/demonstrativ.
MECTS va achiziţiona în următoarea perioadă pachete cu materiale didactice necesare învăţatorului.
Desigur, piaţa liberă va furniza o ofertă alternativă de materiale (fişe de lucru, auxiliare, reviste, jocuri,
machete, plachete, cd-uri, filmuleţe, enciclopedii, etc), părinţii nu pot fi obligaţi să procure materialele
aşa cum se obişnuieşte în învăţământul preşcolar.

Raport de evaluare – clasa pregătitoare, anul şcolar 2012-2013

Procesul de evaluare şi observare a elevilor din clasa pregătitoare se desfăşoară pe tot parcursul
anului şcolar și se finalizează în luna mai prin completarea Raportului de evaluare.

Raportul de evaluare este un document-tip în care se consemnează nivelul dezvoltării fizice, socio-
emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi al dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor
de învăţare.

Ce conţine raportul de evaluare a copilului

Raportul de evaluare la finalul clasei pregătitoare este structurat pe următoarele secţiuni:

a) Date de identificare ale elevului;

b) Domenii de dezvoltare: dezvoltare fizică; dezvoltare socio-emoţională; dezvoltare cognitivă;

dezvoltarea limbajului şi a comunicării; dezvoltarea capacităţilor şi atitudinilor de învăţare;

c) Principalele aspecte vizate, asociate fiecărui domeniu de dezvoltare şi desprinse din competențele
specifice prevăzute în programele școlare în vigoare pentru clasa pregătitoare, în dreptul cărora cadrul
didactic responsabil consemnează, în baza documentelor-suport, nivelul achiziţiei: ”realizat” sau ”în
curs de realizare”, după caz;

d) Aprecieri şi recomandări

Cine completează raportul de evaluare

Completarea raportului de evaluare se realizează de către profesorul pentru învăţământ

primar/institutorul/învăţătorul care predă la clasa respectivă, în urma consultării şi în colaborare, după
caz, cu profesorul psihopedagog, profesorul psiholog şcolar, profesorul logoped, consilierul şcolar,
medicul şcolar, alţi profesori ai clasei, părinţii / reprezentanții legali.

Cum vor fi utilizate datele din raportul de evaluare

Cadrul didactic care predă la clasa respectivă prezintă părinţilor, în mod individual, conţinutul raportului
de evaluare, până la încheierea anului şcolar, cu scopul de a-i implica pe aceştia în activitatea educativă,
prin prezentarea rezultatelor pozitive ale activităţii elevilor, respectiv a rezultatelor care urmează să fie
ameliorate.

O copie a raportului de evaluare este înmânată părinţilor.

158
Raportul de evaluare face parte integrantă din portofoliul educaţional al elevului.

http://media.realitatea.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatitoare_54714800.p
df

Notă privind
elaborarea planului-cadru pentru învăţământul primar
Clasa pregătitoare şi clasele I – a II-a

Planul-cadru pentru clasa pregătitoare şi clasele I - a II-a din învăţământul primar reprezintă un
document reglator esenţial – componentă a Curriculumului naţional – şi, prin aceasta, un instrument de
bază în promovarea politicii educaţionale la nivel naţional.
În elaborarea acestui document s-a ţinut seama de prevederile Legii educaţiei naţionale nr.
1/2011 referitoare la structura învăţământului obligatoriu şi la Curriculumul naţional, precum şi de
asumarea de către România a Recomandării Parlamentului European şi a Consiliului Uniunii Europene
privind competenţele cheie din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi din 2006.
În conformitate cu Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, clasa pregătitoare şi clasele I şi a II-a
fac parte din învăţământul primar. Din perspectiva Curriculumului național, cele trei clase acoperă ciclul
achiziţiilor fundamentale. Necesitatea prezentului plan-cadru este determinată de schimbările generate
de introducerea clasei pregătitoare în învăţământul primar, ca primă clasă a şcolarităţii obligatorii.
Construcţia planului-cadru de învăţământ are în vedere realizarea dezideratelor profilului de
formare al copilului care finalizează clasa a II-a. In mod concret, până la finalul clasei a II-a, se
urmăreşte ca elevul să fie capabil:

1. să utilizeze modalităţi variate de comunicare în situaţii reale, prin:

 receptarea şi producerea de mesaje verbale şi non-verbale scurte şi simple în contexte familiare
 folosirea unor componente elementare ale convenţiilor terminologice specifice diferitelor
discipline şcolare
 interacţiunea în contexte de comunicare familiare în limba maternă

2. să dea dovadă de gândire creativă şi de capacitate de adaptare la situaţii variate, prin:

 manifestarea curiozităţii pentru schimbare/ transformare
 manifestarea curiozităţii pentru implicarea în activităţi focalizate și structurate, de tipul
proiectelor propuse de educator
 manifestarea curiozităţii pentru diferite forme de expresivitate artistică
 exprimarea sensibilităţii artistice prin intermediul unor mijloace simple

3. să-şi valorizeze propriile experienţe în investigarea mediului natural şi social, prin:

 observarea unor elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat
 manifestarea curiozităţii pentru elemente/ fenomene/ regularităţi din mediul apropiat
 relatarea unor fapte/ relaţii/ fenomene observate în mediul apropiat
 folosirea unor proceduri simple în rezolvarea unor probleme
 formularea unor explicaţii simple la întrebări de tipul: Când?, Cum?, De ce?
 formularea unor păreri simple asupra unor obiecte/ fapte/ fenomene din mediul înconjurător

4. să înţeleagă şi să performeze roluri sociale în cadrul a diferite tipuri de comunităţi, prin:

 manifestarea interesului pentru relaţionare în cadrul clasei
 participarea la activităţi de grup

159
  disponibilitatea pentru aplanarea unor conflicte
 observarea identității membrilor familiei și a modului în care interacționează aceștia
 manifestarea propriei persoane în cadrul unui rol social (familie, clasă)

5. să înţeleagă şi să utilizeze tehnologiile în mod adecvat, prin:

 manifestarea disciplinei şi a perseverenţei în realizarea cu sprijin a unor sarcini simple în
contexte familiare
 acceptarea îndrumării și a cooperării în procesul de învăţare
 căutarea de informaţii pentru rezolvarea unor sarcini de lucru simple, punctuale
 utilizarea TIC în scopuri ludice
 manifestarea interesului pentru un program echilibrat de accesare a computerului

6. să interiorizeze un set de valori individuale şi sociale care să-i orienteze comportamentul, prin:
 manifestarea încrederii în propriile forţe
 manifestarea grijii pentru un mediu înconjurător curat şi prietenos
 manifestarea interesului pentru un regim de viață și muncă sănătoase
 formularea unor păreri referitoare la aspectele estetice din mediul apropiat

7. să-şi mobilizeze potenţialul propriu pentru construirea unei vieţi de calitate, prin:
 sensibilizarea pentru urmărirea unor scopuri
 derularea unor activităţi orientate spre un scop, cu focalizare pe atingerea scopului
 transpunerea şi interpretarea unor roluri în activităţi ludice și în viața de zi ci zi.

Acest profil de formare este menit să asigure bazele conceptuale, psihice şi comportamentale
care să permită copilului adaptarea eficientă la treapta următoare de şcolaritate (clasele a III-a – a VI-a:
Ciclul curricular de ”Dezvoltare și diversificare”) în vederea unei inserţii sociale optime. Pentru a crea
premisele transformării acestor deziderate în realităţi şcolare, au fost necesare câteva modificări faţă de
planul de învăţământ actual. Acestea sunt prezentate în cele ce urmează.
Ariile curriculare cu care se operează în prezentul plan-cadru sunt următoarele:
 Limbă şi comunicare
 Om şi societate
 Matematică şi ştiinţe ale naturii
 Arte şi tehnologii
 Sport şi sănătate
 Consiliere şi orientare.
Ariile curriculare sunt desemnate pe baza unor principii şi criterii de tip epistemologic şi psiho-
pedagogic. Aria curriculară este o consecinţă a principiului selecţiei şi al ierarhizării culturale; aplicarea
acestui principiu la nivelul planului-cadru conduce la decupajul domeniilor cunoaşterii umane şi ale
culturii – în sens larg – în domenii ale curriculumului şcolar, structurate în discipline de studiu. Fiecare
domeniu de cunoaştere este caracterizat de un „mod de gândire” şi proceduri specifice. La nivelul unei
arii curriculare sunt reunite discipline care împărtăşesc un set de operaţii-nucleu similare sau ”apropiate”
şi macroconcepte comune. Operarea cu ariile curriculare menţionate mai sus reflectă necesarele
interrelaţionări dintre modurile de gândire de tip disciplinar.
Ca grupaj de discipline şcolare care au în comun anumite dominante conceptuale, aria curriculară
oferă o viziune multi- şi/sau interdisciplinară asupra obiectelor de studiu. Valoarea adăugată a prezentei
propuneri este constituită de accentuarea conexiunilor dintre domenii şi dintre ariile ”vecine”. Astfel,
spre exemplu, ariile Arte şi Tehnologii apar reunite într-una singură la nivelul ciclului achiziţiilor
fundamentale deoarece astfel se permite utilizarea optimă a timpului didactic, valorificând totodată
predarea integrată a disciplinelor Arte vizuale şi Lucru manual. Specificul acestei integrări este
exprimat, în esenţă, de învăţarea holistică, în care frumosul şi utilul merg împreună. În ciclul şcolar

160
următor însă, aria Tehnologii va deveni o arie de sine stătătoare, apropiindu-se tot mai mult de aria
Matematică şi Ştiinţe ale naturii.
O altă integrare – firească şi propice elevilor de această vârstă – este cea realizată la nivelul
disciplinei Matematică şi explorarea mediului: valorificând contexte reale din mediul apropiat,
conceptele matematice capătă concreteţe şi profunzime pentru copil, devenind mai uşor accesibile.
De asemenea, prezenta propunere ţine cont de legătura mai strânsă dintre disciplinele sociale şi
cele relative la limbă și comunicare, poziţionând cele două arii în vecinătate, spre deosebire de situaţia
din planurile actuale.
Planul-cadru propus menţine şi aria curriculară Consiliere şi orientare pentru acest nivel de
vârstă, prin introducerea în trunchiul comun a disciplinei Pre-consiliere. Aceasta este dedicată
activităţilor de învăţare care au ca scop dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi
exprima într-o manieră pozitivă interesele, aptitudinile, trăirile personale şi reflecţiile cu privire la
învăţare. Pentru clasa pregătitoare, activităţile în cadrul acestei arii pot fi realizate într-o oră de curs
obişnuită sau fragmentat, în funcţie de competenţele vizate. De exemplu, pot fi dedicate acestei arii 30
minute la începutul fiecărei săptămâni, astfel încât cadrele didactice să poată:
 explora interesele specifice de învăţare ale elevilor pentru săptămâna în curs;
 identifica experienţele anterioare ale elevilor cu privire la temele ce urmează a fi derulate în
săptămâna respectivă;
 colecta aşteptările elevilor cu privire la activităţile ce urmează a fi desfăşurate
 adapta propriul plan săptămânal la starea reală a fiecărui copil în parte și a grupului în
întregul său.
Alte 30 de minute de observare și pre-consiliere pot fi petrecute la finalul săptămânii, atunci
când elevii pot fi invitaţi să îşi exprime trăirile şi interesele specifice cu privire la ceea ce au învăţat în
săptămâna respectivă.
Alocările orare din prezentul plan-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale
respectă prevederile art. 66 din Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, referitor la numărul maxim de ore
pe săptămână la învăţământul primar, la ponderea disciplinelor obligatorii şi a celor opţionale.
Planul-cadru de învăţământ pentru ciclul achiziţiilor fundamentale este structurat pe două
componente: trunchi comun şi discipline opţionale. Trunchiul comun reprezintă oferta educaţională de
parcurs în mod obligatoriu de către toţi elevii. Disciplinele opţionale asigură cadrul pentru dezvoltarea
unor oferte curriculare proprii fiecărei unităţi de învăţământ, pentru susţinerea unor niveluri de
performanţă diferenţiate şi a unor nevoi şi interese specifice de învăţare ale elevilor. Disciplinele
opţionale sunt prevăzute cu alocări orare pe fiecare arie curriculară, dar şi ca opţionale integrate, care
vizează competenţe de integrare şi transfer aparținând unor arii curriculare diferite.
De asemenea, Planul-cadru de învăţământ propus are în vedere prevederile art. 68, alin (4) din
Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, în care se precizează: Curriculumul pentru clasele pregătitoare
urmăreşte dezvoltarea fizică, socio-emoţională, cognitivă a limbajului şi comunicării, precum şi
dezvoltarea capacităţilor şi a atitudinilor în învăţare, asigurând totodată punţile către dezvoltarea celor
8 competenţe-cheie.
Profilurile de formare detaliate anterior în așteptări pe care copiii și părinții lor, precum și
societatea în ansamblul său o poate avea la finele clasei a doua conduc treptat spre atingerea celor opt
competențe-cheie (Legea Educației Naționale 1/2011, art. 68):
(a) competențe de comunicare în limba română și în limba maternă, în cazul minorităților naționale;
(b) competențe de comunicare în limbi străine;
(c) competențe de bază de matematică, științe și tehnologie;
(d) competențe digitale de utilizare a tehnologiei informației ca instrument de învățare și cunoaștere;
(e) competențe sociale și civice;
(f) competențe antreprenoriale;
(g) competențe de sensibilizare și de expresie culturală;
(h) competența de a învăța să înveți.

161
 Competenţele cheie recomandate la nivel european şi reflectate în Legea educaţiei naţionale nr.
1/2011 reprezintă competenţele de care are nevoie orice persoană într-o societate a cunoaşterii, pentru:
împlinire personală, cetăţenie activă, incluziune şi coeziune socială, angajare. O trăsătură esenţială a
competenţelor cheie este faptul că majoritatea sunt transversale – ele se formează prin contribuţia
diferitelor discipline cuprinse în planurile-cadru de învăţământ şi nu doar prin studiul unei anumite
discipline. Această trăsătură a jalonat de asemenea plusul de flexibilitate şi integrare caracteristic acestui
plan-cadru de învăţământ.

LEGE nr. 272 din 21 iunie 2004 (*actualizată*)

privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului

162
 (actualizată pâna la data de 1 ianuarie 2006*)
EMITENT: PARLAMENTUL
----------
*) Textul iniţial a fost publicat în Monitorul Oficial al României nr. 557 din 23
iunie 2003. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul
Electronic" S.A. până la data de 1 ianuarie 2006, cu modificările şi completările
aduse de: HOTÂRÂREA nr. 2.393 din 21 decembrie 2004.**); HOTĂRÂREA nr. 1.762 din 22
decembrie 2005.
**) NOTA C.T.C.E.: HOTÂRÂREA nr. 2.393 din 21 decembrie 2004, publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 1.270 din 29 decembrie 2004 intră în vigoare la data de 1 ianuarie
2005, dată la care şi Legea nr. 272/2004 intră în vigoare, cu câteva excepţii, conform art. 148 din
acest act normativ.

Parlamentul României adoptă prezenta lege.

CAP. I
Dispoziţii generale şi definiţii

ART. 1
(1) Prezenta lege reglementează cadrul legal privind respectarea, promovarea şi
garantarea drepturilor copilului.
(2) Autorităţile publice, organismele private autorizate, precum şi persoanele
fizice şi persoanele juridice responsabile de protecţia copilului sunt obligate să
respecte, să promoveze şi să garanteze drepturile copilului stabilite prin
Constituţie şi lege, în concordanţă cu prevederile Convenţiei Organizaţiei Naţiunilor
Unite cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr. 18/1990,
republicată, şi ale celorlalte acte internaţionale în materie la care România este
parte.
ART. 2
(1) Prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul respectării şi
promovării drepturilor copilului, precum şi orice act juridic emis sau, după caz,
încheiat în acest domeniu se subordonează cu prioritate principiului interesului
superior al copilului.
(2) Principiul interesului superior al copilului este impus inclusiv în legatură
cu drepturile şi obligaţiile ce revin părinţilor copilului, altor reprezentanţi
legali ai săi, precum şi oricăror persoane cărora acesta le-a fost plasat în mod
legal.
(3) Principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile
şi deciziile care privesc copiii, întreprinse de autorităţile publice şi de
organismele private autorizate, precum şi în cauzele soluţionate de instanţele
judecătoreşti.
(4) Persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să implice familia în toate
deciziile, acţiunile şi măsurile privitoare la copil şi să sprijine îngrijirea,
creşterea şi formarea, dezvoltarea şi educarea acestuia în cadrul familiei.
ART. 3
De dispoziţiile prezentei legi beneficiază:
a) copiii cetăţeni români aflaţi pe teritoriul României;
b) copiii cetăţeni români aflaţi în străinătate;
c) copiii fără cetăţenie aflaţi pe teritoriul României;
d) copiii care solicită sau beneficiază de o formă de protecţie în condiţiile

163
reglementărilor legale privind statutul şi regimul refugiaţilor în România;
e) copiii cetăţeni străini aflaţi pe teritoriul României, în situaţii de urgenţă
constatate, în condiţiile prezentei legi, de către autorităţile publice române
competente.
ART. 4
In sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele
semnificaţii:
a) copil - persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani şi nu a dobândit
capacitatea deplină de exerciţiu, în condiţiile legii;
b) familie - părinţii şi copiii acestora;
c) familie extinsă - copilul, părinţii şi rudele acestuia până la gradul IV
inclusiv;
d) familie substitutivă - persoanele, altele decât cele care aparţin familiei
extinse, care, în condiţiile legii, asigură creşterea şi ingrijirea copilului;
e) planul individualizat de protecţie - documentul prin care se realizează
planificarea serviciilor, prestaţiilor şi a măsurilor de protecţie speciala a
copilului, pe baza evaluării psihosociale a acestuia şi a familiei sale, în vederea
integrării copilului care a fost separat de familia sa într-un mediu familial stabil
permanent, în cel mai scurt timp posibil;
f) planul de servicii - documentul prin care se realizează planificarea acordării
serviciilor şi a prestaţiilor, pe baza evaluării psihosociale a copilului şi a
familiei, în vederea prevenirii separării copilului de familia sa;
g) reprezentant legal al copilului - părintele sau persoana desemnată potrivit
legii să exercite drepturile şi să îndeplinească obligaţiile părinteşti faţă de
copil;
h) A.N.P.D.C. - Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului;
i) C.P.C. - comisia pentru protecţia copilului;
j) D.G.A.S.P.C. - direcţia generală de asistenţă socială şi protecţia copilului;
k) S.P.A.S. - serviciul public de asistenţă socială;
l) O.R.A. - Oficiul Român pentru Adopţii.
ART. 5
(1) Copiii au dreptul la protecţie şi asistenţă în realizarea şi exercitarea
deplină a drepturilor lor, în condiţiile prezentei legi.
(2) Răspunderea pentru creşterea şi asigurarea dezvoltării copilului revine în
primul rând părinţilor, aceştia având obligaţia de a-şi exercita drepturile şi de a-şi
îndeplini obligaţiile fată de copil ţinând seama cu prioritate de interesul
superior al acestuia.
(3) În subsidiar, responsabilitatea revine colectivităţii locale din care fac
parte copilul şi familia sa. Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia
de a sprijini părinţii sau, după caz, alt reprezentant legal al copilului în
realizarea obligaţiilor ce le revin cu privire la copil, dezvoltând şi asigurând în
acest scop servicii diversificate, accesibile şi de calitate, corespunzătoare
nevoilor copilului.
(4) Intervenţia statului este complementară; statul asigură protecţia copilului
şi garantează respectarea tuturor drepturilor sale prin activitatea specifică
realizată de instituţiile statului şi de autorităţile publice cu atribuţii în acest
domeniu.
ART. 6
Respectarea şi garantarea drepturilor copilului se realizează conform
următoarelor principii:

164
 a) respectarea şi promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului;
b) egalitatea şanselor şi nediscriminarea;
c) responsabilizarea părinţilor cu privire la exercitarea drepturilor şi
îndeplinirea obligaţiilor părinteşti;
d) primordialitatea responsabilităţii părinţilor cu privire la respectarea şi
garantarea drepturilor copilului;
e) descentralizarea serviciilor de protecţie a copilului, intervenţia
multisectorială şi parteneriatul dintre instituţiile publice şi organismele private
autorizate;
f) asigurarea unei îngrijiri individualizate şi personalizate pentru fiecare
copil;
g) respectarea demnităţii copilului;
h) ascultarea opiniei copilului şi luarea în considerare a acesteia, ţinând cont
de vârstă şi de gradul său de maturitate;
i) asigurarea stabilităţii şi continuităţii în îngrijirea, creşterea şi educarea
copilului, ţinând cont de originea sa etnică, religioasă, culturală şi lingvistică,
în cazul luării unei măsuri de protecţie;
j) celeritate în luarea oricărei decizii cu privire la copil;
k) asigurarea protecţiei împotriva abuzului şi exploatării copilului;
l) interpretarea fiecărei norme juridice referitoare la drepturile copilului în
corelaţie cu ansamblul reglementărilor din această materie.
ART. 7
Drepturile prevăzute de prezenta lege sunt garantate tuturor copiilor fără nici o
discriminare, indiferent de rasă, culoare, sex, limbă, religie, opinie politică sau
altă opinie, de naţionalitate, apartenenţă etnica sau origine socială, de situaţia
materială, de gradul şi tipul unei deficienţe, de statutul la naştere sau de statutul
dobândit, de dificultăţile de formare şi dezvoltare sau de alt gen ale copilului, ale
părinţilor ori ale altor reprezentanţi legali sau de orice altă distincţie.

CAP. II
Drepturile copilului

SECŢIUNEA 1
Drepturi şi libertăţi civile

ART. 8
(1) Copilul are dreptul la stabilirea şi păstrarea identităţii sale.
(2) Copilul este înregistrat imediat după naştere şi are de la această dată
dreptul la un nume, dreptul de a dobândi o cetăţenie şi, dacă este posibil, de a-şi
cunoaşte părinţii şi de a fi îngrijit, crescut şi educat de aceştia.
(3) Părinţii aleg numele şi prenumele copilului, în condiţiile legii.
(4) Copilul are dreptul de a-şi păstra cetăţenia, numele şi relaţiile de familie,
în condiţiile prevăzute de lege, fără nici o ingerinţă.
(5) Dacă se constată că un copil este lipsit, în mod ilegal, de elementele
constitutive ale identităţii sale sau de unele dintre acestea, instituţiile şi
autorităţile publice sunt obligate să ia de urgenţă toate măsurile necesare în
vederea restabilirii identităţii copilului.
ART. 9
(1) În scopul realizării dreptului prevăzut la art. 8 alin. (1), unităţile
sanitare care au în structură secţii de nou-născuţi şi/sau de pediatrie au obligaţia

165
de a angaja un asistent social sau, după caz, de a desemna o persoană cu atribuţii de
asistentă socială.
(2) În vederea stabilirii identităţii copilului părăsit sau găsit ori a
părinţilor acestuia, organele de poliţie competente au obligaţia de a desemna una sau
mai multe persoane responsabile cu realizarea demersurilor ce le revin, potrivit
legii, pentru înregistrarea naşterii copilului.
ART. 10
(1) Certificatul medical constatator al naşterii, atât pentru copilul născut viu,
cât şi pentru copilul născut mort, se întocmeşte în termen de 24 de ore de la
naştere.
(2) Raspunderea pentru indeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) revine
medicului care a asistat sau a constatat nasterea si medicului sef de sectie.
(3) Cand nasterea a avut loc in afara unitatilor sanitare, medicul de familie
avand cabinetul inregistrat in raza teritoriala unde a avut loc nasterea este obligat
ca, la cererea oricarei persoane, in termen de 24 de ore, sa constate nasterea
copilului, dupa care sa intocmeasca si sa elibereze certificatul medical constatator
al nasterii copilului, chiar daca mama nu este inscrisa pe lista cabinetului sau.
ART. 11
(1) In situatia in care copilul este parasit de mama in maternitate, unitatea
medicala are obligatia sa sesizeze telefonic si in scris directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului si organele de politie, in termen de 24 de
ore de la constatarea disparitiei mamei.
(2) In termen de 5 zile de la sesizarea prevazuta la alin. (1), se intocmeste un
proces-verbal de constatare a parasirii copilului, semnat de reprezentantul directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului, reprezentantul politiei si al
maternitatii; cand starea de sanatate a copilului permite externarea, in baza
procesului-verbal, directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va
stabili masura plasamentului in regim de urgenta pentru copil.
(3) In termen de 30 de zile de la intocmirea procesului-verbal, politia este
obligata sa intreprinda verificarile specifice privind identitatea mamei si sa
comunice rezultatul acestor verificari directiei generale de asistenta sociala si
protectia copilului.
(4) In situatia in care mama este identificata, directia generala de asistenta
sociala si protectia copilului va asigura consilierea si sprijinirea acesteia in
vederea realizarii demersurilor legate de intocmirea actului de nastere.
(5) In situatia in care, in urma verificarilor efectuate de politie, nu este
posibila identificarea mamei, directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului transmite serviciului public de asistenta sociala in a carui raza
administrativ-teritoriala s-a produs nasterea dosarul cuprinzand certificatul medical
constatator al nasterii, procesul-verbal prevazut la alin. (2), dispozitia de
plasament in regim de urgenta si raspunsul politiei cu rezultatul verificarilor.
(6) In termen de 5 zile de la primirea documentatiei prevazute la alin. (5),
serviciul public de asistenta sociala are obligatia de a obtine dispozitia de
stabilire a numelui si prenumelui copilului, in conformitate cu prevederile Legii nr.
119/1996 cu privire la actele de stare civila, cu modificarile ulterioare, si de a
face declaratia de inregistrare a nasterii la serviciul de stare civila competent.
(7) Dupa inregistrarea nasterii copilului, serviciul public de asistenta sociala
are obligatia de a transmite directiei generale de asistenta sociala si protectia
copilului actul de inregistrare a nasterii copilului.
ART. 12

166
 (1) In situatia copilului gasit, precum si a celui parasit de parinti in alte
unitati sanitare, a carui nastere nu a fost inregistrata, obligatia de a realiza
demersurile prevazute de lege pentru inregistrarea nasterii copilului revine
serviciului public de asistenta sociala in a carui raza administrativ-teritoriala a
fost gasit sau parasit copilul.
(2) Expertiza medico-legala necesara pentru inregistrarea nasterii copilului este
gratuita.
ART. 13
(1) Unitatile sanitare, unitatile de protectie sociala, serviciile de ingrijire
de tip rezidential, entitatile fara personalitate juridica, alte persoane juridice,
precum si persoane fizice, care interneaza sau primesc in ingrijire femei gravide ori
copii care nu poseda acte pe baza carora sa li se poata stabili identitatea, sunt
obligate sa anunte, in termen de 24 de ore, in scris, autoritatea administratiei
publice locale in a carei raza isi au sediul sau, dupa caz, domiciliul, in vederea
stabilirii identitatii lor.
(2) Cel care ia un copil pentru a-l ingriji sau proteja temporar, pana la
stabilirea unei masuri de protectie in conditiile legii, are obligatia de a-l
intretine si, in termen de 48 de ore, de a anunta autoritatea administratiei publice
locale in a carei raza teritoriala isi are sediul sau domiciliul.
ART. 14
(1) Copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu
parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat
legaturi de atasament.
(2) Copilul are dreptul de a-si cunoaste rudele si de a intretine relatii
personale cu acestea, precum si cu alte persoane alaturi de care copilul s-a bucurat
de viata de familie, in masura in care acest lucru nu contravine interesului sau
superior.
(3) Parintii sau un alt reprezentant legal al copilului nu pot impiedica
relatiile personale ale acestuia cu bunicii, fratii si surorile ori cu alte persoane
alaturi de care copilul s-a bucurat de viata de familie, decat in cazurile in care
instanta decide in acest sens, apreciind ca exista motive temeinice de natura a
primejdui dezvoltarea fizica, psihica, intelectuala sau morala a copilului.
ART. 15
(1) In sensul prezentei legi, relatiile personale se pot realiza prin:
a) intalniri ale copilului cu parintele ori cu o alta persoana care are, potrivit
prezentei legi, dreptul la relatii personale cu copilul;
b) vizitarea copilului la domiciliul acestuia;
c) gazduirea copilului pe perioada determinata de catre parintele sau de catre
alta persoana la care copilul nu locuieste in mod obisnuit;
d) corespondenta ori alta forma de comunicare cu copilul;
e) transmiterea de informatii copilului cu privire la parintele ori la alte
persoane care au, potrivit prezentei legi, dreptul de a mentine relatii personale cu
copilul;
f) transmiterea de informatii referitoare la copil, inclusiv fotografii recente,
evaluari medicale sau scolare, catre parintele sau catre alte persoane care au
dreptul de a mentine relatii personale cu copilul.
(2) Transmiterea informatiilor prevazute la alin. (1) lit. e) si f) se va face cu
respectarea interesului superior al copilului, precum si a dispozitiilor speciale
vizand confidentialitatea si transmiterea informatiilor cu caracter personal.
ART. 16

167
 (1) Copilul care a fost separat de ambii parinti sau de unul dintre acestia
printr-o masura dispusa in conditiile legii are dreptul de a mentine relatii
personale si contacte directe cu ambii parinti, cu exceptia situatiei in care acest
lucru contravine interesului superior al copilului.
(2) Instanta judecatoreasca, luand in considerare, cu prioritate, interesul
superior al copilului, poate limita exercitarea acestui drept, daca exista motive
temeinice de natura a periclita dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau
sociala a copilului.
ART. 17
(1) Copilul ai carui parinti locuiesc in state diferite are dreptul de a
intretine relatii personale si contacte directe cu acestia, cu exceptia situatiei in
care acest lucru contravine interesului superior al copilului.
(2) Exercitarea dreptului prevazut la alin. (1) va fi facilitata de Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul
Afacerilor Externe, pe baza unei proceduri aprobate prin ordin comun.
ART. 18
(1) Copiii neinsotiti de parinti sau de un alt reprezentant legal ori care nu se
gasesc sub supravegherea legala a unor persoane au dreptul de a li se asigura, in cel
mai scurt timp posibil, reintoarcerea alaturi de reprezentantii lor legali.
(2) Deplasarea copiilor in tara si in strainatate se realizeaza cu instiintarea
si cu acordul ambilor parinti; orice neintelegeri intre parinti cu privire la
exprimarea acestui acord se solutioneaza de catre instanta judecatoreasca.
(3) Parintii sau, dupa caz, alta persoana responsabila de supravegherea,
cresterea si ingrijirea copilului sunt obligati sa anunte la politie disparitia
acestuia de la domiciliu, in cel mult 24 de ore de la constatarea disparitiei.
ART. 19
(1) Misiunile diplomatice si consulare ale Romaniei au obligatia de a sesiza
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului cu privire la copiii
cetateni romani aflati in strainatate care, din orice motive, nu sunt insotiti de
parinti sau de un alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea legala a
unor persoane din strainatate.
(2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului va lua masurile
necesare pentru intoarcerea copilului la parinti sau la un alt reprezentant legal,
imediat dupa identificarea acestora. In cazul in care persoanele identificate nu pot
sau refuza sa preia copilul, la cererea Autoritatii Nationale pentru Protectia
Drepturilor Copilului, tribunalul de la domiciliul copilului sau Tribunalul
Bucuresti, in situatia in care acest domiciliu nu este cunoscut, va dispune
plasamentul copilului intr-un serviciu de protectie speciala propus de Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
(3) Procedura de intoarcere a copiilor in tara, de identificare a parintilor sau
a altor reprezentanti legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor
ocazionate de intoarcerea in tara a acestora, precum si serviciile de protectie
speciala, publice sau private, competente sa asigure protectia in regim de urgenta a
copiilor aflati in situatia prevazuta la alin. (1) se stabilesc prin hotarare a
Guvernului.
ART. 20
(1) Misiunile diplomatice si consulare straine au obligatia de a sesiza
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si Autoritatea pentru
Straini despre toate situatiile in care au cunostinta de copii cetateni straini
aflati pe teritoriul Romaniei, care, din orice motive, nu sunt insotiti de parinti

168
sau de un alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea legala a unor
persoane. In cazul in care autoritatile romane se autosesizeaza, acestea vor
instiinta de urgenta misiunea straina competenta cu privire la copiii in cauza.
(2) In situatia copiilor prevazuti la alin. (1), Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului, pana la definitivarea demersurilor legale ce cad in
competenta Autoritatii pentru Straini, va solicita Tribunalului Bucuresti stabilirea
plasamentului copilului intr-un serviciu de protectie speciala propus de Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.
(3) Masura plasamentului dureaza pana la returnarea copilului in tara de
resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri ai
familiei dispusi sa ia copilul.
(4) In cazul nereturnarii copilului, acesta beneficiaza de protectia speciala
prevazuta in prezenta lege.
ART. 21
In vederea aplicarii prevederilor art. 19 si 20 se incheie tratatele necesare cu
statele sau cu autoritatile statelor vizate, pe baza propunerilor Autoritatii
Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului si ale Ministerului Afacerilor
Externe, precum si a altor institutii interesate.
ART. 22
(1) Copilul are dreptul la protejarea imaginii sale publice si a vietii sale
intime, private si familiale.
(2) Este interzisa orice actiune de natura sa afecteze imaginea publica a
copilului sau dreptul acestuia la viata intima, privata si familiala.
(3) Participarea copilului in varsta de pana la 14 ani la dezbateri publice in
cadrul unor programe audiovizuale se poate face numai cu consimtamantul scris al
acestuia si al parintilor sau, dupa caz, al altui reprezentant legal.
(4) Copiii nu pot fi folositi sau expusi de catre parinti, reprezentanti legali
sau alte persoane responsabile de cresterea si ingrijirea lor, in scopul de a obtine
avantaje personale sau de a influenta deciziile autoritatilor publice.
(5) Consiliul National al Audiovizualului monitorizeaza modul de derulare a
programelor audiovizuale, astfel incat sa se asigure protectia si garantarea
dreptului copilului prevazut la alin. (1).
ART. 23
(1) Copilul are dreptul la libertate de exprimare.
(2) Libertatea copilului de a cauta, de a primi si de a difuza informatii de
orice natura, care vizeaza promovarea bunastarii sale sociale, spirituale si morale,
sanatatea sa fizica si mentala, sub orice forma si prin orice mijloace la alegerea
sa, este inviolabila.
(3) Parintii sau, dupa caz, alti reprezentanti legali ai copilului, persoanele
care au in plasament copii, precum si persoanele care, prin natura functiei,
promoveaza si asigura respectarea drepturilor copiilor au obligatia de a le asigura
informatii, explicatii si sfaturi, in functie de varsta si de gradul de intelegere al
acestora, precum si de a le permite sa-si exprime punctul de vedere, ideile si
opiniile.
(4) Parintii nu pot limita dreptul copilului minor la libertatea de exprimare
decat in cazurile prevazute expres de lege.
ART. 24
(1) Copilul capabil de discernamant are dreptul de a-si exprima liber opinia
asupra oricarei probleme care il priveste.
(2) In orice procedura judiciara sau administrativa care il priveste copilul are

169
dreptul de a fi ascultat. Este obligatorie ascultarea copilului care a implinit
varsta de 10 ani. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a implinit
varsta de 10 ani, daca autoritatea competenta apreciaza ca audierea lui este necesara
pentru solutionarea cauzei.
(3) Dreptul de a fi ascultat confera copilului posibilitatea de a cere si de a
primi orice informatie pertinenta, de a fi consultat, de a-si exprima opinia si de a
fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea opinia sa, daca este
respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste.
(4) In toate cazurile prevazute la alin. (2), opiniile copilului ascultat vor fi
luate in considerare si li se va acorda importanta cuvenita, in raport cu varsta si
cu gradul de maturitate a copilului.
(5) Orice copil poate cere sa fie ascultat conform dispozitiilor alin. (2) si
(3). In caz de refuz, autoritatea competenta se va pronunta printr-o decizie
motivata.
(6) Dispozitiile legale speciale privind consimtamantul sau prezenta copilului in
procedurile care il privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea unui
curator, in caz de conflict de interese, sunt si raman aplicabile.
ART. 25
(1) Copilul are dreptul la libertate de gandire, de constiinta si de religie.
(2) Parintii indruma copilul, potrivit propriilor convingeri, in alegerea unei
religii, in conditiile legii, tinand seama de opinia, varsta si de gradul de
maturitate a acestuia, fara a-l putea obliga sa adere la o anumita religie sau la un
anumit cult religios.
(3) Religia copilului care a implinit 14 ani nu poate fi schimbata fara
consimtamantul acestuia; copilul care a implinit varsta de 16 ani are dreptul sa-si
aleaga singur religia.
(4) Atunci cand copilul beneficiaza de protectie speciala, persoanelor in
ingrijirea carora se afla le sunt interzise orice actiuni menite sa influenteze
convingerile religioase ale copilului.
ART. 26
(1) Copilul are dreptul la libera asociere in structuri formale si informale,
precum si libertatea de intrunire pasnica, in limitele prevazute de lege.
(2) Autoritatile administratiei publice locale, unitatile de invatamant si alte
institutii publice sau private competente iau masurile necesare asigurarii
exercitarii corespunzatoare a drepturilor prevazute la alin. (1).
ART. 27
(1) Copilul apartinand unei minoritati nationale, etnice, religioase sau
lingvistice are dreptul la viata culturala proprie, la declararea apartenentei sale
etnice, religioase, la practicarea propriei sale religii, precum si dreptul de a
folosi limba proprie in comun cu alti membri ai comunitatii din care face parte.
(2) Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii asigura si urmareste
exercitarea drepturilor prevazute la alin. (1).
ART. 28
(1) Copilul are dreptul la respectarea personalitatii si individualitatii sale si
nu poate fi supus pedepselor fizice sau altor tratamente umilitoare ori degradante.
(2) Masurile de disciplinare a copilului nu pot fi stabilite decat in acord cu
demnitatea copilului, nefiind permise sub nici un motiv pedepsele fizice ori acelea
care se afla in legatura cu dezvoltarea fizica, psihica sau care afecteaza starea
emotionala a copilului.
ART. 29

170
 (1) Copilul are dreptul sa depuna singur plangeri referitoare la incalcarea
drepturilor sale fundamentale.
(2) Copilul este informat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitatilor
de exercitare a acestora.

SECTIUNEA a 2-a
Mediul familial si ingrijirea alternativa

ART. 30
(1) Copilul are dreptul sa creasca alaturi de parintii sai.
(2) Parintii au obligatia sa asigure copilului, de o maniera corespunzatoare
capacitatilor in continua dezvoltare ale copilului, orientarea si sfaturile necesare
exercitarii corespunzatoare a drepturilor prevazute in prezenta lege.
(3) Parintii copilului au dreptul sa primeasca informatiile si asistenta de
specialitate necesare in vederea ingrijirii, cresterii si educarii acestuia.
ART. 31
(1) Ambii parinti sunt responsabili pentru cresterea copiilor lor.
(2) Exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti trebuie sa
aiba in vedere interesul superior al copilului si sa asigure bunastarea materiala si
spirituala a copilului, in special prin ingrijirea acestuia, prin mentinerea
relatiilor personale cu el, prin asigurarea cresterii, educarii si intretinerii sale,
precum si prin reprezentarea sa legala si administrarea patrimoniului sau.
(3) In cazul existentei unor neintelegeri intre parinti cu privire la exercitarea
drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti, instanta judecatoreasca, dupa
ascultarea ambilor parinti, hotaraste potrivit interesului superior al copilului.
ART. 32
Copilul are dreptul sa fie crescut in conditii care sa permita dezvoltarea sa
fizica, mentala, spirituala, morala si sociala. In acest scop parintii sunt obligati:
a) sa supravegheze copilul;
b) sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea;
c) sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si
sa ia in considerare opinia acestuia;
d) sa intreprinda toate masurile necesare pentru realizarea drepturilor copilului
lor;
e) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice care exercita
atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.
ART. 33
Copilul nu poate fi separat de parintii sai sau de unul dintre ei, impotriva
vointei acestora, cu exceptia cazurilor expres si limitativ prevazute de lege, sub
rezerva revizuirii judiciare si numai daca acest lucru este impus de interesul
superior al copilului.
ART. 34
(1) Serviciul public de asistenta sociala va lua toate masurile necesare pentru
depistarea precoce a situatiilor de risc care pot determina separarea copilului de
parintii sai, precum si pentru prevenirea comportamentelor abuzive ale parintilor si
a violentei in familie.
(2) Orice separare a copilului de parintii sai, precum si orice limitare a
exercitiului drepturilor parintesti trebuie sa fie precedate de acordarea sistematica
a serviciilor si prestatiilor prevazute de lege, cu accent deosebit pe informarea
corespunzatoare a parintilor, consilierea acestora, terapie sau mediere, acordate in

171
baza unui plan de servicii.
ART. 35
(1) Planul de servicii se intocmeste si se pune in aplicare de catre serviciul
public de asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor si oraselor, precum si
de persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al consiliilor
locale comunale din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, in urma
evaluarii situatiei copilului si a familiei acestuia.
(2) La nivelul municipiului Bucuresti intocmirea si punerea in aplicare a
planului prevazut la alin. (1) se realizeaza de catre directia generala de asistenta
sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector.
(3) Planul de servicii se aproba prin dispozitia primarului.
(4) Planul de servicii are ca obiectiv prevenirea separarii copilului de parintii
sai. In acest scop serviciul public de asistenta sociala ori, dupa caz, directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului de la nivelul fiecarui sector al
municipiului Bucuresti sprijina accesul copilului si al familiei sale la serviciile
si prestatiile destinate mentinerii copilului in familie.
(5) Planul de servicii poate avea ca finalitate transmiterea catre directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului a cererii de instituire a unei
masuri de protectie speciala a copilului, numai daca, dupa acordarea serviciilor
prevazute de acest plan, se constata ca mentinerea copilului alaturi de parintii sai
nu este posibila.
ART. 36
(1) Daca exista motive temeinice de a suspecta ca viata si securitatea copilului
sunt primejduite in familie, reprezentantii serviciului public de asistenta sociala
ori, dupa caz, ai directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului de
la nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti au dreptul sa viziteze copiii la
locuinta lor si sa se informeze despre felul in care acestia sunt ingrijiti, despre
sanatatea si dezvoltarea lor fizica, educarea, invatatura si pregatirea lor
profesionala, acordand, la nevoie, indrumarile necesare.
(2) Daca, in urma vizitelor efectuate potrivit alin. (1), se constata ca
dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala a copilului este
primejduita, serviciul public de asistenta sociala este obligat sa sesizeze de indata
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in vederea luarii
masurilor prevazute de lege.
(3) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata
sa sesizeze instanta judecatoreasca in situatia in care considera ca sunt intrunite
conditiile prevazute de lege pentru decaderea, totala sau partiala, a parintilor ori
a unuia dintre ei din exercitiul drepturilor parintesti.
ART. 37
(1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului va lua toate
masurile necesare pentru ca parintii decazuti din drepturile parintesti, precum si
cei carora le-a fost limitat exercitiul anumitor drepturi sa beneficieze de asistenta
specializata pentru cresterea capacitatii acestora de a se ocupa de copii, in vederea
redobandirii exercitiului drepturilor parintesti.
(2) Parintii care solicita redarea exercitiului drepturilor parintesti
beneficiaza de asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.
ART. 38
Instanta judecatoreasca este singura autoritate competenta sa se pronunte, luand
in considerare, cu prioritate, interesul superior al copilului, cu privire la:
a) persoana care exercita drepturile si indeplineste obligatiile parintesti in

172
situatia in care copilul este lipsit, temporar sau permanent, de ocrotirea parintilor
sai;
b) modalitatile in care se exercita drepturile si se indeplinesc obligatiile
parintesti;
c) decaderea totala sau partiala din exercitiul drepturilor parintesti;
d) redarea exercitiului drepturilor parintesti.
ART. 39
(1) Orice copil care este, temporar sau definitiv, lipsit de ocrotirea parintilor
sai sau care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in grija
acestora are dreptul la protectie alternativa.
(2) Protectia prevazuta la alin. (1) include instituirea tutelei, masurile de
protectie speciala prevazute de prezenta lege, adoptia. In alegerea uneia dintre
aceste solutii autoritatea competenta va tine seama in mod corespunzator de
necesitatea asigurarii unei anumite continuitati in educarea copilului, precum si de
originea sa etnica, religioasa, culturala si lingvistica.
ART. 40
(1) Tutela se instituie in situatia in care ambii parinti sunt decedati,
necunoscuti, decazuti din exercitiul drepturilor parintesti sau li s-a aplicat
pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti, pusi sub interdictie, declarati
judecatoreste morti sau disparuti, precum si in cazul in care, la incetarea adoptiei,
instanta judecatoreasca hotaraste ca este in interesul copilului instituirea unei
tutele.
(2) Tutela se instituie conform legii de catre instanta judecatoreasca in a carei
circumscriptie teritoriala domiciliaza sau a fost gasit copilul.
ART. 41
(1) Pot fi tutori persoanele fizice sau sotul si sotia impreuna, care au
domiciliul in Romania si nu se afla in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate
prevazute de lege.
(2) Persoana fizica sau familia care urmeaza a fi tutore trebuie sa fie evaluata
de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului cu privire la
garantiile morale si conditiile materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru
a primi un copil in ingrijire. Evaluarea se realizeaza de catre directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul persoanei sau familiei,
acordandu-se prioritate membrilor familiei extinse a copilului.
ART. 42
(1) Instanta judecatoreasca numeste cu prioritate ca tutore, daca motive
intemeiate nu se opun, o ruda sau un afin ori un prieten al familiei copilului, in
stare sa indeplineasca aceasta sarcina.
(2) Persoana fizica, respectiv sotii care urmeaza a fi tutori sunt numiti pe baza
prezentarii de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului a
raportului de evaluare a acestora. Propunerea se va face tinandu-se seama de
relatiile personale, de apropierea domiciliilor, precum si de opinia copilului.

SECTIUNEA a 3-a
Sanatatea si bunastarea copilului

ART. 43
(1) Copilul are dreptul de a se bucura de cea mai buna stare de sanatate pe care
o poate atinge si de a beneficia de serviciile medicale si de recuperare necesare
pentru asigurarea realizarii efective a acestui drept.

173
 (2) Accesul copilului la servicii medicale si de recuperare, precum si la
medicatia adecvata starii sale in caz de boala este garantat de catre stat, costurile
aferente fiind suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate si
de la bugetul de stat.
(3) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale, autoritatile
administratiei publice locale, precum si orice alte institutii publice sau private cu
atributii in domeniul sanatatii sunt obligate sa adopte, in conditiile legii, toate
masurile necesare pentru:
a) reducerea mortalitatii infantile;
b) asigurarea si dezvoltarea serviciilor medicale primare si comunitare;
c) prevenirea malnutritiei si a imbolnavirilor;
d) asigurarea serviciilor medicale pentru gravide in perioada pre- si postnatala,
indiferent daca acestea au sau nu au calitatea de persoana asigurata in sistemul
asigurarilor sociale de sanatate;
e) informarea parintilor si a copiilor cu privire la sanatatea si alimentatia
copilului, inclusiv cu privire la avantajele alaptarii, igienei si salubritatii
mediului inconjurator;
f) dezvoltarea de actiuni si programe pentru ocrotirea sanatatii si de prevenire
a bolilor, de asistenta a parintilor si de educatie, precum si de servicii in materie
de planificare familiala;
g) verificarea periodica a tratamentului copiilor care au fost plasati pentru a
primi ingrijire, protectie sau tratament;
h) asigurarea confidentialitatii consultantei medicale acordate la solicitarea
copilului;
i) derularea sistematica in unitatile scolare de programe de educatie pentru
viata, inclusiv educatie sexuala pentru copii, in vederea prevenirii contactarii
bolilor cu transmitere sexuala si a graviditatii minorelor.
(4) Parintii sunt obligati sa solicite asistenta medicala pentru a asigura
copilului cea mai buna stare de sanatate pe care o poate atinge si pentru a preveni
situatiile care pun in pericol viata, cresterea si dezvoltarea copilului.
(5) In situatia exceptionala in care viata copilului se afla in pericol iminent
ori exista riscul producerii unor consecinte grave cu privire la sanatatea sau
integritatea acestuia, medicul are dreptul de a efectua acele acte medicale de
stricta necesitate pentru a salva viata copilului, chiar fara a avea acordul
parintilor sau al altui reprezentant legal al acestuia.
(6) Vizitele periodice ale personalului medical de specialitate la domiciliul
gravidelor si al copiilor pana la implinirea varstei de un an sunt obligatorii, in
vederea ocrotirii sanatatii mamei si copilului, educatiei pentru sanatate, prevenirii
abandonului, abuzului sau neglijarii copilului.
ART. 44
(1) Copilul are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care sa permita
dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala.
(2) Parintilor sau, dupa caz, altor reprezentanti legali le revine in primul rand
responsabilitatea de a asigura, in limita posibilitatilor, cele mai bune conditii de
viata necesare cresterii si dezvoltarii copiilor; parintii sunt obligati sa le
asigure copiilor locuinta, precum si conditiile necesare pentru crestere, educare,
invatatura si pregatirea profesionala.
ART. 45
(1) Copilul are dreptul de a beneficia de asistenta sociala si de asigurari
sociale, in functie de resursele si de situatia in care se afla acesta si persoanele

174
in intretinerea carora se gaseste.
(2) In cazul in care parintii sau persoanele care au, potrivit legii, obligatia
de a intretine copilul nu pot asigura, din motive independente de vointa lor,
satisfacerea nevoilor minime de locuinta, hrana, imbracaminte si educatie ale
copilului, statul, prin autoritatile publice competente, este obligat sa asigure
acestora sprijin corespunzator, sub forma de prestatii financiare, prestatii in
natura, precum si sub forma de servicii, in conditiile legii.
(3) Parintii au obligatia sa solicite autoritatilor competente acordarea
alocatiilor, indemnizatiilor, prestatiilor in bani sau in natura si a altor
facilitati prevazute de lege pentru copii sau pentru familiile cu copii.
(4) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a informa parintii
si copiii in legatura cu drepturile pe care le au, precum si asupra modalitatii de
acordare a drepturilor de asistenta sociala si de asigurari sociale.
ART. 46
(1) Copilul cu handicap are dreptul la ingrijire speciala, adaptata nevoilor
sale.
(2) Copilul cu handicap are dreptul la educatie, recuperare, compensare,
reabilitare si integrare, adaptate posibilitatilor proprii, in vederea dezvoltarii
personalitatii sale.
(3) Ingrijirea speciala trebuie sa asigure dezvoltarea fizica, mentala,
spirituala, morala sau sociala a copiilor cu handicap. Ingrijirea speciala consta in
ajutor adecvat situatiei copilului si parintilor sai ori, dupa caz, situatiei celor
carora le este incredintat copilul si se acorda gratuit, ori de cate ori acest lucru
este posibil, pentru facilitarea accesului efectiv si fara discriminare al copiilor
cu handicap la educatie, formare profesionala, servicii medicale, recuperare,
pregatire, in vederea ocuparii unui loc de munca, la activitati recreative, precum si
la orice alte activitati apte sa le permita deplina integrare sociala si dezvoltare a
personalitatii lor.
(4) Organele de specialitate ale administratiei publice centrale si autoritatile
administratiei publice locale sunt obligate sa initieze programe si sa asigure
resursele necesare dezvoltarii serviciilor destinate satisfacerii nevoilor copiilor
cu handicap si ale familiilor acestora in conditii care sa le garanteze demnitatea,
sa le favorizeze autonomia si sa le faciliteze participarea activa la viata
comunitatii.

SECTIUNEA a 4-a
Educatie, activitati recreative si culturale

ART. 47
(1) Copilul are dreptul de a primi o educatie care sa ii permita dezvoltarea, in
conditii nediscriminatorii, a aptitudinilor si personalitatii sale.
(2) Parintii copilului au cu prioritate dreptul de a alege felul educatiei care
urmeaza sa fie data copiilor lor si au obligatia sa inscrie copilul la scoala si sa
asigure frecventarea cu regularitate de catre acesta a cursurilor scolare.
(3) Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere incuviintarea instantei
judecatoresti de a-si schimba felul invataturii si al pregatirii profesionale.
ART. 48
(1) Ministerul Educatiei si Cercetarii, ca organ de specialitate al
administratiei publice centrale, precum si inspectoratele scolare si unitatile de
invatamant, ca institutii ale administratiei publice locale cu atributii in domeniul

175
educatiei, sunt obligate sa intreprinda masuri necesare pentru:
a) facilitarea accesului la educatia prescolara si asigurarea invatamantului
general obligatoriu si gratuit pentru toti copiii;
b) dezvoltarea de programe de educatie pentru parintii tineri, inclusiv in
vederea prevenirii violentei in familie;
c) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care nu pot
raspunde la cerintele programei scolare nationale, pentru a nu intra prematur pe
piata muncii;
d) organizarea de cursuri speciale de pregatire pentru copiii care au abandonat
scoala, in vederea reintegrarii lor in sistemul national de invatamant;
e) respectarea dreptului copilului la timp de odihna si timp liber, precum si a
dreptului acestuia de a participa liber la viata culturala si artistica;
f) prevenirea abandonului scolar din motive economice, luand masuri active de
acordare a unor servicii sociale in mediul scolar, cum sunt: hrana, rechizite,
transport si altele asemenea.
(2) In cadrul procesului instructiv-educativ copilul are dreptul de a fi tratat
cu respect de catre cadrele didactice, de a fi informat asupra drepturilor sale,
precum si asupra modalitatilor de exercitare a acestora. Pedepsele corporale in
cadrul procesului instructiv-educativ sunt interzise.
(3) Copilul, personal si, dupa caz, reprezentat sau asistat de reprezentantul sau
legal, are dreptul de a contesta modalitatile si rezultatele evaluarii si de a se
adresa in acest sens conducerii unitatii de invatamant, in conditiile legii.
(4) Cadrele didactice au obligatia de a semnala serviciului public de asistenta
sociala sau, dupa caz, directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului
cazurile de rele tratamente, abuzuri sau de neglijare a copiilor.
ART. 49
(1) Copilul are dreptul la odihna si vacanta.
(2) Copilul trebuie sa beneficieze de timp suficient pentru odihna si vacanta, sa
participe in mod liber la activitati recreative proprii varstei sale si la
activitatile culturale, artistice si sportive ale comunitatii. Autoritatile publice
au obligatia sa contribuie, potrivit atributiilor ce le revin, la asigurarea
conditiilor exercitarii in conditii de egalitate a acestui drept.
(3) Autoritatile publice au obligatia sa asigure, potrivit atributiilor care le
revin, locuri de joaca suficiente si adecvate pentru copii, in mod special in
situatia zonelor intens populate.

CAP. III
Protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea
parintilor sai

SECTIUNEA 1
Dispozitii comune

ART. 50
Protectia speciala a copilului reprezinta ansamblul masurilor, prestatiilor si
serviciilor destinate ingrijirii si dezvoltarii copilului lipsit, temporar sau
definitiv, de ocrotirea parintilor sai sau a celui care, in vederea protejarii
intereselor sale, nu poate fi lasat in grija acestora.
ART. 51
(1) Copilul beneficiaza de protectia speciala prevazuta de prezenta lege pana la

176
dobandirea capacitatii depline de exercitiu.
(2) La cererea tanarului, exprimata dupa dobandirea capacitatii depline de
exercitiu, daca isi continua studiile intr-o forma de invatamant de zi, protectia
speciala se acorda, in conditiile legii, pe toata durata continuarii studiilor, dar
fara a se depasi varsta de 26 de ani.
(3) Tanarul care a dobandit capacitate deplina de exercitiu si a beneficiat de o
masura de protectie speciala, dar care nu isi continua studiile si nu are
posibilitatea revenirii in propria familie, fiind confruntat cu riscul excluderii
sociale, beneficiaza, la cerere, pe o perioada de pana la 2 ani, de protectie
speciala, in scopul facilitarii integrarii sale sociale. In cazul in care se face
dovada ca tanarului i s-au oferit un loc de munca si/sau locuinta, iar acesta le-a
refuzat ori le-a pierdut din motive imputabile lui, in mod succesiv, prevederile
prezentului alineat nu mai sunt aplicabile.
ART. 52
Serviciile de protectie speciala sunt cele prevazute la art. 108-110.
ART. 53
(1) Masurile de protectie speciala a copilului se stabilesc si se aplica in baza
planului individualizat de protectie.
(2) Planul prevazut la alin. (1) se intocmeste si se revizuieste in conformitate
cu normele metodologice elaborate si aprobate de Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului.
(3) Masurile de protectie speciala a copilului care a implinit varsta de 14 ani
se stabilesc numai cu consimtamantul acestuia. In situatia in care copilul refuza sa
isi dea consimtamantul, masurile de protectie se stabilesc numai de catre instanta
judecatoreasca, care, in situatii temeinic motivate, poate trece peste refuzul
acestuia de a-si exprima consimtamantul fata de masura propusa.
ART. 54
(1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului are obligatia
de a intocmi planul individualizat de protectie imediat dupa primirea cererii de
instituire a unei masuri de protectie speciala sau imediat dupa ce directorul
directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului a dispus plasamentul
in regim de urgenta.
(2) In situatia copilului pentru care a fost instituita tutela, dispozitiile
alin. (1) nu sunt aplicabile.
(3) La stabilirea obiectivelor planului individualizat de protectie se acorda
prioritate reintegrarii copilului in familie sau, daca aceasta nu este posibila,
plasamentului copilului in familia extinsa. Obiectivele planului se stabilesc cu
consultarea obligatorie a parintilor si a membrilor familiei largite care au putut fi
identificati.
(4) Planul individualizat de protectie poate prevedea plasamentul copilului intrun
serviciu de tip rezidential, numai in cazul in care nu a putut fi instituita
tutela ori nu a putut fi dispus plasamentul la familia extinsa, la un asistent
maternal sau la o alta persoana sau familie, in conditiile prezentei legi.
ART. 55
Masurile de protectie speciala a copilului sunt:
a) plasamentul;
b) plasamentul in regim de urgenta;
c) supravegherea specializata.
ART. 56
De masurile de protectie speciala, instituite de prezenta lege, beneficiaza:

177
 a) copilul ai carui parinti sunt decedati, necunoscuti, decazuti din exercitiul
drepturilor parintesti sau carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor
parintesti, pusi sub interdictie, declarati judecatoreste morti sau disparuti, cand
nu a putut fi instituita tutela;
b) copilul care, in vederea protejarii intereselor sale, nu poate fi lasat in
grija parintilor din motive neimputabile acestora;
c) copilul abuzat sau neglijat;
d) copilul gasit sau copilul abandonat de catre mama in unitati sanitare;
e) copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu raspunde
penal.
ART. 57
Parintii, precum si copilul care a implinit varsta de 14 ani au dreptul sa atace
in instanta masurile de protectie speciala instituite de prezenta lege, beneficiind
de asistenta juridica gratuita, in conditiile legii.

SECTIUNEA a 2-a
Plasamentul

ART. 58
(1) Plasamentul copilului constituie o masura de protectie speciala, avand
caracter temporar, care poate fi dispusa, in conditiile prezentei legi, dupa caz, la:
a) o persoana sau familie;
b) un asistent maternal;
c) un serviciu de tip rezidential, prevazut la art. 110 alin. (2) si licentiat in
conditiile legii.
(2) Persoana sau familia care primeste un copil in plasament trebuie sa aiba
domiciliul in Romania si sa fie evaluata de catre directia generala de asistenta
sociala si protectia copilului cu privire la garantiile morale si conditiile
materiale pe care trebuie sa le indeplineasca pentru a primi un copil in plasament.
ART. 59
Pe toata durata plasamentului, domiciliul copilului se afla, dupa caz, la
persoana, familia, asistentul maternal sau la serviciul de tip rezidential care il
are in ingrijire.
ART. 60
(1) Plasamentul copilului care nu a implinit varsta de 2 ani poate fi dispus
numai la familia extinsa sau substitutiva, plasamentul acestuia intr-un serviciu de
tip rezidential fiind interzis.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), se poate dispune plasamentul intrun
serviciu de tip rezidential al copilului mai mic de 2 ani, in situatia in care
acesta prezinta handicapuri grave, cu dependenta de ingrijiri in servicii de tip
rezidential specializate.
(3) La stabilirea masurii de plasament se va urmari:
a) plasarea copilului, cu prioritate, la familia extinsa sau la familia
substitutiva;
b) mentinerea fratilor impreuna;
c) facilitarea exercitarii de catre parinti a dreptului de a vizita copilul si de
a mentine legatura cu acesta.
ART. 61
(1) Masura plasamentului se stabileste de catre comisia pentru protectia

178
copilului, in situatia in care exista acordul parintilor, pentru situatiile prevazute
la art. 56 lit. b) si e).
(2) Masura plasamentului se stabileste de catre instanta judecatoreasca, la
cererea directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului:
a) in situatia copilului prevazut la art. 56 lit. a), precum si in situatia
copilului prevazut la art. 56 lit. c) si d), daca se impune inlocuirea plasamentului
in regim de urgenta dispus de catre directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului;
b) in situatia copilului prevazut la art. 56 lit. b) si e), atunci cand nu exista
acordul parintilor sau, dupa caz, al unuia dintre parinti, pentru instituirea acestei
masuri.
ART. 62
(1) Drepturile si obligatiile parintesti fata de copil se mentin pe toata durata
masurii plasamentului dispus de catre comisia pentru protectia copilului.
(2) Drepturile si obligatiile parintesti in situatia copilului pentru care nu a
putut fi instituita tutela si pentru care instanta a dispus masura plasamentului sunt
exercitate si, respectiv, indeplinite de catre presedintele consiliului judetean,
respectiv de catre primarul sectorului municipiului Bucuresti.
(3) Prin exceptie de la prevederile alin. (2), parintii decazuti din drepturile
parintesti, precum si cei carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor
parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului lor.
(4) Modalitatea de exercitare a drepturilor si de indeplinire a obligatiilor
parintesti cu privire la persoana si la bunurile copilului aflat in situatia
prevazuta la art. 56 lit. c) si d) si, respectiv, la art. 56 lit. b) si e) se
stabileste de catre instanta judecatoreasca.
ART. 63
Comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta care a dispus
plasamentul copilului va stabili, daca este cazul, si cuantumul contributiei lunare a
parintilor la intretinerea acestuia, in conditiile stabilite de Codul familiei.
Sumele astfel incasate se constituie venit la bugetul judetului, respectiv la cel al
sectorului municipiului Bucuresti de unde provine copilul.

SECTIUNEA a 3-a
Plasamentul in regim de urgenta

ART. 64
(1) Plasamentul copilului in regim de urgenta este o masura de protectie
speciala, cu caracter temporar, care se stabileste in situatia copilului abuzat sau
neglijat, precum si in situatia copilului gasit sau a celui abandonat in unitati
sanitare.
(2) Dispozitiile art. 58-60 se aplica in mod corespunzator.
(3) Pe toata durata plasamentului in regim de urgenta se suspenda de drept
exercitiul drepturilor parintesti, pana cand instanta judecatoreasca va decide cu
privire la mentinerea sau la inlocuirea acestei masuri si cu privire la exercitarea
drepturilor parintesti. Pe perioada suspendarii, drepturile si obligatiile parintesti
privitoare la persoana copilului sunt exercitate si, respectiv, sunt indeplinite de
catre persoana, familia, asistentul maternal sau de catre seful serviciului de tip
rezidential care a primit copilul in plasament in regim de urgenta, iar cele
privitoare la bunurile copilului sunt exercitate si, respectiv, sunt indeplinite de
catre presedintele consiliului judetean, respectiv de catre primarul sectorului

179
municipiului Bucuresti.
ART. 65
(1) Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre directorul
directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului din unitatea
administrativ-teritoriala in care se gaseste copilul gasit sau cel abandonat de catre
mama in unitati sanitare ori copilul abuzat sau neglijat, in situatia in care nu se
intampina opozitie din partea reprezentantilor persoanelor juridice, precum si a
persoanelor fizice care au in ingrijire sau asigura protectia copilului respectiv.
(2) Masura plasamentului in regim de urgenta se stabileste de catre instanta
judecatoreasca in conditiile art. 94 alin. (3).
ART. 66
(1) In situatia plasamentului in regim de urgenta dispus de catre directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului, aceasta este obligata sa
sesizeze instanta judecatoreasca in termen de 48 de ore de la data la care a dispus
aceasta masura.
(2) Instanta judecatoreasca va analiza motivele care au stat la baza masurii
adoptate de catre directia generala de asistenta sociala si protectia copilului si se
va pronunta, dupa caz, cu privire la mentinerea plasamentului in regim de urgenta sau
la inlocuirea acestuia cu masura plasamentului, instituirea tutelei ori cu privire la
reintegrarea copilului in familia sa. Instanta este obligata sa se pronunte si cu
privire la exercitarea drepturilor parintesti.
(3) In situatia in care plasamentul in regim de urgenta este dispus de catre
instanta judecatoreasca, aceasta se va pronunta in conditiile art. 94 alin. (4).

SECTIUNEA a 4-a
Supravegherea specializata
ART. 67
(1) Masura de supraveghere specializata se dispune in conditiile prezentei legi
fata de copilul care a savarsit o fapta penala si care nu raspunde penal.
(2) In cazul in care exista acordul parintilor sau al reprezentantului legal,
masura supravegherii specializate se dispune de catre comisia pentru protectia
copilului, iar, in lipsa acestui acord, de catre instanta judecatoreasca.

SECTIUNEA a 5-a
Monitorizarea aplicarii masurilor de protectie speciala

ART. 68
(1) Imprejurarile care au stat la baza stabilirii masurilor de protectie
speciala, dispuse de comisia pentru protectia copilului sau de instanta
judecatoreasca, trebuie verificate trimestrial de catre directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului.
(2) In cazul in care imprejurarile prevazute la alin. (1) s-au modificat,
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa
sesizeze de indata comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta
judecatoreasca, in vederea modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii.
(3) Dreptul de sesizare prevazut la alin. (2) il au, de asemenea, parintii sau
alt reprezentant legal al copilului, precum si copilul.
ART. 69
(1) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz,
organismul privat autorizat are obligatia de a urmari modul in care sunt puse in

180
aplicare masurile de protectie speciala, dezvoltarea si ingrijirea copilului pe
perioada aplicarii masurii.
(2) In indeplinirea obligatiei prevazute la alin. (1) directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului sau, dupa caz, organismul privat autorizat
intocmeste, trimestrial sau ori de cate ori apare o situatie care impune acest lucru,
rapoarte privitoare la evolutia dezvoltarii fizice, mentale, spirituale, morale sau
sociale a copilului si a modului in care acesta este ingrijit.
(3) In situatia in care se constata, pe baza raportului intocmit potrivit alin.
(2), necesitatea modificarii sau, dupa caz, a incetarii masurii, directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului este obligata sa sesizeze de indata comisia
pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta judecatoreasca.
ART. 70
La incetarea masurilor de protectie speciala prin reintegrarea copilului in
familia sa, serviciul public de asistenta sociala, organizat la nivelul municipiilor
si oraselor, persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu al
consiliilor locale comunale, precum si directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului, in cazul sectoarelor municipiului Bucuresti, de la domiciliul
sau, dupa caz, de la resedinta parintilor au obligatia de a urmari evolutia
dezvoltarii copilului, precum si modul in care parintii isi exercita drepturile si
isi indeplinesc obligatiile cu privire la copil. In acest scop acestea intocmesc
rapoarte lunare pe o perioada de minimum 3 luni.
ART. 71
Copilul fata de care a fost luata o masura de protectie speciala are dreptul de a
mentine relatii cu alte persoane, daca acestea nu au o influenta negativa asupra
dezvoltarii sale fizice, mentale, spirituale, morale sau sociale.

CAP. IV
Protectia copiilor refugiati si protectia copiilor in caz de conflict armat

ART. 72
(1) Copiii care solicita obtinerea statutului de refugiat, precum si cei care au
obtinut acest statut beneficiaza de protectie si asistenta umanitara corespunzatoare
pentru realizarea drepturilor lor.
(2) Copiii prevazuti la alin. (1) beneficiaza de una dintre formele de protectie
prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 102/2000 privind statutul si regimul
refugiatilor in Romania, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2001, cu
modificarile si completarile ulterioare.
ART. 73
(1) In situatia in care copilul care solicita statutul de refugiat este neinsotit
de catre parinti sau de un alt reprezentant legal, sustinerea intereselor acestuia pe
parcursul procedurii de acordare a statutului de refugiat se asigura de catre
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in a carei raza
administrativ-teritoriala se afla organul teritorial al Ministerului Administratiei
si Internelor unde urmeaza a fi depusa cererea.
(2) Cererea pentru acordarea statutului de refugiat al copilului aflat in
situatia prevazuta la alin. (1) se analizeaza cu prioritate.
(3) In scopul sustinerii adecvate a intereselor copilului prevazut la alin. (1),
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului desemneaza o persoana
cu studii superioare juridice sau de asistenta sociala din cadrul personalului
propriu sau al unui organism privat autorizat, care sa sustina drepturile copilului

181
si sa participe, alaturi de acesta, la intreaga procedura de acordare a statutului de
refugiat.
(4) In situatia in care se constata ca persoana desemnata de catre directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului nu isi indeplineste
corespunzator obligatia de aparare a intereselor copilului sau dovedeste rea-credinta
in indeplinirea acesteia, Oficiul National pentru Refugiati poate solicita directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului inlocuirea acestei persoane.
ART. 74
(1) Pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cererii de acordare a
statutului de refugiat, cazarea copiilor prevazuti la art. 73 se realizeaza intr-un
serviciu de tip rezidential prevazut de prezenta lege, apartinand directiei generale
de asistenta sociala si protectia copilului sau unui organism privat autorizat.
(2) Copiii care au implinit varsta de 16 ani pot fi cazati si in centrele de
primire si cazare aflate in subordinea Oficiului National pentru Refugiati.
(3) Copiii prevazuti la alin. (1), carora li s-a acordat statutul de refugiat,
beneficiaza de protectia speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de
ocrotirea parintilor sai, prevazuta de prezenta lege.
ART. 75
(1) In situatia in care cererea copilului prevazut la art. 72, de acordare a
statutului de refugiat, este respinsa in mod definitiv si irevocabil, directia
generala de asistenta sociala si protectia copilului sesizeaza Autoritatea pentru
Straini si solicita instantei judecatoresti stabilirea plasamentului copilului intrun
serviciu de protectie speciala.
(2) Masura plasamentului dureaza pana la returnarea copilului in tara de
resedinta a parintilor ori in tara in care au fost identificati alti membri ai
familiei dispusi sa ia copilul.
ART. 76
(1) Copiii afectati de conflicte armate beneficiaza de protectie si asistenta in
conditiile prezentei legi.
(2) In caz de conflicte armate, institutiile statului iau masurile necesare
pentru dezvoltarea de mecanisme speciale menite sa asigure monitorizarea masurilor
adoptate pentru protejarea drepturilor copilului.
ART. 77
Nici un copil nu va fi folosit ca spion, calauza sau curier in timpul
conflictelor armate.
ART. 78
(1) In situatia existentei unui conflict armat, Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Administratiei si
Internelor, cu Ministerul Apararii Nationale, precum si cu alte institutii cu
atributii specifice, are obligatia de a initia si de a implementa strategii si
programe, inclusiv la nivel familial si comunitar, pentru a asigura demobilizarea
copiilor soldati si, respectiv, pentru a remedia efectele fizice si psihice ale
conflictelor asupra copilului si pentru a promova reintegrarea sociala a acestuia.
(2) Organele administratiei publice centrale mentionate la alin. (1), in
colaborare cu Agentia Nationala de Ocupare a Fortei de Munca si cu Ministerul
Educatiei si Cercetarii, vor promova masurile corespunzatoare pentru:
a) educarea in spiritul intelegerii, solidaritatii si pacii, ca un proces general
si continuu in prevenirea conflictelor;
b) educarea si pregatirea copiilor demobilizati pentru o viata sociala activa si
responsabila.

182
 ART. 79
(1) In orice judet sau sector al municipiului Bucuresti, presedintele consiliului
judetean ori, dupa caz, primarul sectorului municipiului Bucuresti are obligatia de a
inainta directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului, in termen de
24 de ore de la initierea unui conflict armat, o lista completa a tuturor copiilor
aflati pe teritoriul respectivei unitati administrativ-teritoriale, in vederea
monitorizarii situatiei acestora.
(2) Infrastructura avand ca destinatie protectia si promovarea drepturilor
copilului nu va fi folosita in scopuri militare.
(3) In cazul actiunilor de evaluare desfasurate in urma unor conflicte armate,
copiilor li se va acorda prioritate. Directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului, in colaborare cu protectia civila, va lua masurile necesare
pentru a se asigura supravegherea copiilor care sunt evacuati de catre persoane care
isi pot asuma responsabilitatea ocrotirii si sigurantei lor. Ori de cate ori este
posibil, membrii aceleiasi familii vor fi cazati impreuna.

CAP. V
Protectia copilului care a savarsit o fapta penala si nu raspunde penal

ART. 80
(1) Pentru copilul care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala si care nu
raspunde penal, la propunerea directiei generale de asistenta sociala si protectia
copilului in a carei unitate administrativ-teritoriala se afla copilul, se va lua una
dintre masurile prevazute la art. 55 lit. a) si c).
(2) In dispunerea uneia dintre masurile prevazute la art. 55 lit. a) si c),
Comisia pentru Protectia Copilului, atunci cand exista acordul parintilor sau al
altui reprezentant legal al copilului, ori, dupa caz, instanta judecatoreasca, atunci
cand acest acord lipseste, va tine seama de:
a) conditiile care au favorizat savarsirea faptei;
b) gradul de pericol social al faptei;
c) mediul in care a crescut si a trait copilul;
d) riscul savarsirii din nou de catre copil a unei fapte prevazute de legea
penala;
e) orice alte elemente de natura a caracteriza situatia copilului.
ART. 81
(1) Masura supravegherii specializate consta in mentinerea copilului in familia
sa, sub conditia respectarii de catre acesta a unor obligatii, cum ar fi:
a) frecventarea cursurilor scolare;
b) utilizarea unor servicii de ingrijire de zi;
c) urmarea unor tratamente medicale, consiliere sau psihoterapie;
d) interzicerea de a frecventa anumite locuri sau de a avea legaturi cu anumite
persoane.
(2) In cazul in care mentinerea in familie nu este posibila sau atunci cand
copilul nu isi indeplineste obligatiile stabilite prin masura supravegherii
specializate, comisia pentru protectia copilului ori, dupa caz, instanta
judecatoreasca, dupa distinctiile prevazute la art. 80 alin. (2), poate dispune
plasamentul acestuia in familia extinsa ori in cea substitutiva, precum si
indeplinirea de catre copil a obligatiilor prevazute la alin. (1).
ART. 82
In cazul in care fapta prevazuta de legea penala, savarsita de copilul care nu

183
raspunde penal, prezinta un grad ridicat de pericol social, precum si in cazul in
care copilul pentru care s-au stabilit masurile prevazute la art. 81 savarseste in
continuare fapte penale, comisia pentru protectia copilului sau, dupa caz, instanta
judecatoreasca dispune, pe perioada determinata, plasamentul copilului intr-un
serviciu de tip rezidential specializat.
ART. 83
Este interzis sa se dea publicitatii orice date referitoare la savarsirea de
fapte penale de catre copilul care nu raspunde penal, inclusiv date privitoare la
persoana acestuia.
ART. 84
(1) Pe toata durata aplicarii masurilor destinate copilului care savarseste fapte
penale si nu raspunde penal, vor fi asigurate servicii specializate, pentru a-i
asista pe copii in procesul de reintegrare in societate.
(2) Tipurile de servicii specializate prevazute la alin. (1), precum si
standardele referitoare la modalitatea de asigurare a acestor servicii se aproba prin
hotarare a Guvernului.

CAP. VI
Protectia copilului impotriva exploatarii

ART. 85
(1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva oricaror forme de violenta,
abuz, rele tratamente sau neglijenta.
(2) Orice persoana fizica sau juridica, precum si copilul pot sesiza autoritatile
abilitate de lege sa ia masurile corespunzatoare pentru a-l proteja impotriva
oricaror forme de violenta, inclusiv violenta sexuala, vatamare sau de abuz fizic sau
mental, de rele tratamente sau de exploatare, de abandon sau neglijenta.
(3) Angajatii institutiilor publice sau private care, prin natura profesiei,
intra in contact cu copilul si au suspiciuni asupra unui posibil caz de abuz,
neglijare sau rele tratamente au obligatia de a sesiza de urgenta directia generala
de asistenta sociala si protectia copilului.
ART. 86
(1) Parintii copilului sau, dupa caz, alt reprezentant legal al acestuia,
autoritatile publice si organismele private au obligatia sa ia toate masurile
corespunzatoare pentru a facilita readaptarea fizica si psihologica si reintegrarea
sociala a oricarui copil care a fost victima oricarei forme de neglijenta, exploatare
sau abuz, de tortura sau pedeapsa ori tratamente crude, inumane sau degradante.
(2) Persoanele mentionate la alin. (1) vor asigura conditiile necesare pentru ca
readaptarea si reintegrarea sa favorizeze sanatatea, respectul de sine si demnitatea
copilului.

SECTIUNEA 1
Protectia copilului impotriva exploatarii economice

ART. 87
(1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva exploatarii si nu poate fi
constrans la o munca ce comporta un risc potential sau care este susceptibila sa ii
compromita educatia ori sa ii dauneze sanatatii sau dezvoltarii sale fizice, mentale,
spirituale, morale ori sociale.
(2) Este interzisa orice practica prin intermediul careia un copil este dat de

184
unul sau de ambii parinti ori de reprezentantul lui legal in schimbul unei recompense
sau nu, in scopul exploatarii copilului sau a muncii acestuia.
(3) In situatiile in care copiii de varsta scolara se sustrag procesului de
invatamant, desfasurand munci cu nerespectarea legii, unitatile de invatamant sunt
obligate sa sesizeze de indata serviciul public de asistenta sociala. In cazul unor
asemenea constatari, serviciul public de asistenta sociala impreuna cu inspectoratele
scolare judetene si cu celelalte institutii publice competente sunt obligate sa ia
masuri in vederea reintegrarii scolare a copilului.
(4) Inspectia Muncii, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru Protectia
Drepturilor Copilului, are obligatia de a promova campanii de constientizare si
informare:
a) pentru copii - despre masurile de protectie de care pot beneficia si despre
riscurile pe care le implica cazurile de exploatare economica;
b) pentru publicul larg - incluzand educatie parentala si activitati de pregatire
pentru categoriile profesionale care lucreaza cu si pentru copii, pentru a-i ajuta sa
asigure copiilor o reala protectie impotriva exploatarii economice;
c) pentru angajatori sau potentiali angajatori.

SECTIUNEA a 2-a
Protectia copilului impotriva consumului de droguri

ART. 88
(1) Copilul are dreptul de a fi protejat impotriva folosirii ilicite de
stupefiante si substante psihotrope.
(2) Este interzisa vanzarea de solventi copiilor, fara acordul parintelui ori al
altui reprezentant legal.
(3) Agentia Nationala Antidrog, in colaborare cu Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copiilor, si, dupa caz, cu alte autoritati sau organe de
specialitate ale administratiei publice centrale, are obligatia de a lua masurile
corespunzatoare pentru:
a) prevenirea folosirii copiilor la productia si traficul ilicit al acestor
substante;
b) constientizarea publicului larg si, in mod particular, a copiilor cu privire
la aceasta problematica, inclusiv prin intermediul sistemului de invatamant si, dupa
caz, prin introducerea acestui subiect in programa scolara;
c) sprijinirea copiilor si familiilor acestora, prin consiliere si indrumare -
daca este necesar, de natura confidentiala, dar si prin elaborarea de politici si
strategii care sa garanteze recuperarea fizica si psihica si reintegrarea sociala a
copiilor dependenti de droguri, inclusiv prin dezvoltarea in acest scop de metode de
interventie alternativa la institutiile psihiatrice traditionale;
d) dezvoltarea suplimentara a sistemelor pentru adunarea unor date reale asupra
aparitiei consumului de droguri la copii, ca si asupra implicarii acestora in
productia si traficul ilicit de droguri; evaluarea permanenta a acestor situatii, a
progreselor realizate, a dificultatilor intampinate si, respectiv, a obiectivelor
propuse pentru viitor;
e) dezvoltarea unui sistem de informare publica care sa reduca toleranta in ceea
ce priveste consumul de droguri si sa ajute la recunoasterea primelor simptome de
consum de droguri, mai ales in randul copiilor.
(4) Institutiile prevazute la alin. (3) se vor asigura ca opiniile copiilor sunt
luate in considerare la elaborarea strategiilor antidrog.

185
 SECTIUNEA a 3-a
Protectia copilului impotriva abuzului sau neglijentei

ART. 89
(1) Prin abuz asupra copilului se intelege orice actiune voluntara a unei
persoane care se afla intr-o relatie de raspundere, incredere sau de autoritate fata
de acesta, prin care este periclitata viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala,
morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului.
(2) Prin neglijarea copilului se intelege omisiunea, voluntara sau involuntara, a
unei persoane care are responsabilitatea cresterii, ingrijirii sau educarii copilului
de a lua orice masura subordonata acestei responsabilitati, fapt care pune in pericol
viata, dezvoltarea fizica, mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea
corporala, sanatatea fizica sau psihica a copilului.
ART. 90
Sunt interzise aplicarea pedepselor fizice sub orice forma, precum si privarea
copilului de drepturile sale de natura sa puna in pericol viata, dezvoltarea fizica,
mentala, spirituala, morala sau sociala, integritatea corporala, sanatatea fizica sau
psihica a copilului, atat in familie cat si in orice institutie care asigura
protectia, ingrijirea si educarea copiilor.
ART. 91
(1) Orice persoana care, prin natura profesiei sau ocupatiei sale, lucreaza
direct cu un copil si are suspiciuni in legatura cu existenta unei situatii de abuz
sau de neglijare a acestuia este obligata sa sesizeze serviciul public de asistenta
sociala sau directia generala de asistenta sociala si protectia copilului in a carei
raza teritoriala a fost identificat cazul respectiv.
(2) Pentru semnalarea cazurilor de abuz sau de neglijare a copilului, la nivelul
fiecarei directii generale de asistenta sociala si protectia copilului se infiinteaza
obligatoriu telefonul copilului, al carui numar va fi adus la cunostinta publicului.
ART. 92
In vederea asigurarii protectiei speciale a copilului abuzat sau neglijat,
directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este obligata:
a) sa verifice si sa solutioneze toate sesizarile privind cazurile de abuz si
neglijare, inclusiv cele venite din partea asistentilor familiali;
b) sa asigure prestarea serviciilor prevazute la art. 107, specializate pentru
nevoile copiilor victime ale abuzului sau neglijarii si ale familiilor acestora.
ART. 93
Pentru verificarea sesizarilor privind cazurile de abuz si neglijare a copilului,
reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului au
drept de acces, in conditiile legii, in sediile persoanelor juridice, precum si la
domiciliul persoanelor fizice care au in ingrijire sau asigura protectia unui copil.
Pentru efectuarea acestor verificari, organele de politie au obligatia sa sprijine
reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului.
ART. 94
(1) Reprezentantii persoanelor juridice, precum si persoanele fizice care au in
ingrijire sau asigura protectia unui copil sunt obligati sa colaboreze cu
reprezentantii directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului si sa
ofere toate informatiile necesare pentru solutionarea sesizarilor.
(2) In situatia in care, in urma verificarilor efectuate, reprezentantii
directiei generale de asistenta sociala si protectia copilului stabilesc ca exista

186
motive temeinice care sa sustina existenta unei situatii de pericol iminent pentru
copil, datorata abuzului si neglijarii, si nu intampina opozitie din partea
persoanelor prevazute la alin. (1), directorul directiei generale de asistenta
sociala si protectia copilului instituie masura plasamentului in regim de urgenta.
Prevederile art. 58-60, art. 64 alin. (3) si ale art. 66 se aplica in mod
corespunzator.
(3) In situatia in care persoanele prevazute la alin. (1) refuza sau impiedica in
orice mod efectuarea verificarilor de catre reprezentantii directiei generale de
asistenta sociala si protectia copilului, iar acestia stabilesc ca exista motive
temeinice care sa sustina existenta unei situatii de pericol iminent pentru copil,
datorata abuzului si neglijarii, directia generala de asistenta sociala si protectia
copilului sesizeaza instanta judecatoreasca, solicitand emiterea unei ordonante
presedintiale de plasare a copilului in regim de urgenta la o persoana, la o familie,
la un asistent maternal sau intr-un serviciu de tip rezidential, licentiat in
conditiile legii. Prevederile art. 58-60 si ale art. 64 alin. (3) se aplica in mod
corespunzator.
(4) In termen de 48 de ore de la data executarii ordonantei presedintiale prin
care s-a dispus plasamentul in regim de urgenta, directia generala de asistenta
sociala si protectia copilului sesizeaza instanta judecatoreasca pentru a decide cu
privire la: inlocuirea plasamentului in regim de urgenta cu masura plasamentului,
decaderea totala sau partiala din exercitiul drepturilor parintesti, precum si cu
privire la exercitarea drepturilor parintesti.
ART. 95
(1) In cadrul procesului prevazut la art. 94 alin. (3) si (4), se poate
administra, din oficiu, ca proba, declaratia scrisa a copilului referitoare la abuzul
sau neglijarea la care a fost supus. Declaratia copilului poate fi inregistrata,
potrivit legii, prin mijloace tehnice audio-video. Inregistrarile se realizeaza in
mod obligatoriu cu asistenta unui psiholog.
(2) Acordul copilului este obligatoriu pentru realizarea inregistrarii
declaratiei sale.
(3) Daca instanta judecatoreasca apreciaza necesar, aceasta il poate chema pe
copil in fata ei, pentru a-l audia. Audierea are loc numai in camera de consiliu, in
prezenta unui psiholog si numai dupa o prealabila pregatire a copilului in acest
sens.
ART. 96
In cazul in care abuzul sau neglijarea a fost savarsita de catre persoane care,
in baza unui raport juridic de munca sau de alta natura, asigurau protectia,
cresterea, ingrijirea sau educatia copilului, angajatorii au obligatia sa sesizeze de
indata organele de urmarire penala si sa dispuna indepartarea persoanei respective de
copiii aflati in grija sa.
ART. 97
In institutiile publice sau private, precum si in serviciile de tip rezidential,
publice sau private, care asigura protectia, cresterea, ingrijirea sau educarea
copiilor, este interzisa angajarea persoanei impotriva careia a fost pronuntata o
hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila pentru savarsirea, cu intentie, a
unei infractiuni.

SECTIUNEA a 4-a
Protectia copilului impotriva rapirii sau oricaror forme de traficare

187
 ART. 98
(1) Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea Nationala pentru
Protectia Drepturilor Copilului, in colaborare cu Ministerul Educatiei si Cercetarii,
vor efectua demersurile necesare pentru adoptarea tuturor masurilor legislative,
administrative si educative destinate asigurarii protectiei efective impotriva
oricaror forme de trafic intern sau international al copiilor, in orice scop sau sub
orice forma, inclusiv de catre propriii parinti.
(2) In acest scop, autoritatile publice mentionate la alin. (1) au
responsabilitatea elaborarii unei strategii la nivel national pentru prevenirea si
combaterea acestui fenomen, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare si
monitorizare a activitatilor intreprinse.
SECTIUNEA a 5-a
Protectia copilului impotriva altor forme de exploatare

ART. 99
(1) Copilul are dreptul la protectie impotriva oricarei forme de exploatare.
(2) Institutiile si autoritatile publice, potrivit atributiilor lor, adopta
reglementari specifice si aplica masuri corespunzatoare pentru prevenirea, intre
altele:
a) transferului ilicit si a nereturnarii copilului;
b) incheierii adoptiilor, nationale ori internationale, in alte scopuri decat
interesul superior al copilului;
c) exploatarii sexuale si a violentei sexuale;
d) rapirii si traficarii de copii in orice scop si sub orice forma;
e) implicarii copiilor in conflicte armate;
f) dezvoltarii fortate a talentelor copiilor in dauna dezvoltarii lor armonioase,
fizice si mentale;
g) exploatarii copilului de catre mass-media;
h) exploatarii copilului in cadrul unor cercetari ori experimente stiintifice.

CAP. VII
Institutii si servicii cu atributii in protectia copilului

SECTIUNEA 1
Institutii la nivel central

ART. 100
Monitorizarea respectarii principiilor si drepturilor stabilite de prezenta lege
si de Conventia Organizatiei Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului,
ratificata prin Legea nr. 18/1990, republicata, precum si coordonarea si controlul
activitatii de protectie si promovare a drepturilor copilului se realizeaza de catre
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, organ de specialitate
al administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, aflat in subordinea
Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
ART. 101
Apararea drepturilor si libertatilor copilului in raporturile acestuia cu
autoritatile publice cu scopul de a promova si de a imbunatati conditia copilului se
realizeaza si prin institutia Avocatul Poporului.

SECTIUNEA a 2-a

188
 Institutii si servicii la nivel local

ART. 102
Autoritatile administratiei publice locale au obligatia sa garanteze si sa
promoveze respectarea drepturilor copiilor din unitatile administrativ-teritoriale,
asigurand prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si protectia
speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ingrijirea parintilor sai.
ART. 103
(1) Autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a implica
colectivitatea locala in procesul de identificare a nevoilor comunitatii si de
solutionare la nivel local a problemelor sociale care privesc copiii.
(2) In acest scop pot fi create structuri comunitare consultative cuprinzand, dar
fara a se limita, oameni de afaceri locali, preoti, cadre didactice, medici,
consilieri locali, politisti. Rolul acestor structuri este atat de solutionare a unor
cazuri concrete, cat si de a raspunde nevoilor globale ale respectivei colectivitati.
(3) Mandatul structurilor comunitare consultative se stabileste prin acte emise
de catre autoritatile administratiei publice locale.
(4) Pentru a-si indeplini rolul pentru care au fost create, structurile
comunitare consultative vor beneficia de programe de formare in domeniul asistentei
sociale si protectiei copilului.
ART. 104
(1) In subordinea consiliului judetean si, respectiv, a consiliilor locale ale
sectoarelor municipiului Bucuresti functioneaza comisia pentru protectia copilului,
ca organ de specialitate al acestora, fara personalitate juridica, avand urmatoarele
atributii principale:
a) stabilirea incadrarii in grad de handicap si orientarea scolara a copilului;
b) pronuntarea, in conditiile prezentei legi, cu privire la propunerile
referitoare la stabilirea unei masuri de protectie speciala a copilului;
c) solutionarea cererilor privind eliberarea atestatului de asistent maternal;
d) alte atributii prevazute de lege.
(2) Organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia
copilului se reglementeaza prin hotarare a Guvernului.
ART. 105
(1) Serviciul public specializat pentru protectia copilului, existent in
subordinea consiliilor judetene si a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului
Bucuresti, precum si serviciul public de asistenta sociala de la nivelul judetelor si
sectoarelor municipiului Bucuresti se reorganizeaza ca directie generala de asistenta
sociala si protectia copilului.
(2) Directia generala de asistenta sociala si protectia copilului este institutie
publica cu personalitate juridica, infiintata in subordinea consiliului judetean,
respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti, care preia, in
mod corespunzator, functiile serviciului public de asistenta sociala de la nivelul
judetului si, respectiv, atributiile serviciului public de asistenta sociala de la
nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti.
(3) Institutia prevazuta la alin. (2) exercita in domeniul protectiei drepturilor
copilului atributiile prevazute de prezenta lege, precum si de alte acte normative in
vigoare.
(4) Structura organizatorica, numarul de personal si finantarea directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului se aproba prin hotarare a
consiliului judetean, respectiv a consiliului local al sectorului municipiului

189
Bucuresti, care o infiinteaza, astfel incat sa asigure indeplinirea in mod
corespunzator a atributiilor ce ii revin, precum si realizarea deplina si exercitarea
efectiva a drepturilor copilului.
(5) Atributiile si regulamentul-cadru de organizare si functionare ale directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului se aproba prin hotarare a
Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
ART. 106
(1) Serviciile publice de asistenta sociala organizate la nivelul municipiilor si
oraselor, precum si persoanele cu atributii de asistenta sociala din aparatul propriu
al consiliilor locale comunale indeplinesc in domeniul protectiei copilului
urmatoarele atributii:
a) monitorizeaza si analizeaza situatia copiilor din unitatea administrativteritoriala,
precum si modul de respectare a drepturilor copiilor, asigurand
centralizarea si sintetizarea datelor si informatiilor relevante;
b) realizeaza activitatea de prevenire a separarii copilului de familia sa;
c) identifica si evalueaza situatiile care impun acordarea de servicii si/sau
prestatii pentru prevenirea separarii copilului de familia sa;
d) elaboreaza documentatia necesara pentru acordarea serviciilor si/sau
prestatiilor si acorda aceste servicii si/sau prestatii, in conditiile legii;
e) asigura consilierea si informarea familiilor cu copii in intretinere asupra
drepturilor si obligatiilor acestora, asupra drepturilor copilului si asupra
serviciilor disponibile pe plan local;
f) asigura si urmaresc aplicarea masurilor de prevenire si combatere a consumului
de alcool si droguri, de prevenire si combatere a violentei in familie, precum si a
comportamentului delincvent;
g) viziteaza periodic la domiciliu familiile si copiii care beneficiaza de
servicii si prestatii;
h) inainteaza propuneri primarului, in cazul in care este necesara luarea unei
masuri de protectie speciala, in conditiile legii;
i) urmaresc evolutia dezvoltarii copilului si modul in care parintii acestuia isi
exercita drepturile si isi indeplinesc obligatiile cu privire la copilul care a
beneficiat de o masura de protectie speciala si a fost reintegrat in familia sa;
j) colaboreaza cu directia generala de asistenta sociala si protectia copilului
in domeniul protectiei copilului si transmit acesteia toate datele si informatiile
solicitate din acest domeniu.
(2) La nivelul sectoarelor municipiului Bucuresti, atributiile prevazute la alin.
(1) sunt exercitate de directia generala de asistenta sociala si protectia copilului.
ART. 107
(1) Pentru prevenirea separarii copilului de parintii sai, precum si pentru
realizarea protectiei speciale a copilului separat, temporar sau definitiv, de
parintii sai, se organizeaza si functioneaza urmatoarele tipuri de servicii:
a) servicii de zi;
b) servicii de tip familial;
c) servicii de tip rezidential.
(2) Regulamentul-cadru pentru organizarea si functionarea serviciilor prevazute
la alin. (1) se aproba prin hotarare a Guvernului.
ART. 108
(1) Serviciile de zi sunt acele servicii prin care se asigura mentinerea,
refacerea si dezvoltarea capacitatilor copilului si ale parintilor sai, pentru
depasirea situatiilor care ar putea determina separarea copilului de familia sa.

190
 (2) Accesul la aceste servicii se realizeaza in baza planului de servicii sau,
dupa caz, a planului individualizat de protectie, in conditiile prezentei legi.
ART. 109
Serviciile de tip familial sunt acele servicii prin care se asigura, la
domiciliul unei persoane fizice sau familii, cresterea si ingrijirea copilului
separat, temporar sau definitiv, de parintii sai, ca urmare a stabilirii in
conditiile prezentei legi a masurii plasamentului.
ART. 110
(1) Serviciile de tip rezidential sunt acele servicii prin care se asigura
protectia, cresterea si ingrijirea copilului separat, temporar sau definitiv, de
parintii sai, ca urmare a stabilirii in conditiile prezentei legi a masurii
plasamentului.
(2) Fac parte din categoria serviciilor de tip rezidential centrele de plasament
si centrele de primire a copilului in regim de urgenta.
(3) Sunt considerate servicii de tip rezidential si centrele maternale.
(4) Serviciile de tip rezidential care apartin autoritatilor administratiei
publice se organizeaza numai in structura directiei generale de asistenta sociala si
protectia copilului, in regim de componente functionale ale acestora, fara
personalitate juridica.
(5) Serviciile de tip rezidential se organizeaza pe model familial si pot avea
caracter specializat in functie de nevoile copiilor plasati.
ART. 111
(1) Pentru asigurarea prevenirii separarii copilului de parintii lui, consiliile
locale ale municipiilor, oraselor, comunelor si sectoarelor municipiului Bucuresti au
obligatia sa organizeze, in mod autonom sau prin asociere, servicii de zi, potrivit
nevoilor identificate in comunitatea respectiva.
(2) In situatia in care consiliul local nu identifica resurse financiare si umane
suficiente pentru a organiza serviciile prevazute la alin. (1), la cererea acestuia,
consiliul judetean va asigura finantarea necesara infiintarii acestor servicii.
Consiliul local asigura finantarea cu pana la 50% a cheltuielilor de functionare a
acestor servicii, cota-parte si cuantumul total al acestor cheltuieli fiind stabilite
anual prin hotarare a consiliului judetean.
ART. 112
Pentru asigurarea protectiei speciale a copilului lipsit, temporar sau definitiv,
de ocrotirea parintilor sai, consiliul judetean si, respectiv, consiliul local al
sectorului municipiului Bucuresti au obligatia sa organizeze, in mod autonom sau prin
asociere, servicii de tip familial si de tip rezidential, potrivit nevoilor
identificate la nivelul unitatii lor administrativ-teritoriale. In functie de nevoile
evaluate ale copiilor plasati, consiliul judetean poate organiza si dezvolta si
servicii de zi.

CAP. VIII
Organisme private

ART. 113
(1) Organismele private care pot desfasura activitati in domeniul protectiei
drepturilor copilului si al protectiei speciale a acestuia sunt persoane juridice de
drept privat, fara scop patrimonial, constituite si acreditate in conditiile legii.
(2) In desfasurarea activitatilor prevazute la alin. (1), organismele private
acreditate se supun regimului de drept public prevazut de prezenta lege, precum si de

191
reglementarile prin care aceasta este pusa in executare.
ART. 114
Organismele private legal constituite si acreditate pot infiinta, organiza si
dezvolta serviciile de prevenire a separarii copilului de familia sa, precum si de
protectie speciala a copilului, prevazute la art. 107, numai pe baza licentei
eliberate de Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului.

CAP. IX
Licentierea si inspectia serviciilor de prevenire a separarii copilului de
familia sa, precum si a celor de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau
definitiv, de ocrotirea parintilor sai

ART. 115
(1) Autoritatile publice sau organismele private autorizate pot infiinta,
organiza si dezvolta servicii de prevenire a separarii copilului de familia sa,
precum si servicii de protectie speciala a copilului lipsit, temporar sau definitiv,
de ocrotirea parintilor sai, prevazute de prezenta lege, numai daca au obtinut
licenta de functionare pentru serviciul respectiv, eliberata de Autoritatea Nationala
pentru Protectia Drepturilor Copilului.
(2) Licenta de functionare prevazuta la alin. (1) se acorda pe baza indeplinirii
standardelor minime obligatorii elaborate pentru serviciile de prevenire a separarii
copilului de familia sa, precum si pentru serviciile de protectie speciala a
copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai. Standardele se
elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului si
se aproba prin ordin al secretarului de stat.
ART. 116
Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului efectueaza inspectii
periodice cu privire la modul in care autoritatile publice sau organismele private
autorizate respecta standardele prevazute la art. 110.
ART. 117
Conditiile si procedura de acordare, retragere, anulare sau suspendare a licentei
prevazute la art. 115, precum si conditiile si procedura de efectuare a inspectiilor
prevazute la art. 116 se stabilesc prin hotarare a Guvernului.

CAP. X
Finantarea sistemului de protectie a copilului

ART. 118
(1) Prevenirea separarii copilului de familia sa, precum si protectia speciala a
copilului lipsit, temporar sau definitiv, de ocrotirea parintilor sai se finanteaza
din urmatoarele surse:
a) bugetul local al comunelor, oraselor si municipiilor;
b) bugetele locale ale judetelor, respectiv ale sectoarelor municipiului
Bucuresti;
c) bugetul de stat;
d) donatii, sponsorizari si alte forme private de contributii banesti, permise de
lege.
(2) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului poate finanta
programe de interes national pentru protectia si promovarea drepturilor copilului,
din fonduri alocate de la bugetul de stat cu aceasta destinatie, din fonduri externe

192
rambursabile si nerambursabile, precum si din alte surse, in conditiile legii.
ART. 119
(1) Pentru fiecare copil fata de care s-a luat masura plasamentului se acorda o
alocatie lunara de plasament, in cuantum de 82 lei (RON), care se indexeaza prin
hotarare a Guvernului. De aceasta alocatie beneficiaza si copilul pentru care a fost
instituita tutela, in conditiile legii.*)
(2) Alocatia se plateste persoanei sau reprezentantului familiei care a luat in
plasament copilul sau tutorelui.
(3) Alocatia de plasament se suporta de la bugetul de stat prin bugetul
Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
-----------------
*) Incepand cu data de 1 ianuarie 2005, cuantumul lunar al alocatiei de plasament
se stabileste la 780.000 lei, conform HOTARARII GUVERNULUI nr. 2.393 din 21 decembrie
2004, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1.270 din 29 decembrie 2004.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2006, cuantumul lunar al alocatiei de plasament
se stabileste la 82 lei(RON), conform HOTARARII GUVERNULUI nr. 1.762 din 22 decembrie
2005, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 1.182 din 28 decembrie 2005.
ART. 120
Cheltuielile pentru plata salariilor sau a indemnizatiilor asistentilor
maternali, precum si cele legate de aplicarea prevederilor Legii nr. 326/2003 privind
drepturile de care beneficiaza copiii si tinerii ocrotiti de serviciile publice
specializate pentru protectia copilului, mamele protejate in centre maternale, precum
si copiii incredintati sau dati in plasament la asistenti maternali profesionisti se
suporta de la bugetul judetului, respectiv de la bugetul sectorului municipiului
Bucuresti, si se gestioneaza de catre directia generala de asistenta sociala si
protectia copilului.
ART. 121
(1) Primarii acorda prestatii financiare exceptionale, in situatia in care
familia care ingrijeste copilul se confrunta temporar cu probleme financiare
determinate de o situatie exceptionala si care pune in pericol dezvoltarea armonioasa
a copilului.
(2) Prestatiile exceptionale se acorda cu prioritate copiilor ale caror familii
nu au posibilitatea sau capacitatea de a acorda copilului ingrijirea corespunzatoare
ori ca urmare a necesitatii suportarii unor cheltuieli particulare destinate
mentinerii legaturii copilului cu familia sa.
(3) In functie de fiecare caz in parte, primarul decide, prin dispozitie, cu
privire la acordarea prestatiei financiare exceptionale si cuantumul acesteia.
ART. 122
Cuantumul maxim, precum si conditiile de acordare a prestatiilor financiare
exceptionale se stabilesc prin hotarare a consiliului local.
ART. 123
Prestatiile financiare exceptionale pot fi acordate si sub forma de prestatii in
natura, pe baza dispozitiei primarului, constand, in principal, in alimente,
imbracaminte, manuale si rechizite sau echipamente scolare, suportarea cheltuielilor
legate de transport, procurarea de proteze, medicamente si alte accesorii medicale.

CAP. XI
Reguli speciale de procedura

ART. 124

193
 (1) Cauzele prevazute de prezenta lege privind stabilirea masurilor de protectie
speciala sunt de competenta tribunalului de la domiciliul copilului.
(2) Daca domiciliul copilului nu este cunoscut, competenta revine tribunalului in
a carui circumscriptie teritoriala a fost gasit copilul.
ART. 125
(1) Cauzele prevazute la art. 124 se solutioneaza in regim de urgenta, cu citarea
reprezentantului legal al copilului, a directiei generale de asistenta sociala si
protectia copilului si cu participarea obligatorie a procurorului.
(2) Audierea copilului care a implinit varsta de 10 ani este obligatorie si se
face cu respectarea prevederilor art. 24, cu exceptia cauzelor care privesc
stabilirea unei masuri de protectie speciala pentru copilul abuzat sau neglijat; in
acest caz, audierea copilului se face cu respectarea prevederilor art. 95 alin. (3).
(3) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile.
(4) Partile sunt legal citate daca citatia le-a fost inmanata cel putin cu o zi
inaintea judecarii.
ART. 126
(1) Hotararile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in
care au luat sfarsit dezbaterile.
(2) In situatii deosebite, pronuntarea poate fi amanata cel mult doua zile.
ART. 127
(1) Hotararea instantei de fond este executorie si definitiva.
(2) Hotararea se redacteaza si se comunica partilor in termen de cel mult 10 zile
de la pronuntare.
ART. 128
Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii.
ART. 129
Dispozitiile prezentei legi referitoare la procedura de solutionare a cauzelor
privind stabilirea masurilor de protectie speciala se completeaza in mod
corespunzator cu prevederile Codului de procedura civila.
ART. 130
(1) In toate cauzele care privesc aplicarea prezentei legi, directia generala de
asistenta sociala si protectia copilului de la domiciliul copilului sau in a carei
raza administrativ-teritoriala a fost gasit copilul intocmeste si prezinta instantei
raportul referitor la copil, care va cuprinde date privind:
a) personalitatea, starea fizica si mentala a copilului;
b) antecedentele sociomedicale si educationale ale copilului;
c) conditiile in care copilul a fost crescut si in care a trait;
d) propuneri privind persoana, familia sau serviciul de tip rezidential in care
ar putea fi plasat copilul;
e) orice alte date referitoare la cresterea si educarea copilului, care pot servi
solutionarii cauzei.
(2) In toate cauzele care privesc stabilirea, inlocuirea ori incetarea masurilor
de protectie speciala stabilite de prezenta lege pentru copilul care a savarsit o
fapta penala si nu raspunde penal se va intocmi un raport si din partea serviciului
de reintegrare si supraveghere de pe langa instanta judecatoreasca.
ART. 131
Cauzele care privesc aplicarea prezentei legi sunt scutite de taxa judiciara de
timbru si de timbru judiciar.

CAP. XII

194
 Raspunderi si sanctiuni

ART. 132
(1) Indemnul ori inlesnirea practicarii cersetoriei de catre un minor sau
tragerea de foloase de pe urma practicarii cersetoriei de catre un minor se
pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani.
(2) Recrutarea ori constrangerea unui minor la cersetorie se pedepseste cu
inchisoare de la 1 la 5 ani.
(3) Daca fapta prevazuta la alin. (1) sau (2) este savarsita de un parinte sau de
reprezentantul legal al minorului, pedeapsa este inchisoarea de la 2 la 5 ani, pentru
fapta prevazuta la alin. (1), si de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi,
pentru fapta prevazuta la alin. (2).
ART. 133
Fapta parintelui sau a reprezentantului legal al unui copil de a se folosi de
acesta pentru a apela in mod repetat la mila publicului, cerand ajutor financiar sau
material, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
ART. 134
(1) Nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 36 alin. (2), art. 48 alin. (4)
si art. 91 constituie abatere disciplinara grava si se sanctioneaza potrivit legii.
(2) Nerespectarea obligatiei prevazute la art. 36 alin. (2), art. 87 alin. (3)
teza intai constituie abatere disciplinara.
ART. 135
(1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 9 alin. (1), in termen de 30 de
zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi;
b) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 9 alin. (2);
c) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 10 alin. (1) si (3);
d) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 11 alin. (1);
e) necomunicarea de catre organele de politie a rezultatelor verificarilor
specifice privind identitatea mamei in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (3);
f) neefectuarea de catre serviciul public de asistenta sociala a declaratiei de
inregistrare a nasterii, in conformitate cu prevederile art. 11 alin. (6);
g) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 11 alin. (7);
h) nerespectarea obligatiilor prevazute la art. 13 si la art. 18 alin. (3);
i) nerespectarea prevederilor art. 22 alin. (2)-(4) si ale art. 83;
j) nerespectarea obligatiei prevazute la art. 96.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza astfel:
a) cu amenda de la 1.000.000 lei la 3.000.000 lei, cele prevazute la lit. a), c),
g) si h);
b) cu amenda de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, cea prevazuta la lit. f);
c) cu amenda de la 3.000.000 lei la 6.000.000 lei, cele prevazute la lit. b), d)
si j);
d) cu amenda de la 5.000.000 lei la 15.000.000 lei, cele prevazute la lit. e) si
i).
(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunii se fac de catre persoane
anume desemnate dintre cele cu atributii de control din:
a) Ministerul Sanatatii, pentru contraventiile de la alin. (1) lit. a), c) si d);
b) Ministerul Administratiei si Internelor, pentru contraventiile de la alin. (1)
lit. b), e), h) si i);
c) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului, pentru

195
contraventia de la alin. (1) lit. j);
d) consiliul judetean, respectiv consiliul local al sectorului municipiului
Bucuresti, pentru contraventiile de la alin. (1) lit. f) si g).
ART. 136
Contraventiilor prevazute la art. 135 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei
Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu
modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.

CAP. XIII
Dispozitii tranzitorii si finale

ART. 137
In termen de 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi, directia generala
de asistenta sociala si protectia copilului va reevalua imprejurarile care au stat la
baza masurilor de protectie dispuse de comisia pentru protectia copilului si, dupa
caz, va solicita instituirea tutelei sau stabilirea unei masuri de protectie
speciala, in conditiile prezentei legi.
ART. 138
Centrele de plasament, centrele de primire in regim de urgenta si centrele
maternale organizate in structura fostelor servicii publice specializate pentru
protectia copilului se reorganizeaza prin hotararea consiliului judetean, respectiv a
consiliului local al sectoarelor municipiului Bucuresti in structura directiei
generale de asistenta sociala din subordinea consiliului judetean, respectiv a
consiliului local al sectoarelor municipiului Bucuresti, in regim de componente
functionale ale acestora, fara personalitate juridica.
ART. 139
(1) Serviciile de zi destinate prevenirii situatiilor ce pun in pericol
securitatea si dezvoltarea copilului, infiintate de consiliile judetene, precum si
personalul care deserveste aceste servicii se transfera consiliilor locale pe
teritoriul carora acestea functioneaza.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin. (1) serviciile de zi specializate pentru
copilul abuzat sau neglijat, care se considera de interes judetean.
(3) In situatia in care serviciile prevazute la alin. (1) fac parte dintr-un
complex de servicii care are ca obiect de activitate si protectia copilului in regim
rezidential, respectiv centru de plasament, centru de primire in regim de urgenta sau
centru maternal, transferul se realizeaza numai daca este posibila separarea
patrimoniului si a personalului.
(4) Consiliile locale au obligatia sa pastreze destinatia si structura de
personal a serviciilor preluate.
(5) Transferul prevazut la alin. (1) se realizeaza pe baza de protocol incheiat
intre consiliul judetean si consiliul local.
ART. 140
Personalul didactic si didactic auxiliar, transferat potrivit art. 46 din
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului aflat in
dificultate, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care la data
intrarii in vigoare a prezentei legi este incadrat cu acest statut in cadrul
serviciilor publice specializate pentru protectia copilului, isi pastreaza statutul.
ART. 141
In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, consiliile
judetene, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucuresti,

196
Ministerul Sanatatii, Ministerul Administratiei si Internelor si Autoritatea
Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului au obligatia sa desemneze persoanele
dintre cele cu atributii de control, care vor constata contraventiile si vor aplica
sanctiunile mentionate in prezentul capitol.
ART. 142
(1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
a) art. 88 din Codul familiei;
b) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 26/1997 privind protectia copilului
aflat in dificultate, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 276
din 24 iulie 1998, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia art. 20;
c) Hotararea Guvernului nr. 604/1997 privind criteriile si procedurile de
autorizare a organismelor private care desfasoara activitati in domeniul protectiei
copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 280 din 16
octombrie 1997;
d) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 123/2001 privind reorganizarea comisiei
pentru protectia copilului, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.
643 din 15 octombrie 2001, aprobata cu modificari prin Legea nr. 71/2002;
e) lit. A a alin. (2) al art. 3 din Regulamentul-cadru de organizare si
functionare a serviciului public de asistenta sociala, aprobat prin Hotararea
Guvernului nr. 90/2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 81
din 7 februarie 2003, cu modificarile ulterioare.
(2) Se modifica in mod corespunzator dispozitiile referitoare la inregistrarea
nasterii copilului abandonat de mama in spital, cuprinse in Legea nr. 119/1996 cu
privire la actele de stare civila, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea
I, nr. 282 din 11 noiembrie 1996, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga orice alte dispozitii
contrare.
ART. 143
(1) Formarea initiala in domeniul protectiei drepturilor copilului este
obligatorie pentru toate categoriile profesionale din sistem si pentru cei care au
atributii decizionale privitoare la copil.
(2) Educatia permanenta si formarea profesionala continua in domeniul protectiei
speciale a copilului se asigura pentru toate categoriile profesionale din sistem.
(3) Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor Copilului impreuna cu
Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si
Familiei, Ministerul Sanatatii, precum si, dupa caz, cu celelalte institutii publice
si private interesate vor asigura formarea initiala si continua a personalului care,
in exercitarea sarcinilor ce ii revin, intra in contact cu domeniul protectiei si
promovarii drepturilor copilului.
ART. 144
(1) La angajarea personalului de educatie, protectie si ingrijire din cadrul
institutiilor publice si private, care, prin natura profesiei, intra in contact cu
copilul, se va prezenta in mod obligatoriu si o expertiza neuropsihiatrica.
(2) Anual personalul prevazut la alin. (1) este evaluat din punct de vedere
psihologic.
(3) Rapoartele privind expertizele neuropsihiatrice, precum si rapoartele de
evaluare psihologica se pastreaza conform legii la dosarul personal al salariatului.
ART. 145
(1) Regulamentele proprii ale persoanelor juridice care desfasoara activitati de
protectie a copilului vor specifica expres regulile stabilite pentru a asigura

197
exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor pe care le au copiii, in
conformitate cu varsta, sanatatea si gradul de maturitate al acestora.
(2) Aceste regulamente vor fi expuse intr-un loc vizibil, astfel incat sa permita
accesul copiilor si informarea lor adecvata.
ART. 146
Prevederile prezentei legi se completeaza cu alte reglementari care se refera la
drepturile copilului, inclusiv cu prevederile cuprinse in conventiile si tratatele
internationale la care Romania este parte.
ART. 147
Elaborarea proiectelor de acte normative care fac referire la oricare dintre
drepturile copilului prevazute de prezenta lege se realizeaza obligatoriu cu avizul
Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului.
ART. 148
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 1 ianuarie 2005, cu exceptia prevederilor
art. 17 alin. (2), art. 19 alin. (3), art. 84 alin. (2), art. 104 alin. (2), art. 105
alin. (5), art. 107 alin. (2) si art. 117, care intra in vigoare la 3 zile de la data
publicarii prezentei legi in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Procedura de intoarcere a copiilor in tara, de identificare a parintilor sau
altor reprezentanti legali ai copiilor, modul de avansare a cheltuielilor ocazionate
de intoarcerea in tara a acestora, precum si serviciile de protectie speciala,
publice sau private, competente sa asigure protectia in regim de urgenta a copiilor
aflati in strainatate, care, din orice motive, nu sunt insotiti de parinti sau de un
alt reprezentant legal ori nu se gasesc sub supravegherea legala a unor persoane din
strainatate, prevazuta la art. 19 alin. (3), se elaboreaza de catre Autoritatea
Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie.
(3) Organizarea si metodologia de functionare a comisiei pentru protectia
copilului, prevazuta la art. 104 alin. (2), se elaboreaza de catre Autoritatea
Nationala pentru Protectia Copilului si Adoptie.
(4) Regulamentul-cadru pentru organizarea si functionarea serviciilor prevazute
la art. 107 alin. (2) se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia
Copilului si Adoptie.
(5) Conditiile si procedura de acordare, retragere, anulare sau suspendare a
licentei prevazute la art. 115, precum si conditiile si procedura de efectuare a
inspectiilor prevazute la art. 116 se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala
pentru Protectia Copilului si Adoptie.
(6) Procedura referitoare la exercitarea dreptului copilului ai carui parinti
locuiesc in state diferite de a intretine relatii personale si contacte directe cu
acestia, prevazuta la art. 17 alin. (2), se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala
pentru Protectia Copilului si Adoptie impreuna cu Ministerul Afacerilor Externe.
(7) Tipurile de servicii specializate, prevazute la art. 84 alin. (2), ce se
asigura pe toata durata aplicarii masurilor destinate copilului care savarseste fapte
penale si nu raspunde penal, pentru a-i asista pe copii in procesul de reintegrare in
societate, precum si standardele referitoare la modalitatea de asigurare a acestor
servicii se elaboreaza de catre Autoritatea Nationala pentru Protectia Copilului si
Adoptie in colaborare cu Ministerul Justitiei.
(8) Atributiile si Regulamentul-cadru de organizare si functionare a directiei
generale de asistenta sociala si protectia copilului, prevazute la art. 105 alin.
(5), se elaboreaza de catre Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor
art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

198
 PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
VALER DORNEANU

PRESEDINTELE SENATULUI
NICOLAE VACAROIU
Bucuresti, 21 iunie 2004.
Nr. 272.

REGULAMENTUL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE A

199
 ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR
- O.M. nr. 4464/7.09.2000 –

PARTEA I
DISPOZIŢII GENERALE

CAPITOLUL I – Prevederi generale

Art. 1- În România, învăţământul preşcolar face parte din sistemul naţional de

învăţământ şi este integrat în structura învăţământului preuniversitar.
Art. 2 – Învăţământul preşcolar este coordonat de Ministerul Educaţiei Naţionale.
Art. 3 – Învăţământul preşcolar se organizează şi funcţionează în conformitate cu
prevederile Legii nr. 84/1995 şi a completărilor ulterioare.
Art. 4 – Învăţământul preşcolar se realizează în baza principiilor democratice, a
drepturilor copiilor la educaţie şi la protecţie, indiferent de condiţia socială, materială, de sex,
rasă, naţionalitate, apartenenţa politică sau religioasă a părinţilor.
Art. 5 – În România, învăţământul preşcolar de stat este gratuit.
Art. 6 – Organizarea şi funcţionarea învăţământului preşcolar se realizează în
conformitate cu standardele cuprinse în documente naţionale şi internaţionale: pacte,
tratate, convenţii şi protocoale cu privire la drepturile şi educaţia copilului, la care România a
aderat.
Art. 7 – Prin toate demersurile care se întreprind în învăţământul preşcolar, atât pentru
copii, cât şi pentru părinţi, se respectă prevederile Constituţiei României.
Art. 8 – Unitatea de învăţământ preşcolar este GRĂDINIŢA DE COPII, care
poate avea personalitate juridică, în conformitate cu prevederile în vigoare.

CAPITOLUL II – Obiectivele generale şi particulare ale învăţământului preşcolar

Principii generale

Art. 9 – Învăţământul preşcolar asigură dezvoltarea liberă, integrală şi

armonioasă a personalităţii copilului potrivit ritmului propriu şi trebuinţelor sale,
sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia.
Art. 10 – Educaţia preşcolară asigură stimularea diferenţiată a copilului în vederea
dezvoltării sale în plan intelectual, socio-afectiv şi psihomotric, ţinând cont de
particularităţile specifice de vârstă ale acestuia.
Art. 11 – Învăţământul preşcolar asigură şanse egale de pregătire pentru
şcoala tuturor copiilor care frecventează grădiniţa sau cel puţin grupa pregătitoare pentru şcoală,
potrivit legislaţiei în vigoare.
Art. 12 – Prin Ordinul ministrului nr. 4321/31.08.1999, privind adoptarea
programului educaţional ,,Organizarea învăţământului preprimar’’, grădiniţa este
considerată treapta de pregătire preprimară.
Art. 13 – Pregătirea pentru şcoală a copiilor se realizează ca proces global,
armonios şi unitar constituit, care vizează nu numai volumul de cunoştinţe ci, în egală
măsură, toate capacităţile care definesc dezvoltarea integrală a personalităţii copilului.
Art. 14 – Educaţia preşcolară se adresează tuturor copiilor, inclusiv celor cu
cerinţe speciale care au nevoie de recuperare/reabilitare şi de integrare. Pentru copiii
cu cerinţe educative speciale, integraţi în învăţământul preşcolar, se respectă în totalitate
legislaţia în vigoare, precum şi principiile care fundamentează protecţia şi educaţia acestei
categorii de copii.
Art. 15 – Principiile generale care stau la baza organizării şi funcţionării

200
învăţământului preşcolar sunt: principiul educaţiei globale şi individualizate, principiul asigurării
integrale a drepturilor copilului, principiul asigurării serviciilor sociale pentru copiii aflaţi în
situaţii speciale, principiul cooperării cu familia şi cu comunitatea locală şi principiul asigurării
respectului faţă de copil.
Principiul educaţiei globale şi individualizate se referă la valorificarea întregului potenţial
al copiilor, a tuturor dimensiunilor personalităţii acestora.
Principiul asigurării integrale a drepturilor copilului oferă şanse egale tuturor fără a se
face interpretări conexe.
Principiul asigurării serviciilor sociale pentru copiii aflaţi în situaţii speciale se referă la
asigurarea serviciilor sociale în grădiniţele cu program prelungit şi/sau săptămânal pentru copiii
proveniţi din medii defavorizate, din familii monoparentale, dezmembrate sau din familii în care
părinţii sau susţinătorii legali au probleme de sănătate etc.
Principiul cooperării cu familia şi cu comunitatea locală, ca parteneri egali în educaţia
copilului, se referă la asigurarea unui sprijin real pentru dezvoltarea armonioasă a acestuia.
Principiul asigurării respectului faţă de copil. Ca fiinţă umana care are nevoie de ocrotire,
de instrucţie şi de educaţie, de supraveghere, de dragoste şi de sensibilitate din partea adulţilor
defineşte un drept al acestuia.
Art. 16 – În toata activitatea desfăşurată în învăţământul preşcolar se respectă dreptul
copilului la joc ca formă de activitate, metodă, procedeu şi mijloc de realizare a demersurilor
educaţionale.

PARTEA a II-a ORGANIZAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PREŞCOLAR

CAPITOLUL I – Structura, tipurile, formele şi modalităţile de organizare şi de integrare a

copiilor în învăţământul preşcolar

Art. 17 – Învăţământul preşcolar cuprinde instituţii de stat şi particulare de profil.

Art. 18 – Instituţiile de învăţământ preşcolar se organizează şi funcţionează în
conformitate cu prevederile Legii învăţământului nr. 84/1995, cu completările ulterioare, ale
Regulamentului Învăţământului particular, precum şi ale celorlalte prevederi în vigoare.
Art. 19 – Învăţământul preşcolar se organizează în grădiniţe de copii şi cuprinde
preşcolari cu vârste între 3 si 6/7 ani. Grădiniţele de copii sunt înfiinţate de
inspectoratele şcolare judeţene; Agenţii economici, persoanele juridice, precum şi
persoanele fizice pot înfiinţa grădiniţe în condiţiile prevăzute de lege, cu acordul
inspectoratelor şcolare. Ca urmare a solicitării părinţilor, a agenţilor economici, a
persoanelor fizice sau juridice, se pot înfiinţa grădiniţe de copii cu efective minime de
preşcolari, cu respectarea prevederilor legale. Desfiinţarea grădiniţelor de copii se face
de către inspectoratele şcolare.
Art. 20 – Planul de cuprindere a copiilor în unităţile preşcolare de stat se
stabileşte de către inspectoratele şcolare judeţene şi se aprobă de Ministerul Educaţiei
Naţionale.
Art. 21 – Învăţământul preşcolar se organizează, de regulă, pe grupe constituite după
criteriul de vârstă al copiilor sau după nivelul de dezvoltare globala al acestora. Pentru asigurarea
continuităţii între învăţământului preşcolar şi cel primar, se organizează şi se generalizează
treptat grupa pregătitoare pentru şcoală. În situaţii specifice, se pot organiza grupe combinate
cuprinzând copii de niveluri diferite de vârstă şi de dezvoltare. În grădiniţele de copii se pot
organiza şi grupe sau sectii integrate cuprinzând copii cu cerinţe educative speciale. Acestea
funcţionează în baza prevederilor în vigoare, iar modul de organizare este stabilit de prevederile
Regulamentului învăţământului special.
În grădiniţe se pot înfiinţa grupe cu profil artistic, sportiv, limbi moderne etc. cu

201
respectarea prevederilor legale.
Art. 22 – Formele de organizare în învăţământul preşcolar şi structura după
care acestea funcţioneaza sunt:
• gradiniţe cu program normal (5 ore pe zi), care asigură educaţia şi pregătirea
corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială.
• grădiniţe cu program prelungit (10 ore pe zi), care asigură educaţia şi
pregătirea corespunzătoare a copiilor pentru şcoală şi viaţa socială, precum şi protecţia
socială a acestora (hrană, supraveghere şi odihnă).
• grădiniţe cu program săptămânal, care asigură educaţia şi pregătirea
corespunzatoare a copiilor pentru scoala si viata sociala, precum si protectia, hrana,
supravegherea si odihna celor proveniti din medii sociale si familii defavorizate, pe durata unei
saptamâni.
Art. 23 – În situaţii deosebite, grădiniţa de copii poate funcţiona cu grupe
integrate (orar normal cu orar prelungit şi/sau orar săptămânal) indiferent de programul solicitat
de părinţi, respectându-se prevederile legale în vigoare. Organizarea acestora se face în functie
de solicitările părinţilor, de condiţiile materiale de funcţionare şi de nivelul de protecţie şi
educaţie pe care le necesită copiii. Funcţionarea grădiniţei cu o asemenea structură asigură, în
mod deosebit, coerenţa procesului instructiv-educativ, protecţia copiilor proveniţi din medii
defavorizate şi dezvoltarea relaţiilor socio-afective între copii.
Art. 24 – Grupa de preşcolari se constituie şi cuprinde, în medie, 15 copii, dar
nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20.
În situaţii deosebite, grupa pregătitoare pentru şcoală poate funcţiona cu efective minime
de copii, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale şi la propunerea inspectoratelor şcolare
judeţene.
În situaţia grupelor sau secţiilor constituite din copii cu cerinţe educative speciale, care se
organizează în grădiniţe, se respectă normativele în vigoare referitoare la această categorie.
Art. 25 – La organizarea grădiniţelor şi a grupelor de preşcolari se respectă
prevederile în vigoare referitoare la spaţiul aferent sălilor de grupă, la terenurile destinate
jocurilor şi activităţilor în aer liber, la mobilierul şi instalaţiile necesare asigurării condiţiilor de
funcţionare, igienico-sanitare şi de securitate pentru viaţă şi sănătatea copiilor.
Art. 26 – Este interzisă funcţionarea grădiniţei sau grupelor de copii preşcolari în
subsoluri insalubre, în spaţii care prin destinaţia anterioară sau prezentă pot dauna sănătăţii şi
protecţiei copiilor.
Art. 27 – În situaţii deosebite, grădiniţa poate funcţiona în spaţii destinate şcolilor sau în
alte clădiri amenajate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare.
Art. 28 – Grădiniţele de copii pot funcţiona, în condiţiile legii, independent sau
împreună cu alte unităţi de învătământ.
Unităţile preşcolare functionează separat de casele de copii şi de grădiniţele sau şcolile
speciale, care aparţin învăţământului special.
În condiţii speciale, grădiniţa de copii poate funcţiona împreună cu creşa, respectându-se
prevederile legale în vigoare. În această situaţie, conducerea unităţii este asigurată de către
instituţia de învăţământ.
În raport de condiţiile existente şi, mai ales de spaţii, grădiniţa de copii poate asigura
protecţie pentru elevi sau alte categorii de copii respectându-se prevederile legale în vigoare:
hrană, odihnă, condiţii de semiinternat etc.).
Art. 29 – Inspectoratele şcolare, cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale, în
cooperare cu autorităţile administraţiei locale, cu comunitatea, cu participarea părinţilor, a
agenţilor economici, a societăţilor umaniatre, a organizaţiilor neguvernamentale şi a altor
persoane fizice sau juridice asigură condiţiile necesare organizării şi funcţionării

202
grădiniţelor de copii, serviciile destinate hranei şi odihnei, transportului, protecţiei vieţii şi
sănătăţii preşcolarilor, respectându-se legalitatea şi drepturile copilului.
Art. 30 – În cadrul învăţământului preşcolar se pot organiza unităţi-pilot, experimentale şi
de aplicaţie, cu aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale.
Art. 31 – Pentru copiii aparţinând minorităţilor naţionale, organizarea grădiniţelor,
grupelor, secţiilor se face cu respectarea prevederilor Legii nr. 84/1995, cap. XII, precum şi a
altor acte normative legale aflate în vigoare.
Art. 32 – Înscrierea copiilor în grădiniţe se face, de regulă, la începutul anului şcolar sau,
în situaţii deosebite, în timpul anului şcolar, în limita locurilor disponibile.
La înscrierea copiilor în grădiniţele de stat nu se percep taxe de înscriere.
La înscrierea copiilor este interzisă discriminarea dupa orice fel de criteriu.
Art. 33 – Pentru asigurarea hranei copiilor aflaţi în grădiniţele cu program prelungit sau
săptămânal părinţii sau susţinătorii legali plătesc o contribuţie stabilită de legislaţia în vigoare.
Art. 34 – Actele necesare înscrierii copiilor în grădiniţe sunt:
• Cerere de înscriere;
• Adeverinţe cu veniturile părinţilor sau alte acte doveditoare ale veniturilor familiale
(pentru grădiniţele cu program prelungit şi săptămânal);
• Copie după certificatul de naştere al copilului certificată de directoare)
• Fişa medicală, completată potrivit reglementărilor în vigoare;
• Aviz epidemiologic, eliberat potrivit prevederilor legale.
Art. 35 – Datele personale extrase din actele cuprinse în dosarul de înscriere, se
consemnează în Registrul de evidenţă a înscrierii copiilor.
Art. 36 – Transferarea copilului de la o grădiniţă la alta se face la cererea
părinţilor sau a susţinătorilor legali, cu avizul celor două unităţi, în limita locurilor
planificate.
Art. 37 – Scoaterea copilului din evidenţa grădiniţei se face în următoarele
situaţii:
• În caz de boala infecţioasă cronică, cu avizul medicului.
• În cazul în care copilul absentează două săptămâni consecutiv, fără motivare.
Art. 38 – Pentru menţinerea frecvenţei copiilor, conducerea grădiniţei va lua
măsurile necesare care vor fi aduse din timp la cunoştinţa părinţilor şi a cadrelor didactice, direct
răspunzătoare de aceasta.
La înscrierea copilului, menţiunile prevăzute la art. 35 şi 36 vor fi aduse la cunoştinţa
părinţilor.
Recalcularea contribuţiei părinţilor pentru hrana care se asigură copiilor în grădiniţele cu
orar prelungit şi săptămânal, determinată de absenţa copilului din unitate, se face potrivit
reglementarilor în vigoare.

CAPITOLUL II – Planurile de învăţământ, programele, metodologiile didactice.

Structura anului şcolar

Art. 39 – În învăţământul preşcolar se respectă structura anului şcolar

stabilită pentru învăţământul preuniversitar.
Grădiniţele cu program prelungit şi săptămânal funcţionează continuu, asigurând protecţia
socială a copiilor.
Acestea pot fi închise temporar, cu acordul inspectoratului şcolar şi cu atenţionarea
părinţilor, nu mai mult de 60 de zile pe an, pentru curăţenie, reparaţii sau dezinsecţie.
În perioada închiderii acestor unităţi, inspectoratul şcolar şi conducerea grădiniţei vor lua
măsuri de asigurare a protecţiei copiilor contactând unităţi preşcolare apropiate care funcţionează
în perioada respectivă şi pot prelua aceşti copii.

203
 În situaţii cu totul excepţionale, inspectoratele şcolare pot schimba structura anului şcolar
la propunerea autorităţilor locale, a agenţilor economici care organizează grădiniţa sau a
părinţilor, cu avizul Ministerului Educaţiei Naţionale.
Art. 40 – Schimbarea structurii anului şcolar nu trebuie să împiedice
desfăşurarea procesului instructiv-educativ, realizarea planului de învăţământ, a
prevederilor programei, pregătirea corespunzătoare a copiilor, protecţia acestora şi
activitatea didactică a educatoarelor.
Art. 41 – Conţinutul procesului instructiv-educativ care se realizează în
învăţământul preşcolar este structurat în planuri de învăţământ, pentru fiecare grupă în
parte, şi în programe avizate de Comisia Naţională de Specialitate şi aprobate de Ministerul
Educaţiei Naţionale.
Planurile de învăţământ şi programele pentru alternativele educaţionale se avizează de
Comisia Naţională de Specialitate pentru Învăţământul Alternativ şi se aprobă de Ministerul
Educaţiei Naţionale.
Planurile de învăţământ şi programele sunt obligatorii pentru toate grădiniţele de copii.
Programele naţionale şi alternativele acestora aprobate reprezintă documente juridice ale
căror obiective, conţinuturi şi mijloace de evaluare sunt obligatoriu de realizat, constituind şi un
punct de reper în evaluarea activităţii didactice a educatoarei.
Art. 42 - Metodologiile didactice utilizate în învăţământul preşcolar, strategiile
aplicate în demersul didactic valorizează copilul, îl diferenţiază şi îl individualizează în vederea
sprijinirii dezvoltării sale potrivit ritmului propriu.
Art. 43 – În demersul educaţional este interzisă discriminarea copilului după
criterii care vin în contradicţie cu drepturile sale.
Art. 44 – În demersul educaţional al educatoarei, jocul reprezintă activitatea,
forma fundamentală de învăţare, mijlocul de realizare şi metoda de stimulare a
capacităţii şi creativităţii copilului, ca un drept al acestuia şi ca o deschidere spre
libertatea de a alege, potrivit trebuinţelor proprii.
Art. 45 – Ministerul Educaţiei Naţionale, în colaborare cu Comisia Naţională de Evaluare,
elaborează standarde specifice pentru evaluarea progresului copiilor.
Art. 46 – Programul zilnic al copiilor se desfăşoară pe baza unei planificări
care vizează proiectarea tuturor activităţilor în care sunt implicaţi copiii pe
parcursul întregului an şcolar.
Art. 47 – Activitatea instructiv-educativă în gradiniţa de copii se desfăşoară pe
baza unui orar stabilit de educatoare şi avizat de directoare. Acesta respectă
prevederile planului de învăţământ pentru grupa respectivă şi poate fi flexibil.
Art. 48 – În învăţământul preşcolar, în procesul instructiv-educativ desfăşurat cu copiii la
grupă, se utilizează numai auxiliare didactice care sunt avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

CAPITOLUL III – Organizarea internă a activităţii din învăţământul preşcolar

Art. 49 – Activitatea instructiv-educativă, în instituţiile de învăţământ preşcolar, se

organizează în conformitate cu prevederile legale generale referitoare la organizarea
învăţământului pe niveluri şi tipuri.
Art. 50 - Activitatea internă din fiecare unitate preşcolară se organizează în baza
prevederilor Regulamentului de ordine interioară, aprobat de Consiliul de administraţie al unităţii
preşcolare respective.
Regulamentul de ordine interioară respectă cadrul legislativ general şi particularizează
aspectele specifice unităţii preşcolare în cauză.
Regulamentul de ordine interioară se elaborează în termen de 30 de zile de la intrarea în
vigoare a prezentului regulament.

204
 Regulamentul de ordine interioară stabileşte norme cu caracter de obligativitate pentru
întregul personal din unitatea respectivă, precum şi norme pe compartimente şi domenii de
activitate.
Art. 51 – Organizarea şi coordonarea activităţii instituţiei de învăţământ preşcolar se
asigură de către directorul unităţii în cooperare cu membrii consiliului de administraţie. În
situaţia în care grădiniţa funcţionează împreună cu o altă unitate de învăţământ sau o creşă,
conducerea acesteia se realizează prin formele manageriale prevăzute de legislaţia în vigoare.
Art. 52 – Structura, componenta şi competenţele consiliului de administraţie
respectă prevederile legale în vigoare.
Art. 53 – Consiliul de administraţie şi directorul stabilesc norme şi competenţe care
completează fişa individuală a postului atât pentru personalul didactic cât şi pentru personalul
nedidactic, în funcţie de necesităţile fiecărei unităţi preşcolare.
Art. 54 – Organizarea şi coordonarea activităţilor care vizează probleme de
conţinut se asigură de către Consiliul profesoral (al educatoarelor). Consiliul profesoral se
subordonează consiliului de administraţie şi colaborează cu acesta sprijinindu-l în luarea şi
aplicarea deciziilor referitoare la învăţământul preşcolar.
Art. 55 – Personalul didactic, nedidactic, sanitar sau din altă categorie, care îşi
realizează norma de activitate în unitatea preşcolară, are obligaţia de a respecta
ordinea, disciplina, programul de muncă, regulamentul de ordine interioară, sarcinile
specifice şi obligatorii din fişa individuală a postului, precum şi normele în vigoare
prevăzute de legislaţia muncii, din domeniul sanitar etc.
Drepturile şi obligaţiile fiecărui salariat din unitatea preşcolară se respectă în mod
obligatoriu;
Indiferent de categoria socio-profesională pe care o reprezintă, personalul angajat în
grădiniţă de copii are datoria şi obligaţia de a respecta normele privind asigurarea vieţii, sănătăţii
şi integrităţii copilului pe timpul cât acesta se află în unitatea preşcolară.
Art. 56 – Directorul răspunde de organizarea şi coordonarea întregii activităţi
din grădiniţă, de procesul instructiv-educativ, de activitatea întregului personal
angajat în unitatea respectivă, de cea desfaşurată cu părinţii, de problemele financiare
ale unităţii, de activitatea metodică şi de perfecţionare, de păstrarea, gestionarea şi
îmbogăţirea patrimoniului.
Directorul colaborează permanent cu consiliul de administratie, cu fiecare categorie de
personal şi cu fiecare salariat, astfel încât deciziile luate de consiliu sau director să reflecte
obiectivitate, fermitate, permisivitate şi să respecte legislaţia în vigoare.
În proiectarea şi realizarea activităţilor instructiv-educative cu copiii, la nivelul fiecărei
grupe, directorul urmăreşte modul în care se realizează cerinţele programei în vigoare, strategiile,
metodele, mijloacele şi resursele specifice folosite în scopul formării şi dezvoltării personalităţii
copilului.
Art. 57 – Directoarea grădiniţei reprezintă unitatea de învăţământ în relaţia cu
inspectoratul şcolar, cu comunitatea locală şi cu alţi factori interesaţi în educaţia copiilor
preşcolari.
Art. 58 – Programul de activitate al grădiniţei se dezbate cu personalul unităţii
şi se aprobă de consiliul de administraţie.
Art. 59 – Grădiniţele de copii au firmă şi ştampilă proprie, potrivit reglementării în
vigoare. Directoarea grădiniţei este direct răspunzătoare de păstrarea şi utilizarea legală a
sigiliului.
NOTA: În cazul comasării grădiniţei cu o şcoală se respectă Precizările nr. 35.927/10.07.2000 cu
privire la grădiniţele cuplate cu alte unităţi de învăţământ.

205
CODUL DE ETICĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR
CAPITOLUL I
DISPOZIŢII GENERALE

206
 Art.1. - (1) Prezentul Cod de Etică (denumit în continuare Cod) este elaborat în baza Art. 10 şi a
Art. 16 din ordinul ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011 privind
aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din
învăţământul preuniversitar.

(2) Codul este aplicabil tuturor persoanelor din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de
stat, particular şi confesional, responsabile cu instruirea şi educaţia, şi care, în conformitate cu
prevederilor “Statutului personalului didactic” din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011, îndeplinesc
funcţia de personal didactic/cadru didactic, personal didactic auxiliar, personal didactic asociat, precum
şi funcţii de conducere, de îndrumare şi control în cadrul unităţilor/instituţiilor de învăţământ
preuniversitar, în inspectoratele şcolare şi casele corpului didactic.
(3) Reglementările din acest cod vizează, în mod particular, persoanele care îndeplinesc funcţia de
cadru didactic în sistemul de învăţământ preuniversitar românesc, public sau privat, indiferent de
statutul deţinut.

Art. 2. - Codul funcţionează atât ca un contract moral între părinţi/tutori legali, elevi, comunitatea
locală şi diferitele categorii de personal din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabile cu
instruirea şi educaţia, cât şi ca un sistem de standarde de conduită colegială capabile să contribuie la
coeziunea instituţională şi a grupurilor de persoane implicate în activitatea educaţională, prin formarea
şi menţinerea unui climat bazat pe cooperare şi competiţie după reguli corecte.
Art. 3. - Respectarea prevederilor prezentului Cod reprezintă o garanţie a creşterii calităţii şi
prestigiului învăţământului preuniversitar, scop posibil de atins prin intermediul următoarelor
obiective:
a) autodisciplinarea persoanelor responsabile cu instruirea şi educaţia, prin asumarea
conţinutului acestui cod;
b) menţinerea unui grad înalt de profesionalism în exercitarea atribuţiilor şi funcţiilor personalului
din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular sau confesional, responsabile cu
instruirea şi educaţia, în mod special a persoanelor care îndeplinesc funcţia de cadre didactice;
c) ameliorarea calitativă a relaţiilor dintre actorii educaţionali;
d) reducerea practicilor inadecvate şi/sau imorale ce pot apărea în mediul educaţional
preuniversitar;
e) creşterea gradului de coeziune a personalului implicat în activitatea educaţională;
f) facilitarea promovării şi manifestării unor valori şi principii aplicabile în mediul şcolar
preuniversitar, inserabile şi în spaţiul social;
g) sensibilizarea opiniei publice în direcţia susţinerii valorilor educaţiei.

Art. 4.- Orice persoană din sistemul naţional de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi
confesional, responsabilă cu instruirea şi educaţia, are datoria morală şi profesională de a cunoaşte, de
a respecta şi de a aplica prevederile prezentului Cod.

CAPITOLUL II
VALORI, PRINCIPII ŞI NORME DE CONDUITĂ
Art. 6. - Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional,
responsabil cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, trebuie să îşi desfăşoare
activitatea profesională în conformitate cu următoarele valori şi principii:
a) imparţialitate, independenţă şi obiectivitate;
207
b) responsabilitate morală, socială şi profesională;
c) integritate morală şi profesională;
d) confidenţialitate;
e) activitate în interesul public;
f) respectarea legislaţiei generale şi a celei specifice domeniului;
g) respectarea autonomiei personale;
h) onestitate şi corectitudine intelectuală;
i) respect şi toleranţă;
j) autoexigenţă în exercitarea profesiei;
k) interes şi responsabilitate în raport cu propria formare profesională;
l) implicarea în democratizarea societăţii, în creşterea calităţii activităţii didactice şi a
prestigiului unităţii/instituţiei de învăţământ preuniversitar, precum şi a
specialităţii/domeniului în care lucrează;
m) respingerea conduitelor didactice inadecvate.

208
Art. 7. - În vederea asigurării unui învăţământ de calitate, în relaţiile cu elevii,
persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, au
obligaţia de a cunoaşte, respecta şi aplica un set de norme de conduită. Acestea au în
vedere:

(1) Ocrotirea sănătăţii fizice, psihice şi morale a elevilor prin:

a) supravegherea permanentă a acestora pe tot parcursul activităţilor în şcoală cât
şi în cadrul celor organizate de unitatea şcolară în afara acesteia, în vederea
asigurării depline a securităţii tuturor celor implicaţi în aceste acţiuni;
b) interzicerea agresiunilor fizice şi tratamentelor umilitoare, sub orice formă,
asupra elevilor;
c) asigurarea protecţiei fiecărui elev, prin denunţarea formelor de violenţă fizică
exercitate asupra acestora, a oricărei forme de discriminare, abuz, neglijenţă sau de
exploatare a elevilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 272/2004 privind
protecţia şi promovarea drepturilor copilului, cu modificările şi completările
ulterioare;
d) excluderea oricăror forme de abuz sexual, emoţional sau spiritual;
e) interzicerea hărţuirii sexuale şi a relaţiilor sexuale cu elevii, inclusiv a celor
consensuale;

(2) Responsabilitate în vederea atingerii de către elevi a standardelor de performanţă

prevăzute de documentele şcolare.

(3) Respectarea principiilor docimologice.

(4) Interzicerea oricăror activităţi care generează corupţie:

a) fraudarea examenelor de orice tip contra bani, obiecte, servicii etc;
b) solicitarea de către personalul didactic a unor sume de bani sau cadouri în
vederea obţinerii de către elevi a unor rezultate şcolare incorecte;
c) traficul de influenţă şi favoritismul în procesul de evaluare;
d) colectarea de fonduri de la elevi sau de la părinţii acestora pentru cadouri sau
pentru protocolul destinat cadrelor didactice antrenate în organizarea şi
desfăşurarea unor activităţi de evaluare (examene şi evaluări naţionale, olimpiade,
alte concursuri şcolare etc.);
e) interzicerea meditaţiilor cu proprii elevi, contra unor avantaje materiale.

(5) Interzicerea implicării elevilor în activităţi de partizanat politic şi de prozelitism

religios, organizate special în acest sens de către persoanele responsabile cu instruirea
şi educaţia elevilor, în cadrul unităţilor de învăţământ preuniversitar sau în afara
acestora.

(6) Excluderea din relaţiile cu elevii a oricărei forme de discriminare, asigurarea egalităţii
de şanse şi promovarea principiilor educaţiei inclusive.

209
(7) Respectarea demnităţii şi recunoaşterea meritului personal al fiecărui elev.

Art.8. - În relaţia cu părinţii/tutorii legali, persoanele responsabile cu instruirea şi

educaţia, în mod particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de
conduită:
a) acordarea de consultanţă părinţilor/tutorilor legali în educarea propriilor copii şi
susţinerea rolului parental;
b) stabilirea unei relaţii de încredere mutuală, a unei comunicări deschise şi
accesibile;
c) disponibilitatea pentru rezolvarea problemelor educative enunţate de către
părinţi/ tutori legali;
d) informarea părinţilor/tutorilor legali despre toate aspectele activităţii elevilor
prin furnizarea explicaţiilor necesare înţelegerii şi aprecierii conţinutului serviciilor
educative;
e) informarea părinţilor/tutorilor legali despre evoluţia activităţii şcolare, evitând
tendinţele de prezentare parţială sau cu tentă subiectivă;
f) respectarea confidenţialităţii datelor furnizate şi a dreptului la intimitate
individuală şi familială;
g) persoanele responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular personalul
didactic, nu vor impune, în relaţia cu părinţii/tutorii legali, dobândirea/primirea de
bunuri materiale sau sume de bani pentru serviciile educaţionale oferite;
h) consilierea părinţilor/tutorilor legali privind alternativele de formare şi
dezvoltare optimă a copiilor lor, din perspectiva expertizei psihopedagogice şi a
respectării interesului major al copilului.

Art. 9. - Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabil cu instruirea şi

educaţia, în mod particular cadrele didactice, vor respecta şi aplica următoarele norme de
conduită colegială:
a) relaţiile profesionale trebuie să se bazeze pe respect, onestitate, solidaritate,
cooperare, corectitudine, toleranţă, evitarea denigrării, sprijin reciproc,
confidenţialitate, competiţie loială, interzicerea fraudei intelectuale şi a plagiatului;
b) orice membru al personalului didactic va evita lezarea libertăţii de opinie,
vizând convingerile politice şi religioase;
c) orice membru al personalului didactic va evita practicarea oricărei forme de
discriminare în relaţiile cu ceilalţi colegi;
d) între persoanele din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabile cu
instruirea şi educaţia se interzice solicitarea de servicii personale de orice tip de la
colegi care sunt sau urmează să fie în proces de evaluare, angajare sau promovare;
e) în evaluarea competenţei profesionale se vor utiliza criterii care au în vedere
performanţa şi rezultatele profesionale;
f) încurajarea diseminării cunoştinţelor profesionale, în vederea atingerii unor
standarde superioare de calitate în activitatea didactică;

210
 g) orice cadru didactic trebuie să evite, prin afirmaţii, aprecieri sau acţiuni, să
afecteze imaginea profesională şi/sau socială a oricărui alt membru al corpului
profesoral, cu excepţia situaţiilor prevăzute şi formalizate de actele normative în
vigoare ( evaluările anuale, comisia de disciplină etc.);
h) întreaga activitate a persoanelor din sistemul de învăţământ preuniversitar,
responsabile cu instruirea şi educaţia, trebuie să permită accesul la informaţiile
care interesează pe toţi membrii comunităţii şcolare, posibilii candidaţi, instituţiile
cu care entitatea colaborează şi publicul larg, asigurând astfel o informare corectă şi
facilitarea egalităţii de şanse, precum şi asigurarea accesului echitabil la resursele
şcolare şi ale sistemului de învăţământ;
i) reacţia publică - prin drept la replică, discurs public, întrunire etc. -, atunci
când o anumită situaţie creată de către membrii comunităţii educaţionale sau de
către oricine altcineva din afara acesteia afectează imaginea unităţii/instituţiei
şcolare, sistemului de învăţământ preuniversitar românesc, oricărei persoane,
membră a comunităţii educaţionale.
Art. 10. - Personalul din sistemul de învăţământ preuniversitar responsabil cu instruirea
şi educaţia, în mod particular cadrele didactice care îndeplinesc funcţii de conducere,
de îndrumare şi control sau care sunt membri în structuri de conducere, vor respecta
şi aplica următoarele norme de conduită managerială:
a) respectarea criteriilor unui management eficient al resurselor;
b) promovarea standardelor profesionale şi morale specifice;
c) aplicarea obiectivă a reglementărilor legale şi a normelor etice;
d) evaluarea corectă conform prevederilor din fişa postului;
e) selectarea personalului didactic şi personalului didactic auxiliar de calitate,
conform legislaţiei în vigoare;
f) interzicerea oricărei forme de constrângere ilegală şi/sau ilegitimă, din
perspectiva funcţiei deţinute;
g) respingerea oricărei forme de abuz în exercitarea autorităţii;
h) interzicerea oricărei forme de hărţuire a personalului didactic, indiferent de
statutul şi funcţia persoanei hărţuitoare;
i) exercitarea atribuţiilor ierarhic-superioare, din perspectiva exclusivă a evaluării,
controlului, îndrumării şi consilierii manageriale corecte şi obiective.
Art. 11. - În exercitarea activităţilor didactice (şcolare şi extraşcolare), membrilor
personalului didactic le sunt interzise:
a) consumul de substanţe psihotrope sau alcool;
b) organizarea pariurilor şi a jocurilor de noroc;
c) folosirea dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de învăţământ în vederea
obţinerii de beneficii financiare personale;
d) distrugerea intenţionată a dotărilor şi a bazei materiale din spaţiile de
învăţământ;
e) distribuirea materialelor pornografice;
f) utilizarea de materiale informative interzise prin lege;
g) organizarea de activităţi care pot pune în pericol siguranţa şi securitatea elevilor
sau a altor persoane aflate în incinta unităţii/instituţiei de învăţământ.

211
Art. 12. - În relaţia cu instituţiile şi reprezentanţii comunităţii locale, persoanele
responsabile cu instruirea şi educaţia, în mod particular cadrele didactice, vor respecta şi
aplica următoarele norme de conduită:
a) colaborarea şi parteneriatul cu instituţiile/reprezentanţii comunităţii locale vor
avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul furnizării unor servicii
educaţionale de calitate;
b) colaborarea şi parteneriatul cu organizaţiile non-guvernamentale ce au ca obiect
de activitate educaţia vor avea în vedere asigurarea sprijinului reciproc, în scopul
furnizării unor servicii educaţionale de calitate;
c) responsabilitate şi transparenţă în furnizarea de informaţii către instituţiile de
stat în protejarea drepturilor copilului, atunci când interesul/nevoia de protecţie a
copilului impun acest lucru;
d) parteneriatele cu agenţi economici vor avea în vedere asigurarea sprijinului
reciproc, în scopul furnizării unor servicii educaţionale de calitate;
e) în realizarea colaborării şi a parteneriatelor cu instituţiile/reprezentanţii
comunităţii locale, organizaţiile non-guvernamentale şi agenţii economici nu se vor
angaja activităţi care să conducă la prozelitism religios şi partizanat politic, acţiuni
care pun în pericol integritatea fizică şi morală a elevilor sau care permit
exploatarea prin muncă a acestora.

CAPITOLUL III

RĂSPUNDERI PRIVIND RESPECTAREA PREVEDERILOR CODULUI

Art. 13. - (1) Orice persoană, participantă/implicată în mod direct sau indirect în
activităţile din domeniul educaţional preuniversitar, care consideră, în mod întemeiat,
prin raportare la prevederile prezentului Cod, că este victima sau martorul unui
comportament lipsit de etică profesională din partea unei/unor persoane din sistemul
naţional de învăţământ preuniversitar de stat, particular şi confesional, responsabile cu
instruirea şi educaţia, are dreptul de a sesiza comisia judeţeană/a municipiului Bucureşti
de etică.
Art. 14. - Procedurile privind funcţionarea comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de
etică, precum şi cele privind anchetarea şi soluţionarea încălcării prevederilor Codului
sunt conforme cu prevederile stabilite prin ordinul ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011.
Art. 15. - Prezentul Cod face distincţia între încălcarea neintenţionată şi cea intenţionată
a prevederilor sale.

(1) În cazul încălcării neintenţionate a prevederilor codului, fapt dovedit în urma

anchetei şi audierilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de etică,
persoana în cauză va fi consiliată cu privire la înţelegerea situaţiei de încălcare a
principiilor codului de etică şi, respectiv, va fi sprijinită pentru concilierea
amiabilă cu partea reclamantă.

(2) În cazul încălcării intenţionate a prevederilor codului, fapt dovedit în urma

212
 anchetei şi a audierilor comisiei judeţene/a municipiului Bucureşti de etică,
aceasta din urmă poate iniţia următoarele măsuri, în funcţie de gradul de încălcare
a prevederilor Codului, de repetarea comportamentului respectiv, precum şi în
funcţie de punctul de vedere al Consiliului Profesoral sau a altor organisme
precum, Consiliul Reprezentativ al Părinţilor, Consiliul Şcolar al Elevilor:

a) concilierea amiabilă cu partea reclamantă;

b) atenţionarea colegială în cadrul comisiei judeţene de etică/a
municipiului Bucureşti şi informarea Consiliului de Administraţie al unităţii de
învăţământ preuniversitar/instituţiei de învăţământ, pentru luarea în
considerare a neconformării persoanei respective cu prevederile
codului;
c) propunerea de includere a persoanei respective într-un program de remediere
comportamentală, prin consilierea şi monitorizarea sa pe o perioadă decisă de
către Consiliul de Administraţie al unităţii de învăţământ
preuniversitar/instituţiei de învăţământ. Conţinutul
programului de remediere comportamentală va fi stabilit de către o comisie
compusă dintr-un reprezentant al profesorilor-membru al Consiliului de
Administraţie, un reprezentant al părinţilor şi psihologul
şcolar. Acest program va fi aprobat de către Consiliul de Administraţie
al unităţii/instituţiei de învăţământ;
d) comisia judeţeană de etică/a municipiului Bucureşti, în funcţie de gradul
de încălcare a normelor Codului, poate propune comisiei de cercetare
disciplinară de la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar/inspectoratului
şcolar/MECTS, analiza cazului în vederea sancţionării disciplinare, în
conformitate cu prevederile “Statutului personalului didactic” din cadrul Legii
Educaţiei Naţionale 1/2011.

(3) Conform Art. 10, e) din cadrul ordinului ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului nr. 5550/ 2011 privind aprobarea Regulamentului de
organizare şi funcţionare a Consiliului naţional de etică din învăţământul
preuniversitar, atunci când apar cazuri care sunt de domeniul legii penale,
comisia de etică a judeţului/municipiului Bucureşti notifică instituţiile statului
abilitate cu realizarea cercetării penale.

(4) Consilierea comisiei de etică a judeţului/municipiului Bucureşti privind decizia

de notificare şi notificarea propriu-zisă adresată instituţiilor statului abilitate cu
realizarea cercetării penale, sunt realizate de către serviciul juridic al
inspectoratului şcolar judeţean/al municipiului Bucureşti.

213
 CAPITOLUL IV
DISPOZIŢII FINALE

Art. 16. - Prezentul Cod nu se substituie legilor şi regulamentelor în vigoare din

domeniul educaţiei şi nici nu poate contraveni acestora.
Art. 17. - Prin prevederile prezentului Cod, activităţile comisiilor judeţene de
etică/comisiei de etică a municipiului Bucureşti nu se substituie activităţilor comisiilor
de cercetare disciplinară, constituite la diferite niveluri, conform prevederilor “Statutului
personalului didactic” din Legea Educaţiei Naţionale 1/2011 şi nici activităţilor
instituţiilor statului abilitate cu realizarea cercetării penale.

Art. 18. - (1) Modificarea prevederilor prezentului Cod se poate face ca urmare a
propunerilor a 2/3 din totalul membrilor Consiliului naţional de etică.

(2) Modificările la Cod se realizează de către un grup de lucru special constituit în

acest scop şi sunt aprobate cu 2/3 din voturile exprimate, cu condiţia ca numărul
reprezentanţilor Consiliului naţional de etică să fie cel puţin egal cu 2/3 din numărul total
al membrilor.

(3) Modificările la Cod intră în vigoare începând cu anul şcolar următor aprobării lor.

Art. 19. - Prezentul Cod se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării,
tineretului şi sportului.

214
 CAPITOLUL II

 Curriculum Vitae European;

 Portofoliul personal pentru dezvoltare
profesională (vezi Anexa), completat la zi,
semnat și avizat de director;
 Caietul de formare continuă şi studiu
individual cu dovezi de autoperfecţionare (fişe
de lectură, articole, studii, recenzii, lucrări
metodico-ştiinţifice, adeverinţe / atestate de
participare la stagii de perfectionare şi formare
continuă);
 Inventar și coperte xerocopiate ale mijloacelor
de învăţământ elaborate de cadrul didactic și
avizate de MECTS;
 Inventar și coperte xerocopiate ale
lucrărilor/studiilor cu ISSN/ISBN elaborate de
cadrul didactic;
 Fişa individuală a postului și fişa de evaluare a
educatoarei.

215
 Curriculum vitae
Europass

Informaţii personale
Nume / Prenume
Adresă(e)

Telefon(oane) Mobil:

Fax(uri)
E-mail(uri)

Naţionalitate(-tăţi)

Data naşterii

Sex

Locul de muncă vizat /

Domeniul ocupaţional

Experienţa profesională

Perioada

216
 Funcţia sau postul ocupat

Activităţi şi responsabilităţi
principale

Numele şi adresa
angajatorului

Tipul activităţii sau sectorul

de activitate

Educaţie şi formare

Perioada

Calificarea / diploma
obţinută

Disciplinele principale
studiate / competenţe
profesionale dobândite
Numele şi tipul instituţiei
de învăţământ /
furnizorului de formare

Nivelul în clasificarea
naţională sau
internaţională

Aptitudini şi competenţe
personale

217
 Limba(i) maternă(e)

Limba(i) străină(e)
cunoscută(e)
Autoevaluare Înţelegere Vorbire Scriere
Nivel european (*) Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare
conversaţie scrisă

Limba
Limba
(*) Nivelul Cadrului European Comun de Referinţă Pentru Limbi Străine

Competenţe şi abilităţi
sociale

Competenţe şi aptitudini
organizatorice

Competenţe şi aptitudini
tehnice

Competenţe şi aptitudini de
utilizare a calculatorului

Competenţe şi aptitudini
artistice

Alte competenţe şi
aptitudini

Permis(e) de conducere

Informaţii suplimentare

Anexe

218
 PORTOFOLIU PERSONAL
PENTRU DEZVOLTARE PROFESIONALĂ

CAPITOLUL I – DATE DE IDENTIFICARE

Numele şi prenumele:
Cod Numeric Personal:
Data şi locul naşterii:
Naţionalitatea:
Domiciliul:

CAPITOLUL II – STUDII (formare iniţială)

Nivelul Actul de studii Seria şi Unitatea de

Perioada
educaţional1) dobândit2) numărul învăţământ emitentă

CAPITOLUL III - COMPETENŢE ŞI CALIFICĂRI OBŢINUTE PRIN

DIFERITE FORME DE PERFECŢIONARE (cursuri de formare, grade didactice,
studii postuniversitare, doctorat etc.)

Competenţe/calificări Perioada Instituţia organizatoare Actul 4)

obţinute 3)

CAPITOLUL IV - ALTE APTITUDINI/COMPETENŢE DOBÂNDITE,

RECUNOSCUTE SAU NU PRINTR-UN ACT DE STUDIU

Enumeraţi Contextul în care Dovezi Persoane care pot furniza

aptitudinile/competenţele au fost dobândite5) referinţe (date de
dobândite identificare)

CAPITOLUL V – ALTE MENŢIUNI6)

___________________________________________________________________________

SEMNĂTURĂ,
AVIZAT.
DIRECTOR,

219
 DOSARUL CADRULUI DIDACTIC

1. copie legalizată după diplomă

2. copie legalizată după foaia matricolă
3. copie după gradele didactice obţinute
4. copie după actele de stare civilă: naştere, B.I./C.I, căsătorie, hotărâre de
divorţ, naştere copii
5. copii după diplome – specializări, certificate de perfecţionare
6. adeverinţă de la medic cu specificarea „apt pentru învăţământ”
7. declaraţie pe propria răspundere că nu prezentaţi niciuna dintre afecţiunile
prezentate în Anexa 1 din Ordinul 4840/2005
8. dosar de plastic cu găuri
9. folii protectoare
10. copie după carnetul de muncă, conform cu originalul
11. declaraţia contribuabilului cu privire la datele pentru copiii aflaţi în
întreţinere
12. decizia de numire şi menţinere a calităţii de cadru didactic angajat

220
 FIŞA PERSONALĂ

Numele, iniţiala tatălui, prenumele.................................................

CNP.....................................................................................................
Data şi locul naşterii..........................................................................
Studii.................................................................................................
Anul absolvirii.............................................................................
Specialitatea principală şi secundară............................................
Grad didactic...........................................................................
Ultimul curs de perfecţionare, anul şi specialitatea...................
Limbi străine cunoscute....................................................
Modul de încadrare (titular, suplinitor, cumul, etc)............................
Vechime în muncă/vechime în învăţământ......................................
Starea civilă/nr. copii/ nr. copii aflaţi în întreţinere pentru care beneficiaţi de
deducere suplimentară...........................................
Domiciliul..................................................................................
Telefon/ E-mail........................................................................
Casa de asigurări de sănătate.................................................

Data, Semnătura,
.............. ....................................

221
 FIŞA CADRU A POSTULUI - CADRU DIDACTIC Î ÎNVĂŢĂMÂNTUL
PREUNIVERSITAR

în temeiul Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare,

în temeiul contractului individual de muncă înregistrat în Registrul general de evidenţă a
salariaţilor cu numărul………., se încheie astăzi,…………, prezenta fişă a postului:
Numele si prenumele .................................................
Specialitatea: ...........................................................
Denumirea postului: ...............
Decizia de numire: ...
încadrarea: titular / suplinitor / cadru didactic asociat
Număr de ore sarcini de serviciu: ...
Număr ore de predare: ....
Profesor diriginte la clasa: ......

Cerinţe:
- studii:
- ………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………
- studii specifice postului ...... ..................... .... . ..................... ..........
- vechime .......................................... ..............................................................
- grad didactic... .................................................................................................
- Relaţii profesionale:
- ierarhice de subordonare: director; director adjunct; responsabil comisie
metodica/catedra;
- de colaborare: cu personalul didactic, didactic auxiliar, personalul unităţii de
învăţământ;
- de reprezentare a unităţii şcolare la activităţi/concursuri/festivaluri etc. la care participa
ca delegat.

L ATRIBUŢII SPECIFICE POSTULUI

1. PROIECTAREA ACTIVITĂŢII - ELEMENTE DE COMPETENŢĂ
1.1. Analizarea curriculumului şcolar.
1.2. Fundamentarea proiectării didactice pe achiziţiile anterioare ale elevilor.
1.3. Stabilirea strategiilor didactice optime.
1.4. Elaborarea documentelor de proiectare.
1.5. Proiectarea activităţilor/experienţelor de învăţare care presupun utilizarea
resurselor TIC.
1.6. Actualizarea documentelor de proiectare didactică.
1.7. Proiectarea activităţii extracurriculare.

2. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE CURRICULARE

2.1. Organizarea şi dirijarea activităţilor de predare-învăţare.
2.2. Utilizarea materialelor didactice adecvate.
2.3. Integrarea şi utilizarea TIC.
2.4. Identificarea şi valorificarea posibilităţilor de învăţare ale elevilor.
2.5. Asigurarea formării competenţelor specifice disciplinei.
2.6. Elaborarea propunerilor şi a conţinuturilor curriculumului la decizia şcolii

3. REALIZAREA ACTIVITĂŢILOR DIDACTICE EXTRACURRICULARE

222
 3.1. Eficientizarea relaţiei profesor familie.
3.2. Organizarea, coordonarea sau/şi implementarea activităţilor extracurriculare.
3.3. Implicarea partenerilor educaţionali-realizarea de parteneriate.

4. EVALUAREA REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII

4.1. Elaborarea instrumentelor de evaluare.
4.2. Administrarea instrumentelor de evaluare.
4.3. Aprecierea cantitativă şi calitativă â rezultatelor elevilor.
4.4 . Notarea, interpretarea şi comunicarea rezultatelor evaluării.
4.5. Coordonarea şi completarea portofoliilor educaţionale al elevilor.
5. MANAGEMENTUL CLASEI DE ELEVI
5.1. Organizarea, coordonarea şi monitorizarea colectivelor de elevi.
5.2. Elaborarea de norme specifice clasei la care predă sau/şi este diriginte.
5.3. Gestionarea situaţiilor conflictuale în relaţiile profesor-elevi, elevi-elevi,
profesor-familie.
5.4. Tratarea diferenţiată a elevilor, în funcţie de nevoile lor specifice.
5.5. Comunicarea profesor-elevi, utilizarea feedback-ului bidirecţional în comunicare.
6. MANAGEMENTUL CARIEREI ŞI AL DEZVOLTĂRII PERSONALE
6.1. Identificarea nevoilor proprii de dezvoltare.
6.2. Participarea la activităţi metodice, stagii de formare / cursuri de
perfecţionare/grade didactice, manifestări ştiinţifice etc.
6.3. Aplicarea cunoştinţelor/abilităţilor/competenţelor dobândite.
7. CONTRIBUŢIA LA DEZVOLTAREA INSTITUŢIONALĂ ŞI LA PROMOVAREA
IMAGINII UNITĂŢII ŞCOLARE
7.1. Implicarea în realizarea ofertei educaţionale.
7.2. Promovarea ofertei educaţionale şi a sistemului de valori al unităţii de
învăţământ la nivelul comunităţii locale.
7.3. Facilitarea procesului de cunoaştere, înţelegere, însuşire şi respectare a
regulilor sociale
7.4. Participarea şi implicarea în procesul decizional în cadrul instituţiei şi la
elaborarea şi implementarea proiectului instituţional.
7.5. Iniţierea şi derularea proiectelor şi parteneriatelor.
II. ALTE ATRIBUŢII
În funcţie de nevoile specifice ale unităţii de învăţământ, salariatul este obligat să
îndeplinească şi alte sarcini repartizate de angajator, precum şi să respecte normele,
procedurile de sănătate şi securitate a muncii, de PSI şi ISU, în condiţiile legii:
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________
_______________________________________________________________________

Atribuţiile funcţiei de diriginte, ale responsabilului de comisie/catedră şi ale altor

comisii funcţionale din şcoală sunt prevăzute în prezenta fişă (dacă este cazul).

Răspunderea disciplinară:
Neîndeplinirea sarcinilor de serviciu sau îndeplinirea lor în mod necorespunzător *
atrage după sine diminuarea calificativului şi/sau sancţionarea disciplinară, conform
prevederilor legii.
Director,
(nume, semnătură, ştampilă)
Semnătura titularului de luare la
cunoştinţă:
………………………………………………..
Data:………………………
223
 DECLARAŢIE

Subsemnatul (a)..........................................................................., cadru didactic

la................................................................................., declar pe propria-mi răspundere
că nu mă aflu în nicio situaţie de incompatibilitate de ordin medical cu bolile
prevăzute în Anexa Ordinului Nr.4840/2005:

a) inaptitudine profesională de natură psiho-comportamentală

1. episoade acute ale bolilor psihotice
2. deteriorări cognitive, indiferent de etiologie
3. tulburări severe de comportament datorate bolilor medicale,
inclusiv cele care pot însoţi tulburările de identitate, de gen şi
preferinţă sexuală, precum şi cele datorate consumului de
alcool/substanţe active

b) afecţiuni neurologice:
1. tulburări de vorbire care împiedică activitatea didactică: balbism
foarte grav, afazie

c) boli transmisibile în evoluţie până la vindecare, inclusiv starea de purtător

până la sterilizare:
1. TBC evolutiv

Data, Semnătura,
................... .......................................

224
 DECLARAŢIE PE PROPRIA RĂSPUNDERE
a persoanelor aflate în întreţinerea contribuabilului

Subsemnatul (a).........................................................domiciliat (ă) în

localitatea....................................................str....................................,nr.............,
bl............., .sc........, ap............, sectorul......................., judeţul............................,
CNP................................................. , declar pe propria răspundere că datele
menţionate mai sus sunt reale, cunoscând că falsul în declaraţii se pedepseşte conform
legii.

I. Persoana care contribuie la întreţinerea mea şi pentru care sunt de

acord să beneficieze de coeficientul de deducere personală suplimentară pentru
întreţinerea mea, conform prevederilor Ordinului nr. 1016/2005

Numele şi prenumele................................................................
CNP...........................................................................................
Gradul de rudenie......................................................................

II. La data declaraţiei realizez un venit în sumă de..........lei/lună,

reprezentând .....................

Mă oblig să anunţ de îndată persoana prevăzută la pct. I, în cazul în care

vor interveni schimbări în situaţia venitului realizat.

Data, Semnătura,
.................. ............................................

225
 DECLARAŢIA CONTRIBUABILULUI

Subsemantul (a)......................................................................................salariat
(ă)
la .............................................................................................., având în vedere
prevederile art.3 din Ordinul 1016/18.07.2005 privind aprobarea deducerilor
personale pentru contribuabilii care realizează venituri din salarii, la funcţia de bază,
începând cu luna iulie 2005 în vederea stabilirii deducerilor personale suplimentare
pentru persoanele aflate în întreţinerea mea , prin prezenta declar pe propria
răspundere că datele menţionate mai jos sunt reale şi corespund situaţiei actuale,
cunoscând faptul că falsul în declaraţii se pedepseşte conform legii.
Mă oblig să anunţ angajatorul în termenul legal în cazul în care vor interveni
schimbări în situaţia comunicată şi să prezint actele justificative.

I. Datele personale ale angajatului:

Numele şi
prenumele................................................................CNP..................................
Domiciliul: localitatea..................................................,str.................................,
nr............., bl........., sc.........., ap................., sector.............................,
judeţul.......................................

II.Date pentru copii (minori) aflaţi în întreţinerea subsemnatului (ei) conform

înţelegerii cu soţia (soţul):
Nr. Numele şi prenumele copilului CNP Handicapul
crt.
A G


Se va anexa adeverinţa de la angajatorul celuilalt soţ sau declaraţia pe
propria
răspundere a acestuia că nu beneficiază de deducere suplimentară pentru acel copil.

III.Date pentru persoanele aflate în întreţinere (soţul/soţia, copiii, alţii, etc)

1. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau
II, ori cu handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în
întreţinere................
2. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau
II, ori cu handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în
întreţinere................
3. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau
II, ori cu handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în
întreţinere................
4. Numele şi prenumele.......................................................,.CNP............................,
venitul persoanei aflate în întreţinere................................lei/lună, invalid gradul I sau
II, ori cu handicap grav sau accentuat..................., data de la care este în
întreţinere................

Data, Semnătura,
................................. ......................................

226
  fişe de lectură

 articole

 studii

 recenzii lucrări metodico-ştiinţifice

 adeverinţe / atestate de participare la stagii de

perfecţionare şi formare continuă

227
 INVENTAR ŞI COPERTE XEROCOPIATE ALE MIJLOACELOR DE
ÎNVĂŢĂMÂNT

NR. MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT COPERTE CADRUL DIDACTIC

INV. XEROCOPIATE CARE A ELABORAT
MIJLOACE DE
ÎNV.AVIZATE DE
MECTS

228
 INVENTAR ŞI COPERTE XEROCOPIATE ALE LUCRĂRILOR/STUDIILOR CU
ISSN/ISBN

NR. LUCRĂRI/STUDII CU ISSN/ISBN COPERTE CADRUL DIDACTIC

INV. XEROCOPIATE CARE A ELABORAT
LUCRĂRILE

229
 FIŞA INDIVIDUALĂ A POSTULUI

-EDUCATOARE-

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ________________________________

În temeiul legii şi al contractului de muncă încheiat între

_________________________, înregistrat la _________________ cu nr.____________ la
care subsemnata ader, obligându-mă să respect prevederile art. _______ din contractul
colectiv de muncă, se încheie azi ________ prezenta fişă individuală a postului.

Postul ____________________________________
Poziţia (numele) ____________________________
Compartimentul ____________________________
Cerinţe:
studii superioare ______________________
specifice postului______________________

Relaţii:
a) ierarhice_____________________________
b) funcţionale___________________________
c) de colaborare_________________________

Doamna _______________________________________, posesor al contractului

individual de muncă, înregistrat în registrul de evidenţă a contractelor individuale de muncă
la nr. ______,negociază în condiţiile art. __________ din contractul colectiv de muncă
următoarele atribuţii şi sarcini, structurate pe următoarele capitole:

Capitolul I – Sarcini de serviciu obligatorii, reprezentând_________ norma de bază

corespunzătoare unei părţi de _________ din salariul de bază, stabilite la data de
_________________.

1. COMUNICARE – Competenţe comunicaţionale

1a. Comunicarea educatoare-copil

1b. Comunicarea între cadre didactice
1c. Comunicarea cu părinţii.

1a. Comunicarea educatoare-copil

Detalierea competenţei Indicatori de performanţă
de comunicare
Selectează modalităţi de Selectarea modalităţilor de comunicare în funcţie de conţinutul informaţiei,
comunicare adecvate perticularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, respectarea diversităţii
culturale a acestora.
Transmite informaţii cu Accesibilizarea informaţiilor cu caracter instructiv-educativ, şi respectarea
caracter instructiv obiectivelor de referinţă din programa preşcolară.
educativ
Utilizează feed-back-ul Selectarea unor situaţii de lucru adecvate în scopul comparării mesajului
în comunicare transmis cu cel receptat de copil.
Facilitează Stabilirea unor situaţii de comunicare care să faciliteze schimbul de informaţii
comunicarea cu copiii educatoare-copil, copil-copil, cooperarea şi interacţionarea eficientă.
1b. Comunicarea între cadrele didactice

230
 Detalierea competenţei Indicatori de performanţă
de comunicare
Identifică domenii de Colaborarea cu celelalte cadre didactice pentru asigurarea continuităţii grădiniţă-
colaborare şcoală
Se informează despre Comunicarea permanentă cu colega de grupă sau cu alte cadre didactice care
copii desfăşoară activităţi la aceeaşi grupă (opţionale, extracurriculare) pentru a obţine
informaţii relevante despre evoluţia copiilor, prelucrarea şi corelarea informaţiilor
obţinute pentru a determina o apreciere obiectivă a copiilor.
Abordează aspecte Comunicarea permanentă cu celelalte cadre didactice pentru a identifica cele mai
metodice şi pedagogice potrivite metode în vederea eficientizării demersului didactic.
ale activităţii didactice

1.c. Comunicarea cu părinţii

Detalierea competenţei Indicatori de performanţă

de comunicare
Informează familia Informarea periodic, a familiei copilului cu privire la progresul acestuia,
copilului comportamentul social etc.
Solicită informaţii Solicitarea unor date suplimentare despre comportamentul copilului în familie,
atitudinea faţă de învăţare, alte informaţii, pentru o cunoaştere a copilului din
perspective diferite
Consiliază familia Descoperirea cauzelor unor comportamente şi identificarea modalităţilor de
copilului soluţionare a acestora.
Îndrumarea familiei către persoane/instituţii specializate şi autorizate pentru
consiliere şi desfăşurarea unor cursuri cu părinţii (în calitate de instructor
autorizat)

2. PROIECTARE – Competenţe proiective

2a. Planificarea şi proiectarea activităţilor instructiv-educative

2b. Planificare şi proiectarea curriculumului opţional
2c. Planificarea şi proiectarea activităţilor extraşcolare

2a. Planificarea şi proiectarea activităţilor instructiv-educative

Detalierea competenţei Indicatori de performanţă

Analizează planul de Cunoaşterea , respectarea şi aplicarea personalizată a curiculumului naţional,
învăţământ şi corespunzător specificului grupei de copii
curriculumul
corespunzător
Alege materialele Selectarea materialelor auxiliare în conformitate cu legislaţia în vigoare şi
auxiliare utilizarea lor conform capacităţilor de învăţare ale copiilor
Întocmeşte planificarea Stabilirea şi ordonarea, coerentă şi corespunzătoare colectivului de copii, a
calendaristică anuală şi activităţilor; estimarea atentă şi revizuirea periodică a bugetului de timp alocat
săptămânală fiecărei teme (proiect tematic) în funcţie de interesul manifestat de copii pentru
aceasta şi de capacităţile lor de învăţare
Întocmeşte proiecte de Elaborarea proiectelor didactice pentru activităţile desfăşurate cu copiii, ţinând
activitate cont de următoarele repere: rigoare ştiinţifică, strategii activ-participative şi
didactică/schiţe de obiective operaţionale corect formulate.
proiect*

231
 2b. Planificarea şi proiectarea curriculumului opţional

Detalierea competenţei Indicatori de performanţă

Stabileşte oferta de Analizează resursele materiale şi umane de care dispune grădiniţa, precum şi a
curriculum opţional intereselor copiilor în vederea stabilirii ofertei de curriculum opţonal
Proiectează curriculum Corelarea obiectivelor cu conţinuturile, respectând interesel copiilor
opţional
Dezvoltă curriculumul Identificarea resurselor informaţionale adecvate conţinuturilor stabilite
opţional Selectarea activităţilor de învăţare cu un caracter formativ

2c. Planificarea activităţilor extraşcolare

Detalierea competenţei Indicatori de performanţă

Stabileşte oferta de Analizează resursele materiale şi umane de care dispune grădiniţa, precum şi a
activităţi extraşcolare intereselor copiilor din grupă în vederea stabilirii ofertei de activităţi extraşcolare
Proiectează Corelarea obiectivelor cu conţinuturile şi respectarea intereselor copiilor
curriculumul pentru
activităţile extraşcolare
Dezvoltă curriculumul Identificarea resurselor umane şi informaţionale adecvate conţinuturilor stabilite
pentru activităţi Selectarea activităţilor de învăţarecu un caracter formativ
extraşcolare

3. MANAGEMENT EDUCAŢIONAL – Competenţe manageriale

3a. Asigurarea mijloacelor de învăţământ, a materialului didactic şi a

auxiliarelor didactice
3b. Organizarea şi amenajarea mediului educaţional
3c. Conducerea procesului didactic

3a. Asigurarea mijloacelor de învăţământ, a materialului didactic şi a auxiliarelor

didactice

Detalierea competenţei Indicatori de performanţă

Identifică necesarul de Identificarea mijloacelor de învăţământ, a materialului didactic şi, eventual, a
material didactic auxiliarelor didactice adecvate particularităţilor de vârstă ale copiilor, nivelului de
dezvoltare intelectuală şi conţinuturilor activităţilor planificate
Elaborează / Elaborarea / confecţionarea / achiziţionarea de material didactic, mijloace de
confecţionează / învăţământ şi auxiliare didactice, având în vedere funcţiile pe care acestea trebuie
achiziţionează material să le îndeplinească
didactic, mijloace de
învăţământ auxiliare
didactice necesare

3b. Organizarea şi amenajarea mediului educaţional

Detalierea competenţei Indicatori de performanţă

Organizează spaţiul Amenajarea mediului educaţional în conformitate cu tipul de activitate desfăşurată
educaţional (activitate în perechi, învăţarea prin cooperare etc.), astfel încât să ofere
posibilităţi multiple de desfăşurare eficientă a activităţilor
Amenajarea ariilor de stimulare/colţuri/zone/cente de interes în sala de grupă, în
vederea unei învăţări stimulative şi eficiente
Încurajează imlicarea Valorizarea eforturilor tuturor copiilor prin expunerea lucrărilor realizate, prin
232
copiilor în amenajarea amenajarea colţului tematic al grupei atunci când se trece la o nouă temă, prin
mediului educaţional marcarea diferitelor evenimente (trecerea anotimpurilor, evenimente istorice,
religioase etc. de importanţă naţională)
Implică părinţii Implicarea părinţilor în luarea deciziilor privind amenajarea spaţiului educaţional
copiilor în amenajarea în beneficiul copiilor
mediului educaţional
al grupei

3c. Conducerea procesului didactic

Detalierea competenţei Indicatori de performanţă

Desfăşoară metodic Conducerea activităţilor desfăşurate cu copiii în conformitate cu proiectul/schiţa
activităţile cu copiii de proiect stabilit
Găsirea de căi şi mijloace eficiente pentru a transmite cunoştinţe copiilor,
respectând principiile didactice;
Crearea unor situaţii noi în vederea aplicării cunoştinţelor şi deprinderilor însuşite
de copii
Implică activ copiii în Stimularea copiilor în vederea perticipării acestora la propria lor formare şi
procesul instructiv- dezvoltare
educativ Individualizarea activităţii cu copiii
Asigură securitatea Verificarea permanentă a stării spaţiului grupei (mobilier, echipamente etc.), a
copiilor în timpul materialelor puse la dispoziţia copiilor cu prilejul activităţilor instructiv-educative
desfăşurării planificate, în vederea prevenirii unor accidente sau evenimente neprevăzute.
activităţilor

4. EVALUAREA – Competenţe evaluative

4a. Elaborarea şi utilizarea instrumentelor de evaluare

4b. Înregistrarea şi valorificarea rezultatelor copiilor

4a. Elaborarea şi utilizarea instrumentelor de evaluare

Detalierea Indicatori de performanţă

competenţei
Elaborează Elaborarea unor instrumente alternative de evaluare, adecvate atât conţinutului,
instrumente de cât şi obiectivelor propuse
evaluare
Aplică instrumente de Aplicarea unor probe de evaluare, în diferite momente ale procesului didactic, în
evaluare funcţie de obiectivele evaluării

4b. Înregistrarea şi valorificarea rezultatelor copiilor

Detalierea Indicatori de performanţă

competenţei
Completează caietul Înregistrează, periodic, în caietul de observaţii asupra copiilor, a aprecierii juste a
de observaţii asupra performanţelor acestora
copiilor
Completează fişa de Consemnarea în fişa psihopedagogică a copilului, cu responsabilitate, a unor date
evaluare a copilului relevante despre dezvoltarea acestuia la sfârşitul preşcolarităţii, pentru a oferi
familiei şi învăţătorului informaţiile necesare
233
Valorifică rezultatele Revizuirea, periodic, a planificării calendaristice sau săptămânale şi ajustarea lor
ţinând cont de rezultatele evaluărilor iniţiale, continue sau sumative;
Identificarea măsurilor ameliorative pentru copiii cu dificultăţi de învăţare şi a
măsurilor de dezvoltare pentru copiii cu performanţe

5. DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ – Competenţe de dezvoltare

5a. Identificarea nevoilor de formare şi planificarea activităţilor metodice

5b. Participare la propria formare şi valorificarea achiziţiilor

5a. Identificarea nevoilor de formare şi planificarea activităţilor metodice

Detalierea Indicatori de performanţă

competenţei
Identifică nevoile Identificarea necesarului propriu de formare în funcţie de dinamica informaţiei din
proprii de formare domeniu
Manifestarea unei atitudini obiective în autoevaluare
Planifică activităţile Planificarea activităţii metodice zilnic, ţinând cont de nevoile proprii identificate,
metodice de activităţile metodice şi de perfecţionare comunicate la nivel naţional, la nivel
de judeţ/sector sau la nivel de unitate

5b. Participare la propria formare şi valorificarea achiziţiilor

Detalierea Indicatori de performanţă

competenţei
Participarea la Manifestarea unui interes constant pentru activităţi care conduc la propria
propria formare şi dezvoltare, atât în plan profesional, cât şi în plan personal
dezvoltare personală
şi profesională
Valorifică informaţiile Aplicarea, în activitatea didactică, a informaţiilor obţinute în cadrul întâlnirilor
achiziţionate metodice, a cursurilor de formare sau prin studiu individual

Capitolul II – Obligaţii/atribuţii profesionale suplimentare, reprezentând

_________norma de bază (ore suplimentare), corespunzătoare unui spor de ________ din
salariul de bază, conform reglementărilor în vigoare, stabilite la început de an şcolar
____________________.
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
________________________________________

Capitolul III – Activităţi suplimentare neprevăzute în încadrarea pe post, efectuate

prin ordin de serviciu etc. şi care se vor plăti prin ore suplimentare, premii lunare, zile libere
etc. (activitatea, data, recompensa):
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

234
 Capitolul IV – Activităţi suplimentare deosebite, efectuate cu înalt profesionalism şi
cu rezultate deosebite, ce constituie argumentele pentru acordarea salariului de merit sau a
premiilor lunare, în conformitate cu HG nr. 281/1993, cu modificările ulterioare (activitatea,
data, recompensa):
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
Capitolul V – Sancţiuni primite de angajat (motivul, data, sancţiunea):
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

DIRECTOR, SALARIAT,

DATA:__________________

235
 SCOALA ……………………………
Anexa 1 la Ordinul ministrului educației naționale nr.3597/18.06.2014
(Anexa 2 la Metodologie)

FIȘA CADRU DE AUTOEVALUARE/EVALUARE ÎN VEDEREA ACORDĂRII CALIFICATIVULUI ANUAL

PENTRU CADRELE DIDACTICE DIN ÎNVĂȚĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR

Numărul fișei postului: ................................

Numele și prenumele cadrului didactic: …………………………….. Calificativul acordat:
Specialitatea:
Perioada evaluată:

Indicatori Punctaj Validare

de performanță Punctaj acordat consiliul
Domenii Criterii de performanță maxim profesoral
ale evaluării Auto Evaluare
Evaluare
evaluare consiliu de
comisie
administraţie
1.1 Respectarea programei școlare, a normelor de
1. Proiectarea activității elaborare a documentelor de proiectare, precum și
adaptarea acesteia la particularitățile grupei/clasei. 4

1.2. Implicarea în activitățile de proiectare a ofertei

educaționale la nivelul unității. 3
1.3 Folosirea tehnologiei informării și comunicării (TIC)
în activitatea de proiectare. 4

236
 1.4 Proiectarea unor activități extracurriculare corelate cu
obiectivele curriculare, nevoile și interesele educabililor,
planul managerial al unității. 4
15
2.1 Utilizarea unor strategii didactice care asigură
caracterul aplicativ al învățării și formarea competențelor
2. Realizarea activităților specifice. 5
didactice 2.2 Utilizarea eficientă a resurselor materiale din
unitatea de învățământ în vederea optimizării activităților
didactice-inclusiv a resurselor TIC. 5
2.3 Diseminarea, evaluarea și valorizarea activităților
realizate. 5
2.4 Organizarea și desfășurarea activităților
extracurriculare, participarea la acțiuni de voluntariat. 5
2.5 Formarea deprinderilor de studiu individual și în
echipă în vederea formării/dezvoltării competenței de ,,a
învăța să înveți”. 5

25
3.1 Asigurarea transparenței criteriilor, a procedurilor de
3. Evaluarea rezultatelor evaluare și a rezultatelor activităților de evaluare. 3
învățării
3.2 Aplicarea testelor predictive, interpretarea și
comunicarea rezultatelor. 4

3.3 Utilizarea diverselor instrumente de evaluare,

inclusiv a celor din banca de instrumente de evaluare
unică. 3
3.4 Promovarea autoevaluării și interevaluării. 3
3.5 Evaluarea satisfacției beneficiarilor educaționali. 3
3.6 Coordonarea elaborării portofoliului educațional ca
element central al evaluării rezultatelor învățării. 4

237
 20

4.1 Stabilirea unui cadru adecvat (reguli de conduită,

atitudini, ambient) pentru desfășurarea activităților în
conformitate cu particularitățile clasei de elevi.
3
4.2 Monitorizarea comportamentului elevilor și
gestionarea situațiilor conflictuale. 3
4. Managementul clasei de 4.3 Cunoașterea, consilierea și tratarea diferențiată a
elevi elevilor. 3
4.4 Motivarea elevilor prin valorizarea exemplelor de
bună practică. 3

5. Managementul carierei
și al dezvoltării personale
12
5.1 Valorificarea competențelor științifice, didactice și
metodice dobândite prin participarea la programele de
formare continuă/perfecționare. 3
5.2 Implicarea în organizarea activităților metodice la
nivelul comisiei/catedrei/responsabilului. 1
5.3 Realizarea/actualizarea portofoliului profesional și
dosarului personal. 1
5.4 Dezvoltarea capacității de comunicare și relaționare
în interiorul și în afara unității (cu elevii, personalul
școlii, echipa managerială și cu beneficiarii din cadrul
comunității-familiile elevilor). 1
5.5. Manifestarea atitudinii morale şi civice (limbaj,
ţinută, respect, comportament), respectarea şi
promovarea deontologiei profesionale 2

8
6. Contribuția la
dezvoltarea instituțională și 6.1 Dezvoltarea de parteneriate și proiecte educaționale
la promovarea imaginii în vederea dezvoltării instituționale. 3

238
unității școlare
6.2 Promovarea ofertei educaționale.
2
6.3 Promovarea imaginii școlii în comunitate prin
participarea și rezultatele elevilor la olimpiade,
concursuri, competiții, activități extracurriculare și
extrașcolare. 3

6.4 Realizarea/participarea la programe/activități de

prevenire și combatere a violenței și comportamentelor
nesănătoase în mediul școlar, familie și societate. 3

6.5 Respectarea normelor, procedurilor de sănătate și

securitate a muncii și de PSI și ISU pentru toate tipurile
de activități desfășurate în cadrul unității de învățământ
precum și a sarcinilor suplimentare. 2
6.6 Implicarea activă în crearea unei culturi a calității la 2
nivelul organizației.
15
7. Conduita 7.1. Manifestarea atitudinii morale și civice (limbaj, 2
profesională ținută, respect, comportament).
7.2. Respectarea și promovarea deontologiei 3
profesionale.
5
100

Data: Numele și prenumele: Semnături:

 Cadru didactic evaluat:
 Responsabil comisie:
 Director:
 Membrii consiliului de administraţie

239
 CAPITOLUL III

 Catalogul grupei, cu numele și prenumele copiilor, data nașterii

și înregistrarea prezenței și a absențelor;
 Caietul educatoarei, care să conțină cel puțin: planificarea
calendaristică a activităților cu copiii (atât pentru perioadele de
studiu cât și pentru cele de vacanță), date generale despre grupa
de copii, colaborarea cu familia, colaborarea cu alţi factori
educaţionali şi instituţionali, munca metodică;
 Programe pentru activitățile opționale (indiferent dacă sunt
predate de cadrul didactic de la grupa respectivă sau de un alt
cadru didactic);
 Proiecte de activităţi (debutanţi, grad definitiv), schiţe de
proiecte didactice (gradul II și gradul I ), mape cu proiecte
model pentru toate cadrele didactice;
 Mapa didactică a educatoarei: proiecte de activitate (model),
proiecte tematice (model), proiecte tematice pentru activităţi
integrate (model), inventar de teme anuale, fişe de evaluare
iniţială, formativă, sumativă;
 Portofoliile copiilor;
 Caiet de observaţii curente asupra copiilor din grupă;
 Caracterizarea psihosocială şi pedagogică a grupei de preşcolari
(la sfârşitul fiecărui semestru şi la sfârşitul unui an de
învăţământ );
 Fişa de evaluare a fiecărui copil (inițială, la sf.sem.I și la
sf.anului școlar)
 Fișa psihopedagogică a fiecărui copil, la sfârşit de ciclu
preşcolar.

240
 CATALOGUL GRUPEI

APRECIEREA ACTIVITATII COPIILOR PE

EVALURE
Nr NUMELE SI DOMENII EXPERIENTIALE*
crt. PRENUMELE ABSENŢE DOMENIUL DOMENIUL ŞTIINTE
DATA NAŞTERII, LIMBA ŞI CUNOAŞTEREA ACTIVITĂTI
ADRESA, NR. TEL. COMUNICARE MEDIULUI MATEMATICE
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA

SEM I

SEM II

241
FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA

SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA

242
 SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA
SEM I

SEM II

FINALA

APRECIEREA ACTIVITĂŢII COPIILOR PE DOMENII EXPERIENŢIALE*

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE DOMENIUL ESTETIC ŞI
CREATIV DOMENIUL APRECIERE
EDUCAŢIE EDUCAŢIE EDUCAŢIE EDUCAŢIE PSIHOMOTRIC FINALĂ
MORAL CIVICĂ PRACTICĂ MUZICALĂ ARTISTICO-
PLASTICĂ

243
244
* NOTA: Evaluarea copiilor se lasă la latitudinea fiecărei educatoare, în loc de calificative folosindu-se
diferite notaţii.

245
 CARACTERIZAREA GRUPEI

În anul şcolar ………. conduc grupa de copii cu vârste cuprinse între ……. ani , respectiv
grupa ……., grupă ce cuprinde un efectiv de ……. de copii , din care …. fetiţe şi ……….băieţi,
copii care în majoritate au frecventat grupa …………...
În urma evaluării iniţiale desfăşurate pe parcursul a două săptămâni am reuşit să identific
nivelul de cunoştinţe şi deprinderi ale copiilor din grupă., constatând astfel că:
 preşcolarii au un vocabular activ destul de bogat, denumesc cu uşurinţă obiecte, însuşiri,
acţiuni, relaţii spaţiale, stări afective, trăsături comportamentale;
 în exprimarea orală folosesc un limbaj adecvat şi de cele mai multe ori corect din punct de
vedere gramatical: sub aspect fonetic, lexical, sintactic.
 există câţiva copii cu defecte de vorbire majore
 majoritatea preşcolarilor au un volum de cunoştinţe corespunzător nivelului de vârstă
 au în dezvoltare capacitatea de cunoaştere a mediului, curiozitatea pentru investigarea
acestuia, utilizând un limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi mediul
înconjurător ;
 în cadrul activităţilor matematice se remarcă folosirea limbajului matematic în conformitate
cu obiectivele programei la nivelul acestei vârste; au capacitatea de a recunoaşte, de a alcătui
şi denumi grupe de obiecte
 au reprezentări despre obiecte referitoare la formă, mărime, culoare, grosime, lăţime,
lungime, înălţime;
 în ceea ce priveşte normele de comportate civilizată în general le respectă, au abilităţi de a
relaţiona şi de a comunica între ei, precum şi între ei şi adulţi;
 în anul şcolar …………. obiectivele care vor sta în vizorul meu vor fi acelea de formare a
unui colectiv unit şi disciplinat, care să facă faţă cu succes cerinţelor activităţilor zilnice din
grădiniţă şi, în perspectivă, să facă faţă cu succes la şcoală;
 se va avea în vedere ca fiecare copil să-şi urmeze drumul său personal de creştere şi
dezvoltare, oferindu-i-se suportul adecvat pentru îmbogăţirea capacităţii de a interacţiona cu
mediul, de a-l cunoaşte şi stăpâni, prin încercări, explorări, exerciţii, experimente,
valorificând potenţialul fizic şi psihic al fiecăruia şi descoperirea propriei identităţi.

246
 PLAN DE ACŢIUNI DE INTEGRARE ŞI RECUPERARE PENTRU COPILUL CU C.E.S.

NUMELE ŞI PRENUMELE:
DATA NAŞTERII:
GRĂDINIŢA:
PERIOADA DE APLICARE:

OBIECTIVELE PLANULUI:

 Cultivarea atitudinii pozitive faţă de membrii colectivului prin educarea capacităţii de

relaţionare a copilului cu C.E.S.;
 Promovarea unei atitudini tolerante, deschise, de acceptare şi înţelegere firească a raporturilor
dintre copilul cu nevoi speciale şi restul grupei.
 Recuperarea decalajelor prin activităţi suplimentare aplicate personalizat şi prin terapie
psihopedagogică;
 Prevenirea apariţiei prejudecăţilor la copiii din grupă şi înlăturarea celor formate,

MĂSURI ÎNTREPRINSE:
- activitate recuperatorie desfăşurată gradual la următoarele categorii de activităţi: activităţi
matematice, activităţi de educare a limbajului, educaţie plastică……………………………
- discuţii individuale de câte ori apar probleme;
- antrenarea părinţilor copiilor din grupă în programul de recuperare
- propunere de acţiuni concrete de integrare;
- lectorate cu părinţii;
- colaborarea cu alţi factori educaţionali: psihopedagog, medic de familie, părinţi;

În urma evaluărilor periodice aplicate s-a constatat că preşcolarul……………………………

1. Are nevoie de mai multe explicaţii şi de repetarea demonstrării pentru a înţelege
cerinţa.
2. Are nevoie de foarte multe exerciţii de repetare până când ceea ce se însuşeşte ajunge
să se consolideze.
3. Se mobilizează şi încearcă să rezolve sarcina cerută în cazul unei abordări calme,
echilibrate. În caz contrar se sperie şi nu se mai poate concentra.
4. Are nevoie de atenţionări repetate pentru îndeplinirea sarcinilor.
5. Are formate deprinderi de autoservire foarte bune.
6. Îi place ordinea.
7. Este motivat să continue când este recompensat pentru orice succes.

DOMENIUL DE
INTERVENŢIE INTERVENŢII OBSERVAŢII
Educarea limbajului - exerciţii de punere în valoare şi cultivarea stimei de sine prin
exprimarea verbală de păreri, idei, propuneri în faţa grupei;

- exerciţii de dialog, de exprimare a gândurilor, sentimentelor

şi părerilor;

Activităţi matematice -exerciţii de stabilire de relaţii între obiecte şi grupe de

obiecte realizând comparaţii;

-exerciţii de triere, clasificare şi seriere de obiecte după unul

sau mai multe criterii asociate (în funcţie de vârstă);

247
 - exerciţii de exersare a spiritului de observaţie;

- exerciţii pentru raportarea numărului la cantitate, raportarea

cifrei la număr, stabilirea locului pe care îl ocupă numărul în
şirul numerelor naturale, folosirea numărului ordinal

- exerciţii de dezvoltare a capacităţii de a înţelege şi utiliza

numerele şi cifrele;

Educaţie plastică - exerciţii de recunoaştere şi diferenţiere a formelor şi

culorilor din mediul înconjurător;

- exerciţii de însuşire a culorilor de bază

- aplicarea culorii pe suprafeţe libere cu diferite instrumente,

asocierea ei cu obiectele din mediul înconjurător;

- aplicarea culorii pe suprafeţe date

- combinarea culorilor pentru obţinerea de efecte plastice

Acţiuni de cultivare a - implicarea în acţiuni care cer responsabilitate: elev de

toleranţei membrilor serviciu, să dea ajutor colegilor în unele ocazii, rol de asistent
grupei faţă de al educatoarei în pregătirea unor activităţi;
preşcolarul……………...şi
educarea capacităţii de - acordarea atenţiei pozitive continue, aprecierea efortului
relaţionare depus pentru realizarea oricărei sarcini şi recompensarea
acestui efort, în faţa clasei;

-acordarea rolului de lider în anumite jocuri (atunci când

există condiţii să reuşească)

-determinarea celorlalţi copii de a-l accepta ca şi partener în

jocurile lor;

- implicarea continuă în activităţi pentru evitarea autoizolării;

- ignorarea unor comportamente negative şi folosirea întăririi

pozitive;

-discuţii în particular, când este cazul;

248
249
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE CABINET MINISTRU

ORDIN
privind structura anului şcolar 2017-2018

În temeiul art. 94, alin.(2), lit. r) din Legea educației naționale nr.1/2011, cu modificările și
completările ulterioare,
în temeiul prevederilor din Hotărârea Guvernului nr. 26/2017 privind organizarea şi
funcţionarea Ministerului Educaţiei Naționale,

MINISTRUL EDUCAŢIEI NAȚIONALE

emite prezentul ordin:

Art.1 (1) Anul şcolar 2017-2018 are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 167 de zile lucrătoare.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), se stabilesc următoarele:

a) pentru clasele terminale din învățământul liceal, anul școlar are 32 de săptămâni de cursuri și se
încheie în data de 25 mai 2018;

b) pentru clasa a VIII-a, anul școlar are 34 de săptămâni de cursuri și se încheie în data de 8 iunie
2018;

c) pentru clasele din învățământul liceal - filiera tehnologică, cu excepția claselor terminale, durata
cursurilor este cea stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare;

d) pentru clasele din învăţământul profesional, durata cursurilor este cea stabilită prin planurile-
cadru de învăţământ în vigoare;

e) pentru învăţământul special - clasele a IX-a - a XI-a, ciclul inferior al liceului, filiera tehnologică,
durata cursurilor este de 37 de săptămâni, însumând 177 de zile lucrătoare;

f) stagiile de pregătire practică pentru care au optat absolvenții ciclului inferior al liceului, filiera
tehnologică, cuprind 720 de ore care se desfășoară în perioada propusă de unitatea de învățământ
organizatoare și aprobată de inspectoratul școlar, conform structurii anului școlar, cu respectarea
vacanțelor;

g) pentru învăţământul postliceal (şcoală postliceală şi şcoală de maiştri), durata cursurilor este cea
stabilită prin planurile-cadru de învăţământ, în vigoare.

Art.2 Anul şcolar 2017-2018 începe pe data de 1 septembrie 2017, se încheie pe data de 31 august
2018 şi se structurează pe două semestre, după cum urmează:

Semestrul I are 18 săptămâni dispuse în perioada 11 septembrie 2017-2 februarie 2018

Cursuri – luni, 11 septembrie 2017 - vineri, 22 decembrie 2017
În perioada 28 octombrie - 5 noiembrie 2017, clasele din învăţământul primar şi grupele din
învăţământul preşcolar sunt în vacanţă.
Vacanţa de iarnă – sâmbătă, 23 decembrie 2017 – duminică, 14 ianuarie 2018
Cursuri – luni, 15 ianuarie 2018 – vineri, 2 februarie 2018
Vacanţa intersemestrială – sâmbătă, 3 februarie 2018 – duminică, 11 februarie 2018

Semestrul al II-lea are 17 săptămâni dispuse în perioada 12 februarie 2018 - 15 iunie 2018
Cursuri – luni, 12 februarie 2018 – vineri, 30 martie 2018
Vacanţa de primăvară – sâmbătă, 31 martie 2018 – marţi, 10 aprilie 2018
Cursuri – miercuri, 11 aprilie 2018 – vineri 15 iunie 2018
Vacanţa de vară – sâmbătă, 16 iunie 2018 – duminică, 9 septembrie 2018

Art.3 În zilele libere prevăzute de lege şi de contractul colectiv de muncă aplicabil nu se organizează
cursuri.

Art.4 Unitățile de învățământ și inspectoratele școlare vor marca prin manifestări specifice ziua de 5
octombrie – Ziua internațională a educației, ziua de 5 iunie – Ziua învățătorului.

Art.5 (1) Programul național „Şcoala altfel” se va desfăşura în perioada 2 octombrie 2017 – 31 mai
2018, pe o perioadă de 5 zile consecutive lucrătoare, a căror planificare se află la decizia unităţii de
învăţământ.

(2) Intervalul aferent programului ”Școala altfel” nu coincide cu perioada tezelor semestriale.

Art.6 Lucrările semestriale/ tezele se susțin la finalul semestrelor, după parcurgerea programei
școlare cu cel puțin 3 săptămâni înainte de finalul semestrului.

Art. 7 Etapele naționale ale olimpiadelor școlare se organizează, de regulă, în perioada vacanţei de
primăvară, conform calendarului olimpiadelor naționale școlare.

Art. 8 (1) În situaţii deosebite, bine fundamentate, în funcţie de condiţiile climaterice locale speciale
şi de specificul şcolii, inspectoratele şcolare pot aproba, la cererea conducerii unităţilor de
învăţământ, modificări ale structurii anului şcolar stabilite prin prezentul ordin.
(2) Solicitarea de modificare a structurii anului școlar se face după consultarea consiliului
reprezentativ al părinților din unitatea/unitățile de învățământ respectivă/respective.

(3) Aprobarea modificării structurii anului şcolar, menţionată la alin. (1), se acordă în condiţiile
asigurării unui număr de zile de cursuri cel puțin egal cu cel stabilit la art. 1, precum şi a posibilităţii
ca toţi elevii să participe, fără restricţii, la examenele și evaluările naționale: evaluarea națională a
absolvenților clasei a VIII-a, examenul de bacalaureat, examenele de certificare a competențelor
profesionale, examenele de atestare a competențelor, examenele de absolvire.

Art.9 Calendarul examenelor/evaluărilor naţionale, al examenelor de absolvire, respectiv de

certificare/atestare a calificării profesionale/a competențelor, precum şi calendarul admiterii în clasa
a IX-a se aprobă prin ordine distincte ale ministrului educaţiei naționale.

Art.10 Direcţia Generală Evaluare și Monitorizare Învățământ Preuniversitar, Direcţia Minorități,

Direcţia Generală Management Preuniversitar, inspectoratele şcolare judeţene şi al municipiului
Bucureşti, precum şi conducerile unităţilor de învăţământ duc la îndeplinire prevederile prezentului
ordin.

Art.11 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Ministru,
Pavel NĂSTASE

Bucureşti
Nr. 3382
Data: 24.02.2017
 Metodologie
de organizare a Programului național „Școala altfel”

Cap. I. Prevederi generale

Art. 1. Programul național „Școala altfel” are o durată de 5 zile consecutive lucrătoare în
timpul anului școlar și poate fi derulat pe baza unei planificări ce rămâne la decizia fiecărei unități de
învățământ, conform ordinului ministrului educației naționale și cercetării științifice privind
structura anului școlar, valabil în anul școlar respectiv.
Art. 2. „Școala altfel” este un program național al cărui scop este să contribuie la dezvoltarea
competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale în rândul copiilor preșcolari/elevilor.
Cadrele didactice vor proiecta, testa și evalua abordări eficiente pentru dezvoltarea acestor
competențe și abilități. Programul național„Școala altfel” oferă un spațiu de experimentare în care
atât cadrele didactice, cât și elevii sunt încurajați să își manifeste creativitatea și să îmbine într-un
mod atractiv teoria cu aplicațiile ei din viața de zi cu zi, învățarea cu preocupările individuale într-un
context favorabil dezvoltării socio-emoționale.
Art. 3. În perioada alocată Programului national „Școala altfel” vor fi facilitate activități
educaționale având una sau mai multe dintre următoarele caracteristici:
a) transdisciplinaritate;
b) experiențiale/de învățare prin experiență;
c) proiectate în parteneriat cu elevi, părinți, instituții, organizații non-guvernamentale și/sau
operatori economici;
d) inovatoare pentru contextul în care sunt derulate;
e) bazate pe constatările unor cercetări și bune practici recente din domeniul educațional.
Art. 4. Obiectivele și activitățile proiectate și derulate în cadrul Programului național „Școala
altfel” vor răspunde intereselor copiilor preșcolari/elevilor și vor reflecta preocuparea cadrelor
didactice de a identifica soluții la provocările întâmpinate în facilitarea dezvoltării competenței de
învățare și a abilităților socio-emoționale.
Art. 5. Obiectivele și activitățile proiectate și derulate în cadrul Programului național „Școala
altfel” vor fi relaționate cu preocupările copiilor preșcolari/elevilor și vor veni în completarea
experiențelor de învățare pe discipline, amplificându-le componenta de dezvoltare socio-emoțională
și legătura cu viața de zi cu zi. În baza experiențelor din cursul programului național „Școala altfel”,
cadrele didactice vor integra cele mai eficiente abordări testate în cadrul acestui program în procesele
de învățare pe tot parcursul anului școlar.
Art. 6. În implementarea programului național „Școala altfel” este esențială creșterea
gradului de implicare a elevilor în proiectarea, derularea și evaluarea activităților de învățare. Acest
program este benefic pentru dezvoltarea în rândul acestora a competenței de învățare și a abilităților
socio-emoționale (recunoașterea și gestionarea emoțiilor, preocuparea manifestată față de alte
persoane, stabilirea unor relații pozitive, luarea unor decizii responsabile și gestionarea situațiilor
provocatoare în mod constructiv).
Art. 7. (1) Activitățile cuprinse în Programul național „Școala altfel” vor fi
implementate/facilitate de cadre didactice în parteneriat cu elevi, alte cadre didactice, părinți,
reprezentanți ai instituțiilor, autorităților, companiilor sau organizațiilor nonguvernamentale locale,
ținând cont și de resursele disponibile în unitatea de învățământ.
(2) În derularea activităților Programului național „Școala altfel”, cadrele didactice, elevii și
părinții vor identifica și valorifica resurse locale. Această abordare contribuie la dezvoltarea
creativității, abilităților de rezolvare a problemelor și a colaborării dintre cadre didactice, elevi,
părinți și comunitate.
(3) Pentru realizarea activităților decise, cadrele didactice, elevii, părinții și partenerii
unităților de învățământ se vor asigura de existența resurselor necesare, având acces la infrastructura
și logistica școlii. În implementarea programului pot fi utilizate și resurse extrabugetare.
 (4) Indiferent de tipurile de activități organizate, cadrele didactice vor lua toate măsurile
pentru asigurarea supravegherii copiilor preșcolari/elevilor și a securității acestora pe parcursul
desfășurării activităților.
Art. 8. (1) În perioada alocată Programului național „Școala altfel” nu se organizează cursuri
conform orarului obișnuit al unității de învățământ. Programul se va desfășura în conformitate cu un
orar special, în fiecare dintre cele 5 zile.
(2) Prin excepție de la prevederile alineatului (1), pentru învățământul profesional și
învățământul postliceal se pot organiza, în această perioadă, activități prevăzute în curriculumul de
specialitate, la stagiile de pregătire practică, urmărind și scopul Programului național „Școala altfel”,
prevăzut la art. 2 al prezentei metodologii.
Art. 9. Participarea la Programul național „Școala altfel” este obligatorie atât pentru copiii
preșcolari/elevi, cât și pentru toate cadrele didactice din unitatea de învățământ.
Art. 10. Activitățile din cadrul Programului național „Școala altfel” se pot realiza în unitatea
de învățământ sau în afara acesteia, respectându-se prevederile legale cu privire la siguranța elevilor.
Art. 11. Orice deplasare în afara unității de învățământ trebuie să aibă un pronunțat caracter
educativ. Nu sunt permise deplasări ale elevilor pe durata întregului program (5 zile sau mai mult).
Art. 12. Prezenta metodologie va fi afișată la avizierul școlii sau într-un alt loc accesibil
pentru a putea fi consultată de cadre didactice, elevi, părinți și parteneri ai unității de învățământ.
Art. 13. (1) În vederea îndeplinirii scopului Programului național „Școala altfel”, inspectorii
școlari vor oferi consiliere cadrelor didactice și echipelor de coordonare în proiectarea activităților.
(2) Cele mai eficiente abordări testate în cadrul acestui program vor putea fi integrate în
procesele de învățare pe tot parcursul anului școlar.
Art. 14. Nerespectarea prezentei metodologii atrage aplicarea sancțiunilor prevăzute în Legea
educației naționale nr.1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și în Regulamentul – cadru
de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, în vigoare.

Cap. II. Proiectarea, planificarea și desfășurarea activităților din cadrul

Programului național „Școala altfel”

Art. 15. În vederea planificării activităților din cadrul Programului național „Școala altfel”,
până la data de 10 octombrie, se vor stabili:
a) echipa de coordonare a Programului național „Școala altfel”, alcătuită din director/director
adjunct, membri ai Consiliului Profesoral (cel puțin 1 membru din comisia pentru întocmirea
orarului), reprezentanți ai Consiliului Elevilor, reprezentanți ai Comitetului de Părinți, consilierul
educativ și/sau coordonatorul de proiecte, consilierul școlar/mediatorul școlar;
b) calendarul de derulare a Programului național „Școala altfel”, care va cuprinde: perioada
de investigare a intereselor copiilor preșcolari/elevilor, perioada de alcătuire a ofertei „Școala altfel”,
perioada de desfășurare a programului și perioada de reflecție/analiză a rezultatelor.
Art. 16. Componența echipei de coordonare și calendarul Programului național „Școala
altfel” vor fi analizate în cadrul Consiliului Profesoral și aprobate de Consiliul de Administrație al
unității de învățământ. La ședința consiliului profesoral vor fi invitați reprezentanți ai Consiliului
Elevilor și reprezentanți ai Comitetului de Părinți.
Art. 17. Echipa de coordonare a Programului național „Școala altfel” are următoarele
atribuții:
a) investigarea preocupărilor copiilor preșcolari/elevilor, stabilirea formei de prezentare a
propunerilor de activități pentru oferta din cadrul programului național „Școala altfel”;
b) centralizarea propunerilor de activități (durată, număr optim de elevi-participanți,
spațiu și materiale necesare);
c) centralizarea opțiunilor elevilor/preșcolarilor;
d) întocmirea orarului;
e) programarea utilizării spațiilor și a altor facilități ale unității de învățământ;
f) monitorizarea desfășurării Programului național „Școala altfel”;
g) analiza rezultatelor Programului național „Școala altfel” și elaborarea raportului
sintetic.
 Art. 18 . Proiectarea activităților din cadrul Programului național „Școala altfel” se va
realiza în patru etape:
a) investigarea intereselor copiilor preșcolari/elevilor;
b) alcătuirea ofertei „Școala altfel” care cuprinde o gamă cât mai variată de activități
din care preșcolarii/elevii pot să aleagă;
c) înscrierea copiilor preșcolari/elevilor la activitățile Programului național „Școala altfel”
(colectarea opțiunilor copiilor preșcolari/elevilor privind activitățile la care vor să participe dintre
cele prezentate în oferta „Școala altfel”);
d) elaborarea detaliată a programului, pe baza opțiunilor individuale ale copiilor
preșcolari/elevilor.
Art. 19 (1) Investigarea preocupărilor copiilor preșcolari/elevilor și stabilirea formei
de prezentare a propunerilor de activități pentru oferta din cadrul Programului național „Școala
altfel” se realizează astfel:
a) în prima etapă a proiectării programului național „Școala altfel”, echipa de coordonare a
programului, în colaborare cu educatorii/învățătorii/diriginții, va investiga, colecta și centraliza
preocupările preșcolarilor/elevilor (ex. „Ce face un avocat la lucru?”).
b) cadrele didactice, elevii, părinții și partenerii unității de învățământ vor proiecta activitățile
Programului național „Școala altfel” în funcție de rezultatele investigației realizate de echipa de
coordonare.
(2). Alcătuirea ofertei programului național „Școala altfel” se realizează astfel:
a) cadrele didactice, elevii, părinții și partenerii unității de învățământ vor fi informați (prin
afișarea la avizier, site, email, discuții etc.) cu privire la formatul de înscriere (forma de prezentare) a
activităților în oferta unității de învățământ pentru programul național „Școala altfel” și preocupările
identificate în rândul copiilor preșcolari/elevilor cu cel puțin 3 săptămâni înainte de termenul limită
pentru elaborarea ofertei.
b) activitățile cuprinse în programul național „Școala altfel” vor fi proiectate de cadre
didactice în parteneriat cu elevi, alte cadre didactice, părinți, reprezentanți ai instituțiilor,
autorităților, companiilor sau organizațiilor non-guvernamentale locale, ținând cont și de
resursele disponibile în unitatea de învățământ.
c) propunerile de activități pot fi înaintate și de către elevi, părinți sau parteneri ai unității de
învățământ, respectând calendarul și forma de prezentare agreate la nivelul unității de învățământ.
Activitățile propuse de elevi, părinți sau parteneri ai unității de învățământ se vor desfășura în
prezența și sub supravegherea cel puțin a unui cadru didactic.
d) echipa de coordonare va centraliza activitățile educative propuse de cadrele didactice,
elevii, părinții sau partenerii unităților de învățământ și va elabora oferta de activități a Programului
național „Școala altfel”.
e) pentru activitățile care presupun costuri din partea părinților, unitatea de învățământ va
oferi în mod obligatoriu alternative gratuite.
(3) Înscrierea copiilor preșcolari/elevilor la activitățile Programului național „Școala
altfel” se realizează astfel:
a) învățătorul/dirigintele va prezenta copiilor preșcolari/elevilor și părinților oferta de
activități a programului național „Școala altfel” și va centraliza înscrierile individuale ale acestora.
Diriginții/învățătorii vor oferi elevilor/părinților clarificări – dacă e cazul – în legătură cu activitățile
cuprinse în oferta programului.
b) activitățile din programul național „Școala altfel” la care se înscriu elevii trebuie să
însumeze cel puțin numărul de ore la care aceștia ar fi participat într-o săptămână obișnuită de
școală.
(4) Orarul detaliat al programului național „Școala altfel” va fi elaborat de către echipa de
coordonare și instituit prin decizia Consiliului de Administrație.
(5)Cadrele didactice ale căror activități nu întrunesc numărul minim proiectat de copii
preșcolari/elevi înscriși vor participa și sprijini derularea celorlalte activități din unitatea de
învățământ.
(6) Cu cel puțin 2 săptămâni înainte de perioada pentru care s-a planificat desfășurarea
Programului național „Școala altfel”, conducerea unității de învățământ va comunica inspectoratului
școlar orarul programului.
(7) orarul programului național „Școala altfel” și distribuția copiilor preșcolari/elevilor
pe activități vor fi afișate în școală și comunicate elevilor și părinților cu cel puțin 2 săptămâni
înainte de perioada pentru care s-a planificat programul.

Cap. III Evaluarea/autoevaluarea învățării în cadrul programului„Școala altfel”

Art. 20. Evaluarea contribuției Programului național „Școala altfel” la dezvoltarea

competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale ale copiilor preșcolari/elevilor se
va realiza prin două modalități:
a) copiii preșcolari/elevii își vor autoevalua implicarea în activități și vor reflecta asupra
învățării în scris (chestionar, mesaje scrise) sau oral (reflecții de grup, focus grup), ghidați de
dirigintele/învățătorul clasei;
b) cadrele didactice vor evalua comportamentele de învățare individuale și de grup, precum și
schimbările de atitudini și/sau preocupări ale copiilor preșcolari/ elevilor prin observare atât pe
parcursul Programului național „Școala altfel”, cât și după încheierea acestuia.
Art. 21. Modul de colectare și centralizare a feedback-ului și a reflecțiilor (observații, noi
soluții didactice identificate) este la alegerea cadrelor didactice din unitatea de învățământ. Evaluarea
se bazează pe profesionalismul și integritatea colectivului unității de învățământ și dorința acestuia
de a identifica și testa soluții pentru dezvoltarea armonioasă a copiilor preșcolari/elevilor.

Cap IV. Monitorizarea și valorificarea rezultatelor programului național „Școala

altfel”

Art. 22. Directorul unității de învățământ va monitoriza prezența copiilor preșcolari/

elevilor și a cadrelor didactice la activitățile Programului național „Școala altfel”. Activitățile
educative aprobate se înscriu în condica de prezență a cadrelor didactice, absențele copiilor
preșcolari/elevilor se înscriu la rubrica Purtare din catalog.
Art. 23. În săptămâna planificată pentru desfășurarea Programului național „Școala altfel”,
inspectoratele școlare vor delega inspectori școlari pentru a monitoriza activitățile organizate de
unitățile de învățământ în cadrul programului național „Școala altfel”.
Art. 24. În cadrul inspecțiilor școlare se va evalua participarea cadrelor didactice și a copiilor
preșcolari/elevilor la Programul național „Școala altfel”și respectarea prevederilor prezentei
metodologii.
Art. 25. Evaluarea programului național „Școala altfel” are ca scop identificarea unor soluții
practice și eficiente în dezvoltarea competenței de învățare și a abilităților socioemoționale
ale copiilor preșcolari/elevilor. Feedback-ul colectat și reflecțiile/observațiile vor fi valorificate de
cadrele didactice pentru a evalua relevanța și utilitatea activităților de învățare desfășurate conform
scopului enunțat al programului și pentru a le transfera pe cele eficiente în activitatea de la clasă.
Art. 26. La cel târziu trei săptămâni după încheierea Programului național „Școala
altfel”, în fiecare unitate de învățământ, în cadrul primului consiliu profesoral, se vor analiza:
a) satisfacția cadrelor didactice privind activitățile experimentate și rezultatele
observate;
b) schimbările percepute privind așteptările, atitudinile, motivația și preocupările
observate în rândul copiilor preșcolari/elevilor;
c) nevoile și dificultățile identificate în rândul copiilor preșcolari/elevilor și măsurile
de prevenire, sprijin sau remediere necesare pentru buna desfășurare a activității didactice;
d) soluții de adaptare a activităților experimentate în cadrul Programului național „Școala
altfel”, pentru a putea fi folosite pe tot parcursul anului școlar, în cadrul proceselor educative
organizate pe discipline școlare;
e) soluții de îmbunătățire a modului de organizare a Programului național „Școala
altfel” în următorul an.
 Art. 27. La activitatea de analiză/reflecție din cadrul consiliului profesoral vor fi invitați și
reprezentanți ai elevilor și părinților, precum și ai altor instituții/organizații nonguvernamentale
implicate în activitățile de învățare din Programul național „Școala altfel”. În urma acestei analize se
va întocmi un raport sintetic al programului, care va oferi informații privind prezența copiilor
preșcolari/elevilor și a cadrelor didactice la activități și va evidenția reușitele, dificultățile, resursele
și soluțiile identificate de unitățile de învățământ pentru dezvoltarea de către preșcolari/elevi a
competenței de învățare și a abilităților socio-emoționale.
Art. 28. Ședința de analiză va fi condusă de directorul unității de învățământ, care va
asigura colectarea informațiilor relevante pentru elaborarea raportului de evaluare a Programului
național „Școala altfel” pe care îl va transmite ulterior către inspectoratul școlar.
Art. 29. (1)La sfârșitul anului școlar, inspectoratele școlare vor include, în raportul privind
starea învățământului, un capitol referitor la programul național „Școala altfel”.
(2)Raportul sintetic va oferi informații privind prezența copiilor preșcolari/elevilor și
cadrelor didactice la activități și va evidenția dificultățile, resursele și soluțiile identificate de
unitățile de învățământ pentru exersarea de către preșcolari/elevi a competenței de învățare
și a abilităților socio-emoționale.

Cap. V. Diseminarea și recunoașterea exemplelor de bune practici identificate în

cadrul programului

Art. 30. Unitățile de învățământ sunt încurajate să promoveze activitatea și rezultatele

programului național „Școala altfel” în rândul părinților și publicului larg. Vor fi folosite mijloace de
promovare, precum prezentarea activităților pe site-ul propriu, pe cel al partenerilor implicați în
activități, informări/articole în mass-media locală sau centrală, fotografii, filme.
Art. 31. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare agreate, fiecare unitate de învățământ
va selecta o activitate din cele desfășurate, cu care să participe la competiția „Școala altfel”
desfășurată la nivel județean/al municipiului București.
Art. 32. Pentru a participa la competiția organizată la nivel județean/al municipiului
București, unitatea de învățământ va încărca, pe site-ul inspectoratului școlar, dosarul celei mai bune
activități selectate, la rubrica dedicată competiției din cadrul Programului național „Școala altfel”.
Art. 33. La nivel județean/al municipiului București, competiția își propune să selecteze și să
promoveze pe site-ul inspectoratului 10 activități care s-au desfășurat în cadrul programului național
„Școala altfel” și s-au dovedit eficiente în dezvoltarea competențelor de învățare și a abilităților
socio-emoționale.
Art. 34. Selecția activităților se va face de către o comisie constituită la nivel județean/al
municipiul București, în baza unor criterii stabilite de inspectoratul școlar printr-o procedură
transparentă, prin implicarea consiliului județean/al municipiului București al elevilor, a
organizațiilor reprezentative ale părinților și a consiliului consultative al cadrelor didactice. Criteriile
și modul de evaluare vor fi stabilite de fiecare inspectorat și comunicate unităților de învățământ din
subordine și publicului larg în timp util, dar nu mai târziu de data de 10 octombrie. Termenul limită
de trimitere a dosarelor activităților selectate de fiecare școală este 16 iunie.
Art. 35. Fiecare inspectorat va stabili, prin decizie a inspectorului școlar general, componența
comisiei de evaluare a dosarelor activităților primite de la unitățile de învățământ. Comisia va evalua
dosarele depuse, în conformitate cu modalitățile și criteriile stabilite la nivelul inspectoratului și
comunicate public.
Art. 36. În baza instrumentelor și criteriilor de evaluare stabilite la nivelul inspectoratelor
școlare, activitățile desfășurate pot fi premiate la nivelul județului/al municipiului București, cu
sprijinul autorităților administrației publice locale, al partenerilor educaționali, din resurse proprii
etc.
Art. 37. (1) Cele 10 activități desfășurate în cadrul Programului național „Școala altfel”
și selectate la nivelul fiecărui județ și al municipiului București vor participa la competiția organizată
la nivel național, de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, conform unei proceduri
ce va fi transmisă inspectoratelor școlare, până la data de 1 aprilie.
(2) Premierea activităților se va realiza până la data de 1 octombrie a anului școlar
următor.
Art. 38. Termenii și expresiile utilizate în cuprinsul prezentei metodologii sunt definite
în anexa care face parte integrantă din prezenta metodologie.

Anexă
La metodologie
GLOSAR

1. A învăța să înveți reflectă abilitatea/competența de a te angaja în învățare și a

persevera, a-ți organiza propriul demers de învățare, inclusiv prin gestionarea eficientă a
timpului și a informațiilor, atât individual, cât și în grup. Această competență presupune
conștientizarea propriilor procese și nevoi de învățare, identificarea oportunităților
existente și abilitatea de a depăși obstacole pentru a învăța cu succes. Această competență
include dobândirea, procesarea și asimilarea noilor cunoștințe și aptitudini, precum și
identificarea și recurgerea la îndrumare și sprijin. Motivația și încrederea sunt esențiale
pentru dezvoltarea competenței „a învăța să înveți”. Persoanele care au această competență
sunt capabile să utilizeze și să aplice cunoștințele și experiențele anterioare într-o varietate
de contexte: acasă, la locul de muncă, în instituții de învățământ și formare. (Education
Council (2006) Recommendation of the European Parliament and the Council of Europe 18
December 2006 on key competencies for lifelong learning (2006/962/EC)).

2. Abilitățile socio-emoționale includ 5 arii de dezvoltare ale copiilor

preșcolari/elevilor: autocunoaștere (abilitatea de a-și recunoaște emoțiile, gândurile și
influența asupra comportamentului, de a auto-evalua punctele tari și de creștere precum și
de a manifesta un nivel optim de încredere personală), autogestionare/autoreglare
(abilitatea de a gestiona eficient propriile emoții, gânduri și comportamente incluzând
managementul stresului, impulsurilor precum și auto-motivarea pentru îndeplinirea unor
obiective personale și/sau de învățare), abilități sociale (înțelegerea perspectivei celuilalt,
empatizarea cu persoane din diferite culturi, înțelegerea normelor sociale, cetățenești,
comunitare și etice, valorizarea resurselor și sprijinului familiei, școlii și comunității),
abilități de relaționare (abilitatea de a stabili și menține relații sănătoase și satisfăcătoare cu
indivizi și grupuri, inclusiv abilitățile de comunicare clară, ascultare activă și de a cere și
oferi sprijin), abilitatea de a lua decizii într-un mod responsabil (abilitatea de a face alegeri
personale și privind interacțiunile sociale pe baza unor standarde etice, de siguranță, sociale,
precum și evaluând realist consecințele diverselor acțiuni asupra bunăstării personale, a
celorlalți și asupra mediului). (traducere a definiției date de Collaborative for Academic,
Social, and Emotional Learning)

3. Învățarea experiențială/prin experiență reprezintă o modalitate de învățare în

care educatorul/învățătorul/profesorul îi implică pe copiii preșcolari/elevi în experiențe
directe și procese de reflecție (analiză) pentru a crește nivelul de cunoștințe, a dezvolta
abilități, atitudini și capacitatea acestora de contribui la binele comunității. În filozofia
învățării prin experiență, prelegerea pe o anumită temă poate fi înlocuită cu experiențe
diverse (jocuri de rol, vizite, interviuri, teatru forum, interacțiuni cu un anumit
mediu/persoane/probleme, rezolvarea de probleme) și analiza/reflecția asupra
comportamentelor și sentimentelor avute, asupra lecțiilor învățate și aplicațiilor în viața de
zi cu zi (Ce s-a întâmplat? Cum v-ați simțit? Ce ați observat? Ce înseamnă asta? Cum se
aplică în viața de zi cu zi? Ce comportament nou ați vrea să adoptați?). Ciclul învățării prin
experiență (v. David Kolb) cuprinde 4 etape: experiența concretă, reflecția (analiza
gândurilor, sentimentelor și observațiilor), conceptualizarea abstractă (formularea
concluziilor/lecțiilor învățate) și experimentarea activă (aplicarea celor învățate în viața de
zi cu zi/alte contexte). (Asociația pentru educație prin experiență).
 11 septembrie 2017 - 22 decembrie 2017
ămâ

02.0
2.20
preş
cola
săpt

mar
ME

înv.

201
RU

cicl
LI

r- -
11.
09.
SE

ST

pri
18

7–

18
şi
ni

ul
–

15 ianuarie 2018 - 2 februarie 2018

 (pentru clasele din învăţământul 28 octombrie 2017 - 5 noiembrie 2017
primar şi grupele din învăţământul
SEMESTRUL I OCTOMBRIE
preşcolar) NOIEMBRIE DECEMBRIE
SEPTEMBRIE L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D
L M M J V S D 1 1 2 3 4 5 1 2 3
1 2 3 2 3 4 5 6 7 8 23 decembrie 2017 - 14 ianuarie 2018
6 7 8 9 10 11 12 4 5 6 7 8 9 10
4 5 6 7 8 9 10 9 10 11 12 13 14 15
13 14 15 16 17 18 19 11 12 13 14 15 16 17
11 12 13 14 15 16 17 16 17 18 19 20 21 22
23 24 25 26 27 28 29 20 21 22 23 24 25 26 18 19 20 21 22 23 24
18 19 20 21 22 23 24
 VACANŢĂ INTERSEMESTRIALĂ
30 31 – 3 februarie
27 282018
29 - 11 februarie 2018
30 25 26 27 28 29 30 31
25 26 27 28 29 30
12 februarie 2018 – 30 martie 2018
11aprilie 2018 - 15 iunie 2018
17 săptămâni
SEMESTRUL II

12. 02. 2018–

15. 06. 2018

31 martie 2018 - 10 aprilie 2018

16 iunie 2018 - 9 septembrie 2018

Programul naţional "Şcoala altfel" se va desfășura

în perioada 2 octombrie 2017 – 31 mai 2018, pe o
perioadă de 5 zile consecutive lucrătoare, a căror
planificare se află la decizia unităţii de învăţământ.
 IANUARIE SEMESTRUL II MARTIE APRILIE
L M M J V S D FEBRUARIE L M M J V S D L M M J V S
D
1 2 3 4 5 6 7 L M M J V S D 1 2 3 4 1
8 9 10 11 12 13 14 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 2 3 4 5 6 7 8
15 16 17 18 19 20 21 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 9 10 11 12 13 14 15
22 23 24 25 26 27 28 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 16 17 18 19 20 21 22
29 30 31 26 27 28 29 30 31 23 24 25 26 27 28 29
19 20 21 22 23 24 25
26 27 28 30

MAI IUNIE IULIE AUGUST

L M M J V S D L M M J V S D L M M J V D S L M M J V S D
1 2 3 4 5 6 1 2 E3 1 1 2 3 4 5
7 8 9 10 11 12 13 4 5 6 7 8 9 10 2 3 4 5 6 7 8 6 7 8 9 10 11 12
14 15 16 17 18 19 20 11 12 13 14 15 16 17 9 10 11 12 13 14 15 13 14 15 16 17 18 19
21 22 23 24 25 26 27 18 19 20 21 22 23 24 16 17 18 19 20 21 22 20 21 22 23 24 25 26
28 29 30 31 25 26 27 28 29 30 23 24 25 26 27 28 29 27 28 29 30 31
30 31

CURSURI VACANŢĂ ZILE LIBERE VACANŢĂ

INTERSEMESTRIALĂ

ZILE LIBERE:
30 noiembrie 2017, joi – SF. ANDREI
1 Decembrie 2017, vineri – ZIUA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI
24 ianuarie 2018, miercuri – ZIUA UNIRII PRINCIPATELOR ROMÂNE
9 aprilie 2018, luni – A DOUA ZI DE PAŞTE
1 mai 2018, marţi – ZIUA INTERNAŢIONALĂ A MUNCII
28 mai 2018, luni – A DOUA ZI DE RUSALII
1 Iunie 2018, vineri – ZIUA COPILULUI

ACTIVITĂŢI
-Programul „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”-
CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!

Grupa de vârstă:
Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
Loc de desfăşurare: în interior, în sala de clasă
Perioada:
Durata: 4 ore (240 minute)
Nr. participanţi:
Obiectivele activităţii:
  Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.
 Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur.
 Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
 Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare.
 Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de
stereotipuri sau prejudecăţi de ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte
înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
 Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi
efectele pe care acestea le pot avea asupra sa şi a celorlalţi.
 Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a deveni matur din punct de vedere
emoţional.
 Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi de potenţialul de care dispune,
pentru a-şi găsi propriul rol.
 Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic.
 Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite circumstanţe şi în relaţiile cu persoanele
din jur.
 Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi
facilitând un climat de colaborare în interiorul acestuia.
 În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea, respectarea şi
evaluarea unor reguli unanim acceptate.
 Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre membrii unui grup şi caută să descopere
şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
 Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi acţionează cu demnitate.
 Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
 Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.

Descrierea activităţii:
Pentru această zi ne-am gândit, dacă vremea nu ţine cu noi (plouă, e frig, etc) să desfăşurăm activitatea în interior (fie în sala
de clasă, fie undeva unde să fim protejaţi de ploaie, frig). Totodată, pentru această activitate, vă recomandăm să îi anunţaţi pe
copii să fie îmbrăcaţi ca atunci când ar face activităţi în natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună este chiar să îi chemaţi şi
pe părinţii copiilor şi să vă ajute în derularea activităţii.
Imediat ce au ajuns toţi copiii, vom începe activitatea prin a le povesti copiilor ce înseamnă cercetăşia pentru grupa aceasta de
vârstă. (Pentru aceasta cadrele didactice vor primi în perioada imediat următoare o prezentare cu ce înseamnă programul
educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive binevenite în povestire).
Programul pentru această întâlnire va fi:
Vom începe programul prin a-i provoca pe copii să fie activi, să reacţioneze rapid şi chiar prin a se cunoaşte mai bine. Pentru
a ne asigura că atmosfera va fi una nonformală vom începe prin reanjarea sălii de clasă. Astfel spațiul din centru trebuie să fie cât
mai bine degajat și scaunele aranjate în formă de cerc pentru a putea permite o comunicare cât mai facilă între participanți.
Astfel, am propus 2 jocuri de start:
- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se prezintă fiecare persoană în parte
(numele). O persoană intră în cerc şi se va întreba pe sărite câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana întrebată va
răspunde: “Vecinii mei sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea să fie vecinii
tăi?”, iar cel întrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate
trebuie să îşi găsească un loc în partea opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost întrebaţi.
- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge în mijlocul cercului. Odată aşezaţi,
copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia.
Adultul începe jocul spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele unei persoane
din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca
cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă
la faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga. Jocul se poate termina oricând, în
funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de
probă pentru a fi siguri ca jocul a fost înţeles.
Copiii sunt plini de energie şi atunci profităm de acest lucru venind cu o nouă provocare pentru ei: să lucreze în echipe
mici şi să înveţe să minimalizeze riscurile în jocurile sale şi mai mult de atât, să găsească soluţii de a finaliza jocul în care este
implicat.
Jocul se numeşte GROAPA CU CROCODILI şi durează 20 minute (vom avea nevoie de o sfoară).
Descriere:
Se întinde o sfoară pe sol. Participanţii la joc trebuie să se aşeze în şir indian pe această sfoară. După ce s-au aliniat toţi, li
se cere să se aşeze în ordine alfabetică, fără a călca cu picioarele în afara sforii. Cel care dirijează jocul este “crocodilul” şi trebuie
să-i mănânce pe cei care ies în afara sforii. Cine este mâncat de “crocodili” merge la un capăt al sforii.
Jocul se termină când vor trece toţi şi ultimul va ajunge primul.
 Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie şi atunci venim cu propunerea să facem ceva care să îi
încurajeze în a creativi, spontani, în a găsi metode ingenioase de refolosire a hârtiei reciclate prin realizarea unei FELICITĂRI
DE SFINTELE PAŞTI din hârtie reciclată. Activitatea va dura mai bine de 1 oră (vom avea nevoie de mixere, site, pânze,
burete, mirodenii, condimente, hârtie de reciclat – ziare, ligheane, apă).
Descriere: Hârtia folosită se rupe bucăţi mici care se pun într-un lighean şi se adaugă câteva căni de apă. Conţinutul astfel
obţinut se bate cu mixerul până când devine ca o pastă. Se pot adăuga condimente sau mirodenii (scorţişoară, vanilie – astfel
obţinându-se o hârtie parfumată). Sita se bagă în acest amestec şi se scoate în poziţie orizontală. Sita se întoarce cu susul în jos,
astfel stratul de celuloză obţinut ajungând pe o pânză care va absoarbe apa în exces.
De asemenea, utilizând un burete, apa mai poate fi absorbită şi pe cealaltă parte a sitei. Sita se ridică, rămânând numai
celuloza pe bucata de pânză.
Hârtia astfel obţinută poate fi ornată cu diferite condimente şi mirodenii, iar apoi lăsată la uscat în sala de clasă, pe pânză pe
care a fost pusă iniţial.
http://www.youtube.com/watch?v=sJZCmLeQDDU&feature=list_related&playnext=1&list=SPFC639CBD500FFAB9
Nu uitaţi că, imediat ce vor finaliza felicitările, acestea trebui puse la uscat şi abia după câteva zile (când vă asiguraţi că sunt
uscate) copiii le pot lua acasă.
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi, ne uităm la ceas şi realizăm că e
nevoie de o pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20 de minute pentru aceasta.
Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai repede şi vor să reînceapă activitatea,
atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai repede), ne-am gândit să facem un joc mai interactiv, cât să reînceapă
activităţile cu zâmbetul pe buze.
Jocul se numeşte ZIDUL URLĂTOR şi nu va dura mai mult de 10 minute. Vă recomandăm să ieşiţi în curtea şcolii
pentru acest joc.
Descriere:
Grupul se împarte în trei şiruri paralele, aşezate la o distanta de un metru între ele. Primul şir trebuie să transmită un
anumit mesaj celor din al treilea şir. Şirul din mijloc trebuie să facă tot posibilul ca mesajul să nu fie recepţionat corect, emiţând
zgomote şi realizând mişcări. După cca. două minute, jocul se întrerupe şi se constată dacă mesajul a fost corect recepţionat.
Şirurile se schimbă astfel încât fiecare dintre acestea să fie pe rând emiţătorul, receptorul şi elementul perturbator al mesajului.
După un joc unde şi-au solicitat din plin corzile vocale, haideţi să le pregătim un nou concurs. Durează aproximativ 20
minute şi se numeşte DESENUL ÎNTRERUPT (vom avea nevoie de coli de flipchart şi de carioci de diferite culori):
Participaţii se împart în mai multe echipe şi se aşază în şir indian. La o distanţă de 10-15 m se prind foile pe un perete. Fiecare
echipă trebuie să deseneze pe foaie un desen care să reprezinte ceva. În ritm de ştafetă se transmite markerul de la un participant la
altul. Fiecare membru al echipei desenează doar un singur semn pe foaie. Echipa nu are voie să discute pe timpul desfăşurării
jocului despre conţinutul desenului. Câştigă echipa care reuşeşte să deseneze cel mai sugestiv desen în cel mai scurt timp.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 5 minute şi să aveţi un moment în care să îi felicitaţi pe toţi pentru
rezultatele obţinute şi chiar să aflaţi ce au vrut să realizeze prin acel desen.
Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc în care vom realiza un OM
GIGANT chiar din corpurile lor cât să conştietizeze nevoia şi utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează cam
20 de minute (vom avea nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de pantaloni/ de cămaşă, etc)
Descriere: Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om are o serie de probleme pe care
trebuie să le rezolve.
Îţi curge nasul – suflă-l!
Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în picioare, ghemuit etc.
Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie liberă de cum s-au simţit, fie că
vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au învăţat sau cum s-au simţit) (diferite metode de evaluare vă vom
pregăti şi noi cât, dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora pentru implicarea activă în această zi
cercetăşească altfel.

Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a Mişcării Scout

ACTIVITĂŢI
-Programul „Şcoala altfel: Să știi mai multe, să fii mai bun!”-

CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!

1. Grupa de vârstă:
2. Ariile de dezvoltare: afectivă, socială, fizică, intelectuală, spirituală şi a caracterului
3. Denumirea activităţii: CERCETĂŞIA ESTE ALTFEL! ESTE UN MOD DE VIAŢĂ!
4. Loc de desfăşurare: natură, aer liber
5. Perioada:
6. Durata: 4 ore
7. Nr. participanţi:
8. Obiectivele activităţii:

Copilul îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi reuşeşte să se facă înţeles.

Copilul îşi dezvoltă abilităţile de interacţiune socială şi adoptă o atitudine pozitivă în dezvoltarea relaţiilor cu cei din
jur.
Copilul adoptă o atitudine pozitivă în ceea ce priveşte viaţa şi oamenii.
Copilul îşi dezvoltă capacitatea de a se exprima prin diferite forme de comunicare.
Copilul relaţionează cu cei din jur în mod nediscriminatoriu, fără a fi influenţat de stereotipuri sau prejudecăţi de
ordin social, religios, etnic sau sexual şi urmăreşte înlăturarea lor şi a efectelor acestora.
Copilul îşi conştientizează şi acceptă propriile trăiri şi sentimente, înţelege cauzele şi efectele pe care acestea le pot
avea asupra sa şi a celorlalţi.
Copilul caută să atingă şi să-şi menţină echilibrul interior, să se dezvolte pentru a deveni matur din punct de vedere
emoţional.
Copilul îşi consolidează încrederea în sine, fiind conştient de capacităţile personale şi de potenţialul de care dispune,
pentru a-şi găsi propriul rol.
Copilul este capabil să-şi exprime propriile trăiri şi sentimente într-un mod autentic.
Copilul este capabil să-şi identifice şi să-şi controleze propriile reacţii în diferite circumstanţe şi în relaţiile cu
persoanele din jur.
Copilul acţionează în mod responsabil pentru dezvoltarea grupului promovând şi facilitând un climat de colaborare în
interiorul acestuia.
În interiorul grupului din care face parte, copilul participă la definirea, respectarea şi evaluarea unor reguli unanim
acceptate.
Copilul este conştient de rolul şi importanţa relaţiilor de interdependenţă dintre membrii unui grup şi caută să
descopere şi să pună în valoare potenţialul fiecăruia.
Copilul este adeptul adevărului, al corectitudinii, al integrităţii, al modestiei şi acţionează cu demnitate.
Copilul abordează viaţa într-o manieră optimistă şi cu simţul umorului.
Copilul urmăreşte să optimizeze în mod creativ activităţile pe care le întreprinde.

9. Descrierea activităţii:
Pentru această zi ne-am gândit să ieşim în natură, fie mergem în parc fie într-un alt loc, unde ne putem desfăşura activitatea.
Astfel, vă recomandăm să îi anunţaţi să aibă pacheţel cu ei pentru masa de prânz, plus apă de băut şi să fie îmbrăcaţi ca atunci
când ar face activităţi în natură (haine sport, haine lejere). O ocazie bună este chiar să îi chemaţi şi pe părinţii copiilor şi să vă
ajute în derularea activităţii.

Imediat ce am ajuns la locul unde ne vom desfăşura activitatea, vom începe activitatea prin a le povesti copiilor ce înseamnă
cercetăşia pentru grupa aceasta de vârstă. (Pentru aceasta, cadrele didactice vor primi în perioada imediat următoare o
prezentare cu ce înseamnă programul educativ pentru copiii din clasele I-IV şi chiar vor avea şi câteva imagini sugestive
binevenite în povestire)
Programul pentru această întâlnire va fi:
Ajunşi la locul unde ne vom desfăşura programul vom începe prin a îi provoca pe copii să fie activi, să reacţioneze rapid şi
chiar prin a se cunoaşte mai bine. Asftel, am propus 2 jocuri de start:
- un joc de nume ”Cine sunt vecinii tăi?” (joc de 10 minute): Se face un cerc, apoi se prezintă fiecare personă în parte
(numele). O persoană intră în cerc şi se va intreba pe sărite câte o persoană: “Cine sunt vecinii tăi?”, iar persoana intrebată va
răspunde: “Vecinii mei sunt….. (şi le va spune numele)”. După ce răspunde, cel din cerc va întreba: “Şi cine ai vrea să fie vecinii
tăi?”, iar cel intrebat va spune două nume (altele decât a celor care îi sunt deja vecini). Cei patru ale căror nume au fost pronunţate
trebuie să îşi găsească un loc în partea opusă. Precum şi cel din cerc trebuie să ocupe locul unuia dintre vecinii celui întrebat.
Dintre aceştia unul va rămâne fără loc – urmând să fie cel care va sta în cerc.
Jocul se termină după ce toţi participanţii au fost fie vecini, fie în cerc ori cei care au fost întrebaţi.
- un joc energizant: MUSCA (joc de 10 minute): Se face un cerc, iar un copil va merge în mijlocul cercului. Odată aşezaţi,
copiii vor trebui să fie atenţi permanent la persoana din stânga lor pentru că vor purta, pe parcursul jocului, numele acesteia.
Adultul începe jocul spunând că în zonă zboară o muscă şi că aceasta s-a aşezat pe capul lui ... (şi va spune numele unei persoane
din cerc) Persoana care s-a auzit strigată va trebui să spună că musca a zburat pe capul lui ... (o altă persoană din cerc) înainte ca
cel care se află în mijloc să ajungă la ea şi să o atingă. Dacă a fost atinsă, va face schimb de locuri cu cel din mijloc. Atenţie însă
la faptul că numele pe care le au cei din cerc nu sunt numele lor, ci cele ale vecinilor din stânga. Jocul se poate termina oricând, în
funcţie de cât de implicaţi sunt şi cât de bine îşi cunosc numele unii altora. Este recomandat ca la început să se facă câteva ture de
probă pentru a fi siguri ca jocul a fost înţeles.

Deja copiii au zâmbetul pe buze, şi-au mai consumat din energie alergând puţin şi atunci venim cu propunerea să facem
ceva care să îi încurajeze în a avea încredere în ei, în a se cunoaşte mai bine, îi a ne povesti din felul lor de a fi.
Aşa că venim cu un joc care durează cam 20 minute, prin care ei îşi pot descrie emoţiile şi sentimentele:
RECUNOAŞTEREA COPACULUI (vom avea nevoie de câte o eşarfă pentru fiecare copil)
 Descriere: Fiecare copil este legat la ochi şi dus în preajma unui copac. Acestuia i se va spune că pomul este noul său
prieten şi că trebuie să îl cunoască cât mai bine, aşa că trebuie să răspundă la cerinţe precum:
Fă cunoştinţă cu el!
Îmbrăţişează-ţi noul prieten!
Bate palma cu el!
Mângâie-l !

După 3-5 minute, copiii sunt adunaţi într-un grup şi dezlegaţi la ochi. Provocarea pentru ei va fi să îşi regăsescă prietenul.
Este important să existe observatori care să reţină în dreptul cărui copac a fost aşezat fiecare copil pentru a vedea dacă
aceştia au reuşit să îi identifice la sfârşitul jocului.
După finalizarea acestei activităţi, fiind una care i-a solicitat psihic în a se descoperi, ne uităm la ceas şi realizăm că e nevoie de o
pauză în care să-şi mănânce prânzul. Le vom da 20 de minute pentru aceasta.
Şi după această lungă pauză (la care vă recomandă, dacă vedeţi că au terminat mai repede şi vor să reînceapă activitatea,
atunci să vă pliaţi pe această nevoie şi să începeţi mai repede), ne-am gândit să le facem un joc mai complex, care să le pună
mintea la contribuţie în a lucra în echipe mici şi în a descoperi strategii pentru CAPTURAREA STEAGULUI (un joc care
poate ţine până la 1 oră) (vom avea nevoie de bandă de împrejmuire a terenului, 2 steaguri, banderole de 2 culori diferite pentru
diferenţierea echipelor): http://www.youtube.com/watch?v=Ll0lAy9YX8g
Jocul se finalizează atunci când una din echipe a reuşit să captureze steagul echipei adverse.
La final, vă recomandăm să le acordaţi o pauză de 10 minute şi să aveţi un moment în care să îi felicitaţi pe toţi pentru
efortul depus, pentru strategiile descoperite, pentru munca în echipă şi indiferent dacă au câştigat jocul sau nu, pe data viitoare
sunt şi mai pregătiţi în a găsi alte metode pentru a captura steagul.
Nu înainte de a termina activitatea pentru ziua aceasta, haideţi să le propunem un joc în care vom realiza un OM
GIGANT chiar din corpurilor lor cât să conştietizeze nevoia şi utilitatea fiecărei componente a corpului uman. Jocul durează
cam 20 de minute (vom avea nevoie de diverse: o minge de fotbal, o batistă, un material care să ţină loc de pantaloni/ de
cămaşă, etc).
Descriere: Participanţii trebuie să formeze din corpurile lor un om gigant. Acest om are o serie de probleme pe care
trebuie să le rezolve.
Îţi curge nasul – suflă-l!
Ţi-au căzut pantalonii – apleacă-te şi ridică-i!
O minge de fotbal se află la picioarele tale – loveşte-o!
Şiretul îţi este dezlegat – leagă-l!
Îţi este sete – bea apă!
Participanţii trebuie să acţioneze în funcţie de ce anume face o anumită “parte” a corpului.
Menţiuni: Poziţia participanţilor în timpul jocului poate fi diferită: întinşi pe spate, în picioare, ghemuit etc.
Suntem la sfârşitul activităţii. Vă propunem să faceţi o mică evaluare (fie că e discuţie liberă de cum s-au simţit, fie că
vor completa un desen cu diferite culori în funcţie de ce au învăţat sau cum s-au simţit) (diferite metode de evaluare vă vom
pregăti şi noi cât, dacă le găsiţi potrivite, să le folosiţi) care să dureze mai mult de 10-15 minute.
După evaluare, copiii pot primi diplome sau diferitele surse de felicitare a acestora pentru implicarea activă în această zi
cercetăşească altfel.
Sursa: Organizaţia Naţională, Cercetaşii României, fondată 1913, Membră Fondatoare a Organizaţiei Mondiale a
Mişcării Scout

PLAN de ÎNVĂŢĂMÂNT
- nivel preşcolar -
 Intervalul de vârstă Categorii de Nr.de Nr.ore/tură, din
activităţi de activităţi/săptămână norma cadrului
învăţare didactic, dedicate
categoriilor de
activităţi din
planul de
ON* OP/OS*
învăţământ
37 – 60 luni (3,1 - 5 ani) Activităţi pe domenii 7 +7 2h x 5 zile = 10h
experienţiale
(integrate sau pe
discipline)
Jocuri si activităţi 10 +5 1,5h x 5 zile = 7,5h
didactice alese
Activităţi de 5 + 10 1,5h x 5 zile = 7,5h
dezvoltare personală
TOTAL 22 + 22 25 h
61 – 84 luni (5,1 - 7 ani) Activităţi pe domenii 10 + 10 3h x 5 zile = 15h
experienţiale
(integrate sau pe
discipline)
Jocuri si activităţi 10 +5 1h x 5 zile = 5h
didactice alese
Activităţi de 6 + 11 1h x 5 zile = 5h
dezvoltare personală
TOTAL 26 + 26 25 h

Notă:
* Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON), prelungit (OP) şi săptămânal
(OS).
La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat reprezintă activităţile care se
adaugă în programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a a educatoarei).

PROGRAMUL ZILNIC
ORAR NORMAL
Repere Jocuri şi Activităţi pe Activităţi de dezvoltare personală
orare activităţi domenii
didactice alese experienţiale
8,00 – 9,00 Jocuri şi - Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
activităţi alese
9,00 – 11,30 Activitate pe Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)
domenii Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi
experienţiale (deprinderi de igienă individuală şi colectivă,
deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de
autoservire)
Rutină : Gustarea (deprinderi specifice)
11,30 -13,00 Jocuri şi - Activitate opţională (singura de acest tip la nivel I şi
activităţi ambele – în zile diferite - , la nivel II)
recreative Rutină şi tranziţie: În aer liber ! (deprinderi igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi
disciplină, deprinderi de autoservire).
13,00 - - Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice).

ORAR PRELUNGIT
Repere Jocuri şi Activităţi pe Activităţi de dezvoltare personală
orare activităţi domenii
didactice alese experienţiale
8,00 – 8,30 Jocuri şi - Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice)
activităţi alese
8,30 – 9,00 - - Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice)
9,00 – 11,00 Jocuri şi Activitate pe Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.)
activităţi alese domenii de Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi!
experienţiale (deprinderi de igienă individuală şi colectivă,
deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de
autoservire)
11,00 -13,30 Jocuri şi Activitate opţională(prima activitate de acest tip la
activităţi - nivelII)
recreative Rutină şi tranziţie: În aer liber ! (deprinderi igienă
individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi
disciplină, deprinderi de autoservire)
Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice)
13,30 – Activităţi de Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne relaxăm!
15,30 relaxare, Jocuri - (deprinderi de igienă individuală şi colectivă,
şi activităţi deprinderi de ordine şi disciplină, deprinderi de
alese autoservire)
15,30 -16,00 - Rutină: Gustarea (deprinderi specifice)
16,00 -17,30 Jocuri de Activităţi Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de
dezvoltare a recuperatorii pe igienă individuală şi colectivă, deprinderi de ordine şi
aptitudinilor domenii de disciplină, deprinderi de autoservire)
individuale experienţiale Activitate opţională (singura activitate de acest tip la
nivel I sau a doua, la nivel II)
17,30 - - Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi
specifice)
 LUNI MARŢI MIERCURI

D.Ş.- D.L.C.
D.Ş.- EDUCAREA LIMBAJULUI
ACTIVITATE MATEMATICĂ
CUNOAŞTEREA MEDIULUI

D.E.C.
EDUCAŢIE MUZICALĂ

JOI VINERI

D.O.S.

ACTIVITATE PRACTICĂ SAU

D.E.C. EDUCAŢIE PENTRU

EDUCAŢIE PLASTICĂ SOCIETATE

OPŢIONAL

D.P.M
EDUCAŢIE FIZICĂ

LEGENDĂ:
D.Ş.-domeniu ştiinţe; D.E.C. – domeniu estetic şi creative; D.L.C. – domeniu limbă şi comunicare; D.O.S.
– domeniu om şi societate; D.P.M. – domeniu psiho-motric
TABEL CU SEMNĂTURILE PĂRINŢILOR CARE SUNT DE ACORD CU ACTIVITATEA
OPŢIONALA DESFĂŞURATĂ DE EDUCATOARE LA GRUPĂ

Semnătură părinţi
Nr. crt. Numele copiilor
Opţional 1 Opţional 2
 ACTIVITATE OPŢIONALĂ
SEMESTRUL I
DATA MIJLOC DE REALIZARE OBIECTIVE
TEMA

ACTIVITATE OPŢIONALĂ
SEMESTRUL AL II-LEA
DATA MIJLOC DE REALIZARE OBIECTIVE
TEMA
 COMITETUL DE PĂRINŢI

Componenţă:

 preşedintele comitetului şi membru în Consiliul Reprezentativ al Părinţilor la nivelul grădiniţei,

membru al Comitetului Educaţional Local
o casier
o membru

ATRIBUŢIILE COMITETULUI DE PĂRINŢI:

a) ajută cadrul didactic în activitatea de cuprindere în învăţământul obligatoriu a tuturor copiilor de

vârstă preşcolară şi de îmbunătăţire a frecvenţei acestora;
b) sprijină unitatea de învăţământ şi dirigintele în activitatea de consiliere şi de orientare socio-
profesională sau de integrare socială a absolvenţilor;
c) sprijină cadrul didactic în organizarea şi desfăşurarea unor activităţi extraşcolare;
d) are iniţiative şi se implică în îmbunătăţirea condiţiilor de studiu pentru preşcolarii grupei;
e) atrage persoane fizice sau juridice care, prin contribuţii financiare sau materiale, susţin programe de
modernizare a activităţii educative şi a bazei materiale
f) sprijină conducerea unităţii de învăţământ şi cadrul didactic în întreţinerea, dezvoltarea şi
modernizarea bazei materiale a grupei şi a unităţii de învăţământ.

ATRIBUŢIILE PĂRINŢILOR:

a) Părinţii/tutorii legali au dreptul şi obligaţia de a colabora cu unitatea de învăţământ, în vederea

realizării obiectivelor educaţionale.
b) Părinţii/tutorii legali au obligaţia ca, cel puţin o dată pe lună, să ia legătura cu cadrul
didactic/diriginte pentru a cunoaşte evoluţia copilului lor.
c) Părintele, tutorele legal instituit sau susţinătorul legal sunt obligaţi, conform legii, să asigure
frecvenţa la grădiniţă a preşcolarului în învăţământul obligatoriu.
 PLANIFICAREA ŞEDINŢELOR CU PĂRINŢII

Nr. Tematica activităţii Obiective Data

crt.
Semestrul I
1.  Curriculum la decizia şcolii şi -familiarizarea părinţilor cu modul de
discipline opţionale alcătuire a schemei orare şi a orarului
zilnic specifice grupei;
-argumentarea oportunităţii studierii
disciplinei opţionale alese;
-prezentarea specificului fiecărei
discipline care se studiază
-prezentarea normelor de protecţie a
 Regulamentul de ordine interioară muncii şi respectarea regulilor de ordine
(protecţia muncii) interioară
-aplicarea de chestionare de cunoaştere a
părinţilor în scopul unei mai bune
abordări individualizate a copiilor
-alegerea comitetului de părinţi, cărora li
se aduc la cunoştinţă obligaţiile şi
drepturile
 Aplicarea de chestionare pentru -oportunitatea introducerii programului
cunoaşterea părinţilor prelungit şi eficienţa acestuia

2.  Colaborarea dintre grădiniţă şi -informarea părinţilor cu privire la

familie – condiţie esenţială a
eficienţei actului didactic
3  Regimul zilnic al activităţilor
preşcolarilor
importanţa implicării familiei în viaţa
grădiniţei;
-eficientizarea colaborării dintre grădiniţă
si familie prin participarrea la
consultaţiile cu părinţii
-propunerea şi adoptarea unor planuri de
desfăşurare a întâlnirilor cu părinţii;
-includerea în activităţile educative a
unor modalităţi de participare a părinţilor
la diverse activităţi tematice, cum ar fi
cele dedicate sărbătorilor de iarnă,
organizări de serbări, programe artistice.
 stabilirea unui program general de
muncă şi odihnă, urmând ca fiecare
părinte să–l particularizeze în
funcţie de preferinţele copilului său.

4  Grădiniţa şi familia  dezbatere în legătură cu drepturile şi

îndatoririle copiilor acasă şi la
grădiniţă;
 calităţi şi defecte ale copilului
-recunoaşterea situaţiilor in care copilul
trebuie recompensat sau pedepsit;
 aplicare de chestionar;

Semestrul al II-lea
1.  Preşcolarul între cerinţele grădiniţei  informarea părinţilor cu privire la
 şi cele ale familiei programul şcolar zilnic al
preşcolarilor;
 prezentarea atribuţiilor pe care le are
copilul în familie;
-eliminarea barierelor care stau în calea
unei comunicări eficiente între părinţi şi
grădiniţă;
 stabilirea unui regim de muncă şi
odihnă corespunzător pentru fiecare
copil;
 organizarea unor discuţii pe baza
rezultatelor obţinute.
2.  Influenţe educative exercitate de  -sensibilizarea părinţilor cu privire la
mass-media respectarea recomandărilor privind
 Ce rol joacă grupul de prieteni? limita de vârstă pentru vizionarea
anumitor programe TV;
 prezentarea consecinţelor
nerespectării acestora în planul
dezvoltării psihoindividuale a
preşcolarilor, aplicare de chestinar
-dezbatere în vederea conştientizării
importanţei grupului de joacă din care
face parte copilul său. ;
 prezentarea rezultatelor şcolare.
3  Succesul şi insuccesul şcolar  aplicarea unui chestionar cu privire la
succesul şi insuccesul şcolar;
 dezbatere pe tema rolului părinţilor în
obţinerea succesului şcolar de către
copiii lor ;
 succesul şi insuccesul şcolar –
implicaţii,cauze, remedii;
 prezentarea rezultatelor şcolare.

 ,,Copilul dumneavoastră, cetăţeanul  dezbatere în legătură cu

4 de mâine” comportamentul copiilor astfel încât
preşcolarii să adere benevol la reguli
de comportare civilizată ;
 prezentarea rezultatelor şcolare.

5  prezentarea importanţei perioadei de

 Situaţia la învăţătură - recapitulare la sfârşit de an şcolar;
-modalităţi de evaluare ce se vor aplica şi
indicaţii pentru parcurgerea temelor
recapitulative;
 aprecieri asupra tuturor activităţilor
desfăşurate;
-discutarea pregătirii unui moment
artistic pentru serbarea de sfârşit de an.

Menţiuni: Se vor organiza întâlniri cu părinţii ori de câte ori va fi necesar pe parcursul anului şcolar.
Modalităţi de colaborare

*consultaţii zilnice;
*consiliere;
*convorbiri ocazionale ;
*informări reciproce;
*lecţii demonstrative pentru părinţi;
*chestionare;
*seminarii, lectorate pe teme de interes general;
*vizite la domiciliul copiilor pentru culegere de date ;
*antrenarea părinţilor în acţiuni gospodăreşti;
*antrenarea părinţilor în activităţi curriculare şi extracurriculare;
*activităţi aplicative;
 Şedinţă cu părinţii – ..........................

TEMA I : Aspecte privind începerea anului şcolar:

 Curriculum la decizia şcolii şi discipline opţionale

TEMA II : Alegerea comitetului de părinţi

Chestionar pentru părinţi

Prezenţa la şedinţă:
NR. NUMELE ŞI PRENUMELE NUMELE ŞI SEMNĂTURA
CRT PREŞCOLARILOR PRENUMELE
PĂRINŢILOR
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

COMITETUL DE PĂRINŢI:

……………………………………….. -preşedinte
………………………….……………. –secretar
………………………………………... –casier

PROCES - VERBAL ,
 Încheiat astăzi , ................. , în cadrul şedinţei cu părinţii preşcolarilor grupei …….. .
Ordinea de zi cuprinde :
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
........................................................................................
La şedinţă sunt prezenţi ...... părinţi din totalul de …… , un număr de ....... lipsind motivat , iar
restul de ............ nemotivat .
Discuţii :
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................................................
.............................................
Drept pentru care a fost încheiat prezentul proces verbal .
Întocmit ,
Participanţii la şedinţa cu preşcolarii grupei ……… din data de ......................
Nr. Numele şi prenumele părinţilor Semnătura
crt.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
 Chestionar pentru părinţi
Cât de bine vă cunoaşteţi copilul ?

1. Care este numele complet al copilului dumneavoastră ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

2. Care este data lui / ei de naştere ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

3. Care este culoarea lui / ei preferată ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

4. Ce îi place cel mai mult să facă în timpul liber ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

5. Care este jocul lui / ei preferat ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

6. Care este ultima carte / poveste pe care i-aţi citit-o în vacanţă ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

7. Ce faceţi când copilul este trist ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

8. Ce faceţi când copilul este vesel / fericit ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

9. Care sunt modalităţile de a-l pedepsi atunci când a greşit ?

......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

Numele şi prenumele persoanei care a completat chestionarul

 Şedinţă cu părinţii – ........................

TEMA : Regimul zilnic al activităţilor preşcolarilor:

-Prezentarea progamului unei zile a unui preşcolar
-Rolul familiei în desfăşurarea programului zilnic al copiilor;
-Programul orientativ al zilelor de sâmbătă şi duminică.

PREZENŢA LA ŞEDINŢĂ:

NR. NUMELE ŞI PRENUMELE NUMELE ŞI SEMNĂTURA

CRT PREŞCOLARILOR PRENUMELE
PĂRINŢILOR
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
 REGIMUL ZILNIC AL ACTIVITĂŢILOR PREŞCOLARILOR

Programul săptămânal al copilului trebuie să fie în concordanţă cu cerinţele orarului

şcolar, care, întocmit la rândul lui de cadre didactice cu experienţă şi în baza unor indicaţii
metodologice respectă ceea ce în psihologie se cheamă “curba de efort”.
A organiza o serie de activităţi într-un interval de 8 ore nu pare un lucru foarte
complicat. Trebuie însă, din partea părinţilor, să urmeze nişte reguli şi principii generale, să le
combine în aşa fel încât ele să respecte, pe de o parte nişte cerinţe generale de natură
biologică şi psihologică şi, pe de altă parte, de natură socială. Programul zilei unui preşcolar
ar putea să arate astfel:
-1-2 ore pentru reintrarea în viaţa de familie
-1 oră odihnă
-2-3 ore activităţi recreative.
Odată cu trecerea timpului, rolul familiei în desfăşurarea programului zilnic al
copilului pierde din volum. Are loc o restructurare a rolului familiei în organizarea zilnică a
timpului preşcolarului, în sensul limitării sale ca factor reglator ce intervine când, din diferite
motive obiective sau subiective, planificarea şi realizarea programului zilnic nu urmează
cursul obişnuit. Între imprevizibilul pe care îl implică un astfel de program săptămânal,
lăsând în seama copilului realizarea programului zilnic, părinţii pot urmări şi realizarea la
nivelul unei săptămâni o organizare a timpului acestuia care să permită o îmbinare a
obiectivelor zilnice cu obiective mai largi.
Este în sarcina fiecărui părinte, ca, descoperind dominantele temperamentului
copilului, să respecte ritmul de lucru al fiecăruia. Sunt copii care încă din primii ani se
manifestă foarte activ, părinţilor revenindu-le sarcina de a veni în întâmpinarea acestei erupţii
clocotitoare, a acestui activism deosebit al copilului.
Primele săptămâni şi luni de grădiniţă îşi au importanţa lor, reprezentând perioada
necesară adaptării copilului la cerinţele programului. Aceste prime săptămâni sunt necesare
pentru tatonări, pentru încercarea mai multor variante, până vom ajunge, prin corecturi
repetate, la programul optim. Organizarea timpului preşcolarului este o sarcină de familie.
În stabilirea unui program, de orice natură ar fi el, este necesar să delimităm mai întâi
obiectivele pe care le urmărim, printr-o anumită împărţire şi repartizare a timpului.
Odată stabilit programul cel mai adecvat este foarte important să asigurăm pentru
început două condiţii absolut necesare: stabilitatea şi continuitatea.
Este uşor de observat că încă din primii ani copilul ”învaţă” din ceea ce se discută şi
se învaţă în familie, participând activ la viaţa de familie; primind şi rezolvând sarcini
complexe copilul dobândeşte o serie de cunoştinţe care conduc la formarea unor deprinderi
de muncă independentă. Deci unul din scopurile educaţiei este acela de a-l face apt pe copil
de a dobândi libertatea interioară şi de a se manifesta ca atare în raport cu ceilalţi.
 Şedinţă cu părinţii – .......................

TEMA: „Preşcolarul între cerinţele grădiniţei şi cele ale familiei”

-copilul cu ADHD – prezentarea profilului psihologic şi comportamental;
propuneri de activităţi extraşcolare

Prezenţa:

NR. NUMELE ŞI PRENUMELE NUMELE ŞI SEMNĂTURA

CRT PREŞCOLARILOR PRENUMELE
PĂRINŢILOR
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
 Preşcolarul între cerinţele grădiniţei şi cele ale familiei

Încă din primii ani copilul ”învaţă” din ceea ce se discută şi se învaţă în familie,
participând activ la viaţa de familie; primind şi rezolvând sarcini complexe copilul
dobândeşte o serie de cunoştinţe care conduc la formarea unor deprinderi de muncă
independentă. Deci unul din scopurile educaţiei este acela de a-l face apt pe copil de a
dobândi libertatea interioară şi de a se manifesta ca atare în raport cu ceilalţi.
Dezvoltarea umană este o înlănţuire a unor verigi, care devenind în mod necesar una
din cealaltă, au fiecare în parte o serie de elemente de natură morfo-fiziologică, psihologică şi
socială, care le individualizează. Este firesc ca orice încercare a bugetului de timp a copilului
să pună în centrul ei problema rezolvării în condiţii optime a sarcinilor şcolare. După vârsta
de 3 ani activitatea principală a copilului este activitatea din grădiniţă. În organizarea
timpului liber trebuie să se aibă în vedere şi satisfacerea necesităţilor de joc ale copiilor. În
afara activităţilor de la grădiniţă şi a jocului elevii trebuie să participe la o serie de alte
activităţi menite să contribuie la dezvoltarea lor generală fizică şi psihică (sportive, turistice,
cultural-artistice, gospodăreşti).
Primele săptămâni şi luni de grădiniţă îşi au importanţa lor, reprezentând perioada
necesară adaptării copilului la cerinţele programului. Aceste prime săptămâni sunt necesare
pentru tatonări, pentru încercarea mai multor variante, până vom ajunge, prin corecturi
repetate, la programul optim. Organizarea timpului elevului este o sarcină de familie.
În stabilirea unui program, de orice natură ar fi el, este necesar să delimităm mai întâi
obiectivele pe care le urmărim, printr-o anumită împărţire şi repartizare a timpului.
Odată stabilit programul cel mai adecvat este foarte important să asigurăm pentru
început două condiţii absolut necesare: stabilitatea şi continuitatea.
Modul de organizare şi de realizare a programului zilnic poate şi trebuie să fie unul
din mijloacele de realizare a activităţii din grădiniţă. Încă din primii ani de preşcolar trebuie
să acordăm din ce în ce mai multă încredere copilului dând credite capacităţii lui.
Este recomandabil ca pe măsură ce înaintează în vârstă să adoptăm o atitudine mai
elastică manifestând înţelegerea necesară faţă de orice solicitare justificată. Copilul trebuie
supravegheat atunci când execută ceva, în felul acesta îl determinăm să nu ia hotărâri pripite,
să se obişnuiască să gândească.
Prin educaţie noi trebuie să pregătim viitorul, să-l prevedem şi să-l proiectăm.
 Şedinţă cu părinţii - .......................

TEMA I: Tendinţe greşite în educarea copiilor de către părinţi: educaţia sanitară–

activitate de consiliere

TEMA II: Îndrumări pentru activitatea preşcolarilor pe timpul vacanţei

Prezenţa:

NR. NUMELE ŞI PRENUMELE NUMELE ŞI SEMNĂTURA

CRT PREŞCOLARILOR PRENUMELE
PĂRINŢILOR
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
 EDUCAŢIE SANITARĂ
„MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS!”

Igiena este o ştiinţă care se ocupă cu studiul păstrării şi îmbunătăţirii necontenite a

sănătăţii individului şi a colectivităţii.
Igiena este o sarcină a grădiniţei, dar mai ales a părinţilor. A-i învăţa pe copii primele
norme de igienă trebuie să fie o mare prioritate. În cadrul acesteia trebuie să ţinem cont de
igiena corporală, a mâinilor, a părului, a ochilor, urechilor, nasului, buco-dentală, a
îmbrăcămintei şi încălţămintei, a rechizitelor şcolare, a locuinţei şi localului grădiniţei şi a
alimentaţiei .
IGIENA INDIVIDUALĂ ( CORPORALĂ) se realizează, în primul rând, prin
menţinerea curăţeniei pielii. Starea de curăţenie a pielii se modifică mereu datorită
impurităţilor din mediu, sărurilor din transpiraţie,sebumului din glande. Microbii existenţi pe
pielea omului favorizează descompunerea acestor substanţe ceea ce explică mirosul neplăcut,
caracteristic celor certaţi cu curăţenia. Curăţenia corpului se menţine cu apă, prosop şi burete.
Zilnic se recomandă un duş cu apă caldă şi săpun.
IGIENA MÂINILOR. Mâinile vor fi spălate totdeauna înainte de a mânca şi după
folosirea closetului. Unghiile trebuie tăiate scurt şi curăţite cu peria. A nu se neglija unghiile
de la picioare.
IGIENA PĂRULUI se va face săptămânal cu apă caldă şi şampon. Spălatul părului se
va face astfel: se săpuneşte părul, se freacă la rădăcină cu vârful degetelor, apoi se limpezeşte
cu apă caldă. Fiecare trebuie să aibă pieptene şi perie de păr proprii.
IGIENA OCHILOR. Copiii se vor feri să-şi frece ochii cu mâinile.
IGIENA URECHILOR. Trebuie evitat curăţatul cu beţe de chibrit, agrafe. Obiceiul de
a purta dopuri de vată este nepotrivit. Urechile trebuie spălate în fiecare zi.
IGIENA NASULUI. Fiecare copil este obligat să aibă zilnic batistă curată care nu se
împrumută.
IGIENA BUCO-DENTALĂ. Dinţii sunt organe vii şi orice îmbolnăvire a lor are
răsunet în tot organismul. Caria dentară este boala cea mai frecventă a dinţilor. Dacă nu se
spală gura resturile alimentare rămân şi fermentează, producând acizi ce atacă smalţul, îl rod
şi provoacă o spărtură fină în dinte, care se adânceşte treptat. Apar dureri la rece şi la cald, se
deschide cale microbilor şi infecţiei. Măsuri preventive: alimentaţie variată, mestecare bună,
evitarea diferenţelor foarte mari de temperatură, evitarea dulciurilor în exces şi, după masa de
seară, periaj corect şi zilnic.
Cum se spală dinţii corect? Periajul trebuie să dureze 3-5 minute, făcând mişcări
verticale dinspre gingie spre marginea dinţilor.
IGIENA ÎMBRĂCĂMINTEI. Îmbrăcămintea trebuie să fie adecvată anotimpului,
adaptată dimensiunilor corpului, să fie tot timpul curată.
IGIENA ÎNCĂLŢĂMINTEI. Nu trebuie să fie nici prea largă, nici prea strâmtă, să fie
adaptată anotimpului, să fie curată, uscată şi întreţinută.
PĂSTRAREA IGIENICĂ A RECHIZITELOR ŞCOLARE. Condiţii: mânuirea lor cu
mâinile curate; nu trebuie împrumutate decât în condiţii deosebite; curăţarea periodică a
învelitorilor de vinilin; alimentele pentru gustare trebuie puse într-o pungă de plastic.
IGIENA LOCUINŢEI ŞI A LOCALULUI ŞCOLII. Condiţii:
- aerul curat nici prea uscat nici prea umed, să aibă o temperatură între 18 şi 22 grade;
- curăţenie zilnică (măturat, şters praful);
- curăţenie generală periodică;
- iluminare naturală suficientă, cu geamuri mari şi curate, cu perdele subţiri;
- iluminare artificială corectă (din partea stângă, de intensitate normală)
IGIENA ALIMENTAŢIEI. Dimineaţa trebuie să mănânce substanţial şi fără grabă,
cel puţin 15 min; să ia gustări între mesele principale la orele 10 şi 16; masa de seară nu
trebuie să fie mai târziu de ora 19; trebuie să bea lichide în timpul zilei.
Raţia zilnică se repartizează pentru o persoană în felul următor:
-20-25% micul dejun şi gustarea de la ora 10;
-40-45% prânzul
-25-30% cina plus gustarea de la ora 17.
Trebuie reţinut că “e mai uşor să previi boala decât s-o vindeci” (din medicina
antică).
 SCRISOAREA UNUI COPIL

Dragă OM MARE,

Eu am mâini mici, aşa că e normal să apuc greşit o cănuţă cu apă şi să dau apa pe mine. Nu te
supăra dacă a împături e de fapt a mototoli în viziunea ta. Eu pot picta, scrie şi desena cu
mânuţele mele, nu cu ale tale. Aşteaptă-te ca desenele mele să fie originale. Ceea ce eu am
făcut, nu corecta tu! Nu fă “bine” în faţa mea pentru că voi simţi că nu am făcut faţă
aşteptărilor tale. Ia partea bună din tot ceea ce fac: bucură-te că mi-am încheiat singur nasturii
la bluziţă, chiar dacă e greşit. Fii fericit că mi-am înnodat şireturile la pantofi, deşi nu a ieşit
decât un nod imens care îţi dă bătăi de cap, dar APRECIAZĂ că vreau să mă descurc
singur/ă.

Eu am picioare mici, aşa că orice concurs de alergare nu e pentru mine. Şotronul din parc e
pentru copii care au peste 6 ani (aşa spun psihologii şi pedagogii). Când mergi alături de
mine, fă paşii mici pentru că altfel eu nu pot ţine pasul cu tine. Soluţia nu este să mă iei în
braţe, pentru că îmi arăţi clar că nu eşti dispus să ai răbdare cu mine. Ai răbdare cu mine!
Sunt micuţ şi abia la început de drum. Fiecare zi pentru mine e un mister, aşa că tu, dragă om
mare, ar trebui să-mi fii ajutor pe drumul vieţii, nu dresor!

Nu te enerva pe mine când întreb mereu aceleaşi cuvinte. Eu nu ştiu multe lucruri, dar vreau
să aflu. Aşa că dacă tot stai cu mine, stai cu mine cu drag şi fii dispus să-mi dăruieşti timp de
calitate. Nu mă condamna pentru curiozitatea mea. Lasă-mă să citesc o poveste din cartea
aceea imensă. Nu-mi limita curiozitatea şi creativitatea. Nu-ţi fie frică să-mi stabileşti reguli.
Sper că mă voi descurca cu ele. Le voi respecta dacă eşti consecvent în aplicarea lor. Dar
dacă azi îmi spui ceva şi mâine nu mai e valabil, voi deveni un copil confuz şi voi avea
dificultăţi în a şti ce e bine şi ce nu e bine! Nu mă compara cu fraţii, colegii, prietenii mei.
Sunt unic şi niciodată nu voi fi ca nimeni altcineva. Cu siguranţă am şi eu ceva “wow” ,
problema ta e timpul.

Din păcate, eu nu voi fi veşnic copil, aşa că, te rog, lasă-mi copilaria! Lasă-mă să mă joc! Eu
am nevoie să mă joc, tocmai de aceea nu spun poeziile pe care le ştiu, pentru că am nevoie să
mă joc, nu am nevoie să fiu un papagal. Dacă prind ceva ce îmi place, cânt singur, recit
singur … nu sunt mascotă. Sunt un copil. Şi vreau să-mi trăiesc copilăria.

Ochii mei nu au văzut prea multe. Acum aflu multe chestii. Le văd, le pipăi. Şi mă
îndrăgostesc sau nu de ele, dar nu-mi răpi dreptul de a afla şi a descoperi lucrurile din lumea
mea … şi a ta, totodată!

Sunt un copil, aşa că sunt sensibil. Nu mă face mai mic decât sunt! Nu mă critica pe mine,
critică-mi greşelile! Dacă mă critici pe mine, Ana, Matei sau orice nume aş avea, voi deveni
un copil fără iniţiativă şi neîncrezător în forţele proprii. Te rog să-mi respecţi drepturile şi
demnitatea! Nu mă lovi, nu vorbi urât cu mine! Nu ma acuza! Nu-mi spune mereu “nu ai voie
să …!” Toate astea mă vor face să mă ascund de tine, să-mi fie frică de tine şi mai ales să te
mint. Copiez tot, aşa că te asigur că răspund pozitiv la un comportament pozitiv. Nu-ţi
rămâne decât să fii blând, îngăduitor, prompt şi sincer cu mine! .

Ai responsabilitatea să mă păstrezi curat. Să mă fereşti de lucrurile urâte şi rele din jurul

nostru. Tu, omule mare, eşti modelul meu!

Ai datoria să mă înveţi, înainte de toate, valorile morale - cinstea, adevărul, încrederea,

iubirea, bunătatea, toleranţa, etc. Şi să mă accepţi aşa cum sunt pentru că eu nu pot să mă
autoanalizez şi nu pot schimba unele chestii la mine. Eu sunt copil, doar atat! Sunt copil! Nu-
mi lua copilăria. Am nevoie să mă joc, să fiu spontan şi să descopăr. Nu-mi cere mai mult!

Cu drag,

EU, copilul cu care interacţionezi

SFATURI PENTRU PĂRINŢI

MAMA CĂTRE FIUL EI

Ei bine, fiul meu, îţi voi spune aşa:

Viaţa pentru mine nu este o scară de cristal.
Are pioneze în ea.
Şi aşchii,
Şi scânduri sparte,
Şi locuri fără covor –
Doar spaţiul gol
Dar tot timpul eu urc pe scări,
Etaj după etaj,
Colţ după colţ,
Şi uneori trec prin întuneric
Pe acolo pe unde n-a fost lumina
Aşa că, băiete, nu te întoarce îndărăt
N-o lua pe scări în jos
Căci va fi cumplit de greu.
Ai grijă să nu cazi –
Pentru că eu încă mai merg, puiul meu,
Încă mai urc
Iar viaţa pentru mine nu a fost o scară de cristal.

Langston Hughes

COPIII ÎNVAŢĂ DIN FELUL ÎN CARE TRĂIESC

Copiii care sunt crescuţi cu critici,

învaţă să condamne.

Copiii care tăiesc în ostilitate,

învaţă să se bată.

Copiii care trăiesc în teamă,

învaţă să fie temători.

Copiii care trăiesc în milă,

învaţă să se autocompătimească.

Copiii care trăiesc în ridicol,

învaţă să fie sfioşi.
 Copiii care trăiesc în gelozie,
învaţă ce e invidia.

Copiii care trăiesc în ruşine,

învaţă să se simtă vinovaţi.

Copiii care trăiesc în toleranţă,

învaţă să fie răbdători.

Copiii care trăiesc în încurajare,

învaţă să fie încrezători.

Copiii care trăiesc în apreciere,

învaţă să aprecieze.

Copiii care trăiesc în aprobare,

învaţă să se placă pe ei înşişi.

Copiii care trăiesc în acceptare,

învaţă să găsească dragostea în lume.

Copiii care trăiesc în recunoaştere,

învaţă să aibă un ţel.

Copiii care trăiesc în generozitate,

învaţă să fie generoşi.

Copiii care trăiesc în cinste şi dreptate,

învaţă ce înseamnă adevărul şi justiţia.

Copiii care trăiesc în siguranţă,

învaţă să capete încredere în sine
şi în cei din jurul lor.

Copiii care trăiesc în prietenie,

învaţă că lumea e un loc frumos în care poţi trăi.

Copiii care trăiesc în seninătate,

învaţă să aibă mintea împăcată.

Cum trăiesc copiii dumneavoastră?

Dorothy L. Nolte

FĂRĂ PREŢ

Băieţelul nostru veni într-o seară în bucătărie unde mama lui pregătea masa şi îi dădu
o foaie de hârtie pe care el făcuse câteva observaţii. După ce mama îşi şterse mâinile de un
şorţ, luă hârtia şi iată ce citi:
Pentru că am tăiat iarba 5$
Pentru că mi-am făcut curăţenie în
cameră în această săptămână 1$
Pentru că m-am dus la magazin
 în locul tău 0,5$
Pentru că am stat cu făţiorul meu în
timp ce tu erai la cumpărături 0,25$
Pentru că am dus gunoiul 1$
Pentru că am luat note bune 5$
Pentru că am curaţat şi am greblat
grădina 2$
Totalul 14,75 $

Mama îl privi apoi gânditoare în timp ce băieţelul stătea în aşteptare şi era convins că
era măcinată de amintiri. Apoi, ea luă un pix, întoarse hârtia pe partea cealaltă şi iată ce
scrise:
pentru cele 9 luni în care te-am ţinut în pântec – nici un preţ
pentru toate nopţile în care am stat cu tine când ai fost bolnav şi m-am rugat pentru
tine – nici un preţ
pentru toate lacrimile pe care ţi le-am şters – nici un preţ
pentru toate nopţile în care am tremurat pentru tine, în care mi-am făcut griji pentru
tine - nici un preţ
pentru toate jucăriile, mâncarea, hainele şi chiar pentru faptul că ţi-am şters nasul –
nici un preţ
pentru toată dragostea pe care ţi-o port – nici un preţ
Ei bine, când fiul nostru a treminat de citit ce scrisese mama lui, ochii îi erau plini de
lacrimi şi cu o voce tremurândă îi spuse
- Mami, te iubesc din tot sufletul!
Apoi luă pixul şi scrise cu litere de tipar: „ACHITAT ÎN TOTALITATE”
 PLANIFICAREA ACTIVITĂŢII DE CONSILIERE

An școlar: 2017-2018

UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
CADRUL DIDACTIC:
DIRECTOR:
GRUPUL ŢINTĂ: Părinţii şi copiii din grupa…….

IDENTIFICAREA ŞI DESCRIEREA PROBLEMEI:

Părinţii consideră, în general, educaţia ca dificilă atunci când copilul prezintă un

comportament care pentru ei este inacceptabil sau atunci când copilul nu ascultă de
observaţia pe care părintele o face.
În asemenea situaţii, părinţii se supără, se irită sau se simt neputincioşi.
În unele cazuri, părinţii ajung să nu-l mai suporte pe copil sau chiar să-l urască din
cauza comportamentului său inacceptabil.
Din această perspectivă, educaţia părinţilor în ceea ce priveşte comunicarea cu
copilul este un element esenţial al activităţii de consiliere şi pentru instalarea armoniei in
viaţa de familie.

STABILIREA OBIECTIVELOR :

 PE TERMEN LUNG:
-prevenirea unor probleme in comportamentul copilului şi a spiralei negative pe care o
determină acestea (comportamentul negativ al copilului, reacţia negativă a părintelui,
comportament şi mai negativ)
-realizarea unei bune relaţii între părinţi şi copil, deoarece aceasta este condiţia dezvoltării
sănătoase şi armonioase a copilului;

 PE TERMEN SCURT:

-să înţeleagă care comportamente ale copiilor lor pot fi sau nu ignorate şi ce efect are
ignorarea ;
-să-i convingă pe părinţi că laudele ii pot stimula pe copii sa se comporte mai des într-un
anume fel dorit;
-să-i facă pe părinţi să înţeleagă că pot acorda atenţie într-o manieră pozitivă sau negativă;
-părinţii să înţeleagă că în orice situaţie există diverse modalităţi de a stabili limite pentru
comportamentul copilului
-părinţii să înţeleagă în care situaţii trebuie separat copilul;
-părinţii să înţeleagă că dacă ei ,,iau”ceva care copiilor le face plăcere, copiii consideră
aceasta o pedeapsă.

METODE: conversaţia, prelegerea, observaţia, cubul, brainstorming, turul galeriei

DURATA: 1 an
EVALUARE: continuă
 ANALIZA SWOT

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

-disponibilitatea fiecărei părţi:
educatoare/psihopedagog-părinţi pentru
participarea la întâiniri
-cadre didactice bine pregătite profesional;
-spaţiu corespunzător pentu întâlnirile cu
părinţii;
-materiale didactice disponibile;
-părinţi tineri realizaţi profesional, dornici să
se implice în educaţia copiilor;
-comunicarea cu copiii este foarte redusă;
-copiii sunt lăsaţi în majoritatea timpului în
grija bunicilor/bonelor;
-părinţii petrec puţin timp cu copiii;
-copiii petrec foarte mult timp în faţa
televizorului sau calculatorului
nesupravegheaţi;
-modalităţile de impunere în faţa copiilor
sunt neadecvate.

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
-acces nelimitat la informaţii prin Internet şi -copii răsfăţaţi care nu respectă nici o regulă;
Mass-media; -posibilitatea ca părinţii să se simtă
-posibilitatea de a obţine rezultate bune cu ,,neputincioşi’’în faţa copiilor
eforturi mici.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI:

Părinţii care au participat au considerat că au găsit modalităţi concrete, eficiente în

educaţia copiilor.
Participarea câtor mai mulţi părinţi la astfel de cursuri.

PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ

Semestrul I

Nr. Perioada Tematica Grup țintă

crt Consiliere părinți Consiliere copii
1 « Adaptarea copilului în primele “Vrei sa fii prietenul Copiii cu dificultăți
zile de grădiniţă” meu?/” de adaptare
2 „Socializarea copilului în cadrul ”Să ne jucăm împreună!” Copiii cu dificultăți
grădiniţei” de relaționare
3 “Reguli de circulaţie” « Respectăm regulile de Toți copiii
circulaţie! »
4 “Norme de comportament în “Familia mea” Toți copiii
familie”
5 “Vreţi să comunicaţi cât mai ”Ştiu să mă port civilizat!” Toți copiii
bine cu copilul dumneavostră?”
6 “Cum trebuie să arate camera "Eu sunt ordonat!” Toți copiii
copilului?”

7 “Cât timp petreceţi cu copilul ”Cine stă mai mult cu tine Toți copiii
dumneavoastră?” acasă ?”
8 “Cum recompensaţi copiii „Aşa DA, aşa NU!” Toţi copiii
pentru faptele lor bune?”
9 “Ce sarcini au cei mici in « Îmi ajut părinţii ! » Toți copiii
familie?”
 10 ”Deprinderile de igienă” ”Îmi place să fiu curat! Toţi copiii
11 ”Să-i învăţăm pe copii să ”Îmi place să fac daruri !” Copiii cu dificultăți
dăruiască!” de relaționare
12 ”Obiceiuri şi tradiţii” ”Îmi plac sărbătorile Toți copiii
iernii!”
13 “De ce se teme copilul de ”Nu vreau să fiu fricos!” – Toţi copiii
întuneric?”
14 ”Petrecerea timpului liber al ”Cât timp stau la Toți copiii
copilului” televizor/mă joc la
calculator?”
15 “Când poate copilul să-şi poarte ”Pot şi singur să.... !” Toți copiii
singur de grijă?
16 ”Succesul şi insuccesul şcolar” ”Vreau să fiu cîştigător!” Copiii anxioși
17 “Evaluarea rezultatelor ”Ce am învăţat?” Copiii anxioși
activităţii copiilor pe semestrul
I”

Semestrul al II-lea

Nr Perioada Tematica Grup țintă

crt Consiliere părinți Consiliere copii
1 “Toleranţa în colectivul de ”Îmi iubesc colegii!” Toți copiii
copii”
2 ”Factorii de stres în viața ”Nu mi-e frică de nimic!” Toți copiii
copilului”

3 ”Influenţa mamei asupra ”Fiinţa mea cea mai dragă – Toţi copiii
comportamentului copilului în mama!”
familie şi la grădiniţă”
4 ”Rolul bunicilor în educația ”Îmi iubesc bunicii!” Copiii timizi
copiilor”
5 “Relaţia dintre autoritate ”Fetiţa care l-a luat pe NU Toți copiii
/independenţă şi autonomie în în braţe”
procesul de educaţie a
preşcolarilor”
6 ”Comunicarea în familie” ”Părinţii mei - prieteni buni” Copiii nesiguri

7 ”Antrenarea copiilor în ”Eu sunt mama/tata, tu Toți copiii

activităţile gospodăreşti”
8 ”Recunoașterea și aprecierea
comportamentelor dezirabile”
9 ”Disciplina pozitivă prin
respectarea personalității
copilului”
10 ”Corespondența dintre
atitudinile izolate ale copilului
și dezvoltarea lui globală”
11 ”Încredere și comunicare”
copilul” joc în perechi,
optimizarea rolurilor în
familie
”Cu părinții împreună”
”Am greșit, mai încerc Toți copiii
odată” - pregătirea pentru
succes
”Îmi place să fiu lăudat!” Toți copiii
”Bine faci, bine găseşti!” Copiii în relații
conflictuale
”Părinţii mei îmi sunt Toți copiii
 aproape!”
12 ”Îmi doresc tot binele pentru ”Ştiu să mă port respectuos!” Toți copiii
copilul meu!”
13 ”Politeţea în familie ” ”Bagheta fermecată”- reguli Toți copiii
de politețe
14 “Copilul între adevăr şi ”Nu îmi supăr părinţii!” Toți copiii
minciunăî”
15 ”Motivarea copiilor la ”Ştiu să fiu util!” Toți copiii
activităţile familiei”
16 “Dragostea de părinte pentru ”Îmi iubesc părinţii!” Toți copiii
copilul său”
17 ”Modalităţi de organizare a ”Planuri de vacanță” Toți copiii
timpului liber al familiei” Serbare
 ŞCOALA CU CLASELE………………………

Mulţumirea din ochii copiilor aduce fericire şi linişte

părinţilor care vor modela cu grijă multele calităţi ale
copiilor spre folosul şi bucuria lor.
Pentru aleasa calitate de OM, pentru uşurinţa
comunicării şi pentru nobleţea sufletească se acordă
calificativul: FOARTE BINE* distinsei
familii……............................................................

Ed./Prof …………………
DATA:
„Părinţii buni le dau copiilor rădăcini şi aripi:
rădăcini pentru a nu-şi uita originile
şi aripi pentru a zbura şi a se folosi
de ceea ce i-au învăţat.”

(Jonas Salk )

Pentru sprijinul acordat

pe parcursul anului şcolar......................., vă mulţumesc!
Ed./Prof.. …………………………….

„Părinţii buni le dau copiilor rădăcini şi aripi:

rădăcini pentru a nu-şi uita originile
şi aripi pentru a zbura şi a se folosi
de ceea ce i-au învăţat.”

(Jonas Salk )

Pentru sprijinul acordat

pe parcursul anului şcolar .........................., vă mulţumesc!
Ed./Prof ………………………………
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: AVIZ:
JUDEŢUL: DIRECTOR,
TEL :
 AN ŞCOLAR: 2017/2018
NIVEL I ( 3-5 ani)
GRUPA:
PROF.:

Nr. Tema anuală de Proiecte/nr.de Subteme proiect/ nr. de săptămâni Data

crt. studiu/ săptămâni
nr. săptămâni
1 Evaluare iniţială “Bine ai venit la - „Cea mai dragă jucărie!”
2 săptămâni grădiniţă!” – 1 s - 1 s
Observarea comportamentelor în interiorul
grupului de copii

“Eu ştiu, eu -„Eu sunt... Tu cine eşti?” -1s

pot!” -1 s Observarea relaţiilor
comportamentale de integrare în colectiv

2 „Cine sunt/ suntem?” „EU ŞI LUMEA -„Am nevoie de o familie!“ -1 s

MEA” Recunoaşterea şi denumirea membrilor
3 săptămâni Cunoaşterea familiei; familiarizarea cu responsabilităţi
regulilor şi a simple în viaţa de familie.
normelor de
comportare în „Grădiniţa mea iubită!”
mediul sălii de -1 s
grupă/ al Cunoaşterea regulilor şi a normelor de
grădiniţei şi în comportare în mediul sălii de grupă/ al
interiorul grădiniţei şi în interiorul grupului de copii
grupului de copii
-3 s „Acesta sunt eu!”
-1 s
Descoperirea propriei identităţi în raport cu
ceilalţi copii din colectiv.

3 „Când/cum şi de ce se „FORME ŞI -,,E toamnă iar...”

întâmplă?” CULORI” (fenomene ale naturii) -1 s
Formarea Formarea capacităţii de a sesiza unele aspecte
capacităţii de a ale lumiii înconjurătoare
5 săptămâni sesiza unele
aspecte ale lumiii -,,Legume vesele” -1 s
înconjurătoare Descoperirea activă a legumelor specifice
-5 s anotimpului şi a consumului acestora;
cunoaşterea normelor igienice a alimentaţiei .

-,,Alfabetul vitaminelor”- 1 s
 Descoperirea activă a fructelor specifice
anotimpului şi a consumului acestora;
cunoaşterea normelor igienice a alimentaţiei .

-,,Valsul florilor” -1 s
Cunoaşterea caracteristicilor unor flori de
toamnă; cunoaşterea unor norme simple de
îngrijire în raport cu fenomenele anotimpului.

-,,Recoltele Toamnei” -1 s
Descoperirea activă a unor legume specifice
anotim-pului; stimularea consumului acestora
în stare naturală.

4 „Cine sunt/suntem?” „MÂNDRU -,,Noi suntem români!”

SUNT DE -1 s
4 săptămâni ŢARA MEA!” Familiarizarea cu semnificaţia Zilei Naţionale
Cunoaşterea şi
descrierea celor - ,,În aşteptarea lui Moş Nicolae” -1 s
mai importante Cunoaşterea unor aspecte creştine legate de
sărbători această sărbătoare; familiarizarea copiilor cu
naţionale şi Biblia copiilor în imagini;
religioase
-4 s -,,Uite, vine Moş Crăciun!” -1 s
Înţelegerea unor tradiţii şi obiceiuri specifice
iernii;
dezvoltarea emoţională şi socială;
- ,,Surprizele iernii” -1 s
Formarea capacităţii de a sesiza unele aspecte
ale lumii înconjurătoare

5. „Cine şi cum -,,Jocurile copiilor iarna”

organizează o - -1 s
activitate?” Descoperirea frumuseţii unor jocuri, sporturi
1 săptămână specifice anotimpului în medii diverese de
acţiune; familiarizarea cu norme simple de
protecţie.

6. ”Cine sunt/suntem?” - - ,,Sănătoşi şi fericiţi” - igiena personală şi

2 săptămâni colectivă, condiţii de viaţă -1 s
Cunoaşterea unor obiecte de uz personal, a
regulilor de folosire a obiectelor personale de
toaletă corporală

- ,,A.B.C-ul sănătăţii”
-1 s
Conştientizarea nevoii de igienă personală şi
respectarea unui regim sănătos de viaţă
SEMESTRUL II

7. „Cum a fost/este şi va „AU FOST ŞI -,,Animalele sălbatice în timpul iernii” -1 s

fi aici pe Pământ?” SUNT…ÎN
3 săptămâni JURUL Descoperirea activă a unor animale
 NOSTRU” sălbatice/a alcătuirii corpului, a mediului de
viaţă, a foloaselor.
Descoperirea -,,Animalele domestice şi puii lor” -1 s
activă a mediului Descoperirea activă a unor animale domestice
de viaţă a unor cu puii lor /a alcătuirii corpului, a mediului de
animale sălbatice viaţă, a foloaselor.
şi domestice
–3s -,,Păsările domestice şi puii lor” -1 s
Descoperirea activă a unor păsări domestice
cu puii lor /a alcătuirii corpului, a mediului de
viaţă, a foloaselor.

8. „Cu ce şi cum “EU SIMT, EU -,,Dăruim şi primim mărţişoare!” -1 s

exprimăm ceea ce CREEZ, EU Descoperirea şi înţelegerea semnificaţiei
simţim?” EXPRIM!” mărţişorului, a transformărilor şi frumuseţilor
2 săptămâni –2s naturii; promovarea atitudinilor de protecţie
ecologică faţă de natură;

-“Mulţumesc, iubită mamă! -1 s

-Cunoaşterea semnificaţiei sărbătorii de 8
Martie în înţelesul copilului;
-Exprimarea diversă a emoţiilor şi
sentimentelor.

9. „Când/cum şi de ce se -
întâmplă?” -,,Vine , vine primăvara!”
-1 s
5 săptămâni Descoperirea şi înţelegerea activă a
transformărilor şi frumuseţilor naturii în
anotimpul primăvara; promovarea atitudinilor
de protecţie ecologică faţă de natură;

-,,Păsări călătoare” -1 s
Descoperirea activă şi denumirea păsărilor
care se întorc din ţările calde

- ,,Se trezesc insectele”

-1 s
Descoperirea activă şi denumirea insectelor
care se trezesc la viaţă în anotimpul
primăvara

- ,,Legume de primăvară”
-1 s
Descoperirea şi explorarea activă a
caracteristicilor legume specifice anotimpului;
stimularea consumului acestora în stare
naturală, respectând norme igienice;

- ,,Primăvara în grădină ” -1 s
Descoperirea activă a unor transformări şi
lucrări specifice anotimpului;

10. „Cum a fost/este şi va - -„Hristos a înviat!” – 1 s

 fi aici pe Pământ?” Cunoaşterea semnificaţiei sărbătorii Creştine
1 săptămână a Paştelui în înţelesul copilului

- - ,,Meseria este brăţară de aur” -1 s

11. „Ce şi cum vreau să Familiarizarea cu diverse ocupaţii (profesii)
fiu?” Înţelegerea activităţii şi a rolului muncii
1 săptămână

12. „Cine sunt/ suntem?” - -Sunt copil în Europa!”

1 săptămână -1 s
-Familiarizarea cu diverse medii de viaţă
specifice unor popoare din Europa
-Cunoaşterea drepturilor de care se bucură
copiii din Europa
-Promovarea atitudinilor de simpatie şi de
exprimare faţă de diversitatea umană.

13. „Când / cum şi de ce se - -,,Cum circulăm?”- mijloacele de locomoţie

întâmplă?” -1 s
1 săptămână -Cunoaşterea şi descrierea unui mijloc de
transport şi a mediului lui utilitar
- Reguli şi comportamente
14. „Cum a fost/este şi va - -,,Pământul, planeta albastră”
fi aici pe Pământ?” -1 s
1 săptămână -Cunoaşterea şi descrierea planetei Pământ
-Promovarea atitudinilor de protecţie a
mediului înconjurător

15. „Cine sunt/ suntem?” - -,,Şi eu am drepturi !” -1 s

1 săptămână -Cunoaşterea drepturilor de care se bucură
toţi copiii

16. „Ce şi cum vreau să - ,,Ce ştiu şi ce pot să fac?”

fiu?’’ -1 s
– evaluare sumativă
1 săptămână
GRĂDINIŢA: DIRECTOR,
LOCALITATEA:
ED./PROF.:
 -2 săptămâni-

SĂPTĂMÂNA 1:
TEMA: “Bine ai venit la grădiniţă!”
SUBTEMA: „Cea mai dragă jucărie!”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) (ALA) experienţiale
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă:
U -„Bună dimineaţa, dragă grădiniţă!” Discuţii libere: „Cea mai D.Ş.
N -„Facem cunoştinţă!” dragă jucărie!” Cunoaşterea mediului
I -„Cine lipseşte?
-”Calendarul naturii” Construcţii: „Cu ce mă joc?”
Rutine: „Jucăria preferată” (proba orală )
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de rol:
igienă personală „Îmbrăcăm păpuşa”
Joc distractiv:
Tranziţie: „Mingea prin tunel”
-„Trenuleţul jucăriilor vesele”
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -„Bună ziua, prietene, eu sunt...” Artă: Activitate matematică
R -„Cine lipseşte? „Biluţele din plastilină”
Ţ -”Calendarul naturii” „ Denumeşte
I - Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc de rol: jucăriile!”- joc didactic
ordine şi disciplină „De-a grădiniţa”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc distractiv:
igienă personală „Zboară, zboară…”

Tranziţie:
-Joc distractiv: „Vine trenul!”
M Întâlnirea de dimineaţă: DLC:
I -„Îmi place să mă joc!” Ştiinţă: Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte? „Ce facem cu aceste obiecte?”
R -”Calendarul naturii” „ Spune-i păpuşii cum
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Construcţii: te cheamă!” -joc
U ordine şi disciplină „Casa mea” exerciţiu
R Rutine:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc de masă: DEC:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Asociază două imagini la fel” Educaţie muzicală
igienă personală (joc magnetic)
„Cântă-i păpuşii un
Tranziţie: cântec!”- joc muzical
-Joc de mişcare cu text şi cânt: „Ursul „Joc de mişcare: Joc distractiv:
doarme” „Prinde mingea!” „Recunoaşte-l după
voce!”
J Întâlnirea de dimineaţă: Activitate integrată
O -„Te rog!” „Mulţumesc!” – cuvinte magice” Bibliotecă: D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; „Copii la joacă” plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” (lecturare de imagini)
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de „Primul meu desen la
ordine şi disciplină Artă: grădiniţă” (desen)
„Mănuţa mea” (amprenta cu
Rutine: palma)
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de rol:
igienă personală „Servim păpuşa”

Tranziţie: „Concurs de ghicitori:

-„Trenuleţul veseliei” „Ghici , ghicitoarea mea!”

Întâlnirea de dimineaţă: DOS:

V -„Îmi place să mă joc cu…” Activitate practică
I -„Cine lipseşte? Construcţii:
N -”Calendarul naturii” „Grădiniţa” „ Ne jucăm cu hârtie
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de colorată”- rupere
R ordine şi disciplină Joc de masă:
I Rutine: „Aşază-mă la culoarea mea!” DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu text şi cânt:
igienă personală „Am pierdut o batistuţă” „Ne jucăm şi ne
mişcăm”
Tranziţie: „Păpuşa face
- „Huţa, huţa, dă mânuţa!” gimnastică!”
(ansamblu de exerciţii)
-joc de mişcare

SĂPTĂMÂNA 2:
TEMA: “Eu ştiu, eu pot!”
SUBTEMA: „Eu sunt…tu eşti…!”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă:
U -„Bună dimineaţa, copii deştepţi şi Bibliotecă: D.Ş.
N cuminţi!” „Spune după mine!” Cunoaşterea mediului
I -Facem cunoştinţă!”, -„Cine
lipseşte?; Construcţii: „Cine este? Cum
-”Calendarul naturii” „Mese şi scaune pentru pitici” vorbeşte?”
(joc-onomatopee)
Rutine: Joc de rol:
- “Micul dejun“- deprinderi de „De-a educatoarea”
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc de mişcare:
deprinderi de igienă personală „Furişează-te pe unde poţi!”

-Tranziţie:
 „ La plimbare ”

M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.

A -„Eu ştiu că dimineaţa/la Artă: Activitate matematică
R amiază/seara trebuie să.....” „Cu creionul pe hârtie” (colorare de
Ţ -„Cine lipseşte?; suprafeţe) „Ne jucăm cu obiecte de
I -”Calendarul naturii” aceeaşi formă”
-Ne pregătim pentru activităţi; Joc de masă: (joc didactic)
deprinderi de ordine şi disciplină „Ne jucăm cu figuri geometrice”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte-l după voce!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-„Hai, copii, în pas vioi,
Ne-aşezăm doi câte doi!”
M Întâlnirea de dimineaţă: DLC:
I -„Suntem veseli, suntem trişti” Ştiinţă: Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?; „Ce faci când îţi este sete/foame/?,
R -”Calendarul naturii” etc” „Buna ziua! Te
C -Ne pregătim pentru activităţi; rog!Mulţumesc!”
U deprinderi de ordine şi disciplină Construcţii:
R „Dulapuri pentru jucării” DEC:
I Rutine: Educaţie muzicală
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de masă: Cântăm la
autoservire „Tangram” instrumente!”(audiţii)
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Ploaia şi vântul” (joc
deprinderi de igienă personală muzical)
Joc senzorial:
Tranziţie: „Atinge şi spune cum este!”
-„Noi suntem piticii”
J Întâlnirea de dimineaţă: Activitate integrată
O -„A fost odată ca niciodată...” (joc Joc de rol: D.E.C.(activ. artistico-
I de imaginaţie) „Singur îmi spăl batistuţa!” plastică) + A.L.A.
- „Cine lipseşte?;
-”Calendarul naturii” Bibliotecă:
-Ne pregătim pentru activităţi; „Cine este personajul?” „Ne jucăm cu pensula”
deprinderi de ordine şi disciplină (pictură)
Artă:
Rutine: „Mărgelele păpuşii” (modelaj)
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Teatru de păpuşi: „Scufiţa Roşie”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-„Sportivii în coloană”
 V Întâlnirea de dimineaţă: DOS:
I -„Buna ziua! Te rog! Mulţumesc!”
N – cuvinte magice” Construcţii: „Aşa da, aşa nu!”
E - „Cine lipseşte?; „Unul peste altul”; (joc didactic)
R -”Calendarul naturii” „Trenul”
I -Ne pregătim pentru activităţi; DPM:
deprinderi de ordine şi disciplină Joc de masă: Educaţie fizică
Rutine: „Jocul umbrelor”
- “Micul dejun“- deprinderi de Parcurs aplicativ: „ În
autoservire Joc de mişcare: tabără la munte”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Ştafeta jucăriilor” (mers, alergare, săritură,)
deprinderi de igienă personală Joc de liniştire: ,,Caută şi
taci”
Tranziţie:
-„Trenuleţul isteţilor”

SĂPTĂMÂNA 3:
TEMA DE STUDIU : ,,CINE SUNT / SUNTEM ?”
SUBTEMA : “AM NEVOIE DE O FAMILIE!”
PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă:
U -“Povesteşte-ne despre familia Bibliotecă: D.Ş.
N ta!”; „Familii” (citire de imagini din Cunoaşterea mediului
I -„Cine lipseşte?; reviste şi discuţii libere despre
-”Calendarul naturii” familiile prezentate în diferite -“Membrii familiei
Rutine: imagini); mele!”
- “Micul dejun“- deprinderi de Artă: (lectură după imagini)
autoservire “ Bastonul bunicului” – uneşte
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - punctele
deprinderi de igienă personală Joc de mişcare:
„ Caută mama!”
-Tranziţie:
- “ Cuvinte magice: „Te rog!”;
“Mulţumesc!”- discuţii cu copiii
-“ Îmi îndoi batista!”- formarea
deprinderii de a utiliza corect
batista

M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: “ Spune ceva despre …” – D.Ş.

A -„Căsuţă, căsuţă, cine locuieşte formarea de propoziţii despre membrii Activitate matematică
R aici?” (prezentarea locuinţei); familiei „Colorează cu…!”
Ţ -„Cine lipseşte?; „Colorează frunzele aşa
I -”Calendarul naturii” Construcţii: cum arată bulina!”
-Ne pregătim pentru activităţi; “ Masa din bucătărie” (joc didactic)
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
 - “Micul dejun“- deprinderi de Joc de rol:
autoservire “ Aşteptăm musafiri”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
“ Pe mama mea o strigă tata…” –
denumirea prenumelui mamei
M Întâlnirea de dimineaţă: DLC:
I - ”Mă numesc…şi am…ani. Educarea limbajului
E Mama/tata/fratele/sora mea/meu se Ştiinţă:
R numeşte…”; Obiecte de uz casnic din locuinţă „Membrii familiei
C - „Cine lipseşte?; (întrebuinţări) mele”
U -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi; Joc de rol: ,,De-a mama şi de-a tata” DEC:
I deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie muzicală
Cântăm la
Rutine: instrumente!”(audiţii)
- “Micul dejun“- deprinderi de „Ploaia şi vântul” (joc
autoservire Joc senzorial: muzical)
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Atinge şi spune cum este!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
- “ O întâmplare hazlie” –
povesteşte despre tatăl tău
J Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : Activitate integrată
O -„Portretul mamei/tatălui”; ”Eu cu familia mea”(citire de D.E.C.(activ. artistico-
I - „Cine lipseşte?; imagini/poze); plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină ,,Curtea grădiniţei”-
Rutine: Artă : linia şi punctul
- “Micul dejun“- deprinderi de “Familia mea ”(desen/pictură);
autoservire Teatru de păpuşi: „Familia mea”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-” Cuvântul fermecat” – utilizarea
unei formule de politeţe

V Întâlnirea de dimineaţă: DOS:

I - ”Povestea mea” (nume, Construcţii:
N caracteristici, părinţi, eventual ,,Construieşte locuinţa ta/ a bunicilor” ,,Familia mea” – reguli
E adresă); de comportare civilizată
R - „Cine lipseşte?; Joc de rol: “E sărbătoare în familia
I -”Calendarul naturii” mea!” (pregătiri pentru sărbătoare, DPM:
-Ne pregătim pentru activităţi; prepararea unor gustări, derularea Educaţie fizică
deprinderi de ordine şi disciplină evenimentului);
I ,,Predare – alergarea cu
Rutine: plecare si oprire la
 - “Micul dejun“- deprinderi de Joc muzical: semnal;
autoservire “ Sfatul degetelor” II ,,Consolidarea
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - diferitelor forme de
deprinderi de igienă personală mers’’
Joc: „ Du-te aproape de
Tranziţie: ...” (geam, uşă, masă...)
 ,,1,2, facem gimnastică!” Joc de liniştire: „
 “ Cum salut?” – adresarea în Ghiceşte ce facem noi?”
propoziţii corecte, colegilor

SĂPTĂMÂNA 4:
TEMA DE STUDIU : ,,CINE SUNT / SUNTEM ?”
SUBTEMA : “GRĂDINIŢA MEA IUBITĂ!”
PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : „ Albumul
U --“ Ştim să ne salutăm!”; grădiniţei”- citire de imagini D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Ştiinţă: „ Spune ce ai pipăit!”-
denumirea unor obiecte din ,,Grădiniţa”- încăperile
grădiniţă din grădiniţă”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Jocuri distractive:
igienă personală „ Găseşte jucăria preferată!” –
joc de mişcare
Tranziţie:
-„Jocuri de mişcare”
-“Fă la fel ca mine!”
M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: “ Spune ceva D.Ş.
A -“Cine sunt colegii mei?” despre …” – formarea de Activitate matematică
R -,, Jocuri şi jucării la grădiniţă” propoziţii despre colegii din
Ţ -„Cine lipseşte?; grădiniţă -„ Sortăm jucăriile
I -”Calendarul naturii” Artă: -“Mânuţele noastre” după mărime”-joc
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de (amprentare) didactic
ordine şi disciplină -„Arată păpuşa mare!”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare:
igienă personală „Mersul piticului”

Tranziţie:
-Joc distractiv: „Deschide urechea bine!”
M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: DLC:
I -“Ce e voie şi ce nu e voie....? ,,Reguli de comportare la Educarea limbajului
E -,, Vin curat la grădiniţă!” grădiniţă”
R -„Cine lipseşte?; „„Grădiniţa”-poezie
C -”Calendarul naturii” Construcţii:
U -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Grădiniţa mea iubită”
R ordine şi disciplină DEC:
I Rutine: Educaţie muzicală
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc exerciţiu,
igienă personală „Joc de mişcare în aer liber: cântece
„Prinde mingea!” Cântec-“
Tranziţie: -,,La pădure”
-Joc de mişcare cu text şi cânt: „Dacă vesel Joc muzical:
se trăieşte!” “Deschide urechea
bine!”
J Întâlnirea de dimineaţă: Activitate integrată
O -“Colegii de la grupa mea”; Joc de masă: D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; „Caută jucăriile” plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Ştiinţă: ,,Scrisoare pentru
ordine şi disciplină ,,Formează grupe de obiecte” părinţi”- pata de
culoare
Rutine: Artă:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Mănuţa mea”(amprenta cu
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de palma)
igienă personală
„Concurs de ghicitori:
Tranziţie: „Ghici , ghicitoarea mea!”
-„Trenuleţul veseliei”

Întâlnirea de dimineaţă: DOS:

V -,,Ce-aţi dori să învăţaţi la grădiniţă”
I -„Cine lipseşte?; Joc de masă : ”Cum ne comportăm la
N -”Calendarul naturii” Puzzle ,,Grădiniţa” grădiniţă?”
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc
R ordine şi disciplină Arta : ,,Colegul meu ” Exerciţiu
I Rutine: Convorbire
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu text şi cânt: DPM:
igienă personală „Am pierdut o batistuţă” Educaţie fizică

Tranziţie: I.,,Familiarizarea
- „De-a Baba-Oarba!” copiilor cu diferite
acţiuni şi poziţii de pe
loc : drepţi, pe loc
repaus, raport,
alinierea, întoarceri."
II. ,, Mersul organizat
în coloană ’’
 SĂPTĂMÂNA 5 :
TEMA DE STUDIU : ,,CINE SUNT / SUNTEM ?”
SUBTEMA : “ACESTA SUNT EU!”
PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă:
U -“Eu sunt…tu cine eşti?”; Bibliotecă : D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; -“Obiecte de îmbrăcăminte” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” (lecturare de imagini);
-“Spune cum se numeşte
Rutine: Artă: ce îţi arăt eu!”
- “Micul dejun“- deprinderi de -“Băiatul şi fetiţa” (colorare în (observare - denumirea
autoservire contur); părţilor corpului
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - omenesc);
deprinderi de igienă personală Jocuri distractive în sala de grupă:
„ Găseşte jucăria preferată!” – joc de
-Tranziţie: mişcare
-“Fă la fel ca mine!”

M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: “ Spune ceva despre …” – D.Ş.

A -“Cine/ce mă ajută să cresc formarea de propoziţii despre corpul Activitate matematică
R mare?”; omenesc -“Unde este locul lui?”
Ţ -„Cine lipseşte?; (separarea obiectelor
I -”Calendarul naturii” Construcţii: mari de obiectele mici si
-Ne pregătim pentru activităţi; -“Fetiţa şi băiatul” gruparea lor);
deprinderi de ordine şi disciplină (din figuri geometrice);

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc distractiv:
autoservire „Cine ajunge primul?”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-“Trenuleţul”
M Întâlnirea de dimineaţă: DLC:
I -“Ce mi-a povestit periuţa de Educarea limbajului
E dinţi?” Ştiinţă: -“Spune ce arată jetonul?”
R - „Cine lipseşte?; (părţi ale corpului omenesc); -“Ce am?”
C -”Calendarul naturii” (memorizare);
U -Ne pregătim pentru activităţi; Joc de rol: “Jocul perechilor” (fată-
R deprinderi de ordine şi disciplină băiat)
I DEC:
Rutine: Educaţie muzicală
- “Micul dejun“- deprinderi de -“ Grădiniţa de copii”
autoservire Joc senzorial: -“Cu degetele ne
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Atinge şi spune cum este!” jucăm…” (joc muzical)
deprinderi de igienă personală
 Tranziţie:
- “Piticii”
J Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: Activitate integrată
O - “De ce ne îmbolnăvim?”; -“Fetiţe – băieţi” (deosebiri, D.E.C.(activ. artistico-
I - „Cine lipseşte?; asemănări). plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină Artă: “ Autoportret” – desen -“Colorăm hainele fetiţei
/ băiatului” (desen);
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de rol: « Ghici cine este? »
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-” Cuvântul fermecat” – utilizarea
unei formule de politeţe

V Întâlnirea de dimineaţă: DOS:

I -“Mă prezint...”; Construcţii:
N - „Cine lipseşte?; -“Dulăpior pentru haine”; “Maricica”
E -”Calendarul naturii” (povestirea educatoarei);
R -Ne pregătim pentru activităţi; Joc de rol:
I deprinderi de ordine şi disciplină “De-a grădiniţa” DPM:
Educaţie fizică
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc muzical: -“Învăţarea schemei
autoservire “ Sfatul degetelor” corporale”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc – “Fă ca mine!”;
deprinderi de igienă personală Joc de liniştire: „
Ghiceşte ce facem noi?”
Tranziţie:
-,,1,2, facem gimnastică!”
-“ Cum salut?” – adresarea în
propoziţii corecte, colegilor
 SĂPTĂMÂNA 6:
TEMA: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA:,,E toamnă iar...”
PROIECTUL: „FORME ŞI CULORI”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Cum ne îmbrăcăm şi unde ne jucăm, ,,Citim imagini despre toamnă” D.Ş.
N toamna?” Cunoaşterea mediului
I -„Cine lipseşte?; Artă:
-”Calendarul naturii” ,,Desenăm,coloram frunze - Joc didactic:
ruginii” ,,Când se întâmplă ?’’

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc de mişcare: „Bate vântul
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de frunzele”
igienă personală

Tranziţie:
-„Bat din palme” – joc de mişcare

M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.

A -”De ce ne este frig toamna?,, Ştiinţă : Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; ,, De ce cad frunzele ?”
Ţ -”Calendarul naturii” „ Sortăm jucăriile după
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc de masă : mărime”
ordine şi disciplină ,,Caută umbra !” -joc didactic
„Uneşte printr-o linie!”
Rutine: „Colorează…
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire respectând ordinea
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare: „Piticii” culorilor!”
igienă personală

Tranziţie:
-Joc de mişcare: „Bate vântul frunzele!”

M Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii: DLC:

I - ,,Poveste de toamnă” ,,Băncuţa din parc” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Artă: „ Recunoaşte
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Culorile toamnei” anotimpul!” -joc
U ordine şi disciplină exerciţiu
R Rutine:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire DEC:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Educaţie muzicală
igienă personală „Joc de mişcare:
„Prinde frunzele zburate de Cântec- ,,Bună
vânt!” dimineaţa, grădiniţă!”-
 Tranziţie: Joc muzical: “Bat din
-Joc de mişcare cu text şi cânt: „La pădure” palme!”

J Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: ,,Frunza” de Emil Activitate integrată

O -,,Ce ai observat afară?’’ Gârleanu D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Joc de masă :
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Sortăm imagini specifice, de „Toamna în pădure” –
ordine şi disciplină toamna ’’ pata de culoare

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de
igienă personală „Concurs de ghicitori:
„Ghici , ghicitoarea mea!”
Tranziţie:
-„Prinde frunza!”- joc de mişcare

Întâlnirea de dimineaţă: Arta: DOS:

V -„Toamna îmi place să mă joc cu…” modelaj :,,Frunze si copaci ” Activitate practică
I -„Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Bibliotecă : -,,Tablou de toamnă”
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Citeşte o imagine ! »
R ordine şi disciplină DPM:
I Rutine: Educaţie fizică
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc cu text şi cânt: „Am
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de pierdut o batistuţă” Mersul organizat într-o
igienă personală direcţie dată
Joc: „ Veniţi la ...” ( în
Tranziţie: funcţie de tema
- „Huţa, huţa, dă mânuţa!” săptămânii)
Joc de liniştire: „
Balonul”
 SĂPTĂMÂNA 7:
TEMA: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: ,,Legume vesele”
PROIECTUL: „FORME ŞI CULORI”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Coşul cu legume proaspete ” ,,Să cunoaştem legumele!” D.Ş.
N -Facem cunoştinţă!”, -„Cine Cunoaşterea mediului
I lipseşte?; Artă: ,, Legume vesele” (colorare, - Lectură după
-”Calendarul naturii” desen) imagini
- „Încercuieşte
Rutine: frunzele care
- “Micul dejun“- deprinderi de sunt la fel!”
autoservire Joc de mişcare: - „Spune ce vezi!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Furişează-te pe unde poţi!”
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie:
Joc senzorial:,,Spune ce-ai
gustat?”
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,De ce trebuie să mâncăm Ştiinţă: Activitate matematică
R legume?” ,,Alfabetul vitaminelor” „Formează grupe de
Ţ -„Cine lipseşte?; fructe şi legume!”
I -”Calendarul naturii” Joc de masă: (joc didactic)
-Ne pregătim pentru activităţi; ,,Legume mari si mici”
deprinderi de ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc distractiv:
autoservire „Recunoaşte-l după voce!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-„Hai, copii, în pas vioi,
Ne-aşezăm doi câte doi!”
M Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă: DLC:
I -,,Spune ce-ai mâncat aseară?” - ,,Multe, puţine,” Educarea limbajului
E „Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Artă: „„Eu spun una, tu spui
C -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Modelăm legume” multe“”
U deprinderi de ordine şi disciplină
R DEC:
I Rutine: Educaţie muzicală
 - “Micul dejun“- deprinderi de Cântec-,,Toamna”
autoservire Joc senzorial: Joc cu text şi cânt:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Atinge şi spune cum este!” “Bate vântul frunzele”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-„Noi suntem piticii”- joc de
mişcare
J Întâlnirea de dimineaţă:
O -„Care-i leguma preferată?”
I - „Cine lipseşte?;
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Joc de rol :
» Piaţa de legume »
Artă : « Legume vesele »
Activitate integrată
D.E.C.(activ. artistico-
plastică) + A.L.A.
,,Să pictăm cu cartoful”-
tehnica ştampilei

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Teatru de păpuşi: „Ridichea uriaşă”
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-„Legumele vesele”- joc de
mişcare
V Întâlnirea de dimineaţă:
I -.,,În grădina de legume”
N - „Cine lipseşte?;
E -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi;
I deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Artă : DOS:
« Morcovi subţiri şi morcovi groşi »
-,,Reguli de igienă” –
Constructii : respectarea unui regim
« Lădiţe pentru legume » sănătos de viaţă
DPM:
Educaţie fizică
Mers în coloană câte unul
Joc de mişcare: Joc: „ Şarpele”
„Ştafeta legumelor” Joc de liniştire:” Ghici
cine te-a strigat!”

Tranziţie:
-„Trenuleţul legumelor”- joc de
mişcare
 SĂPTĂMÂNA 8:
TEMA: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: ,,Alfabetul vitaminelor”
PROIECTUL: „FORME ŞI CULORI”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Ce vitamine au fructele?” ,,Toamna in livadă ” D.Ş.
N -Facem cunoştinţă!”, Cunoaşterea mediului
I -„Cine lipseşte?; Joc de masă:
-”Calendarul naturii” ,,Multe ,putine ” -,,Fructe şi legume’’
- Lectură după
imagini
-„Denumeşte fructele
Rutine: şi arată pomul cu
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc distractiv: „Ghiceşte fructe la fel!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de fructul meu preferat!”
igienă personală

Tranziţie:
-,,Ghici, ghicitoarea mea!”

M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: D.Ş.

A -,,De ce spălăm fructele?” ,,Alege numai fructe de Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; toamna ”
Ţ -”Calendarul naturii”
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Artă: „Arată mingea de pe
ordine şi disciplină ,,Mere mari şi mici” (lipire) raft!”
„Arată pomul de lângă
Rutine: casă!”
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Colorează bulina de
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare: deasupra copacului!”
igienă personală „Prinde în coş merele
zburătoare!
Tranziţie:
- Joc senzorial: ,,Spune ce-ai gustat!”

M Întâlnirea de dimineaţă: ” Bibliotecă: DLC:

I -,, De ce mâncăm fructe?” ,, Spune mai departe ...” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?; „Asociază două imagini la fel”
R -”Calendarul naturii” (joc magnetic) „„Spune ce face…”-
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de joc exerciţiu
U ordine şi disciplină Joc de rol:
R Rutine: ,,La piaţa de fructe” DEC:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie muzicală
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de
igienă personală „Joc de mişcare: Cântec-,,Toamna”
„Alege doar fructele roşii!” Joc cu text şi cânt:
Tranziţie: “Bate vântul frunzele”
 - Joc de mişcare:,,Culegem mere”

J Întâlnirea de dimineaţă: Artă: Activitate integrată

O -.,,Spune ce-ai mâncat aseară?” ,,Şerveţele late şi înguste » D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; (lipire) plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Ştiinţă :
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Numărăm mere şi pere” „Mărul” -modelaj
ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Concurs de ghicitori:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Ghici, ghicitoarea mea!”
igienă personală

Tranziţie:
- Audiţie : ,,Cântece de toamnă”

Întâlnirea de dimineaţă: Artă : DOS:

V -.,,Copii frumoşi , copii sănătoşi” « Fructe vesele » Activitate practică
I -„Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Joc de masă : -“Salata de fructe”
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de « Loto cu fructe »
R ordine şi disciplină DPM:
I Rutine: Educaţie fizică
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu text şi cânt: Mers în coloană câte
igienă personală „Am pierdut o batistuţă” unul, porniri/opriri la
semnal
Tranziţie: Joc: „Trenul”
- Dramatizare: ,,Prâslea cel voinic şi merele Joc de liniştire:
de aur” „Plimbă jucăria”

SĂPTĂMÂNA 9:
TEMA: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: ,,Valsul florilor”
PROIECTUL: „FORME ŞI CULORI”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Ce flori ai în grădină?” ,,Citim despre flori de toamna” D.Ş.
N -Facem cunoştinţă!”, -„Cine Cunoaşterea mediului
I lipseşte?; Joc de rol: - „Spune ce vezi!”
-”Calendarul naturii” ,,La florărie”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare:
autoservire „Cine culege cele mai multe flori?”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
 deprinderi de igienă personală

-Tranziţie: .,,Vizită la florărie”

M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,Care este cea mai frumoasă Ştiinţă: Activitate matematică
R floare?” ,, Alege după culoare ,marime!” „Formează grupe după
Ţ -„Cine lipseşte?; ,,De ce florile au culori diferite?” formă şi culoare!”
I -”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi; Joc de masă:
deprinderi de ordine şi disciplină ,,Crizantema” - puzzle

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte floarea după miros!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
- Joc de mişcare: ,,Albinele la
flori” , ,,Schimbă locul florilor”
M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: DLC:
I -,,Cui îi dăruieşti floarea?” ,,Spune ce face, cum este ?” Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Artă: „Recunoaşte floarea!“
C -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Crizantema şi tufănica”
U deprinderi de ordine şi disciplină „Tangram” DEC:
R Educaţie muzicală
I Rutine: Joc cu text şi cânt:
- “Micul dejun“- deprinderi de “Dacă vesel se trăieşte!”
autoservire Joc senzorial:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Atinge şi spune cum este!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,,Îngrijim florile de la colţul
naturii”
J Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii : Activitate integrată
O -,,Culorile florilor” « Sera de flori » D.E.C.(activ. artistico-
I - „Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Joc senzorial :
-Ne pregătim pentru activităţi; « Mirosul forilor »
deprinderi de ordine şi disciplină „Crizantema” –punctul
şi linia
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc distractiv:
autoservire „Recunoaşte floarea după formă!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-Joc de mişcare: ,,Bucheţele”
 V Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: DOS:
I -,,Unde ai mai văzut această ,,Spune ce ştii despre această floare!”
N floare?” ,,Cum ajutăm natura să
E - „Cine lipseşte?; Artă: rămână mereu veselă?”
R -”Calendarul naturii” ,,Vaza cu flori”
I -Ne pregătim pentru activităţi; DPM:
deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie fizică
Mers în diferite variante
Rutine: ( pe vârfuri, pe călcâi, cu
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare: ridicarea genunchilor,
autoservire „Ştafeta florilor” ghemuit)
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc: „ În excursie”
deprinderi de igienă personală Joc de liniştire: Ghici
cine a plecat!”
Tranziţie:
- Joc: ,,Hora Crizantemelor”

SĂPTĂMÂNA 10:
TEMA: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: ,,Recoltele Toamnei”
PROIECTUL: „FORME ŞI CULORI”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă :
U -,,Toamnă frumoasă, toamnă bogată” ,,Toamnă, toamnă harnică!” D.Ş.
N -„Cine lipseşte? Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Joc de masă:
,,Grupează fructe, legume, - ,,Fructe şi
Rutine: flori” legume’’
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire - Lectură după
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc distractiv: imagini
igienă personală „Ştafeta fructelor şi legumelor”

Tranziţie:
-,, Ziua Recoltei”

M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: D.Ş.

A -,,Cum a fost vremea în această toamnă?” - ,,Ghici, ghicitoarea mea!” Activitate matematică
R „Cine lipseşte?; „Colorează frunzele
Ţ -”Calendarul naturii” Artă: aşa cum arată bulina!”
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Roadele toamnei”
ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Trenuleţul Toamnei”
igienă personală
 Tranziţie:
- Joc distractiv: ,,Plimbă cartoful!”

M Întâlnirea de dimineaţă: Artă: DLC:

I -,,Ce conserve au făcut părinţii tăi?” ,,Modelăm fructe şi legume” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Joc de rol : „Spune ce face…”
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Greierele şi furnica” -joc exerciţiu
U ordine şi disciplină
R Rutine: DEC:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Joc de mişcare: Educaţie muzicală
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Prinde floarea preferată!”
igienă personală Cântec: „La pădure”
Joc cu text şi cânt:
Tranziţie: “Dacă vesel se
-,,Ghici, ghicitoarea mea!” trăieşte!”

J Întâlnirea de dimineaţă: Artă : Activitate integrată

O -,,Ce compoturi îţi plac?,, „Aspect de toamnă” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc senzorial : “ Coşuleţul Toamnei”-
ordine şi disciplină ,,Spune ce-ai gustat!” pata de culoare

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Concurs de ghicitori:
igienă personală „Ghici , ghicitoarea mea!”

Tranziţie:
-.,,Cântece de toamnă”

Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii : DOS:

V -,,Ce flori îţi plac?” ,,Depozitul de legume şi Activitate practică
I -„Cine lipseşte?; fructe”
N -”Calendarul naturii” -,,Îngrijim parcul
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Artă : grădiniţei”
R ordine şi disciplină ,,Flori surori”
I Rutine: DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu text şi cânt:
igienă personală „Am pierdut o batistuţă” Alergarea într-o
direcţie dată cu porniri,
Tranziţie: opriri la semnal
- Joc de mişcare: ,,Ţăranul e pe câmp” Joc: „Cine ne-a ieşit
în drum?”
Joc de liniştire: „
Găseşte şi taci!”
 SĂPTĂMÂNA 11:
TEMA: „Cine sunt/suntem?”
SUBTEMA: ,,Noi suntem români!”
PROIECTUL: „MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :
U -,,Ce înseamnă să fii român?” ,,Răsfoim albumul cu obiecte de artă D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; populară şi portul popular la români” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii”
Artă: –,, Spune la ce foloseşte
Rutine: ,,Drapelul tricolor” fiecare obiect!”
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Drag mi-e jocul românesc!”
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie:
,,Cântece populare româneşti”
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,Ce limbă vorbim noi?” Construcţii : Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; ,,Căsuţe ţărăneşti”
Ţ -”Calendarul naturii” „Colorează cum îţi
I -Ne pregătim pentru activităţi; Artă: ,,Oraşul meu” spun!”
deprinderi de ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte-l după voce!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,,Hora mare” - dans popular

M Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: DLC:

I -,,Cum este să fii român?” ,,Imagini din ţara mea” Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Artă: „Limba noastră” -
C -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Ţărăncuţa” - decorare memorizare
U deprinderi de ordine şi disciplină
R DEC:
I Rutine: Educaţie muzicală
- “Micul dejun“- deprinderi de Cântec-,,Drag mi-e jocul
autoservire românesc!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc senzorial: Joc cu text şi cânt:
deprinderi de igienă personală „Atinge şi spune cum este!” “Ceata lui Piţigoi!”

Tranziţie:
- Audiţie ,,Povestea tricolorului”
 J Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : Activitate integrată
O -,,Mult e dulce şi frumoasă limba « Povestiri istorice » D.E.C.(activ. artistico-
I ce-o vorbim” plastică) + A.L.A.
- „Cine lipseşte?; Construcţii:
-”Calendarul naturii” « Drapelul tricolor din piese -“Drapelul ţării”- pata de
-Ne pregătim pentru activităţi; geometrice » culoare
deprinderi de ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare:
autoservire „Flutură drapelul!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie: ,,Poezii patriotice”

V Întâlnirea de dimineaţă: DOS:

I -,,Ţara mea este frumoasă” Constructii:
N - „Cine lipseşte?; ,,Oraşul meu” -„Ce nu trebuie să fac!”
E -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi; DPM:
I deprinderi de ordine şi disciplină Joc de rol : Educaţie fizică
,,De-a turiştii”
Rutine: Alergare cu ocolire de
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare: obstacole
autoservire „Ştafeta steguleţelor” Joc: „ Printre brazi”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc de liniştire:
deprinderi de igienă personală „ Plimbă papucul!”

Tranziţie:
-.,,Noi sutem români” –dansuri
populare şi cântece populare

SĂPTĂMÂNA 12:
PROIECTUL: „MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!”
TEMA: „Cine sunt/suntem?”
SUBTEMA: ,,În aşteptarea lui Moş Nicolae”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,,Cine este Moş Nicolae?” „Poveşti despre Moş Nicolae” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Artă: -Lectură după imagini
,,Cizmuliţe” – „Vestimentaţia
Rutine: omului în funcţie de
 - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc distractiv: anotimp”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Prinde nuieluşa!”
igienă personală

Tranziţie:
-,,Mergi cum bat !” - joc ritmic

M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.

A -,,Cui aduce Moş Nicolae jucării?” Ştiinţă: Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; ,,Povestea fulgului de zăpadă ”
Ţ -”Calendarul naturii” „Găseşte locul
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Artă: ,,Decorăm ghetuţa” potrivit!”
ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Ştafeta jucăriilor!”
igienă personală

Tranziţie:
- Expoziţie ;;Ghetuţe”
M Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: DLC:
I - Tu ce-ai făcut ca să vină Moş Nicolae şi la ,,Poezii la gura sobei” Educarea limbajului
E tine?
R -„Cine lipseşte?; Construcţii: „Legenda lui Moş
C -”Calendarul naturii” ,,Oraşul lui Moş Nicolae” Nicolae ”
U -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de
R ordine şi disciplină DEC:
I Rutine: Educaţie muzicală
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Joc de mişcare: Cântec-,,Săniuţa”
igienă personală „Prinde mingea!” Joc cu text şi cânt:
“Dacă vesel se
Tranziţie: trăieşte!”
-,,Ghicitori despre iarnă”
J Întâlnirea de dimineaţă: Artă : Activitate integrată
O -,,Ce-ai dori să-ţi aducă Moş Nicolae?” ,,Modelăm cizmuliţe” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Joc de rol :
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Iată, vine Moş Nicolae!” „În aşteptarea lui Moş
ordine şi disciplină Nicolae” - desen

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Concurs de ghicitori:
igienă personală „Ghici, ghicitoarea mea!”

Tranziţie:
-.,,Darurile lui Moş Nicolae”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : DOS:
V -,,Cum crezi că arată Moş Nicolae?” ,,Poveşti la gura sobei” Activitate practică
I -„Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Artă : ,,Ce-aş dori să-mi aducă „ Nuieluşa lui Moş
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Moş Nicolae!” Nicolae”
R ordine şi disciplină
I DPM:
Educaţie fizică
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Învăţarea diferitelor
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu text şi cânt: „Am tipuri de alergare (cu
igienă personală pierdut o batistuţă” pendularea gambei
înapoi, cu ridicarea
Tranziţie: genunchilor la piept)
- ,,Colinde” Joc: „Ne jucăm în
parc”
Joc de liniştire: „
Zboară, zboară”

SĂPTĂMÂNA 13:
PROIECTUL: „MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!”
TEMA: „Cine sunt/suntem?”
SUBTEMA: ,,Uite, vine Moş Crăciun!”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,,Ce sunt colindele?” ,,Uite, vine Moş Crăciun!” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Artă: -„Te-ai jucat cu
Rutine: ,,Ce-aş dori să-mi aducă Moş zăpada?”
- “Micul dejun“- deprinderi de Crăciun!”
autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Furişează-te pe unde poţi!”
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie:
„Colindăm, colindăm, iarna”
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,De ce colindăm?” Biblioteca: Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; ,,Poveste de iarna”
Ţ -”Calendarul naturii” „Ce cadou îţi doreşti de
I -Ne pregătim pentru activităţi; la Moş Crăciun?”
deprinderi de ordine şi disciplină Joc de rol:
,,La magazinul cu jucării”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte-l după voce!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
- Jocuri de mişcare: ,,Dansul
 fulgilor de nea”

M Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii: DLC:

I -,,Pe cine colindăm?” ,,Oraşul lui Moş Crăciun” Educarea limbajului
E -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi; Joc de masă: „Iarna”-memorizare
C deprinderi de ordine şi disciplină Puzzle - ,,Moş Crăciun”
U DEC:
R Rutine: Educaţie muzicală
I - “Micul dejun“- deprinderi de Audiţie: Cântec:” O
autoservire noapte liniştită”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc senzorial: Cântec joc:
deprinderi de igienă personală „Atinge şi spune cum este!” „Dansul fulgilor de nea”

Tranziţie:
-,,Ghicitori de iarnă”
J Întâlnirea de dimineaţă:
O -.,,Cu cine merg să colind?”
I - „Cine lipseşte?;
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Ştiinţă :
,,De unde vine Moş Crăciun ?”
Joc de rol:
,,În jurul bradului”
Teatru de păpuşi:
„Moş Crăciun şi renii”
Activitate integrată
D.E.C.(activ. artistico-
plastică) + A.L.A.
“Globuleţe pentru Pomul
de Crăciun”-
dactilopictură

Tranziţie:
-,,Pregătim o serbare”
V Întâlnirea de dimineaţă: Constructii: DOS:
I - „Ce colind ştii?” ,,Orăşelul copiilor ”
N - „Cine lipseşte?; „Strămoşii noştri”
E -”Calendarul naturii” Artă:
R -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Felicitări pentru Crăciun” DPM:
I deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie fizică
Alergare câte doi,
Rutine: îmbinată cu mers şi
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare: oprire la semnal;
autoservire „Ştafeta jucăriilor” Joc: „ Vizitii şi căluţii”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc de liniştire: „ Podul
deprinderi de igienă personală de piatră”

Tranziţie:
-,,Uite, vine Moş Crăciun!”
 SĂPTĂMÂNA 14:
PROIECTUL: „MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!”
TEMA: „Cine sunt/suntem?”
SUBTEMA: ,,Surprizele iernii”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,, Cine este Moş Crăciun?” „Povestea lui Moş Crăciun” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Joc de rol:
,,La colindat” -„Cu ce ne îmbrăcăm
Rutine: iarna?”
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu cânt:
igienă personală ,,Hora în jurul bradului”

Tranziţie:
-,,De-a serbarea”

M Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: D.Ş.

A -,,Cui aduce Moş Crăciun jucării?” ,,Surprizele iernii” ( datini şi Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; obiceiuri româneşti) „Formează grupa
Ţ -”Calendarul naturii” globurilor mici!”
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Construcţii: ,,Săniuţa cu
ordine şi disciplină daruri a Moşului”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare:
igienă personală „Tragem săniuţa Moşului”

Tranziţie:
-,,Dansul fulgilor de nea”
M Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă: DLC:
I -,,Ce ai dori să-ţi aducă Moş Crăciun?” ,,Grupăm jucării” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?; „Cui aduce Moş
R -”Calendarul naturii” Artă: Crăciun daruri?”
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Podoabe pentru brad”
U ordine şi disciplină DEC:
R Rutine: Educaţie muzicală
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Joc de mişcare în aer liber: Audiţie: Cântece:” O
igienă personală „Prindem mingea Moşului!” noapte liniştită”, „Moş
Crăciun cu plete
Tranziţie: dalbe”, „O, brad
-,,Colindăm , colindăm!” frumos!”
Cântec joc:
„Dansul fulgilor de
nea”
J Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă : Activitate integrată
O -,,Cum te pregăteşti pentru sărbători?” ,,De ce bradul este verde?” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Artă : ,,Scrisoare către Moş
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Crăciun” „Bradul de Crăciun”-
ordine şi disciplină desen

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de
igienă personală „Concurs de ghicitori:
„Ghici , ghicitoarea mea!”
Tranziţie:
-,,Serbările iernii”
Întâlnirea de dimineaţă: Constructii: DOS:
V -,,Ştii o poezie pe care să i-o spui, lui Moş ,,Oraşul în sărbătoare” Activitate practică
I Crăciun?”
N -„Cine lipseşte?; Joc de masă : puzzle - „ Ornamente pentru
E -”Calendarul naturii” ,,Bradul de Crăciun” brad”
R -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de
I ordine şi disciplină
Rutine: DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare:
igienă personală „Trenuleţul jucăriilor” Dans popular
„Alunelul”
Tranziţie: Joc de liniştire: „
- ,,Serbările zăpezii” Caută obiectul ascuns”

SĂPTĂMÂNA 15:
TEMA: „Cine şi cum organizează o activitate?”
SUBTEMA: ,,Jocurile copiilor iarna”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :
U -,, Iarna – anotimpul veseliei” ,,Iarna – anotimpul veseliei” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Artă: ,,Desenăm oameni de zăpadă”
–,, Spune la ce foloseşte
Rutine: fiecare obiect!”
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Prinde bulgărele de zăpadă!”
deprinderi de igienă personală
 -Tranziţie:
Joc de rol: ,,Crăiasa zăpezii”
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: D.Ş.
A -,,Cu cine ai venit azi la „De ce sunt flori de gheaţă pe geam?” Activitate matematică
R grădiniţă?” „Cine are mai multe
Ţ -„Cine lipseşte?; Artă: obiecte?”
I -”Calendarul naturii” ,,Oameni de zăpadă ”- modelaj
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc distractiv:
autoservire „Spune ce simţi!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-„,,Cântece de iarnă”- audiţie
M Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii: DLC:
I - „Unde te-ai dat cu săniuţa?” ,,Pe derdeluş” Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Artă: „Spune cu ce se joacă
C -Ne pregătim pentru activităţi; Pictura - ,,Omul de zăpadă” copiii şi unde!”
U deprinderi de ordine şi disciplină
R DEC:
I Rutine: Educaţie muzicală
- “Micul dejun“- deprinderi de Cântec-,,Săniuţa”
autoservire Joc senzorial: Joc cu text şi cânt:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Atinge şi spune cum este!” “Dacă vesel se trăieşte!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,,Poezii de iarnă”
J Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă : Activitate integrată
O -,,Spune ce-ai visat?” ,,Despre fenomenele naturii în timpul D.E.C.(activ. artistico-
I - „Cine lipseşte?; iernii” plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi; Joc de masă:
deprinderi de ordine şi disciplină ,,Îmbrăcăminte groasă pentru copii” « Urme de patine pe
gheaţă » - desen cu
Rutine: ceracolor
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de rol: „Patinatorii”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-.,,Dansul oamenilor de zăpadă”
V Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă : DOS:
I -,,Spune unde te joci iarna?” - « Jocurile copiilor iarna »
N „Cine lipseşte?; ,,Cum ne comportăm
E -”Calendarul naturii” Artă : ,,Aspect de iarnă” când participăm la o
 R -Ne pregătim pentru activităţi; aniversare?”
I deprinderi de ordine şi disciplină
DPM:
Educaţie fizică
Rutine: Repetarea dansului
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare: popular
autoservire „Ştafeta săniuţelor” „ Alunelul”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc de liniştire: „ Cald-
deprinderi de igienă personală rece”

Tranziţie:
-,,Hai să râdem, sănătoşi să fim!”-
jocuri distractive în zăpadă

SĂPTĂMÂNA 16:
TEMA: ”Cine sunt/suntem?”
SUBTEMA: ,,Sănătoşi şi fericiţi” - igiena personală şi colectivă, condiţii de viaţă

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Ce faci dimineaţa?” ,,O zi in familia mea ” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Joc de rol:
,,De-a doctorul” -Convorbire - ,,Rolul
Rutine: apei în menţinerea
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc distractiv: sănătăţii’
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Prietenii sănătăţii”
igienă personală

Tranziţie:
- Joc distractiv: ,,În oglindă”
M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: D.Ş.
A -,,Cum îţi aşezi hăinuţele?” ,,Maricica ”, de Luiza Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; Vlădescu –dramatizare
Ţ -”Calendarul naturii” „Găseşte locul
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc de masă: ,,Alege potrivit!”
ordine şi disciplină obiectele de uz personal!”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare:
igienă personală „Ne spălăm hăinuţele!”

Tranziţie:
- Jocuri în aer liber: ,,Bulgări de zăpadă”
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: DLC:
I -,,Ce mănânci ca să fii sănătos?” ,,Ce ştii despre corpul tău ?” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Construcţii: ,,Casa mea ” ,,Miaunica”, D. Botez
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de
U ordine şi disciplină DEC:
R Rutine: Educaţie muzicală
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare în aer liber: Audiţie: „La oglindă”
igienă personală „Prinde mingea!” Joc cu text şi cânt:
“Dacă vesel se
Tranziţie: trăieşte!”
- Joc de mişcare: ,,Batista”
J Întâlnirea de dimineaţă: Artă : Activitate integrată
O -,,Te speli pe mâini înainte de masă?” ,,Obiecte de uz personal” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Ştiinţă: ,,Sfaturile doctorului
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Măseluţă” ,,Batiste colorate”- pata
ordine şi disciplină de culoare

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Concurs de ghicitori:
igienă personală „Ghici , ghicitoarea mea!”

Tranziţie:
- Activitate gospodărească: ,,Facem ordine
la jucării”
Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă: DOS:
V -,,La ce oră te culci?” ,,Îmbracă păpuşa!” Activitate practică
I -„Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Artă : -„Farfuriuţa păpuşii ”
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Modelaj - ,,Obiecte de uz
R ordine şi disciplină personal” DPM:
I Rutine: Educaţie fizică
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc distractiv: Săritură de pe loc, cu
igienă personală „Pipăie şi recunoaşte!” desprindere de pe
ambele picioare
Tranziţie: Joc: „ Iepuraşii la
- Educaţie sanitară: ,,Cum ne ferim de morcovi”
răceli” Joc de linişitire:
„ Colţurile colorate”
 SĂPTĂMÂNA 17:
TEMA: „Cine sunt/suntem?”
SUBTEMA: ,,Alfabetul sănătăţii”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP)
L Întâlnirea de dimineaţă:
U -„Ai luat micul dejun?”
N -„Cine lipseşte?;
I -”Calendarul naturii”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
(ALA)
Bibliotecă:
,, Alfabetul sănătăţii”;
Artă: ,,Ce fructe sau legume îmi plac
cel mai mult ?” / desen
Joc de mimă:”Ghici ce fac?”
experienţiale
(ADE)
D.Ş.
Cunoaşterea mediului
-Convorbire - ,,Rolul
fructelor şi al legumelor
în menţinerea sănătăţii”

-Tranziţie:
Joc distractiv:,,Deschide urechea
bine !”
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,Alimente bune, alimente rele ” Construcţii: Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; ,, Rafturi pentru medicamente”
Ţ -”Calendarul naturii” „Numărul şi cifra 1“
I -Ne pregătim pentru activităţi; Artă: ,, Covrigei ” - modelaj
deprinderi de ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc distractiv:
autoservire „Recunoaşte-l după voce!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
- Vizită la cabinetul şcolar
,,Să nu ne temem de doctori sau
asistente !”
M Întâlnirea de dimineaţă: Artă: DLC:
I -,,Tu ce program zilnic ai?” ,,Fructe preferate ”- desen, modelaj Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Joc de masă: „Spune ce face…”
C -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Din jumatăţi - întreg”
U deprinderi de ordine şi disciplină ( fructe, legume, alimente ) DEC:
R Educaţie muzicală
I Rutine: Cântec joc
- “Micul dejun“- deprinderi de ,,Hai să-ntindem hora
autoservire mare!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc senzorial: Audiţie: Cântec:,,Hora
deprinderi de igienă personală „Atinge şi spune cum este!” Unirii”

Tranziţie:
 - Vizionarea unor dvd-uri
educaţionale: ,, Călătorie în corpul
omenesc ”
J Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: Activitate integrată
O -,,Respecţi sfaturile mamei?” ,,Alimentele şi sănătatea” – articole D.E.C.(activ. artistico-
I - „Cine lipseşte?; din reviste plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi; Ştiinţă:,, Alege alimente la fel!”
deprinderi de ordine şi disciplină „Pieptenele” – desen cu
creioane colorate
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de rol: „Ridichea uriaşă”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-„Alege alimentele care au gust
asemănător!”
V Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol : DOS:
I -,,Un măr pe zi ţine doctorul ,,Primim musafiri ”
N departe!” – -„Acţiuni benefice
E „Cine lipseşte?; Ştiinţă: sănătăţii”
R -”Calendarul naturii” ,,Ce ne trebuie să ne păstrăm
I -Ne pregătim pentru activităţi; sănătoşi?” DPM:
deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie fizică

Rutine: Săritura în adâncime

- “Micul dejun“- deprinderi de Joc: „ Broscuţele sar în
autoservire Joc de mişcare: lac”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Prinde mingea!” Joc de liniştire:
deprinderi de igienă personală „ Deschide urechea
bine!”
Tranziţie:
- Jocuri de mişcare în sala de
grupă

SĂPTĂMÂNA 18:
TEMA: „Cum a fost/este şi va fi aici pe Pământ?”
SUBTEMA: ,,Animalele sălbatice în timpul iernii”
PROIECTUL: „Au fost şi sunt…în jurul nostru”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Cutia cu surprize” ,,În pădure” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Joc de masă:
,,Caută mama şi puiul” -Lectură după imagini
 Rutine: ,,Animalele sălbatice”
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Spune ce animale
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu cânt: sunt desenate şi cum
igienă personală ,, Iepuraşul Ţup” face fiecare!”

Tranziţie:
-,,Iepuraşii jucăuşi”
M Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii: D.Ş.
A -,,Spune ce-ai visat?” ,,Adăposturi pentru animale” Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?;
Ţ -”Calendarul naturii” Artă: „Uneşte fiecare animal
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,, Animale sălbatice” cu umbra sa!”
ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de III. Joc de mişcare:
igienă personală „Cursa iepuraşilor”

Tranziţie:
- Dramatizare: ,,Căsuţa din oală”

M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: DLC:

I -.,,Cu cine te-ai întâlnit?” ,,Citim imagini despre Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?; animale”
R -”Calendarul naturii” „Recunoaşte animalul
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Ştiinţă: şi spune cum face!”
U ordine şi disciplină ,,Ce fac animalele sălbatice în
R Rutine: timpul iernii?” DEC:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie muzicală
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de III.
igienă personală „Joc de mişcare: Cântec-,,Alunelul”
„Vulpea şi iepuraşul” Joc cu text şi cânt:
Tranziţie: “La ospeţe!
- Joc de mişcare: ,, Vulpea şi gâştele”
J Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol : Activitate integrată
O - „Îţi plac animalele?” ,, De-a vânătorii” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Artă :
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Măşti de animale sălbatice” “Vulpea”- pictura cu
ordine şi disciplină pensula

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de
igienă personală „Concurs de ghicitori:
„Ghici , ghicitoarea mea!”
Tranziţie:
-,,Ghicitori despre animale sălbatice”
Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă : DOS:
V -,,Care animale îţi plac?” Puzzle - ,,Animale sălbatice” Activitate practică
I -„Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Construcţii: -„Animalul preferat” -
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,, La Zoo” pictură pe piatră-
R ordine şi disciplină
I DPM:
Educaţie fizică
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Ştafetă (alergare, mers,
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare: săritură)
igienă personală „Prinde animalul preferat!” Joc: „ Cine ajunge
primul”
Tranziţie: Joc liniştire:
- Audiţie: ,,Cântece despre animale sălbatice” „ Telefonul fără fir!”

SĂPTĂMÂNA 19:
TEMA:Cum a fost/este şi va fi aici pe Pământ?”
SUBTEMA: ,,Animalele domestice şi puii lor”
PROIECTUL: „Au fost şi sunt…în jurul nostru”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,,Ce sunt animalele domestice?” ,, Citim imagini –La ferma bunicilor” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Construcţii:
Rutine: ,,Căsuţe pentru animale” -Lectură după imagini
- “Micul dejun“- deprinderi de ,,Animalele domestice”
autoservire Joc de mişcare: „Spune ce animale sunt
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Furişează-te pe unde poţi!” desenate şi cum face
deprinderi de igienă personală fiecare!”

-Tranziţie: Jocuri de mişcare:

,,Grivei şi iepuraşii”
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: D.Ş.
A -,,Îţi plac animalele ?” ,,Cum se deplaseaza animalele ?” Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?;
Ţ -”Calendarul naturii” Joc de masă: „Numărul şi cifra 2“
I -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Grupează animalele domestice”
deprinderi de ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte-l după voce!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
- Cursa pisicilor: ,, Caută-ţi
perechea!”
M Întâlnirea de dimineaţă:
I -,,Ce animale ai acasă?”
E - „Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii”
C -Ne pregătim pentru activităţi;
U deprinderi de ordine şi disciplină
R DEC:
I Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
- „Povestiri cu animale”
J Întâlnirea de dimineaţă:
O -,,Îngrijeşti animalele?”
I - „Cine lipseşte?;
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
-,,Ce trebuie să fac după ce mă joc
cu animale?”
V Întâlnirea de dimineaţă:
I -,,Care animale îţi plac?”
N - „Cine lipseşte?;
E -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi;
I deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
-,,Ghicitori despre animale
domestice”
Joc de masa: puzzle -,,Animale
domestice”
Joc de rol:
,,Iedul cu trei capre”
Bibliotecă :
,,Cei trei purceluşi”
Artă:
,,Animalul preferat”
Joc de rol :
,,Cu pisica la doctor ’’
Artă:
,,Ştampilăm şi colorăm animale
domestice”
Modelăm animale domestice”
Joc de rol :,,Motanul Încălţat”
Joc de mişcare:
„Prinde şoricelul!”
DLC:
Educarea limbajului
„Capra cu trei iezi”-
lectură
Educaţie muzicală
Cântec-,,Alunelul”
Joc cu text şi cânt: “La
ospeţe!
Activitate integrată
D.E.C.(activ. artistico-
plastică) + A.L.A.
“ Mâncare pentru cocoşi
şi găini”
(modelaj)
DOS:
-“Fapte bune”
DPM:
Educaţie fizică
Săritură în înălţime de pe
loc cu desprindere de pe
ambele picioare pentru
atingerea unui obiect
suspendat
Joc: „ Atinge balonul!”
Joc de liniştire: „
Ghiceşte ce facem noi!”
 SĂPTĂMÂNA 20:
TEMA:Cum a fost/este şi va fi aici pe Pământ?”
SUBTEMA: ,,Păsările domestice şi puii lor”
PROIECTUL: „Au fost şi sunt…în jurul nostru”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Spune ce pasări domestice cunoşti?” ,,Citim imagini despre păsări D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; domestice” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Construcţii:
,,Adăposturi pentru păsări -Lectură după imagini
Rutine: domestice” ,,Păsările domestice”
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc distractiv: „Găseşte ouăle”
igienă personală

Tranziţie:
-,,Ghicitori despre păsări domestice”

M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.

A -.,,Ai păsări acasă?” Bibliotecă: Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; ,,Atlasul cu păsări”
Ţ -”Calendarul naturii”
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc de rol: „Jocul numerelor“
ordine şi disciplină „De-a fermierul”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc de mişcare: „Vrăbiuţele
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de şi automobilul”
igienă personală

Tranziţie:
- Dramatizare,, Punguţa cu doi bani”

M Întâlnirea de dimineaţă: Artă: DLC:

I -,, Cum este la bunici?” ,, Desene după şabloane şi Educarea limbajului
E - Cine lipseşte?; colorarea lor” „Recunoaşte animalele
R -”Calendarul naturii” din imagine şi
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Ştiinţă: ,, De ce nu se udă formulează propoziţii
U ordine şi disciplină penele gâştei şi ale raţei” simple!”
R Rutine: DEC:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie muzicală
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Joc de mişcare în aer liber:
igienă personală „Raţele şi vânătorii!” Joc cu text şi cânt:
“Ceata lui Piţigoi!”
Tranziţie:
-,,Găinusa cea motata” –pov. educatoarei Joc distractiv:
„Recunoaşte-l după
voce!”
J Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă : Activitate integrată
O -,, Te joci cu păsărelele în ogradă la bunici?” « Caută umbra păsărilor » D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Ştiinţă :
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de « Numărăm păsărele » “Coteţul lui Azorel”
ordine şi disciplină (desen)

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Concurs de ghicitori: „Ghici
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de , ghicitoarea mea!”
igienă personală

Tranziţie:
-,,Păsările în curte!” -joc de mişcare
Întâlnirea de dimineaţă: Artă : DOS:
V -.,,Tu dai seminţe păsărelelor?” « Modelăm puişori » Activitate practică
I - Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Joc de rol : -„Căsuţa păsărelelor”-
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de « Punguţa cu doi bani » lucrare colectivă
R ordine şi disciplină
I Rutine: DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare:
igienă personală „Şoarecele şi pisica” Aruncarea mingii cu
două mâini în sus şi jos
Tranziţie: Joc: „Mingea jucăuşă”
-,,Găinuşa cea moţată” Joc de liniştire : „
Trezeşte-te,
ursuleţule!”

SĂPTĂMÂNA 21:

TEMA: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”

SUBTEMA: ,,Dăruim şi primim mărţişoare!”
PROIECTUL: „Eu simt, eu creez, eu exprim!”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,,Ce mărţişoare iţi plac?” ,,Despre tradiţia mărţişoarelor la D.Ş.
N - Cine lipseşte?; români” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii”
Artă: -Lectură după imagini
Rutine: ,,Mărţişoare” ,,Vestitorul primăverii”
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de atenţie:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Găseşte mărţişorul pierdut!”
deprinderi de igienă personală
 -Tranziţie: ,,Ghici, ghicitoarea
mea!”
M Întâlnirea de dimineaţă:
A -,,Ce mărţişoare ai vrea să faci ?”
R -„Cine lipseşte?”;
Ţ -”Calendarul naturii”
I -Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
-,, Pregătim o serbare”
M Întâlnirea de dimineaţă:
I -,,Cui dăruieşti mărţişoare?”
E - „Cine lipseşte?”;
R -”Calendarul naturii”
C -Ne pregătim pentru activităţi;
U deprinderi de ordine şi disciplină
R Cântăm la
I Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
-,, Cântece dedicate mamelor”
J Întâlnirea de dimineaţă:
O -,,Sunt creativ”
I - „Cine lipseşte?;
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
-,,Poezii dedicate mamelor”
V Întâlnirea de dimineaţă:
I -,,Inimioara de preşcolar”
N - „Cine lipseşte?”
E -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi;
D.Ş.
Artă: Activitate matematică
,,Felicitări de 1 Martie”
„Numărul şi cifra 3“
Ştiinţă:
,,Numărăm mărţişoare”
Joc distractiv:
„Recunoaşte-l după voce!”
Ştiinţă: DLC:
,,Început de primăvară” Educarea limbajului
„Legenda Mărţişorului“-
Joc de rol : ,,Dăruim şi primim lectură
mărţişoare” DEC:
Educaţie muzicală
instrumente!”(audiţii)
„Vine, vine primăvara!”
(joc muzical)
Joc senzorial:
„Atinge şi spune cum este!”
Bibliotecă : Activitate integrată
«Felicitări de 1 Martie » D.E.C.(activ. artistico-
plastică) + A.L.A.
Joc de masă :
,,Formeaza perechi ‘’
„Mărţişoare” - aplicaţii
Teatru de păpuşi: „Inimă pentru
mama”
Artă: DOS:
,,Mărţişoare”- modelaj
-“De mărţişor”-poezie
Joc de masă :
„Grupăm mărţişoare” DPM:
 I deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie fizică

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Aruncarea mingii cu
ambele mâini, înainte
Joc:” Mingea la perete”
Joc de liniştire:”Cursa
Joc de mişcare: iepuraşilor”
„Ştafeta mărţişoarelor”

Tranziţie:
-,, Dansul ghioceilor”

SĂPTĂMÂNA 22:

TEMA: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”

SUBTEMA: ,,Mulţumesc, iubită mamă!”
PROIECTUL: „Eu simt, eu creez, eu exprim!”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei ,, Vorbeşte despre mama ta!” D.Ş.
N din jur” Cunoaşterea mediului
I -„Cine lipseşte?” Joc de rol: –,, Spune la ce
-”Calendarul naturii” ,, De-a tata şi de-a mama” foloseşte fiecare
obiect!”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc distractiv: „Recunoaşte
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de vocea!”
igienă personală

Tranziţie:
-,,Poezii dedicate mamelor”
M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: ,, Felicitări pentru D.Ş.
A -,,Cum spun mulţumesc?” mama” Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?;
Ţ -”Calendarul naturii” Artă: „Te rog să-mi dai…!“
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de „Flori pentru mama” -
ordine şi disciplină modelaj

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare: „Găseşte
igienă personală florile mamei!”

Tranziţie:
-Joc distractiv: „Ghiocei şi viorele ”
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: DLC:
I -,,Cum cer iertare?” ,,Profesia mamei” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Artă: „Spune ce vezi!”-joc
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Felicitări pentru mama” didactic
U ordine şi disciplină
R Rutine: DEC:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie muzicală
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Cântec: “Mama”
igienă personală „Joc de mişcare: Joc distractiv:
„Cine ajunge primul la mama „Recunoaşte-l după
Tranziţie: lui?” voce!”
-,,Cântece dedicate mamelor”
J Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii : Activitate integrată
O -.,,Cum mă împac cu prietenul meu?” ,,Casa noastră” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?” plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Artă :
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,, Surprize pentru mama ” ,,Mărgele pentru
ordine şi disciplină mama”
( modelaj)
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de
igienă personală „Concurs de ghicitori:
„Ghici , ghicitoarea mea!”
Tranziţie:
-,,Fiecare pui are mama lui”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : DOS:
V -,, În cine pot avea încredere?” ,,E ziua ta, mămica mea Activitate practică
I -„Cine lipseşte?; iubită!”
N -”Calendarul naturii” -“De ziua ta,
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc de rol : mămico!”- felicitari
R ordine şi disciplină ,,De-a serbarea”
I Rutine: DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu text şi cânt: „Deschide
igienă personală urechea bine!” Aruncarea mingii cu o
mână de la umăr
Tranziţie: Joc: „Primul la minge”
- .,,Rugăciune pentru părinţi” Joc de liniştire:
,,Cerculeţul zboară”
 SĂPTĂMÂNA 23:
TEMA: „Când//cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: ,,Vine , vine primăvara!”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,, Cum este vremea astăzi şi cum ,,Citim imagini despre primăvară” D.Ş.
N te simţi?” Cunoaşterea mediului
I -„Cine lipseşte?” Joc de masă:
-”Calendarul naturii” ,,Alege imagini de primăvară” -Lectură după imagini
Rutine: ,,Vestitorii primăverii”
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Furişează-te pe unde poţi!”
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie:
Joc de mişcare: ,,În pădure”
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,Comunic în oglindă Construcţii: Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?” ,, Grădina primăvara”
Ţ -”Calendarul naturii” „Hora pieselor înfrăţite“
I -Ne pregătim pentru activităţi; Artă:
deprinderi de ordine şi disciplină ,,Început de primăvară”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc distractiv:
autoservire „Cum cântă…?”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
- Joc de mişcare: ,,Dansul
florilor”
M Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: DLC:
I -,,Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i ,,Picaturi de ploaie”- elemente de Educarea limbajului
E face !” limbaj scris
R - „Cine lipseşte?” “ Povesteşte ce vezi în
C -”Calendarul naturii” Joc de rol: imagine!”
U -Ne pregătim pentru activităţi; ,,De-a grădinarii” DEC:
R deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie muzicală
I
Rutine: Cântăm la
- “Micul dejun“- deprinderi de instrumente!”
autoservire Joc senzorial: (audiţii)
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Atinge şi spune ce este!” „Înfloresc grădinile”
deprinderi de igienă personală (joc muzical)

Tranziţie:
 - Joc de mişcare: ,,Flori legănate
de vânt”

J Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă : Activitate integrată

O -,,Mima” ,,Ce ştim despre primăvară? » D.E.C.(activ. artistico-
I - „Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Joc de masă :
-Ne pregătim pentru activităţi; « Aşază elementele specifice
deprinderi de ordine şi disciplină primăverii » „Pomi înmuguriţi”-
pictură
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Cursa florilor”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
- Joc : ,, În pădure”
V Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol: DOS:
I - „Sunt vesel /trist pentru că...;” ,,Suntem grădinari”
N - „Cine lipseşte?” -,,Cum ajutăm natura să
E -”Calendarul naturii” Artă : rămână mereu veselă?”
R -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Crenguţa înmugurită”
I deprinderi de ordine şi disciplină DPM:
Educaţie fizică
Rutine: Gimnastică ritmică
- “Micul dejun“- deprinderi de Exerciţii cu panglici
autoservire Joc distractiv: Joc de liniştire: „ Salata
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Ghiceşte a cui este floarea!” de fructe”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,,Plantăm flori”

SĂPTĂMÂNA 24:
TEMA: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: ,,Legume de primăvară”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Tristeţea, veselia în culori şi forme” ,,Citim imagini despre legume” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Construcţii:
,, Grădina de legume”
Rutine: -Lectură după imagini
 - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc distractiv: ,,Legume de
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Ghici ce este?” primăvară”
igienă personală

Tranziţie:
-,,Fuga la pom”
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: D.Ş.
A -,,Dacă tu eşti bine, sunt şi eu bine!” ,,Cum cresc legumele?” Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?”
Ţ -”Calendarul naturii” Joc de masă:
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Grupăm legume” „Caută vecinii“
ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare:
igienă personală „Ştafeta legumelor”

Tranziţie:
-,,Ghici, ghicitoarea mea!”
M Întâlnirea de dimineaţă: Artă: DLC:
I -,,Cum să îmi fac prieteni?” ,,Legume de primăvară” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?”
R -”Calendarul naturii” Joc de rol: „Ridichea uriaşă”-
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,De-a grădinarii” lectură
U ordine şi disciplină DEC:
R Rutine: Educaţie muzicală
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Joc de mişcare: „Cântă-i păpuşii un
igienă personală „Prinde leguma potrivită!” cântec!”-joc muzical
Joc distractiv:
Tranziţie: „Recunoaşte-l după
-,,În grădina de legume” voce!”
J Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : Activitate integrată
O -,, Ba al meu, ba al tău!” ,,Să citim despre legumele de D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; primăvară” plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Ştiinţă : ,,Cine ajută pomii să „Legume de
ordine şi disciplină crească ?” primăvară”
-pictură cu pensula pe
Rutine: suport uscat
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Concurs de ghicitori:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Ghici , ghicitoarea mea!”
igienă personală

Tranziţie:
- Dramatizare: ,,Ridichea uriaşă”
V Întâlnirea de dimineaţă: Artă : DOS:
I -.,,Hei, am şi eu o opinie!” « Legume de primăvară » Activitate practică
N -„Cine lipseşte?” modelaj
E -”Calendarul naturii” „ Primăvara”-colaj
R -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Constructii :
I ordine şi disciplină ,,Casa si gradina ’’ DPM:
 Rutine: Educaţie fizică
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc distractiv: Mers în echilibru pe sol
igienă personală „Ce gust are?” între două linii
Joc: „ Sună clopoţelul”
Tranziţie: Joc de liniştire: „Hopa”
- ,,Ghiceşte ce ai pipăit!” - joc senzorial

SĂPTĂMÂNA 25:
TEMA: „Când, cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: ,,Primăvara în grădină ”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,,Suntem toleranţi” ,,Citim imagini cu flori de primăvară” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Joc de masă:
Rutine: ,,Grupăm flori de primăvară”
- “Micul dejun“- deprinderi de -Lectură după imagini
autoservire Joc de mişcare: ,,Primăvara în grădină”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Găseşte floarea dispărută!”
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie:
joc de mişcare: ,,Înfloresc
grădinile”
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,Azi mi s-a întâmplat..” Ştiinţă: Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?” ,,Să cunoaştem florile”
Ţ -”Calendarul naturii” „Spune ce vezi în
I -Ne pregătim pentru activităţi; Artă: imagine!“
deprinderi de ordine şi disciplină ,,Lalele”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte-o după miros!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,,Fluturi şi flori”- joc de mişcare
M Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă: DLC:
I -,, E o zi frumoasă de primăvară” puzzle: ,,Lalea ” Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?”
R -”Calendarul naturii” Artă:
C -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Crenguţa înmugurită” „Spune ce vezi…!”-joc
U deprinderi de ordine şi disciplină didactic
R Rutine: DEC:
I - “Micul dejun“- deprinderi de Educaţie muzicală
autoservire Cântăm la
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc senzorial: instrumente!”(audiţii)
deprinderi de igienă personală „Atinge şi spune cum este!” „Ploaia şi vântul” (joc
muzical)
Tranziţie:
- Cântece de primăvară”- audiţie
J Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă : Activitate integrată
O -.,, Cum v-aţi simţi dacă cineva ,,Numărăm floricele” D.E.C.(activ. artistico-
I v-ar spune...?” plastică) + A.L.A.
- „Cine lipseşte?; Artă :
-”Calendarul naturii” ,,Modelăm floricele” ,,Grădina înverzită”
-Ne pregătim pentru activităţi; -pata de culoare
deprinderi de ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de rol:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Ghiocelul şi laleaua”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,, Repetăm poezii despre flori”
V Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii: DOS:
I -,,Cum să fac surprize celor ,,Gardul grădinii”
N dragi?” -,,Cum să protejăm
E - „Cine lipseşte?; natura!”- reguli de
R -”Calendarul naturii” Joc de rol : protejare a naturii
I -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Între flori”
deprinderi de ordine şi disciplină DPM:
Educaţie fizică
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Mers în echilibru pe sol
autoservire Joc de mişcare: cu transport de obiecte
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Jocul umbrelor” Joc: „ Cărăm apă de la
deprinderi de igienă personală râu”
Joc de liniştire: „ De-a
Tranziţie: oglinda”
-,,Ghici, ghicitoarea mea!”-
ghicitori despre flori
 SĂPTĂMÂNA 26:
TEMA: „Cum este, a fost şi va fi pe Pământ?”
SUBTEMA: ,,Hristos a înviat!”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Dumnezeu îi iubeşte şi îi apără pe copii” ,,Ce ştim despre…” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?” -Citim imagini din ,,Biblia Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” pentru copii”

Rutine: Artă: -Lectură după imagini

- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire ,,Vopsim ouă de Paşti” ,,Obiceiuri şi tradiţii
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de rol: de primăvară”
igienă personală „La biserică”

Tranziţie:
-,, Cum ne comportăm la biserică?”

M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : D.Ş.

A -,,Tu te duci la biserică?” ,,Ce stim despre îngeri? Dar Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?” despre sărbătoarea Paştelui?”
Ţ -”Calendarul naturii” „Colorează tot atâtea
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Artă : obiecte cât îţi arată
ordine şi disciplină ,,Decorăm ouă” cifra!”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Audiţie:
igienă personală „Cântece cu conţinut religios”

Tranziţie:
-Joc distractiv: ,,Iepuraşii veseli”

M Întâlnirea de dimineaţă: Artă: DLC:

I -,,Fac fapte bune în fiecare zi” ,,Felicitări de Paşti” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Joc de rol: „Sărbătoarea
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Iepuraşul aduce daruri” Paştelui”
U ordine şi disciplină
R Rutine: DEC:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie muzicală
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Joc de mişcare:
igienă personală „Prinde oul!” Cântec: „Iepuraşii”
Joc cu text şi cânt:
Tranziţie: “Dacă vesel se
-,, La Paşti”, de George Topârceanu trăieşte!”
J Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii: Activitate integrată
O -.,,Îmi iubesc părinţii, fraţii şi prietenii” ,,Coşuleţul cu ouă” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Ştiinţă : ,,De ce vopsim
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ouăle?” ,, Decorăm ouă de
ordine şi disciplină Paşti”- compoziţie
decorativă
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Concurs de ghicitori:
igienă personală „Ghici , ghicitoarea mea!”

Tranziţie:
-,,Blândul păstor”
Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă : DOS:
V -,,Isus Hristos, lumina veşnică a omenirii” ,,Ouă fierte, ouă crude” Activitate practică
I -„Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Joc de masă: -,,Ouă încondeiate ”
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Alege şi grupează ouă”
R ordine şi disciplină
I Rutine: DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc distractiv: Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Dansul florilor”
igienă personală Mers în echilibru pe o
suprafaţă înălţată (20-
Tranziţie: 30 cm)
- ,, Iepurilă la morcovi” Joc: „ Trecem puntea”
Joc de liniştire: „
Schimbă-ţi locul!”

SĂPTĂMÂNA 27:

TEMA: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”

SUBTEMA: ,,Păsări călătoare”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: ,
U -,,M-am certat cu prietenul meu- „Păsări călătoare” D.Ş.
N ce pot să fac?” Cunoaşterea mediului
I -„Cine lipseşte?” Joc de masă: ,,Grupăm păsărele”
-”Calendarul naturii” ,,Păsările călătoare”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Furişează-te pe unde poţi!”
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie:
Joc de mişcare: ,,Zboară, zboară!”
M Întâlnirea de dimineaţă:
A -,,Vreau... îmi permiţi?”
R -„Cine lipseşte?”
Ţ -”Calendarul naturii”
I -Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Joc de rol:
,,Păsările stau de vorbă”
Artă:
,,Barza şi rândunica”
D.Ş.
Activitate matematică
„Colorează tot atâtea
obiecte cât îţi arată
cifra!”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc distractiv:
autoservire „Recunoaşte-l după voce!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,, Barza şi broscuţele”
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: DLC:
I -,,La răscruce de drumuri” ,, Cum se hrănesc păsările Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?; călătoare?” „Eu spun…, tu spui…!”
R -”Calendarul naturii”
C -Ne pregătim pentru activităţi; Construcţii: DEC:
U deprinderi de ordine şi disciplină ,, Cuiburi pentru păsărele” Educaţie muzicală
R Rutine: Cântec: „Cucul”
I - “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv: Joc cu text şi cânt:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte pasărea!” “Dacă vesel se trăieşte!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,,Puişorii la cuib !”
J Întâlnirea de dimineaţă:
O -,,Învăţ să lucrez în echipă”
I - „Cine lipseşte?;
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Ştiinţă:
,,Numărăm păsări călătoare”
Artă :
,,Modelăm păsări călătoare”
Joc distractiv:
„Zboară, zboară…!”
Activitate integrată
D.E.C.(activ. artistico-
plastică) + A.L.A.
,,Pădurea înverzită”-pata
de culoare pe suport
umed

Tranziţie:
-Joc de mişcare: „Cip-Cirip!”
V Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: DOS:
I -,,Singur sau în grup”!” ,,Ouă de găină ”
N - „Cine lipseşte?” „Aşa da, aşa nu!”
E -”Calendarul naturii” Joc de masă: (joc didactic)
R -Ne pregătim pentru activităţi; ,, Loto cu păsări”
I deprinderi de ordine şi disciplină DPM:
Rutine: Educaţie fizică
 - “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare: Traseu Aplicativ
autoservire ,,Jocul umbrelor” ( mers în echilibru,
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - sărituri, aruncări /prinderi
deprinderi de igienă personală de mingi)
Joc: „ Sportivii în
Tranziţie: acţiune”
-,, Ghicitori despre păsări Joc de liniştire:„
călătoare” Călimara”

SĂPTĂMÂNA 28:
TEMA: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: ,,Se trezesc insectele”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,, Fără violenţă” Citim imagini - ,,În lumea D.Ş.
N -„Cine lipseşte?” insectelor” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” ,,Insecte”
Joc de masă:
Rutine: ,,Puzzle”
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc distractiv: „Bondarii la
igienă personală stup”

Tranziţie:
-,,Fluturii vin la flori”- Joc de mişcare

M Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii: D.Ş.

A -,,Fotograful” ,,Fluturi şi flori” Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?”
Ţ -”Calendarul naturii” Artă: -„Pătratul”
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Fluturi în zbor” -„Rochiţa păpuşii!“
ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc de mişcare: „Buburuzele
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de pe flori ”
igienă personală

Tranziţie:
-,,Când am fost noi la pădure” - joc muzical

M Întâlnirea de dimineaţă: Artă: DLC:

I -„Şi ele au familii” ,,Albinuţe harnice” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?; “ Povesteşte ce vezi în
R -”Calendarul naturii” Joc de rol : imagine!”-joc exerciţiu
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,De-a fluturaşii”
U ordine şi disciplină DEC:
R Educaţie muzicală
I
Cântec: „Furnicile”
Rutine: Joc distractiv:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Recunoaşte-l după
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de voce!”
igienă personală „Joc de mişcare:
„Prinde albinuţa!”
Tranziţie:
-Joc de mişcare: ,,Cum putem merge?”
J Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă : Activitate integrată
O -.,,Unele insecte ne pot face rău” ,,Din tainele insectelor” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Joc de masă:
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Grupăm insecte” ,, Micii pictori”
ordine şi disciplină ( tema la alegere)

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Concurs de ghicitori:
igienă personală „Ghici, ghicitoarea mea!”

Tranziţie:
- „Cum ne protejăm de insecte?”
Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă : DOS:
V -,,Eşti o albină..ce ai face ?” ,,Numărăm buburuze” Activitate practică
I -„Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Artă : -„Fluturaşul”-tăiere şi
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Modelăm insecte” lipire
R ordine şi disciplină
I Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire DPM:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc distractiv: „Fluturaş, Educaţie fizică
igienă personală găseşte floarea preferată!”
Târâre : deplasare pe
Tranziţie: palme şi genunchi
- ,,Foloasele şi pagubele provocate de insecte” Joc: „ Ursul caută
miere”
Joc: „ Şoarecele şi
pisica”
 SĂPTĂMÂNA 29:

TEMA: „Ce şi cum vreau să fiu?”

SUBTEMA: ,,Meseria este brăţară de aur”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,,Ce meserie au părinţii tăi?” ,, Ce meserie are?” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Artă:
Rutine: ,,Meseria îndrăgită” - Joc didactic
- “Micul dejun“- deprinderi de „Meseria –
autoservire Joc de mimă: brăţară de aur”-
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Ghiceşte meseria!” citire de imagini
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie:
Jocuri sportive : ,,De-a
handbaliştii”
M Întâlnirea de dimineaţă:
A -,,Ce aş dori să devin când voi fi Ştiinţă:
R mare?”
Ţ -„Cine lipseşte?”
I -”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
D.Ş.
Activitate matematică
,,Meserii şi meseriaşi” -„Triunghiul”
-„Încercuieşte grupa
Joc de rol: triunghiurilor!“
,, De-a... doctorul şi asistentele”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte-l după voce!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,,Frământăm pâine!”
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: DLC:
I -,,Azi mi s-a întâmplat...” ,,Numără uneltele meseriaşului” Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?”
R -”Calendarul naturii” Joc de rol: ,,Recunoaşte meseriile!”
C -Ne pregătim pentru activităţi; ,,De-a ...educatoarea” DEC:
U deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie muzicală
R Cântec: „Cu ciocan şi
I Rutine: nicovală”
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc cu text şi cânt:
autoservire Joc senzorial: “Deschide urechea bine!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Atinge şi spune ce este!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,,Povestea pâinii”
 J Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii: Activitate integrată
O -,,Care este cea mai frumoasă ,, Pe şantier’’ D.E.C.(activ. artistico-
I meserie?” plastică) + A.L.A.
- „Cine lipseşte?; Joc de masă :
-”Calendarul naturii” ,,Alege uneltele meseriaşului
-Ne pregătim pentru activităţi; „Meseria preferată”
deprinderi de ordine şi disciplină (pictură)

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de rol:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Şoferul şi poliţistul”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-Joc de mimă:,,Ghiceste meseria !”
V Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă : DOS:
I -,,La răscruce de drumuri” puzzle ,,Meserii”
N - „Cine lipseşte?; ,,Toate meseriile”
E -”Calendarul naturii” Joc de rol : Convorbire
R -Ne pregătim pentru activităţi; ,,La cumpărături” DPM:
I deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie fizică

Rutine: Târâre: deplasare pe

- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare: abdomen cu sprijin în
autoservire „Ştafeta uneltelor” antebraţ şi împingere în
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - vârful picioarelor
deprinderi de igienă personală Joc: Şarpele”
Joc: „ Păsărică, mută-ţi
Tranziţie: cuibul!”
-,, Bondocel îşi alege o meserie”

SĂPTĂMÂNA 30:
TEMA: „Cine sunt/ suntem?”
SUBTEMA: ,,Sunt copil în Europa”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Ce este Europa?” ,,Citim imagini din ţările din D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Europa” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii”
Joc de construcţii: ,,Bogăţiile
,,Un oraş european” pământului”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc distractiv: „Cu trenuleţul
igienă personală prin Europa”
 Tranziţie:
-”Din basmele altor popoare”

M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă : D.Ş.

A -,,Ce sunt continentele şi oceanele?” ,,Ce ştii şi ce-ai vrea să ştii Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?” despre Europa?” -„Cercul”
Ţ -”Calendarul naturii” -„Încercuieşte cercurile
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Artă: mari şi verzi!”
ordine şi disciplină ,, Un oraş din Europa”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Ghiceşte steguleţul!”
igienă personală

Tranziţie:
-,,Dans cu steguleţe”

M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: DLC:

I -.,,Spune-mi ţări din Europa” ,, Citim imagini despre Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?; România”
R -”Calendarul naturii” “ Povesteşte ce vezi în
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc de rol: imagine!”
U ordine şi disciplină „Sunt copil în Europa” DEC:
R Rutine: Educaţie muzicală
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Audiţie: „Odă
igienă personală „Joc de mişcare: bucuriei”
„Ţările” Joc distractiv:
Tranziţie: „Recunoaşte-l după
-,,Călătorie prin Europa’’ voce!”
J Întâlnirea de dimineaţă: I. Activitate integrată
O -.,,Ai rude plecate în alte ţări?” Joc de rol: D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; „Servim păpuşa” plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Bibliotecă: „Ţara mea preferată”-
ordine şi disciplină „Copii la joacă” pictură
(lecturare de imagini)
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Artă:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Mănuţa mea”(amprenta cu
igienă personală palma)

Tranziţie: „Concurs de ghicitori:

-,, Audiţie: cântec ,,Odă bucuriei” „Ghici , ghicitoarea mea!”
Întâlnirea de dimineaţă: Artă: DOS:
V -.,,Unde ai dori să mergi în excursie?” ,,Steguleţe europene” Activitate practică
I -„Cine lipseşte?”
N -”Calendarul naturii” Joc de masă: „Steagul Europei”
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Grupăm imagini din Europa”
R ordine şi disciplină DPM:
I Rutine: Educaţie fizică
 - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc cu text şi cânt: „Am
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de pierdut o batistuţă” Tracţiunea unor obiecte
igienă personală Joc: „ Remorcăm
camionul!”
Tranziţie: Joc de liniştire: „În
-,, Capitalele Europei” ritmul muzicii”

SĂPTĂMÂNA 31:
TEMA: „Când / cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA: ,,Cum circulăm?”- mijloacele de locomoţie

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) (ALA) experienţiale
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Cu ce călătorim?” „Mijloacele de locomoţie” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Construcţii:
,,Garaje pentru maşini” ,,Mijloace de transport”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Semaforul”
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie: ,,Unde ne jucăm ?

Cum ne ferim de accidente ?”
M Întâlnirea de dimineaţă:
A -,, Cum circulă maşinile?”
R -„Cine lipseşte?”
Ţ -”Calendarul naturii”
I -Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Artă:
,,Mijloace de locomoţie” - modelaj
Joc de rol : ,,În tren”
Joc distractiv:
„Recunoaşte-l după sunet!”
D.Ş.
Activitate matematică
Figuri geometrice-
consolidare
„Aşază în vagon figurile
geometrice după model!“

Tranziţie:
- Joc : ,,Atenţie la semafor!”
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: DLC:
I -,,Cum ne ferim de accidente?” ,, Cu ce transportăm marfa?” Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?”
R -”Calendarul naturii” Artă: „Spune ce vezi!”
C -Ne pregătim pentru activităţi;
U deprinderi de ordine şi disciplină Mijloace de locomoţie” - desen
R DEC:
I Rutine: Educaţie muzicală
 - “Micul dejun“- deprinderi de Cântăm la
autoservire Joc de rol: instrumente!”(audiţii)
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „În avion” Joc cu text şi cânt:
deprinderi de igienă personală “Dacă vesel se trăieşte!”

Tranziţie:
- ,,Ghicitori despre mijloace de
locomoţie”
J Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : Activitate integrată
O -.,,Cum circulă avioanele?” ,,Denumim mijloacele de locomoţie” D.E.C.(activ. artistico-
I - „Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Ştiinţă :
-Ne pregătim pentru activităţi; ,,Cum circulă mijloacele de « Desenăm maşina ce ne
deprinderi de ordine şi disciplină locomoţie” place » - desen cu
ceracolor
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de rol:
autoservire „În tramvai”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-„Piloţii în coloană”- joc de
mişcare
V Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : DOS:
I -.,,Şofer sau... aviator?” ,, Denumim mijloacele de locomoţie”
N - „Cine lipseşte?” pe conturul trasat ,,Cum circulăm?”-
E -”Calendarul naturii” mijloacele de locomoţie -
R -Ne pregătim pentru activităţi; Joc de rol: convorbire
I deprinderi de ordine şi disciplină ,,De-a agentul de circulaţie” DPM:
Educaţie fizică
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Transport de obiecte
autoservire Joc de mişcare: (jucării)
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Ştafeta semnelor de circulaţie” Joc: „Ajută-ţi prietenul!”
deprinderi de igienă personală Joc: „Lupul şi oile”

Tranziţie:
- Jocuri pe calculator: ,,ABC-ul
circulaţiei”
 SĂPTĂMÂNA 32:

TEMA: „Cum este/ a fost şi va fi aici pe pământ?”

SUBTEMA: ,,Pământul, planeta albastră”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,,Ce ştiu despre planeta Pământ?” ,,Viaţa în diferite părţi ale D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; planetei” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii”
Construcţii: ,,Bogăţiile planetei
Rutine: ,,Case pentru toţi oamenii albastre”
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire planetei”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc distractiv:
igienă personală „Ţările”

Tranziţie:
- Vizionare dvd educaţional ,,Peste tot sunt
copii”
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,Vreau.....îmi permiteţi?” Artă: Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?” ,,Mândru sunt că sunt român!”
Ţ -”Calendarul naturii”
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc de rol : „Colorează cum îţi
ordine şi disciplină ,,Micii ecologişti spun!”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare:
igienă personală „Hora frăţiei”

Tranziţie:
-,,Fenomene ale planetei” –filme documentare

M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: DLC:

I -„Ba al meu , ba al tău! ” Lecturăm imagini din ,,Memo” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?; şi ,,Mica enciclopedie” „Spune ce vezi!”
R -”Calendarul naturii” DEC:
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Artă: ,,Pământul – planeta Educaţie muzicală
U ordine şi disciplină albastră” - desen Cântec: „”Sunt
R Rutine: român”
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Recunoaşte-l după
igienă personală „Joc de mişcare: voce!”
„Prinde mingea albastră!”
Tranziţie:
-,,Jocuri şi cântecele”
J Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : Activitate integrată
O -,,Ce continent îmi place cel mai mult? De ,,Denumim planeta si unele D.E.C.(activ. artistico-
I ce?” ţări” plastică) + A.L.A.
-„Cine lipseşte?”
-”Calendarul naturii” Joc de rol: „Planeta albastră” –
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de „În excursie pe glob” desen cu creioane
ordine şi disciplină - călătorie imaginară colorate

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Concurs de ghicitori:
igienă personală „Ghici, ghicitoarea mea!”

Tranziţie:
- „Din basmele popoarelor’’
Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă : DOS:
V -,,Să ocrotim planeta Pământ!” ,,Numărăm copiii” Activitate practică
I -„Cine lipseşte?”
N -”Calendarul naturii” Construcţii: „ Globul pământesc”
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Roboţei” - colaj
R ordine şi disciplină
I Rutine: DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu text şi cânt: „Am
igienă personală pierdut o batistuţă” Escaladare: trecerea
peste aparate joase cu
Tranziţie: sprijin pe diferite părţi
- ,,Jocuri distractive specifice altor ţări” ale corpului
Joc: „ Treci peste
bancă!”
Joc de liniştire: Atinge
jucăria!”

SĂPTĂMÂNA 33:
TEMA: „Cine sunt/ suntem?”
SUBTEMA: ,,Şi eu am drepturi !”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) (ALA) experienţiale
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,,Pretutindeni trăiesc copii” ,,Copii din lumea întreagă” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Construcţii:
,,Parcul copiilor” Lectură după imagini-
Rutine: ,,Şi eu am drepturi !”
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Furişează-te pe unde poţi!”
deprinderi de igienă personală
 -Tranziţie:
,,Cutiuţa muzicală” - audiţie
cântece pentru copii
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: D.Ş.
A -,, Copiilor le place să ...” ,,De ce creştem?” Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?”
Ţ -”Calendarul naturii” Artă: „Spune ce vezi în
I -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Copii de pe întreg pământul” imagine!“
deprinderi de ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc distractiv:
autoservire „Recunoaşte-l după voce!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,,Copiii curajoşi” – joc de rol
M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: DLC:
I -„Suntem veseli, suntem trişti” ,,Trasăm pe contur şi denumim Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?; naţionalităţile”
R -”Calendarul naturii” „Cei trei purceluşi”-
C -Ne pregătim pentru activităţi; Joc de masă: lectură
U deprinderi de ordine şi disciplină ,,Grupăm copiii după înălţime”
R DEC:
I Rutine: Educaţie muzicală
- “Micul dejun“- deprinderi de Cântec: „Vioara”
autoservire Joc cu text şi cânt:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc distractiv: “Dacă vesel se trăieşte!”
deprinderi de igienă personală „Spune ce este!”

Tranziţie:
-„Mimă-Cum sunt?”
J Întâlnirea de dimineaţă:
O -„A fost odată ca niciodată...” (joc « Au şi ei aceleaşi drepturi »
I de imaginaţie)
- „Cine lipseşte?;
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Ştiinţă : Activitate integrată
D.E.C.(activ. artistico-
plastică) + A.L.A.
Joc de rol : ,
« În vizită la prietenul meu » ,, Felicitări pentru toţi
copiii”- pictură cu
pensula şi paiul pe suport
uscat
Joc de mişcare:
„Trenuleţul copiilor de pretutindeni”

Tranziţie:
-.,,Drepturile mamei şi copilului în
România ”- întâlnire cu un
profesor de cultură civică
 V Întâlnirea de dimineaţă: Artă : DOS:
I - Veselia/tristeţea în culori şi ,,Modelăm copii”
N forme.” ,,Drepturile copiilor”
E - „Cine lipseşte?” Construcţii : Discuţie liberă
R -”Calendarul naturii” ,,Orăşelul copiilor”
I -Ne pregătim pentru activităţi; DPM:
deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie fizică

Rutine: Gimnastică acrobatică:

- “Micul dejun“- deprinderi de cumpăna pe un genunchi
autoservire Joc de mişcare: Joc: „Micii gimnaşti”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Ştafeta sportivilor” Joc de liniştire: „ Rece-
deprinderi de igienă personală cald”

Tranziţie:
-„ Concursuri sportive”

SĂPTĂMÂNA 34:
TEMA: „Ce şi cum vreau să fiu?’’
SUBTEMA: ,,Ce ştiu şi ce pot să fac!”
EVALUARE SUMATIVĂ

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă :
U -,,Cum a fost la grădiniţă?” ,,O poveste după imagini” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Construcţii: -,,Ştiaţi că….” -Selectare
,,Construcţii din figuri geometrice” şi citire de imagini
Rutine: pentru a realiza cărticica
- “Micul dejun“- deprinderi de anotimpurilor –
autoservire Joc de mişcare: recapitulare
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Furişează-te pe unde poţi!”
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie:
Concurs: ,,Cel mai bun povestitor”
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: D.Ş.
A -,,Ce mi-a plăcut la grădiniţă?” ,,Ce ştii depre anotimpul...?” Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?”
Ţ -”Calendarul naturii” Artă: -„Completează casetele
I -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Copacul în cele 4 anotimpuri” după model!”
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc distractiv:
autoservire „Recunoaşte-l după descriere!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
 Tranziţie:
-,,Concurs: ,,Cel mai bun
cântăreţ”
M Întâlnirea de dimineaţă:
I - ,,Vine vacanta...”
E - „Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii”
C -Ne pregătim pentru activităţi;
U deprinderi de ordine şi disciplină
R Rutine:
I - “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
- ,,Repetăm pentru serbare”
J Întâlnirea de dimineaţă:
O -.,,Vine vacanţa!”
I - „Cine lipseşte?;
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
-,,Concurs de ghicitori”
V Întâlnirea de dimineaţă:
I -.,,Unde îmi voi petrece vacanţa?” ,, Culorile verii’’
N - „Cine lipseşte?;
E -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi;
I deprinderi de ordine şi disciplină serbare!’’
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
-,,Bun venit,vacanţă!”
Bibliotecă: DLC:
,, Vacanţa la bunici” Educarea limbajului
Joc de rol: „Spune jocul preferat!”
,,Plecăm în vacanţă ” „Recunoaşte povestea şi
colorează personajul
preferat!”
Joc de mimă:
„Recunoaşte personajul!” DEC:
Educaţie muzicală
Exerciţii de povestire a
textului cântecelor
Exerciţii de recunoaştere
a cântecelor – evaluare
Joc de masă : Activitate integrată
« Grupează animale, păsări, plante ! » D.E.C.(activ. artistico-
Ştiinţă: plastică) + A.L.A.
« Ce ştii despre animale, păsări,
plante? »
,, Micii pictori”
( tema la alegere)
Joc de rol:
„În vacanţă la mare”
Artă : DOS:
„Aşa da, aşa nu!”
Joc de rol : (joc didactic)
,,Pregătim decorurile pentru
DPM:
Educaţie fizică
Evaluare: Gimnastică
Joc de mişcare: ritmică
„Campionul” Joc: „La spectacol”
Joc de liniştire:,,Zboară,
zboară!”
Ştafeta ( mers, alergare,
mers în echilibru,
transport obiecte)
Joc : „ Campionii”
Joc de liniştire:”Ghemul”
 DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

1. ASPECTE FONETICE:

 deprinderea de a percepe şi pronunţa corect sunetele limbii române, vocalele şi

consoanele, îndeosebi: F-V; G-H; S-Z; Ş-J; R, şi a diftongilor: AI; EI; AU; OU; EA; IA;
 deprinderea de apronunţa corect unele serii de silabe conţinând consoanele: P-B; P-D; M-
L, unele şiruri de silabe directe: BA, BE, BI, BO, BU, BĂ şi indirecte: AP, EP, IP, OP,
UP;
 deprinderea de a pronunţa corect unele consoane situate în diferite poziţii în silabe şi
cuvinte (iniţiale , mediale, finale) fără omisiuni, înlocuiri, inversiuni, prelungiri ale
acestora;
 deprinderea de a percepe şi pronunţa corect, clar unele cuvinte cuprinzând diferite grupuri
de sunete în structuri cu mai multe silabe, bisilabice şi monosilabice.

2. ASPECTE LEXICALE:

 deprinderea de a utiliza în vocabularul activ al copiilor, următoarele cuvinte:

a) Substantive - care exprimă:

-numele lor, al fraţilor, al educatoarei, al copiilor, al personalului grădiniţei, al
localităţii natale;
-obiecte percepute direct din natura înconjurătoare şi din viaţa socială;
-anotimpurile şi unele fenomene specifice (ploaie, zăpadă, soare, gheaţă, frig,
etc.);
-obiecte necesare copiilor acasă şi la grădiniţă (jucării, obiecte de uz personal,
îmbrăcăminte, alimente, rechizite, etc.),
-localul grădiniţei şi principalele încăperi cu obiectele necesare jocului şi
activităţilor;
-părţile principale ale corpului omenesc;
- mijloace de locomoţie şi transport mai frecvent întâlnite;
-animale cunoscute, unele foloase sau pagube , unele adăposturi ale acestora;
unele produse ale animalelor domestice (lapte, brânză, carne, etc.)
-plante cunoscute;
-forme geometrice;
-stări afective,
-relaţii sociale;

b) Verbe – care denumesc:

- activităţile importante ale copiilor din grădiniţă şi familie, pe stradă, ale membrilor
familiei;
- acţiuni de ocrotire a plantelor şi animalelor – la timpul prezent

c) Adverbe - referitoare la:

- locul unde se petrece acţiunea (aici, acolo)
-timpul sau momentul (acum, azi, dimineaţă, după-amiază, seara);
- trăsături comportamentale (bun, rău, cuminte)
 d) Adjective - care exprimă însuşiri referitoare la:
-formă (rotund)
-culoare (roşu, galben,albastru)
-dimensiuni (mare,mic,etc.)
-raporturi cantitative (mult, puţin)
-însuşiri termice
-însuşiri gustative
-însuşiri estetice
-trăsături de caracter (bun , rău)

e) Pronume:
- personale (eu,tu, el...)
- de politeţe (dumneavoastră,…)

f) Numerale:
-cardinale (unu,...trei)
-ordinale (primul...al treilea)

g) Conjuncţii: şi, nici, dar...

h) Prepoziţii: de, la, pe,…

3.STRUCTURI GRAMATICALE:
 deprinderea de a se exprima în propoziţii simple;
 deprinderea de a exprima corect acordul dintre părţile propoziţiei;
 deprinderea de a utiliza în comunicarea orală formele de singular ale substantivelor;
 deprinderea de a folosi corect formulele de politeţe (vă rog, mulţumesc, poftim,etc)

4.COMUNICAREA ORALĂ:
 deprinderea de a formula răspunsuri la întrebările educatoarei;
 deprinderea de a descrie unele imagini;
 deprinderea de a relata unele întâmplări trăite sau poveşti cunoscute, cu două trei
personaje;
 deprinderea de a folosi într-un dialog simplu unele formule de adresare şi de încheiere a
unui dialog.

5.EXPRESIVITATEA:
 deprinderea de a recita expresiv poezii învăţate (patru versuri);
 deprinderea de a povesti expresiv, folosind intonaţia, pauza;
NIVEL I
Nr ore / săpt – 1
Nr ore/ an şcolar:
Tip curriculum – Curriculum nucleu
Educarea limbajului-nivel 3-4 ani/Georgeta Matei; Emilia Nica – Editura Tiparg

Educarea comunicării orale şi scrise

COMPETENŢE GENERALE:

1. Dezvoltarea exprimării orale, înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor

structurilor verbale orale
2. Educarea unei exprimări verbale orale corecte din punct de vedere fonetic, lexical şi
sintactic
3. Dezvoltarea creativităţii şi expresivitatii limbajului oral de a înţelege
4. Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii
mijlocite de limbajul scris

COMPETENŢE SPECIFICE:

1.1. -Să participe la activităţi de grup, inclusiv la activităţi de joc, atât în calitate de
vorbitor cât şi în calitate de auditor.
1.2. -Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple, să reacţioneze la acestea.
1.3. -Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
2.1. -Să distingă sunetele ce compun cuvântul şi să le pronunţe corect.
2.2. -Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei, activităţii
personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi să utilizeze un limbaj oral corect din punct de
vedere gramatical
2.3. -Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte înţelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia.
2.4. -Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale, rime, ghicitori,
povestiri, mici dramatizări utilizând intuitiv elementele expresive.
-Să găsească ideea unui text, urmărind indiciile oferite de imagini.
-Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date.
-Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori – imagini, forme
geometrice, tipuri de contururi etc.
-Să utilizeze efectiv instrumentele de scris stăpânind deprinderile motrice elementare
necesare folosirii acestora.
-Să utilizeze desene, simboluri pentru a transmite semnificaţie.
-Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosescă
de acestă descoperire.
 PLANIFICARE ANUALĂ

AN ŞCOLAR: 2017-2018

Nr.ore/săpt: 1 oră

Nr.crt Unitate de învăţare Număr ore

Sem. I Sem. II Total
1 Evaluare iniţială 2
2 Dezvoltarea capacităţii de comunicare orală
6 4 10
3 Aspectul fonetic - 1 1
4 Aspectul lexical şi sintactic 6 4 10
Creativitatea şi expresivitatea limbajului oral 4 5 9
5
*Capacitatea de înţelegere şi transmitere a
6 ideilor, gândurilor redate în limbaj scris

7 Evaluare finală 1 1

* Activităţile de comunicare scrisă se pot realiza secvenţial în cadrul activităţilor

comune de educarea limbajului, dar cu preponderenţă la centrul de interes „Biblioteca“.
Educarea limbajului-nivel 3-4 ani/Georgeta Matei; Emilia Nica – Editura Tiparg

SEMESTRUL I

Nr Unitatea de Conţinuturi C. S. Activităţi de învăţare

crt învăţare Nr. Săpt Resurse Evaluare
Subiect Mijloc de ore
realizare
1 Evaluare iniţială 2
2 Dezvoltarea • Susţinerea unui dialog 1.1. “ Spune ceva joc didactic probă orală
capacităţii de atât în calitate de vorbitor 1.2. despre jucăria 1 imagini, jetoane (în perechi)
comunicare orală cât si de auditor 2.2. preferată”
 Cunoaşterea „Membrii poezie 1 imagini, jetoane probă orală
particularităţilor familiei mele“ (recitare individuală
diferitelor situaţii de şi în grup)
comunicare (dialogul cu
adulţii, dialogul între
colegi, dialogul prin
telefon, etc)
• A formula şi a răspunde
la întrebări
• Achiziţia a noi 1.1. „Grădiniţa” poezie probă orală
elemente de vocabular 1.2. planşe (recitare individuală
(cuvinte, expresii, 2.1. 1 şi în grup)
structuri verbale) 2.5.
 • Cooperarea prin „Spune ce joc didactic imagini, jetoane
comunicare face…” probă orală
1

joc didactic 1 imagini, jetoane probă orală

„Spune unde se
află jucaria!”

„Recunoaşte lectură după reconstituirea

anotimpul!” imagini 1 planşe imaginii din părţile
componente

probă orală
(itemi cu alegere
duală)

3 Aspectul lexical şi 1.1. imagini, jetoane

sintactic • Îmbogăţirea vocabu- 1.2. „Eu spun una, tu joc didactic 1
larului cu: 2.1. spui multe“ probă orală
- substantive (comune şi 2.2.
proprii) 4.7. jetoane, imagini
- adjective probă orală
- pronume „Recunoaşte joc didactic 1 (itemi de
- numerale cardinale şi personajul!“ completare)
 ordinale „Recunoaşte joc didactic planşe probă orală
- verbe animalul şi 1 (itemi de alegere
- adverbe şi locuţiuni spune cum duală)
adverbiale face!”
- prepoziţii
- conjuncţii
,,Miaunica”, D. poezie planşă, fişă de lucru probă orală
Botez 1 (recitare individuală
şi în grup)
• Formulare de 1.1. lectura planşe, fişă de lucru observarea
propoziţii simple şi 1.2. „Capra cu trei educatoarei 1 sistematică,
dezvoltate pornind de la 2.1. iezi” probă orală
una sau mai multe 2.2.
imagini pe care le 4.7.
intuieşte 4.
10. „Recunoaşte joc didactic 1 planşe probă orală
animalele din (itemi cu
imagine şi răspuns scurt)
formulează
propoziţii
simple!”

Creativitatea şi • Reţinerea şi utilizarea probă orală

expresivitatea unor structuri verbale 1.1. „Ursul păcălit de
4 limbajului oral expresive (adjective, 1.2. vulpe” joc didactic 1 planşe din poveşti
adverbe, epitete, expresii 1.3. „Recunoaşte cunoscute
ritmate) 2.1. personajul!“ măşti, medalioane
2.2. cu personaje
3.2.
• Nuanţarea vocii, 4.3.
adecvarea vocabularului,
folosirea intonaţiei
potrivite pentru situaţii şi
trăiri emoţionale „Iarna” poezie probă orală
particulare 1 (recitare individuală
şi în grup)

• Achiziţia unor elemete

de limbaj nonverbal în
vederea sporirii
expresivităţii limbajului
verbal
„Cui aduce Moş probă orală
Crăciun daruri?” joc didactic 1 planşe poveste (formulează o prop.
• Citirea unui text pe despre personajul x )
baza unei succesiuni de
imagini probă orală

„Spune cu ce se joc didactic 1 planşe

joacă copiii şi
unde!”
 SEMESTRUL II

Nr Unitatea de Conţinuturi C.S. Activităţi de învăţare

crt învăţare Nr. Săpt Resurse Evaluare
Subiect Mijloc de ore
realizare
1 Dezvoltarea • Susţinerea unui dialog 1.1. “ Povesteşte ce lectură după probă orală
capacităţii de atât în calitate de vorbitor 1.2. vezi în imagine!” imagini 1 imagini, jetoane (în perechi)
comunicare orală cât si de auditor 2.2.
 Cunoaşterea „Legenda lectura 1 imagini, jetoane observarea
particularităţilor Mărţişorului“ educatoarei sistematică,
diferitelor situaţii de probă orală
comunicare (dialogul cu
adulţii, dialogul între
colegi, dialogul prin
telefon, etc)
• A formula şi a răspunde
la întrebări
• Achiziţia a noi 1.1. „Spune ce vezi!” joc didactic probă orală
elemente de vocabular 1.2. planşe observarea
(cuvinte, expresii, 2.1. 1 sistematică
structuri verbale) 2.5.
• Cooperarea prin
comunicare „Sărbătoarea citire după imagini, jetoane probă orală
Paştelui” imagini observarea
1 sistematică
2 probă orală
Aspectul fonetic • Discriminarea 1.1. „Ridichea uriaşă” lectura 1 observarea
sunetelor componente ale 1.2. educatoarei imagini, jetoane sistematică
cuvintelor 2.1.
• Pronunţia corectă a 2.2.
sunetelor limbii române
• Sunet iniţial, sunet
final

3 Aspectul lexical şi 1.1. imagini, jetoane

sintactic • Îmbogăţirea vocabu- 1.2. „Eu spun…, tu joc didactic 1
larului cu: 2.1. spui…!” probă orală
- substantive (comune şi 2.2.
proprii) 4.7. jetoane, imagini
- adjective probă orală
- pronume „Recunoaşte joc didactic 1 (itemi de
- numerale cardinale şi personajul!“ completare)
ordinale „Spune ce vezi!” joc didactic planşe probă orală
- verbe 1 (itemi de alegere
- adverbe şi locuţiuni duală)
adverbiale
- prepoziţii
- conjuncţii
,,Recunoaşte joc didactic planşă, fişă de lucru probă orală
meseriile!” 1
4 • Reţinerea şi utilizarea probă orală
Creativitatea şi unor structuri verbale 1.1. „Cei trei lectura
expresivitatea expresive (adjective, 1.2. purceluşi” educatoarei 1 planşe
limbajului oral adverbe, epitete, expresii 1.3. „Recunoaşte joc didactic măşti, medalioane
ritmate) 2.1. personajul!“ cu personaje
2.2.
3.2.
• Nuanţarea vocii, 4.3.
adecvarea vocabularului,
folosirea intonaţiei
potrivite pentru situaţii şi probă orală
trăiri emoţionale „Scufiţa Roşie” lectura
particulare educatoarei 1
joc didactic

• Achiziţia unor elemete

de limbaj nonverbal în
vederea sporirii
expresivităţii limbajului
verbal
„1 Iunie – zi de lectură după probă orală
sărbătoare imagini 1 planşe
• Citirea unui text pe joc didactic
baza unei succesiuni de
imagini probă orală

„Spune jocul joc didactic 1 planşe

preferat!”
 „Unde ţi-ar plăcea
să-ţi petreci joc didactic 1 planşe probă orală
vacanţa?” observarea
sistematică

5. -Citirea unui text pe baza „Recunoaşte joc-exerciţiu carioca

Evaluare finală unei succesiuni de povestea şi foi colorate
imagini colorează imagini
personajul acuarele
-Exerciţii de completare preferat!” hârtie glasse
a unor imagini simple lipici
reviste
-Recunoaşterea carton
personajelor preferate creioane
cretă albă şi
-Mânuirea unor diverse colorată
instrumente de scris: caiete
creion negru, creioane coli albe
colorate, carioca, cretă
albă şi colorată pe
suporturi diferite
 Educarea limbajului-nivel 4-5 ani/Autori: Georgeta Matei; Laura Popescu; Aurora Maria Găinescu; Vica Florentina Generalu; Adriana
Georgiana Popescu; Aurica Toma – Editura Tiparg

SEMESTRUL I

Nr Unitatea de Conţinuturi C.S. Activităţi de învăţare

crt învăţare Nr. Săpt Resurse Evaluare
Subiect Mijloc de ore
realizare
1 Evaluare iniţială 2
2 Dezvoltarea • Susţinerea unui dialog 1.1. “ Jucăria preferată” joc didactic probă orală
capacităţii de atât în calitate de vorbitor 1.2. 1 imagini, jetoane (în perechi)
comunicare orală cât si de auditor 2.2.
 Cunoaşterea „Îmi ajut părinţii!“ -lectură după 1 imagini, jetoane probă orală
particularităţilor imagini
diferitelor situaţii de -joc didactic
comunicare (dialogul cu
adulţii, dialogul între
colegi, dialogul prin
telefon, etc)
• A formula şi a răspunde
la întrebări
 • Achiziţia a noi 1.1. „Locul meu de -lectură după probă orală
elemente de vocabular 1.2. joacă preferat” imagini planşe
(cuvinte, expresii, 2.1. -joc didactic 1
structuri verbale) 2.5.
• Cooperarea prin
comunicare „Spune ce face…” joc didactic imagini, jetoane
probă orală
1

„Simţurile” poezie 1 imagini, jetoane probă orală

(recitare individuală
şi în grup)

„Recunoaşte lectură după reconstituirea

momentul zilei!” imagini 1 planşe imaginii din părţile
componente

probă orală
(itemi cu alegere
duală)

3 Aspectul lexical şi 1.1. -lectură după imagini, jetoane

sintactic • Îmbogăţirea vocabu- 1.2. „Eu sunt…tu imagini 1 probă orală
larului cu: 2.1. eşti…“ joc didactic
- substantive (comune şi 2.2. jetoane, imagini
proprii) 4.7. probă orală
- adjective „Toamna“, de poezie 1 (recitare individuală
- pronume Elena Dragoş şi în grup)
- numerale cardinale şi
 ordinale „Povesteşte ce se joc didactic planşe probă orală
- verbe întâmplă în livadă!” 1 (itemi de alegere
- adverbe şi locuţiuni duală)
adverbiale
- prepoziţii
- conjuncţii
,,Cum se numeşte lectură după planşă, fişă de lucru probă orală
povestea ta?” imagini 1

• Formulare de 1.1. poezie planşe, fişă de lucru observarea

propoziţii simple şi 1.2. „Hora legumelor”, 1 sistematică,
dezvoltate pornind de la 2.1. de Lucia Muntean probă orală
una sau mai multe 2.2. (recitare individuală
imagini pe care le 4.7. şi în grup)
intuieşte 4.
10.
„Recunoaşte joc didactic 1 planşe probă orală
animalele din (itemi cu
imagine!” răspuns scurt)

Creativitatea şi • Reţinerea şi utilizarea probă orală

expresivitatea unor structuri verbale 1.1. „Spune ce se lectură după
4 limbajului oral expresive (adjective, 1.2. întâmplă…!” imagini 1 planşe
adverbe, epitete, expresii 1.3. joc didactic
ritmate) 2.1.
2.2.
3.2.
• Nuanţarea vocii, 4.3.
adecvarea vocabularului,
folosirea intonaţiei lectură după planşe, fişă de lucru
potrivite pentru situaţii şi „Spune ce vezi!” imagini probă orală
trăiri emoţionale joc didactic 1
particulare

• Achiziţia unor elemete

de limbaj nonverbal în
vederea sporirii
expresivităţii limbajului
verbal „Iarna pe uliţă”, de observarea
George Coşbuc poezie 1 planşe, fişă de lucru sistematică,
(fragment) probă orală
• Citirea unui text pe (recitare individuală
baza unei succesiuni de şi în grup)
imagini
observarea
sistematică,
„Steagul nostru”, de poezie 1 planşe probă orală
Mircea Pop (recitare individuală
şi în grup)
 SEMESTRUL II

Nr Unitatea de Conţinuturi C.S. Activităţi de învăţare

crt învăţare Nr. Săpt Resurse Evaluare
Subiect Mijloc de ore
realizare
1 Dezvoltarea • Susţinerea unui dialog 1.1. “ Miaunica”, de -poezie observarea
capacităţii de atât în calitate de vorbitor 1.2. Demostene Botez -lectură după 1 imagini, jetoane sistematică,
comunicare orală cât si de auditor 2.2. imagini probă orală
 Cunoaşterea (recitare individuală
particularităţilor şi în grup)
diferitelor situaţii de
comunicare (dialogul cu „În grădina casei -poezie 1 imagini, jetoane observarea
adulţii, dialogul între mele“, de -lectură după sistematică,
colegi, dialogul prin Georgeta Moraru imagini probă orală
telefon, etc) (recitare individuală
• A formula şi a răspunde şi în grup)
la întrebări
• Achiziţia a noi 1.1. „Spune ce vezi!” joc didactic probă orală
elemente de vocabular 1.2. planşe observarea
(cuvinte, expresii, 2.1. 1 sistematică
structuri verbale) 2.5.
• Cooperarea prin
comunicare „Alcătuieşte o citire după imagini, jetoane probă orală
poveste!” imagini observarea
1 sistematică
2 observarea
Aspectul fonetic • Discriminarea 1.1. „Sosirea -poezie 1 sistematică,
sunetelor componente ale 1.2. rândunicii”, de -lectură după imagini, jetoane probă orală
cuvintelor 2.1. George Coşbuc imagini (recitare individuală
• Pronunţia corectă a 2.2. şi în grup)
sunetelor limbii române
• Sunet iniţial, sunet
final

3 Aspectul lexical şi 1.1. -lectură după imagini, jetoane

sintactic • Îmbogăţirea vocabu- 1.2. „De ziua mamei” imagini 1 observarea
larului cu: 2.1. (din folclorul -poezie sistematică,
- substantive (comune şi 2.2. copiilor) probă orală
proprii) 4.7. (recitare individuală
- adjective şi în grup)
- pronume
- numerale cardinale şi jetoane, imagini
ordinale „La Paşti“, de -lectură după observarea
- verbe George imagini 1 sistematică,
- adverbe şi locuţiuni Topârceanu -poezie probă orală
adverbiale (recitare individuală
- prepoziţii şi în grup)
- conjuncţii
„Fluturii”, de joc didactic planşe probă orală
Elena Farago 1 (itemi de alegere
(fragment) duală)

,,Recunoaşte joc didactic planşă, fişă de lucru probă orală

meseriile!” 1
Creativitatea şi • Reţinerea şi utilizarea probă orală
expresivitatea unor structuri verbale 1.1. „Cei trei lectura
limbajului oral expresive (adjective, 1.2. purceluşi” educatoarei 1 planşe
adverbe, epitete, expresii 1.3. „Recunoaşte joc didactic măşti, medalioane
ritmate) 2.1. personajul!“ cu personaje
2.2.
3.2.
• Nuanţarea vocii, 4.3.
adecvarea vocabularului,
folosirea intonaţiei
potrivite pentru situaţii şi probă orală
trăiri emoţionale „Scufiţa Roşie” lectura
particulare educatoarei 1
joc didactic

• Achiziţia unor elemete

de limbaj nonverbal în
vederea sporirii
expresivităţii limbajului
verbal
„Puf-Alb şi Puf- lectura probă orală
Gri” educatoarei 1 planşe
• Citirea unui text pe joc didactic
baza unei succesiuni de
imagini probă orală

„Personajul joc didactic 1 planşe

preferat!”
 „Unde ţi-ar plăcea
să-ţi petreci joc didactic 1 planşe probă orală
vacanţa?” observarea
sistematică
5.

Evaluare finală -Citirea unui text pe baza „Completează joc-exerciţiu carioca

unei succesiuni de versurile şi foi colorate
imagini colorează imagini
imaginile!” acuarele
-Exerciţii de completare hârtie glasse
a unor imagini simple lipici
reviste
-Recunoaşterea carton
personajelor preferate creioane
cretă albă şi
-Mânuirea unor diverse colorată
instrumente de scris: caiete
creion negru, creioane coli albe
colorate, carioca, cretă
albă şi colorată pe
suporturi diferite
 Competenţe generale:
 Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice;
 Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, întrebuinţând un
vocabular adecvat;
 Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere, denumire, construire şi utilizare a formelor
geometrice;
 Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare
 Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice, prin achiziţia de strategii
adecvate;
 Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi
 stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia;
 Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilire de relaţii cauzale, spaţiale, temporale
 Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul
înconjurător;
 Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător,
în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta.

Competenţe specifice:
 să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice
referitoare la recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea,
constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri comune (formă, mărime,
culoare) luate în considerare separat sau cel mult 2 simultan.
Comportamente:
- observă obiectele din sala de grupă, camera proprie etc.;
- recunoaşte/ numeşte obiectele indicate;
- clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare, formă, mărime) sau prin numirea
unei proprietăţi comune;
- recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri;
- motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată;
- compară grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine

 să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un

spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat.

Comportamente:
- spune care obiect este mai aproape sau mai departe, luându-se pe sine ca punct de reper;
- spune unde se găseşte el în raport cu un anumit obiect din spaţiu (în cameră, în afara
camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său etc.);
- plasează obiectele peste, pe, deasupra, dedesubt, înăuntrul sau în afara unui spaţiu/ obiect;
- învaţă schema corporală;
 să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică
cerc, pătrat, triunghi.
Comportamente:
- recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice în mediul ambiant sau cu ajutorul materialelor
puse la dispoziţie (cerc, pătrat, triunghi);
- trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie deja trasată.
  să numere de la 1 la 3 recunoscând grupele cu 1-3 obiecte şi cifrele
corespunzătoare (nivel 3-4 ani);
 să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele
corespunzătoare (nivel 4-5 ani);

Comportamente:
- alcătuieşte grupe de obiecte în limitele 1-3 (până la 4 ani), 1-5 (până la 5 ani) ;
- numără corect aceste obiecte;
- descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat;
- recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-3 (până la 4 ani), 1-5 (până la 5 ani).
 să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi.
Comportamente:
- execută serii de obiecte (mărgele, boabe, bucăţi de hârtie) realizând structuri simple şi
folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de educatoare;
- deduce ce element urmează într-o serie, analizând elementele anterioare ale acesteia.
 An şcolar: 2017-2018

“Activităţi matematice”- Nivel I 3-4 ani/ Autori: Georgeta Matei; Ionela Ungureanu/
Editura Tiparg, 2013

PROIECTARE ANUALĂ

Nr.ore/săpt: 1 oră

Nr.crt Unitate de învăţare Număr ore

Sem I Sem II Total
1 Evaluare iniţială 1 - 1

2 Operaţii intelectuale prematematice 16 - 16

3 Numere naturale (1-5) 11 11

4 Forme geometrice 4 4

5 Unităţi de măsură - -

6 Rezolvare de probleme prin achiziţia de 1 1

strategii adecvate

7 Evaluare finală 1 1
DOMENIUL ŞTIINTE - ACTIVITĂŢI MATEMATICE - An şcolar 2017/2018
Nivel I
“Activităţi matematice”- Nivel I 3-4 ani/ Autori: Georgeta Matei; Ionela Ungureanu/
Editura Tiparg

SEMESTRUL I
Săptămâna C.S. Conţinut Mijloc de realizare
Tema
Evaluare iniţială
- Să-şi îmbogăţească Observarea şi Joc didactic
experienţa senzorială, recunoaşterea jucăriilor -„Arată păpuşa mare!”
ca bază a cunoştinţelor
matematice referitoare
la recunoaşterea, Observarea şi Activitate cu material
denumirea obiectelor, recunoaşterea obiectelor individual
cantitatea lor, -„Formează grupe de fructe
clasificarea, şi legume!”
constituirea de mulţimi
după însuşirile comune Observarea şi Joc didactic :
(formă, mărime, recunoaşterea obiectelor -„Colorează cu…!”
culoare) -„Ce cadou îţi doreşti de la
Moş Crăciun?”
-„Găseşte locul potrivit!”
-„Uneşte fiecare animal cu
umbra sa!”

Formarea mulţimilor Joc didactic:

după mărime -„Formează grupa
globurilor mici!”
Poziţii spaţiale Joc didactic:
-„Arată mingea de pe raft!”
-„Arată pomul de lângă
casă!”
-„Colorează bulina de
deasupra copacului!”
Sortare după mărime şi Joc didactic :
formă “Coşul cu frunze”
Formarea mulţimilor Joc didactic:
după culoare -„Colorează…
respectând ordinea
culorilor!”
-„Colorează frunzele aşa
cum arată bulina!”
-„Uneşte printr-o linie!”
 -„Colorează cum îţi spun!”
Să compare grupe de Compararea grupelor de Joc didactic:
obiecte şi să facă obiecte, aprecierea -„Cine are mai multe
aprecierea globală a globală a cantităţii obiecte?”
cantităţii Joc didactic:
“ O frunză, mai multe
frunze”
Să constituie grupe Constituirea grupelor de Activitate cu material
după un anumit criteriu obiecte după anumite individual
criterii Joc didactic:
-“Formează grupe cu jucării,
roşii, galbene etc.”
-„Formează grupe după
formă şi culoare!”
Să comparare două Comparare a două grupe Joc-exerciţiu
grupe diferite şi să diferite “Formează perechi între
perceapă diferenţa obiectele din două grupe şi
cantitativă spune unde sunt mai multe
Să identifice şi să şi de ce!”
exprime rezultatul
comparaţiei
Să constituie grupe de Constituire de grupe de Activitate cu material
obiecte de aceeaşi obiecte de aceeaşi formă individual
formă şi de două şi de dimensiuni diferite -„ Formează grupe de
dimensiuni diferite, obiecte mari-mici, lungi -.
separarea lor scurte, groase - subţiri!”
Joc logic :
“ Unde este locul meu?”

Ordonarea obiectelor în Exerciţii cu material

Să selecteze şi să şir crescător şi individual
ordoneze obiectele descrescător după Joc didactic:
unui grup în şir mărime, lungime, -”Aşază în şir crescător şi
crescător şi grosime. descrescător obiectele după
descrescător mărime!”
Exerciţii cu material
Evaluare individual
Joc didactic:
-“Aşază în şir crescător şi
descrescător obiectele după
lungime!”
SEMESTRUL II Joc didactic “ Cine ştie mai
bine!”
Să numere conştient Familiarizarea cu -Numărul şi cifra 1
de la 1 la 5 obiecte şi numerele naturale de la -Numărul şi cifra 2
să arate corect 1 la 5 -Numărul şi cifra 3
întregul grup care - consolidarea -Exerciţii cu material
cuprinde numărul numărului de la 1 la 3 individual
respectiv prin apreciere şi Joc didactic:
diferenţiere globală a -“Spune în care grupă sunt
cantităţii în grupe cu 1, 2, 3 jucării”
 unul, cu 2 sau cu 3 Exerciţii cu material
obiecte; raportarea individual
corectă a numărului la
cantitate Joc didactic:
-“ Formaţi grupe cu 3
obiecte de acelaşi fel, arătaţi
şi spuneţi ce aţi format;
numără obiectele din fiecare
grupă!”
Joc logic:
“Cine aranjează mai
frumos””
Joc didactic:
„Arată jetonul potrivit!
Învăţarea numărului 4, Numărul şi cifra 4
în comparaţie cu grupa Joc didactic: „ Numără câte
de 3 obiecte obiecte sunt!”
Consolidarea numărului Exerciţii cu material
4 individual
Joc didactic:
-“ Ordonează grupele de la
grupa cu un obiect până la
grupa cu 4 obiecte!”
Învăţarea numărului 5 Exerciţii cu material
în comparaţie cu grupa individual
de 4 obiecte -Numărul şi cifra 5
Consolidarea numărului Joc didactic:
5 “ Te rog să-mi dai 5
obiecte!”
„Hora pieselor înfrăţite“
Joc didactic :
-“Spune-mi şi arată unde
sunt 5 obiecte şi unde sunt 4
obiecte!”
-„Caută vecinii!“
Exerciţii cu material
individual
Joc didactic:
“ Ordonează grupele de la
grupa cu un obiect până la
grupa cu 5 obiecte!”
-„Spune ce vezi în imagine!“
Să constituie grupe Perceperea şi denumirea Exerciţii cu material
de obiecte şi să le corectă a poziţiilor individual
aşeze în diferite spaţiale relative ocupate
locuri din sala de de unul sau mai multe Joc didactic :
grupă obiecte -“Unde este grupa de…?”
-„Colorează tot atâtea
obiecte cât îţi arată cifra!”

Să recunoască • Recunoaşterea -„Colorează tot atâtea fructe

formele geometrice: formelor geometrice: câte degete sunt ridicate!”
pătrat, triunghi, cerc pătrat, triunghi, cerc -„Pătratul”
-Să identifice şi să • Identificarea -„Rochiţa păpuşii!“
deseneze forme formelor geometrice în -„Triunghiul”
geometrice natură, în desene -„Încercuieşte grupa
triunghiurilor!“
-„Cercul”
-„Încercuieşte cercurile mari
şi verzi!”
-Figuri geometrice-
consolidare
„Aşază în vagon figurile
geometrice după model!“
Verificarea Evaluare sumativă Joc didactic :
cunoştinţelor şi „Colorează cum îţi spun!”“
deprinderilor “Micii Matematicieni”
însuşite pe parcursul -„Numără şi potriveşte!”
anului şcolar -„”Completează casetele
după model!”
“ Cel mai bun câştigă!”
 PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

“Activităţi matematice”- Nivel I 3-4 ani/ Autori: Georgeta Matei; Ionela Ungureanu/ Editura Tiparg

Nr Unitatea de Conţinuturi C. Activităţi de învăţare

crt învăţare (detalieri) S. Nr. Săpt Resurse Evaluare
Subiect Mijloc de ore
realizare
1 Evaluare iniţială -joc logico- jucării evaluare orală
-„Denumeşte matematic- 1 jetoane
jucăriile!” fişă de lucru
individuală

2 Operaţii • Clasificări exerciţii cu jucării fişă de lucru

intelectuale • Clasificarea obiecte- 1.1.„Arată păpuşa material 1 jetoane individuală
prematematice lor şi fiinţelor după: 1.3.mare!” individual
- culoare 2.1.„Colorează 1
- formă 2.2.cu…!”
- mărime 3.1.„Colorează
- simboluri 3.2.frunzele aşa cum 1
3.3.arată bulina!”
„Uneşte printr-o 1
linie!”
„Colorează…
Localizare şi relaţii respectând 1
spaţiale ordinea
• Sesizarea unor relaţii 1.1. culorilor!”
spaţiale simple dintre 1.3.
obiecte sau grupe de 2.1. „Formează grupe jetoane
obiecte şi exprimarea 2.5. de fructe şi reprezentând fructe
verbală adecvată (sus, 3.1. legume!” 1 şi legume
jos, pe, sub, în, dreapta, 3.2.
stânga, înainte, înapoi, 3.3.
peste, mai aproape, mai jetoane cu imagini observarea
departe) „Arată mingea de joc didactic 1 diverse sistematică
pe raft!” evaluare orală
„Arată pomul de 1
lângă casă!”
„Colorează 1
bulina de
deasupra
copacului!”

1.1. „Formează grupe

• Scrieri 1.3. după formă şi 1
• Ordonarea obiectelor 1.4. culoare!” exerciţii cu grupe de jucării observarea
în şir crescător şi 2.1. „Ce cadou îţi material 1 (culori diferite) sistematică
descrescător după criterii 2.2. doreşti de la Moş individual jetoane fişă
variate (unul sau mai 3.1. Crăciun?”
multe criterii asociate) 3.2.
- intensitatea culorii 3.3 „Formează grupa
- lungime/înălţime globurilor mici!” exerciţii 1
- lăţime cu material
• Numirea obiectelor de individual jucării fişe de lucru
la stânga sau de la jetoane individuală
dreapta unuia şi Logi II observarea
motivarea poziţiei pe „Colorează cum 1 sistematică
care o ocupă în şirul îţi spun!” jetoane cu imagini probă orală
format diverse
„Găseşte locul 1
• Structuri 1.1. potrivit!”
 - Construcţia de 1.6. 1
structuri prin utilizarea 3.1. „Uneşte fiecare
unor criterii date, după 3.2. animal cu umbra
model şi din memorie 3.3. sa!”
1
• Comparaţii 1.1. „Cine are mai
- Compararea grupelor 1.3. multe obiecte?”
de obiecte prin formarea 1.5.
de perechi 3.1.
3.2.
3.3.

3 Numere naturale • Formarea conceptului 1.1. „Numărul şi cifra exerciţii cu 1 jetoane, cifra 1
de număr natural şi a 1.5. 1“ material flanelograf, obiecte fişe de lucru
numeraţiei în limitele 1- 2.1. individual individuale
3 2.2.
2.3. jetoane
2.4. „Arată jetonul joc didactic 1 jucării
• Identificarea şi potrivit! beţişoare
numirea vecinilor din cifre
dreapta şi din stânga
unui număr dat
exerciţii cu jetoane
• Recunoaşterea material jucării
cifrelor 1-3 şi trasarea „Numărul şi cifra individual 1 beţişoare probă orală
acestora după model şi 2“ cifre
independent

joc didactic jetoane probă orală

„Jocul 1 obiecte (itemi de
numerelor“ cifre completare)
 exerciţii cu
material 1 cifre fişe de lucru
„Numărul şi cifra individual jucării individuale
3“ jetoane

beţişoare, cifre
„Te rog să-mi joc didactic 1 magnetice, jetoane probă orală
dai!“ cu buline (pe grupe)
jetoane cu cifre

trei imagini
joc cifre (1-3) observarea
„Hora pieselor didactic 1 flanelograf sistematică
înfrăţite“ coşuleţ cu jetoane probă orală

două zaruri mari probă orală

„Caută vecinii“ joc jetoane, flanelograf, (itemi cu
didactic 1 cifre alegere multi-
plă)
„Spune ce vezi în exerciţii cu jetoane fişe de lucru
imagine!“ material 1 cifre individuale
individual
joc
didactic

„Colorează tot exerciţii cu beţişoare, cifre

atâtea obiecte cât material 1 magnetice, jetoane fişe de lucru
îţi arată cifra!” individual cu buline individuale
joc jetoane cu cifre observarea
 didactic sistematică
probă orală

„Colorează tot exerciţii cu 1 beţişoare, cifre fişe de lucru

atâtea fructe câte material magnetice, jetoane individuale
degete sunt individual cu buline observarea
ridicate!” joc jetoane cu cifre sistematică
didactic probă orală

4 Forme geometrice • Recunoaşterea 1.2. -„Pătratul” exerciţii cu păpuşă observarea

formelor geometrice: 2.1. -„Rochiţa material 1 jetoane sistematică
pătrat, triunghi, cerc 2.2. păpuşii!“ individual figuri geometrice fişe de lucru
• Identificarea formelor 2.3. joc individuale
geometrice în natură, în 2.6. didactic
desene
-„Triunghiul” exerciţii cu jetoane observarea
-„Încercuieşte material 1 figuri geometrice sistematică
grupa individual fişe de lucru
triunghiurilor!“ joc individuale
didactic probă orală

exerciţii cu jetoane observarea

-„Cercul” material figuri geometrice sistematică
-„Încercuieşte individual 1
cercurile mari şi joc fişe de lucru
verzi!” didactic individuale

Figuri 1 imagini, jetoane fişe de lucru

geometrice- exerciţii cu figuri geometrice individuale
consolidare material
„Aşază în vagon individual
figurile
 geometrice după joc
model!“ didactic
exerciţii cu 1 imagini, jetoane probă orala
„Colorează cum material figuri geometrice (itemi cu
îţi spun!”“ individual răspuns scurt)

5 Evaluare finală • Identificarea numerelor 1.1.

în limitele 1-3 prin 1.5. Exerciţii cu jucării, planşe, observarea
adăugarea/extragerea 2.1. -„Numără şi material 1 cifre sistematică
unui element, pe baza 2.2. potriveşte!” individual
manipulării de obiecte şi 2.3. ( joc didactic) fişe de lucru
pe baza imaginilor, . -„”Completează individuale
-Organizarea informaţiei . casetele după probă orală
- Utilizarea informaţiei model!”
- Găsirea răspunsului şi
verificarea corectitudinii
lui
“Activităţi matematice”-Nivel I 4-5 ani/ Autori: Georgeta Matei; Laura Popescu; Aurora Maria Găinescu; Vica Florentina Generalu;
Adriana Georgiana Popescu; Aurica Toma – Editura Tiparg

Nr Unitatea de Conţinuturi C. Activităţi de învăţare

crt învăţare (detalieri) S. Nr. Săpt Resurse Evaluare
Subiect Mijloc de ore
realizare
1 Evaluare iniţială -joc logico- jucării evaluare orală
-„Formează prin matematic- 1 jetoane
încercuire grupe fişă de lucru
de acelaşi fel!” individuală
-„Denumeşte -joc
criteriul după matematic-
care le-ai format
şi colorează
grupa păpuşilor!”

2 Operaţii • Clasificări fişă de lucru

intelectuale • Clasificarea obiecte- 1.1. „Arată unde sunt exerciţii cu 1 jucării individuală
prematematice lor şi fiinţelor după: 1.3. obiectele!” material jetoane
- culoare 2.1. „Uneşte fiecare individual 1
- formă 2.2. grupă cu cifra
- mărime 3.1. corespunzătoare
- simboluri 3.2. numărului de
3.3. obiecte!” jetoane cu imagini
 „Încercuieşte, 1 diverse
colorează şi
spune unde sunt
Localizare şi relaţii mai mulţi copii!”
spaţiale „Formează grupe
• Sesizarea unor relaţii 1.1. după culori!” 1
spaţiale simple dintre 1.3. „Formează grupe
obiecte sau grupe de 2.1. după mărime!”-
obiecte şi exprimarea 2.5. „Fructe mari şi
verbală adecvată (sus, 3.1. fructe mici” 1 jetoane
jos, pe, sub, în, dreapta, 3.2. „Colorează… reprezentând fructe
stânga, înainte, înapoi, 3.3. respectând şi legume
peste, mai aproape, mai ordinea
departe) culorilor!”
jetoane cu imagini
„Colorează 1 diverse
obiectele lungi!!”

jetoane cu imagini observarea

„Colorează joc didactic 1 diverse sistematică
obiectele evaluare orală
groase!”
„Colorează norul 1
de deasupra
umbrelei”
„Colorează 1
căţelul de lângă
fetiţă!”
 1.1. „Colorează
• Ordonarea obiectelor 1.3. căciula omului de 1
în şir crescător şi 1.4. zăpadă din exerciţii cu grupe de jucării observarea
descrescător după criterii 2.1. spate!” material (culori diferite) sistematică
variate (unul sau mai 2.2. individual jetoane fişă
multe criterii asociate) 3.1. „Colorează
- intensitatea culorii 3.2. obiectele care au exerciţii 1
- lungime/înălţime 3.3 aceeaşi formă cu cu material jucării fişe de lucru
- lăţime imaginea colorată individual jetoane individuală
• Numirea obiectelor de din colţ!” Logi II observarea
la stânga sau de la sistematică
dreapta unuia şi „Colorează cum 1 jetoane cu imagini probă orală
motivarea poziţiei pe îţi spun!” diverse
care o ocupă în şirul
format 1.1.
1.6. „Forme
• Structuri 3.1. geometrice mari 1 jucării
- Construcţia de 3.2. şi forme jetoane
structuri prin utilizarea 3.3. geometrice Logi II
unor criterii date, după mici!”
model şi din memorie 1.1. jetoane cu imagini
1.3. „Găseşte locul 1 diverse
• Comparaţii 1.5. potrivit!”
- Compararea grupelor 3.1.
de obiecte prin formarea 3.2. „Formează, prin
de perechi 3.3. încercuire, grupe 1
de obiecte de
aceeaşi formă!”

„Cine are mai 1

multe obiecte?”
3 Numere naturale 1.1. „Numărul şi cifra exerciţii cu 1 jetoane, cifra 1
Formarea conceptului de 1.5. 1“ material flanelograf, obiecte fişe de lucru
număr natural şi a 2.1. individual individuale
numeraţiei în limitele 1- 2.2.
5 2.3. jetoane
2.4. „Recunoaşte şi joc didactic 1 jucării
colorează cifra beţişoare
• Identificarea şi 1!” cifre
numirea vecinilor din
dreapta şi din stânga
unui număr dat
exerciţii cu jetoane
• Recunoaşterea material jucării
cifrelor 1-3 şi trasarea „Numărul şi cifra individual 1 beţişoare probă orală
acestora după model şi 2“ cifre
independent

joc didactic jetoane probă orală

„Recunoaşte şi 1 obiecte (itemi de
colorează cifra cifre completare)
2!”

exerciţii cu
material 1 cifre fişe de lucru
„Numărul şi cifra individual jucării individuale
3“ jetoane

beţişoare, cifre
„Recunoaşte şi joc didactic 1 magnetice, jetoane probă orală
colorează cifra cu buline (pe grupe)
3!” jetoane cu cifre

patru imagini
„Numărul şi cifra exerciţii cu cifre (1-4) observarea
4“ material 1 flanelograf sistematică
individual coşuleţ cu jetoane probă orală

două zaruri mari probă orală

„Caută vecinii“ joc jetoane, flanelograf, (itemi cu
didactic 1 cifre alegere multi-
plă)
„Colorează tot exerciţii cu jetoane fişe de lucru
atâţia puişori cat material 1 cifre individuale
arată cifra!“ individual
joc
didactic

„Colorează caseta exerciţii cu beţişoare, cifre fişe de lucru

cu cifra material 1 magnetice, jetoane individuale
corespunzătoare! individual cu buline observarea
” joc jetoane cu cifre sistematică
didactic probă orală

fişe de lucru
exerciţii cu 1 beţişoare, cifre individuale
„Numărul şi cifra material magnetice, jetoane observarea
5” individual cu buline sistematică
joc jetoane cu cifre probă orală
didactic
 „Spune câte
perechi sunt?”

4 Forme geometrice • Recunoaşterea 1.2. -„Cercul” exerciţii cu păpuşă observarea

formelor geometrice: 2.1. -„Desenează de material 1 jetoane sistematică
pătrat, triunghi, cerc 2.2. jos în sus tot individual figuri geometrice fişe de lucru
• Identificarea formelor 2.3. atâtea cercuri cât joc individuale
geometrice în natură, în 2.6. îţi arată cifra!“ didactic
desene

-„Dreptunghiul” exerciţii cu jetoane observarea

-„Completează material 1 figuri geometrice sistematică
grupele în aşa fel individual fişe de lucru
încât să ai tot joc individuale
atâtea obiecte cât didactic probă orală
îţi arată cifra!“

exerciţii cu jetoane observarea

-„Triunghiul” material figuri geometrice sistematică
-„Uneşte grupul individual 1
nou format cu joc fişe de lucru
cifra didactic individuale
corespunzătoare
numărului de
obiecte!”

„Pătratul” 1 imagini, jetoane fişe de lucru

1.2. „Formează şirul exerciţii cu figuri geometrice individuale
2.1. numeric material
2.2. descrescător, individual
2.3. colorând tot
2.6. atâtea pătrate câte joc
 îţi indică cifra!“ didactic

exerciţii cu 1 imagini, jetoane probă orala

„Colorează cum material figuri geometrice (itemi cu
îţi spun!” individual răspuns scurt)

5 Rezolvare de
probleme prin • Compunerea pe baza „Să compunem şi exerciţii cu 1 jucării, planşe cu probă orala
achiziţia de manipulării de obiecte şi să rezolvăm material probleme ilustrate (itemi cu
strategii adecvate pe baza imaginilor, de probleme“ individual jetoane, imagini din răspuns scurt)
probleme simple în poveşti, siluete
limitele 1-5 prin detaşabile,
adăugarea/extragerea cifre
unui element
• Achiziţia de proceduri
variate de reprezentarea
datelor problemei şi de
rezolvare a acestuia prin
parcurgerea următoarelor
etape:
- înţelegerea problemei
- organizarea informaţiei
- utilizarea informaţiei
- găsirea răspunsului şi
verificarea corectitudinii
lui
6 Evaluare finală • Identificarea numerelor 1.1.
în limitele 1-3 prin 1.5. -„Numără şi Exerciţii cu jucării, planşe, observarea
adăugarea/extragerea 2.1. potriveşte!” material 1 cifre sistematică
unui element, pe baza 2.2. ( joc didactic) individual
manipulării de obiecte şi 2.3. -„”Completează fişe de lucru
pe baza imaginilor, casetele după individuale
model!” probă orală
“Cunoaşterea mediului”-Nivel I 3-4 ani/ Autori: Georgeta Matei; Ionela Ungureanu –
Editura Tiparg, 2013

PLANIFICAREA ANUALĂ

Grupa: mică (3/4 ani)

An scolar: 2017-2018
Nr. activităţi pe săptămână: 1
Nr. activităţi pe an:

Competenţe specifice:
 C1: Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul uman,
plante, animale, obiecte);
 C2: Să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat;
 C3: Să exploreze şi să descrie verbal şi/sau grafic obiecte, fenomene, procese din
mediul înconjurător folosind surse de informare diverse;
 C4: Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural;
 C5: Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
 C6: Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a
mediului, aplicând cunoştinţele dobândite;
 C7: Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi
naturii.
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Unitatea de C.S. Conţinuturi Nr. de ore/mijloace de Per./

învăţare realizare sem.
Evaluare C1 --“Ghici ce este!” 2
iniţială Denumirea jucăriilor şi obiectelor Jocuri didactice
din sala de grupă.
Mediul social C1 3
apropiat - ,,Spune ce eşti! (băiat/fată)’’ -Observare – corpul
omenesc
- ,,Cine te aduce la grădiniţă?’’ -Lectură după imagini
- ,,Cum sunt eu ?’’ -Exerciţii de denumire şi
descriere
Mediul natural C2 5
C5 -,,Când se întâmplă ?’’ - Jocuri didactice
-„Încercuieşte frunzele care sunt la - Lectură după
fel!” imagini
-„Spune ce vezi!”
-,,Fructe şi legume’’
-„Denumeşte fructele şi arată
pomul cu fructe la fel!”

Omul-fiinţa C1 5
socială integrată C7 –,, Spune la ce foloseşte fiecare -Exerciţii de formulare a
în mediu obiect!” întrebărilor şi
-Convorbire - ,,Rolul apei în răspunsurilor
menţinerea sănătăţii’
-„Te-ai jucat cu zăpada?” -Observare
„Vestimentaţia omului în funcţie -Lectură dupa imagini
de anotimp” -Joc didactic
-„Cu ce ne îmbrăcăm iarna?”
Mediul social şi C4 1
cultural “Vine, vine Moş Crăciun!” Lectură după imagini
Mediul natural C2 5
C3 - ,,Vestitorul primăverii” Lectura dupa imagini
C5 -,,Animalele domestice” Observare
„Spune ce animale sunt desenate şi Exerciţii de formulare a
cum face fiecare!” întrebărilor şi
-,,Păsările domestice” răspunsurilor
-,,Insecte”
Omul-fiinţa C1 - „Meseria – brăţară de aur”- 4
socială integrată C7 - ,,Mijloace de transport” Jocuri didactice
în mediu - „Cu ce mijloc de transport vii Observări
la grădiniţă?” Lecturi după imagini
-„Cu ce plecăm în vacanţă?”
Mediul natural C1 2
C2 - ,,Bogăţiile pământului” Observări spontane şi
Lectură după imagini dirijate
-,,Haideţi în vacanţă!” Lectura dupa imagini
Exerciţii de completare a fişelor de Exerciţii de formulare a
evaluare întrebărilor şi
 răspunsurilor
Exerciţii de descriere
Mediul social şi C4 1
cultural Sărbătoarea de Paşti Observare
-Lectură după imagini
Exerciţii de formulare a
întrebărilor şi
răspunsurilor
Omul-fiinţa C1 1
socială integrată C7 -,,Sportul preferat” Lecturi după imagini
în mediu -Jocuri distractive Exerciţii de completare a
fişelor de evaluare
Jocuri distractive
Universul C4 -“ 1 Iunie – Zi de sărbătoare” 2
copilăriei C5 -,,Copii din lumea-ntreagă” Jocuri distractive
Lectură după imagini
Omul-fiinţa C5 2
socială integrată -,,Ştiaţi că….”– recapitulare -Selectare şi citire de
în mediu imagini pentru a realiza
Mediul natural cărticica anotimpurilor
Jocuri didactice
Evaluare finală
 PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

“Cunoaşterea mediului”-Nivel I 3-4 ani/ Autori: Georgeta Matei; Ionela Ungureanu – Editura Tiparg, 2013

Nr Unitatea de C.S. Conţinuturi Activităţi de învăţare Nr. Perioada/ Evaluare

crt învăţare de act. Săptămâna
Evaluare -activităţi specifice în grădiniţă -“Ghici ce este!” evaluare initiala
iniţială C1 -denumirea jucăriilor şi obiectelor din Joc exerciţiu 1 fişe de lucru
sala de grupă.

Mediul social C1 -activităti specifice în familie, nume, -Observări spontane şi dirijate; joc observarea
apropiat adresă, încăperi, destinaţie, atribuţiile exerciţiu sistematică
membrilor familiei, reguli de comportare -Lectură după imagini - ,,Spune ce 1 probă orală
-activităţi specifice în grădiniţă: exterior, eşti! (băiat/fată)’’ fişe de lucru
interior, destinaţie, mobilier, reguli de -Exerciţii de denumire şi descriere
comportare -Lectură după imagini - ,,Cine te 1
aduce la grădiniţă?’’
-Observare – corpul omenesc 1
,,Cum sunt eu ?’’
Mediul natural -Observări spontane şi dirijate observarea
-plante-legume- înfăţişare, alcătuire, -Investigaţii şi experimente simple sistematică
condiţii necesare dezvoltării, importanţă, -Exerciţii de descriere probă orală
protecţie -Activităţi practice fişe de lucru
-Exerciţii de completare a fişelor
-plante - fructe - înfăţişare, alcătuire, de evaluare
condiţii necesare dezvoltării, importanţă, - Joc didactic: observarea
protecţie ,,Când se întâmplă ?’’ 1 sistematică
C2
- Lectură după imagini probă orală
-fenomene ale naturii-caracteristicile - „Încercuieşte frunzele 1
anotimpului toamna, ale schimbărilor care care sunt la fel!” fişe de lucru
C5
survin în legătură cu fenomenele - „Spune ce vezi!” 1
atmosferice
- ,,Fructe şi legume’’
- Lectură după imagini 1 observarea
- „Denumeşte fructele şi 1 sistematică
arată pomul cu fructe la probă orală
fel!” fişe de lucru

Omul-fiinţa -corpul uman-înfăţişare, părţi componente -Observări spontane şi dirijate observarea

socială C1 -condiţii de întreţinere a vieţii şi sănătăţii- -Exerciţii senzoriale sistematică
integrată în C7 hrană, îmbrăcăminte, obiecte de igienă -Exerciţii de formulare a probă orală
mediu personală şi colectivă întrebărilor şi răspunsurilor 1 fişe de lucru
–,, Spune la ce foloseşte fiecare
obiect!” observarea
1 sistematică
-apa-însuşiri, forme de existenţă -Convorbire - ,,Rolul apei în probă orală
menţinerea sănătăţii’ fişe de lucru
-„Te-ai jucat cu zăpada?” 1
observarea
 -Lectură după imagini – sistematică
„Vestimentaţia omului în funcţie 1
de anotimp”
-„Cu ce ne îmbrăcăm iarna?” 1
Mediul social
şi cultural C4 “Vine, vine Moş Crăciun!” -Lectură după imagini 1

Mediul natural -fenomene ale naturii-caracteristicile observarea

C2 anotimpului, ale schimbărilor care survin Observări spontane şi dirijate 1 sistematică
C3 în legatură cu fenomenele atmosferice -Lectură după imagini ,,Vestitorul probă orală
C5 primăverii”
-fenomene ale naturii- adaptarea Exerciţii de formulare a
vieţuitoarelor la caracteristicile întrebărilor şi răspunsurilor
Anotimpurilor -Lectură după imagini ,,Animalele observarea
domestice” 1 sistematică
-elemente primare din natură „Spune ce animale sunt desenate probă orală
-animale domestice-înfăţişare, alcătuire, şi cum face fiecare!” 1
mediu de viaţă, mod de îngrijire,
importanţă, protecţie -Lectură după imagini ,,Păsările observarea
domestice” 1 sistematică
- animale salbatice- înfăţişare, alcătuire, probă orală
mediu de viaţă, mod de îngrijire, -Lectură după imagini ,,Insecte” 1
importanţă, protecţie

Exerciţii de completare a fişelor de

evaluare
Omul-fiinţa C2 -activităţi specifice în societate/meserii - Joc didactic „Meseria – 1 observarea
socială C3 cunoscute- mijloace de locomoţie, reguli brăţară de aur”- citire de sistematică
integrată în C5 de circulaţie şi de comportare imagini probă orală
mediu - Lectură după imagini-
,,Mijloace de transport” 1 observarea
sistematică
„Cu ce mijloc de transport vii la 1 probă orală
grădiniţă?” fişe de lucru
„Cu ce plecăm în vacanţă?” 1

Mediul natural C1 -fenomene ale naturii-caracteristicile Observări spontane şi dirijate observarea

C2 anotimpului primăvara, ale schimbărilor -Lecturi după imgini: ,,Bogăţiile 1 sistematică
C5 care survin în legătură cu fenomenele pământului” probă orală
C6 atmosferice Exerciţii de formulare a
întrebărilor şi răspunsurilor 1
-plante- înfăţişare, alcătuire, condiţii Exerciţii de descriere observarea
necesare dezvoltării, importanţă, protecţie Lectură după imagini -,,Haideţi în sistematică
vacanţă!” probă orală

Exerciţii de completare a fişelor de 1

Mediul social “Sărbătoarea de Paşti” evaluare
şi cultural
Omul-fiinţa C1 -activităţi specifice în societate, la şcoală
socială C2 1 observarea
integrată în C5 -activităţi specifice în societate-relaţii, -Lectură după imagini ,,Sportul sistematică
mediu reguli de comportare preferat” probă orală
Jocuri sportive

Lectură după imagini- ,,Copii din 1 observarea

Universul C4 1 Iunie – Zi de sărbătoare lumea-ntreagă” sistematică
copilăriei C5 Jocuri distractive probă orală
1
Mediul natural C1
C2 -,,Ştiaţi că….” -Selectare şi citire
C4 de imagini pentru a realiza 1
C5 cărticica anotimpurilor –
C6 recapitulare
1 evaluare finală
Exerciţii de completare a fişelor de
evaluare
“Cunoaşterea mediului”- Nivel I 4-5 ani/ Autori: Georgeta Matei; Laura Popescu; Aurora
Maria Găinescu; Vica Florentina Generalu; Adriana Georgiana Popescu; Aurica Toma –
Editura Tiparg, 2013

Grupa: mică (4/5 ani)

An scolar: 2017-2018
Nr. activităţi pe săptămână: 1
Nr. activităţi pe an:

Competenţe specifice:
 C1: Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (corpul uman,
plante, animale, obiecte);
 C2: Să recunoască anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat;
 C3: Să exploreze şi să descrie verbal şi/sau grafic obiecte, fenomene, procese din
mediul înconjurător folosind surse de informare diverse;
 C4: Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural;
 C5: Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
 C6: Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a
mediului, aplicând cunoştinţele dobândite;
 C7: Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi
naturii.
 CUNOAŞTEREA MEDIULUI
NIVEL I/4-5 ANI

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Unitatea de C.S. Conţinuturi Nr. de ore/mijloace de Per./

învăţare realizare sem.
Evaluare C1 „ Locurile minunate ale vacanţei?” 2
iniţială -convorbire Jocuri didactice
Joc exerciţiu
Mediul social C1
apropiat -Observări spontane şi dirijate; joc 3
exerciţiu -Observare – corpul
-Lectură după imagini - ,,Familia mea” omenesc
-Exerciţii de denumire şi descriere -Lectură după imagini
-Lectură după imagini - ,,Ce sunt eu?’’ -Exerciţii de denumire şi
-Observare – corpul omenesc descriere
-Exerciţii de formulare a întrebărilor şi
răspunsurilor
–,, Spune la ce foloseşte fiecare
obiect!”
Mediul natural C2
C5 ,,Anotimpul toamna?’’ 9
- Lectură după imagini - Jocuri didactice
- „Spune ce anotimp reprezintă - Lectură după
imaginea!” imagini
- „Colorează frunzele căzute din
copac!”

- ,,Fructe şi legume’’
- Lectură după imagini
- „Denumeşte fructele de toamnă!”
- „Încercuieşte ce nu se potriveşte
în borcanul cu murături!”
- „Încercuieşte ce nu se potriveşte
în borcanul cu compot”

- -“Animalele din curtea bunicii”

- lectură după imagini

-
- -“Păsările din curtea bunicii”-
lectură după imagini

- „Animalele pădurii şi puii lor”-

lectură după imagini

- „Încercuieşte imaginile care

reprezintă animale sălbatice!”

Omul-fiinţa C1
socială integrată C7 3
în mediu –,, Spune care sunt culorile steagului -Exerciţii de formulare a
 ţării noastre!” întrebărilor şi răspunsurilor

-Lectură după imagini – „Costume -Observare

tradiţionale româneşti”
-„În aşteptarea sărbătorilor de iarnă” -Lectură dupa imagini

-Joc didactic
Mediul natural C4 3
Observări spontane şi dirijate Lectură după imagini
-Lectură după imagini ,,Legumele Exerciţii de formulare a
primăverii” întrebărilor şi răspunsurilor
-Lectură după imagini ,,Sărbătoarea
Paştelui”
-„Colorează ouăle cum îţi place!”
Omul-fiinţa C2
socială integrată C3 - Joc didactic „Meseria – brăţară 5
în mediu C5 de aur”- citire de imagini Lectură dupa imagini
- „Spune ce meserii au oamenii Observare
din imagine!” Exerciţii de formulare a
- Lectură după imagini- ,,Mijloace întrebărilor şi răspunsurilor
de transport”

-„Încercuieşte mijloacele de transport

care circulă pe pământ!”
-„Colorează mijloacele de transport
care circulă prin aer/apă!”
C1 Observări spontane şi dirijate 5
C7 - Lectură după imagini - ,, Mama, fiinţa Jocuri didactice
cea mai dragă!” Observări
Mediul natural -„Colorează, cum îţi place, buchetul Lecturi după imagini
de flori pe care i-l oferi mamei!” Exerciţii de formulare a
-Lectură după imagini- ,,Anotimpul întrebărilor şi răspunsurilor
florilor” Exerciţii de descriere
-„Ce anotimp este reprezentat în
imagine?”
-„Spune cum mă cheamă şi ajută-mă
să ajung la cuib!”
-„Spune ce ai desenat!”
Lectură după imagini -,,Haideţi în
vacanţă!”

Mediul social şi 1
cultural C4 Sărbătoarea de Paşti Observare
-Lectură după imagini
Exerciţii de formulare a
întrebărilor şi răspunsurilor

Omul-fiinţa C1 -Lectură după imagini ,,Corpuri

socială integrată C7 cereşti” 1
în mediu -Mijloacele de transport folosite de Lecturi după imagini
astronauţi Exerciţii de completare a
Lectură după imagini- ,,Copii din fişelor de evaluare
 lumea-ntreagă de 1 Iunie” Jocuri distractive
Universul C4 -“ 1 Iunie – Zi de sărbătoare” 2
copilăriei C5 -,,Copii din lumea-ntreagă” Jocuri distractive
Lectură după imagini
Omul-fiinţa C5 1
socială integrată -,,Ştiaţi că….”– recapitulare -Selectare şi citire de
în mediu imagini pentru a realiza
Mediul natural cărticica anotimpurilor
Jocuri didactice
Evaluare finală
 PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

“Cunoaşterea mediului”-Nivel I 4-5 ani/ Autori: Georgeta Matei; Laura Popescu; Aurora Maria Găinescu; Vica Florentina Generalu;
Adriana Georgiana Popescu; Aurica Toma – Editura Tiparg

Nr Unitatea de Conţinuturi Activităţi de învăţare Nr. Perioada/ Evaluare

crt învăţare de Săptămâna
act.
1 Evaluare iniţială -activităti specifice din vacanţă „ Locurile minunate ale evaluare initiala
vacanţei?” 1 fişe de lucru
-convorbire

Joc exerciţiu
2 Omul-fiinţa -activităti specifice în familie, -Observări spontane şi dirijate; joc observarea
socială integrată nume, adresă, încăperi, destinaţie, exerciţiu sistematică
în mediu atribuţiile membrilor familiei, -Lectură după imagini - ,,Familia 1 probă orală
reguli de comportare mea” fişe de lucru
-activităţi specifice în grădiniţă: -Exerciţii de denumire şi descriere
exterior, interior, destinaţie, -Lectură după imagini - ,,Ce sunt 1
mobilier, reguli de comportare eu?’’
-Observare – corpul omenesc
-Exerciţii de formulare a
întrebărilor şi răspunsurilor 1
–,, Spune la ce foloseşte fiecare
obiect!”
3 Mediul natural -plante-legume- înfăţişare, -Observări spontane şi dirijate observarea
alcătuire, condiţii necesare -Investigaţii şi experimente simple sistematică
dezvoltării, importanţă, protecţie -Exerciţii de descriere probă orală
-Activităţi practice fişe de lucru
-plante - fructe - înfăţişare, -Exerciţii de completare a fişelor
alcătuire, condiţii necesare de evaluare
dezvoltării, importanţă, protecţie - Joc didactic: observarea
,,Anotimpul toamna?’’ sistematică
-fenomene ale naturii- - Lectură după imagini probă orală
caracteristicile anotimpului - „Spune ce anotimp reprezintă 1
toamna, ale schimbărilor care imaginea!” fişe de lucru
survin în legătură cu fenomenele - „Colorează frunzele căzute din 1
atmosferice copac!”

- ,,Fructe şi legume’’ observarea

- Lectură după imagini sistematică
- „Denumeşte fructele de 1 probă orală
toamnă!” fişe de lucru
- „Încercuieşte ce nu se 1
potriveşte în borcanul cu
murături!”
- „Încercuieşte ce nu se 1
-animale domestice-înfăţişare, potriveşte în borcanul cu
alcătuire, mediu de viaţă, mod de compot”
îngrijire, importanţă, protecţie
- animale salbatice- înfăţişare,
alcătuire, mediu de viaţă, mod de - -“Animalele din curtea 1
îngrijire, importanţă, protecţie bunicii” - lectură după imagini

- -“Păsările din curtea

bunicii”- lectură după imagini 1

- „Animalele pădurii şi puii

lor”-lectură după imagini
1
- „Încercuieşte imaginile care
reprezintă animale
 sălbatice!” 1

4 Omul-fiinţa -culorile steagului ţării noastre -Observări spontane şi dirijate observarea

socială integrată -costume tradiţionale româneşti -Exerciţii senzoriale sistematică
în mediu -Exerciţii de formulare a probă orală
întrebărilor şi răspunsurilor 1 fişe de lucru
–,, Spune care sunt culorile
steagului ţării noastre!” observarea
1 sistematică
-Lectură după imagini – probă orală
„Costume tradiţionale fişe de lucru
româneşti”
-„În aşteptarea sărbătorilor de 1
iarnă”

5 Mediul natural -fenomene ale naturii- observarea

caracteristicile anotimpului, ale Observări spontane şi dirijate sistematică
schimbărilor care survin în -Lectură după imagini ,,Legumele 1 probă orală
legatură cu fenomenele primăverii”
atmosferice Exerciţii de formulare a
întrebărilor şi răspunsurilor
-Lectură după imagini 1 observarea
,,Sărbătoarea Paştelui” sistematică
-„Colorează ouăle cum îţi 1 probă orală
place!”
probă orală
Exerciţii de completare a fişelor de
evaluare

6 Omul-fiinţa -activităţi specifice în - Joc didactic „Meseria – 1 observarea

socială integrată societate/meserii cunoscute- brăţară de aur”- citire de sistematică
în mediu mijloace de locomoţie, reguli de imagini probă orală
 circulaţie şi de comportare
7 Mediul natural -fenomene ale naturii-
caracteristicile anotimpului
primăvara, ale schimbărilor care
survin în legătură cu fenomenele
atmosferice
-plante- înfăţişare, alcătuire,
condiţii necesare dezvoltării,
importanţă, protecţie
- „Spune ce meserii au
oamenii din imagine!” 1 observarea
- Lectură după imagini- sistematică
,,Mijloace de transport” 1 probă orală
fişe de lucru
„Încercuieşte mijloacele de
transport care circulă pe 1
pământ!”
„Colorează mijloacele de 1
transport care circulă prin
aer/apă!”
Observări spontane şi dirijate observarea
- Lectură după imagini - ,, Mama, 1 sistematică
fiinţa cea mai dragă!” probă orală
-„Colorează, cum îţi place,
buchetul de flori pe care i-l oferi 1
mamei!” observarea
-Lectură după imagini- sistematică
,,Anotimpul florilor” 1 probă orală
-„Ce anotimp este reprezentat în
imagine?”
-„Spune cum mă cheamă şi ajută- 1
mă să ajung la cuib!”
-„Spune ce ai desenat!” 1
Exerciţii de formulare a
întrebărilor şi răspunsurilor
Exerciţii de descriere
Lectură după imagini -,,Haideţi în
vacanţă!”
Exerciţii de completare a fişelor de
 evaluare

8 Omul-fiinţa -activităţi specifice în spaţiu,

socială integrată mijloace de transport -Lectură după imagini ,,Corpuri 1 observarea
în mediu cereşti” sistematică
-Mijloacele de transport folosite probă orală
de astronauţi

Lectură după imagini- ,,Copii din 1 observarea

lumea-ntreagă de 1 Iunie” sistematică
probă orală

-,,Ştiaţi că….” -Selectare şi citire 1

de imagini pentru a realiza
cărticica anotimpurilor –
recapitulare 1
evaluare finală
Exerciţii de completare a fişelor de
evaluare
„Educaţie pentru societate”-Nivel 3-4 ani/Autori: Georgeta Matei; Elena Dragomirescu;
Eugenia Bălăeanu, 2013

Grupa: mică (3-4 ani)

An scolar: 2017-2018
Nr. activităţi pe săptămână: 1
Nr. activităţi pe an:

Competenţe specifice:
 C1: Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi
reguli de securitate personală;
 C2: Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte
(familie, grădiniţă, grupul de joacă);
 C3: Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu
norme prestabilite şi cunoscute;
 C4: Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie,
toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului;
 C5: Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care
locuieşte (elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice,
religioase, etnice).
 „Educaţie pentru societate”-Nivel 3-4 ani/Autori: Georgeta Matei; Elena Dragomirescu;
Eugenia Bălăeanu, 2013

Unitatea de C.S. Conţinuturi Nr. de Per./

învăţare ore/mijloace de sem.
realizare
Relaţii de grup Cunoaşterea -nume,formule de adresare, de 1
comportamentului prezentare, de salut ”Cum ne
copilului la - -relaţii de grup: prietenie, comportăm la
intrarea în colegialitate grădiniţă?”
grădiniţă Joc
Exerciţiu
Convorbire

Percepţia socială Capacitatea de - -comportamentul copilului ca 2

cunoaştere şi membru al grupului social : ,,Familia mea” –
respectare a familia, grădiniţa reguli de
normelor comportare
elementare civilizată
necesare integrării ”Ce fapte bune
în viaţa socială am mai făcut?...”
Discuţie liberă

Educaţie pentru Atitudine pozitivă -reguli de igiena personală şi colectivă 6

sănătate şi responsabilă faţă -igiena vestimentaţiei -,,Reguli de
de sănătatea şi -îngrijirea rechizitelor şi jucăriilor igienă” –
securitatea sa şi a -respectarea programului zilnic respectarea unui
celor din jur regim sănătos de
viaţă

-,,Activităţi de
dimineaţă”

-,,Cum să
rămânem
sănătoşi?”

-,,Cum ajutăm
natura să rămână
mereu veselă?”

-„Ce nu trebuie
să fac!”

-„Acţiuni benefice
sănătăţii”
Memorizare
Discuţie liberă
 Desen
Activitate
gospodărească
convorbire

Elemente de Capacitatea de a -simboluri naţionale 2

educaţie dialoga utilizând (steagul şi stema) „Strămoşii
patriotică cunoştinţe -evenimente istorice noştri”
Tradiţii şi elementare de -sarbători religioase- Moş Nicolae „Legenda lui Moş
obiceiuri istorie, geografie, Nicolae”
comunitare religie Observare
Memorizare
Povestire
Educaţie P.S.I. Capacitatea de a fi -reguli elementare de prevenire a 1
prevăzator cu incendiilor (priza, chibriturile, aparatele “Reguli PSI”
propria securitate de uz casnic) Povestire
corporală şi morală Convorbire
Educaţie rutieră Atitudine pozitivă -reguli de circulaţie rutieră 2
şi responsabilă faţă ,,Să respectăm
de sănătatea şi regulile de
securitatea sa şi a circulaţie!”
celor din jur Observare

Protecţia si Capacitatea de a -materiale refolosibile 2

ocrotirea naturii înţelege efectul -,,Cum să
actelor sale asupra protejăm
mediului natural şi natura!”- reguli
Recapitulare social de protejare a
naturii
Activitate practică
Convorbire
Drepturile Atitudini pozitive, -dreptul la familie şi la ocrotire socială 2
copilului umaniste în “Cum avem grijă
manifestarea de părinţii
comportamentelor noştri ?”
interumane convorbire

Relaţii de grup Atitudine pozitivă -prietenie, ajutor, toleranţă 1

si responsabilă faţă “Cum ajutăm la
de sănătatea şi nevoie?”
securitatea sa şi a Observaţia
celor din jur curentă
Tradiţii si Capacitatea de a -sărbători laice -8 Martie 3
obiceiuri dialoga utilizând -sărbători religioase-Paştele -“De mărţişor”
comunitare cunoştinţe -“De ziua ta,
elementare de mămico!”
istorie, geografie, -,,Patimile lui
religie Iisus”
Memorizare
Cântec
Povestire
Relaţii de grup Atitudini pozitive, -prietenie, ajutor, toleranţă 2
umaniste în ,,Cum ne
 manifestarea comportăm când
comportamentelor participăm la o
interumane aniversare?”
Povestire
Convorbire

Tradiţii şi Capacitatea de a -sărbători laice -1Iunie “De 1 Iunie”

obiceiuri dialoga utilizând Memorizare
comunitare cunoştinţe
elementare de
istorie, geografie,
religie
Relaţii de grup Atitudini pozitive, -prietenie, ajutor, toleranţă 3
umaniste în -“Fapte bune”
manifestarea -“Cum ne ajutăm
comportamentelor bunicii?”
interumane -“Prietenul la
nevoie se
cunoaşte!”
Memorizare
Povestire
Joc didactic
Drepturile Atitudini pozitive, -dreptul la familie şi la ocrotire socială 1
copilului umaniste în ,,Toate meseriile”
manifestarea Convorbire
comportamentelor
interumane
Protecţia si Capacitatea de a -atitudine pozitivă faţă de mediul 1
ocrotirea naturii înţelege efectul înconjurător ,,Cum îngrijim
actelor sale asupra natura ?”- grija
mediului natural şi omului faţă de
social natură în toate
anotimpurile
Convorbire

Drepturile Capacitatea de a -dreptul la educaţie –vizită la altă 1

copilului înţelege efectul grădiniţă ,,În vizită la
actelor sale asupra grupele din
mediului natural şi grădiniţă” –
social reguli de
comportare
civilizată
Vizită

Drepturile Capacitatea de a -dreptul la familie şi la ocrotire socială 2

copilului înţelege efectul -egalitatea în drepturi indiferent de sex, ,,Drepturile
actelor sale asupra religie, rasă copiilor”
mediului natural şi -dreptul la cetăţenie Discuţie liberă
social Povestire
Observare
 PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

„Educaţie pentru societate”-Nivel 3-4 ani/Autori: Georgeta Matei; Elena Dragomirescu; Eugenia Bălăeanu, Ed. Tiparg, 2013

Nr. Unitatea de C.S. Conţinuturi Resurse Activităţi de învăţare Nr.de Perioada Evaluare
crt. învăţare (competenţe specifice) act.
1 Relaţii de grup Cunoaşterea -nume,formule de adresare, de Joc ”Cum ne comportăm la Evaluare
comportamentului prezentare, de salut Exerciţiu grădiniţă?” 1 iniţială
copilului la intrarea în -relaţii de grup: prietenie, Convorbire
grădiniţă colegialitate

2 Percepţia Capacitatea de -comportamentul copilului ca Discuţie liberă ,,Familia mea” – reguli Observare
socială cunoaştere si respectare membru al grupului social : de comportare civilizată 1 sistematică
a normelor elementare familia, grădiniţa ”Ce fapte bune am mai Probă orală
necesare integrării in făcut?...” Probă practică
viaţa socială
1
3 Educaţie -reguli de igiena personală şi Memorizare -,,Reguli de igienă” – 1 Observare
pentru colectivă Discuţie liberă respectarea unui regim sistematică
sănătate -igiena vestimentaţiei Desen sănătos de viaţă Probă orală
-îngrijirea rechizitelor şi Activitate 1 Probă practică
jucăriilor gospodărească -,,Activităţi de
-respectarea programului zilnic convorbire dimineaţă”
1
-,,Cum să rămânem
Atitudine pozitivă şi sănătoşi?”
responsabilă faţă de
sănătatea şi securitatea -,,Cum ajutăm natura să 1
sa şi a celor din jur rămână mereu veselă?”

-„Ce nu trebuie să fac!” 1

-„Acţiuni benefice
sănătăţii”
1

4 Elemente de Capacitatea de a -simboluri naţionale Observare „Strămoşii noştri” Observare

educaţie dialoga utilizând (steagul şi stema) Memorizare „Legenda lui Moş 1 sistematică
patriotică cunoştinţe elementare -evenimente istorice Povestire Nicolae” Probă orală
Tradiţii şi de istorie, geografie, -sarbători religioase- Moş 1 Probă practică
obiceiuri religie Nicolae
comunitare

5 Educaţie P.S.I. Capacitatea de a fi “Reguli PSI” Observare

prevăzator cu propria -reguli elementare de prevenire a Povestire 1 sistematică
securitate corporală şi incendiilor (priza, chibriturile, Convorbire Probă orală
morală aparatele de uz casnic) Probă practică
6 Educaţie Atitudine pozitivă şi -reguli de circulaţie rutieră ,,Să respectăm regulile Observare
rutieră responsabilă faţă de Observare de circulaţie!” 2 sistematică
sănătatea şi securitatea Probă orală
sa şi a celor din jur Probă practică

7 Protecţia si Capacitatea de a -materiale refolosibile Activitate -,,Cum să protejăm Observare

ocrotirea înţelege efectul actelor practică natura!”- reguli de 2 sistematică
naturii sale asupra mediului Convorbire protejare a naturii Probă orală
natural şi social Probă practică

Recapitulare
8 Drepturile Atitudini pozitive, -dreptul la familie şi la ocrotire “Cum avem grijă de Observare
copilului umaniste în socială convorbire părinţii 2 sistematică
manifestarea noştri ?” Probă orală
comportamentelor Probă practică
interumane
9 Relaţii de grup Atitudine pozitivă si -prietenie, ajutor, toleranţă Observaţia “Cum ajutăm la Observare
responsabilă faţă de curentă nevoie?” 1 sistematică
sănătatea şi securitatea Probă orală
sa şi a celor din jur Probă practică

10 Tradiţii si Capacitatea de a -sărbători laice -8 Martie Memorizare “De mărţişor” 1 Observare

obiceiuri dialoga utilizând -sărbători religioase-Paştele Cântec “De ziua ta, mămico!” sistematică
comunitare cunoştinţe elementare Povestire ,,Patimile lui Iisus” 1 Probă orală
de istorie, geografie, Probă practică
religie 1
11 Relaţii de grup Atitudini pozitive, -prietenie, ajutor, toleranţă ,,Cum ne comportăm Observare
umaniste în Povestire când participăm la o 2 sistematică
manifestarea Convorbire aniversare?” Probă orală
comportamentelor Probă practică
interumane

12 Tradiţii şi Capacitatea de a -sărbători laice -1Iunie “De 1 Iunie” Observare

obiceiuri dialoga utilizând Memorizare 1 sistematică
comunitare cunoştinţe elementare Probă orală
de istorie, geografie, Probă practică
religie

13 Relaţii de grup Atitudini pozitive, -prietenie, ajutor, toleranţă Memorizare -“Fapte bune” Observare
umaniste în Povestire -“Cum ne ajutăm 3 sistematică
manifestarea Joc didactic bunicii?” Probă orală
comportamentelor -“Prietenul la nevoie se Probă practică
interumane cunoaşte!”

14 Drepturile Atitudini pozitive, -dreptul la familie şi la ocrotire ,,Toate meseriile” Observare

copilului umaniste în socială convorbire 1 sistematică
manifestarea Probă orală
comportamentelor Probă practică
interumane
15 Protecţia si Capacitatea de a -atitudine pozitivă faţă de mediul ,,Cum îngrijim natura Observare
ocrotirea înţelege efectul actelor înconjurător Convorbire ?”- grija omului faţă de 1 sistematică
naturii sale asupra mediului natură în toate Probă orală
natural şi social anotimpurile Probă practică
16 Drepturile Capacitatea de a -dreptul la educaţie –vizită la Vizită ,,În vizită la grupele din 1 Observare
copilului înţelege efectul actelor altă grădiniţă grădiniţă” – reguli de sistematică
sale asupra mediului comportare civilizată Probă orală
natural şi social Probă practică

17 Drepturile Capacitatea de a -dreptul la familie şi la ocrotire ,,Drepturile copiilor” Observare

copilului înţelege efectul actelor socială Discuţie liberă 1 sistematică
sale asupra mediului -egalitatea în drepturi indiferent Povestire Probă orală
natural şi social de sex, religie, rasă Observare Probă practică
-dreptul la cetăţenie 1
 Unitatea de C.S. Conţinuturi Nr. de Per./
învăţare (competenţe ore/mijloace de sem.
specifice) realizare
Relaţii de grup Cunoaşterea -nume,formule de adresare, de 1
comportamentului prezentare, de salut ”Cum ne
copilului la -relaţii de grup: prietenie, colegialitate comportăm la
intrarea în grădiniţă?”
grădiniţă Joc
Exerciţiu
Convorbire

Percepţia socială Capacitatea de -comportamentul copilului ca membru 2

cunoaştere şi al grupului social : familia, grădiniţa ,,Familia mea” –
respectare a reguli de
normelor comportare
elementare civilizată
necesare integrării ”Ce fapte bune
în viaţa socială am mai făcut?...”
Discuţie liberă

Educaţie pentru Atitudine pozitivă -reguli de igiena personală şi colectivă 6

sănătate şi responsabilă faţă -igiena vestimentaţiei -,,Reguli de
de sănătatea şi -îngrijirea rechizitelor şi jucăriilor igienă” –
securitatea sa şi a -respectarea programului zilnic respectarea unui
celor din jur regim sănătos de
viaţă

-,,Activităţi de
dimineaţă”

-,,Cum să
rămânem
sănătoşi?”

-,,Cum ajutăm
natura să rămână
mereu veselă?”

-„Ce nu trebuie
să fac!”

-„Acţiuni benefice
sănătăţii”
Memorizare
Discuţie liberă
Desen
Activitate
 gospodărească
convorbire

Elemente de Capacitatea de a -simboluri naţionale 2

educaţie dialoga utilizând (steagul şi stema) „Strămoşii
patriotică cunoştinţe -evenimente istorice noştri”
Tradiţii şi elementare de -sarbători religioase- Moş Nicolae „Legenda lui Moş
obiceiuri istorie, geografie, Nicolae”
comunitare religie Observare
Memorizare
Povestire
Educaţie P.S.I. Capacitatea de a fi -reguli elementare de prevenire a 1
prevăzator cu incendiilor (priza, chibriturile, aparatele “Reguli PSI”
propria securitate de uz casnic) Povestire
corporală şi morală Convorbire
Educaţie rutieră Atitudine pozitivă -reguli de circulaţie rutieră 2
şi responsabilă faţă ,,Să respectăm
de sănătatea şi regulile de
securitatea sa şi a circulaţie!”
celor din jur Observare

Protecţia si Capacitatea de a -materiale refolosibile 2

ocrotirea naturii înţelege efectul -,,Cum să
actelor sale asupra protejăm
mediului natural şi natura!”- reguli
Recapitulare social de protejare a
naturii
Activitate practică
Convorbire
Drepturile Atitudini pozitive, -dreptul la familie şi la ocrotire socială 2
copilului umaniste în “Cum avem grijă
manifestarea de părinţii
comportamentelor noştri ?”
interumane convorbire

Relaţii de grup Atitudine pozitivă -prietenie, ajutor, toleranţă 1

si responsabilă faţă “Cum ajutăm la
de sănătatea şi nevoie?”
securitatea sa şi a Observaţia
celor din jur curentă
Tradiţii si Capacitatea de a -sărbători laice -8 Martie 3
obiceiuri dialoga utilizând -sărbători religioase-Paştele -“De mărţişor”
comunitare cunoştinţe -“De ziua ta,
elementare de mămico!”
istorie, geografie, -,,Patimile lui
religie Iisus”
Memorizare
Cântec
Povestire
Relaţii de grup Atitudini pozitive, -prietenie, ajutor, toleranţă 2
umaniste în ,,Cum ne
manifestarea comportăm când
comportamentelor participăm la o
 interumane aniversare?”
Povestire
Convorbire

Tradiţii şi Capacitatea de a -sărbători laice -1Iunie “De 1 Iunie”

obiceiuri dialoga utilizând Memorizare
comunitare cunoştinţe
elementare de
istorie, geografie,
religie
Relaţii de grup Atitudini pozitive, -prietenie, ajutor, toleranţă 3
umaniste în -“Fapte bune”
manifestarea -“Cum ne ajutăm
comportamentelor bunicii?”
interumane -“Prietenul la
nevoie se
cunoaşte!”
Memorizare
Povestire
Joc didactic
Drepturile Atitudini pozitive, -dreptul la familie şi la ocrotire socială 1
copilului umaniste în ,,Toate meseriile”
manifestarea Convorbire
comportamentelor
interumane
Protecţia si Capacitatea de a -atitudine pozitivă faţă de mediul 1
ocrotirea naturii înţelege efectul înconjurător ,,Cum îngrijim
actelor sale asupra natura ?”- grija
mediului natural şi omului faţă de
social natură în toate
anotimpurile
Convorbire

Drepturile Capacitatea de a -dreptul la educaţie –vizită la altă 1

copilului înţelege efectul grădiniţă ,,În vizită la
actelor sale asupra grupele din
mediului natural şi grădiniţă” –
social reguli de
comportare
civilizată
Vizită

Drepturile Capacitatea de a -dreptul la familie şi la ocrotire socială 2

copilului înţelege efectul -egalitatea în drepturi indiferent de sex, ,,Drepturile
actelor sale asupra religie, rasă copiilor”
mediului natural şi -dreptul la cetăţenie Discuţie liberă
social Povestire
Observare
 „Educaţie pentru societate”-Nivel 4-5 ani/ Autori: Georgeta Matei; Laura Popescu;
Aurora Maria Găinescu; Vica Florentina Generalu; Adriana Georgiana Popescu;
Aurica Toma – Editura Tiparg, 2013

Unitatea de C.S. Continuturi Nr. de ore/mijloace Per./

invatare (competenţa de realizare sem.
specifică)
Relaţii de grup Cunoaşterea -nume,formule de adresare, de 1
comportamentului prezentare, de salut ”Cum ne comportăm
copilului la - -relaţii de grup: prietenie, la grădiniţă?”
intrarea în colegialitate Joc
grădiniţă Exerciţiu
Convorbire

Percepţia Capacitatea de - -comportamentul copilului ca 3

socială cunoaştere şi membru al grupului social : ,,Ştiu să mă comport
respectare a familia, grădiniţa civilizat!” – reguli de
normelor comportare civilizată
elementare „Salutul”, de
necesare integrării Georgeta Zarafu
în viaţa socială -„Familia mea”
”Cine te duce la
grădiniţă?”

Discuţie liberă
Memorizare
Desen
Educaţie pentru Atitudine pozitivă -reguli de igiena personală şi 6
sănătate şi responsabilă faţă colectivă -,,Reguli de igienă” –
de sănătatea şi -igiena vestimentaţiei respectarea unui
securitatea sa şi a -îngrijirea rechizitelor şi jucăriilor regim sănătos de
celor din jur -respectarea programului zilnic viaţă

-,,Un copil
ordonat””

-,,La cumpărături”

-,,Mănânc sănătos!”

-„Ce nu trebuie să
fac!”

-„Acţiuni benefice
sănătăţii”
Memorizare
Discuţie liberă
Desen
Activitate
 gospodărească
convorbire

Protecţia si Capacitatea de a -materiale refolosibile 3

ocrotirea înţelege efectul -,,Cum să protejăm
naturii actelor sale asupra natura!”- reguli de
mediului natural şi protejare a naturii
social -„O faptă bună”, de
George Zarafu
-„Căsuţa
păsărelelor”, de
Marcela Peneş
Memorizare
Discuţie liberă
Desen
Elemente de Capacitatea de a -simboluri naţionale 3
educaţie dialoga utilizând (steagul şi stema) „Strămoşii noştri”
patriotică cunoştinţe -evenimente istorice „Legenda lui Moş
Tradiţii şi elementare de -sarbători religioase- Moş Nicolae Nicolae”
obiceiuri istorie, geografie, „Legenda lui Moş
comunitare religie Crăciun”
Observare
Memorizare
Povestire
Educaţie Atitudine pozitivă -reguli de circulaţie rutieră 2
rutieră şi responsabilă faţă -,,Să respectăm
de sănătatea şi regulile de
securitatea sa şi a circulaţie!”
celor din jur -„Stopul”, de Florin
Iordăchescu
Observare
Memorizare

Tradiţii si Capacitatea de a -sărbători laice -8 Martie 3

obiceiuri dialoga utilizând -sărbători religioase-Paştele “La mulţi ani,
comunitare cunoştinţe mămico!”
elementare de ,,Sărbătoarea
istorie, geografie, Paştelui”-
religie Memorizare
Cântec
Povestire
Educaţie P.S.I. Capacitatea de a fi -reguli elementare de prevenire a 1
prevăzator cu incendiilor (priza, chibriturile, “Reguli PSI”
propria securitate aparatele de uz casnic) Povestire
corporală şi Convorbire
morală
Drepturile Atitudini pozitive, -dreptul la familie şi la ocrotire 2
copilului umaniste în socială -“Cum avem grijă de
manifestarea părinţii/bunicii
comportamentelor noştri ?”
interumane -„Scufiţa Roşie”
- convorbire
Relaţii de grup Atitudine pozitivă -prietenie, ajutor, toleranţă 3
si responsabilă faţă -“Cum ajutăm la
de sănătatea şi nevoie?”
securitatea sa şi a - “Căsuţa din oală”
celor din jur “Ursul Cafeniu”
Observaţia curentă
Tradiţii şi Capacitatea de a -sărbători laice -1Iunie 3
obiceiuri dialoga utilizând “De 1 Iunie- Hora
comunitare cunoştinţe prieteniei”
elementare de Observare
istorie, geografie, Memorizare
religie
Protecţia si Capacitatea de a -atitudine pozitivă faţă de mediul 3
ocrotirea înţelege efectul înconjurător ,,Cum îngrijim natura
naturii actelor sale asupra ?”- grija omului faţă
mediului natural şi de natură în toate
social anotimpurile
Convorbire
Drepturile Atitudini pozitive, -dreptul la familie şi la ocrotire 2
copilului umaniste în socială -,,Drepturile
manifestarea copiilor”
comportamentelor -„Unde ai vrea să-ţi
interumane petreci vacanţa?”
Convorbire
 PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

„Educaţie pentru societate”-Nivel 4-5 ani/ Autori: Georgeta Matei; Laura Popescu; Aurora Maria Găinescu; Vica Florentina Generalu; Adriana
Georgiana Popescu; Aurica Toma – Editura Tiparg, 2013

Nr. Unitatea de C.S. Conţinuturi Resurse Activităţi de învăţare Nr. Perioada Evaluare
crt. învăţare (competenţa specifică) de
act.
1 Relaţii de grup Cunoaşterea comportamentului -nume,formule de Joc ”Cum ne comportăm la Evaluare
copilului la intrarea în grupa adresare, de prezentare, Exerciţiu grădiniţă?” 1 iniţială
mare de salut Convorbire
-relaţii de grup:
prietenie, colegialitate
2 Percepţia socială Capacitatea de a cunoaştere si -comportamentul Discuţie liberă ,,Ştiu să mă comport civilizat!” 1 Observare
respectare a normelor copilului ca membru al Memorizare – reguli de comportare sistematică
elementare necesare integrării grupului social : Desen civilizată Probă orală
in viaţa socială familia, grădiniţa „Salutul”, de Georgeta Zarafu 1 Probă practică
-„Familia mea”
”Cine te duce la grădiniţă?
1
3 Educaţie pentru -reguli de igiena Memorizare -,,Reguli de igienă” – 1 Observare
sănătate personală şi colectivă Discuţie liberă respectarea unui regim sănătos sistematică
-igiena vestimentaţiei Desen de viaţă 1 Probă orală
-îngrijirea rechizitelor Activitate Probă practică
Atitudine pozitivă şi
şi jucăriilor gospodărească -,,Un copil ordonat”” 1
responsabilă faţă de sănătatea
-respectarea convorbire
şi securitatea sa şi a celor din
programului zilnic -,,La cumpărături” 1
jur
-,,Mănânc sănătos!”
1
-„Ce nu trebuie să fac!”
 -„Acţiuni benefice sănătăţii” 1

4 Protecţia si Capacitatea de a înţelege -materiale refolosibile Activitate -,,Cum să protejăm natura!”- Observare
ocrotirea naturii efectul actelor sale asupra practică reguli de protejare a naturii 1 sistematică
mediului natural şi social Convorbire -„O faptă bună”, de George Probă orală
Zarafu 1 Probă practică
„Căsuţa păsărelelor”, de
Marcela Peneş 1
5 Elemente de Capacitatea de a dialoga -simboluri naţionale Observare „Strămoşii noştri” 1 Observare
educaţie utilizând cunoştinţe elementare (steagul şi stema) Memorizare „Legenda lui Moş Nicolae” sistematică
patriotică de istorie, geografie, religie -evenimente istorice Povestire „Legenda lui Moş Crăciun” 1 Probă orală
Tradiţii şi -sarbători religioase- Probă practică
obiceiuri Moş Nicolae, Crăciunul 1
comunitare
6 Educaţie rutieră Atitudine pozitivă şi -reguli de circulaţie -,Să respectăm regulile de Observare
responsabilă faţă de sănătatea rutieră Observare circulaţie!” 2 sistematică
şi securitatea sa şi a celor din -Stopul”, de Florin Probă orală
jur Iordăchescu Probă practică
7 Tradiţii si Capacitatea de a dialoga -sărbători laice -8 Memorizare Observare
obiceiuri utilizând cunoştinţe elementare Martie Cântec -La mulţi ani, mămico!” 1 sistematică
comunitare de istorie, geografie, religie -sărbători religioase- Povestire ,-Sărbătoarea Paştelui”- 2 Probă orală
Paştele Probă practică

8 Educaţie P.S.I. Capacitatea de a fi prevăzator “Reguli PSI” Observare

cu propria securitate corporală -reguli elementare de Povestire 1 sistematică
şi morală prevenire a incendiilor Convorbire Probă orală
(priza, chibriturile, Probă practică
aparatele de uz casnic)
9 Drepturile Atitudini pozitive, umaniste în -dreptul la familie şi la “Cum avem grijă de Observare
copilului manifestarea ocrotire socială convorbire părinţii/bunicii 2 sistematică
 comportamentelor interumane noştri ?”- „Scufiţa Roşie” Probă orală
Probă practică
10 Relaţii de grup Atitudine pozitivă si -prietenie, ajutor, Observaţia “Cum ajutăm la nevoie?”- Observare
responsabilă faţă de sănătatea toleranţă curentă “Căsuţa din oală” 3 sistematică
şi securitatea sa şi a celor din “Ursul Cafeniu” Probă orală
jur Probă practică
11 Tradiţii şi Capacitatea de a dialoga -sărbători laice -1Iunie “De 1 Iunie- Hora prieteniei” Observare
obiceiuri utilizând cunoştinţe elementare Memorizare 1 sistematică
comunitare de istorie, geografie, religie Probă orală
Probă practică
12 Protecţia si Capacitatea de a înţelege -atitudine pozitivă faţă ,,Cum îngrijim natura ?”- grija Observare
ocrotirea naturii efectul actelor sale asupra de mediul înconjurător Convorbire omului faţă de natură în toate 3 sistematică
mediului natural şi social anotimpurile Probă orală
Probă practică
13 Drepturile Capacitatea de a înţelege -dreptul la familie şi la ,,Drepturile copiilor” Observare
copilului efectul actelor sale asupra ocrotire socială Discuţie liberă „Unde ai vrea să-ţi petreci 1 sistematică
mediului natural şi social -egalitatea în drepturi Povestire vacanţa?” Probă orală
indiferent de sex, Observare Probă practică
religie, rasă 1
-dreptul la cetăţenie
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Disciplina: Activităţi practice şi elemente de activitate casnică

Nivel I
An şcolar: 2017-2018
Nr. activităţi pe săptămână:
Nr. activităţi pe an:

Competenţe specifice:
 C1: Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi
practice;
 C2: Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice;
 C3: Să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării lor;
 C4: Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea
temei propuse în cadrul activităţilor practice;
 C5: Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice;
 C6: Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin
lucrările personale;
 C7: Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria
persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte;
 C8: Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de
comportament corect şi util celorlalţi;
 C9: Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.

Unitatea de C.S. Conţinuturi Nr. de ore/mijloace de realizare Per./

învăţare (competenţe sem.
specifice)
Materiale şi C1 Cunoaşterea 2
instrumente instrumentelor de lucru Exerciţii de identificare a materialelor de
de lucru -materiale şi instrumente de lucru şi folosirea lor: creioane colorate,
lucru specifice activităţilor creioane cerate, carioca, pastile şi tuburi de
practice clasificate după culori, pensulă, paletă, materiale cu texturi
criterii date diferite, ceară, soluţie pentru decolorat
-tehnici de lucru utilizate în (pic), cerneală, hârtie colorată, seminţe,
obţinerea de lucrări după frunze, crenguţe, mărgele, biluţe, scoici,
cerinţe date etc.

Joc senzorial
Joc exerciţiu
Mediul social C3 Rupere fără contur 6
şi cultural C5 Mototolire -,,Rochiţa păpuşii” – îndoire, lipire
C4 Lipire -,,Ornamente pentru brad”
Lucrări din Mototolire şi lipire -,,Flori de primăvară”
hârtie Îndoire -„Fluturaşul”

Joc senzorial
Joc exerciţiu
Mediul C2 Sortarea şi aşezarea 2
natural C4 materialelor din natură -,,Tablou de toamnă”
Exerciţii
Natura şi Joc exerciţiu
materialele ei
C8 Activităţi gospodăreşti: 3
C7 spălarea fructelor, -“Salata de fructe”
Micii C9 frământare, amestecare -,,Îngrijim parcul grădiniţei”
gospodari
-exerciţii – joc de mimare a gustului;
-exerciţii de descriere a activităţii
desfăşurate;
-exerciţii de recunoaşterea hranei alterate;
-jocuri de rol;
Jucării şi C4 Înşirare 3
decoraţiuni C5 Bobinare Exerciţii
Şnuruire liniară Joc exerciţiu
-„Mărgele pentru păpuşi”
-înşiruire-
-„Farfuriuţa păpuşii ”
-şnuruire-
Evaluare C6 -lucrări realizate de copii 2
finală prin tehnicile învăţate
(clasificare şi sortare) Expoziţie
 PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Nr. Unitatea de C.S. Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Nr. Perioada Evaluare
crt. învăţare (competenţe de
specifice) act.
1 Materiale şi Formarea de priceperi -materiale şi Exerciţii de identificare a Resurse Evaluare
instrumente de şi deprinderi în cadrul instrumente de lucru materialelor de lucru şi folosirea procedurale: 1 iniţială
lucru activităţilor practice specifice activităţilor lor: creioane colorate, creioane observaţia,
desfăşurate practice clasificate cerate, carioca, pastile şi tuburi de investigaţia, 1
după criterii date culori, pensulă, paletă, materiale cu demonstraţia,
-tehnici de lucru texturi diferite, ceară, soluţie pentru exerciţiul
utilizate în obţinerea decolorat (pic), cerneală, hârtie
de lucrări după cerinţe colorată, seminte, frunze,crengute, Resurse materiale:
date margele, bilute, scoici, etc. creioane colorate,
creioane cerate,
Joc senzorial carioca, pastile şi
tuburi de culori,
Joc exerciţiu pensulă, paletă,
materiale cu
texturi diferite,
ceară, soluţie
pentru decolorat
(pic), cerneală,
hârtie colorată,
seminte,
frunze,crengute,
margele, bilute,
scoici, etc.
Forme de
organizare a
colectivului:
activitate frontală,
 individuală

2 Lucrări din -Sesizarea -îndoirea hârtiei de -activităţi cu materiale sintetice: Resurse observare
hîrtie modificărilor formă pătrată şi hârtia (însuşiri, tehnici de lucru: procedurale: 6 sistematică
Rupere fără materialelor în urma dreptunghiulară prin îndoirea, plierea, tăierea sau observaţia,
contur prelucrării lor; suprapunerea în ruperea liberă, ruperea pe contur, investigaţia,
Mototolire - Identificarea, direcţii diferite lipirea, colajul; demonstraţia,
Lipire proiectarea şi găsirea exerciţiul activitate
Mototolire şi cât mai multor soluţii Exerciţii practică
lipire pentru realizarea -,,Rochiţa păpuşii” – îndoire, lipire Resurse materiale:
Îndoire temei propuse în -,,Ornamente pentru brad” hârtie colorată,
cadrul activităţilor -,,Flori de primăvară” lipici, carton, autoevaluare
practice; -„Fluturaşul” foarfece, sârmă
- Efectuarea unor Forme de
lucrări simple din organizare a
hârtie; colectivului:
activitate frontală,
individuală
3 Natura şi -Sesizarea -sortarea şi aşezarea materialelor Resurse 2 observare
materialele ei modificărilor -activităţi cu materiale din natură procedurale: sistematică
materialelor în urma naturale observaţia,
prelucrării lor; -realizarea unor -,,Tablou de toamnă” investigaţia,
- Identificarea, tablouri -„Pictura pe piatră” demonstraţia,
proiectarea şi găsirea -conversaţii despre Exerciţii exerciţiul activitate
cât mai multor soluţii posibilele utilizări ale Joc exerciţiu practică
pentru realizarea obiectelor Resurse materiale:
temei propuse în confecţionate frunze, crenguţe,
cadrul activităţilor pietre, iarbă, flori autoevaluare
practice; Forme de
- Efectuarea unor organizare a
operaţii simple cu colectivului:
 materiale din natură ; activitate frontală,
individuală
4 Micii Deprinderea de a - alcătuirea unor -activităţi gospodăreşti: spălarea Resurse observare
gospodari alcătui meniuri meniuri proprii fructelor, frământare, amestecare procedurale: 3 sistematică
proprii sau ale altora sau ale altora; “Salata de fructe” observaţia,
Deprinderea de a - realizarea unor investigaţia,
realizare unele decoruri pentru -exerciţii – joc de mimare a demonstraţia,
decoruri pentru diverse evenimente gustului; exerciţiul activitate
diverse evenimente din viaţa şcolii -exerciţii de descriere a activităţii practică
din viaţa şcolii -îngrijirea parcului desfăşurate; Resurse materiale:
grădiniţei -exerciţii de recunoaşterea hranei -coli de scris,
-Dobândirea unor alterate; carioca, şerveţele, autoevaluare
comportamente şi -jocuri de rol; farfurii, tacâmuri,
atitudini igienice ,,Îngrijim parcul grădiniţei” pahare, crenguţe,
corecte faţă de lumânări, lipici,
propria persoană şi foarfece, capsator,
faţă de alte fiinţe şi acuarele
obiecte; Forme de
-Dobândirea abilităţii organizare a
de a intra în relaţie cu colectivului:
cei din jur, respectând activitate frontală,
norme de individuală
comportament corect
şi util celorlalţi;
-Formarea
deprinderilor practice
şi gospodăreşti
5 Jucării şi Deprinderea de a -înşirarea mărgelelor Exerciţii Resurse observare
decoraţiuni înşira diferite prin alternanţă de Joc exerciţiu procedurale: 3 sistematică
Înşirare materiale (mărgele, mărime sau culoare -„Mărgele pentru păpuşi” observaţia,
Bobinare paste -înşirarea prin -înşiruire- investigaţia,
Şnuruire făinoase,seminţe) cu trecerea a două fire -„Farfuriuţa păpuşii ” demonstraţia,
liniară orificii mari sau mici prin orificiul unei -şnuruire- exerciţiul activitate
în funcţie de criteriul mărgele, apoi pe -observarea dirijată a unei practică
dat (alternanţă, fiecare câte o mărgea compoziţii; Resurse materiale:
succesiune) -conversaţii despre -activitate practică de realizare a mărgele, bilute,
posibilele utilizări ale unei compoziţii asemănătoare; scoici, fire textile, autoevaluare
obiectelor realizarea unor jucării ) etc.
confecţionate -exerciţii de prezentare a lucrărilor Forme de
- confecţionarea de -exprimarea propriilor păreri organizare a
jocuri şi jucării simple despre lucrările prezentate, trierea colectivului:
şi expunerea lucrărilor, activitate frontală,
identificarea materialelor colectate; individuală
- realizarea de construcţii libere,
spontane, atunci când li se pun la
dispoziţie materiale şi instrumente
diverse, într-un miniatelier
amenajat în sala de clasă sau în
Colţul de Artă

6 Evaluare finală Analiza lucrărilor -lucrări realizate de Evaluare

realizate pe baza copii prin tehnicile Expoziţie 2 finală
observaţiei critice învăţate
Disciplina: Activităţi artistico-plastice
Nivel I
An şcolar: 2017-2018
Nr. activităţi pe săptămână:
Nr. activităţi pe an:

COMPETENŢE GENERALE:
 Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi modelaje

 Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme,

obiecte din mediul înconjurător (natură, artă şi viaţa socială)

 Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen, picturi, modelaj

COMPETENŢE SPECIFICE:
 Să redea liber teme plastice specifice desenului;

 Să obţină efecte plasice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice desenului;

 Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice;

 Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în

mediul înconjurător;

 Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru, să cunoască şi să

aplice reguli de utilizarea a acestora;

 Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete

 Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic;

 Să interpreteze liber, creativ lucrări plastice, exprimând sentimente estetice.

- să recepteze şi să reacţioneze afectiv la frumosul din mediul înconjurător;

- să-şi formeze procedee de observare a frumosului;
- să-şi formeze spiritul de observaţie;
- să-şi dezvolte memoria vizuală şi imaginaţia plastică;
- să-şi însuşească diferite procedee imaginative, utilizabile în arta plastică;
- să foloseasca termeni specifici domeniului arte;
- să-şi dezvolte muşchii mici ai mâinilor;
- să-şi formeze deprinderi artistice ( desen, pictura, modelaj) utilizând diferite
materiale (hârtie, lemn, faianţă, sticlă);
- să realizeze elemente de limbaj plastic (punctul, linia) utilizând diferite tehnici;
- să compună spaţiul plastic, utilizând diferite elemente de limbaj plastic;
- să obţină efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare,
presare suprapunere,decolorare, stropire, plierea hârtiei)
- să realizeze compoziţii plastice prin prelucrarea formelor spontane (punct,
adăugarea unor linii, puncte);
- să modeleze prin:mişcarea translatorie a palmelor faţă de planşetă, împreunarea
capetelor prin lipire, adâncire, apăsare, mişcare circulară, aplatizare;
- să aplice în situaţii noi, tehnicile de lucru învăţate pentru realizarea unor
compoziţii originale
- să-şi exprime propriile trebuinţe, trăiri afective, impresii prin elementele de limbaj
plastic;
- să valorifice lucrările proprii în infrumuseţarea mediului ambiant.
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Tema Activităţile artistico-plastice Competenţe

Semestrul

săptămânală specifice
Unitatea Subiectul Tehnica Elemente de limbaj
de (
învăţare
I 1.Evaluare Linia ,,Jucăriile Desen cu Linia simplă, verticală, - utilizează corect
iniţială preferate” creionul orizontală, în duct creionul;
continuu - recunoaşte şi
denumeşte trei
culori ale
creioanelor cu care
desenează;
- termină lucrarea
şi denumeşte
jucăriile desenate;
2. Mediul Grăunţe Modelaj prin Modelaj prin mişcare - pregăteşte
natural pentru mişcare circulară circulară materialul de
păsări a palmelor faţă modelat prin
Păsările din (modelaj) de planşetă rupere şi
ogradă frământare
(Modelaj) conform
indicatorilor
- modelează biluţe
de diferite mărimi
3. Mediul Pata de ,,Scrisoare Pictura cu Pata de culoare - sa aplice culoarea
social culoare pentru pensula spontană (culori pe suprafaţa dată
( forme părinţi” (obţinerea de primare) cu pensula
Familia spontane) compoziţii - să obţină efecte
Componenţa plastice prin plastice prin
familiei plierea hârtiei) plierea hârtiei
- să folosească
culorile primare (
roşu, galben şi
albastru)
4. Mediul Linia şi ,,Curtea Pictura cu Punctul ca element - să realizeze
social punctul grădiniţei” pensula figurativ, linia compoziţii
orizontală şi verticală plastice, prin
Grădiniţa în duct continuu prelucrarea
formele spontane (
punct, linia).
- să execute
punctul liber;

5. Mediul Pata de ,,Să pictăm Tehnica ştampilei Pete de culoare - să aplice culoarea
natural culoare cu cartoful” cu cartoful obţinute prin pe suprafaţa dată
dirijată imprimarea culorii cu cu ajutorul
Legume de ajutorul unei ştampile ştampilei;
toamnă confecţionate din cartof -să sesizeze
caracteristicile şi
transformările
materialelor în
 timpul lucrului.
6. Mediul ,,Mărul” Modelarea prin Modelaj prin mişcare -să pregătească
natural mişcarea circulară materialele de
( modelaj) circulară a modelat prin
Fructe de palmelor faţă de rupere, framântare;
toamnă planşetă - să modeleze prin
mişcare circulară a
palmelor faţă de
planşetă.

7. Mediul Punctul şi Crizantema Desen cu Punctul ca element - să aplice punctul

natural linia ceracolor figurativ, linia oblică într-un spaţiu dat;
- să traseze linia
Flori de oblică pentru a
toamnă reda crizantema.
8. Mediul Pata de “ Coşul Pictura cu Forma plană cu - să aplice culoarea
natural culoare Toamnei” pensula mijloace de pe suprafaţa dată
reprezentare plastica, cu pensula;
evaluare pata elaborată - să obţină efecte
sumativă plastice prin
alegerea corectă a
culorilor
( roşu pentru măr,
etc).
9. Mediul Linia “Coteţul lui Pictura cu Linia orizontală şi - să aplice culoarea
natural Azorel” pensula verticală pe suprafaţa dată
cu pensula;
Animale - să traseze linii
domestice verticale şi
orizontale pentru a
reda imaginea
dorită;
10. Mediul “ Mâncare Modelaj prin Modelaj prin mişcare -să pregatească
natural pentru mişcare circulară circulară materialele de
cocoşi şi a palmelor faţă modelat prin
Păsări de găini” de planşetă rupere, framântare;
curte (modelaj) - să modeleze prin
mişcare circulară a
palmelor faţă de
planşetă.
11. Linia “Vulpea” Pictura cu Linia in duct continuu - să aplice culoarea
Mediul pensula pe suprafaţa dată
natural cu pensula;
Animale - să traseze linii in
salbatice duct continuu
pentru a reda
imaginea dorită.
12. Omul- Pata de “Drapelul Pictura cu Pata de culoare (culori - să aplice culoarea
fiinţa socială culoare ţării” pensula primare) pe suprafaţa dată
integrată în cu pensula;
mediu - să discrimineze
 Obiceiuri şi culori după criterii
tradiţii asociate unor
Ţara noastră aspecte întâlnite în
mediul apropiat
13. Mediul Punctul “Globuleţe Dactilopictura Punctul ca element - să aplice culoarea
social şi pentru figurativ pe suprafaţa dată
cultural Pomul de cu degetul
Craciun” - să execute
Obiceiuri şi punctul într-un
tradiţii spaţiu dat
Crăciunul
II 1. Mediul Linia « Urme de Desen cu Linia orizontală - să traseze linii
natural patine pe ceracolor orizontale într-un
gheaţă » acoperit cu fond spaţiu liber cu
Jocurile de culoare ceracolor
copiilor iarna albastra cu - să aplice culoarea
ajutorul pe suprafaţa dată
acuarelelor cu ajutorul
pensulei
2. Mediul Punct ,,Ninge” Tehnica Punctul ca element - să aplice culoarea
natural stropitului prin abstract pe suprafaţa liberă
Fenomene sită cu pensula pentru
specifice a obţine fondul;
anotimpului - să obţină fulgii
iarna de nea prin
stropire
3. Omul- Pata de ,,Batiste Pictura cu Pata de culoare - să aplice culoarea
fiinţa socială culoare colorate” pensula ( culori reci) pe suprafeţe date
integrată în cu pensula;
mediu - să discrimineze
culori dupa criterii
Înfăţişarea asociate unor
omului aspecte întâlnite în
mediul apropiat
4. Omul- Linia Pieptenele Desen cu Linia verticală şi - să execute linii
fiinţa socială creioane colorate orizontală verticale şi
integrată în orizontale pentru a
mediu reda tema dorită;
- să utilizeze
Obiecte de uz corect
personal instrumentele de
lucru
( creioane
colorate)
5. Mediul Linia şi Pomi Pictura cu Punctul ca element - să execute
natural punctul înmuguriţi pensula figurativ; linia verticală punctul în spaţiul
şi orizontală dat;
A venit - să execute linii
primavara orizontale şi
verticale pentru a
reda pomul;
6. Mediul ,,Mărgele Modelaj prin Modelaj prin mişcare -să pregătească
social şi pentru mişcare circulară circulară materialele de
cultural mama” a palmelor faţă modelat prin
( modelaj) de planşetă rupere, framântare;
Familia - să modeleze prin
De ziua mişcare circulară a
mamei palmelor faţă de
planşetă
7. Omul- Pata de ,, Micii Pictura cu Pata de culoare - să observe
fiinţa socială culoare pictori” pensula pe suport ( culori calde) culorile în mediul
integrată în ( tema la uscat înconjurător
mediu alegere) - să aplice culoarea
pe suprafaţa liberă
Meserii cu pensula
8. Mediul Pata de ,,Pădurea Pictura cu Pata de culoare pe -să obţină efecte
natural culoare înverzită” pensula suport umed plastice prin
( obţinerea de plierea hârtiei;
Pădurea în compoziţii - să aplice culoarea
anotimpul plastice prin pe suportul umed
primăvara plierea hârtiei cu pensula
9.Mediul Linia şi ,, Decorăm Compozitie Punctul ca element -să execute
social şi punctul ouă de decorativa figurativ; punctul pe o
cultural Paşti” Linii ondulate repetate suprafaţă dată;
Tradiţii şi ritmic -să traseze liniile
obiceiuri ondulate cu
Se apropie diverse culori
Paştele
10. Mediul Pata de ,,Legume Pictura cu Forma plană ca mijloc -să observe culori
natural culoare de pensula pe suport de reprezentare în mediul
primăvară” uscat plastică, pata elaborată înconjurător;
În grădina cu - să aplice culoarea
legume pe suprafaţa dată
cu pensula
11. Mediul Linia « Desenăm Desen cu Linia - să traseze linii
social şi maşina ce ceracolor orizontale şi
cultural ne place » verticale;
- să respecte
Mijloace de poziţia corectă faţă
transport pe de suportul de
uscat lucru.
12. Mediul Pata de ,, Bărcuţe Pictura cu Forme plane; pata - să aplice
social şi culoare, albe şi pensula pe suport elaborată nonculorile pe
cultural nonculori negre” uscat suprafaţa dată cu
pensula;
Mijloace de - să folosească un
transport care limbaj adecvat
circulă pe apă acţiunilor artistico-
plastice.
13. Mediul Linia şi ,,Parcul Pictura cu Linia verticală, - să traseze punctul
natural punctul vara” pensula pe suport orizontală şi ondulată, pe o suprafaţă dată
uscat punctul ca element pentru a reda tema
Aspecte de figurativ dorită ( frunze,
vară flori,etc.);
- să traseze linii
orizontale,
 verticale şi
ondulate pentru a
reda tema dorită
14. Omul- Pata de ,, Felicitari Pictura cu Pata de culoare -să aşeze culoarea
fiinţa socială culoare pentru toti pensula şi paiul pe suprafaţa dată
integrată în copiii” pe suport uscat cu pensula;
mediu - să obţină un ritm
de culoare prin
Drepturile tehnica suflării cu
copilului paiul
 ACTIVITĂŢI ARTISTICO-PLASTICE

PLANIFICAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

Nr Unitatea de C.S. Conţinuturi Activităţi de învăţare Resurse Nr Perioada Evaluare

crt învăţare de
act.
1 Cunoaşterea -să recunoască şi -mânuirea şi -exerciţii: linia simplă,  Resurse 1 -Evaluare
instrumentelor să denumească utilizarea verticală, orizontală, în duct procedurale: iniţială
de lucru trei culori ale materialelor continuu observaţia, -Observare
creioanelor cu -linia plastică Desen: investigaţia, sistematică
care desenează; realizată prin ,,Jucăriile preferate” demonstraţia, -Probă
Linia -să utilizeze trasarea în diferite exerciţiul practică
corect creionul; poziţii
- să termine -linia plastică
lucrarea şi să realizată prin
denumească trasarea liniei în
jucariile poziţie verticală  Resurse materiale:
desenate; utilizând culori creioane, foi albe,
diferite acuarele, pensule, vas
-linia plastică- pentru apă, foi albe
acoperirea spaţiului
plastic cu linii
verticale sau
orizontale de
grosimi diferite
(groase-subţiri)
-linia plastică - linia
continuă Forme de organizare
-orientarea în spaţiu a colectivului:
 -imaginaţie activitate frontală,
individuală

2 Mediul natural -să modeleze -modelaj prin - exerciţii de pregătire a  Resurse 1 -Evaluare
Păsările din prin:mişcarea mişcare circulară a materialului de modelat prin procedurale: iniţială
ogradă translatorie a palmelor faţă de rupere şi frământare conform observaţia, 1
-modelaj palmelor faţă de planşetă indicatorilor investigaţia, -Observare
planşetă - exerciţii de modelare a unor demonstraţia, 1 sistematică
-să aplice în biluţe de diferite mărimi exerciţiul 1 -Probă
situaţii noi, “Grăunţe pentru păsări”  Resurse materiale: practică
tehnicile de ,,Mărgele pentru mama,, plastilină
lucru învăţate ,,Mărul ,, Forme de organizare
pentru realizarea a colectivului:
unor compoziţii activitate frontală,
originale individuală

3 Mediul natural -pictura cu pensula  exerciţii de obţinere a -Observare

şi social (obţinerea de formelor spontane;  Resurse 1 sistematică
Pata de culoare compoziţii plastice  exerciţii de prelucrare a procedurale: -Probă
- sa aplice practică
-forme prin plierea hârtiei) formelor obţinute prin observaţia, 1
culoarea pe
spontane -pata de culoare adăugarea unor elemente; investigaţia,
suprafata data cu spontană (culori  dialog privind interpretarea demonstraţia, 1
pensula primare) formelor spontane şi exerciţiul
- sa obtina efecte
elaborate obţinute;  Resurse materiale:
plastice prin
plierea hartiei  exerciţii de organizare a acuarele, pensule,
spaţiului plastic cu ajutorul vas pentru apă, foi
- sa foloseasca
culorile primare( formelor spontane şi albe
elaborate. Forme de
rosu,galben si
Desen : organizare a
albastru)
,,Scrisoare pentru părinţi” colectivului:
,, Micii pictori” activitate frontală,
,,Pădurea înverzită” individuală
4 Mediul natural - să execute -compunerea  exerciţii de organizare a  Resurse 1 -Observare
şi social punctul liber; spaţiului plastic cu spaţiului plastic cu ajutorul procedurale: sistematică
Obiceiuri şi - să realizeze puncte şi linii punctelor şi liniilor observaţia, -Probă
tradiţii compoziţii spontane spontane şi elaborate. investigaţia, practică
Linia şi plastice, prin -desen cu ceracolor Pictură: demonstraţia,
punctul prelucrarea acoperit cu fond de ,,Curtea grădiniţei” exerciţiul 1
formele spontane culoarea cu “Globuri pentru Pomul de  Resurse materiale:
( punct, linia). ajutorul acuarelelor Crăciun” acuarele, pensule, 1
- sa aplice -compunerea ,,Urme de patine pe gheaţă,, vas pentru apă, foi
punctul intr-un spaţiului plastic cu ,,Ninge, ninge…,, albe, creioane 1
spatiu dat; tehnica “Pieptenele” colorate cerate
dactilopicturii “Pomi înmuguriţi” Forme de organizare 1
- sa aplice a colectivului:
culoarea pe Desen cu ceracolor: activitate frontală, 1
suprafata data cu “Crizanteme” individuală 1
degetul “Coteţul lui Azorel”
- sa execute “Vulpea” 1
punctul intr-un ,, Decorăm ouă de Paşte”
spatiu dat. »Desenăm maşina ce ne 1
place »
,,Vara în parc” 1
5 Mediul social şi - sa aplice -pete de culoare  Resurse -Observare
natural culoarea pe obţinute prin  realizarea de compoziţii în procedurale: sistematică
suprafaţa dată cu imprimarea culorii care să folosească tehnica observaţia, -Probă
Pata de culoare ajutorul cu ajutorul unei ştampilei cu cartoful investigaţia, practică
dirijată ştampilei; ştampile demonstraţia,
-să sesizeze confecţionate din Desen: exerciţiul
caracteristicile şi cartof ,,Să pictăm cu cartoful”  Resurse materiale: 1
transformările - ritm de culoare ,, Fructe şi legume acuarele, pensule, 1
materialelor în prin tehnica suflării personificate” vas pentru apă, foi 1
timpul lucrului. cu paiul Pictură : albe, albume de 1
-să aşeze -pictura cu pensula “ Coşul Toamnei” artă 1
 culoarea pe pe suport uscat “Drapelul ţării” Forme de organizare 1
suprafaţa dată cu ,,Batiste colorate” a colectivului: 1
pensula; ,,Legume de primăvară” activitate frontală, 1
- să obţină un ,, Bărcuţe albe şi negre” individuală
ritm de culoare ,, Felicitări pentru toţi copiii”
prin tehnica
suflării cu paiul

-să folosească un
limbaj adecvat
acţiunilor
artistico-plastice.
- să observe
culori în mediul
înconjurător;
- să discrimineze
culori după
criterii asociate
unor aspecte
întâlnite în
mediul apropiat
6 Mediul social şi -să organizeze -punctul şi linia, -exerciţii de realizare de  Resurse -Observare
natural echilibrat şi elemente de desen compoziţii în care să procedurale: sistematică
creativ decorativ folosească tehnici variate observaţia, -Probă
Compoziţia compoziţii -relaţia obiect-fond Pictură: investigaţia, 1 practică
plastică plastice în raport -efecte plastice ,, Bradul împodobit” demonstraţia, 1
cu legi (contrast de culoare ,, Mijlocul de transport exerciţiul
compoziţionale între fond şi model) preferat”  Resurse materiale: 1
-obiecte reale redate ,, Animalul domestic preferat” acuarele, pensule, 1
în desen ,, Valurile mării” vas pentru apă, foi 1
-aspecte din mediul ,, Chipul mamei” albe, albume de 1
înconjurător ,, Vioara”- pictură cu tehnici artă
 variate Forme de organizare 1
,, Curiozităţi din excursie” a colectivului: 1
,,Cea mai dragă meserie” activitate frontală,
,,Focul” individuală

Desen: 1
,, O faptă bună” 1
„Ce-aş vrea să fiu?”
7 Utilizarea in -elemente de limbaj -exerciţii de realizare de Evaluare
situaţii noi a plastic compoziţii în care să 1 finală
elementelor de -relaţia obiect-fond folosească tehnici variate
limbaj plastic -poziţii şi orientare
în spaţiu
 EDUCAŢIE MUZICALĂ

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

1 activitate / săptămână: 34 săptămâni / 34 activităţi

Disciplina: Educaţie muzicală

Nivel I
Grupa:
An şcolar: 2017-2018
Nr. activităţi pe săptămână:
Nr. activităţi pe an:
Competenţe specifice:
 C1: Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului;
 C2: Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor
muzicale;
 C3: Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor
muzicale;
 C4: Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a
sunetelor muzicale;
 C5: Să intoneze cu dezinvoltură cântece pentru copii;
 C6: Să acompanieze ritmic cântecele;
 C7: Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;
 C8: Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale,
corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia.

Unitatea de C.S. Conţinuturi Activitatea de Nr. de Perioada/

învăţare (competenţe specifice) învăţare ore/mijloace semestrul
de realizare
Sunete din Să descopere lumea Ascultarea unor Jocuri
mediul înconjurătoare cu ajutorul sunete produse de Joc exerciţiu, muzicale;
înconjurător auzului; oameni, obiecte, cântece
animale Cântec-“
-,,La pădure”
Joc muzical:
“Deschide
urechea bine!”
Cântare -Să diferenţieze auditiv Poziţia de cânt. Cântec- ,,Bună Jocuri
vocală intensitatea sunetelor din Dozarea respiraţiei. dimineaţa, muzicale;
mediul apropiat şi a Emiterea naturală, grădiniţă!”-
sunetelor muzicale; firească a sunetelor. Joc muzical:
Preluarea tonului. “Bat din palme!”

Elemente - Să diferenţieze auditiv Pronunţia clară a Exerciţii pe Cântece

melodice timbrul sunetelor din textului combinaţii Jocuri
mediul apropiat şi al Reproducerea după melodice cu muzicale
sunetelor muzicale; auz onomatopee
-Să diferenţieze auditiv Perceperea, Exerciţii de
intensitatea sunetelor din recunoaşterea, respiraţie,
mediul apropiat şi a reproducerea inspiraţie
sunetelor muzicale; sunetelor joase şi Joc exerciţiu de
-Să diferenţieze auditiv înalte dicţie
 durata determinată a Diferenţierea Cântece
sunetelor din mediul intensităţilor tare – Jocuri
apropiat şi a sunetelor încet Muzicale
muzicale; Diferenţierea
-Să intoneze cu duratelor lungi - Cântec-
dezinvoltură cântece scurte ,,Toamna”
pentru copii; Joc cu text şi
cânt: “Bate
vântul frunzele”
Elemente de -Să diferenţieze auditiv Păstrarea ritmului Exerciţii de Cântece
ritm durata determinată a în timpul recunoaştere şi Jocuri cu
sunetelor din mediul interpretării numire a text şi cânt
apropiat şi a sunetelor Executarea sunetelor înalte şi
muzicale; mişcărilor sugerate joase
-Să asocieze mişcările de text Cântece
sugerate de textul Acompanierea Jocuri muzicale
cântecului cu ritmul cântecelor cu Cântec-
acestuia; jucării ,,Săniuţa”
Joc cu text şi
cânt: “Dacă
vesel se trăieşte!”
Interpretare -Să diferenţieze auditiv Deprinderea de a Exerciţii de Cântece
expresivă timbrul sunetelor din cânta respectând marcare a Jocuri cu
mediul apropiat şi al nuanţa melodiei, ritmului prin text şi cânt
sunetelor muzicale; timbru, intensitate, diferite mişcări
-Să diferenţieze auditiv durată Cântece
intensitatea sunetelor din Joc de
mediul apropiat şi a recunoaştere a
sunetelor muzicale; cântecelor
-Să diferenţieze auditiv Cântec-,,Drag
durata determinată a mi-e jocul
sunetelor din mediul românesc!”
apropiat şi a sunetelor Joc cu text şi
muzicale; cânt: “Ceata lui
-Să acompanieze ritmic Piţigoi!”
cântecele;
Deprinderi -Să acompanieze ritmic Executarea Exerciţii de mers Jocuri cu
de cântecele; mişcărilor sugerate după nuanţe şi text şi cânt
coordonare -Să asocieze mişcările de text tempouri date
psihomotrică sugerate de textul Exerciţii de
cântecului cu ritmul recunoaştere şi
acestuia; reproducere a
unor fragmente
din melodii
cunoscute
Cântece
Jocuri muzicale
Cântec-
,,Alunelul”
Joc cu text şi
cânt: “La ospeţe!

Audiţii -Să asculte şi să Ascultarea şi Exerciţii de Audiţii

recunoască fragmente din recunoaşterea unor recunoaştere a
creaţii muzicale naţionale creaţii muzicale timbrului vocii
şi universale, umane sau
corespunzătoare instrumental
specificului de vârstă al Audiţii
copilului preşcolar şi Cântec:,,Noi
preocupărilor acestuia. suntem români”
Cântec joc
,,Hai să-ntindem
hora mare!”
Audiţie:
Cântec:,,Hora
Unirii”
Cântec joc:
,,Hora Unirii’’
-
-Să asculte şi să Exerciţii de
recunoască fragmente din mimare şi dans
creaţii muzicale naţionale Jocuri cu text şi
şi universale, cânt
corespunzătoare Audiţie:
specificului de vârstă al Cântec:” O
copilului preşcolar şi noapte liniştită”
preocupărilor acestuia. Cântec joc:
„Dansul fulgilor
de nea”

-Să interpretare pe grupe Exerciţii de

-Să utilizeze unele interpretare pe
instrumente sau jucării grupe
muzicale Exerciţii de
utilizare a unor
instrumente sau
jucării muzicale
Să exprime mesajul Audiţii
cânte- Exerciţii de
cului exprimare a
-Să povestească textul mesajului cânte-
cântecelor cului
-Să recunoască cântecele Exerciţii de
audiate povestire a
textului
cântecelor
Exerciţii de
recunoaştere a
cântecelor
 PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

AUDIŢII : 6
CÂNTECE: 10
JOCURI MUZICALE: 8
JOCURI CU TEXT ŞI CÂNT: 10

Nr Unitatea de C.S. Conţinuturi Activitatea de învăţare Resurse Nr. de Perioada Evaluare

crt învăţare (competenţe act.
specifice)
1 Sunete din Să descopere Ascultarea unor  Resurse procedurale: Evaluare
mediul lumea sunete produse Joc exerciţiu, observaţia, 2 Iniţială
înconjurător înconjurătoare cu de oameni, cântece investigaţia,
ajutorul auzului; obiecte, animale Cântec-“ demonstraţia, exerciţiul
-,,La pădure”
Joc muzical: “Deschide  Resurse materiale:
urechea bine!” diferite obiecte, jucării

 Forme de organizare a
colectivului: activitate
frontală, individuală
2 Cântare vocală -Să diferenţieze Poziţia de cânt. Cântec- ,,Bună  Resurse procedurale: 3
auditiv Dozarea dimineaţa, grădiniţă!”- observaţia, -Observare
intensitatea respiraţiei. Joc muzical: “Bat din investigaţia, sistematică
sunetelor din Emiterea palme!” demonstraţia, exerciţiul -Probă orală
mediul apropiat şi naturală,
a sunetelor firească a  Resurse materiale:
muzicale; sunetelor. diferite obiecte, jucării
Preluarea
tonului. Forme de organizare a
colectivului: activitate
 frontală, individuală
3 Elemente - Să diferenţieze Pronunţia clară Exerciţii pe combinaţii -Observare
melodice auditiv timbrul a textului melodice cu onomatopee  Resurse procedurale: sistematică
sunetelor din Reproducerea Exerciţii de respiraţie, observaţia, 4 -Probă orală
mediul apropiat şi după auz inspiraţie investigaţia,
al sunetelor Perceperea, Joc exerciţiu de dicţie demonstraţia, exerciţiul
muzicale; recunoaşterea, Cântece Resurse materiale:
-Să diferenţieze reproducerea Jocuri diferite obiecte, jucării
auditiv sunetelor joase Muzicale
intensitatea şi înalte Forme de organizare a
sunetelor din Diferenţierea Cântec-,,Toamna” colectivului: activitate
mediul apropiat şi intensităţilor Joc cu text şi cânt: “Bate frontală, individuală
a sunetelor tare – încet vântul frunzele”
muzicale; Diferenţierea
-Să diferenţieze duratelor lungi -
auditiv durata scurte
determinată a
sunetelor din
mediul apropiat şi
a sunetelor
muzicale;
-Să intoneze cu
dezinvoltură
cântece pentru
copii;
4 Elemente de ritm -Să diferenţieze Păstrarea Exerciţii de recunoaştere  Resurse procedurale: -Observare
auditiv durata ritmului în şi numire a sunetelor observaţia, 4 sistematică
determinată a timpul înalte şi joase investigaţia, -Probă orală
sunetelor din interpretării Cântece demonstraţia, exerciţiul
mediul apropiat şi Executarea Jocuri muzicale
a sunetelor mişcărilor Cântec-,,Săniuţa”  Resurse materiale:
muzicale; sugerate de text Joc cu text şi cânt: “Dacă diferite obiecte, jucării
 -Să asocieze Acompanierea vesel se trăieşte!”
mişcările sugerate cântecelor cu Forme de organizare a
de textul jucării colectivului: activitate
cântecului cu frontală, individuală
ritmul acestuia;

5 Interpretare -Să diferenţieze Deprinderea de Exerciţii de marcare a  Resurse procedurale: -Observare

expresivă auditiv timbrul a cânta ritmului prin diferite observaţia, 4 sistematică
sunetelor din respectând mişcări investigaţia, -Probă orală
mediul apropiat şi nuanţa Cântece demonstraţia, exerciţiul
al sunetelor melodiei, Joc de recunoaştere a
muzicale; timbru, cântecelor  Resurse materiale:
-Să diferenţieze intensitate, Cântec-,,Drag mi-e jocul diferite obiecte, jucării
auditiv durată românesc!”
intensitatea Joc cu text şi cânt:  Forme de organizare
sunetelor din “Ceata lui Piţigoi!” a colectivului:
mediul apropiat şi
activitate frontală,
a sunetelor
muzicale; individuală
-Să diferenţieze
auditiv durata
determinată a
sunetelor din
mediul apropiat şi
a sunetelor
muzicale;
-Să acompanieze
ritmic cântecele;
6 Deprinderi de -Să acompanieze Executarea Exerciţii de mers după  Resurse procedurale: -Observare
coordonare ritmic cântecele; mişcărilor nuanţe şi tempouri date observaţia, 3 sistematică
psihomotrică -Să asocieze sugerate de text Exerciţii de recunoaştere investigaţia, -Probă orală
mişcările sugerate şi reproducere a unor demonstraţia, exerciţiul 3
 de textul fragmente din melodii
cântecului cu cunoscute  Resurse materiale:
ritmul acestuia; Cântece diferite obiecte, jucării
Jocuri muzicale
Cântec-,,Alunelul”  Forme de organizare a
Joc cu text şi cânt: “La colectivului: activitate
ospeţe! frontală, individuală

7 Audiţii -Să asculte şi să Ascultarea şi Exerciţii de recunoaştere a  Resurse procedurale: -Observare

recunoască recunoaşterea timbrului vocii umane sau observaţia, 2 sistematică
fragmente din unor creaţii instrumental investigaţia, -Probă orală
creaţii muzicale muzicale Audiţii 2
naţionale şi Cântec:,,Noi suntem  Resurse materiale:
universale, români” CD, PC
corespunzătoare Cântec joc
specificului de ,,Hai să-ntindem hora Forme de organizare a
vârstă al copilului mare!” colectivului: activitate
preşcolar şi Audiţie: Cântec:,,Hora frontală, individuală
preocupărilor Unirii”
acestuia. Cântec joc: ,,Hora
Unirii’’
-
8 Exerciţii de mimare şi -Observare
dans 2 sistematică
Jocuri cu text şi cânt -Probă orală
Audiţie: Cântec:” O 2
noapte liniştită”
Cântec joc:
„Dansul fulgilor de nea”

9 Exerciţii de interpretare -Observare

pe grupe 1 sistematică
 Exerciţii de utilizare a -Probă orală
unor instrumente sau 1
jucării muzicale

10 Audiţii
Exerciţii de exprimare a -Observare
mesajului cânte- 1 sistematică
cului -Probă orală
Exerciţii de povestire a
textului cântecelor
Exerciţii de recunoaştere a Evaluare
cântecelor finală
 EDUCAŢIE FIZICĂ

Disciplina: Educaţie fizică

Nivel I
An şcolar: 2017/2018
Nr. activităţi pe săptămână:
Nr. activităţi pe an:

COMPETENŢE GENERALE:
 Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitar-aplicative;
 Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării
independente a deprinderilor însuşite;
 Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate.

COMPETENŢE SPECIFICE:
 Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers, alergare, sărituri, rostogoliri,
căţărări, etc.
 Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului;
 Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic;
 Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând, şezând şi în deplasare);
 Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm, durată, distanţă, localizare);
 Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte;
 Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau
comportamente, pentru a răspunde la diferiţi stimuli, situaţii la diferite ritmuri;
 Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de
competiţie, fair-play.
 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ ANUALĂ

Nr. Conţinutul activităţilor Numărul activităţilor

crt. An Semestrul Semestrul
şcolar I II
1 Exerciţii pentru formarea deprinderilor de ordine, 5 5 -
disciplină şi organizarea colectivului; exerciţii
pentru orientarea în spaţiu; consolidarea
priceperilor şi deprinderilor formate
2 Exerciţii pentru prelucrarea analitică a aparatului 8 4 4
locomotor (membre superioare şi inferioare,
trunchi, abdomen).
3 Exerciţii pentru învăţarea corectă a deprinderilor 13 4 9
motrice de bază (mersul, alergarea, săritura,
aruncarea şi prinderea).
4 Exerciţii pentru formarea deprinderilor motrice 4 2 2
aplicative (echilibru, târâre, transport de obiecte,
tracţiune şi împingere).
5 Exerciţii speciale pentru cultivarea calităţilor Permanent
motrice (viteză, îndemânare, forţă şi rezistenţă)
6 Elemente de gimnastică ritmică şi dans popular şi 4 2 2
modern.
7 TOTAL 34 17 17

PLANIFICARE SEMESTRIALĂ
NIVELUL I
SEMESTRUL I

Joc-exerciţiu
Săptămâna Tema Exerciţii
Jocul de liniştire
Evaluare iniţială Parcurs aplicativ: „ În pădure” 1.,,Privim cerul”
(mers, alergare) 2. ,,Păpuşa face
1 Joc de liniştire: „Glasul animalelor” gimnastică”
3.,,Culegem flori”
4.,,Sari ca minge”
Evaluare iniţială Parcurs aplicativ: „ În tabără la munte” 1.,,Morişca”
(mers, alergare, săritură,) 2.,,Şurubul”
2
Joc de liniştire: ,,Caută şi taci!” 3.,,Ploaia”
4.,,Bate cu piciorul”
Învăţarea schemei Joc: „ Fă la fel ca mine!”; 1. „ Bărbia în piept”
corporale Joc de liniştire: „Arată ce spun eu!” 2. „ Păsărica se
3 întinde”
3. „ Culegem flori”
4. „ Bate cu piciorul”
Predarea orientării Joc: „ Du-te aproape de ...” (geam, uşă, masă...) 1. „ Priveşte tavanul,
în spaţiu Joc de liniştire: „ Ghiceşte ce facem noi?” priveşte podeaua!”
4 2. „ Legănăm păpuşa”
3. „ Şurubul”
4. „ Sari ca mingea!”
 Mersul organizat Joc: „ Veniţi la ...” ( în funcţie de tema 1. „ Privim după
într-o direcţie dată săptămânii) fluturi”
Joc de liniştire: „ Balonul” 2. „ Roata mică, roata
5
mare”
3. „ Bate vântul”
4. „ Uriaşii şi piticii”
Mers în coloană Joc: „ Şarpele” 1. „ Ceasul”
câte unul Joc de liniştire:” Ghici cine te-a strigat!” 2. „ Întindem rufele”
3. „ Tăiem lemne”
6 4. „ Sări ca vrăbiuţa”

Mers în coloană Joc: „ Trenul” 1. „ Bărbia în piept”

câte unul, Joc de liniştire: „ Plimbă jucăria!” 2. „Păpuşa face
7 porniri/opriri la gimnastică”
semnal 3. „Bate vântul”
4. „ Sări ca mingea”
Mers în diferite Joc: „ În excursie” 1. „ Privim după
variante Joc de liniştire: Ghici cine a plecat!” păsărele”
( pe vârfuri, pe 2. „ Morişca”
8
călcâi, cu ridicarea 3. „ Şurubul”
genunchilor, 4. „ Sari şi te întoarce”
ghemuit)
Alergarea într-o Joc: „Cine ne-a ieşit în drum?” 1. „ Privim spre...”
direcţie dată cu Joc de liniştire: „ Găseşte şi taci!” 2. „Palme sus, palme
porniri, opriri la jos”
9
semnal 3. „ Ne răsucim”
4. „ Mergem ca
soldaţii”
Alergare cu ocolire Joc: „ Printre brazi” 1. „ Închide şi deschide
de obstacole Joc de liniştire: fereastra!”
„ Plimbă papucul!” 2. „ Boxăm”
10
3. „ Tăiem lemne”
4. „ Facem cercuri cu
piciorul”
Învăţarea diferitelor Joc: „Ne jucăm în parc” 1. „ Legănăm braţele”
tipuri de alergare Joc de liniştire: „ Zboară, zboară!” 2. „ Uriaşii şi piticii”
(cu pendularea 3. „ Pisica se întinde”
gambei înapoi, cu 4. „ Foarfeca”
11
ridicarea
genunchilor la
piept)

Alergare câte doi, Joc: „ Vizitii şi căluţii” 1. „ Capul la cutie”

îmbinată cu mers şi Joc de liniştire: „ Podul de piatră” 2. „Fierăstrăul”
12 oprire la semnal; 3. „ Când pe vârf, când
pe călcâie”
4. „ Şut la poartă”
Dans popular „Alunelul” 1. „ Rotim capul”
Joc de liniştire: „ Caută obiectul ascuns!” 2. „ Suntem schiori”
13
3. „ Legăm şiretul la
ghete”
 4. „ Sari înainte, sari
înapoi”
Repetarea dansului „ Alunelul” 1. „ Bate toba”
popular Joc de liniştire: „ Cald- rece” 2. „Şurubul”
14
3. „ Fierăstrăul”
4. „ Fotbalistul”
Săritură de pe loc, Joc: „ Iepuraşii la morcovi” 1. „ Întindem rufele”
cu desprindere de Joc de linişitire: 2. „ Gândăcelul
pe ambele picioare „ Colţurile colorate” răsturnat”
15
3. „ Cercuri mari,
cercuri mici”
4. „ Bicicleta”
Săritura în Joc: „ Broscuţele sar în lac” 1. „ Elicea”
adâncime Joc de liniştire: „ Deschide urechea bine!” 2. „ Cântarul”
16 3. „ Foarfeca”
4. „ Sari minge, minge
jos!”
Ştafetă (alergare, Joc: „ Cine ajunge primul” 1. „Priveşte sus,
mers, săritură) Joc liniştire: „ Telefonul fără fir!” priveşte jos”
2. „ Facem bulgări de
17 zăpadă”
3. „ Căluţul se joacă”
4. „ Batem plamele sub
genunchi”

OBSERVAŢII:
Evaluarea iniţială planificată este pentru grupa mijlocie, pentru grupa mică se va urmări:
a. Să stea într-un picior ( 3 sec).
b. Să alerge în direcţia arătată de educatoare, să meargă pe un traseu, să prindă (arunce) o
minge, să sară (să ţopăie), să lovească mingea cu piciorul, să prindă obiecte mici (mărgele,
beţişoare)
c. Să arate, prin acţiuni motrice specifice, diferitele părţi ale corpului uman ( nas, gura,
picioare, mâini, cap).
 SEMESTRUL al II-lea

Joc-exerciţiu
Săptămâna Tema Exerciţii
Jocul de liniştire
Săritură în înălţime Joc: „ Atinge balonul!” 1. „Răsucim capul!”
de pe loc cu Joc de liniştire: „ Ghiceşte ce facem noi!” 2. „Păpuşa face
desprindere de pe gimnastică”
1 ambele picioare 3. „Şurubul”
pentru atingerea 4. „Frecăm podeaua!”
unui obiect
suspendat
Aruncarea mingii Joc: „Mingea jucăuşă” 1. „Legănăm braţele”
cu două mâini în Joc de liniştire : „ Trezeşte-te, ursuleţule!” 2. „Boxăm”
2
sus şi jos 3. „ Tăiem lemne”
4. „Mingea sare”
Aruncarea mingii Joc:” Mingea la perete” 1. „ Întindem rufele”
cu ambele mâini, Joc de liniştire:”Cursa iepuraşilor” 2. „ Ploaia”
înainte 3. „ Bate palmele sub
3
genunchi!”
4. „ Tobe mari, tobe
mici”
Aruncarea mingii Joc: „Primul la minge” 1. „Coroniţa”
cu o mână de la Joc de liniştire: ,,Cerculeţul zboară” 2. „ Întindem rufe”
4
umăr 3. „Apucă vârfurile”
4. „ Huţa, huţa”
Gimnastică ritmică Exerciţii cu panglici 1. „ Urmăreşte
Joc de liniştire: „ Salata de fructe” obiectul!”
2. „ Hai să zburăm!”
5
3. „ Clopotul”
4. „Mergem ca
soldaţii!”
Mers în echilibru pe Joc: „ Sună clopoţelul” 1. „Morişca”
sol între două linii Joc de liniştire: „ Hopa” 2. „Pisica se intinde”
6
3. „ Mersul berzei”
4. „Sari, minge!”
Mers în echilibru pe Joc: „ Cărăm apă de la râu” 1. „Dii, căluţule!”
sol cu transport de Joc de liniştire: „ De-a oglinda” 2. „Închidem,
obiecte deschidem
7 fereastra!”
3. „Găina scurmă
pământul”
4. „Bicicleta”
Mers în echilibru pe Joc: „ Trecem puntea” 1. „ Locomotiva”
o suprafaţă înălţată Joc de liniştire: „ Schimbă-ţi locul!” 2. „Ploaia”
8
(20-30 cm) 3. „Căluţul se joacă”
4. „Sari într-un picior!”
Traseu aplicativ Joc: „ Sportivii în acţiune” 1. Privim după fluturi”
( mers în echilibru, Joc de liniştire:„ Călimara” 2. „ Bate toba”
9
sărituri, aruncări 3. „ Clopotul”
/prinderi de mingi) 4. „ Cangurii”
Târâre : deplasare Joc: „ Ursul caută miere” 1. „Privim cerul”
10
pe palme şi Joc: „ Şoarecele şi pisica” 2. „ Înotăm”
 genunchi 3. „Căluţul se joacă”
4. „Foarfeca”
Târâre: deplasare Joc: Şarpele” 1. Răsucim capul!”
pe abdomen cu Joc: „ Păsărică, mută-şi cuibul” 2. „ Legănăm păpuşa”
11 sprijin în antebraţ şi 3. „Înotătorii”
împingere în vârful 4. „Clovnul”
picioarelor
Tracţiunea unor Joc: „ Remorcăm camionul!” 1. „ Capul la cutie!”
obiecte Joc de liniştire: „În ritmul muzicii” 2. „ Răsucim volanul!”
12
3. „ Culegem flori”
4. „ Sari şi te-ntoarce!”
Transport de Joc: „Ajută-ţi prietenul!” 1. „Ceasul”
obiecte (jucării) Joc: „Lupul şi oile” 2. „Întindem elasticul”
13 3. „ Gândăcelul
răsturnat”
4. „Şut la poartă!”
Escaladare: trecerea Joc: „ Treci peste bancă!” 1. „ Elicea”
peste aparate joase Joc de liniştire: Atinge jucăria!” 2. „ Moara”
14 cu sprijin pe diferite 3. „Bate vântul”
părţi ale corpului 4. „ Fotbaliştii”

Gimnastică Joc: „Micii gimnaşti” 1. „Roata mică, roata

acrobatică: Joc de liniştire: „ Rece-cald” mare”
cumpăna pe un 2. „Fierăstrăul”
15
genunchi 3. „ Măsuţa”
4. „Barza într-un
picior”
Dans popular „Drag mi-e jocul românesc!” 1. „Palme sus, palme
Joc de liniştire: „ Telefonul fără fir” jos!”
2. „Păpuşa se apleacă”
16
3. „ Pompa”
4. „ Ţopăim ca
vrăbiuţa”
Evaluare: Joc: „La spectacol” 1. „Privim cerul”
Gimnastică ritmică Joc de liniştire:,,Zboară, zboară!” 2. „ Cosim”
17
3. „ Fă-te ghem!”
4. „ Fotbalistul”
Evaluare: Ştafeta Joc : „ Campionii” 1. „Privim după
( mers, alergare, Joc de liniştire:”Ghemul fluturi într-o parte
mers în echilibru, şi alta”
18
transport obiecte) 2. „Toporul”
3. „Ne întindem!”
4. „ Cangurii”
 Complexul de exerciţii petru prelucrarea analitică a aparatului locomotor, în veriga a
doua a activităţilor de educaţie fizică

COMPLEXUL NR. 1

„Balansăm braţele!”

Balansarea braţelor înainte;

Balansarea braţelor înapoi.
Se execută de 5-6 ori.

„Păpuşa apleaca capul”

Aplecăm capul înainte;
Revenim la poziţia de plecare.
Se repetă de 4-5 ori.

„Sari, minge!”
Stând, cu mâinile pe şolduri.
Săritura cu desprindere de pe ambele picioare şi aterizare clasică pe vârfuri.
Se sare de 6-9 ori.

COMPLEXUL NR. 2

„Privim în jur!”

Stând, cu mâinile pe şolduri.

Răsucirea trunchiului spre stânga;
Răsucirea trunchiului spre dreapta;
Se repetă se 4-5 ori.

„Ne aplecăm, ne ridicăm!”

Stând, cu mâinile pe şolduri.
Aplecarea trunchiului înainte;
Revenire în poziţia de plecare;
Se repetă de 4-5 ori.

„Îndoim şi întindem braţele!”

Stând.
Îndoirea braţelor cu mâinile la umăr.
Revenire cu ducerea braţelor prin lateral jos.
Se repetă de 5-6 ori.

COMPLEXUL NR. 3

„Uite palmele, ascunde palmele!”

Stând cu braţele întinse înainte, palmele în jos.
Răsucirea braţelor cu palmele în sus;
 Revenire cu răsucirea braţelor, cu palmele în jos;
Se repetă de 8-9 ori.

„Bate vântul frunzele”

Stând depărtat, cu braţele întinse în sus.
Îndoirea trunchiului lateral stânga;
Îndoirea trunchiului lateral dreapta;
Se repetă de 5-6 ori.

„Hop, ca foarfeca!”
Stând, cu mâinile pe şolduri.
Săritură cu forfecarea (depărtarea) picioarelor înainte şi înapoi.
Se execută de 8-10 ori.

COMPLEXUL NR. 4

„Şurubul”
Stând depărtat, cu mâinile pe şolduri.
Răsucirea trunchiului lateral stânga;
Răsucirea trunchiului lateral dreapta;
Se repetă de 5-6 ori.

„Genunchii la piept!”
Stând, cu mâinile pe şolduri.
Îndoirea şi ridicarea piciorului stâng cu genunchiul la piept;
Îndoirea şi coborârea piciorului stâng;
Îndoirea şi ridicarea piciorului drept cu genunchiul la piept;
Îndoirea şi coborârea piciorului drept;
Se repetă de 3-4 ori.

„Ne înălţăm!”
Stând, cu mâinile pe şolduri.
Ridicarea pe vârfuri;
Revenirea cu călcâiele pe sol;
Se repetă de 5-6 ori.

COMPLEXUL NR. 5

„Întindem elasticul!”
Stând depărtat, cu braţele înainte.
Depărtarea energică a braţelor în lateral;
Revenire în poziţia de plecare;
Se repetă de 5-6 ori.

„Sari şi joacă!”
Stând cu mâinile pe şolduri.
Două sărituri pe piciorul stâng (piciorul drept ridicat cu genunchiul îndoit);
Două sărituri pe piciorul drept (piciorul stâng ridicat cu genunchiul îndoit);
Se repetă de 4-5 ori.
COMPLEXUL NR. 6

„Scuturăm prosopul stând depărtat!”

Ridicarea braţelor energic înainte, sus;

Coborârea braţelor energic înapoi, jos;
Se repetă de 5-6 ori.

„Tic – tac!”
Stând depărtat, cu mâinile pe şolduri.
Îndoirea trunchiului lateral stânga;
Îndoirea trunchiului lateral dreapta;
Se repetă de 5-6 ori.

„Sari la stânga şi la dreapta!”

Stând cu mâinile pe şolduri.
Săritura pe ambele picioare, pe vârfuri spre stânga;
Săritura pe ambele picioare, pe vârfuri spre dreapta;
Se repetă de 7-8 ori.

COMPLEXUL NR. 7

„Strângem păpuşa la piept!”

Stând depărtat.
Ridicarea braţelor înainte şi încrucişarea lor la piept;
Coborârea braţelor;
Se repetă de 5-6 ori.

„Copăcelul creşte”
Sprijin genunchi.
Îndoirea trunchiului înainte, cu mâinile pe sol;
Ridicarea trunchiului în stând, depărtat;
Se repetă de 4-5 ori.

COMPLEXUL NR. 8

„Mâinile pe ceafă”
Stând.
Ridicarea braţelor prin lateral, cu îndoirea coatelor şi aşezarea mâinilor pe ceafă;
Revenirea în poziţia iniţială;
Se repetă de 5-6 ori.

„Căţelul îşi caută codiţa”

Stând depărtat, cu mâinile pe şolduri.
Răsucirea trunchiului lateral, stânga;
Răsucirea trunchiului lateral, dreapta;
Se repetă de 4-5 ori.
 „Bicicleta”
Culcat pe spate, cu picioarele îndoite.
Se imită pedalatul bicicletei, rotind alternativ picioarele cu genunchii îndoiţi şi
vârfurile întinse;
Se execută timp de 13-15 secunde.

COMPLEXUL NR. 9

„Pisica se întinde”

Sprijin ghemuit.
Întinderea genunchilor în stând, cu mâinile sprijinite pe sol;
Revenire în sprijin pe genunchi;
Se repetă de 3-4 ori

„Picioare scurte, picioare lungi”

Culcat pe spate.
Îndoirea genunchilor în culcat, cu genunchii îndoiţi;
Întinderea picioarelor în culcat;
Se repetă de 5-6 ori.

„Sari şi te roteşte!”
Stând cu mâinile pe şold.
Săritura cu întoarcere de 90º la fiecare execuţie;
Se efectuează 8-10 sărituri
GRĂDINIŢA:
GRUPA: Nivel I (mică – mijlocie )
ED./ PROF.:

DOMENII EXPERIENŢIALE:
- DS
- DLC
- DOS
- DEC
- DPM

PROPUNĂTORI: - părinţii
- educatoarele

ARGUMENT

Sănătatea este cel mai de preţ bun pe care îl poate avea un om. Sănătatea adevărată înseamnă acţiune
educativă atât asupra corpului cât şi psihicului.
Perioada copilăriei este extrem de importantă. În cadrul ei începe să se contureze dezvoltarea
personalităţii. Mecanismele de reglare, autoreglare şi capacitatea de reacţie sunt încă în curs de
formare. Pe acest fond, numeroşi factori care acţionează în familie, în şcoală, în societate, în
natură şi care par inofensivi la prima vedere, pot agresiona organismul în formare.
Deprinderile elementare de igienă trebuie imprimate de timpuriu pentru a deveni elemente ale
modului de viaţă cotidian. Deprinderile igienice o dată formate, îi dau copilului siguranţă în
acţiune, încredere în posibilităţile lui, chiar îi formează o oarecare independență. Lipsa
deprinderilor igienice creează dificultăţi in respectarea regimului din grădiniţă, îngreunează
activitatea educatoarei.
Modul de abordare a acestor activitati pleacă de la ideea că este bine pentru copii să
înţeleagă că sănătatea nu înseamnă numai absenţa bolii , ci şi un mod de viaţă echilibrat.
Astfel format şi educat, copilul poate deveni un factor educativ atât pentru el cât şi
pentru grupul din care face parte-familie, colegi, prieteni.
Această disciplină opţională vine să continue un drum deschis de familie pentru a
conduce copilul pe calea cea bună a vieţii, pentru sănătatea trupului, a minţii, pentru viaţa
armonioasă de zi cu zi în societate. Copiii vor avea astfel ocazia să îşi poată însuşi o serie de
cunoştinţe benefice pentru sănătatea lor, fizică şi mentală, prin intermediul conţinuturilor
prezentate, jocurilor didactice, miniproiectelor pe care le vom realiza şi concursurilor pe
 care le vom desfăşura. Parcurgând temele propuse în acest opţional, preşcolarii vor avea
posibilitatea sa îşi clarifice o serie de cunoştinţe referitoare la păstrarea sănătăţii, să înveţe cum
să îşi asigure igiena personală, curăţenia corporala si cea a mediului înconjurător, cum să
îmbine eficient utilul cu plăcutul ( odihna cu activitatea zilnică) şi ce atenţie trebuie acordată
unei alimentaţii raţionale.

NIVEL DE VÂRSTĂ: I (3 – 5 ani)

TIMP DE DESFĂŞURARE: anul şcolar 2017-2018

COMPETENŢE GENERALE:

1. Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate

2. Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătăţii personale şi a mediului

COMPETENŢE SPECIFICE ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE

1. Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

sa identifice principalele părţi ale - exerciţii – joc de descoperire a părţilor componente

organismului, utilizând termeni speciali de ale corpului uman, utilizând mulaje, planşe, imagini
anatomie; sau prin studiul propriului corp;
sa identifice transformările corpului prin - exerciţii de recunoaştere pe bază de imagini.
creştere, folosind termeni simpli de anatomie.

2. Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătăţii personale şi a mediului

Competenţe specifice Exemple de activităţi de învăţare

2.1. să recunoască comportamentele sănătoase şi
comportamentele de risc;
2.2. sa identifice cazuri de violenţă şi sentimente
asociate cu acestea;
2.3. sa aplice corect normele igienico-sanitare;
- descrierea unor comportamente sănătoase;
- enumerarea unor modalităţi de transmitere a
bolilor;
- identificarea alimentelor sănătoase;
- exerciţii de comparare a situaţiilor reale şi
imaginare;
- exerciţii de raportare la reguli standard;
- povestiri orale;
- prezentarea unui program zilnic ;
- exerciţii de recunoaştere a unor substanţe toxice si
agenţi nocivi pentru organismul uman;
- jocuri de rol;
- studii de caz;
- exerciţii de luare a deciziilor;
-exerciţii de aplicare a normelor de igienă
 corporală şi a vestimentaţiei prin simularea unor
situaţii;
- realizarea unor expoziţii cu materiale realizate sau
procurate de copii;
2.4. să identifice rolul activităţii fizice şi a odihnei în - aprecierea timpului acordat activităţii fizice şi
menţinerea sănătăţii; odihnei;
- studierea cazurilor reale şi precizarea regulilor
respectate/ nerespectate;
2.5. să comenteze situaţii de abuz, violenţă, - analiza unor situaţii de abuz, violenţă,accidente;
accidente; - comentarea unor situaţii prezentate în mass-
media;
- exemple de observare şi evaluare a valabilităţii
2.6. să utilizeze corect noţiuni privind calitatea produselor alimentare;
produselor alimentare, a proceselor din mediul - modalităţi de evitare a folosirii substanţelor
înconjurător. toxice, a accidentelor;
- povestiri.

CONŢINUTURI

I. NOŢIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

1. Corpul uman: părţi componente, localizarea principalelor organe interne
2. Organele de simţ (“Simţurile mă ajută să învăţ”)
3. Starea de sănătate / boală (“Ce înseamnă să fii sănătos? Ce înseamnă să fii bolnav?”)
4. Creşterea şi dezvoltarea în perioada copilăriei (“Cresc în fiecare zi”)

II. IGIENĂ PERSONALĂ

1. Igiena cavităţii bucale
2. Igiena mâinilor şi a unghiilor
3. Igiena părului
4. Igiena corpului
5. Igiena îmbrăcămintei
6. Igiena încălţămintei
7. Boli cauzate de lipsa de igienă: hepatita A (boala mâinilor murdare), scabia, puricii,
păduchii.
8. Gripa şi virozele respiratorii

III. ACTIVITATE ŞI ODIHNĂ

1. Regimul de activitate şi odihnă în perioada copilăriei
2. Timpul liber: activităţi curriculare şi extracurriculare

IV. SĂNĂTATEA MEDIULUI

1. Mediul înconjurător (“Să trăim într-un mediu sănătos!”; “Locul de joacă”; “Unde pun
gunoiul?”)
2. Curăţenia în clasă şi în grădiniţă
 V. SĂNĂTATE MINTALĂ
1. Autocunoaşterea (“Cine sunt? cum sunt? Ce îmi place, ce nu îmi place?”)
2. Eu şi ceilalţi, locul meu în clasă / colectiv
3. Diferiţi şi totuşi la fel
4. Controlul emoţiilor (“Mi-e frică! De cine? De ce?”)

VI. SĂNĂTATEA ALIMENTAŢIEI

1. Tipuri de alimente
2. Termenul de valabilitate al alimentelor; reguli de păstrare a alimentelor
3. Diversitatea alimentelor – condiţie a sănătăţii: importanţa vitaminelor, sării iodate şi a
substanţelor organice (glucide, lipide, proteine)

EVALUAREA cunoştinţelor şi deprinderilor copiilor se va face prin

 convorbire
 desen
 exerciţiul
 activitate practică
 joc de mişcare
 joc didactic
 joc de rol
 portofoliu cu lucrǎriile copiilor şi fotografii

FINALITAȚI ȘI STANDARDE DE PERFORMANȚĂ

Activitățile de învățare vor fi orientate spre a dezvolta copiilor următoarele performanțe:

- să aibă formate deprinderi de securitate personală;

- să adopte comportamente adecvate pentru păstrarea sănătății;
- să poată formula reguli igienice în legătură cu propriul corp, hrană, haine, etc.;
- să aducă argumente pentru necesitatea păstrării curățeniei și respectării igienei;
- să pună în practică cunoștințele și regulile însușite referitoare la sănătate și securitate
personală.

RESURSE MATERIALE:
- obiecte de igienă personală;
- seturi de planşe, fotografii;
- benzi desenate, cărţi;
- diascop, retroproiector,
- bloc de desen, creioane colorate, hârtie glasată.

FORME DE ORGANIZARE :
* activităţi frontale cu toţi copiii;
* activităţi individuale şi pe grupe;
* activităţi în colaborare cu alţi factori educaţionali;
* jocuri, concursuri.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANŢĂ

O1:Utilizarea limbajului specific educaţiei pentru sănătate

*S 1 :Identificarea principalelor părţi ale organismului, utilizând termeni de anatomie

*S 2 :Identificarea transformărilor corpurilor prin creştere , folosind termini specifici
de anatomie

O 2:Dezvoltarea unor comportamente de protejare a sănătăţii personale şi a mediului

*S 3: Recunoaşterea cazurilor de violenţă şi a senti-mentelor asociate cu acestea

*S 4: Aplicarea corectă a normelor igienico-sanitare
*S 5: Identificarea rolului activităţii fizice al odihnei în menţinerea sănătăţii
*S 6: Utilizarea corectă a noţiunilor privind calitatea produselor alimentare şi a
proceselor din mediul înconjurător
*S 7: Formarea unor reprezentări corecte asupra sinelui şi celorlalţi

BIBLIOGRAFIE

1. Ghid pentru cadre didactice – suport informativ – programul naţional de educaţie

pentru sănătate
2. Ghid metodologic - programul naţional de educaţie pentru sănătate
3. Materiale avizate de MECT , realizate de parteneri ai programului – materiale realizate
în cadrul Proiectului Fondului Global de Combatere HIV/SIDA, TBC şi Malarie
4. Programe şcolare pentru disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate”, aprobate
prin OMEDC nr. 4496/2004
 Cuprins

 Argument
 Obiective cadru
 Obiective de referinţă / exemple de activităţi de învăţare
 Conţinuturi
 Modalităţi de evaluare
 Resurse materiale
 Forme de organizare
 Standarde curriculare de performanţă
 Bibliografie
 Planificare calendaristică
 Nr.
Domeniul C.S.. Conţinuturi Săptămâna
ore

-Corpul uman: părţi componente, localizarea

organelor interne
-Organele de simţ
Noţiuni elementare -Starea de sănătate / boală. „Ce înseamnă să fii
de anatomie şi 1.1. sănătos?” 8 I-VIII
fiziologie 1.2. -Creşterea şi dezvoltarea în perioada copilăriei
-Abilităţi personale cu rol protector pentru
sănătate (autonomie în igienă şi autoîngrijire la
fete şi la băieţi)
-Evaluare
-Igiena cavităţii bucale
-Igiena mâinilor şi a unghiilor
-Igiena părului
-Igiena corpului
-Igiena îmbrăcămintei
-Igiena încălţămintei
2.1.
Igiena personală -Gripa şi virozele respiratorii
2.3.
-Boli cauzate de lipsa de igienă
-Importanţa igienei pentru sănătate (în
prevenirea îmbolnăvirilor TBC)
-Evaluare
IX-XVII
9
 -Regimul de activitate şi odihnă în perioada
Activitate şi odihnă 2.4 5 XVIII-XXII
copilăriei
-Timpul liber:

2.1. Mediul înconjurător, mediu sănătos

Sănătatea mediului
2.3. Curăţenia în clasă şi în grădiniţă 6 XXIII-XXVIII
2.6. Evaluare

Consumul şi abuzul de
substanţe toxice 2.1. -Substanţe dăunătoare sănătăţii 3 XXIX-XXXI
-Modalităţi de prevenire a accidentelor 2
-Forme de agresivitate frecvente în mediul
Accidente, violenţă, abuz fizic
2.5. şcolar XXXII-
2.7. -Drepturile mele/drepturile colegilor XXXIV

-Evaluare
 PROIECTAREA UNITĂŢILOR DE ÎNVĂŢARE

NOŢIUNI ELEMENTARE DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

Nr. de ore : 8 ore

Nr. Conţinuturi C.S. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr.ore Activităţi Obs.
crt. instrumente- Data transdisciplinare
-fişă de localizare observaţia -2h Concurs
Corpul uman: -exerciţii de observare a a principalelor sistematică de ghicitori
părţi organismului uman; componente ale
componente, -exerciţii de recunoaştere a organismului
1. localizarea 1.1. părţilor componente ale uman;
principalelor corpului uman, cu localizarea -fişă de
organe interne organelor interne (plămâni, recunoaştere a
inimă, rinichi, stomac, organelor interne;
intestine, creier) -convorbirea,
explicaţia,
observaţia;

-exerciţii de descriere a unui -alimente diferite -observaţia -2h “Cum

2. Organele de 1.1. coleg / obiect; (sare, piper, sistematică miros florile?”
simţ: ochii, -exerciţii de recunoaştere fructe);
nasul, limba, olfactivă; -demonstraţia,
urechile, -exerciţii de recunoaştere a observaţia,
pielea gustului unor alimente; explicaţia, studiul
-joc ,,Cine te-a strigat pe de caz;
nume?”;
-exerciţii tactile
-exerciţii de descriere a stării - 2h
3. Starea de 2.1.; de boală; -explicaţia, -observaţia Dramatizare:
sănătate / 2.3.; -joc de rol; dezbaterea; sistematică “La doctor
boală 2.4. -enumerarea unor modalităţi cu păpuşa”
 de transmitere a bolilor
-exerciţii de descriere a - fişe de lucru; -observaţia - 1h
4. Creşterea şi 1.2.; caracteristicilor fiecărei etape - explicaţia , sistematică Cântece
dezvoltarea în 2.1. de dezvoltare; observaţia; - portofoliu vesele
perioada --exerciţii de recunoaştere a
copilăriei unor organisme în diferite
perioade de dezvoltare;
-enumerarea principalelor
reguli pentru o creştere şi
dezvoltare sănătoasă a
organismului copilului.
-completarea unei fişe cu - fişe de lucru; - 1h
2.1.; părţile componente ale - explicaţia , -
5. Evaluare 2.3.; corpului uman ; observaţia;
2.4. - recunoaşterea unor
organisme în diferite
perioade de dezvoltare;

IGIENA PERSONALĂ
Nr. de ore : 9 ore

Nr. Conţinuturi C.S. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr.ore Activităţi Obs.
crt -detalieri- instrumente Data transdisciplinare
-exerciţii de observare a -fişă de localizare a - observaţia -2h “Povestea
cavităţii bucale; principalelor sistematică Zânei
-exerciţii de completare a componente ale Măseluţă”
unor fişe cu părţile cavităţii bucale;
1. Igiena cavităţii 1.1. componente ale cavităţii -periuţe şi pastă de
bucale bucale (dinţi, premolari, dinţi ;
molari, limba); -convorbirea,
 -exerciţii-joc de spălare pe explicaţia,
dinţi; observaţia;
-exerciţii de enumerare a -unghiera, - observaţia -1 h Poezia
2. Igiena mâinilor, a regulilor de întreţinere a forfecuţa de unghii sistematică “Degeţelele”
unghiilor mâinilor, a unghiilor; ;
2.1. -exerciţii de tăiere a -demonstraţia,
unghiilor; observaţia,
-exerciţii de spălare a explicaţia, studiul
mâinilor; de caz;
-exerciţii de enumerare a - pieptenul; - observaţia -1h
regulilor de întreţinere a -demonstraţia, sistematică
3. Igiena părului părului; observaţia,
2.1 -exerciţii-joc de spălare a explicaţia, studiul
părului; de caz;
-exerciţii-joc de spălare a - 1h
corpului şi de enumerare a
4. Igiena corpului 2.1.; condiţiilor pentru o igienă Proverbe
2.3.; corectă; -explicaţia, - observaţia şi zicători
2.4. -exerciţii de descriere a stării dezbaterea; sistematică despre om
de boală;
-joc de rol;
-enumerarea unor modalităţi
de transmitere a bolilor;
-exerciţii de descriere a -fişe de lucru; - observaţia -1h „Hainele
5. Igiena 2.1 etapelor pentru curăţarea -explicaţia, sistematică; cele noi ale
îmbrăcămintei şi a 2.3.; încălţămintei; observaţia; împăratului”
încălţămintei 2.6. -exerciţii de recunoaştere a de
obiectelor de îmbrăcăminte H. Ch.
curate / murdare; Andersen
-exerciţii de recunoaştere a -imagini, fotografii - observaţia - 1h Postere
Boli cauzate de simptomelor bolilor; ale unor persoane sistematică; pentru o
lipsa de igienă: -exerciţii de enumerare a bolnave; campanie a
6. hepatita, puricii, 2.1. condiţiilor care conduc la -explicaţia, curăţeniei
păduchii 2.3. apariţia acestor boli; conversaţia, în grădiniţă
-exerciţii de enumerare a observaţia;
regulilor de igienă care
previn apariţia bolilor;
Gripa şi virozele -exerciţii - joc de - joc de rol; studiu - observaţia -1h Scrisoare
respiratorii 2.1.; recunoaştere a simptomelor de caz; sistematică; către un
7. Viruşii secolului: 2.3. gripei şi a virozelor -explicaţia, copil
TBC respiratorii; demonstraţia, infectat
-exerciţii de enumerare a conversaţia; cu HIV
condiţiilor de îmbolnăvire şi
de prevenire a gripei şi a
virozelor respiratorii;
Recapitularea -exerciţii-concurs de - joc de rol, studiu -1h Desen cu
noţiunilor şi a enumerare a regulilor de de caz, tema:
8. regulilor de igienă 2.1.; igienă; demonstraţia, “Sunt curat,
învăţate 2.3. -exerciţii-concurs de explicaţia sunt
Evaluare recunoaştere a simptomelor sănătos!”
unor boli;
-,,Cel mai bun doctor” – joc
de rol
 ACTIVITATE ŞI ODIHNĂ
Nr. de ore : 5 ore

Nr. Conţinuturi C.S. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr.ore Activităţi Obs.
crt. -detalieri- instrumente- Data transdisciplinare
1. Regimul de 2.4 -exerciţii de prezentare a unui orar -conversaţia ; - observaţia -2h Cântece vesele
activitate şi personal ; -munca independentă sistematică
odihnă în -selectarea dintr-o listă a şi pe grupe ;
perioada activităţilor preferate ; -fişe de lucru ;
copilăriei. -realizarea unui colaj care să
ilustreze o activitate de duminică;

- exerciţii de colorare a -conversaţia ; - observaţia -3h -Jocuri de copii.

2. Timpul liber: 2.4. activităţilor preferate ; -munca independentă sistematică
activităţi -exerciţii de prezentare a unui joc ;
şcolare şi preferat ; -fişe de lucru ;
extraşcolare.

SĂNĂTATEA MEDIULUI
Nr. de ore : 6 ore

Nr. Conţinuturi C.S. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr.ore Activităţi Obs.
crt. -detalieri- instrumente Data transdisciplinare
-exerciţii de selectare a -conversaţia ; - observaţia -2h Versuri
unor imagini cu aspecte de -munca sistematică; despre animale;
1. Mediul 2.1. ocrotire/poluare a independentă -probă orală;
înconjurător. 2.3. mediului ; şi pe grupe ;
-alcătuirea unor enunţuri
care îndeamnă la ocrotirea
naturii ;
 -realizarea unui desen al -conversaţia ; - observaţia - 2h -Cântece
grădiniţei; -munca sistematică
2. Curăţenia în clasa 2.1. -exerciţii de găsire a 5 independentă ; -probă orală;
şi în grădiniţă. 2.3. soluţii pentru
înfrumuseţarea clasei ;
3. Evaluare 2.1. Portofoliu -munca -2h
2.3. independentă ;

CONSUMUL ŞI ABUZUL DE SUBSTANŢE TOXICE

Număr de ore : 3 ore

Nr. Conţinuturi C.S. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr. Activităţi Obs.
crt. -detalieri- - instrumente- ore transdisciplinare
Data
- exerciţii de identificare a
rolului şi a efectelor negative -exerciţiul ; 2 ore
1. Duşmanii 2.1 ale medicamentelor; -conversaţia ; -observarea -realizarea de postere
sănătăţii : 2.5 - analiza unor situaţii de abuz -elemente de sistematică ; împotriva abuzului de
tutunul,medica- 2.3 - discuţii de grup asupra problematizare ; -proba orală; substanţe toxice;
mentele, medicamentelor; -activitate
substanţele - discuţii despre substanţe cu individuală ,
interzise efect vătămător; frontală

Evaluare
1 oră
 ACCIDENTE, ABUZ FIZIC
Număr de ore : 2 ore

Nr. Conţinuturi C.S. Activităţi de învăţare Resurse Evaluare Nr.ore

crt. -detalieri- - instrumente- Data
1. Prevenirea -exerciţii de identificare a situaţiilor care -exerciţiul ; -observarea sistematică ; 1 oră
accidentelor pot duce la accidente ; -conversaţia ; -probă orală;
2.2. -precizarea măsurilor de prevenire a -elemente de
2.5. accidentelor; problematizare ;
2.6. -activitate
individuală ,
frontală;

2.2. -exerciţii de identificare a relaţiilor adult – exerciţiul ; -observarea sistematică ; 1 oră

2.5. copil şi a situaţiilor conflictuale ce pot -conversaţia ; -probă orală;
2. „Şi eu am drepturi!” 2.6. apărea între aceştia; -elemente de
-discuţii pe teme de relaţii interumane ; problematizare ;
-activitate
individuală ,
frontală;
 Perioada:
Durata: 3 săptămâni
Nivel de vârstă: I (3-5 ani)
Subteme:
1. “AM NEVOIE DE O FAMILIE!”
2. “GRĂDINIŢA MEA IUBITĂ”
3. “ACESTA SUNT EU!”

ARGUMENT
Proiectul se desfăşoară pe durata a trei săptămâni când vom urmări conştientizarea
importanţei familiei în viaţa fiecărui copil, rolurile şi îndatoririle pe care le are fiecare membru al
familiei şi totodată, prin sprijinul acordat de părinţi, vom realiza un parteneriat viabil grădiniţă-
familie, atât de important pentru dezvoltarea armonioasă a copilului.
Familia este baza societăţii, mediul în care copilul creşte, învaţă despre responsabilităţi,
despre valorile umane ca: respect, muncă, dragoste, dăruire, este locul unde copilul învaţă să fie
OM.
În urma discuţiilor libere şi a experienţei copiilor despre subiecte cunoscute, despre întâmplări
din viaţa personală (persoana proprie, familie, prieteni etc.) am stabilit obiectivele care să-i ajute în
aflarea a cât mai multe lucruri care-i interesează. Am notat ceea ce ştiau copiii despre acest subiect,
dar şi ceea ce ar dori să afle despre ei şi familia lor.
Aplicând în practică noul curriculum pentru învăţământul preşcolar şi ajutându-ne de
experienţa şi interacţiunea directă a majoritãţii copiilor cu subiectul, ne-am propus, în proiectul
“EU ŞI LUMEA MEA”, să transmitem copiilor într-o manieră atractivă, informaţii accesibile
despre magica lume a grădiniţei, despre familie şi membrii ei, şi, nu în ultimul rând, informaţii
esenţiale despre corpul uman cu micile lui secrete.
Am întocmit, cu ajutorul copiilor, harta proiectului, urmărind aspectele principale ale
conţinuturilor care vor fi abordate. Având în vedere obiectivele propuse, am planificat şi organizat
activităţile, am pregătit diverse materiale didactice pentru centrele de interes, am solicitat şi
implicarea părinţilor.
SCRISOARE DE INTENŢIE

Dragi părinţi şi bunici,

Grupa …………. derulează, în perioada ……………., un proiect cu

tema ,,EU ȘI LUMEA MEA”. Deoarece majoritatea copiilor au
manifestat un interes deosebit pentru viaţa personală (persoana proprie,
familie, prieteni etc.), în urma desfăşurării acestui proiect copiii vor fi
ajutaţi să se cunoască, să vă cunoască, să înţeleagă tot ce-i înconjoară,
vom încerca să transmitem copiilor într-o manieră atractivă, informaţii
accesibile despre magica lume a grădiniţei, despre familie şi membrii ei,
şi, nu în ultimul rând, informaţii esenţiale despre corpul uman cu micile lui
secrete.
În acest sens, vă invităm să luaţi parte la derularea proiectului nostru şi vă
rugăm să discutaţi cu copiii despre acest subiect, să le dați informaţii
corecte, pe care să le împărtășească şi celorlalţi copii din grupă, să ne
sprijiniți cu diverse materiale: cărți, reviste, enciclopedii, filmuleţe,
fotografii cu familia şi tot ce credeţi că ne-ar putea fi de folos.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi ajutor!

Educatoare……………………
 Nivel de studiu: 3-5 ani

DESCRIEREA TEMEI

O explorare a naturii umane, a convingerilor şi valorilor noastre, a corpului uman, al stării de

sănătate proprii şi a familiilor noastre, a prietenilor, comunităţilor şi culturilor cu care venim în
contact (materială, fizică, sufletească, culturală şi spirituală) a drepturilor şi a responsabilităţilor
noastre, ceea ce înseamnă să fii om.

COMPETENŢE GENERALE:
 Însuşirea cunoştinţelor despre familie, grădiniţă, corpul omenesc şi păstrarea sănătăţii
 Cunoaşterea şi respectarea regulilor de convieţuire normală în familie

COMPETENŢE SPECIFICE:
-să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor, cât şi de
auditor;
-să înţeleagă şi să transmită mesaje simple, să reacţioneze la acestea;
-să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice;
-să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi regulile de
securitate personală;
-să intoneze cântece pentru copii;
-să compună în mod original şi personal spaţiul plastic;
-să-şi formeze o ţinută corporală corectă.
-să cunoască componenţa familiei;
-să-şi cunoască propriul nume şi pe cel al membrilor familiei;
-să evidenţieze reguli de comportare în familie;
-să coloreze respectând spaţiul dat;
-să intoneze cântece pentru copii;
-să modeleze respectând indicaţiile date;
-să recite o poezie cât mai clar şi expresiv;
-să formeze propoziţii simple cu 2 cuvinte;
-să denumească poziţia spaţială a obiectelor în raport cu un reper dat;
- să se orienteze în spaţiul dat.

RESURSE:
 Umane: copii, educatoare, părinţi, bunici, membri ai comunităţii locale
 Materiale:
- cărţi de poveşti ilustrate;
- cărţi, reviste, tablouri, planşe, imagini ale corpului uman în diferite ipostaze, cu scene de familie
etc.;
- felicitări, vederi, albume cu ilustaţii din ţară şi/sau străinătate;
- albume cu fotografii ale membrilor familiei în diferite ipostaze şi situaţii;
- caiete de lucru;
- siluete, măşti. - creioane negre şi colorate, pensule;
- planşete, materiale-suport pentru diluarea culorilor;
- acuarele, plastilină, materiale din natură, resturi textile, diverse materiale refolosibile, carton şi
hârtie colorată, aracet;
- caiete de desen; coli de carton şi hârtie albă A4, A3 şi A5.
- siluete de carton în forma corpului uman;
- album sau atlas anatomic;
- jetoane;
- piese geometrice, Logi I şi Logi II;
- tablă magnetică;
- materiale din natură;
-jucării.

 De timp: trei săptămâni

METODE:
Povestirea, explicaţia, demonstraţia, braingstorming-ul, exerciţiul, jocul, problematizarea, turul
galeriei, experimentul.

CENTRUL TEMATIC:

Sunt expuse materiale care ilustrează aspecte din activitatea copiilor în grădiniţă, atlasul
“Corpul meu”, cartea “Întrebări şi răspunsuri”, atlas enciclopedic, “MEMO pentru cei mici”.
Pe parcursul realizării proiectului, centrul tematic va fi îmbogaţit cu materiale aduse de copii,
părinţi, dar şi cu lucrări realizate în grădiniţă.

INVENTAR DE PROBLEME:

CE ŞTIM? CE VREM SĂ AFLĂM?

• Mergem la grădiniţă;
• Avem părinţi, fraţi, bunici;
• Denumim obiecte de îmbrăcăminte
şi igienă personală;
• Suntem oameni;
• Avem nas, gură, ochi, etc.
 Există fete şi băieţi.
• Care sunt membrii familiei mele?
• Ce rol are fiecare în familie?
• Cine face parte din familia grădiniţei?
• Care sunt regulile de comportare în familie?
• Care sunt regulile de comportare la grădiniţă?
• Care sunt componentele corpului omenesc?
 De ce suntem diferiţi?.
 Ce înseamnă viaţă sănătoasă ?
 Care sunt organele interne ?
 De ce copiii seamănă cu părinţii ?
 Care sunt comportamentele şi atitudinile
igienice corecte în vederea menţinerii
sănătăţii.
 CENTRE DE INTERES ŞI MATERIALE puse la dispoziţia copiilor

BIBLIOTECĂ: ARTĂ: ŞTIINŢĂ:

- albume cu fotografii ale
membrilor familiei în
diferite ipostaze şi situaţii
- cărţi de poveşti ilustrate
- cărţi, reviste, tablouri,
planşe, imagini ale corpului
uman în diferite ipostaze, cu
scene de familie etc.
- felicitări, vederi, albume
cu ilustaţii din ţară şi/sau
străinătate
- caiete de lucru
- siluete, măşti
JOC DE ROL:
- decoruri / tablouri uzuale
cu membrii familiei afişate
în spaţiul centrului
-jocuri de creaţie: pentru
gătit, curăţenie, şi alte
activităţi specifice vieţii în
familie
-jocuri şi jucării (păpuşi,
haine bebe, set de vase pt.
bucătărie);
- costumaţii diverse, măşti
- caiete de desen; coli de
carton şi hâtie albă A4, A3
şi A5
- creioane negre şi colorate,
pensule
- planşete, materiale-suport
pentru diluarea culorilor;
- acuarele, plastilină,
materiale din natură, resturi
textile, diverse materiale
refolosibile, carton şi hârtie
colorată, aracet
CONSTRUCŢII:
- jocuri de construcţie:
Combino, Multiplast,
Incastre, etc.;
- jocuri de masă : Puzzle,
Din jumătate întreg, Loto
etc.;
- cuburi de lemn / plastic;
- maşini, utilaje, jucării,
materiale din natură şi
refolosibile;
- personaje miniatură din
plastic, lemn sau pluş.
- album sau atlas anatomic;
- jetoane;
- piese geometrice, Logi I şi Logi
II;
- siluete de carton în forma
corpului uman;
- jocuri cu cifre;
- tablă magnetică;
- materiale din natură;
-jucării.
NISIP ŞI APĂ:
- forme de plastic, lopăţele,
găletuşe, etc.
- groapa de nisip din curtea
grădiniţei;
- vase cu apă;
- frunze, flori, crenguţe;

DIRECŢII DE DEZVOLTARE:
- discuţii cu preşcolarii din grupă;
- discuţii cu persoane implicate: - specialişti,
- alte cadre didactice,
- părinţi şi alţi membri ai familiei copiilor,
- alţi copii;
- lecturarea unor informaţii suplimentare;
- rezultate;
-harta proiectului
  Reguli de convieţuire normală în
familie  Familie;
 Cunoştinţe despre familie, corpul  Corpul omenesc;
omenesc şi păstrarea sănătăţii; REZULTATE  Reguli de convieţuire;

CONCEPTE
C
U A
N B
O I
Ş L
T I
I T
N A
Ţ Ţ
E
I

 Capacităţi de cunoaştere şi înţelegere a

ATITUDINI
mediului familial;
 Abilităţi artistice pentru redarea propriei
persoane şi a mediului familial prin desen
 Atitudini de dragoste, respect , pictură, muzică şi dans(creativitate,
întrajutorare în cadrul familiei şi al expresivitate, etc);
grupului
 „Eu şi lumea mea”

„Grădiniţa mea iubită!”

„Am nevoie de o familie!”
- apartenenţa la familie şi la
grup
- evenimente din viaţa
personală
-reguli de comportare în
familie
-reguli de comportare în
grădiniţă
- relaţii de prietenie
-drepturi şi obligaţii
„ Acesta sunt eu !”
- corpul uman
- obiecte de uz personal
-reguli de igienă

EVALUAREA :
a) Secvenţială:
 probe orale: observarea curentă, evidenţierea aspectelor legate de temă, ghicitori,
convorbire, interviul, verificarea, turul galeriei, jocul didactic, investigaţia,
problematizarea,
 probe scrise: fişe

b) Finală
 Program artistic;
 Expoziție de artă plastică : ,,LUMEA COPIILOR”;
 Realizarea unui album cu imagini din familiile copiilor.

c) Evaluare de grup:
 CD cu poze din activitățile desfăşurate pe parcursul derulării proiectului.
BIBLIOGRAFIE:
 ***,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Ed. DPH, 2008;
 F. Grama, ,,Activitatea integrată din grădiniţă”, Ed. DPH, 2008;
 V. Preda, M. Pletea, ,,Ghid pentru proiecte tematice – abordarea în manieră integrată a
activităţilor din grădiniţă”, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti
 TEMA DE STUDIU : ,,CINE SUNT / SUNTEM ?”
SUBTEMA : “AM NEVOIE DE O FAMILIE!”
PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA”
SĂPTĂMÂNA:
Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii
(ADP) (ALA) experienţiale
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă:
U -“Povesteşte-ne despre familia Bibliotecă: D.Ş.
N ta!”; „Familii” (citire de imagini din Cunoaşterea mediului
I -„Cine lipseşte?; reviste şi discuţii libere despre
-”Calendarul naturii” familiile prezentate în diferite -“Membrii familiei
Rutine: imagini); mele!”
- “Micul dejun“- deprinderi de Artă: (lectură după imagini)
autoservire “ Bastonul bunicului” – uneşte
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - punctele
deprinderi de igienă personală Joc de mişcare:
-Tranziţie: „ Caută mama!”
- “ Cuvinte magice: „Te rog!”;
“Mulţumesc!”- discuţii cu copiii
-“ Îmi îndoi batista!”- formarea
deprinderii de a utiliza corect
batista
M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: “ Spune ceva despre …” – D.Ş.
A -„Căsuţă, căsuţă, cine locuieşte formarea de propoziţii despre membrii Activitate matematică
R aici?” (prezentarea locuinţei); familiei „Colorează cu…!”
Ţ -„Cine lipseşte?; „Colorează frunzele aşa
I -”Calendarul naturii” Construcţii: cum arată bulina!”
-Ne pregătim pentru activităţi; “ Masa din bucătărie” (joc didactic)
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de rol:
autoservire “ Aşteptăm musafiri”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
“ Pe mama mea o strigă tata…” –
denumirea prenumelui mamei
M Întâlnirea de dimineaţă: DLC:
I - ”Mă numesc…şi am…ani. Educarea limbajului
E Mama/tata/fratele/sora mea/meu se Ştiinţă:
R numeşte…”; Obiecte de uz casnic din locuinţă „Membrii familiei
C - „Cine lipseşte?; (întrebuinţări) mele”
U -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi; Joc de rol: ,,De-a mama şi de-a tata” DEC:
I deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie muzicală
Rutine: Cântăm la
 - “Micul dejun“- deprinderi de instrumente!”(audiţii)
autoservire Joc senzorial: „Ploaia şi vântul” (joc
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Atinge şi spune cum este!” muzical)
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
- “ O întâmplare hazlie” –
povesteşte despre tatăl tău
J Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : Activitate integrată
O -„Portretul mamei/tatălui”; ”Eu cu familia mea”(citire de D.E.C.(activ. artistico-
I - „Cine lipseşte?; imagini/poze); plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină ,,Curtea grădiniţei”-linia
Artă : şi punctul
Rutine: “Familia mea ”(desen/pictură);
- “Micul dejun“- deprinderi de Teatru de păpuşi: „Familia mea”
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-” Cuvântul fermecat” – utilizarea
unei formule de politeţe
V Întâlnirea de dimineaţă:
I - ”Povestea mea” (nume,
N caracteristici, părinţi, eventual
E adresă);
R - „Cine lipseşte?;
I -”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
 ,,1,2, facem gimnastică!”
 “ Cum salut?” – adresarea în
propoziţii corecte, colegilor
DOS:
Construcţii:
,,Construieşte locuinţa ta/ a ,,Familia mea” – reguli
bunicilor” de comportare civilizată
Joc de rol: “E sărbătoare în familia DPM:
mea!” (pregătiri pentru sărbătoare, Educaţie fizică
prepararea unor gustări, derularea
evenimentului); I ,,Predare – alergarea cu
Joc muzical: plecare si oprire la
“ Sfatul degetelor” semnal;
II ,,Consolidarea
diferitelor forme de
mers’’
Joc: „ Du-te aproape de
...” (geam, uşă, masă...)
Joc de liniştire: „
Ghiceşte ce facem noi?”
 TEMA DE STUDIU : ,,CINE SUNT / SUNTEM ?”
SUBTEMA : “GRĂDINIŢA MEA IUBITĂ!”
PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA”
SĂPTĂMÂNA :

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) (ALA) experienţiale
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : „ Albumul
U --“ Ştim să ne salutăm!”; grădiniţei”- citire de imagini D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Ştiinţă: „ Spune ce ai pipăit!”- Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” denumirea unor obiecte din
grădiniţă ,,Grădiniţa”- încăperile
Rutine: din grădiniţă”
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Jocuri distractive:
igienă personală „ Găseşte jucăria preferată!” –
joc de mişcare
Tranziţie:
-„Jocuri de mişcare”
-“Fă la fel ca mine!”
M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: “ Spune ceva D.Ş.
A -“Cine sunt colegii mei?” despre …” – formarea de Activitate matematică
R -,, Jocuri şi jucării la grădiniţă” propoziţii despre colegii din
Ţ -„Cine lipseşte?; grădiniţă -„ Sortăm jucăriile
I -”Calendarul naturii” Artă: -“Mânuţele noastre” după mărime”-joc
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de (amprentare) didactic
ordine şi disciplină -„Arată păpuşa mare!”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare:
igienă personală „Mersul piticului”

Tranziţie:
-Joc distractiv: „Deschide urechea bine!”
M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: DLC:
I -“Ce e voie şi ce nu e voie....? ,,Reguli de comportare la Educarea limbajului
E -,, Vin curat la grădiniţă!” grădiniţă”
R -„Cine lipseşte?; „„Grădiniţa”-poezie
C -”Calendarul naturii” Construcţii:
U -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Grădiniţa mea iubită”
R ordine şi disciplină DEC:
I Educaţie muzicală
Rutine:
 - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc exerciţiu,
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Joc de mişcare în aer liber: cântece
igienă personală „Prinde mingea!” Cântec-“
-,,La pădure”
Tranziţie: Joc muzical:
-Joc de mişcare cu text şi cânt: „Dacă vesel “Deschide urechea
se trăieşte!” bine!”
J Întâlnirea de dimineaţă: Activitate integrată
O -“Colegii de la grupa mea”; Joc de masă: D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; „Caută jucăriile” plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Ştiinţă: ,,Scrisoare pentru
ordine şi disciplină ,,Formează grupe de obiecte” părinţi”- pata de
Rutine: culoare
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Artă:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Mănuţa mea”(amprenta cu
igienă personală palma)

Tranziţie: „Concurs de ghicitori:

-„Trenuleţul veseliei” „Ghici , ghicitoarea mea!”
Întâlnirea de dimineaţă: DOS:
V -,,Ce-aţi dori să învăţaţi la grădiniţă” Nisip şi apă:
I -„Cine lipseşte?; „Forme din nisip” ”Cum ne comportăm la
N -”Calendarul naturii” grădiniţă?”
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc de masă : Joc
R ordine şi disciplină Puzzle ,,Grădiniţa” Exerciţiu
I Rutine: Convorbire
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Arta : ,,Colegul meu ”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu text şi cânt: DPM:
igienă personală „Am pierdut o batistuţă” Educaţie fizică

Tranziţie: I.,,Familiarizarea
- „De-a Baba-Oarba!” copiilor cu diferite
acţiuni şi poziţii de pe
loc : drepţi, pe loc
repaus, raport,alinierea,
întoarceri."
II. ,, Mersul organizat
în coloană ’’
 TEMA DE STUDIU : ,,CINE SUNT / SUNTEM ?”
SUBTEMA : “ACESTA SUNT EU!”
PROIECTUL : ,,EU ŞI LUMEA MEA”
SĂPTĂMÂNA :
Ziua Activităţi de dezvoltare personală
(ADP)
L Întâlnirea de dimineaţă:
U -“Eu sunt…tu cine eşti?”;
N -„Cine lipseşte?;
I -”Calendarul naturii”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
-Tranziţie:
-“Fă la fel ca mine!”
M Întâlnirea de dimineaţă:
A -“Cine/ce mă ajută să cresc
R mare?”;
Ţ -„Cine lipseşte?;
I -”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
-“Trenuleţul”
M Întâlnirea de dimineaţă:
I -“Ce mi-a povestit periuţa de
E dinţi?”
R - „Cine lipseşte?;
C -”Calendarul naturii”
U -Ne pregătim pentru activităţi;
R deprinderi de ordine şi disciplină
I Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
- “Piticii”
Activităţi liber alese Activităţi pe domenii
(ALA) experienţiale
(ADE)
Bibliotecă : -“Obiecte de D.Ş.
îmbrăcăminte” (lecturare de imagini); Cunoaşterea mediului
Artă: -“Spune cum se numeşte
-“Băiatul şi fetiţa” (colorare în ce îţi arăt eu!”
contur); (observare - denumirea
părţilor corpului
Jocuri distractive în sala de grupă: omenesc);
„ Găseşte jucăria preferată!” – joc de
mişcare
Bibliotecă: “ Spune ceva despre …” – D.Ş.
formarea de propoziţii despre corpul Activitate matematică
omenesc -“Unde este locul lui?”
(separarea obiectelor
Construcţii: mari de obiectele mici si
-“Fetiţa şi băiatul” gruparea lor);
(din figuri geometrice);
Joc distractiv:
„Cine ajunge primul?”
DLC:
Educarea limbajului
Ştiinţă: -“Spune ce arată jetonul?”
(părţi ale corpului omenesc); -“Ce am?”
(memorizare);
Joc de rol: “Jocul perechilor” (fată-
băiat)
DEC:
Educaţie muzicală
Joc senzorial: -“ Grădiniţa de copii”
„Atinge şi spune cum este!” -“Cu degetele ne
jucăm…” (joc muzical)
J Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: Activitate integrată
O - “De ce ne îmbolnăvim?”; -“Fetiţe – băieţi” (deosebiri, D.E.C.(activ. artistico-
I - „Cine lipseşte?; asemănări). plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină Artă: “ Autoportret” – desen -“Colorăm hainele fetiţei
/ băiatului” (desen);
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de rol: « Ghici cine este? »
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-” Cuvântul fermecat” – utilizarea
unei formule de politeţe

V Întâlnirea de dimineaţă: DOS:

I -“Mă prezint...”; Construcţii:
N - „Cine lipseşte?; -“Dulăpior pentru haine”; “Maricica”
E -”Calendarul naturii” (povestirea educatoarei);
R -Ne pregătim pentru activităţi; Joc de rol:
I deprinderi de ordine şi disciplină “De-a grădiniţa” DPM:
Educaţie fizică
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc muzical: -“Învăţarea schemei
autoservire “ Sfatul degetelor” corporale”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc – “Fă ca mine!”;
deprinderi de igienă personală Joc de liniştire: „
Ghiceşte ce facem noi?”
Tranziţie:
-,,1,2, facem gimnastică!”
-“ Cum salut?” – adresarea în
propoziţii corecte, colegilor
SCRISOARE DE MULŢUMIRE

Dragi părinţi şi bunici,

Preşcolarii grupei……………., doresc să vă transmită calde mulţumiri pentru

contribuţia dumneavoastră pe parcursul derularii proiectului : „EU ŞI LUMEA MEA ”. Cu
ajutorul dumneavoastră am reuşit să transmitem copiilor informaţii despre viaţa personală
(persoana proprie, familie, prieteni etc.), au fost ajutaţi să se cunoască, să vă cunoască, să
înţeleagă tot ce-i înconjoară, să-şi îmbogăţească calitativ şi cantitativ cunoştinţele despre
magica lume a grădiniţei, despre familie şi membrii ei, corpul uman cu micile lui secrete, dar
şi despre localitatea natală, unde s-au născut, cresc şi învaţă.
Vă suntem recunoscători şi dorim, cu acordul d-voastră, să continuăm colaborarea.
Vă mulţumim pentru tot sprijinul acordat pentru buna desfăşurare a proiectului tematic
şi vă invităm, cu drag, să luaţi parte la toate manifestările care vor avea loc la încheierea
acestuia (activitatea în parteneriat, vizitarea expoziţiei, concurs).

Copiii şi educatoarele grupei……………………….

 Perioada: ……………………………..
Grupa ……………………………….
Educatoare/Prof.: ………………………………

Subteme:

 ,,E toamnă iar...”

 ,, Legume vesele”
 ,,Alfabetul vitaminelor”
 ,,Valsul florilor”
 “Recoltele Toamnei”

DURATA: 5 săptămâni

ARGUMENT

Proiectul se desfăşoară pe durata a patru săptămâni şi are ca scop satisfacerea curiozităţii

copiilor privind universul şi schimbările survenite în natură odată cu venirea toamnei.
Se ştie că la nivelul învăţământului preşcolar perceperea sau înţelegerea unor fenomene
din natură este greu de realizat, iar acest lucru se datorează particularităţilor de vârstă ale
copiilor, a gândirii concret-intuitive, a capacităţii reduse de a analiza şi a sintetiza. Natura
constituie una dintre componentele esenţiale ale supravieţuirii speciei umane. Noul
curriculum ne oferă calea de a ajunge, prin cunoaştere, la înţelegerea şi respectarea naturii, a
mediului din care facem parte.
Interesul şi dragostea de natură sunt, la majoritatea copiilor, instinctive, iar
comportamentele şi convingerile formate copiilor la o vârstă cât mai fragedă sunt cele care se
păstrează cel mai bine toata viaţa. De aceea, în educaţia realizată în grădiniţă trebuie să
pornim de la interesul firesc al copiilor pentru cunoaşterea schimbărilor petrecute în natură, de
la modul în care acestea influenţează atât plantele şi animalele, dar şi viaţa şi activitatea
omului.
În urma discuţiilor libere şi a experienţei copiilor, am trecut la stabilirea obiectivelor care
să-i ajute în aflarea a cât mai multor lucruri care-i interesează. Am notat ceea ce ştiau copiii
despre acest subiect, dar şi ceea ce ar dori să afle despre toamnă şi univers. Am întocmit, cu
ajutorul copiilor, harta proiectului, urmărind aspectele principale ale conţinuturilor care vor fi
abordate.
Având în vedere obiectivele propuse, am planificat şi organizat activităţile, am pregătit
diverse materiale didactice pentru centrele de interes, am solicitat şi implicarea părinţilor.
SCRISOARE DE INTENŢIE

Stimaţi părinţi şi bunici,

Grupa ..…………. derulează, în perioada ……………., un proiect cu tema ,,Forme şi

culori?”. În cadrul acestuia, copiii vor discuta şi vor învăţa despre tot ceea ce este legat de
următoarele subiecte:
 ,,E toamnă iar...”
 ,, Legume vesele”
 ,,Alfabetul vitaminelor”
 ,,Valsul florilor”
 “Recoltele Toamnei”
Datorită interesului manifestat de copii pentru anotimpul toamna ne-am gândit ca în
perioada următoare să discutăm despre transformările care au loc în natură în această
perioadă, despre aspectele de toamnă, despre legumele şi fructele care se culeg, despre modul
lor de păstrare și conservare pentru iarnă, despre florile specifice anotimpului.
Pentru a putea duce la bun sfârșit acest proiect, vă rugăm să ne ajutaţi cu tot felul de
materiale despre acest anotimp, cum ar fi: fructe, legume, flori (naturale şi presate), imagini,
jetoane, DVD, CD-uri cu cântece pentru copii, reviste, cărți,enciclopedii, muzică sau alte
materiale şi informații care credeţi că ne-ar fi de ajutor și le-ar plăcea și copiilor
dumneavoastră pentru satisfacerea curiozității şi îmbogăţirea experienţei acestora.
Contăm pe susţinerea dumneavoastră şi aşteptăm materialele, ideile şi sugestiile ce au
legatură cu tema.
Vă mulţumim !
Copiii şi educatoarele grupei …………….
 Nivel de studiu: 3-5 ani

Domenii Competenţe specifice Comportamente Sugestii de

experienţiale
LIMBĂ ŞI să participe la activităţile de
COMUNICARE grup,inclusiv la activităţile de
joc, atât în calitate de vorbitor, - discută cu colegii, cu
cât şi în calitate de auditor.
să înţeleagă şi să transmită
mesaje simple; să reacţioneze - se exprimă coerent pentru a se
la acestea
să audieze cu atenţie un text,
să reţină ideile acestuia şi să
demonstreze că l-a înţeles
să distingă sunetele ce
compun cuvintele şi să le
pronunţe corect
să recunoască cuvinte simple
şi litere în contexte familiare
să înţeleagă semnificaţia
cuvintelor,
literelor şi cifrelor, învăţând să - trasează independent litere şi
le traseze.
ŞTIINŢE să cunoască unele elemente
componente ale lumii
înconjurătoare (obiecte, aerul, sol, plante, animale, oameni şi a
apa, solul, vegetaţia, fauna,
fiinţa umană ca parte
integrantă a mediului,
fenomene ale naturii), precum
conţinuturi
- ia parte la discuţii în mici - vieţuitoare
grupuri informale; (domestice:
câine, pisică, vacă,
educatoarea şi cu alţi adulţi oaie, găină, raţă şi
despre vieţuitoare, sălbatice: vulpe, urs,
plante, fenomene etc. lup etc.);
- întreabă şi răspunde la întrebări; - plante (ghiocel, lalea,
crizantemă)
face înţeles; - legume şi fructe (măr,
- primeşte mesaje şi îndeplineşte portocală, căpşuni,
instrucţiuni simple; cireşe şi ceapă,
- dobandeşte informaţii prin morcov, ardei gras);
ascultarea cu atenţie a mesajului.
- - urmăreşte linia unei poveşti, - materiale şi produse
concomitent cu imaginile din
carte, ori ascultând povestea
spusă de educatoare şi povesteşte,
la rândul său, o poveste ascultată.
- compune, treptat, propoziţii din - utilaje, maşini,
două, trei sau mai multe cuvinte; echipamente
- învaţă cuvinte noi şi le - procesul de producţie
utilizează în cadrul jocurilor sau - despre economie şi
activităţilor de învăţare. comerţ
- recunoaşte global şi contextual - fenomene ale naturii
(ajutându-se de imagini) cuvinte - experimente
sau simboluri din calendarul
naturii, catalog, din lista cu
sarcini a copilului de serviciu etc.
- trasează peste modelul punctat
al literei de tipar sau cifrei;
cifre în cadrul unor jocuri
didactice, jocuri de
rol sau activităţi de învăţare
(spontană sau dirijată).
- numeşte elementele structurale
ale mediului apropiat: apă, aer,
elementelor create de aceştia.
şi interdependenţa dintre ele.
să enumere părţile
componente ale corpului
uman, plantelor, animalelor,
arătând utilitatea
acestora
să recunoască şi să descrie
verbal şi/sau grafic anumite
schimbări şi transformări din
mediul apropiat
să comunice impresii, idei pe
baza observărilor făcute
să manifeste disponibilitate în - îşi asumă responsabilităţi de
a participa la acţiuni de
îngrijire şi protejare a
mediului, aplicând
cunoştinţele dobândite
să aplice norme de comportare - respectă regulile de igienă
specifice asigurării sănătăţii şi individuală şi colectivă;
protecţiei omului şi naturii
să-şi îmbogăţească experienţa - observă obiectele din sala de
- enumeră părţi componente ale
plantelor, animalelor;
- adresează întrebări în legătură
cu cele observate;
- comunică în cadrul grupului
rezultatele investigaţiilor;
- pune întrebări legate de
aspectele ce prezintă interes
pentru el.
- recunoaşte fenomene ale naturii
(vânt, briză, viscol, ploaie,
ninsoare, îngheţ, grindină, fulger,
furtună, trăsnet, tunet) în
momentul producerii lor;
- cere explicaţii legate de modul
de producere a fenomenelor şi
efectele acestora asupra mediului.
- adresează întrebări în legătură
cu aspectele studiate/observate
- vorbeşte despre plantele şi
animalele din mediile terestre,
acvatice etc.
îngrijire/ocrotire a mediului
apropiat lui;
- participă la întreţinerea şi
îngrijirea mediului apropiat
(plante, vieţuitoare
etc.);
- motivează necesitatea protecţiei
mediului de către om.
- utilizează în acţiuni simple
unelte de curăţare a mediului
ambiant;
- respectă regulile de convieţuire
socială manifestând un
comportament
civilizat în relaţiile cu cei din jur
(copii, adulţi);
- ia atitudine faţă de cei care
greşesc;
- manifestă atitudini de
responsabilitate faţă de mediul în
care trăieşte (ex:construirea de
adăposturi pentru păsări pe timp
de iarnă, hrănirea acestora.
- apreciere globală a
 senzorială, ca bază a
cunoştinţelor matematice
referitoare la recunoaşterea,
denumirea obiectelor,
cantitatea lor
OM ŞI să cunoască şi să respecte
SOCIETATE normele necesare integrării în
viaţa socială, precum şi reguli
de securitate personală
să-şi adapteze
comportamentul propriu la
cerinţele grupului în care
trăieşte (familie, grădiniţă,
grupul de joacă)
să trăiască în relaţiile cu cei
din jur stări afective pozitive,
să manifeste prietenie,
toleranţă, armonie,
concomitent cu învăţarea
autocontrolului
să-şi adapteze
comportamentul
propriu la cerinţele grupului în
care trăieşte (familie,
grădiniţă, grupul de
joacă)
să descrie şi să identifice
elemente locale specifice ţării
noastre şi zonei în care
locuieşte (elemente de
relief, aşezare geografică,
obiective socio-culturale,
istorice, religioase, etnice).
să cunoască şi să utilizeze
unelte simple de lucru pentru
realizarea unei activităţi
practice
să fie capabil să realizeze
lucrări practic, valorificând
deprinderile de lucru însuşite
grupă; cantităţii si apreciere
- recunoaşte şi denumeşte
obiectele indicate;
- selectează şi grupează obiectele
de aceeaşi formă/ mărime/
culoare (la început ţinând seama
de un singur criteriu, apoi de mai
multe simultan;
- respectă normele de convieţuire
socială.
- îşi apreciază propriul
comportament în raport cu
persoane, personaje şi
situaţii cunoscute.
- manifestă atitudini tolerante faţă
de alţi copii care aparţin
diferitelor confesiuni/categorii
minoritare.
- ascultă şi respectă alte păreri;
- cunoaşte responsabilităţile în
microgrupul din care face parte;
- acceptă şi oferă sprijin.
- identifică forme de relief. - denumiri ale
- cunoaşte numele ţării de origine obiectelor specifice
şi al localităţii natale şi îşi activităţilor practice şi
cunoaşte domiciliul; practicgospodăreşti:
- cunoaşte numele capitalei, al hârtie glasată, hărtie
oraşului natal, numele străzii etc; creponată, lipici,
- cunoaşte şi respectă tradiţiile sârmă, suitaş, ac,aţă,
populare, sărbătorile religioase foarfece vesela,
ale familiei şi ale comunităţii. tacâmuri, şerveţel etc
- cunoaşte materialele de lucru
specifice activităţilor practice şi
verbalizează acţiunile specifice
întreprinse, folosind un limbaj
adecvat.
- execută individual sau în grup
tema dată;
- sesizează modificările produse
in urma acţiunii cu/asupra unor
materiale de lucru (mototolire,
pliere, îndoire etc.);
- selectează adecvat uneltele si
 materialele necesare, conform
temei alese/date;
- manifestă stabilitate şi
perseverenţă în activitate,
dovedind, treptat, că a dobândit
încredere în forţele proprii.
ESTETIC ŞI să descopere lumea - descoperă lumea înconjurătoare - sunete din natura,
CREATIV înconjurătoare cu ajutorul auzului. sunete ale obiectelor
cu ajutorul auzului. din mediul apropiat
să diferenţieze auditiv timbrul - diferenţiază sunetul vorbit de cel - sunete produse de
şi intensitatea sunetelor din cântat şi sunete produse de diferite obiecte sonore
mediul apropiat şi al sunetelor diferite obiecte sonore. - sunete produse de
muzicale diferite instrumente
muzicale (tobă, vioară,
chitară, pian, trompetă,
fluier etc.)
să intoneze cântece pentru - cântă cu dezinvoltură cântece
copii pentru copii, singuri, împreună cu
sau acompaniaţi de educatoare.
să acompanieze ritmic - acompaniază cântecele - sunetul vorbit si
cântecele. cunoscute cu mişcări corporale, sunetul cântat
obiecte sonore
sau jucării muzicale (tobă,
clopoţel, tamburină etc.).
să asocieze mişcările sugerate - improvizează spontan scurte
de textul cântecului cu ritmul motive sincretice (text
acestuia onomatopeic şi melodie, text
onomatopeic şi mişcare etc.).
să asculte şi să recunoască - ascultă cu plăcere şi uneori chiar - cântece, jocuri
fragmente din creaţii muzicale recunoaşte fragmente din creaţii muzicale, jocuri cu text
naţionale şi universale, muzicale naţionale şi universale, si cant, audiţii
corespunzătoare specificului corespunzătoare vârstei şi adecvate vârstei şi
de vârstă al copilului preşcolar preocupărilor temei de studiu.
şi preocupărilor acestuia. sale.
să redea teme plastice - utilizează corect instrumentele - denumiri ale
specifice desenului. de lucru (creion, pensulă, carioca, obiectelor
cretă, ceracolor etc.) în specifice: creion,
exprimarea liberă a gestului pensula, acuarele,
grafic (chiar şi prin mâzgălituri); planşă, şevalet,
- utilizează diferite imagini, plastilina, lut, planşetă
respectând conturul acestora. etc.
să obţină efecte plastice, - aplică pe suprafete date sau - denumiri ale culorilor
forme spontane şi elaborate libere culoare (cu pensula, de baza: roşu, galben,
prin tehnici creionul, burete,etc.) albastru, verde, ale
specifice picturii. - realizează compoziţii plastice altor culori şi nuanţe şi
prin prelucrarea formelor ale non-culorilor:
spontane. negru, alb
să compună în mod original şi - aplică tehnici de lucru învăţate - opere de arta adecvate
personal spaţiul plastic. pentru redarea unei teme date sau temei şi nivelului de
din imaginaţie; vârstă

să privească şi să recunoască
creaţii artistice
corespunzătoare
specificului de vârstă al
copilului preşcolar şi
preocupărilor acestuia
(portrete de copii, jocuri ale
copiilor
PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice
regulile de igienă referitoare la echipamentul specific la
igiena echipamentului.
să-şi formeze o ţinută
corporală corectă (în poziţia
stând, şezând şi în deplasare). pentru comenzile de mers şi
să perceapă componentele
spaţiotemporale
(ritm, durată, distanţă,
localizare)
să fie apt să utilizeze
deprinderile
însuşite în diferite contexte
- creează forme noi prin
îmbinarea unor elemente
cunoscute.
- recunosc lucrările lor şi pe ale
colegilor;
- cunoaşte şi foloseşte - deprinderi motrice de
bază: mers, alergare,
activităţile de educaţie săritură
fizică;
- respectă regulile de igienă
individuală şi colectivă.
- respectă poziţia corectă a - deprinderi utilitar -
corpului şi a segmentelor acestuia aplicative: târâre pe
palme şi genunchi,
alergare (obişnuit şi în diferite mers in echilibru între
variante); două linii trasate pe
- execută exerciţii de mers, sol, tragere şi
alergare şi săritură păstrând împingere
poziţia corectă;
- execută corect mişcările
diferitelor segmente ale corpului;
- dovedeşte că şi-a însuşit corect
schema corporală.
- răspunde motric la o comandă - dansuri tematice,
dată; euritmice
- îşi coordonează mişcările cu
ritmul solicitat de educatoare.
- execută corect acţiunile motrice
învăţate, în condiţii variate, cât
mai aproape de situaţiile reale;
- se joacă (utilizând corect
mişcările şi regulile) jocuri de
mişcare pentru copii sau jocuri
sportive.

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor:
„Materiale”, „Lumini si umbre”, „Cum traieste...?”,”Cum se misca...?”, „La ce
foloseste...?”, „Cine a facut...?”, „Forme si culori” etc.

RESURSE:
 Umane: copii, educatoare, părinţi, bunici, membri ai comunităţii locale
 Materiale:
- -ilustraţii pentru poveşti şi poezii
 - cărţi şi albume despre toamnă, atlas botanic
- imagini A3, A4 cu aspecte de toamnă, jetoane
- CD-player, CD-uri tematice, DVD.
- accesorii pentru jocuri de rol: păpuşi, coşuleţe, lădiţe, fructe, legume, şorţuleţe, bonete;
- borcane, flori, vaze, tăvi ,
- teatru de păpusi, marionete, măsti, trusa bucătarului, medicului, etc.
- lopăţele, grebluţe,etc.
- seturi de construcţie: cuburi plastic, combino, arco, material mărunt
-Lego mic/mare
-maşinuţe mici/mari/mijlocii,
-personaje în miniatură
-materiale din natură: castane/ghinde/nuci, frunze, pietricele, crengi de copaci, fructe, legume,
flori, jetoane,
- vase, coşuri, lădiţe , fişe de lucru adaptate temei,
- atlase şi enciclopedii, jocuri manipulative cu diferite sarcini de sortare şi clasificare.
- hârtie albă, hârtie glasată, autocolant, creponată,
- acuarele, pensule, vase cu apă, carioca;
- forfecuţe, lipici,
- creioane colorate, cerate, tablă, markere,
- plastilină, planşete,
- sfoară/ frunze
-basme în bucăţele,
- domino , mozaic, mărgele,
- tăbliţe magnetice, cifre
- joc cu ştampile, şabloane pentru copiere în contur şi pe contur, ştampile din cartof;
-Jocuri: „Caută perechea!”, „Asocieri”, „Jocul umbrelor”

 De timp: 5 săptămâni

CENTRUL TEMATIC:
Albume și fotografii sau imagini din calendare cu aspecte specifice toamnei, plante uscate,
seminţe „interesante”, ştiuleţi de porumb, ,,tărtăcuţe”, frunze de toamnă deosebit colorate, cu
formă interesantă, enciclopedii, cărţi şi reviste pentru copii, cu întâmplări petrecute toamna,
casete audio cu cântece de toamnă pentru copii, coşuri cu legume, fructe, flori, costume de
carnaval specifice, pălării de floarea soarelui, dovleci pentru felinare.

INVENTAR DE PROBLEME:

CE ŞTIM? CUNOŞTINŢELE
CE VREM SĂ AFLĂM? TRANSMISE DE
 Toamna este unul din cele 4  De unde vine ploaia? EDUCATOARE
anotimpuri ale anului.  Cum se formează - cunoştinţe despre elementele
 Toamna cad frunzele. ploaia? componente ale lumii
 Toamna aduce ploi multe.  Cum se formează înconjurătoare (aerul, apa,
 Toamna găsim multe fructe şi anotimpurile? solul, vegetaţia, fauna, fiinţa
legume.  De ce fel de vitamine umană ca parte integrantă a
 Toamna este bogată. avem nevoie pentru a mediului, fenomene ale
 Ştim cum trebuie să consumăm creşte sănătoşi? naturii), precum şi
fructele şi legumele  Când e frig de unde interdependenţa dintre ele;
mâncăm fructe şi - norme de comportare
 Ele conţin vitamine şi ne ajută
 să fim mai puternici. legume ? specifice asigurării sănătăţii şi
. protecţiei omului şi naturii;
-cunoştinţe despre creaţii
artistice corespunzătoare
specificului de vârstă al
copilului preşcolar şi
preocupărilor acestuia

CENTRE DE INTERES:

BIBLIOTECĂ: JOC DE ROL: CONSTRUCȚII:

- cărţi şi albume despre
toamnă, atlas botanic
-ilustraţii pentru poveşti şi
poezii
- imagini A3, A4 cu aspecte
de toamnă, jetoane
- CD-player, CD-uri tematice,
DVD.
ŞTIINŢĂ:
- teatru de păpusi, marionete,
măsti, trusă bucătarului,
medicului, etc.
- accesorii pentru jocuri de
rol: păpuşi, coşuleţe, lădiţe,
fructe, legume, sortulete,
bonete;
- borcane, flori, vaze, tăvi ,
- lopăţele, grebluţe,etc.
ARTE:
-materiale din natură:
castane/ghinde/nuci
- seturi de construcţie: cuburi plastic,
combino, arco, material mărunt
-Lego mic/mare,
-maşinuţe mici/mari/mijlocii,
-personaje în miniatură
JOC DE MASĂ:

- atlase si enciclopedii, jocuri
manipulative cu diferite
sarcini de sortare si
clasificare
- frunze, pietricele, crengi de
copaci, fructe, legume, flori,
jetoane
- vase, coşuri, lădiţe , fise de
lucru adaptate temei
- hârtie albă, hârtie glasată,
autocolant, creponată
- acuarele, pensule, vase cu
apă, carioca
- forfecuţe, lipici
- creioane colorate, cerate,
tablă, markere,
- plastilină, planşete,
- materiale din natură
- sfoară
- tabliţe magnetice, cifre
- joc cu ştampile, şabloane pentru
copiere în contur şi pe contur, ştampile
din cartof;
-basme în bucăţele,
- Domino , Mozaic, mărgele,
- materiale din natură de diferite forme,
mărimi ;
-Jocuri: „Caută perechea!”, „Asocieri”,
„Jocul umbrelor”

DIRECŢII DE DEZVOLTARE:
- discuţii cu preşcolarii din grupă;
- discuţii cu persoane implicate: - specialişti,
- alte cadre didactice,
- părinţi şi alţi membri ai familiei copiilor,
- alţi copii;
- lecturarea unor informaţii suplimentare;
-rezultate;
-harta proiectului
  ,,E toamnă iar...”
 Cunoştinţe despre toamnă şi  ,, Legume vesele”
transformările naturii în acest  ,,Alfabetul vitaminelor”
anotimp, despre importanţa  ,,Valsul florilor”
vitamineor în păstrarea sănătăţii  “Recoltele Toamnei”

REZULTATE

CONCEPTE
C
A
U A B
I
N B L
I
O I T
Ă
Ş T
I
T

I I

Ţ T

ATITUDINI

 Capacităţi de cunoaştere şi înţelegere a fenomenelor

 Atitudini de dragoste, respect , îngrijire naturii;
şi protejare a naturii  Abilităţi artistice pentru redarea mediului
înconjurător prin desen pictură, muzică şi dans
(creativitate, expresivitate, etc);
 HARTA PROIECTULUI

„FORME ŞI
CULORI”

,,E toamnă iar...” ,, Legume vesele”

,,Alfabetul ,,Valsul florilor” “Recoltele Toamnei”
-transformările vitaminelor”
elementelor -cunoştinţe despre
-denumirea legumelor toamnă şi
componente ale lumii - cunoştinţe despre
înconjurătoare în -importanţa -importanţa transformările naturii
legumelor în elementele în acest anotimp
anotimpul toamna, vitaminelor componente ale lumii
precum şi menţinerea sănătăţii - abilităţi artistice
-reguli de păstrare a înconjurătoare
interdependenţa pentru redarea
sănătăţii
dintre ele mediului înconjurător

EVALUAREA PROIECTULUI:

a) Secvenţială:
 probe orale: evidenţierea aspectelor legate de temă, ghicitori, convorbire,
interviul, observarea curentă, verificarea, turul galeriei, jocul didactic,
investigaţia, problematizarea,
 probe scrise: fişe

b) Finală
 expoziţii cu lucrările copiilor – confecţionarea de personaje cu materiale din
natură, ghirlande pentru decorarea clasei şi grădiniţei.
 album cu fotografii realizat în timpul desfăşurării proiectului
 jurnalul proiectului cu lucrări artistico-plastice şi practice realizate de copii
în timpul proiectului
 serbare – “A venit toamna…”

Bibliografie:
1. Breben, S.; Ruiu, G; Goncea, E. – „Activităţi bazate pe inteligenţe multiple”- Editura
Reprograf, 2005
2 Culea, L.; Grama, F.; Ionescu, D. – „Activitatea integrată din grădiniţă”- ghid pentru
cadrele didactice din învăţământul preuniversitar, Ed. Didactica Publishing House, Bucureşti,
2008
3.***,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar”, Ed. DPH, 2008;
 PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

SĂPTĂMÂNA: TEMA: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”

PROIECTUL: „FORME ŞI CULORI” SUBTEMA:,,E toamnă iar...”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) (ALA) experienţiale
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Cum ne îmbrăcăm şi unde ne jucăm, ,,Citim imagini despre toamnă” D.Ş.
N toamna?” Cunoaşterea mediului
I -„Cine lipseşte?; Artă:
-”Calendarul naturii” ,,Desenăm,coloram frunze - Joc didactic:
Rutine: ruginii” ,,Când se întâmplă ?’’
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc de mişcare: „Bate vântul
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de frunzele”
igienă personală

Tranziţie:
-„Bat din palme” – joc de mişcare
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -”De ce ne este frig toamna?,, Ştiinţă : Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; ,, De ce cad frunzele ?”
Ţ -”Calendarul naturii” „ Sortăm jucăriile după
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc de masă : mărime”
ordine şi disciplină ,,Caută umbra !” -joc didactic
„Uneşte printr-o linie!”
Rutine: „Colorează…
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire respectând ordinea
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare: „Piticii” culorilor!”
igienă personală

Tranziţie:
-Joc de mişcare: „Bate vântul frunzele!”

M Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii: DLC:

I - ,,Poveste de toamnă” ,,Băncuţa din parc” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Artă: „ Recunoaşte
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Culorile toamnei” anotimpul!” -joc
U ordine şi disciplină exerciţiu
R Rutine:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire DEC:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Educaţie muzicală
igienă personală „Joc de mişcare:
„Prinde frunzele zburate de Cântec- ,,Bună
vânt!” dimineaţa, grădiniţă!”-
Tranziţie: Joc muzical: “Bat din
 -Joc de mişcare cu text şi cânt: „La pădure” palme!”

J Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: ,,Frunza” de Emil Activitate integrată

O -,,Ce ai observat afară?’’ Gârleanu D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Joc de masă :
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Sortăm imagini specifice, de „Toamna în pădure” –
ordine şi disciplină toamna ’’ pata de culoare

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de
igienă personală „Concurs de ghicitori:
„Ghici , ghicitoarea mea!”
Tranziţie:
-„Prinde frunza!”- joc de mişcare

Întâlnirea de dimineaţă: Arta: DOS:

V -„Toamna îmi place să mă joc cu…” modelaj :,,Frunze si copaci ” Activitate practică
I -„Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Bibliotecă : -,,Tablou de toamnă”
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Citeşte o imagine ! »
R ordine şi disciplină DPM:
I Rutine: Educaţie fizică
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc cu text şi cânt: „Am
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de pierdut o batistuţă” Mersul organizat într-o
igienă personală direcţie dată
Joc: „ Veniţi la ...” ( în
Tranziţie: funcţie de tema
- „Huţa, huţa, dă mânuţa!” săptămânii)
Joc de liniştire: „
Balonul”
 SĂPTĂMÂNA: TEMA: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”
PROIECTUL: „FORME ŞI CULORI” SUBTEMA:,,Legume vesele”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Coşul cu legume proaspete ” ,,Să cunoaştem legumele!” D.Ş.
N -Facem cunoştinţă!”, -„Cine Cunoaşterea mediului
I lipseşte?; Artă: ,, Legume vesele” (colorare, - Lectură după
-”Calendarul naturii” desen) imagini
- „Încercuieşte
Rutine: frunzele care
- “Micul dejun“- deprinderi de sunt la fel!”
autoservire Joc de mişcare: - „Spune ce vezi!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Furişează-te pe unde poţi!”
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie:
Joc senzorial:,,Spune ce-ai
gustat?”
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,De ce trebuie să mâncăm Ştiinţă: Activitate matematică
R legume?” ,,Alfabetul vitaminelor” „Formează grupe de
Ţ -„Cine lipseşte?; fructe şi legume!”
I -”Calendarul naturii” Joc de masă: (joc didactic)
-Ne pregătim pentru activităţi; ,,Legume mari si mici”
deprinderi de ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc distractiv:
autoservire „Recunoaşte-l după voce!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-„Hai, copii, în pas vioi,
Ne-aşezăm doi câte doi!”
M Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă: DLC:
I -,,Spune ce-ai mâncat aseară?” - ,,Multe, puţine,” Educarea limbajului
E „Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Artă: „„Eu spun una, tu spui
C -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Modelăm legume” multe“”
U deprinderi de ordine şi disciplină
R DEC:
I Rutine: Educaţie muzicală
 - “Micul dejun“- deprinderi de Cântec-,,Toamna”
autoservire Joc senzorial: Joc cu text şi cânt:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Atinge şi spune cum este!” “Bate vântul frunzele”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-„Noi suntem piticii”- joc de
mişcare
J Întâlnirea de dimineaţă:
O -„Care-i leguma preferată?”
I - „Cine lipseşte?;
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Joc de rol :
» Piaţa de legume »
Artă : « Legume vesele »
Activitate integrată
D.E.C.(activ. artistico-
plastică) + A.L.A.
,,Să pictăm cu cartoful”-
tehnica ştampilei

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Teatru de păpuşi: „Ridichea uriaşă”
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-„Legumele vesele”- joc de
mişcare
V Întâlnirea de dimineaţă:
I -.,,În grădina de legume”
N - „Cine lipseşte?;
E -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi;
I deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Artă : DOS:
« Morcovi subţiri şi morcovi groşi »
-,,Reguli de igienă” –
Constructii : respectarea unui regim
« Lădiţe pentru legume » sănătos de viaţă
DPM:
Educaţie fizică
Mers în coloană câte unul
Joc de mişcare: Joc: „ Şarpele”
„Ştafeta legumelor” Joc de liniştire:” Ghici
cine te-a strigat!”

Tranziţie:
-„Trenuleţul legumelor”- joc de
mişcare
 SĂPTĂMÂNA: TEMA: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”
PROIECTUL: „FORME ŞI CULORI” SUBTEMA:,,Alfabetul vitaminelor”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) (ALA) experienţiale
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Ce vitamine au fructele?” ,,Toamna in livada ” D.Ş.
N -Facem cunoştinţă!”, Cunoaşterea mediului
I -„Cine lipseşte?; Joc de masă:
-”Calendarul naturii” ,,Multe ,putine ” -,,Fructe şi legume’’
- Lectură după
Rutine: imagini
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc distractiv: „Ghiceşte -„Denumeşte fructele
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de fructul meu preferat!” şi arată pomul cu
igienă personală fructe la fel!”

Tranziţie:
-,,Ghici, ghicitoarea mea!”

M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: D.Ş.

A -,,De ce spălăm fructele?” ,,Alege numai fructe de Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; toamna ”
Ţ -”Calendarul naturii”
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Artă: „Arată mingea de pe
ordine şi disciplină ,,Mere mari şi mici” (lipire) raft!”
„Arată pomul de lângă
Rutine: casă!”
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Colorează bulina de
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare: deasupra copacului!”
igienă personală „Prinde în coş merele
zburătoare!
Tranziţie:
- Joc senzorial: ,,Spune ce-ai gustat!”

M Întâlnirea de dimineaţă: ” Bibliotecă: DLC:

I -,, De ce mâncăm fructe?” ,, Spune mai departe ...” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?; „Asociază două imagini la fel”
R -”Calendarul naturii” (joc magnetic) „„Spune ce face…”-
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de joc exerciţiu
U ordine şi disciplină Joc de rol:
R Rutine: ,,La piaţa de fructe” DEC:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie muzicală
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de
igienă personală „Joc de mişcare: Cântec-,,Toamna”
„Alege doar fructele roşii!” Joc cu text şi cânt:
Tranziţie: “Bate vântul frunzele”
- Joc de mişcare:,,Culegem mere”
J Întâlnirea de dimineaţă: Artă: Activitate integrată
O -.,,Spune ce-ai mâncat aseară?” ,,Şerveţele late şi înguste » D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; (lipire) plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Ştiinţă :
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Numărăm mere şi pere” „Mărul” -modelaj
ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Concurs de ghicitori:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Ghici, ghicitoarea mea!”
igienă personală

Tranziţie:
- Audiţie : ,,Cântece de toamnă”

Întâlnirea de dimineaţă: Artă : DOS:

V -.,,Copii frumoşi , copii sănătoşi” « Fructe vesele » Activitate practică
I -„Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Joc de masă : -“Salata de fructe”
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de « Loto cu fructe »
R ordine şi disciplină DPM:
I Rutine: Educaţie fizică
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu text şi cânt: Mers în coloană câte
igienă personală „Am pierdut o batistuţă” unul, porniri/opriri la
semnal
Tranziţie: Joc: „Trenul”
- Dramatizare: ,,Prâslea cel voinic şi merele Joc de liniştire:
de aur” „Plimbă jucăria”
 SĂPTĂMÂNA:
TEMA: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”
SUBTEMA:,,Valsul florilor”
PROIECTUL: „FORME ŞI CULORI”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Ce flori ai în grădină?” ,,Citim despre flori de toamna” D.Ş.
N -Facem cunoştinţă!”, -„Cine Cunoaşterea mediului
I lipseşte?; Joc de rol: - „Spune ce vezi!”
-”Calendarul naturii” ,,La florărie”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare:
autoservire „Cine culege cele mai multe flori?”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie: .,,Vizită la florărie”

M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,Care este cea mai frumoasă Ştiinţă: Activitate matematică
R floare?” ,, Alege după culoare ,marime!” „Formează grupe după
Ţ -„Cine lipseşte?; ,,De ce florile au culori diferite?” formă şi culoare!”
I -”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi; Joc de masă:
deprinderi de ordine şi disciplină ,,Crizantema” - puzzle

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte floarea după miros!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
- Joc de mişcare: ,,Albinele la
flori” , ,,Schimbă locul florilor”
M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: DLC:
I -,,Cui îi dăruieşti floarea?” ,,Spune ce face, cum este ?” Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Artă: „Recunoaşte floarea!“
C -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Crizantema şi tufănica”
U deprinderi de ordine şi disciplină „Tangram” DEC:
R Educaţie muzicală
I Rutine: Joc cu text şi cânt:
- “Micul dejun“- deprinderi de “Dacă vesel se trăieşte!”
autoservire Joc senzorial:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Atinge şi spune cum este!”
 deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,,Îngrijim florile de la colţul
naturii”
J Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii : Activitate integrată
O -,,Culorile florilor” « Sera de flori » D.E.C.(activ. artistico-
I - „Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Joc senzorial :
-Ne pregătim pentru activităţi; « Mirosul forilor »
deprinderi de ordine şi disciplină „Crizantema” –punctul
şi linia
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc distractiv:
autoservire „Recunoaşte floarea după formă!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-Joc de mişcare: ,,Bucheţele”
V Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: DOS:
I -,,Unde ai mai văzut această ,,Spune ce ştii despre această floare!”
N floare?” ,,Cum ajutăm natura să
E - „Cine lipseşte?; Artă: rămână mereu veselă?”
R -”Calendarul naturii” ,,Vaza cu flori”
I -Ne pregătim pentru activităţi; DPM:
deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie fizică
Mers în diferite variante
Rutine: ( pe vârfuri, pe călcâi, cu
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare: ridicarea genunchilor,
autoservire „Ştafeta florilor” ghemuit)
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc: „ În excursie”
deprinderi de igienă personală Joc de liniştire: Ghici
cine a plecat!”
Tranziţie:
- Joc: ,,Hora Crizantemelor”
 SĂPTĂMÂNA: TEMA: „Când/cum şi de ce se întâmplă?”
PROIECTUL: „FORME ŞI CULORI” SUBTEMA:,,Recoltele Toamnei”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă :
U -,,Toamnă frumoasă, toamnă bogată” ,,Toamnă, toamnă harnică” D.Ş.
N -„Cine lipseşte? Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Joc de masă:
,,Grupează fructe, legume, - ,,Fructe şi
Rutine: flori” legume’’
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire - Lectură după
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc distractiv: imagini
igienă personală „Ştafeta fructelor şi legumelor”

Tranziţie:
-,, Ziua Recoltei”

M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: D.Ş.

A -,,Cum a fost vremea în această toamnă?” - ,,Ghici, ghicitoarea mea!” Activitate matematică
R „Cine lipseşte?; „Colorează frunzele
Ţ -”Calendarul naturii” Artă: aşa cum arată bulina!”
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Roadele toamnei”
ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Trenuleţul Toamnei”
igienă personală

Tranziţie:
- Joc distractiv: ,,Plimbă cartoful!”

M Întâlnirea de dimineaţă: Artă: DLC:

I -,,Ce conserve au făcut părinţii tăi?” ,,Modelăm fructe şi legume” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Joc de rol : „Spune ce face…”
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Greierele şi furnica” -joc exerciţiu
U ordine şi disciplină
R Rutine: DEC:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Joc de mişcare: Educaţie muzicală
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Prinde floarea preferată!”
igienă personală Cântec: „La pădure”
Joc cu text şi cânt:
Tranziţie: “Dacă vesel se
-,,Ghici, ghicitoarea mea!” trăieşte!”
J Întâlnirea de dimineaţă: Artă : Activitate integrată
O -,,Ce compoturi îţi plac?,, „Aspect de toamnă” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc senzorial : “ Coşuleţul Toamnei”-
ordine şi disciplină ,,Spune ce-ai gustat!” pata de culoare

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Concurs de ghicitori:
igienă personală „Ghici , ghicitoarea mea!”

Tranziţie:
-.,,Cântece de toamnă”

Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii : DOS:

V -,,Ce flori îţi plac?” ,,Depozitul de legume şi Activitate practică
I -„Cine lipseşte?; fructe”
N -”Calendarul naturii” -,,Îngrijim parcul
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Artă : grădiniţei”
R ordine şi disciplină ,,Flori surori”
I Rutine: DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu text şi cânt:
igienă personală „Am pierdut o batistuţă” Alergarea într-o
direcţie dată cu porniri,
Tranziţie: opriri la semnal
- Joc de mişcare: ,,Ţăranul e pe câmp” Joc: „Cine ne-a ieşit
în drum?”
Joc de liniştire: „
Găseşte şi taci!”
 Perioada: ……………………………..
Grupa………………………………………
Educatoare/Prof.: ………………………..

Subteme:

 „Noi suntem români!”

 “În aşteptarea lui Moş Nicolae!”
 “Uite, vine Moş Crăciun!”
 “Surprizele iernii”

DURATA: 4 săptămâni

ARGUMENT

Proiectul se desfăşoară pe durata a patru săptămâni şi are ca scop cunoaşterea identităţii

naţionale, a obiceiurilor şi a tradiţiilor în care s-au născut cei mai mici cetăţeni ai României.
1 Decembrie, Ziua Naţională a României, aduce din nou, în prim plan, nevoia de a trezi în
fiecare dintre noi mândria de a fi români, cu tot ceea ce ne reprezintă: însemnele naţionale, portul
popular, limba armonioasă. Aplecându-ne cu dragoste spre trecutul nostru, gândindu-ne cu
respect la originea poporului român născut creştin, trebuie să ne păstrăm cu sfinţenie obiceiurile
păstrate din vremuri de demult, ca nişte adevăraţi români.
Noi, dascălii, trebuie să-i învăţăm pe copii să preţuiască şi să respecte obiceiurile şi tradiţiile
în care s-au născut, să-i învăţăm să iubească meleagurile natale, portul românesc şi pe români, să le
sădim în suflet aceste elemente definitorii ale identităţii neamului romanesc fără de care nu am mai
putea şti de unde venim şi cine suntem de fapt noi, românii. Să-i ajutăm pe copii să înţeleagă
imensitatea tezaurului nostru folcloric în care arta populară românească este o minunată oglindă în
care se reflectă cu cea mai mare intensitate frumuseţea României, istoria şi mai ales sufletul
neamului. Să facem în aşa fel încât să ducem mai departe aceste tradiţii care, parcă pe an ce trec, îşi
pierd din farmecul şi mireasma lor
SCRISOARE DE INTENŢIE

Stimaţi părinţi şi bunici,

Grupa…….…………. derulează, în perioada ……………., un proiect

cu tema ,,MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!”
În cadrul acestuia, copiii vor discuta şi vor învăţa despre tot ceea ce este legat de
informaţiile despre poporul român, sărbătorile naţionale şi locale, despre tradiţiile şi
obiceiurile strămoşeşti.
Pentru a satisface curiozitatea copiilor, vă rugăm să fiţi alături de noi la realizarea
activităţilor, sprijinindu-ne cu informaţii şi materiale pe această temă. Pentru ca
activităţile noastre să fie cât mai plăcute şi interesante, vă rugăm să le mijlociţi informarea
corectă şi căutarea materialelor necesare: ilustraţii, cărţi cu poezii, poveşti despre obiceiuri
şi tradiţii de Crăciun, albume de artă, CD-uri cu cântece şi dansuri populare, colinde,
costume naţionale autohtone, obiecte tradiţionale (linguri de lemn, panglică tricoloră, vase
de lut, obiecte pentru colindat) etc.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi ajutor!

Educatoare.............................................
 COMPETENŢE GENERALE:

 Fixarea şi consolidarea semnificaţiei unor evenimente tradiţionale, religioase

şi culturale;
 Cunoaşterea unor obiceiuri creştineşti specifice Sărbătorii Crăciunului;
 Formarea virtuţilor creştine şi utilizarea comportamentului moral religios;
 Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie, care definesc portretul spiritual al
poporului roman;
 Stimularea interesului părinţilor copiilor prin implicarea directă şi indirectă în aceste activităţi.

COMPETENŢE SPECIFICE:

 să recunoască însemnele naţionale: stema, steagul (semnificaţia culorilor din drapelul

naţional, harta României, imnul naţional, atitudinea de respect în timpul intonării acestuia);
 să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuiesc;
 să afle câteva aspecte legate de sărbătoarea Crăciunului (naşterea şi viaţa lui Iisus pe Pământ)
 să perceapă semnificaţia datinilor: colindatul, venirea lui Moş Nicolae, sosirea lui Moş
Crăciun, împodobirea bradului, sorcova, steaua, semănatul, pluguşorul;
 să descrie verbal sau grafic obiecte, fenomene, procese din mediul înconjurător folosind surse
de informare diverse;
 să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, manifestând prietenie, toleranţă,
armonie, concomitent cu pregătirea unei atmosfere de sărbătoare, învăţarea autocontrolului;
 să-şi manifeste admiraţia faţă de tradiţiile/obiceiurile moştenite de la înaintaşii noştri;
 să trăiască bucuria de a lucra/colinda împreună;
 să simtă mândria de a fi român;
 să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii;
 să intoneze cântece pentru copii şi colinde;
 să-şi formeze deprinderi motrice de bază;
 să execute dansuri euritmice şi populare;
 să asculte (să recunoască) fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale.

RESURSE:
 Umane: copii, educatoare, părinţi, bunici, preot, muzeografi, bibliotecari.

 Materiale: planşe, reviste şi pliante cu imagini de Crăciun, cărţi cu poezii şi povestiri despre
Moş Nicolae, Moş Crăciun, cărţi, reviste de specialitate, costume populare, felicitări, beteală,
globuri, ornamente de Crăciun, cartoane colorate, hârtie creponată, hârtie glasată, cariocă,
creioane colorate, acuarele, pensule, planşete, plastelină, staniol, un brăduţ, casetofon şi CD-
uri, aparat foto.

 De timp: patru săptămâni

METODE :
Explicaţia, demonstraţia, povestirea, problematizarea, exerciţiul, observarea spontană şi
dirijată, jocul, convorbirea euristică, învăţarea în grupuri mici, munca pe echipe, turul galeriei.
CENTRUL TEMATIC:
Va cuprinde: steagul, stema, harta României, imagini specifice Sărbătorilor de iarnă, materiale
care să ilustreze diferite obiceiuri (capra, sorcova, pluguşorul, etc.), un brad care se va împodobi şi
orna cu podoabe realizate de copii. Pe parcursul derulării proiectului, centrul tematic se va îmbogăţi
cu diferite lucrări şi materiale procurate de copii, educatoare şi părinţi.

INVENTAR DE PROBLEME:

CE ŞTIM? CE VREM SĂ AFLĂM?

 Ţara noastră se numeşte România;
 Locuitorii ţării noastre se numesc
români.
 Noi vorbim limba română.
 De sărbători românii se îmbracă în
costume populare;
 Moş Nicolae aduce daruri, dar şi
nuieluşe în ghetuţe;
 Moş Crăciun, îmbrăcat în roşu, vine de
sărbători din Laponia;
 Sania lui Moş Crăciun este trasă de reni;
 De Crăciun colindăm, mergem la
biserică; primim cadouri.
 Ce sărbătorim la 1 Decembrie?
 De ce a fost aleasă această zi ca
Ziua Naţională a României?
 Care sunt însemnele ţării noastre?
 Ce simbolizează culorile drapelului
naţional?;
 Care sunt obiceiurile şi tradiţiile
locale şi naţionale?;
 Care sunt părţile componente ale
costumului popular?;
 Cum se toarce cu furca şi fusul?
 Ce sunt datinile?
 Cine este Moş Nicolae? Dar Moş
Crăciun?
 Care este semnificaţia unor
evenimente tradiţionale?
 Cine este Iisus?

CENTRE DE INTERES DESCHISE ŞI MATERIALE puse la dispoziţia copiilor

BIBLIOTECĂ ARTĂ JOC DE ROL

 Biblia copiilor  culori , acuarele,  costum naţional
 cărţi, reviste, pensule  steaguri
pliante, albume cu  creioane colorate  casete audio
imagini despre  coli de hârtie A4  costumaţii diferite
meşteşuguri  planşete  accesorii pentru dramatizări
populare  şabloane cu piese  patine din pungi
 albume cu imagini ale costumului  schiuri din carton
din România, popular: ii, cămăşi,  păpuşi
 tăbliţe magnetice iţari
 album cu fotografii  vase de lut,
de familie sau de la ştampile, cârpe de
serbări (utilizarea şters, sârme,
costumului popular) mărgele, coşuleţe
jetoane cu imagini  gherghef, ace, aţă
legate de temă. roşie şi neagră
 joc „Învăţ să cos”

CONSTRUCŢII
 jocuri de construcţii
plane
 pioneze
 personaje în miniatură
seturi pentru construcţii
cu mărgele
 materiale din natură:
castane/ghinde/nuci,
seminţe,
 cuburi de lemn
 boabe de grâu,
busuioc legat cu aţă
roşie, usturoi
ŞTIINŢE JOC DE MASĂ
 enciclopedie  ,,Alegeţi şi grupaţi!”
 calculator
 glob pământesc  Joc cu ştampile, şabloane
 atlas pentru copiere în contur şi pe
 pliante , vederi contur
 CD-uri cu imagini
din România  Jocuri: „Caută perechea!”,
 muzică şi dansuri „Asocieri”, „Jocul umbrelor”
populare
 imagini special
alese pentru temă
 harta României
 Stemă
 Drapel
 icoane, obiecte
tradiţionale

DIRECŢII DE DEZVOLTARE:
- discuţii cu preşcolarii din grupă;
- discuţii cu persoane implicate: - specialişti,
- alte cadre didactice,
- părinţi şi alţi membri ai familiei copiilor,
- alţi copii;
- lecturarea unor informaţii suplimentare;
-rezultate;
-harta proiectului
  Ţară, popor, localitate natală;
 Sărbătoare naţională , tradiţie.

REZULTATE
CUNOŞTINŢE

 Elemente de istorie
 Elemente de religie care definesc
portretul spiritual al poporului
român
CONCEPTE
C

ATITUDINI

ABILITĂŢI

 Respect faţă de valorile morale şi

tradiţionale;
 Abilităţi de recunoaştere, acceptare şi respect al
 Respect faţă de propria persoană şi
diversităţii;
faţă de ceilalţi;
 Abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare
 Dragoste faţă de adevăr şi dreptate;
motrică.
 Abilitatea de a intra în relaţii cu cei din jur;
 HARTA PROIECTULUI

Drapel Semnificaţia

1Decembrie- Ziua Naţională a

României „Noi
culorilor
suntem
români!”
Imnul ţării:,,Deşteaptă-te, Stema
române!”

„În aşteptarea „MÂNDRU SUNT “Uite, vine

lui Moş DE ŢARA MEA!” Moş Crăciun!”
Nicolae!”

Colinde
“Obiceiuri străbune” Împodobim
bradul!

„Surprizele iernii”
“Crăciunul,
Sărbătoarea Naşterii

 Domnului”

“Jocurile copiilor”
 EVALUAREA PROIECTULUI:
a) Secvenţială:
 probe orale: evidenţierea aspectelor legate de temă, ghicitori, convorbire, interviul,
observarea curentă, verificarea, turul galeriei, jocul didactic, investigaţia,
problematizarea,
 probe scrise: fişe
b) Finală
 expoziţii cu lucrările copiilor – confecţionarea de steguleţe, felicitări, ornamente pentru
decorarea clasei şi a bradului.
 album cu fotografii realizat în timpul desfăşurării proiectului
 jurnalul proiectului cu lucrări artistico-plastice şi practice realizate de copii în timpul
proiectului
 „colindatul” la instituţii partenere, serbarea de Crăciun

BIBLIOGRAFIE:

 Breban, Silvia; Gongea, Elena; Ruiu, Georgeta; Fulga, Mihaela, Metode interactive de grup
- Ghid metodic, Editura Arves, Piteşti, 2002
 *** MECT, Curriculum pentru învăţământul preşcolar(3-6/7 ani), Bucureşti, 2008
 PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

SĂPTĂMÂNA:
TEMA: „Cine sunt/suntem?”
SUBTEMA:,,Noi suntem români!”
PROIECTUL: „MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca :
U -,,Ce înseamnă să fii român?” ,,Răsfoim albumul cu obiecte de artă D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; populară şi portul popular la români” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii”
Artă: –,, Spune la ce foloseşte
Rutine: ,,Drapelul tricolor” fiecare obiect!”
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Drag mi-e jocul românesc!”
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie:
,,Cântece populare româneşti”
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,Ce limbă vorbim noi?” Construcţii : Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; ,,Căsuţe ţărăneşti”
Ţ -”Calendarul naturii” „Colorează cum îţi
I -Ne pregătim pentru activităţi; Artă: ,,Oraşul meu” spun!”
deprinderi de ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte-l după voce!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,,Hora mare” - dans popular

M Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: DLC:

I -,,Cum este să fii român?” ,,Imagini din ţara mea” Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Artă: „Limba noastră” -
C -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Ţărăncuţa” - decorare memorizare
U deprinderi de ordine şi disciplină
R DEC:
I Rutine: Educaţie muzicală
 - “Micul dejun“- deprinderi de Cântec-,,Drag mi-e jocul
autoservire Joc senzorial: românesc!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Atinge şi spune cum este!” Joc cu text şi cânt:
deprinderi de igienă personală “Ceata lui Piţigoi!”

Tranziţie:
- Audiţie ,,Povestea tricolorului”
J Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca : Activitate integrată
O -,,Mult e dulce şi frumoasă limba « Povestiri istorice » D.E.C.(activ. artistico-
I ce-o vorbim” plastică) + A.L.A.
- „Cine lipseşte?; Construcţii:
-”Calendarul naturii” « Drapelul tricolor din piese -“Drapelul ţării”- pata de
-Ne pregătim pentru activităţi; geometrice » culoare
deprinderi de ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare:
autoservire „Flutură drapelul!”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală

Tranziţie: ,,Poezii patriotice”

V Întâlnirea de dimineaţă: DOS:

I -,,Ţara mea este frumoasă” Constructii:
N - „Cine lipseşte?; ,,Oraşul meu” -„Ce nu trebuie să fac!”
E -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi; DPM:
I deprinderi de ordine şi disciplină Joc de rol : Educaţie fizică
,,De-a turiştii”
Rutine: Alergare cu ocolire de
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare: obstacole
autoservire „Ştafeta steguleţelor” Joc: „ Printre brazi”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc de liniştire:
deprinderi de igienă personală „ Plimbă papucul!”

Tranziţie:
-.,,Noi sutem români” –dansuri
populare şi cântece populare
 SĂPTĂMÂNA::
PROIECTUL: „MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!”
TEMA: „Cine sunt/suntem?”
SUBTEMA:,,În aşteptarea lui Moş Nicolae”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,,Cine este Moş Nicolae?” ,,Poveşti despre Moş Nicolae” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Artă: -Lectură după imagini
,,Cizmuliţe” – „Vestimentaţia
Rutine: omului în funcţie de
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire anotimp”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc distractiv:
igienă personală „Prinde nuieluşa!”

Tranziţie:
-,,Mergi cum bat !” - joc ritmic

M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.

A -,,Cui aduce Moş Nicolae jucării?” Ştiinţă: Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; ,,Povestea fulgului de zăpadă ”
Ţ -”Calendarul naturii” „Găseşte locul
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Artă: ,,Decorăm ghetuţa” potrivit!”
ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Ştafeta jucăriilor!”
igienă personală

Tranziţie:
- Expoziţie ;;Ghetuţe”
M Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: DLC:
I - Tu ce-ai făcut ca să vină Moş Nicolae şi la ,,Poezii la gura sobei” Educarea limbajului
E tine?
R -„Cine lipseşte?; Construcţii: „Legenda lui Moş
C -”Calendarul naturii” ,,Oraşul lui Moş Nicolae” Nicolae ”
U -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de
R ordine şi disciplină DEC:
I Rutine: Educaţie muzicală
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Joc de mişcare: Cântec-,,Săniuţa”
igienă personală „Prinde mingea!” Joc cu text şi cânt:
“Dacă vesel se
Tranziţie: trăieşte!”
 -,,Ghicitori despre iarnă”

J Întâlnirea de dimineaţă: Artă : Activitate integrată

O -,,Ce-ai dori să-ţi aducă Moş Nicolae?” ,,Modelăm cizmuliţe” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Joc de rol :
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Iată, vine Moş Nicolae!” „În aşteptarea lui Moş
ordine şi disciplină Nicolae” - desen

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Concurs de ghicitori:
igienă personală „Ghici, ghicitoarea mea!”

Tranziţie:
-.,,Darurile lui Moş Nicolae”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : DOS:
V -,,Cum crezi că arată Moş Nicolae?” ,,Poveşti la gura sobei” Activitate practică
I -„Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Artă : ,,Ce-aş dori să-mi aducă „ Nuieluşa lui Moş
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Moş Nicolae!” Nicolae”
R ordine şi disciplină
I Rutine: DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu text şi cânt: „Am
igienă personală pierdut o batistuţă” Învăţarea diferitelor
tipuri de alergare (cu
Tranziţie: pendularea gambei
- ,,Colinde” înapoi, cu ridicarea
genunchilor la piept)
Joc: „Ne jucăm în
parc”
Joc de liniştire: „
Zboară, zboară”
 SĂPTĂMÂNA:
PROIECTUL: „MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!”
TEMA: „Cine sunt/suntem?”
SUBTEMA:,,Uite, vine Moş Crăciun!”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,,Ce sunt colindele?” ,,Uite, vine Moş Crăciun!” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Artă: -„Te-ai jucat cu
Rutine: ,,Ce-aş dori să-mi aducă Moş zăpada?”
- “Micul dejun“- deprinderi de Crăciun!”
autoservire Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Furişează-te pe unde poţi!”
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie:
„Colindăm, colindăm, iarna”
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,De ce colindăm?” Biblioteca: Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; ,,Poveste de iarna”
Ţ -”Calendarul naturii” „Ce cadou îţi doreşti de
I -Ne pregătim pentru activităţi; la Moş Crăciun?”
deprinderi de ordine şi disciplină Joc de rol:
,,La magazinul cu jucării”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte-l după voce!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
- Jocuri de mişcare: ,,Dansul
fulgilor de nea”
M Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii: DLC:
I -,,Pe cine colindăm?” ,,Oraşul lui Moş Crăciun” Educarea limbajului
E -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi; Joc de masă: „Iarna”-memorizare
C deprinderi de ordine şi disciplină Puzzle - ,,Moş Crăciun”
U DEC:
R Rutine: Educaţie muzicală
I - “Micul dejun“- deprinderi de Audiţie: Cântec:” O
autoservire noapte liniştită”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc senzorial: Cântec joc:
deprinderi de igienă personală „Atinge şi spune cum este!” „Dansul fulgilor de nea”

Tranziţie:
 -,,Ghicitori de iarnă”

J Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă : Activitate integrată

O -.,,Cu cine merg să colind?”
I - „Cine lipseşte?;
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
,,De unde vine Moş Crăciun ?”
Joc de rol:
,,În jurul bradului”
Teatru de păpuşi:
„Moş Crăciun şi renii”
D.E.C.(activ. artistico-
plastică) + A.L.A.
“Globuleţe pentru Pomul
de Crăciun”-
dactilopictură

Tranziţie:
-,,Pregătim o serbare”
V Întâlnirea de dimineaţă: Constructii: DOS:
I - „Ce colind ştii?” ,,Orăşelul copiilor ”
N - „Cine lipseşte?; „Strămoşii noştri”
E -”Calendarul naturii” Artă:
R -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Felicitări pentru Crăciun” DPM:
I deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie fizică
Alergare câte doi,
Rutine: îmbinată cu mers şi
- “Micul dejun“- deprinderi de Joc de mişcare: oprire la semnal;
autoservire „Ştafeta jucăriilor” Joc: „ Vizitii şi căluţii”
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc de liniştire: „ Podul
deprinderi de igienă personală de piatră”

Tranziţie:
-,,Uite, vine Moş Crăciun!”
 SĂPTĂMÂNA:
PROIECTUL: „MÂNDRU SUNT DE ŢARA MEA!”
TEMA: „Cine sunt/suntem?”
SUBTEMA:,,Surprizele iernii”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,, Cine este Moş Crăciun?” ,,Povestea lui Moş Crăciun” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Joc de rol:
,,La colindat” -„Cu ce ne îmbrăcăm
Rutine: iarna?”
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu cânt:
igienă personală ,,Hora în jurul bradului”

Tranziţie:
-,,De-a serbarea”

M Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca: D.Ş.

A -,,Cui aduce Moş Crăciun jucării?” ,,Surprizele iernii” ( datini şi Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?; obiceiuri româneşti) „Formează grupa
Ţ -”Calendarul naturii” globurilor mici!”
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Construcţii: ,,Săniuţa cu
ordine şi disciplină daruri a Moşului”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare:
igienă personală „Tragem săniuţa Moşului”

Tranziţie:
-,,Dansul fulgilor de nea”
M Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă: DLC:
I -,,Ce ai dori să-ţi aducă Moş Crăciun?” ,,Grupăm jucării” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?; „Cui aduce Moş
R -”Calendarul naturii” Artă: Crăciun daruri?”
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Podoabe pentru brad”
U ordine şi disciplină DEC:
R Rutine: Educaţie muzicală
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Joc de mişcare în aer liber: Audiţie: Cântece:” O
igienă personală „Prindem mingea Moşului!” noapte liniştită”, „Moş
Crăciun cu plete
Tranziţie: dalbe”, „O, brad
-,,Colindăm , colindăm!” frumos!”
 Cântec joc:
„Dansul fulgilor de
nea”
J Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă : Activitate integrată
O -,,Cum te pregăteşti pentru sărbători?” ,,De ce bradul este verde?” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Artă : ,,Scrisoare către Moş
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Crăciun” „Bradul de Crăciun”-
ordine şi disciplină desen

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de
igienă personală „Concurs de ghicitori:
„Ghici , ghicitoarea mea!”
Tranziţie:
-,,Serbările iernii”
Întâlnirea de dimineaţă: Constructii: DOS:
V -,,Ştii o poezie pe care să i-o spui, lui Moş ,,Oraşul în sărbătoare” Activitate practică
I Crăciun?”
N -„Cine lipseşte?; Joc de masă : puzzle - „ Ornamente pentru
E -”Calendarul naturii” ,,Bradul de Crăciun” brad”
R -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de
I ordine şi disciplină
Rutine: DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare:
igienă personală „Trenuleţul jucăriilor” Dans popular
„Alunelul”
Tranziţie: Joc de liniştire: „
- ,,Serbările zăpezii” Caută obiectul ascuns”
Perioada: ……………………………..
Grupa……….. ……………………………….
Educatoare/Prof.: ………………………..

Subteme:

 ,,Animalele sălbatice în timpul iernii”

 ,,Animalele domestice şi puii lor”
 ,,Păsările domestice şi puii lor”

DURATA: 3 săptămâni

ARGUMENT

Proiectul se desfăşoară pe durata a trei săptămâni şi are ca scop dezvoltarea

capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea curiozităţii
pentru investigarea acestuia, explorarea directă şi descrierea verbală a celor observate.
Respectarea conştientă a valorilor naturii şi ale peisajului în care trăim se face prin
instruire şi educaţie. Ea începe în mod firesc, prin puterea exemplului personal si apoi prin cea
a cuvântului. Activităţi precum descoperirea, îngrijirea unor animale, efectuate alături şi sub
îndrumarea educatoarei, a părinţilor, determină încrederea în sine şi o anumită doză de
responsabilitate, îndemnând copilul să fie atent, să îngrijească animalele, locul unde stau, din
proprie iniţiativă.
Prin toate activităţile programate în cadrul acestui proiect, pe care-l
vom realiza în grădiniţă, vom încerca să convingem copiii de necesitatea îngrijirii şi ocrotirii
animalelor astfel ca generaţiile viitoare să se poata bucura şi beneficia de acestea.
SCRISOARE DE INTENŢIE

Stimaţi părinţi şi bunici,

Grupa mare …………. derulează, în perioada ……, un proiect despre animalele

domestice şi sălbatice din ţara noastră, cu tema: ,,AU FOST ŞI SUNT…ÎN JURUL
NOSTRU”
În acest scop vă rugăm să discutaţi cu copiii dumneavoastră şi să vizionaţi emisiuni la
diferite posturi referitoare la tema anunţată.
Pentru a satisface curiozitatea copiilor, vă rugăm să fiţi alături de noi la
realizarea activităţilor, sprijinindu-ne cu informaţii şi materiale pe această temă.
Pentru ca activităţile noastre să fie cât mai plăcute şi interesante, vă rugăm să le
mijlociţi informarea corectă şi căutarea materialelor necesare: cărţi, reviste, albume
cu imagini despre animale, enciclopedii despre animale, Puzzle- animale, etc.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi ajutor!

Educatoare.............................................
 COMPETENŢE GENERALE PE DOMENII EXPERIENŢIALE

 Domeniul limbă şi comunicare

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a
semnificaţiilor structurilor verbale orale;
 Domeniul Ştiinţe
Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură,
întrebuinţând un vocabular adecvat;
Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din
mediul înconjurător;
 Domeniul Om şi societate
Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi
despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor
produse simple;
Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate, educarea
abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi;
 Domeniul estetic şi creativ
Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
Realizarea unor corespondenţe între diferite elemente de limbaj, plastic şi forme,
obiecte din mediul înconjurător (natură, artă, viaţă);
 Domeniul Psihomotric
Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării
independente a deprinderilor însuşite.

COMPETENŢE SPECIFICE PE DOMENII EXPERIENŢIALE:

Domeniul limbă şi comunicare

 Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze ca l-a
înţeles;
 Să cunoască şi să utilizeze limbajul din sfera valorilor civice, a normelor de
comportare în diferite situaţii;
 Să participe la activităţile de grup, în calitate de vorbitor, de auditor ;
 Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
 Să-şi îmbogaţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei personale şi a
relaţiilor cu ceilalţi;

Domeniul Ştiinţe
Să-şi formeze deprinderi de folosire a metodelor ştiinţifice de cercetare a
fenomenelor lumii vii şi să le aplice în practică;
Să-şi îmbogăţească sistemul de cunoştinte, cu date noi despre fenomenele lumii
vii, care să conducă la o cunoaştere mai profundă a acestora;
Să numere crescător şi descrescător, până la 3 (5), asociind numărul cu cifra;
Să recunoască părţile componente ale corpului animalelor;
Să comunice impresii şi idei pe baza celor observate;
Să denumească însuşirile vizibile ale animalelor şi păsărilor;
Să asocieze corect puii cu mama lor;
Să identifice hrana animalelor şi a apăsărilor;
Să plaseze corect animalele în mediul lor de viaţă;
Să denumească anumite foloase pe care omul le are de la animalele şi păsările
studiate;
Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date sau găsite de el însuşi;
Să contruiască diferite structuri după un model dat;
 Să asocieze numărul cu cantitatea;

Domeniul Om şi societate:
 Să recunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum
şi reguli de securitate personală;
 Să respecte regulile de igienă în timpul şi după ce s-au jucat cu animalele;
 Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte;
 Să denumească diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice;
 Să recunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unor lucrări
practice;
 Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.

Domeniul estetic şi creativ:

 Să intoneze cântece pentru copii;
 Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a
sunetelor muzicale
 Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale
 Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;
 Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice
picturii, desenului sau modelajului;
 Să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru;
 Să aplice reguli de utilizare a instrumentelor de lucru;
 Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic.

Domeniul Psihomotric:
 Să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului;
 Să-şi formeze o ţinută corporală corectă ( în poziţia stând, şezând sau în
deplasare);
 Să perceapă componentele spaţio-temporale;
 Să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte;
 Să execute sărituri în înălţime;
 Să alerge ocolind obstacolele întâlnite în cale.

ALA:
 Să-şi adapteze comportamentul la cerinţele grupului de joacă;
 Să trăiasca cu cei din jur stări afective pozitive, concomitent cu învăţarea
autocontrolului;
 Să conştientizeze necesitatea ocrotirii animalelor;
 Să înţeleagă rolul jocurilor în compania animalelor;
 Să ştie să se joace în locuri special amenajate în vederea ingrijirii animalelor;
 Să imite unele acţiuni necesare îngrijirii animalelor;
 RESURSE:

DE UMANE MATERIALE
TIMP
-Săpt.- ALA/ pe centre de interes deschise ADE / pe domenii experenţiale
- copii; BIBLIOTECĂ: D.E.C.
3 - educatoare; - cărţi cu poveşti; - caiete de desen;
- părinţi şi bunici - cărţi ilustrate, - creioane, culori, ascuţitori;
- tăbliţe magnetice; - plastilină, planşete;
- caiete, carioca; - coli pentru pictură;
- auxiliare; - acuarele, pensule de diferite
ŞTIINŢĂ: mărimi;
- Atlas; - pahare, paie pentru suflat
JOCURI CU ROLURI: culoarea, beţişoare, diferite
- truse de bucătărie; ştampile, cârpe de şters;
- haine pentru păpuşi; D.O.S.
- păpuşi; - planşe demonstrative pentru
- animale din plastic; povestiri şi repovestiri;
JOCURI DE MASĂ: - ilustraţii reprezentând scene
- Alege şi grupează; din poezii;
- Jocul umbrelor; - Atlas;
- Loto-culori; - caiete auxiliare;
- Puzzle; D.L.C.:
- Numără şi potriveşte; - jetoane pentru diferite jocuri
CONSTRUCŢII: didactice;
- diferite truse de construcţii; - jucării;
- cuburi; - caiete auxiliare;
ARTĂ: - planşe demonstrative pentru
- caiete de desen; povestiri ale copiilor;
- creioane, culori, ascuţitori;
- coli pentru pictură; D.Ş.:
- acuarele, pensule de diferite - planşe;
mărimi; - jocuri didactice;
- pahare; - animale în miniatură;
- paie pentru suflat culoarea, - material mărunt confecţionat
beţişoare, diferite ştampile, de educatoare: iepuraşi,
cârpe de şters; ursuleţi, veveriţe;
- plastilină, planşete; - cifre, flanelograf;
- lipici; - caiete auxiliare;
- sârme, mărgele, coşuleţe; D.P.M.:
- alte materiale pentru lucrări - Mingi
practice - Jucării de pluş;
METODE: Explicaţia, demonstraţia, povestirea, problematizarea, exerciţiul, observarea
spontană şi dirijată, jocul, convorbirea euristică, învăţarea în grupuri mici, munca pe echipe,
turul galeriei.

CENTRUL TEMATIC:
Va cuprinde: planşe care ilustrază mediul de viaţă al diferitelor animale;
- atlase zoologice;
- enciclopedii;
- cărţi şi reviste
- decupaje şi imagini aduse de copii ce înfăţişează păsări de curte, animale domestice şi
animale sălbatice;
- jetoane;
- puzzle cu animale sălbatice şi domestice.
Pe parcursul derulării proiectului, centrul tematic se va îmbogăţi cu diferite lucrări şi materiale
procurate de copii, educatoare şi părinţi.

INVENTAR DE PROBLEME:
CE ŞTIM? CE NU ŞTIM ŞI VREM SĂ AFLĂM?

 Există mai multe medii de viaţă.

 Animalele pot fi domestice şi sălbatice.
 Există foarte multe animale.
 Ele sunt foarte diferite.
 Animalele mari şi mici trăiesc în ograda
bunicilor.
 În pădure trăiesc păsări şi multe
vieţuitoare sălbatice.
 În povesti întâlnim personaje animale.
 Există animale la Grădina Zoologică.
 Toţi copiii iubesc animalele şi ar dori să
le protejeze.
 Cum se hrănesc şi unde se adăpostesc
animalele?
 De ce oamenii îngrijesc şi ocrotesc
animalele?
 De ce copiii trebuie să ajute
animalele?
 Care sunt părţile corpului unui
animal?
 Care este numele puiului şi al
celorlalţi membri ai familiei?
 Cum pot contribui oamenii şi copiii
la protejarea animalelor şi a
mediului?
 Care sunt onomatopeele unor
animale?
 De ce nu sunt toate animalele la fel?
 Ce putem face pentru a ajuta
animalele?
 Care este alimentaţia unor animale?
 Care sunt pagubele şi foloasele pe
care omul le are de la fiecare animal
sau pasăre în parte?
 De ce unele sunt ierbivore, altele
carnivore sau omnivore?
 Cum putem proteja animalele?
 Animalele se înţeleg între ele?
 Dacă puii se îmbolnăvesc asemenea
copiilor, părinţii lor cum îi ajută?
 CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALELE puse la dispoziţia copiilor :

BIBLIOTECĂ: ARTĂ: ŞTIINŢE: JOC DE ROL: CONSTRUCŢII:

- planşe care ilustrază - fişe cu păsări de curte, - planşe; - animale, - cuburi de
mediul de viaţă al animale domestice şi - atlas păsări şi lemn;
diferitelor animale; animale sălbatice; zoologic; căsuţe de - truse lego;
- atlase zoologice; - creioane colorate, - mulaje; plastic; - materiale din
- enciclopedii; pensule, acuarele, - jocuri de - seturi de natură.
- cărţi şi reviste plastilină, lipici, masă; bucătărie; - arco;
- decupaje şi imagini hârtie creponată şi - jucării de - şorţuleţe; - beţişoare,
aduse de copii ce glasată, caiete de plastic; - coşuleţe de scobitori
înfăţişează păsări de desen, planşete, ; - semințe de plastic;
curte, animale - CD-player; diferite - seturi de
domestice şi animale - CD-uri cu melodii şi tipuri; doctor;
sălbatice; cântece adecvate - paie; - legume de
- jetoane; temei; - materiale plastic:
- puzzle cu animale textile, piele - cizme de
sălbatice şi pensule; cauciuc,
domestice. greble,
lopeţi, etc

DIRECŢII DE DEZVOLTARE:
- discuţii cu preşcolarii din grupă;
- discuţii cu persoane implicate: - specialişti,
- alte cadre didactice,
- părinţi şi alţi membri ai familiei copiilor,
- alţi copii;
- lecturarea unor informaţii suplimentare;
-rezultate;
-harta proiectului
  Mediul de viaţă- animale
domestice şi sălbatice
 Elemente caracteristice
animalelor domestice şi
sălbatice
 Animale domestice
 Animale sălbatice
REZULTATE

CONCEPTE

C A
U
N B
O I
Ş L
T I
I T
N A
Ţ Ţ
E
I

ATITUDINI

 Abilităţi de comunicare, de relaţionare;

 Cunoaşterea unor reguli de  Spirit de echipă;
igienă şi comportament faţă de  Abilităţi de recunoaştere, acceptare şi
animale: să nu pună mâna pe respect al diversităţii;
animale şi să se spele pe mâini în  Abilităţi practice specifice nivelului de
cazul în care se joacă cu animale dezvoltare motrică;
domestice, să nu le necăjească,
pentru a evita situaţii nedorite.
 HARTA PROIECTULUI

 Părţi componente
 Definiţie  Denumire
 Mediul de viaţă „Animalele  Exemple de
domestice şi animale domestice
puii lor”

 Reguli de igienă
 Norme de  Foloase
comportament  Pagube

„Păsările
„AU FOST ŞI domestice şi
SUNT… ÎN puii lor”
JURUL
NOSTRU !”

 Definiţie
 Mediul de viaţă  Definiţie
 Mediul
de viaţă  Foloase
 Pagube

„Animalele  Foloase
 Părţi componente
 Denumire
sălbatice în  Pagube
 Exemple de animale timpul iernii”
sălbatice
EVALUAREA PROIECTULUI:

a) Secvenţială:
 probe orale: evidenţierea aspectelor legate de temă, ghicitori, convorbire,
interviul, observarea curentă, verificarea, turul galeriei, jocul didactic,
investigaţia, problematizarea,
 probe scrise: fişe
b) Finală
 Expoziţii pentru evaluarea /aprecierea rezultatelor activităţii;
 Măşti pentru carnaval;
 Costumaţii de animale pentru carnaval;
 Căsuţe pentru animale;
 C.D.-ul proiectului;
 Albume;

BIBLIOGRAFIE:
 A.Cosmovici şi L.Iacob, Psihologia generală, Ed.Polirom, Iaşi,1996
 I. Cerghit, I.T. Radu, E. Popescu, L. Vlăsceanu, „Didactica”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1993
 Ezechil Liliana, Păişi Lăzărescu Mihaela, „Laborator preşcolar”- ghid metodologic
(ediţia a-II-a revizuită), Editura Integral, Bucureşti, 2002
 Preda, Viorica coordonator –„Metoda proiectelor la vârste timpurii”, Editura
Miniped, Bucureşti,2002
 „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura Integral,
Bucureşti, 2002
 Romiţă B. Iucu, Marin Manolescu, „Pedagogie”, Editura Fundaţiei Culturale „Dimitrie
Bolintineanu”, Bucureşti, 2001.
 Utilizarea calculatorului în procesul de predare – învăţare, Bucureşti, 2005,
Document P.I.R
SCRISOARE DE MULŢUMIRE

Dragi părinţi şi bunici,

Preşcolarii grupei ……….. doresc să vă transmită calde mulţumiri pentru contribuţia

dumneavoastră pe parcursul derularii proiectului : „AU FOST ŞI SUNT…ÎN JURUL
NOSTRU”. Cu ajutorul dumneavoastră, am reuşit să transmitem copiilor informaţii accesibile
despre alcătuirea şi componentele animalelor, despre păstrarea igienei, evitarea unor accidente
şi pericole pentru copil si sănătate. Totodată s-au format deprinderi, obişnuinţe, atitudini
igienice corecte faţă de animale şi faţă de propria persoana, copiii înţelegând necesitatea
ocrotirii animalelor.
Vă suntem recunoscători şi dorim, cu acordul d-voastră, să continuăm colaborarea.
Vă mulţumim pentru tot sprijinul acordat, pentru buna desfăşurare a proiectului tematic
şi vă invităm să luaţi parte la toate manifestările care vor avea loc la încheierea acestuia:
carnaval, activitatea în parteneriat, vizitarea expoziţiei, concurs.

Copiii si educatoarele grupei…………………

 PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

SĂPTĂMÂNA:
TEMA: “Cum a fost/este şi va fi aici pe Pământ?”
SUBTEMA:,,Animalele sălbatice în timpul iernii”
PROIECTUL: „Au fost şi sunt…în jurul nostru”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) (ALA) experienţiale
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Cutia cu surprize” ,,În pădure” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Joc de masă:
,,Caută mama şi puiul” -Lectură după imagini
Rutine: ,,Animalele sălbatice”
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Spune ce animale
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu cânt: sunt desenate şi cum
igienă personală ,, Iepuraşul Ţup” face fiecare!”

Tranziţie:
-,,Iepuraşii jucăuşi”
M Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii: D.Ş.
A -,,Spune ce-ai visat?” ,,Adăposturi pentru animale” Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?;
Ţ -”Calendarul naturii” Artă: „Uneşte fiecare animal
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,, Animale sălbatice” cu umbra sa!”
ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de III. Joc de mişcare:
igienă personală „Cursa iepuraşilor”

Tranziţie:
- Dramatizare: ,,Căsuţa din oală”

M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: DLC:

I -.,,Cu cine te-ai întâlnit?” ,,Citim imagini despre Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?; animale”
R -”Calendarul naturii” „Recunoaşte animalul
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Ştinţă: şi spune cum face!”
U ordine şi disciplină ,,Ce fac animalele sălbatice în
R Rutine: timpul iernii?” DEC:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie muzicală
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de III.
igienă personală „Joc de mişcare: Cântec-,,Alunelul”
„Vulpea şi iepuraşul” Joc cu text şi cânt:
Tranziţie: “La ospeţe!
- Joc de mişcare: ,, Vulpea şi gâştele”
J Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol : Activitate integrată
O - „Îţi plac animalele?” ,, De-a vânătorii” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Artă :
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Măşti de animale sălbatice” “Vulpea”- pictura cu
ordine şi disciplină pensula

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de
igienă personală „Concurs de ghicitori:
„Ghici , ghicitoarea mea!”
Tranziţie:
-,,Ghicitori despre animale sălbatice”
Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă : DOS:
V -,,Care animale îţi plac?” Puzzle - ,,Animale sălbatice” Activitate practică
I -„Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Construcţii: -„Animalul preferat” -
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,, La Zoo” pictură pe piatră-
R ordine şi disciplină
I Rutine: DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare:
igienă personală „Prinde animalul preferat!” Ştafetă (alergare, mers,
săritură)
Tranziţie: Joc: „ Cine ajunge
- Audiţie: ,,Cântece despre animale sălbatice” primul”
Joc liniştire:
„ Telefonul fără fir!”
 SĂPTĂMÂNA:
TEMA: “Cum a fost/este şi va fi aici pe Pământ?”
SUBTEMA: ,,Animalele domestice şi puii lor”
PROIECTUL: „Au fost şi sunt…în jurul nostru”

Ziua Activităţi de dezvoltare personala Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,,Ce sunt animalele domestice?” ,, Citim imagini –La ferma bunicilor” D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Construcţii:
Rutine: ,,Căsuţe pentru animale” -Lectură după imagini
- “Micul dejun“- deprinderi de ,,Animalele domestice”
autoservire Joc de mişcare: „Spune ce animale sunt
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Furişează-te pe unde poţi!” desenate şi cum face
deprinderi de igienă personală fiecare!”

-Tranziţie: Jocuri de mişcare:

,,Grivei şi iepuraşii”
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: D.Ş.
A -,,Îţi plac animalele ?” ,,Cum se deplaseaza animalele ?” Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?;
Ţ -”Calendarul naturii” Joc de masă: „Numărul şi cifra 2“
I -Ne pregătim pentru activităţi; ,,Grupează animalele domestice”
deprinderi de ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte-l după voce!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
- Cursa pisicilor: ,, Caută-ţi
perechea!”
M Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masa: puzzle -,,Animale DLC:
I -,,Ce animale ai acasă?” domestice” Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” „Capra cu trei iezi”-
C -Ne pregătim pentru activităţi; lectură
U deprinderi de ordine şi disciplină
R DEC:
I Rutine: Educaţie muzicală
- “Micul dejun“- deprinderi de Cântec-,,Alunelul”
autoservire Joc de rol: Joc cu text şi cânt: “La
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - ,,Iedul cu trei capre” ospeţe!
deprinderi de igienă personală
 Tranziţie:
- „Povestiri cu animale”
J Întâlnirea de dimineaţă:
O -,,Îngrijeşti animalele?”
I - „Cine lipseşte?;
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
-,,Ce trebuie să fac după ce mă joc
cu animale?”
V Întâlnirea de dimineaţă:
I -,,Care animale îţi plac?”
N - „Cine lipseşte?;
E -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi;
I deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
-,,Ghicitori despre animale
domestice”
Bibliotecă :
,,Cei trei purceluşi”
Artă:
,,Animalul preferat”
Joc de rol :
,,Cu pisica la doctor ’’
Artă:
,,Ştampilăm şi colorăm animale
domestice”
Modelăm animale domestice”
Joc de rol :,,Motanul Încălţat”
Joc de mişcare:
„Prinde şoricelul!”
Activitate integrată
D.E.C.(activ. artistico-
plastică) + A.L.A.
“ Mâncare pentru cocoşi
şi găini”
(modelaj)
DOS:
-“Fapte bune”
DPM:
Educaţie fizică
Săritură în înălţime de pe
loc cu desprindere de pe
ambele picioare pentru
atingerea unui obiect
suspendat
Joc: „ Atinge balonul!”
Joc de liniştire: „
Ghiceşte ce facem noi!”
 SĂPTĂMÂNA:
TEMA: “Cum a fost/este şi va fi aici pe Pământ?”
SUBTEMA: ,,Păsările domestice şi puii lor”
PROIECTUL: „Au fost şi sunt…în jurul nostru”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) experienţiale
(ALA)
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Spune ce pasări domestice cunoşti?” ,,Citim imagini despre păsări D.Ş.
N -„Cine lipseşte?; domestice” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii” Construcţii:
,,Adăposturi pentru păsări -Lectură după imagini
Rutine: domestice” ,,Păsările domestice”
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc distractiv: „Găseşte ouăle”
igienă personală

Tranziţie:
-,,Ghicitori despre păsări domestice”

M Întâlnirea de dimineaţă: Joc de rol: D.Ş.

A -.,,Ai păsări acasă?” „De-a fermierul” Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?;
Ţ -”Calendarul naturii” Bibliotecă:
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Atlasul cu păsări” „Jocul numerelor“
ordine şi disciplină

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire III. Joc de mişcare:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Vrăbiuţele şi automobilul”
igienă personală

Tranziţie:
- Dramatizare,, Punguţa cu doi bani”

M Întâlnirea de dimineaţă: Artă: DLC:

I -,, Cum este la bunici?” ,, Desene după şabloane şi Educarea limbajului
E - Cine lipseşte?; colorarea lor” „Recunoaşte animalele
R -”Calendarul naturii” din imagine şi
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Ştiinţă: ,, De ce nu se udă formulează propoziţii
U ordine şi disciplină penele gâştei şi ale raţei” simple!”
R Rutine: DEC:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie muzicală
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de „Joc de mişcare în aer liber:
igienă personală „Raţele şi vânătorii!” Joc cu text şi cânt:
“Ceata lui Piţigoi!”
Tranziţie:
-,,Găinusa cea motata” –pov. educatoarei Joc distractiv:
 „Recunoaşte-l după
voce!”

J Întâlnirea de dimineaţă: Joc de masă : Activitate integrată

O -,, Te joci cu păsărelele în ogradă la bunici?” « Caută umbra păsărilor » D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?; plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Ştiinţă :
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de « Numărăm păsărele » “Coteţul lui Azorel”
ordine şi disciplină (desen)

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire „Concurs de ghicitori: „Ghici
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de , ghicitoarea mea!”
igienă personală

Tranziţie:
-,,Păsările în curte!” -joc de mişcare
Întâlnirea de dimineaţă: Artă : DOS:
V -.,,Tu dai seminţe păsărelelor?” « Modelăm puişori » Activitate practică
I - Cine lipseşte?;
N -”Calendarul naturii” Joc de rol : -„Căsuţa păsărelelor”-
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de « Punguţa cu doi bani » lucrare colectivă
R ordine şi disciplină
I Rutine: DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare:
igienă personală „Şoarecele şi pisica” Aruncarea mingii cu
două mâini în sus şi jos
Tranziţie: Joc: „Mingea jucăuşă”
-,,Găinuşa cea moţată” Joc de liniştire : „
Trezeşte-te,
ursuleţule!”
Perioada: ……………………………..
Grupa……………………………………………
Educatoare/Prof.: ………………………..

Subteme:
 „Dăruim şi primim mărţişoare!”
 „Mulţumesc, iubită mamă!”

DURATA: 2 săptămâni

ARGUMENT

Proiectul se desfăşoară pe durata a două săptămâni şi are ca scop încurajarea

exprimării sentimentelor de afecţiune şi iubire faţă de cei dragi, înţelegerea importanţei modului
cu care tratăm oamenii (cu iubire, respect şi bunătate/versus răutate/ obrăznicie), înţelegerea
cauzelor care provoacă diferite stări, trăiri, sentimente.
Respectarea conştientă a valorilor morale şi sentimentele pe care le provoacă se face prin
instruire şi educaţie. Ea începe în mod firesc, prin puterea exemplului personal si apoi prin cea a
cuvântului. Am comparat mereu atitudinile lor în anumite situaţii, rezultatele lor,
comportamentele, explicându-le că aşa cum ei se manifestă şi reacţionează în diferite feluri,
aşa vor primi şi ei ceea ce au oferit.
Înţelegerea importanţei modului cu care tratăm oamenii, efectuată alături şi sub îndrumarea
educatoarei, a părinţilor, determină încrederea în sine şi o anumită doză de responsabilitate,
îndemnând copilul să fie atent, să discearnă binele de rău, dragostea de ură, bunătatea de
răutate, compasiunea şi mila faţă de cei dragi şi nu numai.
Prin toate activităţile programate în cadrul acestui proiect, pe care-l vom realiza
În grădiniţă, vom încerca să convingem copiii de exprimarea liberă a sentimentelor de
afecţiune şi iubire faţă de cei dragi, de dragoste şi protejare a tot ceea ce ne oferă natura, de
importanţa comportamentului pe care îl manifestă faţă de persoanele din jur.
SCRISOARE DE INTENŢIE

Stimaţi părinţi şi bunici,

La sugestia mea şi a copiilor dumneavoastra intentionăm să derulăm un proiect tematic

cu tema: „EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM”, pe o perioadă de patru săptămâni, în care
vom aborda următoarele subteme:
 „Dăruim şi primim mărţişoare!”
 „Mulţumesc, iubită mamă!”

În acest scop vă rugăm să discutaţi cu copiii dumneavoastră şi să-i ajutaţi să răspundă la

următoarele întrebări:
- Ce sunt sentimentele?
-Cum apar, ce provoacă anumite sentimente?
-Cum ne putem exprima sentimentele?
- De ce iubesc oamenii ?
- Pe cine putem noi să iubim ?
- Cum ne putem arăta şi exprima dragostea faţă de cei dragi sau faţă de minunata lume a
florilor?
- Ce putem oferi celor pe care-i iubim ?
- De ce suntem trişti?
- Ce este răutatea ?
- Dar fericirea ?
- Cum ne comportăm atunci când suntem fericiţi/ trişti ?
- Ce rol are timpul în exprimarea sentimentelor ?

Pentru a satisface curiozitatea copiilor, vă rugăm să fiţi alături de noi la

realizarea activităţilor, sprijinindu-ne cu informaţii şi materiale pe această temă.
Pentru ca activităţile noastre să fie cât mai plăcute şi interesante, vă rugăm să le
mijlociţi informarea corectă şi căutarea materialelor necesare: cărţi, reviste, albume
cu imagini despre flori, enciclopedii despre flori, Puzzle- flori, etc.

Vă mulţumim pentru înţelegere şi ajutor!

Educatoare.............................................
 COMPETENŢE GENERALE PE DOMENII EXPERIENŢIALE

 Domeniul limbă şi comunicare

Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală, de înţelegere şi utilizare corectă a
semnificaţiilor structurilor verbale orale;
 Domeniul Ştiinţe
Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere, cifre, unităţi de măsură,
întrebuinţând un vocabular adecvat;
Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din
mediul înconjurător;
 Domeniul Om şi societate
Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi
despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor
produse simple;
Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate, educarea
abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi;
 Domeniul estetic şi creativ
Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii;
Realizarea unor corespondenţe între diferite elemente de limbaj, plastic şi forme,
obiecte din mediul înconjurător (natură, artă, viaţă);
 Domeniul Psihomotric
Stimularea calităţilor intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării
independente a deprinderilor însuşite.

COMPETENŢE SPECIFICE PE DOMENII EXPERIENŢIALE:

Domeniul limbă şi comunicare

 Să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze ca l-a înţeles;
 Să cunoască şi să utilizeze limbajul din sfera valorilor civice, a normelor de
comportare în diferite situaţii;
 Să participe la activităţile de grup, în calitate de vorbitor, de auditor ;
 Să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate;
 Să-şi îmbogaţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei personale şi a
relaţiilor cu ceilalţi;

Domeniul Ştiinţe
Să-şi formeze deprinderi de folosire a metodelor ştiinţifice de cercetare a
fenomenelor lumii vii şi să le aplice în practică;
Să-şi îmbogăţească sistemul de cunoştinte, cu date noi despre fenomenele lumii
vii, care să conducă la o cunoaştere mai profundă a acestora;
Să numere crescător şi descrescător, până la 10, asociind numărul cu cifra;
Să recunoască părţile componente florilor;
Să comunice impresii şi idei pe baza celor observate;
Să denumească însuşirile vizibile ale florilor;
Să asocieze corect puii cu mama lor;
Să identifice diferite flori;
Să plaseze corect florile în mediul lor de viaţă;
Să denumească anumite foloase pe care omul le are de la florile studiate;
 Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date sau găsite de el însuşi;
Să contruiască diferite structuri după un model dat;
Să asocieze numărul cu cantitatea;

Domeniul Om şi societate:
 Să recunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum
şi reguli de securitate personală;
 Să respecte regulile de igienă în timpul şi după ce au cules anumite flori;
 Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte;
 Să denumească diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice;
 Să recunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unor lucrări
practice;
 Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti.

Domeniul estetic şi creativ:

 Să intoneze cântece pentru copii;
 Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a
sunetelor muzicale
 Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale
 Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;
 Să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice
picturii, desenului sau modelajului;
 Să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru;
 Să aplice reguli de utilizare a instrumentelor de lucru;
 Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic.

Domeniul Psihomotric:
 Să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului;
 Să-şi formeze o ţinută corporală corectă ( în poziţia stând, şezând sau în
deplasare);
 Să perceapă componentele spaţio-temporale;
 Să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte;
 Să execute sărituri în înălţime;
 Să alerge ocolind obstacolele întâlnite în cale.

ALA:
 Să-şi adapteze comportamentul la cerinţele grupului de joacă;
 Să trăiasca cu cei din jur stări afective pozitive, concomitent cu învăţarea
autocontrolului;
 Să conştientizeze necesitatea ocrotirii florilor;
 Să ştie să se joace în locuri special amenajate în vederea ingrijirii şi protejării florilor;
 Să imite unele acţiuni necesare îngrijirii florilor;
 RESURSE:

DE UMANE MATERIALE
TIMP
-Săpt.- ALA/ pe centre de interes deschise ADE / pe domenii experenţiale
- copii; BIBLIOTECĂ: D.E.C.
4 - educatoare; - cărţi cu poveşti; - caiete de desen;
- părinţi şi bunici - cărţi ilustrate, - creioane, culori, ascuţitori;
- tăbliţe magnetice; - plastilină, planşete;
- caiete, carioca; - coli pentru pictură;
- auxiliare; - acuarele, pensule de diferite
ŞTIINŢĂ: mărimi;
- Atlas; - pahare, paie pentru suflat
JOCURI CU ROLURI: culoarea, beţişoare, diferite
- truse de bucătărie; ştampile, cârpe de şters;
- haine pentru păpuşi; D.O.S.
- păpuşi; - planşe demonstrative pentru
- flori din plastic; povestiri şi repovestiri;
JOCURI DE MASĂ: - ilustraţii reprezentând scene
- Alege şi grupează; din poezii;
- Jocul umbrelor; - Atlas;
- Loto-culori; - caiete auxiliare;
- Puzzle; D.L.C.:
- Numără şi potriveşte; - jetoane pentru diferite jocuri
CONSTRUCŢII: didactice;
- diferite truse de construcţii; - jucării;
- cuburi; - caiete auxiliare;
ARTĂ: - planşe demonstrative pentru
- caiete de desen; povestiri ale copiilor;
- creioane, culori, ascuţitori;
- coli pentru pictură; D.Ş.:
- acuarele, pensule de diferite - planşe;
mărimi; - jocuri didactice;
- pahare; - flori în miniatură;
- paie pentru suflat culoarea, - cifre, flanelograf;
beţişoare, diferite ştampile, - caiete auxiliare;
cârpe de şters; D.P.M.:
- plastilină, planşete; - Mingi
- lipici; - Jucării de pluş;
- sârme, mărgele, coşuleţe;
- alte materiale pentru lucrări
practice

METODE: Explicaţia, demonstraţia, povestirea, problematizarea, exerciţiul, observarea

spontană şi dirijată, jocul, convorbirea euristică, învăţarea în grupuri mici, munca pe echipe,
turul galeriei.

CENTRUL TEMATIC:
Va cuprinde:
- planșe/imagini/jetoane
- culegere de texte literare
- jocul umbrelor
- jetoane reprezentând fețe vesele, triste, inimioare, semne zodiacale, etc
- puzzle
- flori de plastic sau naturale
- seturi de măşti reprezentând diferite stări emoționale
Pe parcursul derulării proiectului, centrul tematic se va îmbogăţi cu diferite lucrări şi materiale
procurate de copii, educatoare şi părinţi.
INVENTAR DE PROBLEME:
CE ŞTIM? CE NU ŞTIM ŞI VREM SĂ AFLĂM?
 Există diferite sentimente : supărare,
fericire, tristeţe, etc.
 Oamenii trebuie să iubească şi să fie
buni unii cu alţii.
 Copiii îşi iubesc părinţii şi fraţii.
 Părinţii ne iubesc şi ne fac cadouri.
 Florile trebuie îngrijite şi ocrotite.
 Există fapte bune şi fapte rele.
 Toate mamele îşi iubesc copiii.
 Ştim că mama este neobosită şi munceşte
foarte mult.
 Ştiu să deosebesc o faptă bună de o faptă
rea.
 Ştiu că Paştele înseamnă Învierea
Domnului.
 De Paşte vopsim ouă roşii.
 De Paşte mergem la biserică.
 De Paşte Iepuraşul aduce daruri copiilor
cuminţi.
 De Paşte ne cumpărăm hăinuţe noi.
 Ştiu multe cântece şi poezii, ştiu să
dansez.
 Cum apar, ce provoacă anumite
sentimente?
 Cum reuşesc mamele să facă atât de
multe lucruri?
 Cum o pot face fericită pe mama mea
?
 De ce nu toţi oamenii sunt buni şi
cinstiţi ?
 Ce este arta ?
 Cum poţi să te exprimi prin artă?
 Ce reprezintă Biserica?
 Ce putem face pentru a deveni mai
buni ?
 Care sunt minunile lui Isus ?
 De ce Isus a fost răstignit ?
 Ce rol are timpul în evoluţia acestor
sentimente?
 Cum ne putem exprima
sentimentele?
 Care sunt modurile de a crea şi a
dărui cadouri pentru cei iubiţi?
 De ce oamenii îngrijesc şi ocrotesc
florile?
 De ce copiii trebuie să iubească
florile?
 Care sunt părţile unei plante?
 Cum pot contribui oamenii şi copiii
la protejarea mediului?
 Care sunt foloasele pe care omul le
are de la fiecare floare în parte?
 De ce trebuie făcute numai fapte
bune?
 CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALELE puse la dispoziţia copiilor :

BIBLIOTECĂ: ARTĂ: ŞTIINŢE: JOC DE ROL: CONSTRUCŢII:

- culegere de texte - fişe cu diferite flori; - planşe; - flori de - cuburi de
literare - creioane colorate, - -fișe cu plastic sau lemn;
- planșe/imagini/jetoane pensule, acuarele, conținut naturale - truse lego;
- -jocul umbrelor plastilină, lipici, matematic - seturi de - materiale din
- -jetoane reprezentând hârtie creponată şi - -inimioare măşti natură.
fețe vesele, triste, glasată, caiete de decupate de reprezentând - arco;
inimioare, semne desen, planşete, ; diferite diferite stări - beţişoare,
zodiacale, etc - CD-uri cu melodii şi mărimi emoționale scobitori
- -puzzle cântece adecvate pentru a fi - cizme de
temei; grupate cauciuc,
- material din natură: conform greble,
flori, ouă roşii, cerințelor lopeţi, etc
diferite decoraţiuni
- felicitări, şnururi,
mărţişoare
- -autocolant
- -imagini
reprezentând diferite
stări emoționale

DIRECŢII DE DEZVOLTARE:
- discuţii cu preşcolarii din grupă;
- discuţii cu persoane implicate: - specialişti,
- alte cadre didactice,
- părinţi şi alţi membri ai familiei copiilor,
- alţi copii;
- lecturarea unor informaţii suplimentare;
-rezultate;
-harta proiectului
  Sentimente
 Protejarea mediului
 Elemente caracteristice diferitelor
sentimente
 Flori – caractreristici, alcătuire, REZULTATE
mediul de viaţă, foloase

CONCEPTE

C
N
O
Ş
T
I
N
Ţ
E

ATITUDINI ABILITĂŢI

 Cunoaşterea şi exprimarea
sentimentelor
 Cunoaşterea unor reguli de igienă şi
comportament faţă de mediu
 Abilităţi de comunicare, de relaţionare;
 Spirit de echipă;
 Abilităţi de recunoaştere, acceptare şi respect al
diversităţii;
 Abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare
motrică;
 HARTA PROIECTULUI

 ,,Început de
,,Despre tradiţia primăvară”
mărţişoarelor la „Dăruim şi  Exemple de flori
români” primim  Părţi componente
mărţişoare!”  Denumire

 ,,Sunt creativ!”
 “Ce mărţişoare ai
vrea să faci ?”

„EU SIMT, EU
CREEZ, EU
EXPRIM !”

 Importanţa
zilei de 8
Martie

„Mulţumesc,  Serbare
 Sentimente
 Poezii iubită mamă!”
 Daruri
EVALUAREA PROIECTULUI:

a) Secvenţială:
 probe orale: evidenţierea aspectelor legate de temă, ghicitori, convorbire,
interviul, observarea curentă, verificarea, turul galeriei, jocul didactic,
investigaţia, problematizarea,
 probe scrise: fişe
b) Finală
 Expoziţii pentru evaluarea /aprecierea rezultatelor activităţii;
 Măşti pentru exprimarea sentimentelor;
 C.D.-ul proiectului;
 Albume;

BIBLIOGRAFIE:
 Preda, Viorica coordonator –„Metoda proiectelor la vârste timpurii”, Editura
Miniped, Bucureşti,2002
 „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Editura Integral,
Bucureşti, 2002
 Romiţă B. Iucu, Marin Manolescu, „Pedagogie”, Editura Fundaţiei Culturale „Dimitrie
Bolintineanu”, Bucureşti, 2001.
 Utilizarea calculatorului în procesul de predare – învăţare, Bucureşti, 2005,
Document P.I.R
SCRISOARE DE MULŢUMIRE

Dragi părinţi şi bunici,

Preşcolarii grupei ……….. doresc să vă transmită calde mulţumiri pentru contribuţia

dumneavoastră pe parcursul derularii proiectului: „EU SIMT, EU CREEZ, EU EXPRIM!”.
Cu ajutorul dumneavoastră, am reuşit să transmitem copiilor informaţii accesibile despre iubire,
tristeţe, bunătate, grijă, respect. Au învăţat să-şi exprime sentimentele, să înţeleagă importanţa
de a-i trata pe ceilalţi cu respect şi bunătate, să rostească mesaje de iubire, să- şi dezvolte
sentimente calde şi pline de sensibilitate.
Totodată s-au format deprinderi, obişnuinţe, atitudini igienice corecte faţă de mediul
înconjurător şi faţă de propria persoană, copiii înţelegând necesitatea ocrotirii vieţii.
Vă suntem recunoscători şi dorim, cu acordul d-voastră, să continuăm colaborarea.
Vă mulţumim pentru tot sprijinul acordat, pentru buna desfăşurare a proiectului tematic
şi vă invităm să luaţi parte la toate manifestările care vor avea loc la încheierea acestuia:
serbare, activitatea în parteneriat, vizitarea expoziţiei, concurs.

Copiii si educatoarele grupei…………………

 PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR

SĂPTĂMÂNA:
TEMA: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
SUBTEMA: ,,Dăruim şi primim mărţişoare!”
PROIECTUL: „Eu simt, eu creez, eu exprim!”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) (ALA) experienţiale
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Biblioteca:
U -,,Ce mărţişoare iţi plac?” ,,Despre tradiţia mărţişoarelor la D.Ş.
N - Cine lipseşte?; români” Cunoaşterea mediului
I -”Calendarul naturii”
Artă: -Lectură după imagini
Rutine: ,,Mărţişoare” ,,Vestitorul primăverii”
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc de atenţie:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Găseşte mărţişorul pierdut!”
deprinderi de igienă personală

-Tranziţie: ,,Ghici, ghicitoarea

mea!”
M Întâlnirea de dimineaţă: D.Ş.
A -,,Ce mărţişoare ai vrea să faci ?” Artă: Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?”; ,,Felicitări de 1 Martie”
Ţ -”Calendarul naturii” „Numărul şi cifra 3“
I -Ne pregătim pentru activităţi; Ştiinţă:
deprinderi de ordine şi disciplină ,,Numărăm mărţişoare”

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire Joc distractiv:
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - „Recunoaşte-l după voce!”
deprinderi de igienă personală

Tranziţie:
-,, Pregătim o serbare”
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: DLC:
I -,,Cui dăruieşti mărţişoare?” ,,Început de primăvară” Educarea limbajului
E - „Cine lipseşte?”; „Legenda Mărţişorului“-
R -”Calendarul naturii” Joc de rol : ,,Dăruim şi primim lectură
C -Ne pregătim pentru activităţi; mărţişoare” DEC:
U deprinderi de ordine şi disciplină Educaţie muzicală
R Cântăm la
I Rutine: instrumente!”(audiţii)
- “Micul dejun“- deprinderi de „Vine, vine primăvara!”
autoservire (joc muzical)
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - Joc senzorial:
deprinderi de igienă personală „Atinge şi spune cum este!”
 Tranziţie:
-,, Cântece dedicate mamelor”
J Întâlnirea de dimineaţă:
O -,,Sunt creativ”
I - „Cine lipseşte?;
-”Calendarul naturii”
-Ne pregătim pentru activităţi;
deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
-,,Poezii dedicate mamelor”
V Întâlnirea de dimineaţă:
I -,,Inimioara de preşcolar”
N - „Cine lipseşte?”
E -”Calendarul naturii”
R -Ne pregătim pentru activităţi;
I deprinderi de ordine şi disciplină
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de
autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ -
deprinderi de igienă personală
Tranziţie:
-,, Dansul ghioceilor”
Bibliotecă :
«Felicitări de 1 Martie »
Joc de masă :
,,Formeaza perechi ‘’
Teatru de păpuşi: „Inimă pentru
mama”
Artă:
,,Mărţişoare”- modelaj
Joc de masă :
„Grupăm mărţişoare”
Joc de mişcare:
„Ştafeta mărţişoarelor”
Activitate integrată
D.E.C.(activ. artistico-
plastică) + A.L.A.
„Mărţişoare” - aplicaţii
DOS:
-“De mărţişor”-poezie
DPM:
Educaţie fizică
Aruncarea mingii cu
ambele mâini, înainte
Joc:” Mingea la perete”
Joc de liniştire:”Cursa
iepuraşilor”
 SĂPTĂMÂNA:
TEMA: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
SUBTEMA: ,,Mulţumesc, iubită mamă!”
PROIECTUL: „Eu simt, eu creez, eu exprim!”

Ziua Activităţi de dezvoltare personală Activităţi liber alese Activităţi pe domenii

(ADP) (ALA) experienţiale
(ADE)
L Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă:
U -,,Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei ,, Vorbeşte despre mama ta!” D.Ş.
N din jur” Cunoaşterea mediului
I -„Cine lipseşte?” Joc de rol: –,, Spune la ce
-”Calendarul naturii” ,, De-a tata şi de-a mama” foloseşte fiecare
obiect!”
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Joc distractiv: „Recunoaşte
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de vocea!”
igienă personală

Tranziţie:
-,,Poezii dedicate mamelor”
M Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă: ,, Felicitări pentru D.Ş.
A -,,Cum spun mulţumesc?” mama” Activitate matematică
R -„Cine lipseşte?;
Ţ -”Calendarul naturii” Artă: „Te rog să-mi dai…!“
I -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de „Flori pentru mama” -
ordine şi disciplină modelaj

Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc de mişcare: „Găseşte
igienă personală florile mamei!”

Tranziţie:
-Joc distractiv: „Ghiocei şi viorele ”
M Întâlnirea de dimineaţă: Ştiinţă: DLC:
I -,,Cum cer iertare?” ,,Profesia mamei” Educarea limbajului
E -„Cine lipseşte?;
R -”Calendarul naturii” Artă: „Spune ce vezi!”-joc
C -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,,Felicitări pentru mama” didactic
U ordine şi disciplină
R Rutine: DEC:
I - “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie muzicală
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Cântec: “Mama”
igienă personală „Joc de mişcare: Joc distractiv:
„Cine ajunge primul la mama „Recunoaşte-l după
Tranziţie: lui?” voce!”
-,,Cântece dedicate mamelor”
J Întâlnirea de dimineaţă: Construcţii : Activitate integrată
O -.,,Cum mă împac cu prietenul meu?” ,,Casa noastră” D.E.C.(activ. artistico-
I -„Cine lipseşte?” plastică) + A.L.A.
-”Calendarul naturii” Artă :
-Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de ,, Surprize pentru mama ” ,,Mărgele pentru
ordine şi disciplină mama”
( modelaj)
Rutine:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de
igienă personală „Concurs de ghicitori:
„Ghici , ghicitoarea mea!”
Tranziţie:
-,,Fiecare pui are mama lui”
Întâlnirea de dimineaţă: Bibliotecă : DOS:
V -,, În cine pot avea încredere?” ,,E ziua ta, mămica mea Activitate practică
I -„Cine lipseşte?; iubită!”
N -”Calendarul naturii” -“De ziua ta,
E -Ne pregătim pentru activităţi; deprinderi de Joc de rol : mămico!”- felicitari
R ordine şi disciplină ,,De-a serbarea”
I Rutine: DPM:
- “Micul dejun“- deprinderi de autoservire Educaţie fizică
- “ Singurel mă îngrijesc!“ - deprinderi de Joc cu text şi cânt: „Deschide
igienă personală urechea bine!” Aruncarea mingii cu o
mână de la umăr
Tranziţie: Joc: „Primul la minge”
- .,,Rugăciune pentru părinţi” Joc de liniştire:
,,Cerculeţul zboară”
 Abordare tematică
Cercetările arată că, la această vârstă, copiii învaţă sincretic şi global. De aceea,
abordarea cea mai potrivită este cea organizată pe teme familiare, care au sens pentru
copil. În abordarea integrată, activităţile de învăţare trebuie să fie structurate astfel încât
să concure la dezvoltarea unor anumite competenţe specifice, rămânând totodată
circumscrise unei teme accesibile preşcolarului şi sferei lui de înţelegere.

TEMA: Ne jucăm cu maşinuţe

-se adresează în egală măsură fetelor şi băieţilor şi are în vedere diminuarea
stereotipurilor de gen.

Ce urmărim? Cum procedăm?

- competenţa
specifică -
Copiii aduc maşinuţe în scopul simulării unor situaţii similare celor din viaţa reală – Exemplu:
Curse de maşini (Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor)
1.1.  realizarea unei parcări, organizate pe sectoare A, B, C, D etc. a
maşinuţelor participante la
 curse şi numărarea în ordine crescătoare a maşinuţelor din sectorul …
 împărţirea maşinuţelor (în număr mai mic decât 10) în cadrul
perechilor de copii participante la concursuri
 numărarea maşinuţelor care participă la concurs
2.2.  stabilirea poziţiei maşinuţelor în parcare
 jocuri de deplasare a maşinilor către diverse puncte în funcţie de
anumite cerinţe
 jocuri cu maşinuţe într-un labirint
3.1  crearea de situaţii concrete în care să se aplice adunarea şi scăderea cu
1-2 unităţi, în contextul parcării şi al participării la concursurile de
maşinuţe
3.2.  completarea unor şiruri de maşinuţe ordonate după o anumită regulă
 transcrierea unui model repetitiv în funcţie de culoarea maşinuţei
 continuarea unor modele repetitive reprezentate cu ajutorul
maşinuţelor din parcare
 observarea efectului deformator al unei forţe („maşinuţele sunt testate
înainte de intrarea în concurs pentru stabilirea rezistenţei acestora,
precum şi a siguranţei piloţilor”) – maşinuţele intră în contact cu
construcţii de plastilină (se observă modificarea formei plastilinei)
 recunoaşterea mişcării ca efect al forţei – organizarea unui concurs de
maşinuţe şi
 identificarea câştigătoarei trofeului; realizarea de discuţii în scopul
familiarizării cu noţiuni precum: forţă, mişcare, viteză – Exemplu: De
 ce acea maşinuţă a ieşit pe locul I?, De ce nu au ajuns acele maşinuţe
la linia de sosire? (Se introduc cuvinte cheie - folosite în limbajul
comun şi cu aceeaşi semnificaţie fizică, atunci când se furnizează
explicaţii: are „viteză” mai mare, este împinsă cu o „forţă” mai mare)
4.1  identificarea distanţei parcurse la concursul „Ce distanţă parcurge
maşinuţa mea”?
 Se folosesc două piste de concurs (cu rugozităţi diferite – Exemplu:
podeaua şi o coală mare de hârtie velină), dispuse în paralel, pentru
vizualizarea tuturor marcajelor şi rezultatelor obţinute în vederea
comparării acestora.
 Se foloseşte podeaua şi se marchează cu creta
până unde a ajuns fiecare maşinuţă.
 Se foloseşte o coală velină şi se marchează cu un
marker până unde a ajuns fiecare maşinuţă din
concurs.
 realizarea unor discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum:
forţă, mişcare, viteză
– Exemplu: De ce maşina mea a depăşit maşina ta?, De ce
maşinile de pe pista 2 au ajuns mai departe? etc., acordându-se
atenţie folosirii cuvintelor cheie menţionate
 compararea distanţelor: „mai departe/mai aproape” sau „distanţă mai
mare parcursă/distanţă
 mai mică parcursă şi compararea cauzelor „viteză mai mare/viteză mai
mică”
 formularea de comenzi adresate colegilor, folosind operatorii logici
„şi”, „nu” în concursul de maşinuţe – Exemplu: Cristi şi Ioana la linia
de start! Nu Ionuţ, nici Mihai! etc.
4.2.  organizarea jocului „Ce s-ar întâmpla dacă…”– Exemplu: Ce s-ar
întâmpla dacă maşinuţele ar concura pe zăpadă?; …Dacă maşinuţa s-ar
lovi de un obstacol (o altă maşinuţă etc.)? etc.
5.1.  gruparea maşinuţelor după culoare în parcare sau la linia de start
5.2  numărarea maşinuţelor care s-au oprit înainte de linia de sosire;
rezolvarea unor probleme
 cu maşinuţe în contextul concursurilor/jocului la care au participat
 realizarea unor desene care corespund unei situaţii transpuse în
adunare sau scădere, în contextul concursurilor organizate
6.1  măsurarea distanţelor parcurse de maşinuţe folosind diferite etaloane –
Exemplu: Câte rigle a parcurs maşinuţa X?
 compararea distanţelor parcurse şi colorarea distanţei celei mai mici
etc.
6.3.  vânzarea de bilete la cursa de maşini
 TEMA: Jucării
Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor.
Activităţile se vor desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în
manieră integrată: DLC + DŞ + DEC + DPM

Ce urmărim? Cum procedăm?

- competenţe
specifice
DLC
1.1
 selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în
textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”
 realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj
 oferirea de răspunsuri scurte la întrebarea: Despre ce este vorba în
poveste?
 aprecierea cu adevărat/fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea
globală
 formularea de răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat –
Exemplu: „Ce jucării avea Petrişor?” „Ce au făcut ele?” „Din ce motiv au
plecat?”
 repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată
1.2  numirea personajelor din poveste
 oferirea de răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu:
„Cum arătau jucăriile lui Petrişor?” „Care sunt jucăriile tale preferate?”
„Cum le îngrijeşti?”
1.3  indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/jetoane
puse pe bancă – Exemplu: Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai
auzit. “Jucăriile au fugit.”
 numărarea cuvintelor dintr-un enunţ
 punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită –
Exemplu: minge, ursuleţ, jucării, maşină etc.
1.4  despărţirea cuvintelor în silabe
 indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină,
jucării, minge)
 indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când
auziţi
sunetul j – jucărie, jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.)
 sortarea de jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după
criteriul: Încep cu
sunetul j (se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge, cojoc
etc.)
 colorarea unor imagini care reprezintă obiecte /fiinţe a căror denumire
începe cu sunetul j (jucării, jder, jardinieră)
1.5  audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii
 participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor
mesaje formulate de adult sau copii)
2.1  jocuri de cuvinte – Exemplu: “Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la
început.”
(jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)
 reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de
intenţia de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie
etc.)
 ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare –
Exemplu: „Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”
2.2 -prezentarea jucăriei preferate
2.3 -repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor
prezentate
2.4  participarea la jocuri de grup
 selectarea unor etichete ce reproduc cuvinte afişate la tablă/în clasă sau
sunt tipărite pe fişele de lucru
3.1  punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu
imaginile potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot
3.2 -*lectură după una sau mai multe ilustraţii
3.3 -punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate
3.4  observarea unor pliante despre jucării
 observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor
specificaţii referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului
etc.)
4.1 -decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton
4.2  construirea literei J din şenile, plastilină, pastă de modelaj, “fir” de hârtie
creponată
 sau hârtie reciclată răsucită etc.
 trasarea literelor de tipar J şi j după contur dat sau prin unirea punctelor,
folosind
 instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou
etc.)
 colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4-copierea unor
cuvinte ce conţin litera J şi/sau j
4.3  etichetarea originală a jucăriilor din clasă/din camera personală
 realizarea unor „prezentări” ale jucăriilor preferate, utilizând desene,
simboluri şi cuvinte, care vor fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/
Panoul vorbitor”)
4.4  completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la
finalul săptămânii)
 crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil;
povestea va fi scrisă de către profesor şi ilustrată de copii

DŞ

1.1  numărarea jucăriilor şi distribuirea lor

-construirea de mulţimi de jucării
 1.2 -compararea grupurilor de jucării
2.1  construcţii cu ajutorul figurilor geometrice
 confecţionarea de jucării utilizând cutii, cilindri, sfere
-jocuri de construcţii cu cuburi
2.2 -jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite
repere
3.1  jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două
jucării mai
mult decât are colegul tău.”
3.2  crearea/completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării
 recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte
(lovirea/lansarea
mingii; lansarea/împingerea maşinuţelor etc.)
-utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-
sunet
4.2 -jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...”
5.1  organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării
-gruparea jucăriilor după un anumit criteriu
5.2  jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1-2 unităţi în
concentrul 0-10
6.1 -ordonarea jucăriilor după înălţime; comparări succesive şi exprimarea
rezultatului
6.3 -joc de rol: „La magazinul/raionul de jucării”
DEC
1.1  vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/Povestea
jucăriilor” şi discutarea mesajului transmis
2.1 -enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/jucăriilor preferate
2.3  realizarea de construcţii libere, spontane
 realizarea de construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie
confecţionarea de jocuri şi jucării simple
2.1; 2.2  însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării”
www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/muzica-
diverse/cutia-cu jucarii - melodii-gradinita)
DOS
1.1 -observarea şi descrierea unor comportamente în timpul jocurilor şi
activităţilor
1.2  jocuri de rol ce presupun respectarea unor reguli
 manifestarea dezacordului faţă de comportamentele bazate pe neglijenţă
faţă de
lucrurile încredinţate (jucării folosite în activităţi)
3.1 -realizarea „barometrului emoţiilor” pentru activităţile realizate
3.2 -jocuri care presupun manifestarea iniţiativei elevilor
 TEMA: Meşteşuguri populare – olărit şi panificaţie
Ce urmărim? Cum procedăm?
- competenţa
specifică -
1.1.  vizionare film desen animat „Turtiţa fermecată”
 discuţii libere: Ce imagini v-au impresionat? De ce? (revenire la
imaginile din film indicate de copii); Ce amintiri vă trezesc aceste
imagini?
 realizarea de descrieri scurte ale persoanelor familiare, ale locurilor, ale
lucrurilor şi ale evenimentelor din viaţa copiilor care au legătură cu
imagini din film (bunici, covată, coacerea pâinii, cuptorul bunicilor,
portul ţărănesc, tricotatul ciorapilor etc.)

Notă: diferite imagini din film pot fi folosite ca puncte de plecare în abordarea
unor teme variate: Povestea bobului de grâu, Povestea unei linguri de lemn,
Motive tradiţionale

1.3.  întâlnire cu părinţi/bunici/reprezentanţi ai comunităţii; prezentarea unor

obiecte confecţionate manual şi utilizate odinioară pentru frământarea
aluatului (covată, lingură de lemn, strachină de lut)
 observarea ornamentelor/motivelor populare desenate pe vase/linguri
 discuţii despre materialele şi tehnicile prin care au fost realizate, despre
aspectul şi utilitatea acestor obiecte, despre meşteşuguri populare
2.2.  modelarea unui obiect (farfurie, strachină, cană etc.) din plastilină, pastă
2.3. de modelaj sau lut
 formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre fenomenele observate
 decorarea vaselor modelate cu puncte şi linii utilizând tehnici simple:
amprentarea cu diferite instrumente puse la dispoziţie (pix, riglă, furculiţă
de plastic, cuţit de plastic etc.)
 pictura pe vase din lut
2.6.  desenarea pe saci de rafie a chipului vesel/trist/furios/uimit (în funcţie de
starea fiecărui copil)
 scurtă dramatizare –interpretarea unor imagini din film prin redarea
mişcărilor
turtiţei (copiii folosesc sacii desenaţi drept recuzită)
2.1.  sortarea unor materiale de lucru naturale (diferite seminţe) în funcţie de
proprietăţi –mărime, formă, culoare- Exemplu: „Ajut-o pe mama/bunica
să facă ordine pe raft!”
 depozitarea materialelor sortate în spaţiul special amenajat (Colţul de
artă); etichetarea lor - „Castronul cu boabe de grâu”, „Strachina cu boabe
de porumb”, „Săculeţul cu boabe de orez” etc.
 persoana invitată la activitate (mama/bunica unui elev/o persoană resursă
din comunitate) le va explica/demonstra copiilor cum se frământă aluatul
(drept recompensă pentru sprijinul acordat)
 discuţii despre caracteristicile/proprietăţile făinii
*2.4.  realizarea de predicţii orale: Ce crezi că s-ar întâmpla dacă amestecăm
făina cu sare?...cu apă? ...cu tempera?
 identificarea unei operaţii simple la care a fost supusă făina (amestecul
cu apă şi sare), prin comparare cu starea iniţială a acesteia
 copiii primesc o turtiţă din aluat pe care o modelează utilizând diferite
instrumente alese de ei –sucitor, ciocan, cuţit de plastic, podul palmei,
forme de plastic folosite pentru prăjituri etc.
 observarea diferitelor forme obţinute (prin tehnici alese de copii), din
cantităţi aproximativ egale de aluat
 PROIECT DIDACTIC

PROPUNĂTOR:
DATA:
GRUPA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
DOMENII EXPERIENŢIALE: Limbă şi Comunicare
TEMA DE STUDIU: ,,Cine sunt/suntem?”
TEMA PROIECTULUI: „Eu şi lumea mea”
TEMA SĂPTĂMÂNII: ,,Am nevoie de o familie!”
TEMA ZILEI: ,,Ştiu cine sunt!”
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată – ALA+ADE+ADP
TIPUL ACTIVITĂŢII: asimilare de cunoştinţe
DURATA: o zi
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Informativ:
o Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor cu privire la însuşirea
provenienţei familiale
Formativ:
o Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a provenienţei
familiale, precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acesteia
o Dezvoltarea spiritului de observaţie, a rapidităţii în gândire;
o Formarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
o Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de
dezvoltare motrică;
o Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive;
Educativ:

o Educarea unei atitudini pozitive faţă de familie, cultivarea sentimentelor

de dragoste, ataşament şi generozitate pentru membrii familiei
o Educarea capacităţii de a exprima verbal idei, opinii, sentimente proprii;
o Stimularea interactivităţii şi cooperării.

COMPETENŢE SPECIFICE:
ALA:
 Să recunoască corect membrii familiei din fotografiile şi imaginile prezentate
 Să iniţieze un dialog fictiv în familie
 Să formuleze corect cel puţin o formulă de politeţe şi salut
 Să alcătuiască o familie din cel puţin trei persoane cu ajutorul imaginilor
prezentate
ADE:
1.Cognitive:
Limbă şi comunicare:
 Să identifice corect cel puţin trei persoane dintr-o familie cu ajutorul imaginilor
prezentate
  Să poarte discuţii libere pe baza imaginilor prezentate
 Să descrie corect cel puţin o activitate din familie cu propriile cuvinte
2.Afectiv-volitive:
 Să interacţioneze în mod pozitiv şi constructiv cu colegii de grupă
 Să manifeste interes şi curiozitate faţă de activitatea propusă
3.Psihomotorii:
 Să acompanieze ritmic linia melodică propusă cu mişcări corporale sugestive
 Să manipuleze materialele prezentate în mod organizat

STRATEGII DIDACTICE:
 METODE ŞI PROCEDEE: observaţia, explicaţia, brainstorming, munca în
echipă, jocul
 MIJLOACE DIDACTICE:
 ADP: calendarul naturii, jetoane pentru completarea acestuia, catalogul pentru
prezenţa copiilor, ghicitori
 ALA: imagini şi fotografii cu membrii unei familii, tacâmuri, farfurii de unică
folosinţă, serveţele, jucărie aragaz, sorţulet, faţă de masă
 ADE: imagini pe carton mare cu membrii familiei şi activităţile acestora, buline
colorate, laptop, fotografii, minge, puzzle
FORME DE ORGANIZARE: Frontal, individual şi în grupuri mici
DURATA: 30 minute

BIBLIOGRAFIE:
 Munteanu, C., Munteanu, E. N., Ghid pentru invatamantul prescolar .O abordare
din perspectiva noului curriculum, Iasi: Editura Polirom, 2009
 Pletea, M. et all , Aplicatiile noului curriculum pentru invatamantul prescolar, vol
III, Bucuresti: Editura DPH, 2009

ELEMENTE COMPONENTE ALE

ACTIVITĂŢII INTEGRATE

1.ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

RUTINE :
 Întâlnirea de dimineaţă : ,,Familia mea’’

1. Primirea copiilor
2. Salutul
3. Prezenţa
4. Calendarul naturii
5. Împărtăşirea cu ceilalţi
5. Momentul de igienă personală
6. Micul dejun
7. Vizita la toaletă
8. Noutatea zilei : « Familia mea»
 TRANZIŢIE: « Ştii cine locuieşte aici? »

2.ACTIVITĂŢI LIBER ALESE:

-ALA 1:
 Joc de rol: - « De-a familia »
 Biblioteca: -« Membrii familiei » (citire de imagini şi fotografii);
-ALA 2 :
 Joc de atenție: « Ghici cine lipsește? »

3. ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE:

 DLC - Educarea limbajului
Observare cu suport ilustrativ - membrii familiei şi activităţile corespunzătoare.

SCENARIUL ZILEI :

 ADP
Întâlnirea de dimineaţă
Salutul:
-Bună dimineaţa, copii!
-Care a fost salutul vostru când aţi plecat de-acasă ?

Prezenţa:
-Ştim să ne prezentăm ?
-Vom spune întâi numele de familie, ceea ce înseamnă că toţi membrii familiei au
acest nume (de exemplu: ....).
- Mai avem un alt nume pentru a ne prezenta pe noi înşine – prenume- (de
exemplu: ...). Vom face prezenţa folosind numele de familie, prenumele şi vom spune
prezent cu o ridicare a mâinii.
Rutina: “Singurel mă spăl pe mâini”- deprinderea de a se spăla pe mâini
înainte de a merge la masă.
Activitate de grup: completăm calendarul naturii. Astăzi este ………, ……… zi
din săptămână. Este luna ………….. şi suntem în anotimpul………
Avem nevoie de ……. cercetaşi pentru a se duce la fiecare fereastră din clasă. Cercetaşii
ne vor spune cum este vremea afară.
Împărtăşirea cu ceilalţi: Fiecare copil face parte dintr-o familie unică. Familia
este compusa din părinţii copilului, mama şi tata, fraţii, surorile, bunicii, etc
Noutatea zilei – « Familia mea»:
 Ghicitori:

E frumoasă, e bună, grijulie mereu, El este eroul meu,

Ea mă ţine de mână şi e îngerul meu, Stă lânga mama mereu
O iubesc tare mult, O ajută şi ne iubeşte
Dragă îmi este şi o sărut. Şi poveşti el îmi citeşte.
(Mama) (Tata)

 ALA1.
Tranziţia „Activităţile familiei”. Sunt numite acţiunile împreună cu preşcolarii şi
se acompaniază cu gesturi sugestive fiecare acţiune pe muzică veselă:
 Mama spală rufele, le scutură bine şi le aşază la uscat.
 Tata zugrăveşte.
 Sora mea mătură.
 Eu şterg praful.
Se continuă activităţile la centrele de interese.

Joc de rol:
- « De-a familia ». Se simulează o activitate în familie - în bucătărie toată familia
ajută la pregătirea mesei.
Biblioteca:
-« Membrii familiei » (citire de imagini şi fotografii). Copiii primesc imagini şi
fotografii cu membrii familiei. Ei au sarcina de a recunoaşte fiecare personaj pentru ca în
final să alcătuiască o familie.
Tranziţie:
« Părinţii şi fraţii la plimbare » - Deprinderea de a merge în pereche, succesiv.

 ADE
-DLC (Educarea limbajului)
« Familia mea » - membrii familiei şi activităţile corespunzătoare.
-Pentru fiecare membru se indică o imagine de pe o planşă şi cel puţin trei fotografii
aduse de către părinţi.
-Fiecare membru este asociat unei activităţi corespunzătoare.
-Se realizează descrierea membrilor familiei.
- Se solicită copiilor să povestească cea mai plăcută activitate realizată în familie.
- Se accentuează mesajul că fiecare familie este unică, specială şi trebuie preţuită
mereu.

 Joc de rol :
- Se realizează trei grupe reprezentând membrii familiei (mama, tata şi copilul).
 -Pe o măsuţă sunt aranjate imagini cu fiecare membru al familiei.
- Pe altă măsuţă se află obiecte de bucătărie, jucării diverse (cuburi, maşinuţe, bebeluşi
etc).
-Fiecare grupă, la semnal sonor, trebuie să meargă către prima măsuţă să aleagă
imaginea corespunzătoare rolului primit şi apoi să aleagă un obiect pentru a desfăşura o
activitate. Se insistă pe denumirea acţiunii.
-La final se vor realiza familii şi se va simula ritualul de pregătire şi aşezare a mesei.

 ALA2 - joc de atenție - « Ghici cine lipsește?»

-Se aşază fotografiile unei familii pe tabla magnetică.
- Se indică fiecare membru din familie.
-Copiii închid ochii în timp ce un membru al familiei este ascuns.
-Când deschid ochii, copiii trebuie să identifice corect membrul familiei care lipseşte
şi să îşi imagineze de ce acesta ar lipsi, indicând o activitate pe care persoana respectivă
ar putea să o desfăşoare.
- Răspunsurile corecte sunt aplaudate şi recompensate prin buline roşii.
 SCENARIUL DIDACTIC

Etapele lecţiei Strategii didactice Evaluare

Conţinutul învăţării Forme de Metode şi Mijloace Timp
organizare procedee de
învăţare
1.Moment Aerisirea sălii de grupă; aranjarea mobilierului pentru munca pe Observarea
organizatoric grupuri. Pregătirea materialului didactic necesar desfăşurării copiilor
activităţii. Primirea copiilor în sală.
2. Captarea Întâlnirea de dimineaţă. Prezenţa. Calendarul naturii. Împărtăşirea Frontal Explicaţia Calendarul 1 Observarea
atenţiei cu ceilalţi. Tranziţia - două ghicitori având cuvintele cheie: mama, Individual Demonstraţia naturii copiilor,
tata. Jetoane aprecieri
Catalog verbale
Ghicitori
3.Anunţarea -Copiii dau răspunsul la ghicitori. Frontal Explicaţia 2 Observarea
temei şi -Se anunţă tema zilei: “Ştiu cine sunt!” Demonstraţia comportamen
a obiectivelor Obiective: telor copiilor
 Să recunoască corect membrii familiei din fotografiile şi la verbalizarea
imaginile prezentate acţiunilor
 Să iniţieze un dialog fictiv în familie
 Să formuleze corect cel puţin o formulă de politeţe şi salut
 Să alcătuiască o familie din cel puţin trei persoane cu
ajutorul imaginilor prezentate
- Tranziţie: « Activităţile familiei » :
 Mama spală rufele, le scutură bine şi le aşază la uscat.
 Tata zugrăveşte.
 Sora mea mătură.
 Eu şterg praful.
 Bunica aşază serveţelele pe masă.
 Bunicul aranjează tacâmurile.
  Arătăm părinţilor că îi iubim.
4. Dirijarea Copiii se aşază la măsuţe unde găsesc materialele necesare Grup mic Explicaţia Jetoane 13 Aprecieri
învăţării prin pentru activităţile liber alese, organizate pe două centre: Demonstraţia Fotografii verbale
redarea Joc de rol: - Munca în Şorţulet Observarea
integrată a „De-a familia”. Se simulează o activitate în familie - în bucătărie echipă Bucătărie copiilor
conţinutului toată familia ajută la pregătirea mesei. Brainstormin improvizat Aplauze
-Vor fi 3 membri ai familiei: mama, tata şi copilul. g ă Buline
-Copiii trebuie să se joace de-a familia, să arate cum pun masa
împreună şi cum se ajută unul pe celalalt.
Biblioteca:
-„Membrii familiei” (citire de imagini şi fotografii).
- Copiii primesc imagini şi fotografii cu membrii familiei.
-Ei au sarcina de a recunoaşte fiecare personaj pentru ca în final să
alcătuiască o familie.
-La ambele centre se face demonstraţia de către cadrul didactic
pentru înţelegerea sarcinilor date.
-Se vor face aprecierile pentru fiecare echipa
-Se va valorifica frontal prin metoda brainstorming ce au învăţat.
5.Fixarea Tranziţie: Frontal Problematizar Planşe cu 10 Apreciere
conţinutului « Părinţii şi fraţii la plimbare » - Deprinderea de a merge în e imagini verbală
pereche, succesiv. Explicaţia Buline
 DLC Observare colorate
-Pe un carton mare colorat se prezintă copiilor membrii familiei Individual
succesiv.
- Pentru fiecare membru se indică o imagine şi cel puţin trei
fotografii aduse de către părinţi.
-Fiecare membru este asociat unei activităţi corespunzătoare.
-Se realizează descrierea membrilor familiei.
- Se solicită copiilor să povestească cea mai plăcută activitate
realizată în familie.
 - Se accentuează mesajul că fiecare familie este unică, specială şi
trebuie preţuită mereu.
6. Asigurarea - Se realizează trei grupe reprezentând membrii familiei (mama, Frontal Explicaţia Imagini cu 5 Apreciere
retenţiei tata şi copilul). Grup Demonstraţia membrii verbală
şi a -Pe o măsuţă sunt aranjate imagini cu fiecare membru al Joc familiei Aplauze
transferului familiei.
- Pe altă măsuţă se află obiecte de bucătărie, jucării diverse Jucării
(cuburi, maşinuţe, bebeluşi etc).
-Fiecare grupă, la semnal sonor, trebuie să meargă către prima
măsuţă să aleagă imaginea corespunzătoare rolului primit şi apoi să
aleagă un obiect pentru a desfăşura o activitate. Se insistă pe
denumirea acţiunii.
-La final se vor realiza familii şi se va simula ritualul de
pregătire şi aşezare a mesei.
7.Evaluarea -Se realizează un cerc împreună cu toţi copiii şi se iniţiază jocul Individual Minge mică Stop 2 Aprecieri
progresului “Stop!”. orale
realizat -Se trimite o minge de la copil la copil până la semnalul sonor
“Stop!”
- Educatoarea lansează o întrebare, iar copilul la care s-a oprit
mingea raspunde:
--Din cine este formată familia?
-Cum ne salutăm familia?
-Cum putem să ne ajutăm părinţii în casă?
-Cum arătăm părinţilor dragostea noastră?
8. Încheierea Se propune copiilor strângerea materialelor, aranjarea scaunelor, Frontal Exerciţiul 1 Aplauze şi
activităţii dezvoltând astfel copiilor deprinderi de ordine şi disciplină. aprecieri
 PROIECT DIDACTIC

PROPUNĂTOR:
DATA:
GRUPA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
DOMENII EXPERIENŢIALE: Limbă şi Comunicare
TEMA DE STUDIU: Când,cum şi de ce se întâmplă?
TEMA PROIECTULUI: „Mândru sunt de ţara mea !”
TEMA SĂPTĂMÂNII: "Uite, vine Moş Crăciun!"
TEMA ZILEI: ,,Obiceiuri şi tradiţii de iarnă!”
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată – ALA+ADE+ADP
TIPUL ACTIVITĂŢII: asimilare de cunoştinţe
DURATA: o zi
SCOPUL :
Informativ:
o Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor cu privire la însuşirea
tradiţiilor şi obiceiurilor de iarnă
Formativ:
o Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a sărbătorilor de iarnă,
precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea obiceiurilor şi
tradiţiilor locale
o Dezvoltarea spiritului de observaţie, a rapidităţii în gândire;
o Formarea și consolidarea unor abilitǎți practice specifice nivelului de
dezvoltare motricǎ.
o Formarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
o Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive;
Educativ:
o Educarea unei atitudini pozitive faţă de obiceiurile şi tradiţiile strămoşeşti
o Educarea capacităţii de a exprima verbal idei, opinii, sentimente proprii;
o Stimularea interactivităţii şi cooperării.

COMPETENŢE SPECIFICE:

I. ADP:
- să sesizeze absenţa sau prezenţa unui coleg, precizându-i numele;
- să observe cu atenţie vremea de afară, oferind verbal câteva caracteristici ale
acesteia, marcându-le prin simbolurile adecvate şi să precizeze ziua şi luna
în care ne aflăm;
- să utilizeze formule de salut adecvate momentelor zilei şi în diferite
împrejurări;
- să comunice pe baza unei teme date;
 - să interpreteze colindele propuse pe parcursul activităţii.

II. ALA:
1. Arta:
“Ornamente pentru brăduţ” – colorare, lipire, decorare
- să recunoască obiectele date;
- să picteze globurile, stelele şi clopoţeii corespunzător;
- să decoreze ornamentele cu diferite materiale;
2. Nisip şi apă:
“Steluţe şi îngeraşi”
- să realizeze din nisip şi apă îngeraşi şi stele de Crăciun;
- să păstreze curăţenia la locul de joacă;
- să picteze ornamentele din gips cu culorile corespunzătoare;
- să lucreze cu grijă pentru a nu sparge modelele din gips;
3. Activitate gospodărească:
“Covrigei pentru colindători”
- să utilizeze corect materialele puse la dispoziţie,manifestând creativitate în
abordarea temei;
- să se exprime verbal, folosind expresii adecvate acţiunii efectuate;
- să realizeze din aluat covrigi pentru colindători

III. ADE:

DLC- Educarea limbajului

Joc didactic: “Cadoul cu surprize”

a) Cognitive :
- să denumească imaginile ascunse în plicuri;
- să despartă cuvintele în silabe ;

b) Psiho-motorii:
- să coreleze numărul de silabe cu bătaia ritmică din palme sau cu
mişcarea palmei aşezată sub bărbie ;

c) Afectiv-atitudinale :
- să manifeste interes pentru activitate ;
- să aprecieze răspunsurile colegilor şi pe cele proprii

DEC- Activitate practică: confecţionare: “Scara pisicii” şi “Sorcova”

a) Cognitive:
- să identifice materialele puse la dispoziţia fiecărei grupe;
- să identifice cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse;
 - să folosească materialele puse la dispoziţie, iar prin îmbinarea optimă a
acestora să finalizeze lucrarea pe tema sugerată;

b) Psiho-motrice:
- să mânuiască cu grijă materialul didactic;
- să se orienteze în spaţiul de lucru
- să execute sarcina dată păstrând curăţenia la locul de lucru;
- să păstreze poziţia corectă în timpul desfăşurării activităţii.

c) Afective:
- să aprecieze corect lucrarea proprie şi pe cele ale colegilor
- să analizeze critic şi autocritic lucrările realizate

STRATEGII DIDACTICE:

a) Metode şi procedee: explicaţia, conversaţia, demonstraţia, exerciţiul, turul

galeriei, munca în perechi,
b) Materiale didactice:

ALA: - ornamente din gips, acuarele, steluţe, globuri şi clopoţei din polistiren,
sclipici, steluţe colorate, masa de nisip, aluat, vase de plastic, şortuleţe;
ADE: - imagini, panou cu buline, tablă magnetică; steluţe şi globuleţe, panou
cu bradul cu surprize
- beţe, hârtie glasată, etamina, şnur colorat, brăduţi şi stele din diverse
materiale

BIBLIOGRAFIE:
- „Curriculum pentru învăţământ preşcolar (3 – 6 / 7 ani )”, M.E.C.T. – 2009
- ,,Laborator preşcolar”, Liliana Ezechil, Mihaela Păişi Lăzărescu, Ed.
V&Integral, 2001
- „Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii”, Ed.
V&Integral, Bucureşti, 2005
 ELEMENTE COMPONENTE ALE
ACTIVITĂŢII INTEGRATE

1.ADP -ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

RUTINE :
 Întâlnirea de dimineaţă :

1. Primirea copiilor
2. Salutul
3. Prezenţa
4. Rutina: “Singurel mă spăl pe mâini!”-deprinderea de a se spăla pe mâini
înainte de a merge la masă
5. Calendarul naturii
6. Împărtăşirea cu ceilalţi
7. Activitatea de grup
7. Momentul de igienă personală
8. Micul dejun
9. Vizita la toaletă
10. Noutatea zilei : « Sărbători de iarnă»

TRANZIŢIE: « Scrisoarea lui Moş Nicolae »

II. ALA –ACTIVITĂŢI LIBER ALESE:

4. Arta:
“Ornamente pentru brăduţ” – colorare, lipire, decorare
5. Nisip şi apă:
“Steluţe şi îngeraşi”
6. Activitate gospodărească:
“Covrigei pentru colindători”

III. ADE – ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE:

DLC- Educarea limbajului

Joc didactic: “Cadoul cu surprize”

DEC- Activitate practică: confecţionare: “Scara pisicii” şi “Sorcova”

SCENARIUL ZILEI :

 ADP
Întâlnirea de dimineaţă
Salutul:
”Buna dimineaţa, românaşi!
 Am venit la grădiniţă
Veseli şi cuminţi
Vă salut pe toţi acum ,
Să pornim voioşi la drum
Într-o nouă zi frumoasă
Să învăţăm şi să cântăm! ”

Prezenţa:
-Ştiu cine sunt!
Rutina: “Singurel mă spăl pe mâini”- deprinderea de a se spăla pe mâini
inainte de a merge la masă.
Calendarul naturii : Astăzi este ………, ……… zi din săptămână. Este luna
………….. şi suntem în anotimpul………
Avem nevoie de ……. cercetaşi pentru a se duce la fiecare fereastră din clasă. Cercetaşii
ne vor spune cum este vremea afară.
Împărtăşirea cu ceilalţi: Educatoarea citeşte scrisoarea trimisa de Moş Nicolae –
prin care ne roagă să păstrăm vii tradiţiile şi obiceiurile de
iarnă.
Activitatea de grup: Se poartă discuţii referitoare la tradiţiile şi obiceiurile de
iarnă din zona locală.

Noutatea zilei: “Obiceiuri şi tradiţii de iarnă”

Tranzitie: Copiii intonează colindul “Astăzi s-a născut Hristos!” in timp ce se îndreaptă
spre centrele de interes.

 ALA -Jocuri şi activităţi liber alese

Arta:
“Ornamente pentru brăduţ” – colorare,lipire,decorare
Sarcina:
- pictarea corespunzătoare a unor globuleţe, steluţe şi clopoţei;
- decorarea ornamentelor cu diferite materiale;

Nisip şi apă:
“Steluţe şi îngeraşi”
Sarcina:
-realizarea din nisip şi apă a unor îngeraşi şi stele de Crăciun;

Activitate gospodarească:
“Covrigei pentru colindători”
Sarcina:
- realizarea din aluat a unor covrigei pentru colindători.

Tranziţie: Copiii vor cânta colinde în timp ce împodobesc bradul de Crăciun din sala de
clasă cu ornamentele realizate de ei.
  ADE - Activităţi pe domenii experienţiale

1. DLC- Educarea limbajului

Joc didactic: “Cadoul cu surprize”

a) Sarcina didactică:
-aflarea numărului silabelor dintr-un cuvânt
-identificarea sunetelor iniţiale

b) Elemente de joc: surpriza, aplauzele, întrecerea, recompensele

c) Regulile jocului:
-denumirea obiectului din imaginea ascunsă în plic şi despărţirea în silabe a
cuvântului respectiv;
-un alt copil formează propoziţii cu cuvântul respectiv

Tranziţie: versuri ritmate.

DEC- Activitate practică: confecţionare: “Trăistuţa colindătorului” şi “Sorcova”

Sarcina: realizarea din hârtie glasată, creponată şi din alte diverse materiale a
unei sorcove şi a unei trăistuţe.
 SCENARIUL DIDACTIC

Nr Secvenţa didactică Conţinut ştiinţific Strategii Evaluare

crt didactice
1 Moment -Se amenajează spaţiul grupei pentru începerea
organizatoric activităţii pe patru centre de interes
-Se pregăteşte materialul didactic pentru activitatea de
grup din cadrul Întâlnirii de dimineaţă şi pentru lucrul
pe centre de interes.
2. Captarea atenţiei Se realizează prin citirea scrisorii de la Moş Nicolae. Expunerea Observarea
conversaţia copiilor
explicaţia
3. Anunţarea temei Se realizează în cadrul Întâlnirii de dimineaţă, la
şi a obiectivelor Noutatea zilei: Sărbători de iarnă
Tranzitie: Colindul “Astăzi s-a născut Hristos”
4. Dirijarea învăţării ALA: Arta: Explicaţia Răspunsurile
“Ornamente pentru brăduţ” – colorare, lipire, Demonstraţia copiilor
decorare Exerciţiul
Nisip şi apă: Lucrul in perechi Analiza
“Steluţe şi îngeraşi” Munca produselor
Activitate gospodărească: individuală activităţii
“Covrigei pentru colindători”
Se explică copiilor, în cadrul fiecărui sector, sarcinile Observaţia
pe care le au de indeplinit. Copiii vor lucra, îndrumati
în permanenţă de educatoare, în grupuri, la centre de Explicaţia
interes. Pe fiecare sector se realizează evaluarea
lucrărilor. Demonstraţia
Tranzitie: Copiii vor cânta colinde în timp ce
împodobesc bradul de Crăciun din sala de clasă cu
ornamentele realizate de ei.

ADE: DLC – Joc didactic: Cadoul cu surprize Exerciţiul Analiza

-Se prezintă jocul: În plicuri colorate se află imagini Conversaţia răspunsurilor
ascunse. copiilor
-Se explică şi se demonstrează jocul:
-Un copil va trebui să aleagă din plicurile colorate o Eplicaţia Aprecierea
imagine. Demonstraţia răspunsurilor
-Va denumi ce este desenat. Exerciţiul copiilor cu
-Cuvântul spus va fi despărţit în silabe. bile roşii
-Se va spune numărul de silabe.
5. -Un alt copil va da exemplu de un alt cuvânt ce începe
Obţinerea cu acelaşi sunet.
performanţei -Se va forma o propoziţie cu cuvântul reprezentat în
imagine.
Executarea jocului de probă: Un copil va desfăşura
 jocul de probă verificând în ce mod copiii au înţeles
6. Asigurarea regulile jocului.
feed-back-ului Desfăşurarea jocului:
-Se respectă regulile jocului.
-Se solicită cât mai mulţi copii.
Complicarea jocului :
-Se împarte grupa în două subgrupe: grupa steluţelor şi
a clopoţeilor.
-Jocul se va desfăşura sub formă de concurs.
-Câştigă echipa care acumulează cele mai multe bile
roşii.

Tranziţie:
- prin versuri ritmate

7. Asigurarea Converaţia
retenţiei şi a DEC: Confecţionare de sorcove şi trăistuţe pentru
transferului colindători.
-Se realizează două grupe :
 prima echipă va confecţiona trăistuţe pentru
colindatori
 a doua echipă va confecţiona sorcove. Explicaţia
- Pe masa de lucru a fiecărei grupe se vor afla
materialele necesare activităţii practice: brăduţi şi
steluţe din material textil, trăistuţa din etamină,
crenguţe de lemn, flori din hârtie creponată, fâşii de
hârtie creponată.
-Se realizează de către copii intuirea materialului şi
observarea fiecărui model pe care îl au de executat Aprecieri
-Educatoarea va explica modul de confecţionare a verbale
lucrării. Exerciţiul
-Se solicită un copil de la fiecare măsuţă să repete Munca individuală
etapele de lucru.
-Se reactualizează cerinţele privind corectitudinea şi
acurateţea lucrărilor, cooperarea între copii.
-Se realizează exerciţii de încălzire a muşchilor mici ai
mâinilor
-Se trece la realizarea propriu-zisă a modelului.
-Cadrul didactic îi îndrumă, stimulându-le încrederea în
forţele proprii şi încurajându-i.
-Se lucrează în cântec de colinde.
8. Evaluarea -Una din echipe, în faţa clasei, îsi va prezenta
activităţii lucrările.
-Cealaltă echipă va analiza lucrările grupei ţinând cont Conversaţia
de criteriile de evaluare: folosirea materialelor puse la
dispoziţie, creativitate, finalitate, etc
 -Cea de-a doua echipă va fi evaluată de prima echipă
după criteriile de evaluare.
9. Încheierea -Se cere fiecărei grupe să interpreteze obiceiul de iarnă Aprecieri
activităţii specific lucrărilor realizate: grupul cu trăistuţe să Interpretarea verbale şi
colinde, iar grupul cu sorcove să sorcovească. recompense
-Copiii vor primi la sfârşit recompense.
 PROIECT DIDACTIC

-ACTIVITATE INTEGRATĂ-

PROPUNĂTOR:
DATA:
GRUPA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
TEMA DE STUDIU: „Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim?”
TEMA PROIECTULUI TEMATIC: „Eu simt, eu creez, eu exprim!”
TEMA ACTIVITĂŢII: „Minunata lume a florilor”
TEMA ZILEI: ” Florile vesele”
FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată
TIPUL ACTIVITĂŢII: Consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
DURATA: o zi
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Informativ:
 Sistematizarea și consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la florile
de primăvară
Formativ:
o Dezvoltarea spiritului de observaţie, a rapidităţii în gândire;
o Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de
dezvoltare motrică;
o Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive;
o Stimularea creativităţii și a interesului pentru creație.

Educativ:
o Educarea unei atitudini pozitive faţă de florile de primăvară, cultivarea
sentimentelor de dragoste şi protejare pentru natură;
o Educarea capacităţii de a exprima verbal idei, opinii, sentimente proprii;
o Stimularea interactivităţii şi cooperării.

COMPETENŢE SPECIFICE:
1) ADP
-să recunoască cum este vremea prin stabilirea corectă a jetoanelor la calendarul naturii;
-să schimbe impresii, idei pe baza materialului vizionat;
-să răspundă corect la întrebări, formulând răspunsuri clare şi concise;
-să participe cu plăcere la joc alături de ceilalţi copii.

2) ALA
- BIBLIOTECĂ: ,,Flori din atlasul botanic’’- citire de imagini
 - să alcătuiască propoziții despre flori pe baza unei imagini suport;
-să despartă în silabe cuvinte;

-CONSTRUCŢII:,,Ghivece şi jardiniere”(cu materiale la alegere)

-să construiască ghivece şi jardiniere pentru florile de primăvară;

-să aşeze în ghiveci sau jardinieră atâtea flori cât le arată cifra.

-ARTĂ: „Flori de primăvară”- colorare

-să unească punctele pentru a descoperi imaginea unei flori;

-să coloreze corect, respectând spațiile date ;
-să folosească culorile indicate prin buline colorate și numerotate.

3) ADE
Cunoașterea mediului:
- să recunoască și să descrie florile de primăvară;
- să descopere florile de primăvară după miros;
- să așeze florile în vaze, respectând criteriul culorii sau al lungimii tulpinilor;
- să răspundă corect la întrebări despre flori.

Activitate practică:
- să recunoască și să enumere materialele folosite;
- să urmărească procedeul de obținere a unui tablou;
- să utilizeze corect tehnicile de rupere, mototolire, lipire a hârtiei;
- să îmbine materialele primite pentru realizarea unor lucrări originale;
- să-și exprime părerea față de lucrările celorlalți, motivându-și părerile.

4) ALA : „Albinuța și florile”- joc de mișcare.

- să recunoască floarea de pe medalion;
-să execute mișcări de dans pe melodia audiată/cântată;
- să respecte regulile jocului.

STRATEGII DIDACTICE :

Metode şi procedee didactice: expunerea, conversaţia, observația, explicaţia, exerciţiul,

problematizarea, jocul didactic, turul galeriei, aprecierea verbală.

Mijloace de învățământ: plicuri cu sarcini, coș cu flori naturale (lalele, narcise,

zambile), vaze, bol cu întrebări-surpriză, flori-stimulente, imagini despre flori, fișe
individuale, creioane colorate, hârtie creponată, hârtie glasată, carton colorat, lipici,
polistiren, calculator, aripioare pentru albinuță.

Forma de realizare: activitate integrată frontal, pe grupuri mici, pe centre de interes;

Elemente de joc: surpriza, aplauze, concursul
Durata: pe parcursul unei zile.
BIBLIOGRAFIE:
-„Activităţile integrate din grădiniţă”- ghid pentru cadrele didactice din învăţământul
preuniversitar, Editura Didactică Publishing House;
-„Antologie de fişe multi- şi interdisciplinare”- Supliment al revistei Învăţământului
Preşcolar nr. 3-4/2008, Bucureşti, 2008
-„Curriculum pentru învăţământul preşcolar”;
-„Cunoașterea mediului- Ghid pentru învățământul preșcolar”- Silvia Breben și
colaboratorii, Editura Radical, 2001;
-„La grădiniţă e serbare”, de Geta Nistor Stanciu, Bucureşti, Campania 2004

ELEMENTE COMPONENTE ALE

ACTIVITĂŢII INTEGRATE

I. ADP -ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ:

RUTINE :
 Întâlnirea de dimineaţă :

1. Primirea copiilor
2. Salutul
3. Prezenţa
4. Rutina: “,Învăţăm să îngrijim florile!”
Ne pregătim de activităţi- deprinderi de ordine şi autoservire;
5. Calendarul naturii
6. Împărtăşirea cu ceilalţi : “Primăvara“- discuţii libere
7. Activitatea de grup : „Flori de primăvară!”
8. Noutatea zilei : „Coşul cu surprize”

TRANZIŢIE: „În poiana din vâlcele” –joc cu text şi cânt

II. ALA – ACTIVITĂŢI LIBER ALESE:

o BIBILIOTECĂ: ,,Flori din atlasul botanic’’- citire de imagini - fişă

o CONSTRUCŢII: ,,Ghivece şi jardiniere”(cu materiale la alegere)
o ARTĂ: „Flori de primăvară”- exerciții de colorare

III. ADE – ACTIVITĂŢI PE DOMENII EXPERIENŢIALE:

DȘ- Cunoașterea mediului: „Secretele florilor”- joc didactic

DOS - Activitate practică: „Grădina cu flori” –aplicaţie

IV. ALA – ACTIVITĂŢI LIBER ALESE:

o Joc de mișcare: „Albinuța și florile”
 SCENARIUL ZILEI

I.ACTIVITĂŢI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ – ADP:

Întâlnirea de dimineaţă
Salutul:
„Dimineața a sosit,
Toți copiii au venit.
În cerc să ne adunăm,
Cu toți să ne salutăm:
„Bună dimineața, pici,
Mă bucur că sunteți aici!
A început o nouă zi,
Astăzi harnici noi vom fi!”

Prezenţa:
-Ştiu cine sunt!
Rutina: “Singurel mă spăl pe mâini”- deprinderea de a se spăla pe mâini
inainte de a merge la masă.
Calendarul naturii : Astăzi este ………, ……… zi din săptămână. Este luna
………….. şi suntem în anotimpul………
Avem nevoie de ……. cercetaşi pentru a se duce la fiecare fereastră din clasă. Cercetaşii
ne vor spune cum este vremea afară.
Împărtăşirea cu ceilalţi: Se solicită informaţii cu privire la transformările care au
loc în natură primăvara.
Activitatea de grup:
-Copiii vor deschide cutia. Ei vor descoperă plicuri, un coș cu flori şi vor fi
solicitaţi să denumească florile.
În plicuri numerotate se află sarcinile de lucru, dar și materiale necesare rezolvării
lor.
Noutatea zilei: “Coşul cu surprize”

TRANZIŢIE: „În poiana din vâlcele” –joc cu text şi cânt

II. ACTIVITATEA LIBER ALESE:

o BIBILIOTECĂ: ,,Flori din atlasul botanic’’- citire de imagini - fişă

o CONSTRUCŢII: ,,Ghivece şi jardiniere”(cu materiale la alegere)
o ARTĂ: „Flori de primăvară”- exerciții de colorare

III. ACTIVITATEA PE DOMENII EXPERIENŢIALE:

 DŞ – Cunoaşterea mediului:
 Joc: „Secretele florilor” (ochelari-mască, flori-stimulente, jetoane);
-Copiii vor recunoaște florile cu ajutorul simțului olfactiv, le vor descrie sumar și le vor
așeza în vaze după formă. Fiecare copil primește o floare-stimulent, iar la final se solicită
să se grupeze respectând cerința:
„Ați primit în piept o floare,
Deci, vă grupați după culoare!”

 DOS - Activitate practică: „Grădina cu flori” –aplicaţie

-Se realizează din diverse materiale.

IV. ÎNCHEIEREA ACTIVITĂŢII:

- Cu materialele realizate se realizează o expoziție în cadrul căreia se va face
„Turul galeriei”, se analizează produsele activității.
-Copiii își exprimă părerile și vor așeza o bulină roșie pe lucrările reușite,
motivând alegerea făcută, apoi vor primi diplome de “MICII ARTIŞTI”.
-Se apreciează comportamentul preșcolarilor, modul în care au răspuns în
timpul întregii activități, efortul şi progresul realizat de către ei.
-Activitatea se încheie printr-un moment recreativ de joc: „Albinuța și florile”.
 SCENARIUL DIDACTIC

SECVENŢELE CONȚINUT INSTRUCTIV- STRATEGII EVALUARE

ACTIVITĂŢII EDUCATIV DIDACTICE
1. Moment -Se asigură condiţiile necesare Conversaţia
organizatoric desfăşurării activităţii.
-Se pregăteşte materialul didactic necesar
bunei desfăşurări a activităţii.
-Cadrul didactic recită o poezie-salut:
„Dimineața a sosit,
Toți copiii au venit.
În cerc să ne adunăm,
Cu toți să ne salutăm:
„Bună dimineața, pici,
Mă bucur că sunteți aici!
A început o nouă zi,
Astăzi harnici noi vom fi!”

2. Captarea atenţiei -Se face sub formă de surpriză. Conversaţia Observarea

-Se prezintă copiilor un pachet trimis de comportamentului
regina florilor şi copiii descoperă un coș inițial
cu flori de primăvară, un plic cu
„surprize” și un CD pe care îl vizionează
la calculator.
Se iniţiază o conversaţie vizavi de
acesta.

3.Reactualizarea -Ce se află în coş? Conversaţia Evaluare orală

cunoștințelor -Ce fel de flori sunt? Aprecieri verbale
însușite anterior -Unde cresc ele?
4.Anunţarea temei -Se anunţă tema activităţii și obiectivele Explicația
şi a obiectivelor pe înţelesul copiilor. Activitatea se
numeşte „Coşul cu surprize”.

5.Prezentarea -Se deschide plicul nr. 1 și se citeşte Explicația Frontală

conținutului și sarcina: „Joc:Secretele florilor”.
dirijarea învățării -Se explică regulile jocului:
ADE Pe rând, câte un copil va veni în față, și,
Domeniul ştiinţă – având ochii acoperiți, va trebui să
Cunoaşterea recunoască floarea primită, apoi o descrie
mediului sumar și o va așeza în vază după formă.
Astfel, vom forma o vază cu lalele, o vază
cu narcise și una cu zambile.
-Un copil își acoperă ochii și încearcă să
recunoască floarea primită folosindu-se de Evaluare orală
 simțul olfactiv.
Jocul de probă -Se fac observații și precizări
suplimentare.
-Se execută jocul de către copii, până la Demonstrația
epuizarea florilor din coș.
-Se aprobă/ dezaprobă răspunsurile Proba practică
copilului și va fi ajutat cu întrebări
Jocul suplimentare (dacă e nevoie).
propriu-zis -Se recompensează răspunsurile corecte
prin acordarea unui stimulent (narcisă Exercițiul
albă, narcisă galbenă, lalea) din cutia cu
surprize. Aprecieri
-După ce toate florile din coș au fost verbale+
descrise și așezate în vaze, se va face un Descrierea stimulente
concurs pe trei echipe formate astfel:
„Ați primit în piept o floare,
Deci, vă grupați după culoare!”
-Câte un copil din fiecare echipă va
extrage dintr-un bol o întrebare despre
flori.
-Se folosesc versurile:„1,2,3/ Hai,
răspunde dacă vrei!”.
-Fiecare răspuns corect aduce grupei câte Evaluare orală
o bulină roșie.
-La final, grupa câștigătoare va primi
aplauze din partea tuturor și câte o floare-
drept premiu. problematizarea
-Se va cânta jocul cu text și cânt, „În
poiana din vâlcele”, realizând astfel
momentul tranziției.
6.Obținerea -Se va trece la activitățile pe sectoare,
performanței respectând grupele formate (grupa
narciselor albe, grupa narciselor galbene
și grupa lalelelor).
-Se expun sarcinile de lucru ce se află în
plicuri:
-La „Construcții”, copiii vor reda
ghivece şi jardiniere (cu materiale la
alegere).
ALA - În fiecare ghiveci şi jardinieră vor planta
tot atâtea flori - lalele galbene, lalele
roșii și narcise - cât arată cifra.
-La „Bibliotecă”, vor alcătui propoziții Explicația Evaluarea
despre flori pe baza unei imagini suport, produselor
apoi vor rezolva sarcinile unei fișe: activității
reprezintă grafic silabele ce denumesc
 părțile componente ale unei plante;
desenează în vază tot atâtea lalele câte
silabe are cuvântul „primăvară”.
-La „Artă”, copiii vor uni punctele Problematizarea
pentru a descoperi imaginea unei flori, vor
colora respectând bulinele colorate și Fișe de evaluare
numerotate .
-După ce le-au fost explicate sarcinile,
copiii lucrează, iar când unul dintre ei Fișe de evaluare
finalizează sarcina încredințată, se va Exercițiul
îndrepta spre alt sector de activitate în
limita locurilor libere existente.
7. Evaluarea -Se realizează tablouri cu tema:
ADE „ Grădina cu flori”.
DOS- Domeniul Om - Se intuiesc materialele primite pe
și Societate măsuțe, se prezintă modelul și se Conversația
demonstrează tehnica de lucru verbalizând
acțiunile făcute.
-Se execută împreună cu copiii exerciții Observația
de încălzire a mușchilor fini ai mâinii: Proba practică
închidem și deschidem pumnii, rotim Demonstrația
pumnii, ne spălăm pe mâini, ploaia. Explicația
-În timp ce copiii lucrează, se urmăreşte
activitatea fiecăruia oferind indicații și
ajutor celor care întâmpină greutăți.
-La final, se va realiza o expoziție cu Exercițiul
produsele activității.

9.Asigurarea -Se apreciază comportamentul Conversația Aprecieri verbale

retenției și preșcolarilor, modul în care au răspuns în
transferului timpul întregii activități, efortul şi
progresul realizat de către ei .
-Cu lucrările realizate se va crea o
expoziție în cadrul căreia se va face
„Turul galeriei” analizând produsele
activității. Analiza lucrărilor
-Copiii își exprimă părerile și vor așeza o „Turul galeriei”
bulină roșie pe lucrările reușite, motivând
alegerea făcută.
-Se împart diplome și activitatea se va
încheia printr-un moment recreativ de joc:
ALA „Albinuța și florile”.
PROPUNĂTOR:
DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
GRUPA :
TEMA DE STUDIU: « Când, cum şi de ce se întâmplă?»
DENUMIREA PROIECTULUI TEMATIC : « Forme şi culori »
TEMA SĂPTĂMÂNII : « E toamnă iar…»
TEMA ZILEI: « Alfabetul vitaminelor»
FORMA DE REALIZARE: activitate integrată
SCOPUL ACTIVITĂŢII:
Informativ:
o Verificarea şi consolidarea cunoştinţelor copiilor cu privire la însuşirea
caracteristicilor anotimpului toamna
Formativ:
o Dezvoltarea spiritului de observaţie, a rapidităţii în gândire;
o Formarea capacităţii de a răspunde în propoziţii corect formulate la
întrebări;
o Dezvoltarea capacităţii de a descrie imagini, obiecte;
o Efectuarea unor operaţii simple de lucru cu material pus la dispoziţie;
o Valorificarea deprinderilor de lucru însuşite prin realizarea unei lucrări
practice inspirate din natură.
Educativ:

o Educarea unei atitudini pozitive faţă de natură, cultivarea sentimentelor de

dragoste şi protejare a mediului înconjurător
o Educarea capacităţii de a exprima verbal idei, opinii, sentimente proprii;
o Stimularea interactivităţii şi cooperării.

COMPETENŢE SPECIFICE:
I. ADP:
- să utilizeze formule de salut adecvate momentelor zilei şi în diferite
împrejurări;
- să sesizeze absenţa sau prezenţa unui coleg, precizându-i numele;
- să observe cu atenţie vremea de afară, oferind verbal câteva caracteristici ale
acesteia, marcându-le prin simbolurile adecvate şi să precizeze ziua şi luna
în care ne aflăm;
- să comunice pe baza unei teme date;
-
II. ADE :
 : Joc didactic: ,, Spune ceva despre...”
 Să denumească legumele şi fructele, să formuleze propoziţii şi fraze despre
acestea, referindu-se la formă, culoare, mărime, gust, mod de întrebuinţare
  Să participe la activitate atât în calitate de vorbitor, cât şi de auditor.

Arte vizuale şi lucru manual:

 Să redea prin diferite tehnici de modelare a plastilinei, leguma şi fructul
preferat
 Să coloreze, respectând conturul şi culorile potrivite, legume şi fructe de
toamnă, pentru realizarea cărţii

Matematică şi explorarea mediului:

 Să îşi dezvolte spiritul de observaţie şi să găsească jumătăţile fructelor şi a
legumelor

Om şi societate: Activitate practică: « Salata de fructe »

 Să realizeze tema practică prin exersarea unor deprinderi de lucru însuşite

anterior.

STRATEGII DIDACTICE:
Metode: Conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, lucrul individual.
Mijloace de învăţământ:
- foi, creioane, planşete, plastilină, jetoane pentru jocul din jumătate- întregul,
coş cu fructe şi legume, jetoane cu imagini reprezentând legume şi fructe, lipici,
hârtie creponată, medalioane cu fructe şi legume.

FORMA DE ORGANIZARE: pe grupuri, frontal,individual

LOCUL DE DESFĂŞURARE:

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
o Curriculum pentru învăţământul preşcolar ( 3-6/7 ani) MECI, 2008;
o Revista învăţământului preşcolar
o Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar

ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE:

ADP : Discuţii despre anotimpul, luna, ziua în care ne aflăm, stabilirea fenomenelor care
caracterizează ziua
*Exerciţii ritmice, numărători, joc cu text şi cânt.
DLC: Discuţii despre roadele toamnei: ,, Coşuleţul toamnei” , „Spune ceva despre...
„- joc didactic
DEC: Modelaj: ,,Leguma şi fructul preferat” ;,,Cărticica mea cu fructe şi legume”-
colorare legume şi fructe de toamnă
DŞ: ,,Găseşte-mi jumătatea !” -fructe şi legume de toamnă
DOS: ,,Salata de fructe » - activitate practică
 SCENARIUL ZILEI:

1. Întâlnirea de dimineaţă - Copiii sunt salutaţi prin intermediul versurilor:

,,Dimineaţa a sosit,
Toţi copiii au venit.
În semicerc să ne-adunăm,
Cu toţi să ne salutăm:
- Bună dimineaţa, dragi albinuţe,
Mă bucur că sunteţi aici.
A-nceput o nouă zi.
-Bună dimineaţa, copii!”
2. Prezenţa prin aplicarea pozelor pe panoul cu copiii prezenţi. Se va lucra la
calendarul naturii pentru a stabili anotimpul în care se află, ziua din săptămână,
luna, anul şi fenomenele naturii specifice zilei respective.
3. Cadrul didactic le prezintă copiilor un coşuleţ cu fructe şi legume de toamnă, apoi
le solicită denumirea lor.
4 Copiii primesc medalioane cu fructe şi sunt îndrumaţi spre atelierele de lucru
pregătite pentru ei. În funcţie de medalionul primit, copiii se vor grupa la atelierele de
lucru, unde se află imagini cu fructele redate pe medalioane.
5.Are loc gimnastica de înviorare, care se realizează prin poezia:
,,Ca să fiu copil voinic
Eu fac sport încă de mic,
Merg în pas alergător,
Sar apoi într-un picior
Mă opresc respir uşor,
Întind braţele să zbor.”
Tranziţia : ,,Bat din palme clap, clap, clap,
Din picioare trap, trap, trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Şi spre ateliere noi pornim”
Prin această tranziţie, se formează trenuleţul şi se merge la atelierele de lucru,
unde se explică pe rând copiilor ce sarcini au de îndeplinit, după care vor lucra în grupuri
mici. Cadrul didactic va urmări activitatea copiilor pe ateliere şi va interveni ori de câte
ori va fi nevoie. La terminarea activităţii se face evaluarea lucrărilor prin turul galeriei.
5.Cântecul:,, Bate vântul frunzele”
Se explică pe parcursul întregii activităţi sarcinile pe care le au de îndeplinit, urmând
ca pe tot parcursul desfăşurării activităţii copiii să fie îndrumaţi şi corectaţi acolo
unde este cazul.
6.Trecerea de la un atelier la altul prin cântecul: ,, A, a, a, acum e toamnă, da!”
7.În încheiere se prepară salata de fructe, apoi se face un cerc şi se dansează pe
cântecul: ,,A venit pe dealuri toamna”, după care se vor face aprecieri verbale.
 SCENARIUL DIDACTIC

SECVENŢELE ORGANIZAREA SITUAŢIILOR DE STRATEGII EVALUARE

LECŢIEI ÎNVĂŢARE DIDACTICE
1. Momentul -Se asigură condiţiile necesare desfăşurării în -aerisirea sălii de clasă
organizatoric bune condiţii a lecţiei. şi asigurarea unui
climat benefic pentru
desfăşurarea activităţii;
-pregătirea atelierelor
de lucru şi a
materialelor necesare
2. Captarea Li se va arăta copiilor coşuleţul cu fructe şi -explicaţia;
atenţiei legume şi se va solicita denumirea acestora. -conversaţia; -sesizarea
-frontal; atenţiei copiilor
Se prezintă copiilor atelierele de lucru şi, după ce -pe ateliere; -urmăresc cu
3.Reactualizarea toţi copiii şi-au ocupat locul, li se explică pe -explicaţia; atenţie
cunoştinţelor rând sarcinile de lucru pentru fiecare atelier. -conversaţia; explicaţiile
date;
DLC: -se urmăreşte
-Într-un coş copiii pun jetoane cu fructe şi realizarea
legume. corectă a
sarcinilor;
DEC:
- Modelaj: ,,Leguma şi fructul preferat”
-,,Cărticica mea cu fructe şi legume”
- Sarcina este aceea de a colora legume şi fructe
de toamnă şi de a realiza: ,,Cărticica mea cu
fructe şi legume

DŞ:
- Găseşte-mi jumătatea”(fructe şi legume de
toamnă)
-Fiecare copil de la acest atelier primeşte un plic,
în care sunt jumătăţi de jetoane, reprezentând
fructe şi legume, iar ei trebuie să refacă întregul.
-Se va face o scurtă evaluare a activităţii copiilor
pe ateliere, după care, se va trece la formarea
deprinderilor igienico-sanitare:

Tranziţia:
,,1,2 ...1,2 de atelier ne depărtăm
1,2...1,2 pe mâini ca să ne spălăm
1,2...1,2 curaţi pe urmă să lucrăm”

- cântecul ,,Bate vântul frunzele, ca element de

 tranziţie pentru următoarea etapă a zilei şi copiii
se aşază în semicerc.

4. Anunţarea - Se anunţă tema şi jocul ,,Spune ceva despre..” -conversaţia;

temei -explicaţia;
5. Dirijarea Li se explică copiilor modul de desfăşurare a
învăţării jocului:
Varianta I
Fiecare copil ia pe rând câte un jeton din coş, pe
care va fi desenat un fruct sau o legumă.Copiii
trebuie să o denumească şi să spună dacă este
fruct sau legumă.
Varianta II:
Se împarte grupa în două echipe:,,Merele -conversaţia; - aprecierea
vesele” şi ,,Ardeii veseli.” - explicaţia; răspunsurilor
Pe un carton vor fi reprezentate cele două - demonstraţia copiilor;
echipe: un măr vesel pentru prima echipă şi un - exerciţiul;
ardei vesel pentru a doua echipă.Fiecare echipă
primeşte o bulină roşie la un răspuns corect.La
sfârşitul jocului, echipa care a adunat mai multe
buline va fi echipa câştigătoare.

Vor fi două cuburi. Pe un cub sunt desenate

fructe, iar pe celălalt legume.
Se va rostogoli fiecare cub, pe rând pentru
fiecare echipă, iar copilul în dreptul căruia s-a
oprit cubul, va formula o propoziţie despre
leguma sau fructul desenat pe faţa de sus a
cubului.
Zarurile vor fi arucate de câteva ori
pentru fiecare echipă.

Varianta III:
Un copil numit va ridica un jeton, va denumi ce
este desenat pe el, iar copiii din cealaltă echipă
vor trebui să spună cât mai multe despre fructul
sau leguma de pe jeton.
Ex: ,,Spune ceva despre măr”
Varianta IV:
Se va aplica metoda ,,Diamantul”.
Pe un panou va fi desenat schema Diamantului.
Din fiecare echipă o să vină pe rând câţiva
reprezentanţi, o să ia un jeton cu un fruct sau o -observarea
legumă, iar de pe spatele acestui jeton o să li se modului în care
citească o ghicitoare . copiii
Se vor nota răspunsurile până se completează -explicaţia; realizează
 schema. -demonstraţia; sarcinile
- munca individuală; -aprecieri;
Varianta V:
Din fiecare echipă, un reprezentant o să spună o
poezie despre Toamnă.

Echipa care a adunat mai multe buline roşii, va fi

echipa câştigătoare.
Se vor face aprecieri asupra modului de
desfăşurare a jocului didactic.
– Pentru că aţi răspuns atât de frumos la joc şi
pentru că i-aţi arătat toamnei că ştiţi atâtea,
haideţi să-i pregătim o surpriză: vom prepara o
salata de fructe.
În timp ce cântă cântecul Toamna, copiii se
aşază la măsuţe, unde sunt repartizate materialele
pentru activitatea practică.
Li se explică copiilor sarcinile de lucru şi li se va
atrage atenţia asupra modului în care vor lucra.
6. Asigurarea Copiii prezintă salata, spunând ce fructe au -conversaţia;
feed-back-ului folosit la prepararea ei.
Se va realiza bilanţul asupra activităţii
desfăşurate pe parcursul întregii zile.
7. Încheierea -Se fac aprecieri verbale cu privire la modul în -aprecieri
activităţii care au răspuns în cadrul jocului şi asupra verbale;
modului în care au lucrat la activitatea practică.
-Copiii sunt invitaţi la Serbarea Toamnei, se face
un cerc şi dansează pe cântecul ,,A venit pe
dealuri Toamna”. -conversaţia;
 PROIECT DIDACTIC

PROPUNĂTOR:
DATA:
GRUPA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
DOMENII EXPERIENŢIALE: D.P.M
FORMA DE REALIZARE: Joc
TIPUL ACTIVITĂŢII: asimilare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
TEMA: Învăţarea târârii corecte pe antebraţe cu împingere pe vârfuri
SCOP:
Informativ:
 Sistematizarea și consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la
deprinderile motrice de bază
Formativ:
o Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi aplicativ
utilitare
o Formarea deprinderii motrice repective, dezvoltarea perseverenţei şi a
autocontrolului
o Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru menţinerea
stării de sănătate a copiilor
o Dezvoltarea spiritului de observaţie, a rapidităţii în gândire;

Educativ:
o Educarea capacităţii de a exprima verbal idei, opinii, sentimente proprii;
o Stimularea calităţii intelectuale, de voinţă şi afective în vederea
aplicării independente a deprinderilor însuşite
o Stimularea interactivităţii şi cooperării.

COMPETENŢE SPECIFICE:
C1-să răspundă motric la o comandă dată;
C2 –să-şi coordoneze mişcările în ritmul solicitat de cadrul didactic;
C3- să respecte poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia ;
C4- să manifeste progresiv capacitatea de a executa corect un exerciţiu fizic în
număr de repetări;
C5- să –şi verifice ţinuta vestimentară;

STRATEGII DIDACTICE:
 METODE ŞI PROCEDEE: explicaţia, exerciţiul,demonstraţia.
 MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: bancă de gimnastică, coardă, casetofon
 FORMA DE ORGANIZARE: frontală
 LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
 DURATA: 30 minute
BIBLIOGRAFIE:
 MEC, Programa activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii, Editura
Coresi S.A. Bucureşti, 2005
 Breban, Silvia, Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph,
Craiova Badiu T , 1999
 E. Garuda - Educaţia fizică a copiilor şi preşcolarilor , Art , Chişinău, 2002;
NR. MOMENTELE C.S.. CONŢINUTURI FORMAŢII DOZARE INDICAŢII EVALUARE
CRT. ACTIVITĂŢII DE LUCRU METODICE
I MOMENT C1 -Intrarea în sală a copiilor în coloană câte 10min. Pe un rând cu faţa Rapiditate şi
ORGANIZATORIC unul, mergând în ritmul bătăii din palme spre educatoare precizie
C6 -Se dă comanda: Pe un rând, cu faţa la mine, ********* Fiecare formă de
adunarea! mers se va alterna
-Se face controlul ţinutei, în special al |******** cu mers obişnuit
modului cum şi-au legat şireturile, pentru a
evita eventualele accidente.
-Salutul.
-Se realizează variante de mers :
C2 În coloană câte unul, mers cu pas vioi şi cu o
ţinută corectă, mers cu paşi mari şi cu mâinile
pe şolduri (ca uriaşii), mers cu palmele pe Se va alerga în ritm
genunchi uşor îndoiţi (ca moşul), mers vioi cu îndoirea
obişnuit. genunchilor cât
-Se realizează alergarea într-un cerc mare mai spre piept.
organizată cu toată grupa, apoi se formează Pentru a se trece cu
trei cercuri mici tot din alergare, se revine la - uşurinţă de la
cercul mare, apoi la mers obişnuit. **** cercul mare la
C5 -Se formează coloana de gimnastică cu luarea **** cercurile mici
intervalelor prin întinderea braţelor orizontal **** copiii vor fi
lateral. **** împărţiţi în trei
În coloana de gimnastică spre mine-porniţi! **** subgrupe.
…câte unul…căte patru…pe loc –staţi
!…unu, doi …alinierea!…cu braţele înainte Coloana va fi
spre spatele clasei –luaţi formată din patru
distanţă!…întinderea braţelor lateral cu şiruri
degetele vârf la vârf pentru luarea
intervalului …executarea!…pe loc repaus
…
II INFLUENŢAREA C1 Exerciţiul 1: Roata mică-roata mare 3X8 -Braţele se menţin -Coordonarea
SELECTIVĂ A -Depărtat stând-ducerea braţelor lateral, 5min. cu coatele întinse -Elasticitatea şi
APARATULUI C2 rotirea mică a braţelor spre înainte, rotirea -Rotirea se sincronizarea
LOCOMOTOR ŞI mare a braţelor 1-8 execută din
PREGĂTIREA C4 -Drepţi…braţele lateral, picioarele articulaţia umerilor
ORGANISMULUI depărtate-luat!…rotirea mică a braţelor
PENTRU spre înainte –începeţi!…unu, doi, trei, patru,
REALIZAREA rotirea mare a braţelor - începeţi! cinci, şase,
TEMEI şapte, opt…(se repetă de3x8 - la a treia
repetare a exerciţiului pe timpul şapte se
spune Atenţie!, iar pe timpul opt –Stai…!)
-Mâinile pe şold cu
Exerciţiul 2: Şurubul coatele trase
Mâinile pe şold-răsucirea corpului spre stânga înapoi,răsucirea se
şi dreapta 8x2 execută numai din
Mâinile pe şold –luat! răsucirea trunchiului talie
spre stânga şi dreapta începeţi!…atenţie-
stai! 4x4 -Se execută mers
pe loc cu braţele
Exerciţiul 3: Mersul berzei libere
-Stând-mers pe loc cu legănarea alternativă a -Se va urmări
braţelor înainte şi înapoi şi cu îndoirea coordonarea
genunchiului la piept ( 1-4) legănării braţului
Mers pe loc cu legănarea liberă a braţelor, înainte cu pasul pe
genunchii îndoiţi la piept-începeţi! - piciorul opus
…atenţie –stai!…pe loc –repaus!

Exerciţiul 4: „Şoricelul”
-Pe genunchi cu şezutul pe călcâie – 3x8
deplasarea alternativă a braţelor înainte cu -În timpul
palmele pe sol (palmele avansează încet pe sol deplasării, palma
până când trunchiul a ajuns la orizontal) (1-4). este îndreptată
Cu aceeaşi deplasare a braţelor cu palmele pe înainte, iar degetele
sol se revine la poziţia iniţială (5-8 ) sunt lipite
-Drepţi!….pe genunchi, pe călcâie şezând- 8x2 -Capul se menţine
 luat! …deplasarea braţelor înainte –începeţi în jos cu muşchii
!…unu, doi, trei, patru…deplasarea braţelor cefei relaxaţi
înapoi cinci, şase, şapte, opt…atenţie-
stai!…drepţi!
-Săritura elastică
Exerciţiul 5 : pe vârfuri
-Săritura ca mingea cu deplasare înainte şi
înapoi.-(1,2) pe vârfuri înainte şi înapoi
săriţi!…unu,doi, atenţie-stai! coloanele
laterale ocolind prin faţă-la loc!…la
dreapta!…înainte !…marş!..

III ANUNŢAREA C1 -Târâre pe antebraţe cu împingere pe vârfuri 15x2 -Târârea corectă Coordonate şi
TEMEI ŞI C2 pe distanţa de 2 m. * * -Înaintarea se execuţie
FORMAREA C4 -Formaţia de lucru pe două coloane * * execută cu adecvată
DEPRINDERII -Se va aşeza în mijlocul clasei un covor . * * deplasarea unui
MOTRICE -”Târâre -Se lucrează cu câte doi copii odată. * * antebraţ înainte,
pe antebraţe cu -Se execută târârea şi pe sub o bancă de * * urmată de
împingere pe gimnastică, pe sub o coardă - ţinută la o * * deplasarea celuilalt Execuţie
vârfuri ” anumită înălţime de doi copii, prin tunel * * antebraţ, apoi promptă
-Pe două coloane câte unul…-alinierea!..pe * * împingerea înainte
loc-stai! unu ,doi,…pe loc –repaus! simultană pe
…educatoarea demonstrează târârea. ambele vârfuri
Primii doi, culcat, înainte –luat !…târârea- -Se va demonstra Coordonare şi
luat!…târârea –începeţi!…drepţi !…în pas în prealabilcopiilor execuţie
alergător în spatele coloanei –alinierea târârea corectă.
următorii!…încetarea! -Se va insista
asupra alternării
diferitelor
segmente
corespunzătoare
mişcării
IV C2 Joc liniştitor: Găseşte şi taci! 3x2 Receptivitate
REVENIREA -Copiii stau în formaţie liberă în jurul
ORGANISMULUI educatoarei.
LA NORMAL -Li se va arăta un obiect care va fi ascuns.
- În timp ce se ascunde obiectul, ei stau cu
ochii închişi (se va alege un loc uşor de găsit,
dar care presupune spirit de observaţie din
partea copiilor).
-La o comandă, copiii deschid ochii şi caută
obiectul ascuns.
-Cel care îl găseşte sau îl vede primul anunţă
educatoarea în şoaptă.
-Ca răsplată ascunde el obiectul găsit .

V ÎNCHEIEREA Drepţi!…cu stângul înainte –marş!…pas de 2min. Aprecieri

ACTIVITĂŢII voie împrejurul meu –adunarea! …unul generale şi
după altul - încolonarea! individuale
Aprecieri individuale.
Sublinierea importanţei practicării sportului
pentru întărirea sănătăţii.
 PROIECT DIDACTIC

PROPUNĂTOR:
DATA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
GRUPA:
EFECTIV:
DOMENII EXPERIENŢIALE : DPM
TEMA: Calităţi motrice de bază (combinate): Viteză-Îndemânare;
SCOP:
Informativ:
 Sistematizarea și consolidarea cunoștințelor copiilor referitoare la deprinderile motrice
de bază
Formativ:
o Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi aplicativ utilitare
o Formarea deprinderii motrice repective, dezvoltarea perseverenţei şi a
autocontrolului
o Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru menţinerea stării de
sănătate a copiilor
o Dezvoltarea spiritului de observaţie, a rapidităţii în gândire;

Educativ:
o Educarea capacităţii de a exprima verbal idei, opinii, sentimente proprii;
o Stimularea calităţii intelectuale, de voinţă şi afective în vederea aplicării
independente a deprinderilor însuşite
o Stimularea interactivităţii şi cooperării.

COMPETENŢE SPECIFICE:

 C.1: Dezvoltarea \ educarea calităţii motrice viteza în regim de îndemânare \

coordonare;
 C.2: Obişnuirea \ acomodarea cu mingea de handbal;
 C.3: Integrarea pe parcursul verigilor \ momentelor lecţiei a unor cunoştinte
specifice altor discipline: ed. muzicală, ed. plastică, ed. pentru sănătate,
abilităţi practice, cunoaşterea mediului, limba româna, matematică, în
vederea fixării cunoştinţelor;
 C.4.: Formarea unor trăsături morale şi de caracter: stăpânire de sine, voinţă;
 C.5: Dezvoltarea spiritului de echipă şi de competitivitate.

STRATEGII DIDACTICE:
 Metode si procedee:
-explicaţia, exersarea, demonstraţia, conversaţia, jocul;
  Material didactic:
- fluier, mingi, recompense, casetofon, casetă audio,
- jaloane, cercuri, plicuri, cartonaşe colorate,
- imagini cu animale, bandă adezivă, coli flipchart, marker,steguleţe.

 FORMA DE ORGANIZARE: frontală

 LOCUL DE DESFĂŞURARE: sala de grupă
 DURATA: 30 minute

BIBLIOGRAFIE:
 MEC, Programa activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii, Editura Coresi S.A.
Bucureşti, 2005
 Breban, Silvia, Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura Reprograph, Craiova Badiu T ,
1999
 E. Garuda - Educaţia fizică a copiilor şi preşcolarilor , Art , Chişinău, 2002;
 SCENARIUL DIDACTIC

Veriga\ DETALIERI DE CONŢINUT

Momentul CONŢINUT EVALUARE Obs.
FORMAŢII INDICAŢII
şi durata DOZARE
DE LUCRU METODICE
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.
 Adunarea ; -spatele drept! -verificare
 Salutul ; - braţele pe orală;
 Verificarea lângă corp!
ţinutei -capul sus!
vestimentare -privirea înainte! -aprecieri
în linie verbale;
( echipamentul ) ;
pe un
 Consemnarea 3 min. rând
absenţelor ;
1.  Prezentarea
Organizarea sumară a
colectivului obiectivelor
operaţionale
specifice lecţiei. ;

5 min.  Exerciţii de
grupări şi
regrupări 2 min.
- “Bucheţelele “: la
un semnal sonor - reguli de aprecieri
elevii se vor grupa, desfăşurare ; verbale;
pe cifra strigată, la al
doilea semnal revin
la locuri.

 întoarceri la 1 tură în coloană Prin săritură!

stânga, la dreapta câte unul Capul sus!
prin săritură ; 2 ture
 mers în voie, cu Spatele drept!
variaţii de ritm; 1 tura
 alergare uşoară Braţele bine
cu variaţii de întinse!
2.Pregătirea 2 ture
ritm;
organismului
 mers cu variante: - fond muzical aprecieri
pentru efort ritmat ;
- pe vârfuri cu verbale;
braţele sus ; 1 tura
5 min.
- pe călcâie cu
braţele la
spate ;
- mersul
piticului
 mers cu educarea
ritmului
 respirator;
 mers cu mişcări
de relaxare;

1.1 "Mingea prin tunel"

- colectivul este organizat pe
doua şiruri cu interval de 1,5 m -în coloană,
între ele,iar jucătorii la un braţ pe două şiruri - aprecieri
distanţă unul faţă de celălalt, verbale;
stând cu picioarele depărtate.La -sublinierea
semnal sonor (fluier), primii permanentă a
jucatori din fiecare şir predau respectării
mingea următorilor, prin oferire regulilor de
şi primire printre picioarele 2 ture joc stabilite;
jucatorilor.
Ultimii din şiruri preiau mingea
şi printr-o alergare rapidă trec în - aprecieri
faţa şirului pentru a continua verbale;
jocul. Şirul care a executat mai
4.Abordarea
repede cu toţi jucătorii
unităţilor de
transmiterea mingii, câstigă.
învăţare
1.2 "Mingea peste cap"
-se execută din aceeaşi formaţie - avertizări\
Minihandbal 2 ture
şi poziţie a jucătorilor. Mingea mustrări în
se transmite pe deasupra cazul
20 min.
capului, prin arcuire şi primire nerespectării - aprecieri
cu ţinerea mingii din apucat. regulilor; verbale;
Jocul se desfăşoară după
aceleaşi reguli ca cel precedent.
1.3 "Mingea prin lateral”
-se execută din aceeaşi formaţie
şi poziţie a jucătorilor. Mingea
se transmite pe lângă corp,
prin arcuire şi primire cu ţinerea
- aprecieri
mingii din apucat.. Jucătorii nu 3 ture
verbale;
au voie să se întoarcă in timpul
transmiterii mingii. Câştigă
şirul care a executat mai repede
transmiterea mingii , folosind
toţi jucătorii.
 2.1.Alergare de viteză -sublinierea
sub formă de ştafetă, permanentă a
folosind steguleţe; respectării
- colectivul este regulilor de joc
organizat pe două şiruri stabilite;
cu interval de 1,5 m între
ele. La semnalul sonor ,
primii jucători aleargă în
viteză, sar în interiorul
Abordarea
cerculeţului, ocolesc cele
unităţilor de
două jaloane şi trec peste
învăţare
obstacol, după care vor - avertizări\
- aprecieri
alege pliculeţul pe care mustrări în
Calităţi motrice de verbale;
este scris animalul cazul
bază combinate
domestic \sălbatic, în 2 ture nerespectării
(viteză\îndem.)
funcţie de echipa din care regulilor;
fac parte. La întoarcere
se procedează la
fel.Următorul jucător va
pleca în momentul în
care va primi steguleţul.
Câştigă echipa care a
terminat cel mai repede
şi a reuşit să adune corect
animalele indicate.
 mers de voie ; -în coloană
 exerciţii pentru 1 tură
câte unul
5.Revenirea
educarea actului -fond muzical -indicaţii
organismului după
respirator (accentul pus lent; verbale;
efort
pe expiraţie) pe un fond
5 min. 1 tură
muzical lent;
 aprecierea activităţii - în linie pe -acordare de
desfăşurate de un rând calificative.
elevi în timpul lecţiei;
 recomandări pentru -acordare de
6.Concluzii lucrul recompense.
5 min. independent;
 evidenţieri,
calificative.
 PROIECT DE ACTIVITATE INTEGRATĂ

PROPUNĂTOR:
DATA:
GRUPA:
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT:
DOMENII EXPERIENŢIALE: Limbă şi Comunicare
TEMA:Cum a fost/este şi va fi aici pe Pământ?”
SUBTEMA: ,,Animalele domestice şi puii lor”
PROIECTUL: „Au fost şi sunt…în jurul nostru”
FORMA DE ORGANIZARE: activitate integrată – ALA+ADE+ADP
TIPUL DE ACTIVITATE: consolidare de cunoştinţe, priceperi şi deprinderi.
SCOPUL:

Informativ:
o Verificarea şi consolidarea unor cunoştinţe referitoare la animalele domestice;

Formativ:
o Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a lumii animalelor domestice, precum şi
stimularea curiozităţii pentru investigarea acesteia
o Dezvoltarea spiritului de observaţie, a rapidităţii în gândire;
o Formarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral;
o Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică;
o Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive;

Educativ:
o Educarea unei atitudini pozitive faţă de animalele domestice, cultivarea sentimentelor de
dragoste, ataşament şi generozitate pentru acestea
o Educarea capacităţii de a exprima verbal idei, opinii, sentimente proprii;
o Stimularea interactivităţii şi cooperării.

ACTIVITATE CU CONŢINUTURI INTEGRATE:

 ADP: - Întâlnirea de dimineaţă „Animalele bunicilor mei ”; „Igiena după ce mă joc cu

animale”
- Rutine
- Tranziţii
● ADE: DPM parcurs aplicativ „La ferma bunicilor”
DLC joc didactic - „Unde s-a oprit roata?”
 ALA: a.Ştiinţă: „Cum îngrijim animalele domestice” (convorbire)
b. Bibliotecă: „La ferma bunicilor”(citire imagini cu animale domestice)
c. Artă: „Animalele bunicii”(colaj colectiv)
d. Construcţii: „Culcuş pentru căţelul bunicilor”
 ALA: Joc de atenţie „Cine a venit la noi?”
 COMPETENŢE SPECIFICE:

- să recunoască / denumească animalele domestice pe baza imaginilor şi/sau a onomatopeelor

- să enumere părţile corpului, hrana,foloasele pe care le avem de la animalul respectiv
- să construiască căsuţă/ culcuş pentru căţel
- să analizeze, pe baza unor criterii clare, munca proprie, precum şi a celorlalţi copii
- să lipească prin apăsare şi suprapunere elementele colajului
- să utilizeze un limbaj specific activităţilor practice
- să-şi consolideze deprinderi motrice de bază: mers, alergare, săritura, căţărare, târâre
- să-şi formeze o ţinută corporală corectă
- să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă,
armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului
- să-şi îmbogăţească vocabularul cu expresii/cuvinte şi să le utilizeze în limbajul uzual

STRATEGII DIDACTICE:

METODE ŞI PROCEDEE: brainstormingul, turul galeriei, conversaţia, explicaţia, exerciţiul,

demonstraţia, problematizarea, observaţia, munca individuală, analiza, aprecierea.

MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: fişe, creioane colorate, DVD-player, lipici, foi, hârtie

colorată, şerveţele umede, ecusoane, cărţi cu imagini cu animale domestice, Lego II

LOCUL DESFĂŞURĂRII: sala de grupă

DURATA: o zi

BIBLIOGRAFIE :
1. ,,Aplicarea noului curriculum pentru educaţia timpurie - o provocare?’’, Ed. Diana,2009;
2. „Ghid pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar – „Activitatea integrată din
grădiniţă”, Ed.Didactică Publishing House, Bucureşti, 2008;
3. MECT, ,,Curriculum pentru învăţământul preşcolar 3-6/7 ani’’, 2008;
4. „Suport pentru aplicarea noului curriculum pentru preşcolar”, Ed.Delta Cart Educaţional, 2009;
5.,, Ziua bună începe la Întâlnirea de Dimineaţă ”, Ed. Tehno-Art, 2009
 SCENARIUL ZILEI:

ADP:

ÎNTÂLNIREA DE DIMINEAŢĂ:
Copiii sunt aşezaţi în semicerc pentru a putea stabili fiecare un contact vizual cu toţi membrii
grupei.
1. SALUTUL:
2. PREZENŢA:
3. COMPLETAREA ÎN CALENDARUL NATURII:

NOUTĂŢILE ZILEI: „Ce animale domestice cunoaşteţi?”

RUTINA : ,,De vorbă cu Grivei ”

TRANZIŢIA: „ La ferma bunicilor”/ „Deschide urechea bine!”- „Graiul animalelor”

ACTIVITĂŢI PE CENTRE DE INTERES:

a)Ştiinţă: „Cum îngrijim animalele domestice” (convorbire)

COMPETENŢE SPECIFICE:
- să traseze drumul căţelului spre castronul cu mâncare;
- să coloreze imaginea.

b.) Bibliotecă: „La ferma bunicilor”(citire imagini cu animale domestice)

COMPETENŢE SPECIFICE:
- să recunoască animalele domestice din imagine;
- să denumească animalele domestice recunoscute

c.) Artă: „Animalele bunicii” (colaj colectiv)

COMPETENŢE SPECIFICE:
- să lipească prin apăsare şi suprapunere;
- să respecte reguli de igienă;
- să-şi formeze deprinderea de ordine şi acurateţe a lucrării;
- să analizeze, pe baza unor criterii clare, lucrarea proprie, precum şi lucrările celorlalţi copii.

d.) Construcţii: „Culcuş pentru căţelul bunicilor”

COMPETENŢE SPECIFICE:
- să compună în mod original şi personal adăposturile căţelului din piese Lego;
- să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului de joacă.
 SCENARIUL DIDACTIC

Etapele Strategii didactice Evaluare

activităţii Conţinutul activităţii Metode şi Materiale didactice Instrumente şi
procedee indicatori
1.Moment Se asigură condiţiile necesare
organizatoric pentru buna desfăşurare a activităţii: verificare orală
▪ aerisirea sălii de grupă;
▪ pregătirea materialelor
pentru centrele de activitate;
2. Se prezintă materialele cu care conversaţia verificare orală
Captarea vor lucra copiii
atenţiei explicaţia
3. Anunţarea 1: Ştiinţă: fişe de lucru
temei şi a Copiii descriu materialele, recunosc conversaţia creioane colorate
obiectivelor animalele din imagini şi povestesc imagini animale
tot ce ştiu despre ele, apoi vor domestice
rezolva fişa de lucru ppt animale
2. Bibliotecă: domestice
Copiii descriu materialele, citesc
imagini ce reprezintă animale observaţia cărţi ilustrate
domestice, recunosc şi denumesc enciclopedii
animalul, puiul animalului, casa lui,
hrana preferată, folosind
enciclopedii explicaţia lipici
3. Artă : imagine
Copiii descriu materialele şi cuşcă
realizează „Animalele bunicii ”. foi
plastilina
4. Construcţii: planşete
Copiii descriu materialele, piese Lego
construiesc culcuşul căţelului din
piese Lego.
4. Dirijarea -Se anunţă jocurile şi activităţile fişe de lucru
învăţării ce urmează a fi desfăşurate în fiecare explicaţia creioane colorate
centru de interes, invitând grupa de imagini animale verificare orală
copii să le viziteze şi să-şi aleagă domestice
tema dorită. demonstraţia ppt animale
-Se precizează copiilor domestice
comportamentul adecvat în cazul
acestor activităţi. conversaţia lipici, siluete anima- aprecieri
-Se repetă sarcinile de rezolvat şi le, copaci, grajd, verbale
se vor purta discuţii referitoare la explicaţia cuşcă, etc..
ceea ce vor realiza cu ajutorul foi, creioane
materialelor puse la dispoziţie şi demonstraţia colorate,
modul de utilizare a ustensilelor. piese Lego
5.Desfăşura- -În timp ce copiii lucrează, vor fi
rea activităţii îndrumaţi şi ajutaţi copiii care au aprecieri
nevoie . exerciţiul verbale
-Se vor repeta etapele realizării
examinare
lucrării şi se va insista asupra
lucrările copiilor practică
acurateţii

6. Obţinerea -După terminarea activităţilor liber conversaţia

performanţei alese, educatoarea va face aprecieri aprecieri
asupra întregii activităţi, a modului explicaţia lucrările copiilor verbale
de participare a copiilor la activitate
şi a comportamentului acestora.
-Se cere copiilor să facă aprecieri şi
autoaprecieri exprimând opinii
referitoare la modul cum s-a lucrat,
cum au colaborat şi la rezultatele pe
care le-au obţinut.
7.Încheierea Se va realiza prin aprecieri verbale aprecieri
activităţii asupra modului de realizare a conversaţia recompense verbale
sarcinilor stabilite şi asupra
comportamentului.

TRANZIŢIE: ,,Un motan cât un pisoi”

ALA: Joc de atenţie: „Cine a venit la noi?”

COMPETENŢE SPECIFICE:
- să răspundă la o sarcină simplă dată;
- să manifeste spirit de echipă, atitudini de cooperare, spirit de competiţie şi fair-play;
- să aştepte într-o sarcină ce implică aşteptarea ;
- să respecte regulile jocului de mişcare.

Evenimentul Conţinutul activităţii Strategii didactice

didactic Metode şi Materiale
procedee didactice
Se vor aduna copiii într-un cerc şi li se va expunerea
1.Organizarea comunica tema jocului: „Cine a venit la noi?”
jocului

Copiii vor fi împărţiţi în două echipe: expunerea Calculator

2.Anunţarea şi echipa pisicilor albe şi echipa pisicilor CD
explicarea portocalii; fiecare jucător va avea ecuson cu explicaţia
jocului emblema echipei sale. panou
Vor trebui să recunoască onomatopeele buline
ascultate şi să denumească animalul al cărui conversaţia recompense
glas l-au auzit. Dacă au răspuns corect vor aplauze
imita animalul ghicit şi vor primi o bulină pe
panoul de afişare a scorului. Dacă greşesc,
onomatopeea va fi reprodusă de cealaltă
echipă şi bulina va fi afişată la acea echipă.
 Echipa care va avea mai multe buline
(răspunsuri corecte) va fi câştigătoare.
Ecusoanele primite rămân recompense.
Se va desfăşura împreună un joc de probă demonstraţia
3.Desfăşurarea şi li se vor da explicaţii suplimentare. exerciţiul
jocului de
probă
Jocul se va repeta până când toţi copiii vor
4.Desfăşurarea participa . exerciţiul
propriu-zisă a Se urmăreşte buna desfăşurare a activităţii,
jocului respectarea regulilor şi a corectitudinii. conversaţia
Se vor încuraja copiii să-şi susţină colegii,
chiar să le facă galerie.
Se vor face aprecieri asupra modului de
5. Încheierea desfăşurare a jocului. conversaţia
jocului
 SCENARIUL DIDACTIC

Secvenţele Conţinutul Formaţii Dozare Indicaţii metodice Strategii Evaluare

didactice informaţional didactice
al activităţii
Moment - aşezarea copiilor în - Respectă locul tău! conversaţia rapiditate
organizatoric în cerc; formaţie (în cerc) instructajul verbal precizie
- captarea atenţiei de cerc - Păstrează distanţa!
prin anunţarea temei; - Spatele drept, privirea
- enunţarea înainte, braţele pe lângă corp.
obiectivelor
pe înţelesul copiilor;
Pregătirea în coloană Capul sus! explicaţia
organismului variante de mers: câte unul 1 tur Spatele drept, privirea înainte, demonstraţia - lauda (pentru
pentru efort de clasă braţele se mişcă liber pe lângă exerciţiul poziţionarea corectă)
- mers normal în corp observaţia, cu accent pe
cerc, unul după altul; 1lungime Atenţie ! perceperea poziţiei
de clasă spaţiale
- mers pe vârfuri cu Braţele întins în sus, pe
braţele sus - 1 tur lângă cap! Călcâiele nu - sincronizarea
de clasă ating solul! respectarea direcţiei
- mers obişnuit Păstrează distanţa!
1lungime - inspiraţie-expiraţie
- mers pe călcâie de clasă Spatele drept, mâinile pe
şolduri, vârfurile nu ating solul!

- mers obişnuit 1 tur

de clasă Spatele drept, mâinile
- mers ghemuit - pe genunchi!
1 După mersul ghemuit explicaţia - lauda (pentru
- mers obişnuit lungime se vor realiza mişcări de demonstraţia poziţionarea corectă)
 de clasă relaxare şi de inspiraţie profundă exerciţiul
- mers în patru labe şi expiraţie forţată. - observaţia, cu accent pe
ventral 1 tur de efectuarea corectă a
clasă Toată palma/talpa atinge exerciţiilor
- mers obişnuit podeaua. Păstrează distanţa!
- aprecierea verbală
- mers în patru labe 1 lăţime Toată palma/talpa atinge parchetul.
dorsal de clasă Păstrează distanţa! Ridică şezutul! - atingerea şezutului
- mers obişnuit
Călcâiul atinge şezutul!
variante de alergare 1 tur de - ridicarea coapsei la
clasă Inspiri pe nas, expiri pe gură! „orizontală”
- alergare uşoară cu
lovirea şezutului Spatele drept, privirea înainte! - sărituri laterale
1 lăţime dreapta/stânga
- mers obişnuit de clasă
Inspiri pe nas, expiri pe gură! alternarea braţ-picior
- alergare uşoară pe opuse
loc cu genunchii sus, 1 tur de Faţa spre interior/exterior, mâinile pe
apoi cu deplasare clasă şolduri! Păstrează distanţa!
- se urmăreşte inspiraţia
- mers obişnuit Inspiri pe nas, expiri pe gură! şi expiraţia corectă
Atenţie! Piciorul opus braţului ridicat
- pasul adăugat
Inspiri pe nas, expiri pe gură!
1 lăţime
- mers obişnuit de clasă Atenţie la semnal!

- pasul săltat 1 tur de

clasă Inspiri pe nas, expiri pe gură!
- mers obişnuit

- alergare uşoară cu 1 lăţime

 braţele îndoite pe de clasă
lângă corp/aşezare
pe burtă

- mers obişnuit
Pregătirea Exerciţiul 1 „Braţe în explicaţia - lauda
selectivă a scurte, braţe lungi” formaţie mişcarea se realizează cu tălpile pe sol demonstraţia - aprecierea verbală
organismului - Stând cu braţele pe de cerc 4x4 exerciţiul - poziţia iniţială corectă
pentru efort lângă corp;
–mâinile pe umeri cu frontal
braţele îndoite din
coate Braţele bine întinse la nivelul umerilor, cu
-ridicare braţelor mişcare lentă.
deasupra capului, Spatele drept!
coatele întinse Revenire în P.I. cu mişcare lentă
Revenire
Exerciţiul 2
„Întindem elasticul” 2x4
-stând cu picioarele - Braţele bine întinse! - se urmăreşte execuţia
uşor depărtate, braţele frontal - Întinde genunchii! corectă a mişcărilor
îndoite în dreptul - Spatele drept!
pieptului Mişcarea se execută cu amplitudine maximă
ducem braţele lateral,
coatele întinse
revenire cu braţele
îndoite la nivelul
pieptului Îndoirea genunchilor, spatele drept, privirea
Exerciţiul 3 înainte!
„Legăm şireturile”
- Stând depărtat cu frontal 4x4 - se urmăreşte execuţia
mâinile pe lângă corp corectă a mişcărilor
-Îndoirea trunchiului
la piciorul drept
 -Revenire
-Îndoirea trunchiului
la piciorul stâng
-Revenire în - săritură elastică, pe
poziţia iniţială vârfuri
Exerciţiul 4 frontal 4x4
„Scoatem apă din
fântână” - se urmăreşte inspiraţia
-picioarele apropiate, şi expiraţia corectă
braţele întinse în faţă
la nivelul umerilor
-aşezare ghemuit
-revenire frontal

Exerciţiul 5
„Mingea sus, mingea Atenţie la comandă!
jos” Pe vârfuri, săriţi:1,2,3,4!
.- Stând cu mâinile pe
şolduri Săritura va fi elastică, pe vârfuri , aterizarea
- sărituri pe ambele pe pingea
picioare pe vârfuri

4.Exerciţii de Tragem puternic aer pe nas

respiraţie „Umflăm Lăsăm să iasă aerul pe gură!
baloane colorate”
Consolidare Am ajuns în ograda în coloană explicarea jocului - lauda
deprinderi bunicilor! câte unul 1 demonstraţia - se observă respectarea
motrice de lungime Spatele drept, capul sus, privirea înainte, exerciţiul indicaţiilor
bază: Merg frumos în de clasă braţele se mişcă liber pe lângă corp ! conversaţia - aprecierea verbală
- mers coloană câte unul
- alergare Păstrează distanţa! - mişcarea braţelor
- săritură Prin ogradă sunt - alergare uşoară
- căţărare obstacole de care
- târâre trebuie să trecem. La - târârea pe sub obstacol
fiecare obstacol vom - gard
găsi o imagine cu câte
un animal domestic . -braţele cu coatele uşor
Pentru a depăşi îndoite
obstacolele vom imita - ridicare braţelor în sus
animalul respectiv . concomitent cu
întinderea rapidă a
Avem grijă să nu ne picioarelor şi impulsia
lovim, ascultăm de puternică pe suprafaţa de
indicaţiile primite. sprijin

Jocul continuă - mersul în echilibru pe

Mergem unul după plan ridicat cu aterizare
altul găsind prieteni în ghemuit
dragi din ogradă
Revenirea Joc liniştitor : copiii se 4x se urmăreşte relaxarea organismului; jocul - aprecierea verbală
organismului „Mirosim florile din aşază în se execută exerciţii explicaţia - se urmăreşte respiraţia
după efort ograda bunicii”. cerc, pe de respiraţie. demonstraţia corectă
Plimbarea noastră s-a covor. exerciţiul
sfârşit. Ne oprim să ne
odihnim lângă florile
din ograda bunicii
unde s-au întâlnit
căţelul cu pisica,
oaia,calul ,etc
Vom mirosi floarea
ţinând gura închisă şi
trăgând aerul pe nas,
apoi deschidem gura
pentru a expira aerul
Încheierea Se fac aprecieri în
activităţii individuale şi formaţie aprecierea verbală
colective, raportate la de cerc
îndeplinirea
obiectivelor celor
două activităţi
  Forme şi tehnici de evaluare

 Fişa de evaluare a fiecărui copil (inițială, la

sf.sem.I și la sf.anului școlar)

 Fișa psihopedagogică a fiecărui copil, la

sfârşit de ciclu preşcolar

 Fişe de evaluare iniţială, formativă, sumativă

 Materiale utile: poezii, poveşti, povestiri,

cântece, ghicitori, lucrări practice
 FORME ŞI TEHNICI DE EVALUARE

Activitatea educativă din grădiniţă este complexă şi cere forme de evaluare

multiple:
a) Evaluarea formativă - este indispensabilă şi se realizează pe parcursul activităţii
instructiv-educative, având rol de diagnosticare şi ameliorare.
Prin acest tip de evaluare rezultatele copilului sunt raportate la obiectivele urmărite.
Scopul este să se înregistreze la timp eventualele lacune, greşeli care ar putea
împiedica continuarea procesului de învăţare sau, dacă învăţarea a fost eficientă, să confirme
acest fapt, atât pentru educatoare cât şi pentru copil, favorizând continuarea procesului de
învăţare.
Evaluarea formativă ajută la prevenirea unor greşeli în învăţare provenite din surse
afective: din sentimentul de nesiguranţă, încrederea nejustificată sau indiferenţa. Pentru
preşcolar, principalul risc în acest sens este nereuşita la începutul şcolarizării.
Educatoarea foloseşte informaţiile dobândite pentru a hotărî asupra caracteristicilor
procesului de învăţare ulterior pe care îl va propune copilului. Acesta are o eficienţă mai mare
dacă copilul beneficiază direct de rezultatele evaluării, dacă îi înţelege semnificaţia.
Evaluarea nu trebuie făcută pentru a dovedi preşcolarilor că nu şi-au însuşit anumite
cunoştinţe sau deprinderi, ci pentru a se adapta întregul mod de lucru al educatorului la
cerinţele fiecărui copil, la ritmul lor de învăţare.
Evaluarea formativă este o evaluare continuă, în sensul că evită ruperea la un
moment dat a procesului de învăţare sau reluarea unor trasee lungi ale învăţării care au fost
parcurse greşit printr-o învăţare conştientă.
Evaluarea este necesară după fiecare secvenţă semnificativă a învăţării, fără
însuşirea căreia nu se poate înainta.
b) Evaluarea sumativă - este tipul de evaluare prin care se constată nivelul de
performanţă atins în raport cu anumite exigenţe de formare care au fost stabilite la începutul
unei perioade lungi de învăţare sau care se formulează abia în momentul evaluării.
În grădiniţă putem vorbi de evaluare sumativă, în special în momentul venirii
copilului în instituţie şi înainte de părăsirea acesteia, când trebuie să i se profileze
personalitatea, inventarul de cunoştinţe, posibilităţile de învăţare pentru a se argumenta
recomandarea înscrierii sale în învăţământul primar.
Calitatea evaluării sumative poate fi cea dorită când aceasta este realizată de
educatoare, pentru că pot fi folosite şi concluziile evaluării formative.
c) Autoevaluarea - prin tot ce facem în grădiniţă, încercăm să-I ajutăm pe copil să
urce o treaptă spre autonomie. Reconstituirea unei imagini din bucăţele, de exemplu, îl va
conduce uşor pe copil la aprecierea rezultatelor.
În activităţile în care preşcolarul nu poate face auto evaluarea fără un exerciţiu
prealabil, este necesară cunoaşterea obiectivelor şi a căilor de realizare a lor. Rezultatele
învăţării în care este prezentă autoevaluarea sunt foarte bune.
d) Evaluarea clinică - aici se apelează pentru copilul cu mari probleme în evoluţie.
Metode şi tehnici de evaluare : poate fi utilizată drept probă de evaluare orice formă
de evaluare orală, scrisă sau practică – tradiţională sau alternativă, dacă sunt îndeplinite
condiţiile:
- sunt stabilite capacităţile şi conţinuturile care se evaluează;
- obiectivele de referinţă;
- tipurile de itemi adecvaţi;
- descriptorii de performanţă;
- modalitatea în care se vor face cunoscute părinţilor şi copiilor rezultatele
obţinute.
 Ministerul Educatiei,Cercetării,Tineretului si Sportului
FIŞĂ DE EVALUARE – NIVEL DE VARSTA (3 -5 ani)

Nume si prenume……….……………………………
I = comportament însusit
Data naşterii…………………………………………. D = în dezvoltare
A = comportament absent

Educatoare………….……………………………….

Anul şcolar………………………………………..….

Evaluare Evaluare Evaluare

initială stadială finală
(Semestrul (Semestrul
I) II)
Nr. Absente Absente
absenţe sem.I sem.II

I. Domeniul Limbă şi Comunicare

a)Inţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale
1. Ia parte la discuţii;
2. Întreabă şi răspunde la întrebări simple;
3. Utilizează corect saluturile;
4. Ştie să se prezinte;
5. Transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau
activităţilor de învăţare;
6. Îndeplineşte acţiuni simple, ca răspuns adecvat (verbal
sau comportamental) la ceea ce i se spune;
7. Urmăreşte linia unei poveşti, concomitent cu imaginile
din carte, ori ascultând
povestea spusă sau citită de educatoare.
b) Exprimarea orală corectă din punct de vedere fonetic, lexical si sintactic
1. Pronunţă (relativ) corect sunetele limbii române;
2. Recunoaşte şi numeşte sunetul iniţial dintr-un cuvant;
3. Intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor,
4.situaţiilor
Utilizeazădecuvinte
invăţare;
noi în contexte adecvate;
5. Manifestă initiaţivă în comunicarea orală şi interes
pentru semnificaţia cuvintelor;
6. Alcatuieşte propoziţii simple despre obiecte şi fiinţe
familiare, personaje din poveşti, aspecte ale vieţii sociale
Creativitatea şi expresivitatea limbajului oral
c)etc..
1. Reţine expresii rimate şi ritmate, recită poezii cu
respectarea intonaţiei, ritmului, pauzei, în concordanţă cu
2. Realizează
mesajul mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind
transmis;
de la textul unei povestiri sau poezii, utilizând vorbirea
dialogată, nuanţarea vocii, intonaţia, cu sprijinul
d)Capacitatea
educatoarei de a înţelege
şi folosindu-se de şi transmite
indicaţiile intenţii,
sugerate degânduri,
text. semnificaţii mijlocite de limbajul
scris - CITIRE
1. Înţelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris;
2. Indică scrisul în cărţi, reviste, ziare, filme etc.;
3. Işi recunoaşte numele propriu oriunde îl întâlneşte;
4. Inţelege că o etichetă pusă pe un sertar/dulap/cutie etc.
arată ce este înăuntru;
5. “Citeşte” un text pe baza unor succesiuni de imagini;
6. Face legătura între cuvintele pronunţate oral şi
imaginile la care acestea se referă;
7. Ştie să manipuleze o carte (cum se deschide, cum se
întorc paginile, să nu îndoaie foile, să nu o murdarească)
8. Recunoaşte (“citeşte”) în viaţa zilnică şi în jocurile de
rol nume de magazine, etichete ale unor produse,
9. Recunoaşte
indicatoare globaldeşiinstituţii
şi nume contextual (ajutându-se de
simple;
imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii, din
catalog, din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.;
10. Işi compune propriul nume din literele unui alfabetar,
din cuburi cu litere, din litere decupate şi lipite etc.;
11. Asociază sunetul cu litera corespondentă;
12. Arată cuvinte (chiar dacă nu le poate citi) care încep
cu
13.aceeaşi
Joacă culiteră;
interes LOTO, DOMINO sau orice alt joc
care implică recunoaşterea şi citirea unor semne, litere,
e) Capacitatea de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul
cifre.
scris - SCRIERE
1. Sortează, dintr-un grup de obiecte sau jucării, pe cele
identice ori similare;
2. Sortează şi potriveşte diferite contururi;
3. Deosebeşte şi potriveşte după formă diferite litere şi
cifre (iniţial, chiar fără a le cunoaşte semnificaţia)
4. Ştie cum se utilizează hârtia, creionul, creioanele
colorate,
5. Execută creta etc.; grafice elementare: trasare liberă,
elemente
colorare;
6. Urmareşte perceptiv şi motric anumite trasee (ex.:
labirintul);
7. Completează desene simple, începute, cu părţile care
lipsesc;
8. Utilizează, încurajaţi de educatoare, săgeţi, cerculeţe,
cruciuliţe, litere etc. în jocurile de rol ori în alte tipuri de
jocuri pentru a semnifica direcţii, locuri ale participanţilor
9.
sauUtilizează
obiectelorînîntr-un
cadruljoc/context
jocurilor/activităţilor
dat etc.; cartea de
telefon şi/sau scrierea numerelor de telefon, listele,
reţetele, calendarele, plicurile sau cărţile poştale, chiar
10.
dacăUtilizează propriul
scrierea, la nume
început, pentrulaa opersonalize
se reduce mâzgăleală;
lucrurile care-i aparţin, creaţiile proprii (ex.: copilul va fi
încurajat să scrie o literă, fie intreg numele pe diferite
11. Recunoaşte
desene, şi identifică
lucrări, scrisori etc.);după formă litere şi cifre şi le
denumeşte;
12. Trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau
cifrei.
II. Domeniul Ştiinţe
a) Operaţii intelectuale prematematice
1. Utilizează şi construieşte figuri (spaţii) deschise sau
închise (forme neregulate ori regulate) utilizând diferite
materiale;
Math
2. Spune care obiect e mai aproape sau mai departe,
luându-se pe sine ca reper;
3. Spune unde se găseşte el în raport cu un anumit
spaţiu/obiect din spaţiu (în cameră, în afara camerei, pe
4. Răspunde
scaun, cu unlângă
sub masă, comportament
colegul săuadecvat
etc.); la îndemnuri de
genul: acum aşteptăm, să facem rândul, întâi faci..., apoi
5. Precizează
faci... etc.; momentele temporale în funcţie de activităţi
familiare (întâi mănânc, apoi mă joc; dimineaţa mă
6. Utilizează
trezesc... seararepere cronologice
mă culc etc.); în funcţie de ritmurile
naturale: zi/noapte, dimineaţă/seară/prânz, zilele
săptămânii, lunile anului, anotimpurile etc.;
7. Pune în ordine evenimente (oral sau pe bază de
imagini);
8. Compară duratele şi le apreciază verbal (o melodie mai
lungă/mai scurtă, filmul a fost scurt/lung etc.);
9. Clasifică obiecte după criteriul culorii;
10. Clasifică obiecte după criteriul formei;
11. Clasifică obiecte după criteriul mărimii;
12. Clasifică obiecte pe care se află simboluri (toate
cuburile pe care există cifra "3", florile pe care sunt scrise
13. Ordonează
litere etc.); obiecte după culoare (culoarea de bază şi
cel puţin 2 nuanţe);
14. Ordonează obiecte după mărime (cel puţin 3 mărimi);
15. Ordonează obiecte după lungime (cel puţin 3
lungimi);
16. Selectează obiecte identice, aranjându-le în perechi;
17. Compară două obiecte scoţând în evidenţă diferenţa
dintre ele (care e mai mare şi care e mai mic etc.);
18. Construieşte structuri de obiecte (mărgele, boabe,
cuburi, jetoane etc.) având modelul în faţă.
b) Capacitatea de înţelege şi utiliza numerele şi cifrele
1. Construieşte grupe de obiecte prin corespondenţă de
unu la unu (până la 5 elemente) şi arată, astfel, care grupă
are mai multe sau mai puţine obiecte;
2. Numără de la 1 la 5 şi recunoaşte cifrele 1,2,3,4 şi 5;
3. Pune în corespondenţă, în intervalul 1-5, cifra cu
numărul de obiecte
4. Trasează ;
cifrele 1,2,3,4 şi 5 peste linii deja trasate;
5. Descoperă care cifră lipseşte în şirul dat (de la 1 la 5);
6. Descoperă care sunt vecinii din dreapta sau din stânga
ai unui număr din intervalul 1-5;
7. Identifică şi numeşte primul şi ultimul element dintr-un
şir de 5 elemente;
8. Construieşte un şir/o grupă de obiecte pe baza unui
număr dat, adăugând ori scoţând 1 element (în intervalul
9. Efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1 element
1-5);
în limitele 1-5, prin manipulare de obiecte, manipulare de
jetoane, trasare pe hârtie/caiet de matematică.
c) Capacitatea de a recunoaşte, denumi, construi şi utiliza formele geometrice
1. Identifică cercul şi pătratul dintr-o mulţime de alte
forme geometrice;
2. Recunoaşte cercul şi pătratul în mediul ambiant;
3. Construieşte cercul şi pătratul folosind diferite obiecte
(cuburi, bile, mărgele, jetoane etc.);
4. Trasează un cerc şi un pătrat trecând cu creionul peste
o linie deja trasată/după model.
d) Capacitatea de a utiliza corect unităţile de măsură întrebuinţând un vocabular adecvat

1. Măsoară cu pasul o distanţă dată;

2. Măsoară cu palma o lungime dată;

3. Măsoară lungimi cu ajutorul unor cuburi, beţişoare,

fâşii de hârtie, creioane etc.;
4. Află care obiect este mai greu ori mai uşor, utilizând
balanţe improvizate, cu greutăţi din cuburi, pietre, alte
5. Verbalizează
obiecte activitatea
luate drept demăsură;
unitate de măsurare a obiectelor
utilizând termenii adecvaţi (greu, uşor, lung, scurt, mai
lung decât..., mai uşor ca..., la fel de lung ca... etc.);
6. Spune ce se întâmplă înainte şi după un eveniment
(activitate);
7. Spune care activitate (eveniment) are loc: prima, a
doua, ultima;utilizarea calendarului;
8. Cunoaşte
9. Utilizează banii (de „jucărie”) în cadrul jocurilor de rol.
e) Capacitatea de a rezolva probleme prin achiziţia de strategii adecvate
1. Compune probleme simple, în limitele 1-5, prin
adăugarea/extragerea unui element;
2. Alege dintr-un grup de jetoane, cuburi etc. pe acelea
care au înscrise cifrele corespondente numerelor utilizate
3.
în Exprimă
problemarezultatul
dată; obtinut în problemă prin utilizarea
semnului
4. Gaseşte=;rezolvarea problemei sprijinindu-se pe datele
exprimate de o imagine.
f) Capacitatea de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător, precum şi stimularea
curiozităţii pentru investigarea lui
1. Descoperă elemente componente ale mediului
înconjurător prin antrenarea tuturor organelor de simţ;
2. Enumeră părţi componente ale corpului uman,
plantelor, animalelor;
3. Recunoaşte fenomene ale naturii (vânt, ploaie,
ninsoare, viscol, furtună, tunet etc.) în momentul
4. Identificălor;
producerii caracteristicile anotimpurilor şi lunile
corespunzătoare acestora;
5. Observă şi enumeră modificări apărute în viaţa omului,
plantelor, animalelor în funcţie de anotimp;
6. Efectuează experienţe simple (dizolvare, colorare,
plutire, scufundare etc.) folosindu-se de instrumente
diferite;
7. Denumeşte/identifică elemente locale specifice
(obiective socio-culturale, economice, istorice, religioase
etc.).
g) Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul
înconjurător
1. Adresează întrebări în legătură cu cele observate;
2. Cunoaşte existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii
care le pot influenţa;
3. Interpretează date şi simboluri din care extrage
informaţii (calendarul naturii, tabelul responsabilităţilor
jurnalul grupei de
h) Deprinderi etc.).
îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător
1. Participă, alături de adulţi, la acţiuni practice de
îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului;
2. Selectează imagini, cărţi, reviste după criterii date de
educatoare (în legătură cu aspectele de mediu cunoscute);
3. Işi asumă responsabilităţi de îngrijire şi ocrotire a
mediului;
4. Îşi exprimă impresiile şi trăirile proprii despre natură şi
protejarea acesteia prin activităţi artistico-plastice,
5. Respectă
practice, regulileetc.;
muzicale de igienă individuală şi colectivă;
6. Respectă regulile de convieţuire socială manifestând un
comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii,
III. Domeniul Om şi Societate
adulţi).
a) Cunoştinţe despre materiale şi caracteristicile lor, despre utilizarea de tehnici de lucru
de prelucrare a materialelor
1. Denumeşte ustensile de lucru accesibile vârstei;
2. Observă caracteristici ale materialelor din natură şi a
celor sintetice (formă, culoare, dimensiune etc.);
3. Colectează materiale din natură, deşeuri (materiale
refolosibile) şi le gaseşte utilitatea;
4. Sesizează modificările materialelor în urma prelucrării
lor (prin mototolire, întindere, udare etc.).
b) Abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică
1. Selectează şi foloseşte adecvat uneltele şi materialele,
conform temei propuse;
2. Verbalizează acţiunile întreprinse, folosind un limbaj
adecvat;
3. Execută, individual şi în grup, tema dată;
4. Manifestă spirit cooperant în activităţile de grup ;
5. Efectuează operaţii simple de lucru (mototolire, rupere,
tăiere a hârtiei, lipire, îndoire a hârtiei/sârmei, înşirare a
mărgelelor pe aţă/sârmă, răsucire fire textile, înnodare,
c) Simţ
cusut practic
înaintea şi estetic
acului etc.) .
1. Realizează lucrări originale, manifestând creativitate în
alegerea subiectelor;
2. Manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate;
3. Găseşte utilitate tuturor obiectelor realizate;
4. Îşi exprimă opinia faţă de lucrarea proprie şi/sau faţă de
lucrarea celorlalţi, motivându-şi părerea;
d) Deprinderi practic-gospodăreşti
1. Se autoserveşte în situaţii simple care impun acest
lucru (masă, spălător, dormitor, activităţi etc.);
2. Ordonează jucăriile şi obiectele din ambient;
3. Îngrijeşte animale şi plante de casă;
4. Execută operaţii de curăţenie adecvate vârstei (ştersul
prafului, spălatul suprafeţelor, spălatul şi ştersul vaselor,
spălatul
5. fructelor/legumelor
Participă etc.) ; mesei ;
la aranjarea şi servirea
6. Participă la prepararea unor salate, produse de patiserie
simple etc.;
7. Respectă normele igienico-sanitare în toate situaţiile
impuse de activităţile de acest gen.
e) Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate

1. Acceptă şi respectă regulile de convieţuire în grup;

2. Manifestă spirit de echipă şi colaborează la realizarea
unei teme/activităţi în comun;
3. Se prezintă pe sine şi îşi prezintă membrii familiei,
colegii, prietenii,
4. Cunoaşte vecinii;
şi aplică regulile de igienă personală;
5. Aşteaptă într-o situaţie dată;
6. Îşi cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care
face parte; autonomie în activitatea zilnică.
7. Dovedeşte
f) Trăsături pozitive voinţă şi caracter, atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

1. Îşi apreciază propriul comportament în raport cu

persoane, personaje şi situaţii cunoscute;
2. Respectă promisiunile făcute;
3. Manifestă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine
şi
4. cu ceilalţi;
Acceptă diversitatea de opinii şi atitudini;
5. Manifestă toleranţă faţă de alţi copii care aparţin
diferitelor confesiuni şi/sau categorii minoritare.
g)Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie

1. Cunoaşte numele ţării de origine şi al localităţii natale,

precum şi domiciliul;
2. Cunoaşte însemnele ţării;
3. Face distincţia între o zi obişnuită şi o zi de sărbătoare;
4. Descrie evenimente importante (Ziua naţională, Ziua
Unirii, alte evenimente tradiţionale, religioase, culturale,
5. Cunoaşte şi respectă tradiţiile culturale naţionale şi
istorice);
minoritare;
6. Memorează evenimente şi le recunoaşte după anumite
caracteristici.
IV. Domeniul Estetic şi Creativ
a)Deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje
1. Respectă poziţia corectă a corpului faţă de suportul de
lucru;
2. Utilizează corect instrumentele de lucru în exprimarea
liberă a gestului grafic ;
3. Trasează linii în duct continuu, în diferite poziţi, pentru
a reda imaginea unor obiecte (în desene individuale sau
colective);
4. Completează siluete desenate de educatoare;

5. Ilustrează povestiri, evenimente, plante, animale,

oameni cu mijloace specifice domeniului artistic;
6. Aplică culoarea pe suprafeţe date sau libere (cu
pensula, buretele, degetul, palma, ghemotocul de hârtie,
7. Obţinedeefecte
ghemul plastice prin
aţă, ştampila, peria,combinarea
tubul etc.);culorilor sau
alte tehnici (fuzionare, presare, decolrorare, stropire etc.);
8. Pregăteşte materialul de modelat prin frământare,
rupere;
9. Modelează prin: mişcarea translatorie a palmelor faţă
de planşetă, împreunarea capetelor prin lipire, adâncire,
apăsare, mişcare circulară, aplatizare.
b)Corespondenţa între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul
înconjurător
1. Recunoaşte puncte, linii, culori, forme în mediul
înconjurător;
2. Denumeşte materiale şi instrumente de lucru specifice
desenului, modelajului, picturii ;
3. Aplică reguli de utilizare a materialelor şi
instrumentelor, astfel încât să asigure protecţia sănătăţii
proprii
4. Foloseşte
şi a celorlalţi;
cuvinte şi expresii specifice activităţilor
artistico-plastice (decorare, colorare, stropire, şatmpilare,
presare, rupere, frământare, adâncire etc.);
5. Descrie acţiuni specifice tehnicilor folosite.
c)Stimularea expresivităţii şi creativităţii prin desen, modelaj,pictură

1. Aplică tehnicile învăţate pentru realizarea unor

combinaţii
2. originale;
Creează forme şi modele noi prin îmbinarea
elementelor
3. Elaboreazădecreaţii
limbajindividuale
plastic; şi colective cu şi fără
temă dată; la crearea cadrului estetic specific ambiental;
4. Participă
5. Descrie lucrările proprii sau ale celorlalţi copii, ţinând
cont de aspectul lor şi de sentimentele pe care acestea le
6. Descoperă
trezesc semnificaţia
în sufletul lucrărilor din analiza culorilor,
copilului;
formelor, liniilor.
d)Capacitatea de receptare a lumii sonore şi a muzicii

1. Ascultă şi reproduce onomatopeic sunete din natură şi

din mediul înconjurător;
2. Diferenţiază auditiv timbrul sunetelor din mediul
înconjurător (gălăgie, linişte, vorbit, cântat, sunete ale
unor obiecte din mediul apropiat etc.) şi al sunetelor
3. Diferenţiază auditiv şi reproduc intensitatea unor
muzicale;
sunete din mediul înconjurător şi a sunetelor muzicale
4. Diferenţiază auditiv şi reproduc durata unor sunete din
(tare-încet);
mediul înconjurător şi a sunetelor muzicale (lungi-scurte);
5. Intuieşte sunetele înalte şi joase reprezentative pentru
anumite onomatopee din natură.
e)Capacitatea de exprimare prin muzică

1. Cântă, cu dezinvoltură, în colectiv şi în grupuri mici,

cântece pentru copii;
2. Cântă acompaniaţi de educatoare;
3. Acompaniază ritmic cântece cunoscute folosindu-se de
percuţie naturală/obiecte sonore, jucării muzicale;
4. Cântă cântece cunoscute în aranjamente armonico-
polifonice (în dialog cu educatoarea, pe grupe alternative,
în Asociază
5. dialog saumişcări
în lanţ);adecvate, cântecelor cunoscute
(mişcări libere, mişcări sugerate de ritm sau de textul
f)Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale
cântecului).
1. Ascultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale
naţionale şi universale, corespunzătoare vârstei şi
2. Recunoaşte sale;
preocupărilor fragmente din creaţii muzicale naţionale şi
universale, corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale.
V. Domeniul psihomotric
a)Deprinderi igienico-sanitare necesare pentru menţinerea stării de sănătate
1. Foloseşte un echipament adecvat la activităţile de
educaţie fizică;
2. Păstrează echipamentul în săculeţ individual;
3. Cunoaşte şi aplică reguli de igienă a efortului fizic
(inspiră pe nas şi respiră pe gură, evită să bea apă imediat
după efort, nu aleargă cu gura deschisă etc.).
b)Deprinderi motrice de bază şi aplicativ-utilitare
1. Respectă poziţia corectă pentru comenzile: „Drepţi !”,
„Pe loc repaus !”, „La stânga !”, „La dreapta !”;
2. Respectă poziţia corectă a corpului şi a segmentelor
acestuia pentru comenzile de mers şi alergare (obişnuit şi
3.
în Execută corect mişcările diferitelor segmente ale
diferite variante);
corpului;
4. Se raportează la un reper dat;
5. Îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de
educatoare;
6. Execută exerciţii fizice/dansuri cu numărarea timpilor
sau cu repere spaţiale;
7. Execută corect acţiunile motrice învăţate (mers,
alergare, mers în echilibru, târâre);
8. Parcurge o distanţă scurtă din ce în ce mai repede;

9. Execută, progresiv, un exerciţiu fizic în număr crescut

de repetări;
10. Respectă regulile jocurilor de mişcare sau ale jocurilor
sportive în care este implicat.
c)Aplicarea independentă a deprinderilor însuşite
1. Răspunde adecvat din punct de vedere motric la o
comandă
2. Exprimădată ; afective sau comportamentale prin
stări
mişcare;
3. Respectă regulile stabilite de comun acord în cadrul
grupului;
4. Este activ în jocurile în care este implicat şi participă la
reuşita echipei.

Comentarii:_____________________________________________________________________
________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________

Director,
Educatoare,
Semnătură părinte,
Am luat la cunoştinţă,

Început de an şcolar Sem.I Sem.II

 EVALUARE INIŢIALĂ

-DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE-

COMPORTAMENT VERBAL

COMPETENŢE VIZATE:
-exprimare orală corectă din punct de vedere gramatical: fonetic, lexical, sintactic
-înţelegerea şi utilizarea corectă a semnificaţiilor structurilor verbale
-creativitatea şi expresivitatea limbajului oral
-capacitatea de a înţelege şi transmite intenţii, gânduri, semnificaţii mijlocite de limbajul scris.

MATERIALE DIDACTICE:
-imagini din diferite poveşti, jetoane, fişă individuală, obiecte de uz personal, jucării

ACTIVITĂŢI:
-“Trenuleţul vacanţei” - citire de imagini
-“Cu ce sunet începe?”- joc didactic
-“Micul recitator” -concurs poezii
-“Cu ce sunet începe?”- joc didactic
-“Cine ştie, câştigă!”- joc didactic
-“Recunoaşte povestea!”- joc didactic

ITEMI:
I1- Pronunță corect sunete, silabe și cuvinte
I2- Recită corect versurile unor poezii cunoscute
I3- Formulează corect propoziții simple
I4 - Relatează un fragment dintr-o poveste cunoscută
I5 - Recunoaşte personajul şi povestea din care face parte

PUNCTAJ: CALIFICATIV:
I1-2 p A-8-10 p
I2-2 p S-5-7 p
I3-3 p D-2-4 p
I4-2 p
I5-1p

NUMĂR DE COPII CA CPA CD

EVALUAŢI

CA - COMPORTAMENT ATINS
CPA- COMPORTAMENT PARTIAL ATINS
CD- COMPORTAMENT IN DEZVOLTARE
 COMPORTAMENTE
MASURABILE
Pronunțarea corectă a sunetelor, -Citire de imagini:
silabelor și a cuvintelor
Recitarea corectă a versurilor
unor poezii cunoscute
Formularea corectă de
propoziții simple
Relatarea unui fragment dintr-o
poveste cunoscută
MIJLOC DE REALIZARE ITEMI
“Trenuleţul vacanţei” a) Pronunță corect sunetele
limbii române
-“Cu ce sunet începe?”- joc didactic b) Pronunță corect silabe și
cuvinte
-“Micul recitator” -concurs poezii c) Recită o strofă dintr-o poezie
cunoscută
-“Cine ştie, câştigă!”- joc didactic
a) Formulează corect propoziții
-“Recunoaşte povestea!”- joc didactic simple
b) Recunoaște povestea
c) Recunoaste personajul din
poveste
d) Relatează un fragment din
poveste
 EVALUARE INIŢIALĂ

-DOMENIUL ŞTIINŢE-
COMPORTAMENT COGNITIV

COMPETENŢE VIZATE:
--formarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numerele şi cifrele în limita 1-3 (1-5)
- formarea capacităţii de a recunoaşte, denumi, construi şi utiliza forme geometrice
- formarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurator, precum şi stimularea
curiozităţii pentru investigarea lui
- formarea deprinderii de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător

MATERIALE DIDACTICE:
-jetoane cu fenomene specifice celor patru anotimpuri, jucării, forme
geometrice, cuburi, imagini cu animale salbatice şi domestice, fişe de muncă independentă,

ACTIVITĂŢI:

-“Aşază la locul potrivit!” - Recunoaşterea poziţiilor spaţiale

- “Alegeţi şi grupaţi!” - Formarea de mulţimi după un criteriu dat
-“Când se întâmplă?” - Recunoaşterea anotimpurilor după caracteristici
- “Te rog să-mi dai....!” - Numărarea în intervalul 1-3
-“Coşuleţele cu flori”- Aprecierea globală a cantităţii
- “Recunoaşte formele!”- Recunoaşterea formelor geometrice
-,,Găseşte căsuţa potrivită!’’ - Clasificarea animalelor după mediul de viaţă

ITEMI:
I1- Recunoaşte cel puţin trei din poziţiile spaţiale: sus, jos, pe, sub
I2- Clasifică obiecte după categorii de folosinţă, formează mulţimi după un criteriu dat
I3- Recunoaşte anotimpurile după caracteristici
I4- Construieşte grupe de obiecte pe verticală sau orizontală în limita 1-3, recunoaşte cifrele
I5- Compară grupe de obiecte prin asociere globală sau corespondenţă
I6- Recunoaşte figuri geometrice: cerc, pătrat, triunghi
I7- Clasifică animalele după mediul de viaţă

PUNCTAJ: CALIFICATIV:
I1-2 p A-8-10 p
I2-2 p S-5-7 p
I3-1 p D-2-4 p
I4-1 p
I5-2 p
I6-1 p
I7-1p
 Tip de activitate NUMĂR DE
COPII
EVALUAŢI
Cunoaşterea
mediului
Activitate
matematică
CA- COMPORTAMENT ATINS
CPA- COMPORTAMENT PARTIAL ATINS
CD- COMPORTAMENT IN DEZVOLTARE
COMPORTAMENTE
MĂSURABILE
Recunoaşterea poziţiilor spaţiale
Clasificarea obiectelor după
categorii de folosinţă
( îmbrăcăminte/ încălţăminte,
jucării, alimente, etc)
Formarea de mulţimi după un
criteriu dat
Recunoaşterea anotimpurilor
după caracteristici
Numărarea în intervalul 1-3
(1-5)
Aprecierea globala a cantităţii
Recunoaşterea formelor
geometrice ( cerc, pătrat, triunghi)
CA
MIJLOC DE REALIZARE
-“Aşază la locul potrivit!” -
joc didactic
“Alegeţi şi grupaţi!” - joc
didactic
- “Alegeţi şi grupaţi!”- joc
didactic
,,Când se întâmplă?’’ - joc
didactic
,,Te rog să-mi dai 1….3 (5)
jucării!’’ - joc didactic
“Coşuleţele cu flori” - joc
didactic
“Recunoaşte formele!” -joc
logic
CPA CD
ITEMI
a) Recunoaşte cel puţin trei din poziţiile
spaţiale: sus, jos, pe, sub
b) Aşază obiectele corect în cel puţin trei
poziţii spaţiale
c) Identifică greşeala în plasarea obiectelor
în funcţie de poziţiile spaţiale indicate
a) Recunoaşte cel puţin 3 obiecte
b) Denumeşte folosinţa a cel puţin 3 obiecte
c) Clasifică cel puţin 3 obiecte corect, după
categoria de folosinţă
a) Formează mulţimi după formă
b) Formează mulţimi după culoare
c) Formează mulţimi după mărime
a) Denumeşte anotimpul reprezentat de
imagine
b) Identifică cel puţin un element (o
imagine) care nu reprezintă o caracteristică
a anotimpului denumit
c) descrie în câteva propoziţii (cel puţin
două) anotimpul indicat
a) Numără corect în intervalul 1-3 (1-5)
b) Raportează corect numărul la cantitate
c) Recunoaşte cifrele în intervalul 1- 3 (1-5)
d) Raportează corect cifra la cantitate şi
invers
a) Numără florile;
b) Apreciază cantitatea mai mare sau mai
mică de flori
a) Recunoaşte cercul
b) Recunoaşte pătratul
c) Recunoaşte triunghiul

Clasificarea animalelor după
mediul de viaţă
“Găseşte căsuţa potrivită!”
- joc didactic
a) Denumeşte cel puţin 4 animale din cele
prezentate
b) Formează perechi între cel puţin patru
animale şi mediul de viaţă
c) Denumeşte hrana pentru cel puţin 2
animale identificate
 EVALUARE INIŢIALĂ

DOS-DEC
COMPORTAMENT SOCIO-AFECTIV

COMPETENŢE VIZATE:
-deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje
-corespondenţa între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător
-cunoașterea normelor de conduită în colectivitate
-intonarea de fragmente din cântece cunoscute

MATERIALE DIDACTICE:
-acuarele, planşeta, pensulă, plastilină, CD-player, creioane colorate

ACTIVITĂŢI:
-“Trenuleţul vacanţei”-pictura
-“Jucăria preferată”- modelaj
-“Un copil politicos!” - joc de rol
-„Fapte bune, fapte rele!”-joc didactic
- “Karaoke”-concurs de interpretare

ITEMI:
I1-compune în mod original şi personal spaţiul plastic pentru a reda tema
I2-aplică tehnici specifice modelajului pentru redarea temei: mişcări de rotaţie, translaţie, aplatizare,
adâncire, apăsare, lipire
I3- cunoaște normele de conduită în colectivitate
I4- recunoaște unele atitudini și comportamente pozitive/negative
I5- intonează fragmente din cântece cunoscute

PUNCTAJ: CALIFICATIV:
I1-2p A-8-9 p
I2-2p S-5-7 p
I3-2p D-2-4 p
I4-2p
I5-2p

Tip de activitate NUMĂR DE CA CPA CD

COPII
EVALUAŢI
Domeniul Om şi
Societate
Educaţie
muzicală
Educaţie plastică
CA- COMPORTAMENT ATINS
CPA- COMPORTAMENT PARTIAL ATINS
 CD- COMPORTAMENT IN DEZVOLTARE
COMPORTAMENTE
MASURABILE
-Formarea unor deprinderi de
lucru pentru realizarea unor
desene, picturi, modelaje
-Realizarea corespondenţei
între diferitele elemente de
limbaj plastic şi forme, obiecte
din mediul înconjurător
Cunoașterea normelor de
conduită în colectivitate
Recunoașterea unor atitudini și
comportamente
pozitive/negative
Intonarea de fragmente din
cântece cunoscute
MIJLOC DE ITEMI
REALIZARE
-“Trenuleţul vacanţei”- a) Realizează picturi, desene, mulaje, folosind
pictura corect instrumentele de lucru
-“Jucăria preferată”- b) Compune în mod original şi personal spaţiul
modelaj plastic pentru a reda tema
“Un copil politicos!” - joc a) Foloseşte formule de salut
de rol b) Folosește formule de politețe
c) Respectă regulile jocului
„Fapte bune, fapte rele!”-
joc didactic a) Recunoaște atitudini și comportamente
pozitive/negative
b) Dă exemple de comportamente și atitudini
pozitive/negative
“Karaoke”-concurs de a) Intonează corect fragmente melodice din
interpretare aceste cântece
b) Recunoaște cel puțin 2 cântece cunoscute
 EVALUARE INIŢIALĂ

-DOS-DEC-DPM-
COMPORTAMENT MOTOR

COMPETENŢE VIZATE:
Utilizarea corectă a unui instrument de scris
Colorarea în contur
Utilizarea corectă a pensulei și a acuarelelor
Cunoaşterea şi aplicarea regulilor de igienă referitoare la igiena echipamentului
Deprinderi motrice de bază (mers, alergare, săritură) şi utilitar- aplicative (târâre, echilibru, tragere
şi împingere, căţărare) -perceperea componentelor spaţio- temporale (ritm, distanţă, durată,
localizare)
Utilizarea deprinderilor însuşite în diferite contexte
Executarea corectă a elementelor de gimnastică ritmică și de dans folkloric
Executarea unor mișcări ritmice sugerate de textul jocurilor cu cântec învățate

MATERIALE DIDACTICE:
-pensule, acuarele, creioane colorate, hârtie creponată, lipici, măsuţe, scăunele, băncuţe

ACTIVITĂŢI:

-“Mărul” – colorare in contur

-“Temă la alegere” - pictură
- “Drag mi-e jocul românesc!“- dans popular
-”Bate vântul”, ”La pădure” - jocuri cu cântec
-“Faceţi toţi ce fac eu!“ -mers şi alergare
- “Sportivii se antrenează“- săritură, târâre -parcurs aplicativ
-“Campionii“ -joc de mişcare
-”Strugurele”- rupere, mototolire, lipire - activitate practică

ITEMI
I1- Utilizează corect un instrument de scris, pensula și acuarelele, colorează în contur
I2- Execută corect acțiunile motrice indicate: mers, alergare, mers în echilibru, târâre, tracțiune și
împingere, sărituri
I3- Execută corect elemente de gimnastică ritmică şi mișcări ritmice sugerate de textul jocurilor cu
cântec
I4- Foloseşte corect tehnici de lucru indicate : ruperea, mototolirea, lipirea hârtiei creponate

PUNCTAJ: CALIFICATIV:
I1-3 p A-6-8 p
I2-3 p S-4-5 p
I3-2 p D-2-3 p
I4-2 p
 Tip de activitate NUMĂR DE CA CPA CD
COPII
EVALUAŢI
Educaţie plastică
Activitate
practică
Educaţie fizică
CA- COMPORTAMENT ATINS
CPA- COMPORTAMENT PARTIAL ATINS
CD- COMPORTAMENT IN DEZVOLTARE

COMPORTAMENTE MIJLOC DE ITEMI

MASURABILE REALIZARE

Utilizarea corectă a unui

instrument de scris
Colorarea în contur
Utilizarea corectă a pensulei și
a acuarelelor
“Mărul” – colorare în a) Utilizează corect un instrument de scris
contur b) Utilizează corect pensula și acuarelele
c) Colorează în contur fără depășirea spațiului
Pictură :,,Temă la
alegere’’

Executarea corectă a acțiunilor
motrice indicate: mers,
alergare, mers în echilibru,
târâre, tracțiune și împingere,
sărituri
-« Faceţi toţi ce fac eu ! - a) Execută corect mersul și variantele de mers
mers şi alergare b) Execută corect alergarea
- « Sportivii se c) Execută corect sărituri
antrenează »- săritură, d) Execută corect deprinderile motrice utilitar-
târâre -parcurs aplicativ aplicative

-« Campionii » -joc de
mişcare

Executarea corectă a Dans popular: ,,Drag mi-e a) Execută corect pași de dans popular
elementelor de gimnastică jocul românesc!’’ b) Execută elemente de gimnastică ritmică
ritmică și de dans folcloric c) Execută mișcări ritmice
Jocuri cu cântec ”Bate
Executarea unor mișcări ritmice vântul”
sugerate de textul jocurilor cu ”La pădure”
cântec învățate

Activitate practică:
Folosirea corecta a tehnicilor ”Strugurele”- rupere, a) Rupe hârtia creponată;
de lucru indicate: rupere, mototolire, lipire b) Mototoleşte hârtia creponată;
mototolire, lipire c) Lipeşte hârtia mototolită în spaţiul conturat.
 MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

Test de evaluare iniţială

1. Care animale trebuie să ajungă în pădure?

Ajută acum şi animalele domestice rătăcite să ajungă la casa omului!

2..Ce

2.Scrie pe fiecare etichetă cifra de lângă imaginea care corespunde anotimpului respectiv.

2
3

3. Încercuieşte legumele.
 FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

 Recunoaşte toate legumele/fructele şi spune ce ştii despre ele (culoare, formă şi anotimpul în
care le găsim).
 Pregăteşte ciorba sau supa preferată de tine.
 Arată legumele pe care vrei să le pui in oală (uneşte cu o linie).
 Colorează fructele.

,,
 FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

1.Recunoaşte sporturile de iarnă îndrăgite de copii şi încercuieşte-le:

2.Recunoaşte, desparte în silabe şi alcătuieşte propoziţii simple cu următoarele simboluri de iarnă.

3. Colorează îmbrăcămintea utilă copiilor iarna:

 FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

 Desenează în fiecare cizmuliţă un băţ.

 Desenează în faţa perechii de încălţăminte cadouri ( pătrate ) mari şi mici alternând
mărimile.
 Desenează lângă cizme un brad înalt.
 FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ
-numărul şi cifra 1-

 Colorează cifra 1 cu roşu!

 Formează mulţimi cu un element!
 Desenează în interiorul reprezentării grafice un glob!
 Scrie în eticheta de sub mulţime tot atâtea puncte câte elemente sunt!
 Lipeşte în sac un cadou mare de culoare albastră, iar lângă sac unul mic de culoare
verde!
 Lipeşte deasupra sacului o bulină cu cifra care arată câte cadouri sunt în sac!
 FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

Denumeşte fiecare animal. Cum se numesc animalele care trăiesc în pădure ? Taie cu o linie
animalele care nu trăiesc în pădure. Numeşte şi alte animale care trăiesc în pădure.
 FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ
Cunoaşterea mediului
Mijloace de transport
 Colorează mijloacele de transport aeriene, încercuieşte mijloacele de transport terestre!
 FIŞA DE EVALUARE FORMATIVĂ

ALEGE

ÎMI NU-MI
PLACE! PLACE!

să ascult muzică să pictez să mă plimb să vizionez filme

să învăţ să beau lapte

să mă cert cu ceilalţi copii să ţip să fiu violent

să fiu neîngrijit
să mă spăl pe dinţi să mă spăl pe mâini

să spăl fructele pe care le mănânc

să cânt să recit poezii

EXPLICĂ DE CE?
 FIŞA DE EVALUARE FORMATIVĂ

Uneşte punctele. Denumeşte figura obţinută. Colorează cu roşu pătratul, cu galben cercul şi cu roşu
triunghiul. Spune ce ştii despre fiecare!
 FIŞA DE EVALUARE FORMATIVĂ

„Eu spun una, tu spui multe!”

……………………………………………………………………………………………
 FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

Denumeşte figurile geometrice şi desenează din ele câte un obiect care are forma
respectivă.

…………………………………………………………………………………………………...
 FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

Identifică fiecare element. Indică printr-o linie, locul potrivit.

…………………………………………………………………………………………………..

………………………………………………………………………………………………….
 FIŞĂ DE EVALUARE FORMATIVĂ

Identifică fiecare element. Indică printr-o linie, locul potrivit.

Numără câte cercuri, triunghiuri, pătrate, dreptunghiuri şi ovale sunt în desen.
………………………………….

EVALUARE FORMATIVĂ

 Desenează atâtea triunghiuri câte flori vezi din fiecare.

3
2 3

 Desenează fiecărui fluture câte o floare.

 Colorează caseta cu cifra care îţi arată câte flori ai desenat.

3
4
5
 Fişe de lucru pentru activitate integrată

 Colorează potrivit fructele toamnei , apoi uneşte fiecare fruct cu pomul său:
 Ce se-aude în copac?
Oare-i scrâşnet de gândac?
Sau vreo carie ce-acuşi,
Face-n scoarţă rumeguş?
I-auzi…trosc…
Apoi, din nou, trrrosc…
Prelung, ca un ecou.
Când e vremea rea afară,
În bogata ei cămară,
Numa-n fustă şi papuci,
Veveriţa sparge nuci!

 Ajută veveriţa să-şi numere proviziile. Cifra îţi arată câte să colorezi din fiecare.

 Desenează fructele care îţi plac:

 Priveşte cu atenţie tabloul toamnei, apoi scrie în tabel câte elemente de acelaşi fel sunt din
fiecare:
 Încercuieşte doar legumele care încep cu sunetul ,, C ”.

 Colorează legumele care rostite, au trei silabe.

 Ajută spiriduşul să ajungă la castelul toamnei.

 Colorează frunzele în culorile potrivite.
 Colorează în culorile potrivite.
 Scrie în casetă cifra corespunzătoare numărului de elemente specifice anotimpului
toamna.
 Fişă de lucru pentru activitate integrată

 Desparte în silabe doar cuvintele care denumesc legume de toamnă.

 Dacă le recunoşti, trasează în caseta roşie atâtea linii câte silabe numeri, iar în caseta
verde cifra corespunzătoare numărului de silabe.
 EVALUARE SUMATIVĂ

DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE

OBIECTIVE:
să participe la activităţile de grup, inclusiv la activităţile de joc, atât în calitate de vorbitor,
cât şi in calitate de auditor;
să audieze cu atenţie un text, să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.
să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv, pe baza experienţei personale şi – sau a
relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere
gramatical;
să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme, mărimi, culori, obiecte, forme
geometrice etc;
să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte, înţelegând în mod intuitiv
caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia.

TEMA:
Joc didactic: „Ghiceşte povestea şi recunoaşte personajul!”

ITEMI:
1. recunoaşte poveştile, alege planşele potrivite poveştii indicate
2. recunoaşte personajele din poveştile învăţate
3. precizează însuşirile specifice, identificând valenţele pozitive/negative ale
personajelor
4. povesteşte un fragment din poveştile cunoscute
5. aşază planşele în ordinea desfăşurării poveştii
6. recunoaşte personajul asociindu-l cu elementul corespunzător

FORME DE EVALUARE: fişă, conversaţia, povestirea, repovestirea, dramatizarea

MATERIAL DIDACTIC: planşe poveşti, fişă de lucru, flipchart, siluete cu personaje ce

aparţin poveştilor, softuri educaţionale, creioane colorate,

NUMĂR DE CA CPA CD
COPII EVALUAŢI

CA- COMPORTAMENT ATINS

CPA- COMPORTAMENT PARTIAL ATINS
CD- COMPORTAMENT IN DEZVOLTARE
 FIŞĂ DE EVALUARE SUMATIVĂ
DLC
EDUCAREA LIMBAJULUI

 Recunoaşte poveştile şi numeşte personajele!

 De ce i-a crescut nasul lui Pinocchio?
 Recită o poezie preferată învăţată până acum la grădiniţă.
 EVALUARE SUMATIVĂ
DOMENIUL ŞIINŢE
COMPETENŢE:
 să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date :
apreciere a cantităţii, punere în corespondenţă, etc;
 să efectueze operaţii şi deducţii logice în cadrul jocurilor cu piesele geometrice ;
 să cunoască elemente ale mediului social şi cultural , poziţionând elementul uman ca parte
integrantă a mediului;
 să cunoască unele elemente ale lumii înconjurătoare precum şi interdependenţa dintre ele;
 să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări din mediul apropiat;
 să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat,
triunghi în jocuri.

TEMA:
Activitate matematică: „Forme geometrice”
Cunoaşterea mediului: „”Când se întâmplă?”

ITEMI:
1. colorează desenele potrivite anotimpului toamna
2. încercuieşte aspectele specifice iernii
3. descrie imaginile şi spune când se petrec acţiunile
4. alege corect figura geometrică solicitată
5. identifică forma indicată după criteriul dat: mic-mare, subţire-gros, sus-jos, culoare
6. formează mulţimi respectând numărul de elemente indicat

FORME DE EVALUARE:
 Fişă de lucru
 Joc didactic

MATERIAL DIDACTIC: fişe de lucru

Tip de NUMĂR DE CA CPA CD

activitate COPII
EVALUAŢI
Cunoaşterea
mediului
Activitate
matematică
CA- COMPORTAMENT ATINS
CPA- COMPORTAMENT PARŢIAL ATINS
CD- COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE
 FIŞĂ DE EVALUARE SUMATIVĂ
DŞ
ACTIVITATE MATEMATICA

1. Denumeşte, apoi formează mulţimea formelor geometrice. Colorează cu roşu

pătratele, cu galben triunghiurile şi cu albastru cercurile!

2. Denumeşte leguma, apoi colorează cu verde fructele mici şi cu roşu pe cele mari!

3. Formeaza grupuri cu obiectele care au aceeaşi formă!

4. Colorează cu verde pătratul cu cifra 1, cu roşu pătratul cu cifra 2 şi cu albastru pătratul

cu cifra 3!

3 1 2
 FIŞĂ DE EVALUARE SUMATIVĂ

1. Încercuieşte păsările care se întorc primăvara din ţările calde:

2. Colorează şi încercuieşte insectele ce se trezesc la viaţă primăvara:

3.Desenează trei lalele în vază şi trei cireşe pe farfurie:

 EVALUARE SUMATIVĂ
DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV

COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE:

Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru , să cunoască şi să aplice reguli
de utilizare a acestora;
Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul
înconjurător;
Să redea teme plastice specifice desenului;
Să intoneze cântece pentru copii;
Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia;
Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor.
 Să execute corect exerciţiile de respiraţie
 Să recunoască cântece după intonarea unui scurt fragment
 Să respecte tonul şi semnalul de începere
 Să utilizeze corect instrumentele de lucru
 Să aplice culoarea pe suprafeţe date , respectând suprafaţa de lucru

TEMA:
 Educaţie muzicală: “Karaoke” – “Cel mai bun interpret!”
 Educaţie plastică: ”Temă la alegere”

ITEMI:
1. recunoaşte cântecul după fragmentul melodic
2. intonează cântecul respectând ritmul şi linia melodică
3. respectă tonul şi semnalul de începere
4. execută corect exerciţiile de respiraţie pentru încălzirea vocii
5. utilizează corect instrumentele de lucru
6. respectă spaţiul plastic al lucrării
7. utilizează corect culorile raportat la imaginea ce urmează a fi obţinută.

FORME DE EVALUARE: concurs de interpretare, expoziţie plastică

MATERIAL DIDACTIC: cd player, calculator, microfon, pensule, acuarele, bloc de desen

Tip de activitate NUMĂR DE CA CPA CD

COPII
EVALUAŢI
Ed. muzicală

Ed. plastică

CA- COMPORTAMENT ATINS

CPA- COMPORTAMENT PARŢIAL ATINS
CD- COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE
 EVALUARE SUMATIVĂ
DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE
-activitate practică-

COMPETENŢE:
Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice;
Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice;
Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme
prestabilite şi cunoscute;
Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă
de alte fiinţe şi obiecte.

TEMA: „Anotimpul preferat”

ITEMI:
1. Denumeşte materialele de lucru pentru realizarea lucrării
2. Realizează tema aleasă respectând sarcinile date
3. Creează corect o lucrare din punct de vedere al compoziţiei.

FORME DE EVALUARE: lipire - colaj

MATERIAL DIDACTIC:
Carton colorat, hârtie autocolantă colorată, lipici, diferite figuri.

NUMĂR DE COPII CA CPA CD

EVALUAŢI

CA- COMPORTAMENT ATINS

CPA- COMPORTAMENT PARŢIAL ATINS
CD- COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE
 EVALUARE SUMATIVĂ
DOMENIUL PSIHOMOTRIC

COMPETENŢE:
-să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers, sărituri, rostogoliri, căţărări;
-să-şi formeze o ţinută corporală corectă;
-să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare, spirit de echipă, de competiţie, fairplay
-să cunoascăşi să aplice regulile de igienă a efortului fizic.

TEMA: „Campionii”

ITEMI:
1. Execută corect deprinderile motrice învăţate
2. Respectă regulile jocului
3. Păstrează un comportament civilizat în timpul activităţii, respectând comenzile date
4. Se orientează corespunzător în spaţiul de joc
5. Manifestă atitudini de cooperare, spirit de echipă

FORME DE EVALUARE: CONCURS

MATERIAL DIDACTIC: saltea, mingi

NUMĂR DE CA CPA CD
COPII
EVALUAŢI

CA- COMPORTAMENT ATINS

CPA- COMPORTAMENT PARŢIAL ATINS
CD- COMPORTAMENT ÎN DEZVOLTARE
 Sectorul ,,BIBLIOTECĂ’’

Citire de imagini  „Spune după mine!”

 „Cine este personajul?”
 „Familii” - citire de imagini din reviste şi discuţii libere
despre familiile prezentate în diferite imagini;
 “ Spune ceva despre …” – formarea de propoziţii despre
membrii familiei
 ”Eu cu familia mea”
 „ Albumul grădiniţei”
 “ Spune ceva despre …!” – formarea de propoziţii despre
colegii din grădiniţă
 “ Spune ceva despre …!” – formarea de propoziţii despre
corpul omenesc
 ,,Reguli de comportare la grădiniţă”
 “Obiecte de îmbrăcăminte”
 ,,Citim imagini despre toamnă/iarnă/primăvară/vară”
 ,,Să cunoaştem legumele!”
 ,,Toamna in livadă ”
 ,,Toamnă, toamnă harnică!”
 ,,Citim despre flori de toamna”
 ,,Spune ce face, cum este ?”
 ,, Spune mai departe ... !”
 „Asociază două imagini la fel!” (joc magnetic)
 ,,Răsfoim albumul cu obiecte de artă populară şi portul
popular la români”
 ,,Imagini din ţara mea”
 « Povestiri istorice »
 ,,Uite, vine Moş Crăciun!”
 ,,Surprizele iernii” ( datini şi obiceiuri româneşti)
 “Iarna – anotimpul veseliei”
 ,, Alfabetul sănătăţii”
 ,,Alimentele şi sănătatea” – articole din reviste
 ,,În pădure”
 ,,Citim imagini despre animale”
 “La ferma bunicilor”
 ,,Citim imagini despre păsări domestice”
  ,,Atlasul cu păsări”
 ,,Despre tradiţia mărţişoarelor la români”
 ,, Vorbeşte despre mama ta!”
 ,,Picături de ploaie”- elemente de limbaj scris
 ,,Să citim despre legumele de primăvară”
 ,,Citim imagini cu flori de primăvară”
 ,,Ce ştim despre…?” - imagini din ,,Biblia pentru copii”
 ,,Ce ştim despre îngeri? Dar despre sărbătoarea Paştelui?”
 “Păsări călătoare”
 ,,În lumea insectelor”
 “Ce meserie are?”
 ,,Citim imagini din ţările din Europa”
 „Mijloacele de locomoţie”
 “Viaţa în diferite părţi ale planetei”
 Lecturăm imagini din ,,Memo” şi ,,Mica enciclopedie”
 ,,Copii din lumea întreagă”
 ,, Vacanţa la bunici”

Lectura educatoarei  ,,Frunza”, de Emil Gârleanu

 “Aventura unei frunze de toamnă”
 “Poveşti despre Moş Nicolae”
 “Poveşti la gura sobei”
 “Poveste de iarna”
 “Povestea lui Moş Crăciun”
 ,,Maricica”, de Luiza Vlădescu
 “Sanda la grădiniţă”, de Ramas Maria
 „Capra cu trei iezi”
 „Punguţa cu doi bani”, de Ion Creangă
 „Ursul păcălit de vulpe” , de Ion Creangă
 „La cireşe” , de Ion Creangă
 „Nuca lăudăroasă”
 „Ridichea uriaşă”
 „Unde a zburat rândunica?”
 „Fata babei şi fata moşneagului” , de Ion Creangă
 ,,Cei trei purceluşi”
 “Legenda ouălor roşii”
 “Povestea iepuraşului de Paşte”
Poezie  “Familia mea”
 ,,Poezii la gura sobei”
 „Mama”
 „Mama-i cântec”
 „Mama este tot ce-i bun”
 „Mama mea e cea mai dragă”
 „Măicuţa mea”
 „În ajunul Paştelui”
 „Cine strică jucării”
 „”Cu mingea pe şosea”
 „Papucelul buclucaş”
 „Voinicii”
  „Cum mâncăm?”
 „Corpul meu”
 Grădiniţa mea iubită!”
Repovestire  „Fata babei şi fata moşneagului”
 „Capra cu trei iezi”
 „Punguţa cu doi bani”
 „Ursul păcălit de vulpe”
 „La cireşe”
 „Nuca lăudăroasă”
 „Ridichea uriaşă”
 „Unde a zburat rândunica?”
Povestire creată – după  „Prietenii naturii”
imagini -  „Un prieten adevărat!”
 „O faptă bună”
 „S-a întâmplat într-o zi de...”
 ,,O poveste după imagini”

Ghici, ghicitoarea mea !  „Spune-mi o ghicitoare!”

 „Ghici, ce e?” – ghicitori despre animale, plante, corpul
omenesc, ghicitori creştine, diverse

Jocuri de identificare a  ,,A’’ – de la Ana şi ,,a’’ de la avion

literelor  ,,M’’ – de la Maria şi ,,m’’ de la mama
 ,,E’’ – de la Ene şi ,,e’’ de la elev
 ,,R’’ – de la Radu şi ,,r’’ de la raţă

Jocuri de identificare a  „Caută semnul exclamării!”

unor semne de punctuaţie  „Caută punctul!”
 „Caută semnul întrebării!”
 „Caută semnul +, -, =!”

Audiţii  „Cutiuţa muzicală”

 „Texte din literatura pentru cei mici”
 „Citeşte-mi această poveste!”
 „Cel mai bun recitator!”
 „Cel mai bun cântăreţ!”
 „Serbarea boboceilor”
 SECTORUL „ŞTIINŢE”

Jocuri Dezvoltarea  ” Săculeţul cu surprize”

senzoriale sensibilităţii tactile  ” Ghici, ce formă are? ”
şi chinestezice  ” Spune cum este!”
 ” Ce poţi spune despre mine?”
 ” Ghici, din ce este făcut? ”
 ” Spune pe ce ai pus mâna!”
 „Spune cum miroase!”
Dezvoltarea  ” Arată-mi culoarea care-ţi spun!”
sensibilităţii vizuale  ” Cine are aceeaşi culoare?”
 ” Ghici ce culoare se potriveşte!”
 ” Aşază culoarea potrivită!”

Dezvoltarea  ” Deschide urechea bine!”

sensibilităţii  ” Ghiceşte cine te-a strigat!”
auditive  ” Ghici cine este la telefon!”
 ” Ghici cine face aşa!”

Dezvoltarea  ” Ce miroase aşa? ”

sensibilităţii  ” Spune ce gust are – dulce, sărat, acru, amar!”
gustativ-olfactive  ” Ghiceşte ce ai gustat!”
 ” Ce a adus mama din grădină?”
 ” Ce am cules din copac? ”

Stimulare a  ” Povesteşte-ne despre cum îţi ajuţi părinţii!”

comunicării orale  ” Cu cine vrei tu să te asemeni şi de ce? ”
 ” Povesteşte ce ai visat!”
 ” Povesteşte cum ţi-ai petrecut vacanţa!”
 ” Povesteşte despre cel mai bun prieten al tău!”
 ” Vorbeşte-ne despre frăţiorul, surioara ta!”

Exersare a  ” Cântecul greieraşului”

pronunţiei corecte  ” Spune la fel ca mine!”
 ” Să facem ca şarpele, vântul, albina, caii, maşina!”
 ” Se aude trenul!”
 ” Cocoşul şi găina”
 ” Bunica toarce”
 ” Mergem pe zăpadă!”
Convorbiri  „Ce faci când îţi este sete/foame/?”
 ” Ce ştim despre animalele domestice? ”
 ” Cum recunoaştem toamna?”
 ” Ce ştim despre ceaţă, brumă? ”
 ” De ce îngheaţă apa? ”
 ” Ce obiceiuri de iarnă cunoaştem?”
 ” Când colindăm? ”
 ” Unde creşte bradul şi de ce este tot timpul verde?”
 ” Despre fenomenele naturii din anotimpul iarna”
 ” Ce ştim despre meserii?”
 ” Toate meseriile sunt frumoase!”
 ” Ce ştim despre Unire?”
 ” De ce plouă?”
 ” De ce cad frunzele? ”
 ” Ce sunt vitaminele? ”
 ” Fructele şi sănătatea”
 ” Legumele şi sănătatea”
 ” Bogăţiile toamnei”
 ” De ce florile au culori diferite? ”
 ” De ce se usucă florile toamna? ”
 ” Căsuţele de iarnă ale vieţuitoarelor”
 ” De ce hibernează unele vieţuitoare?”
 ” Ce se întâmplă sub zăpadă”
 ” Ce ştim despre junglă?”
 ” Animalele sălbatice din junglă”
 ” Ce ştim despre vieţuitoarele de la Poli?”
 ” Curiozităţi din lumea animalelor”
 ” De ce animalele de la Poli au blana albă?”
 ” Despre pene, fulgi şi puf”
 ” Norii albi şi norii coloraţi”
 ” Ce ştim despre ploaie, grindină, polei, lapoviţă?”
 ” Munca mamei”
 ” Ce vrei să fii când o să fii mare? ”
 ” Cu ce călătorim? ”
 ” Cu ce transportăm mărfurile? ”
 ” Ce semnifică culoarea roşie a ouălor de Paşti? ”
 ” Unde au fost plecate păsările? ”
 ” Cum pot zbura păsările?”
 ” Cât de frumoasă este primăvara? ”
 ” Despre planete”
 ” Despre copiii din alte ţări”
 ” Cum ne pregătim pentru şcoală? ”
 ” Ce vom învăţa la şcoală? ”
 ” Ce vom face în vacanţă? ”
Atenţie şi orientare  ” Unde am aşezat păpuşa? ”
spaţială  ” Aşază ursuleţul unde îţi spun!”
 ” Spune-mi vecinii tăi!”
 ” Desenează în dreapta paginii (sus, jos, la stâga)! ”
 ” Ghici ce jucărie am ascuns!”
 ” Găseşte locul potrivit!”

Analiză şi sinteză  ” Cine trebuie să plece? ”

mentală  ” Ghici ce s-a schimbat!”
 ” Completează ce lipseşte!”
 ” Ce a uitat pictorul să deseneze? ”
 ” Ghici cine lipseşte!”

Realizare a  ” Care imagini sunt la fel? ”

comparaţiei mentale  ” Cine găseşte mai multe perechi?”
 ” Completează ce lipseşte”
 ” Caută perechea!”
 ” Unde este umbra? ”
Realizare a  ” Cine poate face multe grupe? ”
abstractizării şi  ” Ghici la ce cuvânt m-am gândit!”
generalizării  ” Alege imaginile!”
 „Ce facem cu aceste obiecte?”
 ” Cum se numesc toate acestea la un loc? ”
 ” Grămăjoare, grămăjoare”
Dezvoltarea  ” Este ceva greşit în tablou?”
perspicacităţii  ” Unde este mai multă apă? ”
 ” Imagini încurcate”” Găseşte drumul lui Rex spre casă!”
 ” Care maşină ajunge mai repede la turn?”
 ” Labirintul”

Dezvoltarea  ” Ce credeţi că s-a întâmplat mai departe? ”

imaginaţiei  ” Completează tu tabloul!”
 ” Jocul rimelor”
 ” Să facem versuri!”” Spune mai departe!”
 ” Hai să facem o poveste!”
Dezvoltarea  ” Sus – jos!”
inhibiţiei voluntare  ” Zboară, zboară!”
şi a autocontrolului  ” Jocul mut”
 ” De-a visul”
 ” Şoapte”

Logico - matematice  ” Ce piesă lipseşte? ”

 ” Cartierul colorat”
 ” Trenul cu două diferenţe”” Aşază la căsuţa potrivită!”
 ” Trenul cu o diferenţă”
 ” Tabloul tricolor”
 Cunoaştere a  ” După mine cine vine?”
mediului  ” Roata timpului”
înconjurător  ” Cine face aceste obiecte?”
 ” A cui mamă este?”” Când se întâmplă?”
 ” Să facem un tablou de primăvară/vară/toamnă/iarnă!”
 ” Ce mi-a povestit o rândunică!”

Activităţi  ” Covoraş pentru camera păpuşii”

ludice  ” Suntem prietenii naturii!”
 ” Micii grădinari”
 ” Suntem harnici!”
 ” Clasa noastră ca o floare!”
 ”Confecţionăm îmbrăcăminte pentru păpuşă!”
 ” Să împodobim farfuria!”
 ” Să împletim cordonul păpuşii!”
 ” Şerveţel naţional”

Jocuri Jocuri cu subiecte  „De-a educatoarea”

simbolice din viaţa cotidiană  „De-a mama şi tata”
 „”De-a grădiniţă”
 „Să construim case!”
 „Şoferul pe autostradă/şosea/drum comunal”
 „La bibliotecă”
 „La magazin”
 „La dispensar”
 „În vizită la şcoală”
 „A venit poştaşul!”
 „Onomastica”
 „La cofetărie”
Jocuri de - pe suprafeţe  ,,Construieşte locuinţa ta/ a bunicilor!”
construcţie plane,  „Camera mea”
suprapunere,  ,,Grădiniţa mea iubită!”
îmbinare:  „Oraşul/satul meu”
 ,,Căsuţe ţărăneşti”
 “Fetiţa şi băiatul” (din figuri
geometrice);
 ,,Băncuţa din parc”
 « Lădiţe pentru legume »
 « Sera de flori »
 « Drapelul tricolor» - din piese
geometrice
 « Oraşul meu»
 ,,Oraşul lui Moş Nicolae”
 ,,Oraşul lui Moş Crăciun”
 ,,Orăşelul copiilor ”
 ,,Săniuţa cu daruri a Moşului”
 ,,Pe derdeluş”
 ,, Rafturi pentru medicamente”
 ,,Adăposturi pentru animale”
  ,,Adăposturi pentru păsări domestice”
 ,, Cuiburi pentru păsărele”
 ,, Grădina primăvara”
 ,,Gardul grădinii”
 ,,Fluturi şi flori”
 ,, Pe şantier’’
 ,,Un oraş european”
 ,,Garaje pentru maşini”
 ,,Case pentru toţi oamenii planetei”
 ,,Parcul copiilor”
 „Fântâna”
 „Biserica”
 „Primăria”
 „Dispensarul medical”

- cu caracter  ,,Roboţei”
tehnic  “Dulăpior pentru haine”
 „Dulapuri pentru jucării”
 „Trenul”
 “ Masa din bucătărie”
 „Avionul”
 „Barca”
 „Căruţa”
 „Camionul”
 „Maşina pompierilor”
 „Roaba”
 „Căruciorul”
 „Macaraua”
- cu materiale din  „Păpuşa”
natură şi deşeuri  „Pălăria păpuşii”
 „Gentuţa păpuşii”
 „Fetiţa şi băiatul”
 „Covor de toamnă”
 „Păsările din curtea mea”
 „Livada bunicii”
- în aer liber  „Castelul de nisip!”
 „Prăjituri cu ciocolată”
 „Jucării din lut”:
-păpuşă;
-ursuleţ;
-pisicuţă;
-bilă;
-minge
 „Adăpostul animalelor”
 „Casa bunicilor”
 „Oameni de zăpadă”
 Jocuri cu subiecte  „De-a cocoşul moşului”
din poveşti şi basme  „De-a Scufiţa Roşie”
 „De-a Albă ca Zăpada”
 „De-a capra cu trei iezi”
 „De-a iedul cu trei capre”
 „De-a ridichea uriaşă”
Dramatizări  „Punguţa cu doi bani”
 „Fata babei şi fata moşneagului”
 „Capra cu trei iezi”
 „Iedul cu trei capre”
 „Ridichea uriaşă”
 „Punguţa cu doi bani”
 „Scufiţa Roşie”
Jocuri de Jocuri motrice  „ Păsărica-şi caută cuibul”
mişcare simbolice  ” Raţele şi vânătorii”
 ” Ţăranul e pe câmp”
 ” Broscuţele sar în lac”
 ” Iepuraşii la morcovi”
 ” Vulpea şi iepuraşii”
 ” Gâştele şi vulpea”
 ” Pisica şi şoricelul”
 ” Ursul doarme”
Jocuri sportive şi  ” Sărim coarda!”
distractive  ” Plimbăm cercul!”
 ” De-a caii şi călăreţii”
 ” Mingea la căpitan”
 ” Ocheşte ţinta!”
 ” Loveşte popicul!”
 ” Ştafeta”
 ” Boscuţele sar în lac”
 ” Atinge clopoţelul!”
 ” Labirintul”
 ” Balerini şi balerine”
Jocuri de  ” Atenţie la traversat strada!”
circulaţie  ” Stop pe roşu, treci pe verde!”
rutieră  ” La plimbare prin oraş/sat”
 ” Ce ştim despre circulaţie?”
 ” Bicicliştii”
 ” Micii pietoni”
 Sectorul „JOCURI DE MASĂ’’

Jocuri de ordonare  ” Ordonează imaginile de la mulţimea cu cele mai multe elemente la

mulţimea cu cele mai puţine elemente - invers!”
 ” Ordonează cifrele în şir crescător – descrescător!”
 ” Ordonează … de la mic la mare – invers!”
 ” Ordonează …de la gros la subţire – invers!”
 ” Ordonează …de la lat la îngust – invers!”
 ” Numără crescător de la … la …!”
 ” Numără descrescător de la… la…!”

Jocuri didactice de  ” În balon”

compunere şi descompunere  ” Pe insulă”
 ” Pe lac”
 ” În poiană”

Jocuri de clasificare  ” Formează mulţimi după formă, culoare, mărime, grosime!”

 ” Alege imaginile din povestea…!”
 ” Alege imaginile din anotimpul…!”
 ” Alege şi grupează!” (fructe şi legume)

Completare a unor elemente  „Tablouri de iarnă/primăvară/vară/toamnă

care lipsesc  ” Portret”
 „Corpul omenesc”
 ” Animale”

 ” Câte sferturi are pâinea?”

Jocuri de reconstituire
 ” Câte jumătăţi are mărul?”
 ” Fructe – puzzle”
 ” Legume – puzzle”
 ” Imagini din poveşti – puzzle”
 ” Tablouri - puzzle”

Povestiri după imagini!  ” La cireşe”

 ” După ciuperci”
 ” O faptă bună”

Sectorul ,,ARTĂ’’

Pictură  ” Covor de frunze uscate”

 ” Cer de toamnă”
 ” Toamna în livadă”
 ” Culorile toamnei”
 ” Cer de primăvară”
 ” Livada primăvara”
 ” Copacul primăverii”
  ” Se întorc păsările călătoare”
 ” Chipul mamei mele”
 ” Autoportret”
 ” Culorile primăverii”
 ” Câmp cu flori”
 ” Fluturi şi flori”
 ” Globuri pentru brad”
 ” Puişori”
 ” Omul de zăpadă”
 ” Copilul cu săniuţa”

Aplicaţie  ” Flori”
 ” Felicitare de ziua ta!”
 ” Trenuleţul”
 ” Omul de zăpadă”
 ” Căsuţa lui Azorică”
 ” Iepuraşi”
 ” Barza”

Modelaj  ” Fructe”
 ” Legume”
 ” Personaje din poveşti”
 ” Flori”
 ” Modelează ceva despre toamnă!”
 ” Şiragul de mărgele al păpuşii”
 ” Ciupercuţe”
 ” Melci”
 ” Crenguţa înflorită”
 ” Covrigi mari, mijlocii şi mici”
 ” Ceşcuţa şi farfuria”
 ” Copacul primăvara/toamna/iarna”
 ” Flori – crizanteme”
 ” Oameni de zăpadă”
Tehnica decolorării cu pic  ” Pădurea”
 ” Ploaia dusă de vânt”
 ” Valurile mării”
 ” Cerul înstelat”
 ” Peisaj de iarnă”
 ” Ninge”
 ” La săniuş”
 ” Câmp cu flori”
 ” Artificii”
 ” Material pentru rochiţa păpuşii”
 ” Câmp cu ciupercuţe”
 Fuzionare  ” Jocul celor două culori”
 ” Flori surori”
 ” Fluturele”
 ” Cu ce seamănă?”
 ” Copacul înverzit - îngălbenit”

Desen şi desen decorativ  ” Iarbă deasă”

 ” Pieptenele”
 ” Periuţa de dinţi”
 ” Acele ariciului”
 ” Straturi cu flori”
 ” Câmp înflorit”
 ” Căniţa păpuşii”
 ” Numărătoare cu biluţe colorate”
 ” Bradul împodobit”
 ” Ouă de Paşti”
 ” Livada iarna”
 ” Legume de toamnă”
 ” Fructe de toamnă”
 ” Vulpea fără coadă”
 ” Crenguţa de brad”
 ” Plouă şi bate vântul”
 ” Marea cu valuri”
 ” Prietenul meu”
 ” Castelul din poveste”
 ” Personaje din poveşti- desene animate”
 ” Omuleţul”
 ” Livada toamna/primăvara/iarna”
 ” Copiii în curtea grădiniţei”
 ” Păsări”
 ” Flori”

Audiţii muzicale  ” Cutiuţa muzicală”

 ” Muzică clasică”
 ” Cântece din repertoriul copiilor”

Interpretare de cântece  « Nu mi-e frică de bau-bau! »

 ” Capra cu trei iezi”
 ” Ceata lui Piţigoi”
 ” Drag mi-e jocul românesc!”
 ” Un copil politicos”
 ” Vino, mamă, de mă vezi!”
 ” Cucule, pasăre sură”
 „Melcul supărat”

Jocuri ritmico-melodice de  ” Dacă vesel se trăieşte!”

mişcare  ” Bat din palme!”
 ” Când am fost noi la pădure”
  ” Răţuştele”
Îndoire de sârmă  ” Floricele”
 ” Baloane colorate”
 ” Ochelarii bunicii”
 ” Ciupercuţa”
 ” Copacul cu coroana rotundă”
 ” Colierul păpuşii”

Dactilo-pictură  ” Strugurele”
 ” Buchetul de flori”
 ” Crizanteme”

Colaje  ” Peisaj de toamnă”

 ” Peisaj de primăvară”
Înşirare  ” Brăţara păpuşii”
 ” Colier pentru mama mea”
Mototolire  ” Tablou cu pomi şi flori”
 ” Mărgelele păpuşii”
 ” Tablou cu trandafiri coloraţi”

Îndoituri hârtie  ” Morişca”

 ” Coiful”
 ” Barca”
 ” Ghirlande”
 ” Ornamente pentru pomul de Crăciun”

Asamblare, îmbinare  „Buburuza” (coajă de nucă, hârtie, pânză şi melană)

 ” Animale din castane şi ghinde” (castane şi ghinde, hârtie, pânză,
melană, beţe de chibrit)
 ” Căluţul fermecat” (dopuri şi beţişoare de chibrit)
 ” Şoricelul” (coajă de nucă şi melană)
 ” Corăbioara” (coajă de nucă, plastilină, beţe de chibrit, hârtie)
 ” Păpuşi din linguri de lemn” (linguri de lemn, materiale textile)

Şnuruire  „Semnul de carte”

 ” Coşuleţul”
 ” Guleraşul păpuşii”
Răsucire  ”Ciucuraşi pentru prosopul naţional”
 ” Şnurul mărţişorului”
 FAMILIA MEA

Suntem cinci oameni în casă

Că i-am numărat la masă,
Tata, mama şi bunicul
Bunica şi eu, piticul.

Tata-i bun şi serios,

Muncitor şi respectuos,
Despre mama ce să-ţi spun?
Nu am voie să-i ascund
Fapte rele, ghiduşii,
Când le fac ca alţi copii.

Bunica îmi dă povaţă,

Cum să mă port în viaţă,
Vă spun de bunic apoi,
C-a fost primul în război.

MAMA

Cine este acea splendoare

Ce te-alintă cu ardoare?
Cine este acea minune
Ce la piept mereu te ţine?
Cine este acea fiinţă
Ce te-nvaţă din ştiinţă?
Cine are acea paloare
Ce te-mbată ca o boare?

Cine are toate cele

Ce te plimbă printre stele?
Cine este acea rugare
Ce ţi-aduce alintare?
Cine e acea lumină
Ce în noapte ea suspină?

Ce te-aleargă, ce te-ndeamnă
Şi prin rugă ea te cheamă?
Cine? Cine?
 MAMA-I CÂNTEC!
Paulina Popa

Mama-i cântec,
Mama-i soare,
Mama-i dulce alinare.
Mama-i zâmbet,
Mama-i vis,
Mama-i floare de cais.
Mama-i rază,
Mama-i dor,
Mama-i aripă în zbor.
Mama-i toate,
Câte sunt,
E iubire pe pământ.

MAMA ESTE TOT CE-I BUN!

Paulina Popa

Mama e un cântec vesel,

E iubirea-n zori de zi,
Mama-i cântecul culorii,
Florile de pe câmpii.
Mama-i curcubeu pe ape,
E sărut de suflet sfânt,
Mama-i îngerul de-aproape,
Fericirea pe pământ.
Mama este tot ce-i bun,
Mama-i versul lăcrimând,
Mama-i flacără arzând;
Orişiunde, orişicând.

MAMA MEA E CEA MAI DRAGĂ

Nu-i copil în lumea-ntreagă

Care astăzi să nu spună
Mama mea e cea mai dragă,
Mama mea e cea mai bună.
Spun şi eu măicuţei mele
Şi-i voi spune totdeauna,
Mamă, tu mi-eşti numai una
Cum e luna între stele.
Gândul tău orice ar face
Spre un singur ţel se-ntoarce,
Gând ce spune pentru mine,
Bucurie, pâine, pace.
Pentru mâini ce hărnicesc,
Pentru ochi ce-nseninează,
Pentru gând ce priveghează,
Ţie mamă-ţi mulţumesc!
Mâinile-ţi pe fruntea mea
Chiar de-s aspre de unelte
Eu le simt uşoare, zvelte,
Adiind a viorea.
Ochii tăi, chiar de se-ntâmplă
Să-şi dea lacrima-n vileag
Mie îmi surâd cu drag
Şi-un sărut îmi pun în tâmplă.
La mulţi ani şi numai bine
Eu aşa-ţi urez acum
Şi să te mândreşti cu mine
Cum cu tine mă mândresc.

MĂICUŢA MEA

E ziua mamei mele

Şi totu-i plin de flori,
Îi simt aici prezenţa
Ca de atâtea ori.

Suavă ca un ghiocel.
Obrajii de lalea,
Parfumul ei de trandafir,
Aşa e mama mea.

Te iubesc, măicuţa mea,

Pentru tot ce-mi dăruieşti,
Te iubesc, măicuţa mea,
Aşa cum eşti.

Aş vrea să-i dau o floare,

Să semene cu ea,
Dar nicio floare-n lume
Nu e ca mama mea.

MĂICUŢĂ DRAGĂ

Sunt mic, măicuţă dragă,

Dar tare te iubesc,
Încât întreg pământul
Aş vrea să-ţi dăruiesc.
Dar vezi, măicuţă dragă,
Eu sunt aşa de mic,
Pământul este mare
Şi nu pot să-l ridic,
Dar de pe-ntreg pământul
Cât ochii îl cuprind,
O floare am cules
Cu drag şi ţi-o întind.

MAMĂ DRAGĂ

Mama m-a crescut în poală

Din leagăn până la şcoală,
Zile-ntregi şi nopţi de-a rândul,
Mi-a vegheat somnul şi gândul.
M-a-nvăţat să gânguresc,
Să zic mama, să zâmbesc,
Apoi m-a-nvăţat prin casă
Primii paşi până la masă.
Mamă bună, mamă dragă,
Te-oi iubi o viaţă-ntreagă,
Pentru că tu m-ai născut,
Pentru că tu m-ai crescut.

MAMA MEA

Pe braţul ei mă legăna
Cu nani, nani m-adormea,
Să-mi fie somnul mai uşor,
Mama mea.

Iar când o boală mă-ncerca,

Ea nopţi întregi nu aţipea,
Mă legăna şi mă-ngrijea,
Mama mea.

O, mamă, cât timp vei trăi,

De mine tu te vei mândri!
Te voi iubi şi asculta,
Mama mea.

MAMA

Mama este cel mai duios cuvânt rostit vreodată,

E vorba dulce din noaptea întunecată,
Mama este zâna bună din poveşti.
Tu, mamă, cea mai frumoasă eşti!

Când îmi vorbeşti, ziua pare mai frumoasă,

Mi-e bine când îţi aud vorba duioasă,
Când îmi zâmbeşti, inima-mi tresare
Şi vorba ta e dulce alinare.

Eşti trandafirul din grădina vieţii mele,

 Eşti îngerul copilăriei mele,
Doresc să fiu întotdeauna în preajma ta,
Să-ţi spun că te iubesc, de ziua ta!

CÂNTEC DE LEAGĂN
Muzica şi versurile: C. Meres

În pătuţul cel frumos

Copilaşul s- a culcat.
Stă frumos acoperit,
Doarme că e obosit…
Nani, nani, nani, puişor…

Iepuraşul, păpuşica,
Căţeluşul şi pisica
Stau din joc şi-au aţipit
Că e ora de dormit…
Nani, nani, nani, puişor…

Dorm şi flori şi păsărele,

Dorm şi gâze mititele,
Noaptea s- a lăsat uşor…
Dragul mamei puişor…
Nani, nani, nani, puişor…

ÎN AJUNUL PAŞTELUI
Elena Farago

1. Ce bine-mi pare ... Mâine e ziua

Când mă îmbrac frumos, curat,
Şi spun în loc de „Bună ziua!”
Părinţilor: - „Hristos a înviat!”

2. Şi tot aşa de-acu-nainte

Vreo nu ştiu câte săptămâni,
Căci eu sunt mic, dar sunt cuminte
Şi ştiu ce sărbătoare-i mâini;

3. Şi ştiu „Hristos a înviat! ce-nseamnă

Căci am o mamă bună, eu
Ce-n toate serile mă-ndeamnă,
Să mă închin lui Dumnezeu.

4. Ştiu „Tatăl nostru” şi ştiu spune

Şi alte rugi ce-mi plac nespus,
Şi ştiu să cânt şi-o rugăciune
Cu învierea lui Iisus.

5. Şi măine, în loc de ruga care

O spun la masă, de-obicei,
O voi cânta frumos şi tare,
Să-i bucur pe părinţii mei.

CINE STRICĂ JUCĂRII

E urât copilul, ştii,

Care strică jucării.
Uite, ieri un băieţel
A tras ursul dupa el.
Labele-n spate i-a-ntors,
Ochişorii mici i-a scos.
Camionul l-a trântit,
Roţile i-a-nţepenit.
Pe păpuşă a lăsat-o
Fără părul ei roşcat.
Veveriţa jucăuşă
Fără coadă-i după uşă.
Avionul, frăţioare,
Nu mai poate ca să zboare.
Să vedem de-acum încoace,
El cu ce o să se joace.

CU MINGEA PE ŞOSEA

Pisoiaşul se juca
Cu-a lui minge pe şosea;
Un şofer nu l-a văzut,
Peste minge a trecut.

Ce păţea pisoiul oare

De viteza era mare?
Dacă poţi să mai socoţi
Nimerea chiar el sub roţi!

PAPUCELUL BUCLUCAŞ

Astăzi am găsit sub pat,

Un papuc demult uitat,
Dar unde-i perechea lui?
Nicăieri în casă nu-i.
Măi, Grivei, tu n-ai văzut

Zilele astea un papuc?

Ham! Latră
Şi m-a condus
În grădină ieri l-a pus.
 Cu lăbuţele-i în grabă
Grivei a făcut o groapă

Şi-năuntru ce să vezi?
Un papuc cu ciucuri verzi.
Hei, papucul l-ai găsit!
Am strigat eu fericit!
Ştii că meriţi să te cert
Dar eşti deştept şi te iert.

VOINICII
Ca să fim copii voinici,
Facem sport încă de mici:
Alergăm ca iepuraşii,
Şi zburăm ca fluturaşii;
Facem tumbe fel de fel,
Ca şi ursul Martinel.
Sărim cum ne e pe plac,
Ca broscuţele pe lac.
Însă cel mai bine-i că
Facem şi gimnastică:
Unu, doi, unu, doi,
Faceţi toţi la fel ca noi!

CUM MÂNCĂM?

Riţa, veveriţa, tu,

Ronţăi zi de zi alune,
Nuci şi ghindă o mulţime,
Dar nu le mai sparge-n dinţi,
Că îndată smalţul crapă,
Şi-ntr-o zi, n-ai să mai poţi,
Nici măcar să ronţăi apă.

CORPUL MEU

De când am venit pe lume,

Mi-a plăcut să ştiu de mine.
Azi, în fine-am învăţat
Corpul meu din ce-i format!
 În oglindă mă privesc,
Şi încep să povestesc:
Am un cap rotund, vezi bine,
Părul, ce frumos îmi vine!
Urechiuşe foarte fine,
Două sunt, ştie oricine!
Un nas mic şi o guriţă,
Şi doi ochi de albăstriţă
Vine-n continuare corpul,
E legat de cap cu gâtul.
La corp am două mânuţe
Ce au zece degetuţe
Şi mai am două picioare
Care-s bune la mişcare.
Ei, acesta-i corpul meu,
Să-l învăţ, nu a fost greu!

GRĂDINIŢA MEA IUBITĂ

de Ami

Grădiniţa mea iubită,

Bine te-am găsit!
Eşti atâta de frumoasă cât nici n-am gândit!
Râde soarele-n fereastră, florile zâmbesc,
Iar păpuşile frumoase din dulap privesc.
Ce să-ţi spun?!
Sunt fericită
Că pot învăţa
Într-o grădiniţă mare cum e grădiniţa mea.
 VINE, VINE PRIMĂVARA!
Muzica: N. Saxu

Vine, vine primăvara,

Se aşterne-n toată ţara,
Floricele pe câmpii,
Hai să le adunăm copii!

Creşte, creşte iarba verde

Ciocârlia- n nori se pierde
Haide s- ascultăm copii
Al ei cântec din câmpii!

Cu- cu, cu- cu strigă tare

Pitpalacu- n luncă sare,
Mieii zburdă pe câmpii,
Haideţi să- i vedem copii!

ÎNFLORESC GRĂDINILE
Muzica: T. Popovici

Înfloresc grădinile,
Ceru- i ca oglinda.
Prin livezi albinele,
Şi- au pornit colinda.

Cântă ciocârliile,
Imn de veselie.
Fluturii cu miile,
Joacă pe câmpie.

Joacă fete şi băieţi,

Hora- n bătătură.
Ah, de ce n- am zece vieţi,
Să te cânt natură.
 DE ZIUA TA…

Am vrut să-ţi culeg din soare

O rază să-ţi prind în păr.
Dar tu străluceşti mai tare
De dragoste şi dor.

De ziua ta, mămico,

În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă. mămico,
Alt dar mai frumos nu se putea!

Am vrut să-ţi culeg steluţe

Să-ţi fac un frumos colier,
Dar cine nu ştie oare
Că-n zori steluţele pier.

De ziua ta, mămico,

În dar ţi-am adus inima
Şi crede-mă, mămico,
Alt dar mai frumos nu se putea!

HĂRNICUŢA

Refren:
Are mama o fetiţă cât un ghemotoc,
Are mama o fetiţă cuminţică foc,
Veselă şi hărnicuţă unde s-ar afla
Parcă e o albinuţă, aşa este ea,
Şi la şcoala şi acasă, e mereu în zor,
Fata mamei e voioasă şi de ajutor.

Are mama o fetiţă cât un ghemotoc,

Are mama o fetiţă cuminţică foc,
Acasă nu cred că strică
Să fii gospodină mereu.
Deci patul mi-l fac cuminţică
Şi praful îl şterg numai eu.
Ghiozdanul mi-l fac de cu seară
Şi- mi pun tot ce- mi trebuie- n el,
Îmi dau pantofiorii cu ceară
Şi şorţul mi- l calc frumuşel.

Are mama o fetiţă cât un ghemotoc,

Are mama o fetiţă cuminţică foc.
 Mă scol totdeauna devreme
Pe mama s- o pot ajuta,
Că poate ea are nevoie
Să fug şi să cumpăr ceva,
Florile le ud şi tot eu le- ngrijesc,
Când vin de la şcoală acasă
Cu- n zâmbet voios mă primesc.

La şcoală, la fel ca acasă

Îmi place cuminte să fiu.
Şi sunt totdeauna în clasă
Atentă să- nvăţ şi să ştiu
Îmi place să- nvăţ cât mai bine,
Să fiu un exemplu mereu,
Azi, unde- i nevoie de mine,
Îndată prezent spun şi eu.

BOBOCII
Muzica: I. Potolea

Şi pe soare şi pe ceaţă
Boboceii mei de raţă
Ziua- ntreagă stau pe lac
Şi se scaldă Mac- Mac- Mac.
Mac- Mac- Mac- Mac

Ei înoată foarte bine

Chiar mai bine decât mine
Şi ce scufundări mai fac
Ca sportivii Mac- Mac- Mac
Mac- Mac- Mac- Mac

Numai seara când se lasă

Vin cu cârdul drept acasă
Şi adorm cuminţi şi tac
Ca şi voi, copii,
Mac- Mac!
Mac- Mac- Mac- Mac!

NUMĂRĂTOARE

Hai să zicem una, una este luna.

Hai să zicem una, să se facă două.
Două ini copilul are, una este luna.
Hai să zicem două, să se facă trei.
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are, una este luna.

Hai să zicem trei, să se facă patru.

Patru boi la plug se mână
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are, una este luna.

Hai să zicem patru, să se facă cinci.

Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are, una este luna.

Hai să zicem cinci, să se facă şase.

Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are, una este luna.
Şase zile lucrătoare
Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are, una este luna.

Hai să zicem şase, să se facă şapte.

Şapte zile- n săptămână
Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are, una este luna.

Hai să zicem şapte, să se facă opt.

Câte opt, la joc, voinicii
Şapte zile- n săptămână
Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are, una este luna.

Hai să zicem opt, să se facă nouă.

Nouă Martie… mucenicii
Câte opt, la joc, voinicii
Şapte zile- n săptămână
Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are, una este luna.

Hai să zicem nouă, să se facă zece.

Zece nota la purtare
Nouă Martie… mucenicii
Câte opt, la joc, voinicii
Şapte zile- n săptămână
Cinci sunt degete la mână
Patru boi la plug se mână
Trei crai vin din depărtare
Două mâini copilul are, una este luna.

IEPURAŞII
(din folclorul copiilor)

Iepuraşi, fugiţi acum,

Iepuraşilor,
Hai la crâng, nu staţi în drum,
Iepuraşilor.
Vânătorul dacă vine,
Iepuraşilor,
N- are să vă fie bine,
Iepuraşilor,
Vânătorul dacă vine,
Iepuraşilor,
N- are să vă fie bine,
Iepuraşilor.

Să v- ascundeţi mai curând,

Iepuraşilor,
Vin copoii toţi lătrând,
Iepuraşilor,
Vă iau urma şi v-alungă,
Iepuraşilor,
Hai, fugiţi să nu v-ajungă,
Iepuraşilor,
Vă iau urma şi v-alungă,
Iepuraşilor,
Hai, fugiţi să nu v-ajungă,
Iepuraşilor.
 HORA

Frunză verde de cicoare, tra, la, la,

Hai să tragem hora mare, tra, la, la,
Pe câmpia cea cu flori, tra, la, la,
Că e soare fără nori, tra, la, la.

Să jucăm hora pe loc, tra, la, la,

Şi s- avem mereu noroc, tra, la, la,
Tot mai lin, mai lin, mai lin, tra, la, la,
Ca soarele pe senin, tra, la, la.

DEGEŢELELE

Ne jucăm, ne jucăm,
Cu degetul mare noi ne jucăm,
Când degetul mare a obosit,
Arătătorul a şi sosit.

Ne jucăm, ne jucăm,
Cu arătătorul noi ne jucăm,
Când arătătorul a obosit
Mijlociul a şi sosit.

Ne jucăm, ne jucăm,
Cu mijlociul noi ne jucăm,
Când mijlociul a obosit
Inelarul a şi sosit.

Ne jucăm, ne jucăm,
Cu inelarul noi ne jucăm
Când inelarul a obosit
Degetul mic a şi sosit.

Ne jucăm, ne jucăm,
Cu degetul mic noi ne jucăm,
Când degetul mic a obosit
Palmele au şi sosit.

Ne jucăm, ne jucăm,
Cu palmele noi ne jucăm,
Când palmele au obosit
Pumnişorii au şi sosit.

Ne jucăm, ne jucăm
 Cu pumnişorii noi ne jucăm ,
Când pumnişorii au obosit
Picioarele au şi sosit.

Ne jucăm, ne jucăm,
Cu picioarele noi ne jucăm,
Când picioarele au obosit
Ochişorii au adormit.

DEGETELE MÂINII

Degetul mare pleacă la plimbare,

Arătătorul duce bastonul,
Mijlociul duce pardesiul,
Inelarul duce geamantanul,
Iar degetul mic, fiindcă e pitic,
Nu duce nimic.

SĂNIUŢA
Muzica: I. D. Vicol

Săniuţa fuge,
Nimeni n- o ajunge,
Are dor de ducă,
Parcă- ar fi nălucă.

Toată ziua prin zăpadă,

Vine lume să o vadă.
Săniuţa e uşoară,
Fuge parcă zboară.

Are tălpi lucioase,

Vârfurile- ntoarse,
Pod de scândurele,
Să tot stai pe ele…

Toată ziua prin zăpadă

Vine lume să o vadă,
Săniuţa e uşoară,
Fuge parcă zboară.

Peste hopuri sare,

Ca pe zmeu călare,
Hăţul de- o să scape
Trânta e aproape

Toată ziua prin zăpadă

Vine lume să o vadă
Săniuţa e uşoară
Fuge parcă zboară.

MASĂ MARE
(folclorul copiilor)

Două gâşte fac găluşte

Şi găina dă făină,
Un boboc suflă în foc,
Iar cocoşul sus pe plită
Învârteşte o clătită
Caldă, caldă, rumenită.

Şi când toate- au fost gătate

Curca lată şi guşată
A dat fuga la vecin
S- aducă oala cu vin
Un motan ce sta pitit
A mâncat tot ce-a găsit.

CUCULE, PASĂRE SURĂ

Muzica: I. D. Chiriţescu

Cucule, pasăre sură, cuc.

Cucule, pasăre sură, cuc.
Ce tot cânţi la noi pe şură,
Cuculeană, lugojană, cuc.
Ce tot cânţi la noi pe şură,
Cuculeană, lugojană, cuc.

Ori ţi- e foame,

Ori ţi-e sete, cuc.
Ori ţi- e foame,
Ori ţi-e sete, cuc.
Ori ţi- e dor de codrul verde,
Cuculeană, lugojană, cuc.
Ori ţi- e dor de codrul verde,
Cuculeană, lugojană, cuc.
Nu mi-e foame,
Nici mi- e sete, cuc.
Nu mi-e foame,
Nici mi- e sete, cuc.
Ci mi-e dor de codrul verde,
Cuculeană, lugojană, cuc.
Ci mi-e dor de codrul verde,
Cuculeană, lugojană, cuc.

RĂŢUŞTELE
Muzica: N. Gany

Răţuştele mele pe apă s-au dus,

Răţuştele mele pe apă s-au dus,
Stau cu capu- n apă şi codiţa-n sus,
Stau cu capu- n apă şi codiţa-n sus…

Răţuştele mele înoată în iaz,

Răţuştele mele înoată în iaz,
Dau din aripioare şi au mare haz,
Dau din aripioare şi au mare haz…

După- atâta joacă foamea a venit,

După- atâta joacă foamea a venit,
Şi pornesc grăbite drept la pescuit,
Şi pornesc grăbite drept la pescuit…

Au mâncat mult peşte şi s-au săturat,

Au mâncat mult peşte şi s-au săturat,
Una după alta spre casă- au plecat,
Una după alta spre casă- au plecat…

Mergând către casă, ele măcănesc,

Mergând către casă, ele măcănesc,
Stau apoi la umbră şi se odihnesc,
Stau apoi la umbră şi se odihnesc…

AZI, GRIVEI E MÂNIOS!

Muzica: L. Comeş
Versuri: A. Ivaşcanu

Azi, Grivei e mânios,

Ham- Ham…
Nu răzbeşte cu un os,
Ham- Ham…
Mârâie şi se frământă
Zici că s- ar lua la trântă…
Azi, Grivei e mânios,
Ham- Ham…

Se zbârleşte dacă- l chemi,

Ham- Ham…
Pe ciolan se- aruncă ghem,
Ham- Ham…
Din privire parcă spune:
„Stai să vezi că- l voi răpune!”
Azi, Grivei e mânios,
Ham- Ham…

UF, DE I- AR VEDEA PISICA!

Muzica: Ion Dumitrescu
Versuri: Păuna Răzvan

Ne cunoaşte-o lume- ntreagă,

Noi suntem taraful Kiţ,
Jucăuşi şi buni de şagă
Suntem cântăreţi vestiţi…

Kiţ-Kiţ- Kiţ- Kiţ

N-avem frică de pisici
Kiţ-Kiţ- Kiţ- Kiţ
Când nu sunt pe- aici.

Cu o cobză şi- o vioară,

Cu un nai şi- un contrabas,
Dăm concerte- n seri de vară
Şi cântăm aşa pe nas:

Kiţ-Kiţ- Kiţ- Kiţ

N-avem frică de pisici
Kiţ-Kiţ- Kiţ- Kiţ
Când nu sunt pe- aici.
VULPEA ŞI GÂSCA
(folclorul copiilor)

Vulpe, tu mi-ai furat gâsca ,

Dă- mi- o înapoi!
Că de nu, eu vin cu puşca
Şi cu trei copoi.
Că de nu, eu vin cu puşca
Şi cu trei copoi.

Lele vulpe, fii cuminte

Nu mai tot fura,
Nu mai tot fura.
Gâşte fripte şi plăcinte
Nu- s de dumneata.
Gâşte fripte şi plăcinte
Nu- s de dumneata.

MÂŢA
Muzica: G. I. Mugur

Mâţa şireată
Vine la smântână
Miau- miau
Se tot milogeşte,
Dar de şoareci
Mâţa ne fereşte.

Toarce din furcă

Numai şiretlicuri,
Miau- Miau
Şi se linguşeşte,
Dar de şoareci
Mâţa ne fereşte.

CEATA LUI PIŢIGOI

Muzica: Nelu Ionescu

Ceata lui Piţigoi

Trece mândră prin zăvoi.
Toţi luptători de soi,
Dai într- unul, ţipă doi.
Aoleu, ce tărăboi,
Dai într- unul, ţipă doi.
Aoleu ce tărăboi,
Dai într- unul, ţipă doi.

Aprigi ca nişte zmei,

Şi cu brâu din sfori de tei.
Sprinteni şi ocheşei,
Latră câinii după ei.
Ham- Ham- Ham, lângă bordei,
Latră câinii după ei.
Ham- Ham- Ham, lângă bordei,
Latră câinii după ei.

BATE VÂNTUL FRUNZELE

Muzica: Dumitru Cuclin

Bate vântul frunzele

Se- nvârtesc moriştile
Rândunica aşa zboară
Iar eu trag zmeul de sfoară.

Mama la plăcinte face,

Bunicuţa lână toarce,
Tata trage la rindea,
Iar eu bat din palme- aşa.

Moşul taie lemnele,

Eu adun surcelele,
O fetiţă dă la pui,
Iar eu în copac mă sui.

DRAG MI- E JOCUL ROMÂNESC

(folclorul copiilor)

Drag mi- e jocul românesc,

Dar nu ştiu cum să- l pornesc
Hei, hei, tra, la, la,
La, la, la, la, la…

Bine de nu l-oi porni,

Eu ruşine oi păţi
Hei, hei, tra, la, la,
La, la, la, la, la…

Nu te uita la cojoc,
Ci te uită cum mai joc,
Hei, hei, tra, la, la,
La, la, la, la, la…

DOI PITICI
Muzica: J. Lupu
Versuri: I. Buzescu

Într- o poieniţă,
De cum s- a- nserat,
Doi pitici de- o şchioapă
Au ieşit la sfat…
Au scufiţe roşii,
Din floare de mac,
Bărbi de- un cot şi cizme
Lucioase de lac…

La, la, la, la, la

Dar când luna clară lin a răsărit

Şi piticii noştri
La drum au pornit
Pe sub tufe dese
De trifoi şi-urzici
Au ca felinare
Câte- un licurici.

La, la, la, la, la

MAC, RĂŢOIU
Muzica: Petre Tipordei
Versuri: Ivonne Buzescu

Cin’ s- arată pe la noi

Printre tufe de trifoi,
Are ciocul lătăreţ
Şi nu pare prea isteţ?

E răţoiul Mac- Mac- Mac,

Mare campion pe lac,
Are strai de pufuleţ,
La codiţă este creţ…

Are pasul legănat

Şi e tare- nfumurat,
Mama şi- ai lui frăţiori
Nici nu sunt înotători…

E răţoiul Mac- Mac- Mac,

Mare campion pe lac,
Are strai de pufuleţ,
La codiţă este creţ…

NU MI-E FRICĂ DE BAU-BAU !

Când copilul nu-i cuminte,

Cei mari altă treabă n-au.
Şi vor să-l înveţe minte:
"-Stai că vine-acum bau-bau!"

Refren: Oare câte gheare are,

Cum o arăta bau-bau?
Cât de fioros e oare,
Cum o arăta bau-bau?
Hei, hei, hei,
Nu mi-e frică, nu mi-e frică de bau-bau,
Nu mi-e frică, nu mi-e frică de bau-bau!

Refren:
Nu mi-e frică, nu mi-e frică de bau-bau,
Nu mi-e frică, nu mi-e frică de bau-bau,
Nu mi-e frică, nu mi-e frică de bau-bau,
Nu mi-e frica, nu mi-e frică de bau-bau,
Nu mi-e frică de bau-bau !

Vorbe goale pot să toarne

Cei ce doar din gură dau,
Că-i urât,că are coarne,
Nu mi-e frică de bau-bau!
Refren: ...

Eu acum le dau o veste

Celor care s-au speriat,
E-o legendă , e-o poveste,
Hei, bau-bau n-a existat...
Refren: ...
ANIMALELE
Muzica: Al. Voevidica

Mâţa zice: Miau- Miau- Miau…

Unde- i laptele să- l iau?
Grivei zice: Ham- Ham- Ham…
Cum aş roade-un os, dar n-am!

Oaia zice: Be- He- Hea,

Cum aţi tuns voi lâna mea?
Raţa zice: Mac- Mac- Mac…
Bine e să- noţi pe lac.

Gâsca zice: Ga- Ga- Ga…

Pân’ la râu cum aş zbura?!
Puii zic: Piu- Piu- Piu- Pii…
Nu ne chinuiţi, copii!

ANOTIMPURILE

Toamna: septembrie, octombrie, noiembrie

Toamna a sosit acuma

A-nceput să cadă bruma
Vântul bate tot mai tare
Unde să ne-ascundem oare?

Toamna a intrat în casă

Punând struguri dulci pe masă
Şi-n cămară prin borcane
Pătlăgele dolofane

Tot ea ne-a adus alune,

Nuci şi mere foarte bune,
Mari gutui pentru dulceaţă
Şi butoi cu varză creaţă.

Iarna: decembrie, ianuarie, februarie

Neaua peste tot s-a pus,

A venit iarna draguţa,
Hai, copii, pe deal în sus
Să ne dăm cu săniuţa.
Câte unul câte doi,
Ne suim în sănioară
Fără cai şi fără boi,
Săniuţa fuge zboară

Ninge ninge încetişor,

Cade câte-un fulguşor
Iar la geam iarna isteaţă
Pune mândre flori de gheaţă.

Primăvara: martie, aprilie, mai

Primăvara a venit,
Cu alai de flori albastre
Şi cu cerul însorit
Pe meleagurile noastre.

Ghiocei şi păpădii,
Fluturi galbeni pe câmpii,
Primăvara-s bucurii
Hai să ne jucăm, copii!

Iată, muguri înverzesc,

Păsărele ciripesc
Şi copacii înfloresc!
Primăvară, te iubesc!

Vara: iunie, iulie, august

Vara soarele-i fierbinte

Şi la toţi le aduce aminte
De nisip şi valuri care
Ne aştern scoici la picioare.

Cine ne aduce oare

Darnică vacanţa mare
Şi excursii minunate?
Este vara, ai dreptate!

Este un anotimp, vezi bine,

Cu dulci fructe, valuri line
Şi distracţii până-n seară.
Iată mult visata vară
 Iată mult visata vară
Iată mult visata vară...

UN MOTAN CÂT UN PISOI

Un motan cât un pisoi,

Pam- Pam- Param- Pam- Pam,
Stă pe- o ladă de gunoi,
Pam- Pam- Param- Pam- Pam,
Şi tot caută în el,
Pam- Pam- Param- Pam- Pam,
Să găsească- un şoricel,
Pam- Pam- Pam.

A plecat motanul,
A plecat golanul,
Ce sunt eu de vină
De- l calcă o maşină.

A trecut de- atunci un an,

Pam- Pam- Param- Pam- Pam,
S-a-nsurat bietul motan,
Pam- Pam- Param- Pam- Pam,
De atunci caută- n gunoi,
Pam- Pam- Param- Pam- Pam,
Hrană pentru opt pisoi,
Pam- Pam- Pam.

A fugit motanul,
A fugit golanul,
Ce sunt eu de vină
De- l calcă o maşină.

ALUNELUL
(folclorul copiilor)

Alunelul, alunelul,
Hai la joc.
Să ne fie,
Să ne fie, cu noroc!

Cine- n horă o să joace,

Mare, mare, se va face!
Cine n- o juca de fel
Să rămâie mititel!

CÂNTECUL GAMEI
Muzica: Richard Rogers
Text adaptat

Do_ e o doamnă mai voinică,

Re_ un rege mustăcios,
Mi_ o mică turturică,
Fa_ un falnic chiparos,
Sol_ solfegiul nu e greu,
La_ la fel cântăm mereu.
Şi_ e nota de sfârşit,
Şi la Do_ am revenit.
Do, Re, Mi, Fa , Sol, La, Si, Do.
Do, Re, Mi, Fa , Sol, La, Si, Do.

ACUM E TOAMNĂ, DA!

A, a, a! Acum e toamnă, da.

Iarba-n câmp se veştejeşte,
Frunza-n codru-ngălbeneşte,
A, a, a! Acum e toamnă, da.

E, e, e, plăcută vreme e.
Mere, prune, nuci şi pere,
Noi avem după plăcere,
E, e, e, plăcută vreme e.

I, i, i, veniţi copii la vii!

Strugurele must se face,
Şi nouă mustul ne place,
I, i, i, veniţi copii la vii!

O, o, o, se duc cocorii-n stol.

Se duc cuci şi rândunele
Şi ne pare rău de ele,
O, o, o, se duc cocorii-n stol.
ÎN PĂDURE

Câte unul pe cărare,

Trecem prin pădurea mare
Uite sus şi uite jos
Totu-i viu, totu-i frumos!

Sus pe crengi sunt păsărele

Ia, uitaţi-vă la ele!
Uite sus şi uite jos
Totu-i viu, totu-i frumos!

Uite, zmeură, frăguţe,

Uite albe ciupercuţe!
Uite sus şi uite jos
Totu-i viu, totu-i frumos!

MICUL GREIERAŞ

Spune-mi, iubite copilaş,

Cum cânta micul greieraş?
Cri, cri, cri, cri, cri, cri,
Aşa cântă micul greieraş.

Spune-mi, iubite copilaş,

Cum râde micul greieraş?
Ha, ha, ha, ha, ha, ha,
Aşa râde micul greieraş.

Spune-mi, iubite copilaş,

Cum plânge micul greieraş?
...(se imita plânsul)
Aşa plânge micul greieraş.

Spune-mi, iubite copilaş,

Cum doarme micul greieraş?
Mmm, mmm, mmm, mmm,
Aşa doarme micul greieraş.
Aşa doarme micul greieraş.
 MARICICA
De Luiza Vlădescu

Maricica este o fetiţă din grupa mică. Dimineaţa ea se pregăteşte să plece la

grădiniţă. Se scoală, se îmbracă, se uită în oglindă si cântă:
- Mă asteaptă grădiniţa,
Ce frumoasă e fetiţa!
Cănăfior alb la ciorap,
Fundă roşie pe cap!
Aşa cântă Maricica şi dă să iasă pe uşă afară, când deodată se aude strigată:
- Maricică, Maricică… nu pleca, esti murdărică!
Maricica se întoarce:
- Cine mă strigă?
- Eu, pieptenele… Nu te-ai pieptănat!
- Nici nu te-ai spălat! îi strigă apa din lighean.
- Nici cu săpun nu te-ai dat… se răsuceşte săpunul supărat în farfurioara sa.
- Nici pe dinţi nu te-ai spălat! spune periuţa de dinţi.
Şi pieptenele, şi apa, şi săpunul, şi peria de dinţi sar în sus şi strigă:
- Întoarce-te, întoarce-te, Maricică!… Nu vezi că esti murdărică?
Rău se supără Maricica. Le scoate limba, se strâmbă şi spune:
- Nu vreau să vorbesc cu voi. Sunt supărată. Tu, apă, eşti rece şi odată, când m-am
spălat pe faţă mi-ai alunecat pe gât. Tu, săpunule te bagi unde nu-ţi fierbe oala! Când
vreau să mă dau cu săpun numai pe frunte şi pe obraji, tu mi te bagi şi în urechi şi în nas
şi-n ochi…Cu pieptenele sunt supărată, că mă trage de păr… Şi cu tine, perie de dinţi, nu
vreau să vorbesc, că ai pastă amară… şi mă ustură limba…Să mă lăsaţi în pace!
- Maricică, Maricică! îi strigară apa, săpunul, pieptenele şi periuţa de dinţi.
Maricica se uită în oglindă şi-şi întrebă fundiţa şi cănăfiorii de la şosete:
- Sunt murdărică?
- Nuu… îi răspund fundiţa şi cănăfiorii. Esti gătită, draga noastră.
- Dar apa şi săpunul spun că nu sunt spălată, pieptenele spune că nu sunt
pieptănată…
- Vai, Maricică, îi şoptesc fundiţa şi cănăfiorii, ce te iei după ei? Nu te vezi că eşti
curată? Uite!
Faţa n-are nici o pată.
Nasul s-a cam murdărit, că-i răcit…
Părul este sub căciulă;
Dinţii sunt pitiţi în gură;
Mâna, vezi, mănuşă are…
Nu-i nevoie de spălare!
- Aşa?
 - Daaaa!
- Atunci pot pleca.
Şi Maricica pleacă la grădiniţă cântând:
Mă aşteaptă grădiniţa,
Ce frumoasă e fetiţa!
La grădiniţă, grupa mică a întins o horă mare. Maricica voioasă, s-a prins în horă… şi
cântă cu
ceilalţi copii:
- Coroana e rotundă,
Rotundă e şi luna,
Frumoasă e şi fata…
Pe care o aleg…
Maricica cântă şi se învârteşte în horă… dar pe ea nu o alege nimeni să joace în mijlocul
horei.
- Alege-mă şi pe mine! strigă Maricica unei fetiţe.
- Nu te aleg, că nu esti pieptănată…
- Alege-mă tu! strigă ea unui băiat, ce se află în mijlocul horei.
- Nu… nu te aleg, Maricică, fiindcă eşti murdărică.
- Ei, si? ridică Maricica din umeri. Nu mai pot! Iaca eu mă joc cu Ursulache…
Plecă din horă, îşi ia ursuleţul din dulap şi se aşază pe un scăunel. Îşi priveşte pe furiş
mâinile şi-şi întrebă în şoaptă fundiţa:
- Sunt eu murdărică?
- Nuuuu… ştiu, răspunse fundiţa. Eu văd că faţa n-are nicio pată, nasul s-a cam murdărit,
da-i răcit.
- Taci, taci! strigă ursuleţul. Eşti o fundiţă mincinoasă… Azi nu s-a spălat deloc… Eu cu
Maricica nu mă joc. Şi ursuleţul se răsuceşte şi sare din mâinile Maricicăi.
Fundiţa a tăcut. Au tăcut şi cănăfiorii. Maricica-i singură şi-i vine să plângă…
Copiii se joacă şi cântă:
- Coroana e rotundă,
Rotundă e şi luna,
Frumoasă e şi fata…
Pe care o aleg…
Maricica ia o păpuşică, dar păpuşica îi strigă:
- Lasă-mă-n pace! Îmi murdăreşti rochiţa cu mâinile tale murdare!… Lasă-mă…
Începe să plângă Maricica… Şi plânge, şi plânge… şi lacrimile-i curg şiroaie pe obraz.
Iar pe
unde trec ele rămân dâre curate. Se frecă Maricica la ochi cu mâna, dar mâna-i murdară
de
marmeladă, şi de ou, şi de plastilină… şi-şi mânjeste toată faţa…
Râd copiii şi strigă:
- Maricică, Maricică, noi nu vrem în grupa mică să avem o murdărică!
Pleacă Maricica acasă. Pieptenele, săpunul şi periuţa de dinţi nici că se uită la ea. Aleargă
Maricica la apă, dar apa o stropeşte şi-o ocărăşte:
- Nu, nu te apropia de mine. Eu sunt rece, nu sunt bună…
Ia săpunul, dar săpunul îi sare din mână si îi strigă:
- Nu te pot ajuta. Am clăbuci şi-ţi intru în urechi, şi-n nas şi-n ochi.
Când să ia pieptenele, el îi strigă:
- Nu vreau să te ajut, ai spus că te trag de păr…
Periuţa de dinţi se tânguie şi ea:
- Eu am pastă amară… nu pot să-ţi spăl dinţişorii. Şi-apoi, tu te-ai supărat pe noi
- Nu, … plânge Maricica. Nu mai sunt supărată. Vreau să fiu curată… Copiii din
grupa mică m-au gonit, că-s murdărică…
- Esti murdărică? se mirară pieptenele şi apa, periuţa de dinţi şi săpunul… Parcă
spuneai că faţa n-are nici o pată… nasul s-a cam murdărit că-i răcit. Părul este sub
căciulă, dinţii sunt pitiţi în
gură, mâna, vezi, mănuşă are… Nu-i nevoie de spălare. Fundiţa i se clătină în păr:
- Nu, nu, nu-i nevoie!
Dar Maricica îşi scoase fundiţa, şi apa… fâs, fâs… spală fetiţa. Şi săpunul face spumă
multă, multă, şi-o spală pe ochişori, pe obrăjori, pe urechi, pe mâini, pe gât. Pieptenele o
piaptănă, periuţa de dinţi o
spală…Tare frumoasă e acum Maricica! Se uită-n oglindă şi râde:
- Mai sunt oare murdărică?
Apa şi săpunul, pieptenele şi periuţa de dinţi îi cântă:
- Maricică, Maricică, nu mai eşti o murdărică…
Eşti o fată curăţică, cum sunt toţi din grupa mică!
 Trandafirul

De Emil Gîrleanu

La o margine de drum înflori un trandafir. Şi a fost o minune, căci floarea

trandafirului era aşa de gingaşă, aşa de albă, că parcă de la ea se inviorase dimineaţa ceea
de primăvară. Ş-avea crengile lucii, rumene ca mărgeanul, frunzele verzi ca smaragdul.
Iar mirosul florii se împrăştia îndată peste întreg cuprinsul câmpiei; fluturii cădeau
adormiţi, celelalte flori se plecară în faţa adevăratei stăpâne, pe când păsările veneau din
depărtări adânci, atrase de mireasma, vrăjită, să vadă şi ele tulpina măiastră care îşi
desfăcea frumuseţea pentru întâia oară pe pământ. Şi parcă şi lui Dumnezeu îi părea
acuma rău că pusese într-o floare aşa de minunate însuşiri, — daruri pe care nu le
împărţise nici în rai. — Lucrul acesta îl şoptise o ciocârlie care, la răsăritul soarelui,
ducea totdeauna lui Dumnezeu câte o sămânţă din fiecare floare ce creştea pe pământ, să
o păstreze, Preasfântul, pentru răsad.

Până la amiază trandafirul se acoperi întreg cu flori. Drumeţii treceau şi rămâneau

locului, puneau mâinile la ochi, răsfirau nările să înghită mireasma nemaisimţită până
atunci, apoi, cu priviri lacome, rupeau câte o floare; iar dacă aveau câte ceva în mână,
aruncau să ţină floarea mai bine. În locul ei răsărea îndată alt bobocel şi, cât ai clipi, se
desfăcea. Şi alţi drumeţi treceau, şi nu era unul să nu rupă câte o floare.

După câteva zile trandafirul se mâhni: el se-mpodobea şi oamenii îl despuiau.

„Uite, îşi zicea, spinul de lângă mine. Ce nalt e, ce chipeş, şi nimeni nu-l atinge; şi pe
mine mă dezbracă toţi de frumuseţile mele.” Un stigleţ, care tocmai atunci se aşeză pe
o creangă, îl desluşi: „Cum să se atingă cineva de spin, când tot e îmbrăcat de ghimpi!”
Atunci trandafirul se uită şi văzu că-ntr-adevăr spinul avea ghimpi.

Şi nu mai pregetă: se rugă îndată lui Dumnezeu să-l acopere şi pe dânsul de

ghimpi, ca să-i păzească floarea. „Vezi, îşi zise Atotstăpânitorul, era dat ca pe pământ să
nu rămâie ceea ce numai în rai trebuia să dăinuiască.” Şi, bucuros, îndată a făcut semn şi
tulpina lucie s-a acoperit de ghimpi. Dar trecătorii tot se opreau; şi mai nu era unul care
să nu se repeadă, lacom, la floarea minunată. Deosebirea stătea numai în aceea că fiecare
lăsa şi câte o bobiţă de sânge în vârful vreunui ghimpe. Iar din ghimpe sângele a pătruns,
încetul cu încetul, în pământ, s-a ridicat până în bluza, şi-ntr-o dimineaţă floarea
trandafirului se desfăcu roşie, aprinsă, ca sângele. Spinul stătea ursuz alături. Iar de la
o vreme se trezi şi-n dânsul pizma că prea nu-l bagă nimeni în seamă. „Uite cum se
închină toţi trandafirului, şi mie nimeni.” Şi se rugă de Dumnezeu să-i schimbe şi lui
floarea, să i-o facă roşie, bătătoare la ochi ca a trandafirului. Atunci Dumnezeu şi-a zis:
„Veşnic o să se ia pe pământ un lucru drept altul; căci numai eu pot şti că ce am menit
odată, aşa dăinuieşte; oricum s-ar schimba faţa, soarta rămâne aceeaşi!” A făcut
Dumnezeu un semn, şi floarea spinului se făcu roşie ca focul…

Şi-au trecut mereu drumeţii, şi-au rupt întruna florile trandafirului, şi nu s-au uitat
la spin.
 Gândăcelul

De Emil Gîrleanu

Cum venise pe lume, nici el nu-şi dădea seama. S-a trezit ca dintr-un somn şi
parcă era de când pământul. Nu simţise nici durere, nici bucurie. Şi mult îşi muncise
gândul cum răsărise, şi-al cui era? Mic cât un fir de linte, mişca picioruşele fragede şi
ocolea, de pe margini, frunzişoara care-l adăpostise. Într-o zi încercă o pornire lăuntrică:
ieşi de sub umbra răcoroasă şi dădu buzna afară, în ploaia de lumină. Atunci rămase pe
loc, orbit de atâta strălucire. Încetul cu încetul îi veni inima la loc şi îndrăzni: deschise
ochişorii mai mult, mai tare, mai mari, îi deschise în sfârşit bine-bine şi privi în sus. Se
făcuse parcă mai mititel decât fusese. Cu câtă strălucire, ce adânc şi albastru se dezvelea
cerul! Şi ce minune! cu ochişorii lui mărunţi, cât nişte fire de colb, îl cuprindea întreg. Şi
ce întunecime, câtă umezeală sub frunzişoara lui. Ce căutase dânsul acolo? Iar din
mijlocul tăriei albastre, un bulgăre de aur aprins arunca văpăi.

Tresări. Era el altul? Picioruşele nu mai erau ale lui de scânteiau aşa? Şi mai era
îmbrăcat în aur! Căci şi trupuşorul lui, pe care şi-l vedea pentru întâia oară, scânteia. Nu
cumva era o fărâmiţă căzută de acolo, de sus, o fărâmiţă de lumină închegată, rătăcită pe
pământ? Şi, ca o adeverire, pe ţarâna neagră trupul aruncă o lumină dulce. Ce se mai
întreba! Fără îndoială, de acolo căzuse, acolo trebuia să se întoarcă. Dar ce depărtare. Şi
cum să ajungă? Privi în sus; şi atunci, deasupra căpuşorului, zări lujerul unui crin ce se
ridica aşa de înalt, că parcă floarea din vârf îşi deschidea paharul chiar dedesubtul
bulgărului de aur, să-i culeagă razele.

În mintea lui îşi înjghebă planul. Să se suie pe lujer în sus, să meargă, să meargă şi
să meargă până în vârf; şi de acolo, la bulgărul de aur, din care credea că se desfăcuse:
o săritură, — sau o vedea el ce-o face.

Atunci se mişcă din nou, şi după ce trecu peste un grăunte de piatră cât un munte
şi coborî dincolo, se trezi la rădăcina crinului. Se odihni o clipă, apoi la drum, băiete! Mai
întâi se rostogoli de pe tulpina lucie de câteva ori în ţărână. Văzând asta, se ridică pe
picioruşele dinapoi şi, fără să ştie pentru ce, cu cele dinainte îşi făcu, moşnegeşte, cruce.
Pe urmă încercă din nou şi văzu că poate. Luciu i se păruse lujerul crinului, şi când colo
avea atâtea adâncituri, atâtea ridicături: văi, dealuri. Dar ce mireasmă se revărsa de sus!…

Şi-a mers voinicul, a mers. Mult să fi mers. Se uită în jos şi-l prinse ameţeala.
Privi în sus şi se cutremură. Ce, nu făcuse nici un sfert din sfertul drumului! Puterile îi
cam slăbiseră, dar nu se lăsa. Încă vreo câţiva paşi, şi ici, deasupra, parcă se întruchipa
o frunzişoară lătăreaţă, ca o prispă. Acolo o să se odihnească. Şi iar purcese la drum; şi
umblă, şi umblă, băiete; de-abia ajunse. Iar când a poposit, ud de sudoare, că părea
o picătură de rouă, bulgărele de aur scăpătase de amiază. Şi voinicul privi iar în sus.
Privea în sus şi nu-şi credea ochilor: zile, săptămâni, luni avea de umblat. Şi cât era de
hotărât şi de vânjos drumeţul, nu-şi putu opri un oftat:

— Uf! că mult mai am de suit, Doamne!

LEGENDA LACRĂMIOAREI

De Vasile Alecsandri

I.
În rai nici o minune plăcută nu lipsea.
Văzduhul lin, răcoare, a crini mirosea,

Căci albele potire în veci tot înflorite

Scoteau din a lor sânuri arome nesfârşite.

Lumina era moale şi-ndemnătoare şopţii.

Nici noaptea urma zilei, nici ziua urma nopţii.

Prin arbori cântau păsări, prin aer zburau îngeri,

Şi nu găseau răsunet în el a lumii plângeri;

Căci scris era pe ceruri, pe frunze şi pe unde:

Nici umbra de durere aice nu pătrunde.

Pe maluri verzi, frumoase, de râuri limpezite,

Stau sufletele blânde, iubite, fericite,

Gustând în liniştire cerească veselie

Ce-n fiecare clipă cuprinde-o vecinicie.
Dulce-adăpost de pace, grădină-ncântătoare…
Avea orice minune, dar îi lipsea o floare.

II.
Şi iată că soseşte un oaspe de pe lume,
Un suflet alb şi tânăr pe-un nor de dulci parfume;

Iar sufletele toate îi ies lui înainte,

Primindu-l cu zâmbire, cu gingaşe cuvinte,

Şi-i zic: În raiul nostru bine-ai sosit, copile!

Curând plecaşi din viaţă! Nu plângi a tale zile?

Nu, căci am dat o clipă de viaţă trecătoare

Pe alta mai ferice şi-n veci nepieritoare.

Şi nu ţi-e dor acuma de lumea pământească?

Nu, căci mai mult îmi place întinderea cerească.

Cum? Nu laşi nici o jale pe urma ta duioasă?

Ah! las o mamă scumpă, o mamă drăgăstoasă
Şi vecinic după dânsa voi plânge cu durere!

Zicând, copilul plânge, lipsit de mângâiere,

Şi lacrimile-i calde se schimbă-n lăcrimioare.

De-atunci nu mai e lipsă în rai de nicio floare!

AVENTURA UNEI FRUNZE DE TOAMNĂ

- Poveşti pentru copii-

A fost odată, tare demult, un împărat bătran care avea numeroşi slujitori voinici ca
ursul şi tari ca piatra. Aceştia îşi asumau răspunderea asupra unor sute de copile care mai
de care mai blânde şi mai frumoase. Oamenii încă de mult, pe acest bătrân împărat l-au
numit Copac, pentru că sta de veghe toată noaptea şi toata ziua adăposteşte pe toţi
trecătorii lăsându-i să stea la umbra frunzelor care erau copilele. Slujitorii, după iscusinţa
lor aveau nume de ramuri. Toţi aceştia formau împreună un singur copac cu multe ramuri
şi frunze, un copac bătrân de neîntrecut la numărul anilor.

Ziua era tot mai zglobie şi copacul juca diferite jocuri cu ramurile şi frunzele care
trăiau în linişte şi pace. Într-o zi se năpusti asupra lor un vânt tare şi puternic de spărgea
ferestrele oamenilor şi ridica în slavă hârtiile şi praful de pe drum. Atunci, copacul tată-
împărat chemă toate frunzele şi pe toţi slujitorii şi le spuse:
 - Dragii mei copilaşi, suntem aproape în pragul despărţirii, vântul suflă aspru spre
frunze fără pic de milă. Nu se ştie care dintre voi va aşterne un covor de rugină şi nici nu
se ştie care va avea mai multe zile. Eu, ca tată, vă sfătuiesc să nu umblaţi hai-hui, ci
ţineţi-vă de frunza mamă şi aveţi grijă să nu vă dezlipiţi de ea.Vorbele împăratului sunau
tare şi zgomotos: se auzea cum vântul trece prin el ca o sabie, se vedea cum tremură şi cât
pe ce era să se aplece la pământ cu toată împărăţia. Dar să lăsăm asta pentru mai tarziu şi
să vedem ce s-a întâmplat mai departe. Mezina, frunza rea şi neascultatoare, dar totodată
grijulie pentru împărăţiile din jur, se strecură pe sub ramuri şi o luă din loc prin vecini să
vestească de sfaturile bătrânului. Merse ce merse din loc în loc şi mai vestea pe câte un
împărat care îi ieşea în cale de primejdia şi nenorocirea ce avea să urmeze. Unul dintre
împăraţi o opri din drum şi o luă de mână zicându-i:

- Draga mea copilă, dulce şi blajină, am aflat ce vremuri vor veni, dar de asta nu-ţi
face griji şi să nu-ţi fie teamă. Să ştii ca va veni toamna. Fata-frunză făcu nişte ochi mari
şi îşi închipui că toamna este un monstru, o stafie, o sperietoare de ciori, ori un cântec, un
leagan, un copil...
- Ce-ar fi să-l întreb "cum e toamna?", îşi zise în gând mezina frunză. Şi hotărâtă
de acest lucru prinse curaj şi spuse:
- Bătrânule unchi, ce este toamna?
- Toamna este a treia fiica a anului ce coboară din înaltul cerului să-şi aştearnă
trena ei de culoare galben-brun-aramie, trena fiind voi frunzele care veţi aşterne un covor
de rugină peste întreaga natură. De cum soseşte de pe dealuri, începe a stropi cu
mănunchi de ciumăfai, natura udă, dând pentru ea culoarea ei simbolică de toamnă.
Atunci soarele va cobora spre asfinţit. Răcoarea va brazda întinsul şi deodată sămânţa se
va scutura, frunzele ingalbenite se vor desprinde de pe ramurile copacilor şi se vor
cufunda într-un somn adânc pentru totdeauna.

Bruma rece şi vântul şturlubatic sunt prietenii nedespărţiţi ai toamnei. Împreună

vor sălta frunzele în sus până în înaltul cerului, iar apoi le vor lăsa din nou pe pământ.
Voi vă veţi apleca în faţa toamnei părăsind copacul definitiv, tatăl care v-a susţinut atâta
timp în adierea vântului slab. Dar pentru oamnenii vrednici, toamna este ca o pagină din
cartea vieţii care îşi aduce roadele ei cu ea. De cum o zăresc se apucă cu grijă să-i culeagă
veşmintele cum sunt: perele, merele, nucile, gutuile pentru care au muncit tot anul. Dar
toamna nu este mai prejos, căci ea e mandră şi fericită de vrednicia lor şi de aceea le
acordă toată încrederea şi speranţa ei. După câteva secunde, din fantezia povestirii fata
frunză făcu nişte ochi mari şi galbeni ca semn de dezmorţire, il salută cuviincios pe
bătrânul copac, ii spuse "la revedere" cu un glas stins subţire şi se îndreptă iute spre casa
părintească. Ajunsă acasă fu întrebată de părinţi pe unde a umblat, iar ea, cu lacrimi în
ochi, istorisi tot ce i s-a intâmplat. Cum termină, se uită pe dealuri şi frumoasa toamnă se
apropie de ea. Fructele îi ţineau trena, coroniţa de flori strălucea din ce în ce mai tare, în
calea ei se aşezau frunze de miresme de flori. Dar, în sfârşit, ajunse la tatăl împărat şi cu
încuviinţarea lui luă toată calea frunzelor, copilele, şi le duse cu ea, rămânând în urmă
dorul părinţilor, lacrimi amare, pustietate, iar înainte frunze ce se roteau în jurul toamnei.
Doar o urmă a mai rămas, o lacrimă de frunză şi roua ce se aşeză pe copacul împărat. El
urma să stea de veghe şi să adăpostească în continuare toţi trecătorii care făceau popasuri
sub el.
 LEGENDA OUĂLOR ROŞII

“Dragi copii, se spune că în vremea când Iisus era răstignit pe cruce şi suferea
pentru păcatele noastre, în Cetatea Ierusalim a venit o femeie care a adus cuiva un coş
plin cu ouă. Trecând ea prin acel oraş a auzit că Domnul nostru Iisus Hristos a fost
pedepsit la moarte şi a fost dus să fie răstignit pe dealul Golgota. Când femeia a auzit
vestea aceea cutremurătoare, inima ei a fost cuprinsă de o mare durere. Ea era cu atât mai
supărată pentru că Iisus l-a vindecat odată pe fiul ei care era bolnav de moarte.
Aşa cum era, cu coşul plin de ouă, a fugit repede la dealul Golgota unde Iisus
era bătut în cuie pe cruce şi nişte soldaţi îl păzeau. Din mâinile şi picioarele Lui sfinte
curgeau stropi mari de sânge.
Femeia şi-a aşezat coşul ei cu ouă acolo jos, lângă crucea Domnului şi a început
să se roage plângând de durere. Ea a spus:
- Doamne Sfinte, Tu care ai făcut numai bine, ai salvat oameni de la moarte, ai
înviat morţii şi ne-ai învăţat să credem în Dumnezeu, acum eşti răstignit pe cruce ca cel
mai mare duşman. Te rugăm, iartă-ne pe noi păcătoşii şi lasă-ne un semn să ne aducem
aminte de suferinţa pe care ai îndurat-o pentru noi.
Când s-a ridicat femeia de jos, ouăle din coşul ei erau toate roşii de la sângele
care picurase pe ele din rănile Lui Iisus.
Femeia n-a mai mers acasă, ci a rămas în oraşul Ierusalim. După trei zile de la
răstignire acea femeie împreună cu alte femei au mers la mormântul Domnului, dar acesta
era gol şi atunci s-au bucurat mult spunând: Hristos a înviat!
Plină de bucurie, femeia spunea tuturor despre ouăle roşii din coşul ei, care erau
semnul suferinţelor Lui Iisus pe cruce. Cu ochii strălucind de bucurie împărţea tuturor
câte un ou roşu, spunându-le: Hristos a înviat!
De atunci, în fiecare an, în Vinerea Mare, femeia aceea credincioasă îşi pregătea
câte un coş cu ouă roşii În amintirea Răstignirii şi Învierii Domnului. Apoi le împărţea
copiilor şi săracilor povestindu-le despre suferinţele Lui Iisus pentru mântuirea noastră, a
oamenilor. Apoi îi punea să ciocnească în amintirea învierii Domnului, acestea spunându-
şi: Hristos a înviat!- Adevărat a înviat!
De la femeia aceea a rămas obiceiul să fie vopsite ouă roşii de Paşte şi să fie
dăruite în amintirea Patimilor şi Învierii Domnului.

POVESTEA IEPURAŞULUI DE PAŞTE

Odată, demult, pe când zânele colindau pădurile şi piticii răscoleau măruntaiele

pământului în căutarea pietrelor preţioase, pe când animalele vorbeau şi puii de lup se
jucau cu mieii, trăia într-o căsuţă dărăpănată la marginea unui cătun, un olar împreună cu
nevasta şi cei doi copii ai lui. Erau destul de săraci şi îşi duceau traiul doar de pe urma
vaselor de lut pe care olarul le vindea la târgul din apropiere. Într-una din zile, pe când se
întorcea de la târg, numai ce zăreşte olarul într-un tufiş de la marginea pădurii un iepure
ce se ascundea tremurând tot de frică.
Nu i-a fost prea greu să-l prindă şi să-l vâre în traistă, gândindu-se numai la friptura
pe care avea să o facă din bietul iepuraş.
 Ajuns acasă, îi dădu traista nevestei, poruncindu-i să gătească iepurele, iar el, ostenit de
atâta drum, se trânti în pat şi adormi pe dată.
Cei doi copilaşi, auzind porunca tatălui, se strecurară binişor şi priviră în traistă, de
unde le străluciră doi ochişori speriaţi şi înlăcrimaţi. Din întuneric, iepuraşul îşi aştepta
sfârşitul plângând, pentru că auzise şi el planul îngrozitor al olarului şi înţelesese despre ce
era vorba. Doar v-am spus că pe atunci animalele înţelegeau limba oamenilor.
Copiilor li s-a făcut aşa o milă de bietul iepuraş, că abia au aşteptat ca mama lor să
plece o clipă din bucătărie şi au înşfăcat iepurele, punând în locul lui un ştergar.
Au alergat cât au putut până la marginea pădurii, iar acolo au dat drumul micului
urecheat, care a fugit mâncând pământul. Bineînţeles ca olarul a certat-o pe nevastă
pentru că n-a avut grijă de iepure, iar în acea seară n-au mâncat friptură, ci urzici. Dar s-a
întâmplat un lucru mult mai frumos. Mama lepuroaică a zvonit prin toată pădurea fapta
cea bună a copiilor .
Despre ispravă a aflat şi Zâna Eastres, slujitoarea Primăverii.
Şi cum se apropia Sărbătoarea Primăverii, Zâna s-a gândit să-i răsplătească pe cei doi
copii pentru salvarea iepuraşului şi a poruncit iepurilor să le ducă daruri . Astfel, copiii
olarului au găsit într-o dimineaţă, frumos înşirate pe pervaz, alune, fructe uscate, ciuperci şi
faguri de miere.
De atunci. în fiecare an, tot mai mulţi iepuraşi aduc daruri copiilor cuminţi, harnici şi
buni.
Cu timpul, sărbătoarea Primăverii s-a contopit cu cea a învierii Domnului Iisus Hristos.
Despre olar şi copiii lui abia dacă-şi mai aminteşte cineva, zânele s-au pierdut în negura
vremii, dar iepuraşii n-au uitat niciodată de îndatorirea lor de a aduce, de Paşte, tot felul de
daruri copiilor.

Casa mare-şi duce-n spate,
Pe tălpici adevărate,
Iar pe unde trece lasă
Fir de-argint şi de mătase.
(melcul)
Coada ei este stufoasă
Dar de găini nu se lasă.
(vulpea)
Vine moşul pe cărare,
Cu cojocul în spinare.
(ursul)
Din grădina lui Mihai,
De sub tufe de urzici
A ieşit un ghem de scai
Ca să caute furnici.
Ce să fie oare, ghici?
(ariciul)
Are-o coada înfoiată,
Hoaţă este şi şireată;
Dar e vai de coada ei,
Când dă peste Grivei.
(vulpea)
Corabie plutitoare
Pe nisipuri, călătoare!
(cămila)
Din flori plicuri de
dulceaţă
Strânge de cu dimineaţă.
(albina)
Colorat e ca o floare,
GHICITORI DESPRE ANIMALE
Cine poate să-l ajungă
Pe acest alergător,
Care-şi poartă puii-n pungă?
Îl ghiciţi foarte uşor!
(cangurul)
Uriaş cu nasul mare
Poartă oameni pe spinare!
(elefantul)
Animal cu trup tărcat
Şi cu gât nemăsurat!
(girafa)
O şopârlă de cinci coţi,
Hai, ghiceşte-o dacă poţi
(crocodilul)
Are-un ac micuţ şi fin,
Zboară lin din floare-n floare, Animal cu capu-n jos
Acul este cu venin
Iar polenu-i pe picioare.
(albina)
Parcă-i un curcan golaş
Şi fricos şi uriaş!
(struţul)
Are zeci de ace groase,
Dar nu ţese, nici nu coase.
(ariciul)
Animal cu chip de om
Ţopăie din pom în pom!
(maimuţa)
Atunci când sunt în ogradă
E lănos şi stă la stână Cât e vara - cucurigu!
Şi pe oi el le adună Cucurigu - când dă frigu!
(câinele) Cine-i frate dumnealui?
Cum îl cheamă?
Nu-i pisică, nici motan, Poţi să-mi spui?
E vărgat şi roşcovan! (cocoşul)
(tigrul)
În aer ramurile-şi are
Nu e cal, dar are coamă Acest trofeu de vânătoare.
Şi-i puternic fără seamă, (cerbul)
Îl ghiceşti usor, când
vrei, Am trup, dar n-am corp;
Că e scris pe banii mei! Am gât, dar n-am cap;
(leul) Am mâneci, dar n-am mâini.
(cămaşa)
La cap limba cu miere,
La coadă limba cu venin. Mândru, înalt şi frumos,
(albina) La ochi este luminos;
Urechi are, coarne n-are
Şi te poartă în spinare.
Şi este foarte ţepos (calul)
De vrei să-l ridici de jos
(ariciul) Barbă are,
Popă nu-i,
Este un prieten bun, Coarne are,
El mă duce unde-i spun Vacă nu-i.
Cu capăstru şi cu şa (capra)
Iarna-mi plimbă sania.
(calul) Am un dorobanţ
Şi e pus în lanţ
Roade oase, (câinele)
Stă în cuşcă,
Pe duşmanii săi îi muşcă. Animalele din casă
(câinele) Umblă pe sub masă
Când se întâlnesc
Am o casă văruită Rău se ciondănesc.
Nicăieri nu-i găurită. (câinele şi pisica)
Trupul fin şi mic el are, Ga, ga, ga se iau la sfadă (oul)
Zboară vara pe câmpie, Iar când sunt pe lângă lac La cap pieptene
Spuneţi ce-ar putea să fie. Baie întruna fac. Arunci sus, îi alb Şi la coadă secere,
(fluturele) (gâştele) Pică jos, îi galben. La grumaz coş cu grăunţe.
(oul) (cocoşul)
Mică, dar voinică, Jupâneasa durdulie,
În spate ridică Cu rochiţa cenuşie, Am o păsărică-n sac, Am o pasăre rotată
Sacul cu povară, Lucrata din pene lucii, Soţie de pitpalac! Stă cu coada învolburată
Să-l ducă la moară. Caută pe lac papucii. (prepeliţa) Şi te-aleargă în curtea toată.
(furnica) (gâsca) (curcanul)
Cocoloş pe sub măsuţă
Are gâtul foarte-nalt Vine fuga pe cărare Îşi ia coada în lăbuţă Cine umblă mult prin lume
Şi picioarele cam lungi Culegând la pietrişoare. Şi isteţ precum e el Şi tot se strigă pe nume?
Dacă vrei să-i dai o floare (găina) Îl prinde pe şoricel. (cucul)
E cam greu la ea s-ajungi. (pisoiul)
(girafa) Cine cântă toată vara Către soare se avântă
Prin fâneţe cu chitara? Are blana mătăsoasă, Dimineaţa-n zori şi cântă.
Care-i dobitocul (greierele) La caldură toarce-n casă; (ciocârlia)
Ce păzeşte focul La labuţe-are gheruţe –
Şi-şi spală cojocul? La deal repede şi fără ocol, Stau ascunse în pernuţe. Şoricel cu aripioare
(pisica) Iar la vale rostogol. (pisica) Poartă numele de floare.
(iepurele) (liliacul)
Cred că macu-i place tare Am un frate
Zilnic cere-n gura mare Urecheat cu haine sure Ţese-o pânză minunată Voinicel cu cornişoare
După atata mac-mac-mac Stă pe câmp şi în pădure. Fără iţe, fără spată. Umblă cu casa-n spinare.
Pleacă să înoate-n lac. (iepurele) (păianjenul) (melcul)
(raţa)
Poare fi un şoricel Am aici în bătătură E bun dobitoc
Zboară-n sus, Însă are aripioare O uzină cu untură, Foarte încăpăţânat
Zboară-n jos, Zboară noaptea-n chip şi fel Care umblă prin ogradă Urechi lungi,
Neagră este Purtând numele de floare. C-un şurub în loc de Minte nu are,
De la coadă până la cioc. (liliacul) coadă. Are cruce pe spinare.
(rândunica) (porcul) (măgarul)
Sunt mititel şi drăcuşor
De pe coadă l-ai călcat Şi mă hrănesc cu sânge de om. Iarna şi vara nasu-n blană Cine şade în cuibar
Se descolăceşte îndată (ţânţarul) Şi din unghii îşi sug Ca un cocoloş de var?
Şi venin ai căpătat. hrană (oul)
(şarpele) Are dânsul şi picioare Iar vara, sus pe munţi,
Dar e-obişnuit să zboare; Zmeură culeg desculţi. Ea este bună la toate,
Cureluşă verde Tin, tin, tin şi piscătura... (urşii) Ne dă carne, ne dă lapte,
Prin iarbă se pierde. Cine-i obrăznicătura? Iar viţeii mititei
(şopârla) (ţânţarul) Cumetriţa cea şireată Se numesc copiii ei.
Vine-adesea prin vecini (vaca)
Ce are barbă Vara umblu după miere, Şi-amatoare se arată
Şi totuşi nu e bărbat? Iarna dorm să prind putere. De a “cumpăra” găini. Are-o coadă înfoiată,
(ţapul) (ursul) (vulpea) Hoaţă este şi şireată

Ronţăie nuci şi alune
Sare graţioasă
Coada-i e stufoasă –
De-o ghiceşti, îndată
spune!
(veveriţa)
Peste tot găseşti în lume
Cinci fraţi cu acelaşi nume.
(degetele)
El e sus, are şi ochi,
Nas şi gură de-l deochi.
(capul)
Bate fără încetare,
Începând de la născare;
Iar când ceasul a sosit,
Atunci şi ea a tăcut.
(inima)
Am doi fraţi,
Care nu se pot vedea.
(obrajii)
Am două surori gemene
Ce dorm în picioare.
(sprâncenele)
Dar e vai de coada ei
În cojoc întors pe dos Roşcovana cea isteaţă Când dă peste ea Grivei.
Mormăind morocănos, Umblă pe la cotineaţă. (vulpea)
Umblă pustnic prin pădure (vulpea)
După miere, după mure. O sportivă cu renume
(ursul) Umblă-n pomi după alune.
(veveriţa)
Tuş ghiduş, coada roşcată
Peste cetini aruncată.
(veveriţa)
GHICITORI DESPRE PĂRŢI ALE CORPULUI
Cinci pitici Durere rece Furculiţă cu cinci dinţi
Cinci voinici... Prin inimă trece. Căpătată din părinţi.
Cât îi vezi de mititei, (junghiul) (mâna)
Faci cu ei
Tot ce vrei. Ce apă este în lume Ce nu poţi cântări?
Scrii, Fără nisip? (mintea)
Joci mingea, (lacrima)
Împleteşti, Am un ciocănaş de piele
Palate construieşti. Ce şade în apă Cu două găurele.
(degetele) Şi tot se adapă, (nasul)
Omul îmbătrâneşte,
Am o râşnicioară Ea nu putrezeşte. Am două ape-aprinse,
Toata ziua râşneşte (limba) Sub două pături întinse.
Şi noaptea se odihneşte. Ghici, ce sunt?
(gura) Nu e laie, (ochii)
Nici bălaie,
Ce fuge mai repede decât Nu e brici,
toate? Ca briciul taie.
(gândul) (limba)
 GHICITORI DESPRE PLANTE

Frunze n-are, Ce trăieşte după moarte Ce-i mândru la sat Toamna te nutreşte
Nu-i nici floare. Şi-altul vrea ca s-o tot Şi bun la mâncat? Iarna te-ncălzeşte,
În păduri şi pe ogor, poarte? (grâul) Poftim de ghiceşte.
Prin grădini şi-n deal la (floarea) (pomul)
vie De aici şi până la munte
Stă mereu într-un picior. Care floare Numai pături aşternute. Zeci de umbreluţe mici,
(ciuperca) Parcă-i soare? (holdele) S-au unit să fac-o floare,
(floarea soarelui) Dar trecu vântul pe-aici
Iarna-n frig, vara la soare, Cupe albe sângerii, Şi le risipi în zare.
Neschimbat e la culoare! O mie de frăţiori, Stau pe lujere înfipte, (păpădia)
(bradul) O mie de dinţişori Parc-ar fi nişte făclii!
Stau înfipţi câte şi-o mie Hei, ghiceşte-le, de ştii! Ascuns în cămaşă verde,
După ploaie, la plimbare, Într-un fund de farfurie. (lalelele) Miezul de foc nu se vede.
Cu umbrele mici... de (floarea soarelui) Când mănânci o feliuţă,
soare! Patru fraţi îngemănaţi Parca sufli-n muzicuţă.
(ciupercile) Albă păsăruică, Într-un cojoc îmbrăcaţi. (pepenele)
Pe arac se urcă; (miezul de nucă)
Fetişoara N-are aripioare, Face fructele negre
Cu rochiţă roşioară, N-are nici picioare. Şade moşul în camară Gheare are,
Când prind a te dezbrăca (fasolea) Cu mustăţile afară. Verde este,
N-am de ce mă bucura (morcovul) Şi-n pădure el trăieşte.
Că încep a lăcrima. Ce cade-n apă (rugul)
(ceapa) Şi nu face stropi? Înalt cât casa,
(frunza) Verde ca mătasa, Trupu-i este ţeavă-naltă,
În grădina lui Pandele Dulce ca mierea, Creşte numai unde-i baltă;
E un pom plin cu Clopoţel mititel Amar ca fierea. Iar în vârf are un spic
mărgele, Cine sună lin din el? (nucul) Ca o coadă de pistic!
La culoare-s roşii toate Nimeni! Nimeni! (stuful)
Cu codiţe-mperecheate. Numai vântul, Eu am patru fraţi
(cireşele) Clătinându-l, legănându-l, Într-un cojoc băgaţi Soarele o coace,
Dă de veste-n toată ţara (nuca) Mâna o rupe;
Chiar de-şi trece vara Că soseşte primăvara. Piciorul o calcă,
toată (ghiocelul) Ce-i din lumea mare-adus Gura o bea.
Sub al său cojoc ţepos, Şi la mare masă pus? (strugurele)
Toamna când l-aruncă Voinicul cu haina albă (piperul)
jos, Iese primul din zăpadă. Ce-i roşu, măr nu-i;
Minunat e de bronzată. (ghiocelul) Cine se naşte-nfăşat? Creşte-n pământ, ceapă nu-i?
(castana) (porumbul) (sfecla)
Printre mulţi stejari e unul
Cine se-ngraşă legat? Gros şi multisecular, Stă burtosul pe câmpie Cu cămaşă foi şi cline,
(dovleacul) Îl iubim precum străbunii Năsturei în el o mie. Cămările toate pline,
Şi-l numim cu drag.... Toamna sunt de recoltat
Ce buruiană când o atingi (gorunul) (porumbul) Şi hambarele de ocupat.
Îţi face numai băşici? (Ştiuletele)
(urzica) După deal, dintr-un tezaur
Au ţâşnit săgeţi de aur.
(grâul)

Am cămăşi nenumărate
Le port pe toate îmbrăcate.
(varza)

GHICITORI DESPRE IARNĂ

Am un copac cu patru Doisprezece fraţi aleargă, Patru surori gemene De zăpadă câmpul e acoperit,
crengi: Anul cât este de lung; Par să nu se-asemene. Nu mai stă ninsoarea.
Una înverzeşte, Fug de zor prin lumea- Una ţese flori pe ramuri, Cine a venit?
A doua rodeşte, ntreagă, Alta ţese flori pe geamuri;
A treia vestejeşte, Niciodată nu se-ajung. Una coase în câmpii, (Iarna)
A patra se usucă. Holde galbene-aurii.
(Anul) (Lunile anului) Cealaltă ne cheamă-n vie Mic, uşor, purtat de vânt,
La cules de răzăchie. Cade, cade la pământ,
Surori patru sunt pe lume Suntem patru surioare Patru surori gemene Ţine cald ca un veşmânt.
Care n-au acelaşi nume; Omului folositoare. Par să nu se-asemene,
Una trece prin ninsori, Îi aducem daruri mii, Dar noi ştim de mult că toate (Fulgul de zăpadă)
Alta calcă printre flori, Bucurii pentru copii! Sunt la fel de minunate.
Una seceră secara, Ghici, cine sunt cele patru Parc-ar fi nişte petale,
Alta-acasă rodul cară. surioare? (Anotimpurile) Ori steluţe ce dansează
(Anotimpurile) Norii le presară iarna
(Anotimpurile) Stele reci de vânt purtate Şi pe gene ţi le aşază.
A venit baba din munţi, Au căzut pe drum, pe stradă,
Peste râuri făcând punţi Stă pe loc şi nici nu-i pasă Parcă-s stele de mătase, (Fulgii de zăpadă)
Şi a prins spunând Şi-i atâta de răcit! Şi sunt albe şi uşoare,
poveşti, Dar nu vrea să vină-n casă... Ce să fie oare?... Ştrengar ce umblă hai-hui,
Flori de gheaţă la fereşti.
Că nu-i place! - L-aţi ghicit? Uite-l în palmă. Nu-i!
(Iarna) (Fulgii de zăpadă)
(Omul de zăpadă) (Fulgul de zăpadă)
Laptele cerului, De la mare pân’ la munte,
Sub streaşina cerului. Tot cu vârfu-n jos Picură stele mărunte. Stele reci de vânt purtate
(Zăpada) Creşte, mereu creşte, Au căzut pe drum, pe stradă,
Soare-l dă jos! (Ninsoarea) Parca-s stele de mătase,
Albă plapumă şi moale Gerul îl ocroteşte! Şi sunt albe şi uşoare,
S-a întins pe deal, pe Albă ca şi creta, Ce să fie oare?...
vale, (Ţurţurele de gheaţă) Moale ca lâna,
Iar când vine primăvara, Uşoară ca pana, (Fulgii de zăpadă)
Se topeşte plăpumioara. Din argint, cernut din cer, Piere ca spuma.
(Zăpada) Ţese iarna lăicer, Deşi nu e vară,
Şi-l întinde, alb şi mare,
În văzduh plutesc, Să-ţi ia ochii până-n zare. (Zăpada) Albi fluturii zboară.
Pământul eu îl albesc.
De mă prinzi în mâna ta, (Zăpada) Moale, albă şi pufoasă, (Fulgii de zăpadă)
Las o lacrimă pe ea. Pentru câmp e haină groasă.
(Zăpada) Cine pune peste noapte Vin oiţe de la munte
Un pod zdravăn peste ape? (Zăpada) Cu steluţe-n frunte.
Ca făina, alb se cerne,
Alb covor ea se aşterne. (Gerul) Cine-i meşter iscusit (Fulgii de zăpadă)
(Zăpada) Şi cu iarna a venit
Pe fereastră prinde flori Şi-n fiecare dimineaţă Stă în curte, lângă pom.
Nu-i făină, dar se cerne. Şi-n obraji lasă bujori. Îmi pictează flori de gheaţă? Îi zici om, dar nu e om;
Nu-i covor, dar se Şi când soarele-ncălzeşte,
aşterne. (Gerul) (Gerul) Nu-l mai vezi, că se topeşte.
(Zăpada)
E un moş, Are tălpi, n-are picioare, (Omul de zăpadă)
Om făcut de mâna mea, Cu nasul roş’. Fuge iute doar la vale,
Cu ochi negri şi lulea. Iarna lasă jucării Iar la deal, urcă agale. Tot cu vârfu-n jos
Nici-un viscol nu-l La cei mai cuminţi copii. Creşte, mereu creşte,
răstoarnă, (Sania) Soarele-l dă jos!
Că e sprijinit de…iarnă. (Moş Crăciun) Gerul îl ocroteşte!
(Omul de zăpada) Când nu e zăpadă
Fără cai şi fără roate, Doarme în ogradă, (Ţurţurele de gheaţă)
Stă în curte, lângă pom. O nălucă cu tălpici Dar când ninge-afară
Îi zici om, dar nu e om; Fuge pe şosea de lapte... Cu copiii zboară. Sunt albă şi pufoasă,
Şi când soarele-ncălzeşte, Ce-o fi asta?... Ghici! Mă aştern pe străzi, pe case,
Nu-l mai vezi, că se (Sania) Bulgări moi eu fac din ea
topeşte. (Sania) Şi un mare om de nea.
(Omul de zăpadă) Cine-i oare moşul bun
Cu ea iarna sus în deal Ce dă daruri de Crăciun? (Zăpada)
Vin iute, nu am habar,
Pe zăpadă alunec tare, (Moş Crăciun)
Nimeni nu ne stă în cale?

(Sania)

GHICITORI DESPRE OBIECTE

Urechi are, dar n-aude, Am o raţă Doi câini gâtuiţi Zece-o bat să intre-n plasă
E micuţ şi tot împunge. Fără viaţă, Peste poartă azvârliţi. Unu-o prinde şi n-o lasă.
(acul) Trece apa cât de mare, (desagii) (mingea de fotbal)
Ba te duce şi-n spinare.
Nu-i băiat ca să nu-l ştie. (barca) Are dinţi mulţi şi mititei E rotundă, colorată
Făurit e din hârtie, Şi nu suferă niciodată de ei. Şi copiii nu-i rezistă,
Vânt puternic vrea şi Slăbănoagă fânu-l frânge, (fierăstrăul) Fără ea, ora de sport,
sfoară Iar colţata-n urmă-l strânge! Ar fi ora cea mai tristă.
Şi-atunci zbârnâie şi Nici afară, (mingea)
zboară. (coasa şi grebla) Nici în cer,
(zmeul) Nici pe pământ. Mulţi sportivi o îndrăgesc;
N-are mâini şi totuşi bate, (fereastra) De ce oare o lovesc?
Tortul, untul, fripturica Bate-ntruna zi şi noapte. (mingea)
Le-a vârât în el mămica, Şade oriunde l-ai pune Iese moşul din colibă
Pare un dulap vopsit, De-l priveşti timpul îţi spune. Cu nasul plin de mămăligă. Ce se frânge
Înăuntru-i ger cumplit. (ceasul) (făcăleţul) Şi se strânge
(frigiderul) Şi se bagă-n buzunar?
Bucăţică de cărbune, Două surioare (metrul)
Ce dihanie ciudată, Cu veşmânt de lemn, Foarte tăietoare.
Cu gât lung şi gura mare, Pe hârtie lasă urme (foarfecele) Patru picioare are,
A-nghiţit, aşa, deodată, Scriind orice semn. Dar să le mişte
Tot ce-i pulbere-n (creionul) Subţirel şi mititel Nu e în stare.
covoare? Joacă lumea după el. (masa)
(aspiratorul) Nu sunt carte, dar am foi (fluierul)
Pregătite pentru voi Am o găină pestriţă
Pe bătrâni îi sprijinesc, Cu linii sau pătrăţele În pădure se naşte, Şi la coadă ferfeniţă.
Pe călători întovărăşesc, Să puteţi scrie pe ele. În pădure creşte, (mătura)
Pe cei răi îi pedepsesc. (caietul) Vine-acasă şi horeşte.
(bastonul) (fluierul) Ce e mai dulce şi mai dulce
Scurtă, groasă, un-te duci? Şi prin bâzâit se-aduce?
Zi şi noapte, Ars in fund, ce-ai să ma- Lumina prin ce trece (mierea)
Stau de pază; ntrebi? Şi nu se opreşte?
N-am picioare Unde eu mă duc, (geamul) Ce umblă viaţa toată
Şi tot umblu; Tot ţie-ţi aduc. Şi drumul nu-l trece
N-am nici mână (ceaunul şi cofa) În pădure m-am născut, niciodată?
Şi tot bat. În pădure am crescut, (moara)
(ceasul) Are foi şi nu e pom, Acasă când m-au adus
Îţi vorbeşte ca un om Slujitor casei m-au pus. Ce are forma unei mâini
Sub pădure grămădită Şi cu cât o îndrăgeşti (gardul) Şi tot nu-i mână?
Şade lumea învelită Tot mai mult o foloseşti. (mănuşa)
Ziua de soare fugită, (cartea) Ciuruc-butuc
Noaptea de lună pitită. De urechi te-apuc. Din pământ m-am născut,
(casa) Ticăie la capul tău (hârdăul) În lume am trăit
Şi te trezeşte mereu Şi când am murit
Chip de om, dar minte n- (ceasul) Este groasă sau subţire, În gunoi m-am pomenit.
are De o îmbraci ea cald îţi ţine. (oala de lut)
Nici nu cere de mâncare. Are foi şi scoarţă, (haina)
E îndrăgită de copii Dar nu e copac, N-are limbă şi nici gură,
Că le-aduce bucurii. Cine-o înţelege Aţe creţe Şi arată orice făptură.
Oare ce e? Minte are-n cap. Puse-n beţe. (oglinda)
(păpuşa) (cartea) (iţele)
Cât am trăit
Mic, mititel Din pământ mă nasc, Am două surori Pe foc m-ai fript,
Îngrădeşte frumuşel. În apă mor, Legate de sfori; Iar după ce-am murit
În aer mă vestejesc, Când noaptea se lasă, Pe drum m-ai azvârlit.
(acul) Şi la foc mă înroşesc. Se vâră sub masă. (oala)
(cărămida) (încălţămintea)
De ziua ta tu îl primeşti. Ce-i gata
Oare ce o fi el? Am o fetiţă Baba grea, îngreunată, Şi tot trebuie pregătit?
(cadoul) Sărutată de toţi pe guriţă. Şade de cui agăţată (patul)
(cana) Şi lumină casa toată.
Mititelu-ntr-o ureche (lampa) Ciupercă uscată
Face nouă haina veche. Încârligat şi-ntortocheat În cui agăţată.
(acul) Şi de urechi e agăţat. Am o căţea răsfăţată, (pălăria)
(cercelul) Stă la uşă agăţată.
Iarna te încălzeşte, (lacătul) Cine are dinţi mulţi
Vara te umbreşte, Am o frunză care te omoară. Şi nu poate muşca?
Poftim de ghiceşte! (cuţitul) De pază la poartă (pieptenele)
(pomul) Cerceluş cu toartă
Bunicuţul de la ţară Agăţat stingher Ce fiară cu limba râmă
Mama sau bunica-l face, Are un prieten bun, De urechi de... fier. Şi cu spatele dărâmă?
Îl frământă şi îl coace. Bate cu el multe cuie, (lacătul) (plugul)
Cu stafide, nuci sau mac. Face gardul de la drum.
Aţi ghicit! E... (ciocanul) Primăvara înverzeşte, Ce n-are suflet
(cozonacul) Toamna-ngălbeneşte, Şi suflet fură?
Cine bate şi nu e bătut? Şi iarna te-ncălzeşte. (puşca)
Cine are o singură (ceasornicul) (lemnul)
ureche, Peste ape, prins în scoabe,
Dar nici cu aceea nu Cine zi şi noapte tutun Buturuga uscată; Şade moşu-n patru labe ,
aude? fumează O ridici încărcată Şi cum stă aşa plecat
(acul) Şi nu se mai satură? Şi o laşi jos uşurată. Eu trec apa pe uscat.
(coşul) (lingura) (podul)
Sunt rotundă sau pătrată
Ascut creionul îndată. Şade moşul sub uluc Suflet ţine, Cine are pene
(ascuţitoarea) Şi fumează din ciubuc; Suflet n-are. Şi nu zboară?
Apoi, după ce-a fumat, (leagănul) (perna)
Petale de flori micuţe, Îl hrănesc cu aluat.
Aşezate-n cutiuţe, (cuptorul) Am o mână fără oase, Nici în casă, nici afară
Să putem picta cu ele Când se rupe, o poţi coase! Talpa mea e drum de ţară.
Oameni, case, floricele. Moşneguţ cu pielea goală (mănuşa) (pragul)
(acuarele) Ţine vinul de năvală.
(dopul) Nu vorbesc şi nu am viaţă, În pădure m-am născut,
Sus pe coama munţilor, Dar fac zgomot de te-ngheaţă, În pădure am crescut,
Munţilor, cărunţilor, Albă şi suleimenită Stau de pază la hotară Acasa m-au adus,
Stă voinicul cel ţepos Când urâtă, când iubită; Vars prin gură foc şi pară. Călcătoarea satului m-au pus.
Veşnic verde şi frumos. Vara nu vor să mă vadă, (tunul) (puntea)
(bradul) Iarna toţi mă-mbrăţişează.
(soba) De plic se lipeşte Am o cutie
Într-o scorbură uscată Ţara ocoleşte. Ca o colivie
Şade o căţea turbată. Am o lună cu mâner, (timbrul) Şi cântă la nebunie.
(sabia) Am furat-o de pe cer;
 Străluce ca o văpaie Ce arde în gură (radioul)
Iarna fuge, Şi mănâncă numai paie. Şi face fum ca o şură?
Vara zace. (secera) (ţigara) Am picioare, dar nu merg,
(sania) E făcut de muncitori Oboseala o-nţeleg.
Şi trăieşte pe ogor; Cârligel legat cu sfoară (scaunul)
Când nu e zăpadă Toată ziua el munceşte, Prinde peşti şi-i scoate-afară!
Doarme în ogradă, Urlă de te-nnebuneşte. Nu-i fierbinte,
Dar când ninge-afară (tractorul) (undiţa) Dar usucă.
Cu copiii zboară. (sugativa)
(sania) Toata ziua: cioca - cioca; Eu pe oricine
Vine seara boca - boca. Întâmpin când vine, Ţin cerneala-n rezervor
Două lemne odobele, (toporul) Când pleacă afară Ca să poţi scrie uşor.
Celelalte - mărunţele. Eu il petrec iară. (stiloul)
(scara) Am o trăsură mare, ( uşa )
La vale fuge tare, Mănâncă toată ziua
Am un prieten priceput La şes înnebuneşte, Forma de ciupercă are Şi tot flămândă rămâne.
De toată lumea ştiut; La deal gâfâieşte. Şi de ploaie ne apără. (soba)
Îmi dă sfaturi şi îmi (trenul) (umbrela)
spune Şi afară şi în casă,
Tot ce se petrece-n lume Ghici ce e?
(ziarul) ( uşa )

Nu-i pasăre şi totuşi Ineluş rupt

zboară Scoate peştii de pe fund.
Dacă-l ţii bine de sfoară. (undiţa)
(zmeul)

GHICITORI CREŞTINE

Intră pe horn E trimis de Dumnezeu, Care-i satul Cântăreţul Domnului,

Şi sub brad E ocrotitorul tău. Unde câinii nu latră, Sărăcia omului.
Îti lasă un cadou. Totdeauna ţi-e aproape Cocoşii nu cântă (popa)
Cine e? Şi în zi şi-n miez de Şi oamenii nu lucrează?
(Moş Crăciun) noapte; (cimitirul)
Te va însoţi mereu N-are chip şi nici făptură,
E deschisă orişicui, Şi la bine şi la greu! Sentimentul cel mai sfânt Unde-i ea nu este ură;
Este "Casa Domnului"! (îngerul) Din cer şi de pe pământ. E scumpă şi-atât de dragă
(biserica) (iubirea) C-o iubeşte lumea-ntreagă.
Taina-n care omul spune (pacea)
Sus tună, Câte a facut pe lume! Ia să-mi spuneţi voi acum
Jos răsună, (spovedania) Ce-i la margine de drum?
Cetele s-adună. Le vezi oriunde te duci
(biserica) Aşezate la răscruci.
(crucea)

Boabele îi sunt mărgele,
Însa în ciorchini stau ele.
Must şi vin din ele fac,
Cui îi dai, zău că îi plac !
Ghici, ghicitoarea mea!
(Strugurele)
Balon dezumflat,
Galben colorat,
Are mustăcioară
Şi se cheamă…..
Ghici, ghicitoarea mea
(Para)
Un rotund puţin turtit,
În livadă găzduit,
Are frunză şi codiţă,
Mustăţi, dar nu-i pisicuţă.
Pe-o jumătate-i înfocat,
Pe cealaltă-i luminat.
Ghici, ghicitoarea mea!
(Marul)
GHICITORI DESPRE LEGUME ŞI FRUCTE
Buni sunt copţi, fierţi şi prăjiţi
Şi-s aproape nelipsiţi,
Când dorim o garnitură
Lângă oricare friptură.
Ghici, ghicitoarea mea!
(Cartofii)
Într-o cuşcă-s mulţi căţei,
Toţi sunt albi şi rotofei,
Mama-i pune la mujdei.
Ia ghiciţi! Cine sunt ei ?
Ghici, ghicitoarea mea!
(Usturoiul)
Roşu, lung şi mustăcios,
Mai subţire ori mai gros,
Dulce, vitaminizat,
Rege-i peste zarzavat.
Ghici, ghicitoarea mea!
(Morcovul)
Şade mândră-ntr-un picior,
Lăudându-se oricui,
Că ea poartă-n al ei spate,
Cămăşi albe şi verzui.
Ghici, ghicitoarea mea!
(Varza)
Avem o copiliţă
Cu multe rochiţe,
Când o dezbrăcăm,
Din ochi lăcrimăm.
Ghici, ghicitoarea mea!
(Ceapa)
Acrişoare sunt şi bune
Brumării li se mai spun.
Şi la fiert dacă se pun,
Faci cel mai gustos magiun.
Ghici, ghicitoarea mea!
(Prunele)
Trupul, capul mi-e totuna
Pe-un picior stau totdeauna.
Am cămăşi nenumărate
Şi le port toate-mbrăcate
Ghici, ghicitoarea mea!
(Varza)
Colorează după codul dat
 Găsiţi câte 7 diferenţe la fiecare
set de imagini

Ajutaţi veveriţa să ajungă în pădure

Colorează!
Colorează
Sunt numite corect fructele? Dacă nu, sc rieţi voi
numele corect

mure

alune

ghindă castane

nucă
con de pin
PUZZLE
Uneşte punctele, numeşte animalul obţinut şi colorează-l!
 Calendarul activităţilor pentru anul în curs (cuprinde toate sarcinile, activităţile pe care
cadrul didactic le are în vedere, cu termene):
1. întocmirea planificării, a proiectelor unităţilor de învăţare
2. participări cu referate, informări, lecţii la consiliile profesorale, comisii metodice,
cercuri pedagogice
3. schimburi de experienţă
4. sesiuni de referate metodico – ştiinţifice
5. activităţi extracurriculare
6. cursuri de formare
7. lectorate cu părinţii

Pe măsură ce termenele stabilite sunt depăşite, la rubrica “Observaţii” se consemnează dacă

sarcinile propuse s-au realizat (performanţe).

 Diferite materiale metodice primite de la M.E.C.T., I.S.J., preluate din literatura de

specialitate, de la alţi colegi, elaborate personal (care sunt utile în diferite momente ale
activităţii)

 Lista articolelor publicate în reviste de specialitate, a lucrărilor publicate.

Nr. Numele activităţii Termen Observaţii
crt.
1 întocmirea planificării
2 întocmirea proiectelor unităţilor de
învăţare
3 participări cu referate, informări, lecţii
la consiliile profesorale, comisii
metodice, cercuri pedagogice,
schimburi de experienţă, sesiuni de
referate metodico – ştiinţifice
4 activităţi extracurriculare
5 cursuri de formare
6 lectorate cu părinţii

Nr. Numele materialului metodic folosit Sursa Observaţii

crt.
1. .....................................................................................................................................

2. .....................................................................................................................................

3. .....................................................................................................................................

4. .....................................................................................................................................

5. .....................................................................................................................................

6. .....................................................................................................................................

7. .....................................................................................................................................
1. Programul activităţilor extracurriculare

2. Regulamentele unor concursuri

3. Tabele nominale cu preşcolarii propuşi a participa la diferite concursuri

4. Situaţii privind participarea şi rezultatele obţinute de preşcolari la diferite

concursuri
Nr. Activitatea Data Persoane Locul de Observaţii
crt implicate desfăşurare
1. Festivitatea de Sept. Cadrele didactice din
deschidere a 2017 şcoală , părinţii, Curtea
anului şcolar . copiii şcolii
2. - vizionare de spectacol
“Haideţi la Sept. Copii, cadre didactice, Grădiniţă specific vârstei
spectacol!” 2017 actori preşcolarilor
3. “Minte sănătoasă Oct. Cadrul didactic, Sala de
în corp sănătos!” 2017 elevii, asistenta clasă -discuţii
medicală
- observare natura toamna,
4. ,,A venit pe dealuri Oct. Cadrul didactic, copiii Împrejurimi colecţionare de materiale
toamna....’’ 2017 din natură

5. Teatru de păpuşi Nov. Cadrul didactic, Grădiniţă - vizionare de spectacol

2017 copiii, părinţii specific vârstei
preşcolarilor

6. ,,Mândru sunt de Nov. Cadrul didactic, copiii Grădiniţă - serbare – 1 Decembrie

ţara mea!” 2017

7. ,,A venit iarna!’’ Dec. Cadrul didactic, Grădiniţă - colinde de Crăciun

2017 copiii, părinţii
8. ,,Uite, vine Moş Dec. Cadrul didactic, Sala de - serbare de Crăciun
Crăciun!’’ 2017 copiii, părinţii, bunicii clasă

9. ,,Serbările Ian. Cadrul didactic, - concursuri pe zăpadă

zăpezii’’ 2018 copiii, părinţii, bunicii
Cadrul didactic,
10. ,,La mulţi ani , Ian. copiii, părinţii, Grădiniţă - mini recital de poezie
EMINESCU!’’ 2018 bunicii

11. ,,Focul – duşman Febr. Cadrul didactic, Sediul - activitate în cadrul

sau prieten’’ 2018 copiii, Şef serviciu Pompieri parteneriatului
pompieri
12. ,,În întâmpinarea Mart. - oferirea de mărţişoare
primăverii’’ 2018 Cadrul didactic, Grădiniţă între colegii altor clase
preşcolarii

13. ,,La mulţi ani, Mart. Cadrul didactic, - serbare închinată mamei
iubită mamă!’’ 2018 preşcolarii, părinţi, Sala de
bunici clasă
14. “Ştim să April preşcolarii, cadrul -dezbateri cu invitați
circulăm!” 2018 didactic, poliţişti Sala de din cadrul Poliției
clasă
- învăţarea unor dansuri
15. ,,Drag mi-e jocul April. preşcolarii, cadrul Sala de specifice zonei
 românesc!’’ 2018 didactic clasă
Mai Cadrul didactic, - montaj literar-artistic
16. ,,Ziua Eroilor” 2018 preşcolarii, părinţi, Grădiniţă
bunici

17. ,,Să ne cunoaştem Mai Cadrul didactic, - excursie

judeţul!’’ 2018 preşcolarii, părinţi,
bunici
Iunie Cadre didactice, - concursuri de 1 Iunie pe
18. ,,1 Iunie – Zi de 2018 preşcolarii, părinţi, Grădiniţă diferite teme
Sărbătoare!’’ bunici

19. ,,Bine ai venit, Iunie Cadrul didactic, Grădiniţă - serbare de sfârşit de an

vacanţa mea 2018 preşcolarii, părinţi,
iubită!’’ bunici

Pe parcursul anului:

 Sărbătorirea zilelor de naştere;

 Vizionare de spectacole;
 Participarea la diferite expoziţii şi concursuri;
 Activităţi în cadrul parteneriatelor;
 Plimbări şi drumeţii;
 Achiziţionarea de reviste şi alte materiale educaţionale;
 Participarea la concursuri pentru şcolari

 — Activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului:

,,Vreau să trăiesc într-un mediu curat!’’

 — Activităţi culturale:
,,Drag mi-e jocul românesc’’- învăţarea de dansuri specifice zonei,
cunoaşterea costumului popular local

Notă 1: realizarea activităţilor vor fi dovedite scriptic si/sau prin materiale multimedia.
Notă 2: se pot face sugestii de teme și se poate modifica titlul precizându-se data, cadrele
didactice implicate și activitățile
1. …………………………………………………………………………..
2. …………………………………………………………………………
3. …………………………………………………………………………
4. …………………………………………………………………………
5. …………………………………………………………………………
6. …………………………………………………………………………
7. …………………………………………………………………………
8. …………………………………………………………………………
9. …………………………………………………………………………
10. …………………………………………………………………………
11. …………………………………………………………………………..

Nr. Numele şi DLC DŞ Observaţii

crt. prenumele
preşcolarului
 ……………………………………………………………………………

 ……………………………………………………………………………..

 …………………………………………………………………………….

 …………………………………………………………………………….

 …………………………………………………………………………….

 …………………………………………………………………………….

 …………………………………………………………………………….

 …………………………………………………………………………………

 ………………………………………………………………………………..

 ………………………………………………………………………………..

 ………………………………………………………………………………..
Prelegerea – o perspectivă modernă

Prelegerea este cea mai frecventă alegere într-o abordare didactică tradiţională. În acest
sens este tipică imaginea profesorului la catedră (sau la tablă) care vorbeşte elevilor care stau
cuminţi în bancă şi ascultă sau scriu după dictare. Cu puţină ”sare şi piper” prelegerea poate fi
recondiţionată însă, şi introdusă într-un demers didactic modern, centrat pe achiziţiile elevului.
Din această perspectivă, dascălul trebuie să se preocupe de:

- stimularea interesului elevilor prin:

o intrarea în prelegere prin intermediul unei glume, poveşti, imagini captivante şi
în deplină relaţie cu ceea ce urmează să fie predat prin intermediul prelegerii
o prezentarea unei probleme/ unui studiu de caz pe care se focalizează prezentarea
o lansarea unei întrebări incitante (astfel încât elevii să fie atenţi la prelegere
pentru a afla răspunsul)

- aprofundarea înţelegerii elevilor prin:

o folosirea de exemple şi analogii pe parcursul prezentării (pe cât posibil cu
trimiteri la viaţa reală)
o dublarea verbalului cu alte coduri - oferirea de imagini, grafice şi alte materiale
ilustrative ; folosirea limbajului corporal

- implicarea elevilor pe parcursul prelegerii prin întreruperea prelegerii:

o pentru a incita elevii la a oferi exemple, analogii, experienţe personale
o pentru a da răspunsuri la diferite întrebări
o pentru a efectua o sarcină scurtă care clarifică diverse poziţii enunţate

- evitarea unui punct final la final!

o încheierea prelegerii prin intermediul unei probleme/ aplicaţii care urmează să
fie rezolvate de elevi
o solicitarea elevilor pentru a rezuma cele prezentate sau pentru a concluziona

Brainstorming
Brainstorming-ul (sau asaltul de idei) reprezintă formularea a cât mai multor idei –
oricât de fanteziste ar putea părea acestea - ca răspuns la o situaţie enunţată, după principiul
cantitatea generează calitatea. Conform acestui principiu, pentru a ajunge la idei viabile şi
inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.
O asemenea activitate presupune o serie de avantaje :
- implicarea activă a tuturor participanţilor
- dezvoltarea capacităţii de a trăi anumite situaţii, de a le analiza, de a lua decizii privind
alegerea soluţiei optime
- exprimarea personalităţii
- eliberarea de prejudecăţi
- exersarea creativităţii şi a unor atitudini deschise la nivelul grupului
- dezvoltarea relaţiilor interpersonale, prin valorizarea ideilor fiecăruia (şi, în consecinţă,
prin înţelegerea calităţilor celor din jur)
- realizarea unei ambianţe pline de prospeţime şi de emulaţie
Pentru derularea optimă a unui brainstorming se pot parcurge următoarele etape :
  Alegerea temei şi a sarcinii de lucru
 Solicitarea exprimării într-un mod cât mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără
cenzură, a tuturor ideilor – chiar trăznite, neobişnuite, absurd, fanteziste, aşa cum vin
ele în minte legate de rezolvarea unei situaţii-problemă conturate. Se pot face asociaţii
în legătură cu afirmaţiile celorlalţi, se pot prelua, completa sau transforma ideile din
grup, dar, sub nici un motiv, nu se vor admite referiri critice. Nimeni nu are voie să
facă observaţii negative.
 Inregistrarea tuturor ideilor în scris (pe tablă, flipchart)
 Anunţarea unei pauze pentru aşezarea ideilor (de la 15 minute până la o zi)
 Reluarea ideilor emise pe rând şi gruparea lor pe categorii, simboluri, cuvinte cheie,
imagini care reprezintă diferite criterii etc.
 Analiza critică, evaluarea, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la
nivelul clasei sau al unor grupuri mai mici
 Selectarea ideilor originale sau a celor mai apropiate de soluţii fezabile pentru problema
supusă atenţiei. In această etapă se discută liber, spontan, riscurile şi contradicţiile care
apar.
 Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale: cuvinte, propoziţii,
colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol etc.

Sfaturi practice :

 Încurajaţi exprimarea ideilor

 Nu permiteţi intervenţii inhibante
 Stimulaţi explozia de idei
 Puteţi recurge la variante prescurtate amintindu-vă că obiectivul fundamental constă în
exprimarea liberă a opiniilor prin eliberarea de orice prejudecăţi
 Motivaţi învăţarea elevilor începând o lecţie nouă cu un brainstorming

Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat

Cu grupuri mici sau cu întreaga clasă, se trece în revistă ceea ce elevii ştiu deja despre o
anumită temă şi apoi se formulează întrebări la care se aşteaptă găsirea răspunsului în lecţie.
Pentru a folosi această metodă puteţi parcurge următoarele etape :
 Cereţi-le la început elevilor să formeze perechi şi să facă o listă cu tot ce ştiu
despre tema ce urmează a fi discutată. În acest timp, construiţi pe tablă un tabel cu
următoarele coloane: Ştiu/Vreau să ştiu/Am învaţăt (Ogle, 1986), cum este cel de
mai jos:

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

CE CREDEM CĂ ŞTIM? CE VREM SĂ ŞTIM? CE AM ÎNVĂŢAT?

 Cereţi apoi câtorva perechi să spună celorlalţi ce au scris pe liste şi notaţi

lucrurile cu care toată lumea este de acord în coloana din stânga. Poate fi util să
grupaţi informaţiile pe categorii.
 În continuare ajutaţi-i pe elevi să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu
sunt siguri. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului privind unele
detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor. Notaţi aceste întrebări în
coloana din mijloc.
 Cereţi-le apoi elevilor să citească textul.
  După lectura textului, reveniţi asupra întrebărilor pe care le-au formulat înainte
de a citi textul şi pe care le-au trecut în coloana “Vreau să ştiu”. Vedeţi la care
întrebări s-au găsit răspunsuri în text şi treceţi aceste răspunsuri în coloana “Am
învăţat”. În continuare, întrebaţi-i pe elevi ce alte informaţii au găsit în text, în
legătură cu care nu au pus întrebări la început şi treceţi-le şi pe acestea în ultima
coloană.
 Întoarceţi-vă apoi la întrebările care au rămas fără răspuns şi discutaţi cu elevii
unde ar putea căuta ei aceste informaţii.
 În încheierea lecţiei elevii revin la schema S/V/I şi decid ce au învaţat din lecţie.
Unele dintre întrebările lor s-ar putea să rămână fără răspuns şi s-ar putea să
apară întrebări noi. În acest caz întrebările pot fi folosite ca punct de plecare
pentru investigaţii ulterioare.

Jurnalul cu dublă intrare

"Jurnalul cu dublă intrare" este o metodă prin care cititorii stabilesc o legătură strânsă
între text şi propria lor curiozitate şi experienţă. Acest jurnal este deosebit de util în situaţii în
care elevii au de citit texte mai lungi, în afara clasei.
Pentru a face un asemenea jurnal, elevii trebuie să împartă o pagină în două, trăgând pe
mijloc o linie verticală. În partea stângă li se va cere să noteze un pasaj sau o imagine din text
care i-a impresionat în mod deosebit pentru că le-a amintit de o experienţă personală, pentru că
i-a surprins, pentru că nu sunt de acord cu autorul, sau pentru că o consideră relevantă pentru
stilul sau tehnica autorului. În partea dreaptă li se va cere să comenteze acel pasaj: de ce l-au
notat? La ce i-a făcut să se gândească? Ce întrebare au în legătură cu acel fragment? Ce i-a
făcut să-l noteze? La ce i-a făcut să se gândească? De ce i-a intrigat? Pe măsura ce citesc, elevii
se opresc din lectură şi notează în jurnal. Unii profesori cer un număr minim de fragmente
comentate, în funcţie de dimensiunile textului.
După ce elevii au realizat lectura textului, jurnalul poate fi util în faza de reflecţie, dacă
profesorul revine la text, cerându-le elevilor să spună ce comentarii au făcut în legătură cu
pasaje diverse. Şi profesorul ar trebui să fi făcut comentarii, pentru a atrage atenţia asupra unor
părţi din text pe care ţine neapărat să le discute cu elevii.

"SINELG"
„Sistemul interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi gândirii” (SINELG) este
o modalitate de codificare a textului care permite celui care învaţă să citească şi să înţeleagă în
mod activ şi pragmatic un anumit conţinut.
Ca metodă este tipică pentru etapa de realizare a sensului (învăţare, comprehensiune).
Cunoştinţele anterioare ale elevilor evidenţiate prin activităţi specifice de evocare se folosesc
ca bază de plecare pentru lectura / ascultarea textului.
SINELG presupune următoarele etape :
 În timpul lecturii elevii marchează în text (sau notează pe hârtie în timpul
prelegerii):
- cunoştinţele confirmate de text
- cunoştinţele infirmate / contrazise de text –
- cunoştinţele noi, neîntâlnite până acum +
- cunoştinţele incerte, confuze, care merită să fie cercetate ?

 După lectură, informaţiile se trec într-un tabel:

√ - + ?
  Informaţiile obţinute individual se discută în perechi / grupuri etc., apoi se
comunică de către perechi / grupuri profesorului care le centralizează într-un
tabel similar la tablă.
 Cunoştinţele incerte pot rămâne ca temă de cercetare pentru lecţiile următoare.

Eseul de cinci minute

Eseul este o modalitate eficientă de a încheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-şi adune
ideile legate de tema lecţiei şi pentru a-i da profesorului o idee mai clară despre ceea ce s-a
întâmplat, în plan intelectual, în acea oră. Acest eseu le cere elevilor două lucruri: să scrie un
lucru pe care l-au învăţat din lecţia respectivă şi să formuleze o întrebare pe care o mai au în
legătura cu aceasta.
Profesorul strânge eseurile de îndată ce elevii le-au terminat de scris şi le foloseşte
pentru a-şi planifica la aceeaşi clasă lecţia următoare.

Ciorchinele

Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea

conexiunilor dintre idei şi care presupune următoarele etape:
1. Se scrie un cuvânt / temă (care urmează a fi cercetat) în mijlocul tablei sau a foii de
hârtie;
2. Se notează toate ideile, sintagmele sau cunoştinţele care vă vin în minte în legătură cu
tema respectivă în jurul acestuia, trăgându-se linii între acestea şi cuvântul iniţial;
3. Pe măsură ce se scriu cuvinte, idei noi, se trag linii între toate ideile care par a fi
conectate;
4. Activitatea se opreşte când se epuizează toate ideile sau când s-a atins limita de timp
acordată;
Etapele pot fi precedate de brainstorming în grupuri mici sau în perechi. În acest fel se
îmbogăţesc şi se sintetizează cunoştinţele. Rezultatele grupurilor se comunică profesorului care
le notează la tablă într-un ciorchine fără a le comenta sau judeca.
În etapa finală a lecţiei , ciorchinele poate fi reorganizat utilizându-se anumite concepte
supraordonate găsite de elevi sau de profesor.

Turul galeriei

Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund formativa a produselor realizate

de grupuri de elevi.
1. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi la o problemă care se poate materializa
într-un produs (o diagramă, de exemplu), pe cât posibil pretându-se la abordări variate.
2. Produsele sunt expuse pe pereţii clasei.
3. La semnalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina şi a discuta
fiecare produs. Îşi iau notiţe şi pot face comentarii pe hârtiile expuse.
4. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparaţie cu
celelalte şi citesc comentariile făcute pe produsul lor.

Cubul
Metoda presupune explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective,
permiţând abordarea complexă şi integratoare a unei teme.
Sunt recomandate următoarele etape :
 Realizarea unui cub pe ale cărui feţe sunt scrise cuvintele: descrie, compară,
analizează, asociază, aplică, argumentează.
  Anunţarea temei, subiectului pus în discuţie
 Impărţirea clasei în 6 grupe, fiecare dintre ele examinând tema din perspectiva cerinţei
de pe una dintre feţele cubului
o Descrie: culorile, formele, mărimile etc.
o Compară: ce este asemănător? Ce este diferit?
o Analizează: spune din ce este făcut, din ce se compune
o Asociază: la ce te îndeamnă să te gândeşti?
o Aplică: ce poţi face cu aceasta? La ce poate fi folosită?
o Argumentează: pro sau contra şi enumeră o serie de motive care vin în
sprijinul afirmaţiei tale
 Redactarea finală şi împărtăşirea ei celorlalte grupe
 Afişarea formei finale pe tablă sau pe pereţii clase

Bulgărele de zăpadă

Metoda presupune reducerea numărului de elemente, aspecte, faţete ale unei

probleme/situaţii pentru focalizarea asupra celor esenţiale.
Se recomandă următoarele etape:
 Împărţirea grupului în echipe de 7-8 persoane
 Enunţarea tema
 Notarea ideilor: Fiecare membru notează pe un post-it ideea sa şi o pune pe centrul
mesei
 Ierarhizarea ideilor: Fiecare membru citeşte toate ideile şi le ierarhizează (1-8). Se
vor reţine primele 2-3. Se reuneşte apoi tot grupul cu cele 2 idei de la fiecare şi se
repetă algoritmul. Astfel se vor reţine doar ideile/aspectele pe care tot grupul le
consideră relevante.

Mozaicul
Mozaicul presupune învăţarea prin cooperare la nivelul unui grup şi predarea
achiziţiilor dobândite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.
Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare şi aceasta presupune următoarele
avantaje:
- stimularea încrederii în sine a elevilor
- dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă şi de relaţionare în cadrul grupului
- dezvoltarea gândirii logice, critice şi independente
- dezvoltarea răspunderii individuale şi de grup
- optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva
Mozaicul presupune următoarele etape:
 Impărţirea clasei în grupuri eterogene de 4 elevi, fiecare dintre aceştia primind câte o
fişă de învăţare numerotată de la 1 la 4. Fişele cuprind părţi ale unei unităţi de
cunoaştere.
 Prezentarea succintă a subiectului tratat
 Explicarea sarcinii care constă în înţelegerea întregii unităţi de cunoaştere
 Regruparea elevilor, în funcţie de numărul fişei primite, în grupuri de experţi: toţi elevii
care au numărul 1 vor forma un grup, cei cu numărul 2 vor forma alt grup s.a.m.d. In
cazul în care se lucrează cu toată clasa se vor forma două grupuri pentru fiecare număr.1
 Invăţarea prin cooperare a secţiunii care a revenit grupului din unitatea de cunoaştere
desemnată pentru oră: elevii citesc, discută, încearcă să înţeleagă cât mai bine, hotărăsc
modul în care pot preda cea ce au înţeles colegilor din grupul lor originar. Strategiile de
predare şi materialele folosite rămân la latitudinea grupului de experţi. Este foarte

1
Profesorul poate alege ca jumătate din clasă să participe la activitatea MOZAIC, celorlalţi elevi revenindu-le o altă sarcină de
lucru.
 important ca fiecare membru al grupului de experţi să înţeleagă că el este responsabil de
predarea secţiunii respective celorlalţi membri ai grupului iniţial.
 Revenirea în grupul iniţial şi predarea secţiunii pregătite celorlalţi membri. Dacă sunt
neclarităţi, se adresează întrebări expertului. Dacă neclarităţile persistă se pot adresa
întrebări şi celorlalţi membri din grupul expert pentru secţiunea respectivă. Dacă
persistă dubiile, atunci problema trebuie cercetată în continuare.
 Trecerea în revistă a unităţii de cunoaştere prin prezentare orală cu toată clasa/ cu toţi
participanţii

ATENŢIE – Este important să monitorizaţi predarea pentru ca achiziţiile să fie corect

transmise.

Discuţia

Discuţia constă într-un schimb organizat de informaţii şi de idei, de impresii şi de

păreri, de critici şi de propuneri în jurul unei teme sau chestiuni determinate în scopul
examinării şi clarificării în comun a unor noţiuni şi idei, al consolidării şi sistematizării datelor
şi conceptelor, al explorării unor analogii, similitudini şi diferenţe, al soluţionării unor
probleme care comportă alternative2.
Discuţia cu clasa este fundamentală pentru învăţarea interactivă. Din perspectiva unui
participant, discuţia presupune avansarea unor idei şi receptarea unei multitudini de alte idei,
unele în acord, altele în dezacord cu părerile proprii, dar tocmai această varietate este aceea
care provoacă gândirea la acţiune.
Din această perspectivă, discuţia prezintă o serie de avantaje:
- Crearea unei atmosfere de deschidere
- Facilitarea intercomunicăriii şi a acceptării punctelor de vedere diferite
- Conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă simple
- Optimizarea relaţiilor profesor-elevi
- Realizarea unui climat democratic la nivelul clasei
- Exersarea abilităţilor de ascultare activă şi de respectare a regulilor de dialog
Etape :
o Stabilirea regulilor discuţiei şi reamintirea acestor reguli (cu ocazia fiecărei noi discuţii
sau pe parcursul discuţiei)
o Dispunerea elevilor în cerc sau semicerc
o Prezentarea subiectului discuţiei cu claritate şi într-un mod care să încurajeze
exprimarea ideilor
o Moderarea discuţiei, facilitând exprimarea punctelor de vedere
Intr-o discuţie, rolul profesorului este de facilitare a fluxului coerent de idei al elevilor
ceea ce presupune încurajarea lor de a se exprima – adecvat şi la obiect.
Următoarele acţiuni3 sunt de natură să faciliteze discuţia :
1. Parafrazarea – astfel încât elevul să simtă ca a fost înţeles iar colegilor săi să li se
faciliteze înţelegerea printr-un rezumat esenţializat a ceea ce a fost spus pe larg ;
2. Verificarea înţelegerii – prin adresarea unei întrebări de clarificare astfel încât elevul să
reformuleze ceea ce a spus;
3. Complimentarea unui punct de vedere interesant sau pertinent ;
4. Sugerarea unei noi perspective sau a unui contraexemplu pentru a contracara – fără a
critica însă – un punct de vedere nerealist ;
5. Energizarea discuţiei – folosind o glumă sau solicitând în mod explicit luarea de poziţii
din partea celor tăcuţi ;
6. medierea divergenţelor prin reformularea punctelor de vedere opuse din perspectiva
toleranţei ;

2
apud O. Păcurari (coord.), Invăţarea activă, Ghid pentru formatori, MEC-CNPP, 2001
3
Adaptare după Silberman, Mel – Active Learning. 101 Strategies to Teach any Subject, Allyn and Bacon, 1996, p.25
 7. evidenţierea relaţiilor dintre intervenţiile diferiţilor elevi – ceea ce va oferi coerenţă ţi
pertinenţă temei de discutat şi comentariilor elevilor, facilitând înţelegerea conceptelor
vehiculate;
8. Rezumarea ideilor principale.
De maximă importanţă pentru derularea unei discuţii profitabile este maniera de a adresa
întrebări stimulative pentru elevi :
 Întrebări la care pot fi date mai multe răspunsuri, evitând întrebările cu răspuns Da/
Nu
 Întrebări de genul “de ce credeţi asta ?”, “de ce credeţi că…?” (pentru a aprofunda
problema pusă în discuţie)
 “Ce s-a întâmplat ?” (o astfel de întrebare îi ajută pe elevi să-şi clarifice perspectiva
asupra problemei în discuţie)
 “De ce s-a întâmplat aceasta ?” (se încurajează înţelegerea cauzelor şi a efectelor, se
deplasează accentul spre căutarea motivelor)
 “Se putea întâmpla şi altfel? Cum?” (se subliniază ideea că acţiunile sunt de fapt
rezultatul unei alegeri sau sunt influenţate de faptul că nu s-a ales cea mai bună
alternativă)
 “Ce ai fi făcut tu într-o astfel de situaţie ? Ce crezi că a simţit persoana respectivă ?
Ce ai fi simţit tu într-o astfel de situaţie ?” (elevii sunt antrenaţi să exprime empatie)
 “A fost corect? De ce?” (sunt întrebări esenţiale pentru stimularea dezvoltării
morale la elevi)
 BIBLIOGRAFIE

 Acsinte, Alexandru - Ghid privind desfǎşurarea activitǎţilor de educaţie fizicǎ în

grǎdiniţǎ, Piteşti, Editura Tiparg;
 Adams , M.; Jack, Canfield; Mark ,Victor, Hansen - volumul Supă de pui pentru suflet
1, Editura Amalteea;
 Ana, A.; Cioflica, S. - Jocuri didactice matematice, Ed. Emia, 2000;
 Antohe, Mariana ; Paula, Teleianu - Matematica în grădiniţă- Editura „Ager”, Tg Jiu,
2004;
 Antonovici S.,G.Nicu - Jocuri interdisciplinare, Editura Aramis;
 Anghelescu, Carmen - Bebeluşul este o persoană, Editura Humanitas, Bucureşti, 2001;
 Arcire,A.; Bucur,O.; Iacob, S. - Programe şcolare pentru învăţământul primar -
Discipline Opţionale , Editura Axa , Botoşani , 2000;
 Badiu T , 1999- Educaţia fizică a copiilor şi preşcolarilor , Editura Garuda-Art ,
Chişinu;
 Barff, Ursula, Inge, Burkhardt, Maier, Jutta - Carte de construit pentru copii, EIS
POL; 2001;
 Barbu, A. ; Arcire, O. ; Bucur, E.; Bucur, E. ; Iacob, S - Programe şcolare pentru
învăţământul primar Discipline Opţionale , Editura Axa , Botoşani , 2000;
 Bârsan, Nicoleta - Jocuri didactice specifice dezvoltării limbajului şi comunicării orale
a preşcolarilor mari, Editura Didactică şi Pedagogică, R.A. , Bucureşti, 1995;
 Bârseti Ecaterina - Unitatea dintre conţinut, forme si metode în cadrul activitåţilor de
cunoaştere, ”Revista de pedagogie” ,,numărul 3, Bucureşti, 1971;
 Beraru, G. Neagu, M. - Activităţi matematice în grădiniţă, Editura ASS, 1995;
 Breben, S.; Ruiu, G.; Goncea, E. - Activităţi bazate pe inteligenţe multiple, Editura
Reprograf, Craiova, 2005;
 Cerghit, I.- Sisteme de instruire alternative şi complementare. Structuri, stiluri şi
strategii, Editura Aramis, Bucureşti, 2002;
 Cherghit, Ioan --„Metode de învăţământ”, Bucureşti, Editura didactică şi
pedagogică,1976;
 Cerghit, I., Radu, I.T., Popescu, E., Vlăsceanu,L. - Didactica, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1993;
 Comănescu, I. - Autoeducaţia azi şi mâine, Editura Imprimeriei de Vest, Oradea, 1996;
 Constantin, P. - Să vorbim despre culori , Editura Ion Creangă, Bucureşti, 1986;
 Cosmovici, A. şi Iacob, L. - Psihologia generală, Editura Polirom, Iaşi,1996
 Culea, L.; Grama, F.; Ionescu, D. - Activitatea integrată din grădiniţă- ghid pentru
cadrele didactice din înv. preuniversitar, Editura Didactica Publishing House, Bucureşti,
2008;
 Creţu, Elvila, Iliescu Constanţa, Nichita Silvia -Îndrumător metodic pentru dezvoltarea
vorbirii, cunoasterea mediului înconjurător, jocuri şi activităţi libere la clasa I,
Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică, 1976;
 Dan, Silvia; Lazăr, Daniela; Dumitrescu, Angela; Ploscar, Manuela; Grijincu, Floare-
Metoda proiectelor la vârstele timpurii. Consideraţii teoretice şi aplicaţii practice,
Editura Mirton, Timişoara, 2005;
 Dogaru, Zoe - Jocuri didactice pentru educarea limbajului, Editura Aramis, Bucureşti,
2001;
 Dottrens, Robert --„A educa şi a instrui, Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică,
1970;
 Dumitrana, Magdalena - Educarea limbajului în învăţământul preşcolar , volumul I
„Comunicare orală“, Editura Compania, Bucureşti, 1999;
 Dumitrana, Magdalena - Educarea limbajului în învăţământul preşcolar , volumul II
„Comunicare scrisă“, Editura Compania, Bucureşti, 1999;
 Ezechil, Liliana, Păişi Lăzărescu, Mihaela - Laborator preşcolar – ghid metodologic,
Editura V&Integral, Bucureşti, 2002;
 Glava, Adina, Glava, Cătălin - Introducere în pedagogia preşcolară, Editura Dacia,
Cluj-Napoca, 2002;
 Grama, F. - Activitatea integrată din grădiniţă, Editura DPH, 2008;
 Hârsu Mioara,Velicu Maria - Cunoaşterea plantelor şi a modului de îngrijire a lor de
către copii”, în „Optimizarea metodologiei didactice în învăţământului preşcolar”,
”Revista de pedagogie”, Bucureşti, 1977;
 Ilioaia, Maria - Metodica predarii desenului la clasele I – IV, EDP, Bucureşti, 1990;
 Iucu, Romiţă; Manolescu, Marin - Pedagogie, Editura Fundaţiei Culturale „Dimitrie
Bolintineanu”, Bucureşti, 2001;
 Lica, Ovidiu, Ionel; Lica, Mihaela; Nuta, Irina; Mirea, Luiza, Mioara - Prietenul meu
calculatorul, Editura Aius, Craiova, 2005;
 Libotean,I., Seling, M., Ciocioc,E.- Jocuri didactice matematice pentru grădiniţă-
Editura V&I Integral- Bucureşti, 1997;
 Mareş, M.D - „Informatica şi bazele generale de operare pe calculator” , Editura
Fundaţia România de Mâine, Bucureşti, 2000;
 Matei, Georgeta; Nica, Emilia - Educarea limbajului-nivel 3-4 ani– Editura Tiparg,
2012
 Matei, Georgeta; Popescu, Laura; Găinescu, Aurora, Maria; Generalu, Vica, Florentina;
Popescu, Adriana, Georgiana; Toma, Aurica – Educarea limbajului-nivel 4-5 ani,
Editura Tiparg, 2012
 Matei, Georgeta; Ungureanu, Ionela - Activităţi matematice-Nivel I 3-4 ani, Editura
Tiparg, 2012
 Matei, Georgeta; Popescu, Laura; Găinescu, Aurora, Maria; Generalu, Vica, Florentina;
Popescu, Adriana, Georgiana; Toma, Aurica -Activităţi matematice-Nivel I 4-5 ani,
Editura Tiparg, 2012
 Matei, Georgeta; Ungureanu, Ionela - Cunoaşterea mediului -Nivel I 3-4 ani, Editura
Tiparg, 2012
 Matei, Georgeta; Popescu, Laura; Găinescu, Aurora, Maria; Generalu, Vica, Florentina;
Popescu, Adriana, Georgiana; Toma, Aurica - Cunoaşterea mediului- Nivel I 4-5 ani,
Editura Tiparg, 2012
 Matei, Georgeta; Dragomirescu, Elena; Bălăeanu, Eugenia - Educaţie pentru societate-
Nivel 3-4 ani, Editura Tiparg, 2012
 Matei, Georgeta; Popescu, Laura; Găinescu, Aurora, Maria; Generalu, Vica, Florentina;
Popescu, Adriana, Georgiana; Toma, Aurica - Educaţie pentru societate-Nivel 4-5 ani,
Editura Tiparg, 2012
 Mătăsaru, Maria; Chiriloaie, Maria; Nedelcu, Carmen; Pricopoaia, Viorica, Mătăsaru
Lavinia - Proiectarea didactică în învăţământul preşcolar, „ Rovimed Publishers, 2002;
 MEC, {2005} - Programa activităţilor instructive-educative în grădiniţa de copii,
Editura Coresi S.A. Bucureşti
 M.E.N. - Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii- ediţia a II-a
revizuita şi adăugită, Editura V&I Integral, Bucureşti, 2005
 M.E.C.T. - Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, 2008 ;
 M.E.C.T. - Ghid pentru cadre didactice – suport informativ – programul naţional de
educaţie pentru sănătate
 M.E.C.T. - Programe şcolare pentru disciplina opţională „Educaţie pentru sănătate”,
aprobate prin OMEDC nr. 4496/2004;
 M.E.C.T. - Revista Învăţământul preşcolar, nr.3/2007;
 M.E.C.T. - Revista Învăţământului Preşcolar nr. 1-2, 2007;
 M.E.C.T. - Revista Învăţământul preşcolar, nr.3-4/2010;
 M.E.C.T. - Revistă dedicată cadrelor didactice Învăţământul primar, nr.2-4, Editura
Miniped, 2002;
 Munteanu, C., Munteanu, E. N.- Ghid pentru învăţământul preşcolar. O abordare din
perspectiva noului curriculum, Editura Polirom, Iaşi: 2009;
 Neagu Mihaela; Petrovici Constantin, Elemente de didactica matematicii în grădiniţa şi
învăţământul primar, Editura Pim, Iasi, 2002;
 Paraschivoiu, Cosmina-Elena; Hosoş, Claudia; Tudor, Viorica – “Viitorul începe azi”,
Editura Magister, 2005
 Păun, E., Iucu, R. (coord.) Educaţia preşcolară în România, Iaşi, Editura Polirom, 2002;
 Pletea, M. et all - Aplicaţiile noului curriculum pentru învăţământul preşcolar, vol III,
Bucureşti: Editura DPH, 2009;
 Popa, Valerica - Activitati de educaţie plastică în grădiniţă, Editura V&I Integral,
Bucureşti, 2000.
 Preda, Viorica coordonator –Metoda proiectelor la vârste timpurii, Editura Miniped,
Bucureşti, 2002;
 Preda, V.; Pletea, M. -,,Ghid pentru proiecte tematice – abordarea în manieră
integrată a activităţilor din grădiniţă”, Editura Humanitas Educaţional, Bucureşti,
2005;
 Ratyus, Maria; Şerban, Marinel - Bazele informaticii, Editura Petrion, 1997 ;
 „Revista Învăţământului Preşcolar”/ nr. 3-4/2006
 Teodorescu, I., [1999}, Ecologie, Editura Constelaţii, Bucureşti
 Tincea, Vasilica - Grafica si pictura, curs opţional, Editura Aramis, 2000;
 Varzari, Elena - Metodica cunoasterii mediului înconjurător şi a dezvoltării
vorbirii”, ,Bucureşti, Editura didactică şi pedagogică,1977;
 Winicott, D.W - The child, the family and the outside world, Pinguin Books, 1991;
 Zig, Zigler, {2000} - Putem creşte copii buni într-o lume negativă!, Editura Curtea
veche, Bucureşti
 *** “Artă şi îndemânare” (Vol. I, II), Editura Rao, Bucureşti, 2007;
 ***Activităţile matematice în grădiniţă, Editura Compania, Bucureşti, 2002;
 *** Convenţia Naţiunilor Unite a Drepturilor Copilului, UNICEF, 2006;
 *** (2008) Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor cu vârsta cuprinsă între
naştere şi 6/7 ani, M.E.C.T., Bucureşti;
 *** Curriculum pentru Învăţământul preşcolar, D.P.H., Bucureşti, 2009
 *** (2008) Ghid de bune practici pentru educaţia timpurie a copiilor între 3–6/7ani,
Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar;
 *** Ghid pentru proiecte tematice. Activităţi integrate pentru preşcolari, Editura
Didactică, Bucureşti, 2008;
 ***Jocuri didactice pentru activităţile matematice din grădiniţă, Editura Aramis,
Bucureşti, 2005;
 *** Legea 84/1995, cu modificările ulterioare;
 *** Legea Creşelor, Nr.236 /2007;
 *** O lume demnă pentru copii (Documente asumate la Sesiunea Specială a
Organizaţiei Naţiunilor Unite dedicată copiilor, Bucureşti, UNICEF, 2003;
 *** Orientări metodice privind aplicarea programei activităţilor instructiv-educative în
grădiniţa de copii, Editura Şcoala Gălăţeană, Galaţi, 2006
 *** Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii, Editura
V&Integral, Bucureşti, 2006;
 *** Regulamentul de organizare si funcţionare a învăţământului preşcolar (2000);
 *** Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere
la 7 ani, UNICEF, 2008;

 www.edu.ro
 www.oecd.org/edu/earlychildhood
 www.Zerotothree
 www.unicef.org
 www.anpdc.ro
 www.didactic.ro
 http://www.parinti.com/Programapentruinvatamantulprescolar-t-
15797.html?sid=c193330cdbfe4f2fdf073d4f342b70eb
 http://educatie.inmures.ro/fileadmin/docs/curriculum/curriculum%20final_18%20septe
mbrie.pdf
 http://www.educatoarea.ro/index.php?menu_item=Resurse&record_id=1748&page_nr=
1
 http://www.gradinapovestilor.ro/ghicitori/gh_corp.shtml
 http://www.roli.ro/povesti
 http://administraresite.edu.ro/index.php/legaldocs/c514/?where=summary%20le%202
 http://www.didactic.ro/materiale
didactice/cautare?dosearch=true&type=material&search=Programa%20activitatilor%20
instructiv-educative%20in%20gradinita%20de%20copii&page=2
 http://media.realitatea.ro/multimedia/other/201209/raport_de_evaluare_clasa_pregatito
are_54714800.pdf
 ../../../Users/Ioana/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp3014838/00164364.HTM
 http://www.didactic.ro/materiale-didactice/poezii-pentru-copii-5
 http://forum.desprecopii.com/forum/topic.asp?TOPIC_ID=106085&nm=programa-
activitatilor-din-gradinita
 http://activitatiprescolari.blogspot.ro/search/label/programa
 http://salvaticopiii.ro/upload/p000600010000_Legea%20272%20din%202004%20prote
ctia%20si%20promovarea%20drepturilor%20copilului.pdf
 http://www.rightwords.ro/citate/orice-lucru-prezentat-copiilor-no-tri-trebuie-sa-fie--
31497
 http://administraresite.edu.ro/index.php/articles/11495
 http://www.isjarges.ro/index.php/curriculum-asig-calitatii/2013-11-03-18-59-45
 http://isj.vs.edu.ro/pagina106.html
 http://www.lumeapiticilor.ro/?aid=2382&caption=Familia_mea
 http://www.interferente.ro/poezii-mama-mea.html
 http://www.mamicamea.ro/basme-si-povesti-pentru-copii/Page-10.html
 http://piciculipici.files.wordpress.com/2011/10/sanda-1.jpg
 http://www.qbebe.ro/utile/cantece_gradinita
 http://www.qbebe.ro/utile/povesti
 http://www.qbebe.ro/utile/poezii