Galati Cap. 5 - Curs Dezvoltat

Proiect cofinanţat din Fondul Social European - Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020
Axa Prioritară 6: Educaţie si competenţe / Operațiune compozită OS 6.5, 6.6. Îmbunătățirea competențelor
personalului didactic din învățământul preuniversitar în vederea promovării unor servicii educaționale de
calitate orientate pe nevoile elevilor și a unei școli inclusive
Titlu proiect: „Profesionalizarea carierei didactice - PROF”
Cod proiect: POCU/904/6/25/146587
Beneficiar: Ministerul Educației
Perioada de implementare – 31 martie 2021 – 31 decembrie 2023
PROGRAM de FORMARE CONTINUĂ

”PROF – MENTORAT DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ”
Elaborat în cadrul proiectului POCU
“Profesionalizarea carierei didactice - PROF”
Cod SMIS proiect: 146587
Capitol 5.
” PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ”
Autori:
Prof. dr. Simona Marin – 5.1, 5.2.3, 5.3, 5.4.2.

Prof. dr. Laura Șerbănescu – 5.2, 5.4, 5.5.
”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul
Operațional Capital Uman 2014-2020
Beneficiar: Ministerul Educației 1
CUPRINS
5.1. Profesorul mentor de practică pedagogică – repere contractuale, competențe și caracteristici

dezirabile...............................................................................................................................................3
5.1.1.Competențele profesorului mentor de practică pedagogică.......................................................4
5.1.2.Caracteristici dezirabile ale profesorului mentor de practică pedagogică..................................6
Misiunea formării și a monitorizării componentelor aptitudinii pedagogice.......................................7
5.1.3. Repere contractuale și instituționale în mentoratul practicii pedagogice................................12
Repere pentru contractul/protocolul instituțional de realizare a practicii pedagogice...................13
Repere pentru contractul de muncă al profesorilor mentori de practică pedagogică.....................16
5.2. Colaborarea actorilor implicați în realizarea și gestionarea portofoliului de practică pedagogică
.............................................................................................................................................................20
5.2.1. Colaborarea coordonator de practică – profesor mentor – student .........................................20
5.2.2.Coordonatorul de practică pedagogică.....................................................................................21
5.2.3. Studentul practicant – responsabilități și roluri didactice........................................................21
Organizarea practicii pedagogice .....................................................................................................23
5.3. Portofoliul / kitul profesorului mentor de practică pedagogică..................................................25
Regulamentul de practică pedagogică..............................................................................................26
Fișa disciplinei - Practică pedagogică..............................................................................................28
Fișa competențelor didactice dezirabile de format practicanților......................................................33
Fișa responsabilităților în mentoratul de practică pedagogică..........................................................34
Fișa de programare și evidență a practicii pedagogice......................................................................35
Fișă de asistență la activități didactice – varianta 1..........................................................................36
Fişă de analiză a lecţiei – varianta 2.................................................................................................36
Fișă de asistență la activități nonformale..........................................................................................37
Fișă psihopedagogică pentru cunoașterea elevilor............................................................................38

Fișe cu recomandări metodologice pentru exersare în practica pedagogică......................................47
5.4. Portofoliul practicantului.............................................................................................................61

5.4.1. Funcții și note definitorii ale portofoliului de practică pedagogică.........................................61
5.4.2. Structura portofoliului de practică pedagogică.......................................................................63
5.4.3. Caietul de practică pedagogică – ghid și instrument de realizare a practicii pedagogice........67
5.4.3. Evaluarea portofoliului de practică pedagogică......................................................................68
Criterii de evaluare a portofoliului de practică pedagogică...........................................................69
Grilă de evaluarea a studentului practicant – nivelul formării competențelor..............................70
Grilă de evaluare a activității de practică pedagogică – evaluare criterială.......................................71
Evaluare pe baza standardelor de calitate aplicate în practica pedagogică ...................................73
Grilă pentru evaluarea lecţiilor de probă susţinute de către studenţii practicanţi..........................75
Grilă pentru evaluarea lecţiilor finale susţinute de către studenţii practicanţi...............................75
Grilă de autoevaluare a competenţelor studenţilor practicanţi la finalizarea stagiului de practică
pedagogică........................................................................................................................................77
5.5. Resurse educaționale și alte instrumente utile pentru portofoliul de practica pedagogică.......79
Teme de reflecție.................................................................................................................................85
Bibliografie...........................................................................................................................................85
COMPETENȚE SPECIFICE:
CS1. Elaborarea și utilizarea documentelor și a instrumentelor specifice portofoliului de practică
pedagogică a profesorului mentor
CS2. Coordonarea, consilierea și aprecierea obiectivă a activităților transpuse în portofoliul de
practică pedagogică a aspiranților la meseria didactică
OBIECTIVE:
O1. Valorificarea competențelor, atribuțiilor și carcateristicilor dezirabile ale profesorului mentor
contextul educațional actual;
O2. Abordarea structurală și procesuală a pregătirii didactice concretizată în portofoliului profesorului
mentor de practică pedagogică
O3. Conceperea și utilizarea adecvată a resurselor educaționale, materialelor și instrumentelor de

formare didactică pentru practica pedagogică
O4. Consilierea studenților/elevilor aspiranți la meseria didactică pentru realizarea activităților
specifice și reflectarea acestora în portofoliului de practică pedagogică
5.1. Profesorul mentor de practică pedagogică – repere contractuale, competențe și

caracteristici dezirabile
5.1.1.Competențele profesorului mentor de practică pedagogică
În ultimele două decenii cele mai evidente schimbări resimţite la nivelul

învăţământului ca rezultat al numeroaselor reforme sunt legate dominant de politicile
curriculare, cele de finanţare şi de evaluare și funcţionare acreditată a instituţiilor de
învățământ. Componenta care vizează calitatea personalului didactic, precum şi politicile de
formare inițială, continuă şi de evaluare a acestuia sunt încă slab reprezentate în prevederile
legale și în practicile instituționale din educaţia românească. Abordarea politicilor de
devoltare a resurselor umane ca prioritate a învăţământului este justificată de necesitatea
creşterii calităţii în educaţie, sistemul de formare continuă şi de evaluare a personalului având
nevoie de optimizarea componentelor structurale şi funcţionale1.
În acest context, considerăm că un cadru general de referinţă care să stabilească
principalele competenţe didactice sub forma unor standarde profesionale didactice ar oferi un
etalon în formarea continuă a personalului din învățământ şi un instrument obiectiv în
evaluarea şi aprecierea prestaţiei didactice.
Începând cu perioada anilor 2000 recomandările instituțiilor europene pentru
activitatea de formare a viitorilor profesori accentuează focalizarea pe formarea unor
capacităţi înalte, care să includă motivaţia pentru învăţare, creativitate şi cooperare (din
Raportul OECD "Profesorii pentru şcolile de mâine - Analiza indicatorilor educaţiei
mondiale",2001).
Având în vedere structura şi conţinutul practicii pedagogice, diferențiată pe niveluri
de formare, dar care integrează unitar următoarele tipuri de activități:
 pregătirea teoretică - ceea ce trebuie să ştie un elev al unei şcoli, trebuie să afle de la
dascălul său.Practica pedagogică, disciplină de bază a acestei formări iniţiale, se
desfăşoară prin îmbinarea a două dimensiuni, una care vizează partea de instruire şi se
materializează în practică observativă, şi alta de exerciţiu, de aplicabilitate practică
care deţine cea mai mare suprafaţă în economia de timp a practicii pedagogice şi care
îmbracă forma practicii operaţionale;
1
Marin Simona, 2013, „Politici şi strategii de formare a resurselor umane din educaţie”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, ISBN 978-973-30-3493-3

 activităţi instructiv-educative observative, desfăşurate în clasă și școală (asistenţă la
activități din mediul educațional);
 activităţi instructiv-educative practice, proiectate și susţinute de către studenţi
(activități de predare-învățare-evaluare);
 alte tipuri de activităţi educaţionale (lectorate cu părinţii, participare la comisii
metodice, consiliu profesoral, consultaţii cu elevii, profesor de serviciu pe şcoală,
cercuri pedagogice, etc.)
 activităţi de cunoaştere a modului de funcționare a şcolii în general și a specificului
meseriei didactice ca membru intr-o organizație școlară,
competențele profesorului mentor de practică pedagogică sunt conturate în patru mari
categorii:
I. Competenţe  de a folosi metode diverse şi eficiente de comunicare

psihosociale  de a se oferi pe el însuşi ca sursă de informaţii
 de a asigura coeziunea grupului pe care îl iniţiază în domeniul comportamentului
profesional
 de a comunica informaţii specifice activităţii pedagogice
 de a organiza şi conduce o sesiune de feedback privind activitatea studenţilor
 de a identifica sursele potenţiale de disfuncţionalitate a proceselor de comunicare
 de a manifesta flexibilitate şi atitudine deschisă
 de a dovedi sensibilitate faţă de experienţele şi nevoile de învăţare ale studenţilor
practicanţi
 de a respecta diferenţele individuale
 de a manifesta o atitudine empatică
 de a fi asertiv
 de fi tolerant
 de relaţiona eficient
 de a negocia şi de a media situaţiile de conflict sau de risc ce pot apărea la un
moment dat.
II. Competenţe de  de a favoriza cunoaşterea de către studenţii practicanţi a şcolii de aplicaţie şi a
management al principalelor documente şcolare
procesului de  de a identifica elementele necesare planificării practicii pedagogice
formare al  de a programa activitatea de practică pedagogică în funcţie de programul cursurilor
viitorilor profesori universitare sau în funcţie de alte variabile ce pot interfera cu respectivul program la un
moment dat
 de a familiariza studenţii cu folosirea mijloacelor de învăţământ
III. Competenţe  de a-l asista pe student în elaborarea proiectului unei activităţi didactice în funcţie de
de contextualizare coordonatele situaţionale ale derulării ei
a pregătirii  de a oferi cu generozitate şi profesionalism experienţa dobândită în domeniul
teoretice predării disciplinei de specialitate.
dobândite  de a preda în mod atractiv.
 de a propune variante de realizare şi/sau de îmbunătăţire a unei activităţi didactice
 de a crea oportunităţi de învăţare a comportamentului de profesor
 de a promova o atitudine metacognitivă (reflectivă)
 de a dezvolta capacitatea studenţilor de a observa şi de a analiza critic o lecţie
 de a furniza studenţilor feed-back asupra modului propriu de realizare a unor activităţi
didactice
 de a monitoriza activitatea didactică a studenţilor

 de a măsura nivelul individual de performanţă profesională al studenţilor practicanţi în
funcţie de standardele de competenţă
 de a transmite observaţiile sale asupra activităţilor realizate de către fiecare student
practicant
 de a analiza şi evalua activitatea studenţilor practicanţi pe baza unor standarde minime de
competenţă profesională pe care el le- afăcut cunscute studenţilor încă de la început
 de a adopta o atitudine pozitivă în momentele cu rol evaluativ
 de a încuraja autoevaluarea ca formă de autoreflecţie asupra propriei activităţi
 de a întocmi cu profesionalism rapoarte de analiză asupra activităţilor studenţilor
practicanţi
IV. Competenţe de  de a susţine/sprijini şi motiva studenţii practicanţi pe durata stagiului de practică
consiliere a pedagogică şi în procesul asimilării comportamentelor de bază ale profesiunii didactice
viitorilor profesori  de a gestiona în mod eficient timpul şi resursele de învăţare de care dispun studenţii
practicanţi
 de a păstra confidenţialitatea asupra datelor privind evoluţia personală în carieră a
studenţilor practicanţi
5.1.2. Caracteristici dezirabile ale profesorului mentor de practică pedagogică
În privința alinierii strategiilor naţionale şi a învăţământului românesc la orientările de

dezvoltare a resurselor umane din spaţiul european, paşii făcuţi sunt pe linia abordărilor
integrate ale muncii didactice cu cea de cercetare și dezvoltare profesională, principiu
menţionat atât în documentele oficiale cât şi în investigațiile ce reflectă percepția profesorilor,
cea mai mare parte a acestora fiind implicaţi în multiple activităţi. Putem spune că în plan
legislativ condiţiile sunt mult mai aproape de standardele solicitate, profesorii având cadrul
instituițional necesar pentru a crea, a cerceta, a inova, a învăţa pe alţii. Dificultăţile unei
cariere didactice în sistemul românesc de învățământ sunt mai pregnante datorită unor factori
psihosociali greu de modificat, care presupun o abordare pe termen lung, o promovare și o
recunpaștere oficială a învăţării permanente, elemente dificil de realizat în condiţii de
imprevizibilitate politică, socială şi economică. Este mult de lucru la elaborarea unei viziuni
integrate şi coerente a formelor educaţiei şi strategiilor de formare profesională oferite în
sistemul de învățământ, corelate cu funcţionarea mecanismelor oficiale care să certifice şi să
valideze învăţarea în contexte informale şi non-formale recomandate la nivel european.
În condiţiile actuale cadrele didactice îşi găsesc surse de satisfacţie profesională mai
mult în climatul socio-emoțional al școlii și grupurilor de elevi/studenți, în frumuseţea
activităţilor didactice şi de cercetare educațională în sine, acestea constituind dintotdeauna un
domeniu creativ prin implicarea noului, captivant prin explorarea domeniilor ştiinţifice şi
artistice, interesant prin elementele uneori neprevăzute, provocator-motivant prin efectele şi
rezultatele obţinute2.
Competențele profesorului mentor de practică pot fi ilustrate și printr-o serie de
caracteristici dezirabile care constituie premise ale succesului în relația de mentorat cu tinerii
studenți/elevi practicanți:
2
S. Alecu Marin, The Methodology of Educational Research, (“Dunărea de Jos” University Press, Galaţi, 2005),
20

 Încurajează abordările educaţionale flexibile, adaptate nevoilor individuale.
 Creează o atmosferă caldă, de siguranţă, confort şi de permisivitate.
 Comunică în mod constant feedback elevilor/studenților.
 Respectă personalitatea, integritatea și individualitatea elevilor/studenților practicanți
şi favorizează încrederea în ei înşişi.
 Stimulează creativitatea, imaginaţia și procesele mentale superioare.
 Acordă atenţie și timp problemelor elevilor/studenților practicanți.
 Comunică cu uşurinţă și împărtăşeşte succesele elevilor/studenților practicanți.
 Manifestă bună dispoziţie, optimism.
 Este realist, empatic, receptiv, flexibil, entuziast, sensibil, responsabil şi se comportă
cu naturaleţe.
 Lucrează în echipă, se consultă cu persoanele implicate în defășurarea practicii
pedagogice.
Misiunea formării și a monitorizării componentelor aptitudinii pedagogice
Aptitudinea pedagogică constituie o temă fundamentală în literatura de specialitate,

fiind considerată o aptitudine specială, "o formaţiune psihologică complexă care, bazată pe
un anumit nivel de organizare şi funcţionalitate al proceselor psihice - modelate sub forma
unui sistem de acţiuni şi operaţii interiorizate, constituite genetic conform modelului extern al
activităţii educaţionale, facilitează un comportament eficient al cadrului didactic prin
operaţionalizarea adaptativă a întregului conţinut al personalităţii sale." (N.Mitrofan, 1988,
p.56). Aceasta se constituie în structura personalităţii profesorului pe măsura formării şi
dezvoltării pentru şi prin activitatea didactică. Experiența didactică debutează prin calitatea
de student/elev practicant, prin activităţile de practică pedagogică din timpul studiilor,
urmând a fi definitivată ca stagiar în primii ani de învăţământ, la catedră și apoi pe tot
parcursul devenirii profesionale.
Aptitudinile pedagogice se formează şi se dezvoltă prin interiorizarea şi generalizarea
modelelor de acţiune pedagogică oferite prin activităţile specifice învăţării profesiunii de
cadru didactic. De aici, necesitatea organizării eficiente a acestei activităţi, subaprecierea sau
organizarea minimalistă având repercusiuni pe termen lung asupra formării competențelor
didactice și a învăţării profesiunii didactice. Cunoştinţele de specialitate ale
studenților/elevilor practicanți se integrează cu elemente de competență psihopedagogică.
Personalitatea şi pregătirea profesorului mentor de practică pedagogică afectează în
mod direct calitatea practicii din mediul educațional. Profesorul mentor va instrui constant
elevii/studenții practicanți cu privire la ansamblul activităților didactice și va monitoriza prin
observație directă și prin analiza/evaluarea produselor/rezultatelor, progresul înregistrat de
aceștia în achiziția de cunoștințe, formarea capacităților și a atitudinilor specifice care vor
contribui la formarea competențelor didactice.

Prezentăm o sinteză din literatura de specialitate3:
 O bogată cultură generală. Multiplele sarcini pe care le are de îndeplinit în şcoală şi
societate impun, ca o primă coordonată a pregătirii viitorului profesor, un larg orizont
cultural, cuprinzând cunoştinţe din diverse domenii ale ştiinţei, tehnicii, literaturii, eticii etc.
Cultura generală va oferi viitorului profesor posibilitatea de a aborda intgrat
problemele de specialitate, cu mai multă competenţă şi eficienţă, îi va permite să facă corelaţii
interdisciplinare, să dea mai multă viaţă şi personalitate lecţiilor. Studenții practicanți vor fi
stimulați și orientați că tre un stil didactic euristic, un stil explorator care să răspundă
curiozităţii şi spiritului de căutare al elevilor, fiind deci o sursă de formare a culturii generale
a tinerei generații. Subliniind importanţa culturii generale, pedagogul francez R. Hubert arată
că “Un chimist îşi poate limita orizontul cunoaşterii la ştiinţa chimiei, unui profesor de chimie
nu-i este permis acest lucru. El nu mânuieşte doar eprubete “ci conştiinţele copiilor” (5,
p.634). Cultura generală se dezvoltă continuu și se îmbogăţește prin citirea literaturii
beletristice, prin muzică, teatru, cercuri științifice, etc.
 O temeinică pregătire de specialitate. Aceasta se referă la însuşirea cunoştinţelor dintr-

un anumit domeniu al ştiinţei, tehnicii sau culturii, care urmează să fie valorificate în procesul
de învăţământ. Viitorului profesor i se va cere să cunoască nu numai domeniul (sau
domeniile) respectiv, ci şi spiritul, orientarea şi metodologia cercetărilor din ştiinţa respectivă.
Fără a fi neapărat şi om de ştiinţă, profesorul trebuie să fie la curent cu cele mai recente
descoperiri, cu discuţiile şi controversele ce polarizează atenţia oamenilor de ştiinţă din
domeniul respectiv.
Temeinica pregătire de specialitate reprezintă suportul principal al autorităţii şi
prestigiului studentului – viitor profesor - în faţa elevilor; îi permite să le trezească şi să le
întreţină interesul şi curiozitatea elevilor pentru disciplina predată. Stăpânind foarte bine
disciplina pe care o predă, profesorul are posibilitatea să se concentreze asupra modului de a
lucra cu elevii în desfăşurarea lecţiei.
 O bogată cultură psihopedagogică. Cunoştinţele de specialitate şi cele de cultură

generală constituie o condiţie necesară, dar nu şi suficientă pentru desfăşurarea cu succes a
activităţii didactice şi educative. Fără o serioasă cultură pedagogică, psihologică şi metodică
pregătirea profesorului este incompletă. Dacă prin pregătirea de specialitate viitorul profesor
îşi însuşeşte valorile științifice create de omenire, cultura psihopedagogică îl ajută să realizeze
cât mai eficient procesul pedagogic; îi asigură cunoaşterea naturii şi conţinutului educaţiei şi a
elevului. Pregătirea psihopedagogică îl imbogățește pe profesor cu acele cunoştinţe, priceperi
şi deprinderi care îi vor permite să transforme informaţiile în mesaje educaţionale ce vor
genera învățare și dezvoltare a personalităţii elevilor. Fără declanşarea unei reacții, a unei
rezonanţe în psihicul celor cărora se lucrează, acţiunile profesorului sunt neutre și ineficiente
sub aspect educativ.
3
Barna, A., Antohe, G. (2006) - Curs de pedagogie, vol. I-II, Ed. Logos, Galaţi

Cultura psihopedagogică cuprinde minimal cunoştinţe de psihologia vârstelor,
psihologia educației, pedagogie, consilierea psihopedagogică, sociologia educaţiei şi didactica
specialității/metodică, într-un cuvânt totalitatea cunoştinţelor teoretice privitoare la procesul
instructiv - educativ şi personalitatea umană, precum şi priceperi şi deprinderi practice pe care
le presupune aptitudinea pedagogică.
Personalitatea profesorului nu se reduce însă la cultura. Profesiunea de educator
reclamă anumite trăsături de personalitate şi în primul rând anumite calităţi atitudinale şi
aptitudinale. Dintre cele mai importante calităţi atitudinale ce caracterizează personalitatea
profesorului pot fi luate în considerare următoarele:
 Vocaţia pentru profesiunea de educator. Ea înseamnă o chemare deosebită şi o
angajare hotărâtă în domeniul educării şi formării omului. Vocaţia se bazează pe înţelegerea
importanţei, a valorii sociale şi umane a profesiunii didactice, pe nevoia internă de a-şi
exercita influenţa sa, de a face ca alţii să beneficieze de calităţile personale şi pregătirea sa. Ea
presupune, de asemenea, dorinţa şi pasiunea de a preda, de a genera invățare, formare,
dezvoltare, de a propaga specialitatea preferată. Pentru un profesor cu vocaţie pedagogică
activitatea de instruire şi educaţie reprezintă rostul principal al existenţei sale.
 Dragostea faţă de copii şi tineri, faţă de om, în general. Profesorul care iubeşte copiii
ştie să se apropie cu sinceritate de ei, are o atitudine caldă, delicată faţă de fiecare dintre elevi,
este sensibil la succesele şi insuccesele lor. Această virtute ţine de sufletul profesorului, de
capacitatea de a înţelege aspiraţiile lor, de a empatiza cu problemele lor, de a fi la dispoziţia
lor, de a fi sincer cu ei (11). Elevii înşişi sunt mai sensibili la această atitudine, dovedesc mai
mult ataşament faţă de un asemenea profesor decât faţă de unul distant, lipsit de căldură
sufletească. Dragostea pentru elevi trebuie să fie dragoste raţională, să îmbine exigenţa cu
blândeţea. Ea presupune respect şi încredere faţă de posibilităţile latente ale copiilor; este o
dragoste care nu se adresează decât părţii nobile a personalităţii, urmărind perfecţionarea
continuă a acesteia. Acest sentiment al profesorului trebuie să cuprindă pe toţi copiii, fără nici
o discriminare. “Dragostea pedagogică - subliniază Rene Hubert - este în acelaşi timp
impersonală şi personală” (5, p.628). Fiecare elev trebuie să simtă că intră în sfera afecţiunii
profesorului, fiind însă conştient că toţi colegii lui se bucură de aceeaşi dragoste ca şi el.
 Calităţi atitudinale de natură caracterial – morală. Dintre acestea cea mai importantă
este spiritul de dreptate şi obiectivitate. Profesorului i se cere să fie pătruns de un înalt spirit
de dreptate, să aprecieze obiectiv şi nepărtinitor sârguinţa, pregătirea şi comportamentul
elevilor. Elevii respectă mai mult un profesor exigent şi echitabil decât pe cel considerat
“bun”, concesiv şi tolerant, care tocmai datorită acestui fapt comite deseori nedreptăţi.
Din aceeaşi categorie de calităţi (atitudinale de natură caracterial - morală) considerate
ca necesare profesorului fac parte și: principialitatea, cinstea, demnitatea, modestia, firea
optimistă, dârzenia, intransigenţa, stăpânirea de sine etc. Toate aceste calităţi se formează şi se
perfecţionează în procesul activităţii pedagogice. Odată formate ele îşi pun amprenta asupra
comportamentului profesorului în relaţiile cu cei din jur.

Profesiunea didactică presupune cu necesitate şi o serie de calităţi aptitudinale
(aptitudini pedagogice). Se includ aici însuşirile psihopedagogice care asigură îndeplinirea cu
succes a sarcinilor instructiv - educative şi obţinerea în final a unor performanţe ridicate.
Literatura de specialitate evidenţiază un număr mare de astfel de însuşiri, făcându-se
distincţia între aptitudini didactice, cu finalitate instructivă şi aptitudini educative, implicate în
procesul de modelare a personalităţii umane. Dimensiunea centrală, integrativă a întregului
sistem de aptitudini pedagogice este comunicativitatea, care însă nu se confundă cu
comunicativitatea legată de introversie şi extraversie. Ne vom referi în continuare la câteva
dintre aptitudinile pedagogice.
Aptitudinea de a cunoaşte şi înţelege elevul. Această aptitudine presupune intuiţie
pedagogică, capacitatea profesorului de a pătrunde şi sesiza rapid particularităţile psihice şi
individuale şi de a acţiona în conformitate cu aceste particularităţi. Cunoaşterea lumii
interioare a elevului presupune nu numai folosirea unor tehnici, dealtfel indispensabile pentru
înregistrarea şi prelucrarea datelor obţinute, ci şi o oarecare abilitate şi anumite calităţi ale
gândirii, atenţiei, imaginaţiei etc. Contactul permanent cu elevii, dublat de o pregătire
continuă sunt condiţii indispensabile ale perfecţionării acestei aptitudini.
Aptitudinea de a comunica accesibil cunoştinţele. Aceasta reclamă o serie de
capacităţi şi particularităţi ale proceselor psihice. Astfel, ea presupune capacitatea de a selecta,
sintetiza şi organiza cunoştinţele ce urmează să fie transmise potrivit capacităţilor de
înţelegere şi nivelului de pregătire al elevilor. În acest sens profesorului i se cere să gândească
analitic şi sintetic (atât pentru el cât şi pentru elevi), să-şi orienteze în mod rapid, critic și
flexibit gândirea, să aibă o atenţie distributivă etc.
Aptitudinea organizatorică. Se manifestă în întreaga activitate didactică şi educativă a
profesorului: pregătirea profesională continuă, planificarea propriei munci, proiectarea şi
desfăşurarea activităţilor şcolare şi extraşcolare, îndrumarea activităţii colectivului de elevi.
Creativitatea pedagogică. Profesiunea didactică presupune nu numai rezolvarea unor
probleme tipice, ci şi (dacă nu chiar în primul rând) a celor inedite, care cer soluţii originale,
imaginaţie şi iniţiativă, creaţie personală.
Creativitatea profesorului este implicată în toate activităţile pe care le desfăşoară:
 organizarea şi sistematizarea conţinutului instruirii;
 crearea şi experimentarea unor noi metode de instruire şi educaţie;
 instituirea unor relaţii pedagogice cu elevii, productive, tonice, favorabile dezvoltării
umane;
 dezvoltarea unor puternice motivaţii interioare pentru o instruire solidă şi plăcută;
 implementarea unor atitudini active în întreaga conduită socială şi profesională;
 îmbinarea originală, eficientă a metodelor de lucru cu elevii.
Creativitatea în procesul de instruire / educaţie presupune schimbări, inovații şi
anticipări care să producă un salt calitativ în activitatea din şcoală şi din afara ei. Spre
deosebire de alte domenii, în procesul de învăţământ creativitatea reprezintă, de regulă, un act
relaţional, realizat în activitatea cu elevii, ceea ce face ca ea să se manifeste pe mai multe
planuri dintre care cel mai important este elaborarea de fiecare educator a unui stil propriu de

muncă, care să fie generator de nou, de activităţi creative și crearea de noi instrumente şi
tehnologii de instruire şi educare, strategii inedite, precum şi combinarea şi utilizarea, în mod
original a celor cunoscute.
Tactul pedagogic reprezintă o aptitudine generală, foarte complexă care se
întrepătrunde cu numeroase alte aptitudini specifice activităţii didactice (creativitatea,
imaginaţia pedagogică, capacitatea de a comunica accesibil cunoştinţele ş.a). Tactul
pedagogic poate fi definit ca fiind:
• “Un simţ al măsurii specific diferitelor manifestări comportamentale ale profesorului” (V.
Pavelcu).
• “Capacitatea de a găsi la momentul oportun forma cea mai adecvată de atitudine şi tratare
a elevului” (F. N. Gonobalin).
• “Aptitudine generală a educatorului obiectivată în comportamentul acestuia, adaptabil
permanent la calităţile celor educaţi şi la calităţile mediului şcolar şi extraşcolar” (S. Cristea –
Dicţionar pedagogic, 1998, p.440).
• “Însuşire pozitivă a educatorului obiectivată în comportamentul său, în stilul relaţiilor
pedagogice. E un aliaj al experienţei şi a unor însuşiri psihologice, constând în oportunitatea
intervenţiilor şi modul adecvat de exercitare a influenţei educative, orientare rapidă şi hotărâtă
în orice împrejurare, simţul măsurii şi al dreptăţii, delicateţe, consecvenţă. Element esenţial al
autorităţii educatorului, al măiestriei pedagogice, la succesul căreia şi contribuie” (L.
Ghivirigă – Dicţionar de pedagogie, E.D.P., 1978, p. 499). Numitorul comun în toate aceste
definiţii este simţul măsurii. Acţiunea pedagogică, indiferent de natura şi caracterul, ei trebuie
să respecte măsura: măsura în exigenţe, în atitudine, în gesturi, în vorbe şi în ton etc. Rezultă
că tactul presupune autocontrol, stăpânire de sine, sensibilitate, simţ al diferenţieri, putere de
discernământ, capacitate de e “descifra” motivele reale ale conduitei elevilor şi de a adopta
măsurile cuvenite ţinând seama de acestea. Tactul presupune o anumită supleţe psihologică,
capacitate de a vedea în fiecare elev o personalitate irepetabilă şi în fiecare situaţie
pedagogică ceva nou, original. Tactul este întotdeauna un act creator şi este opus rutinei,
practicismului îngust, închistării. Se poate spune că tactul pedagogic contribuie, în primul
rând, la crearea unei atmosfere optime în relaţia profesori – elevi/studenți, a unui climat
microsocial adecvat activităţii cu elevii şi cu factorii educativi.
Seria aceasta de aptitudini pedagogice se manifestă în procesul comunicării
pedagogice a profesorului cu elevii/stduenții. Capacitatea de comunicare este o însuşire
definitorie pentru profesiunea didactică. Ea se manifestă atât pe cale verbală cât şi neverbală,
dar şi pe o cale afectivă.
Comunicarea verbală a profesorului prezintă o mare importanţă pentru transmiterea
corectă, clară, cursivă, inteligibilă şi sugestivă a informaţiei şi a mesajului educativ. Calitatea
şi eficienţa comunicării este condiţionată de bogăţia vocabularului, de claritatea exprimării, de
ritmul şi cursivitatea vorbirii, dar şi de timbrul şi tonul vocii (6).
Comunicarea nonverbală, exprimată prin resursele mimice, gestice şi pantonimei,
vine să suplinească sau să completeze comunicarea verbală. Ea poate însoţi comunicarea
verbală, dar se poate folosi şi fără cuvânt. Astfel zâmbetul vizibil sau abia schiţat are

semnificaţie de aprobare, satisfacţie, recunoaştere a actului pozitiv al elevului, de recompensă,
încurajare, de simpatie, dar şi de uşoară ironie. Pantonima, postura corpului aduce un plus de
expresivitate în comportamentul profesorului. Ea poate reda preocuparea, mirarea, ascultarea,
concentrarea, surprinderea, nemulţumirea etc (6).
Atât comunicarea verbală, cât şi cea nonverbală sunt ameninţate de repetare, sărăcie,
stereotipie, gesturi şi expresii tipice pentru un profesor, ticuri, gesticulare, care perturbă actul
comunicării.
Comunicarea afectivă presupune exteriorizarea stărilor şi trăirilor emoționale ale
profesorului în legătură cu ceea ce comunică şi cu comportamentul elevilor. Prin ea se
exteriorizează satisfacţia, nesatisfacţia, bucuria - regretul, încântarea sau nemulţumirea,
entuziasmul sau dezarmarea etc. Pentru a fi eficientă comunicarea afectivă presupune şi
autocenzura din partea profesorului pentru a-şi masca, şi chiar depăşi stările afective care ar
putea influenţa negativ comunicarea cu elevii.
In procesul activităţii practice desfăşurate cu elevii se dezvoltă variate priceperi şi
deprinderi, capacităţi şi aptitudini, care pot duce treptat la adevărata măiestrie pedagogică.
Măiestria pedagogică constă în dezvoltarea complexă a tuturor componentelor
personalităţii profesorului, concomitent cu integrarea lor armonioasă într-un tot unitar. Ea este
o sinteză a tuturor însuşirilor general - umane şi psihopedagogice ale personalităţii
profesorului, care determină o performanţă didactică de execpeție în activităţile sale cu elevii.
Măiestria pedagogică nu se însuşeşte direct din cărţi, dar nici nu se poate forma fără o
temeinică pregătire de specialitate şi psihopedagogică. Ea se desăvârșește prin experiență
indelungată, prin preocuparea continuă de perfecţionare a activităţii sale. Munca unui
asemenea profesor va fi artă nu un simplu meşteşug.
5.1.3. Repere contractuale și instituționale în mentoratul practicii pedagogice
Sistemul educaţional din România trece prin cele mai ample tranformări din ultimele
decenii. Deşi ideea de reformă s-a impus imediat după 1989 şi comunitatea didactică a învăţat
să accepte permanenţa şi dinamismul acesteia, iată că în anul 2021 putem spune că ne
confruntăm cu cele mai profunde schimbări şi cu cele mai ambiţioase politici educaţionale de
până acum. 4 Procesul a demarat prin promulgarea Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011 5
(LEN 1/2011), un act legislativ primit cu destule critici şi reticenţe atât din partea
profesioniştilor din domeniu cât şi din partea opiniei publice în general. Aplicarea noii legi a
întâmpinat deopotrivă ostacole de tip oficial, instituţional, dar şi bariere de ordin psiho-social,
ceea ce permite formularea câtorva note specifice:
4
Marin Simona, 2013, „Politici şi strategii de formare a resurselor umane din educaţie”, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, ISBN 978-973-30-3493-3
5
Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011

 schimbările vizate sunt profunde, de mare amploare, cuprinzând întregul
sistem de învăţământ, de la ciclul preşcolar până la studiile postdoctorale şi de
formare profesională continuă;
 modificările au grade diferite de impact, unele fiind de natură structural-

funcţională (reorganizarea ciclurilor şcolare, descentralizare decizională,
angajarea prin concurs la nivelul unităţilor de învăţământ, finanţarea per elev,
comasarea şcolilor) iar altele vizând procesul didactic sau al administrării
curente a resurselor;
 noutatea situaţiei a generat şi rezistenţă la schimbare manifestată de

comunitatea didactică, reacţii fireşti, explicabile psihologic şi social având în
vedere şirul îndelungat al încercărilor de reformare din ultimele două decenii,
cu sincope, măsuri contradictorii şi „pilotare” la scară naţională;
 aplicarea se face secvenţial, unele prevederi fiind condiţionate de alte acte

normative care se află în curs de elaborare; astfel, dorinţa politică de a
cuprinde într-un singur pachet legislativ întregul univers instructiv – educativ
al sistemului de învăţământ, se vede parţial compromisă de zecile de
regulamente şi metodologii adresate învăţământului preuniversitar şi
universitar, acte normative adiacente legii, multe dintre ele aflate abia în
stadiul de consultare publică.
Legislația reglementează cadrul oficial a organizării și desfășurării practicii

pedagogice, așa încât factorii instituționali implicați în formarea și dezvoltarea personalului
didactic să agreeze de comun acord termenii și condițiile de colaborare. Prezentăm în
continuare, cu titlu ilustrativ, două astfel de contracte, care stau la baza colaborărilor regionale
între universități, inspectoratele școlare și școlile de aplicații din județe.
Repere pentru contractul/protocolul instituțional de realizare a practicii

pedagogice
UNIVERSITATEA ..................................... MINISTERUL EDUCAŢIEI

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA INSPECTORATUL ŞCOLAR AL JUDEŢULUI
PERSONALULUI DIDACTIC .......................
............................................. ................................................
Nr.înreg. _____ /____________ Nr. înreg. ______ / _____________

PROTOCOL DE COLABORARE6
Având în vedere dispozițiile Regulamentului de organizare și desfășurare a practicii pedagogice, parte

integrantă din Ordinul M.E.N. nr. 3312/23.02.1998, coroborat cu prevederile Ordinului M.E.N. nr. 3850/2017 cu
modificările și completările ulterioare, privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a programelor de
formare psihopedagogică în vederea certificării competențelor pentru profesia didactică, în urma negocierii între
părțile menționate mai jos, în vederea determinării modalităților de organizare și finanțare a activităților de
îndrumare a practicii pedagogice a studenților, a intervenit prezentul protocol:
ÎNTRE :
1. Universitatea ……………………………..i, cu sediul în ………………….. Strada

………………………., nr…….., reprezentată de prof. univ. dr. ……………………………., în
calitate de Rector şi prin Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic reprezentată de
…………………………., în calitate de director,
ŞI
2. Inspectoratul Şcolar al Judeţului ......................., cu sediul în ..................................., nr. ................,

reprezentat prin inspector şcolar general, prof. ............................................... și inspector dezvoltare
resurse umane, prof. ......................................................
I. Obiectivul și prevederile protocolului: cooperare în domeniul formării iniţiale/continue a

personalului didactic și desfăşurarea practicii pedagogice a studenţilor
Universităţii ....................................i în unităţile şcolare din județul ..................................
a) în interesul asigurării pregătirii psihopedagogice și metodice a viitoarelor cadre didactice — în
prezent studenți ai Universității ............................................. prin Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic (D.P.P.D.), părțile din protocolul de față convin ca practica pedagogică să se
desfășoare în perioada comună semestrelor școlare și universitare, în conformitate cu planurile de
învățământ, conform orarului mentorilor și în condițiile reglementărilor din normativele evidențiate
în preambul, incluzând și posibilitatea de organizare a acesteia sub formă de practică pedagogică
comasată;
b) părțile convin de principiu asupra flexibilității în proiectarea/desfășurarea programului de activități
practice pe zi/grupă/săptămână, în funcție de specificul fiecărei specializări, de disponibilitatea
profesorilor mentori, a profesorilor coordonatori desemnați de universitate și de orarul studenților;
c) în organizarea practicii pedagogice a studenților, in acord cu nevoile de pregătire inițială pentru
cariera didactică, părțile vor urmări respectarea prevederilor 0.M. nr. 3850/2017 completat si
modificat, prin conformarea planurilor de învățământ la noul curriculum și reorganizarea
instituțională, asigurându-se calitatea acestora la nivelul standardelor educaționale;
d) Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați încheie cu fiecare instituție de învățământ cu rol de
unitate de practică, un protocol, anexă la prezentul protocol, care prevede modalitatea de calcul și
de plată a cadrelor didactice mentori, care îndrumă practica pedagogică a studenților, conform
prevederilor din contract.
e) cadrelor didactice mentori, care îndrumă şi realizează această activitate, pot lucre în regim de
voluntariat/parteneriat sau pot fi remunerate prin contract de muncă și li se acordă un spor de
practică pedagogică, în funcţie de numărul de studenți repartizați, în procent de 1% din salariul de
6
Exemplu ilustrare protocol de colaborare realizat de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
din Universitaea ”Dunărea de Jos” din Galați

bază pentru fiecare student îndrumat/lună, în perioada efectivă de realizare a practicii pedagogice,
dacă nu beneficiază de reducerea normei didactice cu 2 ore pe săptămână, conform prevederilor
Art. 6 din anexa IB a Legii 153/2017;
f) părțile convin încheierea și respectarea prevederilor protocolului și contractului de prestări servicii
între Universitatea ………………………………….și instituțiile de învățământ preuniversitar din
județul …………………………………….
g) Inspectoratul Școlar al Județului ............................, împreună cu conducerea D.P.P.D., vor agrea la
începutul fiecărui an universtar lista cadrelor didactice mentori și a unităților școlare de aplicație, în
care se va efectua practica pedagogică, centralizatorul fiind parte a acestui protocol; în cazul în care
nu sunt necesare completări/modificări la început de an, rămâne valabil ultimul centralizator
semnat de comun acord.
II. Atribuțiile părţilor
II.1. Universitatea ............................................... prin Departamentul pentru Pregătirea

Personalului Didactic (D.P.P.D.)
 oferă programe de formare inițială și continuă pentru cariera didactică și asigură pregătirea
psihopedagogică, metodică şi de specialitate prin programe/cursuri de perfecţionare şi prin
organizarea şi desfăşurarea examenelor pentru gradele didactice II şi I;
 derulează programe de licență și masterat în domeniul ştiinţelor educaţiei, realizează proiecte
educaţionale şi granturi de cercetare;
 acordă asistenţă şi consultanţă de specialitate în domeniul educaţional pentru unităţile şcolare,
cadrele didactice şi alte categorii de solicitanţi;
 coordonează activitatea de mentorat pentru buna desfăşurare a practicii pedagogice a studenților:
o stabilirea unităţilor şcolare de aplicaţie, a profesorilor mentori şi a modalităţilor de realizare, în
conformitate cu prevederile prezentului protocol de colaborare şi cu prevederilor curriculare
specifice practicii pedagogice;
o constituirea şi repartizarea pe școli și mentori a grupelor de studenţi practicanţi, la începutul
fiecărui semestru universitar;
o la începutul fiecărui semestru, coordonatorul de practică desemnat din partea DPPD, realizează
instruirea mentorilor şi a studenţilor practicanţi;
o coordonatorul practicii pedagogice din partea DPPD, împreună cu mentorul, realizează
planificarea activităţilor instructiv – educative ale studenţilor, conform regulamentului și fișei
disciplinei/programei de practică pedagogică;
o eliberarea documentelor de colaborare/ voluntariat/parteneriat sau retribuirea cadrelor didactice
mentori care îndrumă practica pedagogică în unitățile școlare, în conformitate cu prevederile
prezentului protocol și a contractului/protocolului încheiat cu fiecare cadru didactic mentor.
II.2. Inspectoratul Şcolar al Judeţului …………………………………. susţine programele de

formare continuă și dezvoltare profesională a cadrelor didactice, precum şi formarea iniţială a
studenţilor practicanţi, prin facilitarea accesului şi realizarea practicii pedagogice în unităţile şcolare
din județul Galați:
o promovează programele de formare continuă la nivelul unităţilor şcolare din judeţ şi facilitează
participarea cadrelor didactice;
o asigură condiţii optime în unităţile şcolare pentru realizarea de către studenţi a activităţilor
specifice practicii pedagogice: studiul documentelor ce reglementează activitatea instructiv-
educativă la nivelul şcolii, asistenţa la activităţile instructiv-educative la clasă, la activităţile
extracurriculare, la activitățile metodice, de formare continuă şi analiza acestora, proiectarea,
susţinerea, autoevaluarea şi evaluarea lecţiilor de probă, elaborarea unor materiale necesare

organizării şi desfăşurării activităţilor curriculare şi extracurriculare; managementul
institutiiilor scolare, documente și activități de consiliere și cunoastere a personalitatii elevilor
si a colectivelor de elevi;
o stabilește de comun acord cu reprezentanţii D.P.P.D., a unităţilor de aplicaţie şi a cadrelor
didactice mentori, îndrumători de practică pedagogică a studenţilor;
o integrează în criteriile de apreciere şi promovare a cadrelor didactice activitatea mentorilor de
îndrumare a practicii pedagogice a studenţilor;
o sprijină dotarea bibliotecii D.P.P.D. cu materiale (documente curriculare, ghiduri, materiale
metodice etc.) de la Ministerul Educaţiei sau elaborate pe plan local cu privire la derularea
procesului de învăţământ;
o sprijină unitățile de practică în realizarea documentelor specifice activității de îndrumare a
practicii pedagogice și transmiterea lor către universitate;
o include în fişa postului inspectorilor de specialitate şi unele atribuţii specifice practicii
pedagogice:
 recomandarea profesorilor mentori ce urmează să îndrume practica pedagogică a
studenţilor;
 participarea la începutul fiecărui an universitar, alături de reprezentanţii D.P.P.D., la
instructajul mentorilor şi studenţilor privind desfăşurarea practicii pedagogice;
 facilitarea prezenţei mentorilor la activităţile organizate de către D.P.P.D. pentru
optimizarea practicii pedagogice;
 urmărirea modului în care mentorii îşi îndeplinesc atribuţiile ce le revin în îndrumarea
practicii pedagogice.
Modificarea şi încetarea protocolului de colaborare

Prezentul protocol este încheiat pe o perioadă nedeterminată şi poate fi modificat cu acordul ambelor
părţi, sau poate fi anulat în cazul denunţării de una dintre părţi, cu un preaviz scris de 30 zile, fără îndeplinirea
vreunei formalităţi prealabile.
Prezentul protocol s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
Universitatea ......................................................... Inspectoratul Școlar al Județului .......................
R E C T O R, INSPECTOR ŞCOLAR GENERAL,
Director D.P.P.D. Inspector dezvoltare resurse umane,
Director economic, Director economic/Contabil șef

Direcția juridică, Jurist,
Repere pentru contractul de muncă al profesorilor mentori de practică

pedagogică
CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ7

privind executarea activităţilor de îndrumare a practicii pedagogice
nr…………………………/ data……………………
ARTICOLUL I.PĂRŢILE CONTRACTULUI

Angajatorul – Universitatea .................................., cu sediul în ............................................, cod
fiscal ......................, telefon …………………, reprezentată legal prin Rector, prof. dr.
ing. .......................................,
Şi
Salariatul/Salariata – «Nume» , domiciliat(ă) în localitatea «LOCALITATE», str. «STRADA», nr.

«NR», bloc «BL», ap. «AP», judeţul «JUDET», identificat prin CI/BI, seria/nr. «ci», eliberat de Poliţia
«LOCALITATE», la data de «data_ci», CNP «CNP»
în temeiul dispoziţiilor Legii Educaţiei Naţionale nr.1/2011, coroborate cu prevederile Legii 53/2003, a Legi
nr.258/2007 privind practica elevilor și studenților și a Codul civil, s-a încheiat prezentul contract privind
executarea activităţilor de îndrumare pedagocică, în regim de plata cu ora, în următoarele condiţii:
ARTICOLUL II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Obiectul prezentului contract îl constituie prestarea activităţilor didactice de planificare, organizare și
monitorizare a desfășurării stagiului de practică pedagogică a unui număr maxim de 20 de studenți ai
Universității ………………………., ce urmează programele de studii coordonate de către Departamentul
pentru Pregătirea Personalului Didactic.
ARTICOLUL III. DURATA CONTRACTULUI

3.1. Prezentul contract va produce efecte juridice pe durată determinată, pe perioada anului
universitar ................................, conform structurii aprobate de către Senatul universitar, începând cu data de
«data_incepere _activități de îndrumare pedagogică».
3.2. Durata de executare a prezentului contract este intercondiţionată de existenţa și repartizarea activităţilor din
cadrul stagiului de practică pedagogică. Repartizarea programului de lucru se face conform orarului aferent
activităţilor ce fac obiectul prezentului contract.
ARTICOLUL IV. LOCUL DE MUNCĂ.
7
Exemplu ilustrare contract de muncă realizat de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați

4.1. Având în vedere specificul şi natura activităţilor didactice aferente stagiului de practică pedagogică, locul
de muncă va fi în cadrul instituțiilor de învățământ preuniversitar, conform protocoalelor de colaborare
nr....................................................
ARTICOLUL V. FELUL MUNCII

5.1. Pe durata de executare a prezentului contract, salariatul va avea calitatea de cadru didactic asociat.
ARTICOLUL VI. ATRIBUŢIILE POSTULUI

6.1. Atribuţiile postului sunt cele prevăzute de Legea Educației Naționale nr. 1/2011, cu modificările și
completările ulterioare, Legea nr. 288/2004 privind organizarea studiilor universitare, cu modificările și
completările ulterioare, Legea nr.258/2007 privind practica elevilor și studenților, cu modificările și completările
ulterioare, OM nr.3955/ 2009 privind Cadrul general de organizare a stagiilor de practică în cadrul programelor
de studii universitare de licență si de masterat si a Convenției-cadru privind efectuarea stagiului de practică în
cadrul programelor de studii universitare de licență si de masterat, O.M.E.N. 3312/1998 privind Regulamentul de
organizare și desfășurare a practicii pedagogice, O.M.E.N. 3077/2000 privind finanțarea activităților de
îndrumare a practicii pedagogice a studenților și O.M. nr. 3850 din 02.05.2017 privind aprobarea Metodologiei -
cadru de organizare a programelor de formare psihopedagogică în cadrul instituțiilor de învățământ superior
acreditate în vederea certificării competențelor pentru profesia didactică.
ARTICOLUL VII. CONDIŢII DE MUNCĂ

7.1. Activitatea prestată de către salariat pentru angajator şi sub autoritatea acestuia, în baza prezentului contract
individual de muncă se desfăşoară în condiţii normale potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare.
ARTICOLUL VIII. DURATA MUNCII

8.1. O fracţiune de normă, aferentă unui număr maxim de 33 ore/lună, pentru un număr de maxim 20 de
studenți, respectiv 1,65 ore/lună/student, aferente planificării, organizării și monitorizării desfășurării stagiului
de practică pedagogică, realizate cumulat, cu un program flexibil, conform orarului şi planificării stagiului de
practică pedagogice de către Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic.
ARTICOLUL IX. CONCEDIUL

9.1. Durata concediului anual de odihnă va fi calculată conform prevederilor Normelor metodologice privind
efectuarea concediului de odihnă al personalului didactic din învăţământ din 07.10.2011, prin raportare la
prevederile articolului 304, alin. 13, lit. (a din Legea educaţiei Naţionale nr.1/2011.
9.2. Totodată, în masura incidenţei, vor fi respectate prevederile Hotărârii nr. 250/1992 privind concediul de
odihnă şi alte concedii ale salariaţilor din administraţia publică, din regiile autonome cu specific deosebit şi din
unităţile bugetare.
ARTICOLUL X. SALARIUL
10.1. Salariul lunar este în cuantum maximal de ………lei (aferent unui număr de maxim ….. de studenți
respectiv unui număr maxim de ….. ore/lună), la stabilirea plății drepturilor salariale avându-se în vedere
cuantumul de ……. lei brut/student/lună, aprobat prin ……………. Tariful se poate modifica în cazul în
care condiţiile legale impun acest lucru.
10.2. Drepturile băneşti se acordă numai pe perioada realizării activităţilor didactice din cadrul stagiului de
practică pedagogică, conform orarului și planificării avizate de Departamentul pentru Pregătirea Personalului
Didactic.
10.3. Activităţile didactice se vor raporta, în vederea plății, de către fiecare profesor mentor și vor fi avizate de
directorul unității școlare de aplicație, coordonatorul practicii pedagogice și directorul Departamentul pentru
Pregătirea Personalului Didactic.

10.4. Plata se va efectua conform procedurilor financiare specific instituției. În cazul în care înstituția plătitoare
înregistrează dificultăţi sau întârzieri în strângerea fondurilor aferente, plata se poate efectua şi la alte termene, în
cuantumul cumulat pentru mai multe luni. Reţinerile din această remuneraţie se vor efectua potrivit legii. Părţile
convin expres cu privire la conţinutul prezentei clauze contractuale.
10.5. Părţile convin ca drepturile băneşti ale salariatului să fie achitate prin virament bancar.
ARTICOLUL XI. ALTE CLAUZE:

a) perioada de probă: având în vedere caracterul facultativ şi negociabil al perioadei de probă, coroborat cu
natura jurică a obiectului, perioada de probă nu este necesară.
b) perioada de preaviz în cazul concedierii este de 20 zile lucrătoare,
c) perioada de preaviz în cazul demisiei este de de 20 zile calendaristice, pentru salariaţii cu funcţii de execuţie.
ARTICOLUL XII. DREPTURI ŞI OBLIGAŢII GENERALE ALE PĂRŢILOR

12.1. Salariatul are, în principal, următoarele drepturi:
a) dreptul la salarizare pentru munca depusă;
b) dreptul la repaus zilnic şi săptămânal;
c) dreptul la concediu de odihnă anual, calculat conform prevederilor articolului 9 din prezentul contract.
d) dreptul la egalitate de şanse şi de tratament;
e) dreptul la securitate şi sănătate în muncă;
12.2. Salariatului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) de a realiza norma de muncă rubricată la articolul 8 şi de a îndeplini atribuţiile ce îi revin din executarea
prezentului contract.
b) de a respecta disciplina muncii.
c) fidelitatea faţă de angajator în executarea atribuţiilor de serviciu.
d) de a respecta măsurile de securitate şi sănătate a muncii în unitate.
e) de a respecta secretul de serviciu.
3. Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi:
a) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;
b) să exercite controlul asupra modului de îndeplinire a sarcinilor de serviciu;
c) să constate săvârşirea abaterilor disciplinare şi să aplice sancţiunile corespunzătoare, potrivit legii, contractului
colectiv de muncă aplicabil şi a regulamentului intern.
12.4. Angajatorului îi revin, în principal, următoarele obligaţii:
a) să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din prezentul contract individual de muncă.
b) să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă, anterior începerii activităţii ;
c) să asigure permanent condiţiile tehnice şi organizatorice avute în vedere la elaborarea normelor de muncă şi
condiţiile corespunzătoare de muncă, potrivit specificului activităţii;
d) să informeze salariatul asupra condiţiilor de muncă şi asupra elementelor care privesc desfăşurarea relaţiilor
de muncă;
e) să elibereze, la cerere, toate documentele care atestă calitatea de salariat a solicitantului;
f) să asigure confidenţialitatea datelor cu caracter personal ale salariatului;
h) alte obligaţii, în funcţie de specificul unităţii.
ARTICOLUL XIII. CLAUZA DE CONFIDENŢIALITATE

13.1. Părţile convin ca, pe toată durata prezentului contract individual de muncă precum şi după încetarea
acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului, în
condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau orice altă
metodologie/angajament de confidenţialitate.
Nerespectarea prezentei clauze de către oricare dintre părţi atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-
interese.

ARTICOLUL XIV. DIFERENDE
14.1. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului
contract individual de muncă sunt soluţionate de instanţa judecătorească competentă material şi teritorial, potrivit
legii.
ARTICOLUL XV. DISPOZIŢII FINALE

15.1. Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii educaţiei
naţionale nr. 1/2011, cu prevederile Legii 53/2003 - Codul muncii, cu prevederile Contractului colectiv de
muncă la Nivel de Grup de Unități din Sectorul de Activitate "Învățământ Superior", înregistrat la M.C.P.D.S. -
D.D.S. sub nr. 503 din data de 21.06.2017, precum şi cu Regulamentele Universităţii „Dunărea de Jos” din
Galaţi incidente executării prezentului contract.
15.2. Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă
impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale.
15.3. Orice comunicare/ adresă în legătură cu executarea prezentului contract de muncă şi/sau efectele juridice
generate de drepturile şi obligaţiile corelative părţilor, pot fi comunicate şi pe e-mailul,
respectiv ..........................@................ pentru angajator şi ....................................@........................... pentru
angajat.
Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
ANGAJATOR, Profesor mentor,
Universitatea ...........................................
RECTOR
Prof. univ. dr. ……………………….
CONTROL FINANCIAR PREVENTIV,

………………………..
Avizat,
Biroul juridic
5.2. Colaborarea actorilor implicați în realizarea și gestionarea portofoliului de

practică pedagogică
5.2.1. Colaborarea coordonator de practică – profesor mentor – student 8
8
L. Ezechil, Metode şi tehnici de coaching folosite pe perioada practicii pedagogice (Editura Matrix, București,
2013), 17

Coordonatorul de practică este cel care concepe şi planifică stagiile de dezvoltare
profesională prin activităţi de practică pedagogică, dar realizarea lor presupune stabilirea unei
colaborări permanente între cei trei actori implicaţi în acest proces: coordonator de practică,
mentor, student.
Din acest punct de vedere, cei trei actori stabilesc împreună cele mai importante
activităţi: orarul, lecţiile ce vor fi asistate în practica observativă, lecţiile de probă, lecţiile
finale, alte tipuri de activităţi specifice şcolii care urmează a fi cunoscute de către studenţi.
Coordonatorul de practică pedagogică colaborează, pe de altă parte, cu profesorul
mentor pentru:
 stabilirea strategiilor didactice care vor fi folosite/aplicate
 stabilirea materialelor didactice ce vor fi necesare în derularea activităţilor
 susţinute de către studenţi
 oferirea unor modele de proiecte didactice
 prezentarea unor activităţi demonstrative pentru studenţi/debutanţi
 observarea modului de derulare a activităţilor
 asigurarea feed back-ului la momentul potrivit pentru corectarea şi, mai ales,
conştientizarea greşelilor
 furnizarea unor modele de consiliere a elevilor cu dificultăţi în învăţare, cu CES sau cu
performanţe superioare în învăţare
Coordonatorul de practică pedagogică şi profesorul mentor nu colaborează doar pentru
armonizarea şi complementarizarea rolurilor, ci şi pentru a se sprijini reciproc, de exemplu:
 atunci când coordonatorul de practică încurajează profesorul mentor să prezinte
anumite tipuri de experienţe care pot contribui într-o mai mare măsură la atingerea
obiectivelor generale ale programului de formare a viitorilor profesori;
 atunci când profesorul mentor împărtăşeşte coordonatorului de practică pedagogică
unele experienţe specifice ale şcolii pe care le consideră relevante pentru procesul
familiarizării studentului cu ethosul organizaţiei şcolare în care se desfăşoară stagiul
de pregărire practică.
În general, coordonatorul de practică şi mentorul ar trebui să fie preocupaţi în egală
măsură ca stagiile de practică să nu aibă caracter un rutinar, ci dimpotrivă, să aibă o anumită
doză de inedit.
Desigur, este important ca derularea în condiţii de calitate a stagiilor de practică să fie
susţinută de către conducerea administrativă a şcolii ca şi de către inspectoratele şcolare.
5.2.2.Coordonatorul de practică pedagogică
Coordonatorul de practică pedagogică din universități este cadru didactic universitar,

9
care coordonează activitatea studenților practicanți, are un rol foarte important în ceea ce privește
întregul demers educațional, încă din etapa de proiectare a activității de practică pedagogică. Împreună
9
G. Oproiu, L. Manasia, Îndrumar de practică pedagogică (Editura Politehnica Press, București, 2016), 22-23

cu profesorii-mentori din școlile de aplicație, facilitează procesul prin care studenții practicanți
exersează competențele specifice profesiei didactice.
Responsabilități ale profesorului coordonator din universitate:

 organizarea practicii pedagogice, prin întâlnirile periodice cu studenții în scopul informării
acestora asupra modului de desfășurare și a cerințelor specifice;
 îndrumarea și monitorizarea studenților în realizarea activității de practică pedagogică și a
susținerii lecțiilor de probă și finală;
 verificarea și avizarea proiectelor de lecție susținute în cadrul activității de practică
pedagogică;
 asistarea studenților în realizarea portofoliului de practică pedagogică, prin oferirea
informațiilor și instrumentelor necesare, precum și prin discutarea acestora;
 oferirea de feedback eficient studenților pe parcursul desfășurării practicii pedagogice,
precum și mentorului în aprecierea/monitorizarea prestației studenților;
 evaluarea parțială și la finalul semestrului, pe baza portofoliului completat.
Beneficii pentru coordonatorul de practică din universitate:
 stabilirea de relații cu ceilalți colegi din universitate și din școlile de aplicație, în scopul
facilitării dezbaterilor pe teme de interes pentru formarea inițială a cadrelor didactice,
precum și pentru mentoratul de practică pedagogică;
 recunoașterea valorii profesionale și a potențialului de transmitere către studenți a unor
tipuri de comportamente model și de competențe didactice și metodologice care să-i ajute
în cariera didactică;
 primește feedback autentic din partea mentorilor și a studenților asupra calității pregătirii
profesionale și pedagogice oferite în cadrul universității, în raport cu exigențele activității.
5.2.3. Studentul practicant – responsabilități și roluri didactice

Profesiunea didactică implică un ansamblu bogat şi nuanţat de competenţe din partea
celor educaţi să-l exercite. Competenţele didactice solicitate fac necesară atât o formare
teoretică, menită să asigure cunoaşterea principalelor fenomene de educaţie şi înţelegerea
modurilor de abordare îi rezolvare, cât şi o formare practică, vizând dezvoltarea capacităţii de
a acţiona şi formarea abilităţilor pe care le implică acest tip de activitate. Desprinderea
semnificaţiilor şi funcţiilor activităţii de predare îl va ajuta pe student să-şi asume
responsabilitatea preluării lor pentru a susţine el însuşi o lecţie pe care să o poată controla sub
cât mai multe din aspectele desfăşurării ei. Susţinerea lecţiilor de probă trebuie să se realizeze
în condiţii maxime de succes, atât pentru studenţi, cât şi pentru elevi. Studenţii trebuie să-şi fi
asimilat, mai înainte de a se fi angajat în susţinerea unei lecţii de probă, exigenţa că, „a fi
educator înseamnă a fi capabil de a educa” (Gaston Mialaret,1981).
Pregatirea practicantului pentru lecție/activitate este strict necesară, trebuie sa fie
responsabilă și presupune: studierea atentă a programei, a planificărilor și a proiectului unității

de învățare, reactualizarea obiectivelor de referinta si a continuturilor, notiunilor proiectate,
studierea unor lucrari cu caracter didactic (manualul alternativ de la clasa, ghiduri didactice
etc.) si a altor materiale suport, stabilirea obiectivelor operaționale, a activităților de invățare,
a metodelor si procedeelor de predare si invățare, a materialelor didactice, proiectarea
metodelor, tehnicilor si instrumentelor de evaluare/autoevaluare, toate transpuse în
conceperea și scrierea proiectului didactic.
Redăm în continuare principalele responsabilități și beneficii ale practicantului în

activitatea de practică desfășurată în școlile de aplicație 10.
Responsabilități ale studentului practicant:
 participarea la întâlnirile periodice organizate în fiecare semestru de către
coordonatorul de practică din universitate/Departamentul Formare pentru Cariera
Didactică și Științe Socio-Umane cu privire la conținutul, organizarea și
desfășurarea practicii pedagogice, în scopul informării și al monitorizării
progresului înregistrat în vederea evaluării;
 asistarea la lecții demonstrative susținute de profesorii-mentori de la disciplinele
de specialitate din unitățile școlare de aplicație, precum și la lecțiile colegilor din
grupa de practică pedagogică, cu analiza specifică a acestora pe baza fișelor de
observare a lecției, completate de către student;
 realizarea proiectelor didactice pentru lecțiile de probă și finală, avizarea acestora
la cei doi coordonatori, din universitate și din școala de aplicație, precum și
susținerea acestora;
 completarea tuturor documentelor specifice, solicitate în cadrul portofoliului
semestrial de practică pedagogică, pe baza căruia se realizează evaluarea finala a
disciplinei de către coordonatorul de practică din universitate. Acesta este și cel
care oferă structura portofoliului, care este cunoscută de către profesorul mentor
din școala de aplicație.
10

Un mediu educațional în care toți actorii implicați contribuie la reușita activității de practică
pedagogică va avea efecte pozitive și asupra studenților care vor beneficia din plin de acest
proces.
Beneficii pentru studentul practicant:
 familiarizarea atât cu specificul profesiei didactice, cu tipurile de relații din școală,
precum și cu activitățile și organizarea aferente unei unități școlare;
 construirea unei relații de mentorat pedagogic, în cadrul căreia studentul primește
expertiză și sprijin specializat din partea unor persoane cu multă experiență în
domeniu, pregătindu-se astfel pentru asumarea rolului de profesor;
 familiarizarea cu specificul organizației școlare, de la aspecte de management până
la cele de cultură organizațională;
 expunerea la diferite situații ale procesului de instruire, contactul cu diferite
categorii de elevi și modele comportamentale din care studentul poate învăța
profesional și social despre mediul școlar.
Organizarea practicii pedagogice 11
Se recomandă studentului practicant să utilizeze tabelele de mai jos ca o listă de

verificare și planificare a activităților pe care le va desfășura, având, totodată, și rolul unei
grile de evaluare a completitudinii portofoliului de practică pedagogică.
Semestrul I – Practică pedagogică I
Activități desfășurate de către studentul practicant în timpul practicii Documente din componența
pedagogice portofoliului de practică
pedagogică
Informarea studenților, de către profesorul coordonator de practică din
UPB cu privire la organizarea și desfășurarea activității de practică
pedagogică pe semestrul I.
Contactarea de către studenți a profesorului-mentor din școala de
aplicație și planificarea activităților de practică pedagogică din
semestrul I.
11

Semestrul I – Practică pedagogică I
pedagogică
Desfășurarea activităților de practică pedagogică observativă de către
studentul practicant care pot presupune: O planificare calendaristică
 activități de cunoaștere a școlii de aplicație; pentru o disciplină tehnică, pentru
 activități de observare a elevilor; semestrul I.
 analiza documentelor curriculare (plan de învățământ,
programa școlară, manuale, ghiduri, auxiliare); Studentul practicant va completa
 asistențe la lecțiile predate de către profesorul mentor (minim 4 fișe de asistență la lecțiile
4). profesorului mentor.
Consultarea profesorului coordonator de practică din UPB și a

Studentul practicant va aplica
profesorului mentor în vederea aplicării Ghidului de interviu pentru
Ghidul de interviu pentru
cunoașterea elevului.
cunoașterea elevului.
Aplicarea Ghidului de interviu pentru cunoașterea elevului
Consultarea studentului practicant cu profesorul mentor în vederea
selectării temei lecției care se va susține și întocmirea proiectului lecției
Studentul practicant va elabora
de probă.
Proiectul lecției de probă.
Verificarea proiectului lecției de probă de către profesorul coordonator
de practică din UPB.
Profesorul mentor va completa
Susținerea lecției de probă, în fața colegilor și a profesorului-mentor. Fișa de evaluare a lecției de
probă.
Profesorul mentor va completa
Evaluarea activității desfășurate de grupa de studenți de către profesorul Fișa de evidență a grupei de
mentor. studenți practicanți pentru
semestrul I.
Întocmirea portofoliului pentru primul semestru și evaluarea lui de către PORTOFOLIUL – semestrul I,
profesorul coordonator de practică din UPB. cuprinzând documentele mai sus
enumerate.
Semestrul II – Practică pedagogică II
pedagogică
Informarea studenților cu privire la organizarea și desfășurarea practicii
pedagogice pe semestrul II de către profesorul coordonator de practică din
UPB.
Contactarea de către studenți a profesorului-mentor din școala de aplicație
și planificarea activităților de practică pedagogică din semestrul II.
Desfășurarea activităților de practică pedagogică: O planificare calendaristică pentru
 analiza documentelor curriculare (plan de învățământ, programa o disciplină tehnică, pentru

Semestrul II – Practică pedagogică II
pedagogică
școlară, manuale, ghiduri, auxiliare; semestrul al II-lea.
 activități de observare a activității didactice desfășurate de
profesorul mentor; Studentul practicant va completa 2
 observarea lecțiilor studenților practicanți care fac parte din fișe de asistență la lecțiile predate
aceeași grupă de practică pedagogică. de către profesorul mentor sau la
lecțiile colegilor din grupa de
practică.
Consultarea studentului practicant cu profesorul mentor în vederea
selectării temei lecției care se va susține și întocmirea proiectului lecției
finale.
Studentul practicant va elabora
Consultarea cu profesorul coordonator de practică din UPB în vederea
Proiectul lecției finale.
întocmirii și analizei proiectului lecției finale.
Verificarea proiectului lecției finale de către profesorul coordonator de
practică din UPB.
Susținerea lecției finale în fața colegilor, a profesorului mentor și a Profesorii vor completa
profesorului coordonator din UPB. Fișa de evaluare a lecției finale.
Evaluarea activității desfășurate de grupa de studenți de către profesorul Profesorul mentor va completa
mentor. Fișa de evidență a activității grupei
de studenți practicanți pentru
semestrul II.
Întocmirea portofoliului pentru semestrul II și evaluarea lui de către PORTOFOLIUL – semestrul II
profesorul coordonator de practică din UPB. cuprinzând documentele mai sus
enumerate.
5.3. Portofoliul / kitul profesorului mentor de practică pedagogică
Într-o societate informaţională, în care cunoaşterea şi creativitatea constituie factori

cheie, investiţia în capitalul uman trebuie să devină o prioritate asumată la nivel de politică
educaţională12. Creşterea calităţii în domeniul educaţiei şi implicit în toate domeniile vieţii
sociale, presupune reconsiderarea politicilor, modelelor şi strategiilor de formare şi dezvoltare
a resurselor umane, care să contribuie la stimularea competitivităţii şi cooperării, la
promovarea inovării, schimbării, formării flexibile, precum şi la valorificarea noilor
tehnologii informaţionale şi comunicaţionale13.
12
S. Alecu Marin, The Development of School Organization. Project Management, (Ed. Didactică şi Pedagogică
/ The Didactic and Pedagocial Publishing House, Bucharest, 2007)
13
Simona Marin, 2012, „Change and Innovation in the Educational Policies and Strategies for Human Resources
Development”, ISI Proceedings, Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volume 47, 2012, pg. 1662-1667,
Ed Elsevier (www.elsevier.com), publicat, indexare în Thomson Reuters Conference Proceedings Citation Index
(ISI Web of Science), Scopus, ScienceDirect http://www.sciencedirect.com)

În acest context social și profesional, profesorul mentor de practică pedagogică devine
un agent al schimbării în educație, munca sa fiind suținută de o serie de instrumente de
mentorat didactic ce pot constitui componente ale portofoliului. Ilustrăm câteva dintre cele
mai relevante astfel de materiale, fișe, instrumente posibile de utilizat, invitând cititorii și
formatorii să devolte și să creeze alte resurse educaționale.
Regulamentul de practică pedagogică14
Art. 1. (1) În cadrul programului de formare iniţială pentru profesia didactică, practica
pedagogică reprezintă o componentă a curriculum-ului obligatoriu. Temeiul juridic al practicii
pedagogice a studenţilor este reprezentat de:
 Legea Educației Naționale nr. 1/2011;
 O.M. 3955 din 9 mai 2008 privind aprobarea Cadrului general de organizare a
stagiilor de practică în cadrul programelor de studii universitare de licenţă şi de
masterat şi a Convenţiei-cadru privind efectuarea stagiului de practică în cadrul
programelor de studii universitare de licenţă sau masterat;
 O.M. 5745 din 13 sept. 2012 privind aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a
programelor de formare psihopedagogică în vederea certificării competențelor pentru
profesia didactică, modificat prin O.M. 3850 din 2 mai 2017 și OMEN 4129 din
16.07.2018 privind modificarea şi completarea anexei la Ordinul ministrului educaţiei
naţionale nr. 3.850/2017 pentru aprobarea Metodologiei-cadru de organizare a
programelor de formare psihopedagogică prin departamentele de specialitate din
cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate în vederea certificării
competenţelor pentru profesia didactică publicat în Monitorul Oficial nr. 660 din 30
iulie 2018;
 Metodologia de organizare a programelor de formare psihopedagogică în vederea
certificării competenţelor pentru profesia didactică aprobată de Senatul Universităţii
„Dunărea de Jos” Galaţi, cu modificările și actualizările conform prevederilor legale
ulterioare.
(2) Pentru buna desfăşurare a practicii pedagogice D.P.P.D. elaborează o fișă a
disciplinei/programă cadru, particularizată în funcţie de elementele specifice pe care le
implică formarea iniţială în cadrul diferitelor specializări.
(3) Fișa disciplinei/programa de practică pedagogică detaliază: competențele,
obiectivele urmărite, modalităţile de organizare, tipurile de activităţi desfăşurate de studenţi
pe parcursul practicii, formele şi instrumentele de evaluare.
Art. 2. (1) Obiectivele practicii pedagogice vor fi axate pe formarea la studenţi a
competenţelor necesare proiectării, organizării, desfăşurării eficiente şi evaluării activităţii
instructiv-educative din perspectiva direcţiilor de perfecţionare a învăţământului, menționate
în documentele curriculare.
14
Exemplu ilustrare regulament de practiă pedagogică realizat de Departamentul pentru Pregătirea
Personalului Didactic din Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați

Art. 3. (1) Practica pedagogică se organizează în unităţi şcolare de aplicaţie, sub coordonarea
unor profesori mentori, stabiliți de comun acord cu inspectoratul şcolar, diferenţiate pe cele
două nivele ale programului de studii pentru formarea competențelor psihopedagogice sau alte
programe care integrează în planul de învățământ practică în instituțiile de învățământ.
(2) Practica pedagogică este coordonată de un cadru didactic al DPPD şi de un
profesor mentor din şcoala de aplicaţie care are cel puţin gradul didactic II.
(3) Practica pedagogică cuprinde următoarele tipuri de activităţi:
 Studiul documentelor ce reglementează activitatea instructiv-educativă și
managerială la nivelul şcolii, consemnarea datelor semnificative în fișele de practică
pedagogică (documente curriculare, de management educaţional, de proiectare a
activităţii instructiv-educative, documentele comisiei metodice, etc.);
 Asistenţa la activităţile instructiv-educative susţinute de cadrele didactice mentori
şi studenţii practicanţi, la activităţile de formare continuă, comisii și consilii, activități cu
părinții și comunitatea, activități extracurriculare, analiza acestora, consemnarea în
portofoliul de practică pedagogică;
 Proiectarea şi elaborarea unor materiale necesare organizării şi desfăşurării
activităţilor didactice şi educative (proiecte de activități/lecții, materiale legate de
activitatea directă la clasă, materiale ce ilustrează activitatea desfăşurată pentru
cunoaşterea şi caracterizarea psihopedagogică a elevului, etc.);
 Susţinerea, evaluarea și autoevaluarea lecţiilor/activităților de probă şi finale.
(4) Evaluarea practicii pedagogice se va realiza prin :
a) evaluare continuă pe parcursul desfăşurării practicii, având în vedere următoarele
criterii:
- calitatea lecţiilor/activităților proiectate şi susţinute;
- participarea la activităţile din practică pedagogică;
- calitatea materialelor utilizate, a conţinutului științific, psihopedagogic și managerial.
b) evaluare sumativă în cadrul colocviului de practică; acordarea notei finale va lua în
considerare următorii indicatori:
- calitatea prestaţiei didactice pe parcursul desfăşurării practicii, gradul de implicare în
activităţile educaționale din perioada de practică;
- calitatea proiectării, susţinerii şi evaluării lecţiilor/activităților de probă;
- calitatea materialelor ce alcătuiesc portofoliul prezentat la încheierea practicii pedagogice;
- participarea la activităţile programate în cadrul practicii pedagogice;
- modul de abordare a temelor în cadrul colocviului, capacitatea de a utiliza cunoştinţele
teoretice în analiza şi interpretarea fenomenului educaţional.
Art. 4. (1) În vederea realizării pregătirii practice de specialitate, Departamentul pentru

Pregătirea Personalului Didactic încheie convenții de colaborare de tipul
protocol/contract/acorduri-cadru cu inspectoratele şcolare, cu unităţile şcolareși profesorii
mentori, în condiţii stabilite prin ordin al Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului (art 239, al.2 - Legea 1/2011).

(2) In convenţiile de colaborare incheiate de DPPD cu inspectoratele şcolare şi cu unităţile
şcolare sunt prevăzute detaliile colaborării, obiectivele urmărite, atribuții şi obligaţii ale
părţilor.
Fișa disciplinei - Practică pedagogică

1. Date despre program 15
1.1 Instituţia de învăţământ superior Universitatea.............................................

1.2 Facultatea / Departamentul Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic
1.3 Catedra D.P.P.D.
1.4 Domeniul de studii Ştiinţe ale Educaţiei
1.5 Ciclul de studii licență
1.6 Programul de studii/Calificarea Program de studii psihopedagogie - NIVEL I
2. Date despre disciplină

2.1 Denumirea disciplinei
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
2.2 Titularul activităţilor de curs -
2.3 Titularul activităţilor de seminar/ practică
2.4 Anul de studiu III 2.5 Semestrul 1+2 2.6 Tipul de evaluare V 2.7 Regimul disciplinei OB.
3. Timpul total estimat (ore pe semestru al activităţilor didactice)

3.1 Număr de ore pe săptămână 3 din care: 3.2 curs - 3.3 seminar/laborator 3+3
3.4 Total ore din planul de învăţământ 84 din care: 3.5 curs - 3.6 seminar/laborator/practică 42+42
Distribuţia fondului de timp ore
Studiul după manual, suport de curs, bibliografie şi notiţe 15
Documentare suplimentară în bibliotecă, pe platformele electronice de specialitate şi pe teren 20
Pregătire seminarii/laboratoare, teme, referate, portofolii şi eseuri 20
Tutoriat , Consultaţii 5
Examinări 4
Alte activităţi...................................
3.7 Total ore studiu individual 64
3.9 Total ore pe semestru (I+II) 150
3.10 Numărul de credite (sem I+ sem II) 6
4. Precondiţii (acolo unde este cazul)

4.1 de curriculum  cunoştinţe fundamentale de psihologie si pedagogie;
 cunoștințe stiintifice fundamentale din domeniile de specializare de licență
4.2 de competenţe  competențe de observare și analiză a activităților didactice
 competenţe de proiectare a activităţilor instructiv-educative
5. Condiţii (acolo unde este cazul)

15
Exemplu ilustrare fișă de disciplină realizată de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din
Universitatea ”Dunărea de Jos” din Galați

5.1. de desfăşurare a cursului Nu este cazul
5.2. de desfăşurare a  spații de invățământ
seminarului/laboratorului  resurse materiale didactice
6. Competenţe
 Interpretarea şi explicarea principalelor teorii ale învăţării, a conţinuturilor specifice şi a
curriculumului disciplinelor predate, precum şi a principalelor orientări metodologice;
 Utilizarea integrată a cunoştinţelor teoretice şi metodice privind funcţionarea eficientă şi dezvoltarea
Competenţe profesionale
grupului/clasei de elevi.
 Utilizarea cunoştinţelor de specialitate, psihopedagogice şi metodologice în realizarea activităţilor
instructiv-educative din învăţământ;
 Desfăşurarea activităţilor instructiv-educative conform prevederilor curriculare, utilizând modelele
instructiv-educative şi metodologiile de bază specifice procesului de educaţie şi formare;
 Adaptarea şi aplicarea principiilor şi modelelor de proiectare a activităţilor educaţionale / de formare,
diferenţiate în funcţie de grupul ţintă.
 Aplicarea unor strategii evaluative menite să asigure obiectivitate în aprecierea competenţelor elevilor din
învăţământul prescolar/primar/gimnazial/liceal.
 Aplicarea principiilor şi a normelor de deontologie profesională, fundamentate pe opţiuni valorice explicite,

transversale
Competenţe
specifice profesionistului din domeniul învățământului

 Cooperarea eficientă în echipe de lucru profesionale, interdisciplinare, specifice desfăşurării proiectelor si
programelor din domeniul educaţiei
 Utilizarea unor metode si tehnici eficiente de învăţare pe tot parcursul vieţii, în vederea formării si
dezvoltării profesionale continue.
7. Obiectivele disciplinei (reieşind din grila competenţelor specifice acumulate)

7.1 Obiectivul general al disciplinei - Cunoașterea particularităţilor procesului instructiv-educativ din învăţământ
și susținerea activităților didactice specifice
7.2 Obiectivele specifice - corelarea dintre predare-învăţare-evaluare în sitemul de învățământ;
- implementarea în practica educaţională a prevederilor din documentele
curriculare de tip reglator (plan cadru de învăţământ, scheme orare, programele
disciplinelor de învăţământ, ghiduri metodologice);
- utilizarea metodelor şi strategiilor de predare-invățare-evaluare în funcţie de
grupul de elevi și de tipul de activitate educațională;
- valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere, activizare și diferențiere a
elevilor;
- elaborarea și utilizarea eficientă a mijloacelor sau auxiliarelor didactice in
procesul de învăţământ;
- exersarea comportamentului didactic eficient şi stimulativ din punct de
vedere al dezvoltării elevilor, a comunicării şi relaţionării socio-afective;
- corelarea între educaţia formală, nonformală şi informală – forme de
relaţionare şi colaborare ale şcolii cu celelalte instituţii cu funcţii educative la
nivel social;
- elaborarea și implementarea de programe/proiecte de consiliere/orientare
şcolară-profesională sau asistare psiho-pedagogică pentru identificarea, analiza

şi soluţionarea nevoilor educaţionale specifice elevilor din invăţământul
preuniversitar;
- stimularea comportamentelor prosociale, de relaţionare constructivă cu
diverşi factori educaţionali şi de implicare activă în viaţa comunităţii;
- aprofundarea noilor orientări aduse de reformele învăţământului în domeniul
educaţiei;
- adoptarea unei atitudini inovative, receptive, deschise faţă de schimbare,
optimizare şi asigurarea calităţii în educaţie.
8. 1 Curs –nu este cazul Metode de

Observaţii
predare-învățare
8. 2 Seminar/laborator/lucrări practice Metode de
Observaţii
predare-învățare
1. Studiul documentelor ce reglementează activitatea instructiv-educativă la
nivelul şcolii, consemnarea datelor semnificative în fișele de practică
pedagogică
a) documente curriculare : Studiul bibliografiei
și al documentelor
- planul cadru de învăţământ; curriculare,
- schemele orare; exercițiul,
- programele pentru predarea disciplinelor de învăţământ; lucrări practice,
- îndrumare, ghiduri pentru aplicarea planului cadru şi a programelor; studiul de caz,
b) documente de management educaţional: conversaţia
25% din
- planul de dezvoltare al instituţiei; euristică,
timpul alocat
explicaţia,
- planul managerial al consiliului de administraţie; practicii
dezbaterea,
- regulamentul de funcţionare a instituţiei; problematizarea,
- regulamentul de ordine interioară; brainstorming-ul,
c) documente de proiectare a activităţii instructiv-educative: metode de lucru în
- proiectările anuale, semestriale, pe unităţi de învăţare; grup,
- proiectele de lecţii pentru lecţiile demonstrative; aplicații digitale,
d) documentele comisiei metodice/comisiei de specialitate : e-learning, etc.
- planificarea activităţii metodice;
- materiale specifice comisiei metodice.
2. Asistenţa la activităţile instructiv-educative la clasă, la activităţile de Studiul
formare continuă, alte activități specifice, analiza acestora, consemnarea bibliografiei,
observaţiilor în fișele de practică pedagogică exercițiul,
- activităţi susţinute de cadrele didactice şi studenţii practicanţi; lucrări practice, 25% din
- activităţi ale comisiei metodice şi alte activităţi de perfecţionare; studiul de caz, timpul alocat
- activităţi cu părinţii, activităţi extraşcolare; metode de lucru în practicii
- completarea fişelor de observaţii pentru activitățile/secvențele/lecţiile grup, aplicații
asistate; digitale,
e-learning, etc.
3. Proiectarea şi elaborarea unor materiale necesare organizării şi Studiul bibliografiei 25% din
desfăşurării activităţilor didactice şi educative și al documentelor timpul alocat
a) materiale legate de activitatea directă la clasă: curriculare, practicii
- proiectarea anuală, pe unităţi de învăţare la disciplina de specialitate exercițiul,
(diferită pentru fiecare semestru de practică); lucrări practice,

- seturi de materiale didactice pentru disciplinele predate la clasele unde se
efectuează practica;
b) materiale ce ilustrează activitatea desfăşurată pentru cunoaşterea şi studiul de caz,
caracterizarea psihopedagogică a elevului: metode de lucru în
grup,
- fişă/protocol de observaţie a unui elev; aplicații digitale,
- probe/teste aplicate şi interpretarea lor; e-learning, etc.
c) proiectarea activităților/secvențelor didactice/lecţiilor de probă la clase şi
discipline diferite;
4. Susţinerea, evaluarea și autoevaluarea activităților/secvențelor/ lecţiilor Studiul bibliografiei
de probă: și al documentelor
- susţinerea activităților/secvențelor/lecţiilor de probă la specialitate, la clase curriculare,
diferite; exercițiul,
25% din
- autoevaluarea activităţilor susţinute, pe baza criteriilor de evaluare a lucrări practice,
timpul alocat
lecţiei; studiul de caz,
practicii
metode de lucru în
- analiza şi evaluarea activităţilor susţinute de colegi, pe baza observaţiilor grup,
consemnate în fişele de observaţie. aplicații digitale,
e-learning, etc.
Bibliografie selectivă:………………………………………………………………………………………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………
9. Coroborarea conţinuturilor disciplinei cu aşteptările reprezentanţilor comunităţii epistemice, asociaţiilor

profesionale şi angajatori reprezentativi din domeniul aferent programului
 Parcurgerea acestei discipline va dezvolta studenţilor competenţe de analiză şi interpretare a particularităţilor
procesului de predare - învăţare - evaluare în învățământ, precum şi de proiectare, elaborare, desfășurare şi
evaluare a activităţii instructiv-educative în acord cu parcursul din alte centre universitare din țară și
străinătate;
10. Evaluare
10.2 Metode de 10.3 Pondere
Tip activitate 10.1 Criterii de evaluare
evaluare din nota finală
Evaluarea practicii pedagogice se va realiza prin:
a) evaluare continuă pe parcursul desfăşurării

practicii, având în vedere următoarele criterii: Observaţia
50%
Practică pedagogică  participarea activă la activităţile specifice; sistematică,
 conţinutul şi valoarea ştiinţifică, Probă practică
psihopedagogică şi metodică, a
materialelor realizate privind activităţile
instructiv – educative asistate/susținute.

b) evaluare sumativă la finalul practicii prin
raportare la următorii indicatori:
 calitatea prestaţiei didactice de pe
parcursul desfăşurării practicii, gradul de
implicare în activităţile specifice;
 calitatea proiectării, susţinerii şi evaluării
activităților/secvențelor/lecţiilor de probă;
 calitatea analizelor şi a observaţiilor
consemnate în fişele de observaţie a
lecţiilor asistate;
 participarea activă la activităţile
programate în cadrul practicii pedagogice;
 calitatea materialelor ce alcătuiesc
portofoliul prezentat la încheierea practicii
pedagogice;
Conţinutul minimal al portofoliului de practică

pedagogică :
- fișele de practică pedagogică (fişe de
asistenţă şi de analiză a activităților/lecţiilor Examen oral -
asistate precum şi fișe de autoanaliză a prezentare
activităților/lecţiilor susţinute); portofoliu de
50%
- planul cadru de învăţământ şi scheme orare ale practică
claselor / grupelor la care s-a realizat practica pedagogică
pedagogică;
- proiectarea anuală şi pentru unitățile de învăţare
la disciplina de specialitate / activităţi diferite
(modele preluate);
- proiectele activităților/lecţiilor susţinute, însoţite
de fişele de evaluare semnate de profesorul mentor
şi seturile de materiale didactice elaborate pentru
acestea;
- caracterizarea psihopedagogică a unui elev,
însoţită de fişele protocol de observaţie, probele
/testele aplicate sau alte instrumente de investigaţie
şi interpretarea lor;
- proiectul unei activităţi extraşcolare, însoţit de
fişa de analiză a acesteia;
- extrase din documentele comisiei metodice;
- raport asupra desfăşurării practicii pedagogice.
10.6 Standard minim de performanţă

- participarea la 50% din activitățile de practică pedagogică;
- studierea documentelor curriculare oficiale specifice disciplinei / profilului;
- realizarea portofoliului cu proiecte şi materiale didactice care să respecte minimal cerinţele de întocmire;
Data completării Semnătura titularului de seminar

Data avizării în catedră Semnătura şef departament
Fișa competențelor didactice dezirabile de format practicanților
Competenţe
Competenţe specifice
generale
1.1. Utilizarea adecvată a conceptelor şi teoriilor din ştiinţele educaţiei;

1.2. Aplicarea conceptelor şi teoriilor moderne privind dezvoltarea capacităţilor de
cunoaştere ale elevilor;
1.3. Proiectarea conţinuturilor instructiv-educative;
1.4. Organizarea adecvată a activităţilor didactice în funcţie de tipul de lecţie
dominant;
1. Competenţe 1.5. Utilizarea metodelor şi strategiilor de predare adecvate particularităţilor
metodologice individuale/de grup, scopului şi tipului de lecţie;
1.6. Selectarea materialelor şi auxiliarelor didactice necesare pentru desfășurarea
activităţilor didactice;
1.7. Utilizarea optimă a factorilor spaţio-temporali pentru eficientizarea procesului
instructiv-educativ;
1.9. Realizarea activităţilor instructiv-educative în conformitate cu obiectivele
precizate;
2.1. Folosirea conceptelor şi teoriilor moderne ale comunicării;
2.2. Manifestarea comportamentului empatic şi a „orientării de tip helping”;

2. Competenţe
de comunicare şi 2.3. Accesarea diverselor surse de informare cu caracter pedagogic în scopul
relaţionare documentării;
2.4. Proiectarea, conducerea şi realizarea procesului instructiv-educativ, ca act de

comunicare;
3.1. Proiectarea evaluării (faze, forme, tipuri);
3.2. Utilizarea strategiilor adecvate de evaluare individuală/ de grup;

3. Competenţe de
evaluare a elevilor 3.3. Elaborarea instrumentelor de evaluare în funcţie de scop şi particularităţile
individuale/de grup;
3.4. Utilizarea metodelor specifice.
4.1. Valorificarea metodelor şi tehnicilor de cunoaştere şi activizare a elevilor;

4. Competenţe
psihosociale
4.2. Asumarea responsabilă a rolului social de viitor profesor;
5. Competenţe
Conceperea şi utilizarea unor materiale și mijloace de învăţare;
tehnologice

6.1. Utilizarea metodelor şi tehnicilor de autocontrol psihocomportamental;
6.2. Adoptarea de conduite eficiente pentru depăşirea „situaţiilor de criză”;
6. Competenţe de 6.3. Asumarea unor roluri specifice profesiei de cadru didactic;

management al carierei
6.4. Manifestarea unei conduite (auto)reflexive asupra activităţilor
didactice/pedagogice proprii;
6.5. Asimilarea cunoştinţelor de tip organizaţional.
Fișa responsabilităților în mentoratul de practică pedagogică
Profesorul mentor este cadrul didactic de specialitate din scolile de aplicatie, remarcat prin activitatea
si experienta sa didactica, nominalizat în documentele specifice in conformitate cu legislația în vigoare, profesor
care organizeaza si indruma nemijlocit practica pedagogica a studentilor la obiectul respectiv si asigura
indeplinirea, in cele mai bune conditii, a acestei activitati. In acest scop, are urmatoarele responsabilitati:
 raspunde direct de practica pedagogica a unei grupe de studenti, repartizati de DPPD;
 proiecteaza, organizeaza si sustine lectii si diferite activitati educative cu caracter demonstrativ, pe care le
discuta cu studentii practicanti; lectiile si activitatile educative se organizeaza in diverse tipuri, la clase
diferite, urmarindu-se aplicarea unei cat mai bogate game de strategii si mijloace didactice, metode,
instrumente si tehnici de evaluare;
 explica si orienteaza studentii in intelegerea stiintifica a organizarii si desfasurarii formelor de munca
respective, dezvoltand interesul studentilor pentru rezolvarea autonoma a problemelor de continut, de
ordin pedagogic, metodologic, psihologic etc.) ridicate de indeplinirea acestor activitati;
 acorda consultatii si sprijin studentilor practicanti din grupa de care raspunde in proiectarea didactica
(planificari, proiecte ale unitatilor de invatare, proiecte de lectie, proiecte de evaluare), in pregatirea,
realizarea si evaluarea/autoevaluarea lectiilor si activitatilor de proba si finale;
 asista la lectiile sustinute de studentilor practicanti din grupa de care raspunde, asigurand analiza si notarea
acestora;
 coordoneaza si verifica, impreuna cu profesorul didactician, elaborarea de catre studenti a portofoliului de
practica pedagogica (planificari si proiecte de lectie, fise de analiza a lectiilor la care au asistat, proiecte
de evaluare etc.), a caracterizarii (fisei) psihopedagogice a elevilor si ii initiaza in activitati de consiliere
si orientare scolara si profesionala, ore de dirigentie, activitati educative etc.;
 analizeaza, impreuna cu profesorul didactician, activitatea grupei de practica si a fiecarui student in parte,
evaluand si notand activitatea de practica pedagogica.
Responsabilitatile studentilor practicanti
Avandu-se in vedere importanta practicii pedagogice in formarea initiala a viitorului cadru didactic,
studentii practicanti au urmatoarele responsabilitati:
 sa asiste activ, in prima perioada a practicii de observatie, in cadrul organizat al grupei de practica, timp de
30-40 ore la lectii si activitati in afara clasei (cunoasterea scolii, cunoasterea si operarea cu documentele
scolare si produsele curriculare, analizarea si discutarea lectiilor la care a asistat etc.);
 in perioada practicii de proba, tot in cadrul grupei, fiecare student este obligat sa sustina minim 10 ore de
proba (intre care si o ora de dirigentie ) si o lectie finala;

 sa se pregateasca temeinic pentru toate activitatile de practica pedagogica si sa solicite sprijin din partea
profesorului didactician si a profesorului mentor in activitatea de pregatire/realizare/evaluare a
activitatilor didactice;
 sa aiba o tinuta corecta si un comportament demn, corespunzator profesiei in care se pregateste, sa respecte
programul de practica, regulamentele de ordine interioara din scolile de aplicatie;
 pe durata practicii pedagogice fiecare student este obligat sa urmareasca activitatea scolara si extrascolara
a unui elev, in vederea cunoasterii lui in raport cu cerintele procesului instructiv-educativ si a orientarii
lui profesionale; studentul practicant este obligat sa intocmeasca portretul psihopedagogic al elevului care
i-a fost incredintat spre studiu, materializat in caracterizarea (fisa) psihopedagogica a acestuia;
 sa consemneze intreaga lor activitate (proiectele lectiilor si ale celorlalte activitati la care au asistat,
proiectele lectiilor tinute, de proba sau finale, caracterizarea psihopedagogica a elevului observat,
insemnari de ordin didactic, pedagogic sau de specialitate, alte materiale elaborate) in jurnalul de practica
sau in portofoliul studentului practicant.
Fișa de programare și evidență a practicii pedagogice

Student/elev : ……………………………………….
NR. DATA / ZIUA DE CLASA DISCIPLINA TIPUL ACTIVITĂŢII OBSERVATII SEMNĂTURA

CRT. PRACTICA MENTOR
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8. ………………….
NOTA ACORDATĂ PENTRU SUSŢINEREA LECŢIEI – 1

……………………………………………………
Nota acordată pentru toată activitatea din perioada practicii pedagogice

Profesor mentor :
Director școală de aplicație:
Fișă de asistență la activități didactice – varianta 1

Unitatea de învăţământ:
Clasa:
Unitatea de învăţare:
Tema lecţiei:
Data:
Propunător:
Competenţele specifice de format/dezvoltat:
Obiectivele operaţionale:
- Cognitive
- Psihomotorii
- Socio-afective
Obiectivele Conţinuturi Activităţi Strategii de învăţare Modalităţ Alternative

operaţionale de i de / întrebări/
învăţare Metode Mijloace Forme de evaluare observaţii
organizare
Fişă de analiză a lecţiei – varianta 2
Unitatea de învăţământ:
Clasa:
Unitatea de învăţare:
Tema lecţiei:
Data:
Propunător:
Competenţele specifice de format/dezvoltat:
Obiectivele operaţionale:
- Cognitive
- Psihomotorii
- Socio-afective
I. PROIECTAREA LECŢIEI PUNCTAJ ÎNTREBĂRI/

OBSERVAŢII
1. Claritatea şi corectitudinea formulării obiectivelor
2. Selectarea şi înlănţuirea conţinuturilor
3. Metode de predare-învăţare interactivă proiectate

4. Alegerea resurselor materiale
5. Varietatea formelor de organizare
6. Modalităţi alternative de evaluare
II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI
1. Corelarea obiective-conţinuturi- activităţi de învăţare
2. Adaptarea conţinuturilor la
particularităţile psihopedagogice ale clasei
3. Adaptarea metodologiei la situaţiile de învăţare
4. Integrarea materialului auxiliar, inclusiv IT, în activitate
5. Armonizarea formelor de organizare a grupului
educaţional
6. Monitorizarea performanţelor învăţării
6. Instrumente de evaluare utilizate
7. Stimularea autoevaluării
III. STILUL DIDACTIC
1. Ţinuta corporală şi vestimentară a propunătorului
2. Limbaj corporal (gestică, mimică)
3. Tonalitate, expresivitate şi ritm
4. Eficienţa comunicării scrise
4. Gestionarea timpului
5. Stilul democratic de conducere
Se acordă o valoare cuprinsă între 1-5 (1-valoarea minimă, 5 - valoarea
maximă) aspectelor din coloana 1
Fișă de asistență la activități nonformale
Denumirea activității:
Data la care se defășoară:
Locul desfășurării:
Participanți la activitate:
Obiectivele activității:
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................

Descierea succintă a activității: ( se vor descrie urmați în vederea desfășurării activității, rolul și
responsabilitatea participanților, eventualele rezultate obținute de tipul afișe, albume foto, desene,
expoziții etc.)
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
Valorificarea activității nonformale în activitatea didactică:
a) Beneficii pentru cadrul didactic ( în predare)
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
a) Beneficii pentru elevi ( în activitatea de învățare)
......................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
......................................................................................................................................................
Fișă psihopedagogică pentru cunoașterea elevilor
Unitatea şcolară (unitatea de învăţământ).........................................................................

Localitatea............................................................................................................................
DATE BIOGRAFICE
1. Date personale:
Numele şi prenumele...............................................................................................
Clasa la care învaţă elevul........................Profilul....................................................
Data naşterii: anul..................luna................ziua....................................................
Domiciliul.................................................................................................................
2. Date familiale (date despre familia elevului):

 Tipul de familie:
 Organizată
 Dezorganizată
 Educogenă
 Needucogenă
 Componenţa/structura familiei: părinţi (tutori), fraţi/surori, etc
Nr. Numele şi prenumele Poziţia Vârsta Pregătirea Profesia Ocupaţia/locul de
crt în structura şcolară muncă
familiei
1 mama
2 tata
3 frate
4 soră
5 ..............
6 .................
- Rangul elevului în structura familiei.........................................................................

- Alte persoane în familie (unde este cazul)................................................................
...................................................................................................................................
- Alte situaţii.................................................................................................................
- Date privind starea de sănătate a membrilor familiei.................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
 Atmosfera şi climatul familial educativ:
 Raporturi armonioase, de înţelegere între elevi şi părinţi;
 Raporturi punctate de conlicte mici şi trecătoare;
 Dezacorduri puternice în relaţiile din familie, conflicte frecvente;
 Conflicte intrafamiliale puternice şi deosebit de frecvente (familie destrămată
sau pe cale de destrămare).
 Condiţii de viaţă (familială) şi de muncă ale elevului:
 Foarte precare
 La limită
 Acceptabile
 Bune
 Foarte bune
 Condiţii materiale şi spirituale (în familie):
a) Venit: ......................................................................................................................
b) Condiţii de existenţă oferite: ..................................................................................
..................................................................................................................................
c) Preocupări spirituale: ..............................................................................................

...................................................................................................................................
 Influenţe din afara familiei (vecini, prieteni, colegi, etc):
 Reduse
 Ample
 Frecvente
 Întâmplătoare
3. Evenimente semnificative în evoluţia elevului (până în prezent)

 Dezvoltarea fizică şi starea de sănătate a elevului:
- Antecedente personale (dacă este cazul)/ îmbolnăviri pe parcursul şcolarităţii:
....................................................................................................................................
....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
- Starea generală de sănătate (în prezent): ...................................................................
.....................................................................................................................................
- Menţiuni medicale semnificative pentru activitatea şcolară:......................................
.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
 Performanţe şcolare (situaţia şcolară până în prezent):
- Şcoli frecventate: ...................................................................................................
................................................................................................................................
- Rezultate obţinute:
a) Media generală
Clasa I II III IV V VI VII VIII IX X
Media generală
b) Media de promovare pe semestrul.................................../ anul în curs

c) Discipline cu performanţe superioare (rezultate foarte bune):
Nr. crt. Disciplina (materia) Media
d). Succese remarcabile (cercuri, olimpiade, concursuri şcolare, etc):

 disciplinele: .......................................................................................
.............................................................................................................
 tipul performanţei (concurs, olimpiadă, etc): ...................................
.............................................................................................................

e). Interese şi motivaţie puternică pentru disciplinele (materiile, obiectele de învăţământ):
..................................................................................................................................................
..................................................................................................................................................
f). Discipline la care întâmpină dificultăţi şcolare, educaţionale: ...........................................
..................................................................................................................................................
 natura dificultăţilor:......................................................................................................
 manifestări: ...................................................................................................................
 motivul: .........................................................................................................................
g). Deficienţe (senzoriale, intelectuale, afective, motorii) – după caz:
...................................................................................................................................................
...................................................................................................................................................
 Activităţi/preocupări extraşcolare (plastice, muzicale, sportive, etc): .........................
....................................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................
4. Profil psihosocial (caracterizare psihosocială)

4.1. Particularităţi ale proceselor cognitive şi stilului de muncă intelectuală
 Caracteristici ale funcţiei senzorio-perceptive şi de reprezentare:
 Predomină modalitatea vizuală de percepţie a informaţiei
 Predomină modalitatea auditivă de percepţie a informaţiei
 Percepţie difuză, superficială a materiei de învăţat
 Percepţie complexă, spirit de observaţie
Enunţ Calificative
Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab
Spiritul de observaţie
Capacitatea de reprezentare anticipativă
Capacitatea de reprezentare reproductivă
 Caracteristici ale dezvoltării intelectuale / nivelul de inteligenţă

Inteligenţă foarte Inteligenţă bună Inteligenţă de nivel Inteligenţă scăzută Inteligenţă sub limită
bună mediu
Enunţ Calificative
Capacitatea de înţelegere a informaţiilor,
situaţiilor
Capacitate de înţelegere spontană
Surprinderea datelor unei probleme
Surprinderea esenţialului

Capacitate de analiză şi sinteză
Capacitate de abstractizare şi generalizare
Flexibilitate în alegerea soluţiilor pentru
rezolvarea problemelor, a situaţiilor
Deprinderi intelectuale
Învăţarea bazată pe înţelegere
Rezistenţa la efort intelectual
 Particularităţi ale memoriei:

Foarte bună Bună Medie Slabă Foarte slabă
Enunţ Calificative
Memorie predominant mecanică
Memorie predominant logică
Utilizarea memotehnicilor
Rapiditatea memorării
Trăinicia păstrării
Exactitatea reactualizării informaţiilor
Promptitudinea reactualizării
Învăţarea reproductivă
 Particularităţi ale imaginaţiei

Enunţ Calificative
Imaginaţie reproductivă
Imaginaţie reproductiv-creatoare
Pentru activităţi tehnice
Pentru activităţi artistice
Creativitate
 Particularităţi ale limbajului

Enunţ Calificative
Corectitudinea exprimării orale
Expresivitatea verbală
Fluenţa exprimării verbale
Volumul vocabularului
 Atenţia:
Enunţ Calificative

Capacitate de concentrare a atenţiei
Distributivitatea atenţiei
Mobilitatea atenţiei
Fluctuaţia atenţiei
 Caracteristici motivaţionale şi volitive

Enunţ Calificative
Motivaţia şi voinţa în activitatea de învăţare Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab
Motivaţia cognitivă
Motivaţia afectivă
Motivaţia intrinsecă
Motivaţia extrinsecă
Competitivitate
Perseverenţă
Nivelul aspiraţiilor
Promptitudinea în luarea deciziilor
 Stilul de muncă
a). Cum lucrează:
 sistematic, ritmic, organizat;
 inegal, fluctuant, în salturi,
 neglijent, copiază temele de la alţii sau aşteaptă să i le facă alţii;
 alte menţiuni: ................................................................................................
....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................
b). Sârguinţa:
Foarte sârguincios Sârguincios Puţin sârguincios nesârguincios
c). Autonomie, creativitate:

 Inventiv, cu manifestări de creativitate,
 Manifestă uneori iniţiativă, independenţă,
 Nesigur, dependent, fără iniţiativă,
 Procedează rutinier, se conformează de regulă modelului,
 Alte caracteristici: .................................................................................
......................................................................................................................
 Particularităţi ale proceselor afective:
a). Emotivitate:
 foarte emotiv, excesiv de timid,emoţiile îi perturbă activitatea;
 emotiv, fără reacţii dezadaptative;

 îndrăzneţ, neemotiv.
b). Dispoziţie afectivă predominantă:
 vesel, optimist;
 mai mult trist, deprimat.
4.2. Trăsături de personalitate specifice
 Temperamentul:
 puternic exteriorizat, impulsiv, nestăpânit, inegal, iritabil, uneori agresiv, activ,

rezistent la solicitări, cu tendinţe de dominare a altora;
 calm, controlat, reţinut, lent, uneori nepăsător, mai greu adaptabil, rezistent la
solicitări repetitive;
 hipersensibil, interiorizat, retras, nesigur, anxios;
 tip combinat...............................................................................................................
 Însuşiri aptitudinale
 lucrează repede, rezolvă uşor şi corect sarcinile de învăţare
 rezolvă corect, dar consumă mai mult timp şi investeşte mai multă energie;
 lucrează greoi, cu erori, nu se încadrează în timp.
 Trăsături de caracter:
a). Atitudinea faţă de muncă:
 pozitivă: ............................................................................................................
 negativă: ............................................................................................................
b). Atitudinea faţă de alţii:
 pozitivă: ............................................................................................................
 negativă: ............................................................................................................
c). Atitudinea faţă de sine:

 pozitivă: ..............................................................................................................
 negativă: ..............................................................................................................
Enunţ: Calificative
Trăsături temperamental-caracteriale Excepţional Foarte bine Bine Satisfăcător Slab
- Comunicativ
- Activ
- Vioi
- Cu iniţiativă
- Optimist
- Impulsiv
- Disciplinat
- Încrezător în sine
- Retras
- Emotiv
- Altruist
- Curajos
- Sincer
- Conştiincios
- Ordonat
- Introvertit

5. Conduita elevului la lecţie şi în clasă
5.1. Conduita la lecţie:
 atent, participă activ, cu interes;
 atenţia şi interesul inegale;
 de obicei pasiv, aşteaptă să fie solicitat;
 prezent numai fizic, cu frecvente distrageri.
5.2. Purtarea în general:
 exemplară, ireproşabilă;
 corectă, civiincioasă;
 cu abateri comportamentale relativ frecvente, dar nu grave;
 abateri comportamentale grave, tendinţe spre devianţă, devianţă.
6. Conduita în grup. Integrarea socială a elevului:

6.1 Participarea la viaţa de grup:
 mai mult redusă, rezervat, izolat, puţin comunicativ;
 participă la activitatea de grup numai dacă este solicitat;
 este în contact cu grupul, se integrează, dar preferă sarcinile executive.
 caută activ contactul cu grupul, sociabil, comunicativ, cu iniţiativă, bun organizator şi
animator al grupului.
6.2. Cum este văzut de colegi:
 bun coleg, sensibil, te înţelegi şi te împrieteneşti uşor cu el;
 bun coleg, săritor la nevoie, te poţi bizui pe el;
 preocupat mai mult de sine, trăsături individualiste, egoiste.
6.3. Colegii îl apreciază pentru:
 rezultatele la învăţătură;
 performanţele extraşcolare;
 pentru că este prietenos, apropiat.
7. Rezultatele examinării psihosociale: ...................................................................................

.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
................................................................................................................................................
8. Opţiunea şcolară/profesională: .............................................................................................
....................................................................................................................................................
9. Alte date semnificative: .........................................................................................................
..............................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
10. Asistenţa psihopedagogică necesară: .................................................................................
...............................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
.................................................................................................................................................
11. Aprecieri generale şi recomandări: ...................................................................................
.................................................................................................................................................
12.Concluzii:................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
Diriginte, Director,
Fișe cu recomandări metodologice pentru exersare în practica pedagogică
Metoda : PREZENTARE/ EXPUNERE/ PRELEGERE
Descriere: Prezentarea este o metodă care are ca scop transmiterea de informaţii, fapte, teorii sau principii.
Formele de prezentare pot varia de la prezentări unilaterale până la implicarea indirectă a
participanţilor prin întrebări şi discuţii. Din cauza conţinutului, prezentările depind de instructor
într-o mai mare măsură decât celelalte tehnici.
Utilizare: - Introducerea unui subiect nou
- Furnizarea de rezumate şi sinteze
- Transmiterea de fapte concrete şi statistici
- Adresarea către un grup larg
Avantaje: - Acoperă un subiect larg într-un timp scurt
- Eficientă pentru grupurile mari
- Poate fi adaptată oricărui tip de grup
- Poate precede tehnicile practice de instruire
- Lectorul are un control mai mare asupra grupului decât în alte situaţii
- Furnizează un suport pentru studiul individual, permite adaptarea discursului la grup
Proces: 1. Introduceţi tema
2. Prezentaţi materialul folosind un suport vizual/ auditiv
3. Reamintiţi punctele cheie
4. Invitaţi participanţii să pună întrebări
De reținut: - Favorizează comunicarea doar unilaterală lector-participant.
- Nu este o abordare experienţială, participanţii având un rol pasiv.
- Necesită din partea lectorului abilitatea de un fi un prezentator eficient.
- Inadecvată pentru activităţi destinate schimbării comportamentelor sau dezvoltării abilităţilor.

- Memorarea informaţiilor de către participanţi este scăzută dacă nu este urmată de activităţi
practice.
- Lectorul trebuie să cunoască foarte bine subiectul prezentării.
- Lectorul trebuie să facă legătura între subiectul prezentării şi activităţile anterioare sau viitoare
legate de acesta.
- Pentru a face o prezentare eficientă, lectorul trebuie să ţină cont de următoarele elemente:
 Volumul vocii: distanţa de la care vocea îţi poate fi auzită
 Cursivitate: ţine de claritatea discursului
 Articulare: se referă la uşurinţa cu care sunt alese cuvintele pentru a exprima un gând
 Pronunţie: se referă la mecanica sunetelor sau a cuvintelor alese
 Rata discursului: se referă la viteza cu care sunt exprimate frazele sau ideile, precum şi la
folosirea potrivită a pauzelor
 Contactul: relaţia care se stabileşte între lector şi participanţi din punct de vedere verbal şi
vizual
 Inflexiunile: implică folosirea tonului şi accentuarea cuvintelor, folosirea lor în prea mare
sau prea mică măsură poate deveni plictisitoare
 Postura: se referă la mesajul non-verbal pe care îl transmite vorbitorul.
Metoda : DISCUȚIE FACILITATĂ

Descriere: Discuția facilitată este o metodă interactivă, centrată pe participant, în cadrul căreia participanții își
împărtășesc experiența, problemele, informațiile cu ceilalți membri ai grupului și discută teme specifice.
Utilizare: - Consolidarea cunoștințelor și experienței participanților
- Schimbare comportamentală, în funcție de nivelul la care se află participanții
- Concluzionare
Avantaje: - Temele acoperite pot fi asemănătoare cu cele dintr-o prezentare
- Acoperă acele nevoi pe care participanții le consideră cele mai importante
- Stabilește o relație bună de lucru între participanți
- Oferă o experiență solidă pe care se va baza concluzia
Proces: 1. Formulaţi întrebările în aşa fel încât să încurajaţi participanţii să vorbească. Folosiţi întrebări deschise
de tipul: Ce părere aveţi despre? Care este opinia voastră?
2. Întrebaţi participanţii dacă sunt de acord cu declaraţiile făcute de colegi.
3. Rezumaţi ceea ce s-a spus pentru a fi siguri că participanţii au înţeles şi pentru a menţine cursul
evenimentelor sub control. Este un moment bun pentru a observa dacă au rămas aspecte neînţelese şi
pentru a trage concluzii.
De reținut: - Moderatorul încurajează participanții să discute temele abordate prin adresarea de întrebări.
- Este recomandat ca participanții să răspundă la întrebările colegilor lor, iar moderatorul să ghideze
discuția în cazul în care este nevoie de completări.
- Conştientizaţi felul în care vorbiţi. Vorbiţi clar.
- Aveţi grijă ca participanţii să vorbească mai mult timp decât voi.
- Nu încercaţi să răspundeţi la toate întrebările. Nu uitaţi că participanţii îşi pot răspunde unul altuia la
întrebări. Puteţi întreba “Poate răspunde cineva la această întrebare?”.
- Parafrazaţi ceea ce spun participanţii. Veţi avea posibilitatea de a verifica dacă aţi înţeles întrebarea şi
să accentuaţi aspecte aduse în discuţie de participanţi.
- Structurați succesiunea întrebărilor în funcție de ceea ce s-a discutat până în momentul respectiv.
Dacă înainte de discuție a avut loc o activitate, urmăriți pașii activității respective și adresați
întrebările în funcție de aceștia.
- 10 sfaturi:
 parafrazează
 verifică înțelesul celor spuse de participanți
 complimentează comentariile bune, oferă feed-back pozitiv
 elaborează comentariile participanților prin oferirea de exemple sau sugerează un alt punct de
vedere
 păstrează ritmul discuțiilor
 stimulează discuția prin dezacorduri (ușoare) cu părerile exprimate

 mediază diferențele de opinii
 consolidează – pune împreună toate ideile arătând relația dintre ele
 schimbă metoda dacă în discuție nu se implică toată lumea (ex. lucru în grup mic)
 sumarizează cele discutate și notează-le, dacă este cazul.
Metoda : LUCRU STRUCTURAT (individual, în grup mic, în grup mare)

Descriere: Lucrul structurat este o metodă de formare/training în care procesul este centrat pe participanți care
împărtășesc informațiile și experiențele personale în soluționarea unei situații oferite de moderator.
Lucrul structurat poate fi individual, în grup mic sau în grup mare.
Utilizare: - Introducerea unui subiect nou
- Realizarea de proiecte
- Identificarea de soluții la o problemă specifică
- Împărtășirea experiențelor
Avantaje: - Stimulează colaborarea între membrii grupului
- Facilitează recepționarea informațiilor și formarea abilităților
Proces: 1. Este anunțată sarcina care urmează a fi îndeplinită.
2. În funcție de sarcină, stabiliți structura (individual, în grup mic, în grup mare).
3. Realizarea sarcinii.
4. Realizarea unui raport sau a unui set de concluzii.
5. Clarificați concluziile participanților și rezumați.
De reținut: - De obicei, structura poate alterna (ex. ulterior lucrului individual, puteți realiza lucrul în grup mic).
- Observați grupul/grupurile în timp ce lucrează, asigurați-vă că au înțeles sarcina.
- În cazul lucrului în grup mic, împărțirea în grupuri trebuie făcută rapid și eficient. Modalitatea de
împărțire va varia pe parcursul cursului, nu folosiți aceeași modalitate.
- Încurajați implicarea tuturor participanților.
- Lucrul structurat este urmat – de obicei – de o discuție facilitată.
- În cazul lucrului în grup mic și al celui în grup mare, este necesar ca membrii echipei să ajungă la un
compromis privind concluzia. Discutați acest aspect în cadrul procesării.
Metoda : LUCRU CU PLIANTELE
Descriere: Pliantele reprezintă un material de lucru eficient în transmiterea de informaţii, teorii şi statistici.
Utilizarea acestora poate fi benefică în transmiterea unui volum mare de informații.
Utilizare: - Introducerea participanţilor într-un subiect nou
- Furnizarea de informaţii pe un anumit specific
Avantaje: - Acoperă un material larg, într-un timp scurt
- Poate precede tehnicile practice de instruire
- Poate fi folosită ca bază de discuţii
- Adresabilitate mare
Proces: 1. Introduceţi tema.
2. Distribuiţi participanţilor pliantele şi definiţi sarcina.
3. Împărţiţi participanţii în grupuri mici.
4. Lăsaţi timp participanţilor pentru realizarea sarcinii.
5. Îndeplinirea sarcinii.
6. Prezentarea rezultatelor.
7. Concluzii.
De reținut: - Participanţii trebuie încurajaţi să lucreze cu informaţiile cuprinse în pliante.
- Moderatorul trebuie să sprijine schimbul de informaţii şi opinii.
- Atenţie la timpul acordat participanţilor pentru citirea şi înţelegerea pliantelor.
- Atenţie la procesul care se desfăşoară în grupurile mici.
- Moderatorul va corecta și completa informațiile prezentate.

Metoda : BRAINSTORMING
Descriere: Brainstormingul este o tehnică de strângere şi verificare de informaţii, de stimulare a creativităţii și de
deschidere a comunicării pe o anumită temă.
Utilizare: - Transmitere de informaţii
- Verificare a informaţiilor participanţilor
- Concluzionare
- Deschiderea unei activităţi
- Deschiderea comunicării
- Sondarea unor atitudini şi comportamente
- Stimularea creativităţii
Avantaje: - Oferă un mediu sigur pentru exprimarea opiniilor şi informaţiilor
- Costuri reduse necesare folosirii metodei
- Aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile
- Obținere rapidă de idei noi și soluții
- Dezvoltă creativitatea, spontaneitatea și încrederea în sine
- Dezvoltă abilitățile de lucru în echipă
- Nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale
- Implică decizia grupului
- Lărgeşte viziunea asupra temei
- Prin utilizarea acestei metode se provoacă și se solicită participarea activă, se dezvoltă capacitatea de
a trăi anumite situații, de a analiza, de a lua decizii în alegerea soluțiilor optime, se exersează
atitudinea creativă și exprimarea personalității.
2. Definiţi sarcina.
3. Precizaţi regulile acestei tehnici.
4. Invitaţi participanţii să ofere sugestii: toate sugestiile sunt notate.
5. Se întocmeşte lista completă.
6. După terminarea listei se ia fiecare idee pe rând şi se discută.
7. Grupul decide dacă sugestia rămâne sau nu pe listă: participantul care a sugerat ideea argumentează.
8. Anunţaţi lista finală.
9. Concluzia/ rezumarea celor discutate este formulată de către formator.
De reținut: - Se consemnează toate sugestiile grupului, fără judecarea lor.
- Grupul decide selecţia ulterioară sugestiilor.
- Ideile trebuie scrise în ordinea în care apar şi apoi vor fi procesate.
- Moderatorul poate participa la selecţia sugestiilor.
- Atenţie la încadrarea în timp.
- Atenţie la implicarea tuturor participanţilor.
- Un principiu al brainstorming-ului este: “cantitatea generează calitate”.
- La selectarea sugestiilor nu tăiați ideile de pe flipchart. Le puteți încercui sau marca cu “X” pe cele
pe care grupul le agrează.
Metoda : DIADE/TRIADE
Descriere: Diadele/triadele reprezintă o tehnică prin care grupul este împărțit în perechi sau în grupuri de 2-3
participanți.
Utilizare: - Introducerea unei teme noi
- Clarificarea/ consolidarea unor concepte
- Prezentarea participanților
Avantaje: - Sporește abilitățile de vorbire și ascultare
- Creșterea interacțiunii între membrii grupului
- Participanții învață de la egalii lor
- Este benefică pentru participanții care învață mai ușor prin comunicare interpersonală
- Este o metodă prin care toți participanții lucrează în același timp
Proces: 1. Selectați tema/ activitatea.
2. Pregătiți toate materialele de care aveți nevoie, în cantitățile necesare.

3. Transmiteți sarcina cu toate detaliile de care au nevoie participanții pentru a o îndeplini.
4. Împărțiți participanții.
5. Solicitați-le participanților să împărtășească grupului rezultatele echipei din care au făcut parte.
De reținut: - Concluziile activității dezvoltate pe baza acestei tehnici ar trebui comunicate verbal.
- Este dificil să transmiți sarcina după formarea perechilor. Activitatea trebuie atent planificată și
sarcina este comunicată la început.
- Luați în considerare timpul necesar pentru realizarea sarcinii.
Metoda : JOC DE ROL

Descriere: Două sau mai multe persoane joacă roluri într-un scenariu prestabilit. Este o metodă derivată din
psihodramă.
Utilizare: - Formarea modului de a gândi, simți și acționa
- Dezvoltarea capacităților empatice și a capacității de a rezolva situații problematice
- Schimbare de atitudine
- Oferă participanţilor oportunitatea de a “se pune în pielea altcuiva” (să exploreze cum se poate simţi
şi acţiona dacă este în situaţia altcuiva)
- Permite participanţilor să conştientizeze consecinţele anumitor comportamente asupra celorlalţi
- Poate lua forma unui dialog pe care tinerii îl găsesc dificil (rezistenţa la presiuni, conflicte cu părinţii
sau partenerii, exprimarea sentimentelor despre ceilalţi)
- Permite explorarea abordărilor alternative ale unor situaţii reale
Avantaje: - Stimulativ și distractiv
- Oferă un cadru sigur în care participanţii pot explora problemele pe care nu le pot aborda în viaţa de
zi cu zi
- Participanţii experimentează atitudini şi valori diferite de cele personale
Proces: 1. Pregătiţi actorii astfel încât să-şi înţeleagă rolurile şi situaţia.
2. Aranjaţi ambianţa astfel încât audienţa să ştie ce implică situaţia.
3. Daţi observatorilor instrucţiuni clare legate de ce urmează să observe.
4. Asistaţi jocul de rol.
5. Mulţumiţi actorilor şi scoateţi-i din rol.
6. Întrebaţi actorii cum s-au simţit jucând acel rol.
7. Rugaţi audienţa să-şi prezinte reacţiile şi observaţiile.
8. Discutaţi diversele reacţii faţă de ceea ce s-a întâmplat.
9. Întrebaţi participanţii ce au învăţat din acest exerciţiu şi formulaţi principii.
10. Întrebaţi participanţii ce legătură există între situaţia jucată şi realitate.
11. Formulaţi concluzia.
De reținut: - Poate fi şi spontan – nu trebuie urmat neapărat un scenariu.
- Formatorii trebuie să aibă clar în vedere scopul pe care îl urmăresc prin acest joc de rol.
- Observatorii sunt instruiţi să se adreseze personajelor şi nu actorilor.
- Actorii trebuie să-şi înţeleagă bine rolurile pentru ca scena să aibă succes.
- Actorii pot fi “furaţi” de rol (devin emoţionaţi, se implică personal, gândesc în stereotipuri) sau nu
reuşesc să intre în rol.
- Nu este adecvată impunerea rolurilor, ci alegerea lor, oferind posibilitatea de a opta voluntar în a
interpreta anumite roluri. Poate apărea pericolul unor blocaje emoționale.
- Atmosfera trebuie să fie relaxată, lipsită de exagerări care să îngreuneze interpretarea rolurilor și
concentrarea asupra situației.
- Analiza jocului de rol trebuie să fie condusă cu tact și pricepere de către moderator, evidențiindu-se
aspectele adecvate/inadecvate, deciziile corecte/incorecte, atitudinile mai mult sau mai puțin adecvate
ale personajelor aflate în anumite situații.
Metoda : ALEGERE FORȚATĂ

Descriere: Este o tehnică de exprimare de opinii, de manifestare de atitudini faţă de o anumită idee sau situaţie dată.
Utilizare: - Deschiderea comunicării
- Sondare de atitudini şi comportamente
- Participanţilor li se acordă posibilitatea de a-şi explora propriile valori
- Stimulează dialogul între participanţi
Avantaje: - Permite participanţilor să-şi conştientizeze atitudinile pe care le au faţă de anumite probleme
controversate
- Moderatorul intră în contact cu opiniile şi valorile grupului
- Favorizează argumentarea valorică a propriilor păreri/ valori
- Solicită exersarea abilităţilor de comunicare
2. Precizaţi regulile.
3. Se alege o singură variantă: acord sau dezacord.
4. În activitate sunt implicaţi toţi participanţii.
5. Se poate schimba alegerea făcută la început.
6. Se enunţă afirmaţia sau situaţia.
7. Participanţii se împart în grupuri în funcţie de alegerea făcută.
8. Invitaţi persoanele din grupuri să-şi argumenteze poziţia.
9. Rezumaţi.
De reținut: - Moderatorul nu participă la argumentarea părerilor în funcţie de propria lui opinie.
- În cazul în care există un dezechilibru între numărul de participanţi din grupuri, moderatorul este
obligat să treacă în partea celor în inferioritate şi să susţină părerea acestora.
- Discuţiile se poartă despre opinii/ situaţii şi nu despre persoane.
- Se respectă dreptul la exprimarea propriei opinii.
- Atenţie la implicarea tuturor participanţilor.
- Atunci când se discută despre valorile personale, nu există valoare corectă sau greşită.
- Nu se urmăreşte ajungerea la un compromis sau consens între grupurile formate.
- Atenţie la încadrarea în timp.
Metoda : PUNCT DE VEDERE (TAKE A STAND!)

Descriere: Punct de vedere (Take a stand!) este o tehnică utilizată pentru explorarea de atitudini și convingeri sau
pentru măsurarea schimbărilor atitudinale care apar în cadrul cursului. Prin această tehnică le oferim
ocazia participanților să își exprime atitudinile, preferințele, valorile și sentimentele.
Utilizare: - Abordarea diferitelor probleme cu care se confruntă o societate/ o comunitate
- Schimbare comportamentală
- Sondare de atitudini şi comportamente
- Participanţilor li se acordă posibilitatea de a-şi explora propriile valori
- Stimulează dialogul între participanţi
Avantaje: - Participanții vor fi mai deschiși la schimbări comportamentale
- Participanții vor fi mai motivați să descopere date concrete și să studieze pentru a fi pe deplin
informați asupra temei
- Participare activă la dezbateri
- Tehnica este flexibilă, putând fi abordată orice temă controversată
- Permite participanţilor să-şi conştientizeze atitudinile pe care le au faţă de anumite probleme
controversate
- Moderatorul intră în contact cu opiniile şi valorile grupului
- Favorizează argumentarea valorică a propriilor păreri/ valori
- Solicită exersarea abilităţilor de comunicare și asumarea propriilor păreri
Proces: 1. Introducerea temei controversate.

2. Afișarea zonelor dedicate “De acord” și “Împotrivă”.
3. Participanții vor asculta tema și se vor poziționa în funcție de opinia lor.
4. Se alege o singură variantă: acord sau dezacord.
5. Invitaţi câteva persoane din grupuri să-şi argumenteze poziţia.
De reținut: - Moderatorul nu se poziționează în niciuna dintre părți și nu influențează deciziile participanților.
- Moderatorul nu participă la argumentarea părerilor în funcţie de propria lui opinie.
- Atunci când se discută despre valorile personale, nu există valoare corectă sau greşită.
- Nu se urmăreşte ajungerea la un compromis sau consens între grupurile formate.
- Poate fi urmată de lucru în grup mic, discuție facilitată, dezbatere, acvariu etc.
Metoda : COLAJE
Descriere: Colajele reprezintă o metodă prin intermediul căreia participanții au ocazia de a transpune în imagini o
situație dată.
Utilizare: - Identificarea reprezentărilor sociale
- Analizarea normelor și rolurilor sociale
- Conștientizarea valorilor și modelelor sociale
- Identificarea stereotipurilor
- Conștientizarea atitudinilor și comportamentelor
- Identificarea strategiilor de rezolvare a problemelor
Avantaje: - Dezvoltă spiritul de observație
- Dezvoltă creativitatea
- Reprezentarea vizuală a conceptelor
Proces: 1. Stabilirea temei și a conceptelor care urmează să fie reprezentate.
2. Pregătirea materialelor necesare.
3. Transmiterea sarcinii.
4. Împărțirea în grupuri de lucru și distribuirea materialelor.
6. Prezentarea rezultatelor.
7. Prelucrare/ procesare.
8. Concluzionare.
De reținut: - Este important ca facilitatorul să se asigure că participanții au la dispoziție toate materialele de care
au nevoie.
- Facilitatorul se va asigura că participanții au înțeles sarcina.
- Se va urmări implicarea tuturor participanților în realizarea colajelor.
- Fiecare echipă va fi felicitată pentru munca realizată.
Metoda : ACVARIU
Descriere: Furnizarea unui context în care participanţii pot să exerseze observaţia care contribuie la dezvoltarea
spiritului critic şi a înţelegerii diferenţelor de opinie.
Utilizare: - Luarea unei decizii
- Rezolvarea unei probleme
Avantaje: - Permite focalizarea atenţiei participanţilor pe proces
- Arată aplicaţiile practice ale metodei
- Creşte implicarea participanţilor prin participarea la testarea metodei
- Feed-back-ul vine din partea colegilor în sprijinul celui venit de la formator
Proces: 1. Împărţiţi participanţii în două grupuri, în funcție de tema aleasă.
2. Precizaţi sarcina sau tema discuţiei.
3. Acordați timp celor două grupuri pentru a lucra la sarcina primită.
4. După finalizarea sarcinii, așezați cele două grupuri în două cercuri concentrice astfel încât grupul din
exterior să poată observa ceea ce lucrează/discută grupul din interior.
5. Invitaţi grupul din interior să discute deschis sau să lucreze pe materialul elaborat de grupul din

exterior.
6. Rolurile se vor inversa și grupul din exterior va intra în interiorul cercului pentru a discuta materialul
elaborat de celălalt grup.
7. Facilitaţi analiza comportamentului participanţilor.
8. Rezumaţi.
9. În cazul în care este nevoie, puteți solicita grupurilor să scrie o scrisoare de împăcare adresată
celuilalt grup.
De reținut: - Persoanele din interior pot trece în exterior si invers.
- Persoanele din grupul interior sunt activate, în timp ce cele din grupul exterior ascultă şi observă.
- Este obligatorie oferirea feed-back-ului participanţilor.
- Persoanele din cercul exterior nu pot interveni în discuțiile cercului interior.
- Trebuie ținut cont de criteriile în funcție de care se împart participanții în cele două grupuri.
Metoda : SIMULARE
Descriere: Simularea este punerea în scenă a unor situaţii similare celor din viaţa reală. Se joacă o situaţie, nu un
personaj; cel care simulează situaţia îşi păstrează individualitatea, valorile, atitudinile etc.
Utilizare: - Permite participanţilor experimentarea unor situaţii similare cu cele reale, într-un cadru sigur
- Oferă participanţilor posibilitatea de a analiza consecinţele atitudinilor şi comportamentelor proprii în
situaţii date
- Metodă de aplicare a cunoştinţelor, de dezvoltare de abilităţi şi examinare a atitudinilor, în contextul
unei situaţii de învăţare date
Avantaje: - Participanţilor li se oferă şansa de a învăţa din comportamentele proprii şi din reacţiile celorlalţi
înainte de a le experimenta într-o situaţie reală
- Creşte implicarea participanţilor
- Feed-back imediat
Proces: 1. Pregătiţi participanţii pentru preluarea rolurilor specifice simulării.
2. Introduceţi scopul, regulile şi durata simulării.
3. Facilitaţi simularea.
4. Scoateţi participanţii din situaţia jucată în simulare.
5. Întrebaţi participanţii care au fost reacţiile lor determinate de simulare și sentimentele trăite.
6. Întrebaţi participanţii ce au învăţat din acest exerciţiu.
7. Întrebaţi participanţii dacă simularea are corespondenţe în viaţa fiecăruia dintre ei.
8. Rezumaţi.
De reținut: - Consum mare de timp.
- Simularea determină o puternică implicare din punct de vedere emoţional a participanţilor.
- Formatorul trebuie să ţină seama de faptul că nu toţi participanţii vor dori să ia parte la exerciţiu.
- Formatorul trebuie să aibă grijă să-i readucă pe participanţi în contextul anterior simulării.
- Față de jocul de rol, în cazul simulării se joacă o situație, nu un personaj, cel care simulează
păstrându-și identitatea, valorile și atitudinile.
- Eficiența metodei este condiționată de capacitatea participanților de a se transpune în rol și de a-și
valorifica experiența în acest context.
- Atenție la implicarea emoțională a participanților care, în această metodă, este foarte mare.
Metoda : CHESTIONAR
Descriere: Participanţii răspund întrebărilor dintr-un formular (oral sau scris). Metoda este una relativ simplă care
pune participanții în situația de a răspunde unor întrebări dintr-un formular, răspunsurile putând fi verbale
sau în scris.
Utilizare: - Transmiterea de informaţii
- Conştientizarea propriilor atitudini
- Participanţii pot colabora în găsirea răspunsurilor (opţional)
- Se poate evalua nivelul de cunoştinţe

- Se pot sonda atitudini, comportamente și convingeri
Avantaje: - Metodă eficientă pentru informare
- În funcţie de modul de lucru se poate stimula comunicarea şi colaborarea în echipă
- Poate fi un instrument util pentru recapitularea informațiilor și punctarea aspectelor importante
2. Împărţiţi participanţii pe grupuri (opţional).
3. Distribuiţi chestionarele.
4. Anunţaţi timpul pe care îl au la dispoziţie pentru completarea chestionarului.
5. Participanţii răspund la întrebări cu voce tare (pe rând sau se stabileşte modalitatea de discuţie).
6. Se argumentează răspunsul şi se corectează greşelile.
7. Concluzia este făcută de formator.
De reținut: - Nu este un test, ci este mai degrabă o modalitate de a transmite informaţii.
- Răspundeţi la întrebările suplimentare care pot apărea .
- Nu se numesc participanţii (la analiza răspunsurilor) pentru a nu crea o atmosferă tensionată.
- Repetați răspunsurile corecte pentru a permite participanților să noteze răspunsul corect.
Metoda : VORBIT ÎN PUBLIC / CERCUL VOCILOR

Descriere: Metoda “vorbit în public” este o modalitate eficientă de a consolida cunoștințele participanților pe teme
cu care aceștia sunt relativ familiarizați și de a testa nivelul de informații într-un mod creativ.
Utilizare: - Transmitere de informaţii
- Verificarea informaţiilor participanţilor
- Se poate evalua nivelul de cunoştinţe
- Se pot sonda atitudini şi comportamente
- Exersarea abilităților de vorbit în public
Avantaje: - Modalitate creativă de a verifica informațiile participanților
- Se poate testa abilitatea participanților de a vorbi în public
- Poate fi verificată/valorificată creativitatea participanților
Proces: 1. Pregătirea listei de cuvinte care urmează a fi discutate.
2. Transmiterea sarcinii.
3. Stabilirea ordinii în care vor vorbi participanții.
5. Prelucrare/ procesare.
6. Concluzii.
De reținut: - Este recomandat ca ordinea în care vorbesc participanții să fie stabilită prin tragere la sorți. În mod
asemănător, atunci când ajung în fața grupului, participanții extrag cuvântul despre care vor vorbi.
- Stabilirea timpului alocat fiecărui vorbitor.
- Pentru a marca finalizarea timpului, aplaudați vorbitorul.
Metoda : STUDIU DE CAZ
Descriere: Studiul de caz este o analiză a unei situaţii ipotetice prin care participanţii identifică variante de acţiune şi
iau decizii în conformitate cu propriul lor sistem de valori, opiniile şi sentimentele lor legate atât de
situaţie cât şi de conţinutul pe care şi l-au însuşit în timpul cursului de instruire. Un studiu de caz descrie
pe scurt o situaţie unde există o dilemă. Această dilemă constituie baza discuţiei. Se poate discuta în
grupuri mici ce strategie se poate aborda. În grupul mare se împărtăşesc diferitele păreri.
Utilizare: - Discutarea problemelor comune într-o situaţie dată
- Promovarea discuţiilor de grup
- Rezolvarea problemelor şi schimbul de opinii în grup
- Dezvoltarea abilităţilor de rezolvare a diverselor probleme
Avantaje: - Sunt situaţii ipotetice care nu implică riscuri personale
- Creşte motivaţia participanţilor de a face faţă situaţiilor problemă, pornind de la o abordare comună.
- Creşterea implicării participanţilor.
- Are un rol important în creşterea coeziunii în grup.

- Valoarea metodei rezidă în faptul că favorizează investigarea unor situații reale, dezvoltând capacități
de analiză, interpretare, anticipare și luare de decizii. De cele mai multe ori, metoda se bazează pe
activități de grup, putând fi îmbinată cu jocuri de rol.
Proces: 1. Alegeți cazul.
2. Prezentaţi cazul.
3. Daţi participanţilor timp suficient să se familiarizeze cu cazul.
4. Prezentaţi problema de rezolvat sau întrebările pentru discuţia finală.
5. Daţi participanţilor timp pentru rezolvarea problemei.
6. Participanţii prezintă soluţiile/ răspunsurile.
7. Discutaţii toate soluțiile/ răspunsurile posibile.
8. Întrebaţi participanţii ce au învăţat din acest exerciţiu.
9. Rezumaţi.
De reținut: - Cazul trebuie să fie familiar, să se încadreze în experienţa participanţilor.
- Nu există întotdeauna o singură soluţie corectă.
- Problemele sunt de obicei complexe şi au mai multe faţete.
- Orice comentariu al participanţilor legat de caz este o reflecţie a propriilor puncte de vedere, valori,
credinţe deci formatorul trebuie să aibă grijă să nu existe cazuri de atac la persoană între participanţi.
- Răspunsurile pot fi puternic influențate de experiența trăită de fiecare participant. Atenția
formatorului trebuie să fie îndreptată spre a nu exista conflicte de percepție asupra aceluiași lucru.
Metoda: DEMONSTRAȚIE
Descriere: Demonstraţia este prezentarea unei metode prin lucru efectiv.

- Învăţarea unor tehnici sau abilităţi specifice
Utilizare: - Exersarea unor deprinderi cu ajutorul diverselor mijloace: mulaje, audio – video
- Uşurinţă în focalizarea atenţiei participanţilor
Avantaje: - Arată aplicabilitatea materialelor
- Creşte implicarea participanţilor prin participarea la testarea metodei
Proces: 1. Introduceţi tehnica – Care este scopul demonstraţiei?
2. Prezentaţi materialul care va fi folosit.
3. Demonstraţia.
4. Repetaţi demonstraţia explicând fiecare pas.
5. Invitaţi participanţii să pună întrebări.
6. Participanţii experimentează demonstraţia.
7. Rezumaţi.
De reținut: - Necesită planificarea amănunţită a activităţii şi experienţă anterioară în acest gen de activităţi.
- Formatorul are nevoie de materiale suficiente pentru ca fiecare participant să testeze metoda.
- Are eficienţă scăzută în grupurile mari.
- Este obligatorie oferirea feed-back-ului participanţilor.
Metoda : TURUL GALERIEI
Descriere: Turul galeriei este o metodă de învăţare prin cooperare care îi încurajează pe participanți să-şi exprime
opiniile și să descopere lucruri noi. Produsele realizate sunt expuse ca într-o galerie, prezentate şi
susţinute de un reprezentant al grupului, urmând să fie evaluate şi discutate de către toţi participanții,
indiferent de grupul din care fac parte. Turul galeriei presupune evaluarea interactivă şi profund
formativă a produselor realizate de grupuri.
- Exprimarea unor puncte de vedere personală referitoare la tema pusă în discuţie
Utilizare: - Dezvoltarea abilităților de lucru în echipă
- Creșterea capacității de argumentare
- Stimularea creativității participanţilor, gândirea colectivă şi individuală
- Dezvoltarea capacităţilor sociale ale participanţilor, de comunicare şi toleranţă reciprocă, de respect
pentru opinia celuilalt

Avantaje: - Atrage şi stârneşte interesul participanților, realizându-se interacţiuni
- Conduce la o învăţare mai activă, cu rezultate vizibile
- Stimulează efortul şi productivitatea individului şi este importantă pentru auto-descoperirea propriilor
capacităţi şi limite
- Dezvoltă şi diversifică abilitățile şi deprinderile sociale ale participanților
- Favorizează creativitatea
- Este uşor de aplicat la orice vârstă şi adaptabilă oricărui domeniu
Proces: 1. Participanții sunt împărţiţi în grupuri mici.
2. Moderatorul prezintă elevilor tema şi sarcina de lucru.
3. Fiecare grup va realiza un produs pe tema stabilită în prealabil.
4. Produsele sunt expuse pe pereţii, într-o galerie.
5. Reprezentantul grupului prezintă în faţa tuturor participanților produsul realizat.
6. Analizarea tuturor lucrărilor.
7. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează propriile produse prin comparație cu celelalte.
De reținut: - Această metodă stimulează gândirea şi creativitatea participanților. Îi determină pe participanți să
caute şi să dezvolte soluţii pentru diferite probleme și să emită judecăți de valoare, să compare şi să
analizeze situaţii date.
- Metoda îi învaţă pe elevi să emită şi să-şi susţină propriile idei.
Techniques
Metoda: CIORCHINE
Descriere: Ciorchinele este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează găsirea conexiunilor dintre idei şi
concepte.
- Transmitere de informaţii
Utilizare: - Verificare a informaţiilor participanţilor
- Concluzionare
- Deschiderea unei activităţi
- Sondarea unor atitudini şi comportamente
- Stimularea creativităţii
Avantaje: - Oferă un mediu sigur pentru exprimarea opiniilor şi informaţiilor
- Costuri reduse necesare folosirii metodei
- Aplicabilitate largă, aproape în toate domeniile
- Obținere rapidă de idei noi
- Dezvoltă creativitatea, spontaneitatea și încrederea în sine
- Nu limitează exprimarea părerilor sau a punctelor de vedere individuale
- Lărgeşte viziunea asupra temei
Proces: 1. Moderatorul scrie pe coala de flipchart o temă care urmează a fi supusă discuției.
2. În jurul temei sunt notate toate ideile/ informațiile care vin din partea grupului cu privire la temă.
Aceste idei sunt conectate prin linii de cuvântul central.
3. Pe măsură ce se scriu cuvinte sau idei, acestea vor fi legate printr-o linie de conceptele cu care sunt
conectate, până când nu mai există idei sau expiră timpul alocat.
4. Reorganizarea ciorchinelui.
De reținut: - Înaintea ciorchinelui se poate realiza un brainstorming în grupuri mici.
- Se notează toate ideile, fără a fi emise judecăți de valoare.
Metoda MOZAIC
Descriere: Metoda “mozaic” este o tehnică de învățare prin colaborare și are la bază împărțirea grupului mare de
participanți în mai multe grupe de lucru, coordonate de facilitator.
Utilizare: - Introducerea unor teme noi
- Acoperirea și structurarea unui material informativ bogat

Avantaje: - Are un caracter formativ
- Stimulează încrederea în sine a participanților
- Dezvoltă abilități de comunicare argumentativă și de relaționare în cadrul grupului
- Dezvoltă gândirea logică, critică și independentă
- Dezvoltă răspunderea individuală și de grup
- Stimulează cooperarea și asigură implicarea tuturor membrilor
Proces: 1. Pregătirea materialului de studiu: facilitatorul stabilește tema de studiu și o împarte în 4-5 subteme la
care se pot stabili principalele elemente pe care trebuie să se pună accentul. Acestea pot fi formulate
fie sub formă de întrebări, fie afirmativ, fie un text care va putea fi completat numai atunci când
participanții studiază materialul propus.
2. Se realizează o fișă-expert în care facilitatorul trece cele 4-5 teme și pe care o va oferi fiecărui grup.
3. Organizați grupul în echipe de învățare de 4-5 participanți care vor primi un număr corespunzător de
teme. Fiecare participant trebuie să devină expert în problema dată și în acest sens studiază materialul
primit, independent.
4. Constituirea grupurilor de experți se face în funcție de tema studiată. Participanții prezintă un raport
individual asupra a ceea ce au studiat independent. Au loc discuții pe baza datelor și a materialelor
avute la dispoziție, se adaugă elementele noi și se stabilește modalitatea în care noile cunoștințe vor fi
transmise și celorlalți membri din echipa inițială.
5. Participanții se reîntorc în echipa inițială de învățare, unde experții transmit cunoștințele acumulate,
reținând - la rândul lor – cunoștințele pe care le transmit colegii lor, experți în alte teme. Modalitatea
de transmitere trebuie să fie scurtă, concisă, atractivă, putând conține elemente de sprijin audio-vizual
sau diverse alte materiale.
6. Evaluarea: grupele prezintă rezultatele întregului grup. În acest moment participanții sunt gata să
demonstreze ceea ce au învățat. Facilitatorul poate pune întrebări, poate cere un raport sau un eseu, ori
poate da spre rezolvare fiecărui participant o fișă de evaluare.
De reținut: - Pentru feed-back-ul activității, formatorul poate aplica un test, poate adresa întrebări de verificare a
gradului de înțelegere și pentru a se asigura că informația este corect transmisă.
Metoda : CUBUL
Este o tehnică utilizată în munca de grup, se folosește în cazul în care se dorește explorarea unui subiect,
Descriere: a unei situații din mai multe perspective, oferind participanților posibilitatea de a-și dezvolta
competențele necesare unor abordări complexe și integratoare.
Utilizare: - Explorarea unei teme din mai multe perspective
- Explorarea unei situații din mai multe perspective
Avantaje: - Abordează o problemă din mai multe puncte de vedere
- Dezvoltă gândirea critică
- Dezvoltă capacitatea de analiză și sinteză
- Dezvoltă răspunderea de grup
Proces: 1. Realizarea unui cub pe ale cărui fețe se notează: descrie, compară, analizează, asociază, aplică,
argumentează.
2. Anunțarea temei/situației puse în discuție.
3. Împărțirea grupului în 6 echipe care examinează tema conform cerinței înscrise pe fața cubului care a
fost alocată grupului:
 Descrie: culorile, formele, mărimile/dimensiunile
 Compară: asemănările și deosebirile specifice față de alte realități
 Asociază: tema la ce te îndeamnă să te gândești?
 Analizează: spune din ce se compune, din ce este făcut etc.
 Aplică: cum poate fi folosită, ce poți face cu ea?
 Argumentează: pro sau contra ei enumerând suficiente motive care să susțină afirmațiile tale.
4. Fiecare grup prezintă în fața celorlalte echipe concluziile la care a ajuns (materialul elaborat).
5. Pe flipchart, în formă cvasi-finală, vor fi desfășurate concluziile celor 6 echipe.
6. Discutați și realizați un format integrat pentru lucrarea respectivă.
De reținut: - Participanții – în cadrul grupurilor mici, prin brainstorming – sunt în situația de a emite idei, de a le

identifica pe cele inedite, pe care le includ în tema respectivă, în paragrafe distincte.
- Se pot schimba sarcinile între grupurile mici.
- Este recomandabil ca fețele cubului să fie parcurse în ordinea prezentată, pentru că presupune
trecerea de la simplu la complex.
Metoda: CAFENEAUA
Descriere: Cafeneaua stimulează schimbul de idei asupra unei teme (tema unui proiect de grup, de exemplu). Pentru
a face profitabilă această experienţă, sunt traversate o serie de etape care presupun luarea de contact cu
soluţiile/ concluziile altor grupuri, discutarea lor în propriul grup, luarea deciziilor pentru amendarea
soluţiilor/ concluziilor iniţiate.
- Explorarea unui subiect amplu
Utilizare: - Valorificarea cunoştinţelor şi experienţelor participanţilor
- Transferul informațiilor şi optimizarea unui produs realizat în grup
Avantaje: - Permite cunoaşterea profundă de către fiecare participant a ceea ce au realizat ceilalţi şi găsirea de
soluţii noi prin împărtăşirea experienţelor
- Dialogul în cadrul grupurilor mici facilitează înţelegerea materialului de discutat
- Luarea deciziilor în grup implică asumarea responsabilităţii
- Gândirea pozitivă este stimulativă – toate ideile sunt bine venite, inclusiv cele “vizionare”
Proces: 1. Pregătirea cafenelei - Participanţii se află inițial în grupuri de 2-6 membri în aşa-numita “cafenea-de-
acasă”, finalizând/ definitivând proiectul la care au lucrat. Fiecare grup este anunţat că trebuie să
prezinte (colegilor care vor vizita cafeneaua) soluţiile/ concluziile proiectului realizat, urmărind să-și
facă înțelese ideile şi să-i convingă pe ceilalţi de valabilitatea şi calitatea produsului lor. Fiecare grup
va face astfel reclamă "cafelei de acasă". Pentru aceasta va fi ales patronul cafenelei, ca purtător de
cuvânt al grupului. Membrii fiecărui grup discută împreună strategia de promovare a proiectului
propriu (5-10 minute).
2. Vizita la prima cafenea (prima tură) - Toţi membrii grupului, cu excepţia patronilor, vor vizita o altă
cafenea. Este interzisă vizita la o aceeaşi cafenea “împreună”, respectiv câte doi sau mai mulţi
membri din aceeaşi cafenea de acasă, nu au voie să meargă în vizită în acelaşi loc. În mod
obligatoriu, se vor distribui fiecare la altă cafenea. Sarcina patronilor este de a face cunoscut
rezultatul activităţii de proiect din “cafeneaua de acasă”. Vizitatorii își iau notiţe în timpul vizitei,
încercând să prindă cât mai multe din ideile avansate de patronii gazdă. Este recomandat să fie
adresate întrebări de clarificare pentru a capta un maximum de detalii referitoare la proiectul
prezentat de patron. Vizitatorii nu au voie să producă judecăţi de valoare în timpul vizitei (10 min.).
3. Întoarcerea la cafeneaua de acasă - La semnalul facilitatorului, vizitatorii revin la cafeneaua de acasă.
Reuniţi “acasă”, membrii grupului relatează ceea ce au aflat la cafeneaua vizitată. Sunt permise acum
și judecăţi de valoare la adresa celor auzite. Participanţii sunt încurajaţi să înceapă o nouă discuţie pe
marginea rezultatelor proiectului grupului. Este de dorit ca în lumina noutăţilor aflate în timpul vizitei
să se îmbunătăţească planul iniţial de prezentare a proiectului sau să se treacă la o revizitare a
concluziilor/ eventual a întregului proiect (15 minute).
4. A doua tură de vizite - Participanţii, cu excepţia patronilor, sunt invitaţi să viziteze o altă cafenea
decât aceea pe care au vizitat-o în prima rundă. Un membru al grupului poate merge la o cafenea
vizitată anterior de un alt coleg din grup. El/ea va afla fără îndoială lucruri noi şi le va recepta într-o
manieră personală. Nu este permis să fie vizitată însă o aceeaşi cafenea. Ideile trebuie să fie notate
pentru ca apoi să le fie relatate colegilor de acasă. Întrebările de clarificare sunt încurajate. Judecăţile
de valoare sunt interzise (10 minute).
5. Întoarcerea la cafeneaua de acasă - Revenirea la cafeneaua de acasă va prilejui o nouă discuţie
referitoare la detaliile aflate în timpul celei de-a doua ture a vizitei. Întregul grup de acasă va trebui să
analizeze şi să-şi revizuiască soluţiile/ concluziile proiectului, dând un răspuns cât mai adecvat temei
acestuia, pe măsura experienţelor dobândite. Răspunsul final este pus pe flipchart şi afişat. Această
activitate nu mai are nevoie de raportare (15-20 de minute).
De reținut: - Atelierul cafenea presupune implicarea a cât mai mulţi participanţi în procesul de luarea deciziilor
precum şi ameliorarea calităţii activităţii unui grup printr-un continuu proces de optimizare. Din
această perspectivă, experienţa cafenelei reprezintă un exerciţiu practic de managementul calităţii.

Este bine ca participanții să conştientizeze importanţa îmbunătăţirii continue a unui proces, inclusiv a
aceluia de luare de decizii responsabile de către toţi membrii unui grup.
- Facilitatorul va încuraja participanții să integreze noutăţile aflate pe parcursul vizitelor în setul iniţial
de concluzii/ soluţii propuse prin proiect. Dacă este necesar, vor fi explicate importanţa deschiderii
spre adoptarea/ adaptarea de noi soluţii precum şi utilitatea schimbării perspectivei, în cazul celei de-
a doua ture de vizite. O discuţie despre beneficiile multiperspectivităţii poate să urmeze cu succes
unui atelier cafenea.
- Atelierul cafenea este interactiv şi stimulativ. Participanţii vor simţi nevoia să se exprime în legătură
cu “experienţa cafenelei”. În consecinţă, se vor aloca la final 5-10 minute unei discuţii frontale despre
activitatea propriu-zisă, fără a se mai face referiri la tema acesteia. Vor fi invitaţi să-şi spună punctul
de vedere atât vizitatorii cât şi patroni din diferite grupuri.
- Se va avea în vedere ca timpul acordat fiecărei etape să fie respectat cu stricteţe.
Metoda : FRISCO
Descriere: Este o tehnică de rezolvare a unei probleme prin interpretarea din partea participanţilor a unui rol
specific, care să acopere o anumită dimensiune a personalităţii, abordând o problemă din mai multe
perspective. Astfel, membrii grupului vor trebui să joace, fiecare, pe rând, rolul conservatorului,
exuberantului, pesimistului şi optimistului.
- În identificarea problemelor complexe şi dificile şi rezolvarea acestora pe căi simple şi eficiente
Utilizare:
Avantaje: - Permite participanţilor să-şi conştientizeze atitudinile pe care le au faţă de anumite probleme
controversate prin rolul asumat
- Solicită exersarea abilităţilor de comunicare
- Rolurile se pot inversa, participanții sunt liberi să spună ce gândesc, dar să fie în acord cu rolurile pe
care le joacă
- Dezvoltă competențele inteligenței lingvistice, logice și interpersonale
Proces: 1. Identificarea, extragerea problemei.
2. Repartizarea rolurilor:
- C – Conservator
- E – Exuberant
- P – Pesimist
- O – Optimist.
3. Dezbaterea problemei:
- C – Conservatorul apreciază meritele soluțiilor vechi, nu exclude unele îmbunătățiri
- E – Exuberantul emite idei aparent imposibil de aplicat în practică
- P – Pesimistul va releva aspectele nefaste ale oricăror îmbunătățiri
- O – Optimistul va găsi posibilități de realizare a soluțiilor propuse de exuberant.
4. Sistematizarea ideilor și concluziilor asupra soluţiei.
De reținut: - Are la bază brainstorming-ul regizat şi solicită din partea participanţilor capacităţi empatice, spirit
critic, punând accentul pe stimularea gândirii, a imaginaţiei şi a creativităţii.
Metoda : BULGĂRE DE ZĂPADĂ / PIRAMIDA
Descriere: Bulgărele de zăpadă este o modalitate eficientă de a culege întrebările participanților și temerile lor legate
de subiect, oferind confidențialitatea întrebării.
Utilizare: - Împărtășire de experiențe

- Clarificare de informații
- Deschiderea unei activități
- Soluționarea unor probleme, identificare de soluții
- Îmbinarea lucrului individual cu cel de grup
- Acumularea de informații privind o temă dată
Avantaje: - Uneori participanții ezită în a oferi povestiri sau sentimente personale, această tehnică îi va ajuta să
contribuie la îndeplinirea obiectivelor activității
- Stimulează învățarea prin cooperare
- Sporește încrederea în forțele proprii, prin testarea ideilor emise individual, mai întâi în grupuri mici
și apoi în colectiv
- Dezvoltă capacitatea de a emite soluții inedite la problemele și sarcinile apărute
- Dezvoltă spiritul de echipă
Proces: 1. Expunerea datelor problemei.
2. Solicitați participanților să scrie pe o coală de hârtie întrebările pe care le are cu privire la tema
aleasă, pentru fiecare întrebare se va folosi o coală separată.
3. Participanții vor mototoli hârtiile și le vor arunca în diferite direcții din cameră spre alți participanți,
ca și cum ar lua parte la o bătaie cu bulgări de zăpadă.
4. Fiecare participant va avea cel puțin un bulgăre.
5. Participanții – pe rând vor citi ceea ce scrie pe hârtia lor iar grupul va încerca să identifice o soluție la
întrebarea menționată.
6. Se alege soluția finală și se stabilesc concluziile asupra demersurilor realizate și implicării în
activitate.
De reținut: - Este posibil ca un subiect să apară de mai multe ori în cadrul discuției.
- Asigurați-vă că fiecare întrebare este abordată și că grupul este mulțumit de soluția identificată.

5.4. Portofoliul practicantului
5.4.1. Funcții și note definitorii ale portofoliului de practică pedagogică
Portofoliul de practica pedagogică constituie deopotrivă un rezultat dar și o metodă

alternativa de invatare si evaluare, având ca obiectiv principal cunoașterea aprofundată si
reflectarea obiectivă a activitatii studentului practicant, arătând experiențele desfășurate pe
parcursul pregătiii practice pentru cariera didactică.
In același timp, portofoliul este si trebuie să rămână un important instrument de lucru
in cadrul formării inițiale didactice a studentului/elevului practicant si, mai apoi, ca profesor
stagiar, prin intermediul căruia se realizează o autoevaluare/evaluare de durată.
Portofoliul de practică pedagogică16 reprezintă o serie de informaţii, prezentate în forme
diverse, referitoare la prestaţia, performanţele, progresul, achiziţiile învăţării studentului în
cadrul activităţilor de practică pedagogică.
Conţinând produse ale învăţării, dar şi produse de auto-evaluare a prestaţiilor proprii,
portofoliul studentului practicant poate fi utilizat atât în diverse etape de evaluare a activităţii
acestuia, cât şi în vederea susţinerii proceselor de dezvoltare ulterioară, prin învăţarea
reflexivă. În plus, portofoliul poate fi un instrument util şi în analiza eficienţei programelor de
studiu şi practică.
Portofoliul studentului practicant face parte dintre instrumentele de bază folosite pe
durata stagiului de practică pedagogică.
Funcţii ale portofoliului studentului practicant:
 constituie o importantă resursă de învăţare acţională (de tip learning by doing) pentru
studenţi, unde ei găsesc un set de documente structurate logic şi cronologic, în raport
cu scopul şi obiectivele practicii pedagogice. Aceste documente sunt relevante pentru
formarea viitorilor profesori şi ajută la marcarea progreselor înregistrate de studenţi
pe perioada stagiului de pregătire practică.
 Ajută la conjugarea activităţilor monitorizate şi gestionate de către tutori şi mentori
care stabilesc împreună modul de structurare al portofoliului.
 Asigură individualizarea demersului practic-aplicativ de formare iniţială pentru
cariera didactică pentru faptul că documentele solicitate de către de tutori şi/sau
mentori urmează să fie completate de către studenţi în ritmul lor propriu.
 Serveşte ca instrument complex de evaluare, care oferă mentorului şi tutorelui date
relevante despre calitatea activităţilor practice desfăşurate de studenţi în timpul
practicii pedagogice, despre gradul lor de implicare în diverse activităţi de învăţare
practică şi, nu în ultimul rând, despre nivelul competenţelor achiziţionate de către
studenţi pe parcursul practicii pedagogice.
16
M. Neacșu, A. Glava, în Metode şi tehnici de coaching folosite pe perioada practicii pedagogice (Editura
Matrix, București, 2013), 75-78

63
Independent de motivaţia pentru care este alcătuit, portofoliul constituie un instrument
de susţinere, în sens constructivist, a procesului continuu de optimizare a învăţării prin
practică pedagogică (Glava, 2003). Acesta îşi poate dovedi utilitatea pentru:
 Prezentarea nivelului curent de competenţă. Aceasta poate fi relevantă în
momentele de prezentare personală, portofoliul fiind în fiecare moment o oglindă a
eficacităţii personale.
 Conştientizarea de către student a propriilor comportamente de practică
pedagogică şi a convingerilor şi valorilor care le generează. În cadrul situaţiilor de
practică pedagogică, achiziţiile învăţării studentului sunt de obicei recunoscute doar în
momentele în care acesta performează un comportament pedagogic corect şi
demonstrează că a atins finalităţile de studiu mai cuprinzătoare (ex. Studentul respectă
etapele metodice ale unei activităţi didactice în proiectarea şi în desfăşurarea acesteia).
Portofoliul susţine, în plus, şi identificarea şi conştientizarea de către student şi
profesor a momentelor cheie mai puţin explicite ale învăţării, micile succese în
învăţare (ex.: studentul conştientizează că în raport cu proiectarea realizată, în
desfăşurarea activităţii didactice este nevoie de flexibilitate didactică).
 Validarea învăţării prin practică pedagogică. Piesele cuprinse în portofoliul de
practică pedagogică asigură o validare a faptului că învăţarea prin practică a avut loc,
ilustrând în acelaşi timp contextul şi condiţiile corelate cu calitatea formării.
 Planificarea formării practice. Accesul la istoria personală a învăţării şi
dezvoltării profesionale permite identificarea nevoilor şi intereselor viitoare de
formare prin practica pedagogică, fapt ce facilitează planificarea de către profesor a
situaţiilor de pregătire practică ulterioare şi încurajează proactivismul studentului.
 Evaluarea competenţelor pedagogice. Evaluarea presupune aprecierea externă a
calităţii formării şi oferirea unui feedback de ansamblu privind eficacitatea practică a
studentului, dar şi a feedback-ului contextualizat, punctual.
 Documentarea proceselor de învăţare. Portofoliile cuprind dovezi formale privind
desfăşurarea unor procese evolutive în pregătirea profesională a studentului.
 Reflecţia asupra practicii şi dezvoltării profesionale. Portofoliul permite reflecţia
sistematică şi continuă, individuală, de grup sau publică asupra proceselor de învăţare
în corelaţie cu produsele acesteia, asigurând astfel un exerciţiu metacognitiv valoros.
Structura şi conţinutul portofoliului de învăţare trebuie să ilustreze obiectivele formării
prin practică pedagogică, planul de studiu, criteriile de evaluare ale produselor componente.
Fiecare din aceste elemente reglatorii sunt stabilite prin efortul comun al cadrului
didactic şi al studentului.
Construindu-se treptat, prin acumulări repetate, portofoliul de practică pedagogică oferă
o imagine a evoluţiei profesionale a studentului, iar reflecţia nu doar asupra punctului final,
dar şi a dificultăţilor, obstacolelor şi lecţiilor învăţate pe parcurs, îi permite studentului
învăţarea din experienţă şi, la un alt nivel, conştientizarea naturii procesului de formare

64
profesională pentru cariera didactică, achiziţie esenţială pentru dezvoltarea metacognitivă a
viitorului profesor.
Intervenţia profesorului în realizarea portofoliului este binevenită nu doar în etapa
iniţială, de decizie asupra structurii şi criteriilor de alcătuire a sa, ci şi pe parcurs, când, prin
evaluări şi reflecţii periodice asupra produselor portofoliului, cadrul didactic le poate oferi
studenţilor un feedback util pentru ghidarea evoluţiei acestora. Acest tip de evaluare
contextualizată ilustrează o reală centrare pe student şi pe procesele de cunoaştere şi formare
parcurse de acesta şi constituie o sursă de învăţare pentru profesorul însuşi.
Prin specificul său cumulativ şi prin variatele forme de utilizare, portofoliul de practică
pedagogică are potenţialul de asigura echilibrul între învăţare, evaluare şi reflecţie.
5.4.2. Structura portofoliului de practică pedagogică
În practica educațională de inregistrează o diversitate de componente care intră în

structura unui astfel de portofoliu, fiecare profesor mentor având libertatea de a particulariza
în funcție de nivelul de pregâtire și de specialitatea practicantului17.
Menționăm un conținut minimal al portofoliului de practică pedagogică:
 documente de proiectare:
 un set de proiecte și planificări calendaristice (anuale, semestriale, proiectul
unei unitati de invatare);
 proiectele didactice ale lectiilor de probă și finale (pentru consiliere și
orientare cat si la specialitate);
 proiectele activităților extrașcolare;
 materiale de prezentarea a școlii de aplicație;
 fise de analiză didactică a lecțiilor și activităților la care a asistat;
 instrumente de evaluare (teste, probe);
 fișa de observare psihopedagogică a unui elev;
 un eseu argumentativ care prezintă implicarea ca student practicant și legătura dintre
teoria si practica didactică;
 materiale și resurse didactic elaborate - instrumente de lucru, fișe de invatare prin
cooperare, fișe de muncă independentă etc.
17
S. M. Marin, ”Noi politici educaționale în domeniul practicii pedagogice”, volumul Conferinței ICM 2021,
proiectul POCU ”PROF”

65
Într-o variantă extinsă, portofoliul de practică pedagogică reflectă complexitatea unei
activități îndelungate și asumate:
 Datele studentului practicant
 Programare activităţi desfăşurate de student
 Consideraţii introductive
 Regulamentul de practică pedagogică
 Obiectivele practicii pedagogice
 Conţinutul practicii pedagogice
 Activităţi de cunoaştere generală a şcolii
 Cunoaşterea şcolii şi a problematicii sale
 Organigrama unităţii de practică
 Planificarea activităţilor Consiliului de Administraţie
 Planificarea activităţilor Consiliului Profesoral
 Planificarea activităţilor Comisiei Metodice
 Planificarea activităţilor Comisiilor de Consiliere și orientare
 Orarul unităţii/clasei de aplicaţie
 Activităţi instructiv-educative de observare, analiză şi simulare desfăşurate în şcoală
și extrașcolar
 Observaţii asupra lecţiilor asistate
 Analiza orei de dirigenţie (model)
 Activitatea practică observativă extrașcolară
 Analiza lecţiilor de specialitate
 Evaluarea activităţii de practică pedagogică
 Instrumente metodice de analiză a activităţii practice a studentului
 Ghid orientativ pentru analiza şi autoanaliza lecţiei
 Fişa de evaluare a lecţiei
 Fişa de apreciere a activităţii de practică pedagogică
 Ghid pentru elaborarea dării de seamă asupra practicii pedagogice

66
 Activităţi instructiv-educative proiectate şi susţinute de student
 Planificarea anuală la disciplina pentru gimnaziu
 Planificarea anuală la disciplina pentru liceu
 Planificarea calendaristică la Consiliere și orientare
 Elaborarea de proiecte didactice
 Proiecte pentru orele de specialitate A/B
 Proiecte pentru orele de Consiliere și orientare
 Realizarea lecţiei
 Comportamentul studentului în timpul desfăşurării activităţii didactice şi
educative
 Fişa de caracterizare psiho-pedagogică a elevului
 Alte activităţi desfăşurate de student
 Observaţii şi recomandări
 Bibliografie
Alte variantă de constituire a portofoliu portofoliului studentului practicant18 este

prezentată de autorii M. Neacșu, A. Glava:
 Documente redactate de studenţi: notiţe luate în activităţile de practică pedagogică,
teme scrise efectuate acasă, jurnale de reflecţie, caiete de consemnări
 Produse ale activităţii de proiectare şi desfăşurare a practicii pedagogice: documente
de proiectare didactică finalizate, rapoarte ale unor investigaţii, referate, materiale şi
auxiliare didactice, casete video care ilustrează prestaţia practică a studentului
practicant;
 Analize scrise asupra unor probleme specifice, incidente critice, opţiuni, decizii
didactice;
 Produse (protocoale) de evaluare externă: ex.: rapoarte de evaluare a practicii
pedagogice completate de mentorul de practică, fişe de observaţie a prestaţiei
pedagogice a studentului, fişe de interevaluare şi co-evaluare;
 Produse de autoevaluare: liste de abilităţi şi competenţe proprii, dovezi explicite
pentru susţinerea acestora, descrieri narative şi reflexive ale propriilor demersuri de
învăţare practică.
 Produse de evaluare metacognitivă: liste de verificare completate de student, jurnale
metacognitive, adnotări pe marginea învăţării din practică sau din alte surse, scale de
auto-apreciere relativă la propria prestaţie pedagogică, liste de întrebări de autocontrol,
tabele comparative cu erori tipice şi cu analize cauzale, analize SWOT cu privire la
practicile didactice proprii, planuri de dezvoltare persoanlă şi profesională, liste de
obiective personale;
18
M. Neacșu, A. Glava, în Metode şi tehnici de coaching folosite pe perioada practicii pedagogice (Editura

67
 Informaţii referitoare la activitatea studentului în afara şcolii: planuri profesionale şi
personale de viitor, preocupări speciale pentru studiu.
 programa analitică la Practică Pedagogică (scopul şi obiectivele practicii pedagogice,
conținutul activităţilor, planificarea activităţilor raportată la bugetul de timp alocat,
criteriile de evaluare a stagiului de prgătire practică;
 Orarul studenţilor la practica pedagogică;
 Fişe de evidenţă a lecţiilor demonstrative susţinute de profesorul mentor;
 Fişe observare şi analiză a lecţiilor demonstrative susţinute de profesorul mentor;
 Modele de proiecte ale unor activităţi didactice susţinute de profesorul mentor;
 Proiecte de lecţie ale studenţilor (proiecte diactice pentru lecţiile de probă şi finale,
proiectul unei activităţi educative/lecţie de dirigenţie)
 Grile de evaluare a studenţilor (grila mentorului, grila tutorelui)
 Grila de autoevaluare a competenţelor studenţilor achiziţionate la practica pedagogică
 Teste de evaluare proiectate de studenţi pentru evaluarea elevilor;
 Fişa psihopedagogică a unui elev observat;
 Fişa de caracterizare psihopedagogică a unei clase de elevi
 Documente curriculare: programe şcolare în vigoare, planificări calendaristice
(semestriale, anuale - vizate de şeful de catedră şi directorul unităţii şcolare de
aplicaţie), proiecte de unităţi de învăţare (vizate de şeful de catedră), proiecte/schiţe
de lecţie ale mentorului (ilustrative pentru fiecare tip de lecţie), lista de manuale
şcolare avizate de minister ( mai ales pentru clasele care utilizează manuale
alternative şi prezentarea motivaţiei alegerii unui manual- fişa de selectare a
manualelor)-proiectului unui opţional iniţiat de profesorul mentor (dacă este cazul),
orarul profesorului mentor, documente de lucru ale profesorului mentor: modele de
teste iniţiale, de parcurs şi finale, fişe statistice care cuprind situaţia şi media notelor
la testul iniţial, fişe remediale, modele de fişe de lucru la lecţii, model de catalog
personal cu parcursul pe întregul an şcolar cu situaţia şcolare a elevilor, fişe de
observare a lecţiilor (tip interasistenţă), fişe de evaluare (pentru elevi şi pentru
profesori), fişe de activitate personalizată a elevilor, fişe oglindă (de evaluare din
partea elevilor cu privire la activitatea cadrului didactic), fişă cu situaţia şi media
semestrului I şi/sau II (promovaţi, corigenţi, cu situaţia şcolară neîncheiată), analize
SWOT, fișe pentru activitatea suplimentară cu elevi tip planificari ale pregătirilor
suplimentare pentru recuperare, pentru examene naţionale, olimpiade şi concursuri
şcolare, foaia de parcurs etc.
În funcţie de motivaţia pentru care este alcătuit, dar şi de unitatea de timp pe care o
ilustrează portofoliul, elementele componente ale acestuia sunt selectate, organizate şi
structurate după criterii stabilite de profesor împreună cu studenţii.

68
Un alt exemplu privind structura portofoliului 19 este preluat din activitatea de practică
pedagogică a Universității Politehnica București, putând fi incluse următoarele elemente:
O structură similară va avea și portofoliul pe care studentul practicant îl va susține la colocviul de

practică pedagogică din semestrul II (vezi Error: Reference source not found).
5.4.3. Caietul de practică pedagogică – ghid și instrument de realizare a practicii pedagogice
Ca instrument curricular de ghidare şi îndrumare a activităţii de pregătire practică a

viitorilor profesori, caietul de practică pedagogică îndeplineşte 3 funcţii principale20:
- funcţia informativă - oferă informaţiile necesare privitoare la stagiile practice ale
studenţilor pentru realizarea scopului şi obiectivelor practicii pedagogice;
19
20
M. Neacșu, în Metode şi tehnici de coaching folosite pe perioada practicii pedagogice (Editura Matrix,
București, 2013), 74-75

69
- funcţia formativă - conţine fişe de lucru, grile şi aplicaţii care permit formarea,
exersarea şi dezvoltarea competenţelor acţionale, a abilităţilor de tehnologie
didactică şi a capacităţilor de analiză şi transfer a unor comportamente profesionale;
- funcţia stimulativă - incită efortul creator al studentului şi trezeşte interesul şi
pasiunea pentru cariera didactică.
Sub aspectul conţinutului, caietul de practică pedagogică reprezintă o importantă
resursă pedagogică pentru studenţi, oferindu-le un set de instrumente pedagogice special
proiectate pentru a le organiza mai bine stagiul practic (de la practica observativă la practica
curentă).
Caietul de practică pedagogică contribuie la operaţionalizarea activităţilor de
pregătire practică pentru cariera didactică, prin: fişe de observaţie, fişe de analiză, grile de
evaluare/autoevaluare, standarde de calitate, proiecte de lecţie, exemple de programe
şcolare/planificări semestriale sau anuale etc.
Pentru elaborarea caietelor de practică pedagogică este nevoie de mult profesionalism
şi de o bună cunoaştere a realităţilor şcolare cu care urmează să se confrunte studenţii sau
debutanţii.
Este important ca principalele elemente de conţinut ale caietului de practică
pedagogică să fie agreate de către tutori şi mentori, pentru ca cerinţele formulate pentru
studenţi să aibă unitate şi coerenţă.
Caietul de practică pedagogică are un rol important în evaluarea pregătirii practice a
studenţilor pentru cariera didactică. Calitatea consemnărilor făcute de către studenţi în acest
document şi modul de soluţionare a diferitelor sarcini pe care le conţin, constituie elemente
de bază în evaluarea stagiului de practică şi în acordarea notei finale de către tutori şi mentori.
Activitatea de practică pedagogică a studentului este consemnată ritmic în caietul de
practică pedagogică şi serveşte evaluării periodice a activităţii studentului pe baza unor grile
de evaluare : ale mentorului, ale tutorelui.
Caietul de practică al studentului este, aşadar, liantul colaborării tutore-student-
mentor şi revine, finalmente, studentului care îl va folosi, în timp, ca pe un referenţial
important al propriei formări profesionale.
5.4.3. Evaluarea portofoliului de practică pedagogică

Evaluarea portofoliului se va face potrivit criteriilor precizate în fișa disciplinei cu
ponderi alocate pentru reflectarea activității pe întreg parcursul practicii și pentru prestația
din timpul prezentării și analizei portfoliului.

70
Criterii de evaluare a portofoliului de practică pedagogică21
Criteriile utilizate în evaluarea bazată pe portofoliu vor fi stabilite în funcţie de următorii
parametri ai situaţiei de evaluare:
 Motivaţia profesorului coordonator de practică pentru utilizarea evaluării prin
portofoliu
 Durata perioadei de formare evaluate prin portofoliu
 Numărul şi tipologia pieselor de portofoliu solicitate
 Frecvenţa evaluării portofoliului
 Gradul de implicare al studentului practicant în autoevaluarea portofoliului
 Intenţiile formative, complementare evaluării, pentru care este solicitat portofoliul
(portofoliul poate fi păstrat de student şi utilizat ca set de produse model de
proiectare didactică sau ca set de resurse didactice de folosit în primii ani de
carieră)
Prezentăm în continuare o listă a categoriilor generice de criterii de evaluare a
portofoliilor de practică pedagogică:
Categorii Criterii de evaluare

Respectarea Conştientizarea acurată a solicitărilor impuse prin formularea cerinţelor de
cerinţelor evaluare
formulate Respectarea indicatorilor de calitate a pieselor de portofoliu solicitate
Calitatea Acurateţea ştiinţifică a conţinuturilor didactice ilustrate
ştiinţifică a Demonstrarea stăpânirii conţinuturilor ştiinţifice aferente disciplinelor
conţinutului pedagogice fundamentale aplicate
portofoliului Vocabular ştiinţific adecvat
Procesul de Utilizarea experienţei anterioare în optimizarea propriilor practici

învăţare prin didactice
practica Demonstrarea capacităţii de formulare a unor ipoteze, întrebări de
pedagogică cercetare şi de urmărire a acestora pe parcursul practicii pedagogice
Demonstrarea capacităţii de reflecţie asupra propriilor procese de formare
şi a calităţii produselor de portofoliu
Originalitate şi Demonstrarea capacităţii de analiză critică a experienţei practice
flexibilitate Demonstrarea originalităţii şi a asumării personale a ideilor exprimate
Demonstrarea curiozităţii şi iniţiativei profesionale
21
A. Glava, M. Neacșu, în Metode şi tehnici de coaching folosite pe perioada practicii pedagogice (Editura
Matrix, București, 2013), 78-79.

71
Prezentarea Calitatea estetică a prezentării şi organizării portofoliului. Grija pentru
produselor forma portofoliului
proiectului Demonstrarea capacităţii de sinteză şi a originalităţii în organizarea
conţinutului portofoliului
Prezentare orală atractivă şi relevantă a portofoliului
Grilă de evaluarea a studentului practicant – nivelul formării competențelor22
Competenţe Categorii de activităţi Calificativul tutorelui Punctaj

generale total
1 2 3
Slab Bine F.B.
1. Competenţe 1.1. Asistenţe la lecţii (de

metodologice exemplu, 10 fişe de asistenţă)
1.2. Modul de corelare a
strategiilor didactice în
proiectarea lecţiilor
2. Competenţe 2.1. Modul de susţinere a
de comunicare şi lecţiilor
relaţionare 2.2. Autoanaliza lecţiilor
2.3. Relaţia cu elevii
în vederea completării fişei
psihopedagogice
2.4. Lucrul în echipă (cu
colegii, atunci când e cazul)
2.5. Colaborarea cu
profesorul mentor, cu
tutorele, cu corpul
profesoral)
3. Competenţe de 3.3. Proiectarea lecţiei de
evaluare a evaluare (stabilirea obiecti-
elevilor velor de evaluare…)
22
L. Ezechil, M. Neacșu, în Metode şi tehnici de coaching folosite pe perioada practicii pedagogice (Editura
Matrix, București, 2013), 87

72
3.4. Analiza unei probe de
evaluare
4. Competenţe 4.3. Aplicarea unor metode
psihosociale activ-participative în
activitatea de predare
4.4. Organizarea unor
activităţi didactice pe grupe
5. Competenţe 5.1. Elaborarea unor
tehnologice materiale didactice
5.2. Utilizarea unor mijloace
didactice adecvate lecţiilor
susţinute
6. Competenţe de 6.1. Asumarea responsabilă a
management al rolului de cadru didactic
carierei
6.2. Analiza critică a
propriilor activități
didactice
Notă: Punctajul atribuit pentru fiecare item este stabilit de către coordonatorul de practică,
astfel încât prin însumarea punctajelor maxime care vor fi convertite în note să se atribuie
maximum nota 10. Aspectele de detaliu privind distribuția per item a punctajelor trebuie
făcută cunoscută studenților de la începutul stagiului de practică pedagogică.
Grilă de evaluare a activității de practică pedagogică – evaluare criterială23
Numele și prenumele studentului

Facultatea, seria, grupa
Profesor coordonator
Calificativ
Criterii de evaluare
FB B S IS
A. Folosirea eficientă a timpului de lucru
Prezența la întâlnirile de monitorizare 4 3 2 1
Rezolvarea la timp a sarcinilor ce i-au fost repartizate 4 3 2 1
B. Interes pentru formarea și dezvoltarea competențelor necesare profesiei de cadru didactic
23

73
Seriozitate și perseverență în activitatea desfășurată 4 3 2 1
Preocupare pentru a învăța din experiențele practice 4 3 2 1
Capacitatea de aplicare a teoriilor învățate în practică 4 3 2 1
C. Validitatea portofoliului de practică pedagogică
Portofoliul prezentat conține materiale elaborate și utilizate pentru practica pedagogică 4 3 2 1
D. Structura și completitudinea portofoliului de practică pedagogică
Portofoliul are în componența sa documentele solicitate 4 3 2 1
Portofoliul este complet din punct de vedere cantitativ 4 3 2 1
E. Calitatea materialelor incluse în portofoliu

Materialele elaborate de studentul practicant reflectă valorificarea pertinentă a terminologiei
psihopedagogice, importanța acordată de studentul practicant pregătirii sale didactice, 4 3 2 1
precum și gradul de îndeplinire a standardelor de performanță, stabilite prin fișa disciplinei.
F. Creativitate în elaborarea pieselor din portofoliul de practică pedagogică
Studentul practicant are abordări originale în realizarea documentelor (e.g. proiectarea

4 3 2 1
activităților didactice, interpretarea răspunsurilor elevului din ghidul de interviu ș.a.)
G. Redactarea materialelor
Documentele respectă șabloanele oferite 4 3 2 1
Completarea fișelor de observare a lecțiilor este în acord cu tipul de lecție identificat 4 3 2 1
Proiectul de lecție este elaborat în conformitate cu obiectivele, conținutul științific și tipul de

4 3 2 1
lecție menționate
Calificativul general 4 3 2 1
Nota
Recomandări pentru student:

74
Evaluare pe baza standardelor de calitate aplicate în practica pedagogică 24
S1: Integrarea în programul unităţii şcolare

Indicatori de performanţă:
Frecvenţa participării la activităţile de practică pedagogică

Respectarea programului şcolar şi a disciplinei din şcoala de aplicaţie
S2: Activităţile didactice la care studentul este co-participant

Relevanţa observaţiilor consemnate în caietul de practică pedagogică pe durata

activităţilor observative
Claritatea obiectivelor formulate în proiectul didactic
Capacitatea de abordare a curriculumului şcolar cu curaj şi îndrăzneală
Adecvarea metodelor şi mijloacelor didactice utilizate în lecţia predată la scopurile şi
obiectivele precizate în proiectul didactic
Relevanţa criteriilor utilizate în evaluare
Capacitatea de alternare a diferitelor forme de evaluare şi strategii evaluative în
conformitate cu scopurile şi obiectivele urmărite
Capacitatea de utilizare a noilor tehnologii informaţionale în susţinerea lecţiei de
probă/finale
Capacitatea de a promova o maniera de predare de tip creativ
S3: Relaţiile cu elevii şi cu corpul profesoral

Capacitatea de a stabili cu elevii relaţii deschise, de tip empatic
24

75
Capacitatea de a activiza şi mobiliza clasa de elevi (grupul şcolar)
Capacitatea de a se implica în activităţi de consiliere şi orientare a elevilor
Capacitatea de a coopera cu colegii pentru realizarea unei predări în echipă (team-

teaching)
Capacitatea de a genera oportunităţi de feed-back pentru elevi şi de a stabili cu ei un
dialog stimulativ
Capacitatea de a întreţine cu profesorii mentori relaţii plăcute, cu caracter lucrative
Capacitatea de a respecta programul de consultaţii propus de coordonatorul de practică
şi de a folosi aceste întâlniri în scopul dezvoltării personale și profesionale.
S4 : Adoptarea unor atitudini responsabile față de profesiunea de profesor

Adoptarea unor atitudini flexibile în relaţiile cu elevii, cu profesorii, cu instituţiile

implicate în realizarea activităţilor de practică pedagogică
Asumarea de responsabilităţi privind propria dezvoltare personală şi profesională
Respectarea codului deontologic al profesiunii de educator
S5 : Produsele realizate
Capacitatea de a întocmi un proiect didactic în mod profesionist

Capacitatea de a întocmi o fişă psihopedagogică oferind informaţii relevante pentru
elevul aflat sub observaţie
Capacitatea de a se implica în activităţi cu caracter extraşcolar pentru care va aduce
documente doveditoare
Capacitatea de a realiza caracterizarea psihosocială a unei clase de elevi
Capacitatea de a realiza produse educaţionale, altele decât cele precizate prin

obiectivele practicii pedagogice (lucrări prezentate la sesiuni de comunicări ştiintifice
pe teme pedagogice, articole, planuri ale unor activităţi specifice şcolii: acţiuni antidrog,
antialcoolism, împotriva traficului de carne vie, manifestări cultural-artistice.)
* Notă: Respectarea standardelor de calitate pentru activitatea de practică pedagogică este

urmărită atât de către tutorele de practică pedagogică, cât şi de către profesorul mentor.
Aspectele precizate vor constitui elemente de referinţă în evaluarea practicii pedagogice.

76
Grilă pentru evaluarea lecţiilor de probă susţinute de către studenţii practicanţi
Indicatori F.B. B. S. N.
1. Relevanţa scopurilor şi
obiectivelor lecţiei
2. Puterea argumentativ-
persuasivă în prezentarea
conţinuturilor
3. Adecvarea metodelor şi
strategiilor didactice la
particularităţile conţinuturilor
prezentate
4. Calitatea metodelor şi
instrumentelor de evaluare
5. Valorificarea funcţiilor
feedback ale evaluării
6. Abilitatea centrării procesului
didactic pe elev
7. Abilitatea stimulării
proceselor de cooperare şi a
lucrului în echipă
8. Calitatea tehnicilor de
comunicare utilizate
Notă: Calificativele sunt convertite în note conform unor reguli pe care profesorul mentor le
face cunoscute studenţilor încă de la debutul stagiului de practică pedagogică
Grilă pentru evaluarea lecţiilor finale susţinute de către studenţii practicanţi
Criterii de Indicatorii analizei Da Nu

analiză a lecţiilor
de probă
I. Proiectarea a proiectat lecţia corespunzător tipului de lecţie
didactică stabilit
a urmărit etapele proiectării didactice
II. Obiectivele au fost definite corect
operaţionale au fost formulate clar
au fost făcute cunoscute elevilor

77
au fost atinse în proporţie de mai mult de 50%
III. Metode, au fost selectate corespunzător
procedee, tehnici au fost aplicate corect
didactice
IV. Conţinutul corect d.p.d.v.ştiinţific
ştiinţific Accesibil
cunoştinţe sistematizate
formulări clare
exprimari corecte d.p.d.v. gramatical
V. Pregătirea şi a fost selectat corespunzător
folosirea
materialului a fost utilizat corect
didactic
VI. Utilizarea au fost consemnate ideile de bază pe tablă
tablei scrisul este vizibil şi lizibil
elementele cheie sunt subliniate/marcate
VII. ritm adecvat de lucru
Managementul a stabilit şi a menţinut o
clasei atmosferă stimulativă
a motivat elevii pentru lecţie
a lucrat diferenţiat
a încurajat cooperarea şi lucrul în echipă
a încurajat creativitatea/originalitatea
a menţinut disciplina
s-a încadrat în timp
VIII. Reglarea a realizat corect fixarea cunoştinţelor
a furnizat feed-back continuu
a remediat disfuncţionalităţile
IX. Ţinuta, a avut o ţinută decentă
atitudinea, a adoptat o atitudine comunicativă, empatică
conduita, vocea a adoptat un ton calm, relaxat
X. Evaluarea a realizat o evaluare continuă, formativă
a aplicat corect instrumentele evaluării
a corelat evaluarea cu întreaga strategie didactică

78
Grilă de autoevaluare a competenţelor studenţilor practicanţi la finalizarea stagiului de
practică pedagogică25
într-o într-o în cea

foarte oarecare mai
Competenţe
Competenţe specifice mică măsură mare
generale
măsură măsură
1 2 3
1. Competenţe 1.1. Utilizarea adecvată a conceptelor
metodologice şi teoriilor din ştiinţele educaţiei;
1.2. Aplicarea conceptelor şi teoriilor
moderne privind dezvoltarea
capacităţilor de cunoaştere ale
elevilor;
1.3. Proiectarea conţinuturilor
instructiv-educative;
1.4. Organizarea adecvată a
activităţilor didactice în funcţie de
tipul de lecţie dominant;
1.5. Utilizarea metodelor şi
strategiilor de predare adecvate
particularităţilor individuale/de grup,
scopului şi tipului de lecţie;
1.6. Selectarea materialelor şi
auxiliarelor didactice necesare pentru
desfășurarea activităţilor didactice;
1.7. Utilizarea optimă a factorilor
spaţio-temporali pentru eficientizarea
procesului instructiv-educativ;
1.9. Realizarea activităţilor instructiv-
educative în conformitate cu
obiectivele precizate;
2. Competenţe 2.1. Folosirea conceptelor şi teoriilor
moderne ale comunicării;
25

79
de comunicare şi 2.2. Manifestarea comportamentului
relaţionare empatic şi a „orientării de tip
helping”;
2.3. Accesarea diverselor surse de
informare cu caracter pedagogic în
scopul documentării;
2.4. Proiectarea, conducerea şi
realizarea procesului instructiv-
educativ, ca act de comunicare;
3. Competenţe de 3.1. Proiectarea evaluării (faze, forme,
evaluare a tipuri);
elevilor 3.2. Utilizarea strategiilor adecvate de
evaluare individuală/ de grup;
3.3. Elaborarea instrumentelor de
evaluare în funcţie de scop şi
particularităţile individuale/de grup;
3.4. Utilizarea metodelor specifice.
4. Competenţe 4.1. Valorificarea metodelor şi
psihosociale tehnicilor de cunoaştere şi activizare a
elevilor;
4.2. Asumarea responsabilă a rolului
social de viitor profesor;
5. Competenţe Conceperea şi utilizarea unor
tehnologice materiale și mijloace de învăţare;
6. Competenţe de 6.1. Utilizarea metodelor şi tehnicilor
management al de autocontrol psihocomportamental;
carierei 6.2. Adoptarea de conduite eficiente
pentru depăşirea „situaţiilor de criză”;
6.3. Asumarea unor roluri specifice
profesiei de cadru didactic;
6.4. Manifestarea unei conduite
(auto)reflexive asupra activităţilor
didactice/pedagogice proprii;
6.5. Asimilarea cunoştinţelor de tip
organizaţional.

80
5.5. Resurse educaționale și alte instrumente utile pentru portofoliul de
practica pedagogică
Ghid de interviu pentru cunoașterea elevului26
Mat
erial
de
incl
us în
port
ofoli
ul
de
prac
tică
ped
ago
gică
Instrucțiuni de administrare a ghidului de către studentul practicant

Acest ghid este un instrument necesar studenților practicanți pentru a-și exersa abilitățile
de cunoaștere a elevilor și de comunicare cu aceștia. Deseori profesorii se regăsesc în
situații în care este util să poarte discuții clarificatoare cu unii dintre elevii lor (cei care
au dificultăți de adaptare la un nou colectiv, cei care au dificultăți de învățare, cei care au
abateri comportamentale etc.).
Răspunsurile pe care studenții le vor obține sunt subiective, în sensul că sunt valabile din
26
G. Oproiu, L. Manasia, Îndrumar de practică pedagogică (Editura Politehnica Press,
București, 2016), 81-84
perspectiva elevului respectiv. Recomandăm ca studenții practicanți să nu insiste prea
mult dacă elevul nu știe să răspundă la o întrebare sau dacă există impresia că acesta ar
putea minți, pentru că e posibil ca elevul să nu-și fi pus niciodată problema în acest mod!
Studenții vor nota ceea ce spune elevul.
Acest interviu este conceput ca fiind unul semistructurat. Cele 13 întrebări propuse pot fi
nuanțate sau reformulate, pentru o bună adaptare la situația specifică de intervievare. De
asemenea, studentul practicant poate adresa și alte întrebări clarificatoare, în continuarea
celor sugerate de noi. Este necesar să se acorde un timp suficient pentru a completa acest
ghid, de preferat într-un loc în care cei doi să poată comunica liniștiți.
Scopul acestui ghid este acela de a sprijini studenții practicanți să realizeze o conversație
cu un elev în scopul de a-l cunoaște mai bine, din punctul de vedere al activității lui
școlare și extrașcolare.
Introducere
Mă numesc ... și fac practica pedagogică la această școală la care înveți și tu. Mi-ar
plăcea să vorbim puțin despre tine, despre școala pe care o urmezi și activitățile tale din
afara ei, dacă, desigur, ești și tu de acord. Informațiile primite sunt confidențiale. Înainte
de-a începe interviul propriu-zis, aș vrea să ne cunoaștem puțin.
[Studentul practicant va ruga elevul să se prezinte, să spună ce vârstă are, în ce clasă
este și la ce specializare].
Numele și prenumele elevului Clasa
Genul Vârsta
☐ M ☐ F
Școala de aplicație Specializarea
I. Aș vrea să discutăm acum despre câteva aspecte ale activității tale școlare.
1. Care a fost parcursul tău școlar?
2. Simți că ți se potrivește acest

profil școlar? Te rog să
argumentezi.
3. Care discipline școlare îți plac

cel mai mult? Acestea sunt și
cele la care ai obținut

82
rezultatele cele mai bune? Sunt
și discipline care îți plac mai
puțin? Detaliază, te rog.
4. Ce calități/trăsături apreciezi la
profesorii tăi?
5. Ai prieteni în clasă/școală? Ce
ne poți spune despre ei? Te
întâlnești cu colegii tăi și în
afara școlii? Dacă da, ce
activități realizați împreună ?
6. Ce îți captează atenția la ore
(felul în care predă profesorul,
modul de prezentare a
conținutului, informațiile
oferite, aplicațiile propuse etc.)?
7. Cum înveți tu acasă? Ai vreo
modalitate specifică de-a învăța
(referitoare la locul, momentul
zilei, timpul alocat, strategia
folosită)? Dacă da, descrie-o, te
rog.
II. Vom vorbi acum despre modul în care te vezi tu pe tine și felul cum te văd
ceilalți, precum și despre abilitățile și interesele tale.
8. Cum te-ai descrie pe tine ca
persoană? Numește 3 dintre
calitățile tale. De asemenea,
dacă dorești să schimbi sau să
îmbunătățești ceva la tine,
numește aspectele respective.
9. Cum crezi că te-ar descrie
colegii tăi? Dar prietenii?
10. Ce activități realizezi tu cel mai

83
bine (pictezi, desenezi, cânți la
vreun instrument, ești bun la
vreun sport etc.)? Cât de des le
realizezi?
11. Ce activități preferi să realizezi
în timpul liber? Frecventezi
anumite cursuri în afara orelor
de școală? Dacă da, care?
12. Ai participat la concursuri
școlare și extrașcolare? Dacă
da, care au fost rezultatele?
13. La final, aș vrea să-mi spui dacă
te-ai gândit ce vrei să faci după
terminarea acestei școli/acestui
liceu (de exemplu, vrei să te
angajezi, să mergi la o
postliceală sau la facultate).
Încheierea interviului. Mulțumesc pentru disponibilitatea ta și pentru timpul acordat!
Răspunsurile tale îmi vor fi de folos în pregătirea mea pentru cariera didactică!
III. Aprecieri finale ale studentului practicant asupra elevului intervievat (se
completează de către studentul practicant după încheierea interviului și după analiza
răspunsurilor).
Numele și prenumele studentului practicant:

Facultatea:

84
Grupa:

85
Proiect de activitate cu părinții27
Lectorat cu părinții
Material cu rol informativ

Argument
(În această secțiune, profesorul va argumenta necesitatea activității și va
prezenta succint beneficiile părinților care participă la aceasta).
Subiectul / Tema lectoratului

(Este foarte important ca în această secțiune să furnizați un titlu atractiv și
sugestiv care să îi motiveze pe părinți să participe. Este recomandat ca titlul să nu
conțină mai mult de 10-12 cuvinte principale).
ATENȚIE! Subiectul va fi comunicat și părinților în debutul activității.
Obiectivele activității
(Profesorul va formula în această
secțiune obiective operaționale.)
ATENȚIE! Obiectivele vor fi comunicate și părinților în debutul activității.
Metode și tehnici Resurse

(Profesorul va menționa, în această (În această secțiune vor fi enumerate
secțiune, metode și tehnici pe care le resursele necesare aplicării metodelor
va utiliza pe parcursul lectoratului. menționate, inclusiv cele de timp.)
E.g. brainstorming, harta personală,
problematizare, studiul de caz)
Desfășurarea activității
Introducerea temei și a lectorilor În deschiderea activității, profesorul se va
prezenta și va introduce și alte persoane
care vor susține activități în cadrul
lectoratului (dacă nu susține singur(ă)
lectoratul). Se explică legătura lectorilor
cu subiectul abordat.
27
G. Oproiu, L. Manasia, Îndrumar de practică pedagogică (Editura Politehnica Press,
București, 2016), 118-120
Desfășurarea activității
Activități de spargere a gheții sau de Dacă părinții nu se cunosc sau nu au
creare a unei atmosfere de colaborare participat frecvent la aceste activități, se
va proceda la activități de spargere a
gheții sau de creare a coeziunii de grup.
Se va avea în vedere faptul că adulții pot
refuza să ia parte la activități pe care le
consideră intruzive sau prea „ludice”.
Expunerea subiectului Se va prezenta succint subiectul și
relevanța acestuia pentru participanții la
activitate. Este recomandat ca această
etapă să nu se prelungească, dat fiind
faptul că adulții au tendința de a respinge
cunoștințele declarative, teoretice.
Prezentarea și analiza unui caz În acestă secvență, lectorul introduce un
eveniment concret, din viața reală prin
care se va valorifica și experiența
părinților în raport cu subiectul respectiv.
Sunt importante punctele de vedere ale
părinților.
Prezentarea proiectului de lucru În cuprinsul acestei secvențe, lectorul
pentru părinți propune o activitate de lucru pentru
părinți. Se poate adopta lucrul în echipă.
Proiectele / produsele activității pot fi
discutate în plen.
Feedback și încheierea activității Feedbackul participanților este foarte
important pentru organizarea lectoratelor
viitoare. Se poate oferi un chestionar de
feedback, un așa-numit „formular de
zâmbete”.
ATENȚIE! Secvențele unui lectorat pot și este recomandat a fi stabilite în raport
cu particularitățile participanților. Dacă lectorul nu este și profesor diriginte și
nu interacționează frecvent cu părinții invitați la activitate, atunci o discuție cu
dirigintele poate fi utilă pentru a stabili profilul cursanților.

87
Teme de reflecție
„Studentul nu este un recipient care trebuie umplut, ci o făclie care merită aprinsă și menținută” Igor
Tamm, fizician rus, laureat al Premiului Nobel (1958)
”E mediocru ucenicul ce nu-ți depășește maestrul” Leonardo da Vinci
Bibliografie
*** Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, MECT, Bucureşti, 2008
*** Ghid de bune practice pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani, MECT, Bucureşti,
2008
*** Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată cu
modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările ulterioare (Legea calităţii);
***CRED (f.a.). Resurse. disponibil online: https://digital.educred.ro
***Legea 1/2011, Legea educaţiei naţionale https://www.edu.ro/sites/default/files/legea-
educatiei_actualizata%20august%202018.pdf
***Legea nr.87/2006 pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.75/2005 privind
asigurarea calităţii educaţiei
***The European Network on Teacher Education Policies ( ENTEP)
http://www.seeeducoop.net/education_in/pdf/workshop/tesee/dokumenti/european-teacher.pdf.
Albu, Gabriel, (1998) - Introducere într-o pedagogie a libertăţii. Despre libertatea copilului şi
autoritatea adultului, Editura Polirom, Iaşi.
Albulescu, I, Albulescu, M. (2000) - Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane. Elemente de
didactică aplicată, Editura Polirom, Iaşi.
Ciascai, L., Secară, R. E. (2001). Ghid de practică pedagogică. Un model pentru portofoliul
studentului - Oradea: Editura Universităţii din Oradea;

88
Cristea, S. (2000) - Dicţionar de termeni pedagogici, E.D.P., Bucureşti.
Dalu, A.M. (2019. Coord.) ÎNVĂȚAREA LA DISTANȚĂ. Studiu cu privire la activitățile
educaționale desfășurate în România, în perioada suspendării cursurilor școlare față-în-față,
Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație - Unitatea de Cercetare în Educație
Dodescu,A., Pop Cahuţ, I. (2001). Caiet de practică pedagogică - Oradea: Ed.Universităţii din
Oradea;
Dragu, A., coord. (2006). Ghid metodologic pentru activitatea de practică pedagogică, Constanţa:
Ed.Ex Ponto;
Dulamă E. (2008). Practica pedagogică. Ediţia a 2-a, Cluj-Napoca: Editura Clusium
Dulamă, E.M. (2011). Despre competențe. Teorie și practică. Cluj-Napoca: Presa Universitară
Clujeană
Ezechil L. (2009). Ghidul mentorului, Pitești: Editura Paralela 45;
Ezechil L. coord. (2008). Calitate în mentoratul educațional, București: V.&Integral;
Ezechil, L., Neacşu, M. (2007). Vademecum în practica pedagogică, Piteşti: Editura Paralela 45;
Field B., 1994, Teachers as Mentors: A Practical Guide, The Falmer Press, London;
Gherghinescu, R. (1999). Conceptul de competenţă didactică, în: S., Marcus coord., Competenţa
didactică: perspectivă psihologică, p. 11-24 - Bucureşti: Ed.All;
Glava, A, Tătaru, L., Balasz-Mureșan Dorina (2019). Proiectarea didactică la nivel
micropedagogic în contextul curriculumului pentru educația timpurie. Propuneri de proiecte
didactice și repere metodice în elaborarea proiectului de activitate integrată. În Învățământul
preșcolar în mileniul III. Ed. Reprograph. Craiova
Glava, C. (2009). Formarea competenţelor didactice prin intermediul e-learning. Modele teoretice şi
aplicative. Cluj-Napoca: Casa Cărţii de Ştiinţă
Gliga L. coord. (2002), Standarde de performanţă pentru profesia didactică, M.Ed.C., Bucureşti.
Golu, I., Găvănescu, M. (2001). Caiet de practică pedagogică - Bucureşti: Ed.Studii Europene;
Golu, P., Mitrofan, N. (1982). Dimensiuni psihologice ale competenţei didactice, în: Revista de
pedagogie, nr. 2/1982, p. 129-149;
Grosseck, G. & Crăciun, D. coord. (2020). Ghid practic de resurse educationale si digitale pentru
instruire online. Timișoara: Editura Universității de Vest
Hardingham A., Brealey M., Moorhouse A., Venter B. (2007). Coaching pentru un coach –dezvoltare
personală pentru specialiştii în dezvoltarea personală, Bucureşti: Editura Codecs;
Ionescu, M. (2001) - Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj- Napoca.
Iucu, R. (2000). Managementul şi gestiunea clasei de elevi, Iași: Editura Polirom
Marin, S.M., 2012, „Change and Innovation in the Educational Policies and Strategies for Human
Resources Development”, ISI Proceedings, Procedia - Social and Behavioral Sciences, Volume 47,
2012, pg. 1662-1667, Ed Elsevier (www.elsevier.com), publicat, indexare în Thomson Reuters
Conference Proceedings Citation Index (ISI Web of Science), Scopus, ScienceDirect
http://www.sciencedirect.com)
Marin, S.M., 2013, „Politici şi strategii de formare a resurselor umane din educaţie”, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, ISBN 978-973-30-3493-3
Miroiu, Adrian, (1998) - Învăţământul românesc azi, Editura Polirom, Iaşi.
Mocan, R. (2007). E-learning. Introducere şi perspective sociologice. Cluj-Napoca: Risoprint
Nicola, I. (1996) - Tratat de pedagogie şcolară, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.
Norel, M. , Sâmihăian, F. (2011) - Didactica limbii şi literaturii române,Politehnica Press, Bucureşti.

89
Nuţă, S. (2002) - Metodica predării limbii române la clasele primare, Ed. Aramis, Bucureşti.
Oproiu G., Manasia L. coord. (2016). Îndrumar de practică pedagogică, București: Editura
Politehnica Press;
Orțan F. (2021). Management educațional, București: Editura Trei;
Păun E., Ezechil L. coord. (2013). Suport de curs modul 3 - Metode şi tehnici de coaching
folosite pe perioada practicii pedagogice, Proiect POSDRU „Calitate, inovare, comunicare în
sistemul de formare continuă a didacticienilor din învăţământul superior”, București: Editura
Matrix;
Păun, E., Potolea, D. (2002). Pedagogie.Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative-Iaşi:
Ed.Polirom;
Păun, S., (2001) - Didactica istoriei, Bucureşti.
Pânișoară, O. (2009). Profesorul de succes, Iași: Editura Polirom
Purţuc D. (1996) - Modele de instruire formativă specifice disciplinelor tehnice, Iaşi, Editura Spiru
Haret.
Secrieru, M. (2002). Portofoliu de practică pedagogică - Iaşi: Ed. Univ. „Al. I. Cuza”;
Stan C. (2020). Mentorat și coaching în educație, Cluj Napoca: Presa Universitară Clujeană;
Stan, E. (2003). Managementul clasei, București. Editura Aramis
Şerdan, I, Băzărea, Goran, L. (2008) - Didactica specialităţii cu ilustrări din toate ariile curriculare,
Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti.
Tanasă, G., (1996)- Metodica predării învăţării istoriei in şcoală, Iaşi.
Tomlinson, P. (1998), Understanding mentoring-reflective stategies for school-based teacher
preparation, Open University Press, Buckingham, Philadelphia.
Whitmore, J. (2014). Coaching pentru performanță, București: Publica.

90

Galati Cap. 5 - Curs Dezvoltat

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Galati Cap. 5 - Curs Dezvoltat

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proiect cofinanţat din Fondul Social European - Programul Operaţional Capital Uman 2014 – 2020

PROGRAM de FORMARE CONTINUĂ

Elaborat în cadrul proiectului POCU

“Profesionalizarea carierei didactice - PROF”

Cod SMIS proiect: 146587

” PORTOFOLIUL DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ”

Prof. dr. Simona Marin – 5.1, 5.2.3, 5.3, 5.4.2.

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

5.1. Profesorul mentor de practică pedagogică – repere contractuale, competențe și caracteristici

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

5.4. Portofoliul practicantului.............................................................................................................61

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

5.1. Profesorul mentor de practică pedagogică – repere contractuale, competențe și

5.1.1.Competențele profesorului mentor de practică pedagogică

În ultimele două decenii cele mai evidente schimbări resimţite la nivelul

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

I. Competenţe  de a folosi metode diverse şi eficiente de comunicare

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

5.1.2. Caracteristici dezirabile ale profesorului mentor de practică pedagogică

În privința alinierii strategiilor naţionale şi a învăţământului românesc la orientările de

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

Misiunea formării și a monitorizării componentelor aptitudinii pedagogice

Aptitudinea pedagogică constituie o temă fundamentală în literatura de specialitate,

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

 O temeinică pregătire de specialitate. Aceasta se referă la însuşirea cunoştinţelor dintr-

 O bogată cultură psihopedagogică. Cunoştinţele de specialitate şi cele de cultură

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

5.1.3. Repere contractuale și instituționale în mentoratul practicii pedagogice

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

 modificările au grade diferite de impact, unele fiind de natură structural-

 noutatea situaţiei a generat şi rezistenţă la schimbare manifestată de

 aplicarea se face secvenţial, unele prevederi fiind condiţionate de alte acte

Legislația reglementează cadrul oficial a organizării și desfășurării practicii

Repere pentru contractul/protocolul instituțional de realizare a practicii

UNIVERSITATEA ..................................... MINISTERUL EDUCAŢIEI

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

Având în vedere dispozițiile Regulamentului de organizare și desfășurare a practicii pedagogice, parte

1. Universitatea ……………………………..i, cu sediul în ………………….. Strada

2. Inspectoratul Şcolar al Judeţului ......................., cu sediul în ..................................., nr. ................,

I. Obiectivul și prevederile protocolului: cooperare în domeniul formării iniţiale/continue a

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

II. Atribuțiile părţilor

II.1. Universitatea ............................................... prin Departamentul pentru Pregătirea

II.2. Inspectoratul Şcolar al Judeţului …………………………………. susţine programele de

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

Modificarea şi încetarea protocolului de colaborare

Universitatea ......................................................... Inspectoratul Școlar al Județului .......................

R E C T O R, INSPECTOR ŞCOLAR GENERAL,

Director D.P.P.D. Inspector dezvoltare resurse umane,

Director economic, Director economic/Contabil șef

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

Repere pentru contractul de muncă al profesorilor mentori de practică

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCĂ7

ARTICOLUL I.PĂRŢILE CONTRACTULUI

Salariatul/Salariata – «Nume» , domiciliat(ă) în localitatea «LOCALITATE», str. «STRADA», nr.

ARTICOLUL II. OBIECTUL CONTRACTULUI

ARTICOLUL III. DURATA CONTRACTULUI

ARTICOLUL IV. LOCUL DE MUNCĂ.

”Profesionalizarea carierei didactice” - PROF – ID 146587

ARTICOLUL V. FELUL MUNCII

ARTICOLUL VI. ATRIBUŢIILE POSTULUI