COLEGIUL UNIVERSITAR SPIRU HARET-BUCUREȘTI

Domeniul: Sănătate și asistență pedagogică

Calificare profesională: Asistent medical balneofiziokinetoterapie
și recuperare

Terapia cu curenți de joasă, medie și înaltă

frecvență
- Suport de curs -
 Electroterapia

Ramura fizioterapiei care se ocupă cu studiul diferitelor forme de curent asupra organismului si
utilizarea lor în scop therapeutic.

Curentul galvanic – este o deplasare de sarcină electric sau de-a lungului unui conductor-
conductă corp care trece curentul electric: continuu și alternativ.

Curentul continuu – acel curent la care sarcinile electrice se deplasează în sens unic ( în
același sens). Pentru ca un curent electri să circule de la (+) la (-) și de la (-) la (+) CURENT
ALTERNATIV.

În electroterapie se folosesc aparate electromedicale care furnizează curent continuu numite

PANTOSTATE (fautostate).

Aparatele care produc curent galvanic sunt aparate care transfer curent galvanic în curent galvanic cu
impuls, în energie luminoasă termică.

 Orice aparat medical trebuie să conţină niște elemente comune și anume:

o de la reţea nu vine curent galvanic ci curent alternativ de 220 V tensiune [( intensitatea =>
amperi (A) ] care cu ajutorul aparatului se tranformă in curent continuu; transformator.
o Cordon de alimentare care trebuie să aibă împământare și este prevăzut la capătul dinspre
priză cu un ștecher iar la celălalt capăt cu o mufă care se introduce în aparat; este izolat la
exterior din material plastic sau pânză cauciucată.
o Pe aparat avem un întrerupător general sau buton oprit/pornit prevăzut cu un led care arată
prezenţa curentului în aparat.
o Aparat de măsurat intensitatea (indicator) = miliampermetru, (mA – miliamper)
o Potenţiometru = creșterea și descreșterea intensităţii. Curentul galvanic este un curent
continuu, constant. REPREZENTAREA GRAFICĂ ESTE O LINIE DREAPTĂ.
o Comutatori pentru forme de curent adică schimbător de polaritare care permite: inversarea
polarităţii, scara de intensitate – scara mare.
o Unele aparate sunt prevăzute cu lămpi și semnalizare care indică prezenţa curentului în
aparat.
o Osciloscop – reprezentarea grafică a curentului electric.
o Cablul de legatură – sistem de legătură dintre aparat și pacient, la un capăt prevăzut cu
mufă, iar la celălalt capăt cu electrozi.

1
 NORME DE PROTECŢIA MUNCII ÎN SĂLILE DE
ELECTROTERAPIE
1) Sălile de electroterapie trebuie să fie mari, spaţioase, compartimentate, iluminate natural, dacă
nu, lămpi fluorescente sau neoane.
2) Dușurile trebuie să fie acoperite cu gresie antiderapantă de preferat acoperite cu material
electroizolant – linoleum.
3) Pardoseala și încălţămintea asistentului trebuie să fie uscate (NU UMEDE !)
4) Paturile din sălile pentru bolnavi trebuie să fie din lemn, fără metal, fără arcuri metalice și
scăunelele să fie din lemn.
5) Pereţii trebuie să fie văruiţi, fie cu vopsea cu ulei de culoare deschisă petru a liniști bolnavii.
6) Prizele le care se alimentează aparatul trebuie să fie cu împământare fixate la 1 -1,5m de
dușumea.
7) Prelungitorul să aibă maxim 2( două ) aparate, pentru a nu fi supraîncărcat șî sa fie așezat ceva
mai sus de dușumea ferit de umezeală.
8) Canapelele să aibă spetează mobilă pentru ca bolnavul să fie comod și relaxat.
9) Apartura medicală să fie fixată pe băncut din lemn, de preferat cu ditanţă intre aparate; să fie
în bună de funcţionare în timpul tratamentului. Se verifică la începutul turei dacă sunt bune,
dacă nu, se scoate din priză, se pune pe aparat un carton scris “ DEFECT” și se anunţă șeful
ierarhic superior -> nu avem voie să reparăm noi aparatul! După ce l-a reparat, electronistul
trebuie să ne arate în faţă că funcţionează.
10) La tratamentul cu ultrasunet trebuie să folosim mănuși de protecţie din bumbac cu goluri
pentru a pătrunde aerul, ceea ce împiedică undele ultrasonore să intre în mâna asistentului.
11) În sala cu curenţi de joasă, medie și înaltă frecvenţă, numai un aparat , atât avem voie să
instalăm, ori în cazul in care se află două aparate, pereţii trebuie să fie izolaţi în compartiment
separat pentru a nu transimte undele iradiante.
12) Aparatele de magnetodiaflux trebuie să fie isolate în încăperi cu pereţi despărţitori pentru ca
undele sa nu se întrepătrundă. Dacă există mai multe parate de acest tip, paturile și aparatele
trebuie să fie la distante de 3m.
13) Aparatele de radiaţii luminoase-ultraviolete: atât asistentul cât și pacientul au ochelari de
protecţie.
14) Sălile de electroterapie trebuie să aibă chiuvetă cu apă rece și caldă și material de curăţenie și
igienă.

2
 Cablul de legătură
 Face legătura între aparat și pacient, la capătul către aparat este prevazut cu o mufă care se
înfiletează în aparat iar la capătul opus – legătura cu pacientul se face prin intermediul
electrozilor;
 Acest cablu este format din (liţă) sârmă liţată, prevazut cu împământare, este izolat electri prin
cauciuc sau material plastic.
 Plasticul să nu conţină fisuri, să fie izolat și neted tot;
 Lungimea cablului de legătură trebuie sa fie de 1,5m – 2m care să ajungă la orice regiune a
pacientului.

Electrozii
Sunt piese metalice de diferite forme și dimensiuni care fac legătura dintre aparat și paciet,
transmite curentul. Electrozii se impart în 3 (trei) categorii :

1. Flexibili
2. Semiflexibili
3. Rigizi

 Electrozii flexibili :
o sunt confecţionaţi din plumb laminat sau tras în linii;
o au o grosime de 0,3 – 0,5 mm, sunt flexibili pentru că se pot mula pe corp si pot reveni
la forma iniţială foarte ușor, se pot utilize pe orice regiune a corpului.
o Mărimea electrozilor diferă în funcţie de regiunea de tratat, 4 și 6 cm, 6-8 𝑐𝑚2 , 8-12
𝑐𝑚2 , 50𝑐𝑚2 -> 800 𝑐𝑚2
o Forma electrodului poate fi diferită:
 Dreptunghiulară
 Pătrată
 Ovală
 Rotundă
 Punctiformă.

Cei mai utilizaţi au forma dreptunghiulară.

 Electrozii semiflexibili:
o Sunt confecţionati din aluminiu
o Sunt mai subţiri decât electrozii flexibili, au o grosime de 02-05 mm

3
 o Pot avea aceleași forme ca și cei flexibili
o Se numesc semiflexibili pentru că se mulează ușor pe corp dar revin mai greu la froma
iniţială fiind mai rigizi;
o Sunt de dimensiuni diferite, în funcţie de regiunea corpului.

Condiţiile care trebuie să le îndeplinească electrozii flexibili și

semiflexibili:

1) Electrodul să fie foarte întins-neted, deoarece altfel concentrează curentul în locul denivelat și
arde !!! Se îndreaptă cu un rulou (suport) metalic înainte de utilizare;
2) Electrodul nu trenuie să prezinte fisuri, înnădituri, iar capetele electrodului trebuie sa fie rotunjite;
3) La locul de fixare a cablului de legatură cu electrodul, să fie izolat foarte bine pentru că firul să
nu atingă tegumentul
4) Electrodul nu se aplică direct pe tegument, ci prin întermediul unui strat hidrofil.

Mai există și electrozi cauciucaţi cu sârmă liţată în interior iar la exterior cauciucaţi, la fel
mărimile diferă, au capetele rotunjite, pod a și ei arsuri.

 Electrozii rigizi:
o Sunt confecţionaţi din cupru, speciali care sunt fixaţi pe niște mânere izolatoare, la
exterior nichelaţi sau cromaţi.
o MAI EXISTĂ ELECTROZI PUNCTIFORMI cu mai multi electrozi punctiformi, un
electrod, metalic intr-un electrod de cauciuc-> poartă numele de PLATURI(speciali).

 Electrozi fixi:
o Electrozi fixi îi îmbracă pacientul, înglebaţi sub forma de ochelari, sub forma de
mască – hemifaciali BERGONNIER, care se aplică pe faţă în formă de tăviţă renala
pentru tratarea nervului trigemen (dureri de măsea) și tratarea nervului facial.
o Electrozi SCERBAK care se aplică cervical.
o Electrozi punctiformi, mici, rotunzi, de câţiva milimetri până la 1 cm, care se aplică în
nevralgii – se aplică pe nerv pentru stimurare sau analgezie.

Cablu de legătura (tipuri de circuite)

 Pot fi cabluri simple formate dintr-un singur circuit(+),

𝑢𝑛 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑜𝑑 𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑖𝑣(+)𝑐𝑢 𝑐𝑎𝑏𝑙𝑢 𝑟𝑜ș𝑢 ( 𝑎𝑛𝑜𝑑𝑢𝑙)
adică {
𝑢𝑛 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑜𝑑 𝑛𝑒𝑔𝑎𝑡𝑖𝑣 (– )𝑐𝑢 𝑐𝑎𝑏𝑙𝑢 𝑛𝑒𝑔𝑟𝑢\ 𝑎𝑙𝑏𝑎𝑠𝑡𝑟𝑢 (𝑐𝑎𝑡𝑜𝑑𝑢𝑙)

𝑢𝑛 𝑠𝑖𝑛𝑔𝑢𝑟 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑖𝑡
Există aparate cu{ , dar există situaţii când avem aparate cu circuit
𝑑𝑜𝑢ă 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑡𝑒 𝑠𝑖𝑚𝑝𝑙𝑒
bifurcate și constau în aceea că avem 3 electrozi : unul pozitiv și doi negative. Aceste cabluri

4
 bifurcate se folosesc pentru aplicatii simultane(în același timp) pe 2 regiuni diferite la același
bolnav. Adică (+) pe ceafă, (-) pe o mână și cealaltă.

Fixarea electrozilor (în aplicaţii parţiale)

 Electrozii se fixează cu ajutorul săculeţilor de nisip care sunt confecţionaţi dintr-un săculet din
pânză în care s-a introdus nisip fin într-o cantitate moderată care să nu producă presiune prea
mare asupra tegumentului. Acest săculeţ este introdus intr-un alt săculeţ de preferat de fâș sau
material impermeabil, se coase foarte bines ă nu permit ieșirea nisipului.
 Electrozii se mai pot fixa cu benzi elestice de cauciuc prevăzută cu butoniere sau cu feșe
elastic prinse cu scai.
 O altă modalitate de fixare este prin așezarea pacientului direct pe compresa cu electrodul.
 Electrozii nu se aplica direct pe tegument ci prin stratul hidrofil care poate fi confecţionat din
material permeabil, de obicei tifon, cu pânză prevazută cu ochiuri, din frotil (material plușat)
sau material de flannel, mai poate fi folosit din material – burette spongios în care se introduce
electrodul (cu diferite forme și dimensiuni). Cel mai des utilizăm tifonul care se așează în
straturi de 6-8, se coase la capete în așa fel încât să nu joace tifonul, se așează compresa bine
întinsă, umezită și bine întinsă, la locul de tratat, de preferat 3 straturi la tegument si 1 deasupra
electrodului, pentru a nu-l arde pe pacient, apoi fixam cu săculeţ de nisip.
 Compresele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

 Să fie bine întinse, să nu aibă fisuri, bine umezite cu apă călduţă și

stoarse în asa fel încât să nu prelingă apa din ele( în locul unde curge
apa se produce arsuri)
 Să nu aibă înnădituri, să nu fie mototolite, să fie cu 2-3 cm mai mari
decat electrodul ca să nu atingă tegumentul.
 Electrozii sunt fixaţi pe cablu, astfel:
 Fie sunt lipiţi cositor și se înseamnă, cel pozitiv ca să nu le încurcăm;
 Fie cu ajutorul unor cleme sau banana care se întroduc în borna
electrodului (mai modern)

Ce se face cu bureţii, compresele după utilizare?

1. Se spală cu apă caldă, iar la sfârșitul zile de tratament compresele se spală și se fierb timp
de 30 min cu solutie dezinfectantă sau cu detergent, după care se clătesc foarte bine și se
usucă până a două zi.

5
 2. Bureţii se spală cu apă și săpun după fiecare pacient (nu se pot fierbe), din acest motiv se
folosește tifon gros de 2-3 cm. Pentru ferirrea de arsuri poate fi și mai gros stratul (dar nu
este material).

Indicaţii generale de aplicare a procedurilor de

electroterapie

ELECTROTERAPIA - prin diversele sale forme de aplicaţie este utilă în toate

tipurile de patologie:

 Bolile reumatismale cronice – inflamatorii sau degenerative :

𝒂𝒍𝒆 𝒄𝒐𝒍𝒐𝒂𝒏𝒆𝒊 𝒗𝒆𝒓𝒕𝒆𝒃𝒓𝒂𝒍𝒆 ș𝒊 𝒔𝒊𝒏𝒅𝒓𝒐𝒂𝒎𝒆𝒍𝒆 𝒂𝒔𝒐𝒄𝒊𝒂𝒕𝒆 𝒄𝒂: 𝒍𝒐𝒎𝒃𝒐𝒔𝒄𝒊𝒂𝒕𝒊𝒄𝒂
{ 𝒃𝒐𝒍𝒊𝒍𝒆 𝒂𝒓𝒕𝒊𝒄𝒖𝒍𝒂𝒓𝒆 𝒅𝒆𝒈𝒆𝒏𝒆𝒓𝒂𝒕𝒊𝒗𝒆
𝒃𝒐𝒍𝒊𝒍𝒆 𝒑𝒐𝒔𝒕𝒓𝒂𝒖𝒎𝒂𝒕𝒊𝒄𝒆
𝒎𝒖ș𝒄𝒉𝒊
𝒕𝒆𝒏𝒅𝒐𝒂𝒏𝒆
 Bolile reumatismale abarticulare:{
𝒔𝒊𝒏𝒐𝒗𝒊𝒂𝒍𝒆
𝒇𝒂𝒔𝒄𝒊𝒊
𝒏𝒆𝒗𝒓𝒂𝒍𝒈𝒊𝒊
𝒏𝒆𝒗𝒓𝒊𝒕𝒆
 Bolile nervilor periferici:{
𝒍𝒆𝒛𝒊𝒖𝒏𝒊 𝒕𝒓𝒂𝒖𝒎𝒂𝒕𝒊𝒄𝒆
𝒑𝒐𝒍𝒊𝒏𝒆𝒗𝒓𝒊𝒕𝒆
𝒉𝒆𝒎𝒊𝒑𝒍𝒆𝒈𝒊𝒊
 Leziuni de neuron motor central:{
𝒑𝒂𝒓𝒂𝒑𝒍𝒆𝒈𝒊𝒊
 Procedurile electrice adoptate sunt foarte utile ca terapie asociată în tratamentul
complicaţiilor unor boli cornice ale aparatelor și sistemelor:

o Cardiovascular  Tensiune Arterial

𝑟𝑒𝑛𝑎𝑙ă
o Respirator  insuficienţă { 𝑟𝑒𝑠𝑝𝑖𝑟𝑎𝑡𝑜𝑟𝑖𝑒 , astm bronșic
o Digestiv  litiaze
o Urinar  colite cornice, etc

6
În aceste condiţii procedurile electrice sunt utile atât în tratamentul de bază al acestor
suferinţe, cât și atunci când aceste suferinţe însoţesc alte afecţiuni ale aparatului
locomotor indicate recuperării fizical-kinetice.

I. Curenţii de Joasă Frecvenţă 1 – 1000 𝐻𝑧

Curenţi cu impulsuri:
1)𝐺𝑎𝑙𝑣𝑎𝑛𝑖𝑐
2)𝐶. 𝐹𝑎𝑟𝑎𝑑𝑖𝑐 − 𝑚𝑜𝑛𝑜𝑓𝑎𝑟𝑎𝑑𝑖𝑐
3)𝐶. 𝑟𝑒𝑐𝑡𝑎𝑛𝑔𝑢𝑙𝑎𝑟𝑖(𝑇𝑟𝑎𝑏𝑒𝑟𝑡, 𝐿𝑒𝑑𝑢𝑐
4) 𝐶. 𝐷𝑖𝑎𝑑𝑖𝑛𝑎𝑚𝑖𝑐
5)𝐶. 𝐷𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟𝑖 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑡𝑒𝑠𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 ș𝑖 𝑡𝑟𝑎𝑡𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑢𝑠𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖
6)𝐶. 𝐸𝑥𝑝𝑜𝑛𝑒𝑛ţ𝑖𝑎𝑙𝑖 (𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑜𝑠𝑡𝑖𝑚𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑚𝑢𝑠𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑖𝑖 𝑑𝑒𝑛𝑒𝑟𝑣𝑎𝑡𝑒
{ 7) 𝐶â𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑚𝑎𝑔𝑛𝑒𝑡𝑖𝑐 𝑑𝑒 𝐽. 𝐹. ( 𝑀𝐷𝐹)

II. Curenţi de Medie Frecvenţă: 1000 𝐻𝑧 – 100.000

𝐻𝑧 + C. Interferenţiali

III. Curenţi de Înaltă frecvenţă: > 300.000 𝐻𝑧

(PRAGUL NERS)

1)
2) U.S. ( Ultra Sunet)
3) U. 𝑆𝑐 ( Unde Scurte) – diatermia cu unde scurte
4) Diapuls
7
 1. Curenţii de Joasă Frecvenţă ( J.F.)

1. Acţionează pe baza principiului “EXCITAŢIEI SINCRONE” (1 impuls = 1

stimul)
(+)𝐴𝑁𝐴𝐿𝐺𝐸𝑍𝐼𝐸
2. Își manifestă acţiunea prin intermediul a 2 poli:{
(−)𝐸𝐿𝐸𝐶𝑇𝑅𝑂𝑆𝑇𝐼𝑀𝑈𝐿𝐴𝑅𝐸

(+)ANALGEZIE:
 Aproape toate formele de curenţi de J.F. în proporţii diferite dau ANALGEZIE,
𝑝𝑒𝑟𝑐𝑒𝑝ţ𝑖𝑒 − 𝑐. 𝑒𝑥𝑝𝑜𝑛𝑒𝑛ţ𝑖𝑎𝑙
acţionând pe:{𝑎𝑐ţ𝑖𝑜𝑛𝑒𝑎𝑧ă 𝑝𝑒 𝑔𝑎𝑛𝑔𝑙𝑖𝑜𝑛𝑖𝑖 𝑐𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑎𝑙𝑖
𝑎𝑐ţ𝑖𝑜𝑛𝑒𝑎𝑧ă 𝑝𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑓𝑒𝑟𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑐ă𝑖𝑙𝑜𝑟:
o TENS ( 0 – 200 𝐻𝑧
o C. LEDUC
o C. TRABERT
o C. DAD-RS
o C. FARADIC și NEOFARADIC

(-)ELECTROSTIMULARE:

Se realizează cu curenţi cu IMPULSURI.

Se adresează:

1. Musculaturii STRIATE:

a) NORMOINERVATE=cu C. RECTANGULARI= electrokinezie

𝑝𝑎𝑟ţ𝑖𝑎𝑙 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛ţ𝑖 𝑇𝑅𝐼𝑈𝑁𝐺𝐻𝐼𝑈𝐿𝐴𝑅𝐼
b) 𝐷𝐸𝑁𝐸𝑅𝑉𝐴𝑇𝐸 { cu {
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛ţ𝑖 𝐸𝑋𝑃𝑂𝑁𝐸𝑁Ţ𝐼𝐴𝐿𝐼
8
 2. Musculaturii NETEDE (visceral, apereţilor vasculari)

3. Acţiunea c. J.F. se exercită prin:

𝐴𝑁𝐸𝐿𝐸𝐶𝑇𝑅𝑂𝑇𝑂𝑁𝑈𝑆
b) EFECTE POLARE:{
𝐶𝐴𝑇𝐸𝐿𝐸𝐶𝑇𝑅𝑂𝑇𝑂𝑁𝑈𝑆
c) EFECTE INTERPOLARE

Curentul GALVANIC
 Curentul CONTINUU obţinut din c. alternativ sinusoidal de 50𝐻𝑧 , de la reţea.

(+)𝐴𝑁𝐴𝐿𝐺𝐸𝑍𝐼𝐸
𝑃𝑂𝐿𝐴𝑅𝐸(−)𝐸𝑋𝐶𝐼𝑇𝑂𝑀𝑂𝑇𝑂𝑅
 Are acţiune { 𝑉𝐴𝑆𝑂𝑀𝑂𝑇𝑂𝑅𝐼𝐼
𝐼𝑁𝑇𝐸𝑅𝑃𝑂𝐿𝐴𝑅𝐸𝑆𝐶Ă𝐷𝐸𝑅𝐸𝐴 𝑅𝐸𝑍𝐼𝑆𝑇𝐼𝑉𝐼𝑇ĂŢ𝐼𝐼 𝑃𝐼𝐸𝐿𝐼𝐼

 Efectele c. GALVANIC sunt dependente de:

a) INTENSITATEA c. GALVANIC (apreciată în funcţie de senzaţia

subiectivă a pacientului = FURNICĂTURĂ PLĂCUTĂ
𝐼. 𝑠𝑢𝑏 𝑝𝑟𝑎𝑔 = 0,1 𝑚𝐴 = 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡 𝐵𝐼𝑂𝑇𝑅𝑂𝐹𝐼𝐶
{ 𝐼. 𝑙𝑎 𝑝𝑟𝑎𝑔 = (𝑓𝑢𝑟𝑛𝑖𝑐ă𝑡𝑢𝑟ă) = 𝐴𝑁𝐴𝐿𝐺𝐸𝑍𝐼𝐸
𝐼. 𝑝𝑒𝑠𝑡𝑒 𝑝𝑟𝑎𝑔 = (𝑐ă𝑙𝑑𝑢𝑟ă) = 𝑉𝐴𝑆𝑂𝐷𝐼𝐿𝐴𝑇𝐴Ţ𝐼𝐸

𝐷𝐸𝑆𝐶𝐸𝑁𝐷𝐸𝑁𝑇 = 𝑆𝐸𝐷𝐴𝑇𝐼𝑉
b) SENSUL CURENTULUI: {
𝐴𝑆𝐶𝐸𝑁𝐷𝐸𝑁𝑇 = 𝐸𝑋𝐶𝐼𝑇𝐴𝑁𝑇

MODALITĂŢI DE APLICARE A C. GALVANIC:

A. GALVANIZAREA MOBILĂ – cu electrod rulou = abandonată

B. GALVANIZAREA STABILĂ ( CONSTANTĂ):

𝑙𝑜𝑔𝑖𝑡𝑢𝑑𝑖𝑛𝑎𝑙ă
 Cu electrozi placă în aplicaţii:{
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙ă
9
 𝑝𝑎𝑟ţ𝑖𝑎𝑙𝑒 (𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒)
 Băile galvanice:{
𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑒 (𝑏ă𝑖 𝑆𝑇𝐴𝑁𝐺𝐸𝑅)

𝐴𝑁𝐴𝐿𝐺𝐸𝑍𝐼𝐸
𝐸𝑋𝐶𝐼𝑇𝐴Ţ𝐼𝐸 − 𝑆𝐸𝐷𝐴Ţ𝐼𝐸
 Ionogalvanizarea: {
𝑅𝐸𝑍𝑂𝑅𝐵Ţ𝐼𝐸
𝐻𝐼𝑃𝐸𝑅𝐸𝑀𝐼𝐸

Curenţii de J.F. cu IMPULSURI

 C. FARADIC – NEOFARADIC
 C. TRABERT și LEDUC
 C. EXPONENŢIALI
 C. RECTANGULARI
 C. DAD

Curenţii EXCITOMOTORI
𝐶. 𝐹𝐴𝑅𝐴𝐷𝐼𝐶 − 𝑁𝐸𝑂𝐹𝐴𝑅𝐴𝐷𝐼𝐶
(+) ANALGEZIE :{ 𝐶. 𝑇𝑅𝐴𝐵𝐸𝑅𝑇 − 𝐶. 𝐿𝐸𝐷𝑈𝐶
𝐶. 𝐷𝐴𝐷 − 𝑅𝑆
(-) EXCITOMOTOR:
𝐶. 𝐸𝑋𝑃𝑂𝐸𝑁Ţ𝐼𝐴𝐿𝐼 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑚𝑢𝑠𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝐷𝐸𝑁𝐸𝑅𝑉𝐴𝑇𝐼
𝐶. 𝑅𝐸𝐶𝑇𝐴𝐵𝐺𝑈𝐿𝐴𝑅𝐼 𝑝𝑒𝑛𝑡𝑟𝑢 𝑚𝑢𝑠𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑠𝑡𝑟𝑖𝑎𝑡ă 𝑁𝑂𝑅𝑀𝑂𝐼𝑁𝐸𝑅𝑉𝐴𝑇Ă
𝑆𝑒 𝑢𝑡𝑖𝑙𝑖𝑧𝑒𝑎𝑧ă ș𝑖 î𝑛 𝑡𝑟𝑎𝑡𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑝𝑎𝑠𝑡𝑖𝑐𝑖𝑡ăţ𝑖𝑖 𝑚𝑢ș𝑐ℎ𝑖𝑙𝑜𝑟 î𝑛 𝑐𝑢𝑝𝑙𝑎𝑗 𝑇𝑈𝑅
{ 𝑅𝑆 12 − 𝑇𝑈𝑅 𝑅𝑆10 î𝑛 𝑑𝑒𝑐𝑎𝑙𝑎𝑗 𝑑𝑒 𝑓𝑎𝑧ă = 𝑀𝐸𝑇𝑂𝐷𝐴 𝐻𝑈𝐹𝐹𝑆𝐶𝐻𝑀𝐼𝐷𝑇
𝐸𝑋𝐶𝐼𝑇𝑂𝑀𝑂𝑇𝑂𝑅
𝐴𝑛𝑎𝑙𝑔𝑒𝑧𝑖𝑐 𝑙𝑎 60 𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙𝑠𝑢𝑟𝑖/𝑠𝑒𝑐
C. FARADIC:{
𝐸𝑓𝑒𝑐𝑡𝑒 𝑣𝑎𝑠𝑜𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟𝑖𝑖
𝑟𝑒𝑣𝑢𝑙𝑠𝑖𝑣
𝑢𝑡𝑖𝑙𝑖𝑧𝑎𝑡 î𝑛 𝑎𝑐𝑒𝑙𝑎ș𝑖 𝑠𝑐𝑜𝑝
C.NEOFARADIC:{
𝑠𝑒 𝑝𝑜𝑎𝑡𝑒 𝑑𝑜𝑧𝑎 𝑐𝑢 𝑝𝑟𝑒𝑐𝑖𝑧𝑖𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎
𝐻𝑖𝑝𝑒𝑟𝑒𝑚𝑖𝑒
C. TRABERT:{
𝐴𝑛𝑎𝑙𝑔𝑒𝑧𝑖𝑒

C.EXPONENŢIALI: Electrostimularea musculaturii DENERVATE

10
 C. RECTANGULARI= Testarea și tratarea SPASTICITĂŢII ( inhibiţia
musuclaturii spastic+stimularea musculaturii antagoniste corespunzătoare)

CURENTUL DAD
MF=EXCITOMOTOR DF=ANALGEZIC
(50𝑯𝒛 ) (10𝑯𝒛 )
ACOMODARE

Pentru evitarea acomodării se utilizează:

𝑉𝑎𝑠𝑜𝑑𝑖𝑙𝑎𝑡𝑎ţ𝑖𝑒
 PL ( Perioadă Lungă ){
𝐴𝑛𝑎𝑙𝑔𝑒𝑧𝑖𝑒

 PS ( Perioadă Scurtă )
𝑉𝑎𝑠𝑜𝑑𝑖𝑙𝑎𝑡𝑎ţ𝑖𝑒
𝐵𝑖𝑜𝑡𝑟𝑜𝑓𝑖𝑐
{
𝑅𝑒𝑧𝑜𝑟𝑏𝑡𝑖𝑣
𝐴𝑛𝑎𝑙𝑔𝑒𝑧𝑖𝑖(𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑐𝑟𝑒ș𝑡𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑒𝑖 𝑑𝑒 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒)

 RS ( Ritmic Sincopat )(𝐴𝑛𝑎𝑙𝑔𝑒𝑧𝑖𝑒)

11
 Câmpuri magnetice de J.F. (MDF)

1) Forma continuă de 50, 100, 50-100 𝐻𝑧

2) Forma întreruptă:

 Ritmic:

 50 𝐻𝑧 (3”) = pauză(3”) – 50 𝐻𝑧 (3”)

 100 𝐻𝑧 (3”) = pauză (3”) – 100 𝐻𝑧 (3”)

 Aritmic: de 50, 100 și 50-100 𝐻𝑧 câte 6”, pauzele fiind inegale,

succedându-se aleator

Efecte:

𝑆𝐸𝐷𝐴𝑇𝐼𝑉𝐸
Curent continuu{𝑆𝐼𝑀𝑃𝐴𝑇𝐼𝐶𝑂𝐿𝐼𝑇𝐼𝐶𝐸
𝑇𝑅𝑂𝐹𝑂𝑇𝑅𝑂𝑃𝐸

𝐸𝑋𝐶𝐼𝑇𝐴𝑁𝑇𝐸
Curent întrerupt{𝑆𝐼𝑀𝑃𝐴𝑇𝐼𝐶𝑂𝑇𝑅𝑂𝑃𝐸
𝐸𝑅𝐺𝑂𝑇𝑅𝑂𝑃𝐸
12
 2. Curenţii de medie frecvenţă (MF)

 1000 – 100.000 𝑯𝒛
 Efecte apolare
 Acţionează pe baza principiului “SUMAŢIEI TEMPORARE”

EFECTE:
a. EXCITOMOTORII
b. ANALGEZICE
c. TROFICE
d. VASODILATATORII
e. INFLUENŢEAZĂ SNV
Forme de MF:
A. MF. Pură: 5000 𝐻𝑧 - dă acomodare

MF. De 4000𝐻𝑧
B. MF. De 5000𝐻𝑧 〉 forme de bază
MF. De 10.000𝐻𝑧

C. M.F. de bază MODULATA

13
 𝐴𝑁𝐴𝐿𝐺𝐸𝑍𝐼𝐶
𝐵𝐼𝑂𝑇𝑅𝑂𝐹𝐼𝐶
50 − 500𝑡𝑟𝑒𝑛𝑢𝑟𝑖/𝑠𝑒𝑐 {
𝐸𝑋𝐶𝐼𝑇𝑂𝑀𝑂𝑇𝑂𝑅
 În PS 𝑇𝑅𝑂𝐹𝐼𝐶
50 − 100
20 − 50
{ 𝑐𝑎𝑡𝑒𝑣𝑎
 În PL – EXCITOMOTOR
D. MF. SUPRAMODUATĂ ( PS-PL; PL-PS)
E. MF. REDRESATĂ – apar EFECTE POLARE ( nedorite )
F. C. INTERFERENŢIALI

Modalităţi de aplicare a curenţilor de MF

𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙𝑎ţ𝑖
1. C. de MF {𝑆𝑢𝑝𝑟𝑎𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙𝑎ţ𝑖
𝑟𝑒𝑑𝑟𝑒𝑠𝑎ţ𝑖
2. C. de MFINTERFERENŢIALI = încrucișarea endotisulară a doi curenţi de MF, ca
avantajele apolarităţii M.F. și eficienţele J.F. în profunzime cu character vibrator.

Există:

1. Interferenţă staţionară
2. Interferenţă nestaţionară
3. Interferenţă cu frecvenţă constant 0 – 100 𝐻𝑧 (MANUAL)

 Se aplică pe muschii striaţi sănătoși

 0 – 10 𝐻𝑧 = EXCITOMOTORI
𝑑𝑒𝑐𝑜𝑛𝑡𝑟𝑎𝑐𝑡𝑢𝑟𝑎𝑛𝑡𝑒
 0 – 50 𝐻𝑧 {
𝑣𝑎𝑠𝑐𝑢𝑙𝑜𝑡𝑟𝑜𝑓𝑖𝑐𝑒
 0 – 80 – 100 𝐻𝑧 = ANALGEZIE

4. C. interferenţiali cu frecvenţă variabilă ( modulată) = SPECTRU

𝑆𝑃𝐸𝐶𝑇𝑅𝑈 0 − 10𝐻𝑧 = 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑜𝑘𝑖𝑛𝑒𝑧𝑖𝑒(ℎ𝑖𝑝𝑜𝑡𝑜𝑛𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑖𝑛𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒)
{ 𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑟𝑢 90 − 100 𝐻𝑧 = 𝑎𝑛𝑎𝑙𝑔𝑒𝑧𝑖𝑒
𝑠𝑝𝑒𝑐𝑡𝑟𝑢 80 − 100𝐻𝑧 = 𝑀𝐼𝐶𝑅𝑂𝑀𝐴𝑆𝐴𝐽 𝐸𝑁𝐷𝑂𝑇𝐼𝑆𝑈𝐿𝐴𝑅

Modalităţi de aplicare:
14
 𝑝𝑙𝑎𝑛
𝑠𝑝𝑎ţ𝑖𝑎𝑙
{
𝑣𝑒𝑐𝑡𝑜𝑟𝑖𝑎𝑙
𝑑𝑖𝑛𝑎𝑚𝑖𝑐
𝑎𝑐ţ𝑖𝑜𝑛𝑒𝑎𝑧ă 𝑝𝑒 𝑚𝑢𝑠𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑁𝑂𝑅𝑀𝑂𝐼𝑁𝐸𝑅𝑉𝐴𝑇Ă
0 − 10 𝐻𝑧 = 𝐸𝑋𝐶𝐼𝑇𝑂𝑀𝑂𝑇𝑂𝑅 𝑝𝑒 𝑚𝑢𝑠𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑠𝑡𝑟𝑖𝑎𝑡ă
M.F.
12 − 35𝐻𝑧 = 𝐸𝑋𝐶𝐼𝑇𝑂𝑀𝑂𝑇𝑂𝑅 𝑝𝑒 𝑚𝑢𝑠𝑐𝑢𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑛𝑒𝑡𝑒𝑑ă
{ 80 − 100𝐻𝑧 𝐴𝑁𝐴𝐿𝐺𝐸𝑍𝐼𝐸

3. Curenţii de Înalta Frecvenţă

 Peste 300.000 𝐻𝑧 (pragul lui NERST)

 Efect CALORIC

Forme de Înaltă Frecvenţă ( IF) utilizate în practică:

 US ( ultrasunetul)
 U 𝑆𝑐 ( diatermia cu unde scurte)
 Diapuls

US = utrasonoterapia

 Totalitatea oscilaţiilor longitudinal ale elementelor mediului

 Amplitudinea oscilaţiilor particulare mediului străbătut este dependent de
VALOAREA ENERGIEI ULTRASONICE
 Aceste oscilaţiiale particulelor mediului străbătut joacă rol de MICROMASAJ
ENDOTISULAR
 Frecvenţa utilă – care asigură cea mai bună penetrabilitate, până la 6 cm =
800𝐾𝐻𝑧
 Este o procedura a cărei eficacitate terapeutică depinde de INTENSITATE
(exprimată în W/𝑐𝑚2 )

15
  Coeficientul de absorbţie a US de către diferitele organe este foarte diferit.
Miocardul are CEL MAI MARE COEFICIENT DE ABSORBŢIE = NU SE
APLICA PRECORDIAL !!!
 La întâlnirea unui obstacol, US se reflect generând apariţia UNDELOR
REGRESIVE care dacă sunt în cantitate mare și se adaugă undelor directe se
sumează cu acestea ducând la apariţia unor unde de aplitudine mare = UNDE
STAŢIONARE = cu efect distructiv.
 La trecerea US printr-un mediu lichid se produce fisurarea bulelor de lichid =
EFECT DE CAVITAŢIE = dăunător pentru organism; este o modalitate de
testare a funcţionalităţii capului de tratament.
 Zona central a capului de tratament emite cea mai mare intensitate

EFECTELE US:
𝑓𝑖𝑏𝑟𝑖𝑛𝑜𝑙𝑖𝑡𝑖𝑐𝑒 î𝑛 𝑑𝑜𝑧𝑒 𝑚𝑎𝑟𝑖
𝑎𝑛𝑎𝑙𝑔𝑒𝑧𝑖𝑐𝑒 𝑒𝑣𝑖𝑑𝑒𝑛𝑡𝑒, 𝑝𝑟𝑜𝑚𝑝𝑡𝑒 î𝑛 𝑑𝑜𝑧𝑒 𝑚𝑒𝑑𝑖𝑖
{
𝑟𝑒𝑐𝑜𝑛𝑠𝑡𝑟𝑢𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒 = 𝑜𝑠𝑡𝑒𝑜𝑓𝑖𝑡𝑜𝑧ă = î𝑛 𝑑𝑜𝑧𝑒 𝑚𝑖𝑐𝑖
𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡𝑒 𝑣𝑎𝑠𝑐𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒

DEBITUL ULTRASONIC MAXIM ADMIS = 10 W/𝒄𝒎𝟐

 (12 W/𝑐𝑚2 ) – (intensitatea maximă)

 Se calculează în funcţie de dimensiunea capului de tratament

USc = diatermia cu unde scurte

TERMOTERAPIE DE ÎNALTĂ FRECVENŢĂ – ce produce

INCĂLZIRE PROFUNDĂ.

Modalităţi de aplicare
USc = în câmp CONDENSATOR = cu electrozi SCHILPACK
𝑝𝑖𝑒𝑙𝑒𝑎
î𝑛𝑐ă𝑙𝑧𝑒𝑠𝑐 {
ţ𝑒𝑠𝑢𝑡𝑢𝑙 𝑎𝑑𝑖𝑝𝑜𝑠
{
𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑜𝑧𝑖𝑖 𝑠𝑒 𝑝𝑙𝑎𝑠𝑒𝑎𝑧ă 𝑝𝑎𝑟𝑎𝑙𝑒𝑙 𝑐𝑢 𝑧𝑜𝑛𝑎 𝑑𝑒 𝑡𝑟𝑎𝑡𝑎𝑚𝑒𝑛𝑡
𝑑𝑖𝑠𝑡𝑎𝑛ţ𝑎 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑜𝑑 − 𝑝𝑖𝑒𝑙𝑒: 𝑚𝑎𝑥𝑖𝑚 3 − 4 𝑐𝑚
16
USc = în câmp SOLENOID
î𝑛𝑐ă𝑙𝑧𝑒𝑠𝑐 𝑀𝑈Ș𝐶𝐻𝐼𝐼
{
𝑎𝑐ţ𝑖𝑜𝑛𝑒𝑎𝑧ă 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑐â𝑚𝑝

Curenţii de Joasă Frecvenţă

(generalităţi)
1. Domeniul de frecvenţa – după EDEL 1 – 1000 𝐻𝑧
2. Se impun principiului “EXCITAŢIEI SINCRONE” = 1stimul = 1 excitaţie
3. Curentii de J.F. acţionează asupra structurilor excitabile prin intermediul impulsurilor => curentii
de J.F. sunt numiţi și curenţi EXCITATORI. Efectul excitator al acestor curenţi se manifestă
asupra musculaturii denervate (total sau parţial) știut fiind faptul că musculatura normal
inervată se acomodează foarte repede.
4. Surse de curenţi de J.F:
a. C. galvanic (“pat” de curent cu impulsuri)= frecvenţă 0𝐻𝑧
b. C. de la reţea = curent alternativ sinusoidal cu o frecvenţa de 50𝐻𝑧
5. Aparatele care furnizeaza aceste forme de curent se numesc PANTOSTATE, iar cele utilizate în
practica curentă sunt TUR RS10 și TUR RS12 (produse în RDG) ce produc toate formele de
curent de J.F. utilizate in electroterapie după cum urmează:

TUR RS10 TUR RS12

Curent galvanic Curent galvanic

Curent galvanic ca “pat” pentru impulsuri Curent galvanic ca baza pentru impulsuri

Curent faradic și neofaradic Curent faradic și neofaradic

17
 Curent trabert Curent exponential si Trapez (tratarea spasticitatii
muscular împreună cu TUR RS10)
Curent DAD Grupuri de impulsuri dreptunghiulare și
exponenţiale cu durată constantă
Curent exponential

C dreptanghiular (pentru testarea spasticitatii

muscular în asociere cu TUR RS12)

6. Curenţii de J.F.(excitator, cu impulsuri) acţionează prin intermediul “ impulsurilor”.

Impuls = curent cu anumiţi parametric care acţionează o anumită perioadă de timp, fiind apoi
urmat de o pauză.

7. Pentru ca un stimul de J.F. să fie considerat IMPULS, trebuie să îndeplinească anumite condiţii
(parametrii caracteristici):
 Durata impulsului
 Durata pantei de creștere a intensităţii
 Durata pantei de descrestere a intensitatii
 Frecventa de succesiune a impulsurilor
8. Variatia in timp a unuia dintre parametrii unui stimul, poarta denumirea de MODULATIE
𝑑𝑒 𝐴𝑀𝑃𝐿𝐼𝑇𝑈𝐷𝐼𝑁𝐸 𝑐𝑢 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡 𝐴𝑁𝐴𝐿𝐺𝐸𝑍𝐼𝐶
Modulatia poate fi{ 𝑑𝑒 𝐹𝑅𝐸𝐶𝑉𝐸𝑁𝑇𝐴 → 𝑖𝑛𝑙𝑎𝑡𝑢𝑟𝑎 𝑓𝑜𝑟𝑚𝑒𝑙𝑒 𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑜𝑚𝑜𝑑𝑎𝑟𝑒
𝑑𝑒 𝐷𝑈𝑅𝐴𝑇𝐴 → 𝑒𝑓𝑒𝑐𝑡 𝐷𝐸𝐶𝑂𝑁𝑇𝑅𝐴𝐶𝑇𝑈𝑅𝐴𝑁𝑇
9. Exista si o variatie in timp a diferitilor parametric in acelasi timp  SUPRAMODULATIE
10.Pentru a excita un stimul trebuie sa indeplinineasca pe langa parametrii lui specifici ( intensitate,
durata):
 Intensitate reobazica → intensitatea pragului (minima) a curentului ce determina o excitatie
intr-un timp nedefinit.
 Timp util necesar → timpul minim de trecere ( actiune) a unui curent de intensitate
reobazica pentru a produce o contractie muscular.
11.Electrostimularea (utilizand curent cu impulsuri) vizeaza:
 Electrostimularea musculaturii striate:

normal inervate (cu curenti rectangulari ) = gimnastica musculara − electrokinezie

{
denervate (cu curenti triangulari  )

 Electrostimularea musculaturii netede: (viscerale, aperetilor vasculari)

 Electrostimularea miocardului – defibrilare
𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑇𝑟𝑎𝑏𝑒𝑟𝑡
 Electrostimularea muschilor aferenti – electroterapia antalgica {
𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝐷𝐴𝐷
18
12.Paramterii aprecierii excitabilitatii neuro-musculare:
a. Reobaza → intensitatea pragului la care apare o contractie minima
b. Cronaxia → 2Rb ( dublul reobazei)= timpul util minim necesar pentru a produce o
excitatie minima. ( 0,1 – 0,6 ms)
𝟏
c. Indicele de excitabilitate : 𝒄𝒓𝒐𝒏𝒂𝒙𝒊𝒆 𝒙 𝑹𝒃
d. Bruschetea stimului - constanta HILL k=cronaxia x 1,44
e. Constanta de acomodare 
𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙𝑠 𝑡𝑟𝑖𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟
𝛼 = 𝐼𝑚𝑝𝑢𝑙𝑠 𝑑𝑟𝑒𝑝𝑡𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟 = 2,5 − 6 cand 𝛼 = 1 → 𝑑𝑒𝑛𝑒𝑟𝑣𝑎𝑟𝑒 𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙𝑎
13.C de J.F. sunt utilizati în:
 Electrodiagnostic
 Electrostimularea:
o Musculaturii normal inervate (electrokinezie, kinezie)
o musculaturii(𝑝𝑎𝑟𝑡𝑖𝑎𝑙
𝑡𝑜𝑡𝑎𝑙
) denervate
1. ELECTRODIAGNOSTIC
Presupune:

 Dovedirea existentei unei leziuni de NMP (nerv motor periferic)

 Determinarea nivelului lezional
 Stabilirea timpului de leziune

2. ELECTROSTIMULARE:

REGULI GENERALE:
1. Bolnav relaxat psihic si motor
2. Camera in care se efectueaza electrosimularea va avea maxim de confort (sa nu existe nici un fel de
sursa care sa distraga atentia bolnavului)
3. I se va explica bolnavului in ce consta procedura, ce anume urmarim si ce anume va simti.
4. Pe tot parcursul procedurii de electrostimulare este necesara PARTICIPAREA si
COLABORAREA pacientului pentru a-i creea noi imagini kinestezice.
5. Pozitionarea membrului sau segmentului de tratat se va efectua de asemenea maniera incat sa fie
scos de sub incidenta fortelor gravitationale.
6. Inainte de electrostimulare se vor aplica procedure de incalzire ( bai ascendente de member, la
temperatura de 37-39 grade C pentru 5- 10 min cu scopul imbunatatirii circulatiei locale si cresterii
aportului de 𝑂2; imbunatatirea metabolismului local, celular)

B. 1 ELECTROSTIMULAREA MUSCULATURII TOTAL DENERVATE

1) Se utilizeaza stimuli cu panta F. LINA(musculatura denervata si-a pierdut capacitatea de a se
acomoda)
19
2) Stimuli vor fi IZOLATI
3) Stimularea se face prin APLICARE DIRECTA PE FIBRELE MUSCULARE DENERVATE
4) Parametii stimulilor:
 Panta foarte lina = durata de crestere a intensitatii sa fie cat mai mare
 Durata de actiune a impulsului(𝑑𝑖 ) variabila, intre 100 – 400 -800ms(in functie de
gradul leziunii)
𝐼
 Intensitatea stimulului se stabileste conform curbe 𝑡
 Durata pause dintre stimuli va fi de 3-5 ori mai mare decat durata de actiune a
impulsului (pentru a se evita instalarea oboselii musculare)
 Numarul total de impulsuri/sedinta = 10-15
 Numarul total de sedinte, variabil in functie de evolutie
𝑜 𝑠𝑒𝑑𝑖𝑛𝑡𝑎 𝑝𝑒 𝑧𝑖
 Ritm: { Metoda este costisitoare, de lunga durata
𝑐𝑒𝑙 𝑝𝑢𝑡𝑖𝑛 3 𝑠𝑒𝑑𝑖𝑛𝑡𝑒 𝑝𝑒 𝑠𝑎𝑝𝑡𝑎𝑚𝑎𝑛𝑎
si monotona.

B2. ELECTROSTIMULAREA MUSCULATURII PARTIAL DENERVATE

(atrofii musculare de imobilizare)

Se mai numeste “ELECTROKINEZIE SCHWELLSTROM”

 Intensitatea stimulilor se apreciaza dupa curba I/t

 Se folosesc SUCCESIUNI PROGRESIVE DE IMPULSURI
 Aplicarea electrodului active se face indirect, prin intermediul nervului motor periferic
 Frecventa impulsului = 50𝐻𝑧
 Durata unui impuls = 1 ms
IN ELECTROSIMULARE, ELECTRODUL ACTIV (-)

EFECTELE CURENTULUI DE JOASA FRECVENTA

𝒆𝒇𝒆𝒄𝒕𝒆 𝒔𝒕𝒊𝒎𝒖𝒍𝒂𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊 𝒑𝒆 𝒖𝒏𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆𝒂 𝒏𝒆𝒖𝒓𝒐 − 𝒎𝒐𝒕𝒐𝒓𝒊𝒆 𝒂𝒇𝒆𝒄𝒕𝒂𝒕𝒂

𝒆𝒇𝒆𝒄𝒕𝒆 𝒅𝒆 𝒔𝒕𝒊𝒎𝒖𝒍𝒂𝒓𝒆 𝒂 𝒇𝒐𝒓𝒕𝒆𝒊 𝒅𝒆 𝒄𝒐𝒏𝒕𝒓𝒂𝒄𝒕𝒊𝒆 𝒎𝒖𝒔𝒄𝒖𝒍𝒂𝒓𝒆
-{
𝒆𝒇𝒆𝒄𝒕𝒆 𝒂𝒔𝒖𝒑𝒓𝒂 𝑺𝑵𝑽
𝒆𝒇𝒆𝒄𝒕𝒆 𝒗𝒂𝒔𝒐𝒅𝒊𝒍𝒂𝒕𝒂𝒕𝒐𝒓𝒊𝒊

ANALGEZIE

𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒉𝒊𝒑𝒆𝒓𝒑𝒐𝒍𝒂𝒓𝒊𝒛𝒂𝒓𝒆 = 𝒂𝒏𝒆𝒍𝒆𝒄𝒕𝒓𝒐𝒕𝒐𝒏𝒖𝒔

{𝒆𝒇𝒆𝒄𝒕𝒖𝒍 𝒂𝒏𝒂𝒍𝒈𝒆𝒛𝒊𝒄 𝒅𝒆𝒑𝒊𝒏𝒅𝒆 𝒅𝒆 𝒇𝒐𝒓𝒎𝒂 𝒊𝒎𝒑𝒖𝒍𝒔𝒖𝒓𝒊𝒍𝒐𝒓
𝒄𝒆𝒍𝒆 𝒎𝒂𝒊 𝒂𝒏𝒂𝒍𝒈𝒆𝒛𝒊𝒄𝒆 𝒇𝒐𝒓𝒎𝒆 𝒅𝒆 𝒄𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕 𝒔𝒖𝒏𝒕:

 Curentii faradici
20
  Curentii neofaradici
 Curentii rectangulari
 Curentii DAD

CONTRAINDICAŢII – RISCURI – MĂSURI GENERALE DE

PRECAUŢIE ÎN APLICAŢIILE CURENŢILOR DE JOASĂ
FRECVENŢĂ

 NU trebuie aplicaţi pe regiunea precordială

 Examinarea atentă a tegumentului zonei de tratat, pentru decelarea unor escoriaţii, plăgi, leziuni
dermatologice, în scopul aplicării unor măsuri de protejare cu materiale gumate, mușama
cauciucată, precum și a unor alergii cutanate la diferite substanţe.
 Verificarea integrităţii și calităţii electrozilor
 Respectarea condiţiilor de utilizare a materialului hidrofil de protecţie:
o grosimea corespunzătoare a stratului;
o să depășească marginile electrodului metalic;
o să fie bine netezit;
o să fie bine îmbibat, uniform cu apă sau soluţie medicamentoasă.
 În cazurile cu tegument sensibil sau cu leziuni superficiale intensitatea curentului va depăși 0,1
mA/𝑐𝑚2 de suprafaţă de electrod active, indifferent de toleranţa individual relatată de
pacient.
 Evitarea regiunilor în care sunt incorporate piese metalice de osteosinteză, endoproteze (
chiar nemetalice – cum este proteza totală de șold)
 Înainte de aplicarea unor ionogalvanizări transorbitare, trebuie să ne asigurăm de absenţa
unor leziuni conjunctivale, de fund de ochi și a glaucomului.
 Respectarea tuturor acestor precauţiuni reduce accidentele posibile la 1 la 10.000 de
aplicaţii:
o Se vor evita:
 Stările hemoragice locale,
 Trombozele venoase superficiale și profunde a regiunii abdominale
 În timpul menstruaţiei
 Sarcină
o La aplicaţiile de curenţi excitomotori se evită zonele cu:
21
  Edem localizat
 Aderenţele musculare
 Zonele cu temperatură locală scăzută
 Zonele cu pierderea sensibilităţi termice
 Leziunile localizate
 Regiunile cu piese metalice intratisulare

FORME DE CURENT DE JOASĂ FRECVENŢĂ

(CURENT CU IMPULSURI)
ELEMENT COMUN = PERIOADA (T) = durata impulsului + durata pauzei

1. C. Neofaradic
 Succesiune de impulsuri rectangular

𝒅𝒊 = 1 ms

T = 20 ms

←-----20 ms-----

 Grupuri de impulsuri rectangular modulate în amplitudine. Fiecare impuls din

cadrum grupului păstrează parametrii:

𝒅𝒊 = 1 ms

T = 20 ms

 Frecvenţa curetului neofaradic 50𝑯𝒛

𝒆𝒙𝒄𝒊𝒕𝒐𝒎𝒐𝒕𝒐𝒓
 Acţiunea :{𝒗𝒂𝒔𝒐𝒅𝒊𝒍𝒂𝒕𝒂𝒕𝒐𝒓
𝒂𝒏𝒂𝒍𝒈𝒆𝒛𝒊𝒄

22
 2. C. Trabert
 Impulsuri rectangulare
𝒇𝒓𝒆𝒄𝒗𝒆𝒏ţ𝒂 𝟏𝟒𝟎𝑯𝒛
 Parametrii:{ 𝒅𝒊 = 𝟐 𝒎𝒔
𝑻 = 𝟓𝒎𝒔
 Actiune – analgezie

3. C. Leduc
 Impulsuri rectangulare

𝒇𝒓𝒆𝒄𝒗𝒆𝒏ţ𝒂 𝟏𝟎𝟎 − 𝟓𝟎𝑯𝒛

 Parametrii:{ 𝒅𝒊 = 𝟏𝒎𝒔
𝑻 = 𝟏𝟎 𝒎𝒔
1 10ms 1
 Acţiunea : ANALGEZIE

4. C. DAD ( diadinamici)
𝒄𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕𝒖𝒍 𝒈𝒂𝒍𝒗𝒂𝒏𝒊𝒄 𝒄𝒂 𝒃𝒂𝒛ă 𝒅𝒆 𝒊𝒎𝒑𝒖𝒍𝒔
 Provin fie din:{
𝒄𝒖𝒓𝒆𝒏𝒕 𝒔𝒊𝒏𝒖𝒔𝒐𝒊𝒅𝒂𝒍 (𝒅𝒆 𝒓𝒆ţ𝒆𝒂) − 𝒑𝒓𝒊𝒏 𝒓𝒆𝒅𝒓𝒆𝒔𝒂𝒓𝒆
 Există 5 forme de C. DAD:
o Monofazat fix = MF
o Difazat fix = DF
o Lungă perioada = PL
o Scurtă perioadă = PS
o Ritm sincopat = RS

Caracteristici:

Panta de descreștere este mai lentă decât cea de creștere a intensităţii (c. exponenţiali)

23
 JOASA FRECVENŢĂ
Frecvenţa : 1 – 1000 Hz – după EDEL

Origini:

𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
𝑑𝑖𝑛 𝑐. 𝑐𝑜𝑛𝑡𝑖𝑛𝑢𝑢 (𝑐. 𝑔𝑎𝑙𝑣𝑎𝑛𝑖𝑐)𝑐𝑢 𝑂 = 0𝐻𝑧 𝑝𝑟𝑖𝑛 𝑚𝑜𝑑𝑢𝑙𝑎𝑟𝑒 𝑑𝑒 {
J.F.: { 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡ă
𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡 𝑎𝑙𝑡𝑒𝑟𝑛𝑎𝑡𝑖𝑐: 𝑂 = 50 𝐻𝑧
𝑇𝑈𝑅 𝑅𝑆 10
Surse:{ care fuzionează:
𝑇𝑈𝑅 𝑅𝑆 12

1. Curent galvanic
2. Curent galvanic ca bază pentru impulsuri
3. Curent neofaradic
4. Curent Trabert
5. Curenţi DAD
6. Curenţi exponenţiali izolaţi și în succesiune de impulsuri.
7. Curent trapeizoidal izolat și in succesiune de impulsuri
8. Curent rectangular (dreptunghiular) pentru tratamentul musculaturii spastice
9. Grupuri de impulsuri

Curenţii de J.F. acţionează prin intermediul STIMULILOR electrici asupra structurilor excitabile
ale organismului (receptori) care joacă rolul unor traductori biologici, solicitând din partea
organismului răspunsuri diferenţiate, integrale, complexe.

Impuls = un curent sau o tensiune care există un anumit timp, după care urmează o pauză.

Efectele J.F. cu impulsuri depend de:

 Intensitate
 Frecvenţă
24
  Integritatea și paticularitatea stimulilor
 Locul aplicării
 Durata stimulării

Curentul de J.F. cu impulsuri are următorii parametrii:

1. Perioadă (T) = intervalul de timp după care se repetă stimuli

1
2. Frecvenţa = 𝑓 = 𝑇
3. Valoarea de vârf = intensitatea de vârf = Iv
4. Valoarea medie

Curentul cu impulsuri se caracterizează prin:

 Forma impulsului
 Amplitudinea impulsului
 Frecvenţa impulsului
 Durata impulsului
 Durata pauzei
 Modulaţia acestor parametrii

Din punct de vedere al formei, impulsurile pot fi:

1. Impuls rectangular (dreptunghiular) = C. Leduc

𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑠𝑡𝑖𝑚𝑢𝑙𝑢𝑙𝑢𝑖
T()=s+p { 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑝𝑎𝑢𝑧𝑒𝑖
𝐼 = 𝑣𝑎𝑟𝑖𝑎𝑏𝑖𝑙ă
2. C. exponenţiali: panta de creștere(Î) a intensităţii este diferită de panta de descreștere.
Durata stimulului = durata pantei de crestere (Î) a I x durata pantei de descreștere a I

3. C. triunghilar = panta de creștere a I = panta de descreștere.

4. C. trapezoidal: panta de creștere a I + durata eficace a impulsului + durata de scădere a I

25
 Durata eficace a impulsului
5. C. trapezoidal cu frânturi exponenţiale:

6. C. diadinamici obţinuţi din curent sinusoidal

𝑚𝑜𝑛𝑜𝑟𝑒𝑑𝑟𝑒𝑠𝑎𝑟𝑒
frecvenţa acestor
(𝑑𝑖𝑠𝑝𝑎𝑟𝑖ţ𝑖𝑎 𝑢𝑛𝑑𝑒𝑖 𝑛𝑒𝑔𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒)
1
impulsuri = 20𝑚𝑠
50

𝑟𝑒𝑑𝑟𝑒𝑠𝑎𝑟𝑒
𝑑𝑢𝑏𝑙ă 𝑠𝑐ℎ𝑖𝑚𝑏𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑠𝑒𝑛𝑠𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑢𝑛𝑑𝑒𝑙𝑜𝑟 𝑛𝑒𝑔𝑎𝑡𝑖𝑣𝑒
(+)(-)+(+)(-) = C. DAD

Toate aceste forme de impulsuri, indiferent de frecvenţa lor, se pot MODULA .

Prin MODULAŢIE se înţelege progresul de variaţii în timp a unuia dintre parametrii

𝑎𝑚𝑝𝑙𝑖𝑡𝑢𝑑𝑖𝑛𝑒𝑎 − 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎
impulsului:{𝑓𝑎𝑧𝑎 − 𝑟𝑖𝑡𝑚𝑖𝑐𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎, 𝑓𝑟𝑒𝑐𝑣𝑒𝑛ţ𝑎
𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎

1. MODULAŢIA DE AMPLITUDINE (DE INTENSITATE)

SE CARACTERIZEAZĂ PRIN:

 Creșterea și descreșterea progresivă a intensităţii stimulului impulsului

26
  Durata și frecvenţa impulsurilor = constant
 Cu pause între impulsuri sau fără, efectul principal al acestei modulaţii = potenţarea
analgeziei.

În cazul în care modulaţia de amplitudine urmărește:

 O pantă ascendentă
 Un platou
 O pantă descendentă
 Durata modulaţiei = 0,05 – 1
 Durata pauzei dintre trenurile de impulsuri 3-5 sec
 Ciclul durează 6 secunde.
Modulaţii în SCHWELLSTROM

2. MODULAŢIA DE RITMICITATE ( FRECVENŢĂ)

 Forma, intensitatea și durata stimulilor este constantă
 Variază frecvenţa cu care se succed impulsurile (variază durata pauzelor dintre
impulsuri) curent care înlătură posibilitatea acomodării.

3. Modulaţia de durată:

 intensitatea – amplitudinea, frecvenţa impulsurilor este constantă

 variază durata fiecărui stimul ( prin reglaj de la aparatul care favorizează impulsuri);
posibilitate de creștere a duratei impulsului este diferită în funcţie de aparatul utilizat.
După ce impulsurile au atins o anumită valoare de creștere a duratei, tot lent, progresiv
începe scăderea duratei impulsurilor, ajungându-se la durata iniţială, apoi începe un nou
ciclu. => EFECT DECONTRACTURANT.

Fenomenul de SUPRAMODULAŢIE este posibilitatea de a suprapune 2 modulaţii diferite.

Peste o modulaţie de durată, se poate suprapune o modulaţie de intensitate -> stimuli iniţiali au
o durată și o amplitudine unică, urmaţi fiind de impulsuri cu durate și amplitudini din ce în ce
mai mari-> supramodulaţia în SCHWELLSMNGEK cu efecte intens ANALGETICE.

Prin combinaţia diferitelor forme de modulaţii se pot obţine diferite forme de curent cu
impulsuri cu impulsuri în funcţie de scopul urmărit.

Curenţii de J.F. cu impulsuri se mai numesc și EXCITOMOTORI, deoarece acţionează asupra

𝑚𝑢ș𝑐ℎ𝑖
structurilor biologice excitabile:{
𝑛𝑒𝑟𝑣𝑖

27
Sunt forme de curnt utilizaţi în ELECTROSTIMULARE:

𝑐𝑢 𝑖𝑛𝑒𝑟𝑣𝑎ţ𝑖𝑒 𝑝ă𝑠𝑡𝑟𝑎𝑡ă
1. Electrostimularea musculaturii striate:{
𝑑𝑒𝑛𝑒𝑟𝑣𝑎𝑡ă (𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛ţ𝑖 𝑡𝑟𝑖𝑎𝑛𝑔ℎ𝑖𝑢𝑙𝑎𝑟𝑖)
2. Electrostimularea cu aferenţi = terapie antalgică(c. Trabert, C. DAD)
3. Electrostimularea musculaturii netede pentru:
 Stimularea musulaturii striate cu inervaţie integral vom utilize curent cu PANTĂ
BRUSCĂ DE CREȘTERE A INTENSITĂŢII ( C. sinosoidali, C. alternative, C.
rectangulari, C. faradic)
 Stimularea musculaturii denervate și a celei netede => EXCITAŢIE SELECTIVĂ.

Pentru a excita însă musculatura denervată este necesar să stabilimsediul leziunii, lucrul
care se realizează prin electrodiagnostic.

Electrodiagnosticul leziunii neuro-musculare se poate face:

𝑐. 𝑔𝑎𝑙𝑣𝑎𝑛𝑖𝑐
1. Classic = cu ajutorul { prin testarea pe punctul motor.
𝑐. 𝑓𝑎𝑟𝑎𝑑𝑖𝑐
𝐼
2. Prin curbele 𝑡 = cu ajutorul curentului rectangular și triunghiular, stabilindu-se pentru
fiecare formă de curent cronaxia și coeficientul 𝛼 de acomodare
3. Electromiografia ( E.M.G.)

După ce s-a stabilit locul leziunii și gradul de gravitate se începe electrostimularea, ţinând cont de
câţiva factori ce influenţează contracţia în:

a. Temperatură = t ↘ (scăzută) determină o ↗(creștere) a duratei de contracţie.

NU SE VOR APLICA ELECTROZII RECI
b. Intensitatea impulsului poate avea 3 plaje:
a. Subliminar
b. Inframaximal
c. Supramaximal

O anumită I a impulsului determină contracţia muscular a unui anumit număr de fibre musculare.

Cu cât ↗ I impulsului, se RECRUTEAZĂ” un număr mai mare de fibre musculare care se contractă
=>”SUMAŢIE SPAŢIALĂ”

c. Intensitatea de contracţie a musculaturii este dependent de frecvenţa(succesiunea)

impulsurilor.

Pentru această stimulare se constată că la primul stimul, mușchiulrăspunde cu o anumită

intensitate, la a II-a stimulare, răspunsul este mai mare, s.a.m.d. până se atinge un maxim al

28
răspunsului. Înregistrarea specific a fenomenului sugerează o scară și poartă denumirea de
“fenomenul scării BOWDITCH”.

Dacă impulsurile se succed cu o frecvenţă mare ( 15-20/sec), contracţiile musculare

fuzionează => contracţia muscular ce apare are o durata de 4-5 ori mai mare decât în cazul
stimulării cu un singur impuls, deoarece apare fenomenul de “SUMAŢIE SPAŢIALĂ” (1 stimul
determină contracţia anumitor fibre msculare, al doilea stimul, găsește aceste fibre în perioada
refractară, deci ele nu mai pot reacţiona, așa că la al doilea stimul, reacţionează fibrele din
imediata apropiere a primelor.

În cazul musculaturii denervate, nu se mai poate vorbi de “SUMAŢIE SPAŢIALĂ”, ci numai

de cea TEMPORALĂ. La stimuli răspund numai fibrele musculaturii neexcitate din zona afectată
sau sănătoasă, acomodându-se.

d. Forma impulsului

Electrostimularea se reactivează cu curent CU PANTĂ BRUSCĂ – pentru a evita acomodarea.

𝒎𝒖𝒔𝒄𝒖𝒍𝒂𝒕𝒖𝒓𝒂 𝒅𝒆𝒏𝒆𝒓𝒗𝒂𝒕ă
 Cu pantă lină – la { electrostimularea selectivă
𝒎𝒖𝒔𝒄𝒖𝒍𝒂𝒕𝒖𝒓𝒂 𝒏𝒆𝒕𝒆𝒅ă

Locul de aplicare al electrozilor:

𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡ă − 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑝𝑒𝑡𝑒𝑙𝑒 𝑚𝑢ș𝑐ℎ𝑖𝑢𝑙𝑢𝑖
a. { ↗(zona de proiecţie tegumentară a locului unde se
𝑖𝑛𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐𝑡ă − 𝑙𝑎 𝑛𝑖𝑣𝑒𝑙𝑢𝑙 𝑝𝑢𝑛𝑐𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑚𝑜𝑡𝑜𝑟
ramifică nervii în mușchi). Există “hărţi” cu punctele motorii
b. 𝐴𝑝𝑙𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑓𝑖𝑥ă − 𝑚𝑜𝑛𝑜𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟ă 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣ă

Tipuri de curenţi de J.F.

1. CURENTUL GALVANIC
Este un curent continuu si se obţine din curent de la reţea (curent alternativ sinusoidal cu
o frecvenţă de 50Hz) prin redresare cu ajutorul pantostat…… -> curent reţea.

În electricitate sensul curentului electric (forţa cu care sunt deplasaţi electronii este de la
(-) la (+)
Deplasarea sarcinilor electrice se face prin intermediul unei forţe electromotorii, numită
TENSIUNE (V) .
Sarcinile electrice mobilizate de tensiune sunt supuse acţiunii rezistenţei(R) generată de
conductor.

29
 𝑉
Intensitatea (I) curentului : 𝐼 = 𝑅 𝑉=𝐼𝑅
În funcţie de direcţia de curgere a particulelor încărcate electric printr-un conductor, aceștia sunt
împărţiţi în:
a. Conductori de gr I : (-) -> (+)
(+)𝑠𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑙𝑎𝑠𝑒𝑎𝑧ă (−)
b. Conductor de gr II : {
(−)𝑠𝑒 𝑑𝑒𝑝𝑙𝑎𝑠𝑒𝑎𝑧ă(+)

Organismul uman = conductor de gradul II = este un bun conductor de electricitate.

Cele mai bune conducătoare sunt :

 Sângele
 Limfa
 Glandele sudoripare
 mușchii
 ţesutul osos
 organele interne

În organismul uman sarcinile electrice sunt vehiculate de IONI.

Într-un circuit electric, conducţia este electronic, determină mecanismul de transformare a

conducţiei electrolitice în CONDUCŢIE IONICĂ, (determinată de ionii pozitivi și negativi).

Dintre aceștia numai o parte la care I = coefficient de activitate servește la transport => comandă
ionică.

Capacitatea ţesuturilor de a permite trecerea curentului electric se numește

CONDUCTANŢĂ și ea reflectă capacitatea diferită a astructurilor corpului uman de a fi mai mult
sau mai puţin bune conducătoare de electricitate. => corpul uman este un conducător de
electricitate, el fiind omogen, diferitele sale componente se vor comporta diferit .

 Conducătoare gr I -> foarte bune conducătoare de electrcitate:

𝑠â𝑛𝑔𝑒𝑙𝑒
𝑙𝑖𝑚𝑓𝑎
{
𝑙𝑖𝑐ℎ𝑖𝑑𝑢𝑙 𝑐𝑒𝑓𝑎𝑙𝑜 − 𝑟𝑎ℎ𝑖𝑑𝑖𝑎𝑛 (𝐿𝐶𝑅)
𝑐𝑜𝑟𝑝𝑢𝑙 𝑣𝑖𝑡𝑟𝑜𝑠
 Conducătoare gr II -> bune conducătoare :
𝑔𝑙𝑎𝑑𝑒𝑙𝑒 𝑠𝑢𝑑𝑜𝑟𝑖𝑝𝑎𝑟𝑒
{ 𝑚𝑢ș𝑐ℎ𝑖𝑖
𝑜𝑟𝑔𝑎𝑛𝑒𝑙𝑒 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑟𝑛𝑒
 Conducătoare gr III -> rău conducătoare:

30
 𝑜𝑠𝑢𝑙
𝑛𝑒𝑟𝑣
ţ𝑒𝑠𝑢𝑡 𝑎𝑑𝑖𝑝𝑜𝑠
𝑐𝑟𝑒𝑖𝑒𝑟
{𝑀𝑆 (𝑚𝑎𝑑𝑢𝑣𝑎 𝑠𝑝𝑖𝑛ă𝑟𝑖𝑖)
 Conducător gr IV :
𝑝𝑖𝑒𝑙𝑒𝑎
{
𝑢𝑛𝑔ℎ𝑖𝑖𝑙𝑒

La trecerea curentului printr-un conductor, acesta întâmpină o rezistenţă

𝐾 𝑒
R=𝑢 2 𝑆 …… = rezistivitatea ce depinde de natura conductorului
0𝑒
𝑒 1
R=… . 𝑥 G= = CONDUCTANŢA
𝑆 .

REZISTIVITATEA diferitelor ţesuturi, structure și organe ale organismului este diferită:

 Cea mai mare rezistivitate:
o O are pielea, și ea se datorează ţesutului cornos al pielii
o Ţesuturile bogate in aer ( ţesutul adipos, plămânii)
o Organe parenchimatoase - α 400 -600 𝛺/ cm
o Mușchii - α 300 𝛺/ cm
o Mediile labiale - α 85 – 130 𝛺/ cm

Efectele fizico-chimice ale curentului continuu (galvanic)

1. Efectul caloric ( electrocalorie)
Q=UIE= R𝐼 𝑒 𝑡 = legea lui Joule
Cantitatea de căldură degajată la trecerea curentului electric printr-un conductor este în
funcţie de:
𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑒𝑛ţ𝑎 𝑐𝑜𝑛𝑑𝑢𝑐𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖
{ 𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖
𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑐â𝑡 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙ă 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙
2. Efectul luminous
3. Efectul termoelectric
4. Electroliză – subelectroliză
 Curentul electric prin lichide = mișcarea dirijată de purtătorii de sarcini (+); (- )(ioni)
 Capacitatea lichidului de a facilita trecerea curentului electric
 Conductibilitatea ionică, curentul electric primind denumirea de curent ionic
 Apa distilată nu conţine ioni( este dielectric) care să fie puși în mișcare de tensiunea
electric
 Substanţele care sunt in stare lichidă conduc curentul electric se numesc
ELECTROLIŢI.
 Electroliza = disocierea unor molecule de atomi și încarcarea acestora cu sarcini
electrice -> IONI. Dirijarea ionilor către electrozi unde sunt neutralizaţi și revin la
31
 stadiul de atomi sau radicali activi care se se depun pe electrod în funcţie de
𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑖𝑐
{ n=Kit – natura electrolitului
𝑡𝑖𝑚𝑝𝑢𝑙 𝑐â𝑡 𝑐𝑖𝑟𝑐𝑢𝑙ă

Sub influenţa curentului electric, A(+) și C(-) se crează un camp electric care dirijează ionii spre
electrodul de sens inver

Na Cl disociază electrolitic

I. Na Cl ⥂ 𝑁𝑎 + + 𝐶𝑙 −
𝑁𝑎+ 𝑑𝑒𝑝𝑙𝑎𝑠𝑎𝑡 𝑐ă𝑡𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑡𝑜𝑑 (−)
II. { −
𝐶𝑙 𝑑𝑒𝑝𝑙𝑎𝑠𝑎𝑡 𝑐ă𝑡𝑟𝑒 𝑎𝑛𝑜𝑑 (+)
III. La nivelul electrozilor, ionii își pierd sarcinile
electrice și se transform în radicali active care se
combină cu 𝐻2 O
4Cl +2𝐻2 O=4ClH+𝑂2 Na + 𝐻2 O = NaOH + 𝐻 +
HCl ⥂ 𝐻 + + 𝐶𝐿2 NaOH ⥂ 𝑁𝑎+ + 𝑂𝐻 −
+
Acumularea ionilor de 𝐻 determină Acumularea sarcinilor negative determină
schimbarea polarităţii, cu acumulare de sarcini DEPOLARIZARE
positive, HIPERPOLARIZARE =>
HIPEREXCITABILITATE

ELECTROFOREZA = deplasarea sub acţiunea curentului electric a substanţelor încărcate:

+ 𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑐𝑎𝑡𝑜𝑑 (−)

{
− 𝑠𝑝𝑟𝑒 𝑎𝑛𝑜𝑑 (+)

FĂRĂ ASOCIAŢIE ELECTROLITICĂ ( substanţele rămân intacte)

Efectele biologice
CORPUL OMENESC = CONDUCTORDE GRADUL II
La trecerea unui curent electric prin corp se produc:

1. Efecte polare = la nivelul electrozilor

2. Efecte interpolare = între electrozi

1. Efectele polare:

 Apar la nivelul locului de contact dintre electrod – tegument

32
  Ele depend de:
𝑓𝑜𝑟𝑚ă
𝑑𝑖𝑚𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑒
o Calităţile electrodului {
𝑐𝑜𝑚𝑝𝑜𝑧𝑖ţ𝑖𝑒: 𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑜𝑧𝑖 𝑛𝑒𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑧𝑎ţ𝑖 (𝑟𝑒𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖)
𝑒𝑙𝑒𝑐𝑡𝑟𝑜𝑧𝑖 𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑧𝑎ţ𝑖 (𝑖𝑟𝑒𝑣𝑒𝑟𝑠𝑖𝑏𝑖𝑙𝑖)
𝑑𝑖𝑟𝑒𝑐ţ𝑖𝑎
2. Calităţile curentului:{ 𝑠𝑒𝑛𝑠𝑢𝑙
𝑖𝑛𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎
𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎
3. Particularităţile tegumentului – rezistibilitatea cea mai mare

𝑨𝑵𝑬𝑳𝑬𝑪𝑻𝑹𝑶𝑻𝑶𝑵𝑼𝑺
Efectele polare sunt cunoscute ca ELECTROTONUS {
𝑪𝑨𝑬𝑳𝑬𝑪𝑻𝑹𝑶𝑻𝑶𝑵𝑼𝑺
Membrana celulară = este o membrană polarizată, încărcată(+) la exterior și (-) la interior=>
echilibrul ionic de membrană => Szent GŸORGŸ

[𝑁𝑎 + ][𝐻𝐶𝑂3− ][HP𝑂4 ]

− K
[𝐾][𝐶𝑎++ ][𝑀𝑔++ ][𝐻+ ]

𝑠𝑐ă𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑢𝑚ă𝑟ă𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 = ℎ𝑖𝑝𝑜𝑒𝑥𝑐𝑖𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡ăţ𝑖𝑖

{ =potenţialul de membrană=de repaus = -90mV
𝑠𝑐ă𝑑𝑒𝑟𝑒𝑎 𝑛𝑢𝑚𝑖𝑡𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖 = ℎ𝑖𝑝𝑒𝑟𝑒𝑥𝑐𝑖𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡ăţ𝑖𝑖

Stimularea cu un curent continuu( alt excitant)a membrane => acumularea sarcinior(+)

la exteriorul celulei și tulburarea echilibrului de membrană în sensul în care se produce o scădere
a potenţialului de membrană cu 15-20mV = potenţial critic.

Continuând stimularea, se acumulează și mai mult sarcinile +, se produce o tensiune de

polarizare capabilă să învingă rezistenţa opusă de membrană -> 𝑁𝑎 + 𝑖𝑛𝑡𝑟ă î𝑛 𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙ă =>
𝐻𝐼𝑃𝐸𝑅𝑃𝑂𝐿𝐴𝑅𝐼𝑍𝐴𝑅𝐸𝐴
[𝑁𝑎+ ][𝐻𝐶𝑂 − ][HP𝑂 ]
 3
↘valorii numărătorului [𝐾][𝐶𝑎++][𝑀𝑔 4
++ ][𝐻 + ]

 Corespunde unui potenţial de acţiune

 ↘valorii numărătorului formulei Szent GŸORGŸ = hipoexcitabilitate membranară
 ↗ permeabilităţii membranare pentru 𝑁𝑎++ => ↗ 𝑡𝑒𝑛𝑠𝑖𝑢𝑛𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑝𝑜𝑙𝑎𝑟𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒 →↘
𝑟𝑒𝑧𝑖𝑠𝑡𝑖𝑣𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒𝑎.

𝑁𝑎+ -> Na C𝑙 − -> Cl

Na+𝐻2 𝑂⥂ NaOH 4Cl + 2𝐻2 O⥂HCl

NaOH ⥂ Na+O𝐻 − 4Cl⥂ 𝐻 + +C𝑙 −

1. ANLECTROTONUS CATELECTROTONUS
HIPERPOLARIZARE DEPOLARIZARE
HIPOEXCITABILITATE HIPEREXCITABILITATE
33
  Hiperpolarizarea blochează receptorii algogeni
 Anelectrotonusul = Analgezic
2. NaOH, HCl – produc leziuni => necesitatea utilizării soluţiilor de protecţie
3. Acumularea de N𝑎 + ; C𝑙 − la anod=↗ conductanţei de 5 ori

Efectul nedorit -> care se anulează prin utilizarea solutiilor de protecţie

4. Umezirea, încălzirea pielii,↘ rezistivitatea pielii prin ↗ conductanţei stratului carnos.

5. Modificări de PH – la poli:
𝑎𝑙𝑐𝑎𝑙𝑖𝑛𝑖 → ℎ𝑖𝑝𝑜𝑝𝑜𝑙𝑖𝑚𝑒𝑟𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒
{
𝑎𝑐𝑖𝑧𝑖 → ℎ𝑖𝑝𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑖𝑚𝑒𝑟𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒

𝐴𝐿𝐶𝐴𝑁𝐼𝑍𝐴𝑅𝐸𝐴 𝐴𝑁𝑂𝐷𝑈𝐿𝑈𝐼
Se impune {
𝐴𝐶𝐼𝐷𝐼𝐹𝐼𝐶𝐴𝑅𝐸𝐴 𝐶𝐴𝑇𝑂𝐷𝑈𝐿𝑈𝐼
A: K

 ANELECTROTONUS - CATELECTROTONUS
 HIPERPOLARIZARE - HIPEREXCITABILITATE
 HIPOEXCITABILITATE - STIMULANT
 ANALGEZIC

Între A și K există o zonă în care excitabilitatea nu este modificată; limita dintre A și K se poate
modifica în funcţie de I (intensitatea) curentului (I↗, regiunea indiferentă se aproprie de K)

2. Efectele interpolare
1) Efectele vasomotorii (efecte vasoculotrope) prin acţiunea curentului galvanic asupra
fibrelor nervoase motorii:
 Vasoconstricţie iniţială de scurtă durată
𝑠𝑢𝑝𝑒𝑟𝑓𝑖𝑐𝑖𝑎𝑙ă
 Vasodilataţie hiperemie activă {
𝑝𝑟𝑜𝑓𝑢𝑛𝑑ă
 Mai evident (-)

I. ↘ REZISTIVITĂŢII PIELII ȘI A ŢESUTURILOR PROFUNDE

↘ Rezistivităţii permite efectul de profunzime

II. POLARIZAREA ȘI DEPOLARIZAREA TISULARĂ

Trecerea curentului electric determină în ţesuturi apariţia unei TENSIUNI DE POLARIZARE
(antitensiune) aceeași pe taotă distant între electrozi:

 rezistivitatea ţesuturilor = cu cât rezitivitatea↘(scade),↗(crește) curentul polarizat

 lungimea căii de parcurs: calea lungă->↘ tensiunea polarizării
34
  tensiunea de polarizare se comport bifazic

↗ rapid până ajunge la un echilibru(platou) in 30 – 40’

↘brusc (la întreruperea curentului) = platou =

DEPOLARIZARE(mai lentă ca polarizarea)

întrerupt

III. EFECTELE FIZIOLOGICE – TERAPEUTICE

 HIPEREMIA :
 Rezultatul polarizării – depolarizării
 Mai evident la nivelul musculaturii
 ↗ debitul circulator – muscular
 REZORBTIV:
 ↗ debitul circulator -> ↗ proceselor metabolice locale
 ↗difuziunea tisulară ( se preiau substanţele nocive). Este utilizat în
afecţiunile:
 Circulatorii
 Posttraumatice
 Inflamatorii

 ANALGETIC:
 Prin efectul vasculotrop
 ↘ pragului excitabilităţii neuro-musculare
 (+) ANELECTROTONUS
 EXCITANT:
 (-) CATELECTROTONUS

IV. EFECTELE CIRCULATORII ( VASCULOTROPE)

 ↗ aplitudinea pulsului prin ↗ elasticităţii și plasticităţii vasculare
 Eliberează factorii vasomotorii, cu ↗ cleareance-ul tisular ( efect antitoxic)

V. EFECTE BIOTROFICE
35
  ↗permeabilitatea tisulară ( tegumentară)
 ↗ difuziunea intratisulară

1) ACŢIUNE ANALGEZICĂ= (+) ANELECTROTONUS

2) ACŢIUNE EXCITANTĂ = (-) CATELECTROTONUS
3) ACŢIUNE VASCULOTROPĂ
4) ACŢIUNE BIOTROFICĂ

Durata :

 30’ pentru efecte de stimulare / biotrofic

 20’ pentru efecte de analgezie

Modalităţi de aplicare ale curentului GALVANIC

A. GALVANIZAREA MOBILĂ – cu electrozi rulou, mobilă pe o anumită suprafaţă.

NU SE MAI FOLOSEȘTE !!!

B. GALVANIZAREA STABILĂ ( CONSTANTĂ )

𝑙𝑜𝑛𝑔𝑖𝑡𝑑𝑖𝑛𝑎𝑙ă
1. Cu electrozi plăci pentru galvanizare :{
𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑣𝑒𝑟𝑠𝑎𝑙ă
𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑎𝑟ă ( 𝑚𝑜𝑛𝑜; 𝑏𝑖; 4 𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑎𝑟ă)
2. Baia galvanic : {
𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙ă − 𝐵𝐴𝐼𝐴 𝑆𝑇𝐴𝑁𝐺𝐸𝑅
3. Ionoforeza = introducerea unor principia medicamentoase active prin piele, cu ajutorul
curentului galvanic (curentul continuu)

CURENTUL GALVANIC ( SCHEMA GENERALĂ )

(+): analgetic, sedative = hipoexcitabilitate (ANELECTROTONUS)

(-): excitomotor = hiperexcitabilitate, hiperpolarizare a membrane (CATELECTROTONUS)

INTENSITATEA: curentului utilizat depinde de senzaţia subiectivă a pacientului:

1) Sub prag = sub furnicatură = EFECT BIOTROFIC ( 0,1 mA)

36
 2) La “prag” = furnicătură= EFECT ANALGETIC
3) Senzaţia de căldură = VASODILATAŢIE

EFECTE:

𝒉𝒊𝒑𝒐𝒆𝒙𝒄𝒊𝒕𝒂𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆
𝑨𝑵𝑬𝑳𝑬𝑪𝑻𝑹𝑶𝑻𝑶𝑵𝑼𝑺: {
𝒂𝒏𝒂𝒍𝒈𝒆𝒛𝒊𝒆
1. Polare: {
𝒉𝒊𝒑𝒆𝒓𝒆𝒙𝒄𝒊𝒕𝒂𝒃𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂𝒕𝒆
𝑪𝑨𝑻𝑬𝑳𝑬𝑪𝑻𝑹𝑶𝑻𝑶𝑵𝑼𝑺: {
𝒆𝒙𝒄𝒊𝒕𝒐𝒎𝒐𝒕𝒐𝒓
(+)𝑠𝑒 𝑎𝑐𝑢𝑚𝑢𝑙𝑒𝑎𝑧ă 𝑖𝑜𝑛𝑖𝑖 𝑑𝑒 𝑀𝑔, 𝐶𝑎 = ℎ𝑖𝑝𝑜𝑒𝑥𝑐𝑖𝑡𝑎𝑏𝑖𝑙𝑖𝑡𝑎𝑡𝑒
2. Biochimice: { 𝑎𝑙𝑐𝑎𝑙𝑖𝑛 = ℎ𝑖𝑝𝑜𝑝𝑜𝑙𝑖𝑚𝑒𝑟𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒
𝑚𝑜𝑑𝑖𝑓𝑖𝑐𝑎𝑟𝑒𝑎 𝑝𝐻 − 𝑢𝑙𝑢𝑖 𝑙𝑎 𝑎𝑚𝑏𝑖𝑖 𝑝𝑜𝑙𝑖: {
𝑎𝑐𝑖𝑑 = ℎ𝑖𝑝𝑒𝑟𝑝𝑜𝑙𝑖𝑚𝑒𝑟𝑖𝑧𝑎𝑟𝑒
3. Legate de sensul curentului
(+)𝒑𝒆 𝒐𝒄𝒉𝒊
〉 aplicare transcerebro-medulară= SEDARE ( simpaticolitic )
(−)𝒅𝒐𝒓𝒔𝒂𝒍 𝒊𝒏𝒇𝒆𝒓𝒊𝒐𝒓
(−)𝒑𝒆 𝒐𝒄𝒉𝒊
} excitant
(+)𝒅𝒐𝒓𝒔𝒂𝒍 𝒊𝒏𝒇𝒆𝒓𝒊𝒐𝒓

INDICAŢIILE ȘI CONTRAINDICAŢIILE GALVANOTERAPIEI

(GENERALITĂŢI)
Galvanizarea terapeutică – cu toate formele sale – constituie una din procedurile cele mai de
utilizate în ELECTROTERAPIE, având un câmp considerabil de aplicare

Multiplele sale efecte:

 Analgetice
 Sedative
 Vasomotorii
 Trofice
 De stimulare a excitabilităţii musculare

determină această frecventă și răspândită utilizare.

Un alt avantaj îl reprezintă posibilitatea aplicării sale în orice stadiu de evoluţie a bolii.

INDICAŢII

1. Afecţiuni ale aparatului nervos:

𝒏𝒆𝒓𝒗 𝒔𝒄𝒊𝒂𝒕𝒊𝒄
𝒏𝒆𝒗𝒓𝒂𝒍𝒈𝒊𝒊 𝒅𝒆𝒏𝒕𝒂𝒓𝒆
 Nevralgii și nevrite diverse:{
𝒏𝒆𝒗𝒓𝒂𝒍𝒈𝒊𝒊 𝒐𝒄𝒄𝒊𝒑𝒊𝒕𝒂𝒍𝒆
𝒏𝒆𝒗𝒓𝒂𝒍𝒈𝒊𝒊 𝒊𝒏𝒕𝒆𝒓𝒄𝒐𝒔𝒕𝒂𝒍𝒆

37
 𝒑𝒂𝒓𝒆𝒛𝒆 𝒇𝒂𝒄𝒊𝒂𝒍𝒆
 Pareze; paralizii: {𝒑𝒂𝒓𝒆𝒛𝒆 𝒅𝒆 𝒔𝒇𝒊𝒏𝒄𝒕𝒆𝒓𝒆
𝒑𝒂𝒓𝒂𝒌𝒖𝒛𝒖𝒖 𝒇𝒍𝒂𝒔𝒕𝒆
𝒐𝒕𝒊𝒄𝒆
 Afecţiuni ale organelor de simţ:{
𝒐𝒄𝒖𝒍𝒂𝒓𝒆
 Distonii neurocirculatorii
2. Afecţiuni ale aparatului locomotor:
𝒎𝒊𝒂𝒍𝒈𝒊𝒊 ș𝒊 𝒏𝒖𝒓𝒐𝒎𝒊𝒂𝒍𝒈𝒊𝒊
𝒂𝒓𝒕𝒓𝒐𝒛𝒆
𝒂𝒓𝒕𝒓𝒊𝒕𝒆
 Reumatice: 𝒕𝒆𝒏𝒅𝒊𝒏𝒊𝒕𝒆, 𝒃𝒖𝒓ș𝒊𝒕𝒆, 𝒆𝒑𝒊𝒄𝒐𝒏𝒅𝒊𝒍𝒊𝒕𝒆
𝑷. 𝑹. −𝒑𝒐𝒍𝒊𝒂𝒓𝒕𝒓𝒊𝒕𝒂 𝒓𝒆𝒖𝒎𝒂𝒕𝒐𝒊𝒅ă
{𝑺. 𝑨. −𝒔𝒑𝒐𝒏𝒅𝒊𝒍𝒊𝒕𝒂 𝒂𝒏𝒄𝒉𝒊𝒍𝒐𝒑𝒐𝒊𝒆𝒕𝒊𝒄ă
 Schele postraumatice
3. Afecţiuni ale aparatului cardio-vascular:
 Tulburări de circulaţie periferică
 Flebită
 Tulburări vasomotorii
4. Afecţiuni dermatologice
CONTRAINDICAŢII

Afecţiunile care împiedică aplicarea electrozilor pe tegument, precum:

 Leziunile de diferite tipuri
 Supuraţiile
 Manifestări alergice
 Urticarie
 Unele eczema
 TBC cutanat
 Neoplasme cutanate

BĂILE GALVANICE
𝑖𝑛𝑜𝑧ă𝑟𝑖 (𝑖𝑜𝑛𝑜𝑓𝑜𝑟𝑒𝑧ă)
Pentru suprafeţe limitate se folosește curentul galvanic sub formă de :{ .
𝑔𝑎𝑙𝑣𝑎𝑛𝑖𝑧ă𝑟𝑖
Pentru suprafeţe mare, întinse sau pentru tot corpul se folosesc băile galvanice generale ( STANGER).
Între tegument și curent există un mediu mijlocitor =APA= (NU APAR ARSURI). Curentul
străbate apa 2/3 și numai 1/3 din curent pătrunde în corp.
𝑝𝑎𝑟ţ𝑖𝑎𝑙𝑒 − 1,2,3,4 − 𝑐𝑒𝑙𝑢𝑙𝑎𝑟
Băile galvanice pot fi: { și fac parte din electroterapie și
𝑔𝑒𝑛𝑒𝑟𝑎𝑙𝑒 − 𝑆𝑇𝐴𝑁𝐺𝐸𝑅
hidroterapie.
BĂILE GALVANICE 4 CELULARE

38
 Au fost introduse în terapie la sfârșitul secolului al XIX-lea de SCHNEE.
Pacientul stă așezat pe un scaun sau taburet din lemn sau metalic, izolat electri de
postamentul pe care se află instalată baia galvanic patru-celulară.
Apa introdusă în cele 4 vase(celule) trebuie să fie la temperatura corpului (35 grade C) sau mai
ridicată până la 38 grade C, apa rece accentuează senzaţie neplăcută dată de trecerea curentului, iar
în apa caldă ( 37-38 grade C), putem șa aplicam intensităţi mai mare, mai bine tolerate.
Putem să facem aplicaţii 4 celulare, tricelulare, bicelulare sau unicelulare. În cazurile de
aplicaţii uni sau bicelulare putem să adaugăm un electrod de plumb sau zinc pe o altă regiune
corporal ( lombară, lombo-sacrată, cervicală).
Mărimea suprafeţeleor de contact a tegumentului cu apa poate fi variată, prin cantitatea de
apă din vase. Dacă dorim să avem un pol mai activ, reducem la minim cantitatea de apă din vana
membrului asupra căruia vrem să acţionăm.
Pentru aplica combinaţii în diferite variante, în funcţie de efectele urmărite și racordurile
(aparat-pacient) stabilite:
 Membre superioare la același semn de polaritate și membre inferioare la semn contrar;
 Membre de partea dreaptă la același semn, membre stângi la semn contrar
 3 membre la același semn și un membru la semn contrar
 2 membre la același semn și un membru la un semn contrar
 Un membru la polul pozitiv, alt membru la cel negative.

Direcţia curentului, poate fi ascendentă( pol pozitiv caudal, pol negativ cranial) sau
descendentă, în funcţie de scopul terapeutic urmărit.

Înainte ca pacientul să introducă membrele în vane, se recomandă ca personalul care execută

procedura să introducă mâinile în toate vanele pentru a controla senzaţia la fiecare pol în parte
(pozitiv și negativ), bineînţeles, cu aparatul pus în funcţiune.

Apoi oprim curentul de la aparat şi solicităm pacientului să intre în baie. După aşezarea pe
scaun va introduce mai întâi membrele inferioare –astfel ca apa să ajungă sub genunchi – apoi
membrele superioare, apa ajungând la jumătatea braţului.

Se indică pacientului să stea liniştit. Vom pune aparatul în funcţiune prin manevrarea
comutatorului general, după ce am verificat o dată polaritatea corectă a electrozilor după prescripţie.

Vom manevra lent comutatorul pentru intensitate, ajungând la doza prescrisă de medic.

INDICAŢII:

 În general, nevralgiile, artralgiile şi mialgiile se tratează cu intensitate” la prag”, cu polaritate

pozitivă.
 Paraliziile flaşte – cu intensitate “peste prag”, cu polaritate negativă
39
  Tulburările de circulaţie din schemele de poliomelite şi boala varicoasă – cu intensitate “peste
prag”
 Tulburările de sensibilitate cutanată – ne vom ghida după senzaţia percepută de pacient şi nu
vom introduce o intensitate prea mare, pentru a evita arsurile cutanate.

Durata şedinţelor se stabileşte intre 10-30 minute în funcţie de diagnosticul suferinţelor tratate.

Ritmul şedinţelor: zilnic sau la 2 zile

+ 𝒎𝒆𝒎𝒃𝒓𝒆 𝒔𝒖𝒑𝒆𝒓𝒊𝒐𝒂𝒓𝒆
1. Curentul descendent = { } craniocaudal
− 𝒎𝒆𝒎𝒃𝒓𝒆 𝒊𝒏𝒇𝒆𝒓𝒊𝒐𝒂𝒓𝒆
 Acţionează aparatul sanguine din circulaţia mica spre inimă
 Accelerează fluxul venos din plămâni şi member superioare
 Creşte aportul sanguine arterial spre organele abdominale şi membrele inferioare
 Creşte T.A.
+ 𝒎𝒆𝒎𝒃𝒓𝒆 𝒊𝒏𝒇𝒆𝒓𝒊𝒐𝒂𝒓𝒆
2. Curentul ascendent = { }
− 𝒎𝒆𝒎𝒃𝒓𝒆 𝒔𝒖𝒑𝒆𝒓𝒊𝒐𝒂𝒓𝒆
 Acţionează circulaţia de întoarcere venoasă dinspre extremităţile inferioare spre
abdomen şi inimă
 Creşte aportul de sânge arterial spre plămân şi membrele superioare
 Intensifică fluxul venos pulmonar.

BĂILE GALVANICE GENERALE (STANGER)

Au fost descrise de STEVE în anul 1866, introduce la ULM de meşterul tăbăcar german
STANGER din REUTLINGEN şi perfecţionate în 1930 de finul acestuia, inginerul STANGER.

La început era confecţionată din lemn; actualmente sunt construite din material plastic ca
izolant. Sunt prevăzute cu 8 electrozi ( de grafit) fixate şi conectaţi în pereţii căzii, 3 pe părţile laterale
unul cranial, la nivelul regiunii cervico-cefalice şi altul, caudal – la nivelul plantelor.Există şi electrozi
mobile care pot fi plasaţi în cadă după necesitatea terapeutică, mai frecvent folosiţi pentru regiunea
lombară sau între membrele inferioare.

Sentul curentului poate fi dirijat în multiple variante între electrozi:

 Descendent
 Ascendent
 Transversal
 Diagonal

40
 Intensitatea curentului aplicat este mai mare decât la baia 4 celulară(1000-1200 mA), fiind
repartizat pe întreaga suprafaţă corporală. S-a estimat că 2/3 din intensitatea curentului se “ scurge”
pe lângă corp (apa fiind bun conductor) şi numai 1/3 din acesta trece prin corp.

La baia STANGER este foarte important să ne orientăm după “ senzaţia de curent” a pacientului,
aplicând deci dozarea intensităţii la nivelul pragului senzitiv, până la senzaţii de furnicătură plăcută şi
de uşoară caldură.

Hille a arătat că un rol important îl are capacitatea de conducere a mediului lichid din baie.

În apa distilată nu trece curent.

O cantitate mică de săruri prezentă în baie, lasă să treacă prin organism o doză mai redusă de
curent, deoarece sunt puţini ioni purtători de sarcini electrice către tegument.

Maximul concentraţiei active este de 2g/l NaCl. La soluţii mai concentrate, acţiunea curentului
descreşte rapid. Pentru o mai bună eficienţa terapeutică a procedurii se pot adăuga diferite
ingrediente farmaceutice sau extracte de plante.

Acţiunea acestor băi se explică prin efectul:

a. Termomecanic al apei
b. Electric al curentului
c. Chimic produs de ingredientele adăugate

Tehnica de lucru:

Se umple vana cu apă 36-37 grade C sau la 38grade C, dacă dorim sa acţionăm cu intensităţi
mai mari. După pregătirea băii, controlăm prin introducerea mâinii în baia pregătiţă, prezenţa
curentului electric apoi oprim aparatul şi invităm pacientul să intre în cadă.

Se acţionează comutatorul general şi se manevrează lent pentru dozarea progresivă a

intensităţii curentului – după prescripţia medicului şi senzaţia subiectivă a pacientului ( în general la
nivelul a 400-600 mA)

Durata şedinţelor: 15-30 min;

Ritmul şedinţelor: 1 la 2-3 zile;

Seria de tratament: 6-12 şedinţe

Se pot introduce în baie şi substanţe aromatizate ( esenţe de brad, etc ). După baie pacientul
trebuie să stea 20’ la pat pentru a se efectua fenomenul de sudaţie.

Vana se dezinfectează cu cloramină

41
 ACCIDENTE POSIBILE:

𝑢ş𝑜𝑎𝑟𝑒 − 𝑑𝑒 𝑠𝑢𝑝𝑟𝑎𝑓𝑎ţă
 Arsuri:{
𝑝𝑢𝑡𝑒𝑟𝑛𝑖𝑐𝑒 − 𝑐𝑢𝑟𝑒𝑛𝑡𝑢𝑙 𝑠𝑡𝑟ă𝑏𝑎𝑡𝑒 𝑖𝑛𝑖𝑚𝑎 ş𝑖 𝑐𝑟𝑒𝑖𝑒𝑟𝑢𝑙 → 𝑴𝑶𝑨𝑹𝑻𝑬‼!
 Pacientul îşi pierde cunoştiinţa, respiraţia şi pulsul scad, T.A. – scade, NU poate colabora,
tegumentele devin violacee, uneori pupilele dilatate, dar se poate interveni RAPID pentru
salvarea pacientului prin:
o Îndepărtarea de sursa de curent
o Resuscitarea cardio-respiratorie
o Se urmăreşte T.A., pulsul, respiraţia
o Se va transporta pacientul la terapie de urgenţă

NU ARE VOIE SĂ CONSUME ALCOOL ========= ARSURI PUTERNICE !!!!!

IONOFOREZA ( IONOGALVANIZĂRILE )
IONOFOREZA este procedeul prin care se introduce în organism diferite substanţe
medicamentoase cu ajutorul curentului electric, care le transportă prin tegument şi mucoase.

În literatura medicală, se întălnesc mai multe sinonime pentru denumirea acestui procedeu:

 IONOTERAPIE
 GALVANOIONOTERAPIE
 IONOFOREZĂ
 IONIZARE
 IONOGALVANIZARE

Proncipiul ionizării se bazează pe disocierea electrolitică a diverselor substanţe farmacologice

adăugate polilor aplicaţi şi transportarea anionilor (-) şi cationilor (+) spre electrozii de semn contrar
încărcăturii lor electrice, prin respingerea lor de către electrozii de acelaşi semn şi atragerea către poli
de semn contrar.

Substanţele medicamentoase care se folosesc trebuie să aibă o concentraţie de 1-3% ( 1l = 10

fiole cu 10ml, 2% = 20 fiole). Substanţele medicamentoase se prepară în farmacii, de preferat, cu apă
distilată; se păstrează în sticle de culoare închisă ferite de lumină şi căldură.

Factorii care influenţează pătrunderea în tegument şi străbaterea ţesuturilor a ionilor din

substanţele chimice farmaceutice prin metoda galvanizării sunt:

a) Greutatea atomică
42
 b) Cantitatea şi concentraţia ionilor în soluţie
c) Puritatea soluţiei utilizate
d) Intensitatea curentului
e) Mărimea electrozilor
f) Durata procedurii
a) Greutatea atomică = ionii grei emigrează mai încet, iar cei uşori migrează mai rapid.
b) Cantitatea şi concentraţia ionilor în soluţie:
Cantitatea de substanţe medicamentoase introduse în organism prin ionizare au putut fi
calculate prin legea lui Faraday.
𝑏𝑎𝑧𝑖𝑐ă ( 𝑎𝑙𝑐𝑎𝑙𝑖𝑛ă)𝑙𝑎 𝑎𝑛𝑜𝑑
c) Puritatea soluţiei utilizate: soluţiile de protecţie:{
𝑎𝑐𝑖𝑑ă 𝑙𝑎 𝑐𝑎𝑡𝑜𝑑
 Soluţia anodică va atrage ioni negativi – mediul se va acidifia – ceea ce va crea o creştere
a conductibilităţii de 5 ori.
 Soluţia catodică (la electrodul negativ) va atrage ioni pozitivi – mediul alcalin creşte
conductibilitatea de 2 ori.
d) Intensitatea curentului = doza de curent – prin creşterea intensităţii curentului, creşte
cantitatea de ionii transferaţi ( anioni, cationic) până la o anumită limită, după care descreşte,
printr-un fenomen de frânare.
 Intensitate mare -> determină penetraţie mai mare de ioni
 Creşterea intensităţii este limitată de rezistenţa tegumentului.
e) Mărimea electrozilor: se recomandă aplicarea electrozilor mici, actiuni, iar soluţia trebuie
preparata cu apă distilată, pentru a se evita prezenţa altor ioni parazitari ce se află în apa din
conduct.
f) Durata procedurii = 10-20-30 minute
𝑓𝑜𝑠𝑓𝑒𝑛𝑒
Creşterea şi descreştere lentă: apar{𝑎𝑐𝑢𝑓𝑒𝑛𝑒. Cu cât substanţa este mai diluată, cu atât
𝑣𝑒𝑟𝑡𝑖𝑗𝑒
dispersia se face mai uşor.

Particularităţile terapeutice de acţiune ale ionogalvanizărilor

 Au efect local demonstrate şi recunoscut

 Au efect de depozit realizat de acumularea substanţelor farmaceutice
 Au efect de pătrundere până la stratul cutanat profund
 Dozarea precisă a substanţelor medicamentoase

Inconvenientele ionogalvanizărilor:

43
  Viteza de migrare a ionilor este diferită
 Cantitatea substanţelor care pătrund este necontrolabilă
 Penetraţii superficiale

Substanţe folosite la ionogalvanizări

𝑚𝑒𝑡𝑎𝑙𝑖𝑐𝑒: (𝑠𝑜𝑑𝑖𝑢, 𝑝𝑜𝑡𝑎𝑠𝑖𝑢, 𝑙𝑖𝑡𝑖𝑢, 𝐶𝑎, 𝑀𝑔, 𝑍𝑛. 𝐹𝑒, 𝐶𝑢
 La anod(+) :{
𝑟𝑎𝑑𝑖𝑐𝑎𝑙𝑖 𝑎𝑖 𝑚𝑒𝑡𝑎𝑙𝑒𝑙𝑜𝑟: 𝑎𝑚𝑜𝑛𝑖𝑢, 𝑛𝑜𝑣𝑜𝑐𝑎𝑖𝑛ă, 𝑝𝑒𝑛𝑖𝑐𝑖𝑙𝑖𝑛ă, 𝑠𝑢𝑙𝑓𝑎𝑚𝑖𝑑𝑒
ℎ𝑎𝑙𝑜𝑔𝑒𝑛𝑖: 𝑏𝑟𝑜𝑚 𝑐𝑙𝑜𝑟, 𝑖𝑜𝑑
 La catod(-) :{𝑟𝑎𝑑𝑖𝑐𝑎𝑙𝑖 𝑎𝑐𝑖𝑧𝑖: 𝑠𝑢𝑙𝑓𝑢𝑟𝑖𝑐, 𝑎𝑧𝑜𝑡𝑖𝑐, 𝑎𝑐𝑒𝑡𝑖𝑐
𝑠ă𝑟𝑢𝑟𝑖𝑙𝑒 𝑎𝑐𝑖𝑧𝑖𝑙𝑜𝑟 𝑎𝑟𝑔𝑜𝑛𝑖𝑐𝑖

Cele mai utilizate substanţe: novocaina; CaCl; sulfat de Mg; iodura de potasiu.

Tehnica de aplicare:

Prescripţia terapeutică trebuie să cuprindă datele privind soluţia medicamentoasă utilizată:

 Denumirea
 Concentraţia
 Polaritatea electrodului la care trebuie să fie aplicată

Concentraţia soluţiilor trebuie să fie mai mică, ţinând cseama că disociaţia electric este cu atât
mai puternică cu cât soluţia este mai diluată.

Se vor folosi electrozi metalici, de obicei de 0,5 mm grosime, rezistenţi electrochimic şi cu

colţurile rotunjite. Ei sunt înveliţi într-un strat hidrofil, mai gros de cca 5mm. Acest strat se îmbibă cu
cele 20-30ml de soluţie de substanţa activă.

În cazul folosirii unguentelor medicamentoase, acestea se aplică în strat subţire pe tegument,

iar deasupra se aşează straturile hidrofile umezite cu apă distilată. Substanţele medicamentoase din
soluţiile aplicate sunt alese în funcţie de afecţiunea tratată:

 Ca = ca sedativ în nevroze, migrene, spasmofilie

 Mg = HTA, tulburări vasculare cerebrale.

Ionizările transorbitocerebrale

=>transcerebral => transorbitare => traversează creierul şi măduva spinării.

44
  Aplicaţia se face transversal frunte –cap.
 Intensitatea este foarte mică: 0,6 - 2 mA.
 Se supraveghează pacientul să nu i se dilate pupilele.
 Apar:
o Fosfene
o Acufene
o Vertij
 Durata şedintei: 30 min
 Intensitatea curentului este foarte REDUSĂ !!!

Curentul Faradic
CURENTUL FARADIC se obtine din curentul continuu cu ajutorul unui inductor.

 Reprezentarea sa grafica este o curba neregulata in care undele pozitive cu valori crescute
altereaza cu undele negative
 Frecventa este variabila,intre 5-150 Hz
 Este un curent alternativ de inductie electromagnetica

Efecte:

1. EXCITOMOTORII- se aplica in pulsuri, în intesitatii mari si durata scurta

2. ANALGEZICE- FRECVENTA a impulsurilor: 60imp/sec
- Se utilizeaza pensula faradica legata la polul negativ(-)
- Sedinte de lunga durata(15-25min) zilnic sau la 2 zile
3. VASOMOTORII- vasoconstrictie=la faradizarea de scurta durata
- Vasodilatatie=la faradizarea de lunga durata
4. TROFIC- favorizeaza indepartarea substantelor catabolice din organism
-favorizeaza circulatia de intoarcere venoasa si limfatica=>efecte favorabile in
reazorbtia edemelor periferice de staza.
5. REVULSIV-utilizat in reflezoterapia la distanta
-se utilizeaza:-electorul elipsoidal
-pensula metalica (aplicat pe piele cu vaselina)

INDICATII:

45
 1) Nevralgii ale aparatului locomotor=>electrogimnastica musculara: 5-20seccrestere
progresiva a duratei de tratament
2) Pareze
3) Paralizii flasce
4) Parenstezii ale extremitatilor
5) Entorse si contuzii difuze
6) Tulburari circulatorii

CONTRAINDICATII:

1) Paralizia spastica
2) Contractii musculare de orice fel
3) Tulburarile de sensibilitate
4) Trombofeblite
5) Inflamatii acute
6) Poliartrite

Inconvenienţe:

 Imposibilitatea dozarii intensitatii

 Neregularitatea impulsurilor

Electrozii utilizati pot fi:

 Stabili:-flexibili
-din plumb (aplicarea lor necesita strat hidrofil)
 Mobili:-pensula din fibre moi metalice in forma de:- rulou lung de 5 cm,diametru de 3 cm
-elipsoid,sfera alungita cu ax mare(7cm) sau
ax mic(4cm)

Tehnica de aplicare:

Curentul faradic se utilizeaza in majoritatea cazurilor pentru obtinerea TONIFIERII

MUSCULARE,actionand pe muschii relaxati.

 Pacientul,culcat pe canapea in pozitia cea mai relaxata pentru musculatura sau grupele de
muschi pe care dorim sa le tonifiem
 Electrodul indiferent (+) confectionat din Pb,cu suprafata de 2-4 cm patrati ,se inveleste intr-
un strat hidrofil imbibat cu apa,se aplica proximal fata de zona de tratament.
 Electrodul activ (-) –fix(stabil)
-mobil (se aplica EXACT pe placa motorie a muschiului de tratat)

46
Curentul faradic poate fi utilizat si ca ’’ bai faradice’’ partiale sau totale(la fel ca baile galvanice)

Faradizarile cu electrodul de tip placuta:

Faradizari vasculo-simpatice=actioneaza asupra pachetului vasculo-simpatic si se aplica pe membrele

superioare si inferioare. Pentru aplicarea la membrele superioare pacientul trebuie sa stea in decubit
lateral ,se aplica unul dintre electrozi latero-cervical,iar celalalt la varful degetelor mainii la care se
face aplicatia.

La aplicatia de tip placuta,electordul (+) este mai mare iar cel negativ (-) este mai mic: ( + = infierent
iar - =activ)

NU are importanta cum asezam electrozii deoarece curentul alternativ circula de la un electrod la
celalalt si atunci se va activa circulatia iar pacientul va simti circulatia sangelui.

Pentru aplicarea la membrele inferioare pacientul va sa in decubit dorsal,un electrod se va aseza

inghinal(triunghiul lui Scarpa) iar celalalt la varful degetului membrului.

Intesitatea se creste lent, in colaborare cu pacientul incat sa simta vibraţii usoare.

Se pot folosi: un electrod fix sau unul mobil.Faradizarea are denumirea formei electrodului
mobil(pensula,rulou,elipsoid).

Pensula= un manunchi de fibre elastice,metalice,sunt stranse la un capat ,fixat pe un suport metalic

sub forma de matura,izolat in partea dinspre executant

Elipsoid= forma unei sfere alungite,cu baza mare de 7 cm iar baza mica de 4 cm,neteda,fixata pe un
maner izolat,prevazuta cu un surub pentru prinderea cablului

Rulou= un cilindru metalic cu diametrul de 2-3 cm si lungimea de 5 cm, fixat pe un ax metalic care
permite rularea in jurul lui.

Curentul faradic produce o contractie a fibrelor musculare.

Curentul Neofaradic
A inlocuit treptat curentul faradic.

Este furnizat de TUR RS :10-12 cu o frecventa constanta de 50Hz

 Durata impulsului: 1 minut

 Durata pauzei: 19 ms
 Intesitatea =20ma

Intesitatea curentului se poate regla cu precizie.

47
Caracteristicile curentului neofaradic:

1) NU se mai produc trecerile bruste de la valori pozitive la cele negative

2) Intesitatea poate fi reglata cu precizie
3) Frecventa este de 50 Hz ,durata impulsurilor de 1 minut,durata pauzei de 19ms

Principalele efecte:

1) Efectul analgezic
2) Efectul excitomotor
3) Efectul vasomotor(vasoconstructor la durata scurta,vasodilatator la durata lunga)
4) Efect trofic – hrăneşte celula în profunzime
5) Efect rezorbtiv

Indicatii:

 Afectiuni musculare ale aparatului locomotor

 Afectiuni ale S.N. periferic

Contraindicatii:

 Paralizia spastica
 Orice spasme si contractii musculare
 Atorfii musculare si degenerescenta
 Atrofii musculare insotite de hipersensibilitate

Caracteristici: sunt impulsuri triunghiulare

Curentul Trabet

Este un curent de joasa frecventa cu urmatorii parametrii:

 Frecventa este de 140Hz

 Durata impulsului Di=2ms
 Durata pauzei Dp=5ms
48
Este un curent dreptunghiular sub fora de impuls.

Efecte:

1. HIPERMERIANT
2. ANALGEZIV

Indicatii:

1. Radiculagii prin procese degenerative vertebrate(spondiloze, etc.)

2. Mialgii, miogeloze dureroase
3. P.S.H (periartrită scapulo-humerală)
4. S.A ( spondilita anchilopoetică)
5. Sindrom postraumatic

Tehnica:

 Aplicatii bipolara stiind ca la J.F pozitivul(+) este analgezic iar negativul(-) electrostimuleaza
 Electrozii de aceleasi dimensiuni variabili in functie de zona de tratament(3/4cm,4/8cm,8-
12cm)
 Electrozii se invelesc in strat hidrofil gros
 Aplicatii:-logitudinale(muschii aferenti coloanei si membrelor)
-transversala:-latero-lateral
-antero-posterior
 Distanta minima dintre electrozi este de 3-4cm
 Intesitatea se creste pana la senzatia de VIBRATIE SUPORTABILA. Daca se depaseste
aceasta senzatie apare contractura musculara, sub forma de crampe.
 La sfarsitul tratamentului intesitatea curentului se scade foarte lent
 Durata tratamentului este de 15-20 min
 Sub catod(-) se constata efect hipermeriant intens(roseata)
 Dupa prima sedinta ,efectul antialgic se mentine cateva ore.
 Se aplica zilnic 6-8 zile
 Daca dupa primele 3 zile NU se obtine rezultate favorabile NU MAI ARE SENS SA INSISTAM
CU ACEASTA FORMA DE TERAPIE

Contraindicatii:

1. Osteosinteza metalice
2. Afectiuni cardiace

49
 3. HTA
4. Arterita obliteranta
5. Afectiuni dermatologice
6. Afectiuni inflamatorii-contagioase
7. TBC
8. Sarcina
9. Neoplasme

Curentii exponentiali
Sunt curenti de joasa frecventa cu impulsuri in care panta de crestere a intesitatii este diferita
de panta de descrestere.

Durata impulsului=durata pantei de crestere a intesitatii+durata pantei de descrestere a

intesitatii, variaza intre 60-600ms.

Panta dintre impulsurile exponentiale=5T

UTILIZATI IN STIMULAREA MUSCULATURII DENERVATE PARTIALE SAU

TOTALE(ELECTROSTIMULARE)

Electrostimularea se adreseaza:

A. Musculaturii striate/netede normoinervate cu:

-C.J.F. cu impulsuri de:-durata scurta
-frecveta de 30-40Hz(peste 40Hz apar reactii tetanice)
-durata impulsului: 0.1-5ms

-Formele de curent utilizati:-Curenti rectangulari(Trabert,Leduc)

-Curenti faradici si neofaradici

-Baile farado-galvanice

50
 -DAD-RS

B. Electrostimularea musculaturii DENERVATE partiale sau totale(atrofii musculare)

Electrodiagnosticul denervarii, metoda:

1. Clasica=utilizeaza c.galvanic/c.faradic aplicati pe punctele motorii

2. Curbele=I/t =c.rectangulari si triunghiulari stabiliti pentru fiecare forma de
curent:CRONAXIA SI COEFICIENTUL DE ACOMODARE.
3. Electromiografia (EMG). Se precizeaza sediul si gravitatea leziunii.

Curentii dreptunghiulari
(rectangulari)
Sunt curenti folositi pentru TESTAREA SI TRATAREA SPASTICITATII musculare.

Spasticitatea musculara este secundara leziunilor de NMC(neuro motor central)

Utilizarea curentilor dreptunghiulari in spasticitatile musculare se face dupa metoda

HUFFSCHMIDT,folosind in cuplaj TUR RS’10 + TUR RS’12 printr-un cablu special.

- TUR RS’12-Primul circuit este excitator

- TUR RS’10-al II-lea circuit este excitatie

Pe: - TUR RS’12:-di=0.1-0.5ms

-T=variabil 1-1.3s

-I =0-10mA

-TUR RS’10:-se fixeaza TIMPUL DE INTARZIERE ,fata de timpul stimulului rectangular de pe tur
RS’12. Di=0.1-1ms , I=0-90mA

 Intesitatea curentului trebuie astfel aleasa incat sa produca o senzatie de CONTRACTIE

MUSCULARA PUTERNICA

51
  Sedinta de tratament presupune pozitionarea succesiva,amplasarea electrozilor celor 2
circuite dinspre extremitatea proximala a membrelor superioare spre membrele inferioare de
partea hemiplegica
 Circuitul 1 (apartinand TUR RS’10) se aplica deasupra musculaturii antagoniste
 Electrozii sunt mici,tip placa ,se aplica BIPOLAR deasupra PUNCTULUI DE EXCITATIE AL
MUSCHIULUI.
 Se utilizeaza obligatriu strat hidrofil
 Durata pentru o singura zona este de 10 minute.
 In pozitionarea succesiva ,durata tratata NU VA DEPASI 40-50minute.
 Aplicatii zilnice
 Serii de 12-18 sedinte

SPASTICITATEA MEMBRULUI INFERIOR:

Circuitul I :-muschiul biceps femural(flexor)

-extensorii dorsali lungi

Circuitul II: (+) muschiul fesier mijlociu / (-) muschiul abductor al coapsei

Curentul TENS(SNET)

Stimulare nervoasa electrica transcutanata

Este o metoda de terapie netraumatizanta de combatere a starilor dureroase acute si cronice
de diverse cauze,utilizand curenti cu impulsuri dreptunghiulare de J.F. ce sunt furnizati de aparate
mici cu unul sau 2 canale de iesire prin intermediul unor electrozi aplicati pe tegumentul bolnavului.

Caracteristici:

 Frecventa impulsurilor 15-500Hz(reglabila)

 Durata impulsurilor 0.05-0.5ms
 Electrozii-placa din:-metal cu strat hidrofil
-din cauciuc electroconductor

Tehnica de aplicare:

 Pozitionarea adecvata a electrozilor cu amplasarea lor pe locul dureros sau in

vecinatatea lui. Polaritatea lor nu are importanta
 Dozarea intesitatii trebuie aleasa in asa fel incat sa se inchida poarta pentru influxuri
dureroase. Pacientul va simti o senzatie de VIBRATIE sau FURNICATURA.
 Alegerea frecventei se face prin tatonare
 Durata impulsului trebuie sa fie reglabila si adoptata frecventei
52
  Durata sedintei poate fi aleasa intre 20 minute si o ora.
 Frecventa sedintelor in timp se stabileste de comun acord cu medicul specialist,in
concordanta cu afectiunea tratata.

Indicatii:

Sfera indicatiilor acestei metode electroterapeutice este larga si cuprinde stari dureroase
acute si cronice de diverse etiologii dupa cum urmeaza:

 Durerile dupa anestezie

 Afectiunile reumatice diverse
 Starile dureroase postraumatice
 Starile dureroase acute si cronice postoperatorii
 Durerile din neoplasme
 Afectiunile inflamatorii

Contraindicaţii:

 Purtatorii de stimulatoare cardiace

 Sarcina-in primul trimestru
 Zonele cu iritatii cutanate
 Tulburarile de sensibilitate cutanata
 Leziunile tegumentare
 Hipersensibilitatea la curent

Avantajele acestei metode constau in gama larga a suferintelor dureroase ce poate fi

abordata. Se adreseaza starilor dureroase care nu raspund la alte metode terapeutice sau care se
costituie contraindicatii pentru alte terapii.

Este o metoda fiziologica,netraumatizanta ,usor de aplicat desi este doar un tratament

simptomatic.

Efecte secundare:

 Foarte reduse
 Iritatii cutanate aparute sub electrozi

Curenţii diadinamici(diadinamoterapia)
Curentii diadinamici descrisi de Bernard si Edel sunt curenti EXCITOMOTORI cu efecte certe
ANALGEZICE si HIPEREMIANTE.

Au fost numiti curenti diadinamici deoarece:

53
  Rezulta din doua forme de curent: -o forma de curent galanic de baza cu intesitatea de 2mA
-o componenta de curentii cu impulsuri
 Si fiindca se aplica modulati in frecventa sub forma de perioade scurte,o perioada lunga sau
RS. Prin aceste modlari se evita acomodarea
 Bernard a introdus in terapia cu diadinamici,inversarea polilor. Se lucreaza cu frecvente de 50
si 100Hz.

Efecte si mod de actiune

Principalele efecte:

 HIPEREMIANTE
 DINAMOGENE
 ANALGEZICE

Acestea sunt determinate de:

 Forma curentului DAD

 Nivelul intesitatii
 Modalitatea de aplicare

Ca si in alte forme de terapie prin impuls este necesar a se fixa intesitatea,durata de

aplicare,marimea polilor,intervalul dintre sedinte,numarul de sedinte pe zi si pe serii,intervalul dintre
serii,etc. Intesitatea curentului se regleaza progresiv ajungandu-se la senzatia de VIBRATII BINE
TOLERATE nedureroase ,deci pana la pragul dureros

Deoarece acomodarea se instaleaza repede,intesitatea sa mai creste in timpul tratamentului

sub pragul dureros.

Daca se urmareste obtinerea contractiior musculare,intesitatea se creste la pragul de

contractii,fara senzatia de crampa musculara.

Durata sedintei este relativ scurta pentru a evita acomodarea.

In general durata unei sedinte este de 3-5 minute.

O durata mai mare a sedintei nu aduce rezultate mai bune,ci dimpotriva,le diminueaza

Daca se fac aplicatii pe mai multe zone ca in sindromul radicular vertebral:

 Pe primul punct se aplica 4 minute

 Pe punctul al doilea se aplica 3 minute
 Pe punctul al treilea se aplica 2 minute
 Pe ultimul punct se aplica 1 minut

54
In aceste situatii se indica ca durata sedintei sa nu depaseasca 10-15 minute.

Se recomanda tratament cu inversarea polilor la jumatatea intervalului

Numarul de sedinte pe serii si intervalul dintre sedinte si serii:

In fazele acute sedintele se efectueaza zilnic. In leziunile recente posttraumatice- 2ori/zi

Efectul antialgic primar poate dura cateva ore. Dupa sedinta II-III, efectul antialgic poate sa se
permantizeze.

Dupa 4-6 sedinte nu mai apare nici un fel de ameliorare,ci dimpotriva poate aparea o reactie
negativa. Bernard recomanda ca dupa sedinta a 4-a sa se faca o pauza de 7 zile.

Formele de curenti DAD sunt:

 MF=monofazat fix
 DF=difazat fix
 PS=perioada scurta
 PL=perioada lunga
 RS=ritm sincopat

MF=monofazat fix :

- este un curent excito-motor

- tonifica musculatura arterelor
- impulsul dureaza 20ms
- varfurile sunt constante
- produce o vibratie ce actioneaza ca un masaj electric profund

DF=difazat fix:

- este forma cea mai analgezica a DAD

- se utilizeaza ca procedura de introducere in aplicatiile cu scop analgezic
- indicat in hipertonia simpatica
- intesitatea pana la pradul durerii 1-2minute

PS=perioada scurta:

- consta in alteranta la interval de 1 secunda a MF cu DF

- are efect axcito-motor
- produce un masaj intern,profund
- activeaza circulatia

PL=perioada lunga:
55
 - suprapunerea a doi curenti difazati intr-o forma speciala care are la baza DF iar la varf
DM(difazat modulat)
- efecte: analgezice,decontracturant,anticuagulativ
- se foloseste in afectiuni cronice dureroase persistente si pronuntate

Indicatii:

- tulburari trofice
- redori articulare
- nevralgii
- zona zoster
- procese periarticulare

Contraindicatii:

- stari spastice
- NU SE APLICA NICIODATA TRANSCARDIAC

RS=ritm sincopat:

- Are cel mai pronuntat efect excitomotor

- Realizeaza o adevarata gimnastica musculara
- Este o alternanta de MF la interval de 1 sec. Cu pauza de 1 sec.
- La intesitatii mari,da contracii musculare
- Se indica in atrofii de inactivitate

Efectele DAD:

 Reduc rapid durerea

 Tonifica musculatura(celulite)
 Rezorbtiv al edemelor si exudatelor

Modalitati de aplicare:

1. Aplicatii pe punctele dureroase, se folosesc electrozi mici,iar electrodul activ este

negativ. Se va aseza electrodul(-) pe punctul dureros iar celalalt la 2-3 cm distanta.
2. Aplicatii transversale=la nivelul articulatiilor mari,cu electrozi mari,fixati antero-
posterior sau latero-lateral
3. Aplicatii longitudinale= de-a lungul unui nerv periferic sau vaselor. Electrodul mare se
fixeaza la emergenta pe nerv,iar celalalt pe traiectul lui,pe locul dureros.

56
 4. Aplicatii paravertebrale=cu electrozii mijlocii. Electordul (-) se fixeaza pe locul dureros.
5. Aplicatii gangliotrope= la nivelul ganglionilor vegetativi. Electrodul (-) se fixeaza pe
ganglion iar cel (+) proximal
6. Aplicatii mioenergetice=pentru tonifieri musculare cu electrodul (-) fixat pe ganglion ia
cel (+) proximal sau distal pe traiectul muschiului afectat.

Tehnica de aplicare a DAD:

 Scopul urmarit este cel care conditioneaza dimensiunile electrozilor,amplasarea si polaritatea

acestora.
 Inversarea polaritatii electrozilor ramasi pe locul inital de amplasare se face in scop excitator
 Intesitatea curentului se regleaza printr-o crestere progresiva la valoarea
dorita,corespunzatoare efectului urmarit(excitomotor sau analgezic)
 Se va avea in vedere aparitia fenomenului de acomodare
 Durata sedintei este de pana la 10 minute,in scop analgezic anjungand la 20-30 minute pentru
aplicatiile in scop hiperemiant,vasculotrop.
 Ritmul sedintelor poate fi zilnic,10 sedinte pe cura.
 Pacientul va simti senzatia de furnicaturi usoare si vibratii suportabile
 Efectul calmant se realizeaza prin actiunea asupra simpaticului
 In timpul tratamentului se poate creste intesitatea
 Cele mai utilizate forme sunt: DF,PL=3 minute, PL-DF=6 minute

Indicatii:

1) Afectiunile aparatului locomotor:

 status postraumatic(cu exceptia fracturilor
ligamentoase),contuzii,entorse,luxatii,intinderii musculare,redori articulare
 boala reumatismala cronica degenerativa sau inflamatoare:artroze,artrite,mialgii
 reumatism articular:PSH,tendinite etc.
2) Afectiunile neurologice:nevralgii cronice, AND
3) Tulburari circulatorii periferice
 Acrocianuoza
 Boala varicoasa
 Arteriopatie periferica obliterantă
4) Aplicatii segmentare pe zone neuroflexe in vederea modularii functionale a stomacului,a
colonului,colecistului,cailor respiratorii in astmul bronsic,migrene

Contraindicatii:
 Rupturi ligamentare
57
  Fracturi recente
 Fractura de menisci

Curenţii de Medie Frecvenţă

(interferenţiali)
Sunt curenţialternativi sinusoidali cu frecvenţe cuprinse între 1.000𝐻𝑧 (sau 1𝐾𝐻𝑧 ) și 100.000
𝐻𝑧 ( 100 𝐾𝐻𝑧 ).

1. Acţiunile biologice ale curenţilor de M.F.

 Până la frecvenţa de 1.000 𝐻𝑧 , aceștia acţionează după principiul “EXCITAŢIEI SINCRONE” (

la fel ca și curenţii de joasă frecvenţă 1 stimul = 1 excitaţie )
 Peste frecvenţa de 1.000 𝐻𝑧 , pentru a apărea o excitaţie este nevoie de efectul de “SUMAŢIE
TEMPORARĂ” ( este necesar să treacă o serie de perioade de curent alternativ pentru a se
declanșa o excitaţie.)
 Curentul de MF trebuie să depășească un anumit “PRAG DE INTENSITATE” și un anumit
“TIMP UTIL”.
 Excitarea este apolară sau ambipolară – excitaţia se poate produce la ambii poli.
 Aplicarea este nedureroasă chiar și la intensităţi mari ale curentului, deoarece rezistenţa
cutanată este scăzută la curenţii de M.F.
 Se pot obţine contracţii musculare puternice, fără durere ( curentul de M.F. este inofensiv faţă
de mușchiul cardiac).
 Se păstrează relaţia dintre timpul de excitaţii și intensitatea curentului aplicat
58
 2. Efectele fiziologice ale curenţilor de M.F.

Principalele efecte fiziologice ale curenţilor de M.F. a căror interferenţă este modulată în J.F. sunt
urmatoarele:

a) EXCITOMOTOR = cu stimularea musculaturii striate scheletice, producând

contracţii musculare puternice, reversibile și bine tolerate, (frecvenţe mici)
= cu stimularea musculaturii netede hipotone ( frecvenţe medii)
b) ANALGEZIC = prin modificarea percepţiei dureroase pe calea diminuării excitabilităţii
dureroase
c) VASODILATATOR = la frecvenţe rapide
d) VASOMOTORIE = ( BIOTROFIC) = prin efect direct asupra musculaturii netede și
indirect pe calea gimnasticii musculare cu producere de contracţii fiziologice
e) DECONTRACTURANT = relaxare=> stimulare asupra mușchilor normal inervaţi, cele
medii au efect decontracturant și vasculotrofic iar frecvenţele rapide au efect antialgic.

3. Indicaţii
 Afecţiuni ale aparatului locomotor:
 Stări post traumatice
 Entorse, luxaţii, hematoame, contuzii de părţi moi
 Sindron AND postfracturi
 Reumatism cronic degenerativ articular și abarticular ( PSH; artroze; artrite cu diferite
localizări)
 Suferinţe localizate la nivelul coloanei vertebrale ( spondiloze; scolioze; discopatii;
mialgii; neuropatii.)
 Suferinţe de nervi periferici( neuropatii de tip nevralgie, nevrita)
 Sechele post AVC ale membrelor
 Afecţiuni vasculare periferice:
 Tulburările circulaţiei arteriale, nervoase sau limfatice cu sau fără asocierea unor
tulburări trofice precum: edeme, celulită, angiopatia diabetică)
 Afecţiuni ginecologice: anexite, metroanexite, dismenoree, etc
 Afecţiuni ale organelor interne:
 Diskinezie biliară
 Pancreatita cronică
 Boala ulceroasă
 Gastrită
 Distonii fucţionale intestinale
4. Contraindicaţii:

 Afecţiunile febrile de diferite etiologii

 Neoplasmul

59
 Procese inflamatorii purulente
 Aplicaţii precordiale la pacienţii cu tulburări cardiace organice, funcţionale și la purtătorii de
pacemaker cardiac.
 Cicluc și sarcina

5. Tehnici de aplicare: ( metodologia de aplicare)

I. SCOP DIAGNOSTIC = ELECTRODIAGNOSTIC cu M.F. => pentru evidenţierea denervării

musculare, evitându-se efectuarea unui teste electromiografic. Curentul de M.F. acţionează
numai asupra musculaturii NORMOINERVATE ( la mușchii normal inervaţi)

II. SCOP TERAPEUTIC:

a. Aplicarea unui curent MF modulat
b. Aplicarea curentului interferenţial

A. Aplicarea unui curent M.F. modulat=> presupune modularea amplitudinii curentului în ritm de
J.F. Cu ajutorul aparatului MIODIAFLUX se pot aplica urmatoarele forme de curent M.F. :
 MFP= MF pură - 5000𝐻𝑧 - dă acomodare
 MFPR= MF pură redresată
 MF modulată în PS
 MF modulată în PS redresată
 MF modulată in PL
 MF modulată dublă( in PS modulată în PL)
 Cele mai excitomotorii forme: 5.000𝐻𝑧 cu lungimea trenurilor modulate in PL peste 4 secunde
 Cele mai analgetice forme: 10.000𝐻𝑧 -> Formele:
o MFP ( MF pură)
o MFPR ( MF pură redresată)
o MF modulată în PS

În practică, ședinţa de terapie începe cu MFP ( MF pură) si MFPR ( MF Pură Redresată) timp de 5-10
min, cu scopul de a ameliora troficitatea structurilor musculare, după care se trece la una din formele
modulate, în funcţie de obiectivul urmarit.

B. Aplicarea curentului interferenţial

Curenţii interferenţiali reprezintă o ÎNCRUCIȘARE ENDOTISULARĂ a 2 curenţi de MF, cu
frecvenţe diferite ( de obicei, decalaţi cu 100𝐻𝑧 ) ceea ce duce la efecte terapeutice prin UNDE
MODULATE ÎN INTENSITATE.

60
 Încrucișarea endotisulară a 2 curenţi de MF are ca rezultantă apariţia unui curent de JF cu
avantajele MF și particularităţile terapeutice ale JF, ca efect maxim în profunzime, fără ca bonavul să
aibă senzaţii cutanate dezagreabile sau efecte polare neplăcute.

Unul dintre factorii care condiţionează EFICACITATEA TERAPEUTICĂ a curentului

interferenţial este NIVELUL DE VARIAŢIE A AMPLITUDINII SALE .

o Curenţii de MF care se interferează au FRECVENŢE DE MAXIMĂ

EXCITABILITATE NEURO-MOTORIE: la intensităţi micise obţin efecte ale
excitabilităţii.

Cele două forme de curent de MF sunt de fapt 2 stimuli vibratori de intensitate constantă, care
la punctul lor de întalnire vor da naștere unei vibraţii a cărei intensitate este dată de diferenţa dintre
frecvenţele celor două forme de curent de MF.

o Dacă diferenţa de unde ale celor 2 curenţi de MF este mică=>interferenţă CVASI

STAŢIONARĂ
o Dacă diferenţa de unde ale celor 2 curenţi de MF este mare=> INTERFERENŢĂ
NESTAŢIONARĂ

În funcţie de acţiunea fiziolagică optimă și de efectele urmărite, se aleg diferite tipuri de frecvenţă
și anume:

1) Frecvenţe constante= aplicaţie numită manual ( 0 – 100 𝐻𝑧 )

2) Frecvenţe variabile și modulate ritmic= aplicaţie numită spectru . ( 0-10 𝐻𝑧 )
1) Prin modalitatea numită MANUAL, se obţin efecte excitomotorii- la frecvenţe mici- sau cu
efect antalgic la frecvenţe rapide.
2) Prin modalitatea numită SPECTRU, se folosesc frecvenţe variabile( modulate ritmic), ale
curenţilor de MF. Aceste modulaţii prezintă efecte excitomotorii (utile în hipotomiile de
inactivitate), efecte analgezice și efecte de activare a funcţiilor celulare, activare circulatorie.

Prin aplicaţiile MANUAL și SPECTRU ale curentului de MF se urmărește: creșterea pragului dureros,
efectul stimulant și imodularea sistemului neuro-vegetativ.

Modalităţile de aplicare constau în:

INTERFERENŢA PLANĂ = cei 2 curenţi realizaţi dau naștere unui curent interferenţial care variază
numai in planuri paralele cu RENTA SPAŢIALĂ= se adaugă în al treilea circuit;

 Interferenţa dinamică:

o Electrozii utilizaţi:

 Clasici:
61
  Electrozi placa din : metal( plumb) / cauciuc metalizat
 50, 100, 200 𝑐𝑚2
 Inveliţi în textură sintetică, umezită
 Se fixează cu benzi elastice
 Speciali:

o Punctiformi: așezaţi în diagonală la distanţe de 7-8 unul de celălalt

(pentru regiuni mici)
o Pernuţă= aplicabili pe globii oculari
o Inelari= torace= se aplică 2 anterior și 2 posterior
o Mănușă= electrozi palmari= concentrează curentul în locul dureros
o Cu vacuum=( sau ventuze) se aplică în diagonală; sunt din cauciuc,
iar în interior se pune un burete spongios sau o compresă.

Intensitatea curentului crește și scade progresiv prin manevrarea lentă a

potenţiometrului.

Senzaţia bolnavului va fi de furnicatură puternică, suportabilă.

În cazul electrokineziei, intensitatea curentului va crește până la obţinerea contracţiilor

muscularedorite.

Dacă intensitatea suportată este mai mare, se PRELUNGEȘTE durata procedurii.

Durata ședinţelor este de 15=20 min la aplicaţiile cu electrozi placă și 10 minute la aplicaţiile
cu electrozi-ventuză.

Numărul ședinţelor este variabil, între 8-12 ședinte, în funcţie de modul cum reacţionează
pacientul; de afecţiunea tratată și de rezultatele obţinute.

Pot fi tratate cazuri în care să fie suficiente 6-8 ședinţe și altele la care se ajunge la o serie de
14-16 ședinte, dar se recomandă intercalarea unei pauze de 14 zile.

Aplicaţiile se pot face zilnic sau la 2 zile în funcţie de caz și indicaţii.

Modalităţi de aplicare a curentului MF

1) NU SE APLICĂ LA CAP
2) Cervical: se 𝑎𝑝𝑙𝑖𝑐ă𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑜 𝑐𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑎𝑙 𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 𝑠𝑡â𝑛𝑔𝑎
𝑐𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑎𝑙 𝑖𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 𝑑𝑟𝑒𝑎𝑝𝑡𝑎 𝑠𝑡â𝑛𝑔𝑎
3) Aplicaţii dorsale:
a. cervical mijlociu ( stg – dr )
b. torace inferior ( stg – dr )
62
 4) Aplicaţii lombare:
a. Dorsal
b. Sacrat
5) Aplicaţii sacrate:
a. Lombar stg – dr
b. Fesier stg dr

Poziţia pacientului poate fi decubit dorsal sau decubit ventral ( se așează pe electrozi):

𝑑𝑜𝑟𝑠𝑎𝑙
Pe MS ( membrul superior ) poziţia poate fi de decubit{𝑣𝑒𝑛𝑡𝑟𝑎𝑙
𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑎𝑙
𝑙𝑎𝑡𝑒𝑟𝑜 − 𝑐𝑒𝑟𝑣𝑖𝑐𝑎𝑙
 Umăr:{ 𝑢𝑚ă𝑟 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
𝑏𝑟𝑎ţ 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑜 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
𝑢𝑚ă𝑟 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑜 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
 Braţ:{
cot 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
𝑏𝑟𝑎ţ 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
 Cot:{
𝑎𝑛𝑡𝑒𝑏𝑟𝑎ţ 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
cot 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
 Antebraţ:{
𝑓𝑎ţ𝑎 𝑝𝑎𝑙𝑚𝑎𝑟ă − 𝑓𝑎ţ𝑎 𝑑𝑜𝑟𝑠𝑎𝑙ă 𝑎 𝑚â𝑖𝑛𝑖𝑖
𝑓𝑎ţ𝑎 𝑝𝑎𝑙𝑚𝑎𝑟ă − 𝑓𝑎ţ𝑎 𝑑𝑜𝑟𝑠𝑎𝑙ă 𝑎 𝑚â𝑖𝑛𝑖𝑖
 Pumn:{ 𝑖𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟ă)
𝑎𝑛𝑡𝑒𝑏𝑟𝑎ţ 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟(1⁄3

Pe MI ( membrul inferior):

𝑖𝑛𝑔ℎ𝑖𝑛𝑎𝑙 − 𝑓𝑒𝑠𝑖𝑒𝑟
 CF(coxofemurale){ 𝑖𝑛𝑔ℎ𝑖𝑛𝑎𝑙 − 𝑙𝑜𝑚𝑏𝑎𝑟
𝑐𝑜𝑎𝑝𝑠ă 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
𝑖𝑛𝑔ℎ𝑖𝑛𝑎𝑙 − 𝑖𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
 Coapsă:{
𝑔𝑎𝑚𝑏ă 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
63
 𝑐𝑜𝑎𝑝𝑎𝑠ă 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
 Genunchi:{
𝑔𝑎𝑚𝑏ă 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
𝑔𝑎𝑚𝑏ă 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
 Gambă:{
𝑔𝑙𝑒𝑧𝑛ă 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟
𝑔𝑎𝑚𝑏ă 𝑎𝑛𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟 − 𝑝𝑜𝑠𝑡𝑒𝑟𝑖𝑜𝑟(1⁄3 𝑖𝑛𝑓𝑒𝑟𝑖𝑜𝑎𝑟ă)
 Gleznă:{
𝑓𝑎ţ𝑎 𝑑𝑜𝑟𝑠𝑎𝑙ă − 𝑓𝑎ţ𝑎 𝑝𝑙𝑎𝑛𝑡𝑎𝑟ă 𝑎 𝑝𝑖𝑐𝑖𝑜𝑟𝑢𝑙𝑢𝑖

Campuri magnetice de joasa frecventa(magnetodiaflux)

Campul magnetic de J.F. apare ca urmare a trecerii unui curent de J.F. printr-o bobina.

Intesitatea campului magnetic estedependenta de DENSITATEA liniilor de camp magnetic.

Campul magnetic are acelasi caracteristici(parametrii) fizici ai curentului electric care l-au generat:

 Daca curentul este alternativ=>campul magnetic este alternativ

 Daca curentul este cu impulsuri=>campul magnetic este cu impulsuri

Unitatea de masura pentru campul magnetic este T(Tesla),cu notatia mT(militesla)Gaiuss/1

Gs=0.1mT

Campul magnetic trecand printr-un conductor genereaza un CÂMP ELECTRIC.

Pamantul este inconjurat de un CAMP MAGNETIC a carui intensitate medie este de 0.047mT si
care scade de la poli spre ecuator. Toate vietuitoarele sunt acomodate la valoarea acestui camp
magnetic.

Cel mai important PARAMETRU al CAMPULUI MAGNETIC este INTESITATEA acestuia.

64
In functie de valorile intesitatii ,campurile magnetice se clasifica inȘ

 Campuri magnetice de I(intesitate) mica (sub 10mT) cu efecte neglijabile asupra organismului.
 Campuri magnetice puternice I=10-100mT ce determina modificari celulare.
 Campuri magnetice foarte puternice cu I peste 100mT ce induce modificari ale codului genetic
si efecte MUTAGENE.

In terapie se utilizeaza CAMPURI MAGNETICE DE INTESITATE MICA.

Aparatul(de productie romaneasca) generator de CAMPURI MAGNETICE DE JOASA FRECVENTA CU

INTESITATE MICA=> MDF(Magnetodiaflux).

Mecanismul de actiune al campurilor magnetice:

Inca insuficient cunoscute.

Se considera ca actiunea campurilor magnetice se realizeaza prin intermediul substratului

PARAMAGNETIC SI DIAMAGNETIC.

 Substratul PARAMAGNETIC:
o cu incarcare magnetica
o cu rol important in metabolismul energetic celular:
o O2,hidrogen atomic,radicalii liberi
 Substratul DIAMAGNETIC:
o majoritatea substantelor organice
o ele tind sa se opuna corpului exterior

Prin actiunea campurilor magnetice asupra structurilor biologice se produce:

 Modificari energetice la suprafata celulara

 Modificarea echilibrului de membrana SZNET-GIJORGIJ
 Activarea schimburilor la nivel membranar
 Intesificarea proceselor enzimatice si a metabolismului celular:
-datorita cresterii de O2 in celula
- in tesuturile mai slab vascularizate se creeaza coditii favorabile cicatrizarii.

S-au demonstrat efecte favorabile ale campului magnetic asupra artrozelor si a circulatiei periferice.

Efectele campului magnetic se manifesta la nivel:

65
  Celular
 A sistemului vascular:-creste intesitatea contractiei
-modifica excitabilitatea neuro-musculara
 SNV si SNC:-formele continue au efecte: sedative,simpaticolitice,trofotrope
-formele intrerupte au efecte:excitante,cresc tonusul simpaticului,ergotrope

In alegerea formei de camp magnetic este OBLIGATORIE cunoasterea TIPULUI CONSTITUTIONAL SI

REACTIVITATII NEURO-VEGETATIVE INDIVIDUALE.

De obicei forma aritmica(intrerupta) are o serie de fenomene neplacute cum ar fi:

 Cefaleea
 Tulburari de somn
 Irascibilitate
 Hipotensiune artostatica
 Sensibilitatea crescuta la frig
 Anestezii

Aceste fenomene apar dupa primele 3-6 sedinte si impun fie: schimbarea formei din aritmic in ritmic
sau chiar intreruperea procedurii.

In aplicarea campurilor magnetice se va tine cont de BIORITMUL pacientului.

Efectele campului magnetic de J.F. depind de:

1. Frecventa campului magnetic :1-5Hz->3000(5000)Hz

2. Bioritmul individului
3. Durata de aplicare a campului magnetic:
 Aplicat sub 15 minute NU ARE NICI UN EFECT
 In consolidarea fracturilor se practica aplicarea pana la 4 ore.

MAGNETODIAFLUX: ESTE UN APARAT ROMANESC ,generator de campuri magnetice de 3

tipuri distincte si anume:

1. Forma continua de 50-100-50 Hz

2. Forma intrerupta ritmica: 50Hz-3 sec=>3 sec pauza=>50Hz-3 sec,100Hz(3 sec
pauza)+100 Hz.
3. Forma continua ritmica 50-100-50Hz(6sec 50 Hz-6 sec 100Hz)intercalate cu pauze
inegale totul succedandu-se aleator

Indicatii:

 Sechelele posttraumatice
1. Plagi,contuzii,hematoame musculare
66
2. Entorse,stari dupa rupturi musculotendionoase
3. Sechele postfracturi membre
4. Consolidarea fracturilor(S-a dovedit clinic,in urma multor cercetari,actiunea magnetodiafluxului
asupra consolidarii fracturilor,crescand cu 18% depunerea calciului in os si determinand
consolidarea fracturilor mai repede decat in mod obisnuit)
 Afectiunile neuropsihice
1. nevroze si distonii neurovegetative.
2. afectiuni organice ale sistemului nervos(sindrom spastic-hemiplegii,Parkinson,
paraplegii,sindroame excitomotoare ;infirmitate motorie)
 Afectiuni cardiovasculare
1. bolile vasculare periferice functionale ;sindrom Raynaud, acrocianoza.
2. bolile vasculare periferice organice : trombangeita obliteranta, ateroscleroza obliteranta si
arteriopatia
3. ateroscleroza cerebrala
4. hipertensiunea arteriala(scade TA)
 Afectiunile respiratorii
1. astmul bronsic,
2. bronsita cronica astmatiforma,
3. traheobronsita spastica,
4. astmul nevrotic
 Afectiunile digestive
1. ulcer gastroduodenal,
2. gastrite cronice
3. enterocolopatia cronica nespecifica,
4. sindrom de colon iritabil,
5. dischinezii biliare
 Afectiuni endocrine
1. diabet zaharat in formele insulinoindependente
2. stadiul neurogen al hipertiroidiei.
 Afectiuni ginecologice
1. dismenoreea functionala
2. tulburari menstruale functionale (hipermenoreea, menometroragia functionala, hipo sau
oligomenoreea),
3. metroanexite cronice nespecifice,
4. cervicite cronice nespecifice,
5. tulburarile de menopauza si perimenopauza.

Contraindicatii:
 purtatori de pace-maker
 bolile de sange(anemii)
 stari hemoragice
 bolile infectioase,stari febrile
 tumori maligne
 insuficienta hepatica

67
  TBC pulmonara
 Epilepsie
 Sarcina

Electrozii se numesc BOBINE si se impart in:

-2 bobine circulare(una mica aplicata cervical,una mai mare aplicata lombar)

-2 bobine paralelipipedice,mai mici localizatoare

Au propietatea de a concentra curentul pe locul dureros

Observatii:

 Undele magnetice circula ascendent si descendent

 Pacientul sta cu mainile langa corp

Curentii de înaltă frecvenţă(generalităţi)

1. Frecventa peste 300KHz(pragul lui Nerst)
2. Produc fenomene importante capacitive: strabat cu usurinta toate structurile.
3. Produc CALDURA in profunzime
4. La nivelul tesuturilor, produc ionizare electrolitica ,electroforeza,fenomene de polarizare.
5. Efecte biologice:
 Modifica conductibilitatea neuro-musculara(la aplicarea J.F nu aparesenzatia de
furnicatura ,contractii musculare)
 Incalzirea tisulara profunda(endotermie):
-temperatura tegumentelor ramane normala
-temperatura ramane crescuta in profunzime, 46-72 ore
-cel mai mult se incalesc tesuturile dense: oase,muschi.
 Tesuturile bogat vascularizate se incalzesc mai putin datorita sangelui care transporta
caldura prin intreg organismul
 Asupra SN=>SEDATIE
 Asupra aparatului cadrio-vascular:

68
 -produce vasodilatatie si hiperemie activa a tegumentelor
-efecte antispastice asupra musculaturii netede a vaselor(efect utilizat in
tulburarile circulatorii functionale angiospastice.)
 Intensifica fagocitoza prin activarea circulatiei locale
 Intensifica metabolismul local sistimuleaza procesele enzimatice
 Stimuleaza astiogeneza(diapulsul)
 Doze mici=anabolizante

Ultrasunetul(UUS)
Intelegem prin terapie cu ultrasunet,aplicarea in scop terapeutic a vibratiilor sonore cu o
frecventa ce depaseste cu mult pragul de excitabilitate a analizatorului auditiv. Daca undele(vibratiile)
sonore au o frecventa pana la 20.000(20KHz) de vibratii pe secunda,cele terapeutice sunt cuprinse
intre 500-800KHz (1 KHz=1000 perioade pe secunda).

Propietatile fizice:

 Foloseste ca forma de curent cel de inalta frecventa= 800-3000KHz

 Urechea umana percepe sunete cu o frecventa de 20.000 oscilatii/secunda.
 Frecventa >20.000 nu o poate percepe urechea si aceasta se numeste ultrasunet/infrasunet.
 Se propaga sub forma de unde sonore
 UUS mai pot fi folosite la ecografii,stomatologie,aparate de aerosolo cu UUS cu frecventa de
800-1000KHz.
 Aparate:-Souostat
-Misonic
-TUR RS 12
69
Mecanisme de producere:
Producerea de UUS se face pe cale mecanica,magnetica sau piezo-electrica.

 Se realizeaza prin simpla lovire a unei lamele metalice

 Propietatea de modificare a dimensiunilor unor metale prin magnetizare cu ajutorul
unui curent alternativ
 Propietatea unor cristale de cuart taiate in anumite sectiuni de a se contracta si dilata
daca sunt supuse unor vibratii de potential electric.
Prin contractii si dilatatii se produc vibratii. Exista un cristal de cuart in interiorul
capului emitator.

Aparatul:
1. Sisteme de alimentare:-retea: priza,stecher,mufa
-de la retea vine curentul alternativ 220V si ajunge in aparat in care
exista un generator de curent de inalta frecventa
-intre aparat si traductor exista un cablu de legatura

2. Traductorul:
Are forma unui ciocan cu maner. Prezinta un maner izolator din ebonita sau material plastic
care protejeaza operatorul de undele ultrasunete.
Persoanele ce executa multe UUS trebuie sa poarte manusi de protectie din bumbac prevazute
cu pori prin care sa patrunda aerul.
Prin aer undele nu se propaga.
Capul propriu zis are forma de elipsoid cu o sectiune transversala pe diagonala dinspre
pacient. Are diamentrul de 3-10cm.
Undele ultrasonore se propaga pe regiunea de tratat sub forma de fascicul.
Tratamentul cu UUS este de profunzime. Se ajunge pana la 6cm->os.
Se folosesc intensitati gradate.
Pe suprafata traductorului UUS sunt distribuite inegal:
- In centru sunt mai dese
- Pe margine sunt mai rare
3. Tabloul de comanda:
 Interupator general pronit-oprit.
 Lampa de semnalizare
 Schimbator pentru traducator
 Ceas semnalizator
 Aparat de masura: Wattmetru

Curentul alternativ prin convertizor se transforma in curent de inalta frecventa.

70
 Unitatea de masura a UUS =Watt/cm2

1W/cm2=cantitatea de UUS emisa de traducator pe suprafata de 1 cm. Wattmetrul este

gradat de la 0.5W/cm2=>3W/cm2

 Butoane pentru reglarea voltajului

Aplicatii cu voltaj:-mic=au rol benefic

-mare=au rol distructiv( fenomenul de cavitatie)

Normal se folosete un voltaj de 0.5-0.6

Aplicarea UUS:
1. Prin cuplaj direct=actiunea directa asupra tegumentelor
2. Prin cuplaj indirect=la distanta
1. Prin cuplaj direct=se realizeaza pe suprafete plane,netede,fara leziuni cutanate

Tehnica de aplicare:
Pe regiunea de tratat se unge cu unguent pentru a asigura aderenta pe segment si pentru
aluneacarea capului emitator. Unguentul impiedica reflectarea undelor ultrasonore sub actiunea
luminii.

Se trece apoi la manevrarea traductorului. Poate fi dinamica sau stationara.

Manevrarea se face lent cu viteza foarte mica apoi capul emitatorului se tine perpendicular pe
segment si se apasa dar se are grija sa se asigure contactul cu tegumentul.

Se evita proeminentele osoase,deoarece aici ce concentreza sunetul si apar dureri periostale.

Unguentul nu trebuie sa fie in strat gros dar nici prea subtire. Daca este prea gros izoleaza
patrunderea undelor.Trebuie sa fie la temperatura camerei. Daca este rece->vasoncostrictie, cald-
>vasodilatatie.

Unguentele sunt substante medicamentoase antireumatice:diclofenac,piroxicam etc.

Sonoforeza=cresterea permeabilitatii membrano-celulare si permite patrunderea substantelor

medicamentoase mai usor in tegument. Preferabil este dupa baie cand porii sunt deschisi.
71
 Miscarea traductorului poate fi:

 In linie=de-a lungul fibrei musculare

 Circular=in jurul articulatiilor

Se pot folosi separat sau combinat. Mai rar se folosesc miscari spiralate sau sinusoidale.

2. Prin cuplaj indirect=se realizeaza prin intermediul apei(intre capul emitator si tegument exista
apa)

Tehnica:

 Se introduce apa in cada(36-37 grade C)

 Cada are peretii izolati electric cu dopuri din cauciuc
 Pacientul intra in cada iar asistentul va plimba traducatorul la distanta de 2-3cm de
tegument.
 Se folosesc manusi de cauciuc->sau se va fixa traductorul pe o tija.

UUS in apa se foloseste pentru suprafete neregulate:

 Falange
 Metacarpiene
 Articulatia cotului
 Regiuni cu ulceratii
 Procee infectioase(furuncul)

UUS pot fi folosite in camp continuu sau in camp discontinuu(cu impulsuri)

Se aplica prin 2 metode:

a) Cinetica(dinamica)=plimbarea capului emitator pe tegument

b) Statica(stationara)=se actioneaza la distanta asupra ganglionilor

Se recomanda ca apa sa fie statuta ca sa nu apara bule de aer deoarece acestea impiedica
propagarea UUS .Bulele se indeparteaza cu mana sau o paleta.

UUS=transmiterea vibratiilor mecanice pendulare in tegument.

72
 Voltajul:-mic=in afectiuni acute ,hipersensibilitate,in scop de refeacere a tesuturilor.

-mare=in afectiuni cronice,flegmoane,in scop distructic,peste 0.8W/cm2 pentru

cicatrici cheloide.

Efecte fizio-chimice:

 Efectul termic(sau caloric)=o parte din energia ultrasonica se transofrma in

tegument in energie calorica.
 Efectul mecanic=este reprezentat de vibratia produsa
 Efect de cavitatie= consta in formarea de fisuri,rupturi,goluri de aer=sonoforeza
In lichidele in care exista si gaze dizolvate se produce fenomenul de pseudocavitatie.
Ca urmare a actiunii ultrasunetului,lichdeie se vor degazifica.
 Efectul de difuziune=consta in cresterea permeabilitatii membranei
 Efecte chimice=procese de oxidare,reducere,dipolarizare

Efecte fiziologice:
- ANALGEZIC
- ANTIINFLAMATOR
- DECONGESTIV
- MIORELAXANT
- HIPEREMIANT
- REZORBTIV
- VASCULOTROFIC

Indicatii:
- afecţiuni posttraumatice:fracturi,entorse,luxatii,hematoame,algodistrofii posttraumatice.In
cazul fracturilor recente,ultrasunetele accelereaza consolidarea fracturilor si poate scurta
perioada de calusare(formare osoasa) cu 50%
- afecţiuni reumatismale cronice cu procese aderenţiale (fibroze): poliartrita reumatoidă stadiul
III – IV, spondilartropatii seronegative stadiul III – IV
- reumatism abarticular: miozite, miogeloze, periartrite, tendinite
- reumatism cronic degenerativ:artoze,spondiloze,cu efecte de ameliorare 95%.
- cicatrici cheloide, boala Dupuytren, boala Ledderhose,plagi atone,ulcere trofice
73
 - algoneurodistrofia stadiul III in aplicare pe ganglionul stelat
- nevralgii şi nevrite in aplicaţii radiculare sau tronculare
- nevralgii si nevrite,sechele nevralgice,distrofie musculara progresiva,sindroame spastice si
hipertone de cauza piramidala si extrapiramidala(scleroza multipla,musc spastica din pareze
centrale,hemiplegii spastice,sd Parkinson)
- arteriopatii obliterante,angioneuropatii ,boala Raynaud
- fibrozite,dermatomiozite,sclerodermie,,dar cu rezultate inconstante.

Contraindicatii:

 Modificari tegumentare,afectiuni cutanate diverse,tuburari de sensibilitate cutanata

 Tulburari de coagulare sanguine,fragilitate capilara
 Stari generale alterate
 Tumorii in stadiile evolutive
 Tuberculoza active
 Stari febrile de cause necunoscute
 Insuficienta cardio-respiratorie,coronariana
 Tromblofebite ,tromboze, varice
 Calcificarea progresiva a peretilor arteriali
 Copii sub 18 ani, batrani peste 60 ani
 Gravide
 Osteoporoza acuta
 In perioada ciclului menstrual

La aplicarea acestei terapii pacientul NU va simti nici o senzatie ci doar o usoara senzatie de
caldura. La terminarea tratamentului se va sterge regiunea tratata cu alcool.

Contraindicatii speciale:

Este contraindicate aplicarea ultraunetelor pe zonele corespunzatoare unor organe si tesuturi

precum:

 Creierul
 Maduva spinarii
 Ficatul
 Splina
 Uterul gravid
 Glandele sexuale
 Plamanii
 Cordul
 Marile vase

Nu se vor face aplicatii pe cartilajele de crestere ale oaselor la copii si adolescent !!!

74