`CUPRINS

CAPITOLUL 1: SISTEME ELECTROENERGETICE DE BORD ..3

1.1 Evolutia instalatiei electrice a aeronavelor .3
1.2 Definirea sistemului electroenergetic e !or."
1.3 Conitiile e functionare a sistemelor electroenergetice e !or...#
1.$ Cerinte te%nico&economice im'use sistemelor electroenergetice e !or..#
1." (asa e )!or a sistemului electroenegetic..*
CAPITOLUL 2 GENERATOARE DE CURENT CONTINUU PENTRU AERONAVE..11
2.1 Consieratii asu'ra sistemelor electroenergetice e curent continuu...............................................11
2.2 +eneratoare e c.c. utili)ate la !or..11
2.3 Caracteristicile generatorului e curent continuu cu e,ce'tie erivatie ..1-
2.3.1 Caracteristica e mers in gol a generatorului erivatie ............................................................1-
2.3.2 Conitia e autoe,citare a generatorului erivatie ...1-
2.3.3 Sta!ilitatea statica a e,citatiei generatorului ................................................................21
2.3.$ Caracteristica reglarii generatorului erivatie...22
2.3." Caracteristica reglarii generatorului erivatie ..23
2.3.. Caracteristica e,terna a generatorului erivatie2$
2.$ (etoe e reglare a curentului e e,citatie..2"
2.$.1 Conectarea in serie a re)istentei e reglare ..2"
2.$.2 Conectarea in erivatie a re)istentei e reglare 2-
CAPITOLUL 3 COMANDA SI PROTECTIA SURSELOR ELECTRICE DE BORD DE
CURENT CONTINUU..2#
3.1 Cerintele im'use sistemelor e comna si 'rotectie.2#
3.2 Releu e tensiune minima 2*
3.3 Releul iferential minimal.31
3.$ Releul 'olari)at al releului iferential minimal3$
3." Protectia generatoarelor si a retelei la su'ratensiune$/
3." Protectia generatoarelor si a retelei la su'ratensiune....................................................................$/
3.. Protectia generatoarelor la su'rasarcina$3
3.- Comana si 'rotectia acumulatoarelor e !or.....................................................................$$
CAPITOLUL 4 PORNIREA AUTOMATA A MOTOARELOR DE AVION46
$.1 Consieratii generale.$.
$.2 Pornirea motoarelor cu 'iston...$.
$.2.1 Consieratii asu'ra metoelor e 'ornire a motoarelor cu 'iston ........................$.
$.2.2 Stuiul 'rocesului e accelerare si e franare a volantului...$*
$.3 Pornirea motoarelor cu tur!ina..".
$.3.1 Pornirea tur!omotoarelor la sol.".
$.3.2 Pornirea motoarelor in conitii s'eciale ..."*
$.3.3 Demaroare utili)ate 'entru 'ornirea tur!omotoarelor..."*
$.3.3.1 Demaroare cu tur!ine cu ga)e..../
$.3.3.2 0ur!omotoarele cu 'ul!ere./
$.3.3.3 Demaroare cu va'ori si cu tur!orac%ete.1
$.3.3.$ 0ur!oemaroare 'neumatice..2
$.3.3." Sisteme e 'ornire fara emaror.2
1
$.3.3.. Consieratii generale asu'ra utili)arii emaroarelor electrice...2
$.3.3.- Relatia intre 'uterea masinii electrice in regim e generator si in regim e emaror ."
$.$ Stuiul metoelor e comana a 'ornirii cu emaroare electrice...
$.$.1 Clasificarea metoelor e comana a 'ornirii.....
$.$.2 (etoa 'ornirii irecte...#
$.$.2.1 Demaror cu circuit magnetic saturat...#
$.$.2.2 Demaror cu circuit magnetic nesaturat...*
$.$.3 (etoa 'ornirii cu reostat.....-1
$.$.$ (etoa cresterii in tre'te a tensiunii sursei electrice e alimentare..-1
$.$." (etoa cresterii continue a tensiunii e alimentare..-3
$.$.. (etoa micsorarii in tre'te a flu,ului magnetic...-"
$.$.- (etoa micsorarii continue a flu,ului e e,citatie..--
$.$.-.1 Regimul e sta!ili)are a curentului rotoric-#
$.$.-.2 Regimul e sta!ili)are a 'uterii
1
P

#/
$.$.# Com'aratie intre regimurile e comana a 'rocesului e 'ornire#2
$." Stuiul 'rocesului e sta!ili)are a curentului rotoric al emarorului...#2
Bibliog!"i##$
2
CAPITOLUL 1
SISTEME ELECTROENERGETICE DE BORD
1.1 EVOLUTIA INSTALATIEI ELECTRICE A AERONAVELOR
Energia electrica a ince'ut sa fie utili)ata la !orul aeronavelor inca e la a'aritia
'rimelor a'arate e )!or cu motor1 'entru a'rinerea amestecului car!urant. 2ata cu
e)voltarea si 'erfectionarea aeronavelor s&au e,tins si instalatiile e !or care necesitau
un consum s'orit e energie electrica3 instalatii e incal)ire1 iluminatul electric etc.
Primele instalatii electrice au fost e curent alternativ la frecventa e .//&12//4).
Prin anul 1*2/ s&au ao'tat sistemele energetice e curent alternativ e #5 si a'oi e 125.
Primele instrumente si motoare electrice e c.c. isi fac a'aritia la !orul aeronavelor 'rin
anul 1*3/. Curan u'a aceasta ata s&au generali)at sistemele electroenergetice e c.c. cu
tensiunea e 2$ 5.
In eceniul al cincelea situatia s&a sc%im!at raical ca urmare a e)voltarii
consiera!ile a aeronavelor1 a cresterii com'le,itatii misiunilor aviatiei 'recum si a
'erformantelor e )!or. 6'aritia avioanelor cu 'ro'ulsie&reactie a fost inca un factor
im'ortant care a influentat e)volterea instalatiilor electrice1 electronice si e automati)are
e la !or. Ca urmare1 'uterea electrica instalata 'e aeronave a crescut vertiginos1 iar
sistemul electroenergetic e !or a ince'ut sa ai!a o im'ortanta vitala 'entru ine'linirea
misiunilor e )!or.
Puterea tuturor rece'toarelor e energie electrica e la !orul unui avion moern e
'asageri este e 1"/&3./ 781 iar in ca)uri s'eciale se atinge 1/// 78. 9ungimea
conuctoarelor retelei electrice e !or este cu'rinsa intre 3/&3// 7m1 iar masa intregului
ec%i'ament electric e la !orul avioanelor grele este in :ur e " t. In com'onenta
instalatiei electrice a aeronavelor moerne intra sute e micromotoare electrice1 relee1
contactoare etc.
In aceste conitii s&a facut resimtita nevoia e a se mari tensiunea retelei e !or. In
're)ent e,ista teninta e a se generali)a1 cel 'utin 'e avioanele e 'asageri e mare
ca'acitate1 sistemul electroenergetic e c.c. cu tensiunea e 2//;11" 5 la frecventa e $//
4)1 iar 'entru avioanele cu sisteme elecroenergetice e 1/// 78 'ro!a!il se va trece la
tensiunea e 3#/;22/ 5.
1.2 DE$INIREA SISTEMULUI ELECTROENERGETIC DE BORD
In acce'tiunea cea mai generala1 'rin instalatie electrica de bord se intelege
ansam!lul surselor si converti)oarelor e energie electrica1 sistemul e transmitere si
istri!utie a energiei electrice 'recum si consumatorii electrici. Nu se inclu aici sistemele
mecanice1 electronice sau e alta natura ecat electrica1 esi necesita un consum e
energie electrica.
Prin sistem electroenergetic de bord sau sistem de alimentare cu energie electrica se
intelege ansam!lul com'onentelor in instalatia electrica a unei aeronave care asigura
'roucerea1 conversia1 transmiterea si istri!utia energiei electrice1 aica3 sursele electrice1
convertoarele si reteaua electrica. Se o!serva ca sistemul electoenergetic nu inclue nici o
categorie e rece'tori electrici.
3
Se numeste retea electrica ansam!lul instalatiilor 'rin intermeiul carora energia
electrica este transmisa e la surse la consumatori. Ea cu'rine conuctele electrice1
a'aratura e comutatie1 'rotectie si control 'recum si is'o)itive e montare a retelei 'e
avion.
Du'a felul curentului1 sistemele electroenergetice 'ot fi3 e curent continuu1 e curent
alternativ sau mi,te.
In ca)ul sistemelor electroenergetice de c.c., sursele 'rinci'ale sunt generatoare e
curent continuu. Pentru alimentarea consumatorilor e c.c. si a celor care necesita
alimentare cu tensiune continua e valori su'erioare celei furni)ate e generatorul
'rinci'al1 se utili)ea)a iferite ti'uri e converti)oare.
S'unem ca un sistem electroenergetic este e curent alternativ aca sursele 'rinci'ale
sunt generatoare e c.a. iar consumatorii in ma:oritatea lor sunt tot e c.a. Pentru eventuali
consumatori e c.c. se utili)ea)a !locuri e transformare&reresare <=0R>.
Sistemele electroenergetice mixte cu'rin atat generatoare e c.c. cat si generatoare
e c.a.1 'uterile acestora fiin a'ro'iate ca valoare. ?iecare intre cele oua surse
e!itea)a energie 'e o retea electrica 'ro'rie. In general1 'rin sistem electroenergetic mixt
intelegem fa'tul ca la !or alimentarea consumatorilor se reli)ea)a in c.c. si in c.a. la
tensiuni si frecvente iferite. Putem avea eci generatoare e c.c si e c.a.1 am!ele
actionate e motorul avionului. De asemenea1 tot sistem mi,t va fi si sistemul format in
generator e c.a. cu frecventa varia!ila si generator e c.a. cu frecventa constanta.
Pe unele avioane se utili)ea)a sisteme electroenergetice cu 'roucerea energiei
electrice in c.a. su! tensiune sta!ili)ata si frecventa varia!ila1 iar u'a reresare si filtrare1
transmiterea energiei la consumatori se face su! forma e c.c.
Prin receptoare sau consumatori e energie electrica intelegem ec%i'amentele si
agregatele e la !or care necesita 'entru functionare normala un anumit consum e
energie electrica. Rece'toarele 'ot fi gru'ate u'a cum urmea)a3
& actionari electrice@
& instalatii e incal)ire@
& sistem e iluminat si semnali)are@
& sistem e 'ornire a motoarelor@
& instalatii mena:ere e 'e avioanele e 'asageri.
0ot consumatorii electrici sunt a'aratele electrice e control si masura1 a'aratele e
'ilota: si navigatie1 ec%i'amentul raiote%nic1 sisteme e conucere automata a
aeronevelor1 instalatiile foto etc.
Din 'unct e veere al conitiilor e utili)are se isting3
Sisteme electrenergetice principale (SEP), care sunt estinate sa alimente)e
consumatorii e !or in conitii normele e )!or.
Sisteme electroenergetice auxiliare (SEA), care sunt estinate sa asigure alimentarea
instalatiei electrice e !or la sol1 in conitii normale1 ar can nu functionea)a motoarele
avionului.
Sistemul electroenergetic de avarie (SEA), este estinat sa asigure alimentarea
consumatorilor electrici in )!or la avarie integrala a sistemului electroenergetic 'rinci'al.
Sistem electroenergetic auxiliar-de avarie (SEAA) are rolul e a ine'lini atat functia
SEA la sol cat si functia SEA in )!or la avaria surselor 'rinci'ale.
Sistem de alimentare electrica de aerodrom se refera la sursele electrice e,terioare
avionului1 care 'ermit alimenterea lui 'e tim'ul stationarii la sol.
$
Prin sursa primara de energie electrica se intelege o instalatie care transforma
energia neelectrica in energie electrica. In ma:oritatea ca)urilor1 'e avioane1 sistemul
'rimar e alimentare este format in generatorul e !or actionat e motorul avionului.
Prin sistem de alimentare primar-auxiliar se intelege un generator actionat e o
instalatie au,iliara e forta.
Prin sistem secundar de alimentare se intelege un is'o)itiv electric sau
electromecanic care converteste energia electrica a sistemului 'rimar tot in energie
electrica1 ar la 'arametrii e tensiune si frecventa iferiti e ai sistemelor
electroenergetice 'rimare.
Pot e,ista si sisteme tertiale de alimentare electrica, care au rolul e a converti
energia furni)ata e sistemul secunar in energie electrica cu alti 'arametrii. S're
e,em'lu1 aca sistemul 'rimar este e c.a. cu frecventa varia!ila iar sistemul secunar e
alimentare este e c.c.1 atunci alimentarea in c.a. cu frecventa constanta se reali)ea)a cu
invertoare1 care re're)inta1 evient1 sisteme tertiale e alimentare electrica.
Du'a numarul canalelor1 sistemele electroenergetice e !or 'ot fi monocanal sau
multi canal. Sistemele electroenergetice monocanal se intalnesc 'e avioanele monomotor
'reva)ute cu un singur generator la !or. 6vioanele multimotoare sunt ec%i'ate cu sisteme
electroenergetice multicanal1 numarul canalelor fiin e regula egal cu numarul e
motoare1 eci si e generatoare.
Princi'alii 'arametri ai sistemelor electroenergetice utili)ate la !or sunt sinteti)ati in
ta!elul 1.1.

1.3 CONDITIILE DE $UNCTIONARE A SISTEMELOR
ELECTROENERGETICE DE BORD
Instalatia electrica a aeronavelor functionea)a in conitii eose!ite fata e instalatiile
terestre. 6cestea sunt concreti)ate 'rintr&o serie e 'arametrii1 care 'ot fi reunite in oua
mari gru'e3 factori climatici si factori mecanici.
Dintre factorii care tin e clima si e starea atmosferei1 cei mai im'ortanti sunt
urmatorii3 'resiunea atmosferica1 ensitatea aerului1 tem'eratura1 umiitatea1 'raful1 ceata
maritima1 o)onul1 ioni)area si raiatiile. Dintre factorii mecanici cei mai im'ortanti sunt3
vi!ratiile1 socurile si acceleratia. 9a acestea se aauga1 in ca)ul avioanelor ec%i'ate cu
motoare e mare 'utere1 actiunea )gomotului.
0oti factorii climatici varia)a in limite foarte largi1 in functie e altituine1 fa't care
tre!uie avut in veerere la 'roiecterea instaletiei e !or.
Presiunea atmosferica si densitatea aerului re're)inta oua marimi care sca ra'i cu
cresterea altituinii e )!or. Din aceasta cau)a scae rigiitatea ielectrica a aerului1
'recum si coeficientul e ceare a calurii e catre cor'urile incal)ite. In aceste conitii
ioni)area aerului intre contacte se 'rouce la tensiuni mai sca)ute. Rigiitatea ielectrica
a aerului la altituinea e 1. 7m este e 21" ori mai mica ecat la sol astfel ca e,ista
'ericolul e a'aritie a arcului electric intre contactele intreru'atoarelor1 la colectoarele
masinilor electrice etc.
Temperatura aerului varia)a in limite foarte largi1 in functie e anotim'1 e
latituine si e altituine. In figura 1.1. se arata graficul e'enentei tem'eraturii
atmosferice e altiuine 'recum si valorile efinite conform atmosferei stanar. Se
o!serva ca tem'eratura scae cu altituinea@ conform atmosferei stanar1 tem'eratura la
sol este e 1"A C1 iar graientul e tem'eratura se consierea constant si egal cu .1"A;7m.
"

TABE! ".".
Parametrii electrici ai sistemelor electroenergetice
?elul
sistemelor
0i'ul
sistemului
electroenergetic
0ensiunea
sursei electrice
5
0ensiunea la
rece'toare
5
?recventa
4) 2!servatii
Primare
De curent
continuu
21#B3C
Se amite3
2#1"B$C
2#1"B-C
2-B1/C
In ca) e avarie
se amite 2/ 5 D
5E2#1"B2C
Cu regulator
e 'reci)ie
De curent
alternativ
trifa)at cu
frecventa
varia!ila
2/#;12/B2C
2/#F3C
2//;11"B"C
2//BC 3//G*//
fE$//B"C4)
aca
actionarea
este e la
(.0.P.
De curent
alternativ
trifa)at cu
frecventa
sta!ili)ata
2/#;12/B2C
2/#B2C
2//;11"BC
2//B"C
$//B1C
Se amite
$//B2C
UE2/#B<211G
1>C cu
regulator e
'reci)ie
Secunare
De curent
alternativ
monofa)at cu
frecventa
constanta
11"B3C 11"B"C $//B"C
In unele
ca)uri
f E $//F-C4)
G"C
De curent
alternativ cu
frecventa
constanta
3.B3C
Se amite
3-B3C
3.B"C $//B2C
In unele
ca)uri
s'eciale
fE$//B1C
sau
fE$//B/11C
De curent
alternativ cu
trifa)at cu
frecventa
sta!ili)ata
'recis
3.B3C 3.B"C $//B/1/"C
Se utili)ea)a
si frecvente
e "//1 #//1
1///1 12//1
2///1 $/// si
1//// 4)
De curent
continuu 2#1"B*C 2-F1/C D
Pulsatia
amisa a
tensiunii #C
9egea e variatie a tem'eraturii 'ana la altituinea e 11 7m este
#
/
In care3

este graientul e tem'eratura@

# G altituinea@
/

& temteratura la sol.

De la altituinea e 11 7m si 'ana la a'ro,imativ 3/ e 7m1 aica in limitele
tro'o'au)ei1 tem'eratura aerului ramane constanta si egala cu &".1"AC . Peste 3/ 7m
tem'eratura ince'e sa creasca atingan in nou o valoare stationara e 1#"AC la altituinea
e "/ 7m <fig. 1.11 !>.
.
Du'a cum se vee in figura 1.11 a tem'eratura atmosferica 'oate lua valori1 in
limitele tro'osferei si tro'o'au)ei1 e la F"/AC 'ana la &#/AC.
?ig. 1.1. 5ariatia tem'eraturii atmosferei3
a G in functie e anotim'@ ! G cu altituinea@ 1 G vara@ 2 G atmosfera stanar@ 3 G iarna.
Scaerea monotona a tem'eraturii com'ensea)a in 'arte efectele micsorarii
ensitatii aerului asu'ra regimului termic al instalatiilor electrice. Scaerea tem'eraturii
are influenta negativa asu'ra functionarii unui mare numar e instalatii si a'arate e !or1
inclusiv asu'ra unor surse electrice1 asa cum este ca)ul ineose!i al !ateriilor e
acumulatoare folosite la !or ca surse e avarie.
De regula aerul necesar rentru racirea fortata a unor instalatii electrice e 'utere1 ca
e e,em'lu generatoarele e !or1 se ca'tea)a in atmosfera cu a:utorul unor 'ri)e
inamice. Datorita franarii1 aerul este ca'tat la o tem'eratuta fr

su'erioara tem'eraturii

a meiului am!ient1 care e'ine e 'atratul vite)ei e )!or

H I > 1// ; < " /
/ 2
$ %
fr
+
<1.1>
une % este vite)a e )!or in m;s.
0em'eratura aerului ca'tat 'entru racirea instalatiilor e !or este ceva mai mica
ecat valoarea ata e <1.1>
1 " 1 > 1// ; <
2
< + & % &
r

astfel ca 'entru
2
> 1// ; < " 1 . 1" 1 11 % & # &m #
r
+
iar 'entru
&m # 3/ 11 < <
1
2
> 1// ; < ". % &
r
+
.
Se 'oate veea 'e figura 1.2 ca aca se )!oara cu 2/// e 7m;ora tem'eratura
aerului franat e'aseste 1//AC c%iar si la altituinea e 11 7m.
Este evient ca in ca)ul avioanelor %i'ersonice aceasta com'ensare este insuficienta
si tre!uie sa se recurga la alte moalitatii e racire a instalatiilor electrice e !or.
!miditatea aerului este un 'arametru care inica continutul in va'ori e a'a al
atmosferei. Umiitatea a!soluta a aerului1 aica continutul e a'a intr&un metru cu! e aer1
scae ra'i ince'an e la altituinea e ./// m. S're e,em'lu 'entru altituini mai mari
e ./// m1 umiitatea a!soluta este e numai /1//1 g;m
3
in tim' ce la nivelul marii ea
este e 1/ g;m
3
. Prin scaerea umiitatii si a continutului e o,igen se reuce
-
consiera!il 'elicula e 'olitura cu rol urguent 'e colector1 ceea ce 'rouce o u)ura
accentuata a 'eriilor masinilor electrice.
Continutul in va'orii e a'a a unui m
3
e aer varia)a mult cu tem'eratura. De aici
'ericolul conensarii a'ei continute in aerul in interiorul unor agregate electrice atunci
can se trece e la tem'eraturi riicate la tem'eraturi sca)ute1 si e'unerea e 'icaturi e
a'a 'e conctactele electrice sau 'e lagarele unor instrumente.
?ig. 1.2. 5ariatia
tem'eraturii aerului
franat in functie e
vite)a.
%bratiile sunt
'rouse la !or in
'rinci'al e sistemul
e 'ro'ulsie si e
fileurile e aer care se scurg 'e su'rafata avionului. (ai 'ot 'rouce vi!ratii si unele
agregate care lucrea)a in )ona e re)onanta. S'ectrul e frecvente al acestor vi!ratii u'a
a,a normala a avionului se intine intre " si "// 4) si am'lituini cu'rinse intre /12" mm
si /1/2 mm.
Datorita acestor vi!ratii se 'rouc acceleratii e vi!ratie ale caror valori 'ot atinge
1/ g1 iar in )ona e montare a motoarelor nivelul acceleratiilor e vi!ratie 'oate e'asii
aceasta valoare.
Socurile se 'rouc la !or la ateri)are si 'e tim'ul )!orului in atmosfera tur!ulenta.
(ai 'ot a'area socuri la scoaterea is'o)itivelor e franare 1 'recum si la utili)area
agregatelor e cata'ultare sau a acceleratoarelor e ecolare. De regula acceleratiile care
se iau in calcule au valoarea e * g iar aca se tine seama e ateri)area fortata 'e sol sau
'e a'a1 acceleratia tre!uie ma:orata la 2" g.
Acceleratiile au1 e asemenea1 o influienta mare asu'ra instalatiei electrice. J!orul
avionului nu se face cu vite)a constanta. Datorita evolutiilor e,ecutate se 'ot 'rouce
acceleratii e valoare im'ortanta. 6stfel 'e tim'ul evolutiilor cu avioane interce'toare1
acceleratiile 'ot atinge valori e 13 g1 iar in ca)ul avioanelor grele se consiera ca a'ar
acceleratii 'ana la - g. 5ariatia tractiunii motoarelor 'rovoaca o acceleratie longituinala
e numai /1" g.
1.4 CERINTELE TE%NICO&ECONOMICE IMPUSE SISTEMELOR
ELECTROENERGETICE DE BORD
Im'ortanta si com'ele,itatea functiilor ine'linite e instalatiile electrice e !or
'recum si conitiile s'ecifice in care lucrea)a riica o serie e e,igente in fata
constructorilor si 'roiectantiilor. 6ceste e,igente in 'arte coinci cu cele im'use oricarei
instalatii electrice. E,ista un numar e cerinte s'ecifice cum sunt3
Sig'!()! i( "'(*)io(!#. 0oate instalatiile electrice e !or tre!uie sa ai!a o inalta
siguranta in functionare in orice conitii e )!or. Pentru reali)area acestui im'erativ1
com'onentele instalatiilor electrice se construesc u'a o te%nologie si cu materiale cat mai
#
aecvate. In 'lus1 sistemele e im'ortanta vitala 'entru securitatea )!orului sunt u!late
sau tri'late.
Mi(i+i,!#! g#')!)ii -i g!b!i)'l'i. 2 cerinta ma:ora im'usa instalatiilor
electrice e !or este reucerea greutatii si volumului tuturor com'onentelor1 esigur fara
iminuarea sigurantei in functionare si a sim'litatii in e,'loatare. Ec%i'area aeronavelor
cu instalatii su'ra imensionate uce la micsorarea incarcaturii utile a avionului1 eci la
folosirea lui neeconomica.
Conitia res'ectiva e ga!arit este im'usa e s'atiul limitat is'oni!il in aeronave.
Pentru a reuce greutatea instalatiei electrice este necesar sa se utili)e)e materiale usoare
cu calitati electrice su'erioare.
Si+.li)!)#! i( #/.lo!)!# -i -#*'i)!)#! #*0i.!1'l'i -i .!-!g#ilo. Conform
acestor cerinte instalatiile e !or tre!uie astfel conce'ute si am'lasate la !or incat sa
'ermita un acces usor si o utili)are sim'la a cestora. Se im'une tot mai mult automati)area
functionarii tuturor agregatelor astfel incat numarul mem!rilor ec%i'a:ului sa 'oata fi
reus la 3 sau c%iar numai la oua 'ersoane.
T#0(ologii 2# #.!!)i# -i+.l# -i .#) 2# *o-) #2'-. Sistemul electroenergetic
tre!ue astfel conce'ut incat avariile sa 'oata fi e'istate si remeiate cat mai re'ee1
'entru a reuce urata e inis'oni!ilitate a aeronavei. Pentru reucerea c%eltuelilor e
intretinere si re'aratii se im'une reli)area unor agregate 'erfectionate1 cu resursa mare1
care 'ermit o crestere consiera!ila a uratei e utili)are intre re'aratii.
Ni3#l'l #2'- 2# .#)'b!)ii. Instalatia electrica e !or tre!uie astfel reali)ata
incat sa nu afecte)e functionarea instalatiilor raiote%nice e !or1 a a'aratelor e 'ilota: si
navigatie etc.
D'!)! +i(i+! .#()' .#g!)i# -i i()!# i( #gi+ (o+!l 2# "'(*)io(!#.
6ceasta cerinta are o mare im'ortanta mai ales 'entru avioanele militare. 6gregatele care
utili)ea)a energia electrica 'recum si com'onentele sistemului electroenergetic tr!uie
astfel reali)ate incat iniferent e conitiile atmosferice1 urata 'regatirii1 'ornirii si
atingerii 'arametrilor nominali sa fie cat mai scurta.
V'(#!bili)!)#! #2'-!. Instalatia electrica a aeronavelor tre!uie 'roiectata astfel
incat sa fie 'utin vulnera!ila1 sa re)iste la e,'lo)ii si la incenii. In acest sco'1 in s'ecial la
avioanele militare1 tre!uie sa fie stuiate variantele 'ro!a!ile e lovire si moul in care se
va asigura functionarea in continuare a sistemului elecroenergetic 'ana la ateri)are.
I()#-*0i+b!bili)!)#! !g#g!)#lo -i '(i"i*!#! "!bi*!)i#i *o+.o(#()#lo.
Pentru a se reali)a o e,'loatare usoara si o reucere a c%eltuerilor e re'aratii si intretinere
se im'une reali)area tuturor agregatelor si com'onentelor instalatiilor electrice la un
asemenea gra e 'reci)ie incat sa 'oata fi orican inlocuite cu altele e,istente in stoc.
1.4 MASA DE 5BOR A SISTEMULUI ELECTROENERGETIC
Du'a cum sa aratat1 instalatia electrica e !or se im'une sa ai!a greutatea minima1
eci si masa minima. Dar e,ista o eose!ire intre masa e constructie a instalatiei electrice
si asa&numita masa de 'bor.
(asa de constructie a instaletiei electrice re're)inta masa tuturor com'enentelor
care intra in ansam!lul functional al oricarui agregat e !or alimentat cu energie
electrica.
Pentru a 'utea efini corect masa e )!or a instalatiei electrice sau a unui agregat
electric introucem urmatoarele notatii3
m
A 1
& masa 'artii electrice a instalatiei <motor electric1 releu etc.>@
*
m
A 2
& masa 'artii mecanice a instalatiei <reuctor1 'om'a etc. >@
m A 3 & masa a'araturii e,terioare care comana agregatul <intreru'ator1 sigurante
etc.>@
m
A $
& masa conuctoarelor retelei electrice instalate la !or 'entru alimentarea
agregatului@
m A " & masa su'ortului e re)islenta a agregatului@
m A . & masa elementelor e monta: 'e avion a agregatului <carcase1 tu!uri etc.>@
m A - & masa sistemului energetic e c.c. aferenta 'entru alimentarea agregatului@
m A # & masa sistemului energetic e c.a. aferenta 'entru alimentarea agregatului@
m A * & masa su'limentara a aeronavei1 eterminata e e,istenta agregatului
res'ectiv la !or <sistemul e racire1 com!usti!il su'limentar necesar agregatului etc.>
(asa sistemului electroenergetic e c.c. aferenta 'entru alimentarea agregatului
electric se etermina in relatia

1
1
1.
- &
n
i
E
A
P
P
(
m

<1.2>
une3
E
(
1. re're)inta masa sistemului energetic e c.c. <inicele 1. arata ca acasta
consta in com'onentele 'reci)ate e la
A
m
1
la A
m
. >@
i
P
& 'uterea totala a consumatorilor e c.c. inclusiv consumatorii cu regim e
scurta urata@
&
P
& 'uterea electrica a agregatului res'ectiv.
(asa sistemului electroenergetic e c.a. <termenul m A # > se calculea)a cu o formula
ientica cu <1.2>.
(asa su'limentara a aeronavei1 m A * , conitionata e monta:ul agregatului electric1
e'ine e ti'ul aeronavei si 'oate e'asi e 2&2/ e ori masa com'onentelor agregatului.
1/
CAPITOLUL 2
GENERATOARE DE CURENT CONTINUU
PENTRU AERONAVE
2.1. CONSIDERATII ASUPRA SISTEMELOR ELECTROENERGETICE DE
CURENT CONTINUU
Du'a cum s&a mentionat in ca'itolul 11 unele aeronave sunt ec%i'ate cu sisteme
electroenergetice e c.c. Sursa 'rimara e energie electrica este constituita in generatoare
e curent continuu1 e 'uteri unitare 'ana la 1# 781in unele ca)uri1 c%iar 'ana la 3/ 78.
Ca sursa e avarie e aceasta ata se utili)ea)a !aterii e acumulatoare care functionea)a1
in regim normal1 in 'aralel cu generatoarele 'e reteaua electrica e !or. +eneratoarele e
!or1 la ranul lor1 'ot functiona ine'enent1 'e retelele se'arate1 ar e regula ele
functionea)a in 'aralel1 o!tinanu&se astfel o utili)are mai :uicioasa a 'uterii electrice
instalate la !or.
Dintre conitiile te%nice 'e care tre!ue sa le satisfaca sistemele electroenergetice e
c.c. mentionam urmatoarele3
". ?unctionarea in 'aralel a tuturor surselor 'e reteaua magistrala e !or.
). Conectarea automata a surselor 'e reteaua magistrala la intrarea lor in regim
normal e functionare.
*. Deconectarea automata a surselor e energie e la retea la micsorarea tensiunilor
su! valoarea amisi!ila.
+. Ec%ili!rarea automata a sarcinilor generatoarelor ce functionea)a in 'aralel1
amitanu&se un e)ec%ili!ru e "&1/K in 'uterea nominala a unui generator.
,. Sta!ilitatea functionarii in 'aralel a generatoarelor la cresterea sarcinii e la )ero
'ana la valoarea nominala si la iesirea in sarcina e la valoarea nominala 'ana la )ero.
-. Deconectarea automata si selectiva e la reteaua magistrala a surselor care ies
in functiune.
.. Deconectarea automata si selectiva e la reteaua magistrala a surselor la a'aritia
scurcircutelor sau a su'rasarcinilor e urata.
/. Decu'larea automata e la retea a generatoarelor su'rae,citate1 a caror tensiune
'oate creste 'ana la "/ 5 si c%iar mult mai mult.
0. (entinerea ca'acitatii e functionare a retelei e !or atat tim' cat e,ista cel
'utin o sursa electrica in stare e functionare normala.
"1.Reteaua electrica e regla:1 comana si control tre!ue sa fie 'reva)uta1 cu
'rotectie selectiva1 care 'ermite1 in ca) e scurcircuit1 sa se econecte)e linia avariata si sa
se mentina sistemul in stare e functionare.
2.2. GENERATOARE DE C.C. UTILI5ATE LA BORD
6ctionarea generatoarelor e curent cuntinuu se asigura e la motorul avionului
'rin intermeiul unui angrena:. In ca)ul motoarelor cu 'iston este necesar un angrena:
riicator e turatie cu ra'ortul e transmisie i E 11$

31 iar in ca)ul tur!omotoarelor1 un

angrena: co!orator cu ra'ortul e transmisie i 2 /1.$

/1#. De regula1 'e fiecare motor se

'revee un generator e c.c. In ca)ul generatoarelor e c.c. nu se 'une 'ro!lema actionarii
cu turatie constanta1 avan in veere ca tensiunea generatorului se reglea)a 'rin variatia
curentului e e,citatie.
11
+eneratoarele e c.c. mai 'ot fi actionate la !or cu a:utorul unor motoare cu
tur!ina cu ga)e s'eciale1 forman asanumitele tur!ogeneratoare e c.c. Energia electrica
'rousa e aceste generatoare este utili)ata 'entru alimentarea emaroarelor electrice in
veerea asigurarii 'ornirii automate autonome a aeronavelor1 'recum si 'entru alimentarea
unui tim' scurt a retelei electrice e !or can nu functionea)a sursele 'rinci'ale.
Pentru a nu se transmite socurile e la !ornele motorului e avion la rotorul
generatorului e !or1 acestea in urma sunt 'reva)ute cu o transmisie statica e tensiune.
6r!orele generatorului este tu!ular1 iar in interiorul lui se introuce un ar!ore elastic
'reva)ut in e,terior cu un 'inion canelat 'entru antrenare.
Princi'ial1 generatoarele e !or e c.c. nu se eose!esc e generatoarele o!i:nuite.
6stfel1 greutatea si ga!aritul sunt a'ro,imativ e )ece ori mai reuse ecat 'entru
generatoarele e sol. +eneratoarele e !or avan asemenea incarcarii nu 'ot functiona la
'arametrii normali ecat avan un sistem e racire fortata. De regula1 generatoarele e c.c.
estinate 'entru avioanele cu (L2 sunt racite cu aer atmorferic ca'tat cu o 'ri)a inamica.
De!itul e aer necesar 'entru racire este cu'rins intre $/ si 23" l;s. Daca generatorul
functionea)a fara racire1 asa cum este ca)ul stationarii la sol1 el nu 'oate fi incarcat ecat
cu 2/ G 3/K in 'utere nominala. In ca) contrar1 generatorul se su'raincal)este1 avariinu&
se. Circulatia flu,ului e aer 'rin interiorul unui generator e !or este re're)entata in
figura 2.1.
Pentru avioanele cu (M2 racirea nu se mai 'oate asigura cu aer ca'tat e la 'ri)e
aeroinamice1 cunoscut fiin fa'tul ca aerul franat se incal)este.
$ig. 2.1. Sc%ema e racire fortata cu aer a generatoarelor e !or.
+eneratoarele e !or ince'an e la 'uteri e 3 78 sunt 'reva)ute cu 'oli
au,iliari1 care1 u'a cum se stie1 au infasurare conectata in serie cu infasurarea inusului.
Pre)enta lor este :ustificata e fa'tul ca 'olii au,iliari re're)inta mi:locul cel mai moern
e in!unatatire a comutatiei. Pentru generatoarele e !or1 avan tensiunea :oasa la care
lucrea)a1 3/ 51 si eci curentii e valori im'ortante1 este a!solut necesar sa se asigure o
comutatie cat mai !una a masinii. In figura 2.31 a se 'oate veea sc%ema e cone,iuni a
infasurarilor unui generator e c.c. Infasurarea 'olilor au,iliari IP6 este in serie cu
infasurarea inusului1 iar insasurarea e e,citatie IED se conectea)a in erivatie. =ornele
e iesire sunt notate cu semnul 'lus <F>1 res'activ minus <&>1 iar !orna e iesire a
12
infasurarii e e,ce'tie cu Ex. Ea se conectea)a la !orna 'lus 'rin intermeiul regulatorului
e tensiune. =orna Eg serveste 'entru ec%ili!rare si se conectea)a la !orna minus 'rintr&o
re)istenta a carei valoare la 2/AC este 13
m
'entru generatoerele e $ 78 si 1/
m

'entru cele e . 78.

$ig. 2.2. Domeniul in care este 'osi!ila racirea cu aer a generatoarelor e !or.

TABE! )."
Co(2i)ii )#0(i*# i+.'-# g#(#!)o!#lo 2# *.*.
Conitia im'usa 5alori caracteristice
6ltituinea e functionare
0em'eratura meiului am!ient
Umiitatea relativa
5i!ratia locului e fi,are
Su'rasarcina in 'utere
Su'rasarcina e curent
Pana la 2/ 7m
De la &./ la F"/AC
De la -./ 'ana la $3 mm 4g
*#K la 2/AC
fE1" 4)1 am'lituinea 31" mm
"/K & " min3 1//K & "s
TABE! ).)
P!!+#)ii g#(#!)o!#lo 2# *.*.
Parametrul 5alori stanari)ate
+ama 'uterilor nominale /13"&3/ 78
0ensiunea nominala 3/ 5
0uratia1 in rot;min 3#//&*/// sau $$//&1////
Racirea ?ortata1 cu aer
E,citatia generatorului In 'aralel
Ranamentul /1-&/1#
+reutatea ra'ortata 34P
n
1 in 7g;78
31-&2 'entru 3&3/ 78
$ig. 2.3. Sc%eme e cone,iuni3
a G 'entru generatorul e c.c. e !or@ ! G 'entru generatorul emaror.
13
6van in veere reversi!ilitatea masinilor electrice si tinan seama ca la 'ornirea
motoarelor e avion tr!uie sa fie actionate cu a:utorul unor sisteme e 'ornire1 s&a ao'tat
utili)area generatorul e !or si ca emaror. In felul acesta1 in loc sa se 'revaa oua
masini electrice 'e aceeasi motor1 una 'entru 'roucerea energiei electrice si alta 'entru
'ornire1 se utili)ea)a o singura masina electrica. 9a 'ornire ea functionea)a in regim e
motor1 ine'linin functia e emaror <starter>1 iar u'a 'ornirea motorului e avion
masina intra automat in regim e emaror.
Com'aran atele in ta!elele 2.3 si 2.$ se 'oate o!serva1 e e,em'lu1 ca
generatoarele&emaroare1 la aceeasi 'utere1 au greutatea ceva mai mare ecat
generatoarele sim'le. Este vor!a e infasurarea e e,citatie serie care are un rol esential 'e
tim'ul functionarii masinii ca emaror. Sc%ema e cone,iune a inusului generatorului&
emaror cu cele trei infasurari este 're)entata in figura 2.31 b. ?ata e sc%ema in figura
2.3 a1 intervine in 'lus !orna 5 a infasurarii serie1 care serveste 'entru conectarea msinii in
regim e emaror.
D!)# )#0(i*# !l# g#(#!)o!#lo 2# bo2 2# *.*. TABE! ).*.
2# *o(-)'*)i# -o3i#)i*!
0i'ul
masinii
electrice
Date nominale in regim e generotor
+reu&
tatea
7g
+reutetea
ra'ortata
7g;78
De!itul
e aer si
'resunea
l;s si
mm a'a
+a!arit
Putrea
78
0ensiu&
nea
5
Curen&
tul
6
0uratia1
rot;min
1///
Diame&
tru1 D
mm

9ungi&
mea1 9
mm
+SN&1"// 11" 2-1" "$ 31#&"1* 111- -1# 3/;& 13/ 3/.
+SR&3/// 3 2#1" 1// $ G * 111/ 31.- $/;& 1$. $3.
+SR&./// . 2#1" $// $ G * 1#1" 31/# -/;2./ 1.. 3.2
+SR&*/// * 2#1" 3// $ G * 2$1/ 21.- *";2./ 1.. $2-
+SR&12/// 12 2#1" $// $ G * 2#1/ 213$ 1./;$//
+SR&1#/// 1# 2#1" .// 31# G * $11" 2133 23";$// 1*# $#/
+S&12/// 12 2#1" $// $12 G * 33 21-" 1./;$// 1*. 3#2
+S&1#/// 1# 2#1" .// $12 G * $/ 2122 1./;$// 2/" $$#

D!)# )#0(i*# !l# g#(#!)o!#lo&2#+!o!# TABE!
).+
2# *o(-)'*)i# -o3i#)i*!
0itul
masinii
electrice
Date nominale in regim e generotor
+reu&
tatea
7g
+reutetea
Ra'ortata
7g;78
De!itul
e aer si
'resunea
l;s si
mm a'a
+a!arit
Puterea
78
0ensiu&
nea
5
Curen&
tul
6
0uratia1
rot;min
1///
Diame&
trul
mm

9ungi&
mea
mm
+SR&S0&
*///
* 2#1" 3// $ G * 2#1/ 3111 -";3// 1#. 3/.
+SR&S0&
12///
12 2#1" $// $ G * 311/ 21"# 1$";3./ 1-* $3.
S0+&12 5 12 2#1" $// $12 G * 311" 21.. 1./;$// 1** 3.2
+SR&S0&
1#///
1# 2#1" .// $ G * $31/ 213* 22";$// 1*# $2-
S0+&1# 1# 2#1" .// $12 G * $. 21"" 1#/;$// 2/" $*"
1$
0recerea e la un regim la celalalt1 res'ectiv sc%im!area cone,iunilor infasurarilor1
se reali)ea)a automat1 cu a:utorul unor relee si contactoare care intra in com'onenta
sistemului e 'ornire.
2 serie e etalii 'rivin constructia generatoarelor e !or se 'ot o!serva in figura
2.$. Remarcam ca fi,area generatorului se face in consola1 cu a:utorul unei flanse si al
unor suru!uri. Se mai o!serva conucta "), 'rin care se introuce a,ial in generator aerul
e racire. 6ctionarea se face 'rin ar!orele fle,i!il e torsiune 0. In figura *." este
're)entat1 s're e,em'lificare1 un generator&emaror cu 'uterea e . 78.
$ig. 2.4. +enerator e !or e c.c. e 12 78
1 G cutia e !orne@ 2 G colectorul@ 3 G infasurarea e e,citatie@ $ G carcasa masinii@
" G 'olii e e,citatie@ . G suru!uri e fi,are a 'olilor@ - G infasurarea inusului@ # G ventilator@
* G ar!ore fle,i!il e antrenare@ 1/ G rotor@ 11 G 'oli au,iliari@ 12 G conucta e aer 'entru racire.
$ig. 2.4. +enerator&emaror e . 783
1"
1 G cutia e !orne@ 2 G ventilator@ 3 G a, e antrenare@ $ G rotor@ " G 'oli e e,citatie@
. G 'erie&'ort'erie@ - G conucta e aer 'entru racire@ # G colector.
In ta!elele 2." si 2.. se 'reci)ea)a cateva ate te%nice ale unor generatoare&
emaroare e constructie france)a1 utili)ate la !orul avioanelor.
TABE! ).,
D!)# )#0(i*# !l# '(o g#(#!)o!# 2# bo2 2# *.*. 2# *o(-)'*)i# "!(*#,!
0i'ul
generatorului
Date nominale +reutatea
7g Racire
Su'rasarcina
Pe # min la
$/// rot;min
78
Puterea
78
0ensiunea
5
0uratia
rot;min
1.3&# 2 3/ 32//&#/// 1/1$ fortata 3
2"3&6 21" 3/ 3///&#/// 121* fortata 31-"
2$/"&2$11 $ 3/ $///&#/// 1-13 fortata .
2.""&= . 3/ 33//&#.// 2213 fortata -1"
.33" . 3/ 33//&#/// 2113 fortata -1"
TABE! ).-
D!)# )#0(i*# !l# '(o g#(#!)o!#&2#+!o!# 2# *o(-)'*)i# "!(*#,!
0u'ul generatorului&
emaror
Date te%nice
2"3/ 23"/ 2"32 2.*/
6egim de generator3
& 'uterea ma,ima la 3/5
& gama e vite)e
<rot;min>
& su'rasarcina ma,ima
& vite)a ma,ima amisa
<rot;min>
6egim de demaror3
& curenrul ma,im consumat
3 7O
-.//&#///
12" 6
1////
#// 6
$ 7O
-.//&#///
1.. 6
1////
#// 6
" 7O
-$//&#1//
&
*///
*// 6
. 7O
-$//&#///
&
*///
*// 6
Elementul constructiv cel mai eficitar 'entru generatoarele e !or il constitue
ansam!lul colector&'erii. ?iin vor!a e com'onente in miscare relativa cu vite)e mari1
acestea sunt su'use u)urii accentuate1 fa't care contri!uie la micsorarea sigurantei in
functionarea masinii electrice. ?unctionarea acestui ansam!lu se inrautateste cu altituinea
e )!or. 6stfel1 creste u)ura colectorului1 arcul electric se stinge mai greu1 iar racirea cu
aer evine insuficienta1 in s'ecial 'este altituini e 2/ 7m.
Punerea la 'unct a ioelor semiconuctoare cu siliciu e inalta re)istenta mecanica a
'ermis sa se reali)e)e generatoare e curent continuu fara contacte1 eci fara colector. In
realitate este vor!a e generatoare e curent alternativ fara contacte1 in care1 'entru
'ruucerea curentului continuu se utili)ea)a 'unti e reresare.
In figura 2.. este 're)entata sc%ema unui generator e c.c. fara contacte. Pe 'artea
rotativa * se gaseste o masina e,citatoare trifa)ata ), care 'rin intermeiul unui reresor ,,
alimentea)a inuctorul generatorului 'rinci'al .. Pe statorul + se gaseste inusul
generatorului 'rinci'al /, infasurarea e e,citatie a masinii e,citatoare - si reresorul e
iesire 0 al generatorului. De la acesta1 'rin intermeiul unui regulator e tensiune " se
alimentea)a infasurarea e e,citatie - a e,citatorului.
1.
(asina se e,cita initial 'rin flu,ul remanent. Din sc%ema se 'oate o!serva ca1 astfel
conce'uta 1 masina nu are contacte mo!ile. 9egatura intre elementele e 'e rotor si cele
e 'e stator se face e,clusiv 'rin cam' electromagnetic. Re)ulta o masina electrica
ro!usta1 care 'oate fi utili)ata cu succes 'e avioanele su'ersonice ce )!oara la altituini e
'este 2/ 7m. (asa ra'ortata a acestor generatoare este e a'ro,imativ 2 7g;7O1 aica mai
!una ecat la generatoare e c.c. e constructie o!i:nuita.
$ig. 2.6. +enerator e c.c. fara conctacte mo!ile3
1 G regulator e tensiune@ 2 G e,citator e c.a. 3 G rotor@ $ G stator@ " G reresorul e
e,citatie a e,citatorului@ - G inuctorul 'rinci'al@ # G generatorul@ * G reresorul e iesire.
2.3. CARACTERISTICILE GENERATORULUI DE CURENT CONTINUU
CU E6CITATIE DERIVATIE
Du'a cum se cunoaste1 generatorul cu e,citatie este autoe,citat@ el nu are nevoie e o
sursa e,terioara e curent continuu 'entru alimentatea infasurarii e e,citatie.
2.3.1. CARACTERISTICA DE MERS IN GOL A GENERATORULUI
DERIVATIE
6ceasta caracteristica este efinita 'rin relatia
( )
e a
7 f !
/ 'entru 72/ si n2n 8
Econstant. Ea arata cum se moifica tensiunea la !orne atunci can varia)a curentul e
e,citatie. 6van in veere ca 7 e este mic se 'ot negli:a caerile e tensiune 'e infasurarile
inusului si 'olilor au,iliari si se 'oate scrie ! / A PE / . ?orma acestei caracteristici se
'oate veea in figura 2.#.
2.3.2. CONDITIA DE AUTOE6CITARE A GENERATORULUI DERIVATIE
Sa 'resu'unem ca rotorul unui generator erivatie este rotit e catre motorul
avionului cu vite)a constanta. Inc%iem intreru'atorul inversor NQ <fig. 2.-> in una in cele
oua 'o)itii 'osi!ile1 care conectea)a infasurarea erivatie la !ornele infasurarii inusului.
Presu'unem esc%is intreru'atorul e sarcina N1 aca t.e.m. E / inusa in infasurarea
rotorului inainte e inc%ierea lui NQ curentul e e,citatie este si el nul1 iar E / continua sa
ramana nula. Prin urmare masina nu se autoe,cita. Daca insa 'olii e e,citatie au un cam'
magnetic remanent1 atunci can inusul este rotit1 in infasurarea lui se inuce o t.e.m. E rem
1-
R/1 re're)entant " G 1/K in tensiunea nominala. De aceasta ata1 la inc%ierea lui 7Q1
'rin infasurarea e e,citatie se sta!ileste un current 'ro'ortional cu Erem
$ig. 2.7. Sc%ema generatorului erivatie.
?lu,ul 'rous e el 'oate fi e acelasi sens cu flu,ul remanent1 sau e sens contrar.
Daca flu,ul 'rous e curentul e e,citatie intareste flu,ul remanent1 flu,ul 'olilor e
e,citatie creste si t.e.m. inusa1 care atrage u'sa sine cresterea in continuare in acelasi
sens a flu,ului etc. 'rin urmare1 e ata aceasta1 in i'ote)a e,istentei unui cam' remanent
si a unei conectari in erivatie a infasurarii e e,citatie1 este 'osi!ila autoe,citarea
generatorului. 0re!uie 'reci)ata limita la care se inc%ee 'rocesul tran)itoriu e
aotoe,citatie. Pentru aceasta a'licam legea inuctiei electromagnetice circuitului format
in infasurarea rotorului si infasurarea e e,citatie. Daca notam cu e / t.e.m. instantanee la
un moment oarecare t si cu i e curentul res'ectiv in circuit1 R e fiin re)istenta infasurarii
e e,citatiee1 Rc & re)istenta reostatului e cam'1 9 e & inuctivitatea infasurarii e
e,citatie si 9 a & inuctivitatea infasurarii rotorului1 se o!tine
H > I< > <
/ e a e e a c e
i
dt
d
i 6 6 6 e + + + +
<2.1>
Prin urmare1 la o t.e.m. e / ata cores'une un anumit curent e e,citatie1 i e 1 care
verifica ecuatia <2.1> si invers1 la un anumit curent e e,citatie i e cores'une o anumita
t.e.m. ata 'rin carecteristica e mers in gol. 6saar intre e / si i
e
e,ista o u!la
e'enenta.
Daca 6 c 2const1 6 e si 6a fiin marimi ate 'entru o masina ata1 atunci caerea e
tensiune (6 e 96 c 96 a ):i e variea)a 'ro'ortional cu i e si se 'oate re're)enta grafic
'rintr&o rea'ta1 numita rea'ta e,citatiei <rea'ta ! in fig. 2.#> e 'anta une N este o
constanta e 'ro'ortionalitate.
( ) ; 6 6 6 tg
a c e
+ +
1 <2.2>
In consetinta1 fiecarei valori R e a re)istentei reostatului e cam' ii cores'une in
figura 2.# o rea'ta tercan 'rin origine1 ar e 'anta iferita. In regim stationar avem
/
> < E 7 6 6 6
e a c e
+ +
.
1#
$ig. 2.8. Caracteristica e mers in gol a generatorului
e c.c. autoe,citat in erivatie.
In figura 2.# segmentul 6= intre caracteristica e mers in gol si caracteristica
e,citatiei se 'oate e,'rima in regim tran)itoriu astfel
( ) ( ) [ ]
e A e e a c e
i
dt
d
i 6 6 6 e + + +
/ 1 <2.3>
el re're)entan o masura a intensitatii 'rocesului e autoe,citate. 6cest 'roces se
consiera terminat atunci can segmentul 6= evine nul1 iar e / si i e nu mai varia)a in
tim'. Deci 'rocesul e autoe,citare este terminat atunci can e / si i e ating valori
cores'un)atoare 'unctului ( e intersectie intre caracteristicile a si ! in figura 2.#.
Se remarca imeiat ca 'rocesul e autoe,citare este favora!il 'entru functionarea
generatorului aca 'unctul ( se gaseste in )ona cotului cur!ei a sau u'a acest cot1 aica
re)istenta Re are o astfel e valoare incat rea'ta ! are o 'anta mai mica ecat 'anta tg
cr

cores'un)atoare 'ortiunii liniare a caracteristicii e mars in gol

( )
cr a c e
tg 6 6 6 ; < + +
.
Daca re)istenta Re este mai mare ecat aceasta limita <rea'ta c in fig. 2.#>1
'unctual ( co!oara in )ona t.e.m. foarte mici1 e orinul e marime a t.e.m. remanente. In
aceasta situatie 'rocesul e autoe,citare nu 'ermite functionarea normala a generatorului@
se s'une ca generatorul nu s&a 'rins.
E,ista eci o anumita valoare critica Rcr a resortului e cam' care satisface relatia
( )
cr a cr e
tg 6 6 6 ; + +
<2.$>
Daca Re LRcr 1 'rocesul e autoe,citare este convena!il 'entru intrarea in functiune a
generatorului1 iar aca Re MRcr 1 generatorul nu va functiona normal.
2!s. Pentru generatoarele e !or are functionea)a cu turatia vala!ila este foarte
im'ortant sa mentinem ca valoarea re)istentei critice se moifica oata cu vite)a e rotatie
a masinii1 care efineste 'anta 'ortiunii liniare a caracteristicii e mars in gol conform
reletiei
/ /
n 8
a
p
E
.
In conclu)ie1 'entru ca generatorul cu e,citatie erivatie sa se autoe,cite la mersul in
gol tre!ue ine'rinite trei conitii3
& e,istenta unui cam' remanent al 'olilor e e,citatie@
& conectarea corecta a infasurarii e e,citatie in 'aralel cu infasurarea inusului@
1*
& fi,area unei valori a re)istentei reostatului e cam' su! valoarea critica
cores'un)atoare vite)ei e rotatie ate.
Daca intreru'atorul N e sarcina este inc%is1 iar re)istenta e sarcina este R1 atunci
'rocesul e autoe,citatie necesita o conitie in 'lus. Sa scriem in acest ca) sistemul e
ecuatii in regim stationar3
( )

'

+
+
+ +
e a
a a
a a e c e
7 7 7
7 6 67 E
7 6 7 6 6 E
@
@
/
/
In care I este curentul e sarcina. Eliminan in aceste relatii 'e I a si I re)ulta
( ) .
/ e c e
a
a c e
7 6 6
6
6
6 6 6 E
1
]
1

+ + + +
Se o!serva ca in acest ca) ecuatia re'tei e,citatiei se maifica. Panta acestei re'te1
cum si 'o)itia 'unctului ( e'ine si e valoarea re)istentei e sarcina R. Dar1 e regula1
re)istenta R e sarcina este sensi!il mai mare ecat re)istenta R a astfel ca 'rinerea
generatorului irect in sarcina are loc 'ractic intoeauna.
Pentru a lua in consieratie efectele saturatiei circuitului magnetic in stuiul
regimurilor tran)itorii la masiniile electrice e c.c. se efineste asa numitul factor de
saturatie magnetica. Sa consieram in acest sco' caracteristica e mers in gol in figura
2.*1 in care s&a negli:at t.e.m. remanenta.
Se uce 'rin 'unctul ( e functionare tangenta la caracteristica si fie U / valoarea
tensiunii la care ea intersectea)a a,a oronatelor. Daca 'unctual ( cores'une tensiunii
nominale U 8 1 atunci e,'resia
1//
/

8
p
!
!

<2.">
Defineste saturatia magnetica 'rocentuala care 'entru generatoarele e !or ia valori
e 2" G 3#K. Prin factor e saturatie magnetica se intelege ra'ortul intre cresterea
relativa a tensiunii generatorului
8
e e
8 e
e
!
7
!
7
!
!
7
7
; ;

1
Din figura 2.* se vae ca3
e 8
7 ! tg ;
/

iar e
7 ! tg ;
1
eci

tg
tg
r
/

1 <2..>
Pe 'ortiunea liniara a caracteristicii
1
r

si
/
p

iar in rest factorul e saturatie

creste. Pentru generatoerele e !or
r

1 ia valori e 113 G 11..

Daca tinem seama ca
E
8
e
7
! !
7
!
/

1
Re)ulta urmatoarea relatie intre marimile p

si
r

2/
. 1//
1
1

,
_

r
p

<2.->
$ig. 2.9. Definirea factorului e saturatie magnetica.
2.3.3. STABILITATEA STATICA A E6CITATIEI GENARATORULUI
Se s'une ca functionarea generatorului in 'unctul ( e 'e caracteristicile a si ! in
figura 2.# este sta!ila aca la a!aterea cu / e
7
a curentului e e,citatie fata e valoarea
sta!ili)ata / e
7
1 atorita unor 'ertur!atii1 curentul revine la valoarea initiala u'a incetarea
cau)ei care a 'rous a!aterea. ?ie marimile consemnate in figura 2.1/. Conitia e
sta!ilitate statica a e,citatiei se 'oate etermina in ecuatia circuitului e e,citatie. 9a
variatia curentului e e,citatie cu e
7
1 tensiunea generatorului varia)a cu
e u g
7 ; !
1
In care
e g u
di d! tg ; ;
.
$ig. 2.1:. Definirea coeficientului S
(
.
21
Pe e alta 'arte1 caerea e tensiune 'e circuitul infasurarii e e,citatie este e e
7 6
1
in care /
tg 6
e

. Desigur1 aici s&a 'resu'us
/
a e
6 6
. Consieram ecuatia circuitului e
e,citatie su! forma
! i 6
dt
di

e e
e
e
+
sau in cresteri
g e e
e
e
! i 6
dt
i d
+

. <2.#>
Daca tinem seama ca e u g
i ; !
1 relatia <2.#> se 'oate scrie su! forma
( )
e u
e
e
6 ; i
dt
i d

1 <2.*>
6 carei solutie este
$ t

6 ;
i
e
e u
e
ln ln +

.
Constanta e integrare C se gaseste 'unan conitia initiala3 'entru tE/1 / e e
i i
1 e
une re)ulta / e
i $
iar

,
_

6 ;
i t i
e
e u
e e
e,' > <
/ . <2.1/>
Pentru ca e,citatia generatorului sa fie sta!ila1 aica 'entru ca e
i
sa tina la )ero1
este necesar ca e,'onentul
( )
e e u
6 ; ;
sa fie negativ. Deoarece e

M/ 'rin efinitie1
inseamna ca se 'oate formula conitia e sta!ilitate a e,citatiei generatorului su! forma3
/ >
e
g
e
di
d!
6
sau
/ 1 ; >
e
g
e
di
d!
6
<2.11>
(arimea
e
S
E
1 ;
e
e
di
d!
6
<2.12>
Se numeste coeficient e sta!ilitate statica a e,citatiei. Cu aceasta notatie reletia
<2.1/> evine

,
_

;
S i t i
E
u
e e e
e,' > <
/ . <2.13>
Se o!serva ca cu cat e
S
are valori mai mari1 cu atat tin mai re'ee la )ero a!aterile
aleatoare
> <t i
e

ale curentului e e,citatie e la valoarea sta!ili)ata / e

7
1 eci cu atat mai
sta!ili)ata e,citarea generatorului. In ca)ul generatoarelor e !or e c.c.
$ 1 /
e
S
si este
cu atat mai mare cu cat este saturatia masinii1 eci cu cat este mai mare curentul e
e,citatie.
2.3.4. CARACTERISTICA DE MERS IN SARCINA A GENERATORULUI
6ceasta caracteristica re're)inta e'enenta tensiunii la !ornele generatorului in
functie e curentul e e,citatie la turatie constanta si curent e sarcina constant1 aica3
> <
e
7 f !
'entru n2const1 7 Econst.
22
Sau
> <
e
7 f !
'entru n2const1 62const.
Utili)an caracteristicile e functionare in sarcina se 'ot etermina limitele e variatie
ale curentului e e,citatie 'entru mentinerea la !ornele generatorului a unei tensiuni
constante1 U8 1 la variatia sarcinii si vite)ei e rotatie in anumite limite <fig.2.11>.
Ra'ortul intre valoarea ma,ima i e( a curentului e e,citatie si valoarea lui minima i em
care cores'un la re)istenta e sarcina minima m
6
si turatie minima m
n
1 res'ectiv la
re)istenta e sarcina infinita si turatie ma,ima
(
n
se numeste factor e reglare a
curentului e e,citatie. Deci notan cu i
;
acest factor avem
em e( i
i i ; ;
.
5aloarea lui 'entru generatoarele e !or este cu'rinsa intre 11" si 3.
$ig. 2.11. Caracteristica e mers in sarcina.
2.3.4. CARACTERISTICA REGLARII GENERATORULUI DERIVATIE
6ceasta caracteristica re're)inta in general functia
> <7 f 7
e

'entru
const ! !
8

si
. const n n
8

In ca)ul generatoarelor e !or se o!i:nueste sa se efineasca o
caracteristica e reglare in ra'ort cu vite)a si o caracteristica e reglare in ra'ort cu
curentul e sarcina.
Caracteristica e reglare in ra'ort cu vite)a este <v. fig. 3.121 a>
> <n f 7
e

'entru !2const si 72const.
Caracteristica e reglare in ra'ort cu sarcina este <v. fig. 3.121 !>
> <7 f 7
e

'entru !2const si n2const.
$ig. 2.12. Caracteristicile e reglare.
Din figura 2.121 a se vae ca 'entru acceasi vite)a n
1
1 cu cat curentul e sarcina este
mai mare1 cu atat curentul e e,citatie tre!uie sa creasca. 9a fel1 in figara 2.121 ! se
23
o!serva ca la turatii mai mici1 'entru acelasi curent e sarcina sunt necesari curentii e
s,citatie mai mari.
2.3.6. CARACTERISTICA E6TERNA A GENERATORULUI DERIVATIE
6ceasta caracteristica se efineste 'rin functia UEf<I> 'entru e
6
Econst si nEconstEn
8 <fig. 2.131 a>. caracteristica e,terna astfel efinita emonsterea)a influenta sarcinii
asu'ra tensiunii la !orne in situatia in care nu se intervine asu'ra reostatului e cam'. Dar
la generatoarul cu e,citatie erivatie1 conitia R e Econst nu inseamna si I e Econst1
eoarece
( )
c e e
6 6 ! 7 + ;
.
Scaerea tensiunii la !orne cu cresterea curentului e sarcina se 'rouce in
urmatoarele trei cau)e3
a> caerea e tensiune 'e infasurarea inusului si 'erii@
!> reactia transversala a inusului1 care micsorea)a flu,ul magnetic@
c> micsorarea curentului e e,citatie atorita scaerii tensiunii la !ornele infasurarii
e e,citatie atorita 'rimelor oua cau)e.
9a micsorarea re)istentei circuitului e,terior1 curentului e!itat e generator creste
numai 'ana la valoarea critica ma,ima I cr 1 care ca)ul generatorelor e !or atinge valori
e I cr E<11"&2>I 8 la turatia minima si I cr E<3&$>I 8 la turatia ma,ima.
$ig. 2.13. Caracteristica e,terna a generatorului e c.c. 3
a G fara regulator e tensiune@ ! G cu regulator e tensiune.
9a micsorarea in continoare a re)istentei circuitului e,terior se 'rouce o asemenea
micsorare a flu,ului si tensiunii incat curentul at e generator ince'e sa scaa1 iar la
scurcircuit atinge valoarea I & E<112&11$">I 8 . 6cest curent este eterminat oar e flu,ul
remanent si e vite)a e rotatie a generatorului.
9a functionarea generatorului cu regulatorul e tensiune1 valoarea tensiunii se
mentine constanta atorita actiunii regulatorului e tensiune care moifica automat
re)istenta circuitului e e,citatie. Curentul e sarcina 'oate lua valori I
(
SI cr . 6cest
curent cores'une valorii minime a re)isrentei circuitului e e,citetie cm e em
6 6 6 +
. 9a
micsorarea in continuoare a re)istentei e sarcina1 regulatorul incetea)a sa mai 'oata
mentine tensiunea constanta1 iar generatorul va ince'e sa functione)e 'e ramura insta!ila a
caracteristicii e,terne <fig. 2.131 !>.
2.4. METODE DE REGLARE A CURENTULUI DE E6CITATIE
+eneratoarele e !or fiin actionate e motorul 'rinci'al al avionului functionea)a
la un regim e vite)e varia!il1 u'a cum se moifica regimul e )!or. Dar nu numai turatia
2$
generatorului varia)a in limite largi1 ci si curentul e sarcina. In aceste conitii tensiunea la
!ornele unui generator fara regulator e tensiune 'oate varia e la / 'ana la 11/ G 12/ 51
ar 'entru functionarea normala a consumatorilor e energie electrica e la !or este
necesar sa se sta!ili)e)e tensiunea la valoarea e 2#1" 5.
0ensiunea la !ornele generatorului fiin a a
7 6 ; !
re)ulta ca singurul
'arametru asu'ra caruia 'utem actiona in aceste conitii 'entru mentinerea constanta a
tensiunii la !orne este curentul e e,citatie. Pentru generatoarele e !or se 'ot e,amina
oua moalitati e variatie a curentului e e,ecutie1 si anume3
a> 'rin conectarea in serie cu infasurarea e e,citatie a unei re)istente e reglare
varia!ila1 analoaga reostatului e cam' <fig. 2.1$>@
!> 'rin conectarea in 'aralel cu infasurarea e e,citatie a unei re)istente varia!ile
e regrale <fig. 2.1.>.
2.4.1. CONECTAREA IN SERIE A RE5ISTENREI DE REGLARE
Notam re)istenta infasurarii e e,citatie cu e
r
1 re)istenta e regrare a curentului e
e,citatie cu e
r
1 iar suma lor cu c e e
r r 6 +
. Du'a cum s&a aratat1 limitele e variatie a
curentului e e,citatie se 'ot sta!ili cu a:utorul a oua caracteristici e sarcina3 cea e
mers in gol1 cores'un)atoare vite)ei ma,ime e rotatie1 si cea e mers in sarcina nominala
la vite)a minima e rotatie <fig. 2.11>.
$ig. 2.14. Conectarea in serie a re)istentei e reglare.
Daca se cunosc eci valorile e(
7
si em
7
se 'ot sta!ili si limitele e variatie ale
re)istentei circuitului e e,citatie3

e(
8
em
7
!
6
@
em
8
e(
7
!
6
. <2.1$>
Daca se consiera ca e em
r 6
si ca re)istenta e reglare varia)a intre valoarea )ero si
c(
r
1 'utem efini factorul e reglare a curentului e e,citatie su! forma
e
e(
e
e( e
em
e(
i
r
r
r
r r
7
7
; +
+
1
<2.1">
Din aceasta relatie se 'oate e,'rima valoarea ma,ima a re)istentei e reglare in
functie e re)istenta infasurarii e e,citatie si e factorul e reglare Ni
> < i ; r r
i e c(

<2.1.>
Sa calculam acum 'uterea ce se isi'a 'e re)istenta e reglare 'rin efect Toule&9en)
2 2
e e e e c c
7 r !7 7 r P
<2.1->
2"
Ultima forma s&a scris avan in veere ca in 'uterea totala isi'ata 'e circuitul e
e,citatie e
!7
numai
2
e c
7 r
re're)inta 'iereri 'e c
r
1 termenul
2
e c
7 r
fiin 'iererile 'e
infasurarea e e,citatie a generatorului care nu intra in iscutie.
Puterea efinita 'rin <2.1-> se anulea)a 'entru
/
c
r
si

c
r
1 caci in ultimul ca)
curentul e
7
se anulea)a. Prin urmare1 curentul e e,citatie 'oate varia in limitele
e 8 e
r ! i ; / < <
.
Sa eterminam in continuare curentul e e,citatie 'entru care 'uterea isi'ata 'e
re)istenta e reglare este ma,ima. In acest sco' anulam erivatele e,'resiei <2.1->
/ 2
e e
e
c
r 7 !
di
dP
1
e une re)ulta
e(
e
e
7
r
!
7
2
1
2
. <2.1#>
Su!stituin 'e <2.1#> in <2.1-> o!tinem 'uterea ma,ima isi'ata 'e re)istentae
reglare
e(
e e e
e(
P
r
!
r
!
r
!
P
$
1
$
1
$ 2
2 2 2
1 <2.1*>
in care e(
P
este 'uterea isi'ata 'e infasurarea e e,citatie a generatorului in a!senta
re)istentei e reglare. Din relatia <2.1*> se vee ca 'uterea ma,ima isi'ata 'e re)istenta
e reglare 'oate atinge cel mult 2"K in 'uterea ma,ima isi'ata 'e infasurarea e
e,citatie. Pe graficul in figura 2.1" sunt re're)entati toti termenii relatiei <2.1->.
$Ig. 2.14. 5ariatia 'uterilor.
Drea'ta 1 re're)inta 'uterea isi'ata 'e circuitul e e,citatie1 e
!7
1 cur!a 21 care este
o 'ara!ola1 re're)inta termenul
2
e e
7 r
1 aica 'iererile e e,citatie1 iar iferenta
re're)entata 'rin cur!a 3 arata cum varia)a 'iererile e reglare.
Dintre nea:unsurile acestei sc%eme mentionam3
a> curentul e e,citatie nu 'oate fi reglat 'ana la valoare )ero@
!> 'entru reglarea curentului e e,citatie in limite largi este necesara o re)istenta e
reglare e valoare mare.
2.4.2. CONECTAREA IN DERIVATIE A RE5ISTENTEI DE REGLARE
2.
Se consiera re)istenta e reglare c
r
montata asa cum se vae in figura 2.1.1 aica in
'aralel fata e infasurarea e e,citatie. Re)istenta aitionala d
r
se introuce limlitarea
curentului in eventualitatea ca re)istenta e reglare c
r
se anulea)a. Se o!serva ca la
variatia tensiunii generatorului se moifica tensiunea la !ornele infasurarii e e,citatie1 iar
variin 'e c
r
se moifica valoarea curentului 'rin infasurarea e e,citatie.
5ariatia curentului e e,citatie in functie e valorile re)istentelor in sc%ema se 'oate
sta!ili a'lican teoremele lui Nirc%%off circuitul format e elementele
1
e
r
c
r
si d
r
.
6vem evient3
. @
@

'

+

+
e e d d
e e c c
c e d
r 7 r 7 !
r 7 r 7
7 7 7
<2.2/>
Din 'rimele oua relatii1 eliminam 'e c
7
1 re)ulta

,
_

+
c
e
d
r
r
7 1
1
Care1 su!stitute in ultima ecuatie in <2.2/>1 conuce la
!
r
r r
r r 7
c
e d
d e e

,
_

+
+ +
<2.21>
Din <2.21> se vee ca 'entru c
r
E/1 e
7
E/1 iar 'entru

c
r
o!tinem
d e
e( e
r r
!
i i
+

<2.22>
$ig. 2.16. Conectarea in 'aralel a re)istentei
e reglare.
C6PI029U9 3
COMANDA SI PROTECTIA
SURSELOR ELECTRICE DE BORD
DE CURENT CONTINUU
2-
3.1 CERINTE IMPUSE SISTEMELOR DE COMANDA SI PROTECTIE
Conectarea generatoarelor la retea si mersul in 'aralel intre ele si cu !ateriile e
acumulatoare sunt 'osi!ile numai la res'ectarea unei serii e conitii1 si anume3
1. Corectituinea 'olaritatii surselor ce se conectea)a cu 'olaritatea retelei electrice1
aica !orna e 'lus a sursei tre!uie legata la !orna e 'lus a retelei1 iar !orna e minus1 la
cor'ul <masa> avionului. Conectarea cu 'olaritate inversata a unei surse la retea1 care e
regula se gaseste su! tensiunea altor surse <generatoare sau !aterii e acumulatoare> uce
la scurtcircuitare reci'roca <fig. 12.1>1 eoarece sursele evin conectate in serie. 6cest
lucru este foarte 'ericulos atat 'entru surse cat si 'entru reteaua electrica e !or1 in
cau)a valorilor mari ale curentului e scurtcircuit.
$ig. 3.1 Scurtcircuit la montarea grasita a surselor
Pentru ca generatorul ce se conectea)a sa 'oata furni)a energie electrica in retea1 acesta
tre!uie sa se racore)e in sistem numai atunci can tensiunea electromotoare a sa este ceva
mai mare ecat tensiunea retelei.
2. In momentul o'ririi motorului e avion sau can tensiunea electromotoare a
generatorului scae su! valoarea tensiunii retelei1 acesta tre!uie sa fie econectat imeiat1
eoarece altfel va a'area o circulatie e curent e la retea s're generator. Din cau)a
re)istentei mici a circuitului intern al generatorului1 acest curent 'oate a:unge la valori
foarte mari.
3. 9a cresterea tensiunii generatorului 'ana la valori 'ericuloase 'entru consumatori1
acesta tre!uie econectat e la retea. Cresterea e,cesiva a tensiunii generatorului 'oate
avea loc la efectarea regulatorului e tensiune.
$. Sursele e energie electrica tre!uie sa 'osee sisteme e 'rotectie contra
su'rasarcinilor si a scurtcircuitelor. Du'a cum este cunoscut1 generatoarele e aviatie e
curent continuu au o ca'acitate limitata e a su'orta su'rasarcini e lunga urata.
". Sc%ema e comana tre!uie sa reali)e)e semnali)area econectarii generatorului e
la retea iniferent e cau)a. In li'sa unei asemenea semnali)ari econectarea generatorului
'oate trece neo!servata e catre ec%i'a:1 ceea ce va uce la su'raincarcarea altor surse sau
la o escarcare ra'ia a !ateriei e acumulaoare.
.. Sc%ema e comana tre!uie sa reali)e)e econectarea generatorului si res'ectiv a
!ateriei e acumulatoare e la retea1 aca la aceasta este racorata sursa e aerorom.
In ma:oritatea ca)urilor1 sc%emele e comana si 'rotectie in sistemele
electroenergetice e !or sunt conce'ute 'e !a)a e relee care actionea)a intr&o anumita
succesiune. Succesele o!tinute in omeniul te%nicii semiconuctoarelor au 'ermis
reali)area unor sc%eme in care releele electromagnetice sunt inlocuite cu is'o)itive
semiconuctoare lucran in regim e comutatie. De o!icei1 reali)area cu'larii
2#
generatorului la retea si 'rotectia lui im'otriva curentilor inversi se im!ina intr&un sinur
is'o)itiv e comana si 'rotectie numit releu e minim1 iar in ca)ul generatoarelor e
'utere mare releu iferential minimal <RD(>.
3.2 RELEUL DE TENSIUNE MINIMA
Pentru comana si 'rotectia generatoarelor e !or cu 'utere ma,ima 'ana la 1"//
8 se utili)ea)a sc%eme cu releu e tensiune minima si 'rotectie la curent invers1 cunoscut
si su! numele e releu con:unctor is:unctor <fig. 3.2>.
$ig. 3.2. Releul e tensiune minima
Pe mie)ul releului electromagnetic sunt is'use oua infasurari3 o infasurare e
tensiune cu un numar mare e s'ire1 u
8
1 si o infasurare e curent cu un numar mic e
s'ire1 i
8
1 inseriata cu circuitul e sarcina al generatorului. Can generatorul nu
functionea)a sau tensunea lui este mai mica ecat o valoare 'resta!ilita1 contactul ; este
esc%is. +eneratorul se cu'lea)a la retea in momentul can tensiunea lui atinge o valoare
ca'a!ila sa actione)e electromagnetul releului cu'lat la !ornele generatorului. 0ensiunea
magnetomotoare e actionare a armaturii releului este ata e solenatia infasurarii e
tensiune
( )
u u
8 7
. Re)istenta 6 conectata in serie cu infasurarea e tensiune a releului
foloseste 'entru com'ensarea e tem'eratura.
De o!icei1 releul se reglea)a in asa fel incat el actionea)a la o tensiune mai mica cu
11"&2 5 ecat tensiunea la care este reglat regulatorul e tensiune. Du'a inc%ierea
contactelor ;1 generatorul se conectea)a la retea in 'aralel cu !ateria e acumulatoare1 iar
aca tensiunea electromotoare a generatorului este mai mare ecat tensiunea retelei1 acesta
furni)ea)a energie retelei si1 in acelasi tim'1 incarca si !ateria e acumulatoare. Curentul
e sarcina care stra!ate infasurarea serie i
8
'rouce o tensiune magnetomotoare care
coincie ca sens cu tensiunea magnetomotoare 'rousa e infasurarea erivatie u
8
1 astfel
se mareste forta e retinere a armaturii <res'ectiv 'resiunea 'e contacte> si se mareste
siguranta functionarii in ca)ul vi!ratiilor. Solenatia re)ultanta este3
( ) ( ) ( )
i i u u r
8 7 8 7 78 +
<3.1>
in care3
( )
r
78
re're)inta solenatia re)ultanta ata e cele oua infasurari@
( )
u u
8 7
este
solenatia infasurarii e tensiune@
( )
i i
8 7
este solenatia infasurarii e curent.
Protectia la curent invers se reali)ea)a e catre infasurarea e curent i
8
. In ca)ul
micsorarii tensiunii generatorului a'are un curent invers e la retea catre generator. 6cest
curent stra!atan infasurarea i
8
creea)a o tensiune magnetomotoare e sens o'us celei
create e infasurarea e tensiune u
8
.
Solenatia re)ultanta in acest ca) este3
( ) ( ) ( )
i i u u
r 8 7 8 7 78

<3.2>
2*
9a o anumita valoare a curentului invers1 tensiunea magnetomotoare re)ultanta nu mai este
suficienta 'entru retinerea armaturii releului. 6ceasta revine in 'o)itia initiala si
generatorul se ecu'lea)a e la retea.
Solenatia infasurarii serie
( )
i i
8 7
se etermina 'e !a)a urmatoarelor consieratii3
'entru actionarea armaturii releului in 'o)itia initiala <;& esc%is> in 'o)itia finala
<;&inc%is> sunt necesare am'ers'irele
( ) ( )
u u in
8 7 78
@
'entru ca armatura sa revina in 'o)itia finala in 'o)itia initiala sunt necesare
am'ers'irele3
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
u u u u i i u u ds
8 7 8 7 < 8 7 8 7 78 <

<3.3>
Coeficientul e revenire re're)inta ra'ortul intre am'ers'irele necesare la
esc%ierea si inc%ierea armaturii mo!ile a releului1 aica3

( )
( )
in
ds
r
78
78
&
<3.$>
Prin urmare avem3
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
i i u u u u r in r ds
8 7 8 7 8 7 & 78 & 78

iar aca consieram ca ( ) ( )
u u u u
8 7 8 7

atunci re)ulta3
( ) ( ) ( )
u u r i i
8 7 & 8 7 1
<3.">
Im'unan ca generatorul sa se ecu'le)e e la retea la o anumita valoare a
curentului invers1 ds
7
1 'utem etermina numarul e s'ire ale infasurarii serie3
( ) ( ) ( ) ( )
ds
in r
ds
u u r
i
7
78 &
7
8 7 &
8

1 1
<3..>
Releul e tensiune minima se utili)ea)a numai 'entru comana si 'rotectia
generatoarelor e 'utere mica1 eoarece 'uterea e ru'ere a contactelor este limitata. De
asemenea1 aceasta sc%ema nu reali)ea)a o 'rotectie la inversarea 'olaritatii surselor.
Pentru o!tinerea unor 'erformante mai !une se utili)ea)a automate e cu'lare si 'rotectie
formate in oua 'arti3 un contactor cu rol e cu'lare si ecu'lare a generatorului si un
releu comana <releu e tensiune minima>. Sc%ema electrica a unui asemenea automat se
arata in figura 3.3. Releul e tensiune minima lucrea)a 'e 'rinci'iul sc%emei in figura
3.2.
$ig. 3.3. 6utomat e cu'lare si 'rotectie a surselor electrice e !or
9a actionarea acestuia se trimite alimentare la !o!ina contactorului ;1 iar acesta
conectea)a la retea generatorul. 6ceasta sc%ema reali)ea)a 'rotectia atat la curenti inversi
cat si la conectarea generatorului la retea cu 'olaritate gresita1 atorita ioei 5 care
suntea)a infasurarea releului e comana. Intreru'atorul 7 'ermite comana cu'larii si
ecu'larii generatorului e la istanta <in ca!ina>.
3/
3.3 RELEUL DI$ERENTIAL MINIMAL
G#(#!li)!)i. Releul iferential minimal <RD(> reali)ea)a comana si 'rotectia
automata a generatoarelor e !or e curent continuu cu 'uteri mai mari e 11" 78.
?unctiile 'e care le ine'lineste acest a'arat sunt3
cu'lea)a generatorul la retea atunci can tensiunea electromotoare a lui este ceva
mai mare ecat tensiunea retelei </13&/1- 5>1 aica atunci can este ca'a!il sa furni)e)e
energie in retea@
econectea)a generatorul e la retea atunci can tensiunea acestuia a sca)ut si in
retea a'are un curent invers s're generator@
face im'osi!ila conectarea generatorului cu 'olaritate inversata@
semnali)ea)a ec%i'a:ului momentul ecu'larii generatotului e la retea iniferent e
cau)e@
'ermite conectarea si econectarea manuala e la istanta a generatorului.
Releul iferential minimal re're)inta un is'o)itiv com'le,1 care are in com'unerea
sa un releu 'olari)at cu oua 'o)itii1 cateva relee electromagnetice o!isnuite si un
contactor e forta1 toate montate 'e un 'anou comun <fig. 3.$>1 'e care sunt 'reva)ute
!orne 'entru cu'larea releului iferential minimal la circuitul e forta al generatorului si la
sc%ema e comana.
In figura 3." se re're)inta sc%ema electrica e 'rinci'iu a unui releu iferential
minimal in seria celor e $// 6.
?ig. 3.$. Constructia releului iferential minimal
31
$ig. 3.4. Sc%ema electrica a unui releu iferential minimal 'entru $// 6
Elementele com'onente ale acestui a'arat e 'rotectie si comana sunt3
1. Un contactor ;, ale carui contacte normal esc%ise ;= sunt conectate in circuitul e
forta al generatorului.
2. Un releu e conectare 1
6
cu oua 'erec%i e contacte normal esc%ise1

1 1
si 6 6 .
Infasurarea acestui releu este conectata la generator 'rin intermeiul intreru'atorului 731
montat 'e ta!loul e !or in ca!ina ec%i'a:ului.
3. Un releu au,iliar 2
6
1 a carui infasurare se conectea)a 'rin contactele

1
6 intre
generator si reteaua e !or <!aterie>. Contactele sale normal inc%ise sunt conectate in
circuitul infasurarii iferentiale d
8
a releului 'olari)at.
$. Un releu 'olari)at p
6
1 a carui infasurare iferentiala d
8
se leaga 'rin contactele

1 2
si 6 6 ca si infasurarea releului 2
6
intre generator si retea1 iar infasurarea serie i
8
1
care are o singura s'ira1 este legata in circuitul e forta al generatorului.
Contactele releului 'olari)at

p
6 im'reuna cu contactele

1
6 sunt legate in circuitul
infasurarii contactorului ;.
$'(*)io(!#! -*0#+#i #-)# '+!)o!#!3
Daca motorul avionului este o'rit si tensiunea generatorului este egala cu /1
inc%ierea intreru'atorului generatorului 73 nu are nici un efect si generatorul nu se
cu'lea)a la retea. 9a 'ornirea motorului1 'e masura ce turatia acestuia se mareste1 creste si
tensinea la !ornele generatorului si can atinge valoarea e 13&1. 5 actionea)a releul 1
6
.
Prin contactele

1
6 infasurarea releului

2
6 se conectea)a la o tensiune egala cu iferenta
intre tensiunea retelei si tensiunea generatorului g r
! ! !
.
Daca
1# 13 > !
51 releul 2
6
va actiona si va intreru'e 'rin

2
6 circuitul ifasurarii
iferentiale d
8
a releului 'olari)at p
6
.
Pe masura cresterii tensiunii generatorului1 iferenta e tensiune se micsorea)a si
can
$ 3 > !
51 releul 2
6
va eli!era armatura care 'rin contactele sale

2
6 va sta!ili
32
circuitul infasurarii iferentiale. 6ceasta1 'rin contactele inc%ise

1
6 1 va fi legata1 e
asemenea1 la iferenta e tensiune intre retea si generator.
Cat tim' g r
! ! >
curentul 'rin infasurarea d
8
circula in sensul e la retea s're
generator1 iar solenatia creata va actiona in sensul mentinerii esc%ise a contactelor

p
;
.
Can r g
! ! >
se sc%im!a sensul curentului 'rin infasurarea iferentiala d
8
si la
- / 3 / , , ! ! !
r g

51 releul 'olari)at va actiona si 'rin contactele sale

p
6 va
alimenta infasurarea contactorului ;. 6cesta1 'rin contactele sale ; 1 cu'lea)a
generatorul la retea.
Du'a actionarea contactorului1 infasurarea iferentiala a releului 'olari)at si
infasurarea releului 2
6
sunt suntate e catre contactele ; si sunt scoase in functiune.
Contactele releului 'olari)at se mentin in 'o)itia inc%isa ataorita flu,ului magnetului
'ermanent si flu,ului infasurarii serie i
8
creat e curentul e sarcina al generatorului.
Daca intr&o cau)a oarecare tensiunea generatorului va ince'e sa scaa si sa evina
mai mica ecat tensiunea retelei1 atunci va a'area un curent invers in retea s're generator.
Inverarea sensului curentului in infasurarea i
8
va 'rouce o solenatie in sensul
esc%ierii contactelor releului 'olari)at

p
6
1 iar can curentul invers atinge valoarea e
1"&3" 61 acestea se esc%i si intreru' alimentarea contactorului ; si astfel generatorul se
econectea)a e la retea. 6celasi lucru se va intam'la si la a'aritia unui scurtcircuit 'e
'ortiunea e la generator la releul iferential minimal.
Deconectarea generatorului e la retea se 'oate face in orice moment si manual1 cu
a:utorul intreru'atorul 73.
Daca 'olaritatea generatorului este gresita1 in momentul in care tensiunea a:unge la
valoarea e 13&1. 51 releul 1
6
va actiona si va inc%ie contactele sale

1 1
si 6 6 insa in
acest ca) infasurarea releului 2
6
va fi conectata nu la iferenta ci la suma tensiunilor
retelei si generatorului. In consecinta contactele sale 2
6
vor ramane esc%ise la orice
tensiune a generatorului. Ca atare1 circuitul infasurarii iferentiale d
8
a releului 'olari)at
va fi intreru't si nu va fi 'osi!ila conectarea generatorului la retea.
In toate ca)urile e econectare a generatorului e la retea1 oata cu intreru'erea
inafsurarii circuitului contactorului e catre contactele

p
6
is'are tensiunea e alimentare
a releului e semnali)are s
6
1 care1 'rin contactele sale normal inc%ise

s
6 1 va a'rine o
lam'a e semnali)are s

'entru averti)area ec%i'a:ului asu'ra econectarii generatorului

e la retea.
3.4 RELEUL POLARI5AT AL RELEULUI DI$ERENTIAL MINIMAL
Elementul sensi!il e la care 'leaca semnalul e comana al 65( il re're)inta
releul 'olari)at. 6cesta comana conectarea generatorului la retea1 can 'olaritatea este
corecta si valoarea tensiunii este cores'un)atoare1 si econectarea generatorului in ca)ul
a'aritiei curentilor inversi.
Circuitul magnetic al circuitului 'olari)at <fig. 3.-> se com'une in 2 'laci e otel "1
magnetii 'ermanenti ) si 'iasele 'olare. 6rmatura mo!ila + a releului este e,ecutata su!
33
forma unei lame su!tiri e otel1 care trece li!era 'rin !o!ina iferentiala <e tensiune> d
8

si !o!ina serie <e curent> d
8
si se articulea)a 'e su'ortul , confectionat in material
megnetic si i)olat fata e cor'. Ung%iul e rotatie al armaturii mo!ile este limitat e
suru!ul e contact -1 i)olat fata e cor' si suru!ul limitator .1 'reva)ut cu varf e e!onita.
Cu a:utorul suru!ului * se reglea)a limitele sensi!ilitatii 'entru cu'lare <suru!ul .> si
ecu'lare <suru!ul -> a 65(.

$ig. 3.7 Circuitul magnetic al releului 'olari)at
$ig. 3.8. Distri!utia flu,ului magnetic
Peste flu,ul 'rous e cele oua 'iese magnetice se su'ra'une flu,ul 'rous e
!o!inele d
8
si d
8
can acestea sunt stra!atute e curenti. Sensul curentilor 'rin !o!ine
va etermina si sensul !ascularii armaturii mo!ile1 care1 in li'sa curentilor 'rin !o!ine1
'oate ocu'a oricare in cele oua 'o)itii e,treme fata e linia meiana intre 'iesele
'olare.
Distri!utia liniilor e cam' ale flu,ului magnetic 'rous e magnetii 'ermanenti si
!o!ine in functie e sensul curentului 'rin !o!ine se arata in figura 3.#1 a si !.
Inlocuin sursele e cam' magnetic cu surse e tensiuni magnetomotoare si tinan
cont e reluctantele rumurilor 'arcurse e liniile cam'ului magnetic1 vom o!tine sc%ema
ec%ivalenta a circuitului magnetic e sus1 sc%ema aratata in figura 3.*1 in care s&a notat cu3
3$
$ig. 3.9. Sc%ema ec%ivalenta a circuitului magnetic
1 m
!
& tensiunea magnetomotoare 'rousa e 'iesa magnetica in stanga@
2 m
!
& tensiunea magnetomotoare 'rousa e 'iesa magnetica in rea'ata@
mb
!
& tensiunea magnetica 'rousa e !o!ina can 'rin ea circula un curent@
ma
6
& reluctanta armaturii@
m
6
& reluctanta circuitelor magnetice.
Deoarece reluctantele 'ortiunilor e fier ale circuitelor magnetice sunt foarte mici in
coma'aratie cu 'ortiunile e intrefier1 in continuare le vom negli:a.
0inan cont ca / 2 1 m m m
! ! !
re're)inta tensiunea magnetomotoare
cores'un)atoare celor oua 'iese magnetice1 iar flu,ul magnetic total 'rous e aceleasi
'iese este 2 1 / m m
+
1 re)ulta sc%emele ec%ivalente in figura 3.1/1 a si b1 in care s&
au negli:at flu,urile e is'ersie si reluctantele circuitului magnetic.
$ig. 3.1: Ca)ul 'articular
/ 2 1 m m m
! ! !
In aceasta sc%ema 2 1
si

A A
re're)inta 'ermeantele intrefierurilor 1

si1 res'ectiv1
2

.
3"
C!!*)#i-)i*il# #l#'l'i .ol!i,!) *!(2 .i( bobi(# (' *i*'l! *'#(). Pentru
anali)a com'ortarii releului 'olari)at aflat numai su! influenta cam'ului magnetilor
'ermanenti se va recurge la sc%ema ec%ivalenta sim'lificata in figura 3.11.
$ig. 3.11. Sc%ema ec%ivalenta sim'lificata a circitului magnetic
6vem urmatoarele relatii e legatura3
/2 /1 /
2 +
<3.->
1
/ 1

p
S
A
<3.#>
2
/ 2

p
S
A
<3.*>
in care p
S
re're)inta su'rafata tal'ii 'ieselor 'olare in re'tul intrefierului. Din egalitatea
caerilor e tensiune magnetice intre 'unctele $ si 5 re)ulta
1
/2 /1
2
/2

+

A A
<3.1/>
Din <3.-> si <3.1/> re)ulta3
2 1
1 2
/ /1
+


<3.11>
2 1
1
/ /2
+

<3.12>
0ensiunea magnetomotoare 'rousa e flu,ul magnetilor 'ermanenti este ata e relatia
/
/
/
A
!
m

in care /
A
re're)inta 'ermeanta ec%ivalenta a circuitului <fig. 1/.1$>1 efinita e
2 1
2 1
/
1 1
1 1
2
1


+

A A
A A
A
in care re)ulta
( )
2 1
2 1
/ 2 1 /
2
1
2
1

+
+
p
S A A A
<3.13>
Prin urmare
3.
2 1
2 1
/
/
2 1
2 1
/
/
/
2 2
+

B
S
!
p
m <3.1$>
?orta e retinere a armaturii e catre cele oua 'iese 'olare este ata e ralatia
( )
/2 /1
2
/
+ > > >
in care3
( )
p
S
>
/
2
/2 /1
2
/1

si
p
S
>
/
2
/
2
/2

re're)inta fortele ce se manifesta asu'ra armaturii la nivelul intrefierurilor 1

si 2

.
Putem eci scrie
[ ] [ ]
p p p
S S S
>
/
/ /1
/2 /1
/
/2
/2 /1
2
/1
/
/
2 2
1

<3.1">
0inan cont e relatiile <3.11> si <3.1$> re)ulta

2 1
2
1
2
2
2
/ /
2 1
1 2
/
2
/
/
$


+

m p
p
! S
S
>
<3.1.>
Din relatia <3.1.> re)ulta ca sensul fortei e'ine e semnul iferentiei
2
1
2
2

.
Pentru 'o)itia meiana a armaturii1
1 2

1 eci forta re)ultanta este nula. 6ceasta
conitie e ec%ili!ru nu 'oate fi ine'linita ia ca)ul releelor 'olari)ate cu armatura li!era1
armatura mo!ila fiin atrasa e una in 'erec%ile 'ieselor 'olare.
0ensiunea magnetomotoare necesara 'entru 'roucerea fortei /
>
se o!tine in
<3.1.> su! forma
( )
2
1
2
2 /
/
2 1 /
2

P
m
S
>
!
1 <3.1->
iar inuctia magnetica necesara este

p p
m
S
>
>
S
! B
/ /
1 2
2 1
/
/
/
2 1
2 1
/ /
2
1 <3.1#>
In care3
2 1
+
re're)inta grosimea utila a intrefierului@
2 1

re're)inta grosimea armaturii moile.
Cu a:utorul sc%emei a:utatoare in figura 3.12 'utem etermina forta e a'asare 'e
contactele &
>
/ . Cu'lul ce se manifesta asu'ra armaturii este
2 1
1 2
/
2
/
/ /


+

p
a
a
S
l
l > (
1 <3.1*>
in care a
l
este lungimea armaturii e la a,a e rotatie 'ana la a,a 'ieselor 'olare
<3.11>.
6rmatura se va roti s're stanga sau s're rea'ta u'a cum
2

este mai mare sau

mai mic ca
1

. Daca
1 2

1
/
/
(
si armature ar tre!ui sa fie in ec%ili!ru 'e linia
meiana. Dar1 in cau)a unor nesimetrii magnetice si geometrice1 acest ec%ili!ru este
insta!il.
3-
?orta e a'asare 'e contacte 'rousa numai e cam'ul magnetilor 'ermanenti si in
li'sa curentului 'rin !o!ine este
2 1
2 1
/
2
/ /
/

&
a
p &
&
l
l
S l
(
>
. <3.2/>
C!!*)#i-)i*il# #l#'l'i i( .#,#()! *'#()'l'i .i( bobi(#. Din escrierea
'rinci'iului e functionare a 65( reiese ca in momentul 'remergator cu'larii
generatorului in retea < r b
! ! >
> curentul ince'e sa circule e la generator catre retea 'rin
!o!ina e tensiune d
8
1 conectata iferential.
Sc%ema ec%ivalenta1 tinan cont numai e flu,ul magnetic b

'rous e !o!ina1
este aratata in figura 3.13. Cu a:utorul acestei sc%eme ec%ivalente 'utem etermina
tensiunea magnetomotoare mb
!
'rous e !o!ina3
U
1
2
1
e
!
b mb

@
p e
S
/
2 1
U
2 1
2 1
2 1
1 1 1

@ <3.21>

( ) ( ) 87
S
!
p
b
mb
+

2 1
/
2

1
$ig. 3.12 Sc%ema 'entru calculul fortei e a'asare
3#
$ig. 3.13. Sc%ema ec%ivalenta in ca)ul circulatiei curentului 'rin !o!ine
in care <NI> re're)inta solenatia 'rousa e infasurarea !o!inei stra!atuta e curentul I
( ) 87
S
p
b

+

2 1
/
2

. <3.22>
?lu,urile re)ultate la nivelul intrefierurilor
1

si
2

sunt3
b b
t
+
t +
2
1
2
1
2 1
2
/ /2 /1
1

@
b b
t
+
t
2
1
2
1
2 1
1
/ /2
2

1 <3.23>
une b

este flu,ul magnetic 'rous e !o!ina releului 'olari)at. Cores'un)ator

acestor flu,uri vom avea o forta e tractiune re)ultanta
>
1 a carei e,'resie este
( )
/ 1
2

> > >
b

1 <3.2$>
In care3
p
S
>
/
2
2
1
1

@
P
S
>
/
2
1
2

1
6stfel ca relatia <3.2$> evine

( ) 87
S
S S
>
p
b
b
p p
2 1
/
2 1
1 2
/
2
/
2
2 1
1 /
2
2 1
2
/
/
2 2
2 2
1 1
2 1

t
+

1
1
]
1

,
_

t
+

,
_

t
+

si res'ectiv cu'lul
( )
b
a
p
a
( ( 87
l
S
l
( t
+

t
+

/
2 1
/
2 1
1 2
/
2
/

1 <3.2">
in care b
(
este cu'lul 'rous e flu,ul !o!inei e comana.
?orta e a'asare 'e contacte can sensul celor oua cu'luri cores'une va fi
3*
( )
b &
&
a
&
a
p
&
> > 87
l
l
l
l
S
> +
+

+
+

/
2 1
/
2 1
1 2
/
2
/

.
(omentul e ince'ere a miscarii armaturii intr&o 'arte in alta se 'rouce can
suma celor oua cu'luri se anulea)a1 aica atunci can b
( (
/
( ) 87
l
S
l
a
p
a

/
/
2
/
1 <3.2.>
Din relatia <3.2.> se 'oate etermina solenatia minima e comana
( )
p
S
87

/
/
min

<3.2->
In realitate aceasta solenatie tre!uie sa fie ceva mai mare 'entru a com'ensa
flu,urile e is'ersie
( )
p
S
&
87

/
/
min

1 <3.2#>
in care
&
este un coeficient e ma:orare su'raunitar1 a carui valoare e'ine e
'arametrii geometrici si electromagnetici ai releului 'olari)at.
Solenatia <NI> 'oate fi consierata ca fiin 'rousa fie e infasurarea iferentiala
d
8
1 fie e infasurarea serie s
8
1 ar nu e amanoua simultan.
Relatia <3.2#> ne 'ermite sa alegem limitele e sensi!ilitate ale releului iferential
minimal la cu'lare sau ecu'lare 'rin sta!ilirea valorii curentului I 'rin infasurarea d
8
la
ecu'lare.
3.". PROTECTIA GENERATORULUI SI A RETELEI LA SUPRASARCINA
In tim'ul e,'loatarii sistemului electroenergetic e !or sunt 'osi!ile efectiuni sau
o functionare normala a sistemelor e reglare a tensiunii generatoarelor. Defectarea
regulatoarelor e tensiune are la !a)a in 'rinci'al oua cau)e1 si anume3 intreru'erea
circuitului infasurarii e lucru a electromagnetului si suarea ronelelor coloanei e
car!une. In ca)ul regulatoarelor electronice efectul cel mai craracteristic este
stra'ungerea :onctiunii elementului final. Datorita acestor efecte se 'rouce
su'rae,citarea generatorului1 ceea ce uce la marirea e,agerata a tensiunii acestuia la
!orne in ca)ul can lucrea)a ine'enent e retea. 9a functionarea in 'aralel cu alte
generatoare1 generatorul su'rae,citat 'reia asu'ra sa o 'arte mare a sarcinii fara insa ca
tensiunea in retea sa creasca 'rea mult.
Cresterea tensiunii generatorului 'este valoarea nominala 'oate fi e scurta urata
sau e lunga urata. Su'ratensiunile e scurta urata. Su'ratensiunile e scurta urata sunt
conitionate e inertia regulatoarelor e tensiune si a'ar la ecu'larea unor consumatori
e 'utere mare sau la se'ararea unor scurcirtcuite in retea 'rin actionarea sistemelor e
'rotectie la scurtcircuit. In aceste ca)uri coloana e car!ine nu se estine instantaneu.
Curentul e e,citatie in 'rimul moment cores'une regimului e sarcina mare si in acest
motiv tensiunea creste !rusc. De e,em'lu1 la inlaturarea sarcinii nominale1 saltul e
tensiune 'oate sa a:unga la 32&3" 51 iar la se'ararea unor scurtcircuite1 'ana la $"&"" 5.
Su'ratensiunile e scurta urata nu sunt 'ericuloase nici 'entru generatoare1 nici 'entru
retea. De aceea sistemele e 'rotectie la su'ratensiune nu tre!uie sa actione)e in astfel e
ca)uri.
$/
In ca)ul suarii ronelelor coloanei e car!une sau in ca) e intreru'ere a circuitului
infasurarii e lucru a regulatorului e tensiune1 re)istenta coloanei e car!une evine
minima1 curentul e e,citatie creste !rusc si1 oata cu aceasta1 tensiunea generatorului
'oate sa se sta!ili)e)e la valori inamisi!il e mari.
Caracteristicele e,terne ale unui generator e 12 78 1 riicate in conitiile
intreru'erii circuitului e lucru a regulatorului e tensiune cu car!une1 sunt aratate in
figura 3. 1$. Din aceste caracteristici se vae ca la sarcini mici si la turatia ma,ima1
tensiunea la !orne 'oate a:unge la 1// 51 valoarea 'ericuloasa atat 'entru generator cat si
'entru consumatori.
$ig. 3.14. Caracteristicile e,terne ale generatoarelor e !or la turatii iferite.
In ca)ul can avem cateva generatoare1 'recum si o !aterie e acumulatoare cu
ca'acitate mare conectate in 'aralel cu generatorul su'rae,citat1 tensiunea retelei nu 'oate
se creasca !rusc eoarece aceasta in asu'ra sa sarcina celorlalte generatoare si tensiunea
lui scae. Daca curentul e sarcina al generatorul su'rae,citat va e'asii o anumita
valoare1 va actiona sistemul e 'rotectie a generatorului la su'rasarcina si generatorul este
econectat e la retea. De aceea1 'e avioanele cu un numar mare e generatoare conectate
in 'aralel1 e regula nu se utili)ea)a 'rotectia retelei la su'ratensiune.
Protectia la su'ratensiune tre!uie sa asigure ecu'larea selectiva e la retea a
generatorului su'rae,citat ar numai in ca)ul su'ratensiunilor sta!ili)ate. Pentru
e,cluerea unei actionari false in ca)ul unor su'ratensiuni e scurta urata1 sistemul e
'rotectie se construeste cu o tem'ori)are e'enenta. In figura 3.1" se 're)inta sc%ema
unui automat e 'rotectie sc%ema unui automat e 'rotectie la su'ratensiune in seria
A?P. Sc%ema cu'rine ca element e masura un releu e tensiune
1
6
cu tem'ori)are1
oua relee electromagnetice o!i:nuite
2
6
si 3
6
si un contactor N cu clic%et1 toate montate
intr&o cutie. Can se atinge tensiunea e a'ro,imativ 2.1" 5 la infrasurarea e e,citatie1
actionea)a releul
1
6
u'a un anumit tim'. ?olosirea tensiunii in infasurarea e e,citatie
'entru semnalul e comana face 'osi!ila selectarea generatorului su'rae,citat in ca)ul
functionarii in 'aralel a mai multor generatoare. 6ctionarea releului
1
6
'ermite
alimentarea cu tensiune a releului
2
6
1 care 'rin contactele sale comana actionarea
contactorului N.
$1
$ig. 3.14. 6utomat e 'rotectie la su'ratensiune.
6cesta 'rin contactele sale NV scoate infasurarea e e,citatie e la regulatorul e
tensiune si o conectea)a 'rin contactele NVQ 'e o re)istenta
( ) 2/
1 1
6 6
. Curentul e
e,citatie se micsore)a si tensiunea generatorului se reuce la cativa volti.
In acelasi tim' 'rin contactele U ; se comana eco'larea generatorului e la retea
'rin intermeiul RD(. 9a ecu'larea generatorului releul 3
6
este scos e su! tensiune@
eci se intreru'e circuitul infasurarii e egali)are a sarcinilor. 6ceasta este necesar 'entru
ca sa se e,clua micsorarea tensiunii generatoarelor ramase in functiune in cau)a actiunii
circuitului e egali)are a generatorului ecu'lat. Protectia la su'ratensiune este
ireversi!ila1 eoarece la eclansare contactorul N se !loc%ea)a. Pentru 'unerea in
functiune este necesar sa se a'ese 'e !utonul e e!locare a clic%etului contactorului.
Introucerea re)istentei
1
6
in circuitul infasurarii e e,citatie este im'usa e fa'tul
ca la intreru'erea circuitului e e,citatie1 in acesta a'are o tensiune electromotoare mare
e autoinuctie1 'ericuloasa 'entru i)olatia masinii.
In oricare sc%ema e 'rotectie la su'ratensiune1 elemental cel mai im'ortant care
etermina functionarea corecta a 'rotectiei este elemental e masura. In ultimul tim'1 ca
elemente e masura in automatele e masura in automatele e 'rotectie la su'ratensiune se
folosesc 'unti cu re)istente si cu ioe Jenner <fig. 3.1.> 'entru o!tinerea tensiunii e
referinta. Dioa cu siliciu
1
5
micsorea)a erorile in cau)a variatiei tensiunii e referinta a
ioei Jenner cu tem'eratura.
In ca)ul sistemelor energetice cu un singur generator1 automatul e 'rotectie la
su'ratensiune tre!uie construit in asa fel ca regimul e avarie sa 'oata fi inlaturat fara
econectarea generatorului e la retea. 6ceasta se 'oate face in 'rinci'iu 'rin utili)area
unui regulator e tensiune e re)erva1 care intra in functiune la comana e econectare a
regulatorului efect e catre sistemul e 'rotectie.
$2
$ig. 3.16 Element e masurare cu ioe Jenner
3.6. PROTECTIA GENERATOARELOR LA SCURTCIRCUIT SI LA
SUPRASARCINA
In ca)ul unor generatoare e !or cu 'uteri mari1 curentii e scurtcircuit 'ot a:unge
la mii e am'eri1 'rovocan avarierea sistemului electroenergetic si c%iar a'aritia unor
incenii cu consecinte grave 'entru securitatea )!orului. Protectia contra scurtcircutelor se
reali)ea)a in 'rinci'iu cu a:utorul sigurantelor fu)i!ile <fig. 3.1->. curentul nominal al
sigurantei se alege astfel incat acesta sa se ara la un current egal cu u!lul curentului
nominal al generatorului. Din caracteristicile e,terne ale ganeratorului <fig. 3.1#> re)ulta
ca la turatii mici ale acestuia1 siguranta nu va 'rote:a generatorul contra curentilor e
scurtcircuit si cu atat mai 'utin la curenti e su'rasarcina. Deoarece generatoarele au
ca'acitatea e su'raincarcare limitata in tim'1 acestea se vor efecta inainte ca siguranta sa
se ara.
$ig. 3.17. Pritectia la scurtcircuit a surselor electrice
$ig. 3.18. Caracteristicile e,terne la turatii e,treme
$3
De fa't1 montarea sigurantelor fu)i!ile la circuitul e forta al generatoarelor
serveste in 'rinci'iu 'entru 'rotectia retelei si nu a generatoarelor. In ca) e scurtcircuit 'e
linie intre generator si ta!loul e istri!utie1 sau c%iar in generator1 va trece s're 'unctul
e scurtcircuit in retea un curent sc
7
. 6cesta are siguranta1 asiguran astfel functionarea
normala a altor surse si consumatori.
Pentru 'rotectia generatoarelor contra su'rasarcinilor este necesar ca sistemul e
'rotectie res'ectiv sa reactione)e la starea termica a generatorului si sa&l scoata in
functiune c%iar can acesta a atins o tem'eratura limita amisi!ila. Pantru aceasta se 'ot
utili)a elemente sensi!ile la tem'eratura sau se 'oate utili)a variatia re)istentei infasurarii
e e,citatie cu tem'eratura.
3.7. COMANDA SI PROTECTIA ACUMULATOARELOR DE BORD
=ateriile e acumulatoare e !or si sursele e alimentare e aerorom se
conectea)a la reteaua e !or 'rin intermeiul unei sc%eme e comana si 'rotectie care
tre!uie sa asigure in 'rinci'iu urmatoarele3
& econectarea acumulatoarelor e !or in momentul conectarii sursei e alimentare
e aerorom la 'ri)a e,terioara a aeronavei@
& conectarea si econectarea e la retea a acumulatoarelor e !or si a sursei e
aerorom e catre ec%i'a: irect in ca!ina@
& 'rotectia acumulatoarelor e !or si a sursei e aerorom contra conectarii
acestora cu 'olaritate inversata@
& 'revenirea a'aritiei arcului electric si a arerii 'lotilor 'ri)ei e,terioare la cu'larea
si ecu'larea sursei e aerorom in ca)ul can in reteaua e !or avem o sarcina.
$ig. 3.19. Sc%ema e comana si 'rotectie a acumulatoarelor e !or
2 sc%ema e comana si 'rotectie care satisface conitiile e mai sus este aratata in
figura 3.1*. !ateria e acumulatoare c
A
se cu'lea)a la retea 'rin intermeiul contactorului
1
;
1 a carei infasurare este alimentata e la !ornele !ateriei 'rin contactele normal inc%ise
1
6
SI
2
6
ale releelor au,iliare
1
6
1 res'ectiv
2
6
si 'rin 'o)itia inc%isa a intreru'atorului
c
7A
in ca!ina. Dioa
1
5
face im'osi!ila cu'larea in retea a !ateriei cu 'olaritate gresita.
$$
In acest ca) actionea)a releul au,iliar
1
6
si intreru'e circuitul infasurarii
contactorului
1
;
. Sursa e aerorom se cu'lea)a la reteaua avionului cu a:utorul 'ri)ei P
cu trei 'loti1 oi 'rinci'ali si unul e comana. 9a introucerea stec%erului sursei e
aerorom la 'ri)a avionului1 intai fac contact 'lotii 'rinci'ali e comana. Ca atare1
contactul
2
;
conectea)a sursa e aerorom la retea numai u'a aceea 'lotii 'rinci'ali s&
au fi,at !ine in !ornele 'ri)ei avionului. 9a scoaterea stec%erului1 intai iese 'lotul e
comana econectan contactorul
2
;
1 inlaturan astfel a'aritia arcului electric la 'loti la
scoaterea stec%erului su! sarcina. 9a introucerea stec%erului sursei e aerorom in 'ri)a
actionea)a releul au,iliar
2
6
1 care1 'rin contactele sale normal inc%ise
U
2
6
1 intreru'e
circuitul infasurarii contactorului
1
;
se'aran astfel !ateria e acumulatoare e !or e
la retea. Prin contactele normal esc%ise
U U
2
6
se inc%ie circuirul contactorului
2
;
1 care
cu'lea)a in retea sursa e alimentere e aerorom.
Relul au,iliar 3
6
si ioa
2
5
servesc 'entru 'rotectie in ca)ul can sursa e
aerorom ar avea 'olaritate gresita. In acest ca) cu'lea)a releul 3
6
si 'rin contactele sale
U
3
6
intreru'e circuitul contactului
2
;
im'ieican astfel cu'larea sursei la retea.

CAPITOLUL 4
$"
PORNIREA AUTOMATA A MOTOARELOR DE AVION
4.1 CONSIDERATII GENERALE
S're eose!ire e motoarele electrice1 care1 cu e,ce'tia motoarelor sincron e)volta
un cu'lu mare e 'ornire1 motoarele cu arere interna nu 'ot 'orni singure. Prin 'ornirea
unui motor cu arere interna se intelege ansam!lul e o'eratii 'rin care acesta este aus
in stare e re'aus in situatia e a 'utea functiona sta!il si ine'enent. 0otalitatea
instalatiilor si agregatelor care asigura e,ecutarea corecta a 'ornirii unui motor se numeste
sistem sau instalatie e 'ornire. Princi'alele 'arti com'onente ale acestei instalatii sunt3
Dis'o)itivele e antrenare a ar!orelui motorului in starea e re'aus 'ana la o
anumita turatie la care motorul 'oate sa&si asigure in conitii !une functiile e
alimentatare si a'rinere. 9a aceasta turatie minima e 'ornire <e mers in gol>1
energia e)voltata e motor aco'era energia consumata 'entru invingerea
momentelor e frecare si 'entru actionarea iferitelor organe cu'late cu motorul1
cum sunt3 'om'ele1 ventilatoarele1 generatoarele electice1 elicea1 etc.
6gregate care asigura alimentarea motorului cu con!usti!il in tim'ul 'ornirii.
Instalatia e a'rinere a com!usti!ilului sau a amestecului car!urant in tim'ul
'ornirii.
Dis'o)itivele necesare 'entru asigurarea unor regimuri mecanice si termoinamice
o'time ale motorului in 'erioaa e 'ornire.
Instalatia e automati)are a 'rocesului e 'ornire.
Sursele e alimentare cu energie a sistemului e 'ornire.
Pentru alimentarea initiala la 'ornire se folosesc iferite ti'uri e motoare au,iliare
numite demaroare, care 'ot fi motoare electice1 tur!ine cu ga)e1 motoare cu 'iston1 etc.
In unele ca)uri se recurge la antrenarea manuala1 irect la elice1 sau cu a:utorul unui
is'o)itiv cu'lat la ar!orele motor.
In afara e 'reocu'area 'entru o!tinerea unor caracterisitici energetice cat mai
!une1 cercetarile in acest omeniu au urmarit reali)area unor sisteme automate e
'ornire1 cu fia!ilitate inalta si cu masa e )!or cat mai reusa. Este e mentionat ca
sistemelele e 'ornire tre!uie sa asigure 'ornirea motorului nu numai la sol1 ci si in
tim'ul )!orului in ca) ca acesta s&a o'rit cu sau fara orinta 'ilotului.
Pornirea motoarelor cu 'iston si a celor cu tur!ine riica o serie e 'ro!leme
istincte si s'ecifice. Desigur1tur!omotoarele au o 'o)itie ominanta in aviatia
moerna. 0otusi1 in cele ce urmea)a vor fi e,aminate 'e scurt 'ro!lemele 'ornirii
motoarelor cu 'iston si a'oi se va arata1 mai 'e larg1 'ornirea motoarelor cu tur!ina e
ga)e.
4.2 PORNIREA MOTOARELOR CU PISTON
4.2.1 CONSIDERATII ASUPRA METODELOR DE PORNIRE
A MOTOARELOR CU PISTON
Pentru o!tinerea unor conitii favora!ile arerii amestecului car!urant in cilinrii
motorului cu 'iston este necesar sa se im'rime ar!orelui acestuia o turatie e 3/&./
rot;min. Puterea e)voltata la aceasta turatie este suficienta 'entru accelerarea ar!orelui
motor 'ana la regimul e functionare ine'enenta <*/&1"/ rot;min.>1 si u'a aceasta1
'ana la regim e mers in gol <ralanti>.
$.
6r!orele motor1 tre!uie antrenat 11"&2 rotatii cu a:utorul unei surse e,terioare e
energie1 ar la vite)a mentionata anterior1 'entru a asigura com'rimare amestecului1
a'rinerea acestuia si evacuarea ga)elor arse. 6ntrenarea ar!orelui motor in veerea
'ornitii se 'oate face 'rin mai multe metoe1 u'a cum urmea)a3
a. 6ntrenarea manuala este cea mai sim'la1 insa mai 'utin eficienta si nu li'sita e
'ericol. 2 asemenea antrenare se 'oate face3
'rin rotirea 'alelor elicei1 folosinu&le 'e acestea re't 'argii e actionare@
cu a:utorul unei manivele si al uni angrena:.
!. 6ntrenarea cu a:utorul autoemarorului se reali)ea)a e la un automo!il 'reva)ut cu
un ar!ore s'ecial1 care 'intr&un cu'la: aecvat antrenea)a elicea1 folosin energia e
la motorul automo!ilului. Si aceast sistem este rar folosit.
c. 6ntrenarea cu a:utorul emaroarelor e !or1 care1 in functie e felul energiei1 se
clasifica astfel3
emaroare cu actiune irecta1 cu inertie sau com!inate@
emaroare cu aer com'rimat@
emaroare cu 'ul!ere e,'lo)iva.
Du'a moul e actionare asu'ra motorului cu 'iston istingem oua gru'e e
emaroare3
. antrenarea cu emaroare ce rotesc irect motorul se reali)ea)a 'rin cu'larea acestuia
cu ar!orele motor. Din aceasta categorie fac 'arte toate ematoarele electice si o
'arte in ematoarele cu 'ul!ere. 0ot in aceasta categorie fac 'arte si
autoemaroarele mentionate anterior.
e. 6ntrenarea cu emaroare care crea)a 'resiune asu'ra 'istoanelor1 acestea rotin la
ranul lor ar!orle motorului. Din aceasta categorie fac 'arte toate is'o)itivele e
'ornire cu aer com'rimat si unele intre emaroarele cu 'ul!ere.
In continuare se 're)inta unele in metoele e 'ornire enumerate.
1. Demaroarele electice sunt motoare electice e constucie s'eciala1 e regula e
curent continuu cu e,citatie serie sau mi,ta. Ele actionea)a fie irect asu'ra ar!orelui
motorului1 evient 'intr&un reuctor1 situatie in care se numesc demaroare cu actiune
directa1 fie inirect1 'rin intermeiul uni volant1 ca) in care se numesc demaroare cu
inertie. In acest in urma ca) motorul electic actionea)a volantul im'rimanu&i o vite)a
foare mare e rotatie <)eci e mii e rotatii 'e minut>. Prin aceasta in volant se
acumulea)a energie cinetica
une3
; & momentul e inertie al volantului@
f & vite)a ung%iulara finala@
1
A
& energia consumata e la sursa electrica.
Daca a'oi volantul se cu'lea)a cu ar!orele motor 'rintr&un reactor aecvat1 se
reali)ea)a antrenarea ar!orelui. Energia necesara 'entru 'ornirea motorului este egala
cu energia v
A
in care tre!uie sa se scaa 'iererea e energie in cu'la c
A
si in
reactor
r
A
. Pe langa aceasta1 se consiera 'ierere e energie si energia
cores'un)atoare vite)ei
2

la care 'ornirea nu mai este 'osi!ila.

$-
1 " 1 /
2
1
2
A @ A
f
v

Deci energia utila este

2 2
2
2
2
2

@ A A @ A
r c
f
In ca)ul emaroarelor cu inertie e regula avem3
@ " 1 / @ 1 1 /
2 f v c r
A A A
asa in cat
2
"" 1 /
2
2
f
@ A

iar ranamentul sistemului e 'ornire evine

. 2-" 1 /
1
2

A
A

In ca)ul emaroarelor cu actiune irecta ranamentul sistemului e 'ornire este egal

cu 'rousul ranamentelor emarorului d

si reuctorului
r

. Prin urmare1
consieran
- 1 /
d

si
* 1 /
r

re)ulta
1 .3 1 /
r d

eci e 'este oua ori mai !un ecat in ca)ul emaroarelor cu inertie.
Datorita acestui nea:uns motoarele e mare 'utere se 'ornesc cu emaroare cu
actiune com!inata1 care insumea)a atat calitatile sistemului e 'ornite cu inertie cat si
'e cele ale emarorului cu actiune irecta. In ca)ul emaroarelor cu actiune com!inata1
in 'rima fa)a motorul electric accelerea)a volantul 'ana la vite)a f

. 6'oi volantul
este cu'lat e ar!orele motorului ce tre!uie 'ornit1 actionan concomitent cu motorul
electric1 care eci nu se ecu'lea)a u'a terminarea 'rocesului e accelerare a
volantului.
Pentru ca 'ornirea sa fie sigura este necesar ca emarorul sa e)volte cu'lul
( ) 1 2 " 1 1
o dem
( (
une o
(
este cu'lul necesar 'entru rotatia e regim a motorului in momentul
ecu'larii emarorului. 6cest moment e'ine e 'uterea motorului1 e graul e
com'resie1 cat si e o serie e factori cum sunt3 vasco)itatea uleiului in momentul
'ornirii1 tim'ul e stationare anterioara1 calitatea segmentilor 'istoanelor1 etc. Pentru
tem'eraturi cu'rinse intre F" si &2/C 'oate fi folosita urmatoarea formula em'irica e
calcul al acestui moment
x
x
r dem
( ( (

,
_

"
" "

1
une3
"
(
este cu'lul e 'ornire la "C si care 'entru motoarele e 1"//&2/// CP este e $"&
"/ aNm <circa $1"&" 7gfm>@
"

re're)inta vasco)itatea inamica a uleiului in motor la "C1 fiin aceeasi marime

ar la tem'eratura la care se face 'ornirea. E,'onentul , 'oate fi luat in ca)ul
motoarelor moerne egal cu /12.
Cu scaerea tem'eraturii meiului am!ient cu'lul o
(
creste foarte mult iar
'ornirea evine e,trem e ificila. Pentru a usura 'ornirea se recomana urmatoarele
masuri3
incal)irea motoarelor inainte e 'ornire cu a:utorul incal)itoarelor e aerorome@
incal)irea uleiului in e,terior si um'lerea instalatiei e ungere cu ulei fier!inte@
folosirea unor com!usti!ili s'eciali@
iluarea uleiului la 'ornire cu !en)ina.
$#
Demaroarele cu actiune irecta sunt rar utili)ate 'entru 'ornirea motoarelor e
avion in cau)a cu'lului mare care se cere in 'artea motorului electic. (ult mai
ras'anit este emaroroul cu inertie. De ata aceasta 'uterea motorului electric e
antrenare a volantului este mica <11"&278>. In tim' e 1"&2/s volantul atinge o turatie
1$///&2"/// rot;min1 inmaga)inan o energie e "///&1////T. Intrucat vite)a
volantului este mult mai mare <
1

E 1$//&2"// ra;s> ecat vite)a ung%iulara cu care

tre!uie rotit ar!orele motorului <
. "
2

ra;s>1 intre volant si g%iara e cu'lare se
montea)a un reuctor cu emulti'licare mare.
6limentarea emaroarelor se asigura fie e la !ateria e acumulatoare e !or1 fie
e la o sursa e aerorom. Comana emarorului se asigura e la un !uton cu actiune
u!la3 'rin tragere se cu'lea)a electromotorul <emarorul> la retea@ 'rin im'ingere se
econectea)a motorul electric si se cu'lea)a g%eara e antrenare a emarorului cu
ar!orele motor. In acelas tim' se cu'lea)a in unele ca)uri si !o!ina e a'rinere 'entru
'ornire.
2. Pornirea cu aer com'rimat consta in introucerea aerului su! 'resiune mare in
cilinrii motorului in tim'ul unei curse utile. Ca urmare aerul actionea)a asu'ra
'istoanelor iar acestea rotesc ar!orele motor. 6misia aerului in cilinri este asigurata
e catre un istri!uitor s'ecial care are aceeasi succesiune ca istri!uitorul instalatiei e
a'rinere.
3. Demaroarele cu 'ul!ere sunt e oua ti'uri3 motoare cu 'ul!ere si generatoare cu
'ul!ere <ga)ogeneratoare>. (otoarele e 'ornire cu 'ul!ere antrenea)a irect ar!orele
motor1 asemanator cu emaroarele electrice. +a)ele 'rovenite in arerea 'ul!erii
'resea)a asu'ra 'istonului emarorului1 care1 e,ecutan o miscare e translatie
im'reuna cu o 'iulita1 'une in miscare e rotatie un is'o)itiv cu g%eara1 iar acesta
transmite miscare ar!orelui motor.
In ca)ul emaroarelor e al oilea ti'1 aica cu ga)ogeneratoare1 folosite in s'ecial
'entru 'ornirea motoarelor cu 'iston e 'utere mica1 ga)ele o!tinute in 'ul!ere
actionea)a irect asu'ra 'istoanelor motorului. Iniferent e sitemul e 'ornire folosit
'entru motoarele cu 'iston1 vite)a e rotatie fiin mica1 instalaita 'rinci'ala e
a'rinere nu 'oate sa asigure scantei si suficient e 'uternice 'entru a'rinere normala
a amestecului car!urant in cilinri. Ca urmare sunte necesare mi:loace su'limentare
e a'rinere. Cel mai ras'anit mi:loc utili)at in acest sco' este !o!ina su'limentara e
'ornire1 care asigura transformarea tensiunii :oase a !ateriei e acumulatoare in
tensiune inalta <12///&1$///5> ce se a'lica !u:iilor 'rin intermeiul istri!uitorului e
la magnetou.
4.2.2. STUDIUL PROCESULUI DE ACCELERARE
SI DE $RANARE A VOLANTULUI
Du'a cum s&a aratat e:a functionare emarorului cu inertie si a celui cu actiune
com!inata are loc in oua 'erioae3 'erioaa e accelereare a volantului si 'erioaa e
franare a emarorului atorita actionarii ar!orelui cotit al motorului. In 'erioaa e
accelerare emarorul tre!uie sa invinga cu'lul re)istent atorat frecarilor in legare1 'e
colectorul emarorului si in reuctor1 'recum si frecarilor aeroinamice. De'enenta
cu'lului re)istent in functie e turatia emarorului 'oate fi a'ro,imata analitic 'rin relatia
2
1
bn n b ( (
o r
+ +
.
In 'rocesul e accelerare a emarorului e,'rimat 'rin functia nEn <t> se 'ot istinge
trei eta'e.
$*
$ursiv cores'une cresterii curentului inusului1 rotorul fiin fi, 'ana in momentul
1
t
can cu'lul e)voltat este suficient 'entru invingerea cu'lului re)istent.
A doua etapa ince'e in momentul 'unerii in miscare a rotorului. Din cau)a t.e.m.
in inus vite)a e crestere a curentului se micsorea)a. 9a sfarsitul acestei eta'e1 eci
la tim'ul
2 1
t t t +
1 curentul atinge valoare sa ma,ima.
7n etapa a treia turatia continua sa creasca 'ana la valoarea orita iar curentul se
micsorea)a. 9a sfarsitul 3
t
al acestei eta'e emarorul se cu'lea)a la ar!orele motorului
e avion. Procese electomecanice care au loc in 'erioaa e accelerare a emarorului
cu inertie se 'ot stuia consieran ca motorul electric are e,citatie serie si ca este
alimentat cu tensiunea
A
!
irect e la !ateria e acumulatoare.
7n prima etapa rotorul fiin fi, <
/
> este vala!ila urmatoarea e,ecutie 'entru
circuitul inusului
dt
d
A
dt
d7
67 !
a
s
a
a a A

+ +
<$.1>
une3
a

este inuctivitatea inusului@

s
A
& numarul e s'ire ale infasurarii serie@

& coeficinetul e is'ersie@

a

& flu,ul 'rous e inus.

Daca se consiera saturatia circuitului magnetic1 e'enenta intre flu,ul magnetic
si curentul in inus se 'oate e,'rima 'rin relatia
a
a
a
b7 a
7
+

1
une a si b sunt constante.
Putem eci scrie
( )
dt
d7
b7 a
a
A 7 6 !
a
a
s a a A

+
+ +
2

1
in care s&a tinut seama ca inucti!ilitatea inusului este foarte mica in com'aratie cu
inuctivitatea infasurarii e e,citatie < c a
<<
>.
Rotorul ince'e miscarea aca este satisfacuta conitia
1 r
( (
1
une
1 r
(
este cu'lul re)istent la tim'ul
1
T
.
Putem eci scrie
1
2
r
a
a
a a
(
b7 a
7
; 7 ;
+

1
une N este constanta masinii.
Din ultima relatie se o!tine e,'resia curentului la tim'ul
1
t
can ince'e sa se 'una
in miscare rotorul

,
_

+ + b
(
a;
b
;
(
7
r
r
a
1
2 1
1
$
2
.
Pentrul calculul turatie 'rimei eta'e se 'oate consiera ca
1
1
1
1

,
_

+
,
_

dt
d7
dt
d7
7
t
a
o
a
a
.
De o!icei erivata
( )
1
; dt d7
a se eose!este 'utin e erivata
( )
/
; dt d7
a astfel ca
"/
A
s a
a
a
! a
A 7
dt
d7
7
t

,
_

1
/
1
1
.
7n cea de-a doua etapa vite)a e rotatie creste e la
/
1
n
'ana la
2
n n
iar
curentul in rotor creste e la valoarea 1 a
7
la ma, 2
7 7
a

. Ecuatia e ec%ili!ru a
tensiunilor evine
dt
d7

dt
d
A 7 6 ; !
a
a s a a A
+ +

1 <$.2>
iar 'rocesul electromecanic e accelerare re)ulta in ecuatia actionarilor electrice
r a
( 7 ;
dt
d
@

1
une T este moementul e inertie al volantului ra'ortat la ar!orele electromotorului.
Intrucat in aceasta eta'a vite)a e rotatie continua sa creasca se 'oate consiera ca
valoare cu'lului re)istent este constanta si egala cu cea e la
1
t t
1 aica cu
1 r
(
.
Consieran ca vite)a e crestere a curentului in ecursul eta'ei a oua este liniara
in tim'1 se 'oate scrie
1
]
1

,
_

+
,
_

2 1
1
2 1 2
2
1
t
7
t
7
t 7 7 7
a a
a a a Q
une
1
2
t
egal cu
1 2
t t
.
Dar
( ) / ;
2
dt d7
a 1 asa incat
1
1
2 1 2
2
1

,
_

dt
d7
t 7 7
a
a a .
Daca mai 'resu'unem ca erivate
( )
1
; dt d7
a este 'utin iferit fata e erivate
( )
/
; dt d7
a o!tinem
A
a! t
7
dt
d7
t 7 7
A
a
a
a a

,
_

+
2 2
1
1
2
1
/
1
2 1 2 .
Daca amitem o vite)a mare e variatie a lui 1
( )
med
dt d ;
1 'utem consiera
a'ro,imativ ca la sfarsitul eta'ei a oua vite)a ung%iulara e rotatie este
( ) ( )
$1 2
1
2
2 1
1
2 1
2 2
2
( 7 ;
@
t
( 7 ;
@
t
dt
d
t
a med r a
med

,
_

. <$.3>
Intrucat la
2
t t
1
( ) / ;
2
dt d7
a 1 re)ulta
2
2

;
7 6 !
a a A
. <$.$>
In !a)a ultimelor formule se o!tine urmatoarea ecuatie satisfacuta e 2 a
7
/
2
2
1 1
2
2
1
1
2
2

+
1
]
1

+
A
r a
a A a
r
a a
a!
;
( 7
7 a! 6
;
(
7 7
1
une
s
A ; @
2
2
2
;
.
S&a o!timut o ecuatie alge!rica in 2 a
7
cu solutia
2
1
2
2
1
1
2
1
1
2
1
1
$
1
2
1
1
1
]
1

,
_

+ +

,
_

+
A
r
a A a
r
a A a
r
a as
a!
;
(
7 a! 6
;
(
7 a! 6
;
(
7 7 <$.">
In ultima relatie a'are
2

. Deoarece in momentul a'aritiei curentului ma,im are

loc saturatia circuitului magnetic1 se 'oate consiera ca
( ) ( )
asc asc
b7 a 7 + *" 1 / * 1 /
2 1
une a A asc
6 ! 7 ;
re're)entan curentul e circuit.
"1
Cunoscan acuma 'e 2 a
7
se 'oate usor calcula e,'resia uratei eta'ei a oua. Din
formula <$.3> si <$.$> se o!tine
( )
( )
1 2 2
2
2
2
r
a A
( ; ;
67 ! @
t

. <$..>
?ormulele o!tinute 'entru 2 a
7
si
2
t
arata ca cresterea lui T si
1 r
(
etermina
cresterea valorii ma,ime a lui 2 a
7
si 'relungirea uratei
2
t
a eta'ei a oua.
Dim'otriva1 cresterea 'arametrilor 1 s
A
si R face sa scaa ma,imul curentului.
In eta'a a treia 'rocesul e accelerare a emaroului cu inertie si variatia curentului
inusului in tim' sunt mult mai lente. In aceste conitii ecuatia e ec%ili!ru a
tensiunilor la !ornele emaroului evine
a a A
7 6 ; !
.
Calculul analitic al caracterisiticilor IEI<t> si E<t> este la!orious. Din acest motiv
re)olvarea acestei 'ro!leme se face 'rin metoe grafo&amalitice. Pentru functia E<t>
se o!tine o cur!a asemanataoare cu o e,'onentiala. In ma:oritatea ca)urilor 'ractice
vite)a e rotatie la sfarsitul eta'ei a treia1 3

1 este mult mai mare ecat vite)a

2

e la
ince'utul acesteia. situatie in care 'rocesul e crestere a vite)ei se 'oate a'ro,ima
analitic 'rin e,'resia

,
_

,
_

T
t
8
T
t
e e 1 1 1 1 1
ma, 1
une 0 re're)inta constanta e tim' mecanica a emarorului. 5aloarea acesteia se
etermina 'unan conitia
ma,
2
1 1 1
,
_

8
dt
d
T
une 8

este vite)a ung%iulara nominala a volantului.

Deoarece
@
(
dt
d
2
2

,
_

re)ulta ca
2
1 1 1
(
@
T
8

1
une
2
(
se 'oate consiera egal cu /1*
2
(
.
In consecinta o!tinem
2
2 1 1
(
@
T
8

.
Daca orim sa se o!tina o vite)a ung%iulara ma,
*" 1 /
8 1 este necesar ca urata eta'ei a
treia sa fie
T t 3
3

.
Du'a cum se vee in ultima relatie1 constanta e tim' este mult influentata e
cu'lul (
2
si eci e curentul I
2
. Daca orim sa acceleram cat mai mult 'rocesul e
'ornire este necesar sa se mareasca cu'lul emarorului1 res'ectiv curentul consumat e
acesta1 sa se micsore)e re)istenta circuitului inusului1 sa se mareasca tensiunea e
alimentare si a se reuce cu'lurile e frecare.
Du'a ce sa terminat 'rocesul e accelerare a volantului acesta se cu'lea)a la
ar!orele cotit si ince'e franarea 'ieselor mo!ile ale emarorului1 res'ectiv 'unerea in
miscare a motorului e avion. In momentul initial al 'ornitii1 vite)a e rotatie al ar!orelui
cotit este /1 esi 'artile mo!ile ale emarorului au turatia ma,ima. In aceste conitii1
transmiterea cu'lului e 'ornire e la emaror la ar!orele cotit se asigura 'rin frecarea e
alunecare al iscurilor am!rea:ului. In urma actiunii cu'lului e frecare f
(
1 aca aceasta
e'aseste cu'lul re)istent
r
(
al motorului ince'e 'unerea in miscare a ar!orelui cotit.
5ite)a acestuia m

creste tre'tat in tim' ce volantul isi incetineste vite)a e rotatie m

.
Procesul continua 'ana can se reali)ea)a egalitatea d m

. In acest moment incetea)a
alunecarea iscurilor si am!rea:ul functionea)a ca o cu'la rigia.
"2
In consecinta se 'ot istinge oua eta'e in 'rocesul e 'ornire.
Pi+! #)!.! ! .o(iii. ?ie
r
@
momentul e inertie al tuturor 'ieselor in miscare
ra'ortat la ar!orele motorului si d

vite)a e rotatie la iesirea emarorului. Intrucat are

loc franarea lui d

ecuatia actionarii se scrie su! forma

/

+ +
dt
d
@ ( (
d
r a f
.
Consieran ca f
(
E a
(
re)ulta
( ) . 1 const
dt
d
@ (
d
r a

+
<$.->
une3 a
(
& este cu'lul e frecare e alunecare 'e iscurile am!rea:ului@
f
(
& cu'lul e frecare in lagarele emarorului.
Cu'lul transmis 'rin am!rea:1 a
(
se a'lica la ar!orele cotit si il 'une in miscare e
rotatie 'roces care se e,'rima 'rin relatia
dt
d
d
d
@ (
dt
d
@ ( (
d
m r
d
m r a

. <$.#>
0inan seama ca m
dt d ;
avem
d
d
@ ( (
m
m m r a

+
1 <$.#`>
une3 m
@
& este momentul e inertie al motorului e avion@
m

& vite)a e rotatie a acestuia.

Din ecuatiile 'receente se o!tine3
m
r a
m
d
( (
@
dt

si
d
@
( (
d
m
r a
m m


Deoarce cu'lul
r
(
este o functie com'licate e ung%iul e rotatie

al ar!orelui
motor1 este ificil sa se sta!ileasca 'e cale analitica functiile
> <t
si
> <t
m m

. Din
acest motiv 'ro!lema se re)olva 'e cale grafo&analitica.
In tim'ul 'rocesului e 'ornire vite)a emarorului scae iar vite)a motorului
actionat creste1 cea ce se 'oate e,'rima 'rin relatiile3

,
_

@
/
dt
dt
d
d
d d
dt
dt
d
m
m


,
_

une / d

este vite)a ung%iulara initiala a emarorului.

Din relatiile <$.->1 <$.#> si <$.#`> se o!tine3
( ) ( ) t
@
(
dt
@
(
r
a
d
r
a
d d
+ +

1 1
/ / @

t
@
(
t
@
( (
dt
@
( (
m m
r a
m
r a
m .
In conitia d m

re)ulta
( )
1 1 / 1
1
t
@
(
t
@
(
m r
a
d

+


1 <$.*>
e une se termina tim'ul
1
t
cores'un)ator 'rimei eta'e a 'orniri
( )
r
a
m
r a
d
@
(
@
( (
t
+ +

1
/
1
<$.1/>
Su!stituin 'e <$.1/> in <$.*> re)ulta vite)a ung%iulara la sfarsitul 'rimei eta'e
"3
( )
r
a
m
r a
d
m
r a
@
(
@
( (
@
( (
+ +

1
/
1

sau aca se introuce notatia r m
@ @ ;
( )
(
( (
r
d

+
+ +

1 1
/
1
Ultima formula arata ca ma,imul vite)ei e rotatie a motorului creste 'ro'ortional
cu vite)a ung%iulara initiala / d

a emarorului. Ea se micsorea)a cu cresterea cu'lului

re)istent
r
(
si a momentului e inertie m
@
. 5ite)a ung%iulara
1

:oaca un rol eose!it

e im'ortant in 'rocesul e 'ornire. Pentru cresterea sigurantei si 'ro!a!ilitatii unei
'orniri !une este necesar ca valoarea lui
1

sa creasca. Din acest 'unct e veere este

necesar sa se etermine conitia 'entru care ma,imul vite)ei e rotatie a motorului atinge
cea mai mare valoare1 aca 'entru actionarea motorului se foloseste una si aceasi energie
cinetica a emarorului acumulata in volant. 0inan seama ca energia cinetica inmaga)inata
in emaror este
2 ;
2
/ d r
@ A
relatia <$.11> se 'oate scrie su! forma
( )
A
@
(
( (
d m r
d
2
1
1
1
/
/
1

+
+ +

<$.12>
5ite)a
1

atinge valoarea ma,ima 'entu acea vite)a initiala /

`
d

care anulea)a
erivata / 1
;
d
d d
.
Re)ulta
( )( )
m r
d
@ ( (
( A
+ +


1
2
U
/ 1 <$.13>
'entru care vite)a ma,ima este
/ ma, 1
2
1
d

.
Daca se tine cont e e,'resia lui 61 in <$.13> se o!tine
( ) ( )
(
( (
@ @
r
m r

+ +

1
Q
e une eucem e,'resia
( ) ( )
r r
m
( (
(
@
@
+ +

1
.
A 2o'! #)!.! ! .o(iii. 6cuma emarorul si motorul e avion se rotesc im'reuna
'e seama energiei cinetice in volant. Desigur1 cresterea vite)ei e rotatie in continuare nu
este 'osi!ila. Ecuatia ce caracteri)ea)a 'rocesul e miscare in cea e&a oua eta'a1 can

d m 1 are formula3
( ) ( ) ( ( ( (
dt
d
@ @
r a r r m
+ + +

+ 1
sau
( ) . 1 const (
(
(
dt
d
@ @
r
r
r m

,
_

+ +

+
De aici re)ulta urata
2
t
a acestei eta'e1 aica
( )

,
_

+ +
+

,
_

r
r
r m
(
(
(
@ @
dt
d
t
1
1 1
2
1
"$
'recum si ung%iul e rotatie
2

a ar!orelui cotit
( )

,
_

+ +
+

r
r
r m
(
(
(
@ @ t
1
2 2
1
2 2
2
.
Din ultima formula se vee ca ung%iul e rotatie a ar!orelui cotit in eta'a a oua
este irect 'ro'ortional cu variatia e energie cinetica cores'un)atoare 'artilor mo!ile ale
emarorului si motorului e avion si invers 'ro'ortional cu cu'lul re)istent. Pentru ca
'ornirea motorului sa fie sigura este im'ortant ca numarul e rotatii in cea e&a oua
eta'a sa fie 'e cat 'osi!il mai mare. Stuiul factorilor care influentea)a ung%iul e rotatie
a ar!orelui cotit se 'oate face a'lican ecuatia !ilantului energetic. Energia inmaga)inata
in volant este folosita 'entru invingerea cu'lului e frecare in reuctor1 a cu'lului re)istent
al motorului
r
(
1 'recum si 'entru aco'erirea 'iererilor in cu'la:ul cu frictiune c
A
.
6vem eci
c r f
A ( A A + +
.
Din ultima relatie se o!tine ung%iul total e rotatie a ar!orelui cotit
r
c f
(
A A A

.
Se o!serva ca 'entru a o!tine un ung%i cat mai mare1 la o valoare ata 'entru 61 este
necesar sa se micsore)e marimile f
A
si c
A
.
In inc%eiere 're)entam cateva consieratii 'ractice asu'a 'ornirii motoarelor cu
'iston. De regula1 'entru ca 'ornirea sa se faca sigur este necesar rotirea ar!orelui cotit cu
2&3 rotatii com'lete cu vite)a e "/&./ rot;min. 6mitan ca
1 1 /
re)ulta ca 'iererile
in cu'la:ul cu fictiune re're)inta a'ro,imativ $"K in energia inmaga)inata in volant.
Desigur cu cat este mai mare 'iererea e energie cu atat este mai mic ung%iul total e
rotatie a ar!orelui cotit. Pe e alta 'arte1 cu cat este mai mare vite)a e rotatie a volantului
cu atat greutatea acestuia scae <'entru o nergie 6 ata>.
4.3 PORNIREA MOTOARELOR CU TURBINA CU GA5E
Instalatia e 'ornire a unui avion tre!uie sa 'ermita1 asa cum s&a mai mentionat1 atat
'ornirea la sol a motorului cat si 'ornirea lui in )!or. In afara e aceasta sistemul e
'ornire mai asigura in mo automat 'ornirea e 'revenire cum si rotirea Wla receV 'entru
ventilarea si stocarea motoarelor cu tur!ine cu ga)e. Desigur1 estinatia e !a)a a
sistemului este e a asigura 'ornirea la sol1 care ealtfel este cea mai com'le,a intre
toate.
4.3.1 PORNIREA TURBOMOTOARELOR LA SOL
0re!uie remarcat e la ince'ut ca 'ornirea tur!omotoarelor re're)inta un 'roces
mult mai com'le, ecat 'ornirea motoarelor cu 'iston. De ata aceasta sunt necesare
'uteri mult mai mari1 caci s're eose!ire e motoarele cu 'iston1 la turarie mica tur!inele
e)volta o 'utere inferioara 'uterii minime necesar 'entru antrenarea celorlalte organe ale
motorului. Din aceasta cau)a 'ornirea motorului tur!oreactor 'oate fi consierate ca
terminate numai la o turatie e orinal 1"K in turatia nominala1 in tim' ce la motoarele
cu 'iston este suficienta antrenarea 'ana la 2&3K in turatia nominala.
""
Donitiile 'rinci'ale care se in'un unui sistem e 'ornire 'entru motoarele cu
tur!ine cu ga)e sunt urmatoarele3
sa asigure 'ornirea intr&un tim' scurt im'us e ti'ul e avion si e misiunile
sale@
sa 'ermita 'ornirea automata si sigura a motorului atat la sol cat si in )!or la
toate altituinile si vite)ele e e,'loatare@ la nevoie aceasta o'eratile tre!uie sa
'oata fi re'etate e 3&" ori.
sa asigure 'orniri autonome in gama e tem'eraturi cu'rinse intre &"/C si
F"/C1 fiin reali)at la ga!arit si greutate minime@
sa fie sim'lu1 sigur si ne'ericulos in e,'loatare@
sa ai!a resursa cel 'utin egala cu resursa motorului.
In afara e aceasta1 'entru a reali)a conitii cat mai !une e 'ornire in 'unct e
veere termoinamic1 instalatia e automati)are a 'rocesului e 'ornire tre!uie sa asigre3
esc%ierea la ma,imum a voletilor a:uta:ului e reactie1 in felul acesta marinu&
se cu'lul tur!inei 'e seama cresterii ra'ortului e estinere a ga)elor in tur!ine
'entru o valoare ata a lui 3
T
@
in ca)ul motoarelor tur!o'ro'ulsoare 'entru micsorare cu'lului re)istent este
necesar1 in 'lus1 sa fie ause 'alele elicei la 'as minim.
Este cunoscut ca 'uterea tb
P
e)voltata e tur!ina este 'ro'ortionala cu
tem'eratura 3
T
a ga)elor in fata tur!inei. Dar1 c%iar si la valoarea ma,ima amisi!ila

ma, 3
T
a acestor ga)e1 'uterea tur!inei aco'era 'uterea c
P
necesara antrenarii
com'resorului 'recum si a celorlalte agregate e&a!ia la o turatie suficienta e mare
2
n
<fig. $.11a>. Prin urmare1 teoretic vor!in1 ar!orele motorului ar tre!ui sa fie antrenat e la
sursa e,terioara e energie cel 'utin 'ana la turatia minima e 'ornire
2
n
. In realitate se
'oate consiera ca 'rocesul e 'ornire cu'rine trei eta'e.
Prima etapa. 6ctionarea ar!orelui motor se face numai e la emaror1 cu'lul
tur!inei fiin 'ractic nul1 caci nu se e!itea)a con!usti!il in camerele e arere.
$ig. 4.1 Eta'ele 'ornirii motorului tur!oreactor3
a& grafigul cu variatie a tem'eraturii
3
T
si a 'uterilor@ ! G graficul cu variatie a cu'lurilor.
".
In felul acesta tem'eratura in fara tur!inei este sca)uta1 'ractic egala cu tem'eratura
in meiul am!iant. 6ccelerarea ansam!lului com'resor&tur!ina are loc e la turatia /
'ana la turaria
1
n
1 la care ince'e alimentarea camerelor e arere cu com!usti!il. 6cum
'resiunea e)voltata e com'resor atinge valoarea minima necesara 'rocesului e arere.
Datorita in:ectiei e com!usti!il la ince'ulul eta'ei a II&a1 tem'eratura urca !rusc 'ana la
valoara

ma, 3
T
<fig. $.1>. In aceasta eta'a1 u'a cum se vee in figura $.11!1 ecuatia e
actionare are forma
dt
d
@ ( (
a rex de

+
1 <$.1$>
une3 de
(
& este cu'lul e)!oltat e emaror@
re'
(
& cu'lul re)istent la ar!orele tur!omotorului ra'ortat la ar!orele emarorului@
a
@
&momentul e inerie al 'ieselor in miscare ra'ortat la acelasi ar!ore.
A doua etapa. De ata aceasta tur!ina ince'e sa e)volte cu'lul e actionare. Deci
la ccelerarea ar!orelui motor contri!uie atat emarorul cat si tur!ina. Eta'a urea)a 'ana
can se atinge turatia 3
n
1 la care 'uterea tur!inei este mai mare ecat 'uterea ceruta 'entru
actionarea ar!orelui motor cu un anumit e,ces necesar 'entru siguranta 'ornirii. 9a turatia
3
n
emarorul se ecu'lea)a. Din figura $.1 se o!serva ca cu'lul activ al tur!inei1
res'ectiv 'uterea acesteia1 egali)ea)a cu'lul re)istent la ar!ore inca la turatia
2
n
. Insa1
eoarece la aceasta turatie functionarea tur!omotorului nu este sta!ila si in necesitatea
scurtarii tim'ului e 'ornire1 emarorul isi continua functionarea in regim e insotire 'ana
la turatia 3
n
.
Intr&aevar1 la turatia
2
n
inca nu e,ista o re)erva e tem'eratura
X
3
T
in fata tur!inei
care sa 'ermita ecu'larea sursei e,terioare1 astfel ca cea mai mica inrautatire a alimentarii
motorului ar 'utea 'rovoca ratarea 'ornirii. In afara e aceasta1 continuarea rotirii
motorului cu turatie a'ro'iata e
2
n
ar insemna un sur'lus 'rea mic e 'utere1 eci o
urata 'rea mare a 'ornirii in conitiile tem'eraturii
X
ma, 3
T
si a unei raciri reuse a
motorului. Evient1 cu cat este mai mare turatia 3
n
la care emarorul este ecu'lat1 cu atat
va fi mai mica urata 'ornirii1 insa aceasta 'resu'une o 'utere mai mare e)voltata e
motorul instalatiei e 'ornire.
In aceasta eta'a1 conform figurii $.11 !1 ecuatia e actionare are forma
dt
d
@ ( ( (
a re' tb de

+ +
<$.1">
une3 tb
(
este cu'lul e)voltat e tur!ina cores'un)ator 'uterii tb
P
si vite)ei e rotatie
.
A treia etapa. 6ici are loc accelerarea finala a ansam!lului tur!ina&com'resor 'ana
la turatia e ralanti
( )
2 $
" 1 2 2 n n n
r g

. 6!ia e la aceasta turatie1
$
n
1 tur!ina functionea)a
la tem'eratura
X
3
T
mai sca)uta ecat tem'eratura ma,ima amisi!ila
X
ma,
T
1 ca urmare a
fa'tului ca numai intre
2
n
si
$
n
ritmul e crestere a e!itului e aer e'aseste ritmul e
crestere a e!itului com!usti!ilului in:ectat. Ecuatia e actionare are forma
dt
d
@ ( (
a re' tb

+
. <$.1.>
In tim'ul acestei eta'e se a:unge la un ec%ili!ru intre 'uterea consumata c
P
si
'uterea e)voltata e tur!ina tb
P
in conitiile unei tem'eraturi
X
3
T
acce'ta!ile.
Cu'lul e,istent este format in cu'lurile com'resorului c
(
1 e frecare f
(
si e
actionare a agregatelor agr
(
agr f c re'
( ( ( ( + +
"-
In calculele analitice1 cu'lul re)istent al com'resorului c
(
'oate fi consierat ca
varia)a 'ro'ortional cu 'atatul vite)ei e rotatie
2
1
2
n & & (
c

.
Intrucat re' f
( ( ( /3 1 /
arg
+
aesea se consiera ca c re'
( (
.
5alorile orientative ale turatiilor 3 2 1
1 1 n n n
si
$
n
ra'ortate la turatia ma,ima a
motorului sunt ate in ta!elul $.1. Din cele aratate re)ulta ca o conitie e !a)a a
instalatiilor e 'ornire este e a e)volta un cu'lu motor cat mai mare. In felul acesta se
'oate scurta urata 'rocesului e 'ornire1 factor eose!it e im'rtant in ca)ul avioanelor
cu estinatie s'eciala. 6su'ra tim'ului e 'ornire influentea)a si ca'acitatea e a'rinere
a com!usti!ilului in:ectat.
In meie se 'oate amite ca 'entru ma:oritatea tur!oreactoarelor tim'ul e 'ornire
este cu'rins intre 3/ si ./ s1 iar'uterea instalatiilor e 'ornire se 'oate calcula cu formula
a'ro,imativa
( ) H I 1/// ;
2
/
&A T & P
f

1
une3 / f
T
este tractiunea motorului la sol1 in aN@
&
este un coeficient cu'rins intre 2 si #1 valorile mai mari fiin recomanate 'entru
motoarele cu ra'ort e com'rimare riicat.
TABE! +."
V!loil# #l!)i3# !l# )'!)iilo
1
n

2
n

3
n
si
$
n
0i'ul motorului
ma,
1
n
n
ma,
2
n
n
ma,
3
n
n
ma,
$
n
n
0ur!oreactor cu com'resor centrifugal /1/.&/11 /1/#&/111 /112&/11" /12&/12"
0ur!oreactor cu com'resor a,ial /1/-&/112 /111&/11# /12/&/133 /12#&/1$/
0ur!o'ro'ulsor cu com'resor a,ial /1/#&/11" /111&/122 /13"&/1. /1"&/1#
4.3.2 PORNIREA MOTOARELOR IN CONDITII SPECIALE
E,ista mai multe situatii in care este 'osi!ila 'ornirea motorului in aer. S're
e,em'lu1 in ca)ul unor evolutii !ruste1 la ung%iuri mari e incienta1 e!itul e aer al
com'resorului se 'oate reuce1 ceea ce etermina o'rirea motorului. 6celasi lucru se 'oate
intam'la aca un avion intra cu ifu)orul in :etul e ga)e evacuate in motorul altui avion
sau al rac%etelor lansate e la !or. In toate aceste situatii incetea)a 'rocesul termoinamic
e arere a com!usti!ilului in:ectat in motor. De aceea scae tem'eratura
X
3
T
si oata cu
ea scae si cu'lul tur!inei t
(
'recum si vite)a e rotatie. Du'a un tim' oarecare1
ansam!lul com'resor&tur!ina intra in regim e autorotatie sta!ili)at.
+raul e micsorare a turatiei e'ine e altituinea e )!or si e vite)a in
momentul stingerii motorului.
Resta!ilirea functionarii motorului se face 'rin asa numita 'ornire in )!or. Pornirea
se reali)ea)a fara utili)area emarorului1 tinan seama e fenomenul e autorotatie. In
acest sco' este necesar sa se asigure3
& 'unerea in functiune a sistemului e a'rinere a 'etrolului in:ectat in camera e arere@
& 'ro'agarea flacarii1 a'rinerea si arerea sta!ile a com!usti!ilului e !a)a@
& accelerarea motorului 'ana la regimul e mers in gol.
Du'a ce s&a atins regimul e mers in gol1 sistemul e a'rinere se ecu'lea)a iar
motorul este introus in regimul e functionare orit. Pornirea in )!or a motoarelor
tur!o'ro'ulosare este usurata e 're)enta 'alelor elicei1 al caror 'as 'oate fi reglat astfel
incat sa se asigure turatia o'tima necesara 'ornirii. Unele sisteme e 'ornire sunt astfel
conce'ute incat asigura automat 'ornirea e 'revenire1 aica imeiat u'a aceea a incetat
functionarea motorului intr&o cau)a oarecare. De ata aceasta e!itul e aer 'rin
"#
is'o)itivul e a'rinere este e $&. ori mai mare ecat la 'ornirea in regim e autorotatie.
Pentru ca 'ornirea sa fie 'osi!ila in aceste conitii sant necesare unele masuri s'eciale.
6stfel tre!uie in:ectat o cantitate mai mare e com!usti!il si utili)at un sistem s'ecial e
a'rinere cu o escaracare electrica mai 'uternica intre electro)ii !u:iei. Uneori 'ornirea
e 'revenire se re)uma la conectarea sistemului e a'rinere si la e!itarea
com!usti!ilului e 'ornire concomitent cu in:ectarea e o,igen in camera e arere1
o'eratii care 'revin o'rirea motorului in situatiile e:a mentionate.
4.3.3 DEMAROARE UTILI5ATE
PENTRU PORNIREA TURBOMOTOARELOR
Du'a cum s&a aratat e:a1 emarorul re're)inta un motor s'ecial estinat sa asigure
accelerarea ar!orelui tur!omotorului 'ana la turatia 3
n
. E,ista in 'resent o mare varietate
e ti'uri constructive e emaroare1 care se eose!esc 'rin constuctia motorului si 'rin
natura agentului e lucru folosit la motor. 6cestea 'ot fi im'artite in oua gru'e
'rinci'ale3 emaroare electrice si emaroare cu tur!ina cu unul sau oua motoare. 9a
ranul lor1 emaroarele cu tur!ina 'ot fi3 cu ga)e1 cu aer1 cu 'ul!ere1 cu ga)e si aer1
'recum si cu tur!orac%ete. 0ur!oemaroarele cu oua rotoare se im'art in3 'neumatice1 cu
ga) si %iraulice. In unele ca)uri 'entru 'ornirea tur!oemaroarelor e mica 'utere se
utili)ea)a sisteme e 'ornire fara emaror.
In cele ce urmea)a vor fi 're)entate 'e scurt emaroare e ti' neelectric1 urman ca
intr&un 'aragrat sa se acore atentie mai mare emaroarelor electrice.
4.3.3.1 DEMATOARELE CU TURBINA CU GA5E
Este vor!a e mici tur!omotoare asemanatoare tur!omotoarelor in instalatiile
tur!o'ro'ulsoare1 cu eose!irea ca acestea sunt estinate sa functione)e o urata scurta1
numai in tim'ul 'ornirii. 0ur!omotoarele e acest ti' sunt ec%i'ate cu com'resoare
centrifugale cu o singura trea'ta1 avan camerele e arere in s'irala si in contracurent1
sau in !ucla. Pentru usurarea 'ornirii si micsorarea uratei 'rocesului1 tur!omotoarele sunt
ecu'late e la ar!orele motorului e avion. 6!ia u'a ce au intrat in regim normal e
functionare sunt cu'late la ar!orele motorului 'rin intermeiul unui reuctor <fig $.2>.
0ur!oemaroarele au nevoie e un sistem 'ro'riu e 'ornire1 ceea ce com'lica constructia
instalatiei in ansam!lu.
In ca)ul sc%emei in figura $.2 'rima minitur!ina este estinata 'entru antrenarea
com'resorului tur!oemarorului1 iar a oua 'entru accelerarea motorului ce tre!uie 'ornit.
Intre ele nu e,ista ecat o legatura fa)oinamica. Ca urmare 1 'rima tur!ina atinge re'ee
turatii inalte1 servin a'oi ca generator e ga)e 'entru a oua tur!ina. 0ur!oemaroarele
e acest ti' sunt caractei)ate 'rin 'uteri mari la freutate si ga!arite relative mici ale
instalatiei1 'rin 'orniri automate 'ractic in numar nelimitat. Ra'orturile greutate;'utere ale
acestor sisteme sunt e 11-&21" aN;781 ale tur!oemarorului 'ro'riu&)is e /1#&11"
aN;781 iar 'uterile ce se o!tin sunt cu'rinse intre 13.&2-2 78.
Dintre e)avanta:ele sistemelor e 'ornire cu tur!oemaror mentionam3 constuctia
com'licate1 fia!ilitatea reusa si urata relativ mare a 'ornirii.
"*
$ig. 4.2. Sc%ema unui tur!oemaror cu oi ar!ori1 cu com'resor 'ro'riu si cu tur!ina li!era3
1 G com'resor centrifugal@ 2 G tur!ina com'sorului@ 3 G camera e arere in s'irala
$ G reuctor e turatie@ " G a, motor.
4.3.3.2 TURBODEMAROARELE CU PULBERE
De ata aceasta 'entru actionarea com'resorului sunt folosite ga)ele 'rouse 'rin
arerea unei 'ul!eri <fig.$.3>. Incarcatura e 'ul!ere este 'lasata in camera 2 cu 'ereti
grosi. Pentru a'rinere se utili)ea)a 'ul!erea neagra amorsata 'intr&o scanteie electrica.
+a)ele re)ultate 'rin arere sunt trimise in colectorul e ga)e " si 'rin fereastra iafragmei
e siguranta . 'atrune la 'aletele tur!inei cu ga)e -. 9a iesirea in tur!ina ga)ele
evacuate in atmosfera. Cu'lul e)voltat e tur!ina este transmis la motorul care este
'ornit. 6semenea tur!ine e)volta turatii foarte mari. 6vanta:ul 'rinci'al al
tur!oemaroarelor cu 'ul!ere consta in crearea unui mare im'uls la 'ornire. 6stfel la o
masa a incarcaturii e 'ul!ere e 1&11"7g si la o urata a arerii e 3&$s1 'ul!erea
e)voltata e emaror 'oate a:unge la 2//&2*.78. 6semenea 'uteri 'ermit reucerea
su!stantiala a tim'ului e 'ornire. (asa s'ecifica a emarorului este numai /113.&
/12/$781 iar ga!aritele sunt mici. 0otusi1 sistemul 're)entat are o serie e nea:unsuri1
motiv 'entru care este 'utin utili)at in aviatie.
$ig. 4.3. Sc%ema emarorului cu 'ul!ere
1 G incarcatura e 'ul!ere@ 2 G camera incarcaturii@ 3 & !utonul e 'ornire@ $ G a'rin)ator@
" G colectorul e ga)e@ . G iafragma e siguranta@ - G tur!ina@ # G reuctorul@ * G cu'la:ul e antrenare@
1/ G su'a'a e siguranta@ 11 G is'o)itivul e actionare a iafragmei 11.
4.3.3.3 DEMAROARE CU VAPORI SI CU TURBORAC%ETE
./
Sc%ema emarorului cu va'ori e a'a este 're)enta in figura $.$. 0ur!ina $ a unui
asemenea emaror functionea)a cu va'ori o!tinuti 'rin isocierea a'ei o,igenate. Din
re)ervorul 2 a'a o,igenata este islocate in generatorul e va'ori 3 cu a:utorul aerului
com'rimat in !utelia 1. Descom'unerea a'ei o,igenate se face in 're)enta unui
catali)ator si are loc cu mare ega:are e calura. 6!urul su'raincal)it in amestec cu
o,igenul format 'rin escom'unerea a'ei o,igenate este folosit re't flui e lucur in
tur!ina $1 al carui cu'lu este transmis 'rin reuctorul " si cu'la:ul . la ar!orele motorului
ce tre!uie 'ornit. Si aceste emaroare au o serie e nea:unsuri esentiale1 motiv 'entru care
sunt 'utin ras'anite.
Demaroarele a caror tur!ina functionea)a cu 'rousele escom'unerii unui singur
com'onent sau cu 'rousele e arere a car!urantului si o,iantului1 am!ele luate la !or1
'oarta enumirea conventionala e emaroare cu tur!orac%eta. Com!usti!ilul folosit este
aciul a)otic si 'etrolul sau aciul a)otic si furfurolul. Sistemul re)ulta mai sim'lu aca se
foloseste un com!usti!il cu un singur com'onent. In felul acesta s&a a:uns la emaroarele
cu tur!orac%eta care e)volta 22/&2*"78 la o masa 'ro'ie e 3/&$/7g. 0inan seama e
re)erva e com!usti!il necesara 'entru "&. 'orniri s&a a:uns la mase s'ecifice ale acestor
instalatii e numai /1$&/1"$ 7g;78.
$ig. 4.4 Sc%ema emarorului cu va'ori e a'a@
1 G !utelia e aer com'rimat@ 2 G re)ervorul e a'a o,igenata@ 3 G eneratorul e va'ori@
$ G tur!ina@ " G reuctorul@ . G cu'la:ul e antrenare.
4.3.3.4 TURBODEMAROARE PNEUMATICE
0ur!ina tur!oemarorului 'neumatic functionea)a cu aer com'rimat in !utelii.
Pentru a se reuce consumul e aer irect in !utelii1 e regula acesta este su'us unei
'reincal)iri 'rin arerea unui com!usti!il. Dar c%iar si in acest ca) consumul e aer
ramane mare1 in care cau)a este greu e construit 'e acest 'rinci'iu un sistem e 'ornire
autonom. Pe avioanele multimotoare ca sursa e alimentare a tur!oemaroarelor
'neumatice este avanat:os sa se foloseasca un generator e aer cu tur!ina cu ga)e montat
c%iar la !or <fig. $.">. Distri!utia aerului s're motoarele e 'ornit se face 'rin conucte
aecvate si1 la nevoie1 acest aer 'oate fi 'reincal)it in camere s'eciale inainte e a fi
intorus in tur!ina emarorului. (asa s'ecifica a unui asemenea sistem e 'ornire ra'ortat
la 'uterea tuturor tur!inelor cu aer re're)inta /1.#&/1#1 7g;78 'entru un avion cu 'atru
motoare si /1$&/1"$ 7g;78 'entru un avion cu sase motoare. 6ceasta solutie constructiva
este avanta:oasa si 're)inta largi 'ers'ective e utili)are.
.1
$ig. 4.4 Sistem e 'ornire cu generator e aer com'rimat si tur!ina estinat unui avion cu 'atru motoare.
< G com'resorul generatorului e aer@ T G tur!ina generatorului@ CA G camera e arere@
CP G camera e 'reincal)ire a aerului@ RA G re'artitorul aerului@ TD G tur!ina emarorului.
4.3.3.4 SISTEME DE PORNIRE $ARA DEMAROR
Pentru antrenarea motorului se 'oate utili)a c%iar tur!ina 'ro'rie a acestuia1 fluiul
e lucru fiin aerul com'rimat sau ga)ele o!tinute 'rin arerea unei 'ul!eri si trimise s're
tur!ina 'rin a:uta:e s'eciale. Princi'alul avanta: al acestui sistem e 'ornire este
constructia sim'la. Dar asemenea instalatii sunt neeconomice1 fa't 'entru care se folosesc
rar1 in ca)urii s'eciale1 la motoare e mica 'utere 'entru o singura 'ornire.
4.3.3.6 CONSIDERATII GENERALE ASUPRA UTILI5ARII
DEMAROARELOR ELECTRICE
Demaroarele electrice re're)inta e regula masini electice e current continuu
alimentate e la acumulatoarele e !or sau e aerorom la tensiunea e 2$&$#5.
Caracteristica acestora este fa'tul ca sunt sim'le in e,'loatare1 asigura o antrenare 'erfect
controlata a ar!orelui motor 'e tim'ul 'ornirii si 'ermit automati)area com'leta a
'roceselor. Din aceste motive emaroarele electrice ca si tur!oemaroarele au ca'atat o
ras'anire mare la !orul aeronavelor. In cele ce urmea)a se vor face cateva consieratii
asu'ra 'ornirii automate cu emaror electric si cu tur!oemaror. In figura $.. este
're)entata structura a 'atru variante e 'ornire. E,aminan aceste oua sc%eme se
constata ca agregatele e 'ornire cu emaror electric D si res'ectiv cu tur!oemaror 0D
sunt utili)ate oar la 'ornire1 fiin trans'ortate com'let inutil 'e tim'ul )!orului.
(ult mai rationale sunt sc%emele e figura $..1 c si 1 une este sinteti)ata iea e
a folosi eneratorul e !or1 'e tim'ul 'ornitii motorului1 ca emaror electric. In acest ca)
ma:oritatea agrefatelor com'onente sunt utili)ate in tot tim'ul )!orului1 iar sistemul e
'ornire si cel electroenergetic e !or constituie e fa't un sistem unitar ca com'onente in
ma:oritatea comune1 mai sim'lu in 'unct e veere constructiv1 mai 'utin voluminous si
cu o masa e )!or mai mica.
.2
$ig. 4.6 5ariante e sisteme e 'ornire.
a G sistem e 'ornire cu emaror electic@ ! G sistem e 'ornire cu tur!oemaror@ c G sistem e 'ornire cu
generator&emaror@ G sistem e 'ornire cu generator&emaror e,citat in erivatie@ + G generator electic@
D G emaror@ 0D G tur!oemaror@ = G !aterie e acumulatoare@ PP G 'anou e 'ornire@ R G reuctor@
(.6v. G motorul e avion@ (C G mecani)mul e cu'lare@ 6PR G a'aratul e 'ornire si reglare@
C1 61 U G com!usti!il1 a'rinere si ulei 'entru 0D.
In figura $..1 c este re're)entat sistemul e 'ornire in care generatorul e !or 'reia
si functie e emaror. Pentru asigurarea cu'lului e 'ornire1 generatorul&emaror +&D este
'reva)ut cu o infasurare su'limentara e e,citatie e ti' serie. In sc%im!1 generatorul&
emaror +&D in figura $..1 functionea)a numai cu e,citatia erivatie atat in regim e
fenerator cat si in regim e motor electric. Reuctorul R im'reuna cu is'o)itivul e
cu'lare (C sunt 'lasate in interiorul generatorului&emaror1 solutie ce com'lica1
constructiv masina electica1 ar care auce o im'ortanta sim'lficare a cutiei e agregate
C6 a motorului e avion. 6ctionarea in regim e emaror se face 'rin intermeiul
ar!orelui elastic1 fa't care 'ermite micsorarea imensiunilor reuctorului si ale
is'o)itivului e cu'lare in com'aratie cu celelalte trei variante.
Pentru a asigura caracteristici o'time e functionare ca emaror si ca generator se
recurge in general la o transmisie cu oua vite)e1 asa cum este re're)entat sc%ematic in
figura $.-. Canalul si vite)a e lucru se moifica automat1 la trecerea e la regimul e
emaror la cel e generator si invers. In regim e emaror masina electrica 1 actionea)a
motorul e avion " 'rin intermeiul rotilor intate $&- si a cu'la:ului e g%iare .. Du'a
'ornire1 sensul e transmitere a energiei se inversea)a1 ar are loc 'rin rotile intate #&2 si
'rin cu'la:ul e role 31 cu'la:ul cu g%eare intreru'an legatura cinematica anterioara.
Ra'ortul e transmisie o'tim se calculea)a 'unan conitia ca tim'ul e accelerare
'ana la turatia
1
n
sa fie minim.
.3
$ig. 4.7 (ecanismul e transmisie cu oua vite)e.
1 G generatorul&emaror@ 21 $1 -1 # G roti intate@ 3 G cu'la: cu role@ " G motor@ . G cu'la: cu g%eare.
Se consiera ca se 'oate a'ro,ima caracteistica mecanica a emarorului 'intr&o rea'ta
( )
/
; 1
dp de
( (
1
une3 dp
(
este cu'lul ma,im al emarorului@
/

este vite)a ung%iulara e mers in gol.

Consieran ca 'rinci'ala sarcina 'e ar!orele emarorului este cu'lul namic1
scriem ecuatia actionarii su! forma

,
_

/
1
dp a
(
dt
d
@
<$.1->
une3
2
;
d m dc a
i @ @ @ +
este momentul e inertie ra'orat la ar!orele emarorului@
d
i
este ra'ortul e transmisie al reuctorului la functionarea in regim
e emaror.
Din <$.1-> u'a se'ararea varia!ilelor se o!tine3

,
_

,
_

/
/ /
1
1 d
(
@
dt
dp
a
.
Integran aceasta relatie can vite)a emarorului varia)a e la )ero la 1

d
i
se
o!tine tim'ul 1 n
t
e accelerare 'ana la aceasta vite)a

,
_

/ 1
1
1
; 1
1
ln
d dp
a
n
i (
@
t
<$.1#`>
Daca se are in veere ca de m
@ @ >>
relatia <$.1#`> se 'oate scrie su! forma

,
_

/ 1
2
/
1
; 1
1
ln
d d de
m n
i t (
@ t
<$.1#>
une se vee ca 'entru valori cunoscute ale marimilor m
@
1 /

1 dp
(
si
1

tim'ul e
accelerare 1 n
t
este functie e ra'orul e transmisie.
Pentru calculul valorii e,treme a lui d
i
care minimi)ea)a tim'ul e accelerare 1 n
t

se anulea)a erivata e,'resiei <$.1#> in ra'ort cu d
i
.
Re)ulta
( )
/
; 1
;
1 ln
2
/ 1
2
/ 1
/
1
3
1 1

1
]
1

,
_

d d
d
d dp
m
d
n
i i
i
i (
@
dt
dt
.$
aica
1
/
1
/
1
/
1
1
2
1
1 ln

,
_

,
_

d d d
i i i
6ceasta ecuatie in d
i
se re)olva 'e cale grafica si se o!tine
1 /
; -3 1 /
opt d
i
valoare 'entru care tim'ul e accelereare in <$.1#> evine minim. De regula
( )
g d
i i $ 3
1
une m d d
n n i ;
iar m g g
n n i ;
1 g
n
fiin turatia generatorului. Se 'oate consiera
# 1 /
g
i

iar
3
d
i
.
4.3.3.7 RELATIA DINTRE PUTEREA MASINII ELECTRICE
IN REGIM DE GENERATOR SI IN REGIM DE DEMAROR
Este im'ortant sa se sta!ileasca relatia intre 'uterea unei masini electrice in regim
e generator si in regim e emaror 'entru a veea limita inferioara a 'uterii unui
generator su! care acesta nu 'oate fi utili)at ca emaror1 fiin necesar sa se a'lice sc%ema
in figura $..1 a. Puterea ce o e)volta masina electrica in regim e emaror tre!uie sa
atinga valoarea ma,ima la turatia 1
n i
d res'ectiv la vite)a ung%iulara 1

d
i
. Prin urmare
avem

,
_

+
dt
d
@ ( i P
a re' d de
ma,
1 1
une3
ma,
re'
(
este cu'lul re)istent ma,im@
dt d @
a
;
este cu'lul inamic.
Puterea electromagnetica a emarorului este
em
de d de de
em
de
( i P P P
1
+
1
une3 de
P
sunt 'iererile e mers in gol.
In regim e generator1 consieran tensiunea nominala si valori nominale 'entru
curentul rotoric si flu,ul1 acelasi ca in regim e emaror1 'uterea electromagnetica
em
g
P
a
generatorului se 'oate scrie su! forma
em
g g g
em
g
( P P P
min
+
1 <$.1*>
une3 g
P
sunt 'iererile e mers in gol in regim e generator@
min

este vite)a ung%iulara minima la care generatorul e)volta 'uterea nominala la

tensiunea nominala.
Daca masina electrica tre!uie sa intre in regim e generator la vite)a ung%ilara 3

a
motorului e avion1 atunci efinin
min 3
;
g
i
1 <$.2/>
'uterea electromagnetica <$.1*> a generatorului evine
U
3
;
g
em
g
em
g
i ( P
<$.21>
Intrucat 'unem conitia
em
g
em
d
( (
1 <$.22>
o!tinem urmatoarele relatii intre 'uteri
d
em
d
g
em
d
i
p
i
p
1
`
3

<$.23>
e une re)ulta 'uterea nominala a generatorului
s
g
g d
em
d n
g
;
P
i i
P
P
1
`
1
3

,
_

1 <$.2$>
."
in care s
&
este un coeficient e su'rasarcina care tine seama e fa'tul ca in regim e
emaror masina electrica functionea)a un tim' scurt <'rin urmare
1 >
s
&
>.
In general se o!tine
em
d
n
g
P P >
1 acesta in functie e valorile concrete ale marimilor
care intervin in formula <$.2$>.
4.4. STUDIUL METODELOR DE COMANDA
A PORNIRII CU DEMAROARE ELECTRICE
4.4.1.CLASI$ICAREA METODELOR DE COMANDA A PORNIRII
Pentru a se o!ine sisteme e 'ornire cu craracteristici energetice cat mai !une1 'entru
reucerea tim'ului e 'ornire si 'entru limitarea socurilor mecanice1 termice si electrice in
tim'ul accelerarii motorului e avion este necesara reali)area unor caracteristici mecanice
artificiale cat mai aecvate fiecarei eta'e a 'ornirii. Posi!ilitatile e,istente in acest sens se
'ot o!serva in e,'resia caracteristicii mecanice a motorului electric e curent continuu.
Ecuatia e ec%ili!ru a tensiunilor la !ornele masinii electrice este
67 E ! +
1 <$.2">
une3 U G tensiunea e alimentare a emarorului@
R G re)istenta totala a circuitului inusului@
I G curentul 'rin acel circuit.
5om consiera ca
ad i
r r 6 +
1 <$.2.>
une ad
r
este o re)istenta aitionala legata in serie cu circuitul inusului.
0ensiunea electromotoare E a masinii are e,'resia
; n ;
8n
a
p
E
e
./
1 <$.2->
une3
N G constanta generala a masinii electrice@
& flu,u7 magnetic.
Din e,'resiile <$.2"> si <$.2-> re)ulta ecuatia caracteristici
> <7
1 aica
( )
7
;
r r
;
!
ad i

. <$.2#>
Intre 'uterea electromagnetica a masinii E7 P si cu'lul motorului ( e,ista relatia
( P 1 e une re)ulta
7 ; 7
a
p8 E7
(
m

2
1 <$.2*>
In care
; a p8 ;
m
2 ;
este constanta masinii mantionata anterior.
Su!stituin 'e 7 in <$.2*> in <$.2#> re)ulta ecuatia caracteristicii mecanice naturale
a motorului electric
2 2
> <

+

;
r r (
;
!
ad i
1 <$.3/>
res'ectiv1
( )
2

+

; ;
r r (
;
!
n
ad i
e
1 <$.31>
Din e,'resiile <$.2#>1 <$.3/> si <$.31> se o!serva ca se 'oate actiona asu'ra marimii
vita)ei ung%iulare a emarorului maifican 'arametrii !1 ad
r
si . 5aloriile
nominale ale acestor 'arametrii le cores'une caracteristica mecanica naturala1 care este
unica 'entru motorul electric at. (oifican acesti 'arameri se 'ot o!tine o multime e
caracteristici mecanice artificiale. Prin comana 'ornirii se intelege tocmai moificarea
..
convena!ila a 'arametrilor mentiomati astfel incat sa re)ulte caracteristricile inamice si
energetice orite 'etru sistemul e 'ornire cu emaror electric. Se isting mai multe
metoe e comana a 'ornirii.
& metoa 'ornirii irecte1 care 'resu'une cu'larea emarorului la sursa
electrica fara a se moifica 'arametrii U1 R si @
& metoa 'ornirii cu reostat1 ca) in care in serie cu inusul se conectea)a o
re)istenta aitionala.
& metoa cresterii in tre'te a tensiunii sursei e alimentare cu energie electrica.
& metoa cresterii continue sau in mai multe tre'te a tensiunii e alimentare.
& metoa micsorarii in tre'te a flu,ului magnetic.
& metoa micsorarii continue a flu,ului magnetic al emarorului.
Pentru 'ornirea tur!omotoarelor cu moment e inertie mic a rotorului se 'oate
a'lica numai una intre metoele e comana mentionate. Dar in ca)ul motoarelor cu
moment e inertie mare1 e regula1 se com!ina convena!il oua sau mai multe metoe e
comana a 'ornirii in veerea asigurarii accelerarii motorului e avion 'ana la regimul e
relanti in tim'ul im'us1 o!tinanu&se astfel un sistem e 'ornire in mai multe tre'te.
(etoele a 'atra si a sasea 'resu'un 'entru a'licarea lor fie unele co'licatii constructive1
fie utili)area unor surse e energie e ti' s'ecial.
Com'ortarea matoelor e comana a 'ornirii se face e regula avanu&se in veere
urmatorii inicatori3
& ranamentul sistemului in 'rocesul e accelerare a matorului e la o vite)a
ung%iulara initiala
/
i 'ana la o vite)a finala oarecare f

. 6ceasts se
efineste ca ra'ort intre energia
2
A
1 inmaga)inata in 'iesele 'use in miscare
e rotatie in 'rocesul 'ornirii1 si energia
1
A
1 e!itata e sursele electrice in
aceeasi 'erioaa. 6vem eci
1 2
; A A
1 <$.32>
in care
( )
2 2
2
2
1
i f
@ A
1 <$.33>
une T este momentul e inertie al ansam!lului com'ressor&tur!ina1 restul
elementelor mo!ile 'utan fi negli:ate.
& urata p
t
a 'ornirii1 aica tim'ul necesar 'entru accelerarea tur!omatorului
e la i

la f

.
& uniformitatea curentului consumat e emaror1 caracteri)ata 'rin forma
variatiei curentului
( ) t 7 7
. Este im'ortant san u se solicite curenti 'rea mari
si sa nu e,iste socuri e curent1 cunoscut fiin fa'tul ca functionarea !ateriei
e acumulatoare care alimentea)a sistemul este insuficienta nefavora!il la
curenti e escarcare. Stuiul analitic al 'rocesului e 'ornire este la!orios.
Pro!lemele 'ot fi 're)entate mai concis1 cu conclu)iile 'ractice e 'rima
im'ortanta aca se amit urmatoarele i'ote)e sim'lificatoare3
a. se negli:ea)a reactia inusului.
!. Se negli:ea)a 'iererile mecanice1 magnetice 'recum si 'rocesele tran)itorii
electrice.
c. Se 'resu'une
/
re'
(
1 aica se amite ca emarorul este incarcat numai e
cu'lul inamic. In 'lus1 tensiunea sursei electrice e alimentare se 'resu'une
ca nu variea)a cu curentul e!itat.
.-
4.4.2. METODA PORNIRII DIRECTE
Du'a cum s&a mentionat1 in acest ca) emarorul se cu'lea)a irect la sur)a electrica
e alimentare <fig. $.#>. avan in veere ca saturatia magnetica a emaroruluiare o
influenta esentiala asu'ra caracteristicilor 'rocesului e 'ornire1 se e,aminea)a oua
ca)uri limita.
4.4.2.1. DEMAROR CU CIRCUIT MAGNETIC SATURAT
In acest ca) se 'resu'une ca atorita saturatiei magnetice flu,ul se mentine constant.
Consieran contanta tensiunea electrica
A
!
a sursei 1 energia
1
A
consumata in tim'ul
p
t
al 'ornirii este

p
t
a
dt i ! A
/
1
<$.3$>
$ig. 4.8. Conectarea emarorului la sursa in ca)ul 'ornirii irecte.
Din ecuatia funamentala a actionarilor negli:an 'e re'
(
avem
dt
d
@ i ; (
a


1 <$.3">
Cu care e,'resia <$.3$> evine

f
i
d
;
@ !
A
A
1 . <$.3.>
Introucan notatia
; !
A
;
/ 'entru vite)a ung%iulara e mers in gol ieal a
emarorului1 in <$.3.> u'a integrare re)ulta
( )
i f
@ A
/ 1 1 <$.3->
Din relatiile <$.32>1 <$.33> si <$.3-> se o!tine e,'resia ranamentului 'rocesului e
'ornire
/
2

i f

1 <$.3#>
Sau aca i

E/ re)ulta /
; " 1 /
f

.
In i'ote)a ca
/
i se vee ca ranamentul acestei metoe e 'ornire nu 'oate
e'asi valoarea e /1" eoarece /

f .
Durta 'rocesului e 'ornire e calculea)a 'lecan e la ecuatia e variatie a vite)ei
e rotatie a emarorului
/
+

dt
d
T
m 1 <$.3*>
Une m
T
este constanta electromecanica e tim' a actionarii electrice.
Ecuatia <$.3*> amite solutia
( )
m
T t
i
e
;
/ /

+
1 <$.$/>
Daca accelerarea se face 'ana la f

in tim'ul p
t
1 in <$.$/> re)ulta
f
t
m p
T t



/
/
ln
1 <$.$1>
.#
?ormula ce 'ermite calculul tim'ului e 'ornire.
Daca
/
i e,'resia <$.$1> evine
f
m
T

/
/
ln
.
5ariatia curentului e sarcina 'e tim'ul regimului tran)itoriu electromecanic e
'ornire se o!tine 'lecan e la ecuatia funamentala a actionarii electrice1 in care se
e,'rima cu'lurile 'rin curenti. Re)ulta o cur!a e,'onentiala e forma
( )
m
T t
i a
e 7 t i
;

<$.$2>
Deci in momentul cu'larii curentului consumat are valoarea ma,ima i
7
iar a'oi
scae e,'onential.
4.4.2.2. DEMAROR CU CIRCUIT MAGNETIC NESATURAT
De aceasta ata se 'oate 'resu'une ca flu,ul magnetic varia)a in functie e curentul
in Inus u'a o lege oarecare. Pentru sim'lificarea calculelor se amite o lege liniara e
variatie1 consieran ca emarorul functionea)a 'e 'ortiunea liniara a cur!ei e
magani)are
a
&i
. <$.$3>
Ranamentul 'rocesului e 'ornire 'oate fi e,'rimat1 aca notam pd
A A A +
2 1 1 su!
forma
pd
A A
A
+

2
2

1 <$.$$>
In care pd
A
sunt 'iererile e energie 'rin efect Toule in circuitul inusului1 aica

p
t
a pd
dt i 6 A
/
2
. <$.$">
Daca se tine seama ca
dt
d
@ &;i i ; (
a a


2
Integlala <$.$"> se scrie su! forma
f pd
t
&;
@6
d
&;
@6
A

/
. <$.$.>
In momentul terminarii 'orniri avem af f
&i
1 astfel ca ecuatia ec%ili!rului
tensiunilor evine
f f f af f f A
&
6
; 6 i ; ! + +
. <$.$->
Introucan notiunea e vita)a limita e rotatie la mers in gol 'entru af a
i i
f A f
; ! ;
/ 1 <$.$#>
Din <$.$-> re)ulta
&;
6
f f
+
/ 1
Cu aceasta 'reci)are e,'resia <$.$.> evine
( )
f f f pd
@ A
/ <$.$*>
Iar 'entru ranament1 conieran ca i

E/1 re)ulta
f f
f

/
2

1 <$."/>
6mitan ca f f /
- 1 /
atunci 'entru ranament se o!tine valoarea /1"3#.
Durata 'rocesului e 'ornire se o!tine in ecuatia funamentala a actionarii
electrice in care se ia a m
i & (
iar flu,ul este at e relatia <$.$3>
.*
dt
d
@ &;i (
a m


2
1 <$."1>
Pe e alta 'arte1 ecuatia e ec%ili!ru a tensiunuilor la !ornele masinii se scrie su!
forma
( )
a a
i 6 &; ! +
1 <$."2>
Eliminan 'e a
i
intre relatiile <$."1> si <$."2> re)ulta
( )
;&
d
6 &;
!
@
dt
a

+
2
2
1 <$."3>
De une 'rin integrare e la )ero la p
t
in stanga si cores'un)ator e la
/
i la
f

in rea'ta se o!tine
( ) [ ]
3 3
2 2 2
3
a a f p
6 6 &;
! ; &
@
t +
1 <$."$>
5ariatia curentului in Inus in tim'ul 'ornirii se calculea)a in <$."2>1 aica
a
a
6 &;
!
i
+

1
Une se su!stitute in <$."$> calculate la u! tim' oarecare /LtLt p la care /L
f
<
. In final re)ulta
3
3
2 2 2
3
a
a
6
@
t ! ; &
!
i
+

1 <$."">
Daca se com'ara 'arametrii o!tinuti 'entru emarorul nesaturat magnetic u
'arametrii re)ultati in ca)ul emarorului saturat se constata ca 'rimul 're)inta 'erformante
mai !une in 'unctual e veere al ranamentului1 tim'ului e 'ornire si variatiei
curentului in inus. Cu toate acestea emarorul cu circuit magnetic nesaturat are
imensiuni si greutate mai mari1 ceea ce il face neinicat la !orul aeronavelor.
4.4.3. METODA PORNIRII CU REOSTAT
Datorita introucerii unei re)istente in cilinrul rotoric <fig. $.*> aceasta metoa
'ermite micsorarea curentului consumat initial e emaror. Prin urmare1 metoa este
inicat sa fie a'licata in 'rima fa)a a 'rocesului e 'ornire. E,'resia energiei consummate
e la sursa ramane cea sta!ilita in 'aragraful $.$.2.11 caci la sta!ilirea ei nu s&a introus
nici o restrictie 'rivin variatia curentului. Deci ranamentul va avea e,'resia <$.3#> iar
urata 'ornirii se calculea)a cu relatia <$.$1>1 care se scrie su! forma
f
i
m p
T t

/
/ U
ln
1
$ig. 4.9. Conectarea emarorului in ca)ul 'ornirii cu reostat
-/
une constanta masinii are e,'resia
2
U
> <
+ +

;
r 6 6
@ T
ad a A
m 1
fiin mai mare ecat constanta m
T
o!tinuta in a!senta re)istentei aitionale.
6caasta inseamna ca accelerarea se face mult mai lent
9egea e variatie a curentului in inus
> <t i i
a a

este tot o e,'onentiala1 ar
're)inta o variatie mai lenta in tim'.
4.4.4. METODA CRESTERII IN TREPTE
A TENSIUNII SURSEI ELECTRICE DE ALIMENTARE
Pentru stuiul acestei metoe se consiera ca tensiunea varia)a numai in oua
tre'te1 ceea ce se o!tine folosin oua surse electrice conectate 'e 'rima trea'ta in 'aralel
iar 'e trea'ta a oua in serie. (onta:ul care 'ermite comutarea surselor se 'oate veea in
figura $.1/1 a. in cea e&a oua eta'a se inc%ie
2
;
si se esc%i contactoarele
1
;
1 astfel
ca cele oua surse se inseria)a1 u!lanu&se tensiunea la !ornele emarorului.
$ig. 4.1:. (etoa cresterii in tre'te a tensiunii e alimentare3
a G conectarea emarorului la sursa@ ! G iagramele e variatie a marimilor caracteristice.
Ecuatia e ec%ili!ru a tensiunilor la conectarea surselor in 'aralel se scrie su! forma
( )
A a a A
6 6 i ; E " 1 /
1
+ +
<$."->
iar la conectarea lor in serie su! forma
( )
A a a A
6 6 i ; E 2 2
2
+ +
. <$."#>
Demarorul se consiera cu circuitul magnetic saturat1 astfel incat
const
.
Introucem notatiile3
@
a
A
6
6

/
2

;
E
A
. <$."*>
Din <$."-> 1 <$."#> si <$."*> re)ulta urmatoarele e,'resii 'entru curentii in inus in
cele oua ca)uri3
+

2
2
" 1 /
/
a A a
A
a
6
;
6 6
; E
i
@ <$../>
p 6
;
6 6
; E
i
a A a
A
a
2 1 2
2
/
2
+

<$..1>
(omentul comutarii surselor electrice in 'aralel in serie se alege in asa fel incat la
tim'ul
1
t
1 can
1

1 curentul san nu e'aseasca valoarea e la
/ t
<fig. $.1/1 !>. Prin
urmare 'unem conitia
( ) ( )
1
2 / 1

a a
i i
1 <$..2>
in care1 aca su!stituim relatiile curentilor1 re)ulta
-1
2 1 2
1 / /
+

aica
/ 1
2
1

+

. <$..2>
Ranamentul 'rocesului e 'ornire se 'oate calcula 'lecan e la energia e!itata
e sursele electrice care se 'oate e,'rima ca o sursa e energii cores'un)atoare celor oua
tre'te

+
2
1
1
2
/
1 1
2
t
t
a A
t
a A
dt i E dt i E A
.
Cele oua integrale conuc la e,'resii e forma <$.3->1 care tre!uie insa
'articulari)ate cores'un)ator vite)elor initiala si finala a celor oua tre'te. (ai tre!uie
'reci)a ca vite)a e mers in gol in cea e&a oua eta'a1 at fiin fa'tul ca tensiunea e
alimentare se u!lea)a in cea e&a oua eta'a. Putem scrie eci
( ) > 2 < " 1 / " 1 /
1 / 1 / 1 / 1
+
f f
@ @ @ A
. <$..3>
Energia inmaga)inata in masele in miscare e rotatie 'e tim'ul am!elor eta'e fiin
2
2
" 1 /
f
@ A
se o!tine imeiat e,'resia ranamentului
( )
1 /
2
1
2
2

f
f
A
A

1
care1 aca su!stituim 'e
1

in <$..2>1 evine

,
_

/ /
2
2
1
2

f
f
. <$..$>
Durata 'rocesului e 'ornire se o!tine insuman tim'ii cores'un)atori celor oua
tre'te e tensiune1 care au forma <$.$1>. 'utem scrie eci

,
_

,
_

f
m m p
T T t
/
1 / U
1 /
/
ln
2
ln
1 <$..">
In care s&a tinut seama ca vite)a e mers in gol in 'rima trea'ta este :umatate in
cea in a oua trea'ta. Constantele e tim' in <$.."> au e,'resiile3
( )
2 2
> <
" 1 / 1
> <
" 1 /

;
@6
;
6 6
@ T
a A a
m

@
( )
2 2
U
> <
2 1
> <
2

;
@6
;
6 6
@ T
a A a
m

.
5ariatia cutentului in inusul emarorului se o!tine su! forma e,'onentiala 'e
am!ele tre'te e 'ornire. Pe 'rima trea'ta este vala!ila legea e variatie a curentului ata
e relatia <$.$2>. 'e cea e&a oua trea'ta1 care ince'e e la
1
t t
1 constanta e tim' a
emarorului este
U
m
T
. Daca 'unem conitia ca in momentul cu'larii surselor curentul sa
nu e'aseasca valoarea initiala e 'e 'rima trea'ta1 aica i
7 7
1 1 integran ecuatia
iferentiala a curentului inus
dt
di
T i
a
m a
U

re)ulta
U
ln ln
m
a
T
t
$ i
. <$...>
Constanta e integrare C se etermina 'unan conitia3 'entru
1
t t
1 1
7 i
a

-2
Se o!tine
U
1 1
; ln ln
(
T t 7 $ +
.
Cu care legea e variatie a curentului 'e cea e&a oua trea'ta e 'ornire evine
( )

,
_

U
1
1 2 2
e,'
m
a
T
t i
7 t i
1 <$..->
5ala!ila 'entru
1
t t
.
Desigur1 'ornirea cu oua tre'te e tensiune ofera 'erformante su'erioare 'ornirii
reostatice in 'unctual e veere al ranamentului si al uratei 'ornirii. Pe langa aceasta1
solicitarea electrica a surselor e alimentare este mai mica eoarece curentul initial e
'ornire revine 'e :umatatea fiecareia si nu in intregime ca in ca)urile 'receente.
In calculele facute s&a 'resu'us esigur ca cele oua surse sunt ientice in 'unct e
veere al caracteristicilor electrice.
6ceasta metoa e comana a 'ornirii este frecvent utili)ata la !orul aeronavelor
care is'un e oua surse electroc%imice.

4.4.4. METODA CRESTERII CONTINUE A TENSIUNII DE ALIMENTARE
Stuiul acestei metoe e comana a 'ornirii se !a)ea)a 'e iea variatiei in mai
multe tre'te a tensiunii e alimentare1 astfel incat curentul in inusul emarorului sa se
mentina intre oua limite convena!il sta!ilite.
Este inicat ca metoa cresterii continue a tensiunii e alimentare sa fie a'licata
atunci can alimentarea sistemului e 'ornire se asigura cu surse autonome e !or1 asa
cum sunt e e,em'lu tur!ogeneratoarele <fig. $.111 a>. De ata aceaste generatorul electric
al sursei mentionate fiin ec%i'at cu regulator automat e tensiune R01 este necesara
variatia in tre'te a re)istentei conectate in circuitul !o!inei e lucru a electromagnetului
<fig. $.111 a>. 9a un numar mare e tre'te se 'oate consiera ca se asigura un curent
a'roa'e constant e 'ornire at e e,'resia
a
a
6
!
const
6
!
i
/

1
Pe e alta 'arte scriem ecuatia actionarii su! forma
a
m
6
!
; (
dt
d
@
/

1
$ig. 4.11. (etoa cresterii continue a tensiunii3
a G sc%ema elctrica e 'rinci'iu@ ! G graficele e variatie a tensiunii si curentului.
e une 'rin integrare se o!tine
-3
( )
t
T
t
;
!
@6
;
t !
@6
;
m

/ /
2
/
1 <$..#>
une s&a introus notatia

; ! ;
/ / .
Din <$..#> se vee ca vite)a ung%iulara a emarorului varia)a liniar in tim'1 eci
accelerarea motorului este constanta. Pe e alta 'arte1 in ecuatia tensiunilor la !ornele
emarorului se 'oate scrie
( )
6
!
6
; t !
i
a
/

1 <$..*>
in care1 aca tinem seama e <$..#>1 re)ulta legea e variatie in tim' a tensiunii
( ) ( )
m
T t ! t ! ; 1
/
+
. <$.-/>
Prin urmare1 'e tim'ul 'ornirii1 tensiunea a'licata emarorului re!uie sa ai!a o
variatie liniara.
Ranamentul 'rocerului e 'ornire se 'oate calcula avanu&se in veere energia
consumata e emaror

+
p
t
a
f
pd
6dt i
@
A A A
/
2
2
2 1
2
1
e une1 su!stiruin curentul a
i
in <$..*> si integran1 se o!tine
p
f
f
t
6
!
@ A
2
2
1
" 1 / + . <$.-1>
In consecinta ranamentul are e,'resia
p f
f
pd
t
6
!
@
@
A A
A
/ 2
2
2
2
2
+

+

1 <$.-2>
Durata 'rocesului e 'ornire re)ulta imeiat in <$..#> 'unan conitia ca la p
t t

sa se atinga vite)a e rotatie f

1 aica

/
;
f m p
T t
. <$.-3>
Daca se tine seama in <$.-2> e e,'resia tim'ului e 'ornire <$.-3> 'utem scrie

/
2
f
f

. <$.-$>
4.4.6. METODA MICSORARII IN TREPTE
A $LU6ULUI MAGNETIC
(icsorarea in tre'te a flu,ului magnetic e e,citatie se 'oate reali)a 'rin conectarea
unui resistor in circuitul e e,citatie <fig. $.121 a> sau suntan infasurarea e e,citatie serie
<fig. $.121 !>1 res'ectiv intreru'an infasurarea e e,citatie erivatie a emarorului cu
e,citatie erivatie a emarorului cu e,citatie mi,ta <fig. $.121 c>.
-$
$ig. 4.12. Sc%ema e variatie a flu,ului magnetic al emarorului.
$ig. 4.13. +raficul e variatie a marimilor ce caracteri)ea)a 'ornirea.
Sa 'resu'enem ca flu,ul magnetic varia)a in oua tre'te1 asa cum se vea in figura
$.13.
Ranamentul 'ornirii se o!tine 'lecan e la e,'resia energiei care se consuma 'e
cele oua tre'te e flu,
1

si
2

. 6ceasta are forma

+
2
1
1
2
/
1 1
dt i ! dt i ! A
a A a A 1 <$.-">
une3
@
1
1
dt
d
;
@
i
a

dt
d
;
@
i
a

2
2 1 <$.-.>
Su!stituin e,'resiile <$.-.> in <$.-"> si integran re)ulta
( )
1 /2 1 /1 1
+
f
@ @ A
1 <$.-->
une s&au folosit notatiile3
1
/1

;
!
A
@
2
/2

;
!
A
. <$.-#>
(omentul comutarii tre'tei a oua e flu, magnetic se alege in conitiile egalitatii
curentilor la sfarsitul celor oua tre'te1 eci la
1
t t
si
1

1 res'ectiv la p
t t
si f

. Prin urmare 'utem scrie
-"
6
; !
6
; !
2 2 1 1

1
e une se o!tine
f f

1
2
1 1 <$.-*>
6vanu&se in veere notatiile <$.-#> mai 'utem scrie
/2
/1
1
2

.
Cu aceste 'reci)ari e,'resia energiei
1
A
evine
( ) 1
2
/2 1
+
f
@ A
. <$.#/>
5aloarea energiei
1
A
evine minima 'entru marimea lui

care anulea)a erivate

e,'resiei <$.#/>1 aica
( ) / 1 2
/2
1

f
@
A
1
eci 'entru
" 1 /
1 asa incat
f
@ A
/2 min 1
$
3
. <$.#1>
6cestei energii ii cores'une ranamentul ma,im al 'rocesului e 'ornire
/2 /2
2
3
2
-" 1 /
" 1 /

f
f
f
(
@
@

1 <$.#2>
Durata 'rocesului e 'ornire se calculea)a insuman uratele cores'un)atoare celor
oua tre'te e flu,1 aica
f
m m p
T T t


+

/2
1 /2
2
1 /1
/1
1
ln ln
.
Daca tinem seama ca in conformitate cu <$.-*> f
" 1. /
1 si ca
2
1
1
> <

;
@6
T
m @
( )
2
2
2

;
@6
T
m 1
aica 1 2
$
m m
T T
1 se o!tine urmatoarea e,'resie 'entru tim'ul e 'ornire
1
1
]
1

f
f
m p
T t
/2
/2
1 /1
/1
2
" 1 /
ln ln
$
1
. <$.#3>
9egile e variatie ale curentilor 'e cele oua tre'te ale 'ornirii cores'un)atoare
flu,urilor
1

si
2

se o!tin in <$.-.> in care se su!stitute

dt d ;
in ecuatia tensiunii la
!ornele inusului3
( )
dt
di
;
@6
i
a
a
1
2
1
1

@
( )
dt
di
;
@6
i
a
a
2
2
2

1 <$.#$>
Pe 'rima trea'ta consieran la
/ t
1
( )
1 1
/ 7 i
a

se o!tine
( )
1
;
1 1
m
T t
a
e 7 t i

. <$.#">
Pe cea e&a oua trea'ta se 'une conitia ca la
1
t t
1 eci la ince'utul acestei tre'te1
varful e current
2
7
sa nu e'aseasca varful e curent e la ince'utul 'rimei tre'te
( )
1 2
7 7
. Deci
( )
2 1 2
7 t i
a

iar e,'resia curentului evine
-.
( )

,
_

2
1
2 2
e,'
m
a
T
t t
7 t i
<$.#">
fiin vala!ila 'entru
1
t t
.
Intrucat 1 2 m m
T T >
re)ulta o variatite mai lenta a curentului 'e cea e&a oua trea'ta
e 'ornire. 6nali)an relatiile o!tinute in ca)ul 'ornirii cu oua tre'te e flu, se constata
ca metoa micsorarii in tre'te a flu,ului este su'erioara metoei e 'ornire 'rin cresterea
in tre'te a tensiunii in 'unctual e veere al ranamentului si tim'ului e 'ornire1 ar
este inferioara in 'unctul e veere al uniformitatii curentului consumat e la surse.
0inan seama ca 'rin micsorarea flu,ului se comana usor cresterea ra'ia a vite)ei e
rotatie1 aceasta metoa e comana a 'ornirii este aesea utili)ata 'e ultima 'arte a eta'ei
a oua a 'rocesului e 'ornire1 can este necesara o turatie mare la un cu'lu relativ mic.
4.4.7. MATODA MICSORARII CONTINUE
A $LU6ULUI DE E6CITATIE
(entinerea constanta a tensiunii electromotoare1 a curentului si a 'uterii
electromagnetice a emarorului in 'rocesul e 'ornire 'oate fi reali)ata fie micsoran
continu flu,ul e e,citatie1 fie micsoran ra'ortul e transmisie al reuctorului 'rin care
emarorul actionea)a motorul e avion. Practic1 aceasta miscare 'oate fi a'licata numai e
la o anumita vie)a ung%iulara e rotatie initiala i

<fig. $. 1$>. Regla:ul magnetic se

asigura cu a:utorul unui regulator1 care moifica automat curentul e e,citatie
cores'un)ator regimului im'us.
Se 'ot istinge oua regimuri e functionare a regulatorului3 regimul e sta!ili)are a
curentului rotoric <
const i
a

> si regimul e sta!ili)are a 'uterii consummate e emaror
( ) const P
1
$ig. 4.14. +raficul e variatie a flu,ului magnetic
la reglarea automata a lui
a
i
.
4.4.7.1. REGIMUL DE STABILI5ARE A CURENTULUI ROTORIC
6cesta se reali)ea)a 'rin moificarea flu,ului magnetic invers 'ro'ortional cu
vite)a e rotatie1 astfel incat sa avem
6
; !
const 7
a


1
--
Se vee ca aca se asigura relatia
const ;
1 atunci re)ulta im'licit

;
const
1 <$.#->
Prin urmare1 aca flu,ul varia)a invers 'ro'ortional cu vite)a 1 atunci 'entru
UEconst si REconst se o!tine a
7
Econst. In acest ca) 'uterea electromagnetica nu se
moifica 'e tim'ul 'ornirii caci
const 7 ; P
a

2 si eci 'entru UEconst1 regimul e
sta!ili)are a curentului inusului este activat sta!ili)arii 'uterii emarorului. Practic
micsorarea flu,ului se face e la valoarea initiala i

cores'un)atoare vite)ei ung%iulare

i

.
Ranamentul 'rocesului e 'ornire se etermina 'lecan e la e,'resia energiei
consummate e emaror 'e cele oua eta'e
( )
2
2 2
1
2
1
2 2
i f
i
@
@
A

+

1 <$.##>
une3
1

este ranamentul 'ornirii 'e 'rima trea'ta

( )@ const
i


2

& ranamentul 'ornirii 'e cea e&a oua trea'ta1 care e altfel interesea)a
in ca)ul e fata
( ) ; const ;
.
Pe 'rima trea'ta ranamentul este
/1 1
; " 1 /
i

1
iar aca tinem seama ca 'e !a)a relatiei <$.#-> 'utem scrie
/2 /1

f i
; ;
1
e,'resia ranamentului evine

/2 /1
1
2
1
2
1

i i
1 <$.#*>
une f i
;
re're)inta factorul e reglare a flu,ului.
0ot in !a)a relatiei <$.#-> avem f f i i
; ;
sau
;
f i
;
1 iar e,'resia <$.#*>
evine
/2 1
; " 1 /
f

. <$.*/>
Ranamentul 'ornirii 'e cea e&a oua trea'ta se e,'rima 'rin relatia evienta
/2 2
2
2

f f f
a
a
!
;
t 7 !
t 7 E

1 <$.*1>
E,'resia energiei
1
A
evine acum
( )
2 2 /2
/2
2 2
/2
2
1
2 2
1
i f
f f
i f
f
i
@
@ @ A +

1 <$.*2>
iar ranamentul 'rocesului e 'ornire este
( )
2 2
/2
3
1
2
i f
f
@
@
A
A
+

.
Daca mai tinem seama ca
;
f i

re)ulta in final
2
2
/2
1

f
1 <$.*3>
-#
ceea ce arata ca ranamentul e'ine e factorul e reglare a flu,ului magnetic.
Influenta lui

asu'ra ranamentului este consierate numai 'entru

3 1 < <
. Pentru
3 >

ranamentul tine catre valoarea /2
;
f .
(entionam ca marimea lui

uce la cresterea greutatii emarorului. De aceea este

necesar ca flu,ul la finele 'ornirii sa fie egal cu flu,ul nominal al unui emaror la care nu
se reglea)a aceasta marime.
Durata 'ornirii se calculea)a sim'lu aca nu se ia in consieratie 'rima trea'ta. In
acest ca) avem

2
P
dt
d
@
1 <$.*$>
De une 'rin integrare o!tinem
2
2
/ 2 2
f
p
f
P
@
d
P
@
t

.
Daca avem in veere ca a f f
7 ; P
2 si ca
( ) 6 ; ! 7
f f a
;
re)ulta
( )
f
f
f
p
;
@6
t

/2
2
2
1
1 <$.*">
une s&a avut in veere ca /2
;
f
; !
.
4.4.7.2. REGIMUL DE STABILI5ARE A PUTERII P
1
Deose!irea intre regimul e sta!ili)are a 'uterii si cel e sta!ili)are a curentului se
'une in evienta numai in ca)ul can in 'rocesul e 'ornire se moifica tensiunea sursei
e alimentare a emarorului. 5om scrie eci
( )
( )
6
; t !
t ! const P


1
1
e une re)ulta legea e variatie a flu,ului e e,citatie
( )
( )
1
]
1

t !
6P
t !
;
1
1
1 <$.*.>
Din relatia <$.*.> se vee ca 'e masura variariei lui
( ) t !
in functie e tim'1
caracterul variatiei lui si tre!uie sa se moifice. (entionam ca in regimul e
sta!ili)are a 'uterii
1
P
1 'uterea electromagnetica
2
P
nu ramane constanta. Intr&aevar
( )
1
]
1

t !
6 P
P 7 ; E7 P
a a
2
1
1 2
1
1 <$.*->
eci
2
P
creste intrucat aca 'e tim'ul 'ornirii tensiunea sursei electrice
( ) t !
creste
-*
#/
$.$.#. COMPARATIE INTRE REGIMURILE DE COMANDA A
PROCESULUI A PROCESULUI DE PORNIRE
Re)ultatele calculelor efectuate in carul su!ca'itolului $.$. sunt sinteti)ate in
ta!elul $.2. In toate ca)urile e,aminate se 'resu'une ca tensiunea nominala a emaroarelor
este aceeasi1 iar acelerarea emarorului se face 'ana la vite)a ung%iulara finala /
- 1 /
f .
Du'a cum se vee cu usurinta1 cele mai !une 'erformante energetice se o!tin in ca)ul
metoei e comana a 'ornirii 'rin varianta lina a flu,ului magnetic. Dar sistemele e
'ornire reale nu cu'rin o singura trea'ta e 'ornire1 eci nu se a'lica o singura metoa
in cele stuiate ci 2&3 metoe istincte intr&o succesiune :uicioasa aleasa. In acesta
ca)uri ranamentul final al 'rocesului e 'ornire tre!uie calculate cu formula

,
_

i
i i
f

2
Y 1
2
2
1 <$.*#>
une3 i

& vte)a ung%iulara la sfarsitul tre'tei I@

i

& ranamentul 'ornirii aceleias tre'te.

Durata 'rocesului e 'ornire in acest ca) re)ulta ca suma a uratelor fiecarei 'orniri

n
i
pi pt
t t
1
1 <$.**>
une n re're)inta numarul tre'telor e comana a 'ornirii a'licate.
4.4. STUDIUL PROCESULUI DE STABILI5ARE
A CURENTULUI ROTORIC AL DEMARORULUI
In sistemele e comana a emaroarelor1 'rin metoa microrarii continue a flu,ului
magnetic se utili)ea)a un regulator e curent cu car!ine1 conectat si u'a sc%ema in
figura $.1"1 a 'entru regimul e sta!ili)are al curentului emarorului. S're eose!ire e
regulatorul e tensiune1 in ca)ul regulatorului e tensiune1 in ca)ul regulatorului e curent
coloana in ronelele e car!ine este com'rimata e electromagnet si nu e arc. Pe mie)ul
electromagnetului sunt !o!inate trei infasurari3
a. Infasurarea e lucru l
A
1 conectata in serie cu circuitul electric.
!. Infasurarea e comana c
A
1 conectata la o serie e tensiune constanta Ue aca
se consiera regimul e sta!ili)are a curentului1 sau la !ornele infasurarii
#1
inusului in ca)ul sta!ili)arii 'uretii. 0ensiunile magnetomotoare ale
infasurarilor l
A
si c
A
se insumea)a.
c. Infasurarea e reactie
r
A
1 care se conectea)a in 'aralel cu infasurarea e
e,citatie1 si anume3 irect1 in ca)ul reactiei rigie1 si 'rin conensatorul
$
1 in
ca)ul reactiei elastice.
$ig. 4.14. Sc%eme e conectare a regulatorului e curent in circuitul inurului3
a G in regim e sta!ili)are a curentului@ ! G in regim e sta!ili)are a 'uterii.
6su'ra armaturii electromagnetului actionea)a trei forte3 forta arcului a
>
1 forta e
eformare elastica a coloanei e car!ine c
>
si forta e tractiune em
>
electromagnetului
<$.1.>. Din conitia e ec%ili!ru a fortelor se 'oate scrie
( e a em
> > > > +
1 <$.1//>
Nesatisfacerea conitiei <$.1//> atorita micsorarii tensiunii magnetomotoare a
infasurarii e lucru ca urmare a reucerii curentului in inusul emarorului oata cu
accelerarea rotorului acestuia etermina e'lasarea armaturii electromagnetului in sensul
csesterii intrefierului intre armatura si mie). 6'are 'e coloana e car!une scae si oata
cu ea creste re)istenta coloanei1 eci se micsorea)a flu,ul e e,citatie1 ceea ce face sa
creasca curentul in inusul emarorului1 aica sa revina initial. 6stfel1 a'are teninta sa
se resta!ileasca ec%ili!rul fortelor in relatia <$.1//>.
In ca)ul regla:ului astatic al regulatorului este necesar sa fie ine'linita conitia <fig.
$. 1-1 a>
( ) ( )
( ( em em
> > > >
1 <$.1/1>
'entru toate valorile intrefierului.
#2
$ig. 4.16. ?ortele care actionea)a asu'ra armaturii electromagnetuluii.
BIBLIOGRA$IE
1. 6ron1 I.1 PZun 5. EcBipamentul electric al aeronavelor. Eitura
DiacticZ [i PeagogicZ1 =ucure[ti1 1*#/.
2. 6ron1 I. Aparate de bord pentru aeronave. Eitura 0e%nicZ1 =ucure[ti1
1*#$.
3. 6ron1 I.1 Racicovsc%i1 D. 5. 3iromotoare electrice Ci giroscoape
neconvenDionale. Eitura te%nicZ1 =ucure[ti1 1*#..
$. =o\an1 5.N. $omanda sistemelor de acDionare electricE. Eitura
0e%nicZ1 =ucure[ti 11*--.
". C]m'eanu1 6. (a[ini electrice. Probleme fundamentale, speciale Ci de
funcDionare optimalE. Eitura Scrisul Rom]nesc1 Craiova1 1*##.
.. C]m'eanu1 6. 7ntroducere Fn dinamica maCinilor electrice. Eitura
6caemiei Rom]ne1 1**#.
-. Constantin1 P.1 =u)uloiu 5.1 RZoi C.1 CeangZ E.1 Neagoe 5.
ElectronicE industrialE. Eitura DiacticZ [i PeagogicZ1 =ucure[ti1
1*#/.
#. ?ransua1 69. [.a. (aCini Ci sisteme de acDionEri electrice. Pro!leme
funamentale. Eitura te%nicZ1 =ucure[ti1 1*-*.
*. Iaco!eanu1 +%. 6eDele electrice. Eitura DiacticZ [i PeagogicZ 1*-"1
=ucure[ti.
1/. Nelemen1 6. AcDionEri electrice. Eitura DiacticZ [i PeagogicZ1 =ucure[ti1
1*-..
11. 9ungu1 R. Automati'area aparatelor de 'bor. Eitura Universitaria1
Craiova1 2///.
#3
12. (ateescu1 6. Semnale, $ircuite Ci Sisteme. Eitura DiacticZ [i
PeagogicZ1 =ucure[ti1 1*#$.
13. Nicolaie1 6. (aCini electrice. Teorie, proiectare. Eitura Scrisul
Rom]nesc1 Craiova1 1*-".
1$. Prea1 (.1 Cristea P.1 (anea1 ?. Ba'ele ElectroteBnicii. Eitura
DiacticZ [i PeagogicZ1 =ucure[ti1 1*#/.
1". SZlZgeanu1 I. 7nstalaDii speciale pentru aparate de 'bor. 5ol I [i II1
6caemia (ilitarZ1 =ucure[ti1 1*-..
1.. XXX & (I+ 21 G Documenta\ie te%nicZ.
1-. XXX & (I+ 1" G Documenta\ie te%nicZ
1#. XXX & I6R *3 G Documenta\ie te%nicZ.
1*. XXX & I6R ** G Documenta\ie te%nicZ.
?UNC0I2N6RE6 INS06960IEI E9EC0RIC6 DE
C2(6ND6 SI P2RNIRE DE(6R2R S0&2 SI S06R0ER&
+ENER602R S0&12// IN RE+I( DE DE(6R2R
& Se cu'lea)a la instalatie ca!la:ul e forta in la!orator si se 'orneste
sursa e tensiune in la!orator.
& Se cu'lea)a comutatorul /
7
1 astfel ^FV e la !orna cu'lei e alimentare1
trece 'rin suntul ^SV1 !orna e intrare in contactorul ^ /
;
V <une astea'ta>1
trece 'rin contactele lui ^ /
7
V si alimentea)a !o!ina contactorului ^ /
;
V
care cu'lea)a1 are !o!ina cu'lata la ^&V1 'rin contactele e forta ^FV1 forta
a:unge la !orna e intrare contactor forta ^3#EV si contactor forta ^
2
A
V
une astea'ta.
& In acelas tim' ^FV a:unge si la !ara e istri!utie1 une 'leaca a'oi catre
intreru'atorul ^
1
7
V <si astea'ta>1 la lam'a /

<care este 'usa la masa ^&V>

care se a'rine si semnali)ea)a ca instalatia este cu'lata la sursa e
la!orator1 easemeni ^FV a'rine la cutia e 'ornire.
& Pentru 'ornirea emarorului S0&2 se a'asa !utonul ^ /
B
V1 ^FV 'leaca la
cutia e 'ornire si alimentea)a releul e alimentare in cutie. 9a cu'larea
lui este 'ornit motorasul e antrenare care 'rin cele trei came actionea)a
trei microiatreru'atori. In 'rima secventa lucrea)a cama 3
$
care trimite
^FV la !o!ina contactorului e forta
2
A
<este 'usa la masa>1 care cu'lea)a.
& Prin contactele e forta ^FV e forta trece 'rin re)istenta e 'ornire si
a:unge la emarorul S0&2 si&l alimentea)a <emarorul are ^&V e forta fi,at>
care ince'e sa se roteasca1 u'a ^-V secune cama ^
2
$
V trimite ^FV la
!o!ina contactorului ^ 3
A
V <are !o!ina 'usa la masa> care cu'lea)a 'rin
contactele e forta1 contactorul ^ 3
A
V scurtcircuitea)a re)istenta e 'ornire
astfel 'e emaror se a'lica toata tensiunea si turatia emarorului creste.
#$
& Pe a,ul e alimentare al emarorului avem fi,at un ta%ogenerator care
transforma rotatia emarorului intr&un semnal electric trifa)at a'licat celor
oua inicatoare e ture <unul in rot;min si celalalt in 'rocente>1 'e care se
'oate citi turatia emarorului.
& Du'a ^$2V secune se actionea)a cama ^
1
$
V care intreru'e alimentarea
releului in cutia e 'ornire care ecu'lea)a1 moment in care este intreru't1
^FV e alimentare a celor oua !o!ine 'entru contactoarele e forta1 care se
ecu'lea)a1 iar 'rin contactele e forta intreru' alimentarea cu tensiune a
emarorului care o'reste.
& Pe am'ermetru se 'oate citi valoarea curentului consumat in cele oua
secvente ale ciclului e 'ornire1 iar 'e voltmetru valorile tensiunilor la
!ornele emarorului.
& Pentru 'ornirea starter&generatorului S0&12/// se cu'lea)a
intreru'atorul ^
1
7
V1 in acest ca) ^FV a:unge la lam'a ^
1

V <care este 'usa

la masa> care se a'rine si confirma ca 'artea e comana este cu'lata.
& Deasemeni ^FV a:unge la !utonul ^
1
B
V si astea'ta1 ^FV a:unga la cutia
e 'ornire si astea'ta in releul e cu'lare.
& 9a a'asarea 'e !utonul ^
1
B
V1 ^FV alimentea)a !o!ina releului e
comana in cutia e 'ornire1 care cu'lea)a si 'rin contactele sale
alimentea)a motorul e antrenare care 'rin cele trei came actionea)a trei
microintreru'atori. In 'rima secventa ^FV 'rin cama ^ 3
$
V a:unge la !o!ina
contactorului e forta ^3#EV <care are !o!ina 'usa la masa>1 care cu'lea)a1
'rin contactele e forta trimite ^FV e forta 'rin re)istenta e 'ornire la
!orna e ^FV a starter&generatorului1 care ince'e sa se roteasca1 u'a ^-V
secune1 cu'lea)a cama ^
2
$
V care trimite ^FV la !o!ina contactorului
^3-EV1 care 'rin contactele e forta scurtcircuitea)a re)istenta e 'ornire1
astfel la !orna starter&generatorului se a'lica toata tensiunea1 iar turatia lui
va creste.
& Pe a,ul e antrenare al emarorului avem fi,at un ta%ogenerator care
transforma rotatia emarorului intr&un semnal electric trifa)t a'licat celor
oua inicatoare e ture <unul in rot;min si celalalt in K> 1 'e care se 'oate
citi turatia in regim e emaror.
& Du'a ^$2V secune se actionea)a cama ^
1
$
V care intreru'e alimentarea
releului e comana in cutia e 'ornire1 care ecu'lea)a1 moment in care
este intreru't ^FV e alimentare a celor oua !orne ale contoarelor e forta
^3-EV si ^$#EV1 care ecu'lea)a1 iar 'rin contactele e forta intreru'
alimentarea cu tensiune a emarorului care se o'reste. 9a am'ermetru se
'oate citi valoarea curentului consumat in cele oua secvente ale ciclului e
'ornire1 iar 'e voltmetru valorile tensiunilor la !ornele emarorului.
& Deasemeni 'rin 'ri)ele ^
1
P
V si cu a:utorul unui voltmetru se 'ot citi
valorile tensiunilor la !ornele emarorului S0&2 sau S0&12///.
& Se ecu'lea)a intreru'atorul ^
1
7
V1 a'oi intreru'atorul ^ /
7
V si instalatia
este scoasa e su! tensiune.
#"
#.