Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Prefata:
Au trecut cca 30 de ani de cind in dotarea unor aeroporturi din tara noastra au aparut
primele sisteme ILS. Evolutia tehnica in decursul anilor a produs generatii noi de ILS-uri.
Specialistii care au fost scolarizati pentru un anumit tip de echipament ILS, au iesit la pensie sau
sint la pragul pensionarii, iar experienta vasta a acestora nu a fost insusita in intregime de noile
generatii de specialisti. In ultimii 10-15 ani nu s-a mai organizat nici un curs ILS. Din discutiile
purtate cu personalul tehnic din teritoriu a rezultat ideea de organizare a unui curs de
REFRECH, de cunostinte generale ILS, care sa trateze la general, bazele teoretice si practice a
acestui mijloc de aducere, precum si problemele specifice pentru verificari din zbor si de
intretinere . Problemele particulare pentru fiecare tip de echipament ILS, trebuiesc insusute prin
studiul individual cu documentatia tehnica originala pentru fiecare echipament.
Lucrarea din fata cauta prezentarea teoriei ILS-ului, solutii tehnice adoptate in decursul
anilor, metode de masurare si reglare la sol si pregatirea echipamentului pentru verificari din zbor.
Unele capitole sint primadata prezentate in mod organizat si structurat,( ecuatii de cimp pentru
semnale CSB si SBO, diagramele de directivitate, fazari etc. ). Autorii acestui curs au o bogata
experienta in domeniul de instalare, reglare si de exploatare a sistemelor ILS si este binevenita
publicarea experientelor acumulate, pentru insusire sau pentru o recapitulare organizata de catre
specialistii din generatia tinara, care deservesc instalatii ILS la DSNA-uri. Experienta acumulata
cu ocazia instalarii diferitelor ILS-uri ( ing. Danut Boboc AC. ROMATSA),si experienta in
exploatare si metode de reglaj ( ing.Farkas Alexandru DSNA OD; ing. Maria Mihai DSNA TR ),
asigura valoarea practica a temei prezentate.
Subiectul prezentat este vast, motiv pentru care asteptam sugestii si complectari din partea
specialistilor PNA, pentru imbunatatirea cursului.
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
CUPRINS
PAG.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12
12.3
12.4.
13
13.1.
13.7.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
GENERALITATI
3
NOTIUNI DE BAZA
MODULATIA DE AMPLITUDINE AM.
ANTENE
RAPORTUL DE UNDE STATIONARE VSWR SI COEFICIENTUL DE REFLEXIE
EXERCITII
PRINCIPII ILS
ECUATII DE CIMP
CONFIGURATIA ILS LLZ
SISTEMUL ILS LLZ BIFRECVENTA
FAZAREA ILS LLZ
ILS GP
ILS GP MONOFRECVENTA
ILS GP BIFRECVENTA
RETEAUA M
DIAGRAMA DE DIRECTIVITATE A ANTENELOR A1, A2, A3
REPREZENTAREA VECTORIALA A SEMNALELOR CSB si SBO in AX, JOS si SUS
ELEMENTE COMPONENTE ALE ILS GP SI AMPLASAREA ACESTORA PE TEREN
DECALAREA ANTENELOR A1, A2 si A3.
AMPLASAREA ILS GP PE TEREN
FAZAREA ANTENELOR CU RETEAUA M
EXEMPLU DE FAZARE ILS GP THOMSON CSF TIP LS371
VERIFICARI DIN ZBOR
PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA LUCRARILOR PERIODICE REGULAMENTARE
INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI DE INTRETINERE PE ECHIPAMENT.
EVIDENTA DEFECTELOR
EVIDENTA INTERVENTIILOR
EVIDENTA MASURATORILOR LA ECHIPAMENT
DSNA ORADEA
AT. PNA.
6
16
28
30
32
35
46
53
55
57
58
60
61
62
64
70
71
72
73
75
80
84
87
88
91
92
93
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
1.GENERALITATI .
1.1 .Introducere
Aterizarea intotdeauna constituie partea cea mai delicata a unui zbor aerian. Facilitatile furnizate
pilotului in timpul aterizarii in imediata apropiere de pista trebuie sa fie independente de
conditii meteo, permitind pilotului sa-si i-a o decizie la finalul procedurii de apropiere la o
inaltime convenabila. Sistemul care furnizeaza informatia de stinga dreapta; sus-jos pilotului
se numeste ILS (Instrumental Landing System) Sistemul de aterizare dupa instrumente.
Traiectoria unei aeronave in timpul aterizarii este definita ca o intersectie intre doua planuri :
un plan orizontal si un plan inclinat de coborire
90Hz
150Hz
150Hz
Planul orizontal
90Hz
Punct de contact
Un sistem ILS se compune din echipamente amplasate la sol si din echipamentul la bordul
aeronavei. Un semnal radio special, emis de echipamentul de sol furnizeaza informatia de
ghidare pe panta de coborire ce cuprinde si axul pistei .Acest semnal este prelucrat de receptorul
de bord, si indicatorul de bord furnizeaza indicatia de ghidare pe directie si panta. Acele
indicatoare arata directia manevrei ce este necesara din partea pilotului, ca aeronava sa se
inscrie pe directie si pe panta de aterizare.
S-a adoptat urmatorul standard:
-informatia stinga- dreapta si sus jos se obtin prin modularea purtatoarei emitatoarelor de
sol cu semnalele audio de 90Hz si 150Hz, dupa urmatoara conventie:
-stinga:
-dreapta:
-sus :
-jos;
DSNA ORADEA
90Hz
150Hz
90Hz
150Hz
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
DIRECTIE
90Hz
90Hz
150Hz
150Hz
SUS JOS
STINGA - DREAPTA
Pe panta - dreapta
Pe panta - stinga
Pe panta si directie
Manevra :
Pe directie - jos
Manevra :
DSNA ORADEA
Manevra :
Pe directie -sus
Manevra :
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
LLZ
IM
120 / 150m
MM
OM
300 / 400m
350/
400m
400m
1050
m
GP / DME
4NM
(7500m)
GP
B
h=4m
LLZ
C
30m
D
600m
900m
PDA
1050m
m
DSNA ORADEA
MM
OM
4NM
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
2. NOTIUNI DE BAZA
-marimi scalare
-marimi vectoriale
Marimile scalare sint definite prin unitatea de masura, ca marime, de exemplu lungime,
densitate, etc. Marimile scalare nu au orientare si sens.
Marimile vectoriale pe linga marimea definita prin unitatea de masura, mai au sens si
orientare. De exemplu; viteza, acceleratia, fortele, marimi electrice: tensiune si curent etc.
2.1.2.Reprezentarea marimilor vectoriale:
Marimile vectoriale se reprezinta cu simbolul marimii respective cu o liniuta (sau sageata)
deasupra .De exemplu;
V;
F;
sau
2.1.3.Simbolul vectorului:
-
V=6 m/s
a = 7m/s2
F=50kgf
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
V1
V2
V1
V1,2
V2
+
V1,2
V1
V2
V4
V3
Y
Vr
V4
V3
Vr=V1+V2+V3+V4
V2
V1
X
V1
V2
V2
V1,2
OBSERVATIE:
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
-rezultanta a doi vectori de sens opus, cu valori egale in valoarea absoluta, este nul.
-sensul adoptat si respectat pe parcursul operatiunilor este sensul trigonometric.
2.3 NOTIUNI DE TRIGONOMETRIE:
m
1
2
+1
3
R=1
0
- +
defazaj
-1
0
90
180
270
360
/2
3/2
2.4.Defazajul :
Apare in cazul a cel putin doua puncte materiale, cu pozitii de pe arcul de cerc diferita, sau
cu timpul de pornire in miscarea de rotatie diferit . In acest caz deosebim trei situatii:
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
-cind punctul material m1 incepe rotirea mai repede decit punctul m, sau m1 se afla inaintea
punctului m pe arcul de cerc putem spune ca, graficul 2 este defazat inaine, fata de
graficul 1.In acest caz defazajul este: +
-cind punctul material m1 incepe rotirea mai tirziu decit punctul m, sau punctul m1 se afla
in urma punctului m pe arcul de cerc putem spune ca, graficul 3 este defazat in urma,
fata de graficul 1. In acest caz defazajul este:-
-cind cele doua puncte au aceeasi pozitie si pornesc in miscarea de rotatie in acelasi timp,
putem spune ca cele doua grafice sint in faza. In acest caz defazajul este: =0
Observatie:
- doua semnale sinusoidale sint in antifaza daca defazajul intre ele este de = 180 ( )
- un semnal sinusoidal fata de un semnal cosinusoidal este defazat cu = 90 ( /2).
In acest caz se spune ca cele doua semnale sint in cuadratura de faza.
Relatii trigonometrice intr-un triunghi:
Din triunghul dreptunghic format in cercul trigonometric de proiectiile razei R pe axele X ;
Y si axul tangentei, putem scrie relatiile:
c
a
b
cos
a
c
tg
b
sin
a
c
-1
-1
sin
+1
cos
tg
DSNA ORADEA
AT. PNA.
10
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Decibelul , este a zece parte din Bel, care este un raport logaritmic intre doua marimi
fizice
In electronica prin decibel se defineste amplificarea (dB) sau atenuarea(-dB) unui sistem.
Simbolul este dB.
P1
W
P2
P1
dB 10 log
W
P2
U1
dB 20 log
V
U2
I1
dB 20 log
I
I2
B
log
20dB
A1
-3dB
MIX
-10dB
FILTR
30dB
A2
Nr. dB
Multiplicator in P
Multiplicator in U(I)
0
1
1
3
2
1,4
6
4
2
10
10
3,2
20
100
10
30
1000
32
40
10000
100
AT. PNA.
11
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Propagarea undelor electromagnetice inr-un ghid de unda ideal se face cu viteza luminii
(300.000km/sec).Unda electromagnetica este o unda sinusoidala (cosinusoidala). Cind propagarea
are loc intr-un mediu , de exemplu cablu coaxial , viteza de propagare se reduce.
Drumul parcurs in vid este: S1 = c t
Drumul parcurs in cablu este: S2 = v t
Defazajul se produce datorita diferentei de drum S1 S2
Se noteaza cu
k
v
; coeficient de scurtare
c
Marimea defazajului depinde de lungimea fizica a cablului. Intre lungimea fizica si lungimea
electrica exista o diferenta , datorita vitezei de propagare in vid si intr-un material cu o anumita
permeabilitate. Aceasta diferenta este exprimata prin coeficientul de scurtare, sau coeficient de
velocitate. La cablele coaxiale uzuale de 50 -75 coeficientul de scurtare este de k = 0.66.
Defazajul introdus de un segment de cablu coaxial, in functie de lungimea electrica se poate vedea
din figura. Defazajul apare intre semnalul de intrare si cel de la iesirea segmentului de cablu, si se
datoreaza intirzierii semnalului datorita reducerii vitezei de propagare a undei in cablu.
Lungimea electrica
x F = c; de unde :
(m, Hz, 300.000m/s)
/2
= c /F;
F=c/
/4
e = x 0.66
3/4
0
0
DSNA ORADEA
90
180
270
360
AT. PNA.
12
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Z=
/4
Zin=0
Zin=Zc
Zin=
Zc2
Zt
Zc
Zt
Domeniul de utilizare:
-
DSNA ORADEA
AT. PNA.
13
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
/4
1
50
100
50
/4
3
100
/4
50
50
1
/4
100
/4
1
50
3
50
AT. PNA.
14
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
R
50
/4
/4
3
R
1
R=50
50
3
3/4
/4
R
4
180
/4+/2
Proprietati:
DSNA ORADEA
AT. PNA.
15
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
2.10.1.PARTILE COMPONENTE:
NOTA:
La iesirile E (de insumare), si D (de diferentiere ) se obtin doua semnale in cuadratura de faza (90 ),cu
amplitudine reglabila din fazorul diferential D01.
Sensurile de deplasare a vectorilor : + sensul trigonometric (contrar acelor de ceasornic)
B1
/4
R 100
C1
D01
/4
RE
/4
/4
E
6/4
/4
B2
RE
D
3/4
RD
RD
C2
DSNA ORADEA
AT. PNA.
16
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
-Definitii:
-purtatoarea: semnalul de radiofrecventa ca unda sinusoidala P
-semnalul modulator; semnalul care contine informatia M
-modulatia; modificarea unui parametru a undei sinusoidale a purtatoarei P in functe de
semnalul modulator M care contine informatia.
Dupa parametrul , care se modifica in timp, in functia de semnalul modulator deosebim:
-modulatia de amplitudine, MA, cind semnalul purtatoarei P , are amplitudinea variabila
in functie de semnalul modulator M , restul parametrilor purtatoarei ramin neschimbati
(frecventa, faza).
-modulatia de frecventa MF , cind frecventa semnalului purtatoare P se modifica
in functie de semnalul modulator, M , amplitudinea ramine constant.
Modulatia de amplitudine
A Ao cos t
P
mAo
mAo
cos( )t
cos( )t
2
2
BLI
BLS
Y max Y min
100
Y max Y min
(%) (1.)
AT. PNA.
17
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Fp-Fm
Fp
Fp+Fm
Fp-Fm2 Fp-Fm1
Fp
Fp+Fm1 Fp+Fm2
M
Ymin
Ymax
AM
FM
DSNA ORADEA
AT. PNA.
18
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
In care:
Im
Im Im o Im sin t Im o 1
sin t Im o 1 m sin t ,
Im o
Im
unde termenul
m si se numeste gradul de modulatie
Imo
iar este pulsatia semnalului modulator.
Aceasta este ecuatia amplitudinilor, adica ecuatia anvelopei de modulatie. Prin urmare valoarea
instantanee a curentului modulat este exprimata prin relatia :
i Im o1 m sin t sin ot
sin
2
2
DSNA ORADEA
1
1
sin
cos cos
2
2
2
2
AT. PNA.
19
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
al doilea termen contine produsul sinusurilor. Aplicind notatiile obisnuite din trigonometrie putem
scrie:
ot
: si
2
atunci:
ot t o t
2
2
ot t o t
2
2
de aici
sin t sin ot
1
1
cos o t cos o t
2
2
Acum avem posibilitatea sa exprimam curentul modulat sub forma unei sume de trei termeni
sinusoidali:
m
m
Im cos t Im cos t
2
2
m
m
Im sin 2 fot Im cos 2 fo F t Im cos 2 fo F ) t
2
2
Fp
i Im sin t
BLI
BLS
Prima sinusoida este unda purtatoare Fp , care dupa cum se vede isi pastreaza constante
frecventa si amplitudinea in procesul de modulatie.
A doua sinusoida are amplitudinea mai mica m Imo /2si frecventa mai mica (fo-F) , si se numeste
banda laterala inferioara BLI -. A treia sinusoida are aceeasi amplitudine ca si a doua, insa o
frecventa mai mare (fo+F), si se numeste banda laterala superioara BLS -.
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
20
Benzile larerale sint dispuse simetric fata de purtatoare , iar amplitudinile lor nu depasesc
jumatatea din amplitudina purtatoarei. Modulatia are loc prin batai intre purtatoarea si benzile
laterale.
3.2. Reprezentarea grafica a modulatiei AM
F frecventa modulatoara
Benzile laterale
F frecventa purtatoare
Semnalul modulat
DSNA ORADEA
AT. PNA.
21
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Fp-Fm
Fp
Fp+Fm
BLI
BLS
Fp m
m
( Fp Fm) ( Fp Fm)
2
2
2
P
DSNA ORADEA
BLS
BLI
AT. PNA.
22
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Fp m
m
m
m
( Fp Fm1) ( Fp Fm 2) ( Fp Fm1) ( Fp Fm 2)
2
4
4
4
4
Fp-Fm
BLS
Fp
Fp+Fm
DSNA ORADEA
BLI
Fp-Fm2 Fp-Fm1
Fp
Fp+Fm1 Fp+Fm2
AT. PNA.
23
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
B
1
B
2
+
Daca B1+B2 = P
avem m=100%
P
Pmax
Pmed
Pmin
Benzi laterale
Vectorul P se roteste cu = 2 Fp; iar vectorii B ai benzilor laterale se rotesc cu + respecriv cu -=2 Fm
DSNA ORADEA
AT. PNA.
24
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Fp
mixer
Fp-Fm
Fp
Fp+Fm
Fm
BL
P
De aici se poate trage concluzia : gradul de modulatie este direct proportional cu puterea
din benzile laterale (respectiv cu puterea semnalului modulator, si este invers proportionala cu
puterea in purtatoare.
DSNA ORADEA
AT. PNA.
25
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Ymax
Y max Y min
100
Y max Y min
(%)
Ymin
ms
L
Y
GND
DSNA ORADEA
AT. PNA.
26
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
-Metoda modulometrului:
Modulometru este un instrument cu ajutorul caruia se poate determina direct gradul
de modulatie a unui semnal RF modulat in AM. Moduloscopul contine un detector dublu, primul
detecteaza purtatoarea , si la iesire furnizeaza o componenta de curent continu, proportionala cu
nivelul purtatoarei, iar celalalt detector detecteaza semnalul modulator AF, si la iesire furnizeaza o
componenta de curent continu, proportional cu nivelul semnalului modulator AF. Cele doua
semnale intra intr-un bloc de calcul analogic (digital), si la iesire pe un instrument analogic (digital)
se poate citi direct gradul de modulatie m.
3.9 Banda ocupata de un semnal AM, in spectrul de frecventa
Conform Regulamentului International a Radiocomunicatiilor, banda ocupata din spectrul de
frecventa de o emisie radio, reprezinta , largimea de banda din spectru in care se afla 99% din
puterea totala radiata de RF. Putera medie radiata sub limita inferioara si peste limita superioara a
benzii ocupate este egala cu 0,5% din puterea medie radiata. Notiunea de banda ocupata este aratata
in figura alaturata.
Banda ocupata
f
P=0,5%
P = 99 %
P=0,5%
AT. PNA.
27
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
28
4.ANTENE
(P / Pref)
(U / Uref)
(dB): dBi - pentru referinta ,antena izotopica
dBd sau dB - pentru referinta ;dipol simplu
Cistigul in putere a unei antene , este raportul densitatii de putere furnizate de cele doua
antene ( referinta si antena masurata ), la locul receptiei., la o putere de emisie identica.
Gant
Sant
;
Sref
Gant (dB ) 10 lg
Sant
Sref
sau
unde: Sant
Sref
Observatie:
Cistigul antenei, definit cu antena dipol simplu ca referinta, este mai mic de 1,64
ori respectiv cu 2,13 dB fata de o antena cu referinta de antena izotopica , pentru ca antena dipol
simplu are un cistig de 1,64 ori fata de antena izotopica.
DSNA ORADEA
AT. PNA.
29
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
4.3. DAIGRAME DE DIRECTIVITATE.
=0
E
270
90
0
90
180
180
in coordonate carteziene
=0
E
270
90
90
180
180
DSNA ORADEA
AT. PNA.
270
360
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
30
U max Im ax
U min
Im in
Zant
Zc
daca.....Zant Zc
si
VSWR
Zc
Zant
daca......Zant Zc
DSNA ORADEA
AT. PNA.
31
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
In cazul dezadaptarii totale (grosolane), la capatul liniei este intrerupere sau scurtcircuit,
valoarea VSWR-ului este:
VSWR =
In cazul adaptarii pe linie exista numai unda progresiva de la generator spre sarcina.
Pe linga VSWR se mai defineste coeficientul de reflexie (r) ce apare la sarcina terminala, care este
in legatura strinsa cu VSWR-ul.
VSWR 1
| r |
VSWR 1
Exprimat cu impedante:
r
Zant Zc
Zant Zc
VSWR
Pr ef
Pdir
iar r
1
Pr ef
Pdir 1
6. EXERCITII:
DSNA ORADEA
AT. PNA.
32
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
1.
Pref=1W; Pdir=20W VSWR = ?
Pr ef
1
0,05
Pdir 20
VSWR
0,05
1-
0,005
1,22
1,56
0,78
______________________________________________________________________
2.
VSWR = 1,15max; Pdir =20W; Pref =?
Pr ef
VSWR 1
| r |
Pdir
VSWR 1
1,15 1
1,15 1
0,15
2,15
_______________________________________________________________________
3.Cit este VSWR ul ?
Zc=50
Zs= a). 25
b). 100
a).
VSWR
Zo 50
2
Zs
25
b).
VSWR
Zs 100
2
Zo
50
DSNA ORADEA
Zg = 50
L= / 4
Zc=75
Zs= ?
AT. PNA.
Zc
Zg Zs
33
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Zs 50 75; de unde Zs 50 75 2 si Zs
75 2
5625
112,5
50
50
_______________________________________________________________________________
5.Ce lungime fizica are un cablu coaxial / 4 la frecventa F= 110MHz, daca coeficientul de
scurtare k = 0,66 ?
c F unde c 300.000km/sec; F (Hz); (m)
c 300,000 10 3
2,72m
F
110 10 6
2,72
lc k /4 0,66
0,448m 44,8cm
4
________________________________________________________________________________
6.Ce lungime are segmentul de cablul coaxial care introduce un defazaj =15, la frecventa
de 110MHz ?
Se stie ca un segment de cablu coaxial cu o lungime de /4 introduce un defazaj de 90 ( / 4),
De la exemplu anterior cunoastem lungimea fizica lc = 44,8cm, frecventa fiind similara.
Putem scrie:
44,8 cm .90
x cm .15
de unde
44,80 15
7,45cm
90
7.Care este puterea aparent radiata PPAR la un emitator de o putere P = 20W, care lucreaza pe
o antena cu cistig Gant = 9dB, iar pierderile pe fiderul antenei sint de 3dB ?
G =9dB
AT.
PNA.
DSNA ORADEA
TX
20W
A= -3dB
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
34
7. PRINCIPII ILS.
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
35
semnalului receptionat din cele doua loburi radiate ,va fi determinata de lobul din stinga (sau
dreapta), si va predomina unul din semnale (E90 sau E150). E90 este diferit de E150.
Dezavantajul acestui principii este dictat de egalitatea stricta a puterilor radiate in cele doua
loburi si de probleme de sincronizare a celor doua emitatoare de 90 si 150 Hz, precum de
stabilitatea in timp a acestor parametrii.
150Hz
TX1-150
TX2- 90
PDA
90Hz
AT. PNA.
36
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
7.2.2. Diagrama de radiatie CSB (P+BL) si SBO (BL) cu doua antene elementere
CSB
(P+BL)
30
SBO (BL)
CSB
- SBO(BL)
SBO
30
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
37
A1
6/4
A2
CSB (P+BL)
SBO (BL)
La sistemul NULL REFERENCE sint radiate in spatiu doua diagrame ; o diagrama cu maxim ce
coincide cu axul geometric a pistei si care radiaza semnalul CSB (P+BL), si o alta diagrama cu doi
lobi, cu minimul pe axul pistei, ce radiaza semnalele SBO (BL), in A1, si SBO(BL) in A2 (defazat
cu /2 , (180).Exista mai multe moduri de realizare practica a acestor diagrame; cu dipoli
colineari, cu 3 antene cu reflector parabolic (ILS Thomson CSF LS371), dar principiul este aceeasi.
Observatie:
Minimul diagramei CSB (P+BL) se afla la 30, si coincide cu maximul diagramei SBO (BL).
Alimentarea antenelor A1, A2, se face printr-o punte 64, aplicind la intrarea 1 semnalul
CSB (P+BL), si pe intrarea 2 semnalul SBO (BL). Se poate observa ca antena A1 este alimentata
prin laturile 1-3 ( / 4) cu semnalul CSB, si prin 2-3 ( / 4), cu SBO (BL). Abntena A2 prin
laturile 1-4 ( / 4), cu semnalul CSB (P+BL), si prin 2-4 (3 / 4), cu semnalul SBO (BL). Acesta
latura introduce un defazaj intre A1 si A2 pe traiectul de SBO(BL) de /2 , (180).
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
38
RX
ILS
u (t ) E sin t
Fie o pereche de antene A1;A2 simetrica, alimentate cu CSB, cind RX se afla lateral axului
la un unghi .
uA1
12(t ) E sin(t
)
x
D/2
A2
RX
DSNA ORADEA
AT. PNA.
39
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
D
sin
2
2
2 D
x
sin
2
x
2 D
uR (t ) u1 u 2 2
E sint cs K cos 2 sin
Cos( sin )
0
1
15
0,68
30
0
45
60
75
-0,6 -0,9 -0,99
90
-1
15
30
45
60
75
90
105
180
DSNA ORADEA
165
150
135
120
AT. PNA.
40
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Daca D= 2
Diagrama devine la forma de mai jos
15
30
45
60
75
90
105
180
DSNA ORADEA
165
150
135
120
AT. PNA.
41
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Daca la sistemul de doua antene se aplica un reflector , radiatia din spate este suprimata, iar
diagrama devine:
15
30
45
60
75
90
105
180
165
150
135
120
AT. PNA.
42
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
D
sin
K sin
D
sin
2
a) daca D=;
sin( sin )
90
0
2 D
D
sin
sin
2
60
0,42
45
0,8
30
1
15
0,7
0
0
-15
-0,7
-30
-1
AX
DSNA ORADEA
-
AT. PNA.
+
43
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
-30
30
-90
+90
AX
-30
30
+
-
c)daca D=k
DSNA ORADEA
AT. PNA.
44
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
AX
-30
30
M90 M150
M150 M90
0,4
0,2
0,155
2 =latime fascicol
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
45
Intr-un punct oarecare raportul in dB intre gradul de modulatie cel mai puternic si cel mai slab
de exemplu in stinga axului m90 m150.
Putem scrie:
m 1
m90
20 log
20 log
m150
m 1
A2
2m 2m
A1
20 log
A2
2m 2m
A1
A2
A1
A2
A1
In sectorul de 90Hz
m90
2m DDM
20 lg
20 log
m150
2m DDM
In sectorul de 150Hz :
m150
2m DDM
20log
20 log
m90
2m DDM
iar cind DDM 0,155 , la latime de sector
avem;
0,4 0,155
0,555
20 log
20 log
7,2dB
0,4 0,155
0,245
2 , 265
m150
2,265
m90
m90 m150 0,4 m150 2,265m150 0,4 SDM
0,4
m150
12,25%
3,265
m90
27,75% in sectorul 90, si invers in sectorul 150
8. ECUATII DE CIMP
AT. PNA.
46
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
La acest semnal cele doua frecvente de modulatie fm1 si fm2 sint in faza
mA
4
mA
4
mA
4
mA
4
fo-fm2
fo-fm1
fo
fo+fm1
fo+fm2
mA
mA
mA
mA
cos m1 t
cos m2 t
cos m1 t
cos m2 t
4 4
4 4
banda laterala inferioara
BLI
DSNA ORADEA
AT. PNA.
47
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
mA
4
mA
4
mA
4
fo-fm2
fo-fm1
fo
fo+fm1
mA
4
fo+fm2
defazaj
cu
u (t ) A m cos m1t m cos m 2 t
mA
mA
mA
mA
cos m1 t
cos m 2 t
cos m1 t
cos m 2 t
4 4
4 4
banda laterala inferioara
BLI
DSNA ORADEA
AT. PNA.
48
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
mA
4
fo-fm2
mA
4
fo-fm1
mA
4
fo
fo+fm1
mA
4
fo+fm2
defazat cu
semnalul
SBO
u (t ) A m cos m1t m cos m 2 t cos t
mA
mA
mA
mA
cos m1 t
cos m 2 t
cos m1 t
cos m 2
4 4 4 4
banda laterala inferioara
BLI
AT. PNA.
49
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
CSB (P+BL)
A2 A1
A0
Fp-150 Fp-90
Fp
A1
A2
A1
Fp+90 Fp+150
A1
A0
Fp-150 Fp-90
A1
Fp
A1
Fp+90 Fp+150
A2
A1
A0
Fp-150 Fp-90
A1
Fp
A2
Fp+90 Fp+150
SBO (BL)
-A2 A2
Fp-150 Fp-90
Fp
A3
-A3
Fp+90 Fp+150
Fp-150 Fp-90
Fp
Fp+90 Fp+150
A2
-A2
Fp-150 Fp-90
-A2 A2
Fp
Fp+90 Fp+150
REZULTANTA
Fp-150 Fp-90
Fp
STINGA
DSNA ORADEA
Fp+90 Fp+150
A1
A1
Fp-150 Fp-90
A0
Fp
AX
A1
A1
Fp+90 Fp+150
Fp-150 Fp-90
Fp
Fp+90 Fp+150
DREAPTA
AT. PNA.
50
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
STINGA
AX
A1 A2 A1 A2
;
A0
A0
2 A2
A1 A2
A2
DDM
2
2m
A0
A0 A1
A1
DDM m150 m90
DREAPTA
DDM 0 ;
A1 A2 A1 A2
A0
A0
A2
2m
A1
SBO
A1 A2
A1
A2
A2
A2
m90
m90 m 1 1
m 1
A0
A0
A1
A
1
A1
CSB
A1 A2
A1
A2
A2
A2
m150
m150 m 1
1
m 1
A0
A0
A1
A1
A1
DDM 2m
DDM 2m
PSBO
K PSBO ;
PCSB
ASBO
cos
ACSB
cos 1
Notam cu:
-P amplitudinea purtatoarei
-F amplitudinea semnalului in SBO ( BL) in faza cu P (F=mP) m = gradul de modulatie
-F amplitudinea semnalului in SBO (BL) in opozitie de faza cu P
t 90
DSNA ORADEA
F F' F
F'
F
1 m 1
P
P
F
F'
AT. PNA.
51
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
si
t 150
F F' F
F'
F
1 m 1
P
P
F
F
'
daca :
F F
DDM 2m
F
F'
SDM 2m
F F
DDM 2m
SDM 2m
F'
F
Aliniamentul este definit de directia de nul a diagramei antenei laterale, aliniamentul spus:
NULL REFERENCE
CONDITII PENTRU ALEGEREA RAPORTULUI
F'
F
0,387
F
0,4
F'
0,387
F
DSNA ORADEA
AT. PNA.
52
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
2m
ILS
F'
0,1 0,3 1
F
ID
A3
deci
F'
1,5
F
deci
0,4
F'
1,5
F
DSNA ORADEA
AT. PNA.
CSB
SBO
(90 -150)
SBO
90 -150
90
MOD
Reglaj
putere
SBO
SBO
53
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
CSB
-SBO
(-90 150)
150
Reglaj
balans
90
Reglaj
Putere
CSBSBO
TX
SBO
150
Faza C/SB
9.2.
DSNA ORADEA
AT. PNA.
54
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Fc
Fc +90 +150
CB
CSB
A1
SBO
-90
-150
-90+150
-90
WB
+150
-90+150
CB
A2a
-90+150
SB
DB
SB
90
150
A2b
RF
+90-150
DB
SDM
BB
DDM
(punte de divizare).
(punte de balans).
(punte de latime).
(punte de RF).
AT. PNA.
55
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Pentru asigurarea acoperirii, in cazul sistemului ILS bifrecventa (pe doua frecvente), in spatiu
se radiaza doua radiatii:
-radiatia directiva, care asigura acoperirea in sectorul de +/-10 produsa de purtatoarea FD
-radiatia clearance (de acoperire), care asigura acoperirea in sectorul de +/-35 produsa de
purtatoarea FCL
doua frecvente purtatoare FD si FCL sint decalate intre ele cu f =5 18Khz,
deci ele nu se combina vectorial in spatiu.
OBSERVATIE: cele
AX
25NM
S=a+b
17NM
17NM
b
35
10
10
35
Aceasta acoperire poate fi asigurata cu puteri radiate extrem de mari. Datorita folosirii antenelor
directive ( parabola sau perechi de antene Yagi colineari ), cu cistig mare, se asigura in directia
principala de radiatie (care coincide cu axul pistei) ,o putere aparent radiata ERP mare, la o
putere de emisie relativ mica, care asigura acoperirea in sectorul de +/- 10, totodata reduce
efectul negativ a reflexiilor asupra aliniamentului , diagrama de radiatie fiind ingusta .
Problema asigurarii acoperii devine dificila in sectorul de + /- 35, datorita directivitatii
pronuntate a sistemului de antene pentru semnalul directiv. Pentru asigurarea acoperirii cerute
de norme, in acest sector se radiaza un semnal de acoperire CLEARANCE -, pe o alta
frecventa FCL
Cele doua semnale FD si FCL sint receptionate de receptorul ILS de bord. La detectie
semnalul detectat are urmatoarea forma;
S
Fd 2 Fcl 2
Cele doua frecvente purtatoare se afla in banda de trecere a receptorului ILS de la bord ,iar in
semnalul detectat va predomina totdeauna radiatia cea mai puternica in functie de pozitia
avionului. Acest efect poarta denumirea de efect de captura (receptorul capteaza semnalul
cel mai puternic.
DSNA ORADEA
AT. PNA.
56
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
CSB
(P+BL)
CLEARANCE
30
SBO (BL)
- SBO(BL)
30
FD=Fnom+/2
35
FCL=Fnom-/2
10
10
35
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
57
Dupa cum se vede din diagramele de radiatie , pentru obtinerea informatiei de stinga - dreapta
este necesara existenta urmatoarelor situatii de faza:
-in semnalul CSB tonurile de 90 si 150Hz sint in faza
-in semnalul SBO tonurile de 90 si 150Hz sint in antifaza (decalate cu )
-in semnalul SBO tot spectrul este defazat cu fata de SBO
Pentru reglarea fazei se procedeaza in felul urmator:
-se intercaleaza in traiectul SBO un segment de cablu coaxial de /2
-se pune un RX ILS (PIR) pe borna de masura latime (la 105m fata de AX in pragul
pistei
-se regleaza din fazorul faza generala , pentru a obtine un DDM=0 pe PIR.
ILS
LLZ
105m
CSB
SBO
/2
105m
PIR
DDM=0
AT. PNA.
58
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
unda directa
RX
unda reflectata
E ( ) sin
2H
sin
m
4H
DSNA ORADEA
AT. PNA.
59
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
=0
3
=
2
=0
1
FAZA
=1
0
1
0
3
=1
DSNA ORADEA
AT. PNA.
60
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
SBO
(BL)
A2
2H
CSB
(P+BL)
H
150Hz
A1
latime
CSB(P+BL)
SBO (BL)
-SBO (BL)
=0
0,3
1,75
150Hz
DSNA ORADEA
90Hz
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
61
Aliniament
real
Aliniament teoretic
AT. PNA.
62
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Radiatia
directivaa
Retelei M
Dupa cum se vede radiatia in imediata apropiere a solului ( in sectorul 0 - 0,3 ), se reduce la
minim. Densitatea de cimp in acest sector este asigurata de radiatia CLEARANCE.
13. RETEAUA M
Sistemul radiant la un ILS GP tip reteaua M se compune din 3 antene ; A1; A2; si A3. Aceste
antene sint alimentate intr-o relatie de amplitudine faza , bine definita, conform tabelelor de
mai jos, printr-o retea,- denumita reteaua M.
0,3
CSB
SBO
CL
A1
M
2
A2
A3
AT. PNA.
63
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
OBS:
Raport Amplitudine 2 =6,8dB in putere
2H
A1
H
CSB (P+BL)
Ampli.
Faza
A1
2
0
A2
1
A3
0
0
A1
A2
A3
SBO (BL)
Ampli.
Faza
1
2
0
1
CL (CLEARANCE)
Ampli.
Faza
A1
1
0
A2
0
0
A3
1
0
DSNA ORADEA
AT. PNA.
64
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
0,24
A1
A2
0,12
A3
0,7
OBSERVATIE:
-datorita inaltimilor diferite (h; 2h; 3h ) cele trei antene au diagrama de radiatie diferita in plan
vertical.:
- A1 are un maxim pe directia .
- A2 are un minim pe directia .
- A3 are un maxim la 0,3 si un maxim defazat cu ,la . si un al treilea
maxim la 1,70 .
-cele trei antene electric si mecanic sint perfect identice.
DSNA ORADEA
AT. PNA.
65
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
A1 -H
A2 2H
A3 3H
DSNA ORADEA
AT. PNA.
66
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
A1
REZULTANTA CSB
A2
2
OBSERVATIE:
Conform tabelului pentru semnalul CSB :
A1 se alimenteaza cu o amplitudine 2 , cu defazaj null
- A2 se alimenteaza cu o amplitudine1, cu defazaj ,
- A3 nu se alimenteaza cu CSB.
(acest lucru se poate observa comparind diagrama de radiatie a antenelor A1, A2, A3 cu diagrama CSB, unde
diagrama A2 este rasturnata cu 180.)
DSNA ORADEA
AT. PNA.
67
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
A3
A2
A1
REZULTANTA SBO
OBSERVATIE:
Conform tabelului pentru semnalul SBO
A1 se alimenteaza cu o amplitudine 1, cu defazaj
- A2 se alimenteaza cu o amplitudine 2, cu defazaj null,
A3 se alimenteaza cu o amplitudine 1 cu defazaj .
(acest lucru se poate observa comparind diagrama de radiatie a antenelor A1, A2, A3 cu diagrama SBO, unde
diagrama A1 si A3 sint rasturnate cu 180.)
la Rezultanta se obsearva reducerea puternica a radiatiei in zona de sub linia pantei , in special in
sectorul 0 -0,3, si rasturnarea in sectorul de deasupra liniei pantei ( si 2), datorita defazajului. (a se vedea
rezultanta de la CSB), necesara formarii vectoriale in spatiu a informatiei sus jos .
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
68
A1
A3
REZULTANTA CL
OBSERVATII:
Conform tabelului pentru semnalul CL
A1 se alimenteaza cu o amplitudine 1, cu defazaj null.
- A2 nu se alimenteaza
A3 se alimenteaza cu o amplitudine 1 cu defazaj null.
(acest lucru se poate observa comparind diagrama de radiatie a antenelor A1, A2, A3 cu diagrama SBO, unde
diagrama A1 si A3 )
- la Rezultanta se obsearva reducerea puternica a radiatiei in zona liniei de panta .
- radiatia CL este de natura P+BL, decalata in frecventa cu F, modulat cu m=55% pe 150Hz, si 25% pe
90Hz
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
69
CL
CSB
SBO
DSNA ORADEA
2
AT. PNA.
0,3
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
70
OBSERVATIE:
- radiatia directiva (realizata de CSB si SBO) are o intensitate redusa in sectorul de 0 0,3, ceea ce este
completata cu radiatia CL
CLEARANCE
DIRECTIV
DDM
0,220
0,2
0,175
0,1
0,3
OBSERVATIE:
-variatia in DDM pina la valoarea 0,175 este lineara ( pina la 0,220).
-sub linia de panta , predomina semnalul F CLEARANCE
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
71
DSNA ORADEA
AT. PNA.
72
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
CSB (P+BL)
A2 A1
A0
Fp-150 Fp-90
Fp
A1
A2
A1
Fp+90 Fp+150
A1
A0
Fp-150 Fp-90
A1
Fp
A1
Fp+90 Fp+150
A2
A1
A0
Fp-150 Fp-90
A1
Fp
A2
Fp+90 Fp+150
SBO (BL)
-A2 A2
Fp-150 Fp-90
Fp
A3
-A3
Fp+90 Fp+150
Fp-150 Fp-90
Fp
Fp+90 Fp+150
A2
-A2
Fp-150 Fp-90
-A2 A2
Fp
Fp+90 Fp+150
REZULTANTA
Fp-150 Fp-90
Fp
Fp+90 Fp+150
A1
A1
Fp-150 Fp-90
SUS
A0
Fp
A1
A1
Fp+90 Fp+150
Fp-150 Fp-90
AX
Fp
JOS
AT. PNA.
Fp+90 Fp+150
73
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Detectorul de cimp -NF- serveste la controlul aliniamentului AX de panta. Este amplasat in fata
antenei ILS GP la o distanta L bine definita .
Amplasarea detectorului NF.
In punctul unde este aplasat detectorul de cimp NF , A1 are un maxim; A3 are un maxim in
opozitie de faza () , iar A2 are un minim, deci A2 nu are nici o influenta. Detectorul deci
lucreaza numai cu semnalul CSB (P+BL) celalalte semnale se anuleaza.
La NF, semnalele emise de A1 si A3 ajung in antifaza , deci drumul A3P este mai lung decit
A1P cu / 4. ( teoria amplasarii lui NF de a nu avea semnal CL in punctul P).
Daca aproximam A1A3P ca fiind dreptunghic, atunci avem:
2 2
D D 2h
2
h
D+/2
A3
D 2 D
cum D
A2
A1
4h 2
2
4
2
4
D 2 4h
; putem
NF
SBO
SBO
SBO
SBO
2-2=0
anifaza.
Se
anuleaza.
1
2
1
CL
0
CL
CL
1
0
0
0
1
0
se pozitioneaza
NF,
pentru
anulare
1-1=0
CSB
CSB
0
CSB
2
0
1
0
0
2-1=1; (antifaza)
cu acest semnal
lucreaza NF.
DSNA ORADEA
AT. PNA.
4h 2
scrie :
74
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Din cauza ca pilonul de ILS GP poate fi instalat numai lateral pistei, un observator aflat in
pragul pistei in AX va avea de parcurs drumuiri diferite la cele trei antene, ceea ce inseamna un
defazaj intre cele trei antene in punctul observatorului. Pentru eliminarea acestui neajuns cele trei
antene se decaleaza intre ele cu un offset lateral notat cu 1 si 2. Considerentul pentru calcularea
acestor decalaje laterale este anularea diferentei de drum. Se considera ca cele trei antene se afla p
eo raza de cerc cu centrul in axul pistei.
Ca sa nu existe defazaj intre antene trebuie ca L1=L2=L3
2
A3
H
A2
L1
H
L2
A1
H
L3
1
AX
1 1,5 H 2 D
4sin
2 2,5 H 2 D
DSNA ORADEA
AT. PNA.
75
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
16. AMPLASAREA ILS GP
Alegerea aplasamentului ILS GP in stinga sau dreapta pistei se face pe partea cea mai degajata .
Distanta L la care se amplaseaza ILS GP de la pragul pistei, depinde de unghiul de panta ales,
precum si de inaltimea de luarea deciziei TCH , care depinde de categoria ILS-ului.
Conform OACI ANEXA 10. TCH ul pentru diferite ctg. de ILS este:
CTG.I.
TCH =15+/- 3m
CTG.II.
TCH =15+3m;-0m
CTG.III.
TCH =15+3m;-0m
4
P1
Po
P2
2,5
Pista -PDA
Ant.GP
TCH=15m
pragul PDA
Din figura se poate observa cum se modifica pozitia antenei ILS GP fata de pragul pistei in functie de unghul .
( Po pentru un unghi = 3; P1, pentru un unghi =2,5; iar P2, pentru un unghi =4).
AT. PNA.
76
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
VARIANTA 1. TIP.:___________________
CD
W3
CSB
A
U3
A1
U4
A2
CD
SBO
CC
CD
W4
OH2
A3
W7
CL
W5
SECVENTE DE FAZARE:
-1. FAZA A2;
-2.FAZA A1/ A2
-3. FAZA A1;
-4. FAZA A1 /A3;
-5. FAZA A2 / A3
DSNA ORADEA
AT. PNA.
77
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
VARIANTA 2. TIP:________________
CL
COUPLER
Z3
A3
Z10
DIVIDER
Z11
SBO
SBO
DIVIDER
Z13
Z7
COUPLER
A2
CSB
Z2
Z6
A1
Z9
Z12
Z14
SECVENTE DE FAZARE:
1.
2.
3.
4.
A1 / A3; PE SARCINA
FAZA A1 / A2; A3 PE SARCINA, SE REGLEAZA FAZA CU Z14
FAZA A1 / A3; A2 PE SARCINA, SE REGLEAZA FAZA CU Z13
VERIFICARE FAZA A1; A1 / A3 PE SARCINA
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
78
CL
COUPLER
D02
D06
A1 / A2
SBO
DISTRIB.
D03
COUPLER
D04
FazaA2
CSB
DISTRIB.
D01
COUPLER
SECVENTE DE FAZARE:
1. FAZARE GENERALA A1.
2. FAZARE A1 / A3 ; A2 PE SARCINA, TXCL.OFF;/4 D05
3. FAZARE A1/A2; A3 PE SARCINA D06, D04
DSNA ORADEA
AT. PNA.
79
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
VARIANTA 4. THOMSON LS371 (VECHI).
CL
COUPLER
6/4
DISTRIB.
D02
COUPLER
6/4
A3
D05
Faz.gen
TX1
D06
A3A1/A2
DISTRIB.
D03
SBO
COUPLER
6/4
COUPLER
6/4
A2
D07
Faz.gen
TX2
D04
A2
DISTRIB.
D01
COUPLER
6/4
D05
A1/A3
COUPLER
6/4
CSB
DSNA ORADEA
A3
AT. PNA.
80
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
V1
=90
Un defazaj diferit de 90
DSNA ORADEA
Un defazaj de 90
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
81
Se opresc emitatoarele
semnalul CL se pune pe sarcina la intrarea in CD, atit cablul cit si intrarea in CD(J02)
se deconecteaza punctul 65 (D05) si se pune cite o sarcina pe cablu si pe punctul 65.
in punctul J44 se pune o sarcina , pentru a nu emite antena A2.
se coboara cablul de la antena A3 , pina la antena A1, si se cupleaza pe una din intrarile
puntii 6/4.
Din iesirea CD - A1
Spre A1
Din iesirea CD - A3
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
82
CL pe sarcina
Emitatoarele oprite
A3 pe sarcina la iesirea din CD (J21).
Se deconecteaza de la D05 cablul in ptc.65 si terminam cablul si puntea cu cite o sarcina
(fara BL (SBO)
Se deconecteaza de la D04 cablul din punctul 45 si terminam cablul si puntea cu cite o
sarcina (fara BL (CSB) pe A2.
Deconectam cablul antenei A3 de la puntea 6/4, si cuplam in locul lui pe punte , cablul
coaxial al antenei A2 pe care l-am coborit de la A2.
Iesirea puntii, ca si in cazul fazarii A1 / A3, iesirea puntii 6/4 ramine conectata la
dipolul A1.
Se porneste un emitator si se regleaza 0 DDM pe PIR din fazorul D06, semnalul se i-a
tot din antena detectorului AX.
Oprim emitatorul , scoatem segmentul /4 din traseul BL (SBO), cuplam cablul BL
(SBO) la loc (J22), pornim emitatorul , si citim pe PIR un semnal predominant in
150Hz.. daca nu este asa , inseamna ca trebuie intervenit asupra lungimii cablului BL
(SBO) sau a lungimii cablului ce merge spre A2 (se lungeste sau se scurteaza cu /2.
(180 )., si se reface fazarea.
Se face o verificare si pe celalalt emitator . valorile trebuie sa fie identice (cablele si CD
sint comune).
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
83
Se opreste echipamentul
Se pune CL pe sarcina (min3W), la intrare in CD(J02), atit cablul cit si intrarea in CD.
Se introduce in traiectul BL (SBO) la intrarea in CD.(J02) segmentul de cablu /4
Se deconecteaza ptc.65.(D05) si se pune pe sarcina , cablul si puntea in ptc.J44 / A2 se
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
84
Se opreste echipamentul
Segmentul de cablu /4 pe BL (SBO) , CL pe sarcina (ca la prima procedura)
Se deconecteaza sarcina de la iesirea spre A2 (J44-A2)si se conecteaza la iesirea din CD
a antenei A3 (J21-A3), antena A3 pe sarcina
Se deconecteaza ptc. 45 de la D04 si se pune pe sarcina
Se deconecteaza ptc.45 de la D04 si se termina cu o sarcina atit cablul cit si puntea (fara
P+BL (CSB) in A2)
Punctul 65 (D05) ramine cu sarcini pe cablu si punte (fara BL (SBO) pe A1).
Se porneste TX1 si se regleaza 0 DDM din D06 in zona 6,5 3,5NM, avionul zburind
la 450m altitudine de la distanta de 18 25km, comunicind permanent distanta si
valorile citite in A. In mod normal nu se mai verifica TX2, distributia fiind comuna.
Se refac circuitele
3. FAZAREA A1
P+BL(CSB) ; BL (CSB)
CL pe sarcina
Segmentul de cablu /4 pe traiectul BL (SBO) la intrarea in CD (J22)
Iesirea din CD pe A2 si A3 pe sarcina
Se porneste emitatorul
Avionul zboara in conditii similare descrisa anterior, si reglam din fazorul D05, pentru
un 0 DDM in special intre 6,5 3,5 NM
Se opreste echipamentul
4.FAZAREA A2
P+BL (CSB); BL (SBO)
DSNA ORADEA
AT. PNA.
85
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
5.FAZA GENERALA
sint emise emnale P+BL (CSB); BL (SBO)
CL pe sarcina
Cablul /4 pe BL (SBO) J22
Scoatem sarcinile de la A3 si A1 si cuplam cablele coaxiale pe pozitiile lor normale spre
antena
Pornim emitatorul TX1, si reglam din fazorul D06 0 DDM, cu avionul aflat la 6,5 3,5
NM
Oprim echipamentul
Se scoate segmentul de cablu /4 din traiectul BL (SBO) si se recupleaza cablul la J22
Se porneste CL
Se recupleaza echipamentul in configuratie normala
6.
STRUCTURA DE ALINIAMENT
Verificarile din zbor , sint zboruri periodice, prin care AACR, atesta functionarea mijlocului
PNA supus verificariii din zbor, la parametii standard conform reglementarilor in vigoare.
Functionarea mijlocului PNA fara atestare , este interzisa prin reglementari .
Periodicitatea verificarilor este data prin Anexa 10.OACI, pentru fiecare mijloc de
radionavigatie NAV, COM, SUR. Pentru sistemul ILS periodicitatea verificarilor din zbor este de
90 +/- 15 zile.
Pregatirea misiunii de verificare din zbor comporta o importanta majora, tinind cont de
pretul de cost ridicat a unei ore de zbor de verificare. (cca 4000$). Optimizarea misiunii de
verificare din zbor din competenta Atelierului PNA, este de dorit. Aceasta optimizare cuprinde mai
multe faze:
19.1.PREGATIREA ECHIPAMENTELOR PENTRU VERIFICARI DIN ZBOR
Pentru reducerea duratei misiunii de verificari din zbor, din partea personalului tehnic de la sol
sint necesare urmatoarele masuri;
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
86
Pentru o evidenta clara a situatiei mijloacelor PNA supuse verificarii din zbor , se tine
evidenta sub forma unui Tabel care este afisat la Sala Tehnica.
MIJLOCUL
PNA
ILS LLZ / GP
I-OD
COM-VHF
DATA VZ
05.06.2001
02.03.2001
DOCUMENT si
EMITENT
TLX 1206930
LRBSYQ
TLX0203935
LRBSYQ
VALABIL PINA
LA :
08.06.2001
OBSERVATII
02.09.2001
Verificarea din zbor se compune din mai multe treceri dupa un zbor instrumental.
-1. Zbor pentru structura: In timpul zborului se comunica de catre inginerul de bord
abaterile aliniamentului de panta la diferite puncte de pe aliniament in functie de distanta fata de
pragul pistei.Valorile se noteaza cu incepere de la distanta de 4-5NM. La finalul trecerii AVO
comunica:
- unghiul mediu de panta.
- abaterea maxima si medie pe diferite zone ( zona I; II; si III). Aceste abateri (oscilatii )
trebuie sa se incadreze in limite prescrise de Anexa 10 OACI.(in A ).
- gradul de modulatie SDM. (in %).
Daca sint abateri majore ce depasesc limitele prescrise se va trece la corectii, tinind cont de
marimea si sensul abaterii. Acest lucru este foarte important, deoarece un reglaj incorect ca marime
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
87
si sens prelungeste inutil durata misiunii. Daca marimile constatate se incadreaza in limite
echipamentul nu se mai regleaza.
-2. Zbor pentru stabilirea latimii de fascicol sus. Se face de obicei pe semisector sus (75A),
zburind pe acest aliniament AVO, comunica abaterile in functie de distanta fata de pragul pistei.
Aceste date se noteaza.
-3. Zbor pentru stabilirea latimii de fascicol jos. Este identic cu a doua trecere. La finalul
trecerii AVO comunica gradul de simetrie si valorile medii gasite in fiecare semisector. Daca
valorile se incadreaza in tolerante, nu se regleaza echipamentul. Daca se constata abateri (sectorul
prea larg sau ingust), se regleaza in sensul solicitat de AVO.
-4. Zbor pentru structura cu inregistrare. In cadrul acestui zbor AVO scoate la inregistrator
graficul de variatie a aliniamentului Ax. In cadrul acesei treceri nu se regleaza nimic la echipament.
-5. Zbor pentru latime cu inregistrare. Se desfasoara similar cu zborul Nr.4.
-6. Zbor pentru alarma Ax 150Hz. Se afiseaza pe monitor alarma Ax 150, dereglind
echipamentul. Daca monitorul este bine calibrat, exista o concordanta intre valoarea afisata la sol si
cea masurata de AVO in A.
-7 Zbor pentru alarma Ax 90Hz. Se afiseaza pe monitor alarma Ax 90, dereglind
echipamentul. Daca monitorul este bine calibrat, exista o concordanta intre valoarea afisata la sol si
cea masurata de AVO in A.
-8. Zbor pentru alarma fascicol. Se afiseaza alarma ingusta la monitor , dereglind
echipamentul Daca monitorul este bine calibrat, exista o concordanta intre valoarea afisata la sol si
cea masurata de AVO in A.
-9. Zbor pentru alarma fascicol. Se afiseaza alarma larga la monitor , dereglind
echipamentul Daca monitorul este bine calibrat, exista o concordanta intre valoarea afisata la sol si
cea masurata de AVO in A.
-10. Zbor pentru verificarea acoperirii .
Nota: avionul de verificare din zbor, in timpul dialogului tehnic cu personalul de la sol, foloseste ca unitate de
masura - A -. Daca echipamentul ILS are sistemul de monitorizare calibrat in DDM, se va face conversia valorilor
DDM in A. Pentru operativitate este recomandabil efectuarea transfaormarilor pentru valori curente sub forma
tabelara.
Urmeaza prereglarea TX2 dupa TX1 (dupa monitoare ) si se trece la verificarea lui TX2,
dupa procedurile de mai sus. In cazul verificarii lui TX2, nu se mai controleaza monitoarele,
acestea fiind comune.
19.4. II. VERIFICARI DIN ZBOR PENTRU ILS LLZ TX.1. si TX 2.
Verificarile din zbor la ILS LLZ , decurg similar ca la GP si etapele sint identice, urmarind
algoritmul de mai sus.
DSNA ORADEA
AT. PNA.
88
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
Nota: daca perioada de 90 de zile este expirata, valabilitatea actului de VZ se poate prelungi cu max. 45 de zile
in urma unui zbor de supravegere.
Nr.
DENUMIREA
MIJLOCULUI
1.1 ILS
1
ILS LLZ
2
ILS GP
3
MARKER
4
MARKER
TOTAL ORE PE
TOTAL ORE PE
MM
OM
OBIECTIV
AN : 2112 din care:
S
1.NAV AIDS
1
1
1
1
4
1440
2
3
1
1
7
364
Tr.
Sm.
VZ
3
4
2
2
11
132
4
6
2
2
14
56
8
12
3
3
26
52
12
16
8
8
44
44
3
3
6
24
Avind datele strinse in Tabelul Nr 1 la finele anului in curs se intocmeste: Planificarea anuala
a lucrarilor de intretinere periodica, in care sint cuprinse pe saptamini (total 52 de saptamini)
echipamente ILS (LLZ ; GP; MM; OM) cu lucrarile periodice aferente Normei, precum si
estimativ, data verificarilor din zbor. Din tabelul Nr 1. Rezulta ca pe an , pentru lucrarile periodice
de intretinere sint necesare 2112 ore , ceea ce inseamna minim 2 persoane la un sistem ILS. Aceste
norme de timp au fost stabilite pentru un ILS LS 371 Thomson CSF.
20.1.PLANIFICAREA ANUALA A LUCRARILOR DE INTRETINERE PERIODICA PNA PE ANUL 2001.
SEMESTRUL I.
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
89
In acest tabel nu se trec lucrarile periodice zilnice. Activitatea zilnica este descrisa in Fisa
postului si in sarcinile de serviciu pentru fiecare loc de munca. In tabelul prezentat sint trecute
echipamentele si utilajele aferente acestora , care fac obiectul documentului ICAO 8071.
5. Telecomanda si telesemnalizarea
6. Verificari si lucrari zilnice : descriere, puncte de reglaj, masura, aparatura necesara.
7. Verificari si lucrari saptaminale: descriere, puncte de reglaj, masura, aparatura
necesara
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
90
15
16 11. Verificari si lucrari anuale: descriere, puncte de reglaj, masura, aparatura necesara.
17
18 12.Lucrari si locuri de reglaje periculoase cu reglaje extrem de delicate
19 13.Verificari din zbor
20 14. Observatii
21
22 15. Amplasarea pe teren (schita)
23 16. Coordonate geografice si alte date utile
Procedurile de la punctele 6 11 si 13, vor fi elaborate sub forma tabelara, dupa modelul anexat
propus si va cuprinde urmatoarele:
Aceste Tabele se vor afla indosariate la fiecare echipament, si vor servi ca un ghid pentru
executarea lucrarilor periodice.
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
91
ZILNICE
SAPTAMINALA
LUNARA
TRIMESTRIALA
SEMESTRIALA
ANUALA
Nr.
Denumirea operatiei
DENUMIREA ECHIPAMENT:
TIPUL SI SERIA
RESPONSABIL DE ECHIPAMENT
ILS LLZ
LS371 / L127
EMR Bodogai Pavel
Locul operatiunii
Marime de regl./masurat si
organul de reglaj
NOTA:
- fiecare FISA se va bifa corespunzator pentru tipul de lucrare ( zilnica , saptaminala etc.)
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
92
-Pentru lucrarile periodice planificate , superioare , pe fise de planificare se va trece numai operatiunile ce se
executa in plus fata de lucrarile mai inferioare:de ex. fata de lucrarile periodice saptaminale planificate pentru
lucrarile periodice lunare planificate, se mai executa urmatoarele operatiuni :
-Evidenta executarii lucrarilor planificate si accidentale se tine in JURNALUL DE LUCRU al mijlocului
PNA. Complectarea la zi a acestui document este o sarcina de serviciu. Acest JURNAL este oglinda echipamentului , si
este un document justificativ. Datele inscrise ,in acesta se trec cu majuscule cu scris ordonat, ne admitind nici o
stersatura sau corecturi. Datele inscrise se vor certifica prin semnatura autorizata .
DSNA ORADEA
AT. PNA.
93
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
2. Modul de complectare:
-Nr. Fisa:
-Nr. de defectiuni:
-Categoria de defectiune:
-Planificat / neplanificat:
-Obiectiv:
-Cod echipament:
-Localizare echipament:
-Data si ora :
-Nr NOTAM:
se trece nr. si data NOTAM-ului in cazul cind mijlocul PNA a fost scos din
functiune prin NOTAM, pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, sau cind
functionarea mijlocului datorita defectului nu poate fi asigurata.
-Defect reclamat si organul care reclama: se trece natura defectului, cum a fost reclamat si serviciul
care a reclamat. Se complecteaza numai in cazul interventiilor neplanificate.
-Durata remedierii:
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
94
-Intirzieri in rezolvare:
-Semnatura EMR:
-Activitatea desfasurata:
DSNA ORADEA
AT. PNA.
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
95
FISA DE MASURATORI
OBIECTIV: ILS
ECHIPAMENT
(valoarea)
AX
FASC
TX
VHF
.HF
SDM
CAG
m90
m150
DDM
HF
SDM
CAG
m90
m150
DDM
Iosc
Ipr
Iet1
Iet2
I10w
U18V
Uvar
Uies
A1
A2
MONITOARE
Monitor 1.
nominal
real
LLZ
Ans. 1.
Ans. 2.
Monitor 2.
nominal
real
V E R I FI F I C AT
DA
SEMNALIZARI PANOU.
CHARGEURE
STAREA BATERIILOR DE AC.
SISTEMUL RADIANT
MASURATORI MONITOARE
OBSERVATII:
P TXdir (W)
F TXdir (MHz)
A1
TOS
A2
DATA: ____________________
DSNA ORADEA
______________________
SEMNATURA
NU
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
96
TX 2
0.00 A
150 A
150 A
______________________________
FISA DE MASURATORI
OBIECTIV:
ECHIPAMENT
(valoarea)
AX
FASC
CL
TXdir
TX CL
UHF
.HF
SDM
CAG
m90
m150
DDM
HF
SDM
CAG
m90
m150
DDM
HF
SDM
CAG
m90
m150
DDM
Iosc
Ipr
Iet1
Iet2
I10w
U18V
Uvar
Uies
Iosc
Ipr
Iet1
Iet2
U18V
Uvar
Uies
A1
A2
DSNA ORADEA
Monitor1
nominal
real
Monitor2
nominal real
ILS GP
V E R I FI F I C AT
DA
NU
SEMNALIZARI PANOU.
CHARGEURE.
STAREA BATERIILOR DE AC.
SISTEMUL RADIANT.
MASURATORI MONITOARE.
OBSERVATII:
(EVENIMENTE, VZ, ETC.)
___________________________________
DATA: ____________________
NUMELE EL.MEC RADIO
__________________
SEMNATURA
:
AT. PNA.
___________________
ROMATSA RA
SERVICIUL OPERATIV PNA
97
A3
P TXdir (W)
P TXcl (W)
F TXdir (MHz)
F TXcl (MHz)
A1
TOS
A2
A3
DSNA ORADEA
_____________________
AT. PNA.