Sistemul-ILS - Romatsa

ROMATSA RA CURS GENERAL ILS 1
SERVICIUL OPERATIV PNA
Prefata:
Au trecut cca 30 de ani de cind in dotarea unor aeroporturi din tara noastra au aparut
primele sisteme ILS. Evolutia tehnica in decursul anilor a produs generatii noi de ILS-uri.
Specialistii care au fost scolarizati pentru un anumit tip de echipament ILS, au iesit la pensie sau
sint la pragul pensionarii, iar experienta vasta a acestora nu a fost insusita in intregime de noile
generatii de specialisti. In ultimii 10-15 ani nu s-a mai organizat nici un curs ILS. Din discutiile
purtate cu personalul tehnic din teritoriu a rezultat ideea de organizare a unui curs de
“REFRECH”, de cunostinte generale ILS, care sa trateze la general, bazele teoretice si practice a
acestui mijloc de aducere, precum si problemele specifice pentru verificari din zbor si de
intretinere . Problemele particulare pentru fiecare tip de echipament ILS, trebuiesc insusute prin
studiul individual cu documentatia tehnica originala pentru fiecare echipament.
Lucrarea din fata cauta prezentarea teoriei ILS-ului, solutii tehnice adoptate in decursul
anilor, metode de masurare si reglare la sol si pregatirea echipamentului pentru verificari din zbor.
Unele capitole sint primadata prezentate in mod organizat si structurat,( ecuatii de cimp pentru
semnale CSB si SBO, diagramele de directivitate, fazari etc. ). Autorii acestui curs au o bogata
experienta in domeniul de instalare, reglare si de exploatare a sistemelor ILS si este binevenita
publicarea experientelor acumulate, pentru insusire sau pentru o recapitulare organizata de catre
specialistii din generatia tinara, care deservesc instalatii ILS la DSNA-uri. Experienta acumulata
cu ocazia instalarii diferitelor ILS-uri ( ing. Danut Boboc AC. ROMATSA),si experienta in
exploatare si metode de reglaj ( ing.Farkas Alexandru DSNA OD; ing. Maria Mihai DSNA TR ),
asigura valoarea practica a temei prezentate.
Subiectul prezentat este vast, motiv pentru care asteptam sugestii si complectari din partea
specialistilor PNA, pentru imbunatatirea cursului.
Autorii: ing. Boboc Danuti, Administratia Centrala RA. ROMATSA Bucuresti.

ing. Farkas Alexandru, DSNA Oradea.
ing. Maria Mihai DSNA, Timisoara.
DSNA ORADEA AT. PNA.
CUPRINS
PAG.
1. GENERALITATI 3
2. NOTIUNI DE BAZA 6
3. MODULATIA DE AMPLITUDINE AM. 16
4. ANTENE 28
5. RAPORTUL DE UNDE STATIONARE VSWR SI COEFICIENTUL DE REFLEXIE 30
6. EXERCITII 32
7. PRINCIPII ILS 35
8. ECUATII DE CIMP 46
9. CONFIGURATIA ILS LLZ 53
10. SISTEMUL ILS LLZ BIFRECVENTA 55
11. FAZAREA ILS LLZ 57
12 ILS GP 58
12.3 ILS GP MONOFRECVENTA 60
12.4. ILS GP BIFRECVENTA 61
13 RETEAUA M 62
13.1. DIAGRAMA DE DIRECTIVITATE A ANTENELOR A1, A2, A3 64
13.7. REPREZENTAREA VECTORIALA A SEMNALELOR CSB si SBO in AX, JOS si SUS 70
14. ELEMENTE COMPONENTE ALE ILS GP SI AMPLASAREA ACESTORA PE TEREN 71
15. DECALAREA ANTENELOR A1, A2 si A3. 72
16. AMPLASAREA ILS GP PE TEREN 73
17. FAZAREA ANTENELOR CU RETEAUA M 75
18. EXEMPLU DE FAZARE ILS GP THOMSON CSF TIP LS371 80
19. VERIFICARI DIN ZBOR 84
20. PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA LUCRARILOR PERIODICE REGULAMENTARE 87
21. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI DE INTRETINERE PE ECHIPAMENT. 88
22. EVIDENTA DEFECTELOR 91
23. EVIDENTA INTERVENTIILOR 92
24. EVIDENTA MASURATORILOR LA ECHIPAMENT 93

1.GENERALITATI .
1.1 .Introducere
Aterizarea intotdeauna constituie partea cea mai delicata a unui zbor aerian. Facilitatile furnizate
pilotului in timpul aterizarii in imediata apropiere de pista trebuie sa fie independente de
conditii meteo, permitind pilotului sa-si i-a o decizie la finalul procedurii de apropiere la o
inaltime convenabila. Sistemul care furnizeaza informatia de stinga – dreapta; sus-jos pilotului
se numeste ILS (Instrumental Landing System) –Sistemul de aterizare dupa instrumente.
Traiectoria unei aeronave in timpul aterizarii este definita ca o intersectie intre doua planuri :
un plan orizontal si un plan inclinat de coborire
90Hz
Aliniamentul de panta si directie Planul de ghidare de directie
150Hz

Pista de aterizare- decolare
150Hz
Planul orizontal
90Hz
Punct de contact
Un sistem ILS se compune din echipamente amplasate la sol si din echipamentul la bordul
aeronavei. Un semnal radio special, emis de echipamentul de sol furnizeaza informatia de
ghidare pe panta de coborire ce cuprinde si axul pistei .Acest semnal este prelucrat de receptorul
de bord, si indicatorul de bord furnizeaza indicatia de ghidare pe directie si panta. Acele
indicatoare arata directia manevrei ce este necesara din partea pilotului, ca aeronava sa se
inscrie pe directie si pe panta de aterizare.
S-a adoptat urmatorul standard:

-informatia stinga- dreapta si sus – jos se obtin prin modularea purtatoarei emitatoarelor de
sol cu semnalele audio de 90Hz si 150Hz, dupa urmatoara conventie:
-stinga: 90Hz
-dreapta: 150Hz
-sus : 90Hz
-jos; 150Hz

Sensurile sint stabilite pin pozitia pilotului care vine la aterizare
PANTA DIRECTIE
90Hz
90Hz 150Hz
150Hz
SUS – JOS STINGA - DREAPTA
POZITIA INDICATORULUI DE BORD
Pe panta - dreapta Pe panta - stinga
Pe panta si directie
Manevra : Manevra :
Pe directie - jos Pe directie -sus
Manevra : Manevra :

Fiecare instalatie, indiferent de principiul de baza contine urmatoarele echipamente in obiective

amplasate distinct:
 Radiofar de directie ILS, denumit LLZ sau LOC

 Radiofar de panta ILS, denumit GP sau GS
 Markerul exterior, denumit OM
 Markerul intermediar, denumit MM
 Markerul interior, denumit IM (se foloseste la sisteme ILS de ctg. a III-a)
 DME , la sistemul ILS colocat cu DME. In acest caz OM, MM, IM nu exista .
 Amplasarea echipamentelor la sol:
LLZ IM MM OM
300 / 400m
120 / 150m 350/
400m
400m
1050
m
4NM
GP / DME
(7500m)
 Ampl asarea punctelor ILS
GP A
B
h=4m
T C
LLZ E 
D 30m
600m 900m PDA MM OM

1050m
m 4NM

2. NOTIUNI DE BAZA
Pentru intelegerea fenomenelor fizice ce descriu functionarea ILS-ului, este necesara

recapitularea unor cunostinte de fizica si de matematica.
2.1 Operatiuni cu vectori:
2.1.1.Clasificarea marimilor fizice: -marimi scalare

-marimi vectoriale
Marimile scalare sint definite prin unitatea de masura, ca marime, de exemplu lungime,
densitate, etc. Marimile scalare nu au orientare si sens.
Marimile vectoriale pe linga marimea definita prin unitatea de masura, mai au sens si
orientare. De exemplu; viteza, acceleratia, fortele, marimi electrice: tensiune si curent etc.
2.1.2.Reprezentarea marimilor vectoriale:
Marimile vectoriale se reprezinta cu simbolul marimii respective cu o liniuta (sau sageata)

deasupra .De exemplu;
V; F; a sau V F a
2.1.3.Simbolul vectorului:
- o sageata, prin care se defineste:

- directia vectorului
- sensul vectorului
- marimea vectorului prin lungimea sagetii, luind ca unitate de masura o unitate de
lungime. (cm; mm).
Deasupra sagetii se trece simbolul marimii. De exemplu:
V=6 m/s
a = 7m/s2 F=50kgf
2.2.Operatiuni cu marimi vectoriale:( se refera la vectori coplanari)
Adunarea grafica a vectorilor:
2.2.2. adunarea vectorilor colineari: se aduna algebric, si se tine cont de sensul rezultantei.
-vectorii sint colineari daca au aceasi directie
-(sensul rezultantei va fi sensul vectorului cu valoarea absoluta mai mare )
V1 V2 V1,2
+ =
V1 V2
V1,2 V1,2 =V1 +V2
+ =
2.2.3 adunarea vectorilor cu directie si sens diferit .

-metoda poligonului:
V4
V1 V2 V3
Y
Vr
V4
V3
Vr=V1+V2+V3+V4
V2
V1
Vectorii se translateaza ca virfurile sa fie tengente. Capatul primului vector se uneste cu

capatul ultimului vector. Aceste puncte se unesc, si rezulta vectorul rezultanta.
-adunare a doi vectori : metoda paralelogramului.

V1
V1 V2
V2
V1,2
OBSERVATIE:
-orice vector poate fi translatat (paralel cu el insususi)
-daca se lucreaza la scara, marimea rezultantei se poate stabili, masurind lungimea
acestuia.
-rezultanta a doi vectori de sens opus, cu valori egale in valoarea absoluta, este nul.
-sensul adoptat si respectat pe parcursul operatiunilor este sensul trigonometric.
2.3 NOTIUNI DE TRIGONOMETRIE:
-Miscarea circulara a punctului material.
m
1 2
+1
3
R=1

0
0 m - +
defazaj
-1
0 90 180 270 360
0 /2  3/2 2
Se considera un punct material m care executa o miscare de rotatie pe un cerc cu raza R = 1.

Proiectia punctului m pe axa Y este descrisa de functia sinus.
Y = sin(+), unde:
- = 2f; pulsatia (rad /sec)
-f: frecventa (Hz)
- ; defazajul
Proiectia punctului m pe axa X este descrisa de functia cosinus.

X= cos(+), unde:
- = 2f; pulsatia (rad /sec)
-f: frecventa (Hz)
- ; defazajul
2.4.Defazajul :
Apare in cazul a cel putin doua puncte materiale, cu pozitii de pe arcul de cerc diferita, sau
cu timpul de pornire in miscarea de rotatie diferit . In acest caz deosebim trei situatii:

-cind punctul material m1 incepe rotirea mai repede decit punctul m, sau m1 se afla inaintea
punctului m pe arcul de cerc putem spune ca, graficul 2 este defazat “inaine”, fata de
graficul 1.In acest caz defazajul este: + 
-cind punctul material m1 incepe rotirea mai tirziu decit punctul m, sau punctul m1 se afla
in urma punctului m pe arcul de cerc putem spune ca, graficul 3 este defazat “in urma”,
fata de graficul 1. In acest caz defazajul este:- 
-cind cele doua puncte au aceeasi pozitie si pornesc in miscarea de rotatie in acelasi timp,
putem spune ca cele doua grafice sint “in faza”. In acest caz defazajul este:  =0
Observatie:
- doua semnale sinusoidale sint in antifaza daca defazajul intre ele este de  = 180 ( )
- un semnal sinusoidal fata de un semnal cosinusoidal este defazat cu  = 90 ( /2).
In acest caz se spune ca cele doua semnale sint in cuadratura de faza.
Relatii trigonometrice intr-un triunghi:
Din triunghul dreptunghic format in cercul trigonometric de proiectiile razei R pe axele X ;

Y si axul tangentei, putem scrie relatiile:
c
sin  
a a
b
c cos 
 a
c
tg 
b
b
Argumentul si semnul functiilor cos; sin si tg
+1 +
-1 +1
-1
sin cos -
tg
2.5 decibel-ul( dB)

Decibelul , este a zece parte din Bel, care este un raport logaritmic intre doua marimi
fizice
In electronica prin decibel se defineste amplificarea (dB) sau atenuarea(-dB) unui sistem.
Simbolul este dB.
P1
B log W 
P2
P1
dB  10 log W 
P2
U1
dB  20 log V 
U2
I1
dB  20 log I
I2
Avantajul operarii cu dB rezulta din faptul ca prin logaritmare operatiunile de inmultire se

reduc la o adunare, ceea ce este mai comod. Marimile U si I sint in relatie patratica cu P, astfel
cind se opereaza cu aceste marimi raportul se inmulteste cu 2.
Stabilirea amplificarii globale a unui lant de amplificare se poate face foarte usor; de
exemplu in cazul unui receptor prevazut cu un amplificator RF , un mixer, un amplificator de medie
frecventa si un filtru ,amplificarea globala a lantului este:
20dB -3dB 30dB -10dB

A1 MIX A2 FILTR
A = 20dB + (-3dB) +30dB + (-10dB) = 37 dB,

care reprezinta o amplificare in tensiune de cca 71 ori
In practica este util sa retinem valorile uzuale pentru putere si tensiune / curent.
Nr. dB 0 3 6 10 20 30 40
Multiplicator in P 1 2 4 10 100 1000 10000
Multiplicator in U(I) 1 1,4 2 3,2 10 32 100
In practica exploatarii echipamentului ILS se va retine:

- 6dB imparte puterea cu 4
- 10dB imparte puterea cu 10
- un raport in tensiune de A1/A2=2, este egal cu un raport de putere P1/P2 =4=6dB
2.6. PROPAGAREA UNDELOR ELECTROMAGNETICE ( in linii de alimentare- fideri ).

Propagarea undelor electromagnetice inr-un ghid de unda ideal se face cu viteza luminii
(300.000km/sec).Unda electromagnetica este o unda sinusoidala (cosinusoidala). Cind propagarea
are loc intr-un mediu , de exemplu cablu coaxial , viteza de propagare se reduce.
Drumul parcurs in vid este: S1 = c  t
Drumul parcurs in cablu este: S2 = v  t
Defazajul se produce datorita diferentei de drum S1 – S2
Se noteaza cu
v
k ; coeficient de scurtare
c
Marimea defazajului depinde de lungimea fizica a cablului. Intre lungimea fizica si lungimea
electrica exista o diferenta , datorita vitezei de propagare in vid si intr-un material cu o anumita
permeabilitate. Aceasta diferenta este exprimata prin coeficientul de scurtare, sau coeficient de
velocitate. La cablele coaxiale uzuale de 50 -75 coeficientul de scurtare este de k = 0.66.
Defazajul introdus de un segment de cablu coaxial, in functie de lungimea electrica se poate vedea
din figura. Defazajul apare intre semnalul de intrare si cel de la iesirea segmentului de cablu, si se
datoreaza intirzierii semnalului datorita reducerii vitezei de propagare a undei in cablu.
U

U’
 x F = c; de unde : Lungimea electrica
(m, Hz, 300.000m/s)

/2
 = c /F; F=c/
/4
e =  x 0.66
3/4

0
0 90 180 270 360

2.8. SEGMENTUL DE CABLU COAXIAL  / 4 – proprietati -
Echivalent
Z=
/4
Zin=0
Zin=Zc
Zc
Zc2
Zin=
Zt Zt
Domeniul de utilizare:
- ca defazor: un segment de cablu coaxial, cu o lungime electrica de /4 introduce un defazaj de 90 .
- ca un transformator de impedanta: un segment de cablu coaxial , cu o lungime electrica de /4, poate fi

folosit ca un transformator de impedanta.

Zc, impedanta caracteristica a cablului coaxial

Z , impedanta de intrare.
Zt, impedanta terminala
2.7. DIVIZORUL DE PUTERE PRIN 2. –SPLITER-
/4
50
2
1 100 50
/4
INTRAREA NR. 1. –echivalent –
100
/4
2 50
1
/4
100
3 50
INTRAREA NR. 2. -echivalent -
50
/4
1 3
50
Domeniul de utilizare si proprietati :
- ca divizor de putere: semnalul se aplica la punctul 1, care este divizat prin 2 la iesirile 2 si 3,
fara nici un defazaj.
- ca sumator de semnale; semnalele ce urmeaza sa fie insumate se aplica la intrarile 2 si 3, iar pe

iesirea 1, se obtine suma lor .
- segmentul de cablu coaxial /4 se afla intre doua impedante una de 50 , si o rezistenta
echivalenta de 100, de unde rezulta ca Zc =70,1 (vezi transformatorul de impedanta cu
segmentul /4).
2.9.PUNTEA 6 /4
2 R
50
/4
/4 2
3
1 R
1
R=50 50
3/4 3
/4 R
4
R
180
Z
Z
/4+/2
Proprietati:
 Din punct de vedere RF puntele sint izolate
 Deosebim un punct de insumare si un punct de diferentiere

 punctele neutilizate se pun pe sarcina de 50 
 toate punctele de intrare- iesire au impedanta de 50
 segmentele de cablu coaxial  /4 si 3 /4 sint confectionate din cablu cu Zc = 70,1
2.10. REPARTITORUL DE PUTERE
2.10.1.PARTILE COMPONENTE:
-divizor de putere prin 2

-defazor diferential D01
-puntea 6/4
-segmentele de cablu coaxial /4 si 3/4 sint calculate la lungimi
electrice si au impedanta caracteristica ZC = 70 .
-punctele A, B, C, D si E au o impedanta de iesire de 50 .
NOTA:
La iesirile E (de insumare), si D (de diferentiere ) se obtin doua semnale in cuadratura de faza (90 ),cu
amplitudine reglabila din fazorul diferential D01.
Sensurile de deplasare a vectorilor : + sensul trigonometric (contrar acelor de ceasornic)
+
+
B1 C1
D01
/4 /4 /4

RE RE
A R 100 E 6/4 D
RD RD
/4 /4 3/4
B2 C2
-
-

3. MODULATIA DE AMPLITUDINE MA (AM)
-Definitii:
-purtatoarea: semnalul de radiofrecventa ca unda sinusoidala P

-semnalul modulator; semnalul care contine informatia M
-modulatia; modificarea unui parametru a undei sinusoidale a purtatoarei P in functe de
semnalul modulator M care contine informatia.
Dupa parametrul , care se modifica in timp, in functia de semnalul modulator deosebim:
-modulatia de amplitudine, MA, cind semnalul purtatoarei P , are amplitudinea variabila

in functie de semnalul modulator M , restul parametrilor purtatoarei ramin neschimbati
(frecventa, faza).
-modulatia de frecventa MF , cind frecventa semnalului purtatoare P se modifica

in functie de semnalul modulator, M , amplitudinea ramine constant.
Modulatia de amplitudine
mAo mAo
A  Ao cos t  cos(   )t  cos(   )t
2 2
P BLI BLS
Unde  = 2FP pulsatia frecventei purtatoare ;  = 2FM pulsatia frecventei modulatoare;
3.3Parmetrii modulatiei AM:
-gradul de modulatie:
-simbolul: m
-masura : procente %
Y max  Y min
m  100 (%) (1.)
Y max  Y min
-valori uzuale : 90 - 100%
-Dupa modulare, in spectrul de frecventa, apar 3 frecvente:
-purtatoarea Fp
-doua benzi laterale: banda laterala inferioara BLI si

banda laterala superioara BLS
daca modularea are loc cu o singura frecventa valoarea acestora este:

de ex:Fp=1Mhz; Fm=1Khz
BLI = Fp-Fm 1000Khz-1Khz = 999Khz
Fp = 1000Khz
BLS = Fp+Fm 1000Khz+1Khz = 1001Khz
Daca modularea are loc cu mai multe frecvente (cu un spectru) cele doua benzi laterale se
vor extinde de la Fp- (Fmmin  Fmmax); respectiv Fp + (Fmmin  Fmmax).
Cele doua benzi laterale sint perfect simetrice , fiecare contine informatia utila, una din ele
poate fi suprimata. (vezi BLU).
Fp-Fm Fp Fp+Fm Fp-Fm2 Fp-Fm1 Fp Fp+Fm1 Fp+Fm2
Formele de unda la modulatia AM si FM
Ymin
Ymax
AM
FM

3.1.REPREZENTAREA MATEMATICA A MODULATIEI IN AMPLITUDINE- AM.
Reprezentarea matematica a procesului de modulare in amplitudine AM se poate obtine

vom exprima variatia curentului I (sau a tensiunii U) modulat in functie de timp. Fara semnal
modulator curentul oscilant al emitatorului este o simpla sinusoida si are expresia:
i  Im o  sin ot
In care: Imo este amplitudinea purtatoarei iar

o este pulsatia undei purtatoare
Cind actioneaza semnalul modulator amplitudinea curentului se schimba dupa legea de

variatie a semnalului modulator ( daca acest semnal este o sinusoida, acesta variatie este dupa o
lege sinusoidala )
  Im 
Im  Im o   Im sin t  Im o  1  sin t   Im o 1  m sin t  ,
 Im o 
Im
unde termenul  m si se numeste gradul de modulatie
Imo
iar  este pulsatia semnalului modulator.
Aceasta este ecuatia amplitudinilor, adica ecuatia anvelopei de modulatie. Prin urmare valoarea
instantanee a curentului modulat este exprimata prin relatia :
i  Im o1  m  sin t  sin ot
Daca folosim expresiile trigonometrice :

-transformarea a diferentei cosinusurilor in forma de fractie, pentru a putea aplica logaritmul:
  
cos   cos   2 sin  sin
2 2
-exprimarea produsul sinusurilor prin diferenta cosinusurilor :
  1 1
sin sin  cos   cos 
2 2 2 2

desfacind parantezele in membrul din dreapta al ecuatiei curentului modulat avem:
i  Im o sin ot  m Im o sin tot
al doilea termen contine produsul sinusurilor. Aplicind notatiile obisnuite din trigonometrie putem
scrie:
 
ot  : si t 
2 2
atunci:
 
    ot  t   o    t
2 2
 
   ot  t   o    t
2 2
de aici
1 1
sin t sin ot  cos o    t  cos o    t
2 2
Acum avem posibilitatea sa exprimam curentul modulat sub forma unei sume de trei termeni
sinusoidali:
m m
i  Im sin t  Im cos     t  Im cos     t 
2 2
m m
 Im sin 2 fot  Im cos 2  fo  F  t  Im cos 2  fo  F )  t
    
Fp 2         2        
BLI BLS
Prima sinusoida este unda purtatoare Fp , care dupa cum se vede isi pastreaza constante
frecventa si amplitudinea in procesul de modulatie.
A doua sinusoida are amplitudinea mai mica m Imo /2si frecventa mai mica (fo-F) , si se numeste
banda laterala inferioara – BLI -. A treia sinusoida are aceeasi amplitudine ca si a doua, insa o
frecventa mai mare (fo+F), si se numeste banda laterala superioara – BLS -.

Benzile larerale sint dispuse simetric fata de purtatoare , iar amplitudinile lor nu depasesc
jumatatea din amplitudina purtatoarei. Modulatia are loc prin batai intre purtatoarea si benzile
laterale.
3.2. Reprezentarea grafica a modulatiei AM
F frecventa modulatoara
Benzile laterale
F frecventa purtatoare
Semnalul modulat

3.4 Balanta de puteri: Puterea totala Pt, se imparte in felul urmator:

-in purtatoare P/2
-in BLI P/4
-in BLS P/4
Fp-Fm Fp Fp+Fm
BLI P BLS
3.4.1. Balanta energetica a modulatiei AM:
-Puterea cea mai mare este concentrata in purtatoare P (P/2)

-Informatia utila ocupa numai P/4 din puterea totala.
-Concluzii: modulatia AM, cu purtatoarea si cele doua benzi laterale este cea mai
neperformanta modulatie.
-Pentru imbunatatirea randamentului se foloseste AM- BLU cu PS, la care intreaga energie
radiata este concentrata in BLI sau BLS.
Distributia energiei in unda modulata cu o singura unda sinusoidala :

-puterea totala se imparte in proportii:
Fp m m
W   ( Fp  Fm)  ( Fp  Fm)
2 2 2
P BLS BLI

Distributia energiei in unda modulata cu doua unde sinusoidala Fm1; Fm2:

-puterea totala se imparte in proportii:
Fp m m m m
W   ( Fp  Fm1)  ( Fp  Fm 2)  ( Fp  Fm1)  ( Fp  Fm 2)
2 4 4 4 4
P BLS BLI
Fp-Fm Fp Fp+Fm Fp-Fm2 Fp-Fm1 Fp Fp+Fm1 Fp+Fm2
Modularea cu o singura frecventa modulatoara Modularea cu doua frecvente modulatoara

3.5.Interpretarea modulatiei AM cu vectori rotitori
B B
1 2
+ -
Daca B1+B2 = P
avem m=100%
 Pmax Pmed Pmin
Benzi laterale
-
+
Vectorul P se roteste cu  = 2 Fp; iar vectorii B ai benzilor laterale se rotesc cu + respecriv cu -=2 Fm

3.6. Interpretarea modulatiei AM ca o schimbare de frecventa:
Modulatia AM poate fi interpretata si ca un mixaj intre doua frecvente Fp, frecventa purtatoare si
Fm frecventa modulatoare.
Fp
mixer Fp-Fm Fp Fp+Fm
Fm
Din cele prezentate putem preciza:
-modulatorul AM este o unitate in care se introduc doua semnale: purtatoarea Fp si

semnalul modulator Fm, iar la iesire se obtine semnalul modulat in amplitudine, ce
contine
trei frecvente RF distincte BLI, P si BLS.
3.7 Factori ce influenteaza gradul de modulatie:
- raportul puterilor P si BL, unde notam cu P puterea in purtatoare si cu BL puterea in

benzile laterale.
BL
m
P
De aici se poate trage concluzia : gradul de modulatie este direct proportional cu puterea
din benzile laterale (respectiv cu puterea semnalului modulator, si este invers proportionala cu
puterea in purtatoare.
Observatie: gradul de modulatie a unui emitator poate fi reglat in doua moduri ;

-prin ajustarea nivelului semnalului modulator (puterea amplificatorului de AF)
-prin ajustarea nivelului de RF ( excitatia etajului final , reglajul de putere de RF)

Prin reducerea puterii de RF, la iesirea unui emitator, daca nivelul semnalului
modulator ramine constant, creste gradul de modulatie.

3.8 Masurarea gradului de modulatie:
-metoda osciloscopului:
Aceasta metoda consta prin vizualizarea pe ecranul unui osciloscop a semnalului RF

modulat in AM, (iesirea TX).semnalul RF se introduce pe intrarea Y la osciloscop. Se cauta
sincronizarea acestuia pe frecventa modulatoare din baza de timp . Din figura de pe ecran se poate
evalua (calcula) gradul de modulatie, masurind distantele in mm de pe ecran , cu formula :
Y max  Y min
m  100 (%)
Y max  Y min
Ymax Ymin
Bobina L (de 1-2 spire) se

cupleaza inductiv cu iesirea TX
ms
Y L
GND

-Metoda modulometrului:
Modulometru este un instrument cu ajutorul caruia se poate determina direct gradul

de modulatie a unui semnal RF modulat in AM. Moduloscopul contine un detector dublu, primul
detecteaza purtatoarea , si la iesire furnizeaza o componenta de curent continu, proportionala cu
nivelul purtatoarei, iar celalalt detector detecteaza semnalul modulator AF, si la iesire furnizeaza o
componenta de curent continu, proportional cu nivelul semnalului modulator AF. Cele doua
semnale intra intr-un bloc de calcul analogic (digital), si la iesire pe un instrument analogic (digital)
se poate citi direct gradul de modulatie m.
3.9 Banda ocupata de un semnal AM, in spectrul de frecventa
Conform Regulamentului International a Radiocomunicatiilor, banda ocupata din spectrul de

frecventa de o emisie radio, reprezinta , largimea de banda din spectru in care se afla 99% din
puterea totala radiata de RF. Putera medie radiata sub limita inferioara si peste limita superioara a
benzii ocupate este egala cu 0,5% din puterea medie radiata. Notiunea de banda ocupata este aratata
in figura alaturata.
Banda ocupata
f
P=0,5% P = 99 % P=0,5%
3.10. Largimea de banda necesara
Largimea de banda necesara , este valoarea minima a largimii de banda ocupate , la care se
poate asigura calitativ transmisia informatiei.
In cazul de transmisii voce, largimea de banda necesara este Bn
-la modulatia AM cu doua benzi laterale Bn = 2M

-la modulatia AM cu BLU Bn = M
-la modulatia FM Bn = 2 (M + D), unde:

M - frecventa maxima modulatoara
D - defviatia de frecventa (in cazul FM),
(De ex: In caz de FM, M=3KHz; D=5KHz; Bn = 2x3+2x5 = 16KHz)

3.11 Abaterea de frecventa
Abaterea de frecventa maxim permisa este diferenta de frecventa intre frecventa

medie din largimea de banda ocupata , si frecventa asignata din spectru, pentru echipamentul de
radiocomunicatie.( navigatie). Este exprimata in Hz, KHz, sau in valoare relativa in
milionimi.-“ppm” Abaterea de frecventa maxima este stabilita in reglementari Internationale si
Nationale, pentru diferite echipamente si servicii .
Definitii de puteri
Puterea de iesire a unui emitator radio este definita cu una din valorile de mai jos:
-puterea de virf, este puterea furnizata de emitator catre antena la amplitudinea cea mai mare a
anvelopei de modulatie.
-puterea medie, este puterea furnizata de emitator catre antena , la valoarea cea mai mica a
frecventei modulatoare, masurata pe un interval de timp 1 /10 sec.
-puterea purtatoarei, este puterea furnizata de emitator catre antena, fara modulatie.
-puterea nominala de emisie , este puterea data de fabricant, fara modulatie.
-puterea efectiv radiata ERP , Effectiv Radiated Power (PAR). Este o valoare de putere fictiva
pe care sesizeaza un receptor in situatia imaginara , in care emitatorul lucreaza pe o antena de dipol
simplu, cu cistig 0dB, si creaza o intensitate de cimp masurat real.
Valoarea calculata este:
PERP (W) = PTX  Gant
Se foloseste frecvent definirea valorii in dBW (nivelul 1dBW =1W, exprimat in dB), in acest caz:
PERP (dB) = PTX(dB) + Gant(dB) – A cablu (dB),
Unde: - Gant(dB), este cistigul antenei fata de dipol in dB
-A cablu (dB), este atenuarea cablului de antena in dB

4.ANTENE
4.1. Cistigul antenei:
In cazul mentinerii la o valoare constanta ,a puterii de iesire P TX a unui emitator, se poate

mari puterea radiata intr-o directie, numai prin micsorarea puterea radiata din alte directii.
Antenele care creaza o putere de radiatie intr-o anumita directie mai mare decit in alte
directii, se numesc antene directive. Caracteristica cea mai importanta a unei antene directive este
cistigul .Cistigul antenei este exprimat, ca raportul intre puterile radiate de doua antene,- una
considerata ca referinta - , care creaza in aceeasi directie si in aceeasi sens aceeasi intensitate de
cimp. Simbolul :Gant
4.2 Antena de referinta : se aleg ca referinta fie antena izotopica, fie antena de tip dipol simplu. In
general daca nu este semnificat altfel, referinta este dipolul simplu.
Cistigul antenei poate fi definit ca :
-raport de putere; (P / Pref)

-raport de tensiune (U / Uref)
-in decibel (dB): dBi - pentru referinta ,antena izotopica
dBd sau dB - pentru referinta ;dipol simplu
Cistigul in putere a unei antene , este raportul densitatii de putere furnizate de cele doua
antene ( referinta si antena masurata ), la locul receptiei., la o putere de emisie identica.
Sant
Gant  ;
Sref
Sant
Gant (dB )  10 lg
Sref
sau
unde: Sant este densitatea de putere furnizata de antena masurata

Sref este densitatea de putere furnizata de antena de referinta
Observatie:
Cistigul antenei, definit cu antena dipol simplu ca referinta, este mai mic de 1,64
ori respectiv cu 2,13 dB fata de o antena cu referinta de antena izotopica , pentru ca antena dipol
simplu are un cistig de 1,64 ori fata de antena izotopica.

4.3. DAIGRAME DE DIRECTIVITATE.

Diagrama de directivitate este reprezentarea grafica a efectului de directivitate.Este o curba ,
reprezentata in sistem de coordonate polare sau carteziene , care descrie cistigul antenei sau o
alta marime proportionala cu cistigul (tensiune, intensitate de cimp, putere etc.), in functie de
azimut sau elevatie.
Diagrama de directivitate este locul geometric a punctelor din spatiu, care au aceeasi valoare
de intensitate a cimpului radiat. Din principil reciprocitatii rezulta ca diagramele de directivitate de
emisie si de receptie sint identice. Deosebim doua tipuri de diagrame de directivitate , dupa plan:
-Diagrama de directivitate orizontala, planul H

-Diagrama de directivitate verticala, planul V
diagrama de directivitate H a unui dipol simplu orizontal

in coordonate polare in coordonate carteziene
=0
E
E
270 90 
0 90 180
180
diagrama de directivitate H a unui dipol simplu, vertical
in coordonate polare in coordonate carteziene
=0
E
270 E
90

0 90 180 270 360
180

5.RAPORTUL DE UNDE STATIONARE (VSWR) SI COEFICIENTUL DE REFLEXIE
La o linie de alimentare (fider) de RF, cuplata la un generator (emitator) la un capat si la o

sarcina terminala la capatul celalalt , pe linie are loc transferul de energie de RF din generator
in sarcina . Daca valoarea sarcinii difera de impedanta caracteristica a liniei , o parte din
energia transmisa de la generator spre sarcina , din locul sarcinii terminale se va reflecta spre
generator.
Astfel pe linie vor aparea doua unde:
- unda directa de la generator spre sarcina, si
- unda reflectata de la sarcina spre generator.
Cele doua unde, in lungul liniei se vor insuma sau se vor anula (locurile in faza, si locurile in
antifaza)Din acest motiv pe linie vor aparea unde stationare. Distanta intre ventrele si minimele de
curent sau tensiune, de a lungul cablului se vor situa la o lungime de /2, (lungime
electrica).Punctele de minim- maxim se vor repeta periodic la o distanta de /2. Raportul intre
valoarea minima si maxima de tensiune sau curent de alungul cablului se numeste raportde unda
stationara.
Daca vorbim de tensiune (in general), denumirea raportului de unda stationara este VSWR,
(Voltage Standing Wave Ratio).
U max Im ax
VSWR  
U min Im in
Raportul de unda stationara exprimat cu impedante:
Zant
VSWR 
Zc daca.....Zant  Zc
si
Zc
VSWR  daca......Zant  Zc
Zant
Valoarea VSWR –ului poate varia intre: 1 si  , in functie de dezadaptarea pe linie.

In cazul cind sarcina terminala are o valoare rezistiva , ce coincide cu impedanta caracteristica a
cablului Zc, nu se formeaza ventre si nuluri de curent sau tensiune pe linie , nu are loc reflexie de la
locul terminalului.Aceasta situatie asigura cea mai mica pierdere pe linie. Scopul adaptarii este
apropierea de aceasta situatie ideala. In acest caz
VSWR = 1

In cazul dezadaptarii totale (grosolane), la capatul liniei este intrerupere sau scurtcircuit,
valoarea VSWR-ului este:
VSWR = 
In cazul adaptarii pe linie exista numai unda progresiva – de la generator spre sarcina.
Pe linga VSWR se mai defineste coeficientul de reflexie (r) ce apare la sarcina terminala, care este
in legatura strinsa cu VSWR-ul.
2
 VSWR  1 
| r |  
 VSWR  1
Exprimat cu impedante:
Zant  Zc
r
Zant  Zc
Valoarea absoluta a coeficientului de reflexie | r | = {0 - 1}, in cazul adaptarii perfecte r =0

In cazul dezadaptarii totale r=1
Cu ajutorul unui Wattmetru directiv se poate determina coeficientul de reflexie, masurind ;

-puterea directa Pdir
-puterea reflectata Pref
Pr ef
r 
Pdir
2
1 r Pr ef    1
  VSWR  ; iar r  
1 r Pdir    1 
6. EXERCITII:
1.
Pref=1W; Pdir=20W VSWR = ?
Pr ef 1 1 r 1 0,05 1,22
r    0,05   VSWR     1,56
Pdir 20 1 r 1- 0,005 0,78
______________________________________________________________________
2.
VSWR = 1,15max; Pdir =20W; Pref =?
2 2 2
Pr ef  VSWR  1   1,15  1   0,15 
| r |       0,069 2  0,00486 de unde
Pdir  VSWR  1  1,15  1  2,15 
Pr ef  0,00486  Pdir  0,00486  20  0,097W  100mW

_______________________________________________________________________
3.Cit este VSWR –ul ?
Zc=50
Zs= a). 25
b). 100
a).
Zo 50
VSWR   2
Zs 25
b).
Zs 100
VSWR   2
Zo 50
4. Ce valoare are impedanta sarcinii Zs ?

L= / 4 Zs= ?
Zc=75
Zg = 50
75 2 5625
Zc  Zg  Zs  Zs  50  75; de unde Zs  50  75 2 si Zs    112,5
50 50
_______________________________________________________________________________
5.Ce lungime fizica are un cablu coaxial  / 4 la frecventa F= 110MHz, daca coeficientul de
scurtare k = 0,66 ?
c  F   unde c  300.000km/sec; F (Hz);  (m)
c 300,000  10 3
   2,72m
F 110  10 6
2,72
lc  k   /4  0,66   0,448m  44,8cm
4
________________________________________________________________________________
6.Ce lungime are segmentul de cablul coaxial care introduce un defazaj  =15, la frecventa
de 110MHz ?
Se stie ca un segment de cablu coaxial cu o lungime de  /4 introduce un defazaj de 90 ( / 4),

De la exemplu anterior cunoastem lungimea fizica lc = 44,8cm, frecventa fiind similara.
Putem scrie:
44,8 cm ……………….90
x cm ……………….15
de unde
44,80  15
x  7,45cm
90
7.Care este puterea aparent radiata PPAR la un emitator de o putere P = 20W, care lucreaza pe
o antena cu cistig Gant = 9dB, iar pierderile pe fiderul antenei sint de –3dB ?
DSNA ORADEA G =9dB

AT. PNA.
TX
20W A= -3dB
Cistigul total este: G +A= 9-3 = 6 dB

La dB putere numarul de multiplicare pentru 6 dB este 4 (conform tabelului sau a formulei )
Deci PPAR = 4 x 20 = 80W
7. PRINCIPII ILS.
Principiul ghidarii a unei aeronave pe traiectoria de coborire, pe care in continuare vom

denumi axul de directie si axul de panta (sau aliniament de directie si aliniamentul de panta),
dupa un echipament ILS in cursul evolutiei tehnicii a avut mai multe etape.
 7.1.Sistemul ILS EQUISIGNAL (semnale egale)
Sistemul equisignal, are la baza principiul de egalitatate a intensitatii semnalului receptionat

-detectat la intersectia a doua diagrame radiate de a lungul pistei. Semnalul emis de fiecare
diagrama este modulat, cu cite un ton de modulatie. Diagrama din dreapta cu tonul de 150 Hz,
cea din stinga cu tonul de 90 Hz. Gradul de modulatie in fiecare diagrama este de 20%. Avionul
cind se afla pe axul pistei cele doua semnale sint identice ca intensitate si grad de modulatie ,
deci E90=E150. Cind avionul se afla lateral axului, datorita directivitatii antenelor intensitatea
semnalului receptionat din cele doua loburi radiate ,va fi determinata de lobul din stinga (sau
dreapta), si va predomina unul din semnale (E90 sau E150). E90 este diferit de E150.
Dezavantajul acestui principii este dictat de egalitatea stricta a puterilor radiate in cele doua
loburi si de probleme de sincronizare a celor doua emitatoare de 90 si 150 Hz, precum de
stabilitatea in timp a acestor parametrii.
7.1.1. Diagrama de radiatie la ILS Equisignal
150Hz
TX1-150 PDA
TX2- 90
90Hz
7.2. Sistemul ILS NULL – REFERENCE (referinta nula)
Sistemul NULL REFERENCE – de referinta nula – se bazeaza pe egalitatea gradelor de modulatie

in axul pistei. Aceasta egalitate se anuleza in orice alt punct ce se afla lateral axului pistei . aceasta
variatie a diferentelor gradelor de modulatie , pe care vom nota cu DDM (DDM= m90-m150) are o
variatie lineara cu deplasarea laterala sau unghiulara fata de axul pistei. Principiul se bazeaza pe
radiatia in spatiu a doua diagrame cu un sistem special de antene.
- o diagrama a carui maxim coincide cu axul pistei , cu ajutorul caruia se radiaza un
semnal ce contine purtatoarea si benzile laterale pe care le vom numi CSB (P+BL).
Acesta diagrama are un minim lateral axului in stinga – dreapta la 30
- o diagrama a carui minim de radiatie coincide cu axul pistei , iar maximul de radiatie se
afla in stinga – dreapta lateral pistei la 30 . Cu acesta diagrama se radiaza un semnal ce
contine numai benzile laterale ale tonurilor modulatoare de 90Hz si 150Hz, pe care le
vom numi SBO (BL)
- benzile laterale in diagrama CSB (P+BL) nu sint defazate intre ele.

- In diagrama SBO stinga benzile laterale pentru tonurile de modulatie de 90 Hz si 150Hz

sint defazate intre ele cu 180.
- In diagrama SBO dreapta intregul spectru de benzi laterale este defazat cu 180 fata de
diagrama din stinga . Astfel se obtine imaginea spectrala “in oglinda”.
- Prin combinarea in spatiu a celor trei diagrame se obtine efectul de referinta nula , care
se manifesta prin DDM = 0 in axul pistei , iar in orice punct situat lateral axului DDM
este diferit de zero.
7.2.2. Diagrama de radiatie CSB (P+BL) si SBO (BL) cu doua antene elementere
CSB
(P+BL)
30
CSB SBO (BL)
- SBO(BL)
SBO
30
7.2.3.Alimentarea antenelor A1, A2
1 2

A1
6/4
A2
CSB (P+BL) SBO (BL)
La sistemul NULL REFERENCE sint radiate in spatiu doua diagrame ; o diagrama cu maxim ce
coincide cu axul geometric a pistei si care radiaza semnalul CSB (P+BL), si o alta diagrama cu doi
lobi, cu minimul pe axul pistei, ce radiaza semnalele SBO (BL), in A1, si –SBO(BL) in A2 (defazat
cu /2 , (180).Exista mai multe moduri de realizare practica a acestor diagrame; cu dipoli
colineari, cu 3 antene cu reflector parabolic (ILS Thomson CSF LS371), dar principiul este aceeasi.
Observatie:
Minimul diagramei CSB (P+BL) se afla la 30, si coincide cu maximul diagramei SBO (BL).
Alimentarea antenelor A1, A2, se face printr-o punte 64, aplicind la intrarea 1 semnalul
CSB (P+BL), si pe intrarea 2 semnalul SBO (BL). Se poate observa ca antena A1 este alimentata
prin laturile 1-3 ( / 4) cu semnalul CSB, si prin 2-3 (  / 4), cu SBO (BL). Abntena A2 prin
laturile 1-4 ( / 4), cu semnalul CSB (P+BL), si prin 2-4 (3  / 4), cu semnalul SBO (BL). Acesta
latura introduce un defazaj intre A1 si A2 pe traiectul de SBO(BL) de /2 , (180).
7.3. Teorie ILS LLZ

7.3.1. RADIATIA CSB (P+BL)
 Fie o pereche de antene A1;A2 simetrica, alimentate cu CSB, cu un receptor ILS in AX
RX
D d ILS
 Antenele sint alimentate in faza cu un semnal
u (t )  E sin t
Un RX ILS, amplasat la o distanta d va primi un semnal de
URX  2 E sin t
Drumul de la RX la antenele A1 si A2 fiind egal

 Fie o pereche de antene A1;A2 simetrica, alimentate cu CSB, cind RX se afla lateral axului
la un unghi .
12(t )  E sin(t 
uA1  )
x

D/2
D
A2 x
RX

D
x sin 
2
2 2 D
 x  sin 
  2
 2 D 
 E sint  cs  K cos    2 sin  
uR (t )  u1  u 2  2
K  
Deci amplitudinea semnalului receptionat UR(t) depinde de 
De exemplu daca D=

UR= K cos ( sin )
Putem constata variatia functiei cos ( sin  ) dupa tebelul de mai jos;
 0 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165 180

Cos( sin ) 1 0,68 0 -0,6 -0,9 -0,99 -1 -0,99 -0,93 -0,6 0 0,68 1
daca reprezentam functia in coordonate polare obtinem urmatoarea diagrama:
0 15 30 45 60
75
90
105
120
180 165 150 135

Daca D= 2
Diagrama devine la forma de mai jos
0 15 30 45 60
75
90
105
120
180 165 150 135

Daca la sistemul de doua antene se aplica un reflector , radiatia din spate este suprimata, iar
diagrama devine:
0 15 30 45 60
75
90
105
120
180 165 150 135
7.3.2 Radiatia SBO (BL)

-configuratia sistemului radiant ramine neschimbata (doua antene identice la distanta d )

-cele doua antene sint alimentate in antifaza, cu doua semnale SBO si – SBO
In AX avem:
u1(t)= E sint
u2(t)=-E sint
rezulta ca la intrarea RX, care se afla in ax UR(t)=0
Lateral axului avem:
u1(t)= E sin (t+)

u2(t)= E sin (t- )
 D 
UR (t )  E  sin  t     sin  t      2 E sin  cos t  K sin   sin 
     
K
D 2 D D
x sin    sin   sin 
2  2 
a) daca D=; UR = K sin ( sin }, iar tabelul functiei arata astfel:
 90 60 45 30 15 0 -15 -30 -45 -60 -90

sin( sin ) 0 0,42 0,8 1 0,7 0 -0,7 -1 -0,8 -0,43 0
Diagrama de radiatie arata astfel
AX
- +
-30 30
-90 +90
b) daca D= 2 , rezulta o diagrama cu doi lobi pe cadran
-30 AX 30
- +
+ -
c)daca D=k
AX
-30 30
- +
+ -
- +
7.5.Variatia DDM –ului in functie de distanta sau elevatie:
DDM
M90  M150 M150  M90
0,4
0,2
0,155
 m  0   m
2 =latime fascicol

Intr-un punct oarecare raportul in dB intre gradul de modulatie cel mai puternic si cel mai slab
de exemplu in stinga axului m90 m150.
Putem scrie:
 A2  A2
m 1   2m  2m
m90
 20 log 
A1  A1
20 log  20 log
m150  A2  A2
m 1   2m  2m
 A1  A1
In sectorul de 90Hz
m90 2m  DDM
20 lg  20 log
m150 2m  DDM
In sectorul de 150Hz :
m150 2m  DDM
20log  20 log
m90 2m  DDM
iar cind DDM  0,155 , la latime de sector
avem;
0,4  0,155 0,555
20 log  20 log  7,2dB
0,4  0,155 0,245

2 , 265
m150
 2,265
m90
m90  m150  0,4  m150  2,265m150  0,4  SDM
0,4
m150   12,25%
3,265
m90  27,75% in sectorul 90, si invers in sectorul 150
8. ECUATII DE CIMP
8..1.Ecuatia semnalului CSB

La acest semnal cele doua frecvente de modulatie fm1 si fm2 sint in faza
mA mA mA mA
A
4 4 4 4
fo-fm2 fo-fm1 fo fo+fm1 fo+fm2
u (t )  A1  m cos m1t  m cos m2 t cos t 
mA mA mA mA
 A cos
 t  cos  m1 t  cos  m2 t  cos  m1 t  cos  m2 t
purtatoarea
 4         4         4         4       
banda laterala inferioara banda laterala superioara
P BLI BLS
8.2. Ecuatia semnalului SBO
La acest semnal cele doua frecvente de modulatie fm1 si fm2 sint defazate intre ele cu .
Sint prezente cele doua benzi laterale BLI si BLS, purtatoarea este suprimata.

mA mA mA mA
0
4 4 4 4
 defazaj
  cu   
u (t )  A m cos m1t  m cos m 2    t  
 
 
mA mA mA mA
 cos   m1 t  cos   m 2  t  cos   m1 t  cos   m 2  t
 4         4        4        4     
BLI BLS
8.3.Ecuatia semnalului -SBO (defazat cu  )
Acest semnal este defazat cu  fata de semnalul SBO (apare ca “ oglinda “ ).

mA mA mA mA
0
4 4 4 4
defazat cu 
    semnalul
   SBO      
u (t )  A m cos m1t  m cos m 2    t  cos      t
  A m cos m1t  m cos m 2t  cos t 
mA mA mA mA
 cos   m1 t  cos   m 2  t  cos   m1 t  cos   m 2
 4         4        4         4      
BLI BLS
8.4. Reprezentarea vectoriala a semnalelor CSB si SBO si rezultanta lor in cimp, in

Ax, Stinga si Dreapta .
CSB (P+BL)
A2 A1 A0 A1 A2 A1 A1 A0 A1 A1 A2 A1 A0 A1 A2
Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150
SBO (BL)
-A2 A2 0 A3 -A3 0 0 0 0 0 A2 -A2 0 -A2 A2
REZULTANTA
A1-A2 A1+A2 A0 A1+A2 A1-A2 A1 A1 A0 A1 A1 A1+A2 A1-A2 A0 A1-A2 A1+A2
STINGA AX DREAPTA

STINGA AX DREAPTA
A1  A2 A1  A2 A1  A2 A1  A2
DDM  m150  m90   ; DDM  0 ; DDM  m150 - m90  
A0 A0 A0 A0
 2 A2 A1 A2 A2 A2
DDM   2   2m DDM   2m
A0 A0 A1 A1 A1
 SBO 
A1  A2 A1  A2   A2   A2 
m90    1   m 1   m90  m 1 - 
A0 A0  A1   A 1
   A1 
 CSB 
A1  A2 A1  A2   A2   A2 
m150    1   m 1   m150  m 1  
A0 A0  A1   A1   A1 

DDM  m150 - m90
PSBO
DDM  2m  K  PSBO ;
PCSB
ASBO
DDM  2m cos  cos   1
ACSB
STABILIREA TEORETICA A LIMITELOR SEMNALULUI COMLEX ILS LLZ
Notam cu:
-P amplitudinea purtatoarei
-F amplitudinea semnalului in SBO ( BL) in faza cu P (F=mP) m = gradul de modulatie
-F’ amplitudinea semnalului in SBO (BL) in opozitie de faza cu P
Gradele de modulatie in spatiu sint:
F  F' F  F'  F
t 90    1    m 1  
P P F  F'
si
F  F' F  F'   F
t 150    1    m 1  
P P F  F '
daca :
F  F’
F
DDM  2m SDM  2m
F'
F’  F
F'
DDM  2m SDM  2m
F
Aliniamentul este definit de directia de nul a diagramei antenei laterale, aliniamentul spus:
NULL REFERENCE
CONDITII PENTRU ALEGEREA RAPORTULUI
F'
F
 Latimea de sector , care se defineste de valorile
DDM 15,5 % (0,155) (stinga si dreapta)
Sectorul intreg are latimea de 20 =(4 - 6)
In directia  0 , raportul
F ' 0,155
  0,387
F 0,4
 unde DDM  0,155 (15,5%) raportul
F'
 0,387
F

 gradul de modulatie a purtatoarei LLZ
F'
2m  0,1  0,3  1
F
ILS ID A3
deci
F'
 1,5
F
deci
F'
0,4   1,5
F
9.CONFIGURATIA ILS LLZ
9.1. ILS LLZ cu doua antene dipol

CSB
SBO
SBO
90 -150
(90 -150)
90
Reglaj
MOD SBO putere CSB
SBO -SBO
150 (-90 150)
Faza CSB / SBO

Reglaj
balans
SBO
90 150
Reglaj C
TX Putere
CSB-
SBO
Faza C/SB
9.2. ILS LLZ cu 3 antene distincte (CSB; SBO si -SBO )

Fc
Fc +90 +150
CB
CSB
A1
SBO
-90 -90+150
-150 WB
-90 +150
-90+150
CB
A2a
-90+150 DB
SB SB
90 150
A2b
+90-150
RF DB BB
SDM DDM
DB- divider bridge (punte de divizare).

BB- balance bridge (punte de balans).
WB-wide bridge (punte de latime).
CB- carrier bridge (punte de RF).
10. SISTEMUL ILS LLZ BIFRECVENTA (clearance)

Pentru asigurarea acoperirii, in cazul sistemului ILS bifrecventa (pe doua frecvente), in spatiu
se radiaza doua radiatii:
-radiatia directiva, care asigura acoperirea in sectorul de +/-10 produsa de purtatoarea FD
-radiatia clearance (de acoperire), care asigura acoperirea in sectorul de +/-35 produsa de
purtatoarea FCL
OBSERVATIE: cele doua frecvente purtatoare FD si FCL sint decalate intre ele cu f =5 –18Khz,
deci ele nu se combina vectorial in spatiu.
Acoperirea unui ILS LLZ conform anexei OACI in coordonate carteziene .
AX
25NM S=a+b
17NM 17NM
a b a

35 10 0 10 35
Aceasta acoperire poate fi asigurata cu puteri radiate extrem de mari. Datorita folosirii antenelor
directive ( parabola sau perechi de antene Yagi colineari ), cu cistig mare, se asigura in directia
principala de radiatie (care coincide cu axul pistei) ,o putere aparent radiata ERP mare, la o
putere de emisie relativ mica, care asigura acoperirea in sectorul de +/- 10, totodata reduce
efectul negativ a reflexiilor asupra aliniamentului , diagrama de radiatie fiind ingusta .
Problema asigurarii acoperii devine dificila in sectorul de + /- 35, datorita directivitatii
pronuntate a sistemului de antene pentru semnalul directiv. Pentru asigurarea acoperirii cerute
de norme, in acest sector se radiaza un semnal de acoperire – CLEARANCE -, pe o alta
frecventa FCL
Cele doua semnale FD si FCL sint receptionate de receptorul ILS de bord. La detectie
semnalul detectat are urmatoarea forma;
S Fd 2  Fcl 2
Cele doua frecvente purtatoare se afla in banda de trecere a receptorului ILS de la bord ,iar in
semnalul detectat va predomina totdeauna radiatia cea mai puternica in functie de pozitia
avionului. Acest efect poarta denumirea de “efect de captura “ (receptorul “capteaza” semnalul
cel mai puternic.
Diagrama de radiatie in acest caz arata astfel:
CLEARANCE CSB
(P+BL)
30
SBO (BL)
- SBO(BL)
30
FD=Fnom+/2
FCL=Fnom-/2
35 10 0 10 35
11. FAZAREA ILS LLZ NULL REFERENCE.

Dupa cum se vede din diagramele de radiatie , pentru obtinerea informatiei de “stinga - dreapta”
este necesara existenta urmatoarelor situatii de faza:
-in semnalul CSB tonurile de 90 si 150Hz sint in faza
-in semnalul SBO tonurile de 90 si 150Hz sint in antifaza (decalate cu )
-in semnalul –SBO tot spectrul este defazat cu  fata de SBO
Pentru reglarea fazei se procedeaza in felul urmator:

-se intercaleaza in traiectul SBO un segment de cablu coaxial de /2
-se pune un RX ILS (PIR) pe borna de masura ‘latime “ (la 105m fata de AX in pragul
pistei
-se regleaza din fazorul “faza generala” , pentru a obtine un DDM=0 pe PIR.
ILS
LLZ
105m
CSB
SBO
105m
/2
PIR
DDM=0
12.ILS GP (Radiofar de panta)

Consideram o antena elementara instalata la inaltimea H, si un receptor plasat la o distanta d.

La receptor vor sosi doua semnale ; -o unda directa
-o unda reflectata de la sol
Prin diferenta de drum intre unda directa si unda reflectata apare un defazaj. In functie de
inaltimea H si de  se formeaza un front de unda sub un unghi ., unde radiatia are un maxim.
unda directa unda reflectata

RX
H 
2H
E ( )  sin sin 

m
 
4H
In aceasta formula unghiul  are:

- un maxim la m = 1, 3, 5 , 7 (valori impare)
- un minim la m = 2, 4 ,6 , 8 (valori pare),
iar diagrama de radiatie se prezinta in felul urmator:
12.1. Diagrama de radiatie in coordonate polare ILS GP

=0
3
=
2
=0
1
12.2. Diagrama de radiatie in coordonate carteziene
FAZA
=1
0 0
1 3


2
=1
m
 2 3

12.3. ILS GP NULL REFERENCE MONOFRECVENTA
A2, la 2H are un minim la 

90Hz
SBO
(BL)
A2 A1,la H are un maxim la 
2H
CSB
(P+BL) 150Hz
A1
H

latime
CSB(P+BL)
SBO (BL)
-SBO (BL)
=0
0,3  1,75 2
=
150Hz 90Hz

Se radiaza in spatiu – ca si la ILS LLZ – o diagrama cu un maxim pe directia aliniamentului

de panta (sub un unghi  ), ce contine semnalul CSB (P+BL) si o diagrama cu un nul pe directia
aliniamentului de panta , ce contine semnalul SBO (BL). Prima diagrama se realizeaza cu antena
A1, care este amplasata la o inaltime H (deci are un maxim) (m este impar). Cea de a doua
diagrama se realizeaza cu antena A2, care fiind amplasata la 2H, are un minim (m este par) la
unghiul .
In diagrama SBO (BL) cele doua “petale” sint defazate intre ele cu  = (ca si la ILS LLZ).
Combinarea vectoriala in spatiu a celor doua semnale CSB si SBO in AX, SUS si JOS, se face
similar ca si la ILS LLZ. STINGA- DREAPTA. Prin combinarea vectoriala a semnalelor CSB si
SBO in AX vom avea DDM=0 (m90 = m150 ), in partea de jos de la linia pantei , va predomina
semnalul de 150Hz, iar in sectorul de sus semnalul de 90Hz.
12.4. SISTEMUL ILS GP BIFRECVENTA
La sistemul ILS GP,monofrecventa, aliniamentul de panta se formaeza in zona de 30 – 600m

din fata antenei . Acesata zona trebuie sa fie perfect plana, altfel din cauza denivelarilor
aliniamentul electric va prezenta ondulatii. Marimea ondulatiilor depind de intensitatea semnalului
reflectat de la obiectele si denivelarile de teren din zona. Cu cit semnalul radiat in sectorul de sub
panta este de o intensitate mai mica, cu atit si reflexiile vor fi mai mici, si implicit si ondulatiile se
vor reduce. In acest fel se poate obtine un aliniament cu ondulatii reduse, dar nu se poate asigura
densitatea de semnal in sectorul de jos, care sa asigure acoperirea ceruta prin norme.
Pentru rezolvarea problemei de mai sus se foloseste sistemul BIFRECVENTA, la care
acoperirea in sectorul de sub panta (sectorul de jos) se obtine prin semnalul CLEARANCE pe o
frecventa decalata cu F.
Aceasta radiatie complexa se obtine cu 3 antene identice (dipoli), alimentate printr-o retea
denumita – reteaua M-.
Aliniament
real
Aliniament teoretic
Influenta terenului asupra structura aliniamentului.

Radiatia
“directiva”a
Retelei M
Dupa cum se vede radiatia in imediata apropiere a solului ( in sectorul 0 - 0,3   ), se reduce la
minim. Densitatea de cimp in acest sector este asigurata de radiatia CLEARANCE.
13. RETEAUA M
Sistemul radiant la un ILS GP tip reteaua M se compune din 3 antene ; A1; A2; si A3. Aceste
antene sint alimentate intr-o relatie de amplitudine – faza , bine definita, conform tabelelor de
mai jos, printr-o retea,- denumita reteaua M. –
A1
CSB
SBO M A2
0,3 CL 
2
A3
Reteaua M este alimentata cu 3 semnale si anume:

-CSB (P+BL)
-SBO (BL)
-CL
Reteaua M alimenteaza cele 3 antene.
Structura interna a unei retele M difera de la un tip de ILS la altul.

Cuprinde ca elemente de circuit :
-splitere (divizoare de puteri )

-repartitoare de putere
-fazori
-sarcini rezistive
A3
3H
A2 OBS:
Raport Amplitudine 2 =6,8dB in putere
2H
A1
CSB (P+BL)
Ampli. Faza
A1 2 0
A2 1 
A3 0 0
SBO (BL)
Ampli. Faza
A1 1 
A2 2 0
A3 1 
CL (CLEARANCE)
Ampli. Faza
A1 1 0
A2 0 0
A3 1 0

13.1.1 DIAGRAMA DE DIRECTIVITATE A ANTENELOR A1, A2 si A3 in coordonate rectangulare.
0,24
A1 A2
0,12
1 A3
0,7
 2
1
OBSERVATIE:
-datorita inaltimilor diferite (h; 2h; 3h ) cele trei antene au diagrama de radiatie diferita in plan
vertical.:
- A1 are un maxim pe directia .
- A2 are un minim pe directia .
- A3 are un maxim la 0,3 si un maxim defazat cu  ,la . si un al treilea
maxim la 1,70 .
-cele trei antene electric si mecanic sint perfect identice.

13.1.2. DIAGRAMA DE DIRECTIVITATE A ANTENELOR A1; A2 si A3, in coordonate polare.
A1 -H
A2 – 2H
A3 – 3H

13.2. DIAGRAMA DE RADIATIE PENTRU SEMNALUL CSB (P+BL)
A1
REZULTANTA CSB
A2
2
 2
1
OBSERVATIE:
Conform tabelului pentru semnalul CSB :

- A1 se alimenteaza cu o amplitudine 2 , cu defazaj null
- A2 se alimenteaza cu o amplitudine1, cu defazaj ,
- A3 nu se alimenteaza cu CSB.
(acest lucru se poate observa comparind diagrama de radiatie a antenelor A1, A2, A3 cu diagrama CSB, unde
diagrama A2 este “rasturnata” cu 180.)

13.3. DIAGRAMA DE RADIATIE SBO (BL)
A2 A3 A1
1
REZULTANTA SBO
 2
1
OBSERVATIE:
Conform tabelului pentru semnalul SBO
- A1 se alimenteaza cu o amplitudine 1, cu defazaj 
- A2 se alimenteaza cu o amplitudine 2, cu defazaj null,
- A3 se alimenteaza cu o amplitudine 1 cu defazaj .
(acest lucru se poate observa comparind diagrama de radiatie a antenelor A1, A2, A3 cu diagrama SBO, unde
diagrama A1 si A3 sint “rasturnate” cu 180.)
- la Rezultanta se obsearva reducerea puternica a radiatiei in zona de sub linia pantei , in special in
sectorul 0 -0,3, si “rasturnarea” in sectorul de deasupra liniei pantei (  si 2), datorita defazajului. (a se vedea
“rezultanta” de la CSB), necesara formarii vectoriale in spatiu a informatiei “sus – jos” .

13.4.DIAGRAMA DE RADIATIE CL - CLEARANCE -
A1 A3 REZULTANTA CL
 2
1
OBSERVATII:
Conform tabelului pentru semnalul CL

- A1 se alimenteaza cu o amplitudine 1, cu defazaj null.
- A2 nu se alimenteaza
- A3 se alimenteaza cu o amplitudine 1 cu defazaj null.
(acest lucru se poate observa comparind diagrama de radiatie a antenelor A1, A2, A3 cu diagrama SBO, unde
diagrama A1 si A3 )
- la Rezultanta se obsearva reducerea puternica a radiatiei in zona liniei de panta .
- radiatia CL este de natura P+BL, decalata in frecventa cu F, modulat cu m=55% pe 150Hz, si 25% pe
90Hz

13.5. DIAGRAMA DE RADIATIE A CELOR 3 SEMNALE CSB, SBO si CL
CL CSB SBO
 2
1
DSNA ORADEA AT. PNA. 0,3

2
Se regleaza nivelul antenelor, pentru a obtine o
radiatie redusa in sectorul 0 – 0,3
OBSERVATIE:
- radiatia directiva (realizata de CSB si SBO) are o intensitate redusa in sectorul de 0 – 0,3, ceea ce este
“completata “ cu radiatia CL
13.6. DIAGRAMA DE RADIATIE IN DDM ; DIRECTIV si CLEARANCE
F” CLEARANCE F’ DIRECTIV
DDM
0,220
0,2
0,175
0,1
0,3
 2
OBSERVATIE:
-variatia in DDM pina la valoarea 0,175 este lineara ( pina la 0,220).

-sub linia de panta , predomina semnalul F” –CLEARANCE
-acoperirea sub linia pantei este asigurata de F” - CLEARANCE

-deasupra liniei de panta predomina semnalul F’ –DIRECTIV
-instrumentul de bord ILS –GP este actionat de cele doua semnale F’ si F” sub “efectul de
captura “.
13.7. REPREZENTAREA VECTORIALA A SEMNALELOR CSB si SBO si REZULTANTA LOR in CIMP, in

AX, JOS(sub panta) si SUS (deasupra pantei) .

CSB (P+BL)
A2 A1 A0 A1 A2 A1 A1 A0 A1 A1 A2 A1 A0 A1 A2
SBO (BL)
-A2 A2 0 A3 -A3 0 0 0 0 0 A2 -A2 0 -A2 A2
REZULTANTA
A1-A2 A1+A2 A0 A1+A2 A1-A2 A1 A1 A0 A1 A1 A1+A2 A1-A2 A0 A1-A2 A1+A2
SUS AX JOS
14. ELEMENTE COMPONENTE ALE ILS GP SI AMPLASAREA PE TEREN
14.1. DETECTORUL DE CIMP - NEAR FIELD

Detectorul de cimp -NF- serveste la controlul aliniamentului AX de panta. Este amplasat in fata
antenei ILS GP la o distanta L bine definita .
Amplasarea detectorului NF.
In punctul unde este aplasat detectorul de cimp NF , A1 are un maxim; A3 are un maxim in
opozitie de faza () , iar A2 are un minim, deci A2 nu are nici o influenta. Detectorul deci
lucreaza numai cu semnalul CSB (P+BL) celalalte semnale se anuleaza.
La NF, semnalele emise de A1 si A3 ajung in antifaza , deci drumul A3P este mai lung decit
A1P cu  / 4. ( teoria amplasarii lui NF de a nu avea semnal CL in punctul P).
Daca aproximam  A1A3P ca fiind dreptunghic, atunci avem:
2
  2 2
 D    D   2h 
 2
h D+/2 D 2  D 
2  D 2  4h
2
A3 4
cum D 
2 ; putem scrie :
4
h A2 P 4h 2
D  4h 2  D 

h D
A1 NF
Din tabele de repartitie pentru A1; A2 si A3 putem observa
A1 SBO 1  CL 1 0 CSB 2 0
A2 SBO 2 0 0 0 0 CSB 1 
A3 SBO 1  CL 1 0 0 0 0
SBO 2-2=0 CL se pozitioneaza CSB 2-1=1; (antifaza)
anifaza. NF, pentru cu acest semnal
Se anulare lucreaza NF.
anuleaza. 1-1=0
15. DECALAREA ANTENELOR

Din cauza ca pilonul de ILS GP poate fi instalat numai lateral pistei, un observator aflat in
pragul pistei in AX va avea de parcurs drumuiri diferite la cele trei antene, ceea ce inseamna un
defazaj intre cele trei antene in punctul observatorului. Pentru eliminarea acestui neajuns cele trei
antene se decaleaza intre ele cu un offset lateral notat cu 1 si 2. Considerentul pentru calcularea
acestor decalaje laterale este anularea diferentei de drum. Se considera ca cele trei antene se afla p
eo raza de cerc cu centrul in axul pistei.
Ca sa nu existe defazaj intre antene trebuie ca L1=L2=L3
2
A3
H
R
A2
L1
H
L2
A1
L3
H
1
AX

1  1,5 H 2 D ; H
4sin
 2  2,5 H 2 D

16. AMPLASAREA ILS GP
Alegerea aplasamentului ILS GP in stinga sau dreapta pistei se face pe partea cea mai degajata .
Distanta L la care se amplaseaza ILS GP de la pragul pistei, depinde de unghiul de panta ales,
precum si de inaltimea de luarea deciziei TCH , care depinde de categoria ILS-ului.
Conform OACI ANEXA 10. TCH –ul pentru diferite ctg. de ILS este:
CTG.I. TCH =15+/- 3m
CTG.II. TCH =15+3m;-0m
CTG.III. TCH =15+3m;-0m
4 3
P1 Po P2
2,5
Pista -PDA L TCH=15m
Ant.GP pragul PDA
Din figura se poate observa cum se modifica pozitia antenei ILS GP fata de pragul pistei in functie de unghul .
( Po pentru un unghi  = 3; P1, pentru un unghi  =2,5; iar P2, pentru un unghi  =4).
17. FAZAREA ANTENELOR cu RETEAUA M

VARIANTA 1. TIP.:___________________
CD W3
CSB
A U3 A1
CD
SBO
U4 A2
CC CD
W4
OH2
W7 A3
CL
W5
SECVENTE DE FAZARE:
-1. FAZA A2; A1, A3 PE SARCINA DE 50 OHM.
-2.FAZA A1/ A2 A3 PE SARCINA DE 50 OHM
-3. FAZA A1; A2; A3 PE SARCINA DE 50 OHM
-4. FAZA A1 /A3; W5
-5. FAZA A2 / A3

VARIANTA 2. TIP:________________
CL
Z10 A3
COUPLER DIVIDER
Z3
Z11
SBO
Z13
SBO
DIVIDER
Z7
COUPLER
A2
CSB
Z6 Z9 A1
Z2
Z12 Z14
SECVENTE DE FAZARE:
1. A1 / A3; PE SARCINA
2. FAZA A1 / A2; A3 PE SARCINA, SE REGLEAZA FAZA CU Z14
3. FAZA A1 / A3; A2 PE SARCINA, SE REGLEAZA FAZA CU Z13
4. VERIFICARE FAZA A1; A1 / A3 PE SARCINA

VARIANTA 3. TIP THOMSON NOU
D05
A1/A3 SBO;CL
CL
COUPLER
D02
D06
SBO A1 / A2
DISTRIB.
D03
COUPLER
D04
FazaA2
CSB
DISTRIB. COUPLER
D01
SECVENTE DE FAZARE:
1. FAZARE GENERALA A1.
2. FAZARE A1 / A3 ; A2 PE SARCINA, TXCL.OFF;/4 D05
3. FAZARE A1/A2; A3 PE SARCINA D06, D04

VARIANTA 4. THOMSON LS371 (VECHI).
CL
DISTRIB. COUPLER
COUPLER
D02 6/4
6/4
A3
D05
Faz.gen
TX1
D06
A3A1/A2
DISTRIB. COUPLER
SBO D03 6/4
COUPLER
6/4
A2
D07
Faz.gen
TX2
D05
D04 A1/A3
A2
DISTRIB. COUPLER
D01 6/4
COUPLER
6/4
CSB A3

Fazarea antenelor se poate efectua in mai multe feluri:
Scopul fazarii este stabilirea relatiilor de amplitudine si faza intre antene A1, A2, si A3,
conform tabelelor de mai sus.
Metode de fazare:
a) -detectare RF
aparatura necesara:
-segment de cablu coaxial /4
-puntea 6/4
-generator RF modulat cu 1KHz
-detector RF (bolometru), cu amplificator selectiv
-sarcini artificiale de 50 
-miliwattmetru
b)-detectare DDM=0
aparatura necesara:
-segment de cablu coaxial /4
-puntea 6/4
-sarcini artificiale de 50 
-receptor de control portabil PIR
Principiul fazarii:
Cu segmentul de cablu coaxial /4 se introduce un defazaj fix de 90, pe una din cele doua
semnale care urmeaza sa fie fazate.(pe SBO)(BL). Cu detectorul RF se cauta un minim de semnal.
Situatia vectoriala se prezinta astfel:
V2
V2
R
V1 =90  R
Un defazaj diferit de 90 Un defazaj de 90

Efectuarea fazarii se face:
- fie prin puntea 6/4 prin care,- la iesirea de insumare-, se face insumarea celor doua
semnale supuse fazarii si radierea in spatiu a acestui semnal insumat, cu o singura antena,urmata de
detectarea semnalului complex cu un indicator (PIR) la antena NF detector.
- fie prin radierea in spatiu, cu doua antene, a celor doua semnale supuse fazarii si
detectarea acestora cu o alta antena ( antena NF detector , sau antena receptorului PIR).
Operatiunea de reglare a retelei M cuprinde doua etape:
-1.Reglarea nivelurilor semnalelor in cele 3 antene , fie in nivele de tensiune, fie in nivele de
putere in dB. conform tabelelor
-2.Reglare fazelor intre antene conform tabelelor. La acest reglaj se elaboreaza un algoritm de
reglaj ce depinde de configuratia retelei M. Succesiunea fazarii se stabileste tinind cont de
urmatoarele succesiuni:
-se regleaza din fazorii dedicati numai pentru o antena

-se regleaza din fazorii dedicati pentru doua antene
-nu se mai umbla la un fazor care a fost reglat anterior
-se trece la fazarea fiecarei antene (A1 cu A3, A2 cu A3; A1 cu A2)
18. EXEMPLU DE FAZARE LA ILS GP THOMSON CSF LS371
FAZAREA EXTERNA CU PUNTEA 6/4.
1. FAZAREA A1 / A3
( A1 cu P+BL (CSB); A3 cu BL (SBO)
 Se opresc emitatoarele
 semnalul CL se pune pe sarcina la intrarea in CD, atit cablul cit si intrarea in CD(J02)
 se deconecteaza punctul 65 (D05) si se pune cite o sarcina pe cablu si pe punctul 65.
 in punctul J44 se pune o sarcina , pentru a nu emite antena A2.
 se coboara cablul de la antena A3 , pina la antena A1, si se cupleaza pe una din intrarile
puntii 6/4.
Din iesirea CD - A1
Spre A1
Din iesirea CD - A3

 se deconecteaza cablul coaxial de la A1 si il cuplam la puntea 6/4.diametral opus ,cu

cel de la A3.
 prin intermediul unui cablu coaxial de cca 0,5m, cu mufa N la ambele capete se cupleaza
antena A1 la puntea 6/4
 In punctul J22 , pe traiectul cablului BL (SBO) se intercaleaza un segment de cablu
coaxial de /4
 De la antena detectorului AX, se aplica semnalul la intrarea PIR.
 se porneste un emitator (TX1), si din fazorul D01, (faza generala) se regleaza 0 DDM
la PIR.
 se opreste emitatorul, se scoate segmentul /4.din traiectul BL (SBO), se repune cablul
coaxial in J22, se porneste emitatorul TX. Pe PIR, va trebui sa avem un DDM
predominant in 90Hz..Daca nu este asa , traseul BL (SBO), va trebui lungit sau scurtat
cu /2, -180. Daca aceasta operatie are loc, se reia reglajul cu segmentul de cablu
coaxial /4, pe cablu BL (SBO), si reglajul 0 DDM pe PIR. Se scoate segmentul de
cablu coaxial /4, si citim pe PIR un DDM predominant in 90Hz.
 Se reia reglajul similar pe TX2, reglajul 0 DDM facindu-se din fazorul D02 (faza
generala).
 Se refac circuitele, lasind CL pe sarcina si si segmentul /4 pe traiectul BL (SBO).
2. FAZAREA A1 / A2
A1 cu P+BL (CSB); A2 cu BL (SBO)
 CL pe sarcina
 Emitatoarele oprite
 A3 pe sarcina la iesirea din CD (J21).
 Se deconecteaza de la D05 cablul in ptc.65 si terminam cablul si puntea cu cite o sarcina
(fara BL (SBO)
 Se deconecteaza de la D04 cablul din punctul 45 si terminam cablul si puntea cu cite o
sarcina (fara BL (CSB) pe A2.
 Deconectam cablul antenei A3 de la puntea 6/4, si cuplam in locul lui pe punte , cablul
coaxial al antenei A2 pe care l-am coborit de la A2.
 Iesirea puntii, ca si in cazul fazarii A1 / A3, iesirea puntii 6/4 ramine conectata la
dipolul A1.
 Se porneste un emitator si se regleaza 0 DDM pe PIR din fazorul D06, semnalul se i-a
tot din antena detectorului AX.
 Oprim emitatorul , scoatem segmentul /4 din traseul BL (SBO), cuplam cablul BL
(SBO) la loc (J22), pornim emitatorul , si citim pe PIR un semnal predominant in
150Hz.. daca nu este asa , inseamna ca trebuie intervenit asupra lungimii cablului BL
(SBO) sau a lungimii cablului ce merge spre A2 (se lungeste sau se scurteaza cu /2.
(180 )., si se reface fazarea.
 Se face o verificare si pe celalalt emitator . valorile trebuie sa fie identice (cablele si CD
sint comune).

 Se opresc emitatoarele, se refac circuitele , se lasa segmentul /4 in calea BL (SBO) si

CL pe sarcina.
 Se demonteaza puntea 6/4, cablul de la A2 se cupleaza la A1 direct.
 Se cupleaza cablul de la A3 la A3.
3. FAZAREA A2
 Iesirea din CD spre A1 si A3 se pun pe sarcina
 Cablul de la A2 se conecteaza la A1
 Segmentul /4 pe traiectul BL (SBO) si CL pe sarcina.
 Se porneste un emitator si se regleaza 0 DDM din fazorul D04 pe PIR. Se verifica si
celalalt emitator
 Se opreste emitatorul si se scoate segmentul /4 din traiectul BL (SBO)
 Se pune la loc cablul BL (SBO) in J22.
 Se porneste un emitator si citim pe PIR un DDM predominant in 90Hz. Daca este
invers (putin probabil),lungim sau scurtam cablul dintre puntea S si Z 9punctele 63 –43),
cu /2 (180) cca 300mm. Refacem fazarea reglind 0 DDM pe PIR, facind verificarea
si fara /4 in traiectul BL (SBO), predominind fiind tonul de 90Hz.
 Daca obtinem rezultatele impuse, oprim emitatorul si refacem circuitele. Segmentul /4
lasam pe traiectul BL (SBO) si CL pe sarcina.
 Deconectam cablul antenei A2 de la antena A1 si se repune pe A2.
4. FAZAREA A1.
 Iesirile A2, A3 din CD se pun pe sarcina.

 Cablul coaxial de la A1 se repune pe A1.
 Se porneste un emitator si se regleaza din D05, 0 DDM pe PIR, conectat la antena detectorului
AX .
 Se verifica si celalalt emitator, care trebuie sa fie la fel.
 Se opreste emitatorul, se scoate segmentul /4 din traiectul BL (SBO), se conecteaza cablul BL
(SBO)la loc (J22).
 Se porneste un emitator , pe PIR se citeste un semnal predominant in 90Hz. Daca nu este asa se
intervine asupra lungimii cablului coaxial intre puntea W (15) si puntea X(66), lugind sau
scurtind cu /2 (180).
 Se refac circuitele pentru functionare normala.
FAZAREA EXTERNA CU AVO
1. FAZAREA A1 / A3
A1 cu P+BL (CSB); A3 cu BL (SBO)
 Se opreste echipamentul
 Se pune CL pe sarcina (min3W), la intrare in CD(J02), atit cablul cit si intrarea in CD.
 Se introduce in traiectul BL (SBO) la intrarea in CD.(J02) segmentul de cablu /4
 Se deconecteaza ptc.65.(D05) si se pune pe sarcina , cablul si puntea in ptc.J44 / A2 se
pune o sarcina (A2 nu emite)

 Se porneste TX1, si se regleaza din fazorul D01, 0 DDM intre 6,5-3,5NM.Peste 6,5NM
DDM fiind in jurul a + 20A in scadere spre 0A. la 6,5NM.
 Avionul zboara la o inaltime de 1500ft de la o distanta de 18 – 25Km , comunicind in
permanenta distanta fata de GP, si valoarea DDM citita in A.
 Daca a iesit bine TX1, se procedeaza la fel pentru TX2, reglajul facindu-se din fazorul
D02
 Se refac circuitele
2. FAZAREA A1 /A2
A1 cu P+BL (CSB);A2 cu BL(SBO)
 Segmentul de cablu /4 pe BL (SBO) , CL pe sarcina (ca la prima procedura)
 Se deconecteaza sarcina de la iesirea spre A2 (J44-A2)si se conecteaza la iesirea din CD
a antenei A3 (J21-A3), antena A3 pe sarcina
 Se deconecteaza ptc. 45 de la D04 si se pune pe sarcina
 Se deconecteaza ptc.45 de la D04 si se termina cu o sarcina atit cablul cit si puntea (fara
P+BL (CSB) in A2)
 Punctul 65 (D05) ramine cu sarcini pe cablu si punte (fara BL (SBO) pe A1).
 Se porneste TX1 si se regleaza 0 DDM din D06 in zona 6,5 – 3,5NM, avionul zburind
la 450m altitudine de la distanta de 18 – 25km, comunicind permanent distanta si
valorile citite in A. In mod normal nu se mai verifica TX2, distributia fiind comuna.
 Se refac circuitele
3. FAZAREA A1
P+BL(CSB) ; BL (CSB)
 CL pe sarcina
 Segmentul de cablu /4 pe traiectul BL (SBO) la intrarea in CD (J22)
 Iesirea din CD pe A2 si A3 pe sarcina
 Se porneste emitatorul
 Avionul zboara in conditii similare descrisa anterior, si reglam din fazorul D05, pentru
un 0 DDM in special intre 6,5 3,5 NM
4.FAZAREA A2
P+BL (CSB); BL (SBO)
 Lasam sarcina peA3
 CL pe sarcina
 Cablu /4 pe BL (SBO) J22
 Mutam sarcina de la iesirea A2 de pe CD pe iesirea A1 CD
 Se porneste un emitator
 Culegem semnalul cu PIR de la intoarcerea (P2)- proba- de la A2, pentru monitorizare,

si reglam din D04 un 0 DDM
 Oprim emitatorul
 Refacem circuitele
5.FAZA GENERALA
sint emise emnale P+BL (CSB); BL (SBO)
 CL pe sarcina
 Cablul /4 pe BL (SBO) J22
 Scoatem sarcinile de la A3 si A1 si cuplam cablele coaxiale pe pozitiile lor normale spre
antena
 Pornim emitatorul TX1, si reglam din fazorul D06 0 DDM, cu avionul aflat la 6,5 – 3,5
NM
 Oprim echipamentul
 Se scoate segmentul de cablu /4 din traiectul BL (SBO) si se recupleaza cablul la J22
 Se porneste CL
 Se recupleaza echipamentul in configuratie normala
6. STRUCTURA DE ALINIAMENT
 Pornim pe rind TX1 si TX2, si emitem normal.Avionul zburind pe aliniament GP,
pentru structura si comunica valorile gasite in A pe cele trei zone (I, II, III ),media
lor. Se analizeaza daca cu valorile gasite sintem sau nu in limite.
19.VERIFICARI DIN ZBOR.
Verificarile din zbor , sint zboruri periodice, prin care AACR, atesta functionarea mijlocului
PNA supus verificariii din zbor, la parametii standard conform reglementarilor in vigoare.
Functionarea mijlocului PNA fara atestare , este interzisa prin reglementari .
Periodicitatea verificarilor este data prin Anexa 10.OACI, pentru fiecare mijloc de
radionavigatie NAV, COM, SUR. Pentru sistemul ILS periodicitatea verificarilor din zbor este de
90 +/- 15 zile.
Pregatirea misiunii de verificare din zbor comporta o importanta majora, tinind cont de
pretul de cost ridicat a unei ore de zbor de verificare. (cca 4000$). Optimizarea misiunii de
verificare din zbor din competenta Atelierului PNA, este de dorit. Aceasta optimizare cuprinde mai
multe faze:
19.1.PREGATIREA ECHIPAMENTELOR PENTRU VERIFICARI DIN ZBOR
Pentru reducerea duratei misiunii de verificari din zbor, din partea personalului tehnic de la sol
sint necesare urmatoarele masuri;

- inaintea inceperii misiunii cu 24 –48 de ore, la echipament se efectueaza o verificare a

tuturor parametrilor. Aceste masuratori sint cele prescrise de Doc. ICAO 8071, si cele
cerute de fabricant.
- Masuratorile efectuate trebuie sa fie in tolerante admisibile si sint consemnate in Fise.
- Se verifica operativitatea functiei de baza- rezerva, electroalimentarea de rezerva si
telecomanda si telesemnalizarea echipamentelor.
- Amenajarea corespunzatoare a zonelor critice si sensibile. (cosirea vegetatiei)
- Daca sint probleme tehnice majore se anunta din timp echipa de verificari din zbor, pentru
aminarea misiunii.
Pentru data stabilita a misiunii de verificare din zbor se asigura:
- personal calificat (responsabilul echipamentului)
- mijloc de transport
- mijloace de comunicatie radio
Din partea personalului tehnic de la sol se cere:
- o cunoastere aprofundata a metodei de verificare din zbor, operative
- o cunoastere aprofundata a parametrilor, tolerantelor acestora pentru purtarea unui dialog
competent cu echipa de verificare din zbor.
19.2.PLANIFICAREA SI EVIDENTA VERIFICARILOR DIN ZBOR
Planificarea estimativa a misiunilor de verificare din zbor se poate face tinind cont de termenul de valabilitate
dat pentru fiecare echipament. Planificarea concreta se face de catre AACR.
Pentru o evidenta clara a situatiei mijloacelor PNA supuse verificarii din zbor , se tine
evidenta sub forma unui Tabel care este afisat la Sala Tehnica.
MIJLOCUL DATA VZ DOCUMENT si VALABIL PINA OBSERVATII

PNA EMITENT LA :
ILS LLZ / GP 05.06.2001 TLX 1206930 08.06.2001
I-OD LRBSYQ
COM-VHF 02.03.2001 TLX0203935 02.09.2001
LRBSYQ
In acest tabel, rubricile DATA VZ, DOCUMENT si VALABIL PINA LA, sint schimbabile, datele fiind
inscrise sub forma de eticheta, astfel datele sint tinute la zi.
19.3.DESFASURAREA VERIFICARII DIN ZBOR PENTRU SISTEMUL ILS:

I. ILS GP / TX.1.
Verificarea din zbor se compune din mai multe treceri dupa un zbor instrumental.
-1. Zbor pentru structura: In timpul zborului se comunica de catre inginerul de bord
abaterile aliniamentului de panta la diferite puncte de pe aliniament in functie de distanta fata de
pragul pistei.Valorile se noteaza cu incepere de la distanta de 4-5NM. La finalul trecerii AVO
comunica:
- unghiul mediu de panta.
- abaterea maxima si medie pe diferite zone ( zona I; II; si III). Aceste abateri (oscilatii )
trebuie sa se incadreze in limite prescrise de Anexa 10 OACI.(in A ).
- gradul de modulatie SDM. (in %).
Daca sint abateri majore ce depasesc limitele prescrise se va trece la corectii, tinind cont de
marimea si sensul abaterii. Acest lucru este foarte important, deoarece un reglaj incorect ca marime
si sens prelungeste inutil durata misiunii. Daca marimile constatate se incadreaza in limite
echipamentul nu se mai regleaza.
-2. Zbor pentru stabilirea latimii de fascicol sus. Se face de obicei pe semisector sus (75A),
zburind pe acest aliniament AVO, comunica abaterile in functie de distanta fata de pragul pistei.
Aceste date se noteaza.
-3. Zbor pentru stabilirea latimii de fascicol jos. Este identic cu a doua trecere. La finalul
trecerii AVO comunica gradul de simetrie si valorile medii gasite in fiecare semisector. Daca
valorile se incadreaza in tolerante, nu se regleaza echipamentul. Daca se constata abateri (sectorul
prea larg sau ingust), se regleaza in sensul solicitat de AVO.
-4. Zbor pentru structura cu inregistrare. In cadrul acestui zbor AVO scoate la inregistrator
graficul de variatie a aliniamentului Ax. In cadrul acesei treceri nu se regleaza nimic la echipament.
-5. Zbor pentru latime cu inregistrare. Se desfasoara similar cu zborul Nr.4.
-6. Zbor pentru alarma Ax 150Hz. Se afiseaza pe monitor alarma Ax 150, dereglind
echipamentul. Daca monitorul este bine calibrat, exista o concordanta intre valoarea afisata la sol si
cea masurata de AVO in A.
-7 Zbor pentru alarma Ax 90Hz. Se afiseaza pe monitor alarma Ax 90, dereglind

echipamentul. Daca monitorul este bine calibrat, exista o concordanta intre valoarea afisata la sol si
-8. Zbor pentru alarma fascicol. Se afiseaza alarma “ingusta “ la monitor , dereglind
echipamentul Daca monitorul este bine calibrat, exista o concordanta intre valoarea afisata la sol si
-9. Zbor pentru alarma fascicol. Se afiseaza alarma “ larga “ la monitor , dereglind
echipamentul Daca monitorul este bine calibrat, exista o concordanta intre valoarea afisata la sol si
-10. Zbor pentru verificarea acoperirii .
Nota: avionul de verificare din zbor, in timpul dialogului tehnic cu personalul de la sol, foloseste ca unitate de
masura - A -. Daca echipamentul ILS are sistemul de monitorizare calibrat in DDM, se va face conversia valorilor
DDM in A. Pentru operativitate este recomandabil efectuarea transfaormarilor pentru valori curente sub forma
tabelara.
Urmeaza prereglarea TX2 dupa TX1 (dupa monitoare ) si se trece la verificarea lui TX2,
dupa procedurile de mai sus. In cazul verificarii lui TX2, nu se mai controleaza monitoarele,
acestea fiind comune.
19.4. II. VERIFICARI DIN ZBOR PENTRU ILS LLZ TX.1. si TX 2.
Verificarile din zbor la ILS LLZ , decurg similar ca la GP si etapele sint identice, urmarind
algoritmul de mai sus.

Nota: daca perioada de 90 de zile este expirata, valabilitatea actului de VZ se poate prelungi cu max. 45 de zile
in urma unui zbor de supravegere.
20. PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA LUCRARILOR PERIODICE REGULAMENTARE
Pentru mentinerea in stare de disponibilitate a unui echipament ILS, lucrarile de intretinere

periodice sint obligatorii. Aceste lucrari sint recomandate de Documente ICAO 8071), unde sint
fixate in functie de categoria echipamentului:
-felul lucrarii,
-periodicitatea lucrarii,
-tolerantele admisibile ale parametrilor de baza.
Pentru organizarea acestor lucrari se stabilesc, in functie de generatia echipamentului, norme de

timp necesare pentru realizarea acestora, conform modelului de mai jos.
TABEL NR.1.
FELUL SI DURATA LUCRARILOR PERIODICE PLANIFICATE.
Nr. DENUMIREA DENUMIREA LUCRARILOR si DURATA (h)

MIJLOCULUI Z S L Tr. Sm. A VZ
1.NAV AIDS
1.1 ILS
1 ILS LLZ 1 2 3 4 8 12 3
2 ILS GP 1 3 4 6 12 16 3
3 MARKER MM 1 1 2 2 3 8 -
4 MARKER OM 1 1 2 2 3 8 -
TOTAL ORE PE OBIECTIV 4 7 11 14 26 44 6
TOTAL ORE PE AN : 2112 din care: 1440 364 132 56 52 44 24
Avind datele strinse in Tabelul Nr 1 la finele anului in curs se intocmeste: Planificarea anuala
a lucrarilor de intretinere periodica, in care sint cuprinse pe saptamini (total 52 de saptamini)
echipamente ILS (LLZ ; GP; MM; OM) cu lucrarile periodice aferente Normei, precum si
estimativ, data verificarilor din zbor. Din tabelul Nr 1. Rezulta ca pe an , pentru lucrarile periodice
de intretinere sint necesare 2112 ore , ceea ce inseamna minim 2 persoane la un sistem ILS. Aceste
norme de timp au fost stabilite pentru un ILS LS 371 Thomson CSF.
20.1.PLANIFICAREA ANUALA A LUCRARILOR DE INTRETINERE PERIODICA PNA PE ANUL 2001.
SEMESTRUL I.
-model anexat-
In acest tabel nu se trec lucrarile periodice zilnice. Activitatea zilnica este descrisa in Fisa
postului si in sarcinile de serviciu pentru fiecare loc de munca. In tabelul prezentat sint trecute
echipamentele si utilajele aferente acestora , care fac obiectul documentului ICAO 8071.
21. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE PE ECHIPAMENTE.
Instructiunile de exploatare, se intocmesc pentru fiecare echipament LLZ si GP. Se recomanda

elaborarea acestor instructiuni intr-un format standard, pentru fiecare echipament din dotarea
subunitatii. Aceste Instructiuni se afla la echipament si sint menite sa asigure exploatarea si
intretinerea corecta a acestuia.
Bibliografia de baza ce sta la elaborarea acestor instructiuni este documentatia tehnica
originala , data de fabricant. Elaborarea Instructiunilor de exploatare se face de catre specialisti cu
o vasta experienta in domeniu.
Volumul acestei instructiuni nu trebuie sa depaseasca 20 – 30 de pagini, in functie de
complexitatea echipamentului. Aceste instructiuni nu suplinesc documentatia tehnica originala. In
caz de deranjamente si reparatii complexe se utilizeaza documentatia data de fabricant.
Fiecare Instructiune de exploatare se va intocmi dupa urmatoarea structura:
1. Introducerea
2. Compunerea echipamentului (schema bloc)
3. Parametrii de baza ce urmeaza sa fie verificati in timpul functionarii , valori nominale si

Tolerante
4. Proceduri de exploatare (pornire; oprire; reglaje etc)
4 5. Telecomanda si telesemnalizarea
5
6 6. Verificari si lucrari zilnice : descriere, puncte de reglaj, masura, aparatura necesara.
7
8 7. Verificari si lucrari saptaminale: descriere, puncte de reglaj, masura, aparatura
necesara
9 8. Verificari si lucrari lunare : descriere, puncte de reglaj, masura, aparatura necesara.

10
11 9. Verificari si lucrari trimesiale: descriere, puncte de reglaj, masura, aparatura
necesara.
12
13 10. Verificari si lucrari semestriale: descriere, puncte de reglaj, masura, aparatura
14 necesara.
15
16 11. Verificari si lucrari anuale: descriere, puncte de reglaj, masura, aparatura necesara.
17
18 12.Lucrari si locuri de reglaje periculoase cu reglaje extrem de delicate
19 13.Verificari din zbor
20 14. Observatii
21
22 15. Amplasarea pe teren (schita)
23 16. Coordonate geografice si alte date utile
Procedurile de la punctele 6 –11 si 13, vor fi elaborate sub forma tabelara, dupa modelul anexat
propus si va cuprinde urmatoarele:
Aceste Tabele se vor afla indosariate la fiecare echipament, si vor servi ca un ghid pentru
executarea lucrarilor periodice.

LUCRARI SI VERIFICARI PERIODICE PLANIFICATE
ZILNICE  DENUMIREA ECHIPAMENT: ILS LLZ

SAPTAMINALA  TIPUL SI SERIA : LS371 / L127
LUNARA  RESPONSABIL DE ECHIPAMENT EMR Bodogai Pavel
TRIMESTRIALA  AMC necesar pentru efectuarea lucrarii:
SEMESTRIALA  - wattmetru BIRD; osciloscop ; multimetru
ANUALA 
Nr. Denumirea operatiei Locul operatiunii Marime de regl./masurat si

organul de reglaj
1
NOTA:
- fiecare FISA se va bifa corespunzator pentru tipul de lucrare ( zilnica , saptaminala etc.)

-Pentru lucrarile periodice planificate , superioare , pe fise de planificare se va trece numai operatiunile ce se
executa in plus fata de lucrarile mai inferioare:de ex. “ fata de lucrarile periodice saptaminale planificate pentru
lucrarile periodice lunare planificate, se mai executa urmatoarele operatiuni” :
-Evidenta executarii lucrarilor planificate si accidentale se tine in JURNALUL DE LUCRU al mijlocului

PNA. Complectarea la zi a acestui document este o sarcina de serviciu. Acest JURNAL este oglinda echipamentului , si
este un document justificativ. Datele inscrise ,in acesta se trec cu majuscule cu scris ordonat, ne admitind nici o
stersatura sau corecturi. Datele inscrise se vor certifica prin semnatura autorizata .
22. EVIDENTA DEFECTELOR
Evidenta defectelor se tine in JURNALUL DE LUCRU al echipamentului PNA, pentru

fiecare echipament in parte, la cap .ANEXA NR3. “Evidenta defectiunilor in timpul exploatarii”
Deasemenea in cazul inlocuirii de piese sau componente ale echipamentului , acest lucru se
consemneaza la ANEXA Nr.4 .din JURNALUL DE LUCRU.
Datele primare sint obtinute din FISE de INTERVENTIE , Aceste date pot fi introduse intr-un
program de baza de date , pe un PC. Prin care se poate urmari comod si rapid evolutia in timp a
defectelor si localizarea acestora pe subansamble. Acest lucru este util in cazul prelucrarii
statistice a defectelor pe o perioada de timp (luni; ani ;etc)
23. EVIDENTA INTERVENTIILOR.
Evidenta interventiilor se face pe FISE DE INTERVENTIE . Modelul acestui formular este

anexat.
- model -
1. Instructiuni pentru complectarea Fiselor de interventie:
Fisele de interventie se complecteaza cu litere majuscule, la orice interventie tehnica planificata sau
neplanificata la mijloacele PNA.. Fisa de interventie este un document tehnic justificativ. Complectarea acestui
document se face de catre Seful de tura PNA, maistru PNA sau electromecanicul de tura,, care a executat
interventia..Fisele de interventie se predau la Seful PNA la sfirsitul lunii, spre prelucrare si arhivare.

2. Modul de complectare:
-Nr. Fisa: este numarul de ordine incepind cu 001 de la inceputul anului in curs.
-Nr. de defectiuni: se trece la prelucrarea fisei de catre Seful PNA.
-Categoria de defectiune: se trece la prelucrarea fisei de catre Seful PNA.
-Planificat / neplanificat: se bifeaza corespunzator, pentru o interventie planificata se bifeaza

“planificat”. Pentru o interventie accidentala , “neplanificat”.
-Obiectiv: se trece obiectivul in care se afla mijlocul PNA (NDB;LLZ;GP;etc).
-Cod echipament: se trece codul grupei de echipament :
- NAV pentru ILS, NDB, LMM, MKR OM/MM;

- COM pentru NEC, UNIMOR, NICELOG,AMUX, Imagine radar,)
-Localizare echipament: se trece tipul si seria echipamentului la care se face interventia.
-Data si ora : se trece data si ora a reclamatiei functionarii defectuoase a mijlocului, in

formatul indicat in cazul interventiei neplanificate, sau data si ora de
inceperea lucrarilor de intretinere planificata.
-Nr NOTAM: se trece nr. si data NOTAM-ului in cazul cind mijlocul PNA a fost scos din
functiune prin NOTAM, pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, sau cind
functionarea mijlocului datorita defectului nu poate fi asigurata.
-Defect reclamat si organul care reclama: se trece natura defectului, cum a fost reclamat si serviciul
care a reclamat. Se complecteaza numai in cazul interventiilor neplanificate.
-Data / ora constatarii: se trece in formatul indicat data si ora inceperii interventiei la
echipament.
-Data / ora remedierii: se trece data / ora cind defectul a fost remediat.
-Durata remedierii: se trece in formatul indicat timpul consumat pentru remediere .

-Intirzieri in rezolvare: se trece cauza ( conditii meteo nefavorabile, lipsa masina de interventie,
lipsa de piese etc.) si durata intirzierii provocata de aceste cauze.
-Semnatura EMR: semnatura celui, care a efectuat interventia.
-Vizat Sef PNA: semnatura Sefului de PNA.
-Activitatea desfasurata: se trec detailat operatiunile tehnice efectuate in timpul interventiei.
-Aparatura de test utilizat: se trec aparatele AMC folosite in timpul interventiei.
-Observatii: se trec orice alte probleme considerate importante de catre cel care a
efectuat lucrarea.
24. EVIDENTA MASURATORILOR LA ECHIPAMENT
Masuratorile de parametrii la fiecare echipament , se efectueaza cu ocazia lucrarilor

periodice, planificate. Parametrii ce se controleaza periodic sint trecute in JURNALUL DE
LUCRU, ANEXA Nr. 6. Pentru operativitatea efectuarii masuraratorilor si de evidenta acestora,
precum si pentru tragerea unori concluzii, se recomanda efectuarea masuratorilor pe FISE DE
MASURATOR, elaborate pentru fiecare tip de echipament. Modelul prezentat este un exemplu
pentru ILS LLZ si GP. In mod similar se vor elabora Fise de masuratori pentru alte tipuri de
echipamente.La echipamente echipate cu PC si imprimanta foile scoase se tin indosariate si
numerotate spre arhivare.

FISA DE MASURATORI
OBIECTIV: ILS LLZ
Ans. 1.
MONITOARE Ans. 2.
ECHIPAMENT Monitor 1. Monitor 2.
V E R I FI F I C AT DA NU
(valoarea) nominal real nominal real
SEMNALIZARI PANOU.
.HF CHARGEURE
SDM STAREA BATERIILOR DE AC.
CAG
SISTEMUL RADIANT
AX m90
MASURATORI MONITOARE
m150
DDM OBSERVATII:
HF
SDM
CAG
FASC m90
m150
DDM
Iosc
Ipr
Iet1
Iet2
TX I10w
U18V
Uvar
Uies
A1
VHF A2
P TXdir (W)
F TXdir (MHz)
A1
TOS A2
DATA: ____________________
DSNA ORADEA NUMELE EL. MEC. RADIO

AT. PNA.
______________________
SEMNATURA
MASURATORI PE TEREN CU RX DE CONTROL

LA 1000m
VIZAT SEF PNA:
TX 1 TX 2
AX 0.00 µA ______________________________
150Hz 150 µA
90Hz 150 µA
FISA DE MASURATORI
OBIECTIV: ILS GP
ECHIPAMENT Monitor1 Monitor2 DA NU
(valoarea) V E R I FI F I C AT
nominal real nominal real
SEMNALIZARI PANOU.
.HF CHARGEURE.
SDM STAREA BATERIILOR DE AC.
CAG SISTEMUL RADIANT.
AX m90 MASURATORI MONITOARE.
m150
OBSERVATII:
DDM (EVENIMENTE, VZ, ETC.)
HF ___________________________________
SDM
CAG
FASC m90
m150
DDM
HF
SDM
CAG
CL m90
m150
DDM
Iosc
Ipr
Iet1
Iet2
TXdir I10w
U18V
Uvar
Uies
Iosc
Ipr
Iet1
TX CL Iet2
U18V
Uvar DATA: ____________________
Uies NUMELE EL.MEC RADIO
A1
UHF A2
__________________
DSNA ORADEA SEMNATURA :
AT. PNA.
___________________
A3
P TXdir (W)
P TXcl (W)
F TXdir (MHz)
VIZAT SEF PNA:
F TXcl (MHz)
A1
TOS A2 _____________________
A3

Sistemul-ILS - Romatsa

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Sistemul-ILS - Romatsa

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMATSA RA CURS GENERAL ILS 1

SERVICIUL OPERATIV PNA

Autorii: ing. Boboc Danuti, Administratia Centrala RA. ROMATSA Bucuresti.

DSNA ORADEA AT. PNA.

S-a adoptat urmatorul standard:

DSNA ORADEA AT. PNA.

Sensurile sint stabilite pin pozitia pilotului care vine la aterizare

SUS – JOS STINGA - DREAPTA

POZITIA INDICATORULUI DE BORD

Pe panta - dreapta Pe panta - stinga

Pe directie - jos Pe directie -sus

DSNA ORADEA AT. PNA.

Fiecare instalatie, indiferent de principiul de baza contine urmatoarele echipamente in obiective

 Radiofar de directie ILS, denumit LLZ sau LOC

 Amplasarea echipamentelor la sol:

 Ampl asarea punctelor ILS

600m 900m PDA MM OM

DSNA ORADEA AT. PNA.

Pentru intelegerea fenomenelor fizice ce descriu functionarea ILS-ului, este necesara

2.1 Operatiuni cu vectori:

2.1.1.Clasificarea marimilor fizice: -marimi scalare

2.1.2.Reprezentarea marimilor vectoriale:

Marimile vectoriale se reprezinta cu simbolul marimii respective cu o liniuta (sau sageata)

- o sageata, prin care se defineste:

Deasupra sagetii se trece simbolul marimii. De exemplu:

2.2.Operatiuni cu marimi vectoriale:( se refera la vectori coplanari)

Adunarea grafica a vectorilor:

-(sensul rezultantei va fi sensul vectorului cu valoarea absoluta mai mare )

2.2.3 adunarea vectorilor cu directie si sens diferit .

Vectorii se translateaza ca virfurile sa fie tengente. Capatul primului vector se uneste cu

-adunare a doi vectori : metoda paralelogramului.

2.3 NOTIUNI DE TRIGONOMETRIE:

-Miscarea circulara a punctului material.

0 90 180 270 360

Se considera un punct material m care executa o miscare de rotatie pe un cerc cu raza R = 1.

Proiectia punctului m pe axa X este descrisa de functia cosinus.

DSNA ORADEA AT. PNA.

Relatii trigonometrice intr-un triunghi:

Din triunghul dreptunghic format in cercul trigonometric de proiectiile razei R pe axele X ;

Argumentul si semnul functiilor cos; sin si tg

2.5 decibel-ul( dB)

DSNA ORADEA AT. PNA.

Avantajul operarii cu dB rezulta din faptul ca prin logaritmare operatiunile de inmultire se

20dB -3dB 30dB -10dB

A = 20dB + (-3dB) +30dB + (-10dB) = 37 dB,

In practica exploatarii echipamentului ILS se va retine:

2.6. PROPAGAREA UNDELOR ELECTROMAGNETICE ( in linii de alimentare- fideri ).

DSNA ORADEA AT. PNA.

 x F = c; de unde : Lungimea electrica

(m, Hz, 300.000m/s)

DSNA ORADEA AT. PNA.

2.8. SEGMENTUL DE CABLU COAXIAL  / 4 – proprietati -

- ca defazor: un segment de cablu coaxial, cu o lungime electrica de /4 introduce un defazaj de 90 .

- ca un transformator de impedanta: un segment de cablu coaxial , cu o lungime electrica de /4, poate fi

DSNA ORADEA AT. PNA.

Zc, impedanta caracteristica a cablului coaxial

2.7. DIVIZORUL DE PUTERE PRIN 2. –SPLITER-

INTRAREA NR. 1. –echivalent –

INTRAREA NR. 2. -echivalent -

Domeniul de utilizare si proprietati :

- ca sumator de semnale; semnalele ce urmeaza sa fie insumate se aplica la intrarile 2 si 3, iar pe

 Deosebim un punct de insumare si un punct de diferentiere

2.10. REPARTITORUL DE PUTERE

-divizor de putere prin 2