Monitorul Oficial Partea I Nr. 675bis

PARTEA I
Anul 182 (XXVI) — Nr. 675 bis LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE Marți, 16 septembrie 2014
SUMAR
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.312/2014

pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile
române RACR-AD-PETH „Proiectarea și exploatarea
tehnică a heliporturilor”, ediția 3/2014 ........................ 3–109
2 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 675 bis/16.IX.2014
ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL TRANSPORTURILOR
ORDIN
pentru aprobarea Reglementării aeronautice civile române
RACR-AD-PETH „Proiectarea și exploatarea tehnică
a heliporturilor”, ediția 3/2014*)
Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce revin Ministerului Transporturilor ca

autoritate de stat în domeniul transporturilor,
în temeiul prevederilor art. 4 lit. b) și f) din Ordonanța Guvernului nr. 29/1997
privind Codul aerian civil, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale
art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 405/1993 privind înființarea Autorității
Aeronautice Civile Române, cu modificările și completările ulterioare, precum și
ale art. 5 alin. (4) din Hotărârea Guvernului nr. 24/2013 privind organizarea și
funcționarea Ministerului Transporturilor, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul transporturilor emite următorul ordin:
Art. 1. — Se aprobă Reglementarea aeronautică civilă română RACR-AD-

PETH „Proiectarea și exploatarea tehnică a heliporturilor”, ediția 3/2014, prevăzută
în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin, Ordinul ministrului
transporturilor și infrastructurii nr. 1.539/2012 pentru aprobarea Reglementării
aeronautice civile române privind proiectarea și exploatarea tehnică a heliporturilor,
RACR-AD-PETH ediția 2/2012, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 777 și 777 bis din 19 noiembrie 2012, se abrogă.
p. Ministrul transporturilor,
Virgil Dragoș Titea,
secretar de stat
București, 8 septembrie 2014.

Nr. 1.312.
*) Ordinul nr. 1.312/2014 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 din
16 septembrie 2014 și este reprodus și în acest număr bis.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 675 bis/16.IX.2014 3
ANEX
REGLEMENTAREA AERONAUTIC CIVIL ROMÂN

privind proiectarea i exploatarea tehnic a heliporturilor
RACR – AD – PETH, ediia 3/2014
CUPRINS
INTRODUCERE
CAPITOLUL 1. Generaliti
1.1 Definiii, abrevieri i simboluri

1.2 Aplicabilitate
1.3 Sisteme de referin uzuale
1.3.1 Sistemul de referin orizontal
1.3.2 Sistemul de referin vertical
1.3.3 Sistemul de referin temporal
CAPITOLUL 2. Informaii privind heliporturile
2.1 Informaii aeronautice

2.2 Punctul de referin al heliportului
2.3 Cota heliportului
2.4 Dimensiunile heliportului i informaii conexe
2.5 Distane declarate
2.6 Coordonarea dintre serviciile de informare aeronautic i
administratorul heliportului
CAPITOUL 3. Caracteristici fizice
3.1 Heliporturi de suprafa

- Aria de apropiere final i de decolare (FATO)
- Prelungirea degajat pentru elicoptere
- Aria prizei de contact i de zbor (TLOF)
- Arii de siguran
- Cile i traiectele de rulare la sol pentru elicoptere
- Cile i traiectele de rulare aerian pentru elicoptere
- Standuri pentru elicoptere
- Amplasarea unei arii de apropiere final i de decolare în
raport cu o pist sau o cale de rulare
3.2 Heliporturi în terase

- Aria de acoperire final i de decolare i aria prizei de
contact i de zbor
- Prelungiri degajate pentru elicoptere
- Prize de contact i decolare(TLOF)
- Arii de siguran
- Ci i traiecte de rulare la sol pentru elicoptere
- Ci traiecte de rulare aerian pentru elicoptere
- Platforme
3.3 Heliplatforme
- Aria de apropiere final i de decolare i TLOF
1
3.4 Heliporturi pe nave

- Aria de apropiere final i de decolare i aria prizei de
contact i de zbor
CAPITOLUL 4. Obstacole
4.1 Suprafeele i sectoarele de limitare a obstacolelor

- Suprafaa de apropiere
- Suprafaa de tranziie
- Suprafaa de urcare la decolare
- Sectorul/suprafaa degajat de obstacole - heliplatforme
- Suprafaa limitat de obstacole - heliplatforme
4.2 Cerine pentru limitarea obstacolelor

- Heliporturi de suprafa
- Heliporturi în terase
- Heliplatforme
- Heliporturi pe nave
CAPITOLUL 5. Mijloace vizuale
5.1 Indicatoare
5.1.1 Indicatoarele de direcie a vântului
5.2 Marcaje i balize

5.2.1 Marcajul ariei de troliu
5.2.2 Marcajul de identificare al heliportului
5.2.3 Marcajul masei maxime admise
5.2.4 Marcajul valorii D
5.2.5 Dimensiunile marcajului suprafeei FATO
5.2.6 Marcajele sau balizele perimetrului ariei de apropiere
final i de decolare pentru heliporturile de suprafa
5.2.7 Marcajul de identificare al ariei de apropiere final i de
decolare pentru FATO de tip pist
5.2.8 Marcajul punctului int
5.2.9 Marcajul perimetrului ariei prizei de contact i de zbor
5.2.10 Marcajul prizei de contact/de poziionare
5.2.11 Marcajul numelui heliportului
5.2.12 Marcajul sectorului degajat de obstacole pentru
heliplatforme (chevron)
5.2.13 Marcajele suprafeei heliplatformei i a heliportului pe
nav
5.2.14 Marcajele sectorului heliplatformei unde aterizarea
este interzis
5.2.15 Marcajele i balizele cilor de rulare la sol pentru
elicoptere
5.2.16 Marcajele i balizele cilor de rulare aerian pentru
elicoptere
5.2.17 Marcajele standului pentru elicoptere
5.2.18 Marcajul de ghidare pentru alinierea la traiectoria de
zbor
2
5.3 Marcaje luminoase

5.3.1 Generaliti
5.3.2 Far de heliport
5.3.3 Dispozitive luminoase de apropiere
5.3.4 Sistemul luminos de ghidare pentru alinierea la
traiectoria de zbor
5.3.5 Dispozitivul de dirijare vizual pentru aliniere
- Forma semnalelor
- Repartiia intensitii luminoase
- Traiectoria de apropiere i reglajul azimutului
- Caracteristicile dispozitivului de dirijare vizual pentru
aliniere
5.3.6 Indicatorul vizual al pantei de apropiere
- Formatul semnalului pentru dispozitivul HAPI
- Repartiia intensitii luminoase
- Panta de apropiere i calajul altitudinii
- Caracteristicile ansamblului luminos
- Suprafaa de limitare a obstacolelor
5.3.7 Sistemul luminos al ariei de apropiere final i de
decolare pentru heliporturile de suprafaa
5.3.8 Luminile punctului int
5.3.9 Balizarea luminoasa a TLOF
5.3.10 Iluminarea cu lumin disipat a zonei de operaiuni cu
troliul
5.3.11 Luminile cilor de rulare
5.3.12 Mijloace vizuale pentru semnalizarea obstacolelor
5.3.13 Iluminarea obstacolelor cu proiectoare cu lumin
disipat
CAPITOLUL 6. Servicii de heliport
6.1 Salvarea i lupta contra incendiilor

- Generaliti
- Nivelul de protecie asigurat
- Ageni de stingere
- Echipamente de salvare
- Timpul de intervenie
APENDICE 1. Cerine privind calitatea datelor aeronautice
APENDICE 2. Standarde i practici recomandate internaionale pentru

heliporturi instrumentale cu apropieri de precizie/neprecizie
i plecri instrumentale
1. Generaliti
2. Date de heliport
3. Caracteristici fizice
4. Obstacole
5. Mijloace vizuale
3
INTRODUCERE
Scop
(1) Prezenta reglementare, având ca baz prevederile Anexei 14 ICAO – vol.2, are ca
scop stabilirea cerinelor de siguran, care s asigure regularitatea navigaiei
aeriene, aplicarea uniform i armonizat a cerinelor stabilite la nivel internaional,
stabilirea în România a condiiilor tehnice necesare pentru organizarea i operarea
heliporturilor civile necesare astfel încât operaiunile aeronautice pe heliporturi s se
desfoare în siguran, cu regularitate i eficient.
Consideraii generale
(1) Activitatea aeronautic civil pe teritoriul i în spaiul aerian naional este

reglementat prin Codul aerian civil, ediia în vigoare, prin actele normative interne
din domeniu, precum i în conformitate cu prevederile Conveniei privind aviaia
civil internaional, semnat la Chicago la 7 decembrie 1944, ale altor convenii i
acorduri internaionale la care România este parte.
(2) Reglementrile aeronautice civile române sunt elaborate, emise sau adoptate în
conformitate cu prevederile legislaiei naionale în vigoare, precum i în
conformitate cu prevederile Conveniei privind aviaia civil internaional, semnat
la Chicago la 7 decembrie 1944, cu standardele i practicile recomandate în
Anexele la aceasta, precum i cu prevederile conveniilor i acordurilor
internaionale la care România este parte, astfel încât s se asigure un caracter
unitar, coerent i modern procesului de elaborare i dezvoltare a sistemului naional
de reglementri aeronautice civile române.
(3) În conformitate cu prevederile Codului aerian civil i în scopul reglementrii

domeniului aviaiei civile, Ministerul Transporturilor (MT), în calitatea s de autoritate
de stat, asigur direct sau prin delegare de competen unor organisme tehnice
specializate, elaborarea i punerea în aplicare a reglementrilor aeronautice
corespunztoare, care au caracter obligatoriu pentru toi participanii la activitile
aeronautice civile i conexe, precum i supravegherea siguranei operaionale.
(4) În conformitate cu prevederile Hotrârii Guvernului României (HGR) nr. 405/1993

privind înfiinarea Autoritii Aeronautice Civile Române, cu modificrile i
completrile ulterioare i ale Ordinelor Ministrului Lucrrilor Publice, Transporturilor
i Locuinei (OMLPTL) nr. 1233/2001 i nr. 79/2002 privind competenele delegate,
Autoritatea Aeronautic Civil Român (AACR) este organismul tehnic specializat
care are ca obiect de activitate exercitarea, în condiiile prevzute de Codul aerian
civil, a funciei de supervizare a siguranei zborului în aviaia civil la nivel naional,
inclusiv în ceea ce privete supravegherea agenilor aeronautici civili i a
administratorilor aerodromurilor din punct de vedere al respectrii obligaiilor ce le
revin conform reglementrilor aeronautice în vigoare i asigur aplicarea
reglementrilor aeronautice naionale i supravegherea respectrii lor de ctre
persoanele juridice i fizice, române sau strine, care desfoar activiti
aeronautice civile ori proiecteaz sau execut produse i servicii pentru aviaia civil
pe teritoriul României, precum i a prevederilor înelegerilor i acordurilor
aeronautice internaionale la care statul român este parte.
(5) Prezenta reglementare aeronautic civil român reprezint transpunerea în cadrul

4
reglementat naional a standardelor i practicilor recomandate prevzute în Anexa

14 la Convenia privind aviaia civil internaional „Aerodromes’’ - Aerodromuri,
vol.2 ’’Heliports’’ / ed. 4, iulie 2013, cu amendamentele 1-5 (referit în continuare ca
Anexa 14 ICAO – vol.2). Volumul 1 al Anexei 14 ICAO este transpus în sistemul
reglementrilor aeronautice civile române prin RACR – AD – PETA: Proiectarea i
exploatarea tehnic a aerodromurilor (ediia 2). Prin coroborarea prevederilor RACR
– AD – PETH cu prevederile RACR – AD – PETA se asigur o coroborare similar
celei existente între prevederile volumelor 2 i 1 ale Anexei 14 ICAO.
(6) Regulile coninute în prezenta reglementare aeronautic civil român au fost

elaborate în strâns corelare cu înelesul standardelor i practicilor recomandate
adoptate de Consiliul ICAO potrivit prevederilor Conveniei de la Chicago i care
constituie coninutul Anexelor la Convenie. Astfel, potrivit prevederilor Conveniei,
statutul componentelor unei Anexe la Convenia de la Chicago este dup cum
urmeaz:
x standardele constituie toate acele specificaii privind caracteristici fizice,
configuraii, materiale, performane, personal sau proceduri a cror aplicare
uniform este recunoscut ca fiind necesar pentru sigurana sau regularitatea
navigaiei aeriene internaionale, specificaii crora statele contractante la
Convenia de la Chicago trebuie s li se conformeze potrivit prevederilor
Conveniei. În cazul imposibilitii de conformare, statul contractant este obligat
s notifice Consiliul ICAO, potrivit Art. 38 al Conveniei;
x practicile recomandate constituie toate acele specificaii privind caracteristici
fizice, configuraii, materiale, performane, personal sau proceduri a cror
aplicare uniform este recunoscut ca fiind oportun, de dorit, în interesul
siguranei, regularitii sau eficienei navigaiei aeriene internaionale,
specificaii despre care se presupune c statele contractante întreprind
eforturile necesare în vederea conformrii cu ele, potrivit prevederilor
Conveniei;
x apendicele („Appendices’’) la Anexele ICAO conin prevederi grupate separat,
din considerente practice, dar care fac parte întegrant din standardele i
practicile recomandate adoptate de Consiliul ICAO;
x definiiile termenilor utilizai în standardele i practicile recomandate nu au
statut independent, dar constituie pri eseniale ale fiecrui standard i fiecrei
practici recomandate în care se utilizeaz termenul respectiv, având în vedere
c orice schimbare a înelesului termenului respectiv ar afecta specificaia;
x tabelele i figurile, care suplimenteaz sau ilustreaz standardele i practicile
recomandate i la care se face referire în cuprinsul textului fiecrei Anexe la
Convenie, constituie parte integrant a respectivelor standarde i practici
recomandate i au acelai statut cu acestea.
Totodat, se va avea în vedere c Anexele ICAO mai conin anumite materiale
aprobate de Consiliul ICAO spre publicare în asociere cu standardele i
practicile recomandate, dup cum urmeaz:
x introducerile („Introductions’’) – cuprind prevederi explicative introduse la
începutul prilor, capitolelor sau seciunilor Anexei, cu scopul de a facilita
înelegerea modului cum trebuie aplicat textul;
x notele („Notes’’) – sunt încluse în text, acolo unde este cazul, fiind menite a
furniza informaii, detalii i cerine privind anumite documentaii de referin care
trebuie avute în considerare în asociere cu standardul sau practica
recomandat în cauz; notele nu constituie parte integrant din standarde sau
din practicile recomandate.
5
(7) În sensul precizrilor de mai sus, se va ine seama c prevederile RACR-AD-PETH

au fost elaborate astfel încât:
x standardele prevzute în Anexa 14 ICAO – vol. 2 sunt transpuse integral în
RACR-AD-PETH ca reguli, în conformitate cu prevederile ICAO, fcându-se
totodat, acolo unde a fost cazul, particularizrile necesare în scopul de a se
facilita înelegerea i aplicarea corect (de ex., acolo unde standardul ICAO
prevede o responsabilitate a statului, regula corespunztoare din RACR-AD-
PETH precizeaz, în contextul instituional din aviaia civil român, crei
anume funcii sau instituii îi revine responsabilitatea respectiv: autoritii de
stat, autoritii delegate/desemnate, administratorilor heliporturilor sau altor
organizaii);
x practicile recomandate prevzute în Anexa 14 ICAO – vol.2 sunt transpuse în
RACR-AD-PETH ca reguli;
x prezenta reglementare, ca transpunere a Anexei 14 ICAO – vol.2, a preluat
coninutul documentului de referin;
x apendicele la Anexa 14 ICAO – vol.2 este transpus ca apendice la RACR-AD-
PETH.
x tabelele i figurile din Anexa 14 ICAO – vol.2, inclusiv din apendicele Anexei 14
ICAO– vol.2 au fost, de asemenea, transpuse în RACR-AD-PETH, pstrându-
se conformitatea textului i a numerotrii/identificrii lor;
x notele din Anexa 14 ICAO – vol.2 au fost transpuse, parial sau total, dup caz,
ca text asociat prevederilor reglementrii de fa, acolo unde s-a apreciat c
precizrile aduse sunt necesare sau utile în aplicarea prevederilor respective;
x introducerea la prezenta reglementare preia, parial, precizrile din preambulul
Anexei14 ICAO – vol.2.
(9) Conformarea cu regulile i cerinele prevzute în RACR-AD-PETH trebuie realizat

i supravegheat prin aplicarea de proceduri i instruciuni de aeronautic civil,
elaborate i emise atât de autoritatea aeronautic de supraveghere a siguranei
zborului, la nivel naional, cât i, pe linie intern, de administratorii heliporturilor.
Agenii aeronautici crora le sunt aplicabile prevederile RACR-AD-PETH trebuie s
îndeplineasc regulile respective prin acele mijloace de conformare, recomandri
detalii i cerine, prevzute în manualele de profil, circularele, etc. emise de ICAO în
acest scop, dar i utilizând materialele cu caracter orientativ i indicaiile altor
organizaii internaionale, aplicabile zonei noastre geografice. Devierea de la
standardele ICAO i de la mijloacele acceptabile de conformare poate fi permis
numai în condiiile în care administratorii heliporturilor sau agenii aeronautici
implicai justific i argumenteaz autoritii aeronautice de supraveghere a
siguranei, fr echivoc, necesitatea diferenei/devierii fa de standardul i/sau
practicile recomandate în cauz, obinând, cu avizul autoritii de supraveghere,
aprobarea din partea autoritii de stat i, dup caz, propunând modificarea
corespunztoare a cadrului reglementat, cu respectarea, totodat, a prevederilor Art.
38 al Conveniei de la Chicago, privind raportarea i publicarea diferenelor fa de
standardele i practicile recomandate ale ICAO.
CAPITOLUL 1. GENERALITI
Not introductiv.– Prezenta reglementare conine standarde i practici

recomandate (specificaii) care prescriu caracteristicile fizice i suprafeele de limitare a
obstacolelor pentru heliporturi, precum i anumite faciliti i servicii tehnice asigurate în
6
mod normal pe un heliport. Aceste specificaii nu au scopul s limiteze sau s

reglementeze operarea aeronavelor.
La proiectarea unui heliport se va considera elicopterul critic de proiectare, cu
dimensiuni maxime i mas maxim la decolare (MTOM), care se preconizeaz s
opereze pe heliportul respectiv.
Trebuie avut în vedere c prevederile regulamentare privind operaiunile de zbor cu
elicoptere sunt cuprinse în Anexa 6 ICAO, partea a III-a.
1. 1 Definiii, abrevieri i simboluri
În cuprinsul prezentei reglementri, termenii, abrevierile i simbolurile utilizate au

urmtoarele semnificaii:
Acuratee. Grad de conformitate între o valoare estimat sau msurat i valoarea

real.
Not.– În cazul datelor de poziie msurate, acurateea se exprim, de regul, sub

forma unei distane fa de o poziie specificat, în limita creia se regsete poziia
real, cu un anumit nivel de încredere precizat.
Aria de apropiere final i de decolare (FATO). Aria definit deasupra creia se

deruleaz faza final a manevrei de apropiere pân la zborul staionar sau aterizare
i partea de la care începe manevra de decolare. Când FATO este destinat
elicopterelor din clasa 1 de performan, aria definit cuprinde aria de decolare
întrerupt utilizabil.
Aria de siguran. O suprafa definit pe un heliport, în jurul ariei de apropiere final

i de decolare degajat de obstacole, alta decât cele cerute în scopul navigaiei
aeriene, special destinat reducerii riscurilor deteriorrii materiale în cazul când
elicopterul se abate accidental de la aria de apropiere final i de decolare.
Aria de troliu. Zon destinat transferului cu elicopterul a personalului sau mrfurilor

pe sau de pe o nav.
Aria prizei de contact i de zbor (TLOF). Aria pe care un elicopter poate efectua o
priz de contact sau decolarea.
Cale de rulare la sol pentru elicoptere. Cale de rulare la sol destinat micrii pe sol
a elicopterelor prevzute cu tren de aterizare cu roi.
Cale de rulaj aerian pentru elicoptere. Traiectorie definit pe suprafa pentru rulajul
aerian al elicopterelor.
Calendar Sistem de referin temporal i distinct care furnizeaz baza pentru definirea
poziiei în timp cu o rezoluie de o zi (ISO 19108).
Calendar gregorian. Calendar aflat în utilizare general; introdus iniial în 1582, pentru
a defini un an care aproximeaz mai îndeaproape anul tropical decât calendarul
iulian (ISO 19108).
Not.– În calendarul gregorian, anul normal are 365 zile i anul bisect are 366 zile,
împrite în 12 luni secveniale.
7
Calitatea datelor. Un anumit grad sau nivel de încredere c datele furnizate

îndeplinesc cerinele utilizatorului acestora în ceea ce privete acurateea, rezoluia
i integritatea.
Clasa 1 de performan. Elicopterul care, în eventualitatea cedrii unui motor critic,

este capabil s aterizeze nedepind distana de decolare întrerupt disponibil sau
s continue în mod sigur zborul pân la suprafaa corespunztoare de aterizare.
Clasa 2 de performan. Elicopterul care, în eventualitatea cedrii unui motor critic, are
posibilitatea s continue zborul sigur cu excepia cazului când cedarea apare
devreme în timpul manevrei de decolare sau târziu în timpul manevrei de aterizare,
în care cazuri se impune o aterizare forat.
Clasa 3 de performan. Elicopterul care, în eventualitatea cedrii unui motor critic în

timpul zborului, trebuie s aterizeze forat, cum ar fi cazul elicopterului cu un singur
motor.
Clasificarea integritii (cu referire la date aeronautice). Clasificare bazat pe riscul

potenial rezultat din utilizarea datelor corupte. Datele aeronautice se clasific astfel:
a) date de obinuite, nivel de integritate de 1 x 10-3; în cazul în care se folosesc
informaii obinuite alterate, exist o probabilitate foarte redus ca sigurana
continu a zborului i a aterizrii s fie expus serios la risc cu potenial de
catastrof;
b) date eseniale, nivel de integritate de 1 x 10-5; în cazul în care se folosesc
informaii eseniale alterate, exist o probabilitate redus ca sigurana zborului i
a aterizrii s fie expus serios la risc cu potenial de catastrof; i
c) date critice, nivel de integritate de 1 x 10-8; în cazul în care se folosesc informaii
critice alterate, exist o foarte mare probabilitate ca sigurana zborului i a
aterizrii s fie expus serios la risc cu potenial de catastrof.
Cota heliportului. Cota celui mai înalt punct al FATO.
D. Cea mai mare dimensiune a elicopterului când rotoarele sunt pornite, msurat de la
cea mai înaintat poziie a rotorului principal pân la cea mai din spate poziie a
rotorului de coad sau a structurii elicopterului.
Not. – Uneori “D” este referit în text folosind terminologia “Valoarea D”.
Date. Orice cantitate sau set de cantiti care pot servi ca referin ori baz de calcul
pentru alte cantiti (ISO 19104).
Date geodezice. Un set minim de parametri necesar pentru a defini poziia i orientarea
sistemului local de referin în raport cu sistemul global de referin.
Declinaie magnetic a staiei. Diferen unghiular de aliniere între radialul zero al

unei staii VOR i direcia Nord adevrat, determinat la momentul calibrrii staiei
VOR.
Distane declarate – heliporturi.

a) Distana disponibil pentru decolare (TODAH). Lungimea ariei de apropiere
final i de decolare mrit cu lungimea prelungirii degajate (dac exist) pentru
8
elicoptere, declarat utilizabil i corespunztoare pentru elicopter în vederea

finalizrii decolrii.
b) Distana disponibil pentru decolarea întrerupt (RTODAH). Lungimea ariei de
apropiere final i de decolare declarat utilizabil i corespunztoare în vederea
finalizrii decolrii întrerupte de ctre elicopterele operate în clasa 1 de
performan.
c) Distana disponibil la aterizare (LDAH). Lungimea ariei de apropiere final i de
decolare împreun cu orice arie adiional declarat utilizabil i
corespunztoare pentru elicoptere în vederea finalizrii manevrei de aterizare
plecând de la o înlime definit.
FATO de tip pist. Un FATO având caracteristici similare ca forma cu o pist.
Geoid. Suprafa echipotenial în câmpul gravitaional al Pmântului, care coincide cu

nivelul mediu al mrii neperturbat (MSL) extins în mod continuu printre continente.
Not.– Forma geoidului este neregulat din cauza perturbaiilor gravitaionale locale
(valuri, salinitate, cureni, etc.), iar direcia forei gravitaionale este perpendicular
pe geoid în fiecare punct al su.
Heliplatform. Heliport situat pe o facilitate fixa sau mobila în largul mrii, precum o
unitate de explorare i/sau producie destinat exploatrii petroliere sau a gazelor.
Heliport. Un aerodrom sau o suprafa definit pe o structur, utilizat total sau parial
în scopul aterizrii, decolrii i micrii pe suprafa a elicopterelor.
Heliport de suprafa. Heliport situat pe sol sau pe o structura pe suprafaa apei.
Heliport în terase. Heliport situat pe o structur ridicat pe pmânt.
Heliport pe nav. Heliport amplasat la bordul unei nave, care poate fi construit cu sau
fr aceast destinaie. Un heliport pe nav dedicat este proiectat pentru operaiuni
cu elicoptere. Un heliport pe nav nededicat utilizeaz o suprafa a navei care
poate susine un elicopter, dar nu este proiectat în mod special pentru acest scop.
Integritate (cu referire la date aeronautice). Grad de încredere c o dat aeronautic

i valoarea ei nu au fost pierdute sau alterate din momentul când data respectiv a
fost determinat sau amendat în mod autorizat.
Înlime elipsoidal (Înlime geodezic). Înlime fa de elipsoidul de referin,

msurat în exteriorul acestuia pe perpendiculara prin punctul considerat.
Înlimea ortometric. Înlimea unui punct fa de geoid, prezentat în general ca

înlime fa de nivelul mediu al mrii (MSL).
Obstacol. Toate obiectele fixe (temporare sau permanente) i mobile, sau pri ale
acestora, care:
a. sunt amplasate pe suprafaa destinat micrii aeronavelor, sau
b. se extind deasupra unei suprafee definite, destinat s protejeze aeronavele în
zbor, sau
c. exist în afara acelor suprafee definite i au fost evaluate ca reprezentând un
pericol pentru navigaia aerian.
9
Ondulaia geoidului. Distana geoidului deasupra (pozitiv) sau dedesubtul (negativ)

elipsoidului matematic de referin.
Not.– Referitor la elipsoidul definit în Sistemul Geodezic Global – 1984 (WGS –

84), ondulaia geoidic WGS – 84 într-un punct dat reprezint diferena dintre
înlimea elipsoidal WGS –84 i înlimea ortometric în punctul respectiv.
Point-in-space (PinS) approach. Apropierea PinS se bazeaz pe GNSS i este o

procedura de apropiere conceputa numai pentru elicopter. Acesta este aliniat cu un
punct de referin localizat în aa fel încât s permit manevre de zbor ulterioare
sau de apropiere i aterizare folosind manevre vizuale în condiii vizuale adecvate
pentru a vedea i a evita obstacolele.
Point-in-space (PinS) visual segments. Acesta este segmentul unei proceduri PinS
de apropiere pentru elicopter, de la MAPt la locul de aterizare, pentru ca PinS s
"continue vizual" procedura. Acest segment vizual conecteaz PinS cu locul de
aterizare.
Not. – Criteriile de proiectare pentru procedura de apropiere PinS i cerinele detaliate

pentru proiectarea unui segment vizual sunt stabilite în PANS-OPS (Doc 8168).
Prelungirea degajat pentru elicoptere. Suprafa definit pe sol sau pe ap, aleas
ori amenajat ca o suprafa corespunztoare, deasupra creia un elicopter operat
în clasa 1 de performan poate accelera i ajunge la o înlime dorit.
Stand pentru elicoptere. O poziie de staionare pentru aeronave care asigur

parcarea unui elicopter i unde se finalizeaz operaiunile de rulaj la sol sau unde /
de unde elicopterul aterizeaz / decoleaz în vederea operaiunilor de rulaj aerian.
Suprafa cu capacitate portant dinamic. Suprafa capabil s preia sarcinile

generate de un elicopter care face o aterizare de urgen pe ea.
Suprafa cu capacitate portant static. Suprafa având capacitatea portant

pentru a suporta masa elicopterului aezat pe ea.
Suprafa de întrerupere a decolrii. Suprafaa definit pe un heliport

corespunztoare procedurii de întrerupere a decolrii de ctre elicoptere operate în
clasa 1 de performan.
Suprafa de protecie. Suprafa inclus într-o cale de rulaj aerian i în jurul unui
stand pentru elicopter care asigur separarea fa de obiecte, fa de FATO, alte ci
de rulare sau standuri pentru elicoptere, în scopul manevrrii în siguran a
elicopterelor.
Traiect de rulare al elicopterului. Traiectorie stabilit pentru micarea elicopterelor

dintr-o parte într-alta a unui heliport. O asemenea traiectorie include o cale de rulaj
aerian sau la sol pentru elicoptere centrat pe ea.
Verificare redundant ciclic (CRC). Algoritm matematic care se aplic exprimrii în

format digital a unei date i care furnizeaz un anumit nivel de încredere c data
respectiv nu s-a pierdut sau nu a fost alterat.
10
Abrevieri
AACR Autoritatea Aeronautic Civil Român

AIP Publicaie de informare aeronautic (Aeronautical Information
Publication)
ASPSL Iluminat prin panouri cu lumin punctual (Arrays of
Segmented Point Source Lighting)
cd Candel
cm Centimetru
CRC Verificare redundant ciclic (Cyclic Redundancy Check)
FATO Zona de apropiere final i de decolare (Final Approach and
Take-Off Area), o zon determinat deasupra creia se
desfoar faza final a manevrei de apropiere i de unde se
încep manevrele de decolare. Atunci când FATO este folosit
de elicoptere operate în clasa 1 de performan, aceast zon
include i suprafaa pentru întreruperea decolrii.
ft Picior (foot)
GNSS Global navigation satellite system (sistem global de navigaie
prin satelit)
HAPI Indicatorul de traiectorie de apropiere pentru elicoptere
(Helicopter Approach Path Indicator)
Hz Hertz
HEMS Serviciul medical de urgen cu elicopterul (Helicopter
Emergency Medical Service)
HFM Manualul de zbor al elicopterului (Helicopter Flight Manual)
IGE În efect de sol (In Ground Effect)
kg Kilogram
km/h Kilometri pe or
kt Nod (knot), mile marine (1860 m) pe or
l litru
lb Pound
LDAH Distana disponibil pentru decolare (Landing Distance
Available)
LOA Suprafaa de limitare a obstacolelor
LOS Sector de limitare a obstacolelor
LP Panou luminescent (Luminescent Panel)
l/min litri pe minut
m metru
MAPt Punct de apropiere ratata
MTOM Masa maxima la decolare
MLS Sistem de aterizare cu microunde
MSL Nivelul mediu al mrii (Medium Sea Level)
OEI Un motor inoperant (One Engine Inoperative)
OFS Sector liber de obstacole
PinS Point-in-space
R/T Radio telefonie sau comunicaii radio
RTODAH Distana disponibil pentru decolarea întrerupt (Rejected
Take-Off Distance Available)
s secunda
t Tona (1000 kg)
TLOF Zona prizei de contact i de decolare ( Touchdown and Lift-Off
11
Area)
TODAH Distana disponibil pentru decolare (Take-Off Distance
Available)
UCW
VSS Suprafaa segmentului vizual
Simboluri
° Grad
= Egal
% Procent
± Plus sau minus
Not.– Alte abrevieri i simboluri specifice domeniului aerodromurilor folosite în

cuprinsul prezentei reglementri sunt menionate în reglementarea RACR – AD – PETA
privind proiectarea i exploatarea tehnic a aerodromurilor.
1.2 Aplicabilitate
Not.– Dimensiunile prevzute în aceast reglementare sunt stabilite luându-se în

considerare elicoptere având un singur rotor portant. Pentru elicoptere cu rotoare în
tandem, proiectarea heliportului se va baza pe o analiz de la caz la caz a modelelor
specifice, folosindu-se cerinele de baz pentru suprafee de siguran i suprafee de
protecie prevzute de aceast reglementare. Specificaiile capitolelor principale din
aceasta reglementare se aplic pentru heliporturi vizuale care pot sau nu încorpora
utilizarea apropierii i decolrii PinS. Specificaii suplimentare pentru heliporturi
instrumentale cu apropieri de precizie i/sau de neprecizie i decolri instrumentale sunt
detaliate în Apendicele 2. Specificaiile acestei reglementri nu sunt aplicabile
heliporturilor pe ap (cu contact i decolare de pe suprafaa apei).
1.2.1 Interpretarea unor specificaii prevzute în reglementarea de fa impun, explicit

sau implicit, autoritii competente (instituiilor i organizaiilor specializate si abilitate;
autoritatea delegat pentru supravegherea siguranei operaiunilor/activitilor,
administratori de heliporturi) obligaia de a face o alegere, a adopta o decizie sau a
exercita o funciune, potrivit atribuiilor i responsabilitilor stabilite prin actele
normative privind organizarea i funcionarea lor.
1.2.2 Prevederile prezentei reglementri se aplic tuturor persoanelor fizice i juridice,

române sau strine, care dein/administreaz/opereaz/proiecteaz heliporturi civile,
desfoar activiti în domeniul heliporturilor civile sau conex,
dein/administreaz/proiecteaz/organizeaz terenuri, echipamente, instalaii în zonele
cu servitui aeronautice civile sau realizeaz construcii i amenajri în zonele
respective pe teritoriul României, în scopul îndeplinirii cu precdere a cerinelor de
siguran i regularitate a navigaiei aeriene, precum i a cerinelor de uniformizare i
armonizare stabilite la nivel internaional, în condiiile în care nu se aplic alte
reglementri naionale. Prevederile reglementrii RACR-AD-PETA, privind proiectarea
i exploatarea tehnic a aerodromurilor, se aplic în mod adecvat i heliporturilor.
Prevederile prezentei reglementri se aplic în acelai mod i zonelor destinate exclusiv
elicopterelor de pe un aerodrom destinat în primul rând avioanelor. Acolo unde este
cazul, pe aceste aerodromuri, prevederile RACR-AD-PETA se aplic i operaiunilor cu
elicoptere.
12
1.2.3 Dac nu se specific altceva, pentru referirile la o culoare trebuie s se aplice

prevederile RACR-AD-PETA - apendicele 1, aferente culorii respective.
1.2.4 Fa de specificaiile prezentei reglementri, autoritatea de stat i autoritatea

delegat pentru supravegherea siguranei în aviaia civil pot impune cerine i/sau
restricii locale suplimentare, determinate de caracteristici, condiii i/sau circumstane
de heliport sau conexe particulare, cu respectarea prevederilor reglementrilor
aeronautice naionale i/sau internaionale aplicabile.
1.2.5 Autoritatea delegat pentru supravegherea siguranei poate accepta, la cerere,

diferene locale fa de specificaiile prezentei reglementri, condiionat de meninerea
nivelului de siguran operaional. Solicitarea, formulat în scris, trebuie susinut de o
analiz a efectelor asupra siguranei operaiunilor i de un plan de msuri/aciuni
adecvate pentru respectarea nivelului de siguran impus de reglementrile
aeronautice aplicabile. În astfel de situaii trebuie obinut, cu avizul prealabil al
autoritii de supraveghere, aprobarea din partea autoritii de stat.
1.2.6 Pentru detalii, precizri i cerine suplimentare privind modul de

îndeplinire/aplicare a cerinelor prezentei reglementri, vor fi utilizate prevederile i
recomandrile specifice coninute în:
- Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261), ediia în vigoare;
- Manualul de planificare a aeroporturilor ICAO (Doc 9184), ediia în vigoare;
- Manualul de proiectare a aerodromurilor ICAO (Doc 9157), ediia în vigoare;
- Manualul serviciilor de aeroport ICAO (Doc 9137), ediia în vigoare,
- Manualul de management al siguranei ICAO (Doc 9859), ediia în vigoare,
precum i în alte documente ICAO aplicabile.
1.3 Sisteme de referin uzuale
1.3.1. Sistemul de referin orizontal
1.3.1.1. Sistemul geodezic internaional – 1984 (WGS 84) trebuie utilizat ca referin
(geodezic) orizontal. Coordonatele geografice aeronautice (precizând latitudinea i
longitudinea) trebuie exprimate prin date de referin geodezice WGS-84.
Not.– Material de ghidare suplimentar se gsete în Manualul WGS-84 ICAO (Doc

9674).
1.3.2. Sistemul referin vertical
1.3.2.1.Datele în raport cu nivelul mediu al mrii (MSL) care indic relaia dintre
gravitaie i înlime (elevaie) a unei suprafee cunoscute ca geoid trebuie folosite ca
sistem de referin vertical.
Nota 1.– Geoidul aproximeaz, pe ansamblu, cel mai bine MSL. Este definit ca
suprafa echipotenial a câmpului gravitaional al Pmântului care coincide cu nivelul
mediu al mrii neperturbat extins în mod continuu sub continente.
Nota 2.– Înlimile legate de gravitaie sunt denumite i înlimi ortometrice, în timp ce
distanele punctelor fa de suprafa elipsoidului sunt denumite înlimi elipsoidale.
1.3.3. Sistemul de referin temporal

13
1.3.3.1 Calendarul gregorian i timpul universal coordonat (Coordinated Universal Time

– UTC) trebuie folosite ca referine temporale.
1.3.3.2 Atunci când se folosete un alt sistem de referin temporal, acesta trebuie
precizat în seciunea GEN 2.1.2 din - AIP România.
CAPITOLUL 2. INFORMA II PRIVIND HELIPORTURILE
2.1 Informaii aeronautice
2.1.1 Determinarea i raportarea datelor aeronautice legate de heliporturi trebuie s

corespund cerinelor de acuratee i de integritate prevzute în tabelele de la 1 la 5 din
apendicele 1 i s in cont de procedurile sistemului de calitate stabilit. Cerinele de
acuratee a datelor aeronautice se bazeaz pe un nivel de încredere de 95%;
corespunztor se vor identifica trei categorii de date de poziie: puncte msurate (de
exemplu, pragul FATO), puncte calculate (obinute prin calcul matematic pornind de la
valori msurate a punctelor în spaiu, punctelor de reper, etc.) i puncte declarate (de
exemplu: limitele regiunilor de informare aeronautic).
Not.– Specificaii suplimentare privind sistemul de calitate se regsesc în Anexa 15

ICAO, capitolul 3.
2.1.2 Administratorul heliportului trebuie s asigure integritatea informaiilor aeronautice

începând de la msurarea sau obinerea acestora i pân la transmiterea lor. Pe baza
clasificrii integritii aplicabile, procedurile de validare i verificare vor urmri:
a. pentru date obinuite: evitarea alterrii pe durata procesrii datelor;
b. pentru date eseniale: asigurarea ca alterarea nu se va produce în nici un
stadiu al întregului proces i pot include procese suplimentare dup cum este
necesar pentru a aborda riscurile poteniale din arhitectura general a
sistemului pentru a asigura în continuare integritatea datelor la acest nivel; si
c. pentru date critice: asigurarea ca alterarea nu se va produce, în nici o etap a
întregului proces i includerea procedurilor suplimentare de asigurare a
integritii pentru a atenua pe deplin efectele defeciunilor identificate prin
analiza aprofundat a arhitecturii globale a sistemului ca poteniale riscuri de
integritate a datelor.
Not.– Materialul de îndrumare în ceea ce privete prelucrarea datelor aeronautice i

informaiilor aeronautice este cuprins în documentul RTCA DO-200B i European
Organization for Civil Aviation Equipment (EUROCAE) Document ED-76B - Standarde
de prelucrare a datelor aeronautice.
2.1.3 Protejarea informaiilor aeronautice computerizate pe timpul stocrii sau al

tranzitului trebuie s fie monitorizat în totalitate printr-un algoritm ciclic de verificare
redundant (CRC). Pentru a realiza protecia nivelului de integritate al informaiilor
aeronautice critice i eseniale corespunztoare clasificrii din paragraful 2.1.2 de mai
sus, acestora trebuie s li se aplice un algoritm CRC de 32 i, respectiv, de 24 bii.
2.1.4 Pentru a realiza protejarea nivelului de integritate al informaiilor aeronautice

obinuite, corespunztoare clasificrii din paragraful 2.1.2 se va aplica un algoritm CRC
de 16 bii.
14
Not.– Materiale de îndrumare privind cerinele de calitate ale informaiilor aeronautice

se regsesc în Manualul WGS-84 ICAO (Doc 9674). Materiale suplimentare ce
respect prevederile din apendicele 1 privind acurateea i integritatea informaiilor
aeronautice se regsesc Documentul RTCA DO-201A i în Documentul ED-77
EUROCAE – Cerine industriale pentru informare aeronautic.
2.1.5 Coordonatele geografice care indic latitudinea i longitudinea trebuie s fie

determinate în WGS 84 i raportate serviciilor de informare aeronautic, identificând
acele coordonate geografice, care au fost obinute în alt sistem geodezic i
transformate în coordonate WGS-84 prin mijloace matematice, precum i acele
coordonate a cror acuratee nu îndeplinete cerinele specificate în apendicele 1,
tabelul 1.
2.1.6 Gradul de acuratee a msurtorilor efectuate în teren trebuie s fie astfel, încât
datele operaionale de navigaie rezultate pentru diferite faze ale zborului s se
încadreze în abaterile maxime fa de un reper de referin corespunztor, aa cum
este indicat în tabelele cuprinse în Apendicele 1.
2.1.7 Suplimentar fa de cotele poziiilor specifice de pe sol msurate la heliporturi

(cota raportat la nivelul mediu al mrii), pentru acele poziii care sunt indicate în
apendicele 1 trebuie s fie determinat ondulaia geoidului (raportat la elipsoidul WGS
- 84) i comunicat serviciilor de informare aeronautic.
Nota 1.– Un cadru de referin corespunztor este acela care permite ca WGS - 84 s
fie realizat pe un heliport dat i fa de care sunt legate toate datele de coordonate.
Nota 2.– Specificaii referitoare la publicarea coordonatelor WGS-84 sunt date în Anexa
4 ICAO, capitolul 2 i în Anexa 15 ICAO, capitolul 3.
2.2 Punctul de referin al heliportului
2.2.1 Un punct de referin va fi determinat pentru fiecare heliport care nu este situat
pe acelai amplasament cu al unui aerodrom.
Not.– Atunci când poziia unui heliport coincide cu cea a unui aerodrom, punctul de
referin al aerodromului este acelai atât pentru aerodrom cât i pentru heliport.
2.2.2 Punctul de referin al heliportului va fi situat în apropierea centrului geometric

iniial sau planificat i, în mod normal, trebuie s rmân acolo unde a fost stabilit.
2.2.3 Poziia punctului de referin al heliportului va fi msurat i comunicat

serviciilor de informare aeronautic în grade, minute i secunde.
2.3 Cota heliporturilor
2.3.1 Cota unui heliport i ondulaia geoidului vor fi msurate i comunicate serviciilor
de informare aeronautic cu o precizie de jumtate de metru sau de picior.
2.3.2 Cota ariei prizei de contact i de decolare i/sau cota i ondulaia geoidului
fiecrui prag al ariei de apropiere final i de decolare (acolo unde este cazul), vor fi
15
msurate i comunicate serviciilor de informare aeronautic cu precizia de 0,5 metri sau

picioare.
Not.– Ondulaia geoidului trebuie msurat în concordan cu sistemul de coordonate

adecvat.
2.4.1 Urmtoarele date vor fi msurate sau descrise, dup caz, pentru fiecare instalaie
prevzut pe un heliport:
a) Tipul heliportului:
- de suprafa;
- în terase;
- pe nave;
- heliplatform.
b) Aria prizei de contact i de zbor:
- dimensiuni în metri sau picioare;
- pante;
- tip de suprafa;
- fora portant în tone.
c) FATO:
- tipul FATO;
- direcia real (cu precizie de 0,01°);
- numrul de identificare (dac este cazul);
- lungime i lime (m sau ft);
- panta;
- tip de suprafa.
d) Aria de siguran:
- lungime;
- lime;
- tip de suprafa.
e) Calea de rulare la sol pentru elicoptere, calea de rulare aerian pentru
elicoptere i traiectul de tranzit în zbor:
- indicare;
- lime;
- tip de suprafa.
f) Platforma:
- tip de suprafa;
- puncte de staionare elicoptere.
g) Prelungirea degajat:
- lungime;
- profil sol.
h) Mijloacele vizuale pentru procedurile de apropiere, marcajele i balizajele
luminoase la FATO, cile de rulare, platformele i aria prizei de contact i de
zbor (TLOF).
2.4.2 Coordonatele geografice ale centrului geometric al ariei prizei de contact i zbor
ca i ale fiecrui punct al ariei de apropiere final i de decolare, vor fi msurate i
comunicate serviciilor de informare aeronautic în grade, minute, secunde i sutimi de
secunde.
16
2.4.3 Coordonatele geografice ale punctelor axiale apropiate cilor de rulare la sol i ale
cilor de rulare aerian pentru elicoptere vor fi msurate i comunicate serviciilor de
informare aeronautic în grade, minute, secunde i sutimi de secund.
2.4.4 Coordonatele geografice ale fiecrui punct de staionare a elicopterelor vor fi

msurate i comunicate serviciilor de informare aeronautic în grade, minute i
secunde.
2.4.5 Coordonatele geografice ale obstacolelor importante situate pe heliporturi i în

vecintatea acestora vor fi msurate i comunicate serviciilor de informare aeronautic
în grade, minute, secunde i zecimi de secund. În plus, cota punctului celui mai înalt,
rotunjit în metri sau picioare, tipul, marcajele i balizajele luminoase ale obstacolelor
importante vor fi comunicate serviciilor de informare aeronautic.
Nota 1.– Vezi Anexa 15 ICAO, apendice 8 pentru ilustraii grafice privind colectarea
datelor referitoare la suprafeele cu obstacole i criterii de identificare a obstacolelor în
aria 2 i 3.
Nota 2.– Apendicele 1 al prezentei reglementri prezint cerinele pentru determinarea

informaiilor referitoare la obstacole în aria 2 i 3.
2.5 Distane declarate
Unde sunt relevante, distanele urmtoare vor fi declarate pentru un heliport, rotunjite în
metri sau picioare:
a) distana disponibil la decolare;
b) distana disponibil pentru decolare întrerupt;
c) distana disponibil la aterizare.
2.6 Coordonarea dintre serviciile de informare aeronautic

i administratorul heliportului
2.6.1 Pentru a asigura c unitile serviciilor de informare aeronautic obin informaii

actualizate înainte de zbor, corespunztor nevoilor de informare pe timpul zborului, între
autoritile serviciilor de informare aeronautic i cele ale heliportului trebuie s fie
stabilite înelegeri pentru ca organele responsabile pentru serviciile de heliport s
raporteze cu o întârziere minim unitilor responsabile ale serviciilor de informare
aeronautic:
a) informaii cu privire la condiiile heliportului;
b) starea operaional a facilitailor asociate, a serviciilor i mijloacelor de
navigaie din zona sa de responsabilitate;
c) orice alte informaii considerate ca având importan operaional.
2.6.2 Înainte de a introduce schimbri în sistemul de navigaie aerian, serviciile

responsabile cu aceste schimbri trebuie s in cont de timpul necesar serviciilor de
informare aeronautic pentru pregtirea, elaborarea i editarea materialelor aferente
schimbrilor respective, în vederea publicrii. Pentru a asigura la timp informaiile ctre
serviciul de informare aeronautic, este necesar o strâns coordonare între serviciile
implicate.
2.6.3 Deosebit de importante sunt schimbrile în domeniul informaiilor aeronautice,

privind hrile i/sau sistemele de navigaie aerian bazate pe calculator i care trebuie
17
comunicate corespunztor sistemului de reglementare i de control al difuzrii

informaiilor aeronautice (AIRAC). La transmiterea informaiilor/datelor aeronautice
neprelucrate ctre serviciile de informare aeronautic, serviciile de heliport responsabile
trebuie s respecte datele de intrare în vigoare AIRAC prestabilite i convenite
internaional, la care se adaug pân la 14 zile, durata transmiterii potei.
2.6.4 Serviciile de heliport responsabile pentru furnizarea informaiilor i a datelor

aeronautice neprelucrate ctre serviciile de informare aeronautic trebuie s in cont,
în îndeplinirea acestei sarcini, de cerinele de acuratee i de integritate a datelor
aeronautice specificate în apendicele 1 al prezentei reglementri.
Nota 1.– Specificaii legate de NOTAM i SNOWTAM se regsesc în Anexa 15 ICAO,

capitolul 5 i în apendicele 2, respectiv 6.
Nota 2.– Informaiile de tip AIRAC sunt distribuite de serviciile de informare aeronautic
cu cel puin 42 zile înaintea datei de intrare în vigoare a AIRAC, cu scopul de a ajunge
la destinatari cu cel puin 28 zile înaintea datei intrrii în vigoare.
CAPITOLUL 3. CARACTERISTICI FIZICE
3.1 Heliporturi de suprafa
Nota 1.– Prevederile date în aceast seciune se bazeaz pe presupunerea ca nu mai

mult de un elicopter va fi în FATO, în acelai timp.
Nota 2.– Prevederile de proiectare prezentate în aceast seciune presupun c atunci

când efectueaz operaiuni la un FATO în apropierea unui alt FATO, aceste operaiuni
nu vor fi simultane. În cazul în care sunt necesare operaiuni de elicopter simultane,
distanele de separare adecvate dintre FATO trebuie s fie determinate, inând cont de
chestiuni legate de curentul descendent al rotorului i de spaiul aerian, precum i
asigurarea cilor de zbor pentru fiecare FATO, definit în Capitolul 4, care s nu se
suprapun.
Nota 3.– Specificaiile pentru cile de rulare la sol pentru elicoptere i cile de rulaj
aerian pentru elicoptere sunt destinate pentru sigurana operaiunilor simultane în timpul
manevrrii elicopterelor. Cu toate acestea, este posibil s fie necesar luarea în calcul a
vitezei vântului indus de curentul descendent al rotorului.
Aria de apropiere final i de decolare (FATO)
3.1.1. Un heliport de suprafa trebuie prevzut cu cel puin o arie de apropiere final i
de decolare (FATO).
Not.– FATO se poate amplasa pe sau în vecintatea benzii pistei sau a unei ci de
rulare ale unui aerodrom destinat avioanelor.
3.1.2. FATO va fi liber de obstacole.
3.1.3 Dimensiunile FATO vor fi:

a) acolo unde se intenioneaz utilizarea unor elicoptere operate în clasa 1 de
performan, conform prevederilor manualului de zbor (HFM), cu excepia
18
cazului când, în absena specificaiilor de lime, limea nu va fi mai mic

decât cea mai mare dimensiune transversal (D) a celui mai mare elicopter
deservit de FATO;
b) acolo unde se intenioneaz utilizarea elicopterelor operate în clasa 2 sau 3 de
performan, de form i mrime suficiente pentru a permite în interior
desenarea unui cerc cu diametrul nu mai mic de:
1) 1D al celui mai mare elicopter când masa maxim de decolare (MTOM) a
elicopterelor crora le este destinat FATO este mai mare de 3175 kg;
2) 0,83 D al celui mai mare elicopter când masa maxim de decolare
(MTOM) a elicopterelor crora le este destinat FATO este de 3175 kg sau
mai mic.
Not.– Manualul de zbor al elicopterului (HFM) nu folosete termenul FATO. Suprafaa

minima de aterizare/decolare prevzut de HFM pentru profilul de zbor corespunztor
clasei 1 de performan este necesar pentru a determina dimensiunea FATO. Cu toate
acestea, pentru procedurile de decolare vertical în clasa de performan 1, suprafaa
necesar pentru decolare întrerupta nu este în mod normal citata în HFM i va fi
necesar s se obin informaii suplimentare, care includ suprafaa (libera de obstacole)
necesara pentru continuarea în sigurana a zborului - aceast cifr va fi întotdeauna mai
mare decât 1D.
3.1.4 Acolo unde se are în vedere folosirea elicopterelor operate în clasa 2 sau 3 de
performan cu MTOM de 3175 kg sau mai puin, FATO va avea dimensiunea i forma
suficiente pentru a include o arie pe care se poate desena un cerc cu diametrul nu mai
mic de 1 D.
Not.– Condiiile locale, precum altitudinea i temperatura, vor fi considerate la

determinarea dimensiunilor FATO. Manualul de heliporturi al ICAO (Doc 9261) conine
detalii i cerine în acest sens.
3.1.5 FATO va asigura un drenaj rapid, dar panta medie în orice direcie a ariei de
apropiere final i de decolare nu trebuie s depeasc 3%. În orice parte a unei arii
de apropiere final i de decolare, panta local nu va depi:
a) 5%, dac heliportul este destinat a fi utilizat de elicopterele operate în clasa 1
de performan i
b) 7%, dac heliportul este destinat a fi utilizat de elicopterele operate în clasa 2
sau 3 de performan.
3.1.6 Suprafaa FATO trebuie:

a) s fie rezistent la efectul descendent al rotoarelor;
b) s nu includ elemente care pot afecta în mod negativ decolarea sau
aterizarea elicopterelor, i
c) sa aib o capacitate portant suficient pentru a face fa unei decolri
întrerupte a unui elicopter operat în clasa 1 de performan.
3.1.7 Suprafaa FATO ce înconjoar TLOF destinat operrii elicopterelor în clasele 2 i

3 de performan trebuie s aib capacitate portant static.
3.1.8 FATO trebuie s asigure efectul de sol.
19
3.1.9 FATO va fi amplasat astfel încât s reduc la minimum influena mediului

înconjurtor, inclusiv turbulena, care ar putea avea un impact negativ asupra
operaiunilor cu elicoptere.
Not.– Detalii i cerine privind determinarea influenei turbulenelor sunt date în

Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261). În cazul în care msurile de proiectare pentru
atenuarea turbulentei sunt justificate, dar nu practice, este posibil s fie necesara luarea
în considerare a limitrilor operaionale în anumite condiii de vânt.
Prelungire degajat pentru elicoptere
Not.– Prelungirea degajat pentru elicoptere ar trebui s fie luata în considerare în

cazul în care heliportul este destinat a fi folosit de ctre elicopterele care opereaz în
clasa de performan 1. Vezi Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261).
3.1.10 În caz c este prevzut o prelungire degajat pentru elicoptere, aceasta va fi

situat dincolo de sfâritul FATO.
3.1.11 Limea prelungirii degajate pentru elicoptere nu va fi mai mic decât aria de
siguran asociat (vezi Figura 3-1).
3.1.12 Suprafaa solului unei prelungiri degajate pentru elicoptere nu va depi un plan
cu panta ascendent de 3%, limita inferioar a acestui plan fiind o linie orizontal pe
conturul FATO.
3.1.13 Un obiect situat într-o prelungire degajat pentru elicoptere, care ar putea pune
în pericol un elicopter aflat în aer, va fi considerat obstacol i îndeprtat.
Aria prizei de contact i de zbor (TLOF)
3.1.14 Pe heliport va fi amenajat cel puin o arie a prizei de contact i de zbor (TLOF).
3.1.15 TLOF va fi amplasat în FATO sau unul sau mai multe TLOF vor fi grupate cu
standurile de elicoptere. Pentru FATO de tip pist, sunt acceptabile TLOF suplimentare
situate în FATO.
Not.– Pentru informaii, detalii i cerine suplimentare vezi Manualul de heliporturi

ICAO (Doc 9261).
3.1.16 TLOF trebuie s permit înscrierea unui cerc cu diametrul de cel puin 0,83 D al
celui mai mare elicopter cruia îi este destinat aceast arie.
Not – TLOF poate avea orice form.
3.1.17 Pantele unei TLOF vor fi suficiente pentru a împiedica acumularea apei pe
suprafa dar nu vor depi 2%, în orice direcie.
3.1.18 Acolo unde TLOF este situat în interiorul FATO, TLOF trebuie s aib
capacitate portant dinamic.
3.1.19 Acolo unde TLOF se suprapune cu un stand de elicopter, TLOF va avea

capacitate portant static i trebuie s suporte traficul elicopterelor pe care este
destinat s le deserveasc.
20
3.1.20 Acolo unde o TLOF este localizat într-o FATO care poate conine un cerc cu
diametrul mai mare de 1D, centrul TLOF trebuie amplasat la cel puin 0,5 D de
marginea FATO.
Arii de siguran
3.1.21 FATO va fi înconjurat de o arie de siguran, care nu este necesar s fie solid.
3.1.22 O arie de siguran care înconjoar FATO se va extinde în jurul ariei de

apropiere final i de decolare pe o distan de cel puin 3 m sau de 0.25 D, care este
mai mare, a celui mai mare elicopter cruia îi este destinat FATO i:
a) fiecare margine exterioar va fi lat de cel puin 2 D acolo unde FATO are
form de patrulater,
b) diametrul exterior al zonei de siguran va fi de cel puin 2 D acolo unde FATO
este circular.
(Vezi Figura 3-1.)
3.1.23 Se va asigura o suprafa de protecie cu panta de 45° de la marginea ariei de

siguran pân la o distan de 10 m, a crei suprafa nu va fi penetrat de nici un
obstacol, cu excepia cazurilor când obstacolele sunt situate exclusiv pe o singur parte
a FATO.
Not.– Când este prevzut doar o singur suprafa de apropiere i de urcare la

decolare, necesitatea unor pante specifice laterale protejate va fi abordat într-un studiu
aeronautic conform solicitrii de la 4.2.7.
3.1.24 Nici un obiect fix nu va fi acceptat pe o arie de siguran deasupra planului

FATO, cu excepia obiectelor frangibile, care, prin funcia lor, trebuie situate pe aceasta
arie. Nici un obiect mobil nu va fi acceptat pe o arie de siguran în timpul operaiunilor
elicopterului.
Figura 3-1. FATO i suprafaa de siguran asociat
21
3.1.25 Obiectele a cror funcie impune ca acestea s fie amplasate în zona de

siguran nu trebuie:
a. dac se afl la o distan mai mic de 0,75 D din centrul FATO, s penetreze un
plan, la o înlime de 5 cm deasupra planului de FATO; si
b. dac se afl la o distan de 0,75 D sau mai mult din centrul FATO, s penetreze
un plan originar, la o înlime de 25 cm deasupra planului de FATO i panta
cresctoare i spre exterior, la un gradient de 5 procente.
3.1.26 Suprafaa ariei de siguran, dac este solid, nu va avea o pant mai mare de
4% de la marginea FATO ctre exterior.
3.1.27 Acolo unde este cazul, suprafaa ariei de siguran va fi tratat pentru a evita
dislocarea de particule cauzate de suflul rotorului.
3.1.28 Când este solid, suprafaa ariei de siguran adiacent FATO trebuie s fie
continu cu FATO.
Cile i traiectele de rulare la sol pentru elicoptere
Nota 1.– O cale de rulare la sol pentru elicoptere este destinat s permit micarea pe
suprafa a elicopterelor echipate cu roi, prin mijloace proprii.
Nota 2.– Atunci când o cale de rulare este destinat atât avioanelor cât i elicopterelor,
se vor lua în considerare atât prevederile pentru cile de rulare pentru avioane cât i
cele pentru cile de rulare la sol pentru elicoptere i se vor pune în aplicare cele mai
restrictive.
3.1.29 Limea unei ci de rulare la sol pentru elicoptere nu va fi mai mic decât 1,5 ori
limea cea mai mare a trenului de aterizare (UCW) al elicopterelor crora le este
destinat calea de rulare (vezi figura 3-2).
3.1.30 Panta longitudinal a unei ci de rulare la sol pentru elicoptere nu va depi 3%.
3.1.31 O cale de rulare la sol pentru elicoptere trebuie s aib capacitate portant
static i s suporte traficul de elicoptere pentru care a fost prevzut.
3.1.32 O cale de rulare la sol pentru elicoptere trebuie s fie centrat pe un traiect de
rulare la sol.
3.1.33 Un traiect de rulare la sol pentru elicoptere trebuie s se extind simetric fa de
axa central pe o lime de cel puin 0,75 ori cea mai mare lime a elicopterului cruia
îi este destinat.
Not.– Partea din traiectul de rulare la sol a elicopterului care se extinde simetric pe
fiecare parte a liniei de centru de la 0,5 ori cea mai mare limea total a elicopterelor,
destinat s serveasc la limita exterioar a traiectului de rulare la sol a elicopterului
este zona de protecie.
3.1.34 Pe traiectul de rulare la sol pentru elicoptere, deasupra suprafeei solului nu va fi

permis prezena nici unor obiecte fixe, cu excepia obiectelor frangibile, care, datorit
funciunii lor trebuie s fie localizate pe aceasta. Nici un obiect mobil nu va fi permis pe
traiectul de rulare la sol pentru elicoptere în timpul micrii elicopterelor.
22
3.1.35 Obiectele a cror funcie impune s fie amplasate pe un traiect de rulare la sol
pentru elicoptere nu trebuie:
a. s fie situate la o distan mai mic de 50 cm de la marginea cilor de rulare la
sol pentru elicoptere; i
b. penetreze un plan originar de la o înlime de 25 cm deasupra planului cii de
rulare la sol pentru elicopter, la o distan de 50 cm de la marginea cilor de
rulare la sol elicoptere i panta în sus i spre exterior, la un gradient de 5%.
3.1.36 Cile de rulare la sol pentru elicoptere i traiectele de rulare la sol pentru
elicoptere vor asigura evacuarea rapid a apei, iar panta transversal a cii de rulare nu
va depi 2%.
Figura 3-2. Traiectul/calea de rulare la sol pentru elicoptere
3.1.37 Suprafaa unui traiect de rulare la sol pentru elicoptere trebuie s fie rezistent la
efectul suflului rotoarelor.
3.1.38 Pentru operaiuni simultane, traiectele de rulare la sol nu trebuie s se

suprapun
Cile i traiectele de rulare aerian pentru elicoptere
Not.– O cale de rulare aerian este destinat s permit micarea unui elicopter
deasupra suprafeei, la o înlime asociat uzual efectului de sol i la o vitez fa de
sol mai mic de 37 km/h (20 kt).
23
3.1.39 Limea unei ci de rulare aerian pentru elicoptere va fi cel puin egal cu de
dou ori limea exterioar a elicopterelor pentru care a fost destinat calea (vezi figura
3-3).
3.1.40 Suprafaa unei ci de rulare aerian pentru elicoptere va avea capacitate
portant static.
Figura 3-3. Calea de rulaj aerian/traiectul de rulare aerian pentru elicoptere
3.1.41 Pantele unei ci de rulare aerian pentru elicoptere nu trebuie s depeasc
limitrile pantei de aterizare a elicopterelor pentru care este destinat calea de rulaj
aerian. În orice caz, panta transversal nu trebuie s depeasc 10%, iar panta
longitudinal nu trebuie s depeasc 7%.
3.1.42 O cale de rulare aerian pentru elicoptere trebuie centrat pe un traiect de rulare
aerian.
3.1.43 Un traiect de rulare aerian trebuie s se extind simetric fa de axa central pe
o distan cel puin egal cu cea mai mare lime a elicopterului cruia îi este destinat.
Not.– Partea din traiectul de rulare aerian a elicopterelor, care se extinde simetric pe
fiecare parte a liniei de centru de la 0,5 ori cea mai mare lime total a elicopterelor
destinat s serveasc la limita exterioar a traiectului de rulare aerian a elicopterelor
este zona de protecie.
3.1.44 Nu este permis prezena niciunui obiect fix deasupra suprafeei solului pe un
traiect de rulare aerian, cu excepia obiectelor frangibile, care, datorit funciunii lor,
24
trebuie s fie localizate pe acesta. Nici un obiect mobil nu va fi permis pe traiectul de

rulare aerian pentru elicoptere, în timpul micrii elicopterelor.
3.1.45 Obiectele situate deasupra nivelului solului a cror funcie necesit s fie
amplasate pe traiectul de rulare aerian a elicopterelor nu trebuie:
a. s fie situate la o distan mai mic de 1 m de la marginea cii de rulare aeriene
a elicopterului; si
b. s penetreze un plan originar, la o înlime de 25 cm deasupra planului cii de
rulare a elicopterelor, la o distan de 1 m de la marginea cii de rulare aeriene
pentru elicoptere i s aib panta cresctoare i spre exterior la un gradient de
5%.
3.1.46 Pentru asigurarea unui grad de sigurana sporit, obiectele situate deasupra
nivelului solului a cror funcie necesit s fie amplasate pe traiectul de rulare aerian a
elicopterelor nu trebuie:
a. s fie situate la o distan mai mic de 0,5 ori cea mai mare limea total a
elicopterului pentru care traiectul de rulare aerian a elicopterului este proiectat
de la linia de centru a cii de rulare aerian pentru elicoptere; si
b. s penetreze un plan originar, la o înlime de 25 cm deasupra planului cii de
rulare aerian pentru elicoptere, la o distan de 0,5 ori cea mai mare lime
total a elicopterului pentru care traiectul de rulare aerian pentru elicoptere este
proiectat de la linia de centru a cii de rulare aerian pentru aerian elicoptere, i
s aib panta cresctoare i spre exterior la un gradient de 5%.
3.1.47 Suprafaa corespunztoare unui traiect de rulare aerian pentru elicoptere

trebuie s fie rezistent la efectul suflului rotoarelor.
3.1.48 Suprafaa corespunztoare unui traiect de rulare aerian pentru elicoptere

trebuie s asigure efectul de sol.
3.1.49 Pentru operaiuni simultane, traiectul de rulare aerian pentru elicoptere nu

trebuie s se suprapun.
Standuri pentru elicoptere
Not.– Dispoziiile din prezenta seciune nu specific unde este localizarea standurilor
pentru elicoptere, dar permite un grad ridicat de flexibilitate în proiectarea general a
heliportului. Cu toate acestea, localizarea standurilor pentru elicoptere pe o cale de zbor
nu este considerat bun practic. Vezi de Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261)
pentru detalii i cerine suplimentare.
3.1.50 Când un TLOF este grupat cu un stand pentru elicopter, zona de protecie a
standului nu trebuie s se suprapun cu zona de protecie a oricrui alt stand pentru
elicopter sau traiect de rulare asociat.
3.1.51 Standul pentru elicopter va asigura un drenaj rapid, iar panta în orice direcie nu
trebuie s depeasc 2%.
Not.– Cerinele privind dimensiunile standuri de elicopter presupun c elicopterul va

efectua o întoarcere la punct fix atunci când opereaz pe un stand.
25
3.1.52 Un stand pentru elicopter, destinat a fi utilizat de ctre elicoptere care efectueaz
întoarceri la punct fix, va fi suficient de mare pentru înscrierea unui cerc cu diametrul de
cel puin 1.2 D al celui mai mare elicopter pentru care este destinat standul (vezi figura
3-4).
3.1.53 Acolo unde un stand pentru elicopter este intenionat s permit rularea prin el i
unde elicopterul care utilizeaz standul nu este solicitat s întoarc, limea minim a
standului i aria de protecie aferent vor fi cele ale traiectului de rulare.
3.1.54 Acolo unde un stand pentru elicopter este intenionat a fi folosit pentru
întoarcere, dimensiunea minim a standului i aria de protecie vor avea cel puin 2 D.
Figura 3-4. Stand pentru elicopter i suprafaa de protecie asociata
3.1.55 Acolo unde un stand pentru elicopter este intenionat a fi folosit pentru
întoarcere, acesta va fi înconjurat de o arie de protecie care se va extinde pe o distan
de 0,4 D de la marginea standului.
3.1.56 Pentru operaiuni simultane, trebuie ca suprafeele de protecie ale standurilor de

elicoptere i traiectele de rulare asociate s nu se suprapun (vezi figura 3-5).
Not.– Acolo unde nu sunt avute în vedere operaiuni simultane, suprafeele de

protecie ale standurilor i traiectele de rulare asociate se pot suprapune (vezi figura 3-
6).
3.1.57 Un stand pentru elicoptere precum i aria de protecie asociat prevzute a fi

folosite pentru rulare aerian trebuie s asigure efect de sol.
26
Figura 3-5. Standuri pentru elicoptere permiând întoarceri la punct fix

cu traiecte de rulare/ ci de rulare - operaiuni simultane
Figura 3-6. Standuri pentru elicoptere permiând întoarceri la punct fix

cu traiecte de rulare/ ci de rulare - operaiuni non-simultane
27
3.1.58 Pe un stand pentru elicopter i în aria de protecie asociat, pe suprafaa solului,

nu este permis nici un obiect fix.
3.1.59 Nici un obiect fix nu este permis deasupra suprafeei solului în zona de protecie
din jurul unui stand elicopter, cu excepia obiectelor fragile, care datorit funciei lor,
trebuie s se afle acolo.
3.1.60 Nici un obiect mobil nu este permis pe un stand pentru elicoptere i în zona de
protecie asociata, în timpul micrilor elicopterelor.
3.1.61 Obiectele a cror funcie impune ca acestea s fie situate în zona de protecie nu
trebuie:
a. dac se afl la o distan mai mic de 0,75 D de la centrul standului pentru
elicoptere, s penetreze un plan, la o înlime de 5 cm deasupra zonei centrale;
i
b. dac se afl la o distan de 0,75 D sau mai mult de la centrul standului pentru
elicoptere, s penetreze un plan, la o înlime de 25 cm deasupra zonei centrale
i pant cresctoare i spre exterior, la un gradient de 5%.
3.1.62 Zona central a standului pentru elicoptere trebuie s fie capabil s reziste
condiiilor traficului cu elicoptere pentru care a fost prevzut s le deserveasc i
trebuie s aib capacitate portant static:
a) cu diametru nu mai mic de 0,83D al celui mai mare elicopter pe care este
destinat s-l deserveasc; sau
b) pentru un stand de elicopter care va putea fi folosit i pentru rulare i unde
elicopterul care utilizeaz standul nu este solicitat s întoarc, trebuie s aib
aceeai lime ca i calea de rulare pentru elicoptere.
Not.– Pentru un stand de elicopter prevzut s permit întoarcerea pe sol a

elicopterelor cu roi, este posibil s fie necesar mrirea semnificativ a standului
pentru elicoptere, inclusiv dimensiunea zonei centrale. Vezi Manualul de Heliporturi
(Doc 9261) pentru detalii i cerine suplimentare.
Tabelul 3-1. Distane minime de separare în raport cu FATO
Masa aeronavei i/sau masa elicopterului Distana între marginea FATO i

marginea pistei, sau de la cile
de rulare
Pân la 3175 kg (exclusiv) 60m
De la 3175 Kg pân la 5760 Kg (exclusiv) 120m
De la 5760 Kg pân la 100 000 Kg (exclusiv) 180m
Peste 100 000 Kg (inclusiv) 250m
Amplasarea unei arii de apropiere final i de decolare în raport cu o pista sau o

cale de rulare
3.1.63 Când FATO este situat în apropierea unei piste sau a unei ci de rulare i când
se execut operaiuni simultane, sunt prevzute distane de separare între marginea
28
unei piste sau ci de rulare i marginea unei FATO care nu pot fi inferioare
dimensiunilor indicate în tabelul 3-1.
3.1.64 FATO nu trebuie amplasat:

a) în vecintatea interseciilor cilor de rulare la sol sau a poziiilor de ateptare
la pist unde suflul motoarelor poate provoca turbulene puternice;
b) în vecintatea zonelor unde exist posibilitatea generrii de turbulene de siaj
de ctre alte aeronave.
3.2 Heliporturi în terase
Nota 1.– Dimensiunile traiectelor de tranzit i ale standurilor pentru elicoptere includ
zone de protecie.
Nota 2.– Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261) include detalii i cerine privind
proiectarea structurii heliporturilor în terase.
3.2.1. În cazul heliporturilor în terase, cerinele de proiectare ale diferitelor elemente ale
heliportului trebuie s ia în considerare sarcinile suplimentare determinate de prezena
personalului, zpezii, încrcturii, sistemelor de alimentare cu carburant,
echipamentelor de stingere a incendiilor etc.
Aria de apropiere final i de decolare i aria prizei de contact i de zbor
Not.– În cazul unui heliport în terase se admite ca FATO i o arie de priz de contact i
de zbor s coincid.
3.2.2 Heliporturile în terase vor fi prevzute cu minim un FATO.
3.2.3 FATO trebuie s fie liber de obstacole.
3.2.4 Dimensiunile FATO vor fi urmtoarele:

a) unde se intenioneaz operarea elicopterelor în clasa 1 de performan,
dimensiunile vor fi cele prevzute în HFM, cu excepia cazurilor când în
absena unor specificaii privind limea, aceasta nu va fi inferioar lui 1 D al
celui mai mare elicopter pe care FATO este destinat s le deserveasc;
b) unde se intenioneaz operarea elicopterelor în clasele de performan 2 sau
3, dimensiunile i forma vor fi suficiente pentru a înscrie un cerc cu diametrul
de cel puin:
1) 1 D al celui mai mare elicopter, atunci când MTOM a elicopterelor cror le
este destinat FATO este mai mare de 3175 kg;
2) 0,83 D al celui mai mare elicopter, atunci când MTOM a elicopterelor cror
le este destinat FATO este de 3175 kg sau mai puin.
3.2.5 Acolo unde se prevede folosirea elicopterelor operate în clasa 2 sau 3 de

performan cu MTOM de 3175 kg sau mai puin, FATO va avea dimensiunea suficient
pentru a putea înscrie un cerc cu diametrul nu mai mic de 1 D.
Not.– Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261) cuprinde condiii asupra modului în
care se iau în considerare condiiile locale la determinarea dimensiunilor FATO.
29
3.2.6. Pantele pe suprafaa FATO a unui heliport în terase trebuie s fie suficiente
pentru a preveni acumularea apei pe suprafaa respectiv, dar nu vor depi 2% în nici
o direcie
3.2.7. FATO trebuie s aib capacitate portant dinamic.
3.2.8 Suprafaa FATO trebuie:

a) s rezite efectelor fluxului descendent al rotorului; i
b) s nu cuprind neregulariti care ar putea s afecteze negativ decolarea sau
aterizarea elicopterelor.
3.2.9 FATO va asigura efect de sol.
Prelungiri degajate pentru elicoptere
3.2.10. Acolo unde se asigur o prelungire degajat pentru elicoptere aceasta trebui
amplasat dincolo de sfâritul suprafeei de întrerupere a decolrii.
3.2.11 Prelungirea degajat pentru elicoptere va avea limea cel puin egal cu cea a
zonei de siguran asociate.
3.2.12 Dac suprafaa unei prelungiri degajate este solid aceasta nu trebuie s
depeasc un plan având panta ascendent de 3%, limita inferioar a planului fiind o
linie orizontal localizat pe perimetrul FATO.
3.2.13 Un obiect aflat pe prelungirea degajat care ar putea periclita elicopterul aflat în
zbor va fi considerat obstacol i îndeprtat.
Prize de contact i decolare (TLOF)
3.2.14 TLOF trebuie s coincid cu FATO
Not.– TLOF suplimentare se pot suprapune cu standurile pentru elicoptere.
3.2.15 Pentru TLOF care coincide cu FATO dimensiunile i caracteristicile TLOF vor fi
aceleai ca i pentru FATO.
3.2.16. Când TLOF coincide cu un stand de elicopter, TLOF va avea mrimea suficient
pentru a înscrie un cerc cu diametrul 0,83 D al celui mai mare elicopter pentru care este
prevzut deservirea pe suprafaa respectiv.
3.2.17 Pantele pe un TLOF suprapus cu un stand de elicopter vor fi suficiente pentru a

preveni acumularea apei pe suprafa, dar nu vor depi 2% în nici o direcie.
3.2.18 Atunci când TLOF se suprapune cu un stand pentru elicopter pentru care este
prevzut i folosirea numai pentru rularea la sol a elicopterelor, TLOF trebuie s aib
cel puin capacitate portant static i s fie capabil s reziste traficului elicopterelor
pentru care este prevzut deservirea.
3.2.19 Atunci când TLOF se suprapune cu un stand pentru elicopter pentru care este
prevzut i folosirea numai pentru rularea aerian a elicopterelor, TLOF trebuie s
aib cel puin capacitate portant dinamic.
30
Arii de siguran
3.2.20 FATO va fi înconjurat de aria de siguran, care nu este necesar s fie solid.
3.2.21 Aria de siguran care înconjoar FATO destinat utilizrii de ctre elicoptere
operate în clasa 1 de performan, în condiii meteorologice de zbor la vedere (VMC) se
va extinde spre exterior de la perimetrul FATO pe o distan de cel puin 3 m sau 0,25 D
al celui mai mare elicopter cruia FATO îi este destinat, care dintre ele este mai mare,
i
a) fiecare poriune exterioar a zonei de siguran va fi de cel puin 2 D atunci
când FATO este un patrulater, sau
b) diametrul exterior al zonei de siguran va fi de cel puin 2 D acolo unde FATO
este circular.
3.2.22 Aria de siguran care înconjoar FATO destinat utilizrii de ctre elicoptere
operate în clasele 2 sau 3 de performan, în condiii meteorologice de zbor la vedere
(VMC) se va extinde spre exterior de la perimetrul FATO pe o distan de cel puin 3 m
sau 0,5 D al celui mai mare elicopter cruia FATO îi este destinat, care dintre ele este
mai mare, i
a) fiecare poriune exterioar a ariei de siguran va fi de cel puin 2 D atunci
când FATO este un patrulater, sau
b) diametrul exterior al ariei de siguran va fi de cel puin 2 D acolo unde FATO
este circular.
3.2.23 Trebuie asigurat o suprafa de protecie înclinat cu panta de 45° începând de

pe perimetrul ariei de siguran pân la o distan de 10 m, i care nu va fi penetrat de
obstacole, cu excepia cazurilor când toate obstacolele se afl pe aceeai parte i pot fi
admise.
3.2.24 Nici un obiect fix nu va fi admis pe o arie de siguran, excepie fcând obiectele
frangibile, care prin funcia lor trebuie s fie situate pe aceasta arie. Nici un obiect mobil
nu este permis în aria de siguran în timpul operrii elicopterului.
3.2.25 Obiectele a cror funcie le impune a fi situate pe aria de siguran nu vor depi
înlimea de 25 cm, când sunt dispuse în lungul marginii FATO i nici nu vor penetra un
plan înclinat cu panta cresctoare de 5% ctre exteriorul marginii începând de la
înlimea de 25cm deasupra marginii FATO.
3.2.26 În cazul unui FATO cu diametrul inferior lui 1 D, înlimea maxim admis
pentru obiectele a cror funcionalitate impun prezena lor în aria de siguran nu
trebuie s depeasc înlimea de 5 cm.
3.2.27 Suprafaa ariei de siguran, dac este solid, nu va avea o pant în urcare mai
mare de 4% ctre exteriorul marginii FATO.
3.2.9.28 Acolo unde este posibil suprafaa de siguran va fi astfel tratat încât s
împiedice aruncarea unor obiecte de ctre suflul rotorului.
3.2.29 Suprafaa ariei de siguran alturat FATO, va fi continu cu aceasta.
Ci i traiecte de rulare la sol pentru elicoptere

31
Not.– Prevederile urmtoare se refer la operarea simultan în timpul manevrrii

elicopterelor. Totui este necesar i luarea în considerare a vitezelor induse de fluxul
descendent al rotorului.
3.2.30 Limea cii de rulare la sol pentru elicoptere nu va fi mai mic de dublul limii
maxime a trenului de aterizare (UCW) al elicopterelor crora le este destinat.
3.2.31 Panta longitudinal a cii de rulare la sol pentru elicoptere nu va depi 3%.
3.2.32 O cale de rulare la sol pentru elicoptere trebuie s aib capacitate portant
static i s fie capabil s reziste traficului elicopterelor crora le este destinat.
3.2.33 O cale de rulare la sol pentru elicoptere trebuie s fie centrat pe un traiect de
rulare la sol.
3.2.34. Un traiect de rulare la sol pentru elicoptere trebuie s se extind simetric fa de
axa central, pe o lime cel puin egal cea mai mare lime a elicopterului cruia îi
este destinat.
3.2.35 Nu va fi permis prezena nici unor obiecte pe o cale de rulare la sol pentru
elicoptere, cu excepia obiectelor frangibile, care trebuie amplasate acolo datorit
funcionalitii lor.
3.2.36 Calea de rulare la sol pentru elicoptere i traiectul de rulare la sol trebuie s
asigure drenarea rapid a apei, dar panta transversal a cii de rulare la sol pentru
elicoptere nu va depi 2%.
3.2.37 Suprafaa corespunztoare unui traiect de rulare la sol pentru elicoptere trebuie
s reziste efectului fluxului descendent al rotorului.
Ci i traiecte de rulare aerian pentru elicoptere
Not.– O cale de rulare aerian este destinat micrii elicopterului deasupra suprafeei
la o înlime asociat uzual efectului de sol cu o vitez fa de sol mai mic de 37 km/h
(20 kts).
3.2.38 Limea unei ci de rulare aerian pentru elicoptere va fi cel puin de 3 ori mai
mare decât limea celui mai larg tren de aterizare (UCW) al elicopterelor crora le este
destinat.
3.2.39 Suprafaa corespunztoare unei ci de rulare aerian pentru elicoptere trebuie
s aib capacitate portant dinamic.
3.2.40 Panta transversal a suprafeei corespunztoare cii de rulare aerian pentru

elicoptere nu va depi 2%, iar panta longitudinal nu va depi 7%. În nici o
împrejurare pantele nu vor depi limitrile de pant corespunztoare aterizrii
elicopterelor pe care este destinat s le deserveasc.
3.2.41 O cale de rulare aerian pentru elicoptere va fi centrat pe un traiect de rulare

aerian.
32
3.2.42 Un traiect de rulare aerian pentru elicoptere se va extinde simetric de fiecare

parte a axului central pe o distan nu mai mic decât cea mai mare lrgime
transversal a elicopterelor pe care este destinat s le deserveasc
3.2.43 Pe un traiect de rulare aerian pentru elicoptere nu va fi permis prezena nici

unor obiecte, cu excepia obiectelor frangibile, care trebuie amplasate acolo datorit
funcionalitii lor.
3.2.44 Suprafaa corespunztoare unui traiect de rulare aerian trebuie s reziste

efectului fluxului descendent al rotorului.
3.2.45 Suprafaa corespunztoare a unui traiect de rulare aerian va asigura efectul de

sol.
Platforme
3.2.46 Panta unui stand de elicopter nu va depi 2% pe nici o direcie.
3.2.47 Un stand de elicopter va fi suficient de mare pentru înscrierea unui cerc cu

diametrul cel puin egal cu 1,2 al celui mai mare elicopter, pentru care a fost prevzut.
3.2.48 În cazul în care un stand pentru elicopter este destinat s permit rularea prin el,
limea minim a standului i aria de protecie aferent vor fi cele ale traiectului de
rulare.
3.2.49 Atunci când un stand pentru elicopter este folosit pentru întoarcere, dimensiunea
minim a standului i aria de protecie vor avea cel puin 2 D.
3.2.50 Atunci când un stand pentru elicopter este folosit pentru întoarcere, acesta va fi
înconjurat de o arie de protecie care se va extinde pe o distan de 0,4 D de la
marginea standului.
3.2.51 Pentru operaiuni simultane, trebuie ca zonele de protecie ale standurilor de

elicoptere i cele ale traiectelor de rulare asociate s nu se suprapun.
Not.– Acolo unde nu sunt avute în vedere operaiuni simultane, zonele de protecie ale
standurilor i ale traiectelor de rulare asociate se pot suprapune.
3.2.52 Acolo unde se prevede efectuarea de operaiuni de rulare la sol cu elicoptere

prevzute cu roi, dimensiunile standului pentru elicoptere trebuie s in seama de raza
minim de întoarcere a elicopterului prevzut cu roi cruia îi este destinat standul.
3.2.53 Un stand pentru elicoptere precum i aria de protecie asociat prevzute a fi

folosite pentru rulare aerian trebuie s asigure efect de sol.
3.2.54 Pe un stand pentru elicopter i în aria de protecie asociat nu sunt permise nici
un fel de obiecte fixe.
3.2.55 Zona central a standului trebuie s fie capabil s reziste condiiilor traficului cu
elicoptere pentru care a fost prevzut s le deserveasc i trebuie s aib capacitate
portant static:
33
a) cu diametrul de minimum 0,83D al celui mai mare elicopter pe care este

destinat s-l deserveasc; sau
b) pentru un stand de elicopter prevzut i pentru rularea la sol prin el, cu
aceeai lime ca i calea de rulare la sol.
3.2.56 Zona central a unui stand de elicopter destinat a fi folosit i pentru rularea la sol
al elicopterelor trebuie s aib capacitate portant static.
3.2.57 Zona central a unui stand de elicopter destinat a fi folosit i pentru rularea
aerian a elicopterelor trebuie s aib capacitate portant dinamic.
Not.– Pentru un stand de elicopter prevzut s permit întoarcerea pe sol, este posibil
s fie necesar mrirea zonei centrale.
3.3 Heliplatforme
Not.– Prevederile urmtoare sunt destinate heliplatformelor amplasate pe structuri

implicate în activiti precum exploatarea mineralelor, cercetare sau construcie.
Prevederile pentru heliporturi la bordul navelor sunt incluse la seciunea 3.4.
Aria de apropiere final i de decolare i TLOF
Nota 1.– Pentru heliplatforme care au un FATO de 1D sau mai mare se presupune c
FATO i TLOF vor ocupa întotdeauna acelai spaiu i vor avea aceleai caracteristici
portante, astfel încât s coincid. Pentru heliporturi cu mai puin de 1D, reducerea
dimensiunilor este aplicat doar la TLOF care este o zon portant. În acest caz, FATO
rmâne la 1D dar poriunea care se extinde dincolo de perimetrul TLOF nu trebuie s
fie portanta pentru elicoptere. TLOF i FATO se presupun a fi grupate.
Nota 2.– Detalii i cerine privind direcia fluxurilor de aer i a turbulenei, viteza
predominant a vântului i temperaturile generate de jeturile de evacuare ale turbinelor
de gaze sau cldura radiat de arztoare exterioare asupra locaiei FATO sunt incluse
în Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261).
3.3.1 Prevederile paragrafelor 3.3.13 i 3.3.14 se aplic heliplatformelor începând cu 1

ianuarie 2012.
3.3.2 O heliplatform va fi prevzut cu un FATO i un TLOF care coincide sau este

grupat.
3.3.3 FATO poate avea orice forma, dar trebuie s aib dimensiunea suficient pentru a
cuprinde un cerc cu diametrul 1,0D al celui mai mare elicopter pentru care este
destinat heliplatforma.
3.3.4 TLOF poate avea orice form, dar trebuie s aib dimensiunea suficient pentru
a cuprinde:
a) pentru elicoptere cu MTOM mai mare de 3175 kg, o arie în care se poate
înscrie un cerc cu diametrul cel puin 1,0 D al celui mai mare elicopter cruia îi
este destinat platforma;
b) pentru elicoptere cu MTOM de 3175 kg sau mai mic, o arie în care se poate
înscrie un cerc cu diametrul cel puin 0,83 D al celui mai mare elicopter cruia
îi este destinat platforma.
34
3.3.5 De regul, pentru elicoptere cu MTOM de 3175 kg sau mai puin, FATO va avea
dimensiuni suficiente pentru a putea înscrie un cerc cu diametrul cel puin egal 1,0 D al
celui mai mare elicopter cruia îi este destinat heliplatforma.
3.3.6 O heliplatform trebuie dispus în aa fel încât s se asigure un spaiu de aer liber
suficient i neobstrucionat, care cuprinde dimensiunile complete ale FATO.
Not.– Detalii i cerine specifice privind caracteristicile unui spaiu de aer liber sunt
cuprinse în Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261). Ca o regul general, cu excepia
suprastructurilor superficiale de trei etaje sau mai puin, un spaiu de aer liber suficient
va fi de cel puin 3m.
3.3.7 FATO trebuie s fie amplasate astfel încât s se evite, pe cât posibil, influenta
efectelor mediului, inclusiv turbulene asupra FATO, care ar putea avea un impact
negativ asupra operaiunilor cu elicoptere.
3.3.8 TLOF va avea capacitate portant dinamic.
3.3.9 TLOF va asigura efectul de sol.
3.3.10 Nici un obiect fix nu va fi admis în jurul marginii TLOF, excepie fcând obiectele
frangibile care prin funcia lor sunt necesare a fi amplasate pe FATO.
3.3.11 Pentru orice TLOF destinat utilizrii de ctre elicoptere cu un D mai mare de
16,0m, obiectele din sectorul liber de obstacole, a cror funcie necesit amplasarea
acestora la marginea TLOF nu vor depi înlimea de 25cm.
3.3.12 Pentru orice TLOF destinat utilizrii de ctre elicoptere cu un D de 16,0m sau
mai puin, obiectele din sectorul liber de obstacole, a cror funcie necesit amplasarea
acestora la marginea TLOF, nu trebuie s depeasc o înlime de 5 cm.
3.3.13 Pentru orice TLOF având dimensiuni mai mici de 1D, înlimea maxim a unor
astfel de obiecte în sectorul liber de obstacole, a cror funcie necesit amplasarea
Not.– Sistemul de iluminare instalat la o înlime mai mic de 25 cm este de obicei

evaluat pentru conformitatea reperelor vizuale înainte i dup instalare.
3.3.14 Obiectele a cror funcionalitate impune ca acestea s fie amplasate pe TLOF

(precum balize luminoase sau plase) nu vor depi înlimea de 2,5 cm. Se admite
prezena unor asemenea obiecte numai în msura în care ele nu reprezint un pericol
potenial pentru elicoptere.
Not.– Exemple de pericole poteniale îl constituie plasele sau racordurile supraînlate

de pe platform care pot induce ruliul dinamic al elicopterelor prevzute cu patine.
3.3.15 Instalaii de sigurana, precum console formate din plase de siguran pot fi
amplasate de-a lungul perimetrului platformei, dar nu vor depi înlimea TLOF.
3.3.16 Suprafaa TLOF va fi antiderapant pentru elicoptere i pentru persoane i va fi

înclinat pentru a evita acumularea apei.
35
Not.– Detalii i cerine privind asigurarea calitilor antiderapante ale suprafeei TLOF
sunt incluse în Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261).
3.4 Heliporturi pe nave
3.4.1 Prevederile paragrafului 3.4.16 i 3.4.17 se aplic începând cu 1 ianuarie 2012,

respectiv 1 ianuarie 2015.
3.4.2 Ariile de exploatare a elicopterelor care sunt amenajate la prova/pupa unei nave
vor fi construite deasupra structurii navei i vor fi considerate heliporturi construite
special la bordul navelor.
Aria de apropiere final i de decolare i aria prizei de contact i de zbor
Not.– Exceptând situaiile descrise în 3.4.8 b., în cazul heliporturilor pe nave, se

admite c FATO i TLOF coincid. Detalii i cerine privind direcia fluxurilor de aer i a
turbulenei, viteza predominant a vântului i temperaturile generate de jeturile de
evacuare ale turbinelor de gaze sau cldura radiat de arztoare exterioare asupra
locaiei FATO sunt incluse în Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261).
3.4.3 Un heliport pe nav va fi prevzut cu cel puin un FATO, care va coincide sau va fi
grupat cu un TLOF.
3.4.4 FATO poate avea orice form, dar trebuie s fie suficient de mare pentru a include
o zon în care poate fi cuprins un cerc cu diametrul de cel puin 1,0 D a celui mai mare
elicopter pentru care este destinat heliplatforma.
3.4.5 TLOF a unui heliport pe nav trebuie s aib capacitate dinamic.
3.4.6 TLOF a unui heliport pe nav trebuie s asigure efectul de sol.
3.4.7 Pentru heliporturile special construite pe nave pe un amplasament diferit de prova

sau pupa navei, TLOF trebuie s aib dimensiuni suficiente pentru a putea înscrie un
cerc cu diametrul cel puin egal cu 1,0 D al celui mai mare elicopter cruia îi este
destinat heliportul.
3.4.8 Pentru un heliport special construit pe nav la prova sau la pupa, TLOF trebuie s
aib dimensiunea suficient pentru:
a) a înscrie un cerc cu diametrul cel puin 1,0 D al celui mai mare elicopter cruia
îi este destinat;
b) în cazul operaiunilor cu direcii de contact limitate, în FATO trebuie s se
poat înscrie dou arcuri de cerc opuse, cu diametrul de cel puin 1,0 D al
celui mai mare elicopter cruia îi este destinat heliportul, pe direcie
longitudinal. Limea minim a heliportului nu va fi mai mic de 0,83 D (vezi
figura 3-7).
Nota 1.– Nava va trebui manevrat pentru a se asigura c vântul relativ este
corespunztor direciei de contact la aterizare a elicopterului.
36
Nota 2.– Direcia de contact la aterizare a elicopterului este limitat de distana

unghiular subîntins de direciile arcelor 1D minus distana unghiular care
corespunde unui unghi de 15° la fiecare capt al arcului.
3.4.9 Pentru heliporturile pe nave care nu sunt special construite, TLOF trebuie s aib
dimensiuni suficiente pentru a înscrie un cerc al crui diametru nu este mai mic decât 1
D al celui mai mare elicopter cruia îi este destinat heliportul.
3.4.10 Un heliport pe nav trebuie s fie dispus în aa fel încât s se asigure un spaiu
de aer liber suficient i neobstrucionat, care cuprinde dimensiunile complete ale FATO.
Not.– Detalii i cerine specifice privind caracteristicile unui spaiu de aer liber sunt
cuprinse în Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261). Ca o regul general, cu excepia
suprastructurilor superficiale de trei etaje sau mai puin, un spaiu de aer liber suficient
va fi de cel puin 3m.
3.4.11 FATO trebuie s fie amplasate astfel încât s se evite, pe cât posibil, influenta
efectelor mediului, inclusiv turbulene asupra FATO, care ar putea avea un impact
negativ asupra operaiunilor cu elicoptere.
3.4.12 Nici un obiect fix nu va fi permis pe perimetrul TLOF cu excepia obiectelor

frangibile, care trebuie s se afle acolo datorit funcionalitii lor.
3.4.13 Pentru orice TLOF destinat utilizrii de ctre elicoptere cu un D mai mare de
16,0m, obiectele din sectorul liber de obstacole, a cror funcie necesit amplasarea
acestora la marginea TLOF, nu vor depi înlimea de 25cm.
3.4.14 Pentru orice TLOF destinat utilizrii de ctre elicoptere cu un D de 16,0m sau
mai puin, obiectele din sectorul liber de obstacole, a cror funcie necesit amplasarea
3.4.15 Pentru orice TLOF având dimensiuni mai mici de 1D, înlimea maxim a unor
astfel de obiecte în sectorul liber de obstacole, a cror funcie necesit amplasarea
Not.– Sistemul de iluminare instalat la o înlime mai mic de 25 cm este de obicei

evaluat pentru conformitatea reperelor vizuale înainte i dup instalare.
3.4.16 Obiectele a cror funcionalitate impune amplasarea lor în interiorul TLOF

(precum balize luminoase sau plase) nu vor depi 2,5 cm. Asemenea obiecte vor fi
prezente acolo numai în msura în care nu reprezint un pericol pentru elicoptere.
3.4.17 Instalaii de siguran, precum console formate din plase de siguran pot fi
amplasate de-a lungul perimetrului heliportului pe nav, exceptând situaiile în care
exist structuri de protecie, dar nu vor depi înlimea TLOF.
3.4.18 Suprafaa TLOF va fi antiderapant pentru elicoptere i pentru persoane.
37
Figura 3-7. Aterizare la bordul navei pentru operaiuni cu direcii de contact limitate
CAPITOLUL 4. OBSTACOLE
Not.– Obiectivele specificaiilor din aceast seciune sunt acelea de a descrie spaiul
aerian din jurul heliporturilor, în aa fel încât s permit, acolo unde exist un control
corespunztor din partea statului, operaiunilor cu elicoptere s se desfoare în
siguran i s împiedice heliporturile s devin inutilizabile prin apariia obstacolelor în
jurul lor. Acest obiectiv poate fi atins prin stabilirea unor suprafee limitate de obstacole
care definesc limitele pân la care obstacolele se pot întinde în spaiul aerian.
Suprafaa de apropiere
4.1.1 Definiie. Un plan înclinat sau o combinaie de plane, sau, când este implicat o
întoarcere, o suprafa complex, în pant ascendent, care încep de la extremitatea
ariei de siguran simetrice fa de o linie median care trece prin centrul ariei de
apropiere final i de decolare.
38
Not.– Vezi figurile 4-1, 4-2, 4-3 i 4-4 pentru dimensiunile i pantele suprafeelor.
4.1.2 Caracteristici. Suprafaa de apropiere va fi delimitat:

a) de o margine interioar orizontal i egal în lungime cu limea minim
specificat pentru FATO plus aria de siguran perpendicular pe linia
median a suprafeei de apropiere, situat la marginea exterioar a ariei de
siguran;
b) de dou margini laterale care pleac de la extremitile marginii interioare,
uniform divergente fa de planul vertical care include axa FATO, pân la o
înlime determinat;
c) printr-o margine exterioar orizontal perpendicular pe linia median a
suprafeei de apropiere i a unei înlimi specifice de 152m (500ft) deasupra
altitudinii FATO.
4.1.3 Altitudinea marginii interioare va fi altitudinea FATO a punctului marginii

interioare care trece prin linia median a suprafeei de apropiere. Pentru heliporturi
destinate a fi utilizate de ctre elicoptere operate în clasa de performan 1 i atunci
când este aprobat de ctre o autoritate competent, originea planului înclinat poate fi
ridicata direct deasupra FATO.
4.1.4 Panta (pantele) suprafeei de apropiere va(vor) fi msurat(e) într-un plan

vertical care conine linia median a suprafeei.
4.1.5 În cazul unei suprafee de apropiere de care implic un viraj, suprafaa trebuie s
fie o suprafa complex coninând perpendicular orizontal la linia sa de centru, iar
panta liniei centrului este aceeai ca i pentru o suprafa de apropiere dreapta.
Not.– Vezi figura 4-5.
4.1.6 În cazul unei suprafee de apropiere de care implic un viraj, suprafaa nu trebuie
s includ mai mult de o poriune curbata.
4.1.7 Acolo unde exist o poriune curbat a unei suprafee apropiere, suma dintre raza
arcului ce definete linia median a suprafeei de apropiere i lungimea poriunii drepte
originara la marginea interioar se nu fie mai mic de 575 m.
39
Figura 4-1. Suprafee de limitare a obstacolelor – Suprafaa

de urcare la decolare i de apropiere
Figura 4-2. Limea suprafeei de urcare la decolare/apropiere
40
Figura 4-3. Suprafaa de tranziie pentru FATO cu procedur

de apropiere PinS cu un VSS
Figura 4-4. Exemplu de plan înclinat ridicat pe durata operrii

în clasa de performan 1
Nota 1.– Aceast diagram exemplu nu reprezint un profil specific, tehnic sau un tip
de elicopter, ci ilustreaz un exemplu generic. Se descrie un profil de apropiere i o
procedur de back-up pentru plecare. Operaiunile specifice date de fabricant pentru
operaiuni în clasa de performan 1 pot fi reprezentate diferit în Manualul de zbor al
elicopterului. Anexa 6 ICAO, partea 3, Ataamentul A furnizeaz proceduri de back-up
care pot fi utile pentru operaiuni în clasa de performan 1.
Nota 2.– Profilul de apropiere/aterizare poate s nu fie reversul profilului de decolare.
Nota 3.– Se pot solicita analize suplimentare pentru obstacole în zona în care se
intenioneaz efectuarea procedurilor de back-up. Limitrile impuse de performana
elicopterului i Manualul de zbor al elicopterului pot determina extinderea analizei
solicitate.
41
Tabelul 4-1. Dimensiuni i pante ale suprafeelor cu limitare la obstacole

pentru toate FATO vizuale
CATEGORII DE PANTE
SUPRAFEE i DIMENSIUNI
A B C
SUPRAFA DE APROPIERE i
DE URCARE LA DECOLARE:
Limea ariei Limea ariei Limea ariei

Lungimea marginii interioare
de siguran de siguran de siguran
Conturul ariei de Conturul ariei de Conturul ariei de

Poziionarea marginii interioare
siguran siguran siguran
(Conturul zonei
degajate, dac exist)
Divergena
Utilizare doar pe timp de zi 10% 10% 10%
Utilizare pe timp de noapte 15% 15% 15%
Prima seciune
Lungimea 3 386 m 245m 1 220 m
Panta 4,5% 8% 12,5%
(1:22,2) (1:12,5) (1:8)
Limea exterioar (b) N/A (b)
A doua seciune
Lungimea N/A 830 m N/A
Panta N/A 16% N/A
(1:6,25)
Limea exterioar N/A (b) N/A
Lungimea total de la marginea interioar 3 386 m 1 075 m 1 220 m
SUPRAFA DE TRANZIIE:
(FATO cu procedura de apropiere PinS cu
VSS)
Pant 50% 50% 50%

(1:2) (1:2) (1:2)
Înlime 45 m 45 m 45 m
(a) Lungimile suprafeelor de apropiere i urcare la decolare de 3 386 m, 1 075 m i 1

220 m, asociate cu pantele respective, aduc elicopterul la 152 m (500 ft) deasupra cotei
FATO.
(b) De 7 ori lungimea total a diametrului rotorului pentru operaiuni pe timp de zi sau de
10 ori lungimea total a diametrului rotorului pentru operaiuni pe timp de noapte.
Not.– Categoriile de pante din Tabelul 4-1 nu se limiteaz la o operaiunile dintr-o

anumit clas de performan, ci pot fi aplicate la operaiunile mai multor clase de
performan. Categoriile de pant descrise în tabelul 4-1 reprezint unghiuri minime de
proiectare a pantei i nu pante operaionale. Categoria de pant "A" corespunde, în
general, elicopterelor operate în clasa de performan 1, categoria de pant "B"
corespunde, în general, elicopterelor operate în clasa 3 de performan, i categoria de
pant "C" corespunde, în general, elicopterelor operate în clasa de performan 2.
Consultarea cu operatorii elicopterelor va ajuta la determinarea categoriei
corespunztoare de pant care se va aplica în conformitate cu mediul heliportului i
tipurile cele mai critice de elicoptere pentru care heliportul este destinat.
42
Figura 4-5. Suprafaa curb de apropiere i de urcare la decolare

pentru toate FATO
43
Figura 4-6. Suprafee de apropiere i urcare la decolare

cu diferite categorii de pante
4.1.8 Orice variaie în orice direcie de la linia de centru a suprafeei de apropiere

trebuie s fie proiectat astfel încât s nu necesite o raz viraj mai mic de 270 m.
Not.– Pentru heliporturile destinate utilizrii de ctre elicopterele din clasele 2 i 3 de

performan este o buna practica s se aleag traiectoria de apropiere în aa manier
încât s se poat efectua în siguran o aterizare forat, sau cu un singur motor în
stare de funcionare, i a se reduce pe cât posibil riscul de accidentare a persoanelor
sau deteriorrii bunurilor de pe sol sau de pe ap. Tipul de elicopter cel mai critic pentru
44
care este destinat heliportul i condiiile de mediu pot fi factori în determinarea

caracterului adecvat al acestor zone.
Suprafa de tranziie
Not.– Pentru un FATO la un heliport fr apropiere PinS care încorporeaz o

suprafa de segment vizual (VSS), nu exist o cerin de a oferi suprafee de tranziie.
4.1.9 Definiie. O suprafa complex care se întinde pe partea lateral a ariei de

siguran i pe o poriune lateral a suprafeei de apropiere/decolare i care se înclin
cresctor ctre exterior pân la o înlime predeterminat de 45 m (150 ft).
Not.– Vezi figura 4-3. Pentru dimensiuni i pante ale suprafeelor, vezi tabelul 4-1.
4.1.10 Caracteristici. Suprafaa de tranziie va fi delimitat:

a) de o margine inferioar, care începe dintr-un punct situat pe latura suprafeei
de apropiere/urcare la decolare la o înlime specific deasupra marginii
inferioare, i se extinde lateral de-a lungul marginii suprafeei de
apropiere/urcare la decolare i de acolo de-a lungul marginii suprafeei de
siguran paralel cu axa FATO; si
b) de o margine superioar situat la o înlime specifice deasupra marginii
inferioare, aa cum se stabilete în tabelul 4-1.
4.1.11 Altitudinea unui punct situat pe marginea inferioar va fi:

a) de-a lungul suprafeei de apropiere/urcare la decolare – egal cu altitudinea
suprafeei de apropiere/urcare la decolare, în acest punct;
b) de-a lungul ariei de siguran – egal cu înlimea marginii interioare a
suprafeei de apropiere/urcare la decolare.
Nota 1.– Dac originea planului înclinat al suprafeei de apropiere/urcare la decolare

este ridicata, conform aprobrii date de ctre AACR, cota de origine a suprafeei de
tranziie va fi ridicata în consecin.
Nota 2.– Ca rezultat al punctului b), suprafaa de tranziie în lungul ariei de siguran va
fi curbat, dac profilul FATO este curbat, sau un plan, dac profilul este linie dreapt.
4.1.12 Panta suprafeei de tranziie va fi msurat în plan vertical perpendicular pe linia

median a FATO.
Suprafa de urcare la decolare
4.1.13 Definiie. Un plan înclinat sau o combinaie de planuri sau, în caz c se afl în
viraj, o suprafa complex care prezint o pant de urcare. Aceast pant pleac de la
extremitatea ariei de siguran pentru a ajunge la linia median care trece prin centrul
FATO.
Not.– Vezi figurile 4-1, 4-2, 4-3 i 4-4 pentru reprezentarea suprafeelor. Vezi tabelul 4-
1 pentru dimensiuni i pante ale suprafeelor.
4.1.14 Caracteristici. Suprafaa de urcare la decolare va fi delimitat prin:

a) marginea interioar orizontal, egal în lungime cu limea/diametrul minime
specificate pentru FATO plus aria de siguran perpendicular pe linia
45
median a suprafeei de urcare la decolare i situat la marginea exterioar a

ariei de siguran;
b) cele dou margini laterale având originea la captul marginii interioare,
uniform divergente cu un procent constant fa de planul vertical coninând
axa FATO;
c) o margine exterioar orizontal i perpendicular pe linia median a ariei de
urcare la decolare, la o înlime specificat de 152 m (500ft) deasupra
altitudinii FATO.
4.1.15 Altitudinea marginii interioare va fi altitudinea FATO în punctul de pe marginea

interioar care intersecteaz linia median a suprafeei de urcare la decolare. Pentru
heliporturi destinate a fi utilizate de ctre elicoptere operate în clasa de performan 1 i
atunci când este aprobat de ctre AACR, originea planului înclinat poate fi ridicata direct
deasupra FATO.
4.1.16 Acolo unde este prevzut o prelungire degajat, cota marginii interioare a
suprafeei de urcare la decolare trebuie s fie amplasat la marginea exterioar a
prelungirii degajate, la cel mai înalt punct de la sol, pe linia central a prelungirii
degajate.
4.1.17 În cazul în care suprafaa de urcare la decolare este dreapt, panta va fi

msurat în planul vertical care conine linia median a suprafeei.
4.1.18 În cazul în care suprafaa de urcare la decolare implic un viraj, ea va fi o

suprafa complex cuprinzând normalele orizontale ale liniei mediane i panta acestei
linii mediane, similar ca în cazul unei suprafee de urcare la decolare în linie dreapt.
4.1.19 În cazul unei suprafee de urcare la decolare care implic un viraj, suprafaa nu
trebuie s conin mai mult de o poriune curb.
4.1.20 În cazul în care exist o poriune curbat pe o suprafaa de urcare la decolare,

suma dintre raza arcului ce definete linia median a suprafeei de urcare la decolare i
lungimea poriunii drepte originare la marginea interioar nu trebuie s fie mai mic de
575 m.
4.1.21 Orice schimbare de direcie a liniei mediane a unei suprafee de urcare la

decolare va fi proiectat încât s nu necesite un viraj cu raza mai mic de 270 m.
Nota 1.– Performana la decolare a elicopterului este redus într-o curb i, prin
urmare, existen unei poriuni drepte de-a lungul suprafeei de urcare la decolare,
înainte de începerea curbei, permite accelerarea.
Nota 2.– Pentru heliporturile destinate utilizrii de ctre elicopterele operate în clasele 2
i 3 de performan, este o practica buna ca selectarea cilor de plecare s fie fcut
astfel încât s permit aterizarea forat în siguran sau aterizri cu un motor
neoperativ, astfel încât, ca o cerin minim, prejudiciul pentru persoanele de la sol sau
ap sau pagubele materiale s fie reduse la minimum. Tipul de elicopter cel mai critic
pentru care heliportul este destinat, precum i condiiile de mediu pot fi factori eseniali
în determinarea adecvat a acestor zone.
46
Sectorul / Suprafaa degajat de obstacole - heliplatforme
4.1.22 Definiie. Suprafa complex având originea i extinzându-se dintr-un punct de

referin situat pe marginea FATO a heliplatformei. În cazul în care TLOF este mai mic
decât 1 D, punctul de referin nu va fi amplasat mai aproape de 0,5 D fa de centrul
TLOF.
4.1.23 Caracteristici. O suprafa sau un sector degajat de obstacole va fi un sector

circular cu un unghi specificat.
4.1.24 Un sector liber de obstacole pentru o heliplatform cuprinde dou componente,

una deasupra i una sub nivelului platformei:
a) deasupra nivelului heliplatformei: suprafaa va fi un plan orizontal la acelai

nivel cu suprafaa heliplatformei, care subîntinde un arc de cel puin 210° cu
originea pe perimetrul cercului D, extinzându-se spre exterior pe o distan
care va permite o traiectorie de plecare neobstrucionat corespunztoare
tipului de elicopter cruia îi este destinat heliplatforma;
b) sub nivelul heliplatformei: în cadrul unui arc de (minimum) 210°, suprafaa se
extinde adiional în jos de la marginea FATO, de la nivelul heliplatformei la
nivelul apei sub un arc care nu va depi 180°care trece prin centrul FATO
spre exterior pân la o distan care va permite separarea sigur de
obstacolele de sub nivelul platformei în cazul opririi unui motor,
corespunztoare tipului de elicopter cruia îi este destinat heliplatforma.
Not.– Pentru sectoarele libere de obstacole menionate mai sus corespunztoare

elicopterelor operate în clasele 1 sau 2 de performan extinderea orizontal a acestor
sectoare de la marginea heliplatformei va fi compatibil cu capacitatea operaional cu
un singur motor a tipului de elicopter folosit.
Suprafaa limitat de obstacole - heliplatforme
Not.– Acolo unde obstacolele sunt amplasate pe structur în mod strict necesar o
heliplatform poate avea o suprafa de obstacole limitat
4.1.25 Definiie. Suprafa complex pornind din punctul de referin al sectorului

degajat de obstacole i extinzându-se pe un arc neacoperit pe sectorul degajat de
obstacole, în interiorul cruia înlimea obstacolelor deasupra TLOF este reglementat.
4.1.26 Caracteristici. O suprafa de obstacole limitat nu va subîntinde un arc mai

mare de 150°. Dimensiunile i amplasarea pentru FATO 1D cu TLOF coincidenta sunt
indicate în figura 4-8, iar pentru TLOF de 0,83D – în figura 4-9.
4.2 Cerine pentru limitarea obstacolelor
Nota 1.– Cerinele pentru suprafeele de limitare a obstacolelor sunt specificate pe baza
destinaiei de utilizare a FATO (cum ar fi: manevre de apropiere pentru zbor staionar
sau aterizare, manevre de decolare i tipul apropierii) i sunt destinate a fi aplicate în
cazul în care FATO este utilizat în acest mod. În cazul în care operaiunile sunt
47
efectuate la sau de la ambele direcii ale unui FATO, atunci funcionarea anumitor
suprafee poate fi anulat din cauza unor cerine mai stricte de la o suprafa mai mic.
Nota 2.– Dac este instalat un indicator vizual de pant de apropiere (VASI), exist
suprafee suplimentare de protecie la obstacole, detaliate în capitolul 5, care trebuie s
fie luate în considerare i pot fi mai exigente decât suprafeele de limitare a obstacolelor
prevzute în tabelul 4-1.
Heliporturi de suprafa
4.2.1 Urmtoarele suprafee de limitare a obstacolelor vor fi stabilite pentru FATO la

heliporturi, cu o procedur de apropiere PinS utilizând o suprafa de segment vizual:
a) suprafa de urcare la decolare
b) suprafa de apropiere; i
c) suprafa de tranziie.
Nota 1.– Vezi figura 4-3 – Suprafee de tranziie.
Nota 2.– Doc 8168, Volumul II, Partea IV – Elicoptere detaliaz procedura i criteriile de
proiectare.
4.2.2 Urmtoarele suprafee de limitare ale obstacolelor se vor stabili pentru FATO,
pentru alte heliporturi decât cele specificate la 4.2.1, inclusiv heliporturi cu proceduri de
apropiere PinS unde nu este prevzut un segment vizual de suprafaa:
a) suprafa de urcare la decolare;
b) suprafa de apropiere.
4.2.3 Pantele acestor suprafee de limitare a obstacolelor nu vor fi superioare celor

specificate în tabelul 4-1, iar alte dimensiuni vor fi mai mari sau egale cu cele
specificate în acest tabel, aceste suprafee fiind amplasate ca în figurile 4-1, 4-2 i 4-6.
4.2.4 Pentru heliporturile care au o suprafa de apropiere/urcare la decolare cu o pant

de 4,5%, obiectele vor fi autorizate s ptrund pe suprafaa de limitare a obstacolelor
numai în cazul în care rezultatele unui studiu aeronautic aprobat de ctre AACR au
evideniat riscurile asociate i msurile de reducere a riscurilor.
Nota 1.– Obiectele identificate pot limita funcionarea heliportului.
Nota 2.– Anexa 6 ICAO, partea 3 prevede proceduri care pot fi utile în determinarea
gradului de penetrare a obstacolelor.
4.2.5 Prezena unor noi obiecte sau supraînlarea obiectelor existente nu va fi permis
deasupra uneia dintre suprafeele prevzute la 4.2.1 pân la 4.2.2, cu excepia cazurilor
când sunt protejate de un obiect fix existent sau în urma unui studiu aeronautic aprobat
de ctre AACR care stabilete c obiectul nu va afecta negativ sigurana sau nu va
afecta în mod semnificativ regularitatea operaiunilor cu elicoptere.
Not.– Circumstanele în care se aplic aceste excepii sunt explicate în Manualul

serviciilor de aeroport (Doc 9137), Partea 6.
4.2.6 Prezena unor obiecte deasupra oricror suprafee specificate la 4.2.1 i 4.2.2, vor
fi eliminate, cu excepia cazului când obiectele menionate sunt acoperite de un alt
48
obiect fix sau dac un studiu aeronautic aprobat de ctre AACR care stabilete c
obiectul nu va afecta negativ sigurana sau nu va afecta în mod semnificativ
regularitatea operaiunilor cu elicoptere.
Not.– Aplicarea suprafeelor curbate de apropiere sau urcare la decolare, în

conformitate cu 4.1.5 sau 4.1.18 poate reduce problemele create de obiectele care
încalc aceste suprafee.
4.2.7 Heliporturile de suprafa vor avea cel puin o suprafaa de apropiere i de urcare
la decolare. Un studiu aeronautic se va efectua de ctre o autoritate competenta i
aprobat de ctre AACR, atunci când este prevzut doar o singur suprafa de
apropiere i urcare la decolare, considerând cel puin, urmtorii factori:
a. zona / teren pe care se desfoar zborul;
b. situaia obstacolelor din vecintatea heliportului;
c. limitele de performan i de operare ale elicopterelor care intenioneaz s
utilizeze heliportul; i
d. condiiile meteorologice locale, inclusiv vânturile predominante.
4.2.8 Un heliport de suprafa trebuie s aib cel puin dou suprafee de apropiere i
urcare la decolare, pentru a evita curenii descendeni, pentru a minimiza efectele
vântului lateral i pentru a permite efectuarea unei aterizri întrerupte.
Not.– Vezi Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261) pentru detalii i cerine
suplimentare.
Heliporturi în terase
4.2.9 Suprafeele de limitare a obstacolelor pentru heliporturile în terase vor fi similare

cu prevederile paragrafelor 4.2.1 – 4.2.6, aplicabile heliporturilor de suprafa.
4.2.10 Heliporturile în terase vor avea cel puin o suprafaa de apropiere i de urcare la
decolare. Un studiu aeronautic se va efectua de ctre o autoritate competenta i
aprobat de ctre AACR, atunci când este prevzut doar o singur suprafaa de
apropiere i urcare la decolare, considerând cel puin, urmtorii factori:
a. zona / teren pe care se desfoar zborul;
b. situaia obstacolelor din vecintatea heliportului;
c. limitele de performan i de operare ale elicopterelor care intenioneaz s
utilizeze heliportul; i
d. condiiile meteorologice locale, inclusiv vânturile predominante.
4.2.11 Un heliport în terase trebuie s aib cel puin dou suprafee de apropiere i
urcare la decolare, pentru a evita curenii descendeni, pentru a minimiza efectele
vântului lateral i pentru a permite efectuarea unei aterizri întrerupte.
Not.– Vezi Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261) pentru detalii i cerine
suplimentare.
49
Figura 4-7. Sectorul degajat de obstacole pentru heliplatform
50
Figura 4-8. Sectoarele i suprafeele de limitare a obstacolelor pentru heliplatforme

pentru FATO ce coincide cu TLOF de 1 D i mai mare
51
Figura 4-9. Sectoarele i suprafeele de limitare a obstacolelor pentru TLOF de 0,83 D

i mai mare
52
Heliplatforme
4.2.12 O heliplatform va avea un sector degajat de obstacole.

Not.– O heliplatform poate avea un sector limitat de obstacole (vezi paragraful
4.1.25).
4.2.13 Heliplatformele nu vor avea nici un obstacol fix în interiorul sectorului degajat de
obstacole sau deasupra nivelului suprafeei degajate de obstacole.
4.2.14 Protecia elicopterelor contra obstacolelor din vecintatea heliplatformelor va fi

asigurat deasupra nivelului heliplatformei. Aceast protecie se va extinde pe un arc nu
mai mic de 180° având originea în centrul FATO, cu un gradient descendent de o
unitate orizontal la 5 uniti vertical din marginea FATO în sectorul de 180°. Acest
gradient descendent poate fi redus la o pant de 1/3 uniti verticale în cadrul unui
sector de 180° pentru elicopterele multimotoare operate în clasele 1 sau 2 de
performan (vezi figura 4-7).
Not.– În cazul în care exist o cerin de poziionare, la suprafaa nivelului mrii, a

uneia sau mai multor nave de sprijin în larg (de exemplu, o nav de ateptare),
eseniala pentru funcionarea unei instalaii marine fixe sau plutitoare, dar situat în
apropierea instalaiei fixe sau flotante din larg, orice nav de sprijin în larg ar trebui s
fie poziionata astfel încât s nu se compromit sigurana operaiunilor cu elicoptere în
timpul plecrii la decolare i/sau de apropiere la aterizare.
4.2.15 Pentru un TLOF de 1D sau mai mare, în interiorul suprafeei sau sectorului
limitat de obstacole de 150° înlimea obstacolelor pân la o distan de 0,12D
msurat din punctul de origine a sectorului de limitare a obstacolelor, obiectele nu vor
depi o înlime de 25cm deasupra TLOF. Dincolo de acest arc, extins pân la o
distan total cu înc 0.21D, msurat de la sfâritul primului sector, suprafaa limitat
de obstacole crete la o rat de o unitate vertical pentru fiecare dou uniti orizontale,
începând la o înlime de 0.05D deasupra nivelului TLOF. (vezi figura 4-8)
Not.– În cazul în care zona delimitat de marcajul perimetrului TLOF este o alt form
decât cea circular, extinderea segmentelor LOS este reprezentat mai curând prin linii
paralele cu perimetrul TLOF decât prin arcuri. Figura 4-8 a fost construit pe ipoteza c
heliplatforma are forma octogonal. Detalii i cerine suplimentare pentru FATO i TLOF
de forma ptrat (patrulater) i circular sunt prezentate în Manualul de heliporturi ICAO
(Doc 9261).
4.2.16 Pentru un TLOF mai mic de 1D, în interiorul suprafeei sau sectorului limitat de
obstacole de 150° înlimea obstacolelor extins pân la o distan de 0,62 D i care
începe de la o distan de 0,5D, ambele msurate din centrul TLOF, obiectele nu
trebuie s depeasc o înlime de 5 cm deasupra TLOF.
Dincolo de acest arc, extins pân la o distan total de 0.83D din centrul TLOF,
suprafaa obstacole limitat crete la o rat de o unitate vertical pentru fiecare dou
uniti orizontale, începând la o înlime de 0.05D deasupra nivelului TLOF.
Not.– În cazul în care zona delimitat de marcajul perimetrului TLOF este o alt form
decât cea circular, extinderea segmentelor LOS este reprezentata mai curând prin linii
paralele cu perimetrul TLOF decât prin arcuri. Figura 4-9 a fost construita pe ipoteza c
53
heliplatforma are forma octogonal. Detalii i cerine suplimentare pentru FATO i TLOF
de forma ptrata (patrulater) i circulara sunt prezentate în Manualul de heliporturi ICAO
(Doc 9261).
Heliporturi pe nave
4.2.17. Specificaiile de la paragrafele 4.2.20 i 4.2.22 se aplic heliporturilor pe nave

finalizate începând cu 1 ianuarie 2012.
Heliporturi construite special în acest scop amplasate în fa sau în spate
4.2.18. În cazul heliporturilor amplasate la prova sau pupa navelor se vor aplica criteriile
de obstacolare pentru heliplatforme.
Amplasare în zona central a navei – intenionat sau neintenionat
4.2.19 Înainte i dup un TLOF de dimensiune 1D sau mai mare vor exista dou
sectoare simetrice, fiecare acoperind un arc de 150°, având centrul pe marginea TLOF.
În aria cuprinsa intre aceste doua sectoare, nici un obiect nu se va ridica deasupra
nivelului TLOF, cu excepia mijloacelor de siguran necesare operrii elicopterelor,
care nu vor avea înlimea mai mare de 25cm.
4.2.20 Obiectele a cror funcionalitate impune amplasarea lor în TLOF (precum balize
luminoase sau plase) nu vor depi înlimea de 2,5 cm. Prezena unor asemenea
obiecte nu este permis decât dac nu constituie un pericol pentru elicoptere.
Not.– Exemplele de pericol potenial includ plase i diferite conectoare amplasate pe

puncte care pot induce ruliu dinamic al elicopterelor dotate cu patine.
4.2.21 Pentru asigurarea unei protecii suplimentare, înainte i dup limita TLOF se vor
stabili suprafee de limitare a obstacolelor în pant ascendent de 20% de-a lungul
marginilor celor 2 sectoare de 150°. Aceste suprafee se vor întinde pe o distan
orizontal egala cu cel puin 1 D al celui mai mare elicopter cruia îi este destinat
TLOF i nici un obstacol nu va fi deasupra acestora (vezi figura 4-10)
Heliporturi care nu au fost special amenajate
Amplasare pe una din prile laterale ale navei
4.2.22 Nu se admite amplasarea nici unor obiecte în interiorul TLOF, cu excepia celor
eseniale pentru operarea în siguran a unui elicopter (precum plase sau balize
luminoase) i acestea numai pân la o înlime de 2,5 cm. Prezena unor asemenea
obiecte este permis numai dac nu reprezint un pericol pentru elicoptere.
4.2.23 Pentru punctele din faa i din spatele cercului cu diametrul D în doua segmente
în afara cercului, zona limitat de obstacole se va extinde pân la axa longitudinal a
navei, în fa i în spate, pe o lungime total de 1,5 ori în faa i în spatele TLOF,
amplasate simetric de o parte i de alta a bisectoarei cercului D, transversal pe nav. În
cadrul acestor sectoare nu vor exista obiecte care s se ridice cu mai mult de 25cm
deasupra nivelului TLOF, exceptând pe acelea care sunt eseniale pentru operarea în
siguran a elicopterelor (vezi figura 4-11). Astfel de obiecte vor fi prezente doar în
msura în care nu reprezint un pericol pentru elicoptere.
54
Figura 4-10. Poziionare în mijlocul navei - Suprafeele de limitare a obstacolelor pentru

heliport pe nav
55
Figura 4-11. Suprafeele sau sectoare de limitare a obstacolelor pentru heliporturi care
nu au fost special amenajate situate pe o parte a navei
4.2.24 Se va asigura un sector limitat de obstacole pe suprafa orizontal cu limea

de cel puin 0,25D dincolo de diametrul cercului D, care va înconjura prile interioare
ale TLOF înainte i dup punctele de mijloc ale cercului D. Sectorul limitat de obstacole
va continua pân la axa longitudinal a navei, în fa i în spate, pe o lungime de 2,0 ori
dimensiunea din fa în spate a TLOF, amplasate simetric de o parte i de alta a
bisectoarei cercului D. În cadrul acestui sector nu trebuie s existe obiecte care s se
ridice cu mai mult de 25cm deasupra nivelului TLOF.
Not.– Orice obiecte situate în zonele descrise în 4.2.23 i 4.2.24, care depesc
înlimea TLOF se comunic operatorului elicopterului folosind un plan al navei pentru
zona de aterizare a elicopterului. În scopuri de notificare, va fi necesar s se ia în
considerare obiectele fixe care depesc limita suprafeei descrise la 4.2.24, în special
dac obiectele sunt semnificativ mai mari de 25 cm i în imediata apropiere de
perimetrul sectorului limitat de obstacole. Vezi Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261)
pentru detalii i cerine.
Aria de operaiuni cu troliul
4.2.25 O arie destinat operaiunilor cu troliul la bordul navelor va fi cuprins într-o zon
liber circular cu diametrul de 5 m i, extinzându-se de la perimetrul zonei libere, o
zon de manevr concentric cu diametrul de 2D (vezi figura 4-12).
56
4.2.26 Zona de manevr va cuprinde dou sectoare:

a) zona de manevr interioar, extinzându-se de la perimetrul zonei libere pe o
zon circular cu diametrul de cel puin 1,5 D; i
b) zona de manevr exterioar care se extinde de la perimetrul zonei interioare
de manevr pe o zon circular cu diametrul de cel puin 2D.
4.2.27 În zona liber din cadrul zonei de troliu nu se va amplasa nici un obiect deasupra
nivelului suprafeei sale.
4.2.28 Obiectele amplasate în interiorului zonei de manevr interioar a unei zone de

operaiuni cu troliul nu vor fi mai înalte de 3 m.
4.2.29 Obiectele amplasate în zona de manevr exterioar a unei zone de operaiuni cu

troliul nu vor fi mai înalte de 6 m.
Not.– Vezi Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261) pentru detalii i cerine.
Figura 4-12. Zona de operaiuni cu troliul pe nav
57
CAPITOLUL 5. MIJLOACE VIZUALE
Nota 1.– Procedurile folosite de unele elicoptere solicita ca acestea s utilizeze FATO
cu caracteristici similare ca form cu o pist pentru aeronavele cu arip fix. În sensul
prezentului capitol, o FATO cu caracteristici similare ca form cu o pist este
considerat ca satisfcând conceptul de "pist de tip FATO". Pentru astfel de
aranjamente, uneori este necesar s se prevad marcaje specifice pentru a permite
unui pilot s disting o pist de tip FATO pe timpul apropierii. Marcajele
corespunztoare sunt cuprinse în sub-seciunea intitulata " FATO de tip pist". Cerinele
aplicabile pentru toate celelalte tipuri de FATO sunt prezentate în sub-seciunile numite
"Toate FATO, cu excepia FATO de tip pist”.
Nota 2.– S-a constatat c, pe suprafeele de culoare deschis, vizibilitatea marcajelor
albe i galbene poate fi îmbuntit prin conturarea acestora cu negru.
Nota 3.– În Manualul de heliporturi ICAO (doc. 9261) se gsesc detalii i cerine privind
marcajul pentru masa maxim admisibil (5.2.3), valoarea D (5.2.4) i, dac este
necesar, dimensiunea real FATO (5.2.5) pe suprafaa heliportului, pentru a evita
confuzia între marcajele pentru care sunt utilizate uniti metrice i marcajele pentru
care sunt utilizate uniti imperiale.
Nota 4.– Pentru un heliport neamenajat special, situat pe o parte a unei nave, culoarea
suprafeei punii principale poate varia de la nav la nav i, prin urmare, poate fi
necesar s se adapteze alegerea schemei de culori a vopselei pentru heliport,
obiectivul fiind acela de a se asigura c marcajele sunt evidente pe suprafaa navei i
pe fundalul de operare.
5.1 Indicatoare
5.1.1. Indicatoarele direciei vântului
Utilizare
5.1.1.1 Un heliport va fi dotat cu cel puin un indicator al direciei vântului.
Amplasare
5.1.1.2 Indicatorul direciei vântului va fi astfel amplasat încât s indice direcia vântului
deasupra FATO i TLOF fr a fi influenat de obstacole terestre i de asemenea va fi
ferit de perturbaiile generate de suflul rotorului. El va fi vizibil dintr-un elicopter în zbor,
în zbor staionar sau pe aria de manevr.
5.1.1.3 Acolo unde TLOF /sau FATO poate fi afectat de un flux turbulent de aer, se
vor instala indicatoare suplimentare ale direciei generale a vântului de suprafa.
Not.– Detalii i cerine suplimentare privind amplasarea indicatoarelor direciei vântului

se gsesc în Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261).
Caracteristici
5.1.1.4 Indicatorul de direcie a vântului va fi conceput astfel încât s indice clar direcia
vântului i s dea o indicaie general a vitezei vântului.
58
5.1.1.5 Indicatorul va fi confecionat din pânz fin de forma unui trunchi de con i va
avea urmtoarele dimensiuni minime:
Heliporturi de suprafa Heliporturi în terase i

heliplatforme
Lungime 2,4 m 1,2 m
Diametrul bazei 0,6 m 0,3 m
Diametrul la extremitate 0,3 m 0,15 m
5.1.1.6 Culoarea indicatoarelor de direcie a vântului va fi astfel aleas încât acestea s

fie clar vizibile de la o înlime de cel puin 200m (650ft) deasupra heliportului având în
vedere culoarea fundalului. Dac este posibil se va folosi o singur culoare de preferin
alb sau portocaliu. Acolo unde este necesar o combinaie de 2 culori pentru a se
asigura un contrast corespunztor fa de culoarea schimbtoare a fundalului, se va
folosi de preferin portocaliu i alb, dispuse în cinci benzi, prima i ultima fiind culori
închise.
5.1.1.7 Pe un heliport destinat a fi folosit noaptea indicatorul direciei vântului va fi

luminat.
5.2 Marcaje i balize
Not.– Prevederi privind îmbuntirea vizibilitii marcajelor se gsesc în RACR-AD-

PETA, paragraful 5.2.1.4, Nota 1.
5.2.1 Marcajul ariei de troliu
5.2.1.1 Marcajul zonei de operaiuni cu troliul trebuie asigurat în zonele destinate

acestui scop (vezi figura 4-12).
Amplasare
5.2.1.2 Marcajele ariei de troliu vor fi amplasate astfel încât centrele lor s coincid cu
centrul zonei degajate asociate ariei de troliu (vezi figura 4-12).
Caracteristici
5.2.1.3 Marcajul ariei de troliu va cuprinde un marcaj clar al zonei libere i un marcaj al
zonei de manevr.
5.2.1.4 Un marcaj al zonei libere a ariei de troliu va fi constituit printr-un cerc plin cu
diametrul de cel puin 5 m, vopsit într-o culoare contrastant.
5.2.1.5 Marcajul unei zone circulare a troliului va fi constituit dintr-o linie de cerc cu
grosimea de 30 cm i diametrul nu mai mic de 2 D i va fi marcat cu o culoare
contrastant. În interiorul cercului va fi marcat „WINCH ONLY” astfel încât marcajul s
fie vizibil pentru pilot.
5.2.2. Marcajul de identificare al heliportului
Utilizare
59
5.2.2.1 Se vor utiliza marcaje de identificare a heliportului.
Amplasare – Toate FATO cu excepia FATO de tip pist
5.2.2.2 Marcajul de identificare al heliportului trebuie s fie amplasat pe axa central

sau în vecintatea FATO.
Nota 1.– Dac marcajul de touchdown / poziionare este deviat pe o heliplatform,

marcajul de identificare a heliportului este stabilit în centrul marcajului de touchdown /
poziionare.
Nota 2.– Pe o FATO, care nu conine TLOF i care este marcat cu marcajul punctului
de int (a se vedea 5.2.8), cu excepia unui heliport la un spital, marcajul de identificare
a heliportului este stabilit în centrul marcajului punctului de int, dup cum se arat în
figura 5-1.
5.2.2.3 Pe o FATO care conine TLOF, marcajul de identificare al heliportului se

amplaseaz în FATO, astfel încât poziia acestuia s coincid cu centrul
TLOF.
Amplasare - FATO de tip pist
5.2.2.4 Un marcaj de identificare a heliportului va fi situat în FATO i, atunci când este
utilizat împreuna cu marcajele de identificare a FATO, vor fi afiate la fiecare capt al
FATO, aa cum se arat în Figura 5-2.
Caracteristici
5.2.2.5 Marcajul de identificare al heliportului va fi de culoare alb în forma literei H cu

excepia cazurilor heliporturilor de spitale. Dimensiunile marcajului H nu vor fi inferioare
celor indicate în figura 5-3. În cazul în care marcajul este utilizat pentru FATO de tip
pist, aceste dimensiuni se vor tripla, aa cum se arat în figura 5-2.
5.2.2.6 Pentru un heliport pe spital, marcajul de identificare al heliportului va avea

forma literei H de culoare roie pe o cruce alb format din careuri adiacente; fiecare
careu va conine litera H ca în figura 5-3.
5.2.2.7 Marcajul de identificare al heliportului va fi orientat de aa manier încât bara

transversal a literei H s fie perpendicular pe direcia preferat de apropiere final. În
cazul unei heliplatforme, aceasta bar se va gsi pe bisectoarea sectorului degajat de
obstacole sau va fi paralel cu aceasta. Pentru o heliport neamenajat special la bordul
unei nave, situat pe o parte a unei nave, braul crucii trebuie s fie paralel cu latura
navei.
5.2.2.8 Pe o heliplatform sau un heliport pe nav, marcajul H de identificare a

heliportului va avea o înlime de 4 m cu o lime maxim care nu depete 3 m i o
lime a benzii desenate care nu va depi 0,75 m.
5.2.3 Marcajul masei maxime admise
Utilizare
60
5.2.3.1 Un marcaj de masa maxima admisa va fi folosit pe un heliport în terase, pe o

heliplatform sau pe un heliport pe nav.
5.2.3.2 Un marcaj de masa maxim admis trebuie s fie afiat la un heliport la

suprafaa.
Amplasare
5.2.3.3 Marcajul masei maxime admise va fi plasat în interiorul TLOF sau FATO i va fi
amplasat pentru a fi vizibil unui pilot care urmeaz direcia preferat de apropiere
final.
Figura 5-1. Marcaje combinate pentru identificarea heliportului, punctul de int i

perimetrul FATO
Caracteristici
5.2.3.4 Un marcaj de mas maxim admis va fi constituit din una, dou sau trei cifre.
5.2.3.5 Marcajul de mas maxim admis va fi exprimat în tone rotunjit la cea mai
apropiat valoare de 1000 kg, urmat de litera „t”.
61
Figura 5-2. Marcajul de identificare FATO i marcajul de identificare a heliportului pentru

FATO de tip pist
Figura 5-3. Marcaj de identificare heliport de spital i marcaj de identificare heliport
5.2.3.6 De regul, exprimarea masei maxime admise se va face în cea mai apropiat
valoare de 100 kg. Marcajul va fi prezentat ca numr cu o zecimal rotunjit la cea mai
apropiat valoare de 100 kg, urmat de litera „t”.
5.2.3.7 Atunci când masa maxim admis este exprimat la 100 kg, zecimala trebuie s
fie precedat de un punct zecimal marcat cu un ptrat de 30 cm.
Toate FATO cu excepia FATO de tip pist
5.2.3.8 Cifrele i literele care constituie marcajul vor avea o culoare care s contrasteze
cu fundalul i trebuie s respecte forma i proporiile prezentate în figura 5-4, pentru
FATO cu dimensiuni mai mari de 30 m. Pentru FATO cu o dimensiune cuprinsa între 15
m i 30 m, înlimea cifrelor i literelor marcajului trebuie s fie de minimum 90 cm, iar
pentru FATO, cu o dimensiune mai mic de 15 m, înlimea cifrelor i literelor
62
marcajului trebuie s fie de cel puin 60 cm, fiecare cu o reducere proporional în

lime i grosime.
FATO de tip pist
5.2.3.9 Cifrele i literele marcajului trebuie s aib o culoare contrastant cu a

fundalului i trebuie s respecte forma i proporiile prezentate în figura 5-4.
Figura 5-4. Tipurile i mrimile cifrelor i literelor
5.2.4. Marcajul valorii D
Utilizare
5.2.4.1 Marcajul valorii D trebuie afiat pe o heliplatform sau un heliport pe nav.
FATO de tip pist
63
Not.– Valoarea D nu este obligatoriu s fie marcat pe un heliport cu FATO de tip

pist.
5.2.4.2 Marcajul valorii D trebuie s fie afiat pe heliporturile de suprafa sau în terase
destinate operrii elicopterelor în clasa de performan 2 sau 3.
Amplasare
5.2.4.3 Amplasarea valorii D se va face în interiorul TLOF sau FATO aezat astfel
încât s poat fi citit din elicopterul care folosete traiectoria de apropiere cea mai
potrivit.
5.2.4.4 În cazul în care exist mai mult de o singur direcie apropiere, marcaje
suplimentare ale valorii D trebuie furnizate astfel încât cel puin un marcaj al valorii D
poate fi citit de pe direciile de apropiere final. Pentru un heliport neamenajat special,
situat pe o parte a unei nave, marcajele valorii D ar trebui s fie furnizate în perimetrul
cercului D, la poziiile orelor 14, 10 i 12 atunci când este privit din laterala navei cu faa
spre linia de centru.
Caracteristici
5.2.4.5 Marcajul valorii D va fi alb. Marcajul valorii D va fi rotunjit la cel mai apropiat
întreg în metri sau picioare, prin rotunjire în sus sau în jos cu cel mult 0,5.
5.2.4.6 Cifrele care constituie marcajul vor avea o culoare care s contrasteze cu
fundalul i trebuie s respecte forma i proporiile prezentate în figura 5-4, pentru FATO
cu dimensiuni mai mari de 30 m. Pentru FATO cu o dimensiune cuprinsa între 15 m i
30 m, înlimea cifrelor marcajului trebuie s fie de minimum 90 cm, iar pentru FATO,
cu o dimensiune mai mic de 15 m, înlimea cifrelor marcajului trebuie s fie de cel
puin 60 cm, fiecare cu o reducere proporional în lime i grosime.
5.2.5 Dimensiunile marcajului suprafeei FATO
Utilizare
5.2.5.1 Dimensiunile actuale ale FATO destinat a fi utilizat de ctre elicoptere operate
în clasa de performan 1 trebuie s fie marcate pe FATO.
5.2.5.2 Dac dimensiunile actuale ale FATO care urmeaz s fie utilizate de ctre
elicoptere operate în clasa de performan 2 sau 3 sunt mai mici de 1D, dimensiunile
trebuie s fie marcate pe FATO.
Amplasare
5.2.5.3 Un marcaj de dimensiune FATO va fi amplasat în interiorul FATO i aranjat

astfel încât s fie uor de citit de pe direcia de apropiere final preferata.
Caracteristici
5.2.5.4 Dimensiunile vor fi rotunjite la cel mai apropiat metru sau picior.
64
Not.– Dac FATO este dreptunghiular este indicat atât lungimea cât i limea FATO
relativ la direcia preferat de apropiere final.
5.2.5.5 Cifrele marcajului vor avea o culoare în contrast cu fundalul i forma i proporia
vor fi cele prezentate în Figura 5-4, pentru un FATO cu o dimensiune mai mare de 30
m. Pentru un FATO cu o dimensiune între 15 m i 30 m înlimea cifrelor marcajului
trebuie s fie de minim 90 cm, iar pentru un FATO, cu o dimensiune mai mic de 15 m
înlimea cifrelor marcajului trebuie s fie de minimum 60 cm, fiecare cu o reducere
proporional în lime i grosime.
FATO de tip pist
5.2.5.6 Cifrele marcajului vor avea o culoare în contrast cu fundalul i forma i proporia
vor fi cele prezentate în Figura 5-4.
5.2.6 Marcajele sau balizele perimetrului ariei de apropiere final i de decolare pentru
heliporturile de suprafa
Utilizare
5.2.6.1 Pentru un heliport de suprafa, unde dimensiunile FATO nu sunt uor vizibile
se vor asigura marcaje sau balize ale perimetrului FATO.
Amplasare
5.2.6.2 Marcajele sau balizele perimetrului FATO vor fi amplasate pe conturul FATO.
Caracteristici – FATO de tip pist
5.2.6.3 Perimetrul FATO va fi definit cu marcaje sau balize amplasate la intervale

egale, care nu vor depi 50 m, pe fiecare latur fiind amplasate cel puin 3 marcaje,
fiecare col fiind marcat.
5.2.6.4 Marcarea perimetrului FATO va fi format din benzi dreptunghiulare cu o

lungime de 9 m sau egal cu o cincime din latura FATO, având o lime de 1m.
5.2.6.5 Marcajele perimetrului FATO vor fi de culoare alb.
5.2.6.6 Un marcaj al perimetrului FATO trebuie s aib caracteristicile dimensionale

prezentate în Figura 5-5.
5.2.6.7 Balizele perimetrale FATO trebuie s fie de culoare care contrasteaz în mod
eficient cu fundalul operare.
5.2.6.8 Balizele perimetrului FATO ar trebui s fie o singur culoare, portocaliu sau
rou, sau dou culori contrastante, portocaliu i alb, sau alternativ rou i alb, cu
excepia cazului în care aceste culori s-ar putea confunda cu fundalul.
Caracteristici - Toate FATO cu excepia FATO de tip pist
65
5.2.6.9 Pentru un FATO nepavat, perimetrul va fi definit cu balize încastrate la nivelul

solului. Balizele perimetrale FATO vor avea 30 cm lime, 1,5 m lungime, i dispuse la
intervale uniforme de cel puin 1,5 m i nu mai mult de 2 m. Se vor defini colurile unui
FATO ptrat sau dreptunghiular.
5.2.6.10 Pentru un FATO pavat, perimetrul trebuie definit cu o linie punctat.

Segmentele marcajului perimetral FATO sunt de 30 de cm lime, 1,5 m lungime, i
dispuse la intervale uniforme de cel puin 1,5 m i nu mai mult de 2 m. Se vor defini
colurile unui FATO ptrat sau dreptunghiular.
5.2.6.11 Marcajele perimetrului FATO i balizele încastrate în sol trebuie s fie albe.
5.2.7 Marcajul de identificare al ariei de apropiere final i de decolare

pentru FATO de tip pist
Utilizare
5.2.7.1 Se va dispune un marcaj de identificare al ariei de apropiere final i de

decolare pe un heliport, când este necesara identificarea acestei arii de ctre pilot.
Amplasare
5.2.7.2 Marcajul de identificare FATO va fi amplasat la începutul FATO, ca în figura 5-3.
Caracteristici
5.2.7.3 Un marcaj de identificare al FATO va fi format dintr-un numr cu 2 cifre.

Numrul din dou cifre trebuie s fie numrul întreg cel mai apropiat de o zecime din
nordul magnetic, când este privit din direcia de apropiere. În cazul în care regula de
mai sus d o singur cifr, aceasta este precedat de un zero. Marcajul, aa cum se
arat în Figura 5-2, se completeaz cu marcajul de identificare al heliportului.
Figura 5-5. Balize marginale pentru FATO de tip pist
66
5.2.8 Marcajul punctului de int
Utilizare
5.2.8.1 Se va utiliza un marcaj al punctului de int pe un heliport, pentru a permite

pilotului s efectueze apropierea ctre un anumit punct deasupra FATO, înainte de a se
îndrepta ctre TLOF.
Amplasare – FATO de tip pist
5.2.8.2 Marcajul punctului int va fi plasat în interiorul FATO.
Amplasare – Toate FATO, cu excepia FATO de tip pist
5.2.8.3 Marcajului punctului de int va fi în centrul FATO, aa cum se arat în Figura 5-
1.
Caracteristici
5.2.8.4 Marcajul punctului de int va fi constituit dintr-un triunghi echilateral dispus

astfel încât bisectoarea unuia dintre unghiurile sale s coincid cu direcia preferat de
apropiere, iar vârful unghiului indic direcia. Acest marcaj va fi de forma unei linii albe
continue, iar dimensiunile sale vor fi conforme cu dimensiunile indicate în figura 5-6.
Figura 5-6. Marcajul punctului de int
67
5.2.9 Marcajul perimetrului ariei prizei de contact i de zbor
Utilizare
5.2.9.1 Un marcaj al perimetrului TLOF va fi afiat pe un TLOF situat într-o FATO,

pentru un heliport de suprafa, în cazul în care perimetrul TLOF nu este evident.
5.2.9.2 Un marcaj al perimetrului TLOF va fi afiat pe un heliport în terase, o

heliplatform sau un heliport pe nav.
5.2.9.3 Un marcaj al perimetrului TLOF trebuie s fie prevzut pentru fiecare TLOF
grupat cu un stand pentru elicopter la un heliport de suprafa.
Amplasare
5.2.9.4 Marcajul perimetrului TLOF va fi amplasat de-a lungul conturului TLOF.
Caracteristici
5.2.9.5 Marcajul perimetrului TLOF va fi constituit dintr-o linie alb continu cu o lime
de cel puin de 30 cm.
5.2.10 Marcajul prizei de contact/poziionare
Utilizare
5.2.10.1 Se va asigura dispunerea unui marcaj al prizei de contact/poziionare când

este necesar ca elicopterele s ia contactul i/sau s fie poziionate de ctre pilot. Un
marcaj al prizei de contact/poziionare trebuie prevzut pentru un stand pentru elicopter
care a fost proiectat pentru întoarcere.
Amplasare
5.2.10.2 Un marcaj al prizei de contact / poziionare va fi amplasat astfel încât atunci

când scaunul pilotului este deasupra marcajului, întregul tren de aterizare se va afla în
cadrul suprafeei TLOF, iar toate prile elicopterului vor fi suficient de îndeprtate de
obstacole.
5.2.10.3 Pe un heliport, centrul marcajului prizei de contact / poziionare trebuie s fie

amplasat în centrul de TLOF, cu excepia cazului în care centrul marcajului prizei de
contact / poziionare poate fi decalat de centrul TLOF, atunci când un studiu aeronautic
indic necesitatea decalrii i prevede ca o astfel de decalare a marcajului nu ar afecta
negativ sigurana. Pentru un stand de elicopter conceput pentru întoarcere la punct fix,
marcajului prizei de contact / poziionare trebuie s fie amplasat în centrul zonei
centrale (vezi Figura 3-4).
5.2.10.4 Pe o heliplatform, centrul marcajului TLOF trebuie situat în centrul FATO.

Când un studiu aeronautic indic necesitatea, marcajul poate fi decalat la o distan ce
nu va depi 0,1 D în raport cu originea sectorului degajat de obstacole, cu rezerva c
decalajul marcajului s nu afecteze sigurana zborului.
Not.– Pentru detalii i cerine vezi Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261).
68
Caracteristici
5.2.10.5 Marcajul prizei de contact / poziionare va fi constituit dintr-un cerc galben cu

limea liniei nu mai mic de 0,5 m. În cazul unei heliplatforme sau al unui heliport pe
nav special construit, limea liniei nu va fi mai mic de 1m.
5.2.10.6 Diametrul interior al marcajului prizei de contact / poziionare trebuie s fie 0,5
D a celui mai mare elicopter pentru care este destinat TLOF i/sau standul pentru
elicopter.
5.2.11 Marcajul numelui heliportului
Utilizare
5.2.11.1 Se va marca numele heliportului i heliplatformei când alte elemente de

identificare vizual sunt insuficiente.
Amplasare
5.2.11.2 Marcajul nominativ al heliportului va fi afiat astfel încât s fie vizibil, pe cât
posibil, sub toate unghiurile deasupra orizontului. Când exist un sector de obstacole,
marcajul trebuie s fie amplasat în partea dinspre obstacole în raport cu marcajul
distinctiv al heliportului. Pentru un heliport neamenajat special situat pe partea unei
nave, marcajul se afl în interiorul marcajului de identificare a heliportului, în zona
dintre marcajul perimetrului TLOF i conturul LOS.
Caracteristici
5.2.11.3 Marcajul numelui heliportului const din numele sau indicativul alfanumeric
utilizat în comunicaiile radio (R/T).
5.2.11.4 Pentru a putea fi utilizat noaptea sau când vizibilitatea este sczut marcajul
nominativ al heliportului va fi luminat la interior sau exterior.
FATO de tip pist
5.2.11.5 Înlimea caracterelor ce constituie marcajul va fi de cel puin 3 m.
Toate FATO, cu excepia FATO de tip pist
5.2.11.6 Caracterele marcajului trebuie s nu fie mai mici de 1,5 m înlime la heliporturi
de suprafaa i nu mai puin de 1,2 m la heliporturi în terase, heliplatforme i heliporturi
pe nav. Culoarea marcajului va contrasta cu fundalul i va fi, de preferin, alb.
5.2.12 Marcajul sectorului degajat de obstacole

pentru heliplatforme (chevron)
Utilizare
5.2.12.1 O heliplatform cu obstacole adiacente care ptrund peste nivelul de

heliplatformei trebuie s aib un marcaj al sectorului lipsit de obstacole.
69
Amplasare
5.2.12.2 Marcajul sectorului degajat de obstacole pentru heliplatforme trebuie plasat,

dac este posibil, la o distan fa de centrul TLOF egal cu raza celui mai mare cerc
ce poarte fi cuprins în TLOF sau cu 0,5 D, care este mai mare.
Not.– Acolo unde punctul de origine se afl în afara TLOF i nu este fizic posibil s se
vopseasc chevron-ul, chevron-ul este mutat în perimetrul TLOF, pe bisectoarea OFS.
În acest caz, distana i direcia de deplasare, împreun cu atenionarea "WARNING
DISPLACED CHEVRON", cu distana i direcia de deplasare, sunt marcate într-un
chenar sub chevron, cu caractere negre de cel puin de 10 cm înlime - un exemplu
este figura dat în Manualul de heliporturi.
Caracteristici
5.2.12.3 Marcajul sectorului degajat de obstacole pentru heliplatforme trebuie s indice

poziia sectorului degajat de obstacole i direciile limitelor sectorului.
Not.– Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261) cuprinde exemple de valori.
5.2.12.4 Înlimea chevron-ului nu va fi mai mic de 30 cm.
5.2.12.5 Marcajul sectorului degajat de obstacole trebuie s fie de culoare contrastant.
5.2.12.6 Culoarea chevron-ului trebuie s fie neagr.
5.2.13 Marcajele suprafeei heliplatformei i a heliportului pe nav
Utilizare
5.2.13.1 Un marcaj de suprafa va fi prevzut pentru a ajuta pilotul la identificarea

poziia heliplatformei sau heliportului pe nav, pe durata apropierii pe timp de zi.
Amplasare
5.2.13.2 Un marcaj de suprafa va fi aplicat pe suprafaa cu capacitate portant

dinamic, delimitat de marcajul perimetral TLOF.
Caracteristici
5.2.13.3 Suprafaa heliplatformei sau a heliportului pe nav, limitat de marcajul

perimetrului TLOF va fi verde închis, obinut prin aplicarea unei acoperiri care s
asigure o bun friciune.
5.2.14 Marcajele sectorului heliplatformei unde aterizarea este interzis
Utilizare
5.2. 14.1. Marcajul sectorului heliplatformei unde aterizarea este interzis va fi fcut
acolo unde este necesar s se previn aterizarea elicopterelor pe anumite direcii.
Amplasare
70
5.2.14.2 Marcajul sectorului unde aterizarea este interzis va fi amplasat pe marcajul

prizei de contract / poziionare pe marginea TLOF, între direciile relevante.
Caracteristici
5.2.14.3 Marcajul sectorului unde aterizarea este interzis va fi format din hauri
paralele albe i roii, aa cum se arat în figura 5-7.
Not.– Acolo unde se consider necesar se aplic marcaje ale sectorului de aterizare
interzisa, pentru a indica un interval de direcii pentru elicopter care nu trebuie utilizate
la aterizare. Acest lucru se face pentru a se asigura c botul elicopterului este inut în
afara marcajelor haurate pe durata manevrelor de aterizare.
Figura 5-7. Marcajul sectorului heliplatformei unde aterizarea este interzis
5.2.15 Marcajele i balizele cii de rulare la sol pentru elicoptere
Nota 1.– Specificaiile pentru marcajele poziiei de ateptare pentru rulare din RACR-
AD-PETA 5.2.10 se aplic i cilor de rulare destinate rulrii la sol a elicopterelor.
Nota 2.– Traiectele de rulare la sol nu necesita marcare obligatorie.
Utilizare
5.2.15.1 Linia de centru a unei ci de rulare la sol pentru elicoptere trebuie s fie
identificata cu un marcaj i marginile unei ci de rulare la sol pentru elicoptere, dac nu
sunt evidente, ar trebui s fie identificate cu balize sau marcaje.
Amplasare
5.2.15.2 Marcajele cilor de rulare la sol pentru elicopter trebuie s fie de-a lungul liniei
de centru i, dac este necesar, de-a lungul marginilor cii de rulare la sol pentru
elicoptere.
71
5.2.15.3 Balizele pentru marginea cilor de rulare la sol pentru elicoptere trebuie s fie
situate la o distan de la 0,5m la 3m dincolo de marginea cilor de rulare la sol pentru
elicopter.
5.2.15.4 Balizele pentru marginea cilor de rulare la sol pentru elicoptere, acolo unde
exista, vor fi dispuse la interval de 15m pe fiecare parte a seciunii drepte i la 7,5m pe
fiecare parte a seciunii curbe, cu un minimum de 4 balize aezate la distante egale pe
fiecare seciune.
Caracteristici
5.2.15.5 Centrul liniei marcajului de cale de rulare la sol pentru elicoptere trebuie s fie
o linie galben continu de 15 cm grosime.
5.2.15.6 Balizele pentru marginea cii de rulare la sol pentru elicoptere vor consta dintr-
o linie galben dubl continu, fiecare linie având 15 cm grosime, i la o distan de 15
cm.
Not.– Se poate solicita semnalizarea pe un aerodrom unde este necesar a se indica

faptul c o cale de rulare la sol pentru elicoptere este adecvat numai pentru utilizarea
elicopterelor.
5.2.15.7 O baliz pentru marginea cii de rulare la sol pentru elicoptere trebuie s fie
frangibil.
5.2.15.8 O baliz pentru marginea cii de rulare la sol pentru elicoptere nu trebuie s
depeasc un plan originar la o înlime de 25 cm deasupra planului de rulare la sol a
elicopterului, la o distan de 0,5 m de la marginea cilor de rulare la sol pentru
elicopter i cu o pant ascendent i spre exterior la un gradient de 5% pân la o
distan de 3m dincolo de marginea cilor de rulare la sol pentru elicoptere.
5.2.15.9 O baliz pentru marginea cii de rulare la sol pentru elicoptere trebuie s fie
albastr.
Nota 1.– Detalii i cerine privind balizele marginale adecvate sunt date în Manualul de
heliporturi ICAO (Doc 9261).
Nota 2.– Dac se folosesc balize albastre pe un aerodrom, se poate solicita o

semnalizare care s indice faptul ca o cale de rulare la sol pentru elicoptere este
potrivita doar pentru elicoptere.
5.2.15.10 Dac o cale de rulare la sol pentru elicoptere este destinat a fi utilizat pe
timp de noapte, balizele de margine trebuie s fie iluminate în interior sau
reflectorizante.
5.2.16 Marcajele i balizele cilor de rulare aerian pentru elicoptere
Not.– Traiectele de rulare aerian nu necesit marcare.
Utilizare
72
5.2.16.1 Linia de centru a unei ci de rulare aerian pentru elicoptere sau, dac nu sunt
evidente, marginile unei ci de rulare aerian pentru elicoptere trebuie s fie identificate
cu balize sau marcaje.
Amplasare
5.2.16.2 Marcajele liniei de centru a unei ci de rulare aerian pentru elicoptere sau
balizele centrale încastrate în sol vor fi dispuse în lungul axei cilor de rulare aerian.
5.2.16.3 Balizele pentru marginea cii de rulare aerian pentru elicoptere vor fi dispuse
în lungul marginilor cii de rulare aerian pentru elicoptere.
5.2.16.4 Balizele pentru marginea cii de rulare aerian pentru elicoptere vor fi dispuse
la o distan de 1m pân la 3m dincolo de marginile cii de rulare aerian pentru
elicoptere.
5.2.16.5 Balizele pentru marginea cii de rulare aerian pentru elicoptere nu vor fi
dispuse la o distan mai mic de 0,5 x cea mai mare lime total a elicopterului cruia
îi este destinat de la linia de centru a cii de rulare aerian pentru elicoptere.
Caracteristici
5.2.16.6 Linia de centru a unei ci de rulare aerian pentru elicoptere, când se afl pe o
suprafa pavat, trebuie marcat cu o linie galben continu de 15cm grosime.
5.2.16.7 Marginile cii de rulare aerian pentru elicoptere, când se afl pe o suprafa
pavat, vor fi marcate cu o linie dubl galben continu, fiecare linie având grosimea de
15cm i distanate la 15cm una de cealalt.
Not.– În cazul în care exist posibilitatea ca o cale de rulare aerian pentru elicoptere
s fie confundat cu o cale de rulare la sol pentru elicoptere, pot fi necesare semnalizri
pentru a indica maniera în care sunt permise operaiunile de rulare.
5.2.16.8 Linia de centru a unei ci de rulare aerian pentru elicoptere, când se afl pe o
suprafa nepavat, pe care nu se pot vopsi marcaje, trebuie s fie marcat cu balize
galbene încastrate în sol, de 15 cm lime i aproximativ 1,5 m în lungime, distanate la
intervale de nu mai mult de 30 m pe seciunile drepte i nu mai mult de 15 m în curbe,
cu un minimum de patru balize la distane egale pe seciune pe seciune.
5.2.16.9 Balizele marginii cii de rulare aerian pentru elicoptere, dac exist, vor fi
distanate la intervale de cel mult 30 m de fiecare parte a seciunilor drepte i nu mai
mult de 15 m de fiecare parte în curbe, cu un minim de patru balize la distane egale pe
seciune.
5.2.16.10 O baliz pentru marginea cii de rulare aerian pentru elicoptere trebuie s
fie frangibil.
5.2.16.11 Balizele pentru marginea cii de rulare aerian pentru elicoptere nu trebuie s
depeasc un plan originar la o înlime de 25 cm deasupra planului de rulare aerian
a elicopterului, la o distan de 1 m de la marginea cilor de rulare aerian pentru
elicoptere i cu o pant ascendent i spre exterior la un gradient de 5% pân la o
distan de 3m dincolo de marginea cilor de rulare aerian pentru elicoptere.
73
5.2.16.12 Ce mai bun practic demonstreaz c balizele pentru marginea cii de

rulare aerian pentru elicoptere nu trebuie s depeasc un plan originar la o înlime
de 25 cm deasupra planului de rulare aerian a elicopterului, la o distan de 0,5 x cea
mai mare lime total a elicopterului pentru care este destinat, de la linia de centru a
cii de rulare aerian pentru elicoptere i cu o pant ascendent i spre exterior la un
gradient de 5%.
5.2.16.13 Balizele marginale ale cilor de rulare aerian pentru elicoptere vor fi în culori
efectiv contrastante cu fundalul de operare. Culoarea roie nu va fi folosit pentru
balize.
Not.– Detalii i cerine privind balizele marginale adecvate sunt date în Manualul de
5.2.16.14 Dac o cale de rulare aerian pentru elicoptere este destinat a fi utilizat pe
timp de noapte, balizele de margine trebuie s fie iluminate în interior sau
reflectorizante.
5.2.17 Marcajele standului pentru elicoptere
Utilizare
5.2.17.1 Marcajul perimetrului unui stand pentru elicoptere va fi prevzut pentru un

stand de elicoptere proiectat pentru întoarcere. În cazul în care marcarea perimetrului
unui stand pentru elicoptere nu este posibil, în locul acestuia se va asigura un marcaj
al perimetrului zonei centrale, dac perimetrul zonei centrale nu este evident.
5.2.17.2 Pe un stand pentru elicopter destinat a fi utilizat pentru traversare dar care nu
permite unui elicopter s întoarc, trebuie prevzut o linie de oprire.
5.2.17.3 Pe un stand pentru elicopter vor fi prevzute linii de aliniere i linii de ghidare la
intrare/ieire.
Nota 1.– Vezi figura 5-8.
Nota 2.– În cazul în care exist nevoia de a identifica standuri individuale, vor fi
prevzute marcaje de identificare a standului pentru elicopter.
Nota 3.– Marcajele suplimentare referitoare la dimensiunea standului pot fi furnizate.

Vezi Manualul de Heliport (Doc 9261).
Amplasare
5.2.17.4 Un marcaj al perimetrului standului pentru elicopter pe un stand pentru

elicopter proiectat pentru întoarcere sau un marcaj perimetral al zonei centrale trebuie
s fie concentric cu zona central a standului.
5.2.17.5 Pe un stand pentru elicopter destinat a fi utilizat pentru traversare dar care nu
permite unui elicopter s întoarc, linia de oprire va fi poziionata pe axul cii de rulare
la sol pentru elicoptere, perpendicular pe linia central.
74
5.2.17.6 Liniile de aliniere i liniile de ghidare la intrare/ieire vor fi poziionate aa cum
se arat în figura 5-8.
Figura 5-8. Marcajele standului pentru elicoptere
Caracteristici
5.2.17.7 Un marcaj al perimetrului standului pentru elicoptere trebuie s fie un cerc

galben i cu o lime a liniei de 15 cm.
5.2.17.8 Un marcaj perimetral al zonei centrale trebuie s fie un cerc galben i cu o

lime a liniei de 15 cm, cu excepia cazului în care TLOF este grupat cu un stand
pentru elicopter i se aplic caracteristicile marcajelor perimetrului TLOF.
5.2.17.9 Pentru un stand pentru elicoptere intenionat a fi utilizat pentru traversare, dar
care nu permite elicopterului s întoarc, linia de stop galbena nu va fi mai mic decât
limea cii de rulare la sol pentru elicoptere, iar grosimea liniei va fi de 50cm.
5.2.17.10 Liniile de aliniere i liniile de ghidare la intrare/ieire vor fi linii galbene

continue i vor avea o grosime de 15cm.
75
5.2.17.11 Poriunile curbe ale liniilor de aliniament i de ghidare la intrare/ieire trebuie

s aib raze adecvate pentru tipul de elicopter cel mai exigent pe care standul pentru
elicoptere este destinat s îl deserveasc.
5.2.17.12 Marcajele de identificare a standului trebuie s fie marcate în culori

contrastante astfel încât s fie uor de citit.
Nota 1.– În cazul în care se intenioneaz ca elicopterele s navigheze într-o singur

direcie, pot fi adugate sgei care indic direcia de urmat în cadrul liniilor de aliniere.
Nota 2.– Caracteristicile marcajelor referitoare la dimensiunea standului, liniile de

aliniament i de ghidare la intrare/ieire sunt ilustrate în figura 5-8.
5.2.18 Marcajul de ghidare pentru alinierea la traiectoria de zbor
Utilizare
5.2.18.1 Marcajele de ghidare pentru alinierea la traiectoria de zbor trebuie s fie

prevzute pe un heliport unde se dorete i este posibil s se indice direciile de
apropiere i / sau de plecare disponibile.
Not.– se pot combina cu sistemul luminos de ghidare pentru alinierea la traiectoria de

zbor descris în 5.3.4.
Amplasare
5.2.18.2 Marcajele de ghidare pentru alinierea la traiectoria de zbor trebuie s fie

poziionate în linie dreapta, de-a lungul direciei de apropiere /sau plecare pe una sau
mai multe din urmtoarele suprafee: TLOF, FATO, zona de sigurana sau pe oricare
alta suprafaa potrivita din imediata vecintate a FATO sau a zonei de sigurana.
Caracteristici
5.2.18.3 Un marcaj de ghidare pentru alinierea la traiectoria de zbor trebuie s fie

format dintr-una sau mai multe sgei marcate pe TLOF, FATO i/sau zona de
siguran, dup cum se arat în figura 5-9. Întinderea sgeii va fi de 50cm în lime i
de cel puin 3m în lungime. Când se combin cu sistemul luminos de ghidare pentru
alinierea la traiectoria de zbor, va avea forma prezentata în figura 5-9, care include
schema marcajului „cap de sgeata”, care este constant indiferent de lungime.
Not.– În cazul unei traiectorii de zbor limitat la o singur direcie de apropiere sau o
singur direcie de plecare, marcajul sgeii poate fi unidirecional. În cazul unui heliport
cu o singur traiectorie de apropiere/plecare, se va marca o sgeat bidirecional.
5.2.18.4 Marcajele trebuie s fie într-o culoare care ofer un bun contrast cu culoarea
fundalului de pe suprafaa pe care sunt marcate, de preferin albe.
76
Figura 5-9. Marcajele i luminile de ghidare pentru alinierea

la traiectoria de zbor
5.3.1. Generaliti
Nota 1.– Informaii referitoare la specificaiile marcajelor luminoase se gsesc în

RACR-AD-PETA, paragraful 5.3.1.
Nota 2.– În cazul heliplatformelor i heliporturilor amplasate lâng ape navigabile,

trebuie acordat o atenie special pentru a se asigura faptul c luminile aeronautice de
sol nu produc confuzie marinarilor.
Nota 3.– Întrucât în general elicopterele se apropie mult de sursele de lumin extern,
este deosebit de important s se asigure c, cu excepia cazului în care aceste lumini
sunt lumini de navigaie, expuse în conformitate cu reglementrile internaionale,
acestea sunt ecranate sau amplasate astfel încât s se evite efectul de orbire direct i
reflectat.
Nota 4.– Specificaiile din seciunile 5.3.4, 5.3.6, 5.3.7 i 5.3.8 au rolul s prevad
sisteme de iluminat eficiente bazate pe condiiile de noapte. Acolo unde luminile vor fi
folosite i în alte condiii decât noaptea (de ex. ziua sau la crepuscul) va fi necesar s
se creasc intensitatea iluminrii pentru a menine indiciile vizuale efective prin
utilizarea adecvata a controlului strlucirii. Detalii i cerine suplimentare sunt prevzute
în Manualul de proiectare aerodromuri (Doc 9157), partea 4 Mijloace vizuale, capitolul 5
Reglajele intensitii luminoase.
77
5.3.2 Far de heliport
Utilizare
5.3.2.1 Farul de heliport va fi utilizat când:
a) se consider necesar dirijarea vizual la mare distan, nefiind disponibile
alte mijloace vizuale; sau
b) identificarea heliportului este dificil datorit luminilor din vecintatea acestuia.
Amplasare
5.3.2.2 Farul de heliport va fi amplasat pe heliport sau în vecintatea heliportului, de

preferin pe un punct ridicat i astfel încât s nu orbeasc piloii la distane mici.
Not.– În cazul în care este probabil ca un far heliport s produc orbirea piloilor, la
distan scurt, acesta poate fi oprit în timpul fazelor finale de apropiere i aterizare.
Caracteristici
5.3.2.3 Farul de heliport va emite serii succesive de lumini albe, de scurt durat,
separate de intervale regulate, conform schemei din figura 5-8.
5.3.2.4 Lumina farului va fi vizibil din orice direcie.
5.3.2.5 Distribuia intensitii luminilor intermitente va fi conform figurii 5-11, ilustraia 1.
Not.– Acolo unde este considerat necesar reglarea intensitii luminoase, se vor
folosi trepte de 10% sau 3%. Suplimentar, este posibil s fie necesar folosirea unor
ecranri pentru a se asigura c pilotul nu va fi orbit în timpul fazelor finale ale apropierii
i ale aterizrii.
Figura 5-10. Caracteristicile iluminrii farului de heliport
78
Figura 5-11. Diagramele isocandel de lumini destinate dispozitivelor de

apropiere la vedere i de apropiere fr precizie pentru elicoptere
79
Figura 5-12. Dispozitivul luminos de apropiere
5.3.3 Dispozitive luminoase de apropiere
Utilizare
5.3.3.1 Pentru a simplifica posibilitatea apropierii pe direcia preferat va fi instalat un

dispozitiv luminos de apropiere pe un heliport.
Amplasare
5.3.3.2 Dispozitivul luminos de apropiere va fi dispus în linie dreapt, în lungul direciei

preferate de apropiere.
Caracteristici
5.3.3.3 Un dispozitiv luminos de apropiere va fi compus din trei iruri de lumini

distanate uniform la intervale de 30m i o bar transversal de 18m lungime situat la
distan de 90m de marginea FATO, aa cum se arat în figura 5-10. Luminile care
compun bara transversal vor forma, pe cât posibil, o linie orizontal în unghi drept
intersectat de balizajul axial, luminile fiind distanate la intervale de 4,5m. Acolo unde
este necesar ca traiectul de apropiere final s devin mai contrastant se pot aduga la
bara transversal lumini adiionale amplasate la intervale egale de 30m. Luminile
incluse în bara transversal pot fi lumini cu lumin continu sau cu lumin intermitent,
dup cum este necesar în funcie de mediu.
Not.– Folosirea aprinderii intermitente secveniale poate fi util atunci când

identificarea balizajului este dificil datorit luminilor înconjurtoare.
5.3.3.4 Luminile fixe vor fi lumini albe, omnidirecionale.
5.3.3.5 Luminile cu sclipire secvenial vor fi lumini albe, omnidirecionale.
5.3.3.6 Pentru luminile cu intermiten, secvena de aprindere va avea o frecven de

un Hz, iar distribuia lor trebuie s fie cea prezentat în figura 5-11, ilustraia 3.
Secvena de aprindere trebuie s înceap de la luminile din amonte i s se propage în
direcia barei transversale.
80
5.3.3.7 Un reglaj adecvat va fi inclus pentru a permite ajustarea intensitii luminoase, în

funcie de condiiile ambientale.
Not.– Urmtoarele reglaje ale intensitii s-au stabilit ca fiind adecvate:
a) lumini fixe 100%- 30% - 10%; i
b) lumini cu intermiten 100% - 10% - 3%
5.3.4 Sistemul luminos de ghidare pentru alinierea la traiectoria de zbor
Utilizare
5.3.4.1 Sistemul luminos de ghidare pentru alinierea la traiectoria de zbor trebuie s fie
prevzut pe un heliport unde se dorete i este posibil s se indice direciile de
apropiere i / sau de plecare disponibile.
Not.– Se poate combina cu marcajul de ghidare pentru alinierea la traiectoria de zbor

descris în 5.2.18.
Amplasare
5.3.4.2 Sistemul luminos de ghidare pentru alinierea la traiectoria de zbor trebuie s fie
dispus în linie dreapt, de-a lungul direciei de apropiere i/sau plecare, pe una sau mai
multe din urmtoarele suprafee: TLOF, FATO, zona de sigurana sau pe oricare alta
suprafaa potrivita din imediata vecintate a FATO sau a zonei de siguran.
5.3.4.3 Dac se combin cu marcajul de ghidare pentru alinierea la traiectoria de zbor,

pe cât posibil, luminile vor fi amplasate în interiorul marcajului „sgeat”.
Caracteristici
5.3.4.4 Un sistem luminos de ghidare pentru alinierea la traiectoria de zbor trebuie s

fie format dintr-un rând de trei sau mai multe lumini, dispuse la intervale uniforme pe o
distan total minim de 6m. Intervalele dintre lumini nu trebuie s fie mai mici de 1,5m
i nu mai mari de 3m. Unde spaiul permite, se vor instala 5 lumini. Vezi figura 5-9.
Not.– Numrul de lumini i intervalele dintre acestea pot fi modificate în funcie de

spaiul disponibil. Dac se folosesc mai multe sisteme de aliniere la traiectoria de zbor
folosite s indice traiectoriile disponibile de apropiere/plecare, caracteristicile fiecrui
sistem în parte vor fi aceleai. Vezi figura 5-9.
5.3.4.5 Luminile trebuie s fie lumini albe fixe, omnidirecionale.
5.3.4.6 Distribuia luminilor va fi aa cum se indic în figura 5-11, ilustraia 6.
5.3.4.7 Trebuie s fie încorporat un sistem de control adecvat pentru a permite ajustri
ale intensitii luminoase în aa fel încât s respecte condiiile predominante i s
balanseze sistemul luminos de ghidare pentru alinierea la traiectoria de zbor cu
celelalte lumini de pe heliport i cu iluminarea general care poate exista în jurul
heliportului.
5.3.5 Dispozitivul de dirijare vizual pentru aliniere
Utilizare
81
5.3.5.1 Se va instala un dispozitiv de dirijare vizual pentru aliniere pentru deservirea

apropierii ctre un heliport în funcie de condiiile existente, în special noaptea, când:
a) asigurarea distanei fa de obstacole, reducerea zgomotului sau procedurile
ATM impun utilizarea unei anumite direcii de zbor;
b) mediul înconjurtor al heliportului nu asigura suficiente repere vizuale pe
suprafa; i
c) fizic este imposibil s fie instalat un sistem de balizaj luminos de apropiere.
Amplasare
5.3.5.2 Dispozitivul de dirijare vizual pentru aliniere va fi plasat astfel încât un elicopter
este ghidat de-a lungul liniei prescris spre FATO.
5.3.5.3 Dispozitivul va fi plasat în afara conturului FATO i trebuie s fie coliniar cu

direcia de apropiere preferat.
5.3.5.4 Lmpile vor fi frangibile i montate cât mai jos posibil.
5.3.5.5 Acolo unde luminile sistemului trebuie s se vad ca surse discrete, lmpile vor
fi amplasate astfel încât la extremitile zonei, pilotul s vad luminile sub un unghi de
cel puin 3 minute de arc.
5.3.5.6 Unghiurile dintre luminile sistemului i alte lumini comparabile sau de alte
intensiti vor fi, de asemenea, de cel puin 3 minute de arc.
Not.– Cerinele de la 5.3.5.5 i 5.3.5.6 pot fi îndeplinite de luminile de pe o linie

normal la linia de vedere în cazul în care unitile de lumin sunt separate la 1 m
pentru fiecare kilometru de interval de vizualizare.
Forma semnalelor
5.3.5.7 Forma semnalului dispozitivului de dirijare vizual pentru aliniere va cuprinde

minim 3 sectoare distincte furnizate de indicatoare: „decalat ctre dreapta”, „pe
aliniament” i „ decalat ctre stânga”.
5.3.5.8 Unghiul de divergen al sectorului „pe aliniament” va fi cel indicat în figura 5-11.
5.3.5.9 Forma semnalului va fi conceput astfel încât s se evite confuziile între

dispozitiv i indicatorul vizual de pant de apropiere sau alte semnale vizuale, cu care
sunt asociate.
5.3.5.10 Se va evita folosirea aceleiai codificri cu indicatorul vizual de pant de

apropiere asociat.
5.3.5.11 Forma semnalului va fi aleas astfel încât dispozitivul s fie individualizat i

bine vizibil în toate condiiile de operare.
5.3.5.12 Sistemul nu trebuie s mreasc semnificativ solicitarea pilotului.
82
Figura 5-13. Unghiul de divergen al sectorului „pe aliniament”
Repartiia intensitii luminoase
5.3.5.13 Intensitatea luminoas a sistemului de dirijare vizual pentru aliniere va fi egal

sau superioar celei a indicatorului vizual de pant de apropiere, cu care este asociat.
5.3.5.14 Este necesar instalarea unui sistem de reglare a intensitii luminoase, care
permite modificarea în funcie de condiiile ambientale, pentru a evita orbirea
momentan a piloilor, în cursul manevrelor de apropiere final i aterizare.
Traiectoria de apropiere i reglajul azimutului
5.3.5.15 Dispozitivul de dirijare vizual pentru aliniere va fi reglabil în azimut cu o

precizie de ± 5 minute de arc, în raport cu traiectoria de apropiere dorit.
5.3.5.16 Unghiul de azimut al sistemului de ghidare va fi astfel reglat încât în timpul

procedurii de apropiere pilotul elicopterului, la limita semnalului „on track”, va depi
toate obiectele din apropierea zonei, cu o marj suficient de siguran.
5.3.5.17 Caracteristicile suprafeei de limitare a obstacolelor specificate în paragraful

5.3.6.23, tabelul 5-1 i figura 5-14 se aplic i dispozitivului de dirijare vizual pentru
aliniere.
Tabelul 5-1 Dimensiuni i pante ale suprafeei de protecie contra obstacolelor

FATO
SUPRAFE E
I DIMENSIUNI
Lungimea limitei interioare Limea ariei de siguran

Distana în raport cu
minimum 3m
extremitatea FATO
Divergena 10%
Lungimea total 2500m
Panta PAPI Aa – 0,57o
HAPI Ab – 0,65o
APAPI Aa – 0,9o
a. Cum este indicat în RACR-AD-PETA, figura 5-19.
b. Unghiul limitei superioare al semnalului “sub pant”.
83
Caracteristicile dispozitivului de dirijare vizual pentru aliniere
5.3.5.18 În cazul defectrii unei componente care afecteaz formatul semnalului,

dispozitivul va fi decuplat automat.
5.3.5.19 Lmpile vor fi astfel construite încât depozitele de condens, ghea, murdrie
etc. de pe suprafeele optice sau de reflexie vor interfera cât mai puin posibil cu
semnalul luminos i nu vor produce semnale false.
Figura 5-14. Suprafaa de protecie contra obstacolelor pentru

indicatoarele vizuale de pant de apropiere
5.3.6 Indicatorul vizual al pantei de apropiere
Utilizare
5.3.6.1 Un indicator vizual al pantei de apropiere va fi instalat pe un heliport care nu

dispune de alt semnalizare vizual de apropiere când:
a) asigurarea distanei fa de obstacole, reducerea zgomotului sau procedurile
ATM impun utilizarea unei anumite direcii de zbor;
b) mediul înconjurtor al heliportului nu asigur suficiente repere vizuale pe
suprafa; i
c) caracteristicile elicopterului impun o apropiere stabilizat.
5.3.6.2 Indicatoarele vizuale de pant de apropiere normal pentru exploatare de ctre

elicoptere, vor fi urmtoarele:
84
a) indicatoarele PAPI i APAPI vor îndeplini cerinele din RACR-AD-PETA

paragrafele 5.3.5.23 pân la 5.3.5.40, cu excepia faptului c unghiul
indicatorului „on slope” (pe pant) va fi mrit la 45 minute de arc; sau
b) indicatorul de traiectorie de apropiere pentru elicoptere (HAPI) va respecta
specificaiile din paragrafele 5.3.6.6 pân la 5.3.6.21 din prezenta
reglementare.
Amplasare
5.3.6.3 Indicatorul vizual de pant de apropiere va fi amplasat în faa unui elicopter care
trebuie dirijat ctre punctul dorit în interiorul ariei de apropiere final i de decolare
astfel încât s nu produc orbire temporar pilotului, în cursul apropierii finale i
aterizrii.
5.3.6.4 Un indicator vizual de pant de apropiere va fi amplasat la cota nominal a

punctului int i aliniat, în azimut, pe direcia preferat de apropiere.
5.3.6.5 Lmpile vor fi frangibile i instalate cât mai jos posibil.
Formatul semnalului pentru dispozitivul HAPI
5.3.6.6 Formatul semnalului pentru dispozitivul HAPI cuprinde 4 sectoare de indicare

distincte. Acestea sunt: „peste pant”, „pe pant”, „uor sub pant” i „sub pant”.
5.3.6.7 Formatul semnalului dispozitivului HAPI va fi conform cu figura 5-15, ilustraiile

A i B.
Not.– În procesul de proiectare se vor avea în vedere reducerea la minimum a

interferenei între diferitele sectoare de semnalizare i limitele de acoperire în azimut.
5.3.6.8 Frecvena de repetare a semnalului din sectorul cu lumin intermitent al HAPI

va fi de minim 2 Hz.
5.3.6.9 Rata de aprindere/ stingere a semnalelor HAPI va fi 1 la 1 i modulaia va fi de

cel puin 80%.
Figura 5-15. Forma semnalului HAPI
85
5.3.6.10 Deschiderea unghiular a sectorului „pe pant” la HAPI va fi de 45 minute de

arc.
5.3.6.11 Deschiderea unghiular a sectorului „uor sub pant” la HAPI va fi de 15

minute de arc.
Repartiia intensitii luminoase
5.3.6.12 La repartiia intensitii luminoase la HAPI luminile roii i cele verzi vor fi
conforme cu figura 5-11, ilustraia 4.
Not.– Se poate extinde acoperirea în azimut a HAPI prin instalarea acestuia pe un

suport rotativ.
5.3.6.13 Tranziia culorilor la HAPI în plan vertical va fi astfel încât, pentru un observator
care se gsete la o distan de minim 300 m ea va aprea limitat de un unghi care s
nu depeasc trei minute de arc pentru o poziie.
5.3.6.14 Factorul de transmisie la un filtru rou sau verde va fi cel puin egal cu 15 %
din reglajul de intensitate maxim.
5.3.6.15 La intensitate maxim, lumina roie a HAPI va avea o coordonat Y care nu

va depi 0,320 i lumina verde se va încadra în limitele prevzute de RACR-AD-PETA,
apendicele 1, paragraful 2.1.3.
5.3.6.16 Comanda intensitii dispozitivului va fi prevzut cu un reglaj în funcie de

condiiile ambientale pentru a preveni orbirea temporar a pilotului în cursul manevrelor
de apropiere i aterizare.
Panta de apropiere i calajul altitudinii
5.3.6.17 Un indicator HAPI va avea o altitudine reglabil în toate unghiurile dorite între
1° i 12° deasupra orizontului, cu o precizie de ± 5 minute de arc.
5.3.6.18 Calajul unghiular de altitudine al HAPI va fi fcut astfel încât pe durata

apropierii pilotul unui elicopter care urmrete limita superioar a semnalului „sub
pant” va depi toate obstacolele din zona de apropiere cu o marj de siguran
suficient.
Caracteristicile ansamblului luminos
5.3.6.19 Indicatoarele vor fi concepute astfel încât:

a) la un decalaj vertical în poziie a ansamblului luminos de peste ± 0,5° (± 30
minute de arc) indicatorul se va stinge automat; i
b) când sistemul de iluminare intermitent se defecteaz, sectorul defect nu va
emite nici o lumin.
5.3.6.20 Ansamblul luminos al HAPI va fi conceput în aa fel încât depunerile de

condens, ghea pe suprafeele optice de transmisie sau reflexie s influeneze cât mai
puin posibil semnalul luminos i s nu produc semnale parazite sau erori.
86
5.3.6.21 Sistemul HAPI care se dorete a fi instalat la o heliplatform flotant trebuie s

permit o stabilizare a direciei de ±1/4 grade la o deviaie de tangaj i ruliu de ±3° a
platformei.
Suprafaa de limitare a obstacolelor
Not.– Urmtoarele specificaii se aplic pentru PAPI, APAPI i HAPI.
5.3.6.22 Când este prevzut instalarea unui indicator vizual pe panta de apropiere, se
va stabili o suprafa de limitare a obstacolelor.
5.3.6.23 Caracteristicile suprafeei de limitare a obstacolelor, cum ar fi: originea,

deschiderea, lungimea i panta, vor corespunde cu cele specificate în coloana
corespunztoare din tabelul 5-1 i în figura 5-14.
5.3.6.24 Prezena a noi obiecte sau supraînlarea obstacolelor existente nu va fi

acceptat deasupra suprafeei de limitare a obstacolelor cu excepia cazurilor avizate
de autoritatea competent.
Not.– Circumstanele în care se aplic principiile ecranrii sunt descrise în Manualul

serviciilor de aeroport ICAO, Partea 6 (Doc 9137).
5.3.6.25 Obiectele care se ridic deasupra suprafeei de limitare a obstacolelor vor fi

eliminate, cu excepia cazurilor când AACR consider c obiectul este ecranat de un alt
obiect existent, care nu poate fi îndeprtat, sau când, printr-un studiu aeronautic
aprobat de AACR, s-a stabilit c obiectul nu va afecta sigurana operaional.
5.3.6.26 Când un studiu aeronautic indic existena unui obiect care depete
suprafa de limitare a obstacolelor i care risc s compromit sigurana operrii
elicopterelor, se vor lua una sau mai multe din urmtoarele msuri:
a) creterea pantei de apropiere a dispozitivului;
b) reducerea deschiderii în azimut a dispozitivului care face ca obiectul s se
gseasc în afara limitelor fascicolului;
c) decalarea cu 5° maxim a axei dispozitivului i suprafeei de limitare a
obstacolelor cu care e asociat;
d) decalarea ariei de apropiere final i de decolare;
e) instalarea unui dispozitiv de dirijare vizual pentru aliniere de tipul specificat la
seciunea 5.3.5.
Not.– Detalii i cerine suplimentare se gsesc în Manualul de heliporturi ICAO (Doc.

9261).
5.3.7 Sistemul luminos al ariei de apropiere final i de decolare pentru heliporturile de

suprafa
Utilizare
5.3.7.1 Când o FATO este amenajat pe un heliport de suprafa pe sol destinat a fi

utilizat noaptea, se vor instala lumini ale ariei de apropiere final i de decolare, cu
excepia cazului când FATO i TLOF coincid sau limitele FATO sunt vizibile clar.
Amplasare
87
5.3.7.2 Luminile ariei de apropiere final i de decolare vor fi amplasate pe conturul

ariei. Ele vor fi dispuse la intervale uniforme dup cum urmeaz:
a) pentru ariile care au forma ptrat sau dreptunghiular, intervalele nu vor
depi 50 m cu minim 4 lumini pe fiecare latur, iar la fiecare col câte o
lumin;
b) pentru ariile de alte forme, incluzând i ariile circulare, intervalele nu vor
depi 5 m cu nu mai puin de 10 lumini.
Caracteristici
5.3.7.3 Luminile de apropiere final i de decolare vor fi lumini albe fixe,

omnidirecionale. Când este necesar variaia intensitii acestor lumini, acestea vor fi
de culoare alb, variabil.
5.3.7.4 Repartiia luminilor ariei de apropiere final i de decolare va fi conform cu

figura 5-11, ilustraia 5.
5.3.7.5. Înlimea lmpilor nu va depi 25 cm, iar cele care sunt pe suprafaa ariei s
fie încastrate pentru a nu periclita sigurana elicopterului. Când aria de apropiere final
i de decolare nu este folosit pentru ridicare sau priz de contact, înlimea lmpilor,
deasupra nivelului solului sau zpezii, nu va depi 25 cm.
5.3.8 Luminile punctului int
Utilizare
5.3.8.1 Când heliportul prevzut cu un marcaj al punctului int este destinat a fi utilizat
noaptea, se vor instala lumini ale punctului int.
Amplasare
5.3.8.2 Luminile punctului int se vor suprapune cu marcajele punctului int.
Caracteristici
5.3.8.3 Configuraia luminilor punctului int va fi obinut cu ajutorul a nu mai puin de 6

lmpi albe, omnidirecionale, precum cele din figura 5-6. Atunci când lmpile montate
deasupra suprafeei reprezint un risc operaional, acestea vor fi încastrate.
5.3.8.4 Repartiia luminilor punctului int va fi conform indicaiilor figurii 5-11, ilustraia
5.
5.3.9 Balizarea luminoas a TLOF
Utilizare
5.3.9.1 Pe un heliport destinat a fi utilizat noaptea va fi instalat un dispozitiv de balizaj

luminos al TLOF.
5.3.9.2 În cazul unui heliport de suprafa dispozitivul luminos al TLOF va aplica una
sau mai multe dintre soluiile urmtoare:
88
a) lumini perimetrale; sau

b) lumin disipat (proiectoare); sau
c) iluminat prin panouri cu lumin punctual (ASPSL) sau panouri luminescente
(LP) pentru a identifica TLOF atunci când nu se pot aplica soluiile a) sau b),
dar sunt disponibile lumini de apropiere final i decolare.
5.3.9.3 În cazul unui heliport în terase sau al unei heliplatforme dispozitivul luminos al
ariei prizei de contact i de zbor va fi constituit din:
a) lumini perimetrale; i
b) panouri ASPSL, LP pentru identificarea marcajului zonei prizei de contact, sau
cu lumin disipat (proiectoare) ori o combinaie a acestor mijloace pentru a
ilumina TLOF.
Not.– Pentru heliporturile în terase i heliplatforme, indicaiile privind textura suprafeei

TLOF sunt eseniale pentru poziionarea elicopterelor în cursul manevrelor de apropiere
final i de aterizare. Aceste indicaii se pot asigura folosind diverse forme de balizare
luminoas (ASPSL, LP, lumina disipat sau o combinaie a acestor lumini, etc.)
împreun cu balizajul perimetral. S-a demonstrat c cele mai bune rezultate le dau
combinaiile de balizaj perimetral i ASPSL sub forma unor benzi capsulate de LED-uri
în scopul identificrii marcajelor prizei de contact i heliportului.
5.3.9.4 De regul, pe un heliport de suprafa destinat a fi folosit noaptea, pentru care

sunt necesare informaii precise privind textura suprafeei, se vor folosi ASPSL i/sau
LP în scopul identificrii marcajului prizei de contact a TLOF i/sau proiectoare.
Amplasare
5.3.9.5 Luminile perimetrale ale ariei prizei de contact i de zbor vor fi amplasate la
marginea ariei la maxim 1,5 m de margine. În cazul unei arii de form circular, aceste
lumini vor fi amplasate astfel:
a) pe liniile drepte conforme cu o configuraie care va furniza piloilor informaii de
deriv; i
b) când soluia a) nu este posibil, la periferia ariei de contact i de zbor spaiile
vor fi uniforme, cu intervale adecvate, exceptând un sector de 45° pe care
intervalele dintre lumini vor fi redus la jumtate.
5.3.9.6 Luminile perimetrale ale TLOF vor fi amplasate uniform la intervale care nu
depesc 3m în cazul heliporturilor în terase i heliplatformelor i 5m în cazul
heliporturilor de suprafa. Aceste lumini vor fi în numr de minim 4 pe fiecare latur, iar
fiecare col va fi marcat cu o lamp. În cazul unei suprafee de form circular luminile
vor fi instalate conform 5.3.8.5 b); aceste lumini vor fi în numr de minim 14.
Not.– Detalii i cerine suplimentare despre acest subiect se gsesc în Manualul de

5.3.9.7 Luminile perimetrale ale TLOF ale unui heliport în terase sau de pe o
heliplatform fix, vor fi dispuse astfel încât pilotul s nu poat identifica configuraia
luminilor de la o înlime mai mic decât a TLOF.
5.3.9.8.Luminile perimetrale ale TLOF instalate pe o heliplatform flotant, vor fi

dispuse astfel încât pilotul aflat deasupra înlimii ariei prizei de contact i de zbor s nu
poat vedea configuraia luminilor când heliplatforma e la orizontal.
89
5.3.9.9 Pe un heliport de suprafa, ASPSL i LP destinate identificrii TLOF, vor fi

dispuse în lungul marcajului conturului ariei prizei de contact i de zbor. Când TLOF are
o form circular, panourile luminoase vor fi amplasate pe liniile drepte care circumscriu
aceast arie.
5.3.9.10 Pe heliporturile de suprafa se vor instala minim 9 LP pe TLOF. Lungimea

total a LP din dispozitiv, va fi cel puin egal cu 50% din lungimea dispozitivului.
Trebuie s existe un numr impar de panouri pe fiecare latur a TLOF, incluzând un
panou în fiecare col. Spaiile dintre LP nu vor depi 5 m, pe fiecare latur a TLOF.
5.3.9.11 Acolo unde se folosesc LP pe un heliport în terase sau heliplatform, în scopul

evidenierii texturii suprafeei, panourile nu trebuie amplasate adiacent balizajului
perimetral. Ele trebuie s fie orientate în jurul marcajului prizei de contact, dac exist,
sau s coincid cu marcajul de identificare a heliportului.
5.3.9.12 Proiectoarele cu lumin disipat ale TLOF vor fi plasate astfel încât s nu
orbeasc temporar piloii elicopterelor în timpul zborului sau personalul care deservete
zona. Ele vor fi dispuse i orientate astfel încât s se reduc, pe cât posibil, zonele
umbrite.
Not.– S-a demonstrat c ASPSL i LP utilizate pentru marcarea prizei de contact sau a
identificrii heliportului ofer informaii privind textura suprafeei superioare luminii
disipate instalate la înlime mic. Datorit riscului de aliniere eronat în cazul folosirii
luminii disipate este necesar verificarea periodic a luminilor pentru a avea sigurana
c ele îndeplinesc specificaiile din seciunea 5.3.8.
Caracteristici
5.3.9.13 Balizarea perimetral a TLOF se asigur cu lumini, omnidirecionale, de

culoare verde.
5.3.9.14 Pe un heliport de suprafa, ASPSL i LP folosite pentru definirea TLOF vor

emite lumin verde .
5.3.9.15 Cromatica i intensitatea luminoas a culorilor luminilor va îndeplini cerinele

RACR-AD-PETA, apendicele 1, seciunea 3.4.
5.3.9.16 Un LP va avea o lime minim de 6 cm. Cutia panoului va avea aceeai

culoare cu marcajul pe care îl definete.
5.3.9.17 Înlimea luminilor periferice nu va depi 25 cm i acestea vor fi încastrate

pentru a evita eventualele pericole în operarea elicopterelor.
5.3.9.18 Proiectoarele cu lumin disipat ale TLOF, amplasate în zona de siguran a

heliportului sau în sectorul degajat de obstacole al unei heliplatforme, nu vor depi o
înlime de 25 cm.
5.3.9.19 Panourile luminescente nu vor fi ridicate mai mult de 2,5 cm deasupra

suprafeei.
5.3.9.20 Repartiia luminilor periferice va fi conform cu figura 5-11, ilustraia 6.

90
5.3.9.21 Repartiia luminoas a panourilor luminescente va fi conform cu fig. 5-11,

ilustraia 7.
5.3.9.22 Repartiia spectral a proiectoarelor cu lumin disipat ale TLOF va fi stabilit

astfel încât s permit identificarea corect a marcajelor de suprafa i obstacolare.
5.3.9.23 Intensitatea luminoas medie orizontal a luminii disipate va fi de cel puin 10

lux, cu rata (medie pân la minimum) de cel mult 8:1 msurat pe suprafaa TLOF.
5.3.9.24 Balizarea luminoas a marcajului prizei de contact va fi format dintr-un cerc

segmentat de benzi ASPSL omnidirecionale cu lumin galben. Segmentele vor consta
din benzi ASPSL, iar lungimea total a acestora va fi de cel puin 50% din circumferina
cercului.
5.3.9.25 Dac se folosete balizarea luminoas a marcajului de identificare aceasta va

consta din lumini omnidirecionale verzi.
5.3.10 Iluminarea cu lumina disipat a zonei de operaiuni cu troliul
Utilizare
5.3.10.1 Pentru zonele de operaiuni cu troliul destinate utilizrii pe timp de noapte va fi

asigurat iluminarea cu lumina disipat.
Amplasare
5.3.10.2 Sistemul de iluminare va fi astfel amplasat pentru a evita orbirea temporar a

piloilor sau a personalului care lucreaz în zon. Distribuia i orientarea lmpilor va
asigura reducerea la minimum a zonelor umbrite .
Caracteristici
5.3.10.3 Distribuia spectral a luminii disipate pentru zona de operaiuni cu troliul va

asigura identificarea corect a marcajelor de pe suprafa i ale obstacolelor.
5.3.10.4. Intensitatea luminoas medie orizontal va fi de cel puin 10 luci, msurat

pe suprafaa zonei de operaiuni cu troliul.
5.3.11 Luminile cilor de rulare
Not.– Prevederile pentru balizarea axial i lateral a cilor de rulare prevzute de

RACR-AD-PETA seciunile 5.3.17 i 5.3.18 se aplic i cilor de rulare la sol pentru
elicoptere.
5.3.12 Mijloace vizuale pentru semnalizarea obstacolelor
Not.– Prevederile RACR-AD-PETA, capitolul 6 privind marcarea i balizarea

obstacolelor se aplic similar i în cazul heliporturilor sau zonelor de operaiuni cu
troliul.
5.3.13 Iluminarea obstacolelor cu proiectoare cu lumin disipat

91
Utilizare
5.3.13.1 Pentru un heliport destinat a fi utilizat pe timp de noapte i pentru care nu este
posibil balizarea obstacolelor, acestea trebuie s fie iluminate prin proiectoare cu
lumina disipat.
Amplasare
5.3.13.2 Proiectoarele cu lumin disipat vor fi astfel dispuse pentru a ilumina întregul
obstacol i, pe cât posibil, s se evite orbirea temporar a piloilor elicopterelor.
Caracteristici
5.3.13.3 Iluminarea obstacolelor cu proiectoare cu lumin disipat va asigura o

iluminare de cel puin 10 cd/m2.
CAPITOLUL 6. SERVICII DE HELIPORT
6.1 Salvarea i stingerea incendiilor
Generaliti
Not introductiv.– Prevederile urmtoare se aplic numai heliporturilor de suprafa i

în terase. Aceste prevederi completeaz prevederile RACR-AD-PETA, seciunea 9.2
privind cerinele de salvare i stingere incendii aplicabile aerodromurilor.
Obiectivul principal al serviciului de salvare i stingere a incendiilor este de a salva viei

omeneti. Din aceast cauz, mijloacele de salvare în caz de accident sau incident de
elicopter pe un heliport au o importan primordial deoarece, mai ales în aceast zon,
sunt anse de a salva viei omeneti. Aceasta trebuie s presupun în orice moment
posibilitatea i nevoia de a stinge un incendiu, care poate aprea fie imediat dup un
accident sau incident de elicopter fie în orice moment în timpul operaiunilor de salvare.
Factorii cei mai importani pentru salvarea efectiv în caz de accident de elicopter
implic posibilitatea de supravieuire pentru ocupani, antrenamentul necesar al
personalului, eficacitatea materialului i rapiditatea cu care intervine personalul cu
materialele contra incendiilor i de salvare.
În cazul unui heliport în terase nu se iau în considerare cerine privind protejarea cldirii
sau structurii heliportului.
În afara legislaiei naionale, cerinele privind salvarea i stingerea incendiilor pentru

heliplatforme pot fi gsite în Manualul de heliporturi ICAO (Doc 9261).
Nivelul de protecie asigurat
6.1.1 Nivelul de protecie asigurat pentru salvare i stingerea incendiilor va fi stabilit

luând în considerare lungimea exterioar a elicopterului celui mai lung care se utilizeaz
în mod normal pe heliport conform categoriei atribuite heliportului (tabelul 6-1), cu
excepia heliporturilor de suprafa nesupravegheate i cu numr redus de micri.
92
Not.– În afara legislaiei naionale, detalii i cerine suplimentare privind asistarea

autoritii competente în furnizarea serviciilor i echipamentului de salvare i de stingere
incendii pentru heliporturile de suprafa i în terase se gsesc în Manualul de
6.1.2 În timpul perioadelor când este prevzut operarea cu elicoptere mai mici,
categoria serviciilor de salvare i stingere a incendiilor ale unui heliport poate fi redus
la categoria necesar celui mai mare elicopter prevzut s foloseasc heliportul în acea
perioad.
Ageni de stingere
6.1.3 Agentul de stingere principal va fi spuma care s satisfac minimum nivelul de

performan B.
Not.– În afara legislaiei naionale, informaii privind proprietile fizice i criteriile de

performan pentru stingerea incendiilor necesare unei spume pentru a atinge un nivel
de performan B acceptabil se gsesc în Manualul serviciilor de aeroport ICAO, partea
1 (Doc 9137).
6.1.4 Toate cantitile de ap specifice pentru producerea de spum i cantitile de

ageni complementari prevzui va corespunde prevederilor paragrafului 6.1.1 i
tabelelor 6-2 sau 6-3, dup caz.
Not.– Pentru heliporturile în terase nu este necesar stocarea pe heliport sau în

vecintatea heliportului (la cota acestuia) a cantitilor de ap necesare, dac exist o
surs de ap sub presiune capabil s asigure debitele de aplicare.
6.1.5 La un heliport de suprafa se accept înlocuirea, complet sau parial, a

cantitii de ap pentru producerea spumei prin ageni de stingere complementari.
6.1.6. Debitul de spum va fi cel puin cel indicat în tabelele 6-2 sau 6-3, dup caz.
Debitul de ageni de stingere complementari va fi selectat pentru eficiena optim a
agentului utilizat.
6.1.7 Un heliport în terase va fi prevzut cu cel puin un hidrant pentru aplicarea spumei
cu un debit de 250l/minut. Suplimentar, pentru heliporturile în terase care au servicii de
categoria 2 i 3, sunt necesare cel puin 2 ajutaje având capacitatea de a asigura
debitul cerut. Acestea vor fi amplasate pe locaii diferite ale acestui heliport astfel încât
s asigure aplicarea spumei în orice zon a heliportului, în orice condiii meteo i s
reduc la minimum posibilitatea ca ambele ajutaje s fie ineficiente în cazul unui
accident de elicopter.
Echipamente de salvare
6.1.8 În cazul unui heliport în terase echipamentele de salvare vor fi pstrate în

vecintatea heliportului.
Not.– În afara legislaiei naionale, detalii i cerine privind echipamentele de salvare

ce trebuie prevzute pe un heliport sunt date în Manualul de heliporturi ICAO (Doc
9261).
93
Timpul de intervenie
6.1.9 La un heliport de suprafa timpul de intervenie pentru salvare i stingerea

incendiilor nu va depi 2 minute în condiii optime de vizibilitate i de stare a
suprafeei.
Not.– Timpul de intervenie este timpul care se scurge între alerta iniial pentru
salvare i stingerea incendiilor i momentul din care primele vehicule de intervenie sunt
în msur s aplice spuma cu un debit de cel puin 50% din cel specificat în tabelul 6-2.
6.1.10 La un heliport în terase, serviciul de salvare i de stingere a incendiilor trebuie s

fie imediat disponibil pe platforma de manevr sau în vecintatea acesteia când
manevrele sunt în curs.
Tabelul 6-1. Categoria heliportului pentru stingerea incendiilor

Categoria Lungimea total a elicopterului a
H1 Pân la 15m exclusiv
H2 De la 15m la 24m (exclusiv)
H3 De la 24m la 35m (exclusiv)
a. Lungimea total a elicopterului include grinda de coad i rotoarele
Tabelul 6-2. Cantitile minime utilizabile de ageni de stingere pentru heliporturi

de suprafa
Spum la nivel de
Ageni complementari
Categoria performan B
Debit de
Pulbere
Ap aplicare a Haloni CO2
uscat
(litri) spumei sau (kg) sau (kg)
(kg)
(litri/minut)
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
H1 500 250 23 23 45
H2 1 000 500 45 45 90
H3 1 600 800 90 90 180
Tabelul 6-3. Cantitile minime utilizabile de ageni de stingere pentru heliporturi

în terase
Spum la nivel de
Ageni complementari
performan B
Categoria Debit de
Pulbere
Ap aplicare a Haloni CO2
uscat
(litri) spumei sau (kg) sau (kg)
(kg)
(litri/minut)
(1) (2) (3) (4) (5) (6)
H1 2 500 250 45 45 90
H2 5 000 500 45 45 90
94
H3 8 000 800 45 45 90
APENDICE 1. CERINE PRIVIND CALITATEA DATELOR AERONAUTICE
Tabelul A1-1. Latitudine i longitudine
Acuratee Clasificare
Latitudine i longitudine Tipul datelor Integritate
30 m
Punctul de referin al heliportului . . . . . . . . . . . . . . . . msurat / calculat obinuit
3m
Mijloace de navigaie localizate pe heliport. . . . . . . . . . msurat esenial
0,5 m
Obstacole în zona 3 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
Obstacole în zona 2 (partea din interiorul limitelor 5m

heliportului) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
1m
Centrul geometric al TLOF sau al pragurilor FATO. . . . msurat critic
Punctele axiale ale cilor de rulare pentru elicoptere i 0,5m

cilor de rulare aerian pentru elicoptere. . . . . . . . . . . . . msurat / calculat esenial
0,5m
Intersecia cilor de rulare pentru elicoptere . . . . . . . . . . msurat esenial
0,5m
Dirijare spre ieire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
1m
Limitele platformei (poligon) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat obinuit
1m
Platforma pentru degivrare / antigivrare (poligon) . . . . . msurat obinuit
0,5m
Punctele de staionare elicoptere / verificare INS . . . . . . msurat obinuit
Nota 1.– A se vedea Anexa 15 ICAO, apendicele 8, pentru ilustraii grafice ale
suprafeelor de colectare a datelor despre obstacole i criteriile utilizate pentru a
identifica obstacolele în zonele definite.
Nota 2.– Din noiembrie 2015, implementarea Anexei 15, prevederile 10.1.4 i 10.1.6
privind disponibilitatea informaiilor despre obstacole în conformitate cu specificaiile
Ariei 2 i Ariei 3, va fi facilitat de planificarea avansat corespunztoare privind
colectarea i procesarea acestor date.
95
Tabelul A1-2. Cot / altitudine / înlime
Cot / altitudine / înlime Tipul datelor Integritate
0,5 m
Cota heliportului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
Ondulaia geoidului fa de elipsoidul WGS-84 la punctul de 0,5 m

cot al heliportului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
Pragul FATO, pentru heliporturi cu sau fr apropiere PinS. 0,5 m

................................................ msurat esenial
Ondulaia geoidului fa de elipsoidul WGS-84 la pragul 0,5 m

FATO, centrul geometric al TLOF - apropieri fr precizie . msurat esenial
Pragul FATO, pentru heliporturi intenionate a fi operate 0,25 m

conform Apendicelui 2 . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat critic
Ondulaia geoidului fa de elipsoidul WGS-84 la pragul

FATO, centrul geometric al TLOF pentru heliporturi 0,25 m
intenionate a fi operate conform Apendicelui 2. . . . . . . . . . . msurat critic
Punctele axiale ale cilor de rulare pentru elicoptere, cilor

de rulare aerian pentru elicoptere i ale traiectelor de 1m
tranzit . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
Obstacole în zona 2 (partea din interiorul limitelor 3m

aerodromului) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
0,5m
Obstacole în zona 3. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
3 m
Echipament de msurare a distanei de precizie (DME/P) . . msurat esenial
Nota 1.– A se vedea Anexa 15 ICAO, apendicele 8, pentru ilustraii grafice ale
suprafeelor de colectare a datelor despre obstacole i criteriile utilizate pentru a
identifica obstacolele în zonele definite.
Nota 2.– Din noiembrie 2015, implementarea Anexei 15, prevederile 10.1.4 i 10.1.6
privind disponibilitatea informaiilor despre obstacole în conformitate cu specificaiile
Ariei 2 i Ariei 3, va fi facilitat de planificarea avansat corespunztoare privind
colectarea i procesarea acestor date.
96
Tabelul A1-3. Declinaia magnetic
Declinaia Tipul datelor Integritate
1 grad
Declinaia magnetic în zona de heliport . . . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
1 grad
Declinaia magnetic la antena ILS direcie . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
1 grad
Declinaia magnetic la antena MLS azimut . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
Tabelul A1-4. Relevment
Relevment Tipul datelor Integritate
1/100 grad
Aliniere anten ILS direcie (LLZ) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
1/100 grad
Aliniere anten MLS raportat la azimut zero . . . . . . . . . . . msurat esenial
1/100 grad
Direcia FATO (adevrat) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat obinuit
97
Tabel A1-5. Lungime / distan / alte dimensiuni
Lungime / distan / alte dimensiuni Acuratee Clasificare

Tipul datelor Integritate
1 m
Lungimea FATO, dimensiunile TLOF. . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat critic
1 m
Lungimea i limea prelungirii degajate . . . . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
1 m
Distana disponibil pentru aterizare (LDAH) . . . . . . . . . . . . msurat critic
1 m
Distana disponibil pentru decolare (TODAH) . . . . . . . . . . . msurat critic
1 m
Distana disponibil pentru decolarea întrerupt (RTODAH). msurat critic
Limea cii de rulare la sol sau aerian /traiectului de 1 m

rulare pentru elicoptere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . msurat esenial
3m
Distana anten ILS direcie – extremitatea FATO. . . . . . . . . calculat obinuit
3m
Distana anten ILS pant – prag, în lungul axului . . . . . . . . calculat obinuit
3m
Distana dintre markerele asociate ILS i prag . . . . . . . . . . . calculat esenial
3m
Distana anten ILS DME – prag, în lungul axului . . . . . . . . . calculat esenial
3m
Distana anten MLS azimut – extremitate FATO . . . . . . . . calculat obinuit
3m
Distana anten MLS elevaie – prag, în lungul axului . . . . . calculat obinuit
3m
Distana anten MLS DME/P – pragul, în lungul axului . . . . calculat esenial
98
APENDICE 2. STANDARDE
I PRACTICI RECOMANDATE INTERNATIONALE
PENTRU
HEIPORTURI INSTRUMENTALE CU APROPIERI DE PRECIZIE/NEPRECIZIE
I
PLECARI INSTRUMENTALE
1. GENERALIT I
Not introductiv.– RACR-AD-PETH conine specificaii care prevd caracteristicile

fizice i suprafee de limitare a obstacolelor care trebuie furnizate de la heliporturi, i
unele faciliti i servicii tehnice furnizate în mod normal la un heliport. Nu se
intenioneaz ca aceste specificaii s limiteze sau s reglementeze exploatarea unei
aeronave.
Nota 1.– Specificaiile din prezentul apendice descriu cerinele suplimentare fa de cele
gsite în seciunile principale ale RACR-AD-PETH, care se aplic la heliporturi
instrumentale cu apropieri de neprecizie i/sau de precizie. Toate specificaiile cuprinse
în capitolele principale din RACR-AD-PETH se aplic în mod egal heliporturilor
instrumentale, cu trimitere la alte dispoziii descrise în prezentul apendice.
2. DATE DE HELIPORT
2.1 Cota heliporturilor
Cota TLOF i/sau cota i ondulaia geoidului fiecrui prag al FATO (acolo unde este
cazul), vor fi msurate i comunicate serviciilor de informare aeronautic cu precizia de:
- 0,5 metri sau picioare pentru apropierea fr precizie i
- 0,25 metri sau picioare pentru apropierea de precizie.
Urmtoarele date vor fi msurate sau descrise, dup caz, pentru fiecare instalaie
prevzut pe un heliport instrumental:
a) distanele (în metri sau picioare) fa de cea mai apropiat anten de direcie i
elementele pantei de apropiere pentru un sistem de aterizare instrumental (ILS)
sau azimutul i înlimea antenei sistemelor de aterizare cu microunde (MLS)
raportate la extremitile TLOF sau FATO asociate.
3. CARACTERISTICI FIZICE
3.1 Heliporturi de suprafa i în terase
Arii de sigurana
O arie de siguran care înconjoar FATO instrumental se va extinde:

a) lateral pân la o distan de cel puin 45m pe fiecare parte a axului central;
b) longitudinal pân la o distan de cel puin 60m dincolo de extremitile FATO.
99
Figura A2-1. Aria de siguran pentru FATO instrumental
4. OBSTACOLE
Suprafaa de apropiere
Caracteristici. Suprafaa de apropiere va fi delimitat de:

a) o margine interioar orizontal i egal în lungime cu limea minim specificat
pentru FATO plus aria de siguran perpendicular pe linia median a suprafeei
de apropiere, situat la marginea exterioar a ariei de siguran;
b) dou margini laterale care pleac de la extremitile marginii interioare:
1. pentru FATO destinat apropierii fr precizie, acestea sunt uniform divergente
fa de planul vertical care include axa FATO;
2. pentru un FATO destinat apropierii de precizie, acestea sunt uniform
divergente fa de planul vertical care include axa FATO, pân la o înlime
determinat dup care divergen continu cu o alt pant dat, pân la o
lime specific final, dup care îi pstreaz aceeai lime pentru
poriunea rmas din poriunea de apropiere;
c) o margine exterioar orizontal perpendicular pe linia median a suprafeei de
apropiere i a unei înlimi specifice deasupra altitudinii FATO.
2 Cerine pentru limitarea obstacolelor
4.2.1 Urmtoarele suprafee de limitare a obstacolelor vor fi stabilite pentru FATO

cu/fr apropiere de precizie:
a) suprafa de urcare la decolare
b) suprafa de apropiere
c) suprafa de tranziie.
Not.– Vezi figurile A2-2 pân la A2-5.
4.2.2 Pantele suprafeelor de limitare a obstacolelor nu trebuie s fie mai mari, i alte
dimensiuni ale lor s nu fie mai mici decât cele specificate în tabelele A2-1 pân la A2-
3.
100
Figura A2-2. Suprafaa de urcare la decolare pentru FATO instrumental
101
Figura A2-3. Suprafaa de apropiere pentru FATO cu apropiere de precizie
102
Figura A2-4. Suprafaa de apropiere pentru FATO fr apropiere de precizie
Figura A2-5. Suprafee de tranziie pentru FATO instrumental cu apropiere de

precizie/neprecizie
103
Tabelul A2-1. Dimensiunile i pantele suprafeelor de limitare a obstacolelor
FATO INSTRUMENTALA (FR PRECIZIE)
SUPRAFEE i DIMENSIUNI
SUPRAFA DE APROPIERE
Limea marginii interioare Limea ariei de siguran
Amplasarea marginii interioare Limita ariei de siguran
Prima seciune
Divergena - ziua 16%
- noaptea
Lungimea - ziua 2 500m
- noaptea
Limea exterioar - ziua 890m
- noaptea
Panta (maxim) 3,33%
A doua seciune
Divergena - ziua -
- noaptea -
Lungimea - ziua -
- noaptea -
Limea exterioar - ziua -
- noaptea -
Panta (maxim) -
A treia seciune
Divergena -
Lungimea - ziua -
- noaptea -
Limea exterioar - ziua -
- noaptea -
Panta (maxim) -
SUPRAFAA DE TRANZIIE
Pant 20%
Înlime 45m
104
FATO INSTRUMENTALA (DE PRECIZIE)
Apropiere 3° Apropiere 6°
Înlimea deasupra FATO Înlimea deasupra FATO
Suprafee i dimensiuni 90m 60m 45m 30m 90m 60m 45m 30m
(300ft) (200ft) (150ft) (100ft) (300ft) (200ft) (150ft) (100ft)
SUPRAFA DE
APROPIERE
Lungimea marginii
90m 90m 90m 90m 90m 90m 90m 90m
interioare
Distana de la
60m 60m 60m 60m 60m 60m 60m 60m
extremitatea FATO
DivergenĠa fiecrei
laturi la înlimea 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25% 25%
deasupra FATO
Distana, la înlime
1745m 1163m 872m 581m 870m 580m 435m 290m
deasupra FATO
Limea, la înlime
962m 671m 526m 380m 521m 380m 307,5m 235m
deasupra FATO
DivergenĠa la seciunea
15% 15% 15% 15% 15% 15% 15% 15%
paralel
Distana la seciunea
2793m 3763m 4246m 4733m 4250m 4733m 4975m 5217m
paralel
Limea seciunii
1800m 1800m 1800m 1800m 1800m 1800m 1800m 1800m
paralele
Distan la marginea
5462m 5074m 4882m 4686m 3380m 3187m 3090m 2993m
exterioar
Limea marginii
1800m 1800m 1800m 1800m 1800m 1800m 1800m 1800m
exterioare
2,5% 2,5% 2,5% 2,5% 5% 5% 5% 5%
Panta primei seciuni
(1:40) (1:40) (1:40) (1:40) (1:20) (1:20) (1:20) (1:20)
Lungimea primei
3000m 3000m 3000m 3000m 1500m 1500m 1500m 1500m
seciuni
Panta celei de-a doua 3% 3% 3% 3% 6% 6% 6% 6%
seciuni (1:33,3) (1:33,3) (1:33,3) (1:33,3) (1:16,66) (1:16,66) (1:16,66) (1:16,66)
Lungimea celei de-a
2500m 2500m 2500m 2500m 1250m 1250m 1250m 1250m
doua seciuni
Lungimea total a
10000m 10000m 10000m 10000m 8500m 8500m 8500m 8500m
suprafeei
SUPRAFA DE
TRANZIIE
Panta 14,3% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3% 14,3%
Înlimea 45m 45m 45m 45m 45m 45m 45m 45m
105
DECOLARE ÎN LINIE DREAPT
SUPRAFEE i DIMENSIUNI Instrumental
URCAREA LA DECOLARE
90m
Limea marginii interioare
Limita sau extremitatea
Amplasarea marginii interioare
prelungirii degajate
Prima parte
Divergena - ziua 30%
- noaptea
Lungimea - ziua 2 850m
- noaptea
- noaptea
Panta (maxim) 3,5%
Partea a doua
Divergena - ziua paralele
- noaptea
Lungimea - ziua 1510m
- noaptea
- noaptea
Panta (maxim) 3,5%*
Partea a treia
Divergena paralele
Lungimea - ziua 7640m
- noaptea
- noaptea
Panta (maxim) 2%
* aceast pant depete panta de urcare cu masa maxim i un

motor nefuncional, raportat la toate elicopterele care opereaz în
mod curent.
106
5. MIJLOACE VIZUALE
Dispozitive luminoase de apropiere
5.1.1 Când dispozitivul de iluminare de apropiere este instalat pentru deservirea unei
FATO fr precizie, lungimea dispozitivului va fi de cel puin 210m.
5.1.2 Repartiia luminilor fixe va fi cea indicat în figura 5-11, Ilustraia 2. Totodat,
intensitatea trebuie s fie multiplicat de 3 ori în cazul unei FATO fr precizie.
FATO PENTRU APROPIEREA

SUPRAFE E
I DIMENSIUNI
FR PRECIZIE
Lungimea limitei interioare Limea ariei de siguran
Distana în raport cu
60m
extremitatea FATO
Divergena 15%
Lungimea total 2500m
Panta PAPI Aa – 0,57o
HAPI Ab – 0,65o
APAPI Aa – 0,9o
a. Cum este indicat în RACR-AD-PETA, figura 5-19.
b. Unghiul limitei superioare al semnalului “sub pant”.
107
EDITOR: GUVERNUL ROMÂNIEI
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
&JUYDGY|635951]
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 675 bis/16.IX.2014 conține 110 pagini. Prețul: 55,00 lei ISSN 1453—4495
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.

Monitorul Oficial Partea I Nr. 675bis

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Monitorul Oficial Partea I Nr. 675bis

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PARTEA I

Anexa la Ordinul ministrului transporturilor nr. 1.312/2014

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE

Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce revin Ministerului Transporturilor ca

ministrul transporturilor emite următorul ordin:

Art. 1. — Se aprobă Reglementarea aeronautică civilă română RACR-AD-

București, 8 septembrie 2014.

REGLEMENTAREA AERONAUTIC CIVIL ROMÂN

1.1 Definiii, abrevieri i simboluri

CAPITOLUL 2. Informaii privind heliporturile

2.1 Informaii aeronautice

CAPITOUL 3. Caracteristici fizice

3.1 Heliporturi de suprafa

3.2 Heliporturi în terase

3.4 Heliporturi pe nave

4.1 Suprafeele i sectoarele de limitare a obstacolelor

4.2 Cerine pentru limitarea obstacolelor

CAPITOLUL 5. Mijloace vizuale

5.2 Marcaje i balize

5.3 Marcaje luminoase

CAPITOLUL 6. Servicii de heliport

6.1 Salvarea i lupta contra incendiilor

APENDICE 1. Cerine privind calitatea datelor aeronautice

APENDICE 2. Standarde i practici recomandate internaionale pentru

(1) Activitatea aeronautic civil pe teritoriul i în spaiul aerian naional este

(3) În conformitate cu prevederile Codului aerian civil i în scopul reglementrii

(4) În conformitate cu prevederile Hotrârii Guvernului României (HGR) nr. 405/1993

(5) Prezenta reglementare aeronautic civil român reprezint transpunerea în cadrul

reglementat naional a standardelor i practicilor recomandate prevzute în Anexa

(6) Regulile coninute în prezenta reglementare aeronautic civil român au fost

(7) În sensul precizrilor de mai sus, se va ine seama c prevederile RACR-AD-PETH

(9) Conformarea cu regulile i cerinele prevzute în RACR-AD-PETH trebuie realizat

Not introductiv.– Prezenta reglementare conine standarde i practici

mod normal pe un heliport. Aceste specificaii nu au scopul s limiteze sau s

1. 1 Definiii, abrevieri i simboluri

În cuprinsul prezentei reglementri, termenii, abrevierile i simbolurile utilizate au

Acuratee. Grad de conformitate între o valoare estimat sau msurat i valoarea

Not.– În cazul datelor de poziie msurate, acurateea se exprim, de regul, sub

Aria de apropiere final i de decolare (FATO). Aria definit deasupra creia se

Aria de siguran. O suprafa definit pe un heliport, în jurul ariei de apropiere final

Aria de troliu. Zon destinat transferului cu elicopterul a personalului sau mrfurilor

Calitatea datelor. Un anumit grad sau nivel de încredere c datele furnizate

Clasa 1 de performan. Elicopterul care, în eventualitatea cedrii unui motor critic,

Clasa 3 de performan. Elicopterul care, în eventualitatea cedrii unui motor critic în

Clasificarea integritii (cu referire la date aeronautice). Clasificare bazat pe riscul

Cota heliportului. Cota celui mai înalt punct al FATO.

Declinaie magnetic a staiei. Diferen unghiular de aliniere între radialul zero al

Distane declarate – heliporturi.

elicoptere, declarat utilizabil i corespunztoare pentru elicopter în vederea

FATO de tip pist. Un FATO având caracteristici similare ca forma cu o pist.

Geoid. Suprafa echipotenial în câmpul gravitaional al Pmântului, care coincide cu

Heliport de suprafa. Heliport situat pe sol sau pe o structura pe suprafaa apei.

Heliport în terase. Heliport situat pe o structur ridicat pe pmânt.

Integritate (cu referire la date aeronautice). Grad de încredere c o dat aeronautic

Înlime elipsoidal (Înlime geodezic). Înlime fa de elipsoidul de referin,

Înlimea ortometric. Înlimea unui punct fa de geoid, prezentat în general ca

Ondulaia geoidului. Distana geoidului deasupra (pozitiv) sau dedesubtul (negativ)

Not.– Referitor la elipsoidul definit în Sistemul Geodezic Global – 1984 (WGS –

Point-in-space (PinS) approach. Apropierea PinS se bazeaz pe GNSS i este o

Not. – Criteriile de proiectare pentru procedura de apropiere PinS i cerinele detaliate

Stand pentru elicoptere. O poziie de staionare pentru aeronave care asigur

Suprafa cu capacitate portant dinamic. Suprafa capabil s preia sarcinile

Suprafa cu capacitate portant static. Suprafa având capacitatea portant

4.1 Suprafeele i sectoarele de limitare a obstacolelor

6.1 Salvarea i lupta contra incendiilor

APENDICE 2. Standarde i practici recomandate internaionale pentru

(1) Activitatea aeronautic civil pe teritoriul i în spaiul aerian naional este

reglementat naional a standardelor i practicilor recomandate prevzute în Anexa

(9) Conformarea cu regulile i cerinele prevzute în RACR-AD-PETH trebuie realizat

1. 1 Definiii, abrevieri i simboluri

În cuprinsul prezentei reglementri, termenii, abrevierile i simbolurile utilizate au

Aria de apropiere final i de decolare (FATO). Aria definit deasupra creia se

Clasificarea integritii (cu referire la date aeronautice). Clasificare bazat pe riscul

Heliport de suprafa. Heliport situat pe sol sau pe o structura pe suprafaa apei.

Point-in-space (PinS) approach. Apropierea PinS se bazeaz pe GNSS i este o

Not. – Criteriile de proiectare pentru procedura de apropiere PinS i cerinele detaliate

1.2.4 Fa de specificaiile prezentei reglementri, autoritatea de stat i autoritatea

1.2.6 Pentru detalii, precizri i cerine suplimentare privind modul de

1.3 Sisteme de referin uzuale

Not.– Material de ghidare suplimentar se gsete în Manualul WGS-84 ICAO (Doc

1.3.3.1 Calendarul gregorian i timpul universal coordonat (Coordinated Universal Time

2.1 Informaii aeronautice

2.1.1 Determinarea i raportarea datelor aeronautice legate de heliporturi trebuie s

Not.– Specificaii suplimentare privind sistemul de calitate se regsesc în Anexa 15

Not.– Materialul de îndrumare în ceea ce privete prelucrarea datelor aeronautice i

Not.– Materiale de îndrumare privind cerinele de calitate ale informaiilor aeronautice

2.1.5 Coordonatele geografice care indic latitudinea i longitudinea trebuie s fie

2.2 Punctul de referin al heliportului

2.4 Dimensiunile heliportului i informaii conexe

Nota 2.– Apendicele 1 al prezentei reglementri prezint cerinele pentru determinarea

2.5 Distane declarate

comunicate corespunztor sistemului de reglementare i de control al difuzrii

Nota 1.– Specificaii legate de NOTAM i SNOWTAM se regsesc în Anexa 15 ICAO,

3.1 Heliporturi de suprafa

Nota 1.– Prevederile date în aceast seciune se bazeaz pe presupunerea ca nu mai

Nota 2.– Prevederile de proiectare prezentate în aceast seciune presupun c atunci

Aria de apropiere final i de decolare (FATO)

Not.– Manualul de zbor al elicopterului (HFM) nu folosete termenul FATO. Suprafaa

3.1.7 Suprafaa FATO ce înconjoar TLOF destinat operrii elicopterelor în clasele 2 i

3.1.9 FATO va fi amplasat astfel încât s reduc la minimum influena mediului

Not.– Detalii i cerine privind determinarea influenei turbulenelor sunt date în

Aria prizei de contact i de zbor (TLOF)

Not.– Pentru informaii, detalii i cerine suplimentare vezi Manualul de heliporturi