IAR SA

IAR 330 PUMA SOCAT

VOLUMUL 1

MANUAL DE INSTRUIRE

NOTĂ

Prezentul document este destinat personalului utilizatorilor de elicoptere PUMA

SOCAT

Scopul său principal este de a oferi o cunoaştere generală a aparatului. El

nu este actualizat în privinţa detaliilor şi nu înlocuieşte în nici un caz
manualele furnizate împreună cu elicopterele.

IAR SA

Ediţia: Mai 2004

 IAR SA

CUPRINS

CAPITOL TITLU

1 GENERALITĂŢI

2 STRUCTURĂ

3 UŞI

4 ROTOR PRINCIPAL

VOLUMUL 1 5 TRANSMISIA LA ROTORUL PRINCIPAL

6 ROTOR ANTICUPLU

7 TRANSMISIA LA ROTORUL ANTICUPLU

8 SISTEME DE ALIMENTARE ELECTRICĂ

9 INSTALAŢII HIDRAULICE

10 TREN DE ATERIZARE

11 SERVOCOMENZI

12 COMENZI DE ZBOR

13 INSTALAŢIE DE COMBUSTIBIL

14 INSTALAŢIE GTM

VOLUMUL 2 15 PROTECŢIE CONTRA INCENDIILOR

16 CLIMATIZARE

17 PROTECŢIE CONTRA GIVRAJULUI ŞI A PLOII

18 INSTRUMENTE

19 ILUMINARE

20 PILOT AUTOMAT

VOLUMUL 3 21 ECHIPAMENTE OPŢIONALE

 IAR SA

CAPITOLUL 1

GENERALITĂŢI

CUPRINS

1.1 PREZENTARE AERONAVĂ

1.1.1. Descriere sumară

1.1.2. Caracteristici generale

1.1.3. Postul de pilotaj : elemente de comandă şi de control

1.2 UTILIZARE ŞI PERFORMANŢE

1.2.1. Limite de utilizare

1.2.2. Performanţe

1.3 DESERVIRE

1.3.1. Mijloace de acces la posturile de lucru

1.3.2. Alimentări şi goliri

1.3.3. Ungeri
1.3.4. Presiuni de încărcare / umflare
1.3.5. Purjări

1.4 GENERALITĂŢI REFERITOARE LA DOCUMENTAŢIE

1.5 GENERALITĂŢI REFERITOARE LA ÎNTREŢINERE

1.6 SISTEMUL SOCAT

1.7 ABREVIERI

1
Pag. 1
 IAR SA

1.1. PREZENTARE AERONAVĂ

1.1.1. DESCRIERE SUMARĂ

1. FUSELAJ
Fuselajul monococă este de construcţie clasică, cu cadre şi înveliş portant. El e constituit din :
− cabina postului de pilotaj (14)
− partea centrală, formată din structura superioară (10) şi structura inferioară (13)
− structura intermediară (9)
− grinda de coadă (8)
− capotele (3)

2. INSTALAŢIE DE FORŢĂ
Acesta cuprinde două motoare (15) de tip generator de gaz cu turbină liberă, situate alăturat în partea din faţă a
aparatului, deasupra cabinei (compartiment cargo). Motoarele sunt cuplate direct la cutia de transmisie principală.

3. ANSAMBLURI MECANICE
Acestea cuprind :
− butucul rotorului principal (2)
− cutia de transmisie principală (1)
− arborele de transmisie la rotorul anticuplu (7)
− cutia de transmisie intermediară (6)
− cutia de transmisie spate (5), al cărei arbore de ieşire constituie butucul rotorului anticuplu.

4. ROTOARE
Aceasta se compun din :
− patru pale (16) la rotorul principal
− cinci pale (4) la rotorul anticuplu

5. COMENZI DE ZBOR
Comenzile de zbor asigură transmiterea acţunilor pilotului la rotoare şi cuprind :
− timoneria
− blocul pilot automat
− trei servocomenzi pentru rotorul principal
− o servocomandă pentru rotorul anticuplu

6. TREN DE ATERIZARE
Este un tren triciclu escamotabil alcătuit dintr-un aterizor faţă (12) şi două aterizoare principale (11) cu roţi
jumelate.

11. CIRCUIT DE COMBUSTIBIL

Combustibilul este conţinut în rezervoare flexibile instalate sub planşeul cabinei şi repartizate în două grupuri.
Fiecare grup alimentează separat un turbomotor.
O pompă de transfer permite transvazarea carburantului dintr-un grup în celălalt.

1.1
Pag. 0
 IAR SA

1 - Cutie de transmisie principală 10. Structură superioară

2 - Ansamblu butuc-arbore rotor principal 11. Aterizoare principale
3 - Capote şi carenaje 12. Aterizor faţă
4 - Pale rotor anticuplu 13. Structură inferioară
5 - Cutie de transmisie spate 14. Post de pilotaj
6 - Cutie de transmisie intermediară 15. Turbomotoare (GTM) stânga şi dreapta
7 - Arbori de transmisie la rotorul anticuplu 16. Pale principale
8 - Grindă de coadă 17. Cheson
9 - Structură intermediară

Figura 1

1.1
Pag. 1
 IAR SA

8. ENERGIE HIDRAULICĂ
Energia hidraulică este furnizată de două instalaţii independente şi o instalaţie de avarie.

9. ENERGIE ELECTRICĂ
Energia electrică este asigurată de două alternatoare de 20 KVA, 400 Hz care pot furniza, prin intermediul a două
transformatoare-redresoare, curent continuu de 28V pentru încărcarea bateriei de bord.

10. INSTALAŢIE DE PILOTAJ

Aceasta cuprinde o centrală de verticală, un pilot automat şi un compas giromagnetic.

11. INSTALAŢIE RADIO

Se compune din:

− Două staţii V-UHF 1&2

− Un telefon de bord (ICS)
− Radioaltimetru
− ADF
− Radiocompas
− IFF

12. ECHIPAMENTE OPŢIONALE

Echipamentele menţionate mai jos pot fi instalate pe aparat pentru a-i permite îndeplinirea unor misiuni speciale :

− Instalaţie de transport trupe

− Instalaţie sanitară
− Troliu
− Instalaţie de transport sarcini exterioare (cargo-sling)
− Degivraj prize de aer
− Armament specific SOCAT
• Ferme stg./dr.
• Lansatoare rachete AT stg./dr.
• Rachete AT stg./dr.
• Lansatoare UB16 stg./dr.
• Proiectile UB16 stg./dr.
• Cutii de muniţie şi muniţie tun
• Muniţie C&F

1.1
Pag. 2
 IAR SA

1.1.2. CARACTERISTICI GENERALE

1. MASE
Masa aparatului gol............................................................................. aprox. 4600 kg (aprox., în medie)
Masa maximă în utilizare ................................................................... 7400 kg

2. DIMENSIUNI

Figura 2

1.1
Pag. 3
 IAR SA

1.1.3. POSTUL DE PILOTAJ – ELEMENTE DE COMANDĂ ŞI DE CONTROL

Organele de comandă şi de control sunt repartizate pe:

1. Panoul plafon 105α

2. Blocul manete 1
3. Planşa de bord
5. Pupitrul superior
6. Pupitrul inferior 2

28

Figura 3

1. PANOU PLAFON 105α

1 Comenzi iluminări exterioare

16 15
2 Cutie control iluminare copilot
3 Cutie comandă degivraj / intrări aer
4 Selector surse curent continuu pentru
voltmetru
5 Control instalaţii electrice şi
semnalizarea avariilor 1
6 Voltmetru curent continuu
7 Comandă tăiere presiune hidraulică în 14
sistemul PA
8 Voltmetru curent alternativ 13
9 Selector surse curent alternativ pentru
voltmetru
2
10 Cutia de comandă "MEMORY 12
ERASE" şi "GND OVERRIDE"
11 Cutie control iluminare pilot 11
12 Selector de misiuni
13 Comandă alimentare şi test givraj
14 3
Controale pentru încălzirea tuburilor
10
Pitot, sondei AADS şi senzorilor de
avertizare laser
15 Controale şi semnalizări pentru
instalaţia de încălzire geamuri
16 Comandă ştergător parbriz 4 5 6 7 8 9

Figura 4

1.1
Pag. 4
 IAR SA

Figura 4

2. BLOC MANETE

1 - Manete de debit
2 - Manete stop alimentare
3 - Manetă frână rotor

Figura 5

1.1
Pag. 5
 IAR SA

3 - PLANŞĂ DE BORD
8 9 10 11 12 16 22 24 23 17 25 26 4 3 2 1

Ochelari
NVG

13 14 15 18 20 19 21 27 28 29 30 7 31 6 5

Instrumente pilot Instrumente comune

1 - MFD 16 - Indicator temperatură T4 - GTM 1
2 - Lampa FIRE 2 17 - Indicator temperatură T4 - GTM 2
3 - Lampa MASTER CAUTION 18 - Tahometru - GTM 1
4 - Lampa FIRE 1 19 - Tahometru - GTM 2
5 - Indicator de pas 20 - Indicator temperatură şi presiune ulei - GTM 1
6 - Radioaltimetru 21 - Indicator temperatură şi presiune ulei - GTM 2
7 - Girocompas 22 - Indicator temperatură ulei CTP
Instrumente copilot 23 - Indicator dublu presiune hidraulică
8 - MFD 24 - Panou de alarmă (CATION PANEL) 107 α
9 - Lampa FIRE 1 25 - Indicator RWR
10 - Lampa MASTER CAUTION Instrumente "back-up"
11 - Lampa FIRE 2 26 - Giroorizont
12 - MFCD 27 - Variometru
13 - Indicator de pas 28 - Indicator turaţie rotor
14 - Cronometru 29 - Altimetru
15 - Indicator de temperatură exterioară 30 - Vitezometru
31 - Comutator de presiune statică

Figura 6

1.1
Pag. 6
 IAR SA

Figura 7

4. PANOU DE ALARMĂ 107 α

COWL - Lampă capote culisante HMRC - Lampă funcţionare HMRC

DOOR - Lampă uşi cargo FUEL - Lampă alimentare combustibil
EXT. PWR - Lampă uşi priză de parc şi baterie A.P. HYD - Lampă presiune hidraulică PA
A. ICE - Lampă degivraj prize de aer WARN -
A. ICE AADS - Lampă degivraj AADS ROT. BR - Lampă presiune frînă rotor
PITOT LH - Lampă degivraj Pitot stânga H. LEV RH - Lampă nivel hidraulic dreapta
AV. SYS - Lampâ sistem avionică ENG. 1 - Lampă presiune ulei GTM 1
ELEC - Lampă instalaţie electrică ENG. 2 - Lampă presiune ulei GTM 2
PITOT RH - Lampă degivraj Pitot dreapta HYD. LH - Lampă presiune hidraulică stînga
NAV - Lampă alimentare sisteme navigaţie HYD. RH - Lampă presiune hidraulică dreapta
A.P. - Lampă funcţionare pilot automat (PA) MGB. PRES - Lampă temperatură ulei CTP
Figura 8
Panou de alarmă

1.1
Pag. 7
 IAR SA

5. PUPITRELE SUPERIOR ŞI INFERIOR

23 24 25 26 27 28 29 30 31 32 33 34 35 36

11 20
BRT
- +

12
1
ON
ENT QUIT STUP COM NAV CMLD CFG
OFF

1 2 3 A B C D E F
13 4 5 6 G H I J K L 21
7 8 9 M N O P Q R
. Ø S T U V W X
ICIU SPC CLR L/R
Y Z
+ - PUP

14

22
15

MODE SEL REC TEST ON AUDIO

MENU PWR

3
8

16

10

18 19 17

Figura 9

1.1
Pag. 8
 IAR SA

Echipare parte pilot Echipare placă laterală

1 - CIU 20 - Indicator poziţie tren
2 - AAP 21 - Comutator escamotare tren
3 - Cutie comandă navigaţie 22 - Comutator securitate pilot automat (PA)
4 - Cutie comandă pilot automat (PA) Echipare placă 104α
5 - Cutie comandă V-UHF 2 23 - Buton WARN. L N/B
6 - Cutie comandă ICS 24 - Buton COM 2 N/B
Echipare parte copilot 25 - Lampă semnalizare tren (LG WARN)
7 - CIU 26 - Lampă semnalizare sarcini exterioare (SLING)
8 - Cutie comandă IFF 27 - Lampă alarmă turaţie turbină (NG WARN)
9 - Cutie comandă V-UHF 1 28 - Lampă semnalizare supraputere GTM 1 (OVER POWER1)
10 - Cutie comandă ICS 29 - Buton rearmare facilitate supraputere (ENABLE)
Echipare parte centrală 30 - Lampă semnalizare supraputere GTM 2 (OVER POWER2)
11 - Panou comandă demaraj 31 - Lampă semnalizare givraj (ICE)
12 - ACP 32 - Lampă semnalizare sarcini exterioare (SLING)
13 - Panou comandă rachete 33 - Lampă semnalizare tren (LG WARN)
14 - Panou comandă C&F 34 - Buton calare rapidă girocompas (FAST SLAV)
15 - Panou comandă RWR 35 - Buton COM 1 N/B
16 - Panou control combustibil 36 - Buton test lămpi şi sisteme (LIGHT TEST)
17 - Cutie PD
18 - Cutie comandă ADF
19 - Cutie auxiliară de comandă ICS (205U)

Figura 10

1.1
Pag. 9
 IAR SA

1.2. UTILIZARE ŞI PERFORMANŢE

Informaţiile de mai jos sunt extrase din Manualul de Zbor şi sunt date doar ca titlu informativ.

1.2.1. LIMITE DE UTILIZARE

1. CONDIŢII DE ZBOR APROBATE

Elicopterul IAR 330 PUMA SOCAT este autorizat să zboare pe timp de zi şi de noapte, în condiţii VFR şi IFR.

2. DOMENIU DE UTILIZARE

Domeniul de altitudine la decolare sau la aterizare :

- 500 până la + 4000 m (- 1650 până la 13000 ft)

Altitudinea maximă de utilizare : + 5000 m (+ 16500 ft).

Domeniul de temperatură autorizat : - 400 C până la + 350 C (limitat la + 500 C).

3. ECHIPAJ MINIM

Doi piloţi (pilot - dreapta, copilot - stânga)

Mecanicul de bord (în cabina de comandă sau în zona cargo, funcţie de misiune)

4. MASE

A - MASA MAXIMĂ ÎN UTILIZARE ...................................... 7400 kg (16300 lb)

Masa maximă poate fi limitată sub această valoare în funcţie de condiţiile exterioare (altitudine şi temperatură).

B - MASA MINIMĂ................................................................... 3800 kg (8400 lb)

5. CENTRAJ LONGITUDINAL

Originea centrajelor longitudinale este un plan imaginar perpendicular pe axa aparatului şi situat la 4,70 m (185
in.) în faţa reperului de centraj mediu (2,48 m – 97,63 in. în faţa scaunului pilot).

Limita faţă Limita spate

4,50 m (177 in.) 4,95 m (194,7 in.)

1.2
Pag. 0
 (m) Alt. dens. Dens. alt. (ft)
ft
00
m 400 18000 1 80 t
0 0 0 f
500 450 0 K
g 1 60ft
5000 16000
!n
500 0 Kg (88 0 00
11
0 K
g 14 ft
51 550 (99 00 l 14000 00
4000
0 K (11 00 b) 0
60 g 0 lb ) 12 ft
0 12000 00
0 m 65 0 K (12 00 l 0
300 00 g 10 b) 10
Kg 0 10000 t
3000 70
00
(13 l b) 0 f
0 m Kg (1 200 800
200
740 43 lb 8000 ft
0 K 0 0 ) 00
2000 g (1 60
54
0
lb) 6000 ft
. 0 m (1 0 00
ES 100 63 lb) 40 ft
PR 00 4000
. - 1000 lb L T. 2000
A LT ) 2000 A
0 m S. ft
C.A.S. ES 0
0 R ft
m P 0 00
00 200 250 300 (km/h) -2
6. V.N.E. - VITEZA MAXIMĂ ADMISĂ

-10

-40 -20 0 -20 40 (°C) 110 120 130 140 150 160 (Kt) -40 -20 0 20 40 (°C)
IAR SA

UNIT|}I METRICE VNE UNIT|}I ANGLO-SAXONE

Masa
ALT. DENS. ALT. DENS.
(m) (ft)
0 1000 2000 3000 4000 5000 MASA 0 2000 40006000 8000 10000 12000 16500

Exemplu :
MASA
(Kg) (lb)

4000 310 310 310 297 279 259 10000 167 167 167 164 160 155 149 132

C.A.S. = 290 Km/h

4500 310 310 303 288 270 249 11000 167 167 165 162 157 152 145 127

310 308 294 279 260 163 160 138 120

Viteza maxim\ admis\ este :

5000 235 12000 165 156 151 145

Altitudinea presiune = 1000 m

= - 5° C
5500 303 295 282 266 245 220 13000 159 157 154 150 144 137 130 112

= 6000 kg
6000 294 284 270 252 231 14000 156 153 149 144 138 131 124 211

6500 284 274 261 241 218 15000 151 147 143 137 131 123 115

V.N.E. - VITEZA MAXIM| ADMIS|

7000 274 262 246 225 VNE 16000 144 142 137 132 124 115 VNE

Altitudinea densitate corespunz\toare este de 500 m.

7400 263 252 234 (km/h) 16300 142 138 134 128 120 111 (Kt)

1.2
Pag. 1
 IAR SA

7. REGIM ROTOR ÎN AUTOROTAŢIE COMPLETĂ

ALT.DENS. (m)
m (m)
00 e)
50 ic
0 m
5000 etr
m

SA
00
4 ne

A
ATM

(to

M
4000
000 m
3
OSF

t
4
m

,5
3000
00
E

4
20

t
RA

t
5
m

5
t

5,
00 2000

t
5
STA

1 0 6,

6
. t t
ES 7
0 m 7,4
ND

R 1000
. P
LT
AR

A 0 m
D

00 0
-1
- 1000
-40 -20 0 20 40 (°C)
TEMPERATURA EXTERIOAR| (r.p.m.)
N.Maxim
NR
310
NOT| : Cu unul sau dou\ motoare
^n func]iune, tura]ia rotorului este mai
mare sau egal\ cu aproximativ 270 r.p.m. 300

Tura]ii ale rotorului mai mici nu se ob]in

290
decât ^n cazul unei pene complete la cele
dou\ motoare.
280
Dac\ aceast\ ultim\ condi]ie nu este realizat\,
motorul (motoarele) preia(u) sarcina rotorului din
momentul ^n care acesta atinge aprox.270 r.p.m. 270
[i men]in(e) acest regim apropiat statismului.
260

250

240

230

220
N.Minim

TURAŢIILE ROTORULUI ÎN AUTOROTAŢIE COMPLETĂ

• I.A.S. = 130 km/h (70 kt) ● Pas general D θ = 60

1.2
Pag. 2
 IAR SA

1.2.2. PERFORMANŢE
1. PERFORMANŢE ÎN ZBOR STAŢIONAR C.E.S.

ALTITUDINE
(m) PRESIUNE
6000

5000

TE
M
P.
EX - 4
T 0°
. ( - 3 C
O. 0°
4000 A. C
T.) - 2
0°
- 1 C
0°
0° C
+ C
10
+ °
3000 20 C
+ ° C
30
°
+ C
40
° C
+
50
° C
2000

1000

MASA
4,5 5 5,5 6 6,5 7 7,4 ( t )

PERFORMANŢE ÎN ZBOR STAŢIONAR CES (4 m– 13 ft)

2 G.T.M. în funcţiune, fără prelevare de aer P2

• Regim de decolare •Dθ = 160 • Cuplu: 197 mdaN

1.2
Pag. 3
 IAR SA

2. PERFORMANŢE ÎN ZBOR STAŢIONAR F.E.S.

ALTITUDINE
(m) PRESIUNE
6000

5000
TE
M
P.
EX - 4
T. 0°
(O - 3 C
.A 0°
4000 .T - 2 C
.) 0°
- 1 C
0°
0° C
+ C
+ 10°
20 C
3000 + ° C
30
° C
+
40
° C
+
50
2000 ° C

1000

MASA
4,5 5 5,5 6 6,5 7 7,4 ( t )

PERFORMANŢE ÎN ZBOR STAŢIONAR F.E.S. (30 m –100 ft)

2 G.T.M. în funcţiune fără prelevare de aer P2
• Regim decolare • Dθ = 16,50 • Cuplu: 197 mdaN

1.2
Pag. 4
 IAR SA

3. CONSUM DE COMBUSTIBIL ÎN PALIER

− Valorile determinate de diagramă sunt valabile pentru configuraţia : tun, EOP, ferme fără acroşe.
− Pentru configuraţia tun, EOP, ferme echipate complet, valorile consumurilor se majorează cu 9,2 % pentru aceleaşi
condiţii de masă şi altitudine.

CONSUMUL DE COMBUSTIBIL ÎN PALIER - 2 GTM ÎN FUNCŢIUNE

• Croazieră normală •Atmosferă standard

1.2
Pag. 5
 IAR SA

4. AUTONOMIE

Notă: Temperaturile înalte tind să diminueze aceste distanţe cu până la 5 %.

1.2
Pag. 6
 IAR SA

1.3. DESERVIRE
1.3.1. MIJLOACE DE ACCES LA POSTURILE DE LUCRU
1. ACCES LA PLANŞEUL MECANIC
Accesul la planşeul mecanic se face prin intermediul unei scări amovibile speciale (10), care se fixează în partea
superioară a laturilor stânga şi dreapta, dincolo de uşile laterale. Scara amovibilă se păstrează la bordul aparatului.
− Deschiderea capotei culisante (8), a capotelor GTM (9) şi a carenajului prizei de aer se efectuează din
partea dreaptă a aparatului (dinspre mânerul de deschidere a capotei culisante).
− Capotele culisante permit accesul la ansamblurile de pe planşeul mecanic. Capotele GTM în poziţia
“deschis” (cu pasarelele de capotă GTM instalate) servesc drept platforme de lucru.
− Planşeul mecanic este prevăzut cu trepte care permit deplasările personalului pentru operaţiile de
întreţinere.

Figura 1

Zone acoperite cu antiderapant

1 - Pe conducta de intrare P2
2 - Pe caschetă
3 - Pe capota GTM

Trepte acoperite cu antiderapant

5 - Pe brida spate a CTP
6 - Pe cutia de conectare CTP
7 - Între pompa hidraulică şi
rezervorul hidraulic stânga

4 - Pasarela de capotă
8 - Capota culisantă
9 - Capota GTM
10 - Scara de acces

1.3
Pag. 1
 IAR SA

2. ACCES LA STRUCTURA SPATE ŞI ÎN GRINDA DE COADĂ

În funcţie de lucrarea de efectuat, se poate accede la structura spate şi la ansamblul mecanic spate fie cu ajutorul
unui ansamblu de scări speciale, fie cu ajutorul unei platforme speciale.

1 - Prelungitor de scară
2 - Scară de acces la planşeul mecanic
3 - Stabilizatoare de scară
4 - Reazem de scară
5 - Platformă

Figura 2

Instalarea unui planşeu special, alcătuit din 9 elemente independente, permite accesul din interiorul grinzii de
coadă.

Figura 3

1.3
Pag. 2
 IAR SA

1.3.2. ALIMENTĂRI ŞI GOLIRI

1. GENERALITĂŢI

Alimentările (plinurile) şi verificările plinurilor trebuie efectuate cu elicopterul în interiorul următoarelor limite de
înclinaţie :
− 100 longitudinal
− 50 transversal

Golirile se efectuează periodic. Pentru ansamblurile mecanice (CTP, CTI, CTS), GTM şi rezervoarele hidraulice,
golirile se efectuează cu ajutorul unui furtun special care se adaptează la toate racordurile de golire.
În cazul ansamblurilor mecanice, uleiul va fi golit ori de câte ori se vor constata semne de :
y emulsionare
y condensare
y particule metalice
Dacă se constată că acest lucru e necesar, cutiile de transmisie vor fi spălate.
− În cazul special al GTM, dacă se constată o creştere a nivelului de ulei sau un miros de kerosen în ulei, se
va efectua o măsurare a coeficientului de diluare a combustibilului în ulei.

2. ULEIURILE DE UNGERE ŞI LICHIDUL HIDRAULIC

BRP BRP CTI CTS

ARICULATII AMORTIZOARE AIR 3525 AIR 3525
AIR 3225 AIR 3520 0,75 litri 1,5 litri

GTM
AIR 3513 - AIR 3514
AIR 3517

RADIATOR
CTP
AIR 3525

REZERVOR HIDRAULIC
AIR 3520
GTM CTP 7 litri
AIR 3513 - AIR 3514 AIR 3525
AIR 3517 22 litri

1.3
Pag. 3
 IAR SA

3. COMBUSTIBIL

ALIMENTARE GOLIRE

Grup stânga Grup dreapta Grup dreapta Grup stânga

902 litri 656 litri

TOTAL = 1558 litri

Figura 5

1.3.3. UNGERI

BRS
- AEROSHELL
Grease 14

TRENUL DE ATERIZARE
Articulatii: AIR 4215A
Rulmenti: AIR 4205A

Figura 6

1.3
Pag. 4
 IAR SA

1.3.4. PRESIUNI DE ÎNCĂRCARE/UMFLARE

ACUMULATOR
HIDRAULIC
AZOT - CALITATE R
60 bari
ACUMULATOR
HIDRAULIC
AZOT - CALITATE R
90 bari

AMORTIZOARELE TRENULUI DE
ATERIZARE
(Aterizoarele principale si fata)
AZOT - CALITATE R
(1) Jamba destinsa
- Camera JP = 16,5 bari
- Camera ÎP = 132 bari
PRESIUNE PNEURI (2) Cu dispozitiv de încarcare
(Aterizoarele principale si fatã) (aparatul pe roti)
Max. 5 bari - Camera JP = 50 bari
Min. 4,7 bari - Camera ÎP = 132 bari

1.3.5. PURJĂRI

Purjare circuite de Purjare colector

alimentare GTM P2
Purjare prize de
aer cu degivraj Purjare circuit
frânã rotor

Purjare circuit de
actionare frâne roti
Purjare filtre de carburant
(simetric dreapta si stânga)

Purjare circuite
frâne roti
Purjare apã din rezervoarele
de combustibil (un punct de
Purjare circuit static purjare pentru fiecare
anemobarometric rezervor)

1.3
Pag. 5
 IAR SA

1.4. GENERALITĂŢI REFERITOARE LA DOCUMENTAŢIE

Documentaţia de exploatare destinată utilizatorilor cuprinde:

− Manual de Întreţinere
− Manual de Reparaţii
− Catalog Ilustrat de Piese
− Manual de Zbor
− “Buletine Service” şi Scrisori Service”
precum şi documentaţia motorului (Manual de Întreţinere GTM – Catalog Piese de Schimb şi Utilaje) şi a
echipamentelor (Fişe de Caracteristici şi de Întreţinere – Notiţe Tehnice).

1. MANUAL DE ÎNTREŢINERE
Manualul de întreţinere reuneşte toate informaţiile specifice necesare pentru întreţinerea şi deservirea aeronavei.
Domeniul său se limitează la intervenţiile realizabile pe aparat, fiind deci excluse operaţiile de recondiţionare/
reparaţie care sunt de resortul atelierelor specializate.
Manualul este împărţit în capitole. Fiecare capitol tratează despre un ansamblu funcţional omogen, adică
regrupează toate informaţiile referitoare la un anumit “sistem” al aparatului. Capitolele sunt împărţite în “secţiuni”
(subansambluri funcţionale).
Secţiunile sunt reperate prin două grupuri de cifre : primul grup este cel al capitolului corespunzător, iar cel de-al
doilea grup (de două cifre) permite identificarea secţiunii în interiorul capitolului.

Exemplu : Capitolul 24 – Instalaţia electrică

24 - 00* - Generalităţi
24 – 10 - Generare
24 – 20 - Distribuţie

Capitolul Secţiunea *Secţiunea 00 este rezervată generalităţilor

Când conţinutul unei secţiuni justifică acest lucru, secţiunea este subîmpărţită în subsecţiuni.

Exemplu : Capitolul 65 - Rotoare

65-00 - Generalităţi
65-10 - Rotorul principal – Generalităţi

65-11 - Pale principale

65-12 - Ansamblul “butuc-arbore rotor”

Subsecţiuni ale secţiunii 65 – 10.

1.4
Pag. 0
 IAR SA

Paginaţia Manualului de Întreţinere este discontinuă la nivelul fiecărei secţiuni (sau al fiecărei “subsecţiuni”) :

− Paginile “Descriere-Funcţionare” sunt numerotate de la 1 la 100.

− “Operaţiile de întreţinere” (Cărţile de Lucru) sunt numerotate conform listei de mai jos:

ƒ Localizarea defectelor : de la 101 la 200

ƒ Întreţinere curentă
ƒ Demontare – Montare
ƒ Reglaje - Încercări
ƒ Inspecţii – Verificări
ƒ Curăţare – Vopsire
ƒ Reparaţii autorizate
ƒ Stocare – Destocare
: de la 301 la 400
: de la 401 la 500
: de la 501 la 600
: de la 601 la 700
: de la 701 la 800
: de la 801 la 900
: de la 901 la 1000

Dacă volumul operaţiilor de întreţinere este redus, aceste operaţii pot fi regrupate şi numerotate de la 201 la 300.

CAPITOLUL 5 (din care face parte şi Programul Recomandat de Întreţinere) este un capitol special care reuneşte
toate informaţiile ce definesc întreţinerea aparatului :

− Periodicităţi de ungere şi de golire.

− Controale zilnice.
− Inspecţii şi verificări periodice.
− Inspecţii şi verificări speciale.
− Timpi limită între reviziile generale (TLR) pentru ansamblurile mecanice şi alte echipamente.
− Componente cu limită de viaţă (TLV).

2. MANUAL DE REPARAŢII
Manualul de Reparaţii reuneşte informaţiile referitoare la operaţiile de recondiţionare/ reparaţie ce pot fi efectuate
pe aparat sau în ateliere specializate, pe ansambluri demontate, cu excepţia recondiţionărilor/ reparaţiilor care
necesită batiuri de asamblare şi, la modul mai general, mijloace considerate a fi exclusiv de competenţa
fabricantului.

Manualul de Reparaţii este împărţit, la fel ca Manualul de Întreţinere, în capitole şi secţiuni.

3. CATALOG ILUSTRAT DE PIESE

CIP este documentul de identificare a pieselor şi echipamentelor care pot fi înlocuite. Acest catalog :

− Defineşte toate articolele demontabile sau care pot fi înlocuite.

− Ajută utilizatorul la efectuarea :
• comenzilor,
• aprovizionărilor,
• sortării articolelor care intră în componenţa elicopterului,
• identificării articolelor noi sau înnoite.

1.4
Pag. 1
 IAR SA

CIP este împărţit, la fel ca Manualul de Întreţinere, în capitole şi secţiuni. Capitolul 00 defineşte :
− codurile de validare,
− codurile fabricantului,
− materialele cu documentaţie proprie,
− normalizatele şi semiechipamentele,
− condiţiile de aprovizionare.

Celelalte capitole corespund împărţirii/numerotării din Manualul de Întreţinere.

NOTĂ referitoare la condiţiile de aprovizionare de la Eurocopter:

Există trei categorii de comenzi:

− Comandă obişnuită: este modul de aprovizionare normal. În general comanda acoperă necesităţile
previzionale pentru un an. Termenele de livrare, în funcţie de importanţa şi de natura articolelor ce fac
obiectul comenzii, sunt precizate printr-o Confirmare de Primire a comenzii.

− Comandă ″Rush Order″ : vizează necesităţi accidentale, pe termen scurt. Termenul de livrare este de ordinul
a 3 săptămâni. Se pot comanda numai cantităţi mici, pentru număr redus de articole (maximum 3 sau 4).

− Comandă A.O.G. sau A.O.C.P. (termen 2 zile) : este rezervată exclusiv înlocuirii unor piese defecte, care
impun interzicerea zborurilor şi, ca atare, provoacă indisponibilitatea unui aparat. O astfel de comandă nu
trebuie să comporte decât unul sau două articole, în cantităţi care să nu depăşească necesităţile unui singur
aparat. Comanda trebuie transmisă telegrafic sau prin telex şi implică expedierea par avion.

Condiţii de aprovizionare de la IAR-SA:

− Pentru piesele de provenienţă IAR, aprovizionarea se poate face atât în regim normal cât şi în regim de
urgenţă, pe bază de cerere de ofertă.

NOTĂ: - În completarea celor 6 volume care descriu componenţa elicopterului standard, IAR-SA a editat
volumul 7 care se referă exclusiv la varianta IAR 330 PUMA SOCAT.

4. MANUAL DE ZBOR

Manualul de Zbor permite echipajului să obţină nivelul de securitate necesar în utilizare şi trebuie să rămână în
permanenţă la bordul aparatului.

Manualul cuprinde trei părţi :

− Manualul de bază
− Suplimentele
− Anexele

Manualul de bază prezintă informaţiile esenţiale comune tuturor variantelor. El este împărţit în 4 secţiuni :

1 - Limitări
2 - Proceduri normale
3 - Proceduri de urgenţă
4 - Performanţe

Suplimentele conţin informaţii referitoare la instalaţiile operaţionale sau la modificări.

Fiecare supliment e autonom şi este împărţit în 4 secţiuni identice cu cele ale manualului de bază.

Când se instalează un opţional nou, utilizatorul trebuie să insereze suplimentul referitor la particularităţile de
utilizare ale acestuia.

Anexele : în această parte a manualului este posibil (dar nu obligatoriu) să se regrupeze informaţii diverse.

De exemplu : Descrieri, mase şi centraje, utilizări speciale, configuraţii specifice diferiţilor clienţi etc. Aceste
informaţii sunt grupate în capitole omogene şi autonome.

1.4
Pag. 2
 IAR SA

5. BULETINE SERVICE

Buletinele Service sunt emise de constructor pentru a transmite utilizatorilor instrucţiunile necesare utilizării
corecte a produselor sale şi urmăririi evoluţiei acestora. Ele completează documentaţia de bază şi sunt incluse în
aceasta cu ocazia reviziilor.

Numerotarea Buletinelor Service cuprinde două grupuri de 2 sau 3 cifre.

• Primul grup indică numărul capitolului implicat şi corespunde celui din Manualul de Întreţinere.
• Al doilea grup este un număr de ordine.

În funcţie de importanţa instrucţiunilor pe care le conţin, Buletinele Service sunt clasificate astfel:

BULETINE SERVICE ALERTĂ (OBLIGATORII în terminologie IAR SA):

− Sunt rezervate pentru instrucţiunile necesare menţinerii navigabilităţii /siguranţei aparatului.
− Introduc fie lucrări de întreţinere suplimentare celor din documentaţie, fie aplicarea unei modificări. În
textul lor se menţionează întotdeauna termenul de aplicare.
− Aplicarea este obligatorie.

BULETINE SERVICE (RECOMANDATE în terminologie IAR SA):

− Instrucţiunile care se transmit nu afectează navigabilitatea.
− Introduc modificări, transmit informaţii privind evoluţia Programului Recomandat de Întreţinere, măsuri
restrictive ca urmare a unui incident, etc. Este recomandată o perioadă pentru aplicare.
− Aplicarea este la latitudinea beneficiarului.
− Vechile Buletine Service clasificate ca RECOMANDATE sau FACULTATIVE se încadrează în această
categorie.

1.4
Pag. 3
 IAR SA

1.5. GENERALITĂŢI REFERITOARE LA ÎNTREŢINERE

1. GENERALITĂŢI

A. OPERAŢII DE ÎNTREŢINERE

Operaţiile de întreţinere sunt clasificate :

− după natura lor :

y întreţinere curentă : inspecţiile înainte şi după zbor, operaţiile de deservire;

y întreţinere periodică : în funcţie de orele de funcţionare sau de timpul calendaristic;
y întreţinere ocazională : consecutiv unui eveniment exterior ;

− după necesarul de mijloace şi echipamente :

COMPETENŢA NIVELUL LOCUL NATURA LUCRĂRILOR

UTILIZATOR 1 Pistă Revizie înainte şi după zbor, deservire ("la faţa locului")

Orice lucrări de întreţinere in situ :

UTILIZATOR 2 Hangar
revizii periodice, demontări, montări, reglaje, încercări.
Ateliere
UTILIZATOR 3 speciali- Reparaţii, recondiţionări, stocări
zate
FABRICANT Uzină
sau sau
4 Revizie generală, recondiţionări şi reparaţii importante.
REPARATOR Ateliere
AUTORIZAT autorizate

B. DEFINIŢII REFERITOARE LA ANSAMBLURILE ŞI ECHIPAMENTELE "CU LIMITĂ DE TIMP"

Un ansamblu sau un echipament este numit “componentă cu limită de timp” atunci când limita sa de serviciu în
timp este independentă de cea a suportului (ex. : CTP).
Aceste ansambluri şi echipamente, cât şi cele al căror timp limită depinde de limita de timp a suportului, sunt
supuse verificărilor în cursul reviziilor periodice ale aeronavei. În plus, ele sunt supuse, la împlinirea unui termen
limită în “ore de funcţionare”, la :
− încercări sau verificări în atelier,
− revizii generale.

Definiţii :
− PERIODICITATEA REVIZIILOR : numărul de ore de funcţionare pe care le efectuează o componentă
între două inspecţii (revizii) consecutive.

− TIMPUL LIMITĂ ÎNTRE REVIZII (TLR) : numărul de ore de funcţionare între două revizii majore.

− TIMPUL LIMITĂ DE VIAŢĂ (TLV) : numărul de ore de funcţionare după care un echipamentul sau o
piesă trebuie retras(ă) din serviciu.

− ÎNTREŢINERE “DUPĂ STARE” : Metodă de întreţinere care suprimă noţiunea de întreţinere programată.
Echipamentul nu mai este supus unor revizii periodice sistematice, ci doar cu ocazia constatării unei
funcţionări defectuoase sau a unei scăderi a performanţelor.

− REVIZIE CONTINUĂ : (Revizie fără întreruperea potenţialului - abrv. fr. VNIP). Acestea sunt verificări
sau recondiţionări care, deşi importante, nu afectează periodicitatea reviziei.

1.5
Pag. 0
 IAR SA

2. PROGRAMUL DE ÎNTREŢINERE A ELICOPTERELOR PUMA SOCAT

Sunt prezentate mai jos, cu titlu informativ :

− succesiunea inspecţiilor zilnice înainte şi după zbor
− ciclul reviziilor periodice
− un extras din tabelele de revizii periodice, din Manualul de Întreţinere.

A. SUCCESIUNEA INSPECŢIILOR ZILNICE ÎNAINTE ŞI DUPĂ ZBOR

4
10 3 1 9 5 6
2

NOTĂ – Zonele haşurate reprezintă trepte şi platforme de acces la posturile de control

Figura 1

Figura de mai sus prezintă ordinea în care sunt efectuate inspecţiile zilnice şi defineşte posturile de control care
sunt menţionate şi în cărţile de lucru din Manualul de Întreţinere.

− Postul 1 : CTP – Rotorul principal

− Postul 2 : GTM stânga
− Postul 3 : Prizele de aer
− Postul 4 : GTM dreapta
− Postul 5 : Arbore transmisie spate
− Postul 6 : Ansamblul mecanic spate - Rotorul anticuplu
− Postul 7 : Exteriorul aeronavei - partea stângă
− Postul 8 : Exteriorul aeronavei - partea dreaptă
− Postul 9 : Cabina (compartimentul cargo)
− Postul 10 : Postul de pilotaj

1.5
Pag. 1
 IAR SA

B. CICLUL REVIZIILOR PERIODICE (extras din Programul Recomandat de Întreţinere)

Ciclul de întreţinere al elicopterului PUMA SOCAT este de 4800 de ore.

Periodicitatea de bază este fixată la 400 de ore.
Tabelul de mai jos permite determinarea reviziei de efectuat în orice moment al ciclului de întreţinere.

CALENDARISTIC”

TOLERANŢE
LIMITĂ ”TIMP
TIPUL
LIMITĂ “TIMP DE FUNCŢIONARE”, ÎN ORE
REVIZIEI

15 +1
1200

1600

2000

2400

2800

3200

3600

4000

4400
400

800

P2 +20 h
luni lună

120 +3

4800
P4 +30 h
luni luni

C. TABELUL REVIZIILOR PERIODICE (extras din Programul Recomandat de Întreţinere)

W! F! ! ! ! !
B! G!
M! G! DUF! EFOVNJSFB!PQFSB~JJMPS! D/M/!!0!!X/D/! QFSJPEJDJU}~J!!0!!JOUFSWBMT!
B! F! 00!
C! D! tbv!!0!!ps!
J! U! RUZ! EFTDSJQUJPO!PG!PQFSBUJPOT! ! DFMVM}!&!TJTUFNF! FDIJQU/!
M! J!
J! W/! EFD/!!0!!FR/Q/! BJSGSBNF!&!TZTUFNT! FRVJQU/!
U/!

! ! USBOTNJTJF!SPUPS!QSJODJQBM! ! ! !
NBJO!SPUPS!USBOTNJTTJPO!TZTUFN!
! ! − Wfsjgjdbsfb!djsdvjuvmvj!gsâofj!spups!\j!b!bot/!gsâo]! 76/46/714! ! ! Q5! !
spups!
Difdl!spups!csblf!tztufn!boe!spups!csblf!voju!
!
! ! − Sfhmbsfb!\j!_odfsdbsfb!dpnfo{jj!gsâo]!spups! 76/46/612! ! ! Q5! !
Bekvtu!boe!uftu!csblf!dpouspm!
!
! ! − Dvs]^bsfb!dpoevdufj!ef!bfs!b!sbejbupsvmvj!ef!vmfj! 76/44/812! ! Q3!!)2*! Q5!! !
Dmfbo!pjm!dppmfs!bjs!evdu!
!
! ! − Dvs]^bsfb!wfoujmbupsvmvj!hsvqvmvj!ef!s]djsf!vmfj! 76/44/813! ! Q3! !
DUQ! ! !
Dmfbo!uif!gbo!pg!uif!NHC!pjm!dppmfs!voju! ! !
!
! 2! − Wfsjgjdbsfb!ubs]sjj!dpoubdupsvmvj!nbopnfusjd!ef! 76/11/712! ! 2311!i!
qsftjvof!vmfj!!D/U/Q/!
Difdl!dbmjcsbujpo!pg!nbjo!hfbs!cpy!pjm!qsfttvsf!
txjudi!
KBFHFS!
! 2! − Wfsjgjdbsfb!ubs]sjj!dpoubdupsvmvj!nbopnfusjd! 76/11/712! ! 2311!i!
gsâo]!spups!
Difdl!dbmjcsbujpo!pg!spups!csblf!qsfttvsf.txjudi!
KBFHFS!
! 2! − Wfsjgjdbsfb!dbsbdufsjtujdjmps!\j!fubmpo]sjj! 42/2:/21! ! 3511!i!
joejdbupsvmvj!ef!ufnqfsbuvs]!vmfj!D/U/Q/!
N/H/C/!pjm!ufnqfsbuvsf!joejdbups!dbmjcsbujpo!
difdl!
KBFHFS!
! 3! − Wfsjgjdbsfb!fubmpo]sjj!joejdbupbsfmps!ubipnfusjdf! 42/22/15! ! 3511!i!
spups!
Dbmjcsbujpo!difdl!pg!uif!spups!S/Q/N/!joejdbupst!
KBFHFS!
!
i!>!psf!.!ipvst! m!.!n!>!mvoj!.!npouit! b!.!z!>!boj!.!zfbst! v!>!voju]^j!qbsujdvmbsf!.!qbsujdvmbs!vojut!

1.5
Pag. 2
 IAR SA

1. 6 SISTEMUL SOCAT
1.6.1 GENERALITĂŢI
Sistemul SOCAT este un sistem integrat care încorporează Sistemele de Avionică şi de Armament de pe elicopterul
IAR 330 PUMA SOCAT.
Elementul central al sistemulu SOCAT este calculatorul (HMRC - Helicopter Multi-Role Computer) care integrează
din punct de vedere funcţional cele două sisteme (de Armament şi de Avionică).
Componentele sistemului SOCAT sunt de două tipuri:
− Externe (EOP, tun turelat, ferme de armament, dispersoare Chaff-Flare, senzori de aer şi de direcţie)
− Interne (manşe de pas ciclic şi general (HOCAS), panouri de control, display-uri, MSD, EGI, VCR).

NOTĂ: - Prezentul capitol constituie o prezentare sumară a sistemului SOCAT. Pentru detalii este necesară
consultarea documentaţiei furnizorului de echipamente SOCAT.
- De asemenea, prezentul Manual de Instruire nu-şi propune detalierea sistemului SOCAT în capitolele
care urmează ci numai evidenţierea, pe lângă elementele de bază, a modificărilor la nivel de celulă şi
echipamente standard la care IAR-SA a avut o contribuţie majoră.

1.6.2 COMPONENTELE SISTEMULUI SOCAT

Componentele sistemului de avionică au rolul de a afişa informaţii şi mesaje şi de a prelua şi executa comenzi de la
membrii echipajului prin unităţile de interfaţă om - maşină (MMI - Man-Machine-Interface).

A. COMPONENTE PRINCIPALE MMI

− CIU (Cockpit Integrated Unit) - pe pupitrul superior , câte unul pentru pilot şi copilot. Sunt legate la
HMRC prin magistrala de avionică 1553B.
CIU copilot (trăgător) încorporează în plus sistemele DTU (Data Transfer Unit), VRTX (Video Receive-
Transmit) şi un locaş pentru DTC (Data Transfer Cartridge) (nefolosit pe CIU pilot).
− MFD (Multi Function Display) - pe planşa de bord, câte unul pentru pilot şi copilot. Sunt legate la HMRC
printr-o legătură serială RS-422 şi o legătură video RS-170.
− MFCD (Multi Function Color Display) - pe planşa de bord, zona centrală. Este legat la HMRC printr-o
legătură serială RS-422 şi o legătură video RS-170.

B. COMPONENTE SECUNDARE MMI

− HOCAS (Hands On Collective And Stick) - manşele de pas ciclic şi de pas general, echipate cu diverse
comutatoare care permit echipajului să activeze sau să dezactiveze funcţiile sistemului. Sunt legate la
HMRC prin canale de semnal analogic şi de semnal discret.
− PD (Pointing Device) - pe pupitru. Interacţionează cu MFD-urile prin intermediul unui mini-joistick şi a
butoanelor. Este legat la HMRC prin canale de semnal analogic şi de semnal discret.
− LHG (Left Hand Grip) şi RHG (Right Hand Grip) - manşe de misiune situate la stânga şi la dreapta
trăgătorului. Includ controale destinate activării diverselor funcţii ale Sistemului de Avionică sau de
Armament. Sunt legate la HMRC prin canale de semnal analogic şi de semnal discret.
− HMD (Head Mounted Display) - câte unul pentru pilot şi copilot. Fiecare HMD cuprinde o cască echipată
cu sistem de ochire, display şi MTU (Magnetic Tracker Unit). În plus, două BRU-uri (Boresight Reticle
Unit) sunt instalate în partea de sus a postului de pilotaj; ele servesc drept interfaţă între HMD şi Sistemul
de Avionică.

C. PANOURI DE CONTROL
− AAP (Avionics Activation Panel) - are rolul de a activa sau dezactiva componentele majore ale sistemului
SOCAT. Este legat la HMRC prin semnale discrete.
− ACP (Armament Control Panel) - are rolul de a controla componentele sistemului de armament şi largarea
sarcinilor externe. Este legat la HMRC prin semnale discrete.
− R&LWR ( Radar and Laser Warning Receiver) - controlează sistemul R&LWR.
− CH/FL (Chaff and Flare) - controlează sistemul CH/FL.
− IFF (Identification Friend or Foe) - controlează sistemul IFF.
− Două panouri de control radio ACR-430 (numai pentru operaţii tip backup). Pentru funcţionare normală,
acestea operează în conjuncţie cu HOCAS şi CIU. Sunt legate la HMRC printr-o legătură serială RS-422.

1.6
Pag. 1
 IAR SA
Figura 1
Pag. 2

Arhitectura sistemului SOCAT

1.6
 IAR SA

D. SISTEMUL DE AVIONICĂ
− HMRC (Helicopter Multi-Role Computer) - procesează datele provenind de la diferiţi senzori şi
componente şi asigură toate funcţiunile de bază ale sistemului. Este situat în pupitrul radio, partea din faţă.
− EGI (Embeded GPS-INS) - este o cutie electronică în care sunt încorporate cele două sisteme de navigaţie:
GPS (Global Positioning System) şi INS (Inertial Navigation System). Interacţionează cu HMRC prin
magistrala de avionică 1553B. Antena GPS este instalată pe grinda de coadă.
− MSD (Mass Storage Device) - este o cutie electronică în care se stochează date şi informaţii stabilite în
staţiile de la sol. Interacţionează cu HMRC printr-o legătură SCSI.
− VCR (Video Cassete Recorder) - prezintă un locaş prin care echipajul sau personalul de întreţinere
inserează sau ejectează caseta video. Interacţionează cu HMRC printr-o legătură discretă video RS-170.
− HIADC (High Integration Air Data Computer) - primeşte semnale de natură pneumatică şi electrică şi le
converteşte în semnale digitale care constituie date de intrare în HMRC. Transmisia datelor se face prin
magistrala de avionică 1553B.
− Emiţătoare-Receptoare radio ACR-430 1&2 - sunt controlate de la cele două panouri de comandă situate
pe pupitrul radio inferior. Sunt echipate cu conectoare pentru cablurile coaxiale ale antenelor şi pentru
legăturile seriale RS-422 la HMRC.
− Analizor R&LWR - instalat în partea superioară a compartimentului cargo, include circuite electronice şi
conectoare de legătură cu cele patru antene de detectare a semnalelor radar, cu cei patru senzori de
detectare laser , cu antena CD şi cu panoul de comandă.
− Transponder IFF - include circuite electronice şi conectori de legătură cu antenele şi cu panoul de
comandă.

E. SISTEMUL DE ARMAMENT
− EOP (Electro-Optical Pod) - instalat în botul elicopterului, include senzori de zi şi de noapte, LRF (Laser
Range Finder) şi diferite module şi componente care controlează poziţia şi senzorii optici. Interacţionează
cu HMRC prin magistrala de armament 1553B.
− Rachete AT (Anti-Tank).
− Rachete nedirijate (PRND).
− Tun Turelat - este legat de HMRC prin intermediul sistemului de putere al tunului (PAC - Gun System
Power Unit) şi sistemului de procesare (CAC - Gun System Procassing Unit) prin magistrala de armament
1553B.
− ARU (Armament Relay Unit) - asigură semnale de comandă şi control între lansatoare şi ACP. Include
circuite şi conectoare necesare pentru a converti semnalele ACP în semnale discrete.
− Dispersoare Chaff/Flare - în număr de două, completează Sistemul de Armament. Sunt situate în partea
stângă a fuselajului intermediar şi sunt dotate cu locaşuri pentru cartuşe Chaff/Flare şi circuite de
declanşare a tragerii.

1.6
Pag.3
 IAR SA

1.7 ABREVIERI

AADS Airspeed And Direction Sensor

AAP Avionics Activation Panel
ACP Armament Control Panel
ADF Automatic Direction Finder
ANT Antena
ARU Armament Relay Unit
AT Anti-Tank
BIT Built In Test
BRP Butuc Rotor Principal
BRS Butuc Rotor Spate
BRU Boresight Tracker Unit
C&F Chaff/Flare
C.A. Curent Alternativ
C.C. Curent Continuu
CAC Turreted Gun Interface
CAS Viteză corectată
CES Cu efect de sol
CIU Cockpit Integrated Unit
CLU Launcher Main Structure
CTI Cutie de Transmisie Intermediară
CTP Cutie de Transmisie Principală
CTS Cutie de Transmisie Spate
DSSTL Detector Semiautomat de Substanţe Toxice de Luptă
Dθ Pas general indicat
EGI Embedded GPS INS
EO Electro-Optic
EOP Electro-Optical Pod
FES Fără efect de sol
GPS Global Positioning System
GTM Grup Turbomotor
HADS Helicopter Air Data System
HIADC Helicopter Integration Air Data Computer
HIADS High Integration Air Data System
HMD Head Mounted Display
HMRC Helicopter Multi Role Computer
HMS Head Mounted System
HOCAS Hands On Control And Stick
I.P. Înaltă Presiune
IAS Indicated Air Speed
ICS Intercommunication System
IFF Identification of Friend and Foe
IFR Instruments Flight Rules
IPDV1 Înregistrator Protejat
IS Înregistrator Secundar
J.P. Joasă Presiune
LED Light emitting diode
LHG Left Hand Grip
LRF Laser Range Finder
LRU Line Replaceable
MAM Modul Achiziţii Multiple

1.7
Pag.0
 IAR SA

MBR Maintenance Brake Release

MFCD Multi Function Color Display
MFD Multi Function Display
MFL Maintenance Fault List
MIDASH Modular Integrated Display & Sight Helmet
MPWS Mission Planing Work Station
MSD Mass Storage Device
MTU Magnetic Tracker Unit
MUX/BUS Magistrală de Multiplexare
Ng Regimul generator al turbomotorului
NVG Night Vision Goggles
NVIS Instalaţie de Semnalizare compatibilă NVG
OFC Observation &Fire Control
OCJ Observation and Missile Control Joystick
OS Observation System
OS LOS Observation System Line Of Sight
P.A Pilot Automat
P.M. Pas Mare
P.m. Pas mic
PAC Gun System Power Unit
PCMCIA Personal Computer Memory Card International Association
PD Pointing Device
PFL Pilot Fault List
PHIR Phare Infra-Red
PRN Proiectile Reactive Nedirijate
PRND Proiectile Reactive Nedirijate
RBCA Roentgenometru de Bord pentru Cercetare Aeriană
RHG Right Hand Grip
R&LWR Radar and Laser Warning
SAIMS Sistem de Achiziţie şi Înregistrare date de zbor şi voce cu Memorii Statice
SST Syistem Status
TR Transformator – Redresor
TDV Traductor Digital de Vibraţii
T4 Temperatura ajutajului de evacuare
VNE Viteză maximă admisă
V/UHF Very/Ultra High Frequency
VCR Video Casette Recorder
WAS Weapon Activation Switch
WCS Weapon Carry System
WOW Weight On Wheels

1.7
Pag.1
 IAR-SA

CAPITOLUL 2
STRUCTURĂ

CUPRINS

2.1. STRUCTURĂ PRINCIPALĂ

2.1.1. Generalităţi
2.1.2. Ansamblu structură faţă
2.1.3. Ansamblu structură spate
2.2. STRUCTURI SECUNDARE
2.2.1. Generalităţi
2.2.2. Planşeu post pilot şi pupitru radio
2.2.3. Planşeu cabină
2.2.4. Planşeu mecanic - panouri şi suporturi pe planşeul mecanic
2.2.5. Dulap electric
2.3. CARENAJE ŞI CAPOTE
2.3.1. Generalităţi
2.3.2. Carenaje şi capote pe structura superioară
2.3.3. Carenaje pe structura spate
2.3.4. Carenaje pe structura inferioară

2.4. AMENAJĂRI STRUCTURĂ

2.4.1. Trepte
2.4.2. Amenajări diverse
2.5. AMENAJĂRI POST PILOT
2.5.1. Generalităţi
2.5.2. Planşă de bord
2.5.3. Scaune pilot şi copilot
2.5.4. Scaun pentru al treilea membru al echipajului
2.6. AMENAJĂRI CABINĂ
2.6.1. Generalităţi
2.6.2. Depozitare lot de bord
2.6.3. Depozitare scări de acces
2. ANEXĂ Parcare – Remorcare – Deznămolire
Ridicare cu macara – Ridicare pe cricuri – Nivelare
Puncte de referinţă pe structură - Cântărire

2
Pag.1
 IAR-SA

2.1. STRUCTURĂ PRINCIPALĂ

2.1.1. GENERALITĂŢI

Structura principală este alcătuită din:

− Ansamblul structură faţă

− Ansamblul structură spate

Ansamblul structură faţă cuprinde:

− Structura inferioară (7)

− Structura superioară (2)
− Structura intermediară (3)
− Veriera (1)
− Chesonul (8) (nituit pe structura inferioară - vezi cap. 21.19)

Ansamblul structură spate cuprinde:

− Structura spate orizontală (4)

− Structura spate oblică (5)
− Ampenajul (6)

Figura 1

Structură principală

2.1
Pag.0
 IAR-SA

1. IDENTIFICARE CADRE STRUCTURĂ

Figura 2

Numărul care identifică un cadru indică, în mm, distanţa acestui cadru faţă de referinţa de origine.

2. DIMENSIUNI CABINĂ

Suprafaţă utilă 7,80 m2

Volum util 11,40 m3

Figura 3
Dimensiuni cabină

2.1
Pag.1
 IAR-SA

2.1.2. ANSAMBLU STRUCTURĂ FAŢĂ

1 - Verieră
2 - Structură superioară
3 - Structură intermediară
4 - Structură inferioară
5 - Cheson

Figura 4
Structură faţă

1. STRUCTURĂ INFERIOARĂ

Structura inferioară cuprinde trei tronsoane principale reunite prin benzi cu degete, la nivelul cadrelor 3855 şi
5295.
Tronsoanele centrale şi spate servesc drept postamente pentru rezervoarele de combustibil; ansamblul este închis
la partea sa superioară de planşeele postului de pilotaj şi al cabinei.
Unele dintre cadre susţin următoarele elemente de montaj sau accesorii:

- Cadrul 2055 : trenul faţă

- Cadrul 2480 : ferurile de ancorare faţă
- Cadrul 3245 : ferurile de ridicare faţă şi de
escamotare a trenului faţă
- Cadrul 5905 : trenul principal
- Cadrul 6815 : ferură de ridicare spate

Figura 5
Structură inferioară

2.1
Pag.2
 IAR-SA

2. STRUCTURĂ SUPERIOARĂ
Structura superioară cuprinde trei elemente principale reunite de benzi cu degete, la nivelul cadrelor 3855 şi 5295.
Tablele de înveliş sunt nituite pe această osatură şi constituie profilul exterior al structurii.
− Învelişurile laterale sunt din tablă de aliaj uşor.
− Învelişul superior sau planşeul mecanic este din tablă de titan.
Pe flancuri, structura superioară este echipată pentru montarea uşilor laterale de acces în cabină şi a hublourilor.

Figura 6
Structura superioară

3. STRUCTURĂ INTERMEDIARĂ
Structura intermediară se compune din două semicochilii nituite între ele la partea superioară şi închise la partea
inferioară printr-o trapă.
Un semicadru (cadrul 9000 faţă) asigură joncţiunea cu structura spate. Acest cadru este proiectat special pentru a
permite demontarea-montarea rapidă a structurii spate.

Figura 7
Structură intermediară

2.1
Pag.3
 IAR-SA

4. VERIERĂ
Ansamblul verieră cuprinde :

A. STRUCTURĂ VERIERĂ
O armătură sudată susţine următoarele geamuri :

− un parbriz central (9)

− două parbrize frontale (3)
− un geam frontal superior (8)
− două geamuri superioare stânga şi dreapta (2)

B. CASCHETĂ (1)
Cascheta constituie structura superioară a postului de pilotaj.

C. PANOU FAŢĂ (7)

Panou de acces la compartimentul radio.

D. GEAMURI SUB PLANŞEUL PILOTULUI (4 şi 6)

Aceste geamuri sporesc vizibilitatea. Două mici panouri amovibile (5) uşurează accesul la comenzile de sub
planşeu.

Figura 8
Veriera

1 - Caschetă
2 - Geam superior stânga
3 - Parbriz frontal
4 - Geam stânga sub planşeu
5 - Panouri amovibile
6 - Geam dreapta sub planşeu
7 - Panou faţă
8 - Geam frontal superior
9 - Parbriz central

2.1
Pag.4
 IAR-SA

2.1.3. ANSAMBLU STRUCTURĂ SPATE

1 - Structură orizontală
2 - Structura oblică (pilon)
3 - Ampenaj

Figura 9

1. STRUCTURĂ ORIZONTALĂ
Structura orizontală prelungeşte profilul exterior al structurii faţă, referinţa sa superioară rămânând în planul
planşeului mecanic.
Semicadrul 9000 spate este echipat cu ştifturi de centrare (1) care permit o asamblare rapidă cu semicadrul 9000
faţă al structurii intermediare.

2. STRUCTURĂ OBLICĂ (PILON)

Structura oblică este constituită din două lonjeroane longitudinale (lonjeronul superior şi lonjeronul spate) şi din
nervuri transversale. Învelişul este din tablă de aliaj uşor.

Joncţiunea structurilor orizontală şi oblică este realizată printr-o bandă cu degete nituită la nivelul cadrului oblic.

1 - Ştift de centrare
2 - Bulon de asamblare «structură spate-
structură intermediară»
3 - Cadru 9000 – «Structură intermediară»
4 - Cadru 9000 – «Structură spate»

Figura 10
Structură spate

2.1
Pag.5
 IAR-SA

3. AMPENAJ
Ampenajul este fixat de partea superioară stânga a pilonului pe latura opusă rotorului anticuplu. El asigură
stabilitatea aparatului. Ampenajul are formă trapezoidală şi este fixat pe aparat în două puncte.

Calajul ampenajului (incidenţa planului fix faţă de planşeul cabinei) este cuprins între –1015’ şi –20.
Acest calaj este reglat în uzină şi nu trebuie modificat.

Figura 11

Figura 12
Ampenaj

1 - Nervură de amplantură 9 - Nervură de extremitate

2 - Bucşă din stratificat 10 - Înveliş bord de atac
3 - Flanşă de fixare a lonjeronului 11 - Nervuri
4 - Uşă de acces (fixare lonjeron) 12 - Şuruburi de fixare a lonjeronului pe flanşa (3)
5 - Guseu de întărire 13 - Lonjeron faţă
6 - Nervură 14 - Ferură de fixare a planului fix
7 - Lonjeron principal 15 - Flanşă de asamblare a lonjeronului
8 - Înveliş 16 - Tub lonjeron

2.1
Pag.6
 IAR-SA

Figura 13
Montare ampenaj

1 - Structură spate oblică (pilon)

2 - Ampenaj
3 - Şuruburi, rondele şi piuliţe de fixare a verigii (6) (strângere specială)
4 - Ferură bucşată pe planul fix
5 - Cală lamelară
6 - Verigă bucşată
7 - Ferură de prindere pe structura spate
8 - Flanşă pe stabilizator
9 - Inele stratificate
10 - Tub lonjeron
11 - Flanşă fixată pe structura spate
12 - Şurub de fixare a tubului lonjeron
13 - Buşon
2.1
Pag.7
 IAR-SA

2.2. STRUCTURI SECUNDARE

2.2.1. GENERALITĂŢI
Structurile secundare cuprind :

− planşeu post de pilotaj (5) şi pupitru radio (6)

− planşeu cabină (3)
− planşeu mecanic (2) şi pereţi despărţitori pe planşeul mecanic (1)
− dulap electric (4)

Figura 1
Structuri secundare

2.2
Pag.0
 IAR-SA

2.2.2. PLANŞEU POST PILOT ŞI PUPITRU RADIO

Ansamblul planşeu post de pilotaj se compune din:

− o structură suport (1)

− o tablă de înveliş (2) echipată cu şine pentru scaunele pilot şi copilot (3) şi cu plăci de uzură rezemătoare de
picior pilot şi copilot (4)
− pupitrul radio (5) care susţine planşa de bord.

1 - Structură suport
4 2 - Înveliş planşeu
5 3 - Şine pentru scaunele pilot şi
copilot
1 4 - Plăci de uzură
5 - Pupitru radio
Figura 2 6 - Pupitru superior
Planşeu post de pilotaj şi pupitru radio 7 - Pupitru inferior
8 - Tablă de închidere superioară
9 - Ans. panou lateral
8 10 - Ans. structură (panou)
15 11 - Receptacol
9 12 - Nervură
6 13 - Panou
14 - Nervură
12 15 - Ferură superioară
16 - Ferură
17 - Cornier lateral
11

16

13
17 14
10

Figura 3
Pupitru radio

2.2
Pag.1
 IAR-SA

2.2.3. PLANŞEU CABINĂ

1. GENERALITĂŢI

Planşeul cabinei este alcătuit din panourile (1) fixate cu şuruburi pe structura inferioară şi dintr-o trapă (2)
constituită din patru panouri care dă acces la pompa de transfer.

Figura 4
Planşeu cabină

CAPACITATEA DE ÎNCĂRCARE A PLANŞEULUI

− 800 kg/m2 - sarcină repartizată uniform

− 6 kg/cm2 - sarcină maximă punctuală

Fiecare dintre elementele planşeului este constituit dintr-un panou din “NIDA” acoperit cu plăci din tablă de aliaj
uşor. Aceste plăci sunt protejate cu un strat de vopsea. Zonele de fixare a diferitelor elemente pe structură, precum
şi marginile panourilor sunt rigidizate cu «MICRO-BALLON» (1).

1 - Umplutură «MICRO-BALLON» Figura 5

2 - Bandă de etanşare “FAIRPRENE” Panou de planşeu
3 - Şuruburi de fixare a panourilor

2.2
Pag.2
 IAR-SA

2. ECHIPAMENTE PANOURI PLANŞEU

Panourile planşeu sunt prevăzute cu echipamente necesare diferitelor misiuni pe care le poate îndeplini aparatul.

◓ - Inele de arimare ɸ - Inele de prindere pentru tărgi

● - Puncte de fixare pentru rezervoare de convoiaj ⊕ - Puncte de fixare pentru macara - consolă
Ο - Puncte de fixare pentru scaune (transport trupe)

Figura 6

PANOURI DE ACCES ÎN PLANŞEU

1 - La transmisiile inferioare ale comenzilor de 6 - La rezervorul de combustibil longitudinal

zbor stânga
2 - La rezervorul de combustibil transversal faţă 7 - La rezervorul de combustibil transversal spate
3 - La rezervorul de combustibil longitudinal 8 - La al 5-lea rezervor (combustibil)
dreapta
4 - La pompa de transfer
5 - Pasaj pentru cargo-sling

1 - Inel
2 - Verigă

Rezistenţa la rupere a inelelor de arimare în funcţie de unghiul de tracţiune

Figura 7

2.2
Pag.3
 IAR-SA

2.2.4. PLANŞEU MECANIC - PANOURI ŞI SUPORTURI PE PLANŞEUL MECANIC

1. GENERALITĂŢI

Planşeul mecanic este construit din tablă de titan; el susţine, în principal, GTM-urile şi cutia de transmisie
principală.

1 - Feruri de fixare motor

2 - Ferură de fixare bară de suspensie faţă
3 - Pereţi parafoc
4 - Şină capotă culisantă
5 - Suport grup de răcire axial
6 - Ferură de fixare a scării de acces
7 - Ferură de fixare bară de suspensie stânga
8 - Platină suplă
9 - Ferură de capotă GTM
10 - Plăci de ghidare GTM
11 - Ferură de capotă
12 - Placă de ghidare GTM
13 - Suporturi paliere transmisie spate
14 - Suport extinctor
15 - Suporturi rezervoare hidraulice
16 - Suport palier ventilator grup de răcire

Figura 8
Planşeu mecanic

2.2
Pag.4
 IAR-SA

2. DRENARE PLANŞEU MECANIC

Sistemul de drenare cuprinde :
− circuitele de drenare GTM la care ajung drenajele GTM
− circuitele de drenare a planşeului mecanic.
Sistemul cuprinde 14 orificii de scurgere conectate la conducte rigide terminate cu guri de evacuare la partea
inferioară a flancurilor fuzelajului.

1 - Drenaje planşeu mecanic

2 - Drenaje accesorii
3 - Drenaje carter turbină
4 - Drenaje ajutaj
5 - Gură de evacuare
6 - Jgheab de colectare
Figura 9 7 - Inel de siguranţă
Drenare planşeu mecanic 8 - Grilaj

3. PEREŢI PARAFOC

Pereţii parafoc sunt demontabili pentru

a facilita îmbarcarea elicopterului la
bordul avioanelor cargo.

1 - Zăvorâre capotă priză de aer

2 - Perete axial
3 - Uşi de vizitare
4 - Benzi de etanşare
5 - Bielete (pentru menţinere GTM
decuplat)
6 - Pasaj bară de suspensie
7 - Perete oblic
8 - Pasaj arbore de transmisie
9 - Borduri de azbest
10 - Perete fix
11 - Zona de demarcaţie a pereţilor

Figura 10
Pereţi parafoc

2.2
Pag.5
 IAR-SA

2.2.5. DULAP ELECTRIC

Dulapul electric este situat în stânga, în spatele peretelui despărţitor al postului de pilotaj.

Uşile de acces, trei din ţesătură «Tissmetal» şi stratificat (1) şi patru din stratificat (4) sunt asamblate pe structură cu
butoni «Camloc».

Peretele exterior din dreapta este amenajat pentru montarea panourilor disjunctoare 2α (2) şi 3α (3) şi a scaunului
celui de-al 3-lea membru al echipajului.

Figura 11
Dulap electric

2.2
Pag.6
 IAR-SA

2.3. CARENAJE ŞI CAPOTE

2.3.1. GENERALITĂŢI
Ansamblul carenajelor şi capotelor cuprinde:

- capotă fixă faţă (1)

- capotă mobilă prize de aer (2)
- capote rabatabile GTM (3) PE STRUCTURA SUPERIOARĂ
- capotă culisantă (4)
- capotă fixă spate (5)
- carenaj faţă transmisie orizontală (6)
- carenaj central transmisie orizontală (7) PE STRUCTURA SPATE
- carenaj spate transmisie orizontală (8) ORIZONTALĂ
- carenaj CTI (10)
- carenaj transmisie oblică (9)
- carenaj CTS (11) PE STRUCTURA SPATE
- carenaj între lonjeroane (12) OBLICĂ (PILON)
- carenaj bord de fugă (13)
- carenaje aterizoare principale (14)
PE STRUCTURA INFERIOARĂ
- carenaje conducte hidraulice (15)

NOTĂ : Uşile de vizitare sunt descrise la capitolul 3.

Figura 1
Carenaje şi capote

2.3
Pag.1
 IAR-SA

2.3.2. CARENAJE ŞI CAPOTE PE STRUCTURA SUPERIOARĂ

1. CAPOTĂ FIXĂ FAŢĂ (Figura 2)

Este fabricată din ţesătură stratificată cu densitate mică, formată pe cadre, şi din întărituri de bordură umplute cu
spumă sintetică.

2. CAPOTĂ MOBILĂ PRIZE DE AER (Figura 3)

Este un panou cu pereţi dubli, rigidizat şi format. Atât peretele exterior cât şi cel interior sunt din aliaj uşor, dar
peretele interior este căptuşit cu un înveliş calorifug din lână de sticlă acoperită cu o ţesătură stratificată.

La partea cea mai de jos a fiecărui perete se află un buşon de golire care serveşte la evacuarea apei provenite din
condensare.

Figura 2 Figura 3
Capotă fixă faţă Capotă mobilă prize de aer

1 - Grilă aerisire radiator de ulei GTM dreapta 1 - Prize de aer

2 - Admisie aer rece pentru circuitul de 2 - Feruri de articulaţie a
climatizare-încălzire capotei
3 - Grilă aerisire radiator de ulei GTM stânga

3. CAPOTELE COMPARTIMENTELOR GTM (Figura 4)

Ansamblul capote compartimente GTM este constituit din două capote articulate, din aliaj uşor, dispuse simetric
de fiecare parte a planşeului mecanic.
Fiecare dintre aceste capote se compune din două panouri, inferior (11) şi superior (7), articulate cu şarniere (10)
Când sunt deschise, capotele GTM constituie două platforme de lucru.

ATENŢIE 1) SARCINA LIMITĂ PENTRU O CAPOTĂ PLATFORMĂ ESTE DE 400 kg.

2) CAPOTELE NU VOR FI DESCHISE DACĂ VITEZA VÂNTULUI DEPĂŞEŞTE 40 KT.

2.3
Pag.2
 IAR-SA

1- Pasaj pentru ajutaj 8- Aeratoare

2- Ştift de centrare 9- Deschizătură pentru indicator de nivel ulei GTM
3- Aeratoare 10- Şarnieră
4- Capotă de protecţie platou ciclic 11- Panou inferior
5- Mecanism de închidere 12- Bieletă de menţinere a capotei în poziţie «deschisă»
6- Zăvor «capotă deschisă» 13- Şarnieră
7- Panou superior 14- Platformă de lucru

Figura 4
Capotă compartiment GTM

2.3
Pag.3
 IAR-SA

MECANISM DE ÎNCHIDERE CAPOTE GTM

1. Bielete reglabile
2. Mâner de comandă
3. Cârlig de zăvorâre
4. Cârlig de zăvorâre
5. Zăvor

Figura 5
Mecanism de închidere capote GTM

2.3
Pag.4
 IAR-SA

Capota stânga este echipată cu un detector de zăvorâre care aprinde lampa de semnalizare «COWL» de pe tabloul de
alarmă 107α atunci când cârligul de zăvorâre a capotei culisante nu este închis bine.

Funcţionare:

Circuitul este alimentat de la bara principală.

Cu capotele închise şi cârligul zăvorât, releul 35M4 este alimentat şi pus la masă prin detectorul de zăvorâre a capotei.

În momentul în care cârligul se deschide, punerea la masă nu mai are loc şi releul 35M4 nu mai este alimentat. Lampa
de semnalizare «COWL» se aprinde.

107 α
PP7 11 α
COWL U OM4 1A

9N
11 J1
35M4
1
A
Y
2

3
B
4

Z
k
X
m

18 α

200M

2
1
3
7N
3 V
1 C
2 D
5 3 g
5 4
4
6 6

CAPOT|
CULISANT|

2.3
Pag.5
 IAR-SA

4. CAPOTĂ CULISANTĂ
Capota culisantă este un carenaj aerodinamic care protejează partea din spate a CTP şi ventilatorul.

Ea se compune din:
− o structură din fibră de sticlă
− un sistem de zăvorâre «capotă închisă»
− un sistem de deschidere.

1 - Inserţie pentru ştift de centrare PUNCTE DE REGLAJ

2 - Capotă culisantă * - Cală lamelară
3 - Soclu pentru antenă radio A - Centrare faţă capotă
4 - Lampă zbor în formaţie B - Centrare spate capotă
5 - Patină culisantă în capota fixă spate C - Reglaj cârlige de zăvorâre
6 - Deschidere pentru indicator de nivel D - Reglaj ferură de zăvorâre de siguranţă
rezervor hidraulic stânga E - Centrare laterală capotă
7 - Ferură de centrare F - Reglaj joc între patină şi şină
8 - Patină
9 - Şină

Figura 6 – Capotă culisantă

2.3
Pag.6
 IAR-SA

5. CAPOTĂ FIXĂ SPATE

Capota fixă spate, din aliaj uşor, este fixată pe structură cu butoni «CAMLOC». În partea superioară este echipată
cu o glisieră care asigură ghidarea capotei culisante.

1 - Glisieră pentru capota culisantă

2 - Placă opritoare
Baretă de fixare pentru tresă de Figura 7
3- Capotă fixă spate
metalizare deconectabilă
Plăcuţă de contact pentru
4 -
oprirea capotei culisante
5 - Butoni CAMLOC de fixare

2.3
Pag.7
 IAR-SA

2.3.3. CARENAJE PE STRUCTURA SPATE

1.2.3- Carenaje transmisie orizontală, din aliaj uşor 10 - Lampă anticoliziune

11 - Lampă de zbor în formaţie
4 - Grilaj de aerisire CTI 12 - Soclu pentru antenă HF
5 - Compas de menţinere a carenajului (8) în 13 - Carenaj între lonjeroane
poziţie «deschisă» 14 - Lampă de poziţie
Arc al mecanismului de zăvorâre a carenajului 15 - Carenaj bord de fugă
6 -
în poziţie «deschisă» 16 - Acces la buşonul de umplere a CTI
7 - Carenaj CTI din fibră de sticlă 17 - Deschidere pentru indicator de nivel ulei CTI
18 - Tampon din cauciuc
8 - Carenaj transmisie oblică, din fibră de sticlă 19 - Şarnieră
9 - Carenaj CTS 20 - Buton CAMLOC

Carenajele (1)(2)(3)(8), articulate cu şarniere, se deschid spre stânga.

Figura 8
Carenaje pe structura spate

2.3
Pag.8
 IAR-SA

2.3.4. CARENAJE PE STRUCTURA INFERIOARĂ

Carenajele aterizoarelor principale, din NIDA, sunt fixate cu şuruburi şi cu butoni CAMLOC.

DETALIU FIXARE

1- Apărătoare din NIDA 5- Colţar profilat fixat pe apărătoare cu şuruburi şi

prin lipire
2- Trecere inel de ancorare (pe fuzeta aterizorului) 6 - Structură NIDA
3- Panou amovibil 7- Colţar de centrare fixat pe structură
4- Lampă de poziţie 8- Buton CAMLOC etanş

Figura 9
Carenaj aterizor principal

2.3
Pag.9
 IAR-SA

2.4. AMENAJĂRI STRUCTURĂ

2.4.1. TREPTE

1 - Antiderapant pe caschetă în faţa turbinelor

2 - Treaptă pe cutia de racordare CTP
3 - Treaptă între pompa hidraulică şi rezervor
4 - Treaptă de acces cabină

Figura 1
Trepte

2.4
Pag.0
 IAR-SA

2.4.2. AMENAJĂRI DIVERSE

1 - Aerisire rezervor de combustibil

2 - Priză electrică
3 - Nişă prize de branşare troliu (opţional)
4 - Nişă pentru umplere rezervor de combustibil
5 - Nişă pentru drenare filtru de combustibil
6 - Nişă pentru umplere rezervor de combustibil

Figura 2
Amenajări diverse (partea dreaptă)
2.4
Pag.1
 IAR-SA

Figura 3
Amenajări diverse (partea stângă)

1 - Nişă pentru priza electrică de parc 4 - Prize de presiune statică

2 - Nişă pentru priza hidraulică de parc 5 - Nişă pentru drenare filtru de carburant
3 - Bechie 6 - Nişă pentru drenare circuite statice

1 - Suporturi pentru nivelare

longitudinală şi transversală
2 - Nivelare longitudinală cu fir cu
plumb
3 - Slot
4 - Plăcuţă gradată (0 situat la 4,7 m
de referinţa de origine)

Figura 4
Suporturi pentru nivelare

2.4
Pag.2
 IAR-SA

12

13
15

9
10
16
14

6
11

4 3 2
1 8
7

1. Ferură inferioară C5905 10. Rotulă

2. Cală ferură 11. Cală inferioară
3. Ferură 5905 J. 12. Colţar
4. Cală ferură 13. Punte
5. Punte 14. Ferură superioară C7225
6. Colţar 15. Rotulă
7. Ferură inferioară C7225 16. Cală superioară
8. Cală inferioară
9. Ferură superioară C5905

Figura 5
Ranforsări pe structură (partea stângă)
(simetric pentru partea dreaptă)

2.4
Pag.3
 IAR-SA

2.5. AMENAJĂRI POST PILOT

2.5.1. GENERALITĂŢI

Amenajările postului de pilotaj cuprind :

− planşa de bord (5)

− scaunele pilot şi copilot (3)
− scaunul celui de-al 3-lea membru al echipajului
− portdocumentele (4)
− perdeaua de izolare (1)

Figura 1
Amenajări post de pilotaj

2.5.2. PLANŞĂ DE BORD

Planşa de bord este confecţionată din tablă de aliaj uşor şi este fixată pe pupitrul superior. Ea este rabatabilă pentru a
facilita accesul la instrumente.

1 - Vizieră 10 - Cablu
2 - Carenaj 11 - Amortizor
3 - Protecţie 12 - Suport amortizor vertical
4 - Structură planşă de bord 13 - Suport cablaj
5 - Suport giroorizont 14 - Amortizor
6 - Furcă 15 - Suport amortizor
7 - Suport 16 - Tijă
8 - Profil ghidare 17 - Suport MFD
9 - Suport planşă de bord

10

13

3 9
17
8
16
1 15

11

2 5
7 14 12

6
Figura 2
Planşa de bord

2.5
Pag.0
 IAR-SA

2.5.3. SCAUNE PILOT ŞI COPILOT

Figura 3
Scaun pilot

1 - Perne (şezut şi spătar) 8 - Piese de prindere a centurilor

2 - Buton de zăvorâre a levierului (11) 9 - Covată (structură şezut)
3 - Sandouri de readucere în sus a scaunului 10 - Întinzător de bretele
4 - Comanda întinzătorului de bretele 11 - Levier de reglare pe verticală a scaunului
5 - Manetă de reglare a scaunului în translaţie 12 - Bretele
6 - Şine
7 - Limitatoare cursă scaun

2.5.4. SCAUN PENTRU AL TREILEA MEMBRU AL ECHIPAJULUI

1 - Tub de zăvorâre care menţine scaunul în

poziţie de utilizare
2 - Centură de siguranţă
3 - Spătar
4 - Cadru din ţevi sudate
5 - Clips de menţinere a scaunului în poziţia
«pliat»

În poziţie de repaus scaunul este pliat şi zăvorât

pe peretele dulapului electric.

Figura 4
Scaunul celui de-al 3-lea membru
al echipajului

2.5
Pag.1
 IAR-SA

2.6. AMENAJĂRI CABINĂ (COMPARTIMENT CARGO)

2.6.1. GENERALITĂŢI
Interiorul cabinei este astfel amenajat încât să permită depozitarea lotului de bord şi a diferitelor accesorii.

1 - Loc depozitare troliu

2 - Loc depozitare scară de acces
3 - Cutii de depozitare cârlige şi chingi targă Figura 1
4 - Loc depozitare scaune Amenajări cabină
5 - Loc depozitare trusă de prim ajutor

2.6.2. DEPOZITARE LOT DE BORD

Lotul de bord se depozitează în două cutii fixate pe planşeul cargo (sub cele două scaune trupe din spate dreapta).

Completul cutiei cuprinde:

1 - Două ansamble obturator priză totală 9 - Dispozitiv de blocare pale spate

2 - Două ansamble obturator priză statică 10 - Husă cabină
3 - Patru inele de ancorare 11 - Centură echipată (tip trolist)
4 - Două sacoşe pentru documente 12 - Husă AADS
5 - Obturatoare intrare aer 13 - Dispozitiv imobilizare AADS
6 - Obturatoare pentru ajutaje evacuare 14 - Husă tun
7 - Bonete pale principale şi spate 15 - Husă EOP
8 - Dispozitiv imobilizare pale principale 16 - Husă LW
17 - Cale roată

2.6
Pag.0
 IAR-SA

2.6.3. DEPOZITARE SCĂRI DE ACCES

1 - Curea de piele pentru fixarea stabilizatoarelor pe montanţii scării

2 - Scări de acces
3 - Suport spate nituit pe structură
4 - Tampon de sprijin din elastomer
5 - Broşă PIP pentru imobilizarea scărilor pe suportul faţă
6 - Tampon din elastomer
7 - Suport faţă
8 - Tampon din cauciuc
9 - Ferură

Figura 3 - Depozitare scări de acces

2.6
Pag.1
 IAR-SA

CAPITOLUL 2 - ANEXĂ

1. PARCARE

Necesarul pentru parcare este depozitat la bordul elicopterului.

Dacă viteza vântului depăşeşte 55 km/h, elicopterul trebuie parcat cu faţa la vânt.

1 - Bonetă de pală principală 10 - Odgon

2 - Obturatoare prize de aer 11 - Obturator priză totală
3 - Obturatoare ajutaj 12 - Husă cabină
4 - Chingă de imobilizare a rotorului anticuplu 13 - Parâmă de amarare a palei
5 - Bonetă de pală spate 14 - Prăjină pentru instalarea bonetelor
6 - Obturator prize statice 15 - Husă AADS
7 - Odgon (ancorare ranforsată) 16 - Husă EOP
8 - Odgon 17 - Husă tun
9 - Cale

Figura 1
Parcare elicopter (pale depliate)

2 Anexa
Pag.0
 IAR-SA

2. REMORCARE ŞI DEZNĂMOLIRE
Efort de tracţiune maxim : 2000 daN
Efort lateral maxim : 85 daN (adică un cuplu de 250 daNm)
Viteza maximă de remorcare : 10 km/h

2, 3

Figura 2
Bară de remorcare 4

1 - Bolţ de siguranţă 4 - Roată fixă

2 - Bolţ 5 - Tijă cu amortizor (opţional)
3 - Cârlig

Figura 3
Deznămolire
1 - Dispozitiv de deznămolire 4 - Obturator de fuzetă roată
2 - Bară de ghidare 5 - Ştift
3 - Bulon cu ochi care se montează în locul lui (4)
Efort maxim (cedarea la forfecare a ştiftului) : 2000 daN 2 Anexa
Pag.1
 IAR-SA

3. RIDICARE ELICOPTER

1 - Cablu macara
2 - Dispozitiv de ridicare
3 - Capac de ridicare
4 - Verigă
5 - Bare false CTP
6 - Tijă de ranforsare

Figura 4
Ridicare cu macara a elicopterului
2 Anexa
Pag.2
 IAR-SA

4. RIDICARE PE CRICURI

1 - Punct de ridicare faţă

2 - Puncte de ridicare spate
3 - Cricuri

Figura 5

5. NIVELARE

1. Clinometru
2. Riglă Figura 6
3. Slot
4. Placă gradată
5. Plăcuţe de referinţă (aşezare
clinometru)
2 Anexa
Pag.3
 IAR-SA

6. PUNCTE DE REFERINŢĂ PE STRUCTURĂ PENTRU ALINIERE ŞI NIVELARE

COTA SAU ABATEREA TEORETICĂ ABATEREA MĂSURATĂ

STRUCTURĂ
ALINIERE

A 0 mm (punct situat pe axa aparatului) 7

B 1190 mm 9 0 (punct de referinţă)
NIVELARE

C 1190 mm 11
D 0 mm (punct situat pe axa aparatului) 13
8
Figura 7 10 0 (punct de referinţă)
Puncte de referinţă pe structură 12
14
2 Anexa
Pag.4
 IAR-SA

7. CÂNTĂRIRE

MODEL DE FIŞĂ DE CÂNTĂRIRE

(Extras din Manualul de Zbor)

FI{A DE CÂNT|RIRE FORMULAR B

Pag. 1 / 2

Tipul aeronavei : IAR 330 PUMA SOCAT Nr. de ^nmatriculare / serie: ----------
Mijloc de cânt\rire (tip, marc\) : ------------------------------------------

MASA TARA MASA NET| BRA} DE MOMENT

PLOTURI CITIT| PÂRGHIE
A SAU B
[kg] [kg] [kg] [m] [m.kg]
Spate stânga _ _

Spate dreapta _ _

Total spate ....... _ _ 6,836

Fa]\ 3,220

Total ............. _ _

!
!
!
!
!

4,700 m

A
B
!
! A = 3.220 m
B = 6.836 m

~ntocmit de :
Data :
!

2 Anexa
Pag.5
 IAR-SA

CAPITOLUL 3

UŞI

CUPRINS

3.1. UŞI DE ACCES ŞI IEŞIRI DE REZERVĂ ÎN CAZ DE PERICOL

3.1.1. Generalităţi
3.1.2. Uşă post pilot
3.1.3. Uşă post copilot
3.1.4. Uşi culisante cabină
3.1.5. Trapă spate şi hublouri
3.2. UŞI DE VIZITARE
3.2.1. Uşi de vizitare exterioare
3.2.2. Uşi de vizitare interioare

3
Pag.1
 IAR-SA

3.1. UŞI DE ACCES ŞI IEŞIRI DE REZERVĂ ÎN CAZ DE PERICOL

3.1.1. GENERALITĂŢI

Uşile de acces cuprind: 5

− uşă post pilot (1)
− uşă post copilot (2)
− uşi culisante cargo (3)
− trapa spate (4)

Ieşirile de rezervă cuprind : 4

− hublourile (5) 1

Figura 1
3
2

3.1.2. UŞĂ POST PILOT

1. GENERALITĂŢI
Uşa de acces în postul de pilotaj este formată dintr-o structură metalică tubulară sudată.

A-A

10

1 - Vizor 6 - Mecanism de largare

2 - Geamuri fixe 7 - Mecanism de zăvorâre în poziţie «uşă deschisă»
3 - Mecanism de deschidere 8 - Balama pivotantă pe un ax largabil
4 - Panou din tablă de aliaj uşor prevăzut cu o
9 - Garnitură de etanşare a uşii
mapă port-documente
5 - Structură metalică tubulară sudată 10 - Ghidaj vizor

Figura 2
Uşă post pilotaj 3.1
Pag.0
 IAR-SA

2. MECANISM DE DESCHIDERE UŞĂ POST PILOTAJ

1 - Bolţuri de zăvorâre
2 - Bielete
3 - Mâner de comandă

Figura 3

Acţionarea mânerului determină retragerea (sau angajarea) simultană a celor patru bolţuri de zăvorâre. Mânerul
exterior este prevăzut cu o broască.

3. MECANISM DE LARGARE UŞĂ POST PILOT

1 – Balamale - Mânerele (3) (4) sunt siguranţate cu sârmă de siguranţare

2 – Tije de largare - La acţionarea mânerului, tijele de largare sunt extrase,
3 – Mâner interior balamalele sunt ejectate de arcul lor (5) şi uşa cade.
4 – Mâner exterior
5 – Arc de ejectare a balamalei
Figura 4

3.1
Pag.1
 IAR-SA

4. MECANISM DE ZĂVORÂRE «UŞĂ DESCHISĂ»

Zăvorârea este asigurată în mod automat la capătul cursei de deschidere a uşii prin prinderea ştuţului (4) în cârligul (5)
de pe structură.
Acţionarea mânerului (2) în jos degajează ştuţul, ducând la dezăvorâre. Arcul (1) readuce mânerul în poziţia
«repaus».

1. Arc de rapel al mânerului

2. Mâner de dezăvorâre
3. Opritor «uşă deschisă»
4. Cep de zăvorâre
5. Cârlig de zăvorâre
Figura 5
Zăvorâre uşă în «poziţie deschisă»

3.1.3. UŞĂ POST COPILOT

La fel ca la uşă post pilot.

3.1
Pag.2
 IAR-SA

3.1.4. UŞI CULISANTE CABINĂ

1. GENERALITĂŢI

Două uşi culisante simetrice permit accesul în compartimentul cargo.

Fiecare uşă este constituită dintr-o structură din tuburi sudate acoperită cu un înveliş din tablă de aliaj uşor .
ZBORUL CU UŞILE DESCHISE ESTE INTERZIS LA VITEZE CARE DEPĂŞESC 275 Km/h.
Controlul închiderii uşilor este realizat prin intermediul unei lămpi de semnalizare situate pe tabloul de alarmă
107α de pe tabloul de bord.

1. Şină superioară
2. Ecran din plexiglas (pentru
protejarea levierului de largare
interior)
3. Şină de ghidare
4. Comandă de largare exterioară
5. Şină inferioară
6. Mecanism de zăvorâre a uşii în
poziţia «deschisă»
7. Dispozitiv de deschidere

Figura 6
Uşă culisantă

2. DISPOZITIV DE DESCHIDERE
Zăvorârea uşii este asigurată de un cârlig mobil (5) care, tras de un arc (1), se cuplează cu un cârlig fix (3) de pe
structură. Un mâner exterior şi un mâner interior (7) permit eliberarea cârligului mobil.
Mânerul exterior este prevăzut cu o broască.

Figura 7

1 - Arc de rapel al cârligului 5 - Cârlig de zăvorâre

2 - Bieletă 6 - Camă comandată de mânerul exterior
3 - Cârlig fix 7 - Mâner interior
4 - Microîntrerupător «UŞĂ DESCHISĂ»

3.1
Pag.3
 IAR-SA

3. MECANISM DE ZĂVORÂRE «UŞĂ DESCHISĂ»

La capătul cursei de deschidere (opritor uşă deschisă), arcul (4) împinge zăvorul (3) care pătrunde în gaura
corespunzătoare din şina de zăvorâre (5).
Pentru eliberarea uşii se acţionează levierul de dezăvorâre (1).

Figura 8
Zăvorâre uşă în poziţie deschisă

1 - Levier de dezăvorâre
2 - Cablu
3 - Zăvor
4 - Arc
5 - Şină de zăvorâre

4. ANSAMBLU ŞINE UŞĂ CULISANTĂ (Figura 9)

Uşile culisează:
− la partea superioară pe o şină echipată cu un sistem de ghidare cu bile (2)
− la partea inferioară pe o şină (6)
O şină de ghidare (9) menţine uşa la mijloc.

1 - Suport de uşă broşat pe calea de rulare (broşe de largare)

2 - Ghidaj cu bile
3 - Cale de rulare
4 - Şină superioară
5 - Bandă de frecare din RILSAN
6 - Şină inferioară
7 - Garnitură de frecare din RILSAN
8 - Placă de ghidare
9 - Şină de ghidare

3.1
Pag.4
 IAR-SA

Figura 9
Şine uşi culisante

5. MECANISM DE LARGARE UŞI CULISANTE

Broşele (8) menţin solidare uşa culisantă şi ghidajul cu bile. Acţionarea levierului interior (2) sau a mânerului de
largare exterior (5) eliberează broşele şi UŞA CADE.
Levierul de largare este siguranţat cu sârmă. Un arc lamelar creează un punct dur în comandă pentru a evita o
largare accidentală.

1 - Arc lamelar pentru crearea unui

punct dur în comandă
2 - Levier de largare interior
3 - Sârmă de siguranţă
4 - Cablu de comandă
5 - Mâner de largare exterior
6 - Tijă de extragere
7 - Suport-tată pe uşă
8 - Broşă
9 - Suport-mamă pe ghidajul cu bile

Figura 10
Mecanism de largare

3.1
Pag.5
 IAR-SA

6. SISTEM DE SEMNALIZARE "UŞI DESCHISE"

Când uşile nu sunt zăvorâte în poziţia «închis», pe tabloul de alarmă 107α se aprinde o lampă de semnalizare
«DOOR». Circuitul de alimentare a lămpii de semnalizare se închide prin intermediul a două microcontacte
comandate de levierul de zăvorâre al fiecărei uşi.
Cele două microcontacte fiind montate în paralel, este suficient ca o uşă să nu fie zăvorâtă pentru ca lampa de
semnalizare să se aprindă.
Microcontactele (1) sunt comandate de cârligele de zăvorâre a uşilor (2).

107 α

DOOR

J1 12

N~ ND ND N~

25M1 25M2

7N

Figura 11
Sistem de semnalizare «uşi deschise»

3.1
Pag.6
 IAR-SA

3.1.5. TRAPĂ SPATE ŞI HUBLOURI

Hublourile se larghează prin apăsarea pe geam din interior înspre exterior. Montarea hublourilor se asigură cu ajutorul
garniturii (5) care se fixează ultima. Trapa spate (4), care permite îmbarcarea obiectelor lungi, este fixată pe structură
cu butoni CAMLOC.

2
1

1 - Hublouri pe structură
2 - Hublouri pe uşile culisante
3 - Hublou pe trapa spate
4 - Trapă spate
5 - Garnitură de fixare Figura 12
6 - Geam din plexiglas Trapă spate şi hublouri
7 - Inel O din cauciuc
8 - Structură

3.1
Pag.7
 IAR-SA

3.2. UŞI DE VIZITARE

3.2.1. UŞI DE VIZITARE EXTERIOARE

1. UŞI DE VIZITARE ÎNTRE CADRELE C2480 ŞI C5905

6
5
4
3

12

8
Figura 1
9

10

11

1. Uşă nivelmetru rezervor transversal faţă 7. Uşă ejector drenaj apă rezervor transversal spate
2. Uşă ejector drenaj apă rezervor transversal faţă 8. Bolţ cu cap mic
3. Uşă priză de parc 9. Clichet
4. Uşă baterie 10. Arc
5. Uşi suport rezervoare longitudinale 11. Garnitură
6. Uşă nivelmetre rezervoare transversale spate 12. Trapă echipată

3.2
Pag.0
 IAR-SA

2. UŞI DE VIZITARE ÎNTRE CADRELE C0 ŞI C2480

1. Uşă de vizitare dreapta

3 2. Uşă de vizitare stânga
3. Uşă de vizitare faţă dreapta
4. Uşă de vizitare faţă stânga
1 5. Uşă pentru demontarea
5 tubului de conjugare manşe
pas general
2480

2050
1350

2 4
Figura 2

3.2.2. UŞI DE VIZITARE INTERIOARE

10 9
8

13 12

1. Panou plafon post de pilotaj 7. Uşă de vizitare compartiment CAC-PAC

2. Capac cutie de pornire 8. Inimă asamblată
3. Uşi şi panouri dulap electric 9. Garnitură
4. Panouri bloc comenzi de zbor 10. Rame
5. Uşă de vizitare perete despărţitor pilot 11. Pâslă
6. Uşă de vizitare pe planşeul pilot 12. Grile aerisire
13. Turnicheţi

Figura 3
3.2
Pag.1
 IAR-SA

CAPITOLUL 4

ROTOR PRINCIPAL

CUPRINS

4.1. GENERALITĂŢI
4.2. PALE PRINCIPALE
4.2.1. Pale principale compozite
4.3. ANSAMBLU BUTUC-ARBORE ROTOR
4.3.1. Generalităţi
4.3.2. Ansamblu arbore rotor
4.3.3. Articulaţii combinate de baleiaj-mişcare batantă
4.3.4. Ansamblu manşon-fuzetă
4.3.5. Ungere articulaţii
4.3.6. Limitatoare automate inferioare
4.3.7. Amortizoare de baleiaj
4.3.8. Ansamblu carter conic şi capac superior
4.3.9. Platouri ciclice
4.3.10. Bielete de pas
4.3.11. Compasuri
4.3.12. Broşe de pală

4.4. BATIU MECANIC

4.4.1. Bare de suspensie

4.4.2. Platină suplă

4
Pag. 1
 IAR-SA

PREZENTUL CAPITOL ESTE PRIMUL DIN SERIA CELOR REFERITOARE LA ANSAMBLURILE

MECANICE CARE CUPRIND :

- ROTORUL PRINCIPAL (1)

- TRANSMISIA LA ROTORUL PRINCIPAL (2)

- ROTORUL SPATE (3)

- TRANSMISIA LA ROTORUL SPATE (4)

4
Pag. 2
 IAR-SA

4.1 GENERALITĂŢI

Rotorul principal este pus în mişcare de cutia de transmisie principală (CTP). El se compune din:

- pale principale (1)

- ansamblu butuc-arbore rotor (2)

Palele principale asigură sustentaţia şi deplasarea elicopterului.

NOTA : Batiul mecanic (3) transmite structurii :

− în zbor, forţa ascensională aerodinamică a rotorului

− la sol, greutatea rotorului (şi a CTP).

Figura 1
Rotor principal

4.1
Pag. 1
 IAR-SA

4.2 PALE PRINCIPALE

4.2.1 PALE PRINCIPALE COMPOZITE

A - CARACTERISTICI PRINCIPALE

Număr de pale 4
Profil conic variabil
Coardă (valoare teoretică) 600 mm
Torsiune de la 0 la 80 37’
Lungime 6,750 m
Greutate 82 kg

B - DESCRIERE (Figura 1)

Aceste pale cu profil conic variabil şi coardă medie mai mare sunt realizate din roving (răşină + fibră de
sticlă şi fibră de carbon) cu umplutură din moltopren şi structură fagure (NIDA).

Ele oferă următoarele avantaje :

- portanţă mai mare, ceea ce implică o greutate de decolare mai mare la aceeaşi putere
- viteză de croazieră mai mare
- calităţi de zbor îmbunătăţite (nivel mai scăzut al vibraţiilor şi al zgomotului)
- rezistenţă sporită la impact
- absenţa coroziunii
- durată de serviciu mai mare şi mai puţine operaţii de întreţinere
- posibilitatea degivrării rotorului.

4.2
Pag. 0
IAR-SA
Figura 1
4.2
Pag. 1
 IAR-SA

1 - Vârful palei 8 - Lonjeron

2 - Zona activă a palei 9 - Structură fagure
3 - Zona de prindere a palei 10 - Înveliş fibră de carbon-fibră de sticlă
4 - Bucşe de prindere 11 - Coamă bord de fugă (fibră de carbon)
5 - Călăreţi 12 - Compensator
6 - Fibră de sticlă 13 - Greutate de echilibrare bord de atac
7 - Protecţie bord de atac (inox)

Figura 2
Secţiune transversală pală principală (zona mediană)

4.2
Pag. 2
 IAR-SA

1 - Umplutură amplantură
(spumă de moltopren rigidă) 6 - Pană din compozit vată de sticlă-răşină
7 - Distanţier din compozit vată de sticlă-răşină
2 - Rovinguri lonjeron
(între rovinguri)
3 - Compozit vată de sticlă-răşină şi calupuri de
8 - Umplutură lonjeron (spumă de moltopren)
moltopren
4 - Bucşe de prindere a palei 9 - Înveliş (fibră de carbon-fibră de sticlă)
5 - Întăritură din fibră de sticlă 10 - Lonjeron

Figura 3
Secţiune amplantură

4.2
Pag. 3
 IAR-SA

1 -
Broşe de prindere a palei
2 -
Şplint de zăvorâre
3 -
Pală
4 -
Tresă de metalizare
5 -
Manşon butuc rotor
principal
6 - Ac de siguranţare a broşelor

Figura 4
Fixare pale principale pe manşoanele butucului rotor principal (BRP)

4.2
Pag. 4
 IAR-SA

4.3 ANSAMBLU BUTUC-ARBORE ROTOR PRINCIPAL

4.3.1 GENERALITĂŢI
1. CINEMATICA BUTUCULUI ROTOR PRINCIPAL
Ansamblul butuc-arbore rotor principal serveşte ca punct de legătură pentru cele patru pale. Prin intermediul
canelurilor inferioare ale arborelui, ansamblul este antrenat în rotaţie de treapta a doua a reductorului
epicicloidal al cutiei de transmisie principale (CTP).

Axul arborelui rotor are o înclinare de 50 spre partea din faţă a elicopterului.

Butucul permite mişcarea palelor :

- în planul mişcării de baleiaj (A)
- în planul mişcării de bătaie (B)
- în jurul axei de variaţie a pasului (C)

NOTĂ:

Axa de mişcare batantă

trece prin centrul bulonului
cu ochi de fixare a bieletei
de pas (fără legătură “K”).

Figura 1
Cinematica butucului rotor principal

4.3
Pag. 1
 IAR-SA

2. COMPONENTE PRINCIPALE ALE ANSAMBLULUI BUTUC-ARBORE ROTOR

Ansamblul butuc-arbore rotor se compune din:

- arbore rotor (2)

- articulaţii combinate de baleiaj şi de mişcare batantă (9)
- ansambluri «manşon-fuzetă» (articulaţia de pas) (10)
- limitatoare automate inferioare (8)
- amortizoare de baleiaj (3)
- ansamblu carter conic / capac superior (6)
- platouri ciclice (4)
- bielete de pas (5)
- compasuri (7)
- broşe de pală (1)

Figura 2
Ansamblu butuc-arbore rotor

4.3
Pag. 2
 IAR-SA

1 - Ansamblu «manşon-fuzetă» 8 - Compas mobil

2 - Articulaţie combinată baleiaj-mişcare batantă 9 - Capac superior
3 - Rezervor cu ulei de ungere a articulaţiilor 10 - Compas fix
4 - Arbore rotor 11 - Carter conic
5 - Rezervor de alimentare a amortizoarelor de baleiaj cu lichid hidraulic 12 - Transmiţător de pas
6 - Amortizor de baleiaj 13 - Platouri ciclice
7 - Limitator automat inferior 14 - Bieletă de pas
15 - Levier de pas

Figura 3
Ansamblu butuc-arbore rotor

4.3
Pag. 3
 IAR-SA

4.3.2 ANSAMBLU ARBORE ROTOR

Arborele rotor principal este un ansamblu tubular din oţel forjat. La partea superioară se termină cu patru braţe
identice, dispuse la 900, în care se montează articulaţiile de baleiaj.

1 - Flanşă superioară
2 - Alezaj articulaţie de baleiaj
3 - Furcă de fixare a amortizoarelor de baleiaj
4 - Guler de fixare a flanşei inferioare
5 - Flanşă inferioară
6 - Alezaj articulaţie de baleiaj
7 - Legătură compas mobil
8 - Filet special (pentru piuliţă arbore rotor)
9 - Caneluri de antrenare
10 - Cale de rulare a rulmenţilor arborelui

Figura 4
Arbore rotor principal

4.3
Pag. 4
 IAR-SA

4.3.3 ARTICULAŢII COMBINATE DE BALEIAJ-MIŞCARE BATANTĂ

Articulaţiile de baleiaj-mişcare batantă sunt unse prin gravitaţie (vezi 4.3.5.).

1 - Flanşă superioară arbore rotor

2 - Rulmenţi superiori ax de baleiaj
3 - Ax de baleiaj
4 - Furcă fuzetă
5 - Ax de mişcare batantă
6 - Rulmenţi ax de mişcare batantă
7 - Rulment inferior ax de baleiaj
8 - Flanşă inferioară
9 - Fixare amortizor de baleiaj

Figura 5
Articulaţie combinată de baleiaj-mişcare batantă
4.3
Pag. 5
 IAR-SA

1. ARTICULAŢIE DE MIŞCARE BATANTĂ

Axul de mişcare batantă (6) se roteşte pe doi rulmenţi cu ace (3). La extremitatea sa este montată rotula
amortizorului de baleiaj (5).

1 - Piuliţă canelată
2 - Furcă fuzetă
3 - Rulment cu ace
4 - Port-garnitură
5 - Rotulă amortizor de baleiaj
6 - Ax de mişcare batantă
7 - Cale de rulare
8 - Distanţier
9 - Siguranţă

Figura 6

4.3
Pag. 6
 IAR-SA

2. ARTICULAŢIE DE BALEIAJ
Axul de baleiaj (6) se roteşte la partea sa superioară pe doi rulmenţi cu role radial-axiali (8), iar la partea inferioară pe
un rulment cu ace (16).

1 - Locaş rulmenţi (modul) 10 - Port-garnitură

2 - Piuliţă suport rezervor 11 - Piuliţă canelată inferioară
3 - Piuliţă canelată 12 - Inel O
4 - Rondelă de siguranţă cu umeri 13 - Rondelă elastică
5 - Inel de reţinere 14 - Port-garnitură
6 - Ax de baleiaj 15 - Rulment cu ace
7 - Siguranţă 16 - Cale de rulare
8 - Rulmenţi cu role radial-axiali 17 - Buşon
9 - Rondelă de siguranţă cu umeri

Figura 7
Articulaţie de baleiaj

4.3
Pag. 7
 IAR-SA

4.3.4 ANSAMBLU MANŞON-FUZETĂ

Ansamblul manşon-fuzetă constituie articulaţia de pas.
Manşonul (5) se roteşte pe o baterie de şapte rulmenţi (4). Rulmenţii şi manşonul sunt emanşaţi la cald (max. 800).
Ungerea rulmenţilor este asigurată prin gravitaţie (vezi § 4.3.5.).

1. DESCRIERE ANSAMBLU

1 - Distanţier 7 - Port-garnitură
2 - Piuliţă fuzetă 8 - Piuliţă manşon
3 - Buşon de aerisire 9 - Vernier
4 - Baterie de şapte rulmenţi 10 - Sector gradat
5 - Manşon 11 - Buşon de golire
6 - Fuzetă 12 - Buşon fuzetă

Figura 8
Ansamblu manşon-fuzetă

4.3
Pag. 8
 IAR-SA
2. LEVIER DE PAS ŞI BULON CU OCHI
Levierul de pas (7) , acţionat de o bieletă de pas (8) antrenată de platoul ciclic, asigură variaţiile de pas ale
manşonului de pală. Bieleta de pas este cuplată la un bulon cu ochi (3).

Figura 9
Levier de pas şi bulon cu ochi

1 - Rulment
2 - Bucşă
3 - Bulon cu ochi
4 - Bucşă
5 - Rulment
6 - Buşon de protecţie umplut cu unsoare
7 - Levier de pas
8 - Bieletă de pas
9 - Rondelă de reglare a jocului «J»
10 - Rondelă de protecţie

3. CITIREA DIRECTĂ A INCIDENŢELOR MANŞONULUI

Pentru citirea valorii unghiului de pas al manşonului sunt utilizate un vernier (2) şi un sector gradat (1).

Figura 10

1 - Sector gradat
2 - Vernier
3 - Cală de reglare a vernierului
4 - Şurub de fixare şi de reglare a
vernierului

4.3
Pag. 9
 IAR-SA
CITIREA INCIDENŢEI PE VERNIERUL MANŞONULUI DE PALĂ
Fiecărei gradaţii a vernierului îi corespund 3’. Precizia citirii este de 3’ (1/ 20 0). Pentru citire operatorul trebuie să
se plaseze în axa vernierului pentru a evita erorile de paralaxă.

CITIREA VERNIERULUI SE FACE LA FEL CA LA ŞUBLER.

EXEMPLU : INCIDENŢĂ 100 15’ (figura 11 C).
− Punctul zero al plăcuţei suportului vernier se află între punctele +100 şi +110 ale plăcuţei manşonului.
− A 5-a gradaţie (+) a plăcuţei suportului vernier se află în dreptul uneia dintre gradaţiile plăcuţei manşon.

SE CITEŞTE : 100 + (3’ x 5 (+) ) = 100 15’

Figura 11
Citire vernier de incidenţă

4.3
Pag. 10
 IAR-SA

4.3.5 UNGERE ARTICULAŢII

Ungerea articulaţiilor se efectuează prin gravitaţie, de la rezervorul montat pe fiecare braţ al rotorului.

1 - Buşon de aerisire
2 - Conductă flexibilă
3 - Garnitură de etanşare
4 - Ansamblu rezervor ulei
5 - Buşon de umplere
6 - Colier de fixare
7 - Buşon de golire
8 - Buşon de golire

Figura 12

4.3.6 LIMITATOARE AUTOMATE INFERIOARE

Fiecare manşon este echipat cu un opritor care limitează deplasarea în jos a palei la oprirea rotorului (pentru
protejarea ansamblului grindă de coadă).

1 - Distanţiere 8 - Bucşe de frecare «DU»

2 - Ferură pe axul de baleiaj 9 - Maselotă
3 - Piuliţă 10 - Arcuri
4 - Ax 11 - Inel elastic
5 - Maselotă 12 - Ax de articulaţie
6 - Ştifturi crestate 13 - Legătură arc
7 - Rondele de frecare «DU»

NOTĂ: În cazul în care manşoanele lovesc în opritoare, în cursul evoluţiilor la sol sau al încetinirii, înaintea opririi rotorului:
SE EFECTUEAZĂ O VERIFICARE AMĂNUNŢITĂ A LIMITATOARELOR.

4.3
Pag. 11
 IAR-SA

Figura 13
Limitatoare automate

FUNCŢIONAREA LIMITATOARELOR AUTOMATE INFERIOARE

ROTORUL OPRIT ROTORUL ÎN FUNCŢIUNE LA TURAŢIA NORMALĂ

- Fuzeta se sprijină pe suprafeţele de contact ale celor - Forţa centrifugă (Fc) acţionează asupra maselotelor
două maselote (5-9) care sunt trase de arcurile (10). care, dezăvorâte, permit palei să bată în jos până în
opritorul fix (-60 ).

Figura 14 Figura 15

4.3
Pag. 12
 IAR-SA

4.3.7 AMORTIZOARE DE BALEIAJ

Amortizoarele de baleiaj atenuează oscilaţiile palei în jurul axului său de baleiaj.

1. ANSAMBLU AMORTIZOARE

1 - Rondelă de reţinere 9 - Gură de umplere

2 - Rondelă de presiune (lipită) 10 - Ştift de centrare a rezervorului
3 - Bucşă 11 - Rondelă
4 - Rondelă de presiune (lipită) 12 - Arbore rotor
5 - Rondelă de reţinere 13 - Tijă piston
6 - Ax de mişcare batantă 14 - Rondelă
7 - Conductă 15 - Pivot amortizor
8 - Rezervor hidraulic 16 - Rondelă de siguranţă
17 - Piuliţă

Figura 16
Instalare amortizor de baleiaj

4.3
Pag. 13
 IAR-SA

2. DESCRIERE AMORTIZOARE DE BALEIAJ

1 - Clapetă-navetă cu tijă 10 - Bucşă de bronz

2 - Filtru 11 - Cilindru
3 - Clapetă-navetă asociată cu (1) 12 - Piston
4 - Supapă de descărcare 13 - Ax de ghidare
5 - Supapă de descărcare 14 - Ghidaj Amortizor de
6 - Orificiu calibrat 15 - Bucşă «sfârşit de cursă»
7 - Burduf de protecţie 16 - Arcuri disc
8 - Tijă piston
9 - Flanşă

Figura 17
Amortizor de baleiaj

4.3
Pag. 14
 IAR-SA

3. FUNCŢIONARE AMORTIZOARE DE BALEIAJ

Oscilaţiile palei determină o deplasare a lichidului hidraulic dintr-o parte în cealaltă a pistonului (6), printr-
un orificiu calibrat (5) şi, în caz de suprapresiune, prin două supape de descărcare (3 şi 4) montate diametral
în opoziţie pe piston.

La sfârşitul cursei de «extensie» contactul piston-cilindru realizează limitarea faţă a palei.

La sfârşitul cursei de «compresie» cilindrul, prin intermediul axului de ghidare interior, comprimă o serie
de arcuri disc (tip SCHNORR) constituind un amortizor de «sfârşit de cursă» (amortizorul de «sfârşit de
cursă» amortizează oscilaţiile de mare amplitudine care se produc la pornire din cauza inerţiei palelor)
(vezi figura 17).

Când cilindrul se deplasează, variaţiile de volum din camerele A şi B nu sunt egale ( datorită tijei pistonului).

EXTENSIA AMORTIZORULUI

Cilindrul se deplasează spre stânga.

Supapa (2) este închisă.
Supapa (1) este deschisă permiţând
pătrunderea lichidului în camera A pentru
compensarea creşterii de volum diferenţial a
acestei camere.

COMPRIMAREA AMORTIZORULUI

Cilindrul se deplasează spre dreapta.

Diminuarea volumului din camera A este
superioară creşterii volumului din camera B.
Clapeta (1) este închisă.
Clapeta (2) este deschisă şi permite evacuarea
în rezervor a excedentului de lichid trecut din
A în B.

Figura 18

4.3
Pag. 15
 IAR-SA

4.3.8 ANSAMBLU CARTER CONIC ŞI CAPAC SUPERIOR

Ansamblul carter conic-capac superior asigură asamblarea arborelui rotor şi fixarea pe CTP. El cuprinde :
- capacul superior (4)
- carterul conic (15)
- ghidajul de rotulă al platoului ciclic (2)

1- Arbore rotor 11 - Cală

2- Ghidaj platou ciclic 12 - Ureche (fixare bară de suspensie)
3- Inel O 13 - Piuliţă arbore rotor
4- Capac superior 14 - Şurub
5- Rulment 15 - Carter conic
6- Rondelă 16 - Bolţ
7- Ureche (fixare compas) 17 - Rondelă de blocare
8- Rulment 18 - Distanţier
9- Cală de reglare 19 - Distanţier
10 - Inel O

Figura 19 - Carter conic şi capac superior

4.3
Pag. 16
 IAR-SA

4.3.9 PLATOURI CICLICE

Constituite dintr-un platou rotativ (1) şi un platou fix (3), ele transmit palelor variaţiile de pas general şi de pas ciclic
(Figura 21). Platoul fix este montat pe o rotulă (4) care culisează pe un ghidaj (5) şi pe care poate să oscileze. El este
imobilizat în rotaţie de un compas (7). Platoul rotativ pivotează pe doi rulmenţi (2-9). El este antrenat de două
compasuri solidare cu arborele rotor. Rulmenţii, special protejaţi (detaliul A), sunt unşi prin gresoarele (10).

REPERELE DE AZIMUT ŞI DE PLIERE :

- Azimuturi de referinţă : platoul rotativ are patru repere cu vopsea albastră; platoul fix are un reper cu vopsea roşie.
- Poziţia «pliere» : platoul rotativ are două repere cu vopsea roşie care trebuie puse în concordanţă cu cele de pe
platoul fix.

Figura 20
Platouri ciclice

1 - Platou rotativ 9 - Rulment

2 - Rulment 10 - Gresor
3 - Platou fix 11 - Capac din plastic
4 - Rotulă 12 - Burduf demontabil
5 - Ghidaj rotulă 13 - Ansamblu anti-praf
6 - Compas 14 - Comandă transmiţător de pas
7 - Compas 15 - Bucşă din NYLATRON
8 - Transmiţător de pas 16 - Platou de comandă
17 - Inel opritor

4.3
Pag. 17
IAR-SA

Trei biele de comandă (7) acţionează platoul

ciclic fix (6). Platourile ciclice, montate pe o
rotulă (3) care culisează pe arborele rotor (4),
transmit mişcările comenzilor la manşoanele de
pală (1) prin intermediul a patru bielete de pas (2)
fixate pe platoul rotativ (5).

Figura 21
Principiul de acţiune a platourilor ciclice

4.3
Pag. 18
 IAR-SA

4.3.10 BIELETE DE PAS

Bieletele de pas transmit deplasările platoului ciclic la manşoanele de pală. Cu lungimea reglabilă prin rotirea
corpului, ele sunt special proiectate pentru a efectua corecţiile de incidenţă (∆i) la înlocuirea palelor:

− dantura (16) permite controlul valorii unghiulare a corecţiei (2 dinţi = 1 minut = 4 mm abatere de traking la
vârful palei).
− reperele – indicator (17) şi plăcuţă (18) - permit aflarea, prin citire directă, a corecţiei efectuate şi revenirea la
lungimea teoretică (poziţia zero a bieletei : indicatorul şi plăcuţa în concordanţă).

1 - Capăt superior 16 - Dantură de reglare

2 - Piuliţă 17 - Indicator reper
3 - Inel striat 18 - Plăcuţă de poziţie
4 - Bucşă cu umăr (poziţia zero a bieletei)
5 - Capăt inferior
6 - Buşon
7 - Contrapiuliţă
8 - Siguranţă A - Cale de reglaj centrare pivot
9 - Corp bielă
10 - Carcasă rulment
11 - Rulment
12 - Apărătoare de praf Figura 22
13 - Bucşă cu umăr Bieletă de pas
14 - Ax (pivot)
15 - Platou ciclic rotativ

4.3
Pag. 19
 IAR-SA

4.3.11 COMPASURI
Compasurile rotativ şi fix sunt identice. Compasul rotativ (2) antrenează platoul ciclic superior. Compasul fix (1)
imobilizează în rotaţie platoul ciclic inferior.

1 - Compas fix
2 - Compas rotativ
3 - Rotulă
4 - Braţ compas
5 - Braţ compas
6 - Legătură compas rotativ
7 - Rondelă de reglare a cotelor A şi B

ASAMBLAREA COMPASULUI :
- Săgeţile spre exterior (fixarea în furci)
- Săgeţile spre interior pe aceeaşi faţă
(fixarea articulaţiei mediane a
compasului).
Figura 22
Compas La montarea compasului pe aparat, săgeţile
trebuie să fie orientate spre exteriorul
compasului.

4.3
Pag. 20
 IAR-SA

4.3.12 BROŞE DE PALĂ

Asigură fixarea palelor în furcile manşoanelor. Sunt cilindrice şi sunt asigurate de o agrafă de siguranţare (3) şi un cep
(6).
Demontarea se face prin scoaterea agrafei de siguranţare (3) şi îndepărtarea pintenului (6) prin simpla împingere şi
rotire a plonjorului (5) care se blochează în această poziţie.

A = Când broşa este montată cepul trebuie

să fie vizibil (orientat spre vârful palei)

Figura 23
Broşe de pală

1 - Broşe de pală
2 - Manşon
3 - Agrafă de siguranţare
4 - Ştift de ghidare
5 - Plonjor prevăzut cu fantă baionetă
6 - Cep
7 - Arc

4.3
Pag. 21
 IAR-SA

4.4 BATIU MECANIC

4.4.1 BARE DE SUSPENSIE

Trei bare de suspensie (o bară faţă şi două bare spate), fixate pe planşeul mecanic şi pe capacul superior al butucului
rotor principal, şi o platină suplă fixată pe planşeul mecanic constituie batiul mecanic al ansamblului BRP-CTP.

1 - Bare de suspensie
2 - Legături bare
3 - Axe lise
4 - Furci bucşate
5 - Buşoane
6 - Agrafe de siguranţare

Figura 1
Bare de suspensie

4.4
Pag. 0
 IAR-SA

4.4.2 PLATINĂ SUPLĂ

Platina suplă (1) transmite celulei cuplul CTP şi totodată amortizează transmiterea vibraţiilor verticale produse de
pale. Platina, din titan, este fixată cu buloane pe CTP şi pe celulă.
Pentru evitarea coroziunii galvanice, între CTP şi platină este intercalată o rondelă din fibră de sticlă.
Etanşeitatea între platină şi coloană este asigurată de :
- un guler (5) fixat de soclul CTP.
- o placă (3) fixată pe structură cu şuruburi şi echipată cu două drenaje (2).
- un burduf din cauciuc (4) care asigură legătura între guler şi placa (3).

Figura 2
Platina suplă

1 - Platină suplă
2 - Drenaje placă de etanşare
3 - Placă de etanşare
4 - Burduf
5 - Guler de etanşare

4.4
Pag. 1
 IAR-SA

CAPITOLUL 5

TRANSMISIE LA ROTORUL PRINCIPAL

CUPRINS

5.1. GENERALITĂŢI
5.2. CUTIE DE TRANSMISIE PRINCIPALĂ
5.2.1. Generalităţi
5.2.2. Cartere şi accesorii
5.2.3. Mecanisme interne
5.2.4. Echipamente auxiliare
5.3. CIRCUITE DE UNGERE ŞI DE RĂCIRE ALE CTP
5.3.1. Circuit de ungere
5.3.2. Circuit de răcire

5.4. CONTROL CTP

5.4.1. Generalităţi
5.4.2. Control circuit de ungere
5.4.3. Control turaţie

5.5. INSTALAŢIE FRÂNĂ ROTOR

5.5.1. Generalităţi
5.5.2. Frână rotor
5.5.3. Circuit hidraulic frână rotor
5.5.4. Comandă şi control frână rotor

5.
Pag. 1
 IAR-SA

5.1. GENERALITĂŢI

Ansamblul de transmitere a mişcării la rotorul principal se compune din:

− cutie de transmisie principală (CTP) (1)
− circuite de ungere şi de răcire CTP (3)
− circuite şi organele de control CTP
− frână rotor (2)

Figura 1
Transmisie la rotorul principal

5.1
Pag. 0
 IAR-SA

5.2. CUTIE DE TRANSMISIE PRINCIPALĂ

5.2.1. GENERALITĂŢI
CTP asigură două funcţii principale :
− TRANSMISIA la rotoare a puterii celor două GTM
− REDUCEREA turaţiilor transmise la rotoare.

CTP se compune din:

− cartere şi capace
− mecanisme interne care realizează transmiterea mişcării şi reducerea turaţiilor
− echipamente auxiliare.

1. FIXARE CTP
CTP este fixată cu şuruburi pe platina suplă (3). La partea superioară este montat «ansamblul butuc-arbore
rotor» (1) menţinut de trei bare de suspensie (2). Astfel, CTP este supendată de carterul conic al «ansamblului
butuc-arbore rotor».
Solicitările în zbor şi la sol precum şi greutatea CTP sunt distribuite prin barele de suspensie. Platina suplă nu
suportă decât cuplul de reacţie al rotorului principal.

ATENŢIE :

Platina suplă nu trebuie să

susţină greutatea CTP. În
cazul demontării butucului
rotor principal, între platină şi
structură trebuie intercalate
calele special prevăzute în
acest scop.

2. CINEMATICA CTP

Figura 1

Figura 2
5.2
Pag. 1
 IAR-SA

5.2.2. CARTERE ŞI ACCESORII

1. GENERALITĂŢI

Carterele şi capacele CTP cuprind :

1 - Prize de putere
2 - Tiranţi de fixare a tuburilor de legătură GTM
3 - Coloana fixă a reductorului epicicloidal
4 - Port - sateliţi
5 - Generator tahometric
6 - Suport servocomandă
7 - Tub de ungere a reductorului epicicloidal
8 - Indicator (vizor) de nivel ulei
9 - Manocontactor presiune scăzută ulei
10 - Buşon de umplere ulei
11 - Fiting conductă ulei
12 - Priză de putere alternator
13 - Discuri frână rotor
14 - Priză de putere pompă hidraulică
15 - Arbore culisant de antrenare a transmisiei spate
16 - Frână rotor
17 - Filtru de ulei

Vedere din “F”

1 - Capac inferior
2 - Placă obturatoare (acces CTP)
3 - Legătura pentru tijă CARGO-SLING
4 - Sondă de temperatură ulei
5 - Buşon magnetic de golire
6 - Valvă de prelevare ulei pentru
analiză spectrometrică

Figura 3

5.2
Pag. 2
 IAR-SA
Vedere din spate

Figura 4

Vedere din faţă

Figura 5

5.2
Pag. 3
 IAR-SA

5.2.3. MECANISME INTERNE

1. GENERALITĂŢI
Mecanismele interne cuprind:

− angrenajul conic principal

− reductorul epicicloidal cu două trepte de reducţie
− reductoarele faţă dreapta şi stânga
− reductorul spate
− roţile libere dreapta şi stânga
− cutiile de accesorii dreapta şi stânga

Sunt descrise, aici, numai zonele accesibile utilizatorilor (prizele de putere şi roţile libere), pentru aspectul lor
funcţional.

Figura 6
Mecanismele interne ale CTP

5.2
Pag. 4
 IAR-SA

2. PRIZE DE PUTERE PENTRU GTM

De la prizele de putere fiecare reductor faţă este antrenat de arborele de transmisie al GTM corespunzător. Brida
de cuplare (1) a prizelor de putere este echipată cu un cuplaj elastic (flector) (7).

1 - Şuruburi de fixare flectori

2 - Rondelă sferică
3 - Piuliţă
4 - Pinion de atac reductor faţă
5 - Flanşă cu caneluri, montată pe
pinionul de atac
6 - Flanşă pentru cuplarea arborelui
de transmisie GTM
7 - Flector
8 - Flanşă port-garnitură
9 - Drenaj

Figura 7
Prize de putere

5.2
Pag. 5
 IAR-SA

3. PRIZĂ DE PUTERE PENTRU TRANSMISIA SPATE

Pinionul conic (1) al angrenajului conic principal antrenează transmisia spate prin intermediul unui arbore culisant
(8) echipat cu un flector (9) pe care se fixează primul element al transmisiei spate.

1 - Arborele pinionului conic al angrenajului conic principal 7 - Sârmă de siguranţare

2 - Piuliţă de fixare port-garnitură (3) 8 - Arbore culisant pe caneluri
3 - Port-garnitură 9 - Flector
4 - Disc frână rotor 10 - Inel O
5 - Flanşă suport disc frână rotor cu caneluri montată pe arborele (1) 11 - Garnitură cu segmenţi din carbon
6 - Piuliţa de fixare a flanşei (5) 12 - Inel O

Figura 8
Priză de putere pentru transmisia spate

5.2
Pag. 6
 IAR-SA

4. PRIZĂ DE PUTERE PENTRU ALTERNATOR

1 - Flanşă de fixare alternator

2 - Ştift de blocare port-garnitură (3)
3 - Port garnitură
4 - Priză de putere
5 - Arbore de antrenare alternator
6 - Garnitură
7 - Rondelă elastică
8 - Bucşă de reţinere port-garnitură
9 - Inel O
10 - Inel O

Figura 9

5. PRIZĂ DE PUTERE PENTRU TRANSMIŢĂTOR TAHOMETRIC

1 - Flanşă de fixare transmiţător

2 - Inel O
3 - Port-garnitură
4 - Priză de putere
5 - Garnitură
6 - Ştift de blocare port-garnitură

Figura 10

5.2
Pag. 7
 IAR-SA
6. PRIZĂ DE PUTERE PENTRU POMPA HIDRAULICĂ

1 - Port-garnitură
2 - Inel de siguranţă
3 - Priză de putere
4 - Garnitură
5 - Inel O
6 - Flanşă de fixare pompă hidraulică
7 - Ştift de blocare port-garnitură

Figura 11

7. ROŢI LIBERE – (Figura 12)

Roţile libere (1) sunt antrenate de reductoarele faţă. Rolul lor este de a permite transmiterea momentului de
torsiune numai în sensul «GTM → ROTOR» şi de a anula (de exemplu, în cazul unei coborâri în autorotaţie)
transmiterea momentului de torsiune în sensul «ROTOR → GTM».

O roată liberă cuprinde :

− o parte conducătoare (3)

− o parte condusă (2)
− un dispozitiv intermediar (7).

Partea condusă este constituită din cămaşa (2) a pinionului (4) (inelul roţii libere), iar partea conducătoare din
arborele (3) al roţii libere prevăzut cu bosaje. Bosajele creează, între ele, locaşuri pentru rolele cilindrice (5).

Dispozitivul intermediar (7), dispus între partea conducătoare şi partea condusă, se compune din 12 role (5)
menţinute într-o colivie (6).

Un arc (8) fixat pe colivia (6) şi pe arborele (3) tinde să ţină rolele pe panta bosajelor arborelui şi să menţină în
contact cele două părţi (condusă şi conducătoare).

În funcţionare normală, când puterea este furnizată de GTM, rolele (5) sunt blocate între arborele conducător (3)
şi inelul condus (2) şi îl antrenează pe acesta în rotaţie (ω 1 = ω 2).

În funcţionare «roată liberă», când puterea este furnizată de rotor (ω 1 > ω 2 – de exemplu, la coborârea în
autorotaţie), inelul (2) al roţii libere devine parte conducătoare şi, în mişcarea sa de rotaţie, eliberează rolele (5),
care coboară pe panta bosajelor arborelui. Arborele (3) nu este antrenat.

5.2
Pag. 8
 IAR-SA

ω1 = Turaţia inelului roţii libere

ω2 = Turaţia arborelui roţii libere

1 - Roată liberă 5 - Role

2 - Inel roată liberă 6 - Colivie roată liberă
3 - Arbore roată liberă 7 - Dispozitiv intermediar (role şi colivie)
4 - Pinion reductor spate 8 - Arc

Figura 12
Roată liberă

5.2
Pag. 9
 IAR-SA

5.2.4. ECHIPAMENTE AUXILIARE

Echipamentele auxiliare cuprind:

− pompa de ulei
− filtrul aspiraţie ulei
− filtrul de ulei de pe refularea pompei de ulei (intrare CTP)
− buşonul de umplere cu ulei
− indicatoarele (vizoare) de nivel al uleiului
− buşonul magnetic de golire a uleiului
− valvă pentru prelevări de ulei.

1. POMPĂ DE ULEI
Pompa de ulei este de tip «cu angrenaje» şi este montată în interiorul CTP, în capacul reductorului spate.

1. Racord aspiraţie
2. Inel O
3. Clapetă limitatoare de presiune (4,5 bari)
4. Corp pompă
5. Orificiu de refulare 9. Piuliţă de fixare a pompei
6. Capac 10. Angrenaj conducător
7. Inele O 11. Angrenaj condus
8. Arbore de antrenare

Figura 13
Pompă de ulei 5.2
Pag. 10
 IAR-SA
2. FILTRU DE ASPIRAŢIE ULEI

Filtrul este situat în carterul inferior (rezervor ulei) şi pe conducta de aspiraţie a pompei de ulei.

1 - Orificiu de ieşire filtru

2 - Canal de aspiraţie pompă
3 - Inel O
4 - Pompă de ulei
5 - Carcasă filtru
6 - Flanşă buşon de golire
7 - Manşetă a elementului filtrant
nituită pe soclul carcasei
8 - Element filtrant (sită de alamă)
9 - Ureche de fixare a filtrului

Figura 14

3. BUŞON DE UMPLERE

Buşonul de umplere este situat în partea dreaptă a carterului principal.

Aerisirea CTP se realizează prin canalizaţii care traversează corpul buşonului.

1 - Capac cu şarnieră
2 - Garnitură de etanşare
3 - Corp buşon
4 - Suport buşon
5 - Element filtrant (sită de alamă)
6 - Carter CTP
7 - Ştift de menţinere a filtrului
8 - Arc de închidere a capacului
9 - Cămaşă

Figura 15

5.2
Pag. 11
 IAR-SA
4. VIZOR DE NIVEL AL ULEIULUI
La baza carterului principal, două vizoare din plexiglas (1), fixate în dreapta şi în stânga carterului, permit
controlul nivelului uleiului din CTP.

1 - Vizor din plexiglas

2 - Ramă vizor
Nivel MAXIM 3 - Prezon ROSAN
4 - Garnitură din cauciuc
Galben în jurul vizorului

Nivel MINIM Figura 16

Roşu

5. BUŞON MAGNETIC DE GOLIRE

1 - Buşon moletat
2 - Arc de rapel al supapei
3 - Corp supapă
4 - Supapă cu autoetanşare
5 - Element magnetic
6 - Inel O
7 - Flanşă
8 - Garnitură
Figura 17

5.2
Pag. 12
 IAR-SA
6. VALVĂ PENTRU PRELEVĂRI DE ULEI
Această valvă permite efectuarea prelevărilor de ulei pentru analiza spectrometrică. Soclul (3) care are
deschiderea într-un punct situat la înălţime evită prelevarea mâlului de decantare.

1 - Garnitură
2 - Supapă
3 - Soclu
4 - Piuliţă
5 - Garnitură
6 - Garnitură
7 - Corp supapă
8 - Piuliţă moletată de
comandă a valvei
9 - Buşon

Figura 18

7. FILTRU DE ULEI

Capacitate filtrantă: 60 µ
∆P (deschidere by-pass): 1,5 bar

1 - Arc de menţinere a cartuşului filtrant 8 - Buşon de golire

2 - Supapă by-pass 10 - Corp filtru
3 - Capac filtru 11 - Supapă sens unic
4 - Agrafă de siguranţare 12 - Manşetă
5 - Garnitură 13 - 14 Garnituri
6 - Discuri filtrante
7 - Garnitură

Figura 19
Filtru de ulei
5.2
Pag. 13
 IAR-SA

5.3. CIRCUITE DE UNGERE ŞI DE RĂCIRE ALE CTP

5.3.1. CIRCUIT DE UNGERE

Ungerea sub presiune a CTP este asigurată de o pompă cu angrenaje.

Pompa (8) aspiră uleiul din carterul principal printr-un filtru (9).
La ieşirea pompei, o supapă (13) limitează presiunea la 4,5 bari, excesul de ulei revenind la carterul principal.

Uleiul sub presiune este dirijat spre radiatorul (6). Pe radiator, o supapă de derivaţie (7) se deschide când pierderea de
presiune prin radiator este prea mare (ulei rece). Această supapă (7) permite încălzirea rapidă a uleiului la pornire
întrucât acesta şuntează radiatorul.

În aval de radiator, uleiul traversează filtrul de admisie al CTP (4) echipat cu o supapă de derivaţie (3) care permite
trecerea uleiului în caz de colmatare a cartuşului filtrant. La ieşirea filtrului uleiul este trimis la CTP printr-un
distribuitor de ungere inelar (16) şi la rulmenţii arborelui rotor printr-o conductă exterioară (17).

De la distribuitorul de ungere uleiul este dirijat la diferitele puncte de ungere (jicloare), de unde se scurge prin
gravitaţie în fundul carterului principal.

CONTROLUL CIRCUITULUI DE UNGERE – Vezi § 5.4

1 - Distanţier de ungere arbore rotor 7 - Supapă de derivaţie radiator 12 -

Sondă de temperatură
2 - Crepină 8 - Pompă de ulei 13 -
Supapă de suprapresiune pompă
3 - Supapă de derivaţie filtru 9 - Filtru de aspiraţie 14 -
Lampă pe tabloul de alarmă
15 Manocontactor «presiune
-
4 - Filtru CTP 10 - Buşon magnetic
scăzută»
5 - Ventilator 11 - Indicator de temperatură a 16 - Distribuitor de ungere
6 - Radiator uleiului 17 - Conductă de ungere arbore rotor

Figura 1
Circuit de ungere – Schemă funcţională

5.3
Pag. 0
 IAR-SA

− Aspiraţie pompă de ulei

− Refulare pompă de ulei

− Ungere rulmenţi cap
rotor principal

1 - Tuburi de ungere externe ale treptei 2 a reductorului epicicloidal

2 şi 5 – Jicloare treapta 2 a reductorului epicicloidal
3 - Jicloare treapta 1 a reductorului epicicloidal
4 - Distribuitor de ungere
6 - Jicloare reductor spate
7 - Pompă de ulei
8 - Jicloare angrenaj conic (pinion şi coroană conice)
9 - Orificiu calibrat (regularizare debit ulei în interiorul CTP)
10 - Conductă flexibilă de ungere rulmenţi arbore rotor
11 - Transmiţător «presiune scăzută»
12 - Filtru la aspiraţie ulei
13 - Filtru de ulei CTP (conductă admisie ulei de la radiator)
14 - Orificii calibrate (ungere rulmenţi coroană conică)
15 - Jicloare reductor faţă dreapta (identic stânga)

Figura 2
Ungere CTP – Circuit intern

5.3
Pag. 1
 IAR-SA

5.3.2. CIRCUIT DE RĂCIRE

Circuitul de răcire a uleiului CTP are drept scop răcirea uleiului care a uns CTP.
El este constituit dintr-un grup de răcire axial situat pe planşeul mecanic, în spatele CTP şi în axa aparatului.
Ventilatorul grupului de răcire (1) este antrenat de transmisia spate prin intermediul a două curele (13) şi a
scripeţilor (11-14).

Aerul care asigură răcirea este aspirat de ventilator, apoi este refulat spre radiatorul (4) prin manşonul flexibil (8).
La trecerea sa prin radiator, aerul scade temperatura uleiului, apoi este evacuat în exterior prin conducta
de evacuare (5).

1. Ventilator 14 - Scripeţi ventilator

2. Conductă «ieşire ulei» 15 - Rulment
3. Conductă «admisie ulei» 16 - Arbore rotor ventilator
4. Radiator 17 - Distanţier
5. Conductă de ieşire 18 - Butuc ventilator
6. Suport radiator 19 - Distribuitor ventilator
7. Colier 20 - Rotor ventilator
8. Manşon flexibil 21 - Levier întinzătoare
9. Suport palier 22 - Întinzătoare curele
10. Carter palier 23 - Bielete cu arc
11. Scripeţi de transmisie 24 - -
12. Scripeţi de tensionare 25 - Rulmenţi
13. Curele 26 - Ax scripeţi
27 - Grilaj de protecţie

Figura 3
Grupul de răcire

5.3
Pag. 2
 IAR-SA

Figura 4
Grupul de răcire – Detalii

5.3
Pag. 3
 IAR-SA

5.4. CONTROL CTP

5.4.1. GENERALITĂŢI

Controalele CTP cuprind :

- control circuit de ungere
- control turaţie

5.4.2. CONTROL CIRCUIT DE UNGERE

Controlul circuitului de ungere cuprinde :

- control temperatură ulei
- control presiune ulei
- control nivel ulei
- detectare particule metalice.

1. CONTROL TEMPERATURĂ ULEI

Sistemul de control al temperaturii uleiului este constituit dintr-un traductor de temperatură (2) şi un indicator (1).

1
PP10 3α

1E3 3A
CONTROL
MGB IND
TEMP
ULEI

53E1
B C A

8N

B C A

54E1

TRAD 2
TEMP
ULEI

Figura 1
Control temperatură ulei

5.4
Pag. 0
 IAR-SA
2. CONTROL PRESIUNE ULEI

Controlul presiunii uleiului CTP este realizat printr-un manocontactor (2) montat pe tubul de ungere care asigură
ungerea treptei a doua de reducere a CTP.
Acest contactor este menit să provoace aprinderea lămpii de avertizare (MGB PRES) (1) de pe tabloul de alarmă
107α când presiunea scade sub 0,8 bar.

3. CONTROL NIVEL ULEI – Vezi 5.2.4. § 6

4. DETECTARE PARTICULE METALICE – Vezi 5.2.4. § 5

107 α

MGB
PRES

J1 18

831R
C
58

SAIMS
1
151
3T
3S
3U

7N
3 e K J

AC B

23E1

MANOCONTACTOR
ULEI CTP

Figura 2
Control presiune ulei

5.4
Pag. 1
 IAR-SA

5.4.3. CONTROL TURAŢIE

Turaţia este controlată prin intermediul a două generatoare tahometrice (2) şi (3) şi un indicator dublu (1).
Cele două generatoare tahometrice sunt montate pe prizele de putere ale cutiilor de antrenare a accesoriilor şi se rotesc
la aceeaşi turaţie.
Indicatorul dublu se află pe tabloul de bord.
Acul alb (A) primeşte semnal de la generatorul tahometric dreapta.
Acul verde (B) primeşte semnal de la generatorul tahometric stânga.

1 INDICATOR DUBLU
TAHOMETRIC

B
21E1
21E1 a B A C B A C
21E1 b

A B C D E F 3 d
28

152
829R1
6A
6D
6C H
SAIMS
6F J
6B
6E BKS

A B C A B C
J4
45
46

HMRC

22E1 22E2 215T

TACHOGEN TACHOGEN
STG DR

Figura 3
Control turaţie

5.4
Pag. 2
 IAR-SA

5.5. INSTALAŢIE FRÂNĂ ROTOR

5.5.1. GENERALITĂŢI

Instalaţia frână rotor cuprinde:

- frână rotor (1)

- circuit hidraulic de alimentare (2)
- ansamblu de comandă (3) şi control.

Instalaţia de frânare poate fi utilizată în două moduri :

- frânare dinamică : frâna este aplicată pe moment când rotorul principal se roteşte la turaţie mică (120 rot/min –
oprirea elicopterului).
- frânare statică : frâna rămâne aplicată pe toată durata imobilizării rotoarelor (parcare).

1 - Frână rotor
2 - Circuit hidraulic de alimentare
3 - Comandă frână

Figura 1
Instalaţie frână rotor

5.5
Pag. 1
 IAR-SA

5.5.2. FRÂNĂ ROTOR

Frâna rotorului se compune din:

− un disc de frânare solidar cu arborele de ieşire al CTP
− frâna rotorului alimentată prin intermediul unui circuit hidraulic

1. CARACTERISTICI FRÂNĂ

- Presiune de frânare statică sau dinamică : 34 ± 4 bari

- Timpul de frânare dinamică : aprox. 12 sec.
- Timpul minim între două frânări dinamice succesive : 3 min.
- Jocul minim între plăcuţele de frână şi disc : 1,5 mm
- Jocul maxim între plăcuţele de frână şi disc : 4,5 mm
- Uzura maximă a plăcuţelor de frână : 3 mm

2. FUNCŢIONARE FRÂNĂ
Lichidul hidraulic sub presiune ajunge pe feţele interne ale pistoanelor (22). Pistoanele sunt împinse spre discul
de frânare (11). Plăcuţele de frână (10), solidare cu pistoanele, intră astfel în contact cu discul şi realizează
frânarea rotoarelor.
Când presiunea este anulată în spatele pistoanelor, arcurile (21) revin în poziţia de repaus şi retrag ansamblul
piston (22) , port plăcuţe (25) şi plăcuţe (10).

1 - Şurub de fixare suport frână (2) 15 - Şurub de fixare falcă interioară

2 - Suport frână fixat pe CTP 16 - Bucşă opritoare cu arc
3 - Racord de admisie lichid hidraulic 17 - Rondelă de reazem
4 - Supapă de purjare 18 - Inel de siguranţă
5 - Inel O 19 - Inel O
6 - Falcă interioară 20 - Şurub de fixare bucşă opritoare cu arc (16)
7 - Falcă exterioară 21 - Arc de rapel piston (22)
8 - Bucşă 22 - Piston
9 - Canalizaţii de alimentare 23 - Inel O
10 - Plăcuţă de frână 24 - Prezon de ghidare port - plăcuţe (25)
11 - Disc de frânare 25 - Port - plăcuţe
12 - Cală de reglaj pentru repartizarea jocului 26 - Nit de fixare plăcuţe de frână
dintre disc şi plăcuţele de frână 27 - Şurub de fixare fălci
13 - Ansamblu piston-cilindru
14 - Buloane de fixare a discului

3. CENTRARE DISC

Centrarea discului se realizează prin ajustarea cotei J + e cu calele de reglaj (12).

5.5
Pag. 2
IAR-SA

Figura 2
Frână rotor

5.5
Pag. 3
 IAR-SA

5.5.3. CIRCUIT HIDRAULIC FRÂNĂ ROTOR

1. DESCRIERE CIRCUIT

Frâna rotorului (2) este alimentată prin intermediul instalaţiei hidraulice stânga. Când elicopterul este parcat
presiunea hidraulică este întreţinută de acumulatorul de deservire a cărui presiune poate fi restabilită prin
intermediul pompei hidraulice manuale a circuitului de avarie (vezi capitolul 9).

Circuitul hidraulic se compune din:

- un manocontactor (3) situat pe circuitul de alimentare
- un distribuitor de frânare (4)
- o supapă unisens (5) fixată pe orificiul de «retur» al distribuitorului de frânare.

1 - Manetă de comandă 5 - Supapă unisens

2 - Frână rotor 6 - Supapă de suprapresiune
3 - Manocontactor 7 - Lampă de avertizare
4 - Distribuitor

Figura 3
Circuit hidraulic frână rotor

5.5
Pag. 4
 IAR-SA

Figura 4
Schemă funcţională frână rotor

Când maneta de comandă (1) este deplasată din poz. 1 în poz. 2, distribuitorul pune în comunicaţie orificiile sale
A şi U.
Ca urmare frâna rotorului este alimentată şi strânge discul de frânare între fălcile sale; lampa «ROT. BR.» de pe
107α se aprinde.
Când maneta de comandă este readusă în poziţia «frână eliberată», orificiile A şi R sunt puse în comunicaţie.
Ca urmare frâna eliberează discul şi lichidul este trimis înapoi în rezervor prin acţiunea arcurilor de rapel ale
blocului de frânare.

5.5
Pag. 5
 IAR-SA

2. DISTRIBUITOR DE FRÂNARE

Distribuitorul de frânare, alimentat la 175 bari, transmite frânei rotor o presiune de 35 ± 4 bari.
Levierul de comandă al distribuitorului poate ocupa două poziţii :

① - POZIŢIA «REPAUS» : Nu există presiune în circuitul rotor.

② - POZIŢIA «FRÂNARE» : Frâna rotorului este alimentată la 35 bari.

Figura 5

1 - Levier de comandă 7 - Piston

2 - Limitator reglabil 8 - Orificiu de evacuare
3 - Limitator fix 9 - Supapă de evacuare
4 - Tachet 10 - Tachet
5 - Corp distribuitor 11 - Supapă de admisie cu bilă
6 - Arc ansamblu elastic 12 - Arc

A = Admisie presiune. U = Circuit de utilizare (frână rotor). R = Retur rezervor

FUNCŢIONARE DISTRIBUITOR

A. DISTRIBUITOR ÎN POZIŢIA «REPAUS» (Figura 5)

- Levierul în poziţia (1)
- Ansamblul elastic (4) (6) (7) în contact cu rola levierului (1)
- Supapa de admisie (11) închisă
- Supapa de evacuare (9) deschisă
- A este izolat
- U şi R comunică.

B. FRÂNARE ROTOR (Figura 6)

- Trecând din (1) în (2), levierul de comandă provoacă :
• deplasarea ansamblului elastic (4–6–7) până când pistonul vine în contact cu corpul distribuitorului
• comprimarea arcului (6)
• obturarea orificiului (8) de către supapa de evacuare
• deschiderea supapei de admisie (11)
- U şi A comunică : FRÂNARE
- R este izolat.

5.5
Pag. 6
 IAR-SA

Figura 6

C. MENŢINEREA PRESIUNII ÎN FRÂNA ROTORULUI (Figura 7)

Presiunea aplicată se exercită în camera (a).

Când ea este superioară valorii de calibrare a arcului (6) :
- Pistonul (7) se deplasează spre stânga.
- Supapa de admisie (11) se închide.
- Supapa de evacuare (9) este închisă.
- A – U – R sunt izolate.
- Presiunea la ieşirea U este de maximum 35 bari.

Figura 7

D. SUPRAPRESIUNE ÎN CIRCUITUL FRÂNEI ROTORULUI (Figura 8)

În cazul unei suprapresiuni în circuit, deci în camera «a»:

- presiunea «a» este superioară valorii de calibrare a arcului (6)
- pistonul (7) se deplasează spre stânga
- supapa de evacuare (9) se deschide
- U şi R comunică.

Când presiunea din «a» atinge 35 bari :

- Arcul (6) deplasează pistonul (7) spre stânga
- Supapa de evacuare (9) se închide
- U şi R sunt izolate.

Figura 8

E. ELIBERARE FRÂNĂ ROTOR

Levierul de comandă fiind readus din poziţia 2 în poziţia 1, distribuitorul revine în poziţia «REPAUS».

5.5
Pag. 7
 IAR-SA

5.5.4. COMANDĂ ŞI CONTROL FRÂNĂ ROTOR

1. COMANDĂ FRÂNĂ ROTOR

Frâna rotorului este comandată prin intermediul unei manete (11) situate pe blocul manetelor (10) de pe plafonul
postului de pilotaj.
Pornind de la blocul manetelor, comanda frânei cuprinde :
− o manetă de comandă (11) care poate avea două poziţii :
• în faţă: poziţia «liber»
• în spate: poziţia «frânare»
Imobilizarea manetei în poziţia «frânare» este asigurată prin intermediul unei crestături (13) decupate
într-o placă reglabilă (12).
− o transmisie flexibilă TELEFLEX
− un sandou de rapel (5).

1 - Şarnieră-mamă a manetei
2 - Arc de rapel
3 - Şarnieră-tată a manetei
4 - Capete culisante cu furcă
5 - Sandou
6 - Racorduri cu rotule
7 - Receptaculi de racordare tub TELEFLEX
8 - Tub TELEFLEX
9 - Distribuitor de frânare
10 - Bloc manete
11 - Manetă
12 - Placă reglabilă
13 - Crestătură

Figura 9
Comandă frână rotor

5.5
Pag. 8
 IAR-SA

2. CONTROL FRÂNĂ ROTOR

Controlul frânei rotor este asigurat prin intermediul unei lămpi de semnalizare (1) «ROT. BR.» situate pe
tabloul de alarmă 107α de pe planşa de bord.
Presiunea aplicată frânei rotorului acţionează un manocontactor (2) conectat electric la lampă. Lampa se aprinde
când presiunea atinge 2 ± 0,3 bari.

107 α

ROT.
BR.

J2 F 40 14 19 59 J1

831 19
151∆
24 3H
3J
34 3G 2
7N BCA
SAIMS MANOCONT.
FRÂNA
25 ROTOR
17 24D1
C

Figura 10
Control frână rotor

5.5
Pag. 9
 IAR-SA

CAPITOLUL 6

ROTOR ANTICUPLU

CUPRINS

6.1. GENERALITĂŢI

6.2. PALE SPATE

6.2.1. Caracteristici pale spate

6.2.2. Descriere

6.3. ANSAMBLU MECANIC SPATE

6.3.1. Cutie de transmisie spate (CTS)

6.3.2. Butuc rotor spate (BRS)

6
Pag.1
 IAR-SA

6.1. GENERALITĂŢI

Rotorul anticuplu, care compensează cuplul de torsiune generat de rotorul principal, are rolul de control al
elicopterului pe axa sa de giraţie.
Situat la extremitatea grinzii de coadă, pe partea dreaptă a aparatului, el este antrenat în rotaţie de cutia de transmisie
spate (CTS).

Sens de rotaţie (vedere din faţă).........................anti-orar

Diametru ............................................................3,042 m
Turaţie................................................................1278,83 rpm

Rotorul anticuplu se compune din:

− cinci pale (1)
− ansamblul mecanic spate, cuprinzând cutia de transmisie spate (CTS) (3) şi butucul rotor spate (BRS)(2).

Figura 1

Variaţiile de incidenţă ale palelor spate sunt

comandate prin intermediul unei servocomenzi (2).

Servocomanda acţionează asupra unui platou de

comandă (4) conectat la manşoanele palelor prin
bieletele (3) prin intermediul unei tije de putere (1).

MĂRIREA PASULUI
Tija intră Figura 2
MICŞORAREA PASULUI
Tija iese

6.1
Pag.0
 IAR-SA

6.2. PALE SPATE

6.2.1. CARACTERISTICI PALE SPATE

- Profil : NACA 0012

- Coardă : 186,5 mm
- Lungime : 1244,3 mm
- Masă : 2,680 kg

6.2.2. DESCRIERE

Palele spate se compun din:

- un lonjeron (4)
- un înveliş (2)
- un somon (7)

1. Miez NIDA
2. Înveliş
3. Întăritură de amplantură
4. Lonjeron
5. Ferură de legătură
6. Bucşe de fixare
7. Somon
8. Contragreutăţi de echilibrare
9. Rondele de echilibrare
10. Contragreutăţi de echilibrare
11. Nervură de extremitate
12. Găuri de aerisire
13. Bord de fugă

6.2
Pag.1
 IAR-SA

6.3. ANSAMBLU MECANIC SPATE

6.3.1. CUTIE DE TRANSMISIE SPATE (CTS)

1. GENERALITĂŢI

Cutia de transmisie spate (2) constituie o transmisie unghiulară la 900 realizată printr-un pinion şi o roată conică cu
dantura spirală (GLEASON).
CTS transmite mişcarea de la arborele oblic de transmisie spate la arborele rotor anticuplu (1) pe care este calată
direct roata conică.

Turaţia de intrare în CTS: 3751 rpm

Turaţia de antrenare a arborelui rotor: 1279 rpm
Raportul de reducere: 15/24

Ungerea este asigurată prin barbotare, iar răcirea se efectuează prin pereţii carterului.

1. Arbore rotor anticuplu

2. Cutie de transmisie spate
3. Buşon de umplere
4. Buşon magnetic de golire
5. Indicator (vizor) de nivel ulei
6. Priză de putere

Figura 1
Cutie de transmisie spate

6.3
Pag.0
 IAR-SA

1. Rulmenţi cu role conice

2. Flanşă de blocare
3. Roată conică
4. Piuliţă roată conică
5. Locaş rulment
6. Rulment cu role
7. Inel O
8. Garnitură
9. Piuliţă extremitate arbore
10. Servocomandă spate
11. Distanţier
12. Port-garnitură
13. Distanţier
14. Locaş rulmenti
15. Capac
16. Distanţier
17. Locaş rulment
18. Rulment cu role
19. Piuliţă
20. Pinion conic
21. Locaş rulmenţi
22. Port-garnitură
23. Piuliţă canelată
24. Flanşă de intrare
25. Inel de siguranţă
26. Piuliţă crenelată
27. Distanţier
28. Rulment cu bile
29. Rulment cu role

Figura 2
Cutie de transmisie spate

6.3
Pag.1
 IAR-SA

2. ACCESORII CTS

A. VIZOR DE NIVEL AL ULEIULUI

1. Inel O
2. Vizor din plexiglas
3. Inel de fixare Figura 3
AccesoriilCTS
B. BUŞON DE UMPLERE
1. Capac buşon de umplere
2. Corp buşon
3. Bucşă de fixare buşon
4. Garnitură
5. Ştift de orientare bucşă
6. Filtru metalic

C. SUPAPĂ DE GOLIRE ŞI BUŞON MAGNETIC

1. Element magnetic 5. Supapă cu autoetanşare
2. Garnitură 6. Corp supapă
3. Soclu de fixare 7. Arc de rapel
4. Garnitură buşon magnetic 8. Buşon magnetic

6.3
Pag.2
 IAR-SA

6.3.2. BUTUC ROTOR SPATE (BRS)

1. GENERALITĂŢI

Butucul rotorului anticuplu se compune dintr-un corp (2) şi cinci ansambluri fuzetă-manşon (3) care permit :

− mişcarea batantă a palelor

− variaţia de pas a palelor, prin intermediul platoului de comandă (1) şi bieletelor (4) de legătură
platou-levier de pas (5).

Figura 4

1. Platou de comandă 4. Bieletă de pas

2. Corp butuc 5. Levier de pas
3. Ansamblu manşon-fuzetă

2. CORP BUTUC

Parte integrantă a arborelui rotor (2), corpul butucului comportă cinci feruri (1) pe care se articulează ansamblurile
fuzetă-manşon.

Figura 5

6.3
Pag.3
 IAR-SA
3. ANSAMBLU MANŞON-FUZETĂ

Fuzeta (14) este o furcă articulată pe ferura corpului butucului (articulaţie de mişcare batantă). Ea se prelungeşte
cu o cale de rulare cilindrică pe care este montată o baterie de cinci rulmenţi cu bile (8) blocaţi cu piuliţa (14).

Manşonul (7) este montat pe bateria de rulmenţi; este menţinut de o piuliţă exterioară (5) şi se roteşte în jurul
fuzetei prin intermediul levierului de comandă a pasului (6).

O furcă situată la extremitatea manşonului realizează prinderea palei.

Ungerea articulaţiilor este asigurată prin două gresoare:

− un gresor (9) pe manşon
− un gresor pe corpul butucului, la nivelul fiecărei articulaţii de mişcare batantă.

1. Inel de etanşare GARLOCK PACKING 10. Rondelă de siguranţare

2. Rondelă 11. Piuliţă fuzetă
3. Ax articulaţie de mişcare batantă 12. Garnitură
4. Rondelă 13. Limitator mişcare batantă
5. Piuliţă de fixare manşon 14. Fuzetă
6. Levier de comandă a pasului 15. Rondelă elastică
7. Manşon (prindere pală) 16. Inel interior rulmenţi
8. Baterie de rulmenţi 17. Rulment cu ace
9. Gresor

Figura 6
Ansamblu manşon-fuzetă

6.3
Pag.4
 IAR-SA
4. COMANDĂ PAS ROTOR ANTICUPLU

1. Platou de comandă
2. Cală de reglare a incidenţei (în fabrică)
3. Furcă
Figura 7
4. Rotule
Comandă pas rotor anticuplu
5. Levier de pas
6. Şurub de fixare
7. Bieletă de pas
8. Servocomandă
9. Tijă de comandă 18. Nit de referinţă
10. Inel de siguranţare şi bucşă de ungere 19. Piuliţă
11. Cală de reglaj 20. Capac
12. Şurub 21. Cală de reglaj
13. Tijă de comandă a pasului 22. Rulment
14. Manşon culisant 23. Şurub de fixare platou de comandă
15. Ghidaj manşon
16. Inel ERTALITE
17. Burduf de protecţie

6.3
Pag.5
 IAR-SA

4. COMANDĂ PAS ROTOR ANTICUPLU (continuare)

Reglare comenzi de zbor

1 Şurub de fixare ghidaj (2)

2 Ghidaj manşon culisant
3 Manşon culisant canelat
4 Inel divizat

Figura 8
Comandă pas rotor anticuplu

6.3
Pag.6
 IAR-SA

CAPITOLUL 7

TRANSMISIE LA ROTORUL ANTICUPLU

CUPRINS

7.1. GENERALITĂŢI

7.2. TRANSMISIE ORIZONTALĂ

7.2.1. Generalităţi

7.2.2. Elemente faţă ale transmisiei

7.2.3. Ansamblu palier faţă – element intermediar

7.2.4. Elemente spate ale transmisiei

7.3. CUTIE DE TRANSMISIE INTERMEDIARĂ

7.3.1. Generalităţi

7.3.2. Descriere CTI

7.3.3. Ungere CTI

7.4. TRANSMISIE OBLICĂ

7
Pag.1
 IAR-SA

7.1. GENERALITĂŢI

Transmisia spate asigură transmiterea mişcării de la reductorul spate al CTP la ansamblul mecanic spate. Turaţia este
redusă, la nivelul cutiei de transmisie intermediare (CTI), în raportul 33/43.

Transmisia spate este situată pe planşeul mecanic, grinda de coadă şi pilon, în planul median al elicopterului. Ea se
compune din:

− transmisie orizontală (1)

− cutie de transmisie intermediară (2)
− transmisie oblică (3).

Figura 1
Transmisie spate

7.1
Pag.0
 IAR-SA

7.2. TRANSMISIE ORIZONTALĂ

7.2.1. GENERALITĂŢI

Transmisia orizontală asigură legătura între cutia de transmisie principală (CTP) şi cutia de transmisie intermediară
(CTI). Elementele sale sunt legate prin cuplajele flexibile identice (7) şi sunt susţinute de palierele (5) şi de suporturile
structurale (6).

1 - Primul element faţă al transmisiei

2 - Ansamblul palier faţă-element
intermediar
3 - Al doilea element faţă al transmisiei
4 - Elemente spate ale transmisiei (cinci
elemente identice)
5 - Palier
6 - Suport palier
7 - Cuplaj flexibil (flector)

Figura 1
Transmisie orizontală

7.2
Pag.1
 IAR-SA

7.2.2. ELEMENTE FAŢĂ ALE TRANSMISIEI

Fiecare element faţă este constituit dintr-un tub (12) din aliaj de aluminiu prevăzut la extremităţi cu flanşe
triunghiulare (11-13) din aliaj de aluminiu.
Primul element este legat, la un capăt, de arborele culisant de ieşire CTP (echipat cu un flector), iar la celălalt capăt de
flanşa faţă a elementului intermediar. Al doilea element este situat între elementul intermediar (echipat cu un flector )
şi primul element spate.

Flanşa spate (11) este legată la flanşa faţă a următorului element prin intermediul unui flector (8) constituit dintr-un
pachet de 19 discuri din foi laminate la rece şi tratate cu o vopsea lubrifiantă.

1, 2, 3 - Nituri JO-BOLT
4. - Rondele
5. - Bucşă cu umăr
6. - Piuliţă crenelată
7. - Rondelă groasă
8. - Flector
9. - Rondelă sferică
10. - Şurub de fixare flector
11. - Flanşă spate din aliaj de aluminiu
12. - Tub din aliaj de aluminiu
13. - Flanşă faţă din aliaj de aluminiu

Figura 2
Elemente faţă ale transmisiei

7.2
Pag.2
 IAR-SA

7.2.3. ANSAMBLU PALIER FAŢĂ–ELEMENT INTERMEDIAR

Elementul intermediar (4) al transmisiei antrenează ventilatorul grupului de răcire (scripetele 14) şi se roteşte pe un
palier cu doi rulmenţi cu bile etanşi (12). Flanşa spate (10) este echipată cu un flector.

1 - Palier faţă
2 - Suport palier
3 - Ştift de centrare palier
4 - Element intermediar
5 - Carter palier
6 - Distanţier canelat
7 - Flector
8 - Piuliţă canelată
9 - Şaibă de siguranţare
10 - Flanşă culisantă
11 - Deflector faţă
12 - Rulment etanş
13 - Distanţier rulmenţi
14 - Scripete ventilator
15 - Deflector spate

Figura 3
Ansamblu palier faţă–element intermediar

7.2
Pag.3
 IAR-SA

7.2.4. ELEMENTE SPATE ALE TRANSMISIEI

Fiecare element este constituit dintr-un tub din aliaj de aluminiu (10) a cărui extremitate faţă se termină cu o piesă de
capăt canelată (6), fixată prin lipire şi cu nituri JO-BOLT (7); extremitatea spate se termină cu o flanşă triunghiulară
(8) echipată cu un flector (9).
Pe partea lisă a piesei de capăt este emanşat un palier (12); o flanşă triunghiulară (1) canelată interior este poziţionată
pe porţiunea canelată a piesei de capăt.

1 - Flanşă canelată din aliaj de aluminiu 9 - Flector

2 - Şaibă de siguranţare 10 - Tub din aliaj de aluminiu
3 - Inel de siguranţă 11 - Ax
4 - Rulment etanş 12 - Palier
5 - Amortizor din neopren 13 - Suport palier
6 - Piesă de capăt din aliaj de aluminiu 14 - Placă
7 - Nit JO-BOLT 15 - Piuliţă canelată
8 - Flanşă din aliaj de aluminiu

Figura 4
Elemente spate ale transmisiei

7.2
Pag.4
 IAR-SA

7.3. CUTIE DE TRANSMISIE INTERMEDIARĂ

7.3.1. GENERALITĂŢI

Cutia de transmisie intermediară (CTI) constituie o transmisie unghiulară de 1400. Ea primeşte mişcarea de la
transmisia orizontală şi, după reducerea turaţiei, o transmite transmisiei oblice.

CTI este se compune din:

− un carter (2)
− un capac (3)
− o priză de putere de intrare (1)
− o priză de de putere de ieşire (4)
Ungerea mecanismelor este asigurată prin barbotare.

1 - Priză de putere de intrare

2 - Carter
3 - Capac
4 - Priză de putere de ieşire
5 - Punct de fixare spate
6 - Puncte de fixare faţă
7 - Lamele de reglare

Figura 1
Cutie de transmisie intermediară

7.3
Pag.1
 IAR-SA

7.3.2. DESCRIERE CTI

1 - Buşon de umplere 14 - Rulment cu role

2 - Punct de ridicare CTI 15 - Roată conică
3 - Inel O 16 - Carter CTI
4 - Port-garnitură 17 - Pinion conic
5 - Flanşă canelată 18 - Rulment cu role
6 - Piuliţă canelată 19 - Distanţier rulmenţi
7 - Flanşă 20 - Rulment cu bile
8 - Rulment cu două rânduri de bile 21 - Flanşă
9 - Manşon de ungere 22 - Placă de fixare pe structură (2 puncte de fixare faţă)
10 - Punct de fixare spate 23 - Port-garnitură
11 - Distanţier găurit pentru ungere 24 - Piuliţă canelată
12 - Capac CTI 25 - Flanşă canelată
13 - Inel O

Figura 2
Cutie de transmisie intermediară

7.3
Pag.2
 IAR-SA

7.3.3. UNGERE CTI

Ungerea CTI este asigurată prin barbotarea şi circulaţia uleiului proiectat prin canale interioare care ajung la
rulmenţi. Figura 3 prezintă circuitul uleiului spre rulmenţi. Manşonul (2) filetat exterior (şurub Arhimede), conduce
uleiul recuperat din cuva dublă (1) spre rulmentul (3).

Figura 3
Ungere CTI

1 - Tijă pentru verificare nivel ulei

în cazul înclinărilor extreme ale
aparatului
2 - Buşon de umplere
3 - Vizor de nivel al uleiului
4 - Supapa de golire şi buşon
magnetic
5 - Soclu pentru contactor
termometric

Figura 4
Echipament CTI

7.3
Pag.3
 IAR-SA
7.3.3. UNGERE CTI (continuare)

1 - Capac buşon de umplere 9 - Supapă cu autoetanşare

2 - Garnitură de etanşare 10 - Element magnetic
3 - Ştift de centrare a bucşei 11 - Inel O
4 - Bucşă de fixare a buşonului 12 - Soclu de fixare
5 - Carter CTI 13 - Garnitură
6 - Buşon moletat 14 - Inel de siguranţă
7 - Arc de rapel al supapei (9) 15 - Geam din plexiglas
8 - Corp supapă 16 - Inel O

Figura 5
Echipamente CTI

7.3
Pag.4
 IAR-SA

7.4. TRANSMISIE OBLICĂ

Transmisia oblică (2) asigură legătura între cutia de transmisie intermediară (CTI) (1) şi cutia de transmisie spate
(CTS) (3).

1 - CTI 5 - Flanşă triunghiulară

2 - Transmisie oblică 6 - Nit JO-BOLT
3 - CTS 7 - Tub din aliaj de aluminiu
4 - Flector 8 - Ax de fixare pe flanşele CTI şi CTS

Figura 1
Transmisie oblică

7.4
Pag.1
 IAR-SA

CAPITOLUL 8

SISTEME DE ALIMENTARE ELECTRICĂ

CUPRINS

8.1. GENERALITĂŢI

8.2. SISTEM DE ALIMENTARE C.A. TRIFAZAT

8.2.1. Generalităţi
8.2.2. Descriere circuit de alimentare c.a. trifazat
8.2.3. Comenzi şi controale circuit de alimentare c.a. trifazat

8.3. SISTEME DE ALIMENTARE C.A. MONOFAZAT

8.3.1. Sistem de alimentare monofazat 26 V- 400 Hz

8.3.2. Sistem de alimentare monofazat 115 V- 400 Hz

8.4. SISTEM DE ALIMENTARE C.C.

8.4.1. Generalităţi
8.4.2. Descriere circuit de alimentare c.c.
8.4.3. Comenzi şi controale circuit de alimentare c.c.

8.5 DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ

8.5.1 Distribuţie curent alternativ

8.5.2 Distribuţie curent continuu
8. ANEXĂ
CONFIGURAŢIILE FUNCŢIONALE ALE CIRCUITELOR DE
ALIMENTARE ELECTRICĂ
8 A.1. Rotorul oprit
8 A.2. Rotorul în funcţiune

8
Pag.1
 IAR-SA

8.1. GENERALITĂŢI
Instalaţia de alimentare cu curent electric cuprinde patru reţele principale:

− O REŢEA DE ALIMENTARE CU CURENT ALTERNATIV TRIFAZAT constituită din două circuite distincte
alimentate fiecare de la un alternator:
ƒ Tensiunea: 115 V (între fază şi neutru) - Frecvenţa: 400 Hz
200 V (între faze)

− O REŢEA DE ALIMENTARE CU CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT alimentată de la o fază a

sistemului de alimentare c.a. stânga prin intermediul a două transformatoare (1 normal, 1 avarie) :
ƒ Tensiunea: 26 V - Frecvenţa : 400 Hz

− O REŢEA DE ALIMENTARE CU CURENT ALTERNATIV MONOFAZAT alimentată de la reţeaua de

alimentare c.c.printr-un convertizor static:
ƒ Tensiunea: 115 V - Frecvenţa: 400Hz

− O REŢEA DE ALIMENTARE CU CURENT CONTINUU alimentată de alternatorul dreapta.

Curentul este redresat de două transformatoare redresoare:
ƒ Tensiunea: 28 V c.c.
Două prize de parc, una c.a. şi una c.c., permit alimentarea instalaţiei de la o sursă exterioară.

Figura 1
Reprezentare sinoptică a sistemelor de alimentare electrică

8.1
Pag.0
 IAR-SA

8.2. SISTEM DE ALIMENTARE C.A. TRIFAZAT

8.2.1. GENERALITĂŢI

Instalaţia de alimentare trifazată este constituită din două reţele distincte şi independente în funcţionare normală.

Energia este furnizată de două alternatoare de 20 kVA antrenate de CTP.

Alternatorul 1 (stânga) asigură alimentarea reţelei c.a. de bord de la barele «XP4».

Alternatorul 2 (dreapta) alimentează, de la barele «XP6», numai cele două transformatoare-redresoare de producere a
curentului continuu.

Fiecare alternator este cuplat la reţeaua sa printr-un releu de linie care, în poziţia «repaus», realizează interconexiunea
celor două reţele făcând posibilă alimentarea de la un singur generator.

O priză de parc c.a. permite alimentarea exterioară de la un grup de pistă printr-un releu priză de parc 31X1 şi prin
contactele în «repaus» ale celor două relee de linie 24X1 şi 24X2.

Figura 1
Reprezentare sinoptică a sistemului de alimentare c.a.

8.2
Pag.1
 IAR-SA

8.2.2. DESCRIERE CIRCUIT DE ALIMENTARE C.A.TRIFAZAT

1. ANSAMBLURILE ŞI COMPONENTELE CIRCUITULUI DE ALIMENTARE C.A. (LOCALIZARE-

FUNCŢII)

Reper Reper
DENUMIRE FUNCŢIE
electric figură
21X1 1 Alternator stânga Sursă de curent trifazat – Antrenate de CTP
21X2 2 Alternator dreapta
22X1 9 Regulator de tensiune Asociat fiecărui alternator, reglează tensiunea la 115/200 V.
22X2 11
23X1 10 Cutie de comandă şi - Cuplează automat alternatoarele la barele de distribuţie.
protecţie
23X2 12 - Protejează instalaţia contra supra- şi subtensiunii, a
subfrecvenţei şi a scurtcircuitului în reţeaua de alimentare.
24X1 6 Releu de linie Cuplează alternatoarele la reţea.
24X2 7
25X2 5 Transformator Asociate câte două fiecărei cutii de comandă şi de protecţie,
diferenţial de protecţie protejează instalaţia în caz de scurtcircuit între firele de fază
25X4 4 şi între faze şi nul.
29X 16 Priză de parc Permite alimentarea sistemelor aeronavei de la un grup de
parc.
31X1 8 Releu priză de parc Cuplează grupul de parc la sistemele aeronavei.
45X1 14 Releu de succesiune a Protejează sistemele aeronavei în cazul alimentării de la
fazelor grupul de parc.
2α 13 Centru electric Conţine: 24X1, 24X2, 31X1, barele de distribuţie şi
disjunctoarele.
105 α 3 Panou plafon Conţine elementele de comandă şi control (vezi § 8.2.3).
107 α 15 Panou de alarmă Conţine lămpile «ELEC» şi «EXT.PWR» (vezi § 8.2.3.).

Figura 2
Alternatoare şi transformatoare diferenţiale de protecţie

8.2
Pag.2
 IAR-SA

15

Figura 3
Ansambluri şi componente ale circuitului de
alimentare c.a trifazat

8.2
Pag.3
 IAR-SA
2. ALTERNATOARE
Alternatoarele (1) sunt de tip cu frecvenţă variabilă, autoventilate. Ele sunt fixate pe cutia de accesorii a CTP cu
ajutorul unei flanşe intermediare (4) şi a unui colier cu demontare rapidă (2).

CARACTERISTICI :

− Tensiunea: 115/ 200 V C.A. − Puterea: 20 KVA

− Curentul nominal: 43,5 A − Turaţia: 8 000 rpm (frecvenţa corespunzătoare: 400 Hz)

Alternatorul este controlat printr-un excitator rotativ cu redresoare (diode), alimentat de un magnetou. Un
transformator diferenţial de protecţie este încorporat în cutia cu borne.

1 - Alternator
2 - Colier cu demontare rapidă
3 - Apărătoare
4 - Flanşă intermediară de fixare

Figura 4
Altenator

3. REGULATOARE DE TENSIUNE

Situate în dulapul electric şi fixate cu şuruburi, ele menţin o tensiune constantă oricare ar fi sarcina cerută în circuit.

Panoul frontal al regulatorului este echipat cu :

− un potenţiometru de reglare a tensiunii (3)
− două prize de interconexiune (1) şi (2)

Figura 5
Regulator de tensiune

8.2
Pag.4
 IAR-SA
4. CUTII DE COMANDĂ ŞI PROTECŢIE
Situate în dulapul electric, pe socluri cu demontare rapidă (3), cele două cutii de comandă şi protecţie asigură:
− cuplarea automată a alternatoarelor la barele de distribuţie
− protecţia instalaţiei contra :
− subtensiunilor (100 V) şi supratensiunilor (130/ 160 V)
− subfrecvenţelor (320 Hz)
− scurtcircuitelor (40 % din curentul nominal).

1. Conector
2. Soclu cu demontare rapidă
3. Piuliţă fluture

Figura 6
Cutie de comandă şi
protecţie

5. TRANSFORMATOARE DIFERENŢIALE DE PROTECŢIE

Două transformatoare de protecţie sunt asociate cu fiecare alternator. Unul dintre ele este încorporat în cutia cu borne
a alternatorului iar celălalt este situat în centrul electric 2α. Aceste transformatoare au rolul de a proteja instalaţia
contra scurtcircuitelor de tip fază-fază şi fază-nul.
Un ansamblu transformator de protecţie se compune din trei transformatoare de curent (câte unul pe fază).
Înfăşurările primare sunt montate în serie cu fazele. Înfăşurările secundare care interesează o aceeaşi fază sunt în
opoziţie. Cele două transformatoare sesizează curentul care le traversează. În cazul unui scurtcircuit, un semnal
proporţional cu dezechilibrul este aplicat cutiei de comandă şi protecţie : excitarea alternatorului este anulată şi releul
de linie se deschide. Dacă nu există scurtcircuit, curentul din înfăşurările secundare este în opoziţie şi semnalul
rezultant este nul.

Figura 7
Transformator diferenţial de protecţie

8.2
Pag.5
 IAR-SA
6. RELEE DE LINIE ŞI DE PRIZĂ DE PARC
(Vezi funcţionarea la figura 10).

Acestea sunt relee tripolare situate în centrul electric 2α din dulapul electric.
RELEELE DE LINIE realizează cuplarea fiecărui alternator la reţeaua sa şi permit, în cazul decuplării unui alternator,
alimentarea celor două reţele de către alternatorul rămas în funcţiune (supraveghere reciprocă).

RELEUL DE PRIZĂ DE PARC permite cuplarea unui grup de parc c.a. la instalaţia electrică a aeronavei. Acesta este
alimentat cu curent continuu de la priza de parc printr-un releu «de succesiune a fazelor şi de subtensiune».

1 - Releu de priză de parc

2 - Releu de linie
Figura 8 3 - Priză de interconexiune

7. RELEU DE SUCCESIUNE A FAZELOR ŞI DE SUBTENSIUNE

(Vezi funcţionarea la figura 10).

Situat în dulapul electric, releul de succesiune a fazelor şi de subtensiune protejează instalaţia electrică a aeronavei în
cazul unor anomalii de alimentare de la grupul de parc c.a., adică :
− succesiunea fazelor eronată
− scădere de tensiune pe una sau mai multe faze

8. PRIZĂ DE PARC
Cutia prizei de parc permite alimentarea electrică a aeronavei de la o sursă externă. Aceasta este prevăzută cu o uşă
(4) care acţionează un microîntrerupător (1) comandând o lampă «EXT. PWR» de pe panoul de alarmă 107α (când
uşa se deschide lampa se aprinde).

1 - Microîntrerupător
2 - Priză BAC, curent alternativ
3 - Priză BAC, curent continuu
4 - Uşă priză de parc

Figura 9
Priză de parc

8.2
Pag.6
 IAR-SA

Figura 10
Funcţionare relee de linie şi de succesiune a fazelor

23X1 – 23X2 − Cutii de comandă şi protecţie 29X − Priză de parc

24X1 – 24X2 − Relee de linie 31X − Releu de priză de parc
45X1 − Releu de succesiune a fazelor

A. CONJUNCŢIA ALTERNATOARELOR
Când priza de parc nu este alimentată (condiţie necesară), releele de linie 24X1 – 24X2 sunt excitate de la cutiile de
comandă 23X1 – 23X2 prin contactele de «repaus» ale releului de succesiune a fazelor 45X1 şi, respectiv, ale releului
de priză de parc 31X1. Ca urmare releele de linie 24X1 şi 24X2 sunt în poziţie de «lucru» şi fiecare alternator
alimentează propria reţea.
CÂND PRIZA DE PARC ESTE ALIMENTATĂ, ALTERNATOARELE NU POT FI CONECTATE. Într-adevăr,
când grupul de parc este conectat şi alimentează instalaţia electrică a aeronavei:
− releul de succesiune a fazelor este în poziţie de «lucru» întrerupând circuitul de excitaţie a releului de linie
24X1
− releul de priză de parc este în poziţie de «lucru» întrerupând circuitul de excitaţie a releului de linie 24X2.

B. ALIMENTAREA DE LA GRUPUL DE PARC C.A.

1 - Dacă alternatoarele nu funcţionează (GTM oprite), releul de priză de parc 31X1 este excitat prin releul de
succesiune a fazelor 45X1 şi contactele în «repaus» ale releelor de linie 24X1-24X2. Grupul de parc alimentează
instalaţia electrică a aeronavei.
2 - Dacă grupul de parc este conectat în timp ce alternatoarele alimentează (24X1 şi 24X2 în poziţie de «lucru»),
releul de succesiune a fazelor, alimentat, trece în poziţie de «lucru» şi întrerupe circuitul de excitaţie a releului
24X1.
ALTERNATORUL 1 DECUPLEAZĂ DAR REŢEAUA RĂMÂNE ALIMENTATĂ DE ALTERNATORUL 2.
CÂND ALTERNATOARELE SUNT CUPLATE, PRIZA DE PARC NU POATE ALIMENTA REŢEAUA
APARATULUI.

3 - Protecţia contra defectelor de alimentare a grupului de parc:

Dacă fazele grupului nu se succed în ordine (A-B-C) sau dacă tensiunea este prea mică, funcţia logică «OR» a
releului de succesiune a fazelor 45X1 întrerupe alimentarea bobinei «A», deschizând circuitul de comandă a
releului de priză de parc 31X1 care trece astfel în poziţia de «repaus» : grupul de parc este izolat de reţeaua
aparatului.

8.2
Pag.7
 IAR-SA

8.2.3. COMENZI ŞI CONTROALE CIRCUIT DE ALIMENTARE C.A. TRIFAZAT

Elementele de control şi de comandă ale instalaţiei de alimentare c.a. trifazat sunt situate :
− pe plafonul postului de pilotaj (105 α)
− pe planşa de de bord (panoul de alarmă 107 α).

PE PANOUL 105α SE AFLĂ:

− două lămpi de cuplare-decuplare (2) a alternatoarelor. Aceste lămpi sunt aprinse când alternatoarele sunt
decuplate.
− două întrerupătoare «ON - OFF» (3) de punere în funcţiune şi de oprire a alternatoarelor.
− două butoane «RESET» (1) de rearmare a alternatoarelor.
− două întrerupătoare «EMERGENCY CUT OFF» (4) care permit deconectarea rapidă a alternatoarelor. Aceste
întrerupătoare sunt sigilate cu plumb în poziţia «închis» şi sunt comandate de o bară de decuplare totală (5) în caz
de pericol.
− un voltmetru (6) şi un selector de faze (7) care permite citirea tensiunii fazelor A-B-C ale fiecărui alternator şi a
tensiunii de 26 V monofazate (vezi 8.3). Voltmetrul nu poate indica tensiunea grupului de parc.
PE PANOUL DE ALARMĂ 107α SE AFLĂ:
− o lampă «ELEC» care semnalizează decuplarea alternatoarelor
− o lampă «EXT. PWR» care se aprinde când uşa prizei de parc este deschisă.

107α
105α

1 - Butoane de rearmare alternatoare

2 - Lămpi de semnalizare decuplare 1
alternatoare
3 - Întrerupătoare de comandă
alternatoare
4 - Întrerupătoare «EMERGENCY 2
CUT OFF»
5 - Bară «DECUPLARE TOTALĂ»
3
6 - Voltmetru
7 - Selector voltmetru
4

6
7

Figura 11
Comenzi şi controale ale sistemului de alimentare c.a. trifazat

8.2
Pag.8
 IAR-SA

8.3. SISTEME DE ALIMENTARE C.A. MONOFAZAT

8.3.1. SISTEM DE ALIMENTARE C.A. MONOFAZAT 26V / 400 Hz
1. DESCRIERE
Sistemul monofazat 26 V- 400 Hz permite, pornind de la sistemul trifazat, alimentarea ansamblurilor de navigaţie.
Acesta cuprinde:
− două transformatoare de 300 VA (38X: normal – 38X2: avarie)
− un releu de transfer 46X1.

Figura 1
Sistemul de alimentare c.a monofazat
26V/ 400 Hz
FUNCŢIONAREA NORMALĂ:
Releul de transfer, excitat prin redresor, permite alimentarea barei XP12 de la transformatorul NORMAL (38X1).
FUNCŢIONAREA ÎN AVARIE (Transformatorul NORMAL în pană):
Releul de transfer, neexcitat, alimentează bara XP 12 de la transformatorul AVARIE (38X2). Lampa «NAV» de pe
panoul 107α se aprinde.
Testarea circuitului se efectuează cu ajutorul unui buton «TEST» care, izolând transformatorul NORMAL, provoacă
aprinderea lămpii «NAV».

8.3
Pag.1
 IAR-SA

2. COMENZI ŞI CONTROALE ALE SISTEMULUI DE ALIMENTARE C.A. MONOFAZAT 26V- 400 Hz

Elementele de comandă şi control ale instalaţiei de alimentare c.a. monofazat sunt situate :
PE PANOUL PLAFON 105α
− poziţia «MONO» a selectorului (3) al voltmetrului c.a. (2) permite citirea tensiunii din reţea.
PE PLANŞA DE BORD
− lampa «NAV» (1) de pe panoul de alarmă 107α se aprinde când reţeaua funcţionează pe «avarie».
ÎN CULOARUL DE ACCES LA POSTUL DE PILOTAJ
− butonul 27X3 marcat «TEST 26V/ 400 Hz – STAND-BY» (4), de sub panoul 2 α, este accesibil printr-un orificiu
din peretele dulapului electric.

105α
1
26V

107α

2 3

1 - Lampă «NAV» 3 - Selector voltmetru

2 - Voltmetru 4 - Buton «TEST 26 V- 400 Hz»

Figura 2
Comenzi şi controale ale sistemului de alimentare c.a. monofazat
8.3
Pag.2
 IAR-SA

8.3.2. SISTEM DE ALIMENTARE C.A. MONOFAZAT 115 V / 400 Hz

1. DESCRIERE
Sistemul c.a monofazat 115 V- 400 Hz alimentează indicatoarele de nivel al combustibilului (litrometrele) şi
indicatorul de pas general. Acesta se compune din:
− un convertizor static 44X1 (1) alimentat de la sistemul de curent continuu (bara principală PP4). Acest convertizor
nu funcţionează decât în absenţa alimentării cu curent alternativ.
− un releu de transfer tripolar 43X1 (2).
2. FUNCŢIONARE
REŢEAUA C.A. ALIMENTATĂ:
Unul dintre releele de linie (24X1 sau 24X2) sau releul de priză de parc 31X1 este în poziţia de «lucru» :
convertizorul static 44X1 nu este alimentat, releul de transfer 43X1 este pe «repaus» şi, prin contactele releului de
transfer , barele XP4 alimentează litrometrele şi indicatorul de pas.
REŢEAUA C.A. NEALIMENTATĂ:
Releele 24X1-24X2-31X1 sunt în poziţia de «repaus» : releul de transfer este excitat de la bara principală PP4 şi
convertizorul static alimentează instrumentele.

24X1 - Releu de linie

24X2 - Releu de linie
31X1 - Releu de priză de parc
43X1 - Releu de transfer
44X1 - Convertizor static

Figura 3
Sistem de alimentare c.a. monofazat 115V/ 400Hz

8.3
Pag.3
 IAR-SA

8.4. SISTEM DE ALIMENTARE C.C.

8.4.1. GENERALITĂŢI
Sistemul de alimentare cu curent continuu (c.c.) este constituit din :
− două transformatoare-redresoare (TR) 32P1-32P2 alimentate de la reţeaua de curent alternativ XP6; acestea
furnizează o tensiune de 28 Vc.c.
− două cutii de protecţie 36P1-36P2 care asigură cuplarea şi decuplarea TR-urilor cu barele de distribuţie.
− o baterie de bord 25P1 care asigură autonomia elicopterului la sol şi în zbor (AVARIE).
− un releu de baterie 30P1.
− o priză de parc 26P care permite alimentarea reţelei aeronavei de la un grup de parc de 28 Vc.c.
− un releu de priză de parc 30P2.
− un releu auxiliar de priză de parc 39P1 care interzice cuplarea simultană a bateriei şi a grupului de parc la barele de
distribuţie.
− un releu de interconectare bare 30P3
− un detector de ordine de fază 45X2 care previne cuplarea barelor principală şi secundară în condiţiile de la 8.2.2
pct. 7
Cutiile de protecţie, releul auxiliar de priză de parc şi celelalte relee sunt grupate în centrul electric 1α situat în dulapul
electric.

Figura 1
Reprezentare schematică a sistemului de alimentare c.c.

8.4
Pag.0
 IAR-SA

8.4.2. DESCRIERE CIRCUIT DE ALIMENTARE C.C.

1. ANSAMBLURI ŞI COMPONENTE ALE SISTEMULUI C.C.

Reper Reper Reper Reper

DENUMIREA DENUMIREA
electric figură electric figură
25P1 6 Baterie 1α 3 Centru electric
Panou plafon
26P 5 Priză de parc 105α 2
(vezi § 8.4.3.)
32 P1
4 Transformator-redresor 107α 1 Panou de alarmă
32P2

105α
1

107α

Figura 2
Ansambluri şi componente ale sistemului de alimentare c.c. 8.4
Pag.1
 IAR-SA

2. CENTRU ELECTRIC 1α

1 - Cutie de protecţie 36P1 6 - Disjunctoare

2 - Releu baterie 30P1 7 - Releu auxiliar priză de parc 39P1
3 - Releu priză de parc 30P2 8 - Cutie de protecţie 36P2
4 - Releu interconectare bare 30P3 9 - Conjunctor-disjunctor de pornire 21K1
5 - Siguranţe fuzibile (informativ)

Figura 3
Centrul electric 1α

3. BATERIE (Figura 4)
Bateria este conectată la barele de distribuţie prin intermediul releului de baterie 30P1. Un întrerupător “BATT”
situat pe panoul 105α provoacă cuplarea sa la barele de distribuţie. O lampă de semnalizare situată lângă
întrerupător se stinge de îndată ce se realizează cuplarea.
CARACTERISTICI :
Tipul : Alcalină sau cadmiu-nichel Tensiunea de încărcare : 28,5 V
Capacitate : 40 Ah Puterea instantanee : 13,5 kW
Tensiunea : 26 V

Bateria este instalată pe un suport (4) fixat pe un suport fix (6):

− în spate, cu două ştifturi de centrare (5)
− în faţă, cu un şurub special cu cap moletat (7).
Bateria este menţinută pe suportul (4) de doi tiranţi (2) şi un şurub special (3). O priză «BAC» bipolară (1)
permite conectarea bateriei la reţeaua de bord.

8.4
Pag.2
 IAR-SA

3. BATERIE (CONTINUARE)

O conductă de ventilaţie permite evacuarea

emanaţiilor gazoase în exteriorul aparatului.

Locaşul de poziţionare a bateriei pe elicoper este

prevăzut cu o uşă care acţionează un micro-
întrerupător (210W); acesta la rândul lui comandă
lampa «EXT. PWR» de pe panoul de alarmă 107α
(când uşa se deschide lampa se aprinde).

Figura 4
Baterie

4. TRANSFORMATOARE-REDRESOARE
Transformatoarele-redresoare transformă curentul alternativ trifazat (115 V-400 Hz) în curent continuu de 28V.
Alimentate de barele de distribuţie XP6 A-B-C ele sunt puse în funcţiune cu ajutorul a două întrerupătoare
(TRU1-TRU2) situate pe panoul plafon 105 α.
Două lămpi de semnalizare permit controlul cuplării şi decuplării lor (vezi § 8.4.3.).
Pe panoul frontal al traforedresoarelor se află:
− o priză de aer de ventilaţie protejată de un grilaj (3)
− un conector de racordare la reţeaua c.a.trifazat (2)
− două borne de ieşire de curent continuu
− un disjunctor de 3A (1)
Pe faţa superioară, o uşă (5) permite accesul la călăreţul de reglare a tensiunii (reglarea tensiunii
nominale ± 0,5 V).

1 - Disjunctor
2 - Conector de racordare la reţeaua c.a. trifazat
3 - Grilaj de ventilaţie
4 - Borne de ieşire curent continuu
5 - Uşă de acces la călăreţul de reglare a tensiunii

Aparatul este echipat cu un sistem de detectare a supra-

Figura 5 încălzirii care, prin întreruperea potenţialului pozitiv de la
Transformator-redresor terminalul 4 al conectorului (2), provoacă decuplarea
transformator-redresorului.

8.4
Pag.3
 IAR-SA
5. CUTII DE PROTECŢIE

Cutiile de protecţie asigură cuplarea sau decuplarea

traforedresoarelor la bornele de distribuţie.
− Cuplarea se produce când curentul de schimb
«TR - bare de distribuţie» atinge 5 A.
− Decuplarea se produce când acest curent scade
sub 1,5 A timp de cel puţin cinci secunde.
− Resetarea TR poate fi necesară înainte de pornire.

Figura 6
Cutie de protecţie
6. PRIZĂ DE PARC (Vezi 8.2. 8)

7. RELEELE DE BATERIE ŞI DE PRIZĂ DE PARC

Releele de baterie şi de priză de parc sunt identice; scopul lor este acela de a deschide sau închide circuitul de
putere la care sunt conectate. Contactul mobil principal al ansamblului nu are decât o poziţie de «repaus»,
corespunzătoare deschiderii.
Releul de baterie 30P1 este alimentat direct de la bara corespunzătoare bateriei prin intermediul unei poziţii
«repaus» a releului auxiliar de priză de parc.
Releul de priză de parc 30P2 este alimentat de priza de parc prin intermediul unei poziţii de «lucru» a releului
auxiliar de priză de parc.

8. RELEU AUXILIAR
Este un releu ermetic şi fişabil, fixat pe un receptacul. În poziţia «demontat», pinii de conectare ai releului sunt
protejaţi contra şocurilor de capota metalică. Montarea releului este realizată în aşa fel încât acordă prioritate prizei
de parc :
− faţă de baterie :
. prin întreruperea alimentării releului de baterie 30P1
. prin stabilirea circuitului releului de priză de parc 30P2.
− faţă de TR nr.1:
. prin întreruperea alimentării conjunctor-disjunctorului 38P1.

9. RELEU DE INTERCONECTARE BARE

Are scopul de a cupla barele principale şi secundare când un transformator-redresor alimentează sau când este
alimentată priza de parc.
Ca atare, bobinajul de comandă al releului de interconectare bare este alimentat :
− de bara secundară PP2 (priză de parc sau TR nr.2)
− de bara principală PP4 (TR nr.1).

NOTĂ : Când alimentarea se face numai de la bateria de bord, releul de interconectare bare nu este solicitat.

8.4
Pag.4
 IAR-SA

8.4.3. COMENZI ŞI CONTROALE SISTEM DE ALIMENTARE C.C.

Aceste comenzi şi controale sunt localizate:

− pe panoul plafon 105α
− pe planşa de bord (panoul de alarmă 107α).
PE PANOUL PLAFON 105α se află :
− două întrerupătoare «TRU.1», «TRU.2» (3) (pornire-oprire-resetare)
− un întrerupător «BATT» (8) (decuplare rapidă)
− o bară roşie «DECUPLARE TOTALĂ» (6) care permite decuplarea simultană a bateriei şi a alternatoarelor
− un voltmetru reţea c.c. (5) care poate să indice tensiunea bateriei, a traforedresoarelor şi a grupului de parc
− un selector cu trei poziţii «BATT», «TRU.1», «TRU.2» (4) care permite citirea pe voltmetru a tensiunii de la
aceste elemente
− trei lămpi de semnalizare cuplare-decuplare baterie (9) şi traforedresoare (2)
− o lampă de semnalizare interconectare bare «DC BUS» (1)
− un întrerupător de urgenţă «BATT» (7).
PE PANOUL DE ALARMĂ 107α se află :
− o lampă «EXT. PWR» care indică faptul că uşa de vizitare a prizei de parc sau a bateriei este deschisă
− o lampă «ELEC» care indică (cu întrerupătoarele pe PORNIT):
- releul de baterie este în «circuit deschis» (grupul de parc c.c. cuplat)
- una dintre cutiile de protecţie este în «circuit deschis» (unul dintre traforedresoare nu este în reţea).

1
9
2

3 8
107α
7

105α 6

4 5

1 - Lampă de interconectare bare 6 - Bară «DECUPLARE TOTALĂ»

2 - Lămpi semnalizare decuplare traforedresoare 7 - Întrerupător «BATT» (avarie)
3 - Întrerupătoare TRU.1 – TRU.2 8 - Întrerupător «BATT»
4 - Selector voltmetru 9 - Lampă semnalizare decuplare baterie
5 - Voltmetru

Figura 7
Comenzi şi controale ale sistemului de alimentare c.c

8.4
Pag.5
 IAR-SA

8.5. DISTRIBUŢIE ENERGIE ELECTRICĂ

8.5.1. DISTRIBUŢIE CURENT ALTERNATIV

1. GENERALITĂŢI

Disjunctoarele pentru distribuţia de curent alternativ sunt grupate astfel:

-pe panoul 2α din dulapul electric, în culoarul de acces la cabina de pilotaj.
-pe panoul 11α în dreptul cadrului 2480, în spatele scaunului copilot.

2. PANOURI DE DISTRIBUŢIE 115 V / 400 Hz ŞI 26 V / 400 Hz

a) panouri 2α şi 11α - fig.1,2

EMERG FUEL FUEL

WINDSH WINDSH
TRANSF GAUGE 1 GAUGE 2 VOLTMETER
A/ICE LH A/ICE RH
7 13 18 27
3 4 ANTI ICING
HIADC ICE DETECT VOLTMETER

8 14 28

9
VENT
HMRC/GUN
VOLTMETER
1
VENT HMRC 19 29
1 2 VOLTMETER
VERTICAL
10 15 30 GYRO
RLWR 1 VOLTMETER
PAC
GUN
11 16 20 31
COLL PITCH VOLTMETER
5
17 21 32
GYRO COMPASS

23 LAND LT
PAC
TURRET VOLTMETER

6 22 24
RADIO COMPASS

25
AP
2
12 26

Figura 2

Figura 1

BARĂ COD
POZ. CIRCUIT PROTEJAT
DISTRIBUŢIE DISJUNCTOR
Panoul 2α - fig.1
1 XP4A,B,C 19H1 “VENT”
2 XP4A,B,C 16T1 “HMRC”
3 XP4A,B,C 18H1 “WINDSH A/ICE LH”
4 XP4A,B,C 18H2 “WINDSH A/ICE RH”
5 XP4A,B,C 18A1 “PAC GUN”
6 XP4A,B,C 20A1 “PAC TURRET”
7 XP4C 1X10 “EMERG TRANSF” 8.5
8 XP4C 1F50 “HIADC” Pag.0
 IAR-SA
BARĂ COD
POZ. CIRCUIT PROTEJAT
DISTRIBUŢIE DISJUNCTOR
9 XP4C 2S13 “RLWR 3”
10 XP4C 1C1 “RATE GYRO”
11 XP4C 1X7 “NORMAL TRANSF”
12 XP4C 1F28 “GYRO COMPASS”
13 XP4B 0Q1 “FUEL GAUGE 1”
14 XP4B 3W1 “ICE DETECT”
15 XP4B 1S1 “RA”
16 XP4B 1U10 “HMRC TEST”
17 XP4B 2S12 “RLWR 2”
18 XP4A 0Q2 “FUEL GAUGE 2”
19 XP4A 1T4 “VENT HMRC/GUN”
20 XP4A 2S11 “RLWR 1”
21 XP4A 1D6 “COLL PITCH”
22 XP12 0T2 “HMRC”
23 XP12 1F19 “GYRO COMPASS”
24 XP12 1X9 “VOLTMETER”
25 XP12 1R4 “RADIO COMPASS”
26 XP12 2C3 “AP”
27 1X4 “VOLTMETER A1”
28 1X5 “VOLTMETER B1”
29 1X6 “VOLTMETER C1”
30 1X12 “VOLTMETER A2”
31 1X13 “VOLTMETER B2”
32 1X14 “VOLTMETER C2”
Panoul 11α (partea inferioară)
1 XP4A, B, C 16F5 “VERTICAL GYRO”
2 XP4B OL1 “LAND LT”

8.5.2. DISTRIBUŢIE CURENT CONTINUU

1. GENERALITĂŢI

Disjunctoarele de distribuţie a curentului continuu sunt grupate astfel:

- pe panoul 11α în dreptul cadrului 2480, în spatele scaunului copilot.
- pe panoul 111α, lângă panoul 11α
- pe panoul 3α situat în culoarul de acces la cabina de pilotaj.
- pe panoul 12α localizat în spatele scaunului co-pilot, lângă planşeu
- pe panoul 112α, lângă panoul 12α
- pe panoul 33α, localizat pe panoul plafon.
8.5
Pag.1
 IAR-SA

2. PANOURI DE DISTRIBUŢIE

a) - Panoul 11α- fig.3

BARĂ COD
POZ. CIRCUIT PROTEJAT
Figura 3 DISTRIBUŢIE DISJUNCTOR
“EMERGENCY
1 1 PP7 3A36
JET IN”
2 PP7 OM4 “COWLING”
2
3 3 PP7 3A32 “OUT JET”
4 PP7 3A31 “IN JET”
4
5 PP7 3A33 “SYNC JET”
5 “EMERGENCY
6 PP7 3A37
JET OUT”
6 7 PP7 1W6 “FAILURE PANEL”
7 8 PP7 2M1 “EMERG. REL. L.H.”
8 9 PP7 1F10 “ART.HOR.PILOT”
9 10 PP7 1L36 “MASTER CAUTION”
10 11 PP7 1G1 “L/G”
11 “FIRE EXT.
12 PP7 2W1
ENG.1 ENG.2”
12
13 PP7 2F2 “R.H.PITOT”
13
“EMERGENCY
14 14 PP7 0A40
PWR”
15 PP7 2S14 “IFF”
15
16 16 PP7 1G10 “WOW”
17 17 PP7 3S11 “C&F”

b) - Panoul 111α-fig.4

Figura 4 BARĂ COD

POZ. CIRCUIT PROTEJAT
DISTRIBUŢIE DISJUNCTOR
1 1 PP24 6L1 “LAND LT”
LAND LT
“LAND LT
2 PP24 2L6
CTRL”

LAND LT
CTRL

8.5
Pag.2
 IAR-SA

c) - Panoul 12α- fig.5

Figura 5 BARĂ COD

POZ CIRCUIT PROTEJAT
DISTRIBUŢIE DISJUNCTOR
1 1 PP3 1X1 “EXT.POWER AC”
EXT. POWER
AC 2 PP3 OS13 “IFF”
3 PP3 1P1 “BATTERY RELAY”
IFF

2
BATTERY

3
RELAY
4 PP3 2W11 “DSSTL”
DSSTL

5 PP3 1L6 “COCKPIT STAND-BY

4 COCKPIT
STAND-BY
LIGHT
LIGHT”

d) - Panoul 112α - fig.6

BARĂ COD
POZ CIRCUIT PROTEJAT
Figura 6 DISTRIBUŢIE DISJUNCTOR
1 PP20 1T1 “HMRC”
1
HMRC 2 PP20 2A13 “CAC”
CAC 3 PP20 1T11 “EGI”
2
EGI

e) - Panoul 3α- fig.7

W/WIPER

1 9 17 31 33 41 49 57 65
FIRE DETECTION INSTRUMENTS
R.ALT LH RH

2 10 18 32 34 42 50 58 66
HEAT SW

3 11 19 25 35 43 51 59 67
GROUND NORMAL REL
CONNECT
4 12 20 26 36 44 52 60 68
AIR
COND
5 13 21 27 37 45 53 61 69
AIR INT
A/ICE
6 14 22 28 38 46 54 62 70
AIR INT
A/ICE
7 15 23 29 39 47 55 63 71
DEBIT
8 16 24 30 40 48 56 64 72

Figura 7
8.5
Pag.3
 IAR-SA

BARĂ COD CIRCUIT BARĂ COD CIRCUIT

POZ POZ
DISTRIBUŢIE DISJ. PROTEJAT DISTRIBUŢIE DISJ. PROTEJAT
1 PP6 3M1 “W/WIPER” 38 PP10 0H1 “OAT”
2 PP6 0S10 “R.ALT” 39 PP10 1T10 “EGI”
“WARNING
3 PP6 0S1 “HEAT SW” 40 PP10 2L24
PEDESTAL”
“GROUND
4 PP6 6Q1 41 PP10 1E3 “CONTROL MGB”
CONNECT”
“FIRE DETECTION
5 PP6 2H8 “AIR COND” 42 PP10 1W1
ENG 1”
6 PP6 2H5 “AIR INT A/ICE” 43 PP10 3Q2 “FUEL PUMP”
7 PP6 2H3 “AIR INT A/ICE” 44 PP10 2L2 “POS LIGHT”
“LIGHT 1
8 PP6 0E11 “DEBIT” 45 PP10 2L20
PEDESTAL”
9 PP6 1H1 “GLASS HEATING” 46 PP10 1L11 “LDG LT PILOT”
“CARGO CONNECT
10 PP6 4H1 47 PP10 2T2 “CIU”
LH”
11 PP6 1L12 “FORM LIGHTS” 48 PP10 1R3 “ADF”
12 PP6 1L7 “PILOT DOME LT” 49 PP10 2K1 “START SUPPLY”
“FIRE DETECTION
13 PP6 1L10 “LDG LT COPILOT” 50 PP10 1W2
ENG 2”
14 PP6 1D5 “HYD AP” 51 PP10 1Q2 “FUEL WLT”
15 PP6 2H1 “A/ICE ENG 1” 52 PP10 2L5 “LT1 CARGO”
16 PP6 3R11 “COM 2” 53 PP10 2C2 “STICK COMPENS”
17 PP6 1H2 “ GLASS HEATING” 54 PP10 1F12 “SELECT SW”
“CARGO CONNECT
18 PP6 4H2 55 PP10 1T2 “HMRC”
RH”
19 PP6 1Q1 “TRANS PUMP” 56 PP10 3R10 “COM 1”
20 PP6 1L9 “LT2 CARGO” 57 PP10 3K1 “START ENG 1”
“LIGHT 1 INST “INSTRUMENTS
21 PP6 2L22 58 PP10 1E1
PANEL” T1”
22 PP6 2C1 “AUTO PILOT” 59 PP10 1D1 “HYDR PRESS”
23 PP6 2H2 “A/ICE ENG 2” 60 PP10 2M3 “NORMAL REL LH”
24 PP6 3S12 “RLWR” 61 PP10 2F1 “PITOT LH”
“DOME LT
25 PP6 1W10 “RBCA” 62 PP10 1L1
COCKPIT”
26 PP6 2L1 “A/COLL LIGHT” 63 PP10 1F22 “GYRO COMPASS”
“LIGHT 2 INST
27 PP6 1L21 64 PP10 1R2 “ICS”
PANEL”
28 PP6 1E9 “NG WARNING” 65 PP10 3K2 “START ENG 2”
“INSTRUMENTS
29 PP6 2S15 “IFF” 66 PP10 1E2
T2”
30 PP6 2H1 “TEST GUN” 67 PP10 1D4 “HYDR LEVEL”
“WARNING INST
31 PP10 1L22 68 PP10 2M4 “NORMAL REL RH”
PANEL”
32 PP10 1L23 “WARNING DOME” 69 PP10 2M2 “EMERG REL RH”
33 PP10 3M2 “CARGO SLING” 70 PP10 1W3 “WLT L/G”
“LIGHT 3 INST
34 PP10 2M5 “HOIST” 71 PP10 1L26
PANEL”
35 PP10 3Q1 “FUEL PUMP” 72 PP10 1R1 “ICS”
“LIGHT 2
36 PP10 2L21
PEDESTAL”
37 PP10 1L20 “LIGHT”

8.5
Pag.4
 IAR-SA

f) - Panoul 33α- fig.8

ARU PAC PAC SW ARM SW ARM OS OS

HADS MSD AAP PWR CAC TRT GUN PWR2 SW2 PWR1 SW1 P-CIU P-MFD G-MFD MFCD PWR HEAT

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17
SAFE 1 WARN SAFE 2 WARN LRF M/A
TEST SAIMS PED IP DOME PED IP DOME SAFE PWR ST-2 ST-3 ST-4 ST-5 PWR

24 25 26 27 28 29 30 31 32 23 22 21 20 19 18

Figura 8

POZ BARĂ COD CIRCUIT POZ BARĂ COD CIRCUIT

. DISTRIBUŢIE DISJ. PROTEJAT . DISTRIBUŢIE DISJ. PROTEJAT
1 PP19 0F11 “HADS” 17 PP19 4T1 “OS HEAT”
2 PP19 3T1 “MSD” 18 PP19 1A20 “M/A PWR”
3 PP19 2U1 “AAP” 19 PP19 6A34 “ST-5”
4 PP19 2A11 “ARU PWR” 20 PP19 3A35 “ST-4”
5 PP19 2A12 “CAC” 21 PP19 3A34 “ST-3”
6 PP19 3A12 “PAC TRT” 22 PP19 6A31 “ST-2”
7 PP19 3A11 “PAC GUN” 23 PP19 2A30 “LRF PWR”
8 PP19 1U3 “SW PWR 2” 24 PP23 1L30 “TEST”
9 PP19 1A35 “ARM SW2” 25 PP23 2Z20 “SAIMS”
“SAFE 1
10 PP19 1U2 “SW PWR 1” 26 PP23 2L32
WARN PED”
“SAFE 1
11 PP19 1A10 “ARM SW1” 27 PP23 1L32
WARN IP”
“SAFE 1
12 PP19 2T1 “P-CIU” 28 PP23 1L34 WARN
DOME”
“SAFE 2
13 PP19 2F11 “P-MFD” 29 PP23 2L33
WARN PED”
“SAFE 2
14 PP19 2F12 “G-MFD” 30 PP23 1L33
WARN IP”
“SAFE 2
15 PP19 3F11 “MFCD” 31 PP23 1L35 WARN
DOME”
16 PP19 6T1 “OS PWR” 32 PP23 1L31 “SAFE”

* - Poziţiile nenumerotate nu sunt folosite.

8.5
Pag.5
 IAR-SA

8 ANEXĂ

CONFIGURAŢIILE FUNCŢIONALE ALE CIRCUITELOR DE

ALIMENTARE ELECTRICĂ

8A.1 ROTORUL OPRIT

8A.1.1. Alimentarea de la baterie
8A.1.2. Alimentarea de la priză de parc c.c.
8A.1.3. Alimentarea de la baterie şi priză de parc c.a. (întrerupătorul «BATT» pe «ON»)
8A.1.4. Alimentarea de la baterie şi priză de parc c.a. (întrerupătoarele «BATT» şi «TRU»
pe «ON»)
8A.2. ROTORUL ÎN FUNCŢIUNE
8A.2.1. Pornirea pe baterie
8A.2.2. Pornirea pe baterie şi priză de parc c.a.
8A.2.3. Toate întrerupătoarele pe «ON» (cu excepţia «ALT.2»)
8A.2.4. Toate întrerupătoarele pe «ON» (cu excepţia «ALT.1»)
8A.2.5. Caz special: branşarea grupului de parc c.a.

8.ANEXĂ
Pag.1
 8A.1.1. ALIMENTAREA DE LA BATERIE
− :

8A.1
A CONECTAREA BATERIEI Barele principale ------------------------------- sub tensiune
− Bara PP3 sub tensiune: alimentare lanternă − Tabloul de alarmă 107 α :---------------------
amovibilă Lampa «NAV» aprinsă ----------------------- : lipsă sursă c.a.
:

B ÎNTRERUPĂTORUL BATERIEI PE «ON» Lampa «EXT. PWR» aprinsă ---------------
− Panoul 105 α :
Lămpile «TRU1»,«TRU2»:aprinse ---------
Lampa «DC BUS» : aprinsă ------------------
Lămpile «ALT1»,«ALT2»:aprinse----------
Selectorul de tensiuni pe «BATT»-----------
− Convertizorul static alimentat ----------------
ROTORUL OPRIT
dacă uşa de vizitare baterie este deschisă
: decuplare traforedresoare (nu sunt alimentate cu c.a.)
: releul interbare în repaus (deschis)
: alternatoarele nu alimentează
: indicarea tensiunii bateriei
: alimentarea litrometrelor şi a indicatorului de pas colectiv

IAR-SA
107α

105α

BATT : 26V ALT1 ALT2 MONO: 0

TR1 : 0V A 0 0
TR2 : 0V B 0 0
C 0 0
8.ANEXĂ

Figura 1
Pag.2
 BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α TEST TRANSFER
3 4

8A.1.1
XP4A
27X3
XP4B
107 α XP4C
1X7 TRAFO 115-26V

1X10
68 BAR| 26V 2 α S1 P1
CONVERTIZOR B 43X1 69 EXT XP12
E 73 ELEC NAV P1 P2
1 2 7 8 S2 P2
PWR

OQ1
STATIC

OQ2
PRIZA E F AB C N

1D6

1X9
D 74 9N
28VCC-115VCA C
4 3 2 1 6 5 8 7
S1 S2 A D Z X PARC 38X1

J1

ALIMENTAREA DE LA BATERIE (CONTINUARE)

X
30VA RELEU
44X1 A
Z B A C D
J2 A 13 J1 21 BARE MONO 2 α 38X2 46X1 47X 29X
GAUGE1 LINIE
25W1 1X2
GAUGE2 9N 24X1
PAS COL 37X1 C1 25X2 C2
ALT1
201X1
600∆ B1 B2
9N 3H A1 A2
33 α PP23 3G
B A
VF EKL TRAFO D C
p
11 α PP7 1W6
MAKE & BRAKE
4 1 2 3 F
H
E
G
BAT GEN
3 α PP10 41P1
REDRESOR
INT
680 2W
-S
NEG
1
4 32P1
1 2
3 2 1
20X1
BAR| SEC. BAR| PR. 38P1
L1 T1 GH EJ KDF
10P2

10P1

8P2

9P1

8P1 L2
50A

60A

50A
T2
100A
100A
33 α PP19
3 α PP6

1 2
F DETECTOR L3 T3
8 7
37P3 D A
PP2 5 6 PP4 K
ORDINE SAU
4 J B
E
37P4 3 30P3 H FAZE C AB C U
G
2X1
1P2

45X2 45X1
37P5
1X11

A B C
2X2
CUTIE ELECTRIC| 1α

IAR-SA
RELEU PRIZ| PARC
TRAFO 31X1
MAKE & BRAKE T3 L3
202X1
7 GEN
D
8
BAT REDRESOR T2 L2
2 7 2 7 INT 41P2 L1
6
3
6
3
C 5
-S 680 2W 2 B
T1
A
C ALT2
37P7

6 D
4 37P6 4 NEG E v
1 8 5 1 8 5
B 3 4 32P2 F
G
RELEU
1 2 H
4
3 2 1 20X2 LINIE
30P2 A 1
L1 T1
30P1 2 38P1 25X4 24X2
Z
L2 T2

1P3
1P6
112 α PP20 TR
X1
X C1 C2
L3 T3 X2
1α 39P1
B1
PROT
B2
f WX NM Z ec S A1 DIF A2
37X2 4 1 2 3 B A
D C
25∆a F E
S qu aZ T H X Yz W V se c 105α H G

DC BUS TRU1 TRU2

1X1

1P1

BATT2 202P1
3 1 TRU2 BATT TR2
TRU1
35P3

35P4 35P2

TR1
12 α PP3 27P1 1 2
V
6 1
5 2
4 35P5 4 3 3
1P5 BATT 3 203P1 204P1 4
35P1

37X5 4
287L 28P1 37X3 28P2 28P3 33P1
25P1 SELECTOR
215L1 34P1 LIGHT
BAT 201P1 VOLTMETRU PLATE
26P
205P2

205P3
205P1

205P4

203X1

203X2

PRIZ| PARC
210W CC LIGHT
PLATE

3
2 10N
5
4
6

LEGEND|
USA BAT
Circuit semnalizare usa baterie si sursa c.a.
SX Z A 25∆c YV
2N Circuit alimentare bare principale PP3 si PP4 Circuit excitare releu baterie
Circuite selector tensiuni c.c. si voltmetru
2N
Circuite alimentare lampi semnalizare (105α)
221L e Circuit alimentare convertizor static
Circuite alimentare cutii protectie instalatie c.a.
139∆
1D Circuit alimentare relee succesiune faze (pozitie de repaus)
2P
1E Circuite alimentare bare c.c.
8.ANEXĂ

Figura 2
Pag.3
 8A.1.2
− PRIZA DE PARC ALIMENTATĂ − Barele principale şi secundare ----------------------- : sub tensiune (releu interbare cuplat)
(28 V c.c). − Tabloul de alarmă 107 α :
Lampa «ELEC» aprinsă------------------------------ : releul baterie decuplat de priza de parc c.c.
Lampa «NAV» aprinsă ------------------------------- : lipsă sursă c.a.

ALIMENTAREA DE LA PRIZA DE PARC C.C. (28V)

− ÎNTRERUPĂTORUL BATERIEI
PE «ON»
NOTA: În această configuraţie, bateria
nu poate fi încărcată deoarece releul
baterie este deschis.
Lampa «EXT.PWR» aprinsă ------------------------
− Panoul 105 α :
Lămpile «TRU1», «TRU2»:aprinse ----------------
Lampa «BATT» aprinsă ------------------------------
Lămpile «ALT1», «ALT2»:aprinse-----------------
Selectorul de tensiuni pe «BATT» ------------------
− Convertizorul static alimentat------------------------
: uşa prizei de parc, deschisă
: decuplare traforedresoare (nu sunt alimentate cu c.a.)
: releul baterie decuplat de priza de parc c.c.
: alternatoarele nu alimentează
: indicarea tensiunii grupului de parc c.c.
: alimentarea litrometrelor şi a indicatorului de pas colectiv

IAR-SA
107α

105α

BATT : 28V ALT1 ALT2 MONO: 0

TR1 : 0V A 0 0
TR2 : 0V B 0 0
8.ANEXĂ

C 0 0
Figura 3
Pag.4
 TEST TRANSFER
BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α 3 4
XP4A
27X3
XP4B
107 α XP4C
TRAFO 115-26V

8A1.2. ALIMENTAREA DE LA PRIZA DE PARC C.C. (28V) (CONTINUARE)

1X7

1X10
68 BAR| 26V 2 α S1 P1
CONVERTIZOR B 43X1 69 EXT XP12
E 73 ELEC NAV P1 P2 1 2 7 8 S2 P2
PWR

OQ1
STATIC

OQ2
PRIZA E F AB C N

1D6

1X9
D 74 9N
28VCC-115VCA C
4 3 2 1 6 5 8 7
S1 S2 A D Z X PARC 38X1

J1
X
30VA RELEU
44X1 A
Z B A C D
J2 A 13 J1 21 BARE MONO 2 α 38X2 46X1 47X 29X
GAUGE1 LINIE
GAUGE2 25W1 1X2
9N 24X1

PAS COL 37X1 C1 25X2 C2

201X1
p ALT1
600∆ B1 B2
9N 3H A1 A2
33 α PP23 3G
B A
VF EKL TRAFO D C
11 α PP7 1W6
MAKE & BRAKE
4 1 2 3 F
H
E
G
BAT GEN
3 α PP10 41P1 REDRESOR
INT
680 2W
-S
NEG
1
4 32P1
1 2
3 2 1
20X1
BAR| SEC. BAR| PR. 38P1
L1 T1 GH EJ KDF
10P2

10P1

8P2

9P1

8P1
L2
50A

50A
T2

60A
100A
100A
33 α PP19
3 α PP6

1 2
F DETECTOR L3 T3
8 7
37P3 D A
PP2 5 6 PP4 K
ORDINE SAU
4 J B
E
37P4 3 30P3 H FAZE C AB C U
2X1 G
1P2

45X2 45X1
37P5
1X11

A B C
2X2
CUTIE ELECTRIC| 1α

IAR-SA
RELEU PRIZ| PARC
TRAFO 31X1 202X1
MAKE & BRAKE T3 L3
7 GEN
D
8
BAT REDRESOR T2 L2
2 7 2 7 INT 41P2 L1
6
3
6
3
C 5
-S 680 2W 2 B
T1
A
C
v
ALT2
37P7

6 D
4 37P6 4 NEG E
1 8 5 1 8 5 3 4 32P2 F RELEU
B H G
4 1 2 20X2 LINIE
3 2 1
30P2 A 1
L1 T1
30P1 2 38P1 25X4 24X2
Z
L2 T2

1P3
1P6
X1 TR
112 α PP20 X L3 T3 X2
C1 C2

1α 39P1
B1
PROT
B2
f WX NM Z ec S A1
DIFA2
37X2 4 1 2 3 B A
D C
25∆a E
105α
F
S qu aZ T H X Yz W V se c H G

DC BUS TRU1 TRU2

1X1

1P1

BATT2 202P1
3 1 TRU2 BATT TR2
TRU1
35P3

35P4 35P2

TR1 215L1
12 α PP3 27P1 1 2
V
6 1
5 2
4 4 35P5 3 3
1P5 BATT 3
203P1 204P1 4
35P1

37X5 4
287L 28P1 37X3 28P2 28P3 33P1
25P1 SELECTOR
215L1 34P1 LIGHT
BAT 201P1 VOLTMETRU PLATE
26P
205P2

205P3
205P1

205P4

203X1

203X2

PRIZ| PARC
210W CC LIGHT
PLATE
2 1
3 3
2 10N
5
5
4 4
6 6
LEGEND|
U{A BAT
Circuit alimentare bare PP4(principal\) [i PP2(secundar\)
SX Z A 25∆c YV
2N Circuit excitare releu baterie
Circuite selector tensiuni c.c. si voltmetru
2N Circuit alimentare relee succesiune faze (pozi tie de repaus)
Circuite alimentare lampi semnalizare (105α)
221L e
Circuit alimentare convertizor static
Circuit excitare releu interbare
139
1D Circuite alimentare bare c.c.
2P
1E Circuite alimentare cutii protectie instalatie c.a.
Circuit semnalizare usa priz\ parc, releu
baterie (decuplat) si sursa c.a.
8.ANEXĂ

Figura 4
Pag.5
 − PRIZA DE PARC ALIMENTATĂ − Barele principale---------------------------------------- : sub tensiune

8A.1.3
(115V – 400 Hz) Barele c.a. ----------------------------------------------- : sub tensiune de la priza de parc c.a.
− Tabloul de alarmă 107α :
Lampa «EXT.PWR» aprinsă------------------------- : uşa prizei de parc, deschisă

(ÎNTRERUPĂTORUL «BATT» PE «ON»)

− ÎNTRERUPĂTORUL BATERIE PE
«ON»
− Panoul 105 α :
Lămpile «TRU1», «TRU2»:aprinse ----------------- :
Lampa «DC BUS» aprinsă ---------------------------- :
Lămpile «ALT1», «ALT2»:aprinse ----------------- :
Selectorul de tensiuni pe «BATT» ------------------- :
− Convertizorul static nealimentat---------------------- :
ALIMENTAREA DE LA BATERIE ŞI PRIZĂ PARC C.A.
traforedresoarele necuplate
traforedresorul 1 sau 2, necuplat
alternatoarele nu alimentează
indicarea tensiunii bateriei
alimentarea litrometrelor şi a indicatorului de
pas colectiv de la sistemul de c.a. monofazat

IAR-SA
107α

105α

BATT : 26V ALT1 ALT2 MONO: 26V

TR1 : 32V A 0 0
TR2 : 32V B 0 0
C 0 0
8.ANEXĂ

Figura 5
Pag.6
 8A.1.3. ALIMENTAREA DE LA BATERIE ŞI PRIZĂ PARC C.A. (CONTINUARE)
TEST TRANSFER
BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α 3 4
XP4A
27X3
XP4B

(ÎNTRERUPĂTORUL «BATT» PE «ON»)

107 α XP4C
1X7 TRAFO 115-26V

1X10
68 BAR| 26V 2 α S1 P1
CONVERTIZOR B 43X1 69 EXT XP12
E 73 ELEC NAV P1 P2 1 2 7 8 S2 P2
PWR

OQ1
STATIC

OQ2
PRIZA E F AB C N

1D6

1X9
D 74 9N
28VCC-115VCA C
4 3 2 1 6 5 8 7
S1 S2 A D Z X PARC 38X1

J1
X
30VA
44X1 A
Z B A C D
J2 A 13 J1 21 BARE MONO 2 α 38X2 46X1 47X 29X RELEU
GAUGE1 LINIE
25W1 1X2
GAUGE2 9N 24X1
PAS COL 37X1 C1 25X2 C2
201X1
p ALT1
600∆ B1 B2
9N 3H A1 A2
33 α PP23 3G
B A
VF EKL TRAFO D C
11 α PP7 1W6
MAKE & BRAKE
4 1 2 3 F
H
E
G
BAT GEN
REDRESOR VOLTMETRU
3 α PP10 INT 41P1

V
680 2W
-S 1
∼
NEG 4 32P1
1 2
3 2 1
20X1
36X1
BAR| SEC. BAR| PR. 38P1
L1 T1 GH E J KDF
10P2

10P1

25∆a SELECTOR
8P2

8P1
9P1

L2
50A

60A

50A

T2
100A
100A
33 α PP19

R ALT1 A
3 α PP6

1 2 P
F DETECTOR L3 T3 N
ALT1 B
8 7 D 26V ALT1 C
37P3
PP2 5 6 PP4 K
ORDINE A SAU
t
G
ALT2 C
ALT2 B
35X1
4 J F
E
37P4 3
30P3 H FAZE B
AB C U
E ALT2 A

G C
2X1
1P2

45X2 45X1
37P5
1X11

A B C
2X2

IAR-SA
CUTIE ELECTRIC| 1 α

RELEU PRIZ| PARC

TRAFO 31X1
MAKE & BRAKE T3 L3
202X1
7 GEN
D
8
BAT REDRESOR T2 L2
2 7 2 7 INT 41P2 L1
6
3
6
3
C 5
-S 680 2W 2 B
T1
A
C
v
ALT2
37P7

6 D
4 37P6 4 NEG E
1 8 5 1 8 5 3 4 32P2 F RELEU
B H G
4 1 2 20X2 LINIE
3 2 1
30P2 A 1
L1 T1
30P1 2 38P1 25X4 24X2
Z 1P3
L2 T2
1P6

X1 TR
112 α PP20 X L3 T3 X2
C1 C2

1α 39P1
B1
PROT
B2
f WX NM Z ec S A1 DIF A2
37X2 4 1 2 3 B A
D C
25∆a F E
S qu aZ T H X Yz W V se d c 105α H G

DC BUS TRU1 TRU2

1X1

1P1

BATT2 202P1
3 1 TRU2 BATT TR2
TRU1
35P3

35P4 35P2

TR1 215L1
12 α PP3 27P1 1 2
V
6 1
5 2
4 4 3 3
1P5 BATT 3
203P1 204P1 4
35P1

4
287L 28P1 28P2 28P3 33P1
25P1 SELECTOR
215L1 34P1 LIGHT
BAT 201P1 VOLTMETRU PLATE
26P
205P2

205P3
205P1

205P4

203X1

203X2

PRIZ| PARC
210W CC LIGHT
PLATE
2 1
3 3
2 10N
5
5
6
4 4
6
LEGENDA

U{A BAT Circuit alimentare bara principal\ PP4 Circuite alimentare cutii protectie instalatie c.a.
Circuit excitare releu baterie Circuit alimentare c.a. al doilea releu succesiune faze
SX Z A 25∆c YV
2N Circuite c.a. trifazat
Circuite selectoare tensiuni si voltmetre
Circuit excitare releu priza parc
Circuit alimentare c.c. relee succesiune faze (pozi tie de lucru)
2N Circuite alimentare lampi semnalizare (105α) Circuite alimentare bare c.c.
Circuit semnalizare usa priz\ parc (107α) Circuite alimentare sisteme naviga tie
221L e

139
1D
2P
1E
8.ANEXĂ

Figura 6
Pag.7
 − PRIZA DE PARC ALIMENTATĂ (115V – 400 Hz)

8A.1.4. ALIMENTAREA DE LA BATERIE ŞI PRIZA DE PARC C.A.

−ÎNTRERUPĂTOARELE «BATT» ŞI «TRU1», − Barele principale şi secundare ------------------------ : sub tensiune, traforedresoarele şi releele
«TRU2 »PE «ON» interbare-cuplate
Barele c.a. ----------------------------------------------- : sub tensiune de la priza de parc c.a.
NOTA:

ÎNTRERUPĂTOARELE «BATT» ŞI «TRU1» , «TRU2 » PE «ON»)

− Tabloul de alarmă 107α :
1: În această configuraţie, bateria încarcă. Pentru a testa
Lampa «EXT.PWR» aprinsă : uşa prizei de parc, deschisă
tensiunea unui traforedresor, se trece întrerupătorul celuilalt
pe «OFF» (de ex.: cu selectorul de tensiuni pe «BATT» şi − Panoul 105 α :
selectorul de tensiuni pe «TRU1» se măsoară tensiunea Lămpile «ALT1», «ALT2»:aprinse ----------------- : alternatoarele nu alimentează
«TRU1» ). Selectorul de tensiuni pe «BATT» ------------------- : indicarea tensiunii traforedresoarelor
2: Cu un traforedresor cuplat, releul interbare este închis : Selectorul de tensiuni pe «TRU1» sau «TRU2» --- : indicarea tensiunii traforedresoarelor
toate barele sunt alimentate. Selectorul de tensiuni pe «MONO» ----------------- : indicarea tensiunii reţelei 26V400Hz
3: În cazul unei alimentări de la grup de parc c.c., releele
priză de parc şi auxiliar sunt în poziţia de “lucru” şi
traforedresoarele nu se pot cupla.

IAR-SA
107α
105α

BATT : 27,5V ALT1 ALT2 MONO: 26V

TR1 : 27,5V A 0 0
TR2 : 27,5V B 0 0
C 0 0
8.ANEXĂ

Figura 7
Pag.8
 8A.1.4
TEST TRANSFER
BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α 3 4
XP4A
27X3
XP4B

(ÎNTRERUPĂTOARELE «BATT» ŞI «TRU1» , «TRU2 » PE «ON»)

107 α

ALIMENTAREA DE LA BATERIE ŞI PRIZĂ PARC C.A. (CONTINUARE)

XP4C
1X7 TRAFO 115-26V

1X10
68 BAR| 26V 2 α S1 P1
CONVERTIZOR B 43X1 69 EXT XP12
E 73 ELEC NAV P1 P2 1 2 7 8 S2 P2
PWR

OQ1
STATIC

OQ2
PRIZA E F AB C N

1D6

1X9
D 74 9N
28VCC-115VCA C
4 3 2 1 6 5 8 7
S1 S2 A D Z X PARC 38X1

J1
X
30VA RELEU
44X1 A
Z B A C D
J2 A 13 J1 21 BARE MONO 2 α 38X2 46X1 47X 29X
GAUGE1 LINIE
25W1 1X2
GAUGE2 9N 24X1
PAS COL 37X1 C1 25X2 C2
201X1
p ALT1
600∆ B1 B2
9N 3H A1 A2
33 α PP23 3G
B A
VF EKL TRAFO D C
11 α PP7 1W6
MAKE & BRAKE
4 1 2 3 F
H
E
G
BAT GEN VOLTMETRU
3 α PP10 41P1
REDRESOR
INT
680 2W
1 V
∼ 36X1
-S
NEG 4 32P1
1 2
3 2 1
20X1
BAR| SEC. BAR| PR. 38P1
L1 T1 GH E J KDF
SELECTOR
10P2

10P1

25∆a
8P2

9P1

8P1

L2
50A

60A

50A
T2
100A
100A
33 α PP19

R ALT1 A
3 α PP6

1 2 P
F DETECTOR L3 T3 N
ALT1 B
8 7 D A 26V ALT1 C
37P3
PP2 5 6 PP4 K
ORDINE SAU
t
G
ALT2 C
ALT2 B 35X1
4 J B F
E
37P4 3 30P3 H FAZE C A B C U
E ALT2 A

G
2X1
1P2

45X2 45X1
37P5
1X11

A B C
2X2
CUTIE ELECTRIC| 1α

RELEU PRIZ| PARC

IAR-SA
TRAFO 31X1
MAKE & BRAKE T3 L3 202X1
7 GEN
D
8
BAT REDRESOR T2 L2
2 7 2 7 INT 41P2 L1
6
3
6
3
C 5
-S 680 2W 2 B
T1
A
C
v
ALT2
37P7

6 D
4 37P6 4 NEG E
1 8 5 1 8 5 3 4 32P2 F RELEU
B H G
4 1 2 20X2 LINIE
3 2 1
30P2 A 1
L1 T1
30P1 2 38P1 25X4 24X2
Z
L2 T2
1P3
1P6

X1 TR
112 α PP20 X L3 T3 X2
C1 C2

1α 39P1
B1
PROT
B2
f WX NM Zec S A1 DIF A2
37X2 4 1 2 3 B A
D C
25∆a F E
S qu aZ T H X Yz W V se d c 105α H G

DC BUS TRU1 TRU2

1X1

1P1

BATT2 202P1
3 1 TRU2 BATT TR2
TRU1
35P3

35P4 35P2

TR1 215L1
V
2
27P1
12 α PP3
6 1 1
5 2
4 4 3 3
1P5 BATT 3
203P1 204P1 4
35P1

4
287L 28P1 28P2 28P3 33P1
25P1 SELECTOR
215L1 34P1 LIGHT
BAT 201P1 VOLTMETRU PLATE
26P
205P2

205P3
205P1

205P4

203X1

203X2

PRIZ| PARC
210W CC LIGHT
PLATE
2 1
3 3
2 10N
5
5
4 4
6 6
LEGENDA
U{A BAT
Circuit alimentare bara principal\ PP4 Circuit alimentare c.a. al doilea releu succesiune faze
SX Z A 25∆c YV Circuit excitare releu baterie Circuit excitare releu priz a parc
2N Circuite selectoare tensiuni si voltmetre Circuite c.a. trifazat
Circuit alimentare c.c. relee succesiune faze (pozi tie de lucru) Circuite alimentare sisteme naviga tie
2N
Circuite alimentare lampi semnalizare (105α) Circuite c.c. TRAFO1/2
221L e Circuit semnalizare usa priz\ parc (107α) Circuite anclansare conjunctoare-disjunctoare
Circuite alimentare cutii protec tie instalatie c.a. Circuit excitare releu interbare
1D
2P 139 Circuite alimentare bare c.c.
1E

Figura 8
8.ANEXĂ
Pag.9
 IAR-SA
8A.2 ROTORUL PORNIT

8A.2.1 PORNIREA PE BATERIE

TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON»

ŞI DUPĂ CUPLAREA ALTERNATOARELOR

TOATE LĂMPILE STINSE

NOTĂ: Întrerupătoarele alternatoarelor sunt poziţionate pe «ON» la regimul rotor de 212 rot/ min.

BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α

XP4A
XP4B
107 α XP4C

1X10
68 BAR| 26V 2 α
CONVERTIZOR B 43X1 69 EXT XP12
E 73 ELEC NAV P1 P2 1 2 7 8
PWR
OQ1
STATIC
OQ2

1D6 PRIZA E F AB C N

1X9
D 4 3 2 1 6 5 8 7
74
28VCC-115VCA C S1 S2 A D Z X PARC
J1

X
30VA
44X1 A
Z B A C D
J2 A 13 J1 21 BARE MONO 2 α 38X2 46X1 47X 29X
GAUGE1
GAUGE2 25W1 1X2
9N

PAS COL 37X1

600∆
9N 3H
33 α PP23 3G
VF EKL TRAFO
11 α PP7 1W6
MAKE & BRAKE
BAT GEN
3 α PP10 41P1
REDRESOR
INT
680 2W
-S
NEG
1
4 32P1
1 2
3 2 1
20X1
BAR| SEC. BAR| PR. 38P1
L1 T1
10P2

10P1

8P2

8P1
9P1

L2
50A

50A
60A

T2
100A
100A
33 α PP19
3 α PP6

1 2
F DETECTOR L3 T3
8 7
37P3 D A
PP2 5 6 PP4 K
ORDINE
4 J B
E
37P4 3 30P3 H FAZE C
G
2X1
1P2

45X2
37P5
1X11
2X2
CUTIE ELECTRIC| 1α

TRAFO
MAKE & BRAKE
7 GEN
D
8
BAT REDRESOR
2 7 2 7 INT 41P2
6
3
6
3
C 5
-S 680 2W 2
37P7

6 NEG
4 37P6 4
1 8 5 1 8 5 3 4 32P2
B
4 1 2 20X2
3 2 1
30P2 A 1
L1 T1
30P1 2 38P1
Z
L2 T2
1P3
1P6

112 α PP20 X L3 T3
1α 39P1
f WX NM Z ec S
37X2

25∆a
S qu aZ T H X Yz W V se d c 105α
DC BUS TRU1 TRU2
1X1

1P1

BATT2 202P1
3 1 TRU2 BATT TR2
TRU1
35P3

35P4 35P2

TR1 215L1
V
2
27P1
12 α PP3
6 1 1
5 2
4 4 3 3
1P5 BATT 3
203P1 204P1 4
35P1

4
287L 28P1 28P2 28P3 33P1
25P1 SELECTOR
215L1 34P1 LIGHT
BAT 201P1 VOLTMETRU PLATE
26P
205P2

205P3
205P1

205P4

203X1

203X2

PRIZ| PARC
210W CC LIGHT
PLATE
2 1
3 3
2 10N
5
5 LEGENDA
4 4
6 6
Circuit alimentare bara principal\ PP4
U{A BAT Circuit excitare releu baterie
Circuite selectoare tensiuni si voltmetre
SX Z A 25∆c YV
2N Circuite anclansare
conjunctoare-disjunctoare
139
Circuite c.c. TRAFO1/2
2N
1D Circuit excitare releu interbare
2P
1E Circuite alimentare cutii
e

221L
protectie instalatie c.a.
Circuite alimentare bare c.c.
Circuite alimentare sisteme naviga tie

Figura 9
8.ANEXĂ
Pag.10
 IAR-SA
8A.2.1. PORNIREA PE BATERIE (CONTINUARE)

107α
105α

Figura 10

BATT : 27,5V ALT1 ALT2 MONO: 26V

TR1 : 27,5V A 115V 115V
TR2 : 27,5V B 115V 115V
C 115V 115V

3 4

27X3
TEST
TRANSFER
1X7 TRAFO 115-26V 12
C F 8
S1 P1 B REGULATOR E
D
4
D
S2 P2
9N
A
D TENSIUNE C
B
C
B
9N E A
38X1 1 22X1
A
E
25∆a
RELEU r
LINIE
24X1 10 C
3 B
2 A
C1 25X2 C2
201X1 ALTERNATOR 1
B1 B2
p ALT1
j
A1 A2
D
B A
P C n 41X1
D C N
3
4
21X1
4 1 2 3 F
H
E
G
U
S CUTIE G
H
m 1 2
J HGK F E DC B A
M
J PROTEC}IE R
V
k
26X1 3
3 4
K 4
L 1 T
A
27X1
1 2
B 23X1 E
9N g

105α RESET
6
7
9
GH E J KDF 5
1X4 25∆a SELECTOR VOLTMETRU 151∆
R 3∆ j
1X5 ALT1 A

V
P ALT1 B
1N
1X6 N 1R

∼
26V ALT1 C
1X14 t
G
ALT2 C 35X1
SAU 1X13
F
ALT2 B 831R
1X12 ALT2 A
E 36X1 42
A B C U
SAIMS
45X1 151∆ 33
A B C
C
B REGULATOR F
E 1S C
D 1U
A TENSIUNE C
12
D B
E 2 22X2
A 8
4 D
RELEU PRIZ| PARC C
B
31X1 A
25∆a E
T3 L3 9N 202X1
D 3∆k
T2 L2

T1 L1
B A v 10 C
D C u ALT2 3 B ALTERNATOR 2
E
F
G
RELEU D 41X2 2 A
H C A
LINIE P N 3 4
U CUTIE G B 1 2
25X4 24X2 S
PROTEC}IE H
M R C
TR C2 V 3 4 21X2
X1
C1
J
K
2 T 26X2 4
3
X2 A 27X2 J H GK F E DCBA
PROT L
B E W 12
B1 B2 23X2 9N
A1
DIFA2 RESET
4 1 2 3 B A 105α
D C
F E
H G
6
7
9
5
3∆ c

LEGENDA
Circuite transformatoare diferen tiale si cutii de protectie
Circuite alimentare c.a. cutii de protec tie si regulatoare
Circuite excitatie alternatoare
Circuite magnetou
Circuite excitare relee de linie
Circuite alimentare c.c. regulatoare tensiune
Circuit alimentare 107α
Circuite c.a. trifazat
Circuit alimentare c.a. al doilea releu succesiune faze

8.ANEXĂ
Pag.11
 IAR-SA

8A.2.2 PORNIREA PE BATERIE ŞI PRIZĂ DE PARC C.A.

TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON»

− Tabloul de alarmă 107 α:

Lampa «ELEC» aprinsă --------------------------------------- : priza de parc conectată împiedică cuplarea alternatoarelor
Lampa «EXT.PWR» aprinsă---------------------------------- : uşa prizei de parc, deschisă
− Panoul 105 α :
Lămpile «ALT1», «ALT2»:aprinse -------------------------- : alternatoarele nu alimentează

NOTĂ: În mod normal, întrerupătoarele alternatoarelor se poziţioneză pe «ON» numai la regimul rotor de 212 rot/ min.

BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α

XP4A
XP4B
107 α XP4C
1X10
68 BAR| 26V 2 α
CONVERTIZOR B 43X1 69 EXT XP12
E 73 ELEC NAV P1 P2 1 2 7 8
PWR
OQ1
STATIC
OQ2

D 4 3 2 1 6 5 8 7
74
1D6 PRIZA E F AB C N
C 1X9
28VCC-115VCA S1 S2 A D Z X PARC
J1

X
30VA
44X1 A
Z B A C D
J2 A 13 J1 21 BARE MONO 2 α 38X2 46X1 47X 29X
GAUGE1
GAUGE2 25W1 1X2
9N

PAS COL 37X1

600∆
9N 3H
33 α PP23 3G
VF EKL TRAFO
11 α PP7 1W6
MAKE & BRAKE
BAT GEN
3 α PP10 41P1
REDRESOR
INT
680 2W
-S
NEG
1
4 32P1
1 2
3 2 1
20X1
BAR| SEC. BAR| PR. 38P1
L1 T1
10P2

10P1

8P2

8P1
9P1

L2
50A

60A

50A

T2
100A
100A
33 α PP19
3 α PP6

1 2
F DETECTOR L3 T3
8 7
37P3 D
PP2 5 6 PP4 K
ORDINE A
4 J
E B
37P4 3 30P3 H FAZE C
G
2X1
1P2

45X2
37P5
1X11
2X2
CUTIE ELECTRIC| 1 α

TRAFO
MAKE & BRAKE
7 GEN
D
8
BAT REDRESOR
2 7 2 7 INT 41P2
6
3
6
3
C 5
-S 680 2W 2
37P7

6 NEG
4 37P6 4
1 8 5 1 8 5 3 4 32P2
B
4 1 2 20X2
3 2 1
30P2 A 1
L1 T1
30P1 2 38P1
Z
L2 T2
1P3
1P6

112 α PP20 X L3 T3
1α 39P1
f WX NM Z ec S
37X2

25∆a
S qu aZ T H X Yz W V se d c 105α
DC BUS TRU1 TRU2
1X1

1P1

BATT2 202P1
3 1 TRU2 BATT TR2
TRU1
35P3

35P4 35P2

TR1 215L1
12 α PP3 27P1 1 2
V
6 1
5 2
4 4 3 3
1P5 BATT 3
203P1 204P1 4
35P1

4
287L 28P1 28P2 28P3 33P1
25P1 SELECTOR
215L1 34P1 LIGHT
BAT 201P1 VOLTMETRU PLATE
26P
205P2

205P3
205P1

205P4

203X1

203X2

PRIZ| PARC
210W CC LIGHT
PLATE
2 1
3 3
2 10N
5
4
5
4
LEGENDA
6 6
Circuit alimentare bara PP4
U{A BAT Circuite alimentare cutii
protectie instalatie c.a.
SX Z A 25∆c YV
2N Circuite alimentare bare c.c.
Circuit excitare releu baterie
Circuite selectoare tensiuni si
2N
voltmetre
221L e Circuit semnalizare (105α)
Circuit semnalizare (107α)
139 Circuite anclansare
1D
2P conjunctoare-disjunctoare
1E
Circuite c.c. TRAFO1/2
Circuit excitare releu interbare

Figura 11

8.ANEXĂ
Pag.12
 IAR-SA
8A.2.2. PORNIREA PE BATERIE ŞI PRIZĂ DE PARC C.A. (CONTINUARE)

107α

105α

Figura 12

BATT : 27,5V ALT1 ALT2 MONO: 26V

TR1 : 27,5V A 115V 115V
TR2 : 27,5V B 115V 115V
C 115V 115V

3 4

27X3 TEST
TRANSFER
1X7 TRAFO 115-26V 12
C F 8
S1 P1 B REGULATOR E
D
4
D
S2 P2
9N
A
D TENSIUNE C
B
C
B
9N E A
38X1 1 22X1
A
E
25∆a
RELEU r
LINIE
24X1 10 C
3 B
2 A
C1 25X2 C2
201X1 ALTERNATOR 1
B1 B2
p ALT1
j
A1 A2
D
B A
P C n 41X1
D C N
3
4
21X1
4 1 2 3 F
H
E
G
U
S CUTIE G
H
m
1 2
J HGK F E DC B A
M
J PROTEC}IE R
V
k
26X1 3
3 4
4
K
L 1 T
A
27X1
1 2
B 23X1 E 9N g

105α RESET
6
7
9
GH EJ KDF 5
1X4 25∆a SELECTOR VOLTMETRU 151∆
R 3∆j
1X5 ALT1 A

V
P ALT1 B
1N
1X6 N 1R

∼
26V ALT1 C
1X14 t
G
ALT2 C 35X1
SAU 1X13 F
ALT2 B 831R
1X12 ALT2 A
E 36X1 42
AB C U
SAIMS
45X1 151∆ 33
A B C
C
B REGULATOR F
E 1S C
D 1U
A TENSIUNE C
12
D B
E 2 22X2
A 8
4 D
RELEU PRIZ| PARC C
B
31X1 A
25∆a E
T3 L3 9N 202X1
D 3∆ k
T2 L2

T1 L1
B A v 10 C
D C u ALT2 3 B ALTERNATOR 2
E
F
G
RELEU D 41X2 2 A
H C A
LINIE P N 3 4
U CUTIE G B
25X4 24X2 S
PROTEC}IE H
1 2
M R C
TR 3 4 21X2
X1
C1 C2
J
K
2 V
T 26X2 4
3
X2 A 27X2 J H GK F E DCBA
PROT L
B E W 12
B1 B2 23X2 9N
A1
DIFA2 RESET
4 1 2 3 B A 105α
D C
F E
H G
6
7
9
5
3∆c

LEGENDA
Circuite c.a. priza de parc
Circuite c.a. alternatoare
Circuite alimentare c.a. cutii de protectie si regulatoare
Circuit alimentare c.a. al doilea releu succesiune faze
Circuit alimentare c.c. releu succesiune faze
Circuite excitatie alternatoare
Circuite magnetou
Circuite alimentare c.c. regulatoare tensiune
Circuite excitare relee de linie
Circuite alimentare sisteme navigatie

8.ANEXĂ
Pag.13
 IAR-SA

8A.2.3 TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON» - CU EXCEPŢIA ALTERNATORULUI 2

TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON» (CU EXCEPŢIA «ALT.2» CARE ESTE PE «OFF»)

− Panoul 105 α :
Lampa «ALT2»:aprinsă ---------------------------------------- : alternatorul nu alimentează

ALTERNATORUL 1 ALIMENTEAZĂ AMBELE REŢELE

BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α

XP4A
XP4B
107 α XP4C
1X10
68 BAR| 26V 2 α
CONVERTIZOR B 43X1 69 EXT XP12
E 73 ELEC NAV P1 P2 1 2 7 8
PWR
OQ1
STATIC
OQ2
PRIZA E F AB C N

1D6
D 4 3 2 1 6 5 8 7
74
C 1X9
28VCC-115VCA S1 S2 A D Z X PARC
J1

X
30VA
44X1 A
Z B A C D
J2 A 13 J1 21 BARE MONO 2 α 38X2 46X1 47X 29X
GAUGE1
GAUGE2 25W1 1X2
9N

PAS COL 37X1

600∆
9N 3H
33 α PP23 3G
VF EKL TRAFO
11 α PP7 1W6
MAKE & BRAKE
BAT GEN
3 α PP10 41P1 REDRESOR
INT
680 2W
-S
NEG
1
4 32P1
1 2
3 2 1
20X1
BAR| SEC. BAR| PR. 38P1
L1 T1
10P2

10P1

8P2

9P1

8P1

L2
50A

60A

50A

T2
100A
100A
33 α PP19
3 α PP6

1 2 F DETECTOR L3 T3
8 7
37P3 D
PP2 5 6 PP4 K
ORDINE A
4 J
E B
37P4 3 30P3 H FAZE C
G
2X1
1P2

45X2
37P5
1X11
2X2
CUTIE ELECTRIC| 1 α

TRAFO
MAKE & BRAKE
7 GEN
D
8
BAT REDRESOR
2 7 2 7 INT 41P2
6
3
6
3
C 5
-S 680 2W 2
37P7

6 NEG
4 37P6 4
1 8 5 1 8 5 3 4 32P2
B
4 1 2 20X2
3 2 1
30P2 A 1
L1 T1
30P1 2 38P1
Z L2 T2
1P3
1P6

112 α PP20 X L3 T3
1α 39P1
f WX NM Z ec S
37X2

25∆a
S qu aZ T H X Yz W V se d c 105α
DC BUS TRU1 TRU2
1X1

1P1

BATT2 202P1
3 1 TRU2 BATT TR2
TRU1
35P3

35P4 35P2

TR1 215L1
V
2
27P1
12 α PP3
6 1 1
5 2
4 4 3 3
1P5 BATT 3
203P1 204P1 4
35P1

4
287L 28P1 28P2 28P3 33P1
25P1 SELECTOR
215L1 34P1 LIGHT
BAT 201P1 VOLTMETRU PLATE
26P
205P2

205P3
205P1

205P4

203X1

203X2

PRIZ| PARC
210W CC LIGHT
PLATE
2 1
3 3
2 10N
5
5
6
4 4
6 LEGENDA
Circuit alimentare bara PP4
U{A BAT
Circuite alimentare cutii
SX Z A 25∆c YV protectie instalatie c.a.
2N
Circuite alimentare bare c.c.
Circuit excitare releu baterie
2N Circuite selectoare tensiuni si
voltmetre
221L e
Circuit semnalizare (105α)
Circuite anclansare
139
1D conjunctoare-disjunctoare
2P
1E Circuite c.c. TRAFO1/2
Circuit excitare releu interbare

Figura 13

8.ANEXĂ
Pag.14
 IAR-SA
8A.2.3 TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON» - CU EXCEPŢIA ALTERNATORULUI 2 (CONTINUARE)

107α
105α

Figura 14

BATT : 27,5V ALT1 ALT2 MONO: 26V

TR1 : 27,5V A 115V 115V
TR2 : 27,5V B 115V 115V
C 115V 115V

3 4

27X3 TEST
TRANSFER
1X7 TRAFO 115-26V 12
C F 8
S1 P1 B REGULATOR E
D
4
D
S2 P2
9N
A
D TENSIUNE C
B
C
B
9N E A
38X1 1 22X1
A
E
25∆a
RELEU r
LINIE
24X1 10 C
3 B
2 A
C1 25X2 C2
201X1 ALTERNATOR 1
B1 B2
p ALT1
j
A1 A2
D
B A
P C n 41X1
D C N
3
4
21X1
4 1 2 3 F
H
E
G
U
S CUTIE G
H
m 1 2
J HGK F E DC B A
M
J PROTEC}IE R
V
k
26X1 3
3 4
4
K
L 1 T
A
27X1
1 2
B 23X1 E
9N g

105α RESET
6
7
9
GH EJ KDF 5
1X4 25∆a SELECTOR VOLTMETRU 151∆
R ALT1 A
3∆j
1X5 1N

V
P ALT1 B
1X6 N 1R

∼
26V ALT1 C
1X14 t
G
ALT2 C 35X1
SAU 1X13
F
ALT2 B 831R
1X12 ALT2 A
E 36X1 42
A B C U
SAIMS
45X1 151∆ 33
A B C
C
B REGULATOR F
E 1S C
D 1U
A TENSIUNE C
12
D B
E 2 22X2
A 8
4 D
RELEU PRIZ| PARC C
B
31X1 A
25∆a E
T3 L3 9N 202X1
D 3∆k
T2 L2

T1 L1
B A v 10 C
D C u ALT2 3 B ALTERNATOR 2
E
F
G
RELEU D 41X2 2 A
H C A
LINIE P N 3 4
U CUTIE G B
25X4 24X2 S
PROTEC}IE H
1 2
M R C
TR 3 4 21X2
X1
C1 C2
J
K
2 V
T 26X2 3 4
X2 L A 27X2 J H GK F E DCBA
PROT
B E W 12
B1 B2 23X2 9N
A1
DIFA2 RESET
4 1 2 3 B A 105α
D C
F E
H G
6
7
9
5
3∆c

LEGENDA
Circuite c.a. alternator 1 Circuite magnetou
Circuite alimentare c.a. cutie de protectie 1 si regulator tensiune1 Circuit alimentare c.c. regulator tensiune
Circuit alimentare c.a. al doilea releu succesiune faze Circuit excitare releu de linie
Circuit alimentare c.c. releu succesiune faze Circuite alimentare sisteme navigatie
Circuite excitatie alternator Circuite transformator diferential si cutie de protectie 1

8A.2.4 TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON» - CU EXCEPŢIA ALTERNATORULUI 1

Această configuraţie este simetrică cu precedenta :
− Panoul 105 α : lampa «ALT2»:aprinsă
Releul de linie 2 este excitat prin releul de priză de parc.

8.ANEXĂ
Pag.15
 IAR-SA

8A.2.5 CAZ SPECIAL: CONECTAREA GRUPULUI DE PARC C.A.

ROTORUL ÎN FUNCŢIUNE, TOATE ÎNTRERUPĂTOARELE PE «ON»

ÎN ACESTĂ CONFIGURAŢIE:

GRUPUL DE PARC ESTE CONECTAT

− Grupul de parc determină decuplarea releului de linie 1 prin releul de succesiune a fazelor 45X1.
− Alternatorul 2 preia automat sarcina sistemului (comutare automată).
− Releul de priză de parc nu poate cupla deoarece releul de linie 2 este în poziţia de «lucru».

La deconectarea prizei de parc, alternatorul 1 reintră automat în circuit.

BARE TRIFAZATE ALT. 1 ~N 2 α

XP4A
XP4B
107 α XP4C
1X10
68 BAR| 26V 2 α
CONVERTIZOR B 43X1 69 EXT XP12
E 73 ELEC NAV P1 P2 1 2 7 8
PWR
OQ1
STATIC
OQ2

D 4 3 2 1 6 5 8 7
74 1D6 PRIZA E F AB C N
C 1X9
28VCC-115VCA S1 S2 A D Z X PARC
J1

X
30VA
44X1 A
Z B A C D
J2 A 13 J1 21 BARE MONO 2 α 38X2 46X1 47X 29X
GAUGE1
GAUGE2 25W1 1X2
9N

PAS COL 37X1

600∆
9N 3H
33 α PP23 3G
VF EKL TRAFO
11 α PP7 1W6
MAKE & BRAKE
BAT GEN
3 α PP10 41P1
REDRESOR
INT
680 2W
-S
NEG
1
4 32P1
1 2
3 2 1
20X1
BAR| SEC. BAR| PR. 38P1
L1 T1
10P2

10P1

8P2

8P1
9P1

L2
50A

60A

50A

T2
100A
100A
33 α PP19
3 α PP6

1 2
F DETECTOR L3 T3
8 7
37P3 D
PP2 5 6 PP4 K
ORDINE A
4 J
E B
37P4 3 30P3 H FAZE C
G
2X1
1P2

45X2
37P5
1X11
2X2
CUTIE ELECTRIC| 1 α

TRAFO
MAKE & BRAKE
7 GEN
D
8
BAT REDRESOR
2 7 2 7 INT 41P2
6
3
6
3
C 5
-S 680 2W 2
37P7

6 NEG
4 37P6 4
1 8 5 1 8 5 3 4 32P2
B
4 1 2 20X2
3 2 1
30P2 A 1
L1 T1
30P1 2 38P1
Z L2 T2
1P3
1P6

112 α PP20 X L3 T3
1α 39P1
f WX NM Z ec S
37X2

25∆a
S qu aZ T H X Yz W V se d c 105α
DC BUS TRU1 TRU2
1X1

1P1

BATT2 202P1
3 1 TRU2 BATT TR2
TRU1
35P3

35P4 35P2

TR1 215L1
V
2
27P1
12 α PP3
6 1 1
5 2
4 4 3 3
1P5 BATT 3
203P1 204P1 4
35P1

4
287L 28P1 28P2 28P3 33P1
25P1 SELECTOR
215L1 34P1 LIGHT
BAT 201P1 VOLTMETRU PLATE
26P
205P2

205P3
205P1

205P4

203X1

203X2

PRIZ| PARC
210W CC LIGHT
PLATE
2 1
3 3
2 10N
5
5 LEGENDA
4 4
6 6 Circuit alimentare bara PP4
U{A BAT
Circuite alimentare cutii
protectie instalatie c.a.
SX Z A 25∆c YV
2N
Circuite alimentare bare c.c.
Circuit excitare releu baterie
Circuite selectoare tensiuni si
2N
voltmetre
221L e
Circuit semnalizare (105α)
Circuit semnalizare (107α)
139
Circuite anclansare
1D conjunctoare-disjunctoare
2P
1E Circuite c.c. TRAFO1/2
Circuit excitare releu interbare

Figura 15
8.ANEXĂ
Pag.16
 IAR-SA
8A.2.5. CAZ SPECIAL: CONECTAREA GRUPULUI DE PARC C.A. (CONTINUARE)

107α
105α

Figura 16

BATT : 27,5V ALT1 ALT2 MONO: 26V

TR1 : 27,5V A 115V 115V
TR2 : 27,5V B 115V 115V
C 115V 115V

3 4

27X3 TEST
TRANSFER
1X7 TRAFO 115-26V 12
C F 8
S1 P1 B REGULATOR E
D
4
D
S2 P2
9N
A
D TENSIUNE C
B
C
B
9N E A
38X1 1 22X1
A
E
25∆a
RELEU r
LINIE
24X1 10 C
3 B
2 A
C1 25X2 C2
201X1 ALTERNATOR 1
B1 B2
p ALT1
j
A1 A2
D
B A
P C n 41X1
D C N
3
4
21X1
4 1 2 3 F
H
E
G
U
S CUTIE G
H
m 1 2
J HGK F E DC B A
M
J PROTEC}IE R
V
k
26X1
3 4
4
K 3
L 1 T
A
27X1
1 2
B 23X1 E
9N g

105α RESET
6
7
9
GH E J KDF 5
1X4 25∆a SELECTOR VOLTMETRU 151∆
R ALT1 A
3∆j
1X5 1N
V
P ALT1 B
1X6 N 1R

∼ 36X1
26V ALT1 C
1X14 t
G
ALT2 C 35X1
SAU 1X13
F
ALT2 B 831R
1X12 ALT2 A
E 42
A B C U
SAIMS
45X1 151∆ 33
A B C
C
B REGULATOR F
E 1S C
D 1U
A
D
TENSIUNE C
12
B
E 2 22X2
A 8
4 D
RELEU PRIZ| PARC C
B
31X1 A
25∆a E
T3 L3 9N 202X1
D 3∆k
T2 L2

T1 L1
B A v 10 C
D C u ALT2 3 B ALTERNATOR 2
E
F
G
RELEU D 41X2 2 A
H C A
LINIE P N 3 4
U CUTIE G B
25X4 24X2 S
PROTEC}IE H
1 2
M R C
TR 3 4 21X2
X1
C1 C2
J
K
2 V
T 26X2 4
3
X2 A 27X2 J H GK F E DCBA
PROT L
B E W 12
B1 B2 23X2 9N
A1
DIFA2 RESET
4 1 2 3 B A 105α
D C
F E
H G
6
7
9
5
3∆c

LEGENDA
Circuite c.a. alternator 2 Circuit excitatie alternator 2
Circuite c.a. priza de parc
Circuite magnetou
Circuite alimentare c.a. cutie de protectie 2 si regulator tensiune Circuit alimentare c.c. regulator tensiune
Circuit alimentare c.a. al doilea releu succesiune faze
Circuit excitare releu de linie
Circuit alimentare c.c. releu succesiune faze
Circuite alimentare sisteme navigatie
Circuite cutie de protectie 2 si transformator diferential de
protectie

8.ANEXĂ
Pag.17
 IAR-SA

CAPITOLUL 9
INSTALAŢIILE HIDRAULICE

CUPRINS

9.1. GENERALITĂŢI

9.1.1. Diferitele surse de energie hidraulică

9.1.2. Distribuţia energiei hidraulice

9.2. INSTALAŢIILE HIDRAULICE PRINCIPALE

9.2.1. Descriere generală

9.2.2. Funcţionarea generală a instalaţiilor hidraulice principale
9.2.3. Elemente de control instalaţii hidraulice principale
9.2.4. Componente principale ale instalaţiilor hidraulice principale

9.3. INSTALAŢIA HIDRAULICĂ DE DESERVIRE

9.3.1. Generalităţi
9.3.2. Principalele componente ale instalaţiei hidraulice de deservire
ECHIPAMENTELE ELECTRICE ALE INSTALAŢIILOR
9.4.
HIDRAULICE
9.4.1. Generalităţi
9.4.2. Caracteristicile echipamentelor electrice
9.4.3. Funcţionarea echipamentelor electrice ale instalaţiilor hidraulice
REAMPLASAREA ELEMENTELOR DE CONTROL AL INSTALAŢIEI
9.5.
HIDRAULICE DIN CABINA DE PILOTAJ

9
Pag. 1
 IAR-SA

9.1. GENERALITĂŢI

9.1.1. DIFERITELE SURSE DE ENERGIE HIDRAULICĂ

Energia hidraulică este furnizată de trei instalaţii:
- instalaţia principală stânga
- instalaţia principală dreapta
- instalaţia de deservire
Presiunea de utilizare este de 175 bari.

9.1.2. DISTRIBUŢIA ENERGIEI HIDRAULICE

INSTALAŢIA PRINCIPALĂ STÂNGA ALIMENTEAZĂ:

- servocomenzile rotorului principal (corpul superior)

- servocomanda rotorului anticuplu (corpul exterior)
- circuitul de escamotare-scoatere a trenului de aterizare
- circuitul pilotului automat
- circuitul frânelor roţilor
- circuitul frânei rotorului
- circuitul troliului (în funcţie de misiune).
INSTALAŢIA PRINCIPALĂ DREAPTA ALIMENTEAZĂ:
- servocomenzile rotorului principal (corpul inferior)
- servocomanda rotorului anticuplu (corpul interior)
INSTALAŢIA DE DESERVIRE ALIMENTEAZĂ:
- circuitul frânelor roţilor
- circuitul frânei rotorului
- escamotarea sau scoaterea trenului cu pompă manuală
- circuitul de scoatere a trenului în caz de avarie

Două prize de parc permit alimentarea instalaţiei principale stânga de la un grup hidraulic de parc.

Două racorduri autoobturante permit aceeaşi operaţie pentru instalaţia dreapta.

9.1
Pag. 0
 IAR-SA

* La parcare acumulatorul
asigură presiune în circuitele
frâne roţi şi frână rotor.

REPREZENTAREA SINOPTICĂ A INSTALAŢIILOR HIDRAULICE

9.1
Pag. 1
 IAR-SA
9.2. INSTALAŢIILE HIDRAULICE PRINCIPALE
9.2.1. DESCRIERE GENERALĂ
Instalaţiile hidraulice principale cuprind :
- instalaţia stânga
- instalaţia dreapta
INSTALAŢIA STÂNGA ESTE CONSTITUITĂ DIN:
- un rezervor hidraulic (10)
- o pompă antrenată de CTP (8)
- un acumulator (13)
- două prize de parc (16) (17)
INSTALAŢIA DREAPTA ESTE CONSTITUITĂ DIN:
- un rezervor hidraulic (9)
- o pompă antrenată de CTP (6)
- două racorduri autoobturante (5) (7)
- un transmiţător de presiune 22D2 (2)
1 - Manocontactor 23D2
2 - Transmiţător de presiune 22D2
3 - Electrovalvă de izolare a servocomenzii
spate 32D1
4 - Colector instalaţie dreapta
5 - Racord autoobturant “presiune”
6 - Pompă hidraulică dreapta
7 - Racord autoobturant “aspiraţie”
8 - Pompă hidraulică stânga
- un colector de alimentare (15)
- un transmiţător de presiune 22D1 (12)
- un manocontactor 23D1 (14)
- cinci supape de reţinere B-C-D-F-M
- un manocontactor 23D2 (1)
- un contactor de nivel 30D1
- o electrovalvă de izolare a servocomenzii
spate 32D1 (3)
- două colectoare (4) (11)
9 - Rezervor hidraulic dreapta
10 - Rezervor hidraulic stânga
11 - Colector servocomandă spate
12 - Transmiţător de presiune 22D1
13 - Acumulator
14 - Manocontactor 23D1
15 - Colector instalaţie stânga
16 - Priză de parc “aspiraţie”
17 - Priză de parc “presiune”
B-C-D-F-M – Supape de reţinere
9.2
Pag. 0
 IAR-SA

Figura 1
Instalaţiile hidraulice principale

9.2
Pag. 1
 IAR-SA

9.2.2. FUNCŢIONAREA GENERALĂ A INSTALAŢIILOR HIDRAULICE PRINCIPALE

9.2
Pag. 2
 IAR-SA

1 - Distribuitor frâne roţi

2 - Robinet cu clapetă - "Normal"
3 - Indicator de presiune – Instalaţie de
deservire
4 - Pompă manuală
5 - Acumulator
6 - Acumulator
7 - Electrodistribuitor dublu
8 - Robinet “Normal / Avarie”
9 - Pompă hidraulică – Instalaţie dreapta
10 - Pompă hidraulică – Instalaţie stânga
11 - Priză de parc hidraulică
12 - Rezervor stânga
13 - Rezervor dreapta
14 - Servocomenzi principale
15 - Servocomandă direcţie
16 - Distribuitor frână rotor
17 - Frână rotor
18 - Electrovalvă de izolare a PA
19 - Supapă de reducţie – 175/ 105 bari
20 - Filtru (5 microni)
21 - Supapă de reducţie – 105/ 4,2 bari
22 - Manocontactor (70 bari)
23 - Manocontactor (80 bari)
24 - Transmiţător de presiune
25 - Electrovalvă de izolare a
servocomenzii de direcţie

Figura 2
Schema funcţională simplificată a
instalaţiilor hidraulice principale

9.2
Pag. 3
 IAR-SA

9.2.3. ELEMENTE DE CONTROL INSTALAŢII HIDRAULICE PRINCIPALE

Acestea sunt :
- Un indicator de presiune dublu 21D1 (4);
- Două lămpi de semnalizare “joasă presiune” HYD.LH. (1) şi HYD.RH. (2);
Aceste lămpi se aprind când presiunea hidraulică din instalaţia respectivă scade sub 80 bari;
- O lampă de semnalizare “nivel scăzut rezervor dreapta” H. LEV. RH. (3);
Această lampă se aprinde când nivelul lichidului hidraulic din rezervorul dreapta coboară sub 3 litri;
- Un indicator (vizor) de nivel (5) pe fiecare rezervor hidraulic. Aceste vizoare sunt vizibile cu capota culisantă
închisă.
Indicatorul de presiune dublu este alimentat de la două transmiţătoare de presiune : 22D1 pe instalaţia stânga şi 22D2
pe instalaţia dreapta.
Lămpile de semnalizare HYD.LH. şi HYD.RH. sunt alimentate de la două manocontactoare: 23D1 pe instalaţia stânga
şi 23D2 pe instalaţia dreapta. Lampa H.LEV.RH. este alimentată de la un contactor de nivel 30D1.

PRESIUNI
Instala]ie Instala]ie
stânga dreapta

28

H.LEV. HYD. HYD.

RH LH. RH.

3 1 2

1 - Lampă joasă presiune instalaţie stânga

2 - Lampă joasă presiune instalaţie dreapta
3 - Lampă nivel scăzut, rezervor dreapta
4 - Indicator de presiune dublu
5 - Vizor nivel rezervor

Vezi şi 9.5. – Echipamentele electrice ale

instalaţiilor hidraulice

Figura 3
Elemente de control instalaţii hidraulice principale

9.2
Pag. 4
 IAR-SA

9.2.4. COMPONENTE PRINCIPALE ALE INSTALAŢIILOR HIDRAULICE PRINCIPALE

1 - REZERVOARE HIDRAULICE PRINCIPALE

1 - Colector retur şi suport filtru

2 - Capac rezervor
3 - Indicator (vizor) de ulei
4 -5 - Suporturi rezervor
6 - Buşon de golire
7 - Capac inferior
8 - Retur PA
9 - Corp rezervor
10 - Ansamblu gură de umplere
11 - Contactor de nivel scăzut (3 1.)
12 - Racord autoobturant (aspiraţie pompă
dreapta)
13 - Placă-suport echipamente de control

CAPACITATEA REZERVOARELOR HIDRAULICE :

TOTALĂ : 12 litri
UTILĂ : 7 litri

Figura 4
Rezervoarele hidraulice

9.2
Pag. 5
 IAR-SA
1 - REZERVOARE HIDRAULICE PRINCIPALE (continuare)

1. Colector retur şi suport filtru

2. Corp filtru
3. Suport filtru
4. Deflector
5. Corp rezervor
6. Placă perforată (antiemulsionare)
7. Capac inferior (rezervor stânga)
8. Rezerva de siguranţă pentru pompa
manuală
9. Retur PA
10. Capac inferior (rezervor dreapta)
12. Contactor nivel scăzut
13. Placă perforată (antiemulsionare)
14. Vizor nivel
15. Ansamblu gură de umplere

Figura 5
Rezervoarele hidraulice
9.2
Pag. 6
 IAR-SA

2 - COMPONENTE PRINCIPALE ALE REZERVOARELOR HIDRAULICE

(A) FILTRU DE RETUR GENERAL
Caracteristici:
- Eficacitatea ........................................................ 3 µ, absolută
- Debitul ............................................................... 20 l/ min
- Calibrarea supapei by pass................................ 2 bari
- Presiunea de funcţionare a indicatorului
de colmatare....................................................... 1,5 bar

1 - Capac superior
2 - Inel O
3 - Indicator de colmatare
4 - Supapă by pass
5 - Colier de fixare
6 - Inel O
7 - Corp axial
8 - Inel O
9 - Opritor
10 - Inel de siguranţă
11 - Inel O
12 - Deflector Figura 6
13 - Cartuş filtrant (compozit celulozic Filtru de retur general
şi aliaj de aluminiu)
14 - Suport filtru
15 - Soclu superior
16 - Inel O
17 - Ştift de centrare
18 - Magnet permanent
19 - 20. - Arcuri
21 - Popic din oţel moale

FUNCŢIONAREA INDICATORULUI DE COLMATARE

Când filtrul se colmatează, presiunea P1 din amonte de filtru creşte, iar presiunea P2 din aval scade.
Când diferenţa de presiune (P1-P2) atinge 1,5 bar, magnetul (18) este împins şi comprimă arcul (19). Întrefierul dintre piesele
(18) şi (21) creşte, forţa de atracţie a magnetului scade şi popicul (21) este împins de arcul (20) a cărui acţiune devine
preponderentă: indicatorul roşu iese.
Când presiunea scade (rotorul se opreşte), indicatorul rămâne vizibil.

9.2
Pag. 7
 IAR-SA

2 COMPONENTE PRINCIPALE ALE REZERVOARELOR HIDRAULICE (continuare)

(B) ANSAMBLU GURĂ DE UMPLERE

1. Apărătoare orificiu aerisire (2)

2. Aerisire
3. Inel O
4. Soclu
5. Crepină de umplere (50 µ)
6. Tub de aerisire
7. Inel O
8. Inel de reţinere crepină
9. Buşon de umplere

Figura 7
(C) DISPOZITIV DE GOLIRE (SUPAPĂ AUTOOBTURANTĂ)

1. Rondelă de cauciuc
2. Arc
3. Inel O
4. Supapă
5. Garnitură
6. Buşon obturator

Figura 8

(D) VIZOR DE NIVEL

1. Soclu sudat
2. Inel O
3. Inel de siguranţă
4. Vizor PYREX
5. Orificiu de trecere a
lichidului
6. Repere gravate

Figura 9

9.2
Pag. 8
 IAR-SA

3 POMPĂ HIDRAULICĂ “LABINAL”

(A) CARACTERISTICI
Presiunea maximă la debit nul..................................................175 ± 5 bari
Presiunea la debitul maxim1.....................................................150 ± 5 bari
Debitul nominal ........................................................................19 litri/ min
Cuplul de rupere a arborelui de antrenare.................................17 mdaN
Eficacitatea filtrului ..................................................................50 µm

(B) MONTAJUL POMPELOR HIDRAULICE

Pompele hidraulice sunt fixate pe prizele de putere stânga şi dreapta ale carterelor de accesorii CTP şi sunt
antrenate de un arbore canelat.

POMPA HIDRAULICĂ STÂNGA POMPA HIDRAULICĂ DREAPTA

Figura 10
Montajul pompelor hidraulice

1. Pompă hidraulică 5. Conductă aspiraţie

2. Carter accesorii CTP 6. Conductă de scurgere regularizare
3. Piuliţă de fixare (retur la rezervor)
4. Obturator drenaj (de scos în
momentul montării) 7. Conductă de presiune

9.2
Pag. 9
 IAR-SA

(C) DESCRIEREA POMPEI

Pompa hidraulică cu autoreglare cuprinde :
- Un corp de pompă (2)
- Un set de supape de refulare (8)
- Un ansamblu de control al presiunii adaptat la debit

ANSAMBLUL DE REFULARE constă dintr-un arbore canelat (1), care antrenează în rotaţie cama circulară
înclinată (3). Rotirea camei antrenează în mişcare alternativă şapte pistonaşe (4) care culisează în alezajele unui
bloc cilindru (5).
Fiecare alezaj este obturat de o supapă (8) care izolează circuitul de refulare în timpul fazei de aspiraţie.
ANSAMBLUL DE REGLARE constă dintr-un sertar (6) în echilibru între acţiunea unui arc (7) şi presiunea de
refulare. Deplasându-se, sertarul antrenează şapte bucşe de reglare (9) a căror poziţie determină începutul fazei
active a refulării pistoanelor.

1. Arbore de antrenare canelat 6. Sertar de reglare

2. Corp pompă 7. Arc de reglare
3. Camă circulară 8. Supapă de refulare
4. Piston 9. Bucşă de reglare
5. Bloc cilindru 10. Orificiu de control al debitului

Figura 11
Pompa hidraulică

9.2
Pag. 10
 IAR-SA

(D) FUNCŢIONAREA POMPEI

Pompa cu autoreglare este reglată să furnizeze un debit maxim până la 150 bari. Acest debit scade apoi treptat
şi ajunge la zero când presiunea atinge 175 bari.

ASPIRAŢIA (Figura 12)

Cama (3) se roteşte şi extrage pistonaşul (4) din alezajul său, ceea ce provoacă aspiraţia lichidului prin orificiul
(11).
Supapa de refulare este închisă.

REFULAREA

Pistonul împins de cama (3) intră în alezajul său şi forţează lichidul prin supapa de refulare (8).

CONTROLUL DEBITULUI (Figura 12A)

Presiunea lichidului tinde să deplaseze sertarul (6) spre dreapta, împotriva arcului (7).
Deplasarea sertarului antrenează bucşele de reglare (9). Aceste bucşe eliberează orificiul de control al debitului
(10) după un interval de timp dependent de presiunea de refulare.
Când presiunea creşte sertarul şi bucşele se deplasează spre dreapta. Refularea lichidului este astfel întârziată şi
debitul scade până la zero când presiunea atinge 175 bari.

9.2
Pag. 11
 IAR-SA

Figura 12
Aspiraţia şi refularea
P < 150 bari – Debit maxim

Figura 12A
Reducerea debitului
P≏ 175 bari – Debit nul

9.2
Pag. 12
 IAR-SA

4 ACUMULATORUL

CARACTERISTICI: Presiunea de încărcare : 60 bari la 200C

Volum util : 0,5 l.
MONTAJUL: Acumulatorul este montat la orizontală pe planşeul mecanic în stânga CTP,
fiind fixat cu un colier (10) pe două suporturi (11).
Când elicopterul e parcat, acumulatorul menţine presiunea în circuitele frână rotor şi frâne roţi.

Camera de gaz (4) conţine lichid AIR

1506 pentru ungere

1. Supapă de încărcare
2. Piuliţă
3. Flanşă superioară
4. Cameră de gaz
5. Piston
6. Cilindru
7. Cameră de lichid
8. Flanşă inferioară
9. Piuliţă
10. Colier de fixare
11. Suport

Figura 13
Acumulatorul

9.2
Pag. 13
 IAR-SA

9.3. INSTALAŢIA HIDRAULICĂ DE DESERVIRE

9.3.1. GENERALITĂŢI
Instalaţia de deservire este constituită dintr-o pompă manuală (3) care aspiră lichidul din rezerva de siguranţă
(1,5 litri) a rezervorului hidraulic stânga şi alimentează circuitele de deservire printr-un robinet cu clapetă (1).
ROBINETUL CU CLAPETĂ PE POZIŢIA “NORMAL”: pompa manuală alimentează circuitul de scoatere a
trenului în caz de “AVARIE”.
ROBINETUL CU CLAPETĂ PE POZIŢIA “ACCU-SERVICING”: pompa manuală alimentează:
- acumulatorul de deservire
- frâna rotorului
- frânele roţilor
- circuitul de escamotare/scoatere a trenului (îmbarcare avion - cargo).
Un indicator de presiune (2) permite verificarea presiunii acumulatorului când elicopterul este parcat.

1 - Robinet cu clapetă 3 - Pompă manuală

2 - Indicator de presiune 4 - Supape de reţinere
Figura 1
Instalaţia hidraulică de deservire

9.3
Pag. 0
 IAR-SA

1 - Rezervor hidraulic 4 - Supape de reţinere

2 - Pompă manuală 5 - Acumulator (pro memoria)
3 - Robinet cu clapetă 6 - Indicator de presiune

Figura 2
Schema funcţională simplificată
a instalaţiei hidraulice de deservire

9.3
Pag. 1
 IAR-SA

9.3.2. PRINCIPALELE COMPONENTE ALE INSTALAŢIEI HIDRAULICE DE DESERVIRE

1 - POMPA MANUALĂ
1. Manşon de comandă
- Pompă manuală cu dublu efect
amovibil
- Debit: 31,7 cm3 pentru o presiune de la 0 la 35 bari
8,17 cm3 pentru o presiune de la 35 la 250 bari 2. Balansier
3. Bielete
4. Corp pompă
5. Supapă de reţinere (aspiraţie)
6. Piston
7. Supapă de reţinere (refulare)
8. Sertar cu supapă
9. Supapă de reţinere
10. Arc

Figura 3
Pompa manuală

Cele două pistoane P şi p urcă şi coboară în mod alternativ. Deplasarea pistoanelor creează două camere cu volum
variabil : A şi B pentru pistonul P, a şi b pentru pistonul p.

S este secţiunea camerei A s este secţiunea camerei a

S/2 este secţiunea camerei B s/2 este secţiunea camerei b
S
unde s =
2
În cursa lui ascendentă, fiecare piston:
− pe de o parte, aspiră lichidul: camera inferioară se umple;
− pe de altă parte, refulează lichidul aflat în camera superioară.
În cursa descendentă a pistoanelor, supapa (5) se deschide: o parte a lichidului umple camera de aspiraţie, cealaltă
parte (egală) este refulată în circuit. De la 0 la 35 bari, sertarul (8) se află în poziţia “sus” : cele două pistoane
refulează în circuitul de utilizare. Cu începere de la 35 de bari, când efortul de manevră devine important, arcul
(10) e comprimat de presiunea de refulare şi sertarul (8), coborând, face să comunice refularea pistonului P cu
aspiraţia; rămâne în serviciu numai pistonul p, debitul scade şi presiunea poate să crească pentru un efort de
manevră acceptabil.
9.3
Pag. 2
 IAR-SA

UMPLEREA ŞI ÎNCEPUTUL PUNERII SUB PUNEREA SUB PRESIUNE (de la 35 la 240 bari) -
PRESIUNE (de la 0 la 35 bari) - sertarul (1) sertarul (8) deschis, face să comunice refularea pistonului
este închis, cele două pistoane (P şi p) refulează. P cu aspiraţia. Numai pistonul p e în serviciu.

Figura 4
Funcţionarea pompei manuale

2 - ROBINETUL CU CLAPETĂ
Închis în poziţia “NORMAL”, robinetul cu clapetă permite alimentarea directă a circuitului de scoatere a
trenului în caz de avarie, prin intermediul pompei manuale (A şi B sunt izolate).
Deschis în poziţia “ACCU” , el permite punerea sub presiune a acumulatorului sau alimentarea normală a
circuitului de manevrare a aterizoarelor, utilizând pompa manuală, pentru efectuarea încercărilor trenului la sol
(A şi B comunică).

1 - Apărătoare manetă (2)

2 - Manetă de comandă robinet
3 - Robinet cu clapetă
Figura 5
Robinetul cu clapetă

9.3
Pag. 3
 IAR-SA

9.4. ECHIPAMENTELE ELECTRICE ALE INSTALAŢIILOR

HIDRAULICE

9.4.1. GENERALITĂŢI

Echipamentele electrice ale instalaţiilor hidraulice se compun din:

- un indicator dublu de presiune 21D1
- două transmiţătoare de presiune 22D1, 22D2 care alimentează indicatorul de presiune
- două manocontactoare 23D1, 23D2 care comandă aprinderea lămpilor HYD.LH. şi HYD.RH.
- un contactor de nivel scăzut 30D1 care, asociat cu un releu 28D1, comandă închiderea electrovalvei de izolare a
servocomenzii spate 32D1 când nivelul din rezervorul dreapta scade sub 3 litri.
- o electrovalvă 32D1 de izolare a servocomenzii spate.
- un releu 28D1 de comandă a electrovalvei de izolare.

9.4.2. CARACTERISTICILE ECHIPAMENTELOR ELECTRICE

NOTĂ: Toate echipamentele funcţionează la 28 V.c.c.

INDICATOR DUBLU DE PRESIUNE 21D1 TRANSMIŢĂTOARE DE PRESIUNE 22D1, 22D2

- Tipul: potenţiometric. - Tipul: potenţiometric.

- Domeniul de operare: 0 – 250 bari. - Domeniul de operare: 0 – 175/210 bari.
- Potenţiometru: 1 000 Ω. - Potenţiometru: 100 Ω.
- Gradaţii: din 5 în 5 (x 10) bari.
- Ace şi cifre fluorescente.
MANOCONTACTOARE 23D1, 23D2 CONTACTOR DE NIVEL SCĂZUT 30D1

- Presiune ascendentă (Pa): 100 ± 15 bari - Detector de nivel capacitiv.

(deschiderea circuitului electric). - Un buton “TEST” permite verificarea funcţionării,
- Presiunea descendentă ( Pd): 80 bari sonda fiind scufundată.
(închiderea circuitului electric).

ELECTROVALVĂ 32D1 RELEU 28D1

- Presiune de utilizare: 250 bari - Releu de tensiune tetrapolar, fişabil şi etanş.

- Debit nominal: 22,5 l/ min. - Tensiunea nominală: 27 V – Tensiunea max. 32V.

- Durata maximă de funcţionare permanentă: 3 ore - Tensiunea de închidere: 21 V – Tensiunea de

deschidere: 10 V.

9.4
Pag. 0
 IAR-SA

9.4.3. FUNCŢIONAREA ECHIPAMENTELOR ELECTRICE ALE INSTALAŢIILOR HIDRAULICE

PP10
107 α
1D4
H. LEV.
RH.

28D1 UZ 30D1 DBCE F A

8 E
9
6 D
7
4
C
5
B AC
32D1 2 B OSCIL.
AMPLIF.
3 Y
[

TEST
V WX Y
ELECTROVALVA DETECTOR
NIVEL MINIM

NIVEL REZERVOR DREAPTA > 3 l: contactorul de nivel scăzut 30D1 în poziţia de “lucru” → releul 28D1 în
poziţia de "repaus" (dezexcitat) → circuitul de alimentare a electrovalvei 32D1 deschis → circuitul hidraulic spate
deschis (servocomanda spate alimentată).

NIVEL REZERVOR DREAPTA < 3 l: contactorul de nivel scăzut 30D1 basculează în poziţia “repaus”→ releul
28D1 în poziţia de "lucru" (excitat) → circuitul de alimentare a electrovalvei 32D1 închis → circuitul hidraulic spate
închis (servocomanda spate izolată) ; simultan se aprinde lampa H. LEV. RH. de pe panoul 107α.

Figura 1
Alimentarea electrovalvei de izolare
a servocomenzii spate – Schema funcţională simplificată

9.4
Pag. 1
 PP10 3α PP10 3α PP6 3α
3A 1D1 3A 1D4 3A 1D5
HYDR. 107 α HYDR. HYD.
PRESS LEVEL AP
HYD. HYD. ROT. H. LEV. AP
RH. LH. BR. RH. HYD

J2 F 40 14 19 59
nivel hidr. dr. J1
831 19 116∆a
frâna rotor
151∆
24 3M
presiune hidr. PA 3L
34 3K
151∆ 18 α UZ
3H
21D1 3J R 9N
3G 8
SAIMS E
INDICATOR DUBLU 9
DE PRESIUNE 6 D

IAR-SA
7
FDEBCA
151∆ 4
3F C
25
presiune hidr. dr. T 5
3E
presiune hidr. stg. 3D
17 2 B
151∆
C 3P Y
3R 3
3N [
9N P
28D1
V WX Y
117∆
3J
3H
3G
K J L MN 3∆g

A 7N B 7N 7N D 7N C 7N E P 7N F

30D1 DBCEF A
12N E P 12N
3∆f S T U P V V P UTS 3∆g

ACB 22D1 BAC 23D1 CAB 23D2 BCA 22D2 BCA 24D1 ABC 32D1 CAB 31D1 ABC 32D2
OSCIL.
AMPLIF.

TEST
TRANSM. TRANSM. MANOCONT. ELECTROVALVA ELECTROVALVA
MANOCONT. MANOCONT. MANOCONT.
PRES. PRES. FRÂNA DETECTOR
STG. DR.
STG. DR. ROTOR NIVEL MINIM
Figura 2
Pag. 2

Instalaţiile hidraulice – Schema electrică de principiu

9.4
 9.5.REAMPLASAREA ELEMENTELOR DE CONTROL AL INSTALAŢIEI HIDRAULICE DIN CABINA DE PILOTAJ

Trecerea de la varianta PUMA STANDARD la PUMA SOCAT

HYD. L
H HYD. R
H H. LEV R
H

AV. ROT.
COWL A.ICE NAV FUEL ENG.1 ENG.2
SYS BR
H.LEV HYD HYD
HYD. L
H HYD. R
H
H. LEV R
H RH LH RH A.ICE A.P. H.LEV HYD HYD

IAR-SA
DOOR ELEC A.P.
AADS HYD RH LH RH

EXT. PITOT PITOT MGB

HMRC WARN
PWR LH RH PRES

12 12
11 13 11 13
10 14 10 14

9 15 9 15

8 16 8 16

7 17 7 17

6 DEG 18 6 DEG 18
ROTOR ROTOR
Pag. 0
9.5