SINDROAME ÎN

PATOLOGIA

OSTEO-ARTICULARĂ
 SINDROAME

 TRAUMATISME
 INFLAMAŢII
 TUMORI
 TRAUMATISME
 FRACTURI
– soluţii continuitate la nivelul osului
 LUXAŢII
– pierderea contactului normal între 2
suprafeţe osoase
 ENTORSE
– Leziuni ale aparatului capsulo-ligamentar
– Invizibile radiologic
 FRACTURI
 Factori:
– Intrinseci sistemului osos
– Solicitări excesive osoase – posttraumatice
– Micşti (intrinseci şi traumatici)
 Factori mecanici:
– Compresiune
– Tracţiune
– Forfecare
– Torsiune
– Hiperflexie
– micşti
 FRACTURI

 Descrierea unei fracturi:

– SEDIU (localizare)
– TIP DE FRACTURĂ
– TRAIECT DE FRACTURĂ
– EVENTUALĂ DEPLASARE
– LEZIUNI ASOCIATE
– DESCRIERE ÎN EVOLUŢIE
 FRACTURI
 SEDIUL
– OASE LUNGI
 EPIFIZAR (intra / extraarticular)
 METAFIZAR
 DIAFIZAR
– OASE SCURTE
– OASE PLATE
 TIP DE FRACTURĂ
– INCOMPLETE
– COMPLETE (bifragmentare, cominutive, bifocale,
prin tasare, prin smulgere, cu separaţie
completă)
 FRACTURI
 Traiect de fractură
– Transversal
– Oblic
– Longitudinal
– Spiroid
 Deplasarea fragmentelor de fractură
– Fără deplasare
– Cu deplasare
 Angulare
 Deplasare laterală
 Încălecare
 Telescopare
 Angrenare
 Rotaţie
 FRACTURI
 Fractura se poate vindeca normal sau se poate
complica
 Vindecarea se face prin calus în 3 faze:
– Faza iniţială inflamatorie – 1-2 săptămâni
 Scăderea intensităţii structurii osoase a extremităţilor
fragmentelor fracurate cu lărgirea aparentă a traiectului de
fractură
– Faza de proliferare celulară – remodelarea cheagului
fibrinos
 Creşterea intensităţii ţesuturilor moi din jurul focarului şi
traiectului de fractură
– Faza de remodelaj – calcifierea calusului şi formarea osului
 Refacerea osului cu dispariţia treptată a traiectului de
fractură
– Complicaţii
 Întârzierea formării calusului, pseudoartroză, calus vicios,
osteomielită
 LUXAŢIILE

 Pierderea totală sau parţială a

contactului între suprafeţele articulare
a două oase
 Pot fi postraumatice sau congenitale
 Diagnosticul este RX
 Se pot asocia fracturilor
 ENTORSELE

 Reprezintă afectări posttraumatice ale

aparatului articular capsulo-ligamentar
 Diagnosticul este IRM
 Se pot asocia fracturilor şi luxaţiilor
 INFLAMAŢII

 OSTEITE sau OSTEOMIELITE

 Pot fi monostice sau poliostice
 Se pot extinde la nivelul articulaţiilor
(OSTEOARTITE) sau la nivelul
structurilor moi
 INFLAMAŢII

 Mecanisme de apariţie:
– Hematogen – propagare la distanţă a
unei infecţii cu altă localizare
– Prin contiguitate – extinderea unei infecţii
dintr-un focar învecinat
– Inoculare directă – fractură deschisă,
intervenţie chirurgicală
 OSTEOMIELITA ACUTĂ
 5 – 20 de ani
 Metafiza oaselor lungi – cu extensie spre diafiză /
epifiză
 Fiziopatologie:
– Edem, hiperemie, reacţie periostală
– Necroză osoasă cu apariţia unei colecţii purulente
– În centrul arie de necroză  sechestru osos
 RX:
– DEMINERALIZARE
– PERIOSTOZĂ
– OSTEONECROZĂ  SECHESTRU OSOS
 OSTEOMIELITA CRONICĂ

 Poate apare prin cronicizarea unui

proces acut, domină procesele
constructive
 Forme particulare de OMC
– Abces osos central Brodie
– Formă osteocondensantă
– Formă pseudotumorală
 OSTEOARTRITA TBC
 Localizare osoasă, articulară sau
osteoarticulară
 La oasele lungi este localizată iniţial
metafizar sau epifizar
– Articulaţii coxo-femurale
– Genunchi
– Coloană vertebrală
– Articulaţii tibio-tarsiene
 Evoluţie lentă, cu posibilitatea apariţiei
abceselor reci care pot fistuliza
 OSTEOARTRITA TBC
 RX
– Demineralizare periarticulară cu extensie
diafizară şi afectarea corticalei şi spongioasei
– Osteoliză excentrică  geode sau carii, rareori
cu sechestre
– Osteocondensarea nu este caracteristică
– Afectarea articulară  lărgirea iniţitală a
spaţiului articular, iar în fazele tardive fuzionarea
oaselor (sinostoză) cu dispariţia spaţiului
articular
Sinostoza
coxofemurala
TBC
 TBC VERTEBRAL
 Localizare frecventă – coloana toracală
inferioară sau lombară
 Afectează un cuplu de vertebre şi discul
adiacent
 RX:
– Zone de osteoliză la nivelul platourilor vertebrale, cu
scăderea înălţimii spaţiului intervertebral
– Reducerea înălţimii corpilor vertebrali cu deformare
cuneiformă
– Dispariţia spaţiului intervertebral cu formare de
blocuri vertebrale
– Opacitatea paravertebrală – “fus” – reprezentând
abcesul rece
Morb Pott lombar
 TUMORI OSOASE

 BENIGNE
 MALIGNE
– PRIMITIVE
– SECUNDARE (metastaze)
 Tumorile osoase sunt afecţiuni
monostice, monotope, cu excepţia
metastazelor care sunt poliostice.
 TUMORI BENIGNE

 Apar la vârste tinere

 Nu modifică starea generală
 Au evoluţie lentă
 NU RECIDIVEAZĂ
 NU METASTAZEAZĂ
 HP: celule bine diferenţiate
 CRITERII DE BENIGNITATE

 Localizare metafizară  diafiză

 Contur net, integru – fracturi în os patologic
 Corticală subţiată, “suflată”
 Împing structurile de vecinătate
 NU infiltrează părţile moi
 Structură: litice / osteosclerotice / mixte
 CLASIFICARE
TUMORI BENIGNE
 OSTEOGENICE  VASCULARE
– OSTEOM – HEMANGIOM
– OSTEOM OSTEOID – LIMFANGIOM
– EXOSTOZE
– FIBROM OSIFIANT  CONJUNCTIVE
– LIPOM
 CARTILAGINOASE – FIBROM
– CONDROM
– OSTEOCONDROM  ALTE TUMORI
– CONDROBLASTOM – CHIST OSOS SOLITAR
BENIGN
– FIBROM – CHIST ANEVRISMAL
CONDROMIXOID – DISPLAZIE FIBROASĂ
 OSTEOM

 Tumoră benignă OSTEOGENICĂ

 Apare la vârstă tânără
 Localizarea de elecţie este la nivelul:
– Oaselor plate
– Oaselor masivului facial
 OSTEOM OSTEOID
 Tumoră benignă OSTEOGENICĂ
 Vârstă tânără (5-18 ani)
 Localizare
– Oase lungi şi Vertebre
 Clinic – durere, mai ales nocturnă
 RX:
– Zonă centrală “transparentă” (nidus), în
jur osteoscleroză importantă.
 CONDROM
 Tumoră benignă – de tip CARTILAGINOS
– este formată din cartilaj hialin
 Localizare predilectă în cavităţile medulare diafizare
ale oaselor lungi:
– Centrală  ENCONDROM
– Periferică  ECCONDROM
 RX:
– Zonă de OSTEOLIZĂ care subţiază şi suflă compacta, fără
să o întrerupă
– În interior se evidenţiază CALCIFICĂRI
 Se poate maligniza
Encondrom
cu localizare
diafizară,
metafizară şi
epifizară
 HEMANGIOM
 Apare prin proliferare capilară şi arteriolară
a ţesutului medulare
 Localizare de elecţie
– Vertebre
– Oase plate
 RX:
– Rarefacţie trabeculară a spongioasei, cu
dispoziţie verticală, eventual cu suflarea
compactei şi modificarea formei osului
 CHIST OSOS ESENŢIAL
 Apare în primele două decade de viaţă
 Localizare de elecţie:
– Metafiza proximală a oaselor lungi
 RX:
– Zonă de osteoliză cu diametre variabile, care
suflă corticală dar nu o întrerupe decât în cazul
unei fracturi
– La chistele mari pot apare septuri în interior
– Uneori poate fi prezent un lizereu osteosclerotic
 TUMORĂ CU MIELOPLAXE
(TUMORA CU CELULE GIGANTE)
 Uneori clasificată ca distrofie osoasă
 Apare după 20 de ani
 Localizare predilectă:
– Metafiza oaselor lungi cu evoluţie spre epifiză
 Se află la graniţa dintre malign şi benign
 RX:
– Zonă de osteoliză situată epifizo-metafizar,
excentric, cu septuri în interior, care suflă, dar
nu întrerupe corticala
 TUMORI MALIGNE

 PRIMARE
 SECUNDARE
– CELE MAI FRECVENTE
 Caracterele de malignitate sunt
stabilite radiologic standard
 CT şi IRM caracterizează şi
stadializează tumora
CRITERII DE MALIGNITATE

 Localizare metafizară
 Evoluţie rapidă
 Reacţie periostală – triunghi Codman
 Întrerup corticala
 Invadează ţesuturile moi
 Structură:
– Osteolitică / Osteosclerotică / Mixtă
 CLASIFICARE
TUMORI MALIGNE
 OSTEOGENICE  CONJUNCTIVE
– OSTEOSARCOM – FIBROSARCOM
– OSTEOSARCOM – LIPOSARCOM
PAROSTAL
– OSTEOSARCOM  HEMATOLOGICE
PERIOSTAL
– SARCOM EWING
– LIMFOAME
 CARTILAGINOASE – LEUCEMII
– CONDROSARCOM
– MIELOM MULTIPLU
 OSTEOSARCOM

 Apare cel mai frecvent în primele două

decade de vârstă
 Localizare:
– Metafiza oaselor lungi
– Formă centrală / periferică / cu punct de
plecare periostal
 OSTEOSARCOM
 OSTEOGENIC
– Leziuni osteocondensante anarhice
– Întreruperea corticalei
– Reacţie periostală
 OSTEOLITIC
– Zonă de osteoliză neregulată
– Infiltrarea părţilor moi
– Reacţie spiculară importantă
 FORMĂ MIXTĂ
 CONDROSARCOM
 Apare cel mai frecvent în a doua şi a treia
decadă de vârstă
 Poate fi:
– Primitiv malign
– Malignizarea unui condrom benign
 Localizare  metafiză oase lungi sau oase
late
 RX:
– Zonă de liză centrală sau periferică
– Sparge corticală şi invadează ţesuturile moi
Condro-
sarcom

CT
 MIELOM MULTIPLU
 Tumoră malignă hematogenă
 Apare în general după 40 de ani
 Localizare monostică = PLASMOCITOM
 HP: focare plasmocitare cu dezvoltare
intraosoasă – diagnostic prin puncţie
medulară
 Localizare preferenţială – oase late
 RX: zone de osteoliză multiple, mici, care nu
sparg corticala, fără lizereu osteosclerotic,
demineralizare generalizată
 TUMORI MALIGNE
SECUNDARE (METASTAZE)
 Cele mai frecvente tumori maligne
osoase
 Localizare poliostică, politopă la nivelul
oaselor bogate în ţesut medular
– Coloană vertebrală
– Bazin
– Craniu
– Diafiza oaselor lungi
 METASTAZE
OSTEOCONDENSANTE
 SEX MASCULIN  SEX FEMININ
– PROSTATĂ – SÂN
– VEZICĂ URINARĂ – UTER
– PANCREAS
– TUB DIGESTIV
 METASTAZE
OSTEOLITICE
 SEX MASCULIN  SEX FEMININ
– PLĂMÂN – SÂN
– VEZICĂ URINARĂ – UTER
– TUB DIGESTIV – TUB DIGESTIV
– RINCHI – VEZICĂ URINARĂ
– TIROIDĂ – TIROIDĂ
– OVAR
Metastază
craniană
masivă -
cancer de
san
Metastaze
osteolitice
de bazin şi femur
Metastaze
osteolitice
multiple