Aparatul osteo-articular

Modif elementare ale resorbtiei osoaseOsteoporoza – reducere cantitativa a osului fara a exista
modificari in compozitia sa chimica. D p d v patogenic intalnim in acest caz o resorbtie osoasa
care intereseaza atat trama proteica cat si component sa mineral.

Demineralizarea - arata lipsa sarurilor minerale fosfo-calcice, resorbtia neinsotindu-se de o leziune a

substratului organic, ea facandu-se pe cale vasculara. Demineralizarea este un process reversibil,
vindecarea facandu-se prin depunere de saruri minerale pe acelasi support proteic de pe care ele au
fost mobilizate.

Osteoliza – consta in distructia masiva a tesutului osos – fiind o modificare calitativa; osul este distrus in
intregime intr-o anumita zona printr-un process pathologic local care intereseaza atat sarurile minerale
cat si suportul proteic.

Radiologic – imaginea tesutului oso dispare complet. Osteoliza poate avea insa sediu diferit:

In compactata, pe fata sa exterioara – in tumori de parti moi cu character pulsatil, in anevrisme – ea

se produce prin presiune externa
In interiorul compactei – in osteomul osteoid
In t spongios – lacuna osoasa.

Cand osteoliza intereseaza o zona central a osului se realizeaza o imagine cavitara: geode. Osteoliza
situate la suprafata osului sau pe un contur articular poarta numele de uzura osoasa iar cand este mai
mare se numeste carie osoasa.Atrofia prin presiune – este un process de resorbtie osoasa prin
demineralizare determinate de presiunea pe care o exercita asupra osului un process pathologic fie din
afara fie dinauntru osului ce declansaza pe cale reflexa o hiperemie adiacenta ce mobilizeaza sarurile
minerale; se realizeaza o deformare localizata a osului. Se intalnesc in tumorile chistice, colesteatom,
neurinom de acustic.Osteonecroza – ‘’moartea’ unui teritoriu de tesut osos prin intreruperea arterei sale
nutritive. Celulele fragmentului osos izolat mor dar pastreaza in ele sarurile minerale – fragmentul osos
transforma intr-un sechestru. Cause : emboli microbiene, intreruperea traumatic a circulatiei. Sechestrul
apare radiographic mai intens deoarece este inconjurat de o zona de osteoliza ce ofera un contrast mai
evident iar pe de alta parte calciul din sechestru nu se mai poate mobilize spre deosebire de cel din
vecinatate unde prin hiperemie se produce demineralizare.

2 .Modif elem ale reconstructiei osoaseOsteoscleroza – accentuarea intensitatii structurii

osoase printr-o osteogeneza excesiva, printr-o osteoclazie anormala sau printr-o incetinire a resorbtiei
fiziologice. Osul apare mai opac, cu travee mult ingrosate, compacta se ingroasa si are intensitate
crescuta ducand la eburnizarea spongioasei – astect de os compact.Periostoza – apozitia periostala –
devine vizibila radiologic numai cand un process pathologic, actionand direct sau indirect prin
intermediul osului vecin, determina osificarea lui.Osificarile heterotrope – apar in regiuni in care in mod
normal nu exista tesut osos. Se pot dezvolta oriunde exista tesut conjuctiv si se creeaza conditii
generale si locale de osteogeneza. Astfel apar in muschi, cheaguri sangvine, cicatrici vechi:

-osteofitul – apare la nivelul insertiei ligamentare;

-sindesmofitul – este l;ocalizat in insasi ligamentul afectat.

3.Caract generale ale tumorilor maligne osoase

- conturul- este difuz, se pierde in osul sanatos si partile moi adiacente

-apozitia periostala – este fina sub forma de spiculi, in general dispusi perpendicular pe axul osului

-intreruperea corticalei – este prezenta si in cazul tumorilor beningne; la locul intreruperii apre o
opacitate triunghiulara sub forma de spin –tringh Codmann.

-radiosensibilitatea- este mare si direct proportional cu gravitatea formei anatomo-patologice;

tratamentul este chirurgical si/sau radioterapie.

-varsta – permite aprecierea gravitatii formei maligne, diferentierea diferitelor forme histologice sir
estrange sfera diagnosticului diferential.

4. Caract generale ale tumorilor benigne osoase

- apar in primele decenii de viata (II-III), unele dintre ele fiind evidente intre anumite limite de varsta.

- in general, se traduc printr-o reducere focala a intensitatii structurii osoase, adesea unica, cu delimitare
neta catre partile vecine, frecvent osteosclerotica – care arata evolutie lenta.

-structura poate fi omogena sau neomogena cu septuri si calcificari

-corticala poate fi subtiata dar continua

-deformarea osului afectat poate fi concentric sau excentrica

-reactiile endostale si periostale sunt absente datorita evolutiei lente; cele mai multe dintre acestea nu
degebereaza insa, unele se pot transforma malign(tumori cu cellule gigante, condroame)

-tratamentul consta in exereza chirurgicala, care nu este grefata in general de recidive; radioterapia este
ineficienta.

5 Aspecte radiografice ale ONA de sold; metoda de electie a examinarii acestei

patologiiRadiologic, sunt utle examene radiografice comparative; forma progresiva – in stadiul initial se
comstata aspect neomogen al metafizei din vecinatatea cartilajului de conjugare, deplasarea capului
femoral fiind absenta; ulterior, apare deplasarea capului femoral – linia KLEINE – care prelungeste
marginea superioara a colului femoral, intretaie un segment din calota cefalica mai mic de partea
afectata – de partea alunecarii interne a capului femoral, decat de partea sanatoasa; diminuarea inaltimii
nucleului cephalic este prezenta, cu bascularea capului in jos si inapoi; in evolutie, capul deplasat apare
redus in inaltime – aspect de “corn” iar colul ingrosat; se poate complica cu epifioliza acuta sau poate
duce la coxartroza; forma acuta – apare dup[a traumatism, cu evidentierea radiografica a decolarii
epifizare in jos si posterior si, a modificarilor de structura ale colului care au favorizat decolarea; coxa
vara congenital- necroza a colului femoral aparuta la varsta foarte tanara;

6. Tuberculoza vertebrala si osteoarticularaTBC osteoarticulara se intalneste la toate varstele

cu frecv mare la adultul tanar, intre 25 si 30 de ani. Modificari radiologice: - modif de pozitie si forma a
oaselor: atitudini vicioase care devin permanente: rotatii adductii, abductii, flexi, subluxatii

-modificari de structura osoasa: osteoporoza este prima manifestare, accentuate prin halistereza si
osteoclazie, omogena, difuza – la nivelul structurilor osoase adiacente sau / si la distanta;
-modificari ale spatiului articular: isi reduce transparent, in fazele urmatoare apare micsorat si apoi
dispare; contururile suprafetelor sunt de la inceput sterse, cu uzuri si carii marginale;

- modificari in partile moi – abcese reci in partile vertebrale

TBC vertebrala este o maladie ce afecteaza intotdeauna corpurile vertebrale, arcurile ramanand intact.
Sunt interesate minim 2 corpuri vertebrale. Boala apare mai frecvent la varste mici, incidenta scazand
pe masura ce nbe apropiem de varsta adulta. Cu cat TBC apare la varste mai fragede cu atat afecteaza
regiuni superioare si mai multe corpuri vertebrale. Radiologic se poate constata:

-diminuarea transparentei spatiului intervertebral si osteoporoza cu reducerea intensitatii structurii

osoase a corpurilor reprezinta primele semne radiologice;

-osteoporoza este inlocuita de osteoliza, platourile vertebrale sunt distruse, vertebrele sunt turtite sau
cuneiforme

-micsorarea spatiilor intervertebrale pana la disparitia lor;

-maduva este protejata de arcurile vertebrale ramase intact, ceea ce explica absenta fenomenelor
neurologice;

-poate apare un abces rece paravertebral uni- sau bilateral – opacitate paravertebrala cu contur convex
extern si aspect de “sticla de lampa”

7 osteomielita acuta stafilococica- aspecte radiografice

In faza congestive - de inflamatie a tesutului conjunctiv medular – normal. Dupa 15-20 de zile incepe
sa devina vizibila osteoporoza difuza, secundara hiperemiei. Aceasta intereseaza initial
spongioasa metafizara progresand uulterior, rapid, spre diafiza si cuprinde corticala
In faza supurativa – apar zone de osteoliza – dupa 4-6 sapt
In faza reparatorie – osul regenereaza, tesutul de neoformatie exuberant se reduce treptat iar locul
lasat dupa sechestrotomie se completeaza progresiv. Daca se trateaza incorrect se cronicizeaza

8.Osteomielita cronica- aspecte Rx; forme.

-Rx : os ingrosat , neregulat,cu hiperostoza periostala. Zone clare inconjurate de zone de

osteocondensare corespund abceselor intraosoase delimitate de scleroza din jur; in interior pot aparea
mici sechestre care dupa indepartare duc la linistirea procesului.

-forme: osteomielita sugarului; primitiva a adultului; cronica de la inceput : condensata, pseudotumorala,

abcesul Brodie, albuminoasa.

9.Aspecte radiografice normale ale consolidarii fracturilor.

- precoce dupa traumatism : se evid traiectele de factura;

- largire a diametrului solutiei de continuitate : prin halisteraza sau demineralizare ;

- din a 21 zi – calus osos primitiv - contururile extremit osoase sterse, linia de fractura mai putin clara,
imag incompleta a calusului osos care apare mai voluminos, in jurul fragmentelor apare o opacitate
globuloasa care depaseste corticala;

- calusul definitiv – aspect trabecular , discret apoi evident dat vindecarii;

- cand contactul fragmentelor a fost perfect – consolidarea se face “ per primam” ca o sudura.

10. Aspecte radiografice patologice ale condolidarii fracturilor.

- complic pot fi locale : frecvente si generale.

- locale : fractura deschisa ; intarzierea in consolidare – cand nu se sudeaza in timp necesar unei
consolidari; pseudoartroza – cand nu mai este posibila consolidarea spontana;

* radiologic :- traiectul de fractura ramane vizibil , frag nu prezinta demineralizare obisnuita in cursul de
consolidare, consolidarea intarzie dar nu poate fi pseudoartroza atat timp cat este demineralizare.

- in pseudoartroza fragmentele prezinta aspect condensat ,hipertrofiat, cu contur nete,

uneori rotunjite, spatiul interfragmentar este radiotransparent; poate fi p fibroasa, p stransa, p flotanta, P
fibro-sinoviala.

- calus vicios – rezultatul unei fracturi neglijate, reducere anormala; poate fi unghiular , exuberant.

- osteoporoza algica posttraumatica – osteoporoza locala declansata de fenomenele vasomotorii este

accentuata de suprimarea activ functionale; apare ca o reducere a intensitatii structurilor osoase,
neomogena, punctata sau tigrata- sindr Sudek- Leriche.

- artroza deformata posttraumatica – ap dupa fracturile intraarticulare sau consolidate vicios, frecvent la
glezna si genunchi.

- redorile articulare – consecinta unei imobilizari prelungite sau fracturi cu traiect intraarticular.

- osteoamele posttraumatice periarticulare – sunt vizibile dupa reduceri violente ale unor luxatii.

11. Artrozele – caractere generale- afectiuni articulare caract prin degenerarea cartilajului de
acoperire ; evolutie lenta cu deformarea extremitatilor osoase , neregularitati articulare, diminuarea
spatiului articular si aparitia de productii osoase.Modificarile artrozice au ca substrat morfopatologic
lezarea cartilajului articular si modif consecutive ale osului subcondral.

Radiologic – reducerea inaltimi spatiului articular prin reducerea grosimi cartilajului, osteocondensare
subcondrala la niv supraf artic interesate, semnalizarea osteoporozei, deformarea contururilor articulare,
formarea de osteofite.

12. S.A.(spondilita anchilopoietica )– modificari radiografice.- interesarea in stadiile

incipiente a artic sacro-iliace si toraco-lombare T11 – L2 ; stergerea conturului artic sacro-iliace prin
demineralizare marginala, falsa largire a artic , neomogena , difuz conturata; in std finale se instaleaza
anchiloza cu disparitia spatiilor artic sacro-iliace; modif vertebrale sunt obs precoce – sindesmofite –
spiculi fini cu dispozitie longitudinala care delimiteaza la periferie discul intervertebral.
- dezv sindesmofitelor confera coloanei un aspect de “bambus “ sunt afectate artic interapofizare ,
ligamentele poti si osificate cu aspect de “ sine de tramvai” , modif progreseaza cranial , osteoporoza
este constanta , neomogena, deformare cueniforma a corpurilor vertebrale duce la cifoze rotunda.

13.Caractere generale privind explorarea IRM a coloanei.-reprezinta metoda de elective in

examinarea leziunilor intramedulare si extramedulare intradurale, in afectiunile discale degenerative,
anomaliile congenital si degenerative ale maduvei, tumorile partilor moi si inflamatii. Corticala corpurilor
vertebrale are o structura densa cu hiposemnal in T1 si T2, dificil de identificat datorita continutului redus
in protoni. Intensitatea semnalului medularei depinde de continutul in maduva rosie sau galbena.
Proportia de maduva galbena creste cu varsta determinand hipersemnal in T1. Modificari similar se
intalnesc la pacientii care au suferit iradieri la nivelul coloanei vertebrale. Cele doua component majore
ale discului intervertebral se vizualizeaza bine prin RM, inelul fibros determinand hiposemnal in T1 si T2
iar nucleul pulpos hipersemnal in T2.

CRANIU

1.Aspecte semiotice in tumorile cerebrale – generalitati.

-1 tumori supratentoriale:intra-axiale(glioame astrocitare cu grad scazut-astrocitoame diferentiate si pilotice juvenile;si

cu grad inalt-astrocitoame naplastice si glicoblastoame;glioame neastrocitare(tumori de plexuri
coroide)metastaze cerebale,lifoame:-extra axiale(meningioame;tumori congenitale.osoase)

II-Tumori infrantetoriale la copii(intra axiale-glioame de trunchi,papiloame de plexuri coroide/extraaxiale-rare)Tumori la

adulti(intra axiale-metastaze, glioame;extraaxiale-tumori ale unghiului pontocerebelos tumori de clivus)

2.HED acut – aspecte CT.-colectie hiperdensa, biconvexa sub si adiacenta liniei de fractura
,uneori cu efect de masa.Cele cu sangerare activa prezinta o hipodensitate centrala.Formele cronice de
hematom epidural venos sunt hipodense cu captare periferica.

3.HSD acut – aspecte CT.- hiperdensitate omogena,lentiforma,cu efect de masa asupra

structurilor liniei mediane.Frecvent este localizat pe convexitatea laterala, dar poate aparea si subfrontal,
subtemporal sau interemisferic. Poate fi si izodens.In stadiile tardive este prezenta si encefalomacia.

4.HSD cronic – aspecte CT.- imagine hipodensa sau izodensa, periferica, lentiforma,frecvent cu
nivel de lichid si uneori cu calcificari; poate prezenta capsula care este iodofila.Cele izodense sunt dificl
de evidentiat existand urmatoarea semiologie: deplasarea santurilor, semnul substantei albe bombate,
capsula iodofila si deplasarea venelor corticale.

5.HIP acut – aspecte CT.-leziune hiperdensa,bine definita,omogena;dupa 3 zole densitatea

scadecu 1,5 UH pe zi pana ajunge la densitati de fluid;contururilr pot fi nete sau difuze;exista o cantitate
medie de edem.In std subacut exista captare inelara a substantei de contrast.Incepand cu stadiul
subacut se dezvolta focare de atrofie care duc la leziuni hipodense focale de encefalomalacie.In stadiul
acut contine dezoxihemoglobina aparand discret hiposemnal pana la izosemnal T1 si hiposemnal T2 ,
intensitatea semnalului in T2 scazand cu cresterea campului magnetic; hematomul este inconjurat de
edem , in hiposemnal T1 si hipersemnal T2.

6.Infarctul cerebral – aspecte generale CT.- infarct arterial: std.hiperacut si acut – hipodensitate
imprecisa conturata in teritoriul vascular afectat; efect de masa discreta , stergerea interferentei dintre
substanta gri si cea alba; uneori semnul hiperdensitatii arterei cerebrale medii; hemoragia in primele ore
are aspect hipodens. In std acut- hipodensitati in substanta gri si alba, cu contur difuz, idofile si uneori cu
efect de masa; cele profunde apar ca hipodensitati rotund ovalare; hemoragiile pot fi prezente. In std
subacut- densitati apropiate de densitatile LCR, efect de masa diminuat, captarea contrastului este
maxima, fie giriforma , fie rotund – ovalara in infarctele profunde; in formele combinate corticale si
profunde , captare inelara care delimiteaza centrul necrotic; densitatea hemoragiilor scade. In std cronic
– densitatiile scad, sunt comparabile cu apa, conturul devine net, pot aparea chiste parenchimatoase si
atrofie cerebrala focala. Captarea cu contrast persista la la 6 sapt – 6 luni, este inelara periferica,
inconjurand necroza centrala; pot aparea microcalcificari in zona de necroza.

-infarctele lacunare- la 50% se evidentiaza leziunea in 10 zile; sub 2 mm nu se vizualizeaza; in faza

acuta apare ca o hipodensitate slaba definitiva, tardiv devenind mai mica, cu densitati de lichid si bine
conturata; in stadiul subacut capteaza contrast.

7.Hematomul i.p. acut netraumatic – aspecte CT. I.P acut netraumatic=leziune hiperdensa bine definita
omogena dupa 3 zile densitatea scade cu 1,5 UH pe zi ajunge la densitati fluidcontururi nete/difuze cu o cantitate medie de
edem.IN stadiul subacutexista captare inelara a subst de contrast;incepant cu stadiul acut se dezvolta focare de atrofie e duc
la leziune hipodense focale de encefalomalacie

8.Abcesul cerebral – aspecte CT.- leziune hipodensa cu incarcare inelara periferica , cu

grosime uniforma in faza precoce si fina , neta in faza tardiva; edem perilezional prezent.

9.Tumori intraselare caractere generale.-contin lichid cerebrospinal, au peretii subtiri si destind

saua; sunt diferentiate usor de saua goala.Chistul fantei Rthke este un chist epitelial care poate fi in
intregime intraselar sau se poate dezvolta in spatiul supraselar.CT- mase chistice hipodense in interior
sau partial deasupra seii cu captare periferica la nivelul peretelui in chiste inflamate.