Refracția subiectivă (R.S.

)
Cauzele de scădere ale
A.V.
• Viciul de refracție

• Tulburări de transparență ale mediilor oculare

• Leziuni neuro-retiniene (nerv optic/ retină)

Diferența între ele se face prin două probe:

- Proba punctului stenopeic – evidențiază un viciu de refracție

- Ex. roșului pupilar – evidențiază o tulburare de transparență

- Dacă ambele probe sunt negative si AV este scăzută – leziune neuro-retiniană

Definiție
• Refracția oculară= fenomen optic ce definește devierea unui fascicol
de lumină la trecerea printr-o suprafață ce separă două medii cu
indice de refractive diferiți.

• Metodele de determinare:

- Subiective : țin cont de răspunsurile pacientului

- Obiective: cu ajutorul aparatelor (automată)

 Metode subiective- metoda Donders
Realizează corecția viciului de refracție fără un instrument special.

Tehnica: Se plasează pacientul la 5m de optotip. Se determină monocular initial și în final binocular.

Situații :

1. Pacientul nu citește toate testele (AV<1). Se plasează punctul stenopeic (orificiu mic 1-1.5mm practicat intr-un ecran
opac)și se constată:

- dacă nu corectează cu punctul stenopeic - RS = 0 ; poate fi tulburare de transparență a cristalinului/ leziune neuro-retiniană.

- dacă corectează cu punctul stenopeic (proba +) pacientul prezintă viciu de refracție (miopie, hipermetropie, astigmatism). Se
plasează lentile sferice alternative +0.5/-0.5 și pacientul alege lentila cu care vede mai bine . Se plaseaza lentile ( de semnul
ales de catre pacient) cu putere mai mare până la obținerea maximum de AV – RS va fi +/- X dioptrii . Regula de prescriptie :
cea mai mare L +/ cea mai mica L – cu care pac. vede cel mai bine

- daca AV nu se imbunătățeste cu lentile sferice, este vorba de astigmatism. Se va folosi fanta stenopeica pentru determinarea
axului cilindrului. Pe axul determinat se vor plasa lentile cilindrice convergente sau divergente (+0.5/-0.5).
 Metode subiective- metoda Donders
Tehnica: Se plasează pacientul la 5m de optotip. Se determină monocular initial și în
final binocular.

Situații :

2.Pacient citește toate testele (AV=1), acesta poate fi emetrop /hipermetrop mic
(HM), diferența se face plasând o lentilă de +0.5/+1D în fața ochiului →

- dacă vede mai rău este emetrop (RS=0)

- dacă vede mai bine este HM, se crește astfel lentia convergentă până la (încețoșarea)
vederii →se dă lentila cea mai mare cu care vede bine – RS= +0.5 - +1 dioptrie
 Metode subiective- metoda Donders
Tehnica: Se plasează pacientul la 5m de optotip. Se determină
monocular initial și în final binocular.

Situații :

3. La ochiul afac: se determină AV cu lentila de +10D, dupa care se

creste/ se scade puterea (functie de răspunsul pacientului) până se
obtine cea mai bună AV. RS va fi +10 D sau mai putin +9, +8, +7D sau mai
mare +11, +12, +13 D
Corecția de aproape
• Daca pacientul are peste 40 de ani, la valoarea dioptriei pentru distanță
se adaugă corecția conform vârstei ( +1D adăugată pentru fiecare 5 ani
vârstă peste 40 până la +3-3.5D). Lentila care se adaugă pt vârsta= aditie

• Ex un HM de 50 de ani cu +2D la distanță, va avea nevoie la aproape de

+4D (2D distanță+2D corecția pentru vârstă)

• Un miop de -1D la distantă si care are 50 ani, va purta de aproape +1D (+2
– 1D = +1D)
Recunoașterea ochelarilor
Recunoașterea lentilelor - ochelarilor
La un ochelar trebuie să identificăm următoarele 4 caracteristici:

1. Monofocal/ bifocal/ multifocal

2. Sferic/ cilindric/sfero-cilindric/ fără dioptrie

3. Convergent/ divergent

4. Valoarea dioptriei
 Recunoașterea lentilelor - ochelarilor
La un ochelar trebuie să identificăm următoarele 4 caracteristici:

1. Monofocal/ bifocal/ multifocal

- Monofocali (distanță/aproape),

- bifocali (partea superioară pentru distanță și cea inferioară

pentru aproape),

- trifocali (adaugă un al treilea element, în partea mediană,

pentru vederea intermediară- calculator, bordul mașinii)

- multifocali (lentilă cu adiție progresivă)

Recunoașterea lentilelor - ochelarilor
La un ochelar trebuie să identificăm următoarele 4 caracteristici:

2.Sferic/ cilindric/sfero-cilindric/ fără dioptrie – cu ajutorul fenomenului de paralaxă (efect optic prin care
imaginea vazută printr-o lentilă cu dioptrie, se deplasează la miscarea lentilei). Se plasează ochelarul la
distantă de 20cm de o linie trasată pe o foaie si se miscă ochelarul in fata liniei:

- Dacă apare fenomenul de paralaxă in orice pozitie a lentilei (si pe orizontală si pe verticală) – lentila este
sferică (are aceeasi putere pe toate axele)

- Dacă nu există paralaxă doar pe un ax – lentilă cilindrică

- Dacă are paralaxă pe toate axele + semnul „valului” = lentilă sferocilindrică. Semnul „valului”: la înclinarea
ochelarului in fata liniei – aceasta se „miscă” ca o „barcă pe valuri”

- Dacă lentila nu are paralaxă = lentilă fara dioptrie = „sticlă plană”

Recunoașterea lentilelor - ochelarilor
La un ochelar trebuie să identificăm următoarele 4 caracteristici:

3.Convergent/ divergent:

- Lentila convergentă (+): mărește obiectul (îngroașă linia) / are paralaxa în sens invers (dacă mișcăm
lentila în sus – linia se mișcă în jos)

- Lentila divergentă (-): micșorează obiectul (subțiază linia)/ are paralaxa în același sens (dacă mișcăm
lentila în sus – linia se mișcă tot în sus)

4. Valoarea dioptriei – cu ajutorul neutralizării – cu lentile de semn invers: dacă avem o lentilă
convergentă – punem în fată lentile divergente cu dioptrie crescătoare până la neutralizare (până nu
mai face paralaxă/ linia văzută prin combinație este de aceeași grosime cu cea văzută alături de ochelar)