Curs 5-6-7

PLAN CURS
1. LEZIUNI RADIOLOGICE
ELEMENTARE OSOASE ŞI
ARTICULARE
2. SINDROAME ÎN PATOLOGIA
OSTEO-ARTICULARĂ
PLAN CURS
1. LEZIUNI RADIOLOGICE
ELEMENTARE OSOASE ŞI
ARTICULARE
2. SINDROAME ÎN PATOLOGIA
OSTEO-ARTICULARĂ
MODIFICĂRI
RADIOLOGICE
ELEMENTARE
MODIFICĂRI RADIOLOGICE
ELEMENTARE OSOASE
1. Modificări de părţi moi
2. Modificări de poziţie
3. Modificări de dimensiune
4. Modificări de formă
5. Modificări de contur
6. Modificări de structură
ELEMENTARE OSOASE
MODIFICĂRI
DE PĂRŢI MOI
 CALCIFICĂRI
 DENSIFICĂRI
 DEPLASĂRI
 MODIFICĂRI DE DIMENSIUNI
– CREŞTERI
– REDUCERI
MODIFICĂRI DE
PĂRŢI MOI
 DE DIMENSIUNE
 DE CONTUR
 DE STRUCTURĂ
 DEPLASĂRI
MODIFICĂRI DE
PĂRŢI MOI
ELEMENTARE OSOASE
2. MODIFICĂRI
DE POZIŢIE
– TRAUMATISME
– MODIFICĂRI DE FORMĂ (SCOLIOSTOZE)
– DIMENSIUNI (DISPLAZII)
 DEPLASĂRI ÎN CELE 3 AXE
 ROTAŢII INTERNE / EXTERNE
MODIFICĂRI DE
POZIŢIE
MODIFICĂRI DE
POZIŢIE
MODIFICĂRI DE
POZIŢIE
Fractură cominutivă la nivelul colului femural stâng la o pacientă cu osteoporoză

importantă – modificări de poziţie ale femurului
La aproximativ 6 luni – reducerea fracturii şi osteosinteză prin placă cu şurub
ELEMENTARE OSOASE
MODIFICĂRI DE
DIMENSIUNE
 APLAZIA
 HIPOPLAZIA
 HIPERPLAZIA
 DISPLAZIA
ELEMENTARE OSOASE
MODIFICĂRI DE
FORMĂ
1. HIPEROSTOZĂ
2. EXOSTOZĂ
3. OEDOSTOZĂ
4. SCOLIOSTOZĂ
MODIFICĂRI DE
FORMĂ
1. HIPEROSTOZĂ
2. EXOSTOZĂ
3. OEDOSTOZĂ
4. SCOLIOSTOZĂ
HIPEROSTOZA
 ÎNGROŞARE SEGMENTARĂ SAU

TOTALĂ A UNEI PIESE SCHELETICE
 DETERMINĂ MODIFICAREA FORMEI
OSULUI
 +/- MODIFICĂRI DE DIMENSIUNI
MODIFICĂRI DE FORMĂ
HIPEROSTOZĂ
HIPEROSTOZĂ
MODIFICĂRI DE
FORMĂ
1. HIPEROSTOZĂ
2. EXOSTOZĂ
3. OEDOSTOZĂ
4. SCOLIOSTOZĂ
EXOSTOZA
 producţiune osoasă cu aceleaşi

elemente morfologice cu osul normal
 se află în continuarea structurilor
osului
 +/- modificări de părţi moi
EXOSTOZĂ
MODIFICĂRI DE
FORMĂ
1. HIPEROSTOZĂ
2. EXOSTOZĂ
3. OEDOSTOZĂ
4. SCOLIOSTOZĂ
OEDOSTOZĂ
 deformarea osului prin împingerea

compactei sau corticalei de către o
modificare de structură
 “OS SUFLAT”
 creştere în diametrul transversal a
osului
 +/- modificări de părţi moi
OEDOSTOZĂ
MODIFICĂRI DE
FORMĂ
1. HIPEROSTOZĂ
2. EXOSTOZĂ
3. OEDOSTOZĂ
4. SCOLIOSTOZĂ
SCOLIOSTOZĂ
 ÎNCURBAREA OSULUI DATORATĂ

UNEI MODIFICĂRI DE STRUCTURĂ
 DETERMINĂ MODIFICARE DE AX
SCOLIOSTOZĂ
ELEMENTARE OSOASE
MODIFICĂRI DE CONTUR
– TRAUMATISME
– MODIFICĂRI DE FORMĂ
– MODIFICĂRI DE STRUCTURĂ
 ÎNTRERUPERI
 DEDUBLĂRI
 NEREGULARITĂŢI
ELEMENTARE OSOASE
MODIFICĂRI DE
STRUCTURĂ
 Modificări de tip distructiv

– prin exagerarea resorbţiei
 Modificări de tip constructiv

– prin exagerarea osteogenezei
MODIFICĂRI DE STRUCTURĂ
DISTRUCTIVE
1. DEMINERALIZARE – OSTEOPOROZĂ
2. OSTEOLIZĂ
3. ATROFIE PRIN PRESIUNE
4. OSTEONECROZĂ
MECANISME
MODIFICĂRI DISTRUCTIVE
 HALISTEREZA
– migrarea ionilor de Ca - DEMINERALIZARE
 OSTEOCLAZIA
– alterarea matricei osoase - OSTEOLIZA
 RESORBŢIA PERIOSTEOCITARĂ A
OSTEOCITULUI
– acţiune directă asupra matricei proteice
DISTRUCTIVE
2. OSTEOLIZĂ
4. OSTEONECROZĂ
DEMINERALIZARE
OSTEOPOROZĂ
 DEMINERALIZARE
– MASĂ OSOASĂ JOASĂ – DEFICIT DE
SĂRURI MINERALE
 OSTEOPOROZĂ
– MASĂ OSOASĂ JOASĂ + ALTERAREA
MICROARHITECTURII ŢESUTULUI OSOS
DEMINERALIZARE
OSTEOPOROZĂ
 ASPECT RADIOLOGIC
– LOCALIZATĂ – MONOSTICĂ (“CIRCUMSCRISĂ”)
– GENERALIZATĂ - POLIOSTICĂ
– OS COMPACT
 REDUCEREA INTENSITĂŢII OPACITĂŢII OSOASE
 ASPECT DE OS STRIAT
– OS SPONGIOS
 TRAVEE MAI SUBŢIRI  ŞTERGEREA TRAVEELOR
 AREOLE MAI MARI
DEMINERALIZARE
OSTEOPOROZĂ
DEMINERALIZARE
OSTEOPOROZĂ
OSTEOPOROZĂ
DISTRUCTIVE
2. OSTEOLIZĂ
4. OSTEONECROZĂ
OSTEOLIZĂ
 DISTRUCŢIA COMPONENTEI
MINERALE ŞI ORGANICE
 OSTEOCLAZIE EXACERBATĂ,
INSULARĂ
OSTEOLIZĂ
 SUBSTRAT PATOGEN
– PROCESE INFLAMATORII
– PROCESE TOXICE
– HEMORAGII
– PROLIFERĂRI MALIGNE
– SUPRASOLICITĂRI MECANICE
OSTEOLIZĂ
– ZONE DE RESORBŢIE OSOASĂ
– DE DIMENSIUNI VARIABILE, LIPSITE DE
STRUCTURĂ NORMALĂ
– CONTUR
– LOCALIZARE
 PERIFERIC  CARIE / EROZIUNE
 CENTRAL  GEODE / LACUNE
OSTEOLIZĂ
OSTEOLIZĂ
OSTEOLIZĂ
OSTEOLIZĂ
OSTEOLIZĂ
DISTRUCTIVE
2. OSTEOLIZĂ
4. OSTEONECROZĂ
ATROFIE PRIN PRESIUNE
 PRESIUNEA EXERCITATĂ ASUPRA

STRUCTURII OSOASE 
DEMINERALIZARE  DEFORMARE
PLASTICĂ
 LA PERIFERIE PREZINTĂ
OSTEOGENEZĂ REPARATORIE
– OS SCOLIOSTOTIC
– COMPACTE INEGALE
– +/- TRAIECTE DE FRACTURĂ
DISTRUCTIVE
2. OSTEOLIZĂ
4. OSTEONECROZĂ
OSTEONECROZĂ
 STOP VASCULAR  EDEM 

OSTEOCLAZIE
 TERITORIUL DIRECT AFECTAT 
SECHESTRU
 OSTEONECROZĂ
– SEPTICĂ
– ASEPTICĂ
OSTEONECROZĂ
– TERITORIU DE LIZĂ
– DEMINERALIZARE CIRCUMSCRISĂ
– SECHESTRU OSOS ÎN INTERIOR
OSTEONECROZĂ
CONSTRUCTIVE
1. OSTEOSCLEROZĂ
2. PERIOSTOZĂ
3. OSIFICĂRI HETEROTOPE
CONSTRUCTIVE
1. OSTEOSCLEROZĂ
2. PERIOSTOZĂ
OSTEOSCLEROZĂ
(OSTEOCONDENSARE)
 HIPERPRODUCŢIE DE ŢESUT OSOS
 ŢESUT OSOS COMPACT
– ÎNLOCUIREA CANALELOR HAVERS
 ŢESUT OSOS SPONGIOS
– ÎNLOCUIREA SPAŢIILOR CONJUNCTIVE
ŞI MEDULARE CU ŢESUT OSOS
OSTEOSCLEROZĂ
– SPONGIOSCLEROZĂ – ţesut osos spongios
 ÎNGROŞAREA TRAVEELOR
 APARIŢIA DE NOI TRAVEE
 REDUCEREA AREOLELOR
– ENDOSTOZĂ – ţesut osos compact

 ÎNGROŞAREA COMPACTEI / CORTICALEI
 REDUCEREA CANALULUI MEDULAR
OSTEOSCLEROZĂ
CONSTRUCTIVE
1. OSTEOSCLEROZĂ
2. PERIOSTOZĂ
PERIOSTOZĂ
 PERIOSTOZĂ LINIARĂ
 PERIOSTOZĂ LAMELARĂ
 PERIOSTOZĂ SPICULARĂ
 PINTENI PERIOSTOTICI
REACŢIE PERIOSTALĂ
PERIOSTOZĂ
PERIOSTOZĂ
CONSTRUCTIVE
1. OSTEOSCLEROZĂ
2. PERIOSTOZĂ
OSIFICĂRI HETEROTOPE
 FORMARE DE ŢESUT OSOS ÎN TERITORII

EXTRAOSOASE
– OSTEOFIT
 structură osoasă triunghiulară cu baza pe corpul
vertebral
– SINDESMOFIT
 face legătura între două sau mai multe corpuri
vertebrale fără continuitate cu structura osoasă a
vertebrei
ELEMENTARE ARTICULARE
 DE SUPRAFEŢE OSOASE
 DE SPAŢIU ARTICULAR
– DE ÎNĂLŢIME
– DE FORMĂ
– DE TRANSPARENŢĂ
SINDROAME ÎN
PATOLOGIA
OSTEO-ARTICULARĂ
SINDROAME
 TRAUMATISME
 INFLAMAŢII
 TUMORI
TRAUMATISME
 FRACTURI
– soluţii continuitate la nivelul osului
 LUXAŢII
– pierderea contactului normal între 2
suprafeţe osoase
 ENTORSE
– Leziuni ale aparatului capsulo-ligamentar
– Invizibile radiologic
FRACTURI
 Factori:
– Intrinseci sistemului osos
– Solicitări excesive osoase – posttraumatice
– Micşti (intrinseci şi traumatici)
 Factori mecanici:
– Compresiune
– Tracţiune
– Forfecare
– Torsiune
– Hiperflexie
– micşti
FRACTURI
 Descrierea unei fracturi:

– SEDIU (localizare)
– TIP DE FRACTURĂ
– TRAIECT DE FRACTURĂ
– EVENTUALĂ DEPLASARE
– LEZIUNI ASOCIATE
– DESCRIERE ÎN EVOLUŢIE
FRACTURI
 SEDIUL
– OASE LUNGI
 EPIFIZAR (intra / extraarticular)
 METAFIZAR
 DIAFIZAR
– OASE SCURTE
– OASE PLATE
 TIP DE FRACTURĂ
– INCOMPLETE
– COMPLETE (bifragmentare, cominutive, bifocale,
prin tasare, prin smulgere, cu separaţie
completă)
FRACTURI
 Traiect de fractură
– Transversal
– Oblic
– Longitudinal
– Spiroid
 Deplasarea fragmentelor de fractură
– Fără deplasare
– Cu deplasare
 Angulare
 Deplasare laterală
 Încălecare
 Telescopare
 Angrenare
 Rotaţie
FRACTURI
 Fractura se poate vindeca normal sau se poate
complica
 Vindecarea se face prin calus în 3 faze:
– Faza iniţială inflamatorie – 1-2 săptămâni
 Scăderea intensităţii structurii osoase a extremităţilor
fragmentelor fracurate cu lărgirea aparentă a traiectului de
fractură
– Faza de proliferare celulară – remodelarea cheagului
fibrinos
 Creşterea intensităţii ţesuturilor moi din jurul focarului şi
traiectului de fractură
– Faza de remodelaj – calcifierea calusului şi formarea osului
 Refacerea osului cu dispariţia treptată a traiectului de
fractură
– Complicaţii
 Întârzierea formării calusului, pseudoartroză, calus vicios,
osteomielită
LUXAŢIILE
 Pierderea totală sau parţială a

contactului între suprafeţele articulare
a două oase
 Pot fi postraumatice sau congenitale
 Diagnosticul este RX
 Se pot asocia fracturilor
ENTORSELE
 Reprezintă afectări posttraumatice ale

aparatului articular capsulo-ligamentar
 Diagnosticul este IRM
 Se pot asocia fracturilor şi luxaţiilor
INFLAMAŢII
 OSTEITE sau OSTEOMIELITE

 Pot fi monostice sau poliostice
 Se pot extinde la nivelul articulaţiilor
(OSTEOARTITE) sau la nivelul
structurilor moi
INFLAMAŢII
 Mecanisme de apariţie:
– Hematogen – propagare la distanţă a
unei infecţii cu altă localizare
– Prin contiguitate – extinderea unei infecţii
dintr-un focar învecinat
– Inoculare directă – fractură deschisă,
intervenţie chirurgicală
OSTEOMIELITA ACUTĂ
 5 – 20 de ani
 Metafiza oaselor lungi – cu extensie spre diafiză /
epifiză
 Fiziopatologie:
– Edem, hiperemie, reacţie periostală
– Necroză osoasă cu apariţia unei colecţii purulente
– În centrul arie de necroză  sechestru osos
 RX:
– DEMINERALIZARE
– PERIOSTOZĂ
– OSTEONECROZĂ  SECHESTRU OSOS
OSTEOMIELITA CRONICĂ
 Poate apare prin cronicizarea unui

proces acut, domină procesele
constructive
 Forme particulare de OMC
– Abces osos central Brodie
– Formă osteocondensantă
– Formă pseudotumorală
OSTEOARTRITA TBC
 Localizare osoasă, articulară sau
osteoarticulară
 La oasele lungi este localizată iniţial
metafizar sau epifizar
– Articulaţii coxo-femurale
– Genunchi
– Coloană vertebrală
– Articulaţii tibio-tarsiene
 Evoluţie lentă, cu posibilitatea apariţiei
abceselor reci care pot fistuliza
OSTEOARTRITA TBC
 RX
– Demineralizare periarticulară cu extensie
diafizară şi afectarea corticalei şi spongioasei
– Osteoliză excentrică  geode sau carii, rareori
cu sechestre
– Osteocondensarea nu este caracteristică
– Afectarea articulară  lărgirea iniţitală a
spaţiului articular, iar în fazele tardive fuzionarea
oaselor (sinostoză) cu dispariţia spaţiului
articular
Sinostoza
coxofemurala
TBC
TBC VERTEBRAL
 Localizare frecventă – coloana toracală
inferioară sau lombară
 Afectează un cuplu de vertebre şi discul
adiacent
 RX:
– Zone de osteoliză la nivelul platourilor vertebrale, cu
scăderea înălţimii spaţiului intervertebral
– Reducerea înălţimii corpilor vertebrali cu deformare
cuneiformă
– Dispariţia spaţiului intervertebral cu formare de
blocuri vertebrale
– Opacitatea paravertebrală – “fus” – reprezentând
abcesul rece
Morb Pott lombar
Morb Pott toracal
TUMORI OSOASE
 BENIGNE
 MALIGNE
– PRIMITIVE
– SECUNDARE (metastaze)
 Tumorile osoase sunt afecţiuni
monostice, monotope, cu excepţia
metastazelor care sunt poliostice.
TUMORI BENIGNE
 Apar la vârste tinere

 Nu modifică starea generală
 Au evoluţie lentă
 NU RECIDIVEAZĂ
 NU METASTAZEAZĂ
 HP: celule bine diferenţiate
CRITERII DE BENIGNITATE
 Localizare metafizară  diafiză

 Contur net, integru – fracturi în os patologic
 Corticală subţiată, “suflată”
 Împing structurile de vecinătate
 NU infiltrează părţile moi
 Structură: litice / osteosclerotice / mixte
CLASIFICARE
TUMORI BENIGNE
 OSTEOGENICE  VASCULARE
– OSTEOM – HEMANGIOM
– OSTEOM OSTEOID – LIMFANGIOM
– EXOSTOZE
– FIBROM OSIFIANT  CONJUNCTIVE
– LIPOM
 CARTILAGINOASE – FIBROM
– CONDROM
– OSTEOCONDROM  ALTE TUMORI
– CONDROBLASTOM – CHIST OSOS SOLITAR
BENIGN
– FIBROM – CHIST ANEVRISMAL
CONDROMIXOID – DISPLAZIE FIBROASĂ
OSTEOM
 Tumoră benignă OSTEOGENICĂ

 Apare la vârstă tânără
 Localizarea de elecţie este la nivelul:
– Oaselor plate
– Oaselor masivului facial
OSTEOM OSTEOID
 Tumoră benignă OSTEOGENICĂ
 Vârstă tânără (5-18 ani)
 Localizare
– Oase lungi şi Vertebre
 Clinic – durere, mai ales nocturnă
 RX:
– Zonă centrală “transparentă” (nidus), în
jur osteoscleroză importantă.
CONDROM
 Tumoră benignă – de tip CARTILAGINOS
– este formată din cartilaj hialin
 Localizare predilectă în cavităţile medulare diafizare
ale oaselor lungi:
– Centrală  ENCONDROM
– Periferică  ECCONDROM
 RX:
– Zonă de OSTEOLIZĂ care subţiază şi suflă compacta, fără
să o întrerupă
– În interior se evidenţiază CALCIFICĂRI
 Se poate maligniza
Encondrom
cu localizare
diafizară,
metafizară şi
epifizară
HEMANGIOM
 Apare prin proliferare capilară şi arteriolară
a ţesutului medulare
 Localizare de elecţie
– Vertebre
– Oase plate
 RX:
– Rarefacţie trabeculară a spongioasei, cu
dispoziţie verticală, eventual cu suflarea
compactei şi modificarea formei osului
CHIST OSOS ESENŢIAL
 Apare în primele două decade de viaţă
 Localizare de elecţie:
– Metafiza proximală a oaselor lungi
 RX:
– Zonă de osteoliză cu diametre variabile, care
suflă corticală dar nu o întrerupe decât în cazul
unei fracturi
– La chistele mari pot apare septuri în interior
– Uneori poate fi prezent un lizereu osteosclerotic
TUMORĂ CU MIELOPLAXE
(TUMORA CU CELULE GIGANTE)
 Uneori clasificată ca distrofie osoasă
 Apare după 20 de ani
 Localizare predilectă:
– Metafiza oaselor lungi cu evoluţie spre epifiză
 Se află la graniţa dintre malign şi benign
 RX:
– Zonă de osteoliză situată epifizo-metafizar,
excentric, cu septuri în interior, care suflă, dar
nu întrerupe corticala
TUMORI MALIGNE
 PRIMARE
 SECUNDARE
– CELE MAI FRECVENTE
 Caracterele de malignitate sunt
stabilite radiologic standard
 CT şi IRM caracterizează şi
stadializează tumora
CRITERII DE MALIGNITATE
 Localizare metafizară
 Evoluţie rapidă
 Reacţie periostală – triunghi Codman
 Întrerup corticala
 Invadează ţesuturile moi
 Structură:
– Osteolitică / Osteosclerotică / Mixtă
CLASIFICARE
TUMORI MALIGNE
 OSTEOGENICE  CONJUNCTIVE
– OSTEOSARCOM – FIBROSARCOM
– OSTEOSARCOM – LIPOSARCOM
PAROSTAL
– OSTEOSARCOM  HEMATOLOGICE
PERIOSTAL
– SARCOM EWING
– LIMFOAME
 CARTILAGINOASE – LEUCEMII
– CONDROSARCOM
– MIELOM MULTIPLU
OSTEOSARCOM
 Apare cel mai frecvent în primele două

decade de vârstă
 Localizare:
– Metafiza oaselor lungi
– Formă centrală / periferică / cu punct de
plecare periostal
OSTEOSARCOM
 OSTEOGENIC
– Leziuni osteocondensante anarhice
– Întreruperea corticalei
– Reacţie periostală
 OSTEOLITIC
– Zonă de osteoliză neregulată
– Infiltrarea părţilor moi
– Reacţie spiculară importantă
 FORMĂ MIXTĂ
CONDROSARCOM
 Apare cel mai frecvent în a doua şi a treia
decadă de vârstă
 Poate fi:
– Primitiv malign
– Malignizarea unui condrom benign
 Localizare  metafiză oase lungi sau oase
late
 RX:
– Zonă de liză centrală sau periferică
– Sparge corticală şi invadează ţesuturile moi
Condro-
sarcom
CT
MIELOM MULTIPLU
 Tumoră malignă hematogenă
 Apare în general după 40 de ani
 Localizare monostică = PLASMOCITOM
 HP: focare plasmocitare cu dezvoltare
intraosoasă – diagnostic prin puncţie
medulară
 Localizare preferenţială – oase late
 RX: zone de osteoliză multiple, mici, care nu
sparg corticala, fără lizereu osteosclerotic,
demineralizare generalizată
TUMORI MALIGNE
SECUNDARE (METASTAZE)
 Cele mai frecvente tumori maligne
osoase
 Localizare poliostică, politopă la nivelul
oaselor bogate în ţesut medular
– Coloană vertebrală
– Bazin
– Craniu
– Diafiza oaselor lungi
METASTAZE
OSTEOCONDENSANTE
 SEX MASCULIN  SEX FEMININ
– PROSTATĂ – SÂN
– VEZICĂ URINARĂ – UTER
– PANCREAS
– TUB DIGESTIV
METASTAZE
OSTEOLITICE
 SEX MASCULIN  SEX FEMININ
– PLĂMÂN – SÂN
– VEZICĂ URINARĂ – UTER
– TUB DIGESTIV – TUB DIGESTIV
– RINCHI – VEZICĂ URINARĂ
– TIROIDĂ – TIROIDĂ
– OVAR
Metastază
craniană
masivă -
cancer de
san
Metastaze
osteolitice
de bazin şi femur
Metastaze
osteolitice
multiple

Curs 5-6-7

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 5-6-7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN CURS

Fractură cominutivă la nivelul colului femural stâng la o pacientă cu osteoporoză

 ÎNGROŞARE SEGMENTARĂ SAU

 producţiune osoasă cu aceleaşi

 deformarea osului prin împingerea

 ÎNCURBAREA OSULUI DATORATĂ

 Modificări de tip distructiv

 Modificări de tip constructiv

3. ATROFIE PRIN PRESIUNE

3. ATROFIE PRIN PRESIUNE

3. ATROFIE PRIN PRESIUNE

3. ATROFIE PRIN PRESIUNE

 PRESIUNEA EXERCITATĂ ASUPRA

3. ATROFIE PRIN PRESIUNE

 STOP VASCULAR  EDEM 

– ENDOSTOZĂ – ţesut osos compact

 FORMARE DE ŢESUT OSOS ÎN TERITORII

 Descrierea unei fracturi:

 Pierderea totală sau parţială a

 Reprezintă afectări posttraumatice ale

 OSTEITE sau OSTEOMIELITE

 Poate apare prin cronicizarea unui

 Apar la vârste tinere

 Localizare metafizară  diafiză

 Tumoră benignă OSTEOGENICĂ

 Apare cel mai frecvent în primele două

S-ar putea să vă placă și