5/28/2018

Mycoplasma

Mycoplasma
• Apartin clasei Mollicutes, familia Mycoplasmataceae (genuri de
interes medical: Mycoplasma, Ureaplasma)
• dimensiuni foarte reduse - cele mai mici organisme procariote
(0,1 – 0,2 µm)
• lipsite de perete celular, sunt inconjurate numai de o membrana
trilaminata; au forme variabile (pleomorfism)
• capacitati limitate de biosinteza, de aceea - dependente de
numerosi factori nutritivi; pot cultiva pe medii acelulare
imbogatite
• membrana celulara contine steroli; micoplasmele nu pot
sintetiza steroli, de aceea acestia trebuie sa fie prezenti in mediu
• utilizeaza glucoza ca sursa de energie (Ureaplasma – ureea)
• Rezistente la Atb care inhiba sinteza peretelui bacterian
(peniciline, cefalosporine, carbapeneme, glicopeptide etc)

1
 5/28/2018

Mycoplasma
• Specii de interes medical
– Mycoplasma pneumoniae
– M. hominis
– M. genitalium
– Ureaplasma urealyticum

Mycoplasma pneumoniae
• bacterii foarte mici, polimorfe
• Factori de virulenta
– adezine –ex. proteina P1 –recunoaste glicolipide de pe suprafata celulelor
ciliate bronsice
– exotoxina – similara cu toxina pertussis
• Patogenie
– Inhalarea picaturilor de secretii respiratorii
– fixarea pe suprafata celulelor ciliate, cu inhibarea miscarilor cililor
– vacuolizarea si necroza celulelor mucoasei respiratorii
– infiltrat inflamator (limfocite, monocite) la nivelul mucoasei bronsice si
tesuturilor adiacente
• Clinic
– frecvent infectii asimptomatice
– traheobronsite, pneumonii, mai frecvent la copii si adolescenti (5-20 ani)

2
 5/28/2018

Mycoplasma pneumoniae
Pneumonia
• forma clinica mai rara, dar sugestiva
• pneumonie “atipica” – asemanatoare pneumoniilor determinate de
virusuri sau chlamydii
• incubatie medie 3 saptamani
• debut progresiv, cu manifestari nespecifice (cefalee, febra, astenie),
urmate de tuse (frecvent neproductiva)
• evolutie obisnuit autolimitata in 5-10 zile
• complicatii rare – anemie hemolitica, eruptie, afectare neurologica
Imunitate
- Ac anti proteina P1; titru maxim in 2-4 saptamani
- aglutinine la rece – IgM care reactioneaza cu Ag I eritrocitar;
determina aglutinarea reversibila a eritrocitelor I+ (la 4°C, nu si la 37°C)

Mycoplasma pneumoniae
• Diagn de laborator
A. Bacteriologic
• Probe: lavaj bronho-alveolar
• diagn molecular (PCR) – rapid, sensibilitate si specificitate mari
• ex microscopic – valoare redusa: micoplasmele (dimensiuni
reduse) nu se observa in coloratii uzuale
• cultivare - pe medii speciale imbogatite cu extract de levura, ser,
glucoza dupa 7-15 zile de incubare la 37C cu 5-10% CO2
formeaza microcolonii (< 200 µm) vizibile la microscop; utilizare
doar in laboratoare de referinta
B. Serologic - mai accesibil, dar rezultatul este retrospectiv
• Probe: ser
• Teste: RFC (clasic); ELISA – sensibilitate si specificitate bune

3
 5/28/2018

Mycoplasma pneumoniae
• Tratament
• macrolide, tetracicline; alternativ fluorochinolone

Micoplasme genitale
• frecvent asociate infectiilor cu transmitere sexuala;
• infectii frecvent asimptomatice
• M genitalium: uretrite (la barbati), cervicite,
• M hominis: pielonefrite, salpingite, eventual septicemii
postpartum sau postabortum, vaginoze
• Ureaplasma urealyticum: uretrite, infectii urinare, infectii
postpartum si postabortum, infectii neonatale

4
 5/28/2018

Micoplasme genitale
• Diagn de laborator – bacteriologic
– detectia ADN prin PCR
– cultivare
• M hominis – in anaerobioza, pe medii imbogatite, formeaza in 1-4 zile
colonii cu aspect de “ou prajit” (centru dens si periferie mai transparenta
cu crestere la suprafata mediului; identificare – metabolizarea argininei,
inhibarea cresterii cu seruri specifice)
• Ureaplasma urealyticum – cultiva pe medii cu uree si indicator de pH;
formeaza colonii foarte mici (<30 µm)
– ex. serologic
• Tratament
– M hominis – tetracicline sau fluorochinolone (rezistenta la eritromicina)
– M genitalium – azitromicina (este frecvent rezistenta la tetracicline, ex
doxiciclina)
– Ureaplasma urealyticum – eritromicina (este rezistenta la tetracicline)

Rickettsia

5
 5/28/2018

Fam Rickettsiaceae
• Fam Rickettsiaceae
• Bacterii mici, pleomorfe, cu perete de tip Gram negativ
• Obligat intracelulare
• Nu au capacitatea de a realiza glicoliza, dar pot genera ATP
prin oxidarea glutamatului
• Cultiva pe oua embrionate, culturi de celule
• In functie de gazda si de rezistenta in mediu – 3 genuri:
– Rickettsia – trec din fagozom in citoplasma; foarte fragile in mediul
extern, se transmit prin vectori
– Coxiella – supravietuieste si se multiplica in fagolizozom; rezistenta in
m. extern prin endospori, se poate transmite aerogen
– Ehrlichia – supravietuiesc si se multiplica in fagozom; foarte fragile in
mediul extern, se transmit prin vectori

Rickettsia
• rezervor natural – in functie de specie
• transmitere prin artropode
• tropism pentru celule endoteliale

Specia Boala Rezervor Transmitere la om

R prowazekii Tifos epidemic uman Fecalele paduchilor infectati
R typhi Tifos endemic Sobolani Fecalele puricilor infectati
R rickettsii Febra patata a M Capuse, Intepatura de capuse
Stancosi mamifere mici
R conorii Febra butonoasa Capuse, Intepatura de capuse
mamifere mici
R sibirica Tifos de capusa Capuse, Intepatura de capuse
nord-asiatic mamifere mici

6
 5/28/2018

Rickettsia
• Structura antigenica
• perete de tip Gram negativ
• LPS – similitudini antigenice cu serotipurile 1-3 de Proteus
vulgaris: tulpinile Proteus OX19 (grupul tifos) si Proteus OX2
(grupul febrelor patate)

• Factori de virulenta
• capacitate de fixare, patrundere si multiplicare in celulele
endoteliale

Rickettsia
• Patogenie
• transmitere prin intepatura vectorilor, prin gratajul tegumentului
contaminat cu dejectele paduchilor sau puricilor infectati
• infectarea celulelor endoteliului capilar de la poarta de intrare, cu
extindere spre arteriole si venule; consecintele lezarii endoteliului:
• favorizarea atasarii trombocitelor si formarea de trombi
fibrinoplachetari care pot obstrua vasele mici si determina necroza
• cresterea permeabilitatii vasculare, cu aparitia eruptiei caracteristice
(tifos exantematic – eruptie maculara sau maculopapulara, in febre
patate – eruptie petesiala generalizata); in formele severe pierderea
in interstitiu a plasmei si electrolitilor determina hipotensiune si soc
• leziuni inflamatorii endoteliale si perivasculare – la nivelul dermului,
pulmonar, cardiac, cerebral, renal, hepatic, digestiv

7
 5/28/2018

Rickettsia
• Clinic
• forme clinice variate: miocardita, meningoencefalita,
pneumonie, necroze renale sau hepatice
• boala Brill – Zinsser
– recadere dupa ani de la episodul de tifos epidemic (R
prowazekii)
– rickettsiile pot persista ani in ganglionii limfatici
– evolutie clinica mai putin severa

Rickettsia
• Dgn de laborator
A. Dgn bacteriologic - sange sau cheag sangvin
• Dgn molecular
• Cultivare – laboratoare de referinta - inoculare
– intraperitoneala la cobai
– pe culturi de celule
– in sacul vitelin al embrionului de gaina

8
 5/28/2018

Rickettsia
• Dgn de laborator
B. Diagn serologic – mai accesibil
• Imunofluorescenta – permite diferentierea IgM si IgG; IgM –
apar dupa 1 sapt de la debutul bolii, persista pana la 10 sapt,
IgG – apar la 2-3 sapt si persista pana la 12 luni)
• ELISA – evidentierea IgM
• Hemaglutinare pasiva – sensibilitate foarte buna
• R. de aglutinare (r. Weil-Felix) – aglutinare a suspensiilor de
Proteus OX – sensibilitate si specificitate reduse; interes istoric

Rickettsia
• Tratament
• doxiciclina

• Profilaxie
• igiena personala si colectiva
• combaterea vectorilor prin intreruperea ciclului biologic

9
 5/28/2018

Ehrlichia
• E. chaffeensis, E. ewingii
• transmitere prin capuse
• infecteaza leucocite, trombocite, se multiplica in fagozom,
formeaza incluzii citoplasmice
• poate produce infectii inaparente sau manifeste clinic (ehrlihioza)
• Clinic – dupa incubatie de 1-3 saptamani, apar manifestari
nespecifice: febra, frisoane, cefalee, mialgii, anorexie; complicatii
posibile: meningoencefalita, miocardita, insuficienta renala,
insuficienta respiratorie
• Diagnostic de laborator
– serologic- titru semnificativ sau dinamica semnificativa
– in laboratoare de referinta –diagnostic direct (PCR, cultivare)
• Tratament - doxiciclina

Coxiella burnetii
• bacterii mici, Gram negative, obligat intracelulare
Coxiella - trasaturi distinctive de rickettsii:
• supravietuieste (rezista la actiunea enzimelor lizozomale) si se
multiplica in fagolizozom
• rezistenta la caldura si uscaciune (formeaza structuri
asemanatoare endosporilor)
• se poate transmite aerogen

10
 5/28/2018

Coxiella burnetii
• gazduita de capuse, infecteaza animale salbatice si domestice
(oi, capre, bovine etc.); Coxiella este prezenta in fecale, urina,
piele, lana, lapte, placenta provenite de la aceste animale
• inhalarea de aerosoli sau pulberi contaminate cu C. burnetti
(obisnuit prin expunere profesionala) este urmata de
multiplicare in tractul respirator si diseminare in diferite organe
• poate produce infectii inaparente sau cu manifestari clinice
variate, acute sau cronice
• Febra Q – (query – boala cu etiologie initial necunoscuta)
• acuta - febra, pneumonii interstitiale ± hepatosplenomegalie,
uneori hepatita,
• cronic (durata > 6 luni) - endocardita (mai ales la cei cu leziuni
valvulare preexistente) cu hemoculturi negative, encefalita

Coxiella burnetii
• Diagn. de laborator
– cultivare – in laboratoare de referinta (necesita dotari de
biosiguranta de nivel 3)
– PCR
– serologic (imunofluorescenta indirecta) – uzual
• Tratament
– doxiciclina – in formele severe

11
 5/28/2018

Chlamydia

Chlamydia
• Bacterii mici, cocoide
• nu au perete de peptidoglican (desi au genele necesare sintezei
acestuia)
• invelisul celular – doua membrane cu struct. fosfolipidica
• Parazite obligat intracelulare – nu pot sintetiza ATP, deci depind
de metabolismul energetic al celulei gazda
• Consecinte
– Determina infectii cronice latente
– Cultiva numai pe medii celulare (culturi de celule, sac vitelin
al embrionului de gaina)
– Necesita tratament cu Atb care patrund intracelular

12
 5/28/2018

Chlamydia
Ciclu de reproducere (48 -72 ore)
• Corp elementar (CE) – forma extracelulara, infectioasa,
condensata (0,3 µm), cu adezine pentru receptori de pe
membrana cel. epiteliale
• Fixare pe receptori celulari
• patrundere in celula; in vacuola – transformare in corp reticulat
• Corp reticulat (CR) – forma intracelulara, neinfectioasa, activa
metabolic; creste in dimensiuni (0,5-1 µm), se divide, se
matureaza si evolueaza in CE;
• incluzie = vacuola citoplasmica cu un numar mare de corpi
reticulati si/sau elementari; o incluzie matura cuprinde 100-500
CE
• prin liza celulei gazda se elibereaza CE

Chlamydia
Caractere microscopice
• coloratie Giemsa – evidentierea incluziilor citoplasmatice
– tinere (predomina corpii reticulati, CR) - albastre
– mature (predomina corpii elementari, CE) – rosii-violet
• imunofluorescenta – cu Ac monoclonali marcati cu fluorocromi
• Lugol (solutie iodurata) – evidentierea incluziilor citoplasmatice
mature produse de C. trachomatis; aceste incluzii sunt iodofile
(se coloreaza in brun) deoarece contin glicogen (absent la C.
pneumoniae sau C. psittaci)

13
 5/28/2018

Chlamydia
Structura Ag
• Ag specifice genului – lipopolizaharide termostabile; se
evidentiaza cu Ac prin r. de fixare a complementului (RFC) sau
imunofluorescenta
• Ag specifice speciilor – proteine din membrana ext. ; se
evidentiaza cu Ac prin imunofluorescenta
• Ag specifice unor serovaruri - (ex. la C. trachomatis sunt
descrise 15 serovaruri, la C. pneumoniae 1, la C. psittaci cel
putin 4); se evidentiaza prin microimunofluorescenta

Chlamydia trachomatis
• Habitat – omul – gazda naturala
• Clinic – in functie de serovar
– A, B, Ba, C – trahom (conjunctivita foliculara acuta, care se
cronicizeaza; cauza de orbire)
– D-K- uretrita, cervicita – infectii frecvent asimptomatice, mai
ales la femei, dar care pot evolua cu complicatii
(epididimita, endometrita, salpingita – cauze de infertilitate),
conjunctivita; la nou nascut - conjunctivita purulenta, uneori
pneumonie interstitiala
– L1-L3 – limfogranulomatoza inghinala veneriana (LGV) –
papule la nivelul organelor genitale externe, apoi
poliadenopatie inghinala dureroasa, cu tendinta la fistulizare

14
 5/28/2018

Chlamydia trachomatis
Diagn de laborator
A. Infectii superficiale
• Probe – secretie endocervicala, secretie endouretrala; in LGV - aspirat
ggl. , in trahom – raclaj conjunctival
• Metode rapide
1. Ex microscopic
• coloratie Giemsa – mai accesibila, dar cu sensibilitate si specificitate
moderate; permite evidentierea incluziilor citoplasmatice in prelevate
conjunctivale, endocervicale, uretrale sau in culturi de celule infectate
• imunofluorescenta cu Ac monoclonali - metoda de electie, sensibilitate
si specificitate bune, dar necesita echipament specific; permite
evidentierea incluziilor citoplasmatice si CE extracelulari
• coloratie cu Lugol – detecteaza incluzii in prelevate conjunctivale sau
culturi de celule infectate; sensibilitate redusa (cea mai putin sensibila
metoda), specificitate mare

Chlamydia trachomatis
Diagn de laborator
A. Infectii superficiale
• Metode rapide
1. Ex microscopic
2. Diagn. molecular (in special PCR) – metoda cea mai utilizata,
deoarece are sensibilitate si specificitate foarte bune; la barbati
se poate realiza si din urina (primii 20 ml)
3. Evidentierea Ag (ELISA, IF directa) – metode mai putin
recomandate (sensibilitate 50-75%), chiar daca sunt mai
accesibile tehnic
• Cultivare – imersarea tampoanelor in medii de transport si
inoculare in culturi de celule; dupa 2-7 zile se urmaresc incluziile
citoplasmatice. Metoda cu specificitate foarte buna, dar scumpa,
pretentioasa si mai putin sensibila decat PCR

15
 5/28/2018

Chlamydia trachomatis
Diagn de laborator
A. Infectii superficiale
B. Infectii profunde (epididimite, salpingite)
• diagn. molecular (PCR)
• diagn. serologic (ELISA) – in LGV (titru >1/64 sau dinamica
semnificativa)
Tratament
• tetracicline (ex doxiciclina)
• macrolide (ex azitromicina)
Profilaxie - nespecifica
• masuri de prevenire a infectiilor cu transmitere sexuala (ITS)
• Depistarea activa si tratarea persoanelor infectate (persoane cu
infectie asimptomatica = rezervor de infectie)

Chlamydia trachomatis
• Este posibila transmiterea simultana pe cale sexuala a mai multor
microorganisme
– Neisseria gonorrhoeae
– Chlamydia trachomatis
– Treponema pallidum
– virus herpes simplex
– HIV
– virus hepatitic B etc.
care au perioade de incubatie si manifestari clinice diferite!
• Consecinta
O persoana diagnosticata cu o infectie transmisibila
sexual (ITS) trebuie investigata si pentru alte ITS!

16
 5/28/2018

Chlamydophila pneumoniae
• tropism pentru epiteliul respirator
• determina frecvent infectii asimptomatice
• Clinic: faringite, traheo-bronsite, pneumonii interstitiale
(pneumonie similara celei produse de Mycoplasma pneumoniae)
fara variatii sezoniere
• posibil rol in aterogeneza (evidentierea Ag C. pneumoniae in
placile de aterom)
• Diagn de laborator
– direct – evidentierea ADN (prin PCR), Ag (prin imunofluorescenta);
cultivarea pe culturi de celule – in laboratoare de referinta
– serologic – evidentierea IgM sau IgG prin microimunofluorescenta; IgM
apar la 3 sapt de la debutul bolii, IgG la 6-8 sapt
• Tratament – macrolide (claritromicina), tetracicline (doxiciclina)

Chlamydophila psittaci
• gazde naturale – pasari salbatice, domestice sau de agrement
(inclusiv papagali = psitacine)
• infectia la om – apare accidental, la cei care au contact cu
pasari aparent sanatoase sau bolnave (veterinari etc.); nu se
transmite interuman
• Patogenie - inhalare de pulberi contaminate cu secretii
respiratorii sau dejecte aviare este urmata de multiplicare la
nivel pulmonar; exsudat inflamator predominant cu
mononucleare. leziuni pulmonare similare cu cele din infectiile
produse de micoplasme sau virusuri

17
 5/28/2018

Chlamydophila psittaci
• Clinic - evolutie variata, de la infectii asimptomatice la forme
severe
• Psitacoza
– incubatie - 10 zile
– pneumonie - debut obisnuit brusc, cu febra, cefalee, tuse
neproductiva, alterarea starii generale; uneori insotita de hepatita,
encefalita, miocardita
• Diagn de laborator
– direct – evidentierea ADN (prin PCR) in sputa, sange, biopsii pulm.;
cultivare – doar in laboratoare de referinta (nivel de biosiguranta)
– serologic – imunofluorescenta indirecta sau RFC; criterii de
diagnostic – seroconversie sau dinamica semnificativa (crestere de 4
ori a titrului Ac la interval de 10-14 zile)
• Tratament – tetracicline, macrolide

18