ASTMUL BRONSIC PROFESIONAL(ABP)

Diagnosticul ABP
• dg. AB conform ghidurilor internationale
• dg de profesionalitate- crt. stabilite de Institutul de Sanatate si Securitate a
Muncii din USA

DIAGNOSTICUL DE ASTM se bazează pe:

• recunoaşterea simptomelor şi semnelor clinice sugestive şi excluderea altor
posibile patologii care să explice simptomele.
• obstructia bronşică reversibilă după bronhodilatator şi variabilă în timp,
evaluată prin măsurarea functiei respiratorii, confirmă diagnosticul.
• istoricul şi semnele clinice sunt baza diagnosticului în astm,
• măsurarea functiei pulmonare, (obstructie reversibila dupa BD) confirmă
diagnosticul de astm. Functia pulmonara normala atunci cand exista
suspiciunea de astm, impune test bronhoconstrictor.
• determinarea PEF cu ajutorul peakflowmetrului este o metodă simplă şi ieftină
de măsurare a functiei pulmonare.
• alte teste utile pentru diagnostic:
o RPS
o eozinofile in sange
o teste cutanate
• prezenta antecedentelor familiale sau personale de boli atopice (astm, rinită
alergică, dermatită atopică) creşte probabilitatea ca un pacient cu simptome
respiratorii să aibă astm.
• evaluarea statusului alergic pentru identificarea unei sensibilizări la
aeroalergene cu relevantă clinică la un pacient cu astm este utilă pentru
stabilirea unor măsuri profilactice (reducerea expunerii la aeroalergenul
incriminat).
ASTMUL PROFESIONAL
La pacientii cu astm cu debut la vârsta adultă sau cu reaparitia astmului din
copilărie medicul trebuie să suspecteze existenta unei etiologii profesionale. Studiile
epidemiologice estimează că astmul profesional ar putea reprezenta circa 10% din
cazurile de astm cu debut la adulti. Actual astmul profesional reprezintă boala
pulmonară profesională cea mai frecventă în tările dezvoltate, cu peste 400 de cauze
cunoscute. Exista cazuri de astm preexistent angajarii agravat la ldm = astm legat
sau agravat de profesie:
Clasificare
a) ABP cu perioada de latenta
b) ABP fara perioada de latenta
 ELEMENTE DE DIAGNOSTIC POZITIV IN ABP - anamneza profesionala cu
informatii privind:
• ruta profesionala
• expunerea profesionalã
o tipul de substante, combinatiile de substante, produsii intermediari
o PRELEVARI DIN MEDIU cantitative/calitative
• date generale despre conditia de muncã: microclimat, efort fizic, iritanti
nespecifici
• afectarea colectiva
• orarul simptomatologiei
Astmul profesional trebuie luat in considerare la toti lucratorii cu simptome
sugestive si limitare a fluxului respirator.
Intrebari utile pentru diagnostic:
• simptomele se ameliorează în zilele când nu lucrati? In concediu?
• se agraveaza simptomatologia la locul de muncă?

TESTE BRONHOMOTORII SPECIFICE

• proba locului de munca
• testul bronhomotor specific - standardul de aur
• testul Burge: măsurarea repetată a PEF - este investigatia cea mai
accesibilă, iar sensibilitatea şi specificitatea măsurătorilor repetate ale PEF(cel
putin patru măsurători pe zi) în diagnosticul astmului profesional sunt foarte
utile
• teste cutanate cu alergeni profesionali
• dozarea IgE specifice
NB: sunt putine alergene standardizate disponibile, ceea ce limitează
utilizarea lor.
MANAGEMENTUL ABP
• schimbarea locului de munca ar trebui realizată imediat ce diagnosticul este
confirmat, ideal în primele 12 luni după primele simptome de astm legat de
muncă
• in momentul în care diagnosticul de astm profesional este stabilit, evitarea
completă a expunerii la factorul etiologic este componenta ideală a
tratamentului..
Continuarea expunerii poate duce la exacerbări tot mai severe şi potential
fatale, o probabilitate tot mai redusă de remisiune consecutivă întreruperii expunerii
şi chiar alterarea definitivă a functiei pulmonare.
Consultarea unui medic de medicină a muncii este recomandată. Medicul de
orice specialitate care suspicioneaza un ABP trebuie sa trimita pacientul in Clinica de
Medicina Muncii pentru confirmare/infirmare dg.
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

Pneumoconioze

Pneumoconiozele sunt boli profesionale produse de pulberi anorganice.

Patologia produsa la nivel pulmonar de expunerea profesionala la pulberi minerale
poate interesa:
• caile aeriene, realizand boli obstructive (bronsita cronica) prin inducerea unui
proces inflamator si/sau de fibroza in peretele cailor aeriene;
• parenchimul pulmonar, realizand doua tipuri de afectiuni:
o fibroze parenchimatoase (PNEUMOCONIOZE)
o afectiuni distructive (emfizem pulmonar)

Parenchim pulmonar:
• interstitiul (unitatea functionala a plamanului la nivelul careia se realizeaza
schimburile gazoase) definit ca spatiu dintre membrana bazala alveolara si
membrana bazala capilara;
• ductele alveolare/alveolele;
• capilarele;
• tesuturile: peribronsic, perivascular, perilimfatic, peribronsiolar.

Pneumoconioze
Sunt boli pulmonare cronice din categoria fibrozelor parenchimatoase, cauzate
de inhalarea repetata in conditii de expunere profesionala a pulberilor minerale cu
potential fibrogen.

ETIOLOGIE
Factorul etiologic principal este reprezentat de pulberi. Pulberile reprezinta
aerosoli de particule inerte (lipsite de viata), formate in cursul procesului tehnologic si
care apoi sunt inhalate de lucratori pe parcursul activitatii profesionale.

CONDITII DE PATOGENITATE:
• diametrul particulelor <3 μm pentru a putea patrunde in alveole si interstitiul
pulmonar
• concentratia in aer a pulberii “alveolare” trebuie sa depaseasca valoarea limita
admisibila
• pulberile trebuie sa aiba stabilitate in aer si suprafata specifica mare (sa fie fine)
• chimic trebuie sa contina anumite componente: SiO2 alomorf, varietati de azbest
sau carbune
• proprietati fizice- incarcatura electrica, forma particulelor, duritatea, solubilitatea.

CLASIFICARE
1) Pneumoconioza colagena - pulberi fibrogene:
• alterarea permanenta sau distrugerea structurii alveolare normale;
• reactie interstitiala de tip colagen;
• evolutia ireversibila a reactiei, continua chiar dupa incetarea expunerii;
• tulburari functionale ventilatorii → este invalidanta.
Ex. silicoza, azbestoza
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

2) Pneumoconioza necolagena - pulberi nefibrogene:

• pastrarea intacta a structurii alveolare
• reactie interstitiala minima de tip reticulinic
• NU evolueaza dupa incetarea expunerii
• NU se insoteste de tulburari functionale → nu este invalidanta.
Ex. antracoza, sideroza, talcoza, micatoza.

3) Pneumoconioza mixta - elemente ale ambelor tipuri de reactie, colagena si

necolagena: pulberi mixte fibrogene si nefibrogene, inhalate concomitent sau succesiv.
Ex: silico-sideroza, silico-antracoza

Timp de expunere (TE) = durata de la inceputul pana la incetarea expunerii

profesionale la pulberi pneumoconiogene.
Timp de retentive (TR) = durata de la inceputul expunerii profesionale la pulberi
pneumoconiogene pana in momentul examinarii.

Elementul de baza in diagnosticul unei pneumoconioze il reprezinta radiografia

pulmonara standard.
Clasificarea international a radiografiilor (ILO 2011):
• varianta scurta
• varianta extinsa

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

Silicoza

Silicoza este una dintre cele mai vechi boli profesionale, cunoscuta inca de pe
vremea lui Hipocrate, fiind o boala de o gravitate deoasebita, provocata de inhalarea
pulberilor cu continut de dioxid de siliciu liber cristalin (SiO2 l.c.). Este ireversibila si
progreseaza chiar dupa incetarea expunerii.

DEFINITIE: pneumoconioza colagena cauzata de inhalarea timp indelungat a

pulberilor anorganice care au in compozitie concentratii crescute de SiO2 l.c., fiind
incadrata in categoria fibrozelor pulmonare nodulare.
Datele statistice privind incidenta silicozei in Romania o situeaza pe locul 2 dupa
afectiunile prin suprasolicitarea aparatului locomotor.

ETIOLOGIE: dioxid de siliciu liber cristalin

• un mineral cu larga raspandire care intra in structura scoartei terestre
• se formeaza din siliciu si oxigen in conditii de presiune si temperatura crescute si
se prezinta sub doua forme: cristaline si amorfe.

1) Formele cristaline au structura tetraedrica cu atomul de siliciu asezat in centru si cu

cei 4 atomi de oxigen dispusi in colturi.
a) Cuart
se gasesc in mod natural in lava vulcanica sau se formeaza prin incalzirea la
b) Tridimit
c) Cristobalit temperature inalte a cuartului sau a dioxidului de siliciu amorf. Aceste
forme sunt mai nocive pentru structura pulmonara comparative cu cuartul!

2) Formele amorfe sunt relativ non- toxice pentru tesutul pulmonar.

a) Diatomita
b) Silica vitroasa

Pentru a fi silicogene trebuie sa:

- fie una dintre cele 3 stari alomorfice: cuart, tridimit sau cristobalit;
- aiba diametrul mai mic de 3 μm (fractiunea respirabila);
- aiba o anumita compozitie chimico- naturala;
- depaseasca concentratia maxima admisa de varf.

Factori favorizanti:
• Factori specifici ai organismului uman
• Factorii datorati stilului de viata
• Factorii specifici locului de munca
• Factori legati de sarcinile profesionale si organizarea muncii

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

Locuri de munca si profesiuni expuse:

- mineri, artificieri, vagonetari din minele de feroase si neferoase, de carbuni, de
silicati, ardezie, spatfluor;
- muncitorii de la prelucrarea minereurilor, prospectiuni geologice, statii de flotatie,
cariere de materiale silicoase (cuart, gresie, granit);
- constructii de tuneluri, cai ferate, hidrocentrale, drumuri;
- metalurgie si constructii de masini (sablatori, curatitori, dezbatatori, polizatori,
macaragii, sudori);
- constructia, repararea, demolarea cuptoarelor captusite cu caramizi refractare acide,
semiacide (zidari samotori);
- fabricarea caramizilor refractare acide si semiacide, materiale abrazive (lucratori la
masini de polizat, rectificat, slefuitori metale, frezori, strungari);
- industria sticlei, portelanului si faiantei (preparare, sablare, fasonarea sticlei topite
prin suflare, turnarea manuala a sticlei incalzite, indoire, turnare si presare a sticlei
optice pentru fabricarea lentilelor, polizarea marginilor sticlei si a lentilelor);
- industria care prelucreaza mecanic rocile cuartoase (spargatori, cioplitori in piatra si
marmura, restauratori);
- industria vopselurilor si a materialelor plastice, industria cosmetica (fabricarea fainii
de siliciu ca aditiv).

Durata expunerii
Timpul de expunere= durata de la inceputul pana la incetarea expunerii profesionale la
pulberi silicogene, coincide cu durata efectiv lucrata in mediul silicogen.
Timpul de retentie= durata de la inceputul expunerii profesionale la pulberi silicogene
pana in momentul examinarii.
Timpul de latenta= durata de la inceputul expunerii profesionale pana la stabilirea
diagnosticului de pneumoconioza stadiul I.

PATOGENIE
• efectul citotoxic pe care cristalul de SiO2 il are asupra macrofagului alveolar,
care a fagocitat particula de SiO2, moment esential in declansarea fibrozei.
• principalele secvente care se succed:
o dezintegrare macrofagica
o neoformare de colagen
o fenomene imunologice
• SiO2 → interstitiu → macrofage → fagolizozom → eliberarea continutului
enzimatic si a cristalului in citoplasma macrofagului → dezintegrare → fenomenul
se repeta ⇒
o radicali liberi
o enzime proteolitice
o factori chemotactici PMN, eozinofile, lipide.
o fenomene imunologice: autoantigene de natura lipoproteica sau
polizaharidica in urma agresiuni particulelor de cuart cu producere de
autoanticorpi.
• asocierea silicozei cu boli autoimune

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

ANATOMIE PATOLOGICA
1) Macroscopic
• plamanul silicotic este usor rigid, hiperpigmentat
• cu aderente pleurale fibroase, reactie fibroasa
• chiar calcificari ale ganglionilor hilari
• uneori cu leziuni tuberculoase apicale sau sub claviculare

2) Microscopic - leziunea elementara:

• aspect nodular
• localizare peribronsiolara sau perivasculara, initial o distributie predominanta in
lobii superiori , fara sa intereseze zona apicala.
• nodulul silicotic este format din 2 zone:
o zona centrala (fascicule fibrohialine concentrice si eventual particule de
SiO2 → zona areactiva)
o zona periferica (halou de celule- fibroblasti, macrofage, plasmocite,
mastocite, fibre de reticulina → zona activa)

DIAGNOSTIC POZITIV
Diagnosticul de silicoza se stabileste numai de catre comisiile de
pneumoconioze organizate la nivelul clinicilor de medicina muncii.
1) Stabilirea expunerii profesionale
• anamneza profesionala care arata circumstantele etiologice, profesiunile avute,
riscurile existente la locurile de munca, timpul de expunere la pulberi de SiO2 lc.
• buletine de determinari de pulberi
2) Tablou clinic
• tuse seaca sau productiva daca apar afectiuni concomitente respiratorii
• dispnee progresiva de efort
• dureri toracice
• hemoptizie
Examenul obiectiv poate fi normal in situatia de debut sau in cazul
afectarii usoare a functiei pulmonare. Pot fi prezente semne de bronsita cr.,
emfizem, hipertensiune pulmonara.
3) Examene paraclinice si de laborator
Radiografia pulmonara standard - element esential de diagnostic:
Clasificarea anomaliilor radiologice in concordanta cu codificarea stabilita de
Biroul International al Muncii. Clasificarea internationala utilizeaza o codificare atat
pentru leziunile de fibroza cat si pentru leziunile asociate acesteia. In general este
vorba despre opacitati care sunt codificate in functie de:
• forma
• marime
• abundenta
• distributie

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

Opacitatile mici
• aspect nodular si diametrul sub 1 cm
• caracterizeaza silicoza simpla
• opacitati rotunde (nodulare), cu contur regulat, de intensitate subcostala sau
costala, distribuite simetric in ambele campuri pulmonare, localizate initial in
campurile pulmonare mijlocii cu migrare spre campurile superioare (respecta
totdeauna varfurile), care au tendinta sa conflueze si sa formeze opacitati mari.
• opacitatile cu
o caracterele descrise si cu d <1,5 mm - se codifica - "p"
o caracterele descrise si cu d = 1,5-3 mm - se codifica - "q"
o caracterele descrise si cu d = 3-10 mm - se codifica - "r"
• densitatea opacitatilor se refera la multitudinea opacitatilor si se codifica:
o absenta opacitatilor=0
o putine opacitati=1
o numeroase opacitati=2
o foarte numeroase opacitati=3

Opacitatile mari
• diametrul>1 cm
• caracterizeaza fibroza masiva progresiva (FMP) - forma evolutiva severa a
silicozei
• se codifica:
o „A”: o opacitate mare intre 10- 50 mm sau mai multe opacitati, fiecare
avand un diametru mai mare de 10 mm, dar suma diametrelor nedepasind
50 mm (5 cm)
o „ B”: una sau mai multe opacitati mai mari sau mai numeroase decat
cele din categoria A si a caror suprafata sumata nu depaseste
echivalentul zonei pulmonare superioare drepte (zona de plaman care se
intinde intre marginea superioara a hilului si varful pulmonar)
o „ C”: una sau mai multe opacitati a caror suprafata sumata depaseste ca
intindere echivalentul zonei pulmonare superioare drepte.

In afara leziunilor caracteristice silicozei au fost codificate si alte leziuni ce pot

coexista cu leziunile silicotice astfel:
• cp = imaginea radiologica sugestiva pentru cordul pulmonar cronic
• tb = prezenta leziunilor tuberculoase sau sechelelor
• hi = hiluri mari
• px = imagine de pneumotorax
• em = leziuni de emfizem
• es = calcificare circumferentiala in "coaja de ou" a ganglionilor hilari, imagine
care apare la 5-10% dintre pacientii cu silicoza.
Pe baza modificarilor radiologice se realizeaza o stadializare a silicozei:
• stadiul I = 1p, q, r
• stadiul I/II = 2p, q, r
• stadiul II = 3p, q, r
• stadiul III = fibroza masiva progresiva - prezenta leziunilor mari A, B, C
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

Tabloul functional respirator

• in formele initiale ale bolii poate fi normal
• modificarea caracteristica la pacientii cu silicoza este de tip restrictive
• in formele avansate de boala disfunctia ventilatorie poate sa fie de tip mixt
• alte anomalii decelabile chiar in stadii precoce inainte de instalarea disfunctiei
restrictive sunt:
o scaderea transferului alveolo- capilar al CO
o reducerea presiunii partiale a oxigenului initial la efort, apoi si in repaus in
stadiile avansate ale bolii
o modificari de elasticitate si de complianta pulmonara.

Lavaj bronho-alveolar
• ca procedura de diagnostic etiologic si ca element de apreciere a evolutiei
silicozei la pacienti cu modificari radiologice de tip interstitial
• se determina: numar crescut de macrofage, IL1, fibronectina, Ig
• la microscopul cu lumina polarizata se pot detecta particule de cuart.

Biopsie pulmonara: prezenta nodulilor silicotici localizati in vecinatatea

bronhiolelor respiratorii.

Alte investigatii: bronhoscopia, mediastinoscopia, bronhografia- necesare

pentru diagnosticul complicatiilor sau al unor asociatii morbide

FORME CLINICE
• forma comuna cronica - „silicoza clasica”: expuneri prelungite (10- 20 ani) la
concentratii mari de pulberi silicogene
• forma acuta: expuneri scurte (2- 4 ani) la pulberi cu continut foarte crescut de
SiO2 lc si evolueaza rapid spre insuficienta respiratorie.
• forma accelerata:
o 5-10 ani de expunere la concentratii crescute de SiO2 lc
o histopatologic poate imbraca aspect de FMP.

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
• tuberculoza pulmonara miliara
• hemosideroza din stenoza mitrala sau post traumatica
• manifestari pulmonare din unele colagenoze: sclerodermie, LES, periarterita
nodoasa
• boli infectioase pulmonare: micoze, viroze, ricketsioze
• alte pneumoconioze: pneumoconioza minerului la carbune, sideroza, talcoza
• sarcoidoza
• fibroza pulmonara idiopatica interstitiala
• carcinomatoza pulmonara
• bronhopneumonie
• histiocitoza cu cellule Largenhans.

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

BOLI ASOCIATE:
• tuberculoza pulmonara - asocierea silicoza-tuberculoza (silicotuberculoza)
presupune existenta unui proces tuberculos activ.
• bronhopneumopatie cronica obstructiva
• boli autoimmune
• afectare renala- albuminurie crescuta
• neoplasm pulmonar

COMPLICATII
• infectioase - infectii respiratorii nespecifice si TBC
• bronsita cronica;
• emfizemul pulmonar
• pneumotorax spontan
• insuficienta pulmonara
• cord pulmonar cronic secundar HTP

PRINCIPII DE PREVENIRE SI DE TRATAMENT

Prevenire
Masurile medicale de prevenire a aparitiei silicozei sunt deosebit de importante
in contextul in care silicoza este o boala ireversibila care progreseaza chiar dupa
incetarea expunerii. Supravegherea expusului profesional la SiO2 lc se realizeaza de
catre medicul de medicina muncii prin: examene medicale la angajare, periodice, la
reluarea muncii, spontane, in cadrul carora se efectueaza: monitorizarea clinica,
spirometria si radiografia pulmonara standard. Interpretarea radiografiilor pulmonare
standard se face obligatoriu de comisiile de pneumoconioze organizate la nivelul
clinicilor de medicina muncii.
Masuri tehnico-organizatorice.

Tratament
• tratament etiologic - intreruperea expunerii profesionale la pulberi silicogene.
• tratament patogenic de modulare a fibrozei - cercetari.
• tratament simptomatic - tratarea intercurentelor respiratorii si a complicatiilor.

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

Azbestoza

Azbestul: denumire generica pentru silicati naturali cristalini cu structura fibroasa.

AFECTIUNI ASSOCIATE EXPUNERII LA AZBEST

Patologie benigna
• Azbestoza
• Pleurezia benigna azbestozica
• Placile pleurale
• Pahipleurita
• Atelectaziile rotunde

Patologie maligna
• Carcinom bronho-pulmonar
• Mezoteliom malign
• Alte tumori maligne: cancer laringian

ISTORIC
• utilizat dinainte de 4500 i.e.n.
• amploare sf. sec. al XIX- lea- Canada, Rusia, Africa de Sud, China
• 1906- 50 de cazuri de fibroza pulmonara - Auribeault, corpi azbestozici-
Marchand
• din 1950- problema de sanatate publica

MINERALOGIE
• Crisotil
o clasa serpentinei, origine vulcanica, structura cilindrica
o cel mai utilizat tip de azbest
o rezistent la caldura si tractiune, chimic la alcaline
o utilizat pentru produse textile
o 95% din productia de azbest, utilizat pentru azbociment
• Amfiboli
o origine sedimentara, fibre mai rigide, dispuse in lanturi
o rezista la acizi si caldura
• Crocidolit (azbestul albastru)- tesaturi, izolator, asociat cu mezoteliomul
• Amozit - aspru, izolator
• Antofilit, tremolit, actinolit

Din 2007 in Romania este interzisa utilizarea azbestului. A fost inlocuit cu alte
materiale izolatoare si rezistente la frecare.

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

PATOGENIE
• fibroza: reactie inflamatorie → proces inflamator → cicatrici
• cancer - proces in mai multe etape: ADN-ul celulelor tinta sufera mutatii genetice
• toxicitatea, fibrogeneza, carcinogeneza - influentate de doza, tip de fibra,
dimensiuni, durabilitate, compozitie chimica
• diametrul fibrelor < 3µ - penetreaza membrana celulara
• lungimea fibrelor
o < 3µ - fagocitate si translocate in spatiul pleural
o > 5µ - incomplet fagocitate, raman in tesuturi si pot initia sau sustine
cascada de reactii celulare si moleculare

I)AZBESTOZA PULMONARA

Definitie: pneumoconioza colagena produsa de inhalarea pulberilor de azbest,

caracterizata printr- o fibroza pulmonara interstitiala difuza, progresiva, cu evolutie catre
cord pulmonar cronic si insuficienta respiratorie si asociata frecvent cu carcinomul
bronho- pulmonar

Locuri de munca si profesiuni expuse

• extractii si prelucrari prin zdrobire, separare, sortare si transport
• fabricarea azbocimentului
• fabricarea unor materiale de constructii
• pardoseli izolante cu clorura de vinil
• carton de azbest cu rasini, oxizi de pb si zn
• anvelope auto in amestec cu cauciuc
• tesaturi din azbest cu fibre lungi
• folosirea produselor in constructii
• garnituri de azbest
• izolari anticorozive
• filtre in industria chimica, alimentara, tigarete
• demolarea constructiilor din azbociment
• nave, reparatii auto
• refolosirea ambalajelor in care a fost transportat azbest
• utilizarea talcului- azbest pana la 50%
• productie de spray- uri pentru efecte decorative, termice si ignifuge

Patogenie
Prima agresiune apare imediat dupa expunere la bifurcatiile ductelor alveolare-
celulele epiteliale tip I in perete (leziune initiala). In urmatoarele 48 h creste numarul
macrofagelor si fibroblastilor.
Expunerea cronica determina fibroza peribronsica, apoi difuza. Macrofagele
invadeaza locul injuriei si elibereaza substante: citochine, fibronectina, procolagen 3,
factori de crestere, radicali liberi de oxigen, factori de activare ai plasminogenului.

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

Susceptibilitatea la azbestoza
• caracteristici ale cailor aeriene mari care influenteaza clearance- ul fibrelor
• tesut pulmonar mai ingrosat la expusi
• expusii cu afectarea preexistenta a cailor aeriene
• modificari in lavaj

Fiziopatologie: Fibroza pulmonara asociata cu retentie de corpi azbestozici sau

cantitati importante de fibre de azbest

Manifestari clinice
• simptome: dispnee expiratorie agravata cu progresia bolii, tuse neproductiva-
productiva, dureri toracice
• semne: crepitatii fine in campurile latero- inferioare la sfarsitul inspirului, apoi
posterior, degete hipocratice, cianoza, reducerea expansiunii toracice

Investigatii paraclinice si de laborator

• radiografie pulmonara standard: infiltrate reticulo-nodulare difuze, campuri
pulmonare inferioare ca fine ingrosari, opacitati fine, neregulate, tip s, t, u,
ingrosari pleurale tip “sticla mata”, aspect de “fagure de miere”, infiltrate
grosolane (interpretata de comisiile de pneumoconioze din clinicile de medicina
muncii)
• radiografie in incidenta oblica anterioara dreapta
• tomografie computerizata si CT cu rezolutie inalta
• spirometrie- sindrom restictiv
• lavaj bronhoalveolar- modificari inflamatorii si fibrogene
• examen sputa, frotiu faringian, secretie lacrimala- corpi azbestozici
• oximetrie
• bronhoscopie
• scintigrafie cu Ga 67- inflamatie

Diagnostic pozitiv
• anamneza profesionala, date obiective de expunere la fibre de azbest
• tablou clinic
• investigatii clinice, paraclinice si de laborator

Diagnostic diferential
• fibroza postinfectioasa localizata bazal
• tuberculoza
• granuloame pulmonare
• alveolita alergica extrinseca
• sarcoidoza, berilioza
• alveolita idiopatica Hamann- Rich
• alte pneumoconioze
• bronsita cronica cu bronsiectazii

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

Evolutie si complicatii
• 20- 40% din cazuri progreseaza ca boala
• incidenta crescuta a cancerului pulmonar
• complicatii: bronsita cronica, emfizem pulmonar, CPC, insuficienta respiratorie,
carcinom bronsic

Tratament
• diagnostic corect, urmarirea pacientului in timp
• tratamentul corect al complicatiilor

Prevenire
• masuri tehnico-organizatorice
• masuri medicale: cunoasterea riscului, examen medical la angajare, control
medical periodic
• examene medicale la angajare, periodic, reluarea activitatii, spontane cu examen
clinic, spirometrie, RPS.

II) AZBESTOZA PLEURALA

A) Pleurezia benigna

Definitie: expunerea la azbest, confirmarea radiologica sau prin toracenteza,

absenta altor cauze, absenta tumorii in urmatorii 3 ani.
• reactie inflamatorie exsudativa nespecifica
• sub 500 ml lichid
• asimptomatica 60% cazuri, recurenta 28%
Examen clinic: semne de lichid pleural (matitate, frecaturi).
Evolutie: spontan favorabila sau indica afectiuni maligne pleuro-pulmonare.
Dg - de excludere: radiologic (opacifierea unghiurilor costofrenice), toracenteza,
biopsie pleural.

B) Placile pleurale
• ingrosari focale neregulate ale pleurei parietale in portiunea submezoteliala.
• cele mai frecvente manifestari ale expunerii la azbest (in special amfiboli).
Timp de latenta mediu: 30 de ani.
Patogenie : efect direct si indirect (fumat).
Morfopatologic: leziuni fibroase hialine.
Microscopic: straturi de colagen avascular acoperite de un strat subtire de
celule mezoteliale.
Clinic:
• asimptomatice in absenta azbestozei, ambele hemitorace, au progresie limitata
• la marginea lor se poate dezvolta mezoteliomul.
Radiologic: initial subtiri, ascutite, discrete opacitati rotunde asezate pe pleura
parietala, suprafata neteda sau neregulata, albe sau gri, OAD (radiografie in incidenta
oblica aterioara dreapta) creste incidenta pana la 50%.
CT: arata modificarile precoce, placile mai putin definite.
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Pneumoconioze

C) Pahipleurita
• afecteaza pleura viscerala
Patogenic
• dispozitia fibrelor in parenchimul subpleural, in relatie directa cu fibroza.
• rezulta din: confluarea placilor pleurale, extensia fibrozei subpleurale, sechela a
pleureziei benigne.
Clinic:
• dispnee in expir, tuse seaca iritativa.
• nu este specifica expunerii la azbest (TBC, chirurgie toracica, traumatisme,
medicamente)
Rx: opacitate pleurala continua, suprafata neteda, > 25%, cu rotunjirea unghiului
diaphragmatic.
CT: ingrosari pleurale > 8/5/3 cm.

D) Atelectazii rotunde
• urmare a cicatricilor pleurale si ale tesutului pulmonar adiacent cu retractia
tesutului cicatricial si colapsul partial al tesutului pulmonar adiacent;
• asimptomatice
Rx
• opacitate pleurala suspectata ca tumora;
• leziuni rotunde cu diametru intre 2- 7 cm;
• localizare bazala;
• linii curbe extinse spre hil;
• localizare intrapulmonara;
• ingrosari pleurale adiacente;
• separate de diafragm prin tesut pulmonar;
• rata mica de progresie;
• identificarea se face pe incidenta oblica
Diagnostic: biopsie sau CT, bronhoscopie.

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii

Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala

Alveolita alergica extrinseca

Alveolita alergica extrinseca

• pneumonia cu precipitine
• pneumonia prin hipersensibilizare

ISTORIC
• 1713: Ramazzini
• 1920: Champbell “pneumoconioza determinata de pulberi organice”
• 1962: Pepys si 1965: Molina - originea imunologica a acestor afectiuni

DEFINITIE: inflamatie imunologic indusa a parenchimului - intereseaza:

• peretii alveolari
• caile aeriene distale
• interstitiul, produsa de inhalarea repetata si sensibilizarea la o larga
varietate de pulberi organice cu dimensiuni mici (1-2mm in diametru).

ETIOLOGIE
• agenti microbieni (bacterii, fungi, amoebe);
• proteine animale;
• substante chimice;
• medicamente.

ETAPE DE DIAGNOSTIC POZITIV: nu exista elemente patognomonice

pentru diagnostic.
1) Anamneza - legatura cronologica intre simptomatologie si expunere.
Necesar sa cuprinda date despre:
• ocupatie, ruta profesionala,
• conditii de locuit,
• conditia de fumator / nefumator.

2) Clinica bolii - se disting 3 forme de boala:

a) Formele acute:
• debut la 6-8 ore dupa contactul cu antigenul,
• tablou pseudogripal,
• crepitatii bazal bilateral.
Rx:
• opacitati reticulare bazale bilateral.
• rar: aspect de edem pulmonar acut de tip lezional.

b) formele subacute - tabloul clinic:

• tuse seaca persistenta,
• subfebrilitate,
• dispnee care se accentueaza,
• astenie,
• stare generala alterata
• crepitatii bazale bilateral.
Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii 1
Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala

Alveolita alergica extrinseca

c) formele cronice:
• expunere continua: luni- ani,
• clinic:
o tabloul de insuficienta respiratorie,
o manifestari de emfizem,
o manifestari de tip obstructiv,
o manifestari de cord pulmonar cronic.

3) Radiologic
a) Radiografia pulmonara standard in:
• formele acute si subacute: infiltrat difuz reticulonodular in ariile
inferioare si mijlocii care dispar in 15 - 21 zile de la expunere.
• formele cronice:
o fibroza extinsa cu retractie de hiluri
o semne de hipertensiune pulmonara
o hipertrofie de ventricul drept

b) CT cu inalta rezolutie:
• noduli slab delimitati (ø = 1 - 5 mm) centrolobular in ariile mijlocii si
inferioare;
• fibroza cu fagure de albina;
• leziuni de emfizem.

4) Explorare functionala respiratorie

a)Alterarea difuziei gazelor prin membrana alveolo-capilara: scaderea TLCO

b) Modificari ale volumelor pulmonare:

• CV si CPT
• VR si CRF
c) Modificari de mecanica pulmonara:
• reducerea distensibilitatii pulmonare;
• instalarea sindromului de rigiditate pulmonara cu modificare de complianta
statica si dinamica.
d) Debitele maxime instantanee MEF50 si MEF25 scad si anunta sindromul
obstructiv distal.

e) Scaderea presiunii partiale a O2 in sangele arterial.

5) Lavajul bronhoalveolar (metoda sensibila de diagnostic) → Citologia: la 24-

48 ore de la expunere:
• aflux de granulocite neutrofile:
• formele cronice:
o nr. de limfocite > 60%
o CD4/CD8<1;

Prof. Dr. Eugenia Naghi Disciplina Medicina muncii 2

Conf. Dr. Agripina Rascu Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” Bucuresti
S.l. Dr. Claudia Handra
Cursuri anul IV Medicina Generala
Cancerul profesional

Cancerul profesional

DEFINITIE: proces neoplazic datorat unor factori specifici anumitor profesiuni

denumiti agenti cancerigeni profesionali, prezenti in conditii obisnuite la anumite locuri
de munca.

International Agency for Research on Cancer

Din 1971 agentia selecteaza substantele care sunt evaluate dupa doua criterii:
• persoanele expuse
• suspiciunea ca substanta este cancerigena

DEFINITIE IARC: inducerea de catre unele substante chimice sau agenti fizici
sau biologici a unor cancere care sunt observate in mod obisnuit in populatii si/sau
inducerea de catre acestia a unui numar mai mare de neoplazii decat sunt intalnite in
populatie, desi mecanismele de producere pot fi fundamental diferite.

AGENTI CANCERIGENI PROFESIONALI

• agenti fizici si chimici variati la care lucratorul este expus in conditii obisnuite
de lucru, capabili sa provoace aparitia unei neoplazii sau sa creasca numarul
acestora.
• agenti biologici.

Clasificare dupa starea de agregare

• pulberi
• vapori
• gaze
• aerosoli
• lichide

Clasificarea lui Weisberg

• cu actiune directa (nitrozamine, gaz mustar)
• procarcinogeni (amine aromatice, hidrocarburi aromatice)
• cocarcinogeni (gudroane, uleiuri minerale)

Criteriul agresivitatii si certitudinii efectului

• riscuri recunoscute: agenti identificati, amestecuri si grupe de carcinogeni,
operatii industriale carcinogene
• riscuri potentiale: carcinogeni suspecti si carcinogeni experimentali

1
Cursuri anul IV Medicina Generala
Cancerul profesional

Identificarea agentilor cancerigeni profesionali

• observatia clinica
• metoda epidemiologica
• metoda experimentala
• teste de mutagenitate
• confirmarea actiunii carcinogenetice
• reproductibilitatea rezultatelor
• confirmarea relatiei temporale expunere- efect prin studii longitudinale
• concordanta date epidemiologice si experimentale
• confirmarea experimentala prin eliminarea agentului profesional

PATOGENIE
• patrundere: cale respiratorie, digestiva, cutanata
• actiune: locala sau absorbtie in organism
• localizare “specifica”- UV la piele, radon la plaman,clorura de vinil- ficat
• locul de actiune
o la locul de contact primar
o la locul de depozitare selectiva
o afinitate functionala pentru anumite organe “tinta”
o la nivelul organelor excretoare
• mecanism de actiune
o carcinogeni profesionali completi (uretan)
o carcinogeni profesionali incompleti (tetraclorura de carbon, cloroform)
• mecanism de carcinogeneza
o stadiul de initiere: modificare ADN → mutatie somatica → multiplicare
celulara → transmitere
o stadiul de promotie: multiplicarea selectiva a populatiei de celule modificate
genetic
o stadiul de progresie

DIAGNOSTIC
• expunere profesionala
• tablou clinic
• evaluarea expunerii la substante mutagene si cancerigene stabilita de IARC

Criterii de profesionalitate
• localizare si forma histologica asemanatoare pentru acelasi agent
• existenta de tumori multiple
• contactul semnificativ ca durata si intensitate
• pre/coexistenta manifestari necanceroase
• patologie de grup
• evidentierea ag in sange, tesuturi, excretii
• perioada lunga de latenta
• reproductibilitate experimentala la animale in conditii asemanatoare expunerii la
om

2
Cursuri anul IV Medicina Generala
Cancerul profesional

PREVENIRE
• masuri tehnico-organizatorice
• masuri medicale
• legislatie

Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si normele de

aplicare
Hotararea 355/2007 cu completarile ulterioare- Supravegherea sanatatii
lucratorilor
Hotararea nr. 1093 din 16/08/2006 privind stabilirea cerinţelor minime de
securitate şi sanatate pentru protecţia lucratorilor impotriva riscurilor legate de
expunerea la agenţi cancerigeni sau mutageni la locul de muncă
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 757 din 06/09/2006
Anexa I
1. Fabricarea auraminei
2. Lucrări care implică expunerea la hidrocarburi policiclice aromate prezente în
funingine, gudron de cărbune sau smoală de huilă
3. Lucrări care implică expunerea la pulberi, fumuri sau aerosoli rezultaţi la prăjirea
şi electrorafinarea matelor de nichel
4. Procedeul de fabricare cu acid concentrat a alcoolului izopropilic
5. Lucrări care implică expunerea la pulberi de lemn de esenţă tare.

Alte tipuri de acţiune cancerigenă - agenţi fizici:

a) radiaţia solară în exces;
b) radiaţii ionizante.

Anexa III
A. VALORI LIMITĂ ADMISIBILE DE EXPUNERE PROFESIONALĂ
B. ALTE VALORI LIMITA ADMISIBILE DE EXPUNERE PROFESIONALA PENTRU
PULBERI

RECOMANDĂRI PRACTICE cu privire la supravegherea medicală a lucrătorilor

1. Medicul de medicina muncii şi/sau medicul cu competenţă în medicina de
întreprindere, responsabil cu supravegherea medicală a lucrătorilor expuşi la agenţi
cancerigeni sau mutageni, trebuie să cunoască bine condiţiile sau împrejurările
expunerii fiecărui lucrător.
2. Supravegherea medicală a lucrătorilor trebuie asigurată în conformitate cu
principiile şi practicile medicinei muncii; aceasta trebuie să cuprindă cel puţin
următoarele măsuri:
a) înregistrarea antecedentelor medicale şi profesionale ale fiecărui lucrător;
b) anamneza;
c) dacă este cazul, supravegherea biologică, precum şi depistarea efectelor precoce
şi reversibile.
Se pot decide şi alte examene pentru fiecare lucrător care face obiectul unei
supravegheri medicale, avându-se în vedere cele mai recente progrese în medicina
muncii.

3
Cursuri anul IV Medicina Generala
Cancerul profesional

Tabel cu bolile profesionale cu declarare obligatorie- HG 955/2010

BOALA NOXĂ PROFESIONALĂ
Neoplasm hepatic şi al ductelor biliare Arsen şi compuşi
intrahepatice Clorura de vinil
Angiosarcom hepatic Virusuri hepatitice B şi C
Crom hexavalent şi compuşi
Fabricarea alcoolului izopropilic prin procedeul
acidului concentrat
Neoplasm al cavităţii nazale şi/sau sinusurilor
Formaldehida
Nichel şi compuşi
Pulberi de lemn
Neoplasm laringian Azbest
Neoplasm bronhopulmonar Arsen şi compuşi
Azbest
Beriliu
Bisclormetileter şi derivaţi
Cadmiu şi compuşi
Carbura de tungsten
Clormetil-metileter
Clorura de vinil
Cobalt
Crom hexavalent şi compuşi
Dioxid de siliciu liber cristalin
Formaldehida
Gaze muştar
Hidrocarburi aromatice (din funingine, negru de
fum şi altele)
Nichel şi compuşi
Oxizi de fier
Radiatii ionizante
Radon si produşi de dezintegrare ai radonului
(inclusiv la mineritul subteran al hematitei)
Talc cu conţinut de azbest
Uleiuri minerale
Neoplasm osos şi al cartilajului articular al
Radiaţii ionizante
membrelor şi cu alte localizări

4
Cursuri anul IV Medicina Generala
Cancerul profesional

Neoplasme ale pielii:

-Epiteliom spinocelular
-Epiteliom bazocelular Arsen si compuşi
-Melanom malign
-Boala Bowen (carcinom in situ)

Hidrocarburi aromatice (din bitum, creozot,

gudroane, negru de fum, produşi de gazeificare
a cărbunelui, smoală şi altele)
Radiaţii ionizante
Uleiuri minerale
Mezoteliom pleural
Azbest
Mezoteliom peritoneal
Neoplasm al vezicii urinare Amino- şi nitroderivaţi aromatici
Auramina
Benzen
Benzidină şi derivaţi
Hidrocarburi aromatice (din funingine,
gudroane, negru de fum ş.a)
2- Naftilamina
Uleiuri minerale
Neoplasm al tractului digestiv Gaze muştar
Hidrocarburi aromatice (din funingine,
gudroane, negru de fum şi altele)
Uleiuri minerale
Glioblastom Derivaţi de nitrozuree şi nitrozoguanidine
Neoplasm mamar
Hormoni sexuali (dietilstilbestrol şi altele)
Neoplasm al tractului genital feminin
Hidrocarburi aromatice (din funingine,
Neoplasm al tractului genital masculin
gudroane, negru de fum şi altele)
Leucemii Benzen si derivati
Etilen-oxid (oxid de etilenă)
Radiaţii ionizante
Alte afecţiuni maligne cauzate de expunerea
profesională obiectivată şi evaluată la unul sau Agenţi cancerigeni cerţi din lista IARC
mai mulţi agenţi din lista IARC

5
Cursuri anul IV Medicina Generala
Cancerul profesional

Cancerul pulmonar profesional

AZBEST
In 1935 Lynch si Smith - cancer bronhopulmonar
• numeroase studii confirma potentialul cancerigen
• relatie sinergica cu fumatul:
o fumatul modifica clearance-ul pulmonar, astfel ca la fumatori creste
posibilitatea de penetrare a fibrelor de azbest
o hidrocarburile policiclice aromatice din fumul de tigara se pot adsorbi pe
fibra de azbest.
• fiecare tip de azbest poate produce cancer pulmonar
• multicentric, localizare in lobii inferiori, intereseaza rapid pleura
• frecventa: 35% epidermoid, 25% cu celule mici, 30% adenocarcinom, 10% cu
celule mari
• apare cel mai frecvent pe fibroza azbestozica, dar nu este obligatorie
• anatomo- patologic apar fibre de azbest si corpi azbestozici atat in tesutul
tumoral cat si in restul tesutului pulmonar

Aspecte clinice
• nu prezinta manifestari clinice diferite fata de alte cauze de cancer pulmonar
• tuse, durere toracica, hemoptizie, pneumonii recurente, wheezing localizat
• pacient asimptomatic
• radiologic: imagini suprapuse care pot face legatura cu azbestul
• cea mai buna metoda de descoperire a tumorii la muncitorii expusi la azbest este
controlul medical periodic anual, citologia sputei, RPS cei > 20 de ani expunere

Diagnostic
• Examen histopatologic
• Citologie
• Biopsie

Evolutie: aceeasi ca si pentru cancerul neasociat cu azbestul, in absenta

ingrosarilor pleurale sau azbestozei; in prezenta lor este mai putin rezecabil, are un
prognostic prost

ARSENIC
• primul caz de cancer pulmonar – Saupe 1930
• cancer pulmonar la lucratori din industria cuprului, cositorului

BERILIU- determina cancer pulmonar

PRELUCRAREA NICHELULUI
• inclusiv formarea aliajelor, exploatarea minereurilor de sulfit de nichel → cancer
pulmonar si nazal
• incidenta crescuta de cancer pulmonar la topitorii de cadmiu si lucratorii din
industria bateriilor Ni-Cd

6
Cursuri anul IV Medicina Generala
Cancerul profesional

SIO2 LIBER CRISTALIN: cancer pulmonar- expusi profesional

HIDROCARBURI AROMATICE POLICICLICE rezultate in special din arderea

incompleta a materialelor organice: productia aluminiului, carbidului, gazeificarea
carbunelui, productia cocsului, emisii diesel, uleiuri minerale, bitum

GAZE MUSTAR
• gaze de lupta utilizate in Primul Razboi Mondial
• bis- cloro- etil- sulfat → cancer pulmonar si nazal

ACRILONITRIL: industria textila, polimerizarea acrilonitrilului, industria

cauciucului

FORMALDEHIDA
• industria chimica - productie si utilizare
• cancer nazal, pulmonar, cerebral si leucemie

UTILIZAREA ISOPROPANOLULUI → cancer de sinusuri

PULBERI DE LEMN → cancer nazal, in special adenocarcinom

RADIATII ALFA EMISE DE RADON

• mine de uraniu, de hematita sau unele metale
• cancer pulmonar

Mezoteliomul malign
• 2500- 3000 cazuri diagnosticate anual in SUA, incidenta 0,1- 0,2 la 100 000
• in lume 0,9 cazuri la 100 000/an
• 1960- Wagner si colaboratorii - mezoteliom la locuitorii de langa o mina de
crocidolit

Doza expunerii:
• importanta (apar cazuri si in absenta azbestozei)
• nu are legatura cu expunerea la fumul de tigara.

Localizare: pleura, pericard, peritoneu.

Perioada de latenta: 20- 50 ani la om

Anatomie-patologica:
• stadii precoce: mici noduli gri, multipli in pleura viscerala sau parietala cu
tendinta la coalescenta si formare de mase tumorale
• invadeaza straturile adiacente

7
Cursuri anul IV Medicina Generala
Cancerul profesional

Histopatologic:
• epitelial 70% (tubular, papilar, microchistic, solid)
• sarcomatoid 15% (celule in forma de fus)
• mixt 15%

Aspecte clinice:
• dominant durere toracica surda, continua, agravata de inspir, persistenta
• tuse, dispnee, scadere in greutate, febra, stare de rau general.
• pleurezie serohemoragica

Investigatii paraclinice:
• radiografie pulmonara
• tomografie computerizata
• tomografie cu emisie de pozitroni
• probe functionale respiratorii
• toracotomie
• toracoscopie
• centeza (pleura, pericard, peritoneu)

Radiologic:
• anomalii pleurale: ingrosari difuze cu noduli neregulati, mase sau placi ca niste
opacitati, pleurezie
• modificari de parenchim, atelectazii, invazie mediastinala, hilara, de perete
toracic

Nu exista metode de depistare precoce.

Supravietuire
• redusa- sub 2 ani
• deces prin insuficienta cardio- respiratorie

Tratament: chirurgical, chimioterapie, radioterapie

Prevenire

Standarde de nivel de expunere

Supravegherea starii de sanatate prin examene medicale: atentie la efectele

de expunere la nivele relativ mici la locurile de munca si in afara lor

Legislatia in vigoare