UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE

„NICOLAE TESTEMIŢANU„

RICKETTSIILE
A EFECTUAT: NEDELKU DANILA
GRUPA: M2108
CUPRINS:

• Generalități
• Structura. Particularități
• Fiziologia
• Metode de studiere
• Taxonomie. Specii patogene
• Patogenitatea
• Metode de diagnosticare & Tratament
 RICKETTSIILE. GENERALITĂȚI

• Parazite - obligatoriu intracelulare

• Obligatoriu aerobe
• Chemoorganoheterotrofe
• Nu se transmit de la om la om.
• În trecut erau poziționate între viruși și bacterii adevărate.
 STRUCTURA RICKETTSIILOR.
PARTICULARITĂȚI:

• Gram-negative: puțin PG
• Prezența acizilor grași nesaturați în membrana
celulară
• Celulele au capacitatea de adeziune, ceea ce ajută la
fixarea și colonizarea organismului străin.
STRUCTURA RICKETTSIILOR.
PARTICULARITĂȚI:
• Polimorfe:
- coci - 0.1 micrometri diametru
- bacile, cu lungimea de la 1 la 4 microni
- filamente, cu lungimea de la 10 până la 40 microni.
• Forma se modifică în dependență de condițiile de mediu.
• Nu formează spori
• Nu au capsulă
• Nu sunt mobile
FIZIOLOGIA

• Majoritatea rickettsiilor sunt specializate metabolic și pot oxida doar glutamatul sau
glutamina; nu pot metaboliza glucoza sau acizii organici
• Sunt incapabile de a sintetiza unii metaboliți și trebuie să îi obțină de la celula gazdă
• Nu supraviețuiesc mult timp în afara celulei gazdă
• Se înmulțesc prin diviziune simplă, iar formele filamentoase – prin fragmentare.
EXAMEN MICROSCOPIC

• Colorație Romanovsky – Giemsa: apar albăstrii-violete

• Colorație Zdrodovsky (analog Ziel-Neelson) /Machiavello/Giemenez: apar roșii aprins
• În mod obișnuit apar în citoplasma celulei gazdă, dar se pot găsi și în nucleu
EXAMEN BACTERIOLOGIC

• Ca medii de cultură pot fi folosite: sacul vitelin al embrionului de găină, în unele animale
experimentale (șoarece, șobolan, porc de guinea) sau culturi celulare.
• Temperatura optimă pentru creștere: 32-35 gr Celsius.
• Ușor inactivate de agenți chimici și fizici, rapid distruse la de la 50 gr Celsius.
• Sunt sensibile la antisepticele si radiatia solara.
 Taxonomia

• Domeniul Bacteria, tip Proteobacterii, Clasa Alfa-Proteobacterii, ordin Rickettsiales, familia

Rickettsiaceae.
• Familia Rickettsiaceae are trei genuri: Rickettsia, Rochalimaea și Coxiella.
 PE BAZA CARACTERELOR BIOLOGICE ȘI CLINICO-
EPIDEMIOLOGICE ALE INFECȚIILOR DETERMINATE, ÎN
GRUPUL RICKETTSIA SUNT IDENTIFICATE TREI
GRUPURI DE SPECII:

• Gr. febrelor pătate: R. rickettsii

• Gr. tifosului: R. prowazekii & R. typhi
• Gr. tifosului cu lăstăriș: R. Tsutsugamughi
Afecțiunile cauzate de rickettsii se numesc rickettsioze.
 RICKETTSIA RICKETTSII

• Febra pătată a Munților Stâncoși – cea mai severă și

răspândită afecțiune.
• Agent de transmitere = căpușa.
• Perioada de incubare – 6-7 zile
• Febră continuă 2-3 săptămâni
• Majoritatea celor infectați dezvoltă eczema la nivelul
trunchiului și membrelor.
• Aproximativ 5% decedează.
RICKETTSIA PROWAZEKII

• Tifos Epidemic
• Are capsula
• Perioada de incubație: 10-14 zile
• Dacă netratat- moartea în 20% de cazuri
• Se transmite prin intermediul păduchilor.
• Boala apare în locuri aglomerate unde nu se respectă condițiile
sanitare.
• Sunt disponibile vaccinuri pentru populația predispusă la risc înalt.
RICKETTSIA TYPHI

• Tifosul murin
• Transmis de la animale la oameni prin purici
• De obicei nu este fatal
• Cel mai des întâlnit în sudul SUA
 RICKETSSIA TSUTSUGAMUSHI

• Febra Tsutsugamushi– cauzată de R. tsutsugamushi

• Transmis prin căpușe și larvele acestora
• Apare doar în Japonia și Sud-Estul Asiei.
ROCHALIMAEA QUINTANA

• Purtător - păduchi de haine

• Precventă în focarele de pediculoză
• Perioada de incubație aproximativ 14 zile
• Febră (temperatura poate ajunge la 39-40 ° C)
• Erupție cutanată
• Cefalee
• Splina marita
• Mortalitatea este de obicei scăzută
COXIELLA BURNETTI (RICHETTSIA BURNETTI)

• Nu conține toxine
• Rickettsia febrei Q sunt foarte tenace
• Se pastreaza in lapte, materiale fecale, carne
• Fagocitoza imperfecta
• Incubarea aproape 20 zile
• Eczema nu este
• Encefalita sau meningoencefalita
 PATOGENITATEA

• Artropodele excretă bacteriile odată cu fecalele, căpușele le transmit

prin salivă în timpul înțepăturilor.
• Bacteriile invadează organismul gazdă prin leziunile pielii.
• Odată ajunse în corp – rickettsiile se divid preponderent în celulele
endoteliale vasculare.
• Celulele endoteliale mor și eliberează microorganismele în circulația
sangvină.
• Numeroase leziuni inflamatorii sunt formate în jurul endoteliului
distrus.
• Crește permeabilitatea vasculară.
METODE DE DIAGNOSTICARE

• PCR
• Metoda serologică – include reacția de aglutinare, reacția de fixare a complememntului,
reacția de imunofluorescență.
• Terapie: tetraciclinele scad febra într-o zi sau două; se folosește și cloramfenicol
BIBLIOGRAFIE:

• https://probakterii.ru/prokaryotes/species/rikketsii.html
• https://
studopedia.su/15_110189_morfologiya-spirohet-rikketsiy-hlamidiy-mikoplazm-aktinomitsetov-gribov.htm
l

• https://www.slideshare.net/PunitJhandai/rickettsia-79775816
• Broke - Biology of Microorganisms (XVth edition)
• Kayser - Colour Atlas of Medical Microbiology (Thieme – 2005)
• https://meduniver.com/Medical/Microbiology/616.html
• https://www.msdmanuals.com/ru/профессиональный/инфекционные-болезни/риккетсии-и-
риккетсиоподобные-микроорганизмы/ку-лихорадка