Prezentarea la tema:

«Actiuni integrate pentru controlul

volemiei si volumul lichidului
extracelular. Diureticele»
Realizat: Nedelku Danila
Doltu Nichita
Grupa: M2108
 Volemia. Sange
Volemia este un termen tehnic folosit pentru a se Functiile sangelui:
referi la volumul de sânge integral conținut în  Respiratorie
sistemul cardiovascular. Este o expresie compusă
din primele litere ale volumului cuvântului și ale  Nutritiva
cuvântului „emia”Care provine din  Excretorie
grecescul„ haemia ”și se referă la sânge.
 Termoreglatorie
 Homeostaza
 Aparare imuna
 Echilibru acido-bazic
 De coordonare si de reglare
 Mecanisme care cresc volemia
Sistemul renina-angiotensina-aldosteron
Mecanisme care cresc
volemia
Hormonul parotid
Mecanisme care cresc volemia.
Vasopresina.
Mecanisme care cresc volemia.
Vasopresina.
 Mecanisme care scad volemia.
Hormonula natriuretic atrial si reflex de presiunea scazuta.
Diuretice
 Definiție
Cu efect direct asupra stării funcționale a nefronilor, crește natriureza și/sau diureza.
 „Diureza” – o creștere a volumului de urină.
 „Natriureza” – excreție crescută de sodiu de către rinichi.
 Deoarece natriureticele de bază cresc aproape întotdeauna excreția de apă, ele sunt, de asemenea, denumite în mod obișnuit
diuretice.
Structura nefronului și punctul de acțiune a diureticilor

Procese la nivelul nefronului care asigură formarea urinei:

- filtrare - reabsorbtie - secretie
Fiecare diuretic acționează în primul rând asupra unui
segment anatomic al nefronului. Deoarece aceste segmente
au funcții de transport diferite, efectul terapeutic al fiecărui
diuretic este determinat de locul său de acțiune în nefron și
de fiziologia normală a acestui segment.
Mecanizmul de acțiune al acetazolamidei

La nivelul tubului proximal sunt reabsorbite ≈ 85% bicarbonat de sodiu filtrat, 40%
clorură de sodiu, 60% apă și practic toți compușii organici filtrați.
Acetazolamida acționează predominant asupra tubului proximal, blocând exclusiv
reabsorbția bicarbonatului de sodiu.
Rolul fiziologic al anhidrazei carbonice.
Accelerează de 1000 de ori reacțiile de hidratare și deshidratare a acidului carbonic. În
marginea periei a membranei apicale a tubilor proximali funcționează izoenzima II a
anhidrazei carbonice și izoenzima IV în citoplasmă.
Blocarea anhidrazei carbonice cu acetazolamidă perturbă deshidratarea acidului
carbonic în urina primară și formarea acestuia în citoplasma nefrocitelor, prin urmare,
reabsorbția Na + , HCO 3 - și eliberarea de H + în urină sunt reduse . Reacția urinei
este deplasată pe partea alcalină (pH = 8,0).
MECANISMUL DE ACȚIUNE AL DIURETICULUI DE ANSA
Limbul gros ascendent al ansei lui Henle reabsoarbe activ aproximativ 35% din NaCl
filtrat, dar spre deosebire de tubul proximal și de limbul subțire al ansei, este slab
permeabil la apă.
Sistemul de transport NaCl în membrana luminală (cu fața în lumenul tubilor către urina
primară) a genunchiului gros ascendent este reprezentat de cotransportatorul Na + , K + ,
2Cl - -. Deși acest contratransportator este el însuși neutru din punct de vedere electric
(doi cationi sunt transportați cu doi anioni), acțiunea sa duce la acumularea excesivă de
K + în celulă, deoarece Na + , K + - ATPaza transferă și potasiul în celulă (din partea
bazolaterală) . Aceasta duce la retrodifuziunea K + în lumenul tubului, care generează un
potențial electric pozitiv al lumenului. Acest potențial creează o forță motrice pentru
reabsorbția cationilor divalenți - Mg 2+ și Ca 2+de-a lungul căilor paracelulare (între
celule).
Diureticele „de ansă” blochează selectiv cotransportatorul Na + , K + , 2Cl - -, ceea ce
determină o creștere a excreției urinare de NaCl și Mg 2+ cu
Ca2 + .
Mecanismul de acțiune al diureticelor Tiazide și Tiazidelor

Aproximativ 10% din NaCl filtrat este absorbit în tubul contort

distal. Este relativ impermeabil la apă.
Aici, mecanismul principal de transport NaCl este transportul
combinat neutru din punct de vedere electric al Na+ și Cl -.
Tiazidele și diureticele asemănătoare tiazidei perturbă acest
transportor.Ca2+ este reabsorbit activ de celulele epiteliale ale
tubului contort distal prin canalele apicale de Ca2+ și
schimbătorul de ioni Na+, Ca2+ bazolateral. Acest proces este
reglat de hormonul paratiroidian (PTH).
Mecanismul de acțiune al diureticelor Ecutorate de Potasiu

Conductele colectoare reabsorb doar 2-5% NaCl.

Mecanismul reabsorbției NaCl în canalul colector diferă de mecanismele inerente altor
părți ale nefronului. Celulele principale sunt locul principal al transportului Na + , K + și
H 2 O și celulele intercalare
este zona de secreție de protoni.
În celulele principale, reabsorbția Na + are loc prin canalele ionice ale membranei apicale
fără participarea proteinelor purtătoare. Intrarea Na + în celulele principale determină
depolarizarea membranei apicale, urmată de deschiderea canalelor de ieșire a K + în urina
primară. Sistemul de schimb Na + /K + este activat de aldosteronul mineralocritoid.
În celulele intercalate, secreția ionilor de H + se realizează cu ajutorul ATPazei de proton.
Diureticele care economisesc potasiu interferează cu reabsorbția Na + prin acționarea prin
intermediul hormonului aldosteron sau prin blocarea canalelor de sodiu. De asemenea,
scad secreția de ioni H + de către protonul ATPaza celulelor intercalare.
 Diuretice care economisesc potasiu

Diuretice de ansă

Tiazide și diuretice asemănătoare tiazidei Clasificarea diureticilor

Inhibitori ai anhidrazei carbonice

Diuretice osmotice

Clasificarea diureticilor prin localizarea acțiunii în nefron care

inhibă reabsorbția în:

Tubii contorți proximali

Ansa nefronică - diuretice osmotice

Segmentul gros al genunchiului ascendent al ansei nefronului

Tubii contorți distali
Tubii contorți distali și canalele colectoare
Clasificarea diureticilor prin forța acțiunii

Puternice Slabe De putere medie

Clasificarea diureticilor după rata și durata acțiunii

Cu efect diuretic rapid și scurt

Cu viteza medie de apariție a efectului și durata de

acțiune
Cu acţiune diuretică întârziată şi prelungită
 Clasificarea diureticilor prin influența asupra stării acido-bazică
a sîngelui vare provoacă:

acidoză metabolică severă acidoză metabolică moderată

alcaloză metabolică moderată

Clasificarea diureticilor prin efectul excreției ionilor K+

Kaliuretice puternice

Kaliuretice medii

Kaliuretice mici

Diuretice care economisesc potasiu

Clasificarea diureticilor prin efectul excreției ionilor Ca 2+ care:

cresc excreţia de Ca 2+  reduc excreția de Ca 2+ 

 Clasificarea diureticilor prin localizarea acțiunii în nefron
Clasificarea diureticilor
 - Diuretice care inhibă reabsorbția în tubii contorți proximali
DUPĂ NATURA EFECTULUI DIOREGENT
- inhibitori ai anhidrazei carbonice
 Hidruretice (determină în principal diureză apoasă):
 - Diuretice care inhibă reabsorbția în ansa nefronică
- Diuretice osmotice
- diuretice osmotice
 Saluretice (inhibă în primul rând reabsorbția ionilor):
 - Diuretice care inhibă reabsorbția în segmentul gros al
- Inhibitori ai anhidrazei carbonice
genunchiului ascendent al ansei nefronului - diuretice de ansă
- Diuretice de ansă
 - Diuretice care inhibă reabsorbția în tubii contorți distali -
- Tiazide și diuretice asemănătoare tiazidei
tiazide și diuretice de tip tiazidic
- Diuretice care economisesc potasiu
 - Diuretice care inhibă reabsorbția în tubii contorți distali și
canalele colectoare - diuretice care economisesc potasiu
 Clasificarea diureticilor după rata și durata acțiunii
 Diuretice cu efect diuretic rapid și scurt - diuretice osmotice
și diuretice puternice
Clasificarea diureticilor prin forța acțiunii  Diuretice cu viteza medie de apariție a efectului și durata de
 - Diuretice puternice - diuretice de ansă (15-25%)*; acțiune - inhibitori ai anhidrazei carbonice, tiazide, diuretice
 - Diuretice de putere medie - diuretice osmotice (5-8%), care economisesc potasiul (triamteren, amilorid)
tiazide și diuretice de tip tiazidic (5-10%);  Diuretice cu acţiune diuretică întârziată şi prelungită
 - Diuretice slabe - inhibitori ai anhidrazei - diuretice de tip tiazidic, diuretice care economisesc potasiu
carbonice; diuretice care economisesc potasiu (3-5%). (spironolactonă)
Clasificarea diureticilor prin influența asupra stării acido-bazică
a sîngelui
 - Diuretice care provoacă acidoză metabolică severă -
inhibitori ai anhidrazei carbonice

 - Diuretice care provoacă acidoză metabolică moderată -
diuretice economizoare de potasiu

 - Diuretice care provoacă alcaloză metabolică moderată -
diuretice puternice, tiazide, diuretice asemănătoare tiazidei
 Clasificarea diureticilor prin efectul excreției ionilor K+
 Kaliuretice puternice (diureza/kaliureza = 1/1) - inhibitori ai anhidrazei
carbonice, tiazide, diuretice de tip tiazidic
 Kaliuretice medii ((diureza / kaliureza = 1/0,75) - diuretice de ansă
 Kaliuretice mici (diureza/kaliureza = 1/0,25) - diuretice osmotice
 Diuretice care economisesc potasiu

Clasificarea diureticilor prin efectul excreției ionilor Ca 2+

 Diuretice care cresc excreţia de Ca 2+ - diuretice de ansă
 Diuretice care reduc excreția de Ca 2+ - tiazide și diuretice
asemănătoare tiazidei
Bibliografia

1. Tratat de fiziologie a omului. Ed.11 - Arthur C. Guyton, John E. Hall

2. https://ro.warbletoncouncil.org/volemia-8410
3. https://
accessmedicine.mhmedical.com/content.aspx?bookid=1587&sectionid=97166839#111583
2701
4. https://link.springer.com/referenceworkentry/10.1007/978-3-642-00418-6_331
5. https://dopinglinkki.fi/ru/infobank/dopingovye-preparaty/diuretiki
6. https://www.healthline.com/health/diuresis
7. https://
www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-pressure/in-depth/diuretics/art-20048
129