Constandache Constantin

Postliceala anul 1 B

Aparatul urinar

Aparatul urinar are o multitudine de functii, legate nu numai de producerea si eliminarea urinei, ci
si de tensiunea arteriala, echilibrul acido-bazic al mediului intern si unele metabolisme intermediare.

Rinichii
Cei doi rinichi (drept si stang) sunt situati subdiafragmatic, retroperitoneal, in lojile renale la nivelul
vertebrelor lombare. Fiecare rinichi are forma aproximativa a unui bob de fasole, prezentand o fata
anterioara, o fata posterioara in contact cu peretele posterior al cavitatii abdominale, o margine laterala
convexa si o margine mediala concava. Structura interna a rinichiului ne arata existenta a doua zone
distincte:

-corticala renala, situata la periferie, unde se afla glomerulii renali, tubii contorti proximali si distali,
ansele Henle ale glomerulilor situati in zona corticala externa, arteriorele aferente;

-medulara rinichiului, situata in interior, formata din piramidele renale (Malpighi), in numar de 6-
18 si care sunt alcattuite din manunchiuri de tubi colectori.

Structura histlogica a rinichiului evidenteaza ca unitatea morfofunctionala este nefronul. In fiecare

rinich exista cca 1.000.000 de nefroni care au doua componente principale:

 cropusculii renali Malpighi, formati din capsula Bowman si glomerul capilar (crepusculul
renal);
 tubii uniferi, conducte microscopice care constituie traiectul parcurs de urina primara.

Componentele nefronului includ:

-capsula Bowman, aflata la extremitatea nefronului;

-glomerul renal este un ghem de 4-12 anse capilare, asezat in concavitatea capsulei;

-tubul contort proximal continua capsula Bowman si prezinta un strat de celule epiteliale cu
margine “in perie”;

-ansa Henle, formata din doua brate, unul descendent si unul ascendent, se afla in continuarea
tubului contort proximal si este tapetata cu un epiteliu turtit, fara morcovili.

-tubul contort distal este segmentul urmator. Topografic, ele se afla in corticala, in apropierea
glomerului.

-tubii colectori rezulta din unirea mai multori tubi contorti distali. Ei formeaza piramidele renale din
medulara si coboara, conducand urina spre papilele renale pe unde urina trece, ajungand in canale mici.

 Vascularizatia rinichilor este asigurata de cele doua arte renale (dreapta si stanga) ramuri
ale aortei abdominale.
 Inervatia rinichilor este vegetativa, fiind reprezentata in special de catre sistemul simpatic,
dar si de cel parasimpatic (prin fibre cu originea in nervul vag)
Caile urinare
Trebuie precizat ca, in mod normal, drumul parcurs atat de urina primara, cat si de urina definitiva are sens
unic, de-a lungul nefronilor, al tubilor colectori, cat si al cailor urinare, pentru a fi in final evacuata in
exterior. Caile urinare, in ordinea in care sunt parcurse, sunt:

 caile mici, in forma de cupa, in care se deschid tubii colectori;

 calcele mari, cate 2-3 de fiecare rinichi, rezulta din confluarea mai multor calice mici;
 bazinetul (pelvisul renal) este o dilatare a caii urinare in forma de trunchi de con, situata in hilul
renal si a carui cavitate isi deverseaza continutul in calicele mari;
 uretrul este conductul cu traiect vertical pe care urina definitiva il strabate, pentru a ajunge din
bazinet in vezica urinara.
 vezica urinara este un organ de forma rotunda, cavitar, cu functie de rezervor pentru urina intre
mictuni.
 uretra este conductul unic prin care din vezica este evacuata la exterior.

Fiziologia rinichiului. Formarea si compozitia urinei

Formarea urinei
Producerea urinei definitive, in forma in care ea este eliminata in exterior, constituie un proces
complex care parcurge trei etape:

 Ultrafiltrarea glomerulara este prima etapa, in urma careia in capsula Bowman se formeaza
urina primara cu o compozitie total diferita de urna definitiva.
 Reabsortia tubulara (adica reintoarcerea anumitor substante din urina primara in sangele
capilarelor peritubulare) are loc in mod diferentiat si prin mecanisme diferite pe urmatoarele
portiuni ale tubilor:
In tubul contort proximal se desfasoara:
-reabsortia obligatorie a apei;
-glucoza se reabsoarbe in totalitate prin transport activ, dar numai daca glicemia nu depaseste
180 mg/dl.
-unii aminoacizi, acidul uric, vitama C si vitamina B12, fosfatii anorganici, sulfatii, anionul
bicarbonic se reabsorb tot prin transport activ
-sodiul se reabsoarbe prin transport activ intr-un procent urias;
In tubul contort distal se desfasoara:
-reabsortia facultativa a apei (care apoi contiunua in tubii colectori), reglata de ADH, prin
mecanism de feed-back, in functie de volumul total de sange (volemia) si de osmolaritatea
plasmei
-secretia de potasiu (transportul de potasiu din sangelel capilarelor peritubulare in nefron)
efectuat prin mecanism pasiv.
-secretua actuva de hidrogen-ioni (H) care contribuie la mentinerea unei usoare alcalinitati
a plasmei.
-secretia de amoniac;
In tubii colectori se continua reabsorbtia facultativa a apei, reglata tot de ADH.
Rolul rinichiului in mentinrea volemiei
In situatii de pierderi de lichide (hemoragii, stare de dezhidratare, transpiratii abundente) volemia
scade. In asemenea cazuri, rinichiul raspunde prin reducerea eliminarii de urina (oligurie pana la anurie)
astfel incat se realizeaza o economie a rezervei scazute de lichide din circulatie. Mecanismul prin care se
obtine aceasta “economie” consta din interventia hormonului antidiuretic (ADH) care primind impulsuri mai
reduse de la baroreceptorii intravasculari, intervine prin feed-back pozitiv crescand retroresorbtia facultativa
a apei in tubii contorti distali si tubii colectori si micsorand astfel diureza.

Rolul rinichiului in reglarea tensiunii

Aparatul juxtoglomerular (neuromioepitelial) mentionat mai sus secreta o enzima, renina care,
actionand asupra unei globuline palsmatice (angiotensinogenul), determina aparitia angiotensinei 1, factor
deocamdata inactiv. Prin interventia unei enzime, angiotensina 1 se transforma in angiotensina 2 cu efect
vasoconstrictor si de stimulare a producerii de aldosteron.

Rolul rinichiului in mentinerea echilibrului acido-bazic

In functie de aportul excesiv de radicali acizi ori radicali bazici prin alimente sau prin medicamente
sau de modificarea echilibrului acido-bazic prin alte cauze, rinichiul intervine in sensul restabilirii
homeostazei, astfel:

-in cazul tenditei la acidoza, elimina surplusul de ioni de hidrogen prin transport activ la nivelul
tubului contort distal;

-amoniogeneza renala este un mecanism-cheie in mentinerea homestaziei acido-bazice.

Reglarea activitatii renale

 Reglarea nervoasa se efectueaza prin interventa vegetativa a vaselor intrarenale fara a interveni
direct in numeroasele procese care au loc de-a lungul nefronului.
 Reglarea umorala revine:
-hormonul antidiuretic cu rolul de a creste reabsorbtia facultativa a apei in tubii contorti distali si
tubii colectori renali in functie de informatiile culese de baroreceptorii si osmoreceptorii vasculari;
-adosteronului care stiumleaza reabsorbtia ionului Na in tubul contort proximal si crestrea excretiei
ionului K in tubul contort distal;
-parathormonului care, mobilizand calcliul si fosforul din oase;
-hormonilor tiroidieni (T3 si T4) care, intensificand procesele metabolice intracelulare, stimuleaza
diureza.

Fizioliga vezicii urinare

Functia vezicii urinare este de a depozita temporar urina, pana in momentul in care este necesara si
posibila evacuarea ei. Musculatura vezicii urinare poate fi destinsa pana la anumite limite, datorita
plastilitatii ei.

Reflexul de mictiune are sediul medular in centrul parasimpatic sacrat al mctiunii. Factorul
declansator il constituie distensia peretilor vezicali care emit impulsuri prin fibrele aferente ale nervilor
plevici.