Sunteți pe pagina 1din 3

CURS 12

APARATUL EXCRETOR

Componentele aparatului excretor sunt:


-rinichi (organe de excretie)
-caile urinare:
-calice (mari si mici)
-pelvis renal (bazinet)
-ureter
-vezica urinara
-uretra.
Rinichiul reprezinta principalul organ care elimina apa in exces si toxinele din organism. Are
rolul de a mentine constant volumul lichidelor in organism, secreta renina (contribuind la reglarea
tensiunii arteriale), eritropoietina (care controleaza eritropoieza), iar prin schimburile ionice
contribuie la mentinerea echilibrului acido-bazic.
I.ANATOMIA RINICHIULUI
Rinichii sunt organe situate retroperitoneal, de o parte si de alta a coloanei vertebrale
lombare. La periferie, rinichii sunt acoperiti cu o capsula de tesut conjunctiv si un strat de grasime
perirenala, care ii apara de traumele mecanice, dar ii si sustin in pozitia in care se gasesc. In zona
marginii interne a fiecarui rinichi se gaseste hilul renal in care se vad: vasele renale (artera si vena
renala), ureterul si fibre nervoase vegetative.
In sectiune rinichiul prezinta:
- parenchimul renal, cu doua zone: corticala si medulara
- papilele si calicele renale (caile urinare), formatiuni prin care se scurge urina.
I.1.Parenchimul renal este impartit in doua zone:
Zona corticala este formata in principal din nefroni si vasele de sange care le apartin.
Zona medulara cuprinde tubii colectori care dreneaza urina din mai multi nefroni. Mai multi
tubi colectori formeaza o piramida, astfel ca in zona medulara se vor gasi 6-18 piramide renale
Malpighi, orientate cu baza spre corticala si cu virful spre hil. O piramida Malpighi si cu substanta
corticala din jurul ei formeaza un lob renal.
Nefronul reprezinta unitatea functionala a rinichiului si este alcatuit dintr-o capsula si un tub
urinifer lung.
Capsula Bowman este portiunea inchisa si dilatata a nefronului si are forma unei cupe cu
pereti dubli. In adincitura capsulara intra un ram din artera renala, numit arteriola aferenta, ce se
1

imparte in mai multe capilare; aceste capilare se reunesc, formind arteriola eferenta (care iese din
capsula). Capilarele din adincitura capsulei formeaza un ghem de 4-12 bucle care se numeste
glomerulul renal.
Tubul urinifer prezinta mai multe segmente:
- segmentul proximal este alcatuit dintr-o portiune contorta (cu mai multe cotituri) numita
tubul contort proximal,
- segmentul intermediar (ansa Henle), subtire, format din doua brate (ascendent si
descendent), unite intre ele printr-o bucla,
- segmentul distal (tubul contort distal).
Mai multi tubi distali se unesc si se deschid in tubul colector din structura piramidelor
Malpighi.

I.2.Caile urinare
Din tubii uriniferi, urina esta varsata prin papilele renale in calicele mici; de aici urina ajunge in
calicele mari, apoi in bazinet (pelvisul renal), care se continua cu ureterul. Ureterul coboara pina la
vezica urinara in care se deschide.
Vezica urinara
Este un organ cavitar in care se acumuleaza urina intre mictiuni. Urina, descarcata in jeturi prin
cele doua orificii ureterale, nu poate reflua in uretere, din cauza ca acestea au un traiect oblic in
peretele vezical si nici nu se poate scurge prin uretra, deoarece colul vezical este prevazut cu doua
sfinctere: unul neted, involuntar, care inconjoara inceputul uretrei si celalalt striat, controlat
voluntar.
I.3.Vascularizatia renala este foarte bogata, rinichii primind 20-25% din debitul cardiac in
repaus. Artera renala, ramura a aortei abdominale, intra prin hil, se imparte in ramuri ce se
anastomozeaza (se unesc) dupa capilarizare cu capilarele venei renale, ce va iesi din rinichi pentru a
se varsa in vena cava inferioara.
II.FORMAREA URINEI
Urina este produsa in urma desfasurarii a trei procese:
- ultrafiltrarea (are loc la nivelul glomerulului);
- reabsorbtia (la nivelul tubilor);
- secretia (tubulara).
Ultrafiltrarea glomerulara are loc la nivelul glomerulului. Aproximativ 1/5 din cantitatea de
plasma care iriga rinichiul trece prin membrana filtranta glomerulara. Membrana filtranta
glomerulara se formeaza prin unirea peretelui intern al capsulei Bowman cu peretii capilarelor din
glomerul. Membrana aceasta este selectiva. Ultrafiltratul glomerular (ceea ce trece din plasma, prin
membrana glomerulara, in capsula Bowman), formeaza urina primara si are o compozitie similara cu
cea a plasmei, numai ca este lipsita de proteine.
2

Reabsorbtia tubulara este procesul prin care sunt recuperate anumite substante utile
organismului din ultrafiltratul glomerular (din urina primara), adica trecerea acestor substante din
tubii uriniferi inapoi in sange.
Secretia tubulara este procesul invers celui de reabsorbtie, anumite substante fiind
transportate din capilarele peritubulare in lumenul tubului. Are rol de a elimina atat substantele
straine organismului , cat si cele prezente obisnuit in organism, dar aflate in concentratii crescute,
toxice pentru acesta.
In urma reabsorbtiei si a secretiei ultrafiltratului glomerular rezulta urina finala, concentrata, ce va fi
eliminata prin caile urinare spre vezica.
III.MICTIUNEA
Urina formata de rinichi ajunge prin tubii colectori la nivelul papilelor, umple calicele si
bazinetul, apoi, prin contractia acestora, este eliminata in ureter. Prin unde de contractie, urina este
transportata de-a lungul ureterului pina la vezica urinara.
La un volum vezical de 100-150ml este perceputa prima senzatie de plenitudine vezicala, iar la
150-200 ml este resimtita prima dorinta de mictionare. Capacitatea fiziologica vezicala este de 250400ml; peste aceasta valoare apar contractii puternice ale musculaturii peretelui vezical, care
determina senzatia necesitatii imperioase de a urina.
Procesul mictiunii este rezultatul unor reflexe declansate de distensia peretilor vezicali, care
stimuleaza mecanoreceptorii aflati in peretii vezicii; impulsurile ajung la un centru sacrat
parasimpatic care descarca impulsuri prin nervii pelvici, producind contractia peretilor vezicali si
relaxarea sfincterului intern al colului. Concomitent are loc relaxarea sfincterului vezical extern, striat
(inervat de nervii somatici rusinosi din maduva sacrata S2-S4) si urina se evacueaza din vezica.
Procesul este ajutat de contractia musculaturii abdominale si a diafragmului.
Atunci cind mictiunea nu este posibila, intervine un centru lombar simpatic, de unde se
descarca impulsuri care inhiba contractiile muschilor din peretii vezicii si determina contractia
sfincterului neted, intern al colului vezical. Concomitent pornesc impulsuri de la cortex care
determina contractia sfincteruluiextern, striat.
Atunci cind conditiile o permit, are loc mictiunea.