Sunteți pe pagina 1din 18

APARAT

EXCRETOR -
RINICHII
PROF: MISZLAI ALINA

ELEVI: CĂTANĂ NICOLAE,


BADEA MIHAELA, NICOARĂ
FLORINA, ARDELEANU
ADRIANA
Cuprins
1. Aparat urinar
2. Rinichii:
- definiție
- rolul rinichilor
3. Structură generală
4. Vascularizația rinichiului
5. Nefronul
6. Glomerul
7. Formarea urinii
Aparatul urinar

 Rinichi
 Căi excretoare:
- Intrarenale: calice mici, calice
mari și bazinet
- Extrarenale: uretere, vezică
urinară și uretră
1. Rinichii – definiție
Rinichii - organe parenchimatoase
cu rol în eliminarea produșilor de
catabolism eliberați din celule în
circulație de unde sunt filtrate și
excretate prin urină.
- situaţi retroperitoneal, de o parte
şi de alta a coloanei vertebrale.
- se întind între vertebrele toracală
T12 şi lombară L3. Fiecare rinichi
are dimensiuni de aproximativ 10-
13 cm lungime, 5-7 cm lăţime şi 3-
3,5 cm grosime.
Rolul rinichilor
 rol esenţial în excreţia produşilor de
catabolism și a substanţelor chimice
străine;
 menţin balanța hidro-electrolitică,
echilibrul acido-bazic și a pH-ului
plasmatic constant;
 mențin echilibrului osmotic, reglarea
şi menţinerea compoziţiei și a
volumului fluidului extracelular;
 rol endocrin: prin secreția de renină,
eritrogenină, 1,25 dihidroxicol-
calciferol, prostaglandine;
 reglarea tensiunii arteriale și a
volemiei;
 producerea urinii.
3. Structură generală
 Rinichiul are forma unui bob de fasole cu
o margine convexă, o margine concavă,
pol superior și pol inferior.
 la polul superior al fiecărui rinichi, se
găseşte glanda suprarenală;
 pe marginea concavă prezintă un hil, prin
care pătrund sau ies din rinichi vasele
sanguine, limfaticele şi nervii;
 la acest nivel se găseşte o cavitate care
conține căile urinare intrarenale: calicele
mici, calicele mari şi bazinetul (pelvisul)
renal – originea ureterului;
 spațiul care înconjoară bazinetul și
calicele conține țesut adipos, vase și nervi
și se numește sinus renal.
4. Vascularizația rinichilor
 Realizata de:
- artera renală;
- artere segmentare;
- artere interlobare
- artere arcuate;
- artere interlobulare;
- arteriole interlobulare;
- arteriole aferente;
- capilare glomerulară;
- capilare peritubulare +/- vasa recta;
- vene interlobulare;
- vene arcuate;
- vene interlobare;
- vene segmentare și în final sângele
pleacă prin vena renală.
5. NEFRONUL – GENERALITĂȚI
 Unitate morfo – funcțională a
rinichiului, în care se formează
urina;
 Număr 1-1,3 milioane nefroni
/rinichi;
 Nefronii : se reduc cu 10%/10 ani
 Nu se pot regenera
 Componente :
 Corpusculul renal cu

-glomerulul renal
capsula Bowman
 Tubul renal
COMPONENTELE NEFRONULUI
a) Corpusculul renal :
Glomerulul =ghem de capilare între arteriola aferentă (aa) și
cea eferentă (ae)
* presiune hidrostatică (60 mmHg)
* adaptare pentru filtrare glomerulară (urina primară)
Capsula Bowman – învelește ghemul vascular și are :
* foiță internă – viscerală care aderă la capilarele glomerulare
* foiță externă – parietală, care se continuă cu TP
Polul vascular: locul de intrare a (aa) și de ieșire a (ae)
(glomerulul)
Polul urinar: locul de ieșire a urinei primare din capsula Bowmen
(tubul urinifer)
b) Tubul renal – este adaptat pentru procesele de reabsorbție și secreție; cu
mai multe segmente :
- tubul contort proximal (TCP) cu rol de reabsorbție +secreție
- ansa henle (AH) cu rol de concentrarea +diluția urinei
- tub contort distal (TCD)
- macula densă (MD ) rol –controlul funcției nefronului
- tub colector (TC)rol-definitivarea urinei +colectarea și transportul
urinei

Avem 2 tipuri de nefroni:


- nefroni corticali cu AH scurta cu rol de reabsorbție;
- nefroni juxstamedulari cu AH lunga, cu rol în concentrarea +diluția urinei
6. Glomerulus (rinichi)
 Glomerulus (plural glomeruli) este o rețea de vase de
sânge mici (capilare) cunoscută sub numele de smoc,
situată la începutul unui nefron în rinichi. Smocul este
susținut structural de mesangium (spațiul dintre vasele de
sânge), compus din celule mesangiale. Sângele este filtrat
pe pereții capilari ai acestui smoc prin bariera de filtrare
glomerulară, care produce filtrat de apă și substanțe
solubile într-un sac asemănător unei cupe cunoscut sub
numele de capsula lui Bowman. Filtratul intră apoi în tubulii
renal al nefronului.
 Alimentarea cu sânge a glomerulus se primește de la
arteriole aferente al circulației arteriale renale. Spre
deosebire de majoritatea paturilor capilare, capilarele
glomerulare ies în arteriole aferente mai degrabă decât
venulele. Rezistența arteriolelor eferente determină o
presiune hidrostatică suficientă în glomerulus pentru a
asigura forța ultrafiltrării.
 Glomerulus și capsula lui Bowman constituie corpusculul
renal, unitatea de filtrare de bază a rinichiului. Rata la care
sângele este filtrat prin toți glomeruli, și, prin urmare,
măsura funcției renale globale, este rata de filtrare globală.
Structura
 Glomerulus este un smoc de capilare situate în interiorul capsulei lui Bowman în rinichi.
 Celulele mesangiale glomerulare susțin structural smocurile. Sângele intră în capilarele glomerulului
printr-un singur arteriole numit arteriole aferente și iese printr-un artericol eferent.
 Capilarele constau dintr-un tub căptușit de celule endoteliele cu un lumen central. Decalajele dintre
aceste celule endoteliale se numesc fenestrae.
 Pereții au o structură unică: există porii dintre celulele care permit apei și substanțelor solubile să iasă,
iar după ce trec prin membrana subsolului glomerular, iar între podocite procesele de picior, introduceți
capsula ca ultrafiltrat.
Căptușeală
 Capilarele glomerulului sunt căptușite de celulele endoteliale. Acestea conțin numeroși pori - de
asemenea, numiți fenestrae - 50–100 nm în diametru.Spre deosebire de cele ale altor capilare cu
fenestrații, aceste fenestrații nu sunt întinse de diafragme.Acestea permit filtrarea lichidului, plasmei
sanguine „solutes” și proteine, împiedicând în același timp filtrarea globulelor roșii, globule albe, și
trombocite.
 Glomerulus are o membrană bazală glomerulară formată în principal din laminine, de tip IV colagen,
agrin și nidogen, care sunt sintetizate și secretate atât de celulele endoteliale, cât și de podocite astfel
membrana glomerulară bazală este prinsă între capilarele glomerulare și podocite. Membrana bazală
glomerulară este de 250–400 [Nanometru|nanometri|nm]] în grosime, care este mai groasă decât
membranele bazale ale altor țesuturi. Este o barieră în calea proteinelor din sânge, cum ar fi albumină și
globulină.
 Partea podocitelor în contact cu membrana bazală glomerulară se numește „procesul piciorului
podocitelor” sau pedicul există lacune între procesele pedicului prin care filtratul se varsă în spațiul
capsulei lui Bowman. Spațiul dintre procesele adiacente ale piciorului podocitelor este întins de
diafragmele cu fante constând dintr-un covor de proteine, inclusiv podocină și nefrină. În plus, procesele
de picior au un strat încărcat negativ (glicocalix) care respinge moleculele încărcate negativ, cum ar fi
albumina serică.
7. FORMAREA URINII
 Este un proces complex care se
desfășoară în trei faze :
 filtrarea glomerulară
 reabsorbtia tubulară
 secreția tubulară
 ULTRAFILTRAREA
GLOMERULARĂ
 ultrafiltrarea glomerulară se realizează
la nivelul corpului renal Malpighi și constă
în trecerea unei cantități de apă, ioni și
substanțe toxice din capilarele glomerului
vascular în spațiul dintre pereții capsulei
Bowman
 prin ultrafiltrarea glomerulară se
formează urina primară care este o
plasmă deproteinizată (lipsa de proteine).
 de aici urina primară trece mai departe
în tubul urinifer.
REABSORBȚIA TUBULARĂ

 se realizează la nivelul tubului urinifer și


constă în trecerea substanțelor utile din
urina primară în capilarele peritubulare
care înconjoară tubul urinifer.

 reabsorbția se face în două moduri:


- activ ( cu consum de energie ) prin
care sunt recuperate
glucoza ,aminoacizii ,vitamina B 12 și C ionii
de Na+, fosfații și sulfați;
- pasiv (fără consum de energie )
prin care sunt recuperate : apa, ureea și
Ionii de Cl.
SECREȚIA TUBULARĂ
 se realizează la nivelul tubului urinifer și este procesul
invers reabsorbției;
 constă în trecerea unor substanțe toxice din capilarele
peritubulare în tubul urinifer.
Secreția tubulara se realizează în două moduri:
a. activ (pentru ionii de H+, K+, acidul uric și unele
medicamente )
b. pasiv (pentru amoniac și uree )
În urma reabsorbției și secreției tubulare rezultă URINA
FINALĂ diferită calitativ și cantitativ de URINA PRIMARĂ care
conține ( 95% apa , 5 % substanțe dizolvate dintre care 2%
săruri minerale )
Urina normală la un om nu conține niciodată glucoză.
VĂ MULȚUMIM!

S-ar putea să vă placă și