BACTERII

STRUCTURA
Peretele celular, structuri intraparietale si structuri extraparietale.
Structurile intraparietale sunt reprezentate de membrana, mezozom, citoplasma, ribosomi, incluzii, vacuole,
spor si aparatul fotosintetic.
Structurile extraparietale sunt reprezentate de: glicocalix cu : capsula si glicocalix compotamental, flagel,
fimbrii si pili, spini (esentiali)
Facultativ: spor, aparat fotosintetic, capsul si flageli.
TAXONOMIE
Taxonomie = stiinta clasificarii organismelor.
Nomenclatura = numirea stiintifica a grupelor taxonimice conform unor reguli internationale.
Ex.: Specie, gen, familie, ordin, clasa, tipul, domeniu.
GENOTIP = totalitatea informatiei genetice a unui organism, ce determina totalitatea caracterelor lui
potentiale.
FENOTIP = caracterele pe care un organism le manifesta la un moment dat (suma caracterelor observabile,
specifice unui organism, produse de genotip in interactiune cu mediul ambiant).
CLASIFICARE
Fenotipica reunirea microorganismelor in baza caracterelor fenotipice comune( morfologice, de cultura,
fiziologice, biochimice, antigenice).
Genotipica in functie de secventele nucleotidice ale ADN-ului microbian, ADN-ului ribosomal si ADN
purificat.
Filogenetica determina locul microorganismelor intr-un arbore filogenetic si se bazeaza pe studiul fosilelor.
Principalele grupe taxonomice: domeniu, regn, tip, clasa, ordin, familie, gen, specie, tulpina.
Conform clasificarii internationale se disting:
I.Forme acelulare= virusuri, viroizi, prioni;
II.Forme celulare, impartite in 3 domenii:
-Bacteria-la procariote, cu toate tipurile de bacterii (Gram pozitive, Gram negative si micoplasme)
-Archaea-la procariote, cu habitat in conditii extreme;
-Eukarya-la eucariote, incluge fungi, protozoare si plante.
Principalele grupe de bacterii - genuri cu importanta medicala
1.Celule flexibile, mobile prin endoflageli Treponema, Borellia, Leptospira
2.Celule rigide, imobile sau mobile prin flageli:
A.Miceliale Mycobacterium,Actinomyces;
B.Unicelulare simple:
- 1.Paraziti obligatoriu intracelulari: Rickettia, Chlamydia;
- 2.Celule libere:-a).coci Gram pozitivi;
-coci: Streptococcus, Staphylococcus;
-bacili nesporulati: Corynebacterium, Listeria;
-bacili sporulati: aerobi obligatoriu Baccilus + anaerobi obligatoriu Clostridium;
-b).coci Gram negativi:
-coci - Neisseria;
-bacili neenterici: forme spiralate Spirillum + bacili drepti Brucella, Yersinia, Legionella;
-bacili enterici: Escherichia, Salmonella;
-aerobi obligatoriu - Pseudomonas + anaerobi obligatoriu: Bacteroides.
- 3.Fara perete celular: Mycoplasma.
ACTIUNILE FACTORILOR FIZICO-CHIMICI ASUPRA BACTERIILOR
Efect bacteriostatic= oprirea dezvoltarii microbiene, proces reversibil.
Efect bactericid= distrugerea bacteriilor, proces ireversibil.
Sterilizarea= distrugerea formelor vegetative si sporulate.
Dezinfectia= distrugerea formelor vegetative .
Dezinfectant=substanta chimica cu actiune bactericida.
Antisepsie= distrugerea bacteriilor pe un tesut viu.
Antiseptic=substanta chimica cu actiune bacteriostatica sau bactericida.
Agenti fizici: caldura umeda si caldura uscata, fierberea, tindalizarea (sterilizare fractionata), pasteurizarea,
frigul, refrigerarea, inghetarea, uscarea, radiatiile, ultrasunetele, presiunea mecanica, presiunea osmotica.
Agenti chimici: substante chimice elementare, compusi anorganici, compusi organici.
RELATIA GAZDA BACTERIE
Exista mai multe tipuri de bacterii :
Bacterii saprofite cele care traiesc in natura dar se stabilesc pasager in organism: pe piele, mucoase.
Bacterii comensale cele care se dezvolta in contact cu gazda.
Bacterii patogen/inalt patogene cele care produc boala aparenta sau inaparenta clinic :
N. gonorrhoeae, M.tuberculosis, T. pallidum.
Bacterii patogen-oportuniste: cele care sunt comensale dar devin patogene in anumite conditii: E. coli,
K.pneumoniae.
Patogenitatea = proprietatea generala a unei specii determinata genetic, sa produca o infectie in organismul
gazda.
Infectia reprezinta totalitatea proceselor biologice desfasurate in organism in cazul patrunderii
microorganismelor si determina manifestari clinice de boala.
Virulenta reprezinta masura a patogenitatii.
Etapele infectiei bacteriene:
- aderarea bacteriei competitie cu flora autohtona;
- colonizare interfetei producerea de leziuni profunde si ireversibile ale tesutului epitelial;
- patrunderea prin epitelii prin producerea de enzime, endocitoza, prin intepaturi artropode in canalele
limfatice;
- diseminarea sistematica : patrunderea pe cale limfatica sau in fluxul sangvin;
- localizari secundare, datorita producerii de exo si endotoxine de catre bacterii.
Tipuri de infectii in functie de caracterul bacteriilor:
- infectii cu caracter toxigen bacteriile raman la nivelul epiteliilor;
- infectii cu caracter invaziv-local bacteriile depasesc bariera epiteliala;
- infectia generala bacteriile disemineaza pe cale limfatica sau sanguina.
Mijloace de aparare nespecifica :
- bariere fiziologice pielea, pH-ul, alte enzime de pe piele, flora normala a mucoaselor;
- factori umorali efectul bactericid al sangelui;
- constituentii tisulari unele tesuturi detin proprietati aintibacteriene, febra (mecanism nespecific de
aparare).
CARACTERE MORFOLOGICE
Se disting 4 grupe:
Coci forme sferice:
- micrococi: Micrococcus;
- diplococi:Diplococcus;
- streptococi:Streptococcus:
- tetracoci:Tetracoccus;
- sarcine:Sarcina
- stafilococi:Staphylococcus.
Bastonase forme alungite:
- bacterium:Mycobacteriun, Corynebacterium;
- bacillus:Bacillus anthracis;
- clostridium:Clstridium tetani, C. botulinum, C.perfringens.
Spiralate/incurbate:
- vibrio:Vibrio cholerae, Campylobacter jejuni;
- spirillum celule spiralate rigide;
- spirochete: Treponema, Leptospira, Borellia.
Polimorfe : Chlamidia, Mycoplasma, Rickettsia.
In functie de raspunsul diferentiat la coloratia Gram, exista:
Bacterii Gram pozitive au perete celular gros, rezistent, rigid, se coloreaza in violet;
Bacterii Gram negative au perete celular foarte subtire, se coloreaza in rosu.
CARACTERE DE CULTURA
Bacteriile necesita medii de cultura care sa corespunda d.p.d.v. al compozitiei in substante nutritive, a pH-
ului, temperaturii si aerarii.
Substante nutritive: carbon, azot, sulf si fosfor, aminoacizi, purine, vitamine.
pH-ul: concentratie de ioni de hidrogen.
Temperatura: criofile - se dezvolta la temperaturi scazute (pana l -180), mezofile - la temperatura de
pana la 450C si termofile se dezvolta la temperaturi de pana la 950C.
 In functie de atmosfera unde se dezvolta, bacteriile pot fi: aerobe, anaerobe si facultativ aerobe si
anaerobe.
PATOGENITATE
Patogenitatea = capacitatea unui microorganism de a produce infectii, proprietate generala a unei specii
determinat genetic; este capacitatea unui microorganism de a declana in organismul gazd fenomene
patogene: modificri locale, modificri generale, lezri ale unor funcii.
SENSIBILITATE LA ATB
In general, marea majoritate a bacteriilor patogene sunt sensibile la antibiotice.
Pentru a determina la ce tip de antibiotic este sensibila o anumita bacterie, este necesar sa fie efectuata
antibiograma.
Genul Staphylococcus
CARACTERE MORFOLOGICE
Sunt coci Gram-pozitivi, exista aproximativ 20 de specii de stafilococi.
Sunt alcatuiti din celule sferice, in mediul lichid se gasesc si izolati, dar si perechi, tetraede sau lanturi,
ciorchine.
Genul Micrococcus asezati in tetrade, genul Sarcina asezati cate 8.
CARACTERE DE CULTURA
Sunt aerobi, microerofili, cresc la 370C, sunt colonii rotunde, lucioase.
Tulbura bulionul si formeaza depozit, pe mediul geloza-sange pot fi hemolitici(halou in jurul coloniei).
Pot avea diferite tipuri de pigment: Staphylococcus aureus dezvolta colonii pigmentate in galben-auriu, alb-la
Staphylococcus epidermidis sau alb-citrin la Staphylococcus saprophyticus.
PATOGENITATE
Pot determina procese infectioase de tip invaziv , ca de exemplu: foliculita, furuncule, hidrosadenite,
panaritiu, mastite, infectii ale plagilor chirurgicale, infectii urinare, anexite, septicemii, pneumonii la sugar,
otite, sinuzite, etc.
Mai pot determina toxiinfectii alimentare de genul enterocolitelor stafilococice sau postantibiotice, infectii
cutanate, determinari osteo-articulare, endocardite.
SENSIBILITATE LA ATB
Tratamentul cu antibiotice, este mai dificil, deoarece exista tipuri de stafilococi care sunt coagulazo-negativi
(adica fac parte din flora bacteriana normala a pielii si mucoaselor).
Cei mai intalniti sunt : S.epidermidis, S.saprophyticus iar tratamentul este cu clotrimazol sau fluorochinolone.

Genul Streptococcus si Enterococcus

Streptococcus
CARACTERE MORFOLOGICE
Sunt coci Gram-pozitivi ce sunt asezati in perechi sau lanturi. Unii streptococi au capsula; sunt imobili si
nesporulati in general, doar unele tulpini (D) au cili.
Exista mai multe grupe de streptococi:
- A-hemolitici-piogeni, determina hemoliza totala, numita hemoliza beta;
- B-hemolitici-ies in evidenta prin producerea unui pigment ce poate varia de la galben->portocaliu;
CARACTERE DE CULTURA
Sunt pretentiosi d.p.d.v. nutritiv, necesita medii complexe (cu sange, ser, glucoza) si produc hemoliza.
Temperatura optima este de 370 C, doar cei din grupul D, cultiva intre 15-450C.
Ca si aspect, coloniile formate pot fi: mucoide lucioase, cu margini regulate si centrul ridicat, colonii rugoase,
colonii pitice.
Enterococcus
CARACTERE MORFOLOGICE
Sunt streptococi ce se gasesc in tubul intestinal.
CARACTERE DE CULTURA
Se dezvolta foarte bine pe medii cu adaos de bila/saruri biliare. Se face un test numit Agar-bila-esculina, iar
daca se pozitiveaza (culoare spre maro), este semnalata prezenta enterococului.
Sunt foarte toleranti la adaugarea unei mari cantitati de NaCl la mediul de cultura.
PATOGENITATE
Streptococii cauzeaza o serie de imbolnaviria caror aspect si evolutie, depind de propretatile agentului
infectios, de poarta de intrare si de raspunsul organismului.
Pot determina infectii respiratorii, cutanate, genitale si complicatii supurative ale acestora: faringite,
scarlatina, pielodermita, erizipel, fascita necrozanta, endocardite infectioase si subacute.
SENSIBILITATE LA ATB
Se efectueaza in general, antibiograma, pentru a determina exact la ce tip de antibiotice au sensibilitate.
Streptococii beta-hemolitici sunt sensibili la penicilina si majoritatea la eritromicina.
Unii streptococi de grup A sunt rezistenti la tetraciclina si eritromicina.
Cei cu hemoliza viridans au sensibilitate variabila la antibiotice.

Neisseria
CARACTERE MORFOLOGICE
Sunt coci Gram-negativi cu aspect de boaba de cafea sau reuniformi. Au fetele adiacente aplatizate sau
concave, sunt dispusi in diplo si uneori in tetrade. Nu sunt mobili si nu produc spori.
Unele specii poseda capsula: meningococul si gonococul.
Cele mai frecvente specii intalnite in patologie sunt Neisseria meningitidis si Neisseria gonorrhoeae.
CARACTERE DE CULTURA
Sunt colonii aerobe, microaerofile, mici si bombate, transparente sau opace, dar si opace, rugoase, pigmentate.
Cresc bine pe medii de cultura imbunatatite cu agenti nutritivi si mai ales pe medii imbunatatite cu CO2(10%).
Meningococul poate cultiva si pe geloza-sange.
PATOGENITATE
Omul este singura gazda a meningococului, ce determina meningita cerebro-spinala.
Cele mai frecvente imbolnaviri date de genul Neisseria sunt: infectii respiratorii, otice, oculare, pulmonare,
artrite, pericardite.
N.gonorrhoeae detemina infectia purulenta a uretrei la barbati si a endocervixului la femei, infectii rectale,
faringiene, dar si sanpingite, fibroze, inflamatii pelvine si la nou-nascuti, pierderea vederii.
SENSIBILITATE LA ATB
Desi acest gen este destul de sensibil la un numar mare de antibiotice, se face tratament doar cu preparate ce
realizeaza concentratii eficiente in lichidul cefalo-rahidian, saliva, lacrimi pentru a fi evitata imbolnavirea
altor persoane: cloramfenicol, penicilina, ampicilina, unele cefalosporine, chinolone).

Corynebacterium
CARACTERE MORFOLOGICE
Bacili Gram-pozitivi, polimorfi, asezati in litere chinezesti sau cu capete rotunjite, ascutite, imobili,
nesporulati, necapsulati, aerobi.
CARACTERE DE CULTURA
Se dezvolta bine pe medii simple dar si pe medii cu proteine animale (ser de bou, ou).
Aspectul coloniilor este diferit in functie de mediu: pot fi colonii mari, neregulate, negre-cenusii cu suprafata
rugoasa, pot fi colonii mici, convexe, netede si negre sau pot fi colonii cu aspect intermediar.
PATOGENITATE
Bacilii difterici se localizeaza de obicei in tractul respirator, determinand difteria, rareori poarta de intrare este
pielea (plagi) sau conjunctiva oculara.
Actioneaza si asupra nervilor cranieni, efecte la distanta asupra muschiului cardiac, al ficatului, rinichilor si
suprarenalelor.
SENSIBILITATE LA ATB
Tratamentul consta in administrare de peniciline si eritromicina, depinde de tipul de corynebacterie, unele
necesitand administrare de seruri antitoxice alaturi de antibiotice.

Bacillus anthracis
CARACTERE MORFOLOGICE
Bacili Gram pozitivi, ce sunt asezati in lanturi si au capatul drept.
In prelevatele clinice, apar ca fiind sporulati,imobili, necapsulati si formeaza lanturi lungi.
CARACTERE DE CULTURA
Este o bacterie facultativ anaeroba, nu este pretentioasa privind mediul de cultura, plaja de temperatura pentru
a se dezvolta este destul de larga, intre 12-450C.
Pe medii solide, formeaza colonii relativ mari, de culoare alb-cenusie, rugoase cu cu prelungire tip cap de
meduza. Nu produce hemoliza, doar unele tulpini produc hemoliza beta.
PATOGENITATE
Fiind o bacterie capsulata, este patogena prin virulenta.
Poate produce atat antrax cutanat, (sporii ajung pe fata, gat, membre superioare) cat si antrax intern
(pulmonar, prin inhalarea sporilor) astfel se ajunge la pneumonii, septicemie carbunoasa digestiv, meningita
carbunoasa, chiar moarte.
Produce toxigeneza o exotoxina carbunoasa ce duce la soc in fazele avansate si terminale ale bolii.
SENSIBILITATE LA ATB
Este sensibil la penicilina, tetraciclina, eritromicina si la serul anticarbunos.

Bacillus cereus
CARACTERE MORFOLOGICE
Este un bacil Gram pozitiv, asemanator cu anthracis, dar necapsulat si mobil.
In general este saprofit, se afla raspandit in natura pe sol, in ape, pe vegetale.
CARACTERE DE CULTURA
Coloniile sale seamana cu cele ale B.anthracis.
Se cultiva pe geloza sange.
PATOGENITATE
La om, produce doua forme: o toxiinfectie alimentara (de obicei dupa ingerare de orez) si apoi enterita,
asemanatoare celei produse de E.coli si Salmonella. Mai poate produce infectii grave oculare post-traumatice
iar la imunodeprimati, chiar septicemii, meningite, abcese pulmonare si cerebrale.
SENSIBILITATE LA ATB
La penicilina, tetraciclina si eritromicina.
Listeria
CARACTERE MORFOLOGICE
Bacili scurti Gram pozitivi, nesporulati, cu o larga raspandire in natura, pe sol, vegetale in descompunere, pe
care se dezvolta saprofit.
Genul cuprinde 8 specii, din care cea mai importanta este L.monocytogenes.
CARACTERE DE CULTURA
Cresc pe medii obisnuite, potentate de ser, glucoza, sange, sunt aerobi si facultativ anaerobi.
Coloniile au margini netede, sunt translucide, iar in lumina oblica se vad bleu-verzi.
Culturile au un miros specific de lapte acidulat.
Pe bulion peptonat au un aspect uniform, in timp ce pe bulionul cu lactoza au aspect flocular.
PATOGENITATE
Produce rar infectii, dar grave, septicemii, endocardite, atingeri meningiene, mai ales la nou-nascuti si
persoane in varsta sau la imunodeprimati.
SENSIBILITATE LA ATB
Se face tratament cu penicilina sau ampicilina, in combinatie cu un aminoglicozid, dar se mai poate folosi si
eritromicina.
Enterobacteriaceae
CARACTERE MORFOLOGICE
Sunt bacili Gram negativi, scurti si nesporulati, ce fermenteaza glucoza, reduc nitratii la nitriti, pot fi imobili
sau mobili prin flageli peritrichi. Genul Klebsiella prezinta capsula.
CARACTERE DE CULTURA
Cresc pe medii uzuale si se formeaza colonii rotunde, convexe, netede (difera la Klebsiella- mari si foarte
mucoide, la Enterobacter, mucoide iar Proteus, invadeaza suprafata mediului=val).
PATOGENITATE
Produc endo si exotoxine, care au o actiune patologica variata si importanta clinica.
Produc febra, leucopenie, hipoglicemie, hipotensiune si coagularea intravasculara diseminata.
Salmonella
CARACTERE MORFOLOGICE
Sunt bacili Gram negativi, variabili ca lungime, majoritatea speciilor sunt mobile prin flageli peritrichi.
CARACTERE DE CULTURA
Este o enterobacterie aeroba si facultativ anaeroba, creste usor pe majoritatea mediilor de cultura.
Creste si pe mediile selective si diferentiela care contin saruri biliare; determina colonii lactozo-negative de tip
S. Prin producerea de H2S, apare in centrul coloniei o pata de culoare neagra=>colonii in ochi de pisica.
PATOGENITATE
Ingerata impreuna cu alimente si bauturi, colonizeaza mucoasa intestinului subtire si apoi patrund in celule.
Produce febra enterica, stare tifica, gastroenterite.
SENSIBILITATE LA ATB
Se face antibiograma, iar antibioticele gen cloramfenicol, ampicilina, clotrimazol si fluorochinolone, au
eficacitate 90%.
 Shigella
CARACTERE MORFOLOGICE
Sunt bacili gram negativi, neciliati, necapsulati si nesporulati, uneori prezinta forme cocobacilare.
CARACTERE DE CULTURA
Se dezvolta bine pe medii slab si moderat selective si pe medii diferentiale, cum sunt Istrati-Meitert si ADCL.
Formeaza colonii S, lactozo-negative, transparente.
PATOGENITATE
Determina dizenteria bacilara, la nivelul tractului intestinal.
SENSIBILITATE LA ATB
De obicei nu necesita tratament cu ATB, se face doar reechilibrare electrolitica si se administreaza doar
furazolidon si acid nalidixic.
Escherichia
CARACTERE MORFOLOGICE
Sunt bacili Gram negativi, au uneori forme filamentoase, cili peritrichi, necapsulati, unele tulpini sunt mobili
iar unele prezinta capsula.
CARACTERE DE CULTURA
Cresc bine pe medii solide si rezulta colonii de tip S, iar in mediu lichid, produc tulburare uniforma si inel
aderent pe peretele tubului.
PATOGENITATE
Produc infectii urinare, digestive, enterotoxine neinvazive, infectii intraabdominale, unele tulpini cauzeaza
bacteriemie, soc endotoxinic, meningita neo-natala, infectii nozocomiale.
SENSIBILITATE LA ATB
Se face antibiograma pentru infectiile cu tulpini ce produc probleme grave, se face reechilibrare hidro-
electrolitica si se administreaza antimicrobiene.
Klebsiella
CARACTERE MORFOLOGICE
Sunt bacili grosi, imobili si care poseda capsula.
CARACTERE DE CULTURA
Creste pe medii uzuale, bogate in carbohidratati si formeaza colonii mucoide.
Pe medii cu lactoza, unele specii sunt lactozo-pozitive. Coloniile dezvoltate pe geloza-sange de berbec nu sunt
hemolitice.
PATOGENITATE
Specia K.pneumoniae, produce pneumonie, dar si o serie de alte reactii: enterite si meningite la sugari, infectii
urinare la copii si adulti, septicemii.
SENSIBILITATE LA ATB
Se administreaza ntibacteriene dupa ce se face antibiograma
Enterobacter
CARACTERE MORFOLOGICE
Mobile, activitate fermentativa mai redusa.
Cele mai importante d.p.d.v medical: E.aerogenes si E cloacae.
CARACTERE DE CULTURA
Creste usor pe medii uzuale, unele tulpini sunt lactazo-pozitive sau formeaza colonii mucoide.
PATOGENITATE
Produc in general infectii urinare si septicemii.
SENSIBILITATE LA ATB
Rezistenta la streptomicina, cloramfenicol si tetraciclina si al cefalosporine de prima generatie.
Genul Hafnia (H. alvei)
sol, apa, unele produse animale, tractul respirator si digestiv uman, patogen oportunist .
Genul Serratia
S. marcescens, S.liquefaciens, S. odorifera
PATOGENITATE
Infectii la bolnavi imunodeprimati, cu neoplasme
Infectii ale tractului urinar, , respirator, meningite, infectii ale ranilor, septicemii, soc endotoxic si endocardite
SENSIBILITATE LA ATB
Tratament - gentamicina
Proteus
CARACTERE MORFOLOGICE
Bacili Gram negativi, polimorfi, nu au capsula dar sunt mobili.
CARACTERE DE CULTURA
Cresc pe medii uzuale, P. vulgaris si P. Mirabilis fenomen de invazie pe medii solide, in valuri ce cuprinde
toata suprafata mediului si au miros specific, de putrefactie.
PATOGENITATE
Determina cel mai frecvent, infectii urinare dar si infectii ale ranilor, in spitale.
Izolat, la nou-nascuti produce meningita. Pot duce la formarea de calculi urinari, datorita alcalinizarii urinii.
SENSIBILITATE LA ATB
Cefalosporinele de generatia a III-a : cefotaxim si aminoglicozide de rezerva.

Leptospira
CARACTERE MORFOLOGICE
Sunt bacterii spiralate (spire mici si dese, strict aerobe, Gram negative, cu o lungime mica, necapsulate si
nesporulate.
CARACTERE DE CULTURA
Cresc pe medii de cultura lichide sau semisolide, bogate in proteine animale, in aerobioza la 28-300C.
Se mai cultiva si in prezenta serului de bovine si pe membrana coroalantoidiana a oului embrionat.
PATOGENITATE
Boala la om=leptospiroza, patrunde in organism prin mucoase, dupa consum de alimente, apa sau contact cu
medii umede ce contin leptospire. Pot afecta orice organ dar se stabilesc in ficat, rinichi, produc ictere,
hemoragii si retentie azotata.
SENSIBILITATE LA ATB
Tratamentul se face cu penicilina, concentratie de 6-8 mil U.I/zi, timp de 7 zile.
Profilactic se poate administra doxiciclina 200mg/os/1 pe saptamana.

Treponema
CARACTERE MORFOLOGICE
In patologia umana, sunt implicate 3 specii: T.pallidum, T.pertenue si T. carateum.
Fac parte din flora normala a cavitatii bucale si mucoaselor genitale, specia: T. macrodentiom, T. orale,
T.vincentii si T. genitalis.
Sunt bacterii spiralate subtiri, foarte mobile, anaerobe.
CARACTERE DE CULTURA
Nu a fost cultivata inca in laborator.
Se mentine in laborator prin inoculare la iepure.
PATOGENITATE
Este patogena la om, boala evolueaza in 3 etape: sifilis primar, secundar/latent si tertiar.
Trece in placenta, determina anomalii ale SNC, periostatita, keratita interstitiala, dinti Hutchinson.
SENSIBILITATE LA ATB
Tratamentul se face cu penicilina, dar se poate utiliza si eritromicina, tetraciclina.